Cuprins

1
2
3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
3.9
4
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
5

Tema proiectului la fabricarea si repararea autovehiculelor...........................

Introducere .....................................................................................................
Capitolul 1.......................................................................................................
Descrierea tehnica a piesei ............................................................................
Desenul de esxecutie al piesei .......................................................................
Fisa tehnologica..............................................................................................
Schema procesului tehnologic de fabricare....................................................
Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricare................................................
Fisa film ..........................................................................................................
Calculul adaosurilor de prelucrarea ...............................................................
Calculul regimurilor de lucru............................................................................
Calculul normei tehnice de timp pe bucata.....................................................
Proiectarea liniei tehnologice..........................................................................
Calcul indicilor tehnico-economici ai liniei.......................................................
Alegerea regimului de lucru si calculul fondului de timp anual........................
Nr. de muncitori si posturi de lucru..................................................................
Nr. de utilaje, instalatii si S.D.V-uri..................................................................
Calculul suprafetelor tehnologice ...................................................................
Parametrii liniei tehnologice............................................................................
Masuri de N.T.S.M si P.S.I pentru linia proiectata...........................................
Bibliografie.......................................................................................................

2
2
3
3
4
5
5
7
8
10
14
28
28
28
29
30
31
32
33
35
42

1.Tema proiectului
1.1 Sa se proiecteze procesul tehnologic de fabricare a piesei : butucul rotii
1.2. Sa se proiecteze linia tehnologica pentru fabricarea piesei , pentru un volum de
productie de 16000 buc/an si un regim de lucru de 2 schimburi/zi.

2. Introducere

Produsul este un bun material realizat n procesul de producie , destinat sau nu

schimbului. Produsul finit este produsul ajuns n stare definitiv , dup toate operaiile
de prelucrare sau sortare, aa cum va fi intrebuinat de consumator.
Fabricaia reprezint tehnica activitaiilor efectuate n mod contient de ctre fora
de munca , n cadrul unor sisteme social -organizatorice determinate , cu ajutorul unor
mijloace de munc , n vederea obinerii unui produs al unei fabrici , uzine ,ntreprinderi.
Fabricarea este aciunea de a fabrica un produs.
Definim procesul de producie al unei ntreprinderi constructoare de maini, ca fiind
totalitatea aciunilor care concur la obinerea semifabricatelor (turnare, forjare sau
debitare, laminare matriare, etc.), toate formele de prelucrare a lor (mecanic, termic,
chimic, electric), controlul tehnic dimensional i al calitii n toate etapele de
prelucrare, transportul materialelor, semifabricatelor i produselor, asamblarea,
vopsirea, mpachetarea i expedierea produselor finite.
n procesul de producie, pe lng etapele legate nemijlocit de transformarea
materiei prime sau a semifabricatelor n produse finite, numite procese de baz, mai
intr i etapele de pregtire i deservire a fabricaiei: procese auxiliare (legate de
realizarea S.D.V.-urilor, control tehnic al calitii, transportul semifabricatelor, pieselor i
produselor, expedierea etc.).
Prelucrrile mecanice prin achiere se ncadreaz deci n cadrul proceselor de
baz.

Tipuri de producie
Industria constructoare de maini este (n momentul de fa) caracterizat prin
existena a trei tipuri distincte de producie:
-

producia individual sau de unicate;

producia de serie;

producia de mas.

Elementele care definesc i categorisesc tipul de producie sunt: cantitatea

produselor fabricate, ciclul de fabricaie, nomenclatura fabricatelor, tipul utilajelor
folosite i al S.D.V.-urilor, modul de amplasare al utilajelor, tipurile de semifabricate,
reglarea sculelor la dimensiune, calificarea personalului muncitor, indicii tehnicoeconomici i bineneles pregtirea fabricaiei.

3.Capitolul 1
3.1 Descrierea tehnica a piesei
Butucul rotii este piesa componenta a puntii care face interfata rotilor cu mecanismele
fluxului de putere,respectiv cu transmisia automobilului cu mecanismul de ghidare al
puntii,respectiv elementele rigide care determina cinematica rotii de autovehicul si cu
mecanismul de franare ale rotilor de la care primesc momentul necesar franarii
automobilului.
La interactiunea rotilor cu calea ,in functie de regimul de deplasare al automobilului apar
urmatoarele reactiuni normale,reactiuni longitudinale si reactiunile laterale.
Fata de butucul rotii aceste forte se reduc,fiecare la cate o rezultanta si un moment ce
sunt transmise cadrului sau caroseriei prin mecanismul de ghidare.
Proprietile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul regimului de
achiere i pentru calculul componentelor forei de achiere.

Materialul piesei Butucul rotii este fonta cenusie in clasa de precizie lV, stas
1592-85,in forma din amestec de formare (nisip). Semifabricatul este turnat din fonta
cenusie.
Se considera o productie de masa,de aceea prelucrarea piesei se executa pe masini de
mare productivitate:strung semiautomat cu 8 naxe principale,agregat de gaurit vertical
cu 7 posturi si cu capete de gaurit multiaxe,masina de alezat fina cu diamant
orizontala,bilaterala,cu 4 axe principale.

3.3. Fisa tehnologica de fabricare

Fi tehnologic -formular specific care cuprinde toate indicaiile pentru
executarea operaiilor unui proces tehnologic, pentru o anumit pies.

3.4 Schema procesului tehnologic de fabricare

Ca parte integrant a proceselor de producie, procesele tehnologice pot fi:
- procese tehnologice de prelucrare mecanic;
- procese tehnologice de asamblare.
Procesul tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere cuprinde acea parte a
procesului de producie legat nemijlocit de schimbarea formei geometrice a
semifabricatelor, referindu-se la totalitatea procedeelor achietoare utilizate precum i a
activitilor prestate de personalul de deservire direct a mainilor-unelte n vederea
obinerii piesei finite. Procesul tehnologic se realizeaz la diferite locuri de munc.
Locul de munc reprezint acea parte din suprafaa de producie echipat cu
utilajul corespunztor efecturii lucrrii realizate pe el. n cadrul procesului tehnologic, la
un loc de munc asupra unui semifabricat se efectueaz mai multe operaii.
Operaia reprezint partea din procesul tehnologic care se execut la una sau mai
multe aezri ale piesei (legat de instalarea semifabricatului) la un anumit loc de
munc.
La schimbarea locului de munc i executarea procesului tehnologic de alt lucrtor,
prelucrarea va conine o alt operaie. La rndul ei operaia poate fi constituit din mai
multe faze.
4

Faza: este acea parte a operaiei caracterizat prin prelucrarea uneia sau mai
multor suprafee dintr-o singur aezare i poziie cu una sau mai multe scule i cu
acelai regim de achiere.
Trecerea: se desfoar n timpul procesului de ndeprtare a unui adaus de
prelucrare la aceeai aezare i poziie a semifabricatului, inclusiv cu acelai regim de
achiere fiind de regul caracterizat printr-o singur valoare a adncimii de achiere.
Fazele i trecerile se compun din mnuiri, care reprezint de fapt micrile executate de
operatorul uman n timpul prelucrrii sau n vederea pregtirii lucrrii.
Micarea se consider elementul ultim n care se poate descompune un proces
tehnologic
Alegerea dimensiunilor semifabricatului din care este executat ulterior piesa
finit reprezint o etap deosebit de important in realizarea unei tehnologii corecte,
eficiente si economice.
Executarea reperului dintr-un semifabricat cu dimensiuni prea mari va duce la o
risip de material, un timp de prelucrare ridicat si o uzur a sculelor foarte mare. De
asemenea, alegerea unui semifabricat cu dimensiuni foarte apropiate de cele finite
poate duce la riscul obinerii unui rebut irecuperabil.
Debitarea din materiale laminate utilizate mai ales atunci cnd treptele arborilor
au diametre apropiate, iar fabricaia are caracter de serie mica sau serie mijlocie.
Desenul piesei matriate se ntocmete pe baza desenului piesei finite la care se
adaug adaosurile de prelucrare, adaosurile tehnologice(nclinaii, raze de
racordare) si abaterile impuse de form si marimea piesei, de varianta de matriare si
de utilajul folosit pentru matriarea ei.
La ntocmirea desenului
urmatoarele faze succesive:

semifabricatului

1. alegerea planului de separatie;

5

matritat

trebuie

realizate

2.

stabilirea adaosurilor de prelucrare;

3.

stabilirea adaosurilor tehnologice;

4. aplicarea amprentelor

Operatia
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Fazele operatiei
Fixarea semifabricatului
Strunjirea
Largirea
Gaurirea
Tesirea
Alezarea
Filetarea
Spalarea piesei.Suflarea suprafetelor
interioare cu aer comprimat
Control final

3.5 Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricare

Operatia 1:Fixarea semifabricatului,respectiv desprinderea din mandrina pneumatica
se face pe utilajul denumit,strung semiautomat cu 8 axe principale tip 1k282.
Operatia 2: Strunjire de degrosare fixare in universal
-strunjirea fetelor frontale , suprafetelor
cilindrice,largirea gaurii de trecere ,strunjirea tesiturii
6

-strunjirea celorlalte fete frontale si cilindrice

-scoaterea piesei
Operatia 3: Strunjire de finisare : -fixarea in universal
-strunjire
-desprinderea piesei din universal
Operatia 4 : Strunjire de superfinisare fixare in universal
-strunjire de finisare
-scoaterea din universal
Operatia 5: Largirea: -fixarea pe strung automat cu 8 axe principale de tip 1K282
-largirea gaurilor
- desprinderea piesei

Operatia 6: Gaurirea: -fixarea pe agregatul de gaurit vertical cu 26 de axe principale si

masa cu 7 posturi.
-gaurirea
-scoaterea de pe agregat

Operatia 7:Tesirea

Operatia 8 :Alezarea -prinderea in masina de alezat fin cu

diamant,orizontala,bilaterala,cu 4 axe principale,tip 2706
-alezarea propriu-zisa
7

-scoaterea piesei

Operatia 9:Control final -aezarea piesei pe masa de control

-efectuarea msurtorilor

3.6 Fisa film

Nr
ope
rati
e
1

Denumirea
operatiei

Schita de prelucrare

Strunjire de
degrosare:strunjirea
fetelor frontale
,suprafetelor
cilindrice,largirea
gaurii de trecere ,
strunjirea tesiturii
Strunjire de
degrosare:strunjirea
celorlalte fete
frontale si cilindrice
Alezarea

Strunjire de finisare
+strunjire interioara

Strunjire de
superfinisare

Control intermediar

Largirea

Gaurirea

Masin
aunealt
a
Strung
semiautomat

Strung
semiautomat

Masa de
control

tesirea

10

Rectificare

Piatra de
rectificare

11

Control final

Masa de
controlmicrometr
umicrome
tru de
interior

3.7. Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru

operaiile de prelucrare pentru suprafata :

Prelucrarile succesive ale locasului pentru rulment in scopul obtinerii cotei

mm sunt urmatoarele:
-largirea de degrosare
-largirea de finisare
-alezarea fina cu cutitul
a. adaosul pentru alezarea fina (operatia precedenta este largirea de finisare) :

(pentru piese din fonta S se exclude din calculul dupa prima operatie de
prelucrare );
;
(eroarea de fixare in cazul strangerii pe suprafata prelucrata,intr-o mandrina
pneumatica);
10

Toleranta operatiei precedente (largirea de finisare),in treapta 11 de precizie este

.
Diametrul maxim al suprafetei finite este :

Dimensiunea minima inainte de alezare fina (dupa largirea de finisare):

Se rotunjeste:
Diametrul minim rezulta:

Operatia de largire de finisare se executa la cota

b.Pentru largirea de finisare (operatia precedenta este largirea de degrosare):

;
Abaterea spatiala remanenta dupa largirea de degrosare este:
,
In care
este abaterea spatiala a axei gaurii brute turnate,alcatuita din deplasarea axei gaurii
si inclinarea axei gaurii brute
:

Pe baza relatiei
, ,iar din tabelul 8.3 se obtine abaterea limita la grosimea peretelui
semifabricatului turnat in clasa a IV de precizie la turnare :
.
11

Inclinarea specifica a axei gaurii brut turnate

este l=59 mm .
Asadar:
,

,iar lungimea gaurii prelucrate

Eroarea de fixare pentru largirea de finisare:

Eroarea de fixare initiala
Deci :

in mandrina cu actionare pneumatica este :

Pentru largirea de degrosare :

Pentru a asigura o repartizare mao echilibrata a adaosului pentru posturile la care se executa
largirea de degrosare si largirea de finisare se determina adaosul minim total pentru
largire,apoi se repartizeaza 30% din adaosul total pentru largirea de finisare si restul de 70%
pentru largirea de degrosare.
Adaosul minim total pentru largire: 300+3186=3486
Pentru largirea de finisare revine: 0,3*3,486=1,046 =1 mm
Pentru largirea de degrosare: 3,486-1=2,486 mm
Toleranta operatiei este largire de degrosare,in treapta a 12-a de precizie,este :
Diametrul minim inainte de largirea de finisare:

Operatia de largire de degrosare se executa la cota

Dimensiunea nominala a gaurii brut turnate va fi :
Abaterile limita la dimensiunile semifabricatului turnat in clasa a IV-a de precizie au valorile
:
.
Deci :
Se rotunjeste :
12

Pe desenul semifabricatului se inscrie cota

mm

2.Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare pentru grosimea flansei

.
Suprafetele frontale ale flansei se prelucreaza intr-o singura faza de strunjire pe fiecare fata:
-strunjirea fetei frontale D in operatia 1,postul 5
-strunjirea fetei fontale A in operatia 1,postul 6
Inainte de strunjire,fetele frontale sunt desigur in stare bruta.
Din tabelul 8.10 rezulta:

Considerand ca la turnare flansa piesei se afla in partea de sus a formei,la valoarea din tabel se
adauga 2mm (observatia 1,tabelul 8.10) adica:

Abaterea spatiala:

Eroarea de fixare in directie axiala :

.
Adaosul de prelucrare minim simetric (bilateral ) este :

Dimensiunea nominala de turnare a flansei piesei este urmatoarea:

Abaterile limita la turnare in clasa a IV-a de precizie,pentru dimensiunea maxima de gabarit peste 200
mm si pentru cea mai mare inaltime nomunala a piesei turnate (130 mm) sunt :
mm (tab 8.1)
Inaltimea minima a flansei conform desenului de executie :
Asadar :
Se rotunjeste :
13

La turnare flansa se realizeaza la cota de inaltime

Adaosul de prelucrare nominal bilateral este :

mm .

Pe fiecare fata frontala adaosul este : 7/2=3,5 mm .

Cota nominala care trebuie realizata la strunjirea fetei frontale D: 25+3,5 =28,5 mm
In documentatia tehnologica se inscrie cota cu abateri limita tehnologice sub forma :
28,5 0,25 mm .

3.Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare pentru prelucrarea gaurilor :

Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare a gaurilor pe agregatul de gaurire se utilizeaza

tabelul 6.2 .

sunt :

Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gauri

-gaurirea 5 gauri cu cap multiax (operatia 2, postul 3);

-largirea 5 gauri (operatia 2,postul 4);
-tesirea 5 gauri 2x30 (operatia 2,postul 5);
-alezarea la cota finita 5 gauri (operatia 2,postul 6);
De remarcat ca pentru realizarea gaurilor
in treapta de precizie 8...9 este
suficienta o singura alezare.
a.Pentru faza de alezare (faza precedenta-largire de finisare)

(eroarea de indexare a masei rotative a agregatului )

Toleranta fazei precedente de largire in treapta 10 de precizie :
Diametrul minim inainte de alezare este :

Se rotunjeste:
Diametrul maxim are valoarea :
14

Faza de largire se executa la cota

Diametrul nominal standardizat in STAS 8054/5-80 al largitorului elicoidal cu coada
conica ,folosit pentru largirea inainte de alezare este de 17,75 mm ,insa pentru cazul
productiei de masa se admite executia largitoarelor le cote speciale nestandardizate
,corespunzatoare cerintelor tehnologice.
Adaosul nominal recalculat pentru alezare este :

b.Pentru faza de largire (faza precedenta este gaurirea) :

Deplasarea axei gaurii

(observatia 1 la tab.6.3)
=20

Inclinarea specifica a axei gaurii

L=25mm (din desenul piesei );

Eroarea de fixare la largire :

Toleranta fazei precedente de gaurire in treapta 12 de precizie este :

Diametrul minim inainte de largire (la gaurire):
Se prevede gaurirea cu burghie standardizate
prin urmare gaurirea se executa la cota
.
Adaosul nominal recalculat pentru operatia de largire devine:

Precizia ridicata de pozitie reciproca a suprafetelor butucului rotii se obtine prin prelucrarea in
aceleasi operatie a suprafetelor respective si prin orientarea (bazarea) corespunzatoare a piesei
de prelucrat.Astfel coaxialitatea precisa a locasurilor pentru rulmenti
si
,cu abaterea de la coaxialitate maxim admisa de 0,05 mm ,se asigura prin
prelucrarea concomitenta a acestor suprafete pe masina de alezat fin cu diamant,bilaterala,cu 4
axe principale,la o singura instalare a piesei de prelucrat.Orientarea piesei pe gulerul
15

si pe fata frontala prelucrata D a flansei asigura o bataie radiala minima a

suprafetelor de prelucrat.
In ceea ce priveste conditia de bataie frontala a fetelor frontale B si C,cu valoare admisa de
0,05mm aceasta se respecta prin prelucrarea in aceeasi operatie si prinderea acestor fete
frontale,cu cutitele 5 respectiv 1.

3.8 Calculul regimurilor de lucru

Principii si notiuni de baza
Pentru ca aschierea metalelor sa aibe loc sunt necesare doua miscari: miscarea
principala de aschiere si miscarea de avans . La randul ei, miscarea de avans poate fi
exacutata printr-o miscare sau prin mai multe miscari.
La strunjire, miscarea principala de aschiere este rotirea piesei, iar miscarea de
avans este miscarea de translatie a cutitului . [C. Picos]
Elementele componente ale regimului de aschiere sunt:
-adancimea de aschiere t care este definica ca marimea taisului principal aflat in
contact cu piesa de prelucrat , masurata perpendicular pe planul de lucru;
-viteza de aschiere v care este definita ca viteza la un moment dat, in directia
miscarii de aschiere, a unui punct de aschiere considerat pe taisul sculei
-avansul s care este determinat de obicei in mm la o rotatie a piesei sau a sculei
3.8.1 Determinarea adancimii din aschiere
In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degrosare se indeparteaza
intr-o singura trecere deoarece in constructia moderna de masini sunt adaosuri relativ
mici.
Pentru adaosuri simetrice, adancimea de aschiere se va calcula cu relatia:
[mm]
Adancimea de aschiere pentru suprafata :
1)
16

2)

[mm]

3)
4)
3.8.2 Determinarea avansului
Valoarea avansului depinde de :
-rezistenta corpului cutitului
-rezistenta placutei
-calitatea suprafetei prelucrate
Avansul pentru strunjirea de degrosare se alege din tabel.
[mm/rot]
*Avansul pentru operatia 1-strunjire de degrosare :
Se adopta din tabelul 9.1:

s=0,7 [mm/rot]

*Avansul pentru operatia 2-faza 1 strunjire de finisare

Operatia 1 : faza 1- strunjire de degrosare

Scula aschietoare : P10 hxb=25x25
Adancime de aschiere:

17

Avansul. Se alege din tabelul 9.1in functie de materialul prelucrat, de diametrul

piesei, de scula si de adancimea de aschiere :

Se adopta :Durabilitatea economica a sculei : Tec=90min

Uzura admisa a sculei aschietoare :

Hx=1,2mm

Viteza de aschiere si turatia piesei ( tabelul 9.25)

Pentru fonta cenusie turnata se corecteaza viteza cu k=0,85 si pt ca folosim un

cutit din carbura metalica se corecteaza si cu k=0,65

Turatia:

Turatia strungului SN 400 este de

n=690 rot/min
Se recalculeaza viteza reala de aschiere
m/min
18

Verificarea puterii motorului electric (Tab 9.25)

Pz=19,8 daN
Atunci puterea reala va fi :

Masina unealta SN 400x15000 are puterea Nme=7,5 kW

Parametrii reali ai regimului de aschiere :

Norma de timp pt faza 1

Timpul de baza tab 12.1 schema x

Timpul de prindere si desprindere

19

tp,d=0,29 min
Timpii ajutatori (tab 12.21, 12.22, 12.24)

Timpii de deservire tehnica

Timpul de deservire organizatorica

Timpul de odihna si necesitati firesti

Operatia 5 strunjire de finisare (s2)

Scula aschietoare : P10 hxb=25x25
Adancime de aschiere:

20

Avansul. Se alege din tabelul 9.8 in functie de materialul prelucrat, de diametrul

piesei, de scula si de adancimea de aschiere :

Se adopta :Durabilitatea economica a sculei : Tec=90min

Uzura admisa a sculei aschietoare :

Hx=1,2mm

Viteza de aschiere si turatia piesei ( tabelul 9.14)

Pentru otel forjat in matrita se corecteaza viteza cu k=0,85

Turatia:

Turatia strungului SN 400 este de

n=460 rot/min
Se recalculeaza viteza reala de aschiere
m/min

Verificarea puterii motorului electric (Tab 9.25)

21

Pz=4,6 daN
Atunci puterea reala va fi :

Masina unealta SN 400x15000 are puterea Nme=7,5 kW

Parametrii reali ai regimului de aschiere :

Norma de timp pt faza 1

Timpul de baza tab 12.1

Timpul de prindere si desprindere

tp,d=0,29 min
Timpii ajutatori (tab 12.21, 12.22, 12.24)
22

Timpii de deservire tehnica

Timpul de deservire organizatorica

Timpul de odihna si necesitati firesti

Se calculeaza timpul unitar pe operatie:

Timpul de pregatire incheiere pt fiecare operatie (tab 11.18)este:

Operatia 4 Faza 1 Strunjire finisare

Scula aschietoare : P10 hxb=15x15
23

Adancime de aschiere:

Avansul. Se alege din tabelul 9.1in functie de materialul prelucrat, de diametrul

piesei, de scula si de adancimea de aschiere :

Se adopta :Durabilitatea economica a sculei : Tec=90min

Uzura admisa a sculei aschietoare :

Hx=1,2mm

Viteza de aschiere si turatia piesei ( tabelul 9.25)

Pentru fonta cenusie se corecteaza viteza cu k=0,85 si pt ca folosim un cutit din

carbura metalica se corecteaza si cu k=0,65

Turatia:

24

Turatia strungului SN 400 este de

n=480 rot/min
Se recalculeaza viteza reala de aschiere
m/min

Verificarea puterii motorului electric (Tab 9.25)

Pz=44 daN
Atunci puterea reala va fi :

Masina unealta SN 400x15000 are puterea Nme=7,5 kW

Parametrii reali ai regimului de aschiere :

Norma de timp pt faza 1

Timpul de baza tab 12.1 schema x

25

Timpul de prindere si desprindere

tp,d=0,27 min
Timpii ajutatori (tab 12.21, 12.22, 12.24)

Timpii de deservire tehnica

Timpul de deservire organizatorica

Timpul de odihna si necesitati firesti

Operatia 5 Control intermediar

Se masoara cotele cu ajutorul unui micrometru
Tn = 5 min
26

Operatia 6 Spalare
Spalarea se realizeaza in bai de spalare cu substante de curatare .
Tn =2 m
Operatia 7- Rectificare
Masina unealta: masina de rectificat rotund interior RI 125

diametrul minim/maxim de rectificare, mm..10/125

adancimea maxima de rectificare, mm125
domeniul turatiilor arborelui port-piesa(6 trepte), rot/min....125-1030
cursa pietrei (cu avans tehnologic), mm/diam.....1
cursa mesei, mm.......400
viteza mesei, m/min..................0,5-10
inclinarea papusii piesei, grade..........30
puterea motorului de antrenare a pietrei, kw............2,2
masa masinii, kg .....................2500

Dispozitivul de orientare si fixare a piesei: Dispozitiv universal cu trei bacuri cu

fixare pe exterior
Verificator: micrometru de interior cu valoarea diviziunii de 0,002 mm;
rugozimetru
Scula utilizata:
Codificare scula: corp abraziv cilindric
Se aleg: materialul abraziv En, granulatia 40, duritatea J, liantul C

27

Timpul de baza
Timpul auxiliar

Timp de odihna si necesitati firesti

Timpul de deservire tehnica

Timpul de deservire tehnica si organizatorica

28

Timpul de pregatire incheiere

Norma tehnica de timp

Operatia \8 Control final

Se utilizeaza o masa de control , micrometru , micrometru de interior si

rugozimetru .
Tn=6 min
Norma tehnica de timp in cazul productiei de serie mijlocie este :

4.Proiectarea liniei tehnologice

Volumul de productie anual =16000 buc/an
Regim de lucru =2 schimburi pe zi

4.1 Calculul indicilor tehnico-economici ai liniei tehnologice

Volumul anual este produsul intre programul anual de produse in buc. si volumul
de lucrari pe bucata:

unde: tb-norma de timp pe bucata

29

Np-nr. de piese ce se produc pe an [buc]

Volumul anual pe fiecare operatie va fi:
(

(
(
(

)
)
)

Norma de timp pe bucata:

Numarul de zile lucratoare pe an :

30

Unde: ze-nr de zile calendaristice

Zod-zile libere stabilite prin lege pe toata durata anului calendaristic
Zs-zile de sarbatori legale intr-un an calendaristic

Volumul zilnic de lucrari

Volumul lunar de lucrari

4.2 Alegerea regimului de lucru si calculul fondului de timp anual

Regimul de lucru se stabileste functie de volumul de lucrari si de prevederile
legale ce reglementeaza durata lucrului pe schimburi .
Fondul de timp reprezinta nr de ore de lucru pe un interval de timp:

Unde: ns-numarul de schimburi in 24 de ore

Ts- durata unui schimb
-coeficient ce tine seama de intreruperi neprevazute ala lucrului pentru
diverse motive : calitati naturale, intreruperi energie electrica ) . Se adopta =0,98

Fondul de timp al muncitorului este:

31

Fondul de timp al utilajului este:

Unde: zr=zile de imobilizare in reparatie ce revin in medie la un utilaj pe an

-coeficientul ce reda influenta opririlor neprevazute al utilajului =0,9

Ritmul de fabricatie

Marimea inversa se numeste ritmul de intrare

4.3 Numarul de muncitori si de posturi de lucru

a) pentru un loc de munca unde se executa o operatie sau o piesa simpla,
numarul de muncitori direct productivi este :
Vai-volumul de lucrari pentru realizarea operatiei sau piesei de la tactul 1,
pe perioada considerata(un an ),in [ore-om]
Fmi-fondul de timp efectiv al muncitorului pe aceeasi perioada
Vor rezulta:
-muncitori cat.I:

Numarul total de muncitori direct-productivi va fi :

Numarul de muncitori auxiliari pentru productia in flux va fi 10% din numarul
de muncitori direct productivi :
32

Numarul de ingineri si tehnicieni la nivelul sectiei va fi 10%din numarul de

muncitori direct productivi
Personal de serviciu =2%*mtot=1muncitor
Personal administrativ=6%*mtot=1muncitor
b) Numarul de posturi de lucru se stabileste dupa numarul pozitiilor succesive
pe care le ocupa produsul pentru realizarea operatiilor din procesul tehnologic

Unde: m=nr. de muncitori necesar pentru efectuarea intregului volum de

lucrari de acelasi gen
ms=nr de muncitori ce lucreaza simultan la acelasi post de lucru
ns=numarul de schimburi

1) strunjire
2) tesire
3) alezare
4)gaurire
5) control
6) largire
7) curatare
8)filetare
9)rectificare
10 ) contro final
4.4 Numarul de utilaje , instalatii si S.D.V-uri
Se stabileste pentru fiecare categorie de utilaje in functie de volumul aferent
si de fondul de timp anual:

33

Coeficientul de incarcare a utilajelor

4.5 Calculul suprafetelor tehnologice si a caracteristicilor liniei

Suprafata tehnologica a unitatii de reparatii este suprafata pe care se
realizeaza procesul tehnologic si este oupata de sectiile de baza si auxiliare.
Pentru unele sectii acesta se poate calcula utilizand suprafata specifica
34

raportata la un muncitor
, unde Sm- suprafata specifica
raportata la un muncitor.
Suprafata tehnologica a sectiilor de productie se calculeaza dupa
suprafata specifica a unui post de lucru:

-pentru spalare Sp=(30..40)m^2/post

St=1*30=30m^2
Restul operatiilor se efectueaza fie cu dispozitive sau instalatii montate pe
bancuri de lucru, fie pe utilaje de prelucrari prin aschiere. Se foloseste rel:

Unde : Sv =suprafata ocupata de un utilaj de acelasi fel

Kti=coeficient de trecere
Pentru un banc de lucru avem dimensiunile :L=2m, l=0,9,

Pentru 2 bancuri :
Pentru strunjire :
Pentru rectificare :
Pentru control final:

Parametrii liniei tehnologice si ai transportorului

Ca regula generala se urmareste sa se prevada o singura banda de lucru cu
capacitate corespunzatoare. Parametrii principali ai liniei sunt :
-lungimea utila a benzii
Unde: np-numarul de piese ce urmeaza sa fie concomitent pe banda,
coresp numarului de posturi de lucru
d-pasul sau distanta dintre obiectele de pe banda
A-lungimea statiei de antrenare a benzii in [m] A=1...1,5m
Unde: l- lungimea piesei ce se instaleza pe banda in [m]
a- Distanta dintre 2 pises succesive
35

Viteza de deplasare a benzii

[

Unde: kr=coeficinet de ritmicitate (kr=0,8...0,85)

Timpul de deplasare a produsului intre 2 locuri de munca succesive:

Suprafetele auxiliare se calculeaza procentual din Sp conform [1],pag.88tab.4.2:

Suprafete auxiliare productive:

Suprafete pentru depozite:
Suprafete pentru incaperi administrative:
Suprafata totala a incaperii va fii:

Parametrii liniei tehnologice si ai transportorului

Ca regula generala se urmareste sa se prevada o singura banda de lucru cu capacitate

corespunzatoare. Parametrii principali ai liniei sunt :
-lungimea utila a benzii
36

Unde: np-numarul de piese ce urmeaza sa fie concomitent pe banda,

coresp numarului de posturi de lucru
d-pasul sau distanta dintre obiectele de pe banda
A-lungimea statiei de antrenare a benzii in [m] A=1...1,5m
[1],pag.84,rel.4.38

Unde: l- lungimea piesei ce se instaleza pe banda in [m]

b- Distanta dintre 2 pises succesive
Viteza de deplasare a benzii
[

[1],pag.84,rel.4.39

Unde: kr=coeficinet de ritmicitate (kr=0,8...0,85)

Timpul de deplasare a produsului intre 2 locuri de munca succesive:

Np= 18 buc,A=1m; l=0.10m; a=1m; Fu=3585,6 ore; kr=0.8

37

Tinand seama de necesarul de suprafata rezultat din calculul pentru linie, se

determina suprafata nominala a cladirii respective ,majorandu-se suprafata cu 10...15%
pentru a asigura spatiul necesar culoarelor de trecere.
Suprafata necesara pentru transportor:

Suprafata nominala a cladirii

38

1-strung
2-strung
3-strung
4-strung
5-masa control
6-masina rectificare
7-masina rectificare
8-masina rectificare
9-masa control
10-masa de control

4.7.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor

prin aschiere
1. PREVEDERI GENERALE
Continut.Scop
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere
cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii
de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau
electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru
preluari manuale.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor
periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element
component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de
preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.
Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii.
39

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin
aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor
Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este
necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national
sau proceselor de munca.

2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin
aschiere
Realizarea sarcinii de munca
Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti
special pentru acest scop.
(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie
de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul
locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte
a utilajului.
Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara (
desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de
securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia
lucrului dupa piese model.
Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile,
sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat
adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz
la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu
mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

Deservirea masinilor-unelte
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de
comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de
protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar,
precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini
sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula
indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina
nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul
functionarii masinii :
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
40

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta
transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masiniiunealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se
va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate
de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete
si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate
defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care
preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor,
periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea
aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari
tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este
stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si
cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor
impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele
prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitanduse petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile (
benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat
la curatare masinii.

2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire

Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa
corespunda procesului de aschiere.
(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru
strunjirea normala.
(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula.
Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor
folosi dispozitive de sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselor

Art. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect
centrate, pentru a nu fi smulse.
(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare,
fara prelungitoare din teava sau alte parghii.
41

Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d
reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
Art. 25. - La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
Art. 26. - La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de
strangere.
Art. 27. - Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.
Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de
strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul
sau platoul vor fi inlocuite.
Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit
cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si
materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special
pentru sfaramarea aschiei continue.
Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu
atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care
placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau
ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.

Pornirea si exploatarea strungului

Art. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de
prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.
(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.
Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip
protejat sau saibe de antrenare protejate.
Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea
bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.
Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat
la reteaua de alimentare.
(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua
electrica de alimentare.
Art. 35. - Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

2.3. Prelucrarea metalelor prin frezare

Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde
materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.
Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.
Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dintii
frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.

Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de
fixare sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate,
se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa
masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.
42

Pornirea si exploatarea frezelor

Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.
Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca
scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.
Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii
suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosare

Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului,
precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in
planul de operatii.
Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.
(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.

Fixarea pieselor
Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul
dispozitivelor de fixare.

Pornirea si exploatarea masinii

Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu
ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.
Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora,
se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.
Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre
ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.
Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa
mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.
Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei.
Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

2.5. Prelucrarea metalelor prin gaurire, alezare si honuire

Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu
chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei
scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau
care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la
fixarea sau desprinderea piesei.

Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
43

Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce
scula s-a oprit complet.
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.

Pornirea si exploatarea masinii.

Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se
executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare
atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.

Masina de gaurit portative

Art. 69. - Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea
burghiului.

2.6. Prelucrarea metalelor prin rectificare si polizare

Fixarea sculelor
Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de
forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si
starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.
Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si
autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.
Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei
corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform
documentatiei tehnice de produs.
Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de
rotatie.
Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare
decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.
(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.
Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansa
mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS
9092/1-1983.
Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc,
respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele
indicate in STAS 9092/1-83.
Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum si
numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele
indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.
Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura
va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina
care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate
(diamant, carburi metalice).
(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.
(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.
44

Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton
presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv,
garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului
comprimat sau periei.
Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel,
pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui.
(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.
Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in
gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se
echilibreaza dinamic.
(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.
(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata
acestora.
Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai
pentru masini dotate cu acasta posibilitate.
Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica,
respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe
eticheta de fabricatie.
Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze
periferice nu sunt inscriptionate.
Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut
mai mult de un an de la fabricarea lor.
Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin
baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu
deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.
Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca
lungime si diametru in raport cu partea de prindere.
(2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat
dinamic).

Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat

Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in
contact cu piesa de prelucrat.
Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau
solicitarile prin soc.
(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.
Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe
corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).
45

Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se
imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.
Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand
masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput
pentru astfel de prelucrari.
Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor
speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.
(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.
Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv
pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.
(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru
prelucrare in mediul umed.
Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor
abrazive cu liant organic.
Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor
abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care se
prelucraza aliaje de magneziu.
Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse
pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.

Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in
mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat
si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.
Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive
vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare
de repaus.
Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de lucru
sau diametre superioare de corpuri abrazive.
Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la
viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.
Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vederea
unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi.
Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la
sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate
inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
46

Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fi
incercate la rotirea in gol.

Bibliografie
1. C.PICOS s.a Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere vol
I si II, Universitatea Chisinau 1992
2. A. VLASE s.a Regimuri de aschiere ,adaosuri de prelucrare si norme tehnice
de timp,volI si II Ed. Tehnica 1985

47

3. D. MARINCAS, D.ABAITANCEI Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere,

E.D.P Bucuresti 1982
4. E. BACIU, Gh. CRIVAC Indrumar de proiectare pentru fabricarea si repararea
autovehiculelor,Pitesti 1985

48