Universitatea din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie

Specializarea Autovehicule Rutiere

Tema de casa la stiinta si ingineria materialelor

Otelurile Aliate

Prof. Univ. Dr. Abrudeanu Marioara

Badita Iulian-Daniel

Asistent Dicu Magdalena

AR 111

-2013-

Cuprins

Introducere
Simbolizare
Clasificarea otelurilor aliate
Natura fazelor si constituentilor in otelurile aliate
Materii prime si auxiliare
- Materii prime metalice
- Materiale auxiliare
Procedee de elaborare a otelului
Proprietatile si domeniile de utlilizare ale otelurilor aliate
- Oteluri aliate de uz general
- Oteluri cu destinatie precizata
- Oteluri cu proprietati speciale

OTELURILE ALIATE

INTRODUCERE

Se considera aliate acele oteluri care pe langa elementele insotitoare

contincel putin un element adaugat intentionat. Acest element poate fi chiar unul
din elementele insotitoare fiind considerate de aliere atunci cand apar in proportii
maimari ca cele uzuale. Majoritatea elementelor de aliere din oteluri sunt
metalele de tranzitie .Scopul alierii este de a modifica proprietatile otelurilor atat
pentru a usura prelucrabilitatea lor ulterioara cat si pentru a le imbunatati
comportarea in serviciu.
Elementele de aliere se pot repartiza n oteluri:
-dizolvate n fier sub forma de solutii, fomnd ferita si austenita aliata;
-combinatii cu carbonul: carburi simple, complexe, cementita aliata sau faze de
patrundere.
Sunt elementele traditionale de la stnga Fe n tabelul periodic (Ti, V, Cr, Mo, W,
etc);
-compusi intermetalici (FeCr, FeV, Fe3Ti, Fe2W, Fe2Mo,etc.)
-n stare libera (Pb, Cu>1%).

Simbolizare

Simbolizarea otelurilor aliate difera net de cea a otelurilor

nealiateutilizandu-se fie standarde general acceptate de normele internationale,
fie simbolizari nationale functie de normele de uzina.
Oelurile aliate se simbolizeaz prin indicarea n sutimi de procente a
concentraiei n carbon, simbolurile chimice al elementelor de aliere urmate de
concentraia n zecimi de procente nultimul element de aliere, considerat i cel
mai important.
Exemplu: 10TiNiCr180, oel cu 0,1% C i 18% Cr.Dac oelul este turnat se
adaugn fa majuscula T.
Exemplu: T105Mn120.
La oelurile aliate pentru scule (STAS 3611-80) elementele de aliere sunt
simbolizate astfel C-Cr; M-Mn; N-Ni; S-Si;Exemplu: MCW14.
La unele oeluri cu destinaie special, dup majusculele care simbolizeaz
destinaia oelului, se indic rezistena de rupere la traciune minim n
daN/mm2.
Exemplu: oelul de cazane K52, oelul pentru recipiente sub presiune R52;
oelurile pentru construcii sudate cu granulaie finOCS 52; la oelurile pentru
construcii navale se indic limitade curgere minim garantat, n daN/mm2,
avnd n fa majusculele A garanteaz energia derupere la 20C; D la 0C; E la
40C.
Exemplu: A 32, D 36, etc.La oelurile pentru arcuri se adaug la sfritul
simbolizrii majuscula A.
Exemplu: 60Si15A.

CLASIFICAREA

OTELURILOR ALIATE

Se poate face dupa mai multe criterii unele dintre ele fiind similare cu
celeutilizate la otelurile nealiate si anume :
1 - dupa numarul elementelor de aliere, in oteluri aliate cu un element, cudoua
sau mai multe elemente de aliere;
2 - dupa gradul de aliere (suma elementelor de aliere) in oteluri microaliate,slab
aliate, mediu aliate, inalt aliate, dupa cum suma elementelor de aliere este
maimica de 0,2 %, 0,5 %, intre 58 %, sau mai mare de 10 %, dar maximum 30 %;
3 - dupa structura, bazandu-se pe faptul ca elementele de aliere influenteazape
de o parte pozitia punctelor diagramei Fe-C, pe de alta pozitia curbelor de
transformari structurale in stare solida, cunoscute sub denumire de curbe in
C.Intrucat la cresterea continutului in element de aliere, indiferent de natura
elementului, punctele S si E ale diagramei se deplaseaza spre stanga (continuturi
mai mici de C) se vor regasi alaturi de oteluri hipoeutectoide (feritoperlitice)eutectoide (perlitice), hipereutectoide (perlito-cementitice ) si oteluri ce
vor contine ledeburita si denumite ledeburitice. In diagrame Fe-C se deplaseaza si
punctele A3 si A4, dar in mod diferentiat pentru doua grupe de elemente de aliere
si anume:pentru elementele din grupa Cr (alphagene) ele se vor deplasa
ingustand domeniul austenitic, iar pentru elementele din grupa Ni (gamagene) se
vor deplasa largind acest domeniu.
Considerand aceste influente se traseaza diagramele structurale
Oberhoffer potrivit carora otelurile aliate cu elemente din grupa Cr (fig. 1) se
impart in:
- hipoeutectoide (1), hipereutectoide (2), ledeburitice (3), feritice (4)
sisemiferitice (5),iar cele aliate cu elemente din grupa Ni se imparte in:
- hipoeutectoide (1), hipereutectoide (2), ledeburitice (3), austenitice (4)
sisemiaustenitice (5).
In stare solida transformarea eutectoida a austenitei la racire se va
producesau nu in functie de conditiile de aparitie sau nu a difuziei; constituenti de
tip perlitic, bainitic sau martensitic obtinuti pot fi identificati pe diagrame de

tiptemperatura - timp transformare (diagrame TTT sau curbe in C ), care

lacresterea continutului in elemente de aliere se deplaseaza aproape fara
exceptie ladreapta si mai jos, astfel ca la o racire ceva mai energica a aliajelor in
aer(tratamentul se numeste recoacere de normalizare) viteza de racire
va intersecta saunu aceste curbe.

a. elemente din grupa Cr

Fig.1

b. elemente din grupa Ni

Clasificarea otelurilor aliate dupa structura recoapta

Clasificarea dupa structura in stare normalizata se va face dupa domeniul

transformarii in stare solida inscris in diagrama TTT, ce este intersectat de
acesteviteze in:
- oteluri cu structura normala perlitica (sunt oteluri slab aliate ) sau bainitica;
- oteluri martensitice;
- oteluri austenitice.
In cazul otelurilor cu continuturi ridicate in elemente alphagene si
continutsarac in C se obtin oteluri feritice, iar in cazul otelurilor care au continut
mare in Csi elemente puternic carburigene (afinitate mare fata de C formand
carburi), oteluri ledeburitice.Pe baza acestui criteriu s-au trasat diagramele Guillet
pentru otelurile Mn,otelurile Ni si otelurile Cr ca in figura 2.

4 -dupa destinatie otelurile aliate vor fi de uz general (constructii metalicesi

constructii mecanice), cu destinatie precizata (rulmenti, arcuri etc.) si
cuproprietati speciale (refractare si inoxidabile, criogenice etc.).

5 -dupa modul de obtinere otelurile aliate vor fi clasificate ca si cele nealiatesi

anume oteluri turnate si oteluri deformabile.

-a-

-b-cFig.2. Diagrame structurale Guillet

a) oteluri cu Mn;
b) oteluri cu Ni; c) oteluri cu Cr

NATURA FAZELOR SI CONSTITUENTILOR IN OTELURILE ALIATE

Cu putine exceptii in otelurile aliate apar aceleasi faze si constituenti ca si

inotelurile nealiate: solutii solide, compusi, amestecuri mecanice, elemente in
starelibera. Distributia elementelor de aliere este cea care determina aparitia
acestor faze si constituenti. Elementele de aliere se pot regasi in aceste oteluri
(structural la echilibru) in urmatoare situatii:
a. dizolvate in ferita si formand solutii solide ;
b. in combinatii cu C cu care formeaza carburi sau prin substituirea atomilor de
Fe cu atomi ai elementelor de aliere, cementita aliata;
c. in combinatie cu Fe sau unele cu altele formand compusi definiti;
d. in combinatie cu impuritatile formand incluziunii metalice;
e. in stare libera dispersate in masa de otel.
Majoritatea elementelor de aliere formeaza solutii solide de substitutie;
unele dintre aceste solutii formate la temperaturi ridicate se pot transforma la
racire in compusi. In prezenta C se dizolva total in ferita, formand solutii solide
elementele chimice plasate in tabelul periodic in dreapta Fe (Ni, Co, Si, Cu) ; cele
din stanga Fe avand afinitate mare fata de C, formeaza carburi, putandu-se regasi
partial si dizolvate in ferita. Generalizand, elementele de aliere din oteluri s-ar
putea imparti in elemente necarburigene si elemente carburigene. Carburile din
otelurile aliate seimpart in faze interstitiale (formate in cazul in care r C / r Me >
0,59) avand formule de tip Me2C si MeC si compusi cu retele complexe cu
formule Me3C, Me4C, Me7C3 si Me6C. Daca exista simultan doua elemente cu
tendinta de a forma acelasi tip de carbura, nu se vor forma doua carburi simple, ci
una complexa Me1Me2C.
Toate carburile sunt dure si fragile, dar mai putin dure ca cementita. Ele
influenteaza duritate si rezistenta otelurilor, in sensul maririi acestor
caracteristici.

MATERII PRIME SI AUXILIARE

1. Materii prime metalice.
ncrctura metalic a agregatelor destinate elaborrii oeluluisunt fonta de
afinare, fierul vechi, buretele de fier i uneori lupele.
Fonta de afinare. Criteriul de baz la aprecierea calitii fontei este
compoziia chimic.Coninutul de carbon n fonta de afinare nu se prescrie, el
fiind determinat de coninutul celorlalte elemente. Este mai mic cnd
coninuturile de siliciu i fosfor sunt mai mari si mai mare cnd coninutul de
mangan este mai mare.
Siliciul variaz, n general, ntre 0,5 1,25%. Deoarece la elaborarea
oelului siliciul se oxideaz i trece n zgur i deci sunt necesare cantiti mai mari
de var pentru formarea zgurii, este recomandat ca siliciul sin fonta de afinare s
nu depeasc 1% .
Manganul este un element util n fonta de afinare, deoarece pe lng
faptul c mpiedic separarea carbonului sub form de grafit el ajut procesul de
ndeprtarea sulfului att nainte de elaborarea oelului ct i n timpul elaborrii.
De aceea se admite n fonta de afinare 1 2,5% Mn.
Fosforul este un element duntor calitii oelului i necesit cantiti
mari de var pentru defosforare, de aceea coninutul de fosfor n fonta de afinare
se limiteaz la maxim 0,5%, iar pentru oelurile de calitate la maxim 0,2-0,3%.
Trebuie menionat c cea mai mare cantitate de fosfor n oel este adus de
font.
Sulful este de asemenea un element duntor calitii oelului, de aceea
coninutul de sulf se limiteaz n fonte la max. 0,07% pentru procedeele bazice i
la max. 0,035% pentru procedeele acide.

n afar de aceste elemente fonta mai poate conine arseniu, cupru,etc.

care sunt tot elemente duntoare oelului, de aceea este indicat ca ele s nu
depeasc 0,02%, dar i mai bine ar fi dac ar lipsi din fonta de afinare.
Nici elementele de aliere ale oelului nu sunt dorite n fontele de afinare,
deoarece ele produc perturbaii n procesul de elaborare, multe dintre ele
pierzndu-se n timpul afinrii.
Fierul vechi. El se poate clasifica dup sursa de provenien n fier vechi
propriu i fier vechi colectat.
Fierul vechi propriu provine din deeuri i rebuturi de la elaborarea i
turnarea oelului sau din procesul de prelucrare plastic i mecanic a
semifabricatelor din oel.
Fierul vechi colectat provine din bazele de colectare (REMAT) i anume
din: construcii metalice i maini scoase din uz, piese i subansambluri scoase din
uz la reparaiile capitale, obiectede uz casnic achiziionate de la populaie.
Avnd proveniene att de diferite, compoziia i starea sub care se
gsete fierul vechi suntfoarte variate. De aceea fierul vechi trebuie pregtit
nainte de a fi folosit la elaborarea oelului.Prima operaie de pregtire este la
ntreprinderea de colectare i const n sortarea lui dupcompoziia chimic, n
fier vechi aliat i nealiat, iar cel aliat sortarea pe elemente de aliere. Apoi
sesorteaz pe grupe de mrime: fier vechi greu, mediu, uor, strunjituri (pan) etc.
2. Materiale auxiliare.
Materialele auxiliare sunt materialele oxidante folosite pentru afinare,
materiale necesare pentru formarea zgurii cu bazicitatea (fondani) i fluiditatea
cerut(fluidificatori) pentru fiecare faz a procesului de elaborare funcie de
procedeul utilizat i materiale utilizate pentru dezoxidarea, corecia compoziiei
chimice sau respectiv pentru alierea oelului.

Materiale oxidante.
Oxigenul necesar afinrii ( oxidrii carbonului, siliciului, manganului,
fosforului etc.) este furnizat de atmosfera din cuptoarele de elaborare ( O2, CO2 i
H2O din aer), de aer sau oxigen tehnicsuflat direct n baia metalic, de rugina
fierului vechi (Fe2O3 nH2O), de minereuri oxidice de fier imangan, de arsura de
fier (undr) sau de zgura sudat de la cuptoarele de nclzire pentru deformarea
plastic.

Minereul de fier folosit la elaborarea oelului trebuie s ndeplineasc

urmtoarele condiii:- s conin mult oxid de fier i daca se poate sub form de
Fe2O3( hematit), deoarece conine cel mai mult oxigen (0,428 kg O2/kg Fe) fa
de Fe3O4(magnetit) care conine 0,38 kg O2/kg Fe).
Limonita i si derita nu se folosesc la elaborarea oelului pentru c ele
conin mai puin oxigen i se descompun cu consum de cldur ceea ce duce la
rcirea zgurii;
- s conin puin SiO2 (sub 7%) deoarece la legarea lui n zgur este necesar
un aport suplimentar de var, ceea ce duce la creterea cantitii de zgur i la
creterea consumului de combustibil;
- s fie uscat (sub 4% H2O), deoarece apa se evapor cu consum mare de
cldur, iar dac minereul ud se adaug pe zgura lichid, apa se vaporizeaz
violent provocnd mprocri i chiar explozii;
- s aib coninuturi mici de sulf i de fosfor, deoarece pentru trebuie
asigurate condiii speciale pentru desulfurare, respectiv defosforare ceea ce
conduce la prelungirea arjei i la creterea consumului de materiale de adaos,
deci de combustibil.
- s fie sub form de buci (50-150 mm) pentru a putea trece prin zgur n
baia metalic.

Dac minereul este prfos, rmne pe zgur, o parte din el este antrenat de
gaze iar alt parte care se dizolv n zgur ajunge greu i numai parial n baia
metalic. Zgura devine spumoas i distruge zidria refractar a agregatului de
elaborare.

Minereul de mangan este un oxidant mai slab dect minereul de fier, ns este
indicat atunci cnd se lucreaz cu proporie mic de font pentru aportul de
mangan adus. Se folosete n special minereu care conine manganul sub form
de carbonat, MnCO3(rodocrozit). El trebuie s ndeplineasc aceleai condiii ca si
minereul de fier.
Fondani
Pentru formarea zgurii, la cuptoarele bazice se folosesc fondani bazici: calcar
i var. Pentru a asigura o zgur fluid se folosesc fluidificatori: bauxita i fluorina.
Calcarul trebuie s conin mai mult de 94% CaCO3, sun 3% SiO2 i sub 15
Al2O3. Deoarece descompunerea calcarului este un proces endoterm el se
folosete numai cnd se lucreaz cu proporie mare de font lichid. El se
folosete n buci de 50-150 mm.
Varul, obinut prin descompunerea calcarului, trebuie s conin peste 82%
CaO, puin SiO2 si MgO. Se folosete n buci de 20-100 mm. Varul trebuie s fie
proaspt ars, deoarece n timp se hidrateaz, CaO trecnd n Ca(OH)2 (lapte de
var) care n procesul de elaborare se disociaz i produce rcirea zgurii pe de o
parte , iar pe de alta conduce la creterea coninutului de hidrogen noel, un alt
element nedorit.

Fluidificatori
Bauxita este minereul aluminiului care conine aluminiul sub form de oxid
de aluminiu hidratat (Al2O3 nH2O). Bauxita pentru oelrie trebuie s conin
peste 52% Al2O3, sub 10% SiO2,sub 1% CaO i 8-18% Fe2O3. Al2O3 are caracter
amfoter i n zgurile cu bazicitate mare, se comport ca un acid, mrind
fluiditatea. Dar adausul de bauxit nu trebuie s fie mare, deoarece Al2O3 n
exces mrete vscozitatea zgurii. Bauxita se folosete cu granulaie peste 20 mm,
dup ce a fost calcinat la 773-873 K (500-600C), astfel nct coninutul de ap s
fie sub 0,5%. Deoarece bauxita conine mult Fe2O3, folosirea ei este permis
numai la nceputul perioadei de afinare.
Fluorina are component principal fluorura de calciu (CaF2) i este
fluidifiantul cel mai bun pentru zgurile de oelrie. Fluorina conine 85-92% CaF2,
5-8% SiO2 i sub 0,5% S. Pentru utilizare ea se calcineaz la 875 K (600C) astfel
nct umiditatea s nu depeasc 0,5%. Granulaia trebuies fie 10-50 mm.
Fluorina este ns scump de aceea se folosete numai n cazurile n care nu
sepoate folosi bauxita.

Dezoxidani
Ca dezoxidani se folosesc feroaliaje cu siliciu, cu mangan, cu vanadiu, cu
titan, cu siliciu icalciu, cu siliciu i mangan etc. i aluminiu metalic. Pentru
corecia compoziiei chimice i pentru aliere se folosesc de asemenea feroaliaje
sau metale tehnic pure: feroaliaje cu siliciu, cu mangan, cucrom, cu molibden, cu
vanadiu, cu titan, cu zirconiu, cu niobiu etc. i nichel metalic.
Feroaliajele se calcineaz la temperaturi de 773- 873 K (500-600C) nainte
de a fi folosite.

PROCEDEE DE ELABORARE A OTELULUI

La elaborarea oelului, indiferent de materia prim utilizat, pentru ca

oelul s fie lichid este necesar o surs de cldur, care s asigure agregatului de
elaborare o temperatur mai mare de1873 K (1600C).
Din acest punct de vedere procedeele de elaborare se mpart n:
a).Procedee la care cldura este adus din exterior unde cldura necesar este
obinut prin transformarea energiei electrice cuptoare electrice cu arc sau
cuptoare electrice cu inducie. La aceste cuptoare ncrctura este de regul
solid, format in principal din fier vechi, dar se poate folosi i font care poate fi
i lichid. Procesele de afinare au loc cu ajutorul minereului de fier i/sau oxigen
tehnic.
b).procedee la care cldura este dat de procesele de afinare.
Oxidarea elementelor nsoitoare ( siliciu, mangan, fosfor) ca i oxidarea fierului i
a carbonului, este un proces exoterm.Pentru ca aceast cldur s poat asigura o
temperatur de peste 1873 K, este necesar ca ncrctura s fie preponderent
lichid i s conin elementele nsoitoare n cantitate mare. Aceste condiii se
realizeaz cnd se lucreaz cu font lichid (sau cu proporie mare de font
lichid) iar afinarea se face cu oxigen gazos. Procesul se numete afinare prin
convertizare.

PROPRIETATILE SI DOMENIILE DE UTILIZARE

ALE OTELURILOR ALIATE
Varietatea otelurilor aliate este foarte mare, ca de altfel si domeniile de
utilizare, influenta elementelor de aliere manifestandu-se in cele mai neasteptate
domenii: actioneaza asupra transformarilor in stare solida (asupra vitezei, a
temperaturilor la care au loc), asupra proprietatilor unor constituenti si asupra
comportamentului la procesare al otelurilor.

OTELURI ALIATE DE UZ GENERAL

Oteluri pentru constructii metalice
Sunt oteluri utilizate la fabricarea structurilor metalice: grinzi,
poduri,conducte, etc., solicitate mecanic, dinamic sau static, exploatate in conditii
atmosferice din cele mai diverse, motiv pentru care trebuie sa indeplineasca
anumite cerinte :sa fie ieftine, sa aibe proprietati de rezistenta mecanica ridicata
pentru a se putea construi structuri usoare, sa-si pastreaza proprietatile intruninterval acceptabil de temperatura, sa aibe temperatura de tranzitie ductilfragil cat mai jos, in plus daca se utilizeaza in constructii sudate, sa fie sudabile.
Conditia de sudabilitate se poate exprima printr-o formula empirica, functie de
continutul in elemente de aliere, dupa cum urmeaza :
Ce = % C+ %Mn/6 + (%Cr + %Mo+ %V)/5 + (%Nb+%N)/15 <0,6 unde Ce
se numeste carbon echivalent.
Din categoria otelurilor ce raspund cerintelor mai sus enumerate fac parte
otelurile slab aliate cu continut in C sub 0,1 %. Se utilizeaza cu succes si otelurile
durificabile prin precipitare si cele bainitice.
Oelurile aliate pentru construcii metalice sudate (cazane, recipieni sub
presiune, construcii navale, etc.) sunt oeluri slab aliate n Mn (sub 1,7% ) n

scopul creterii rezistenei i

tenacitii fr a nruti
sudabilitatea. Pentru finisarea
granulaiei i mrirea tenacitii
se practic microalierea cu V,
Ti, Nb.

Oelul R55 (0,22% C; 1,5%

Mn; 0,1% V este destinat
tablelor de cazane i
recipientelor sub presiune
pentru temperaturi ambiante i ridicate de la 50C la 400C. n stare normalizat
are structura format din ferit poliedric i perlit. Se observ rolul V n finisarea
granulaiei.

Oteluri pentru constructii mecanice

Din aceasta grupa fac parte otelurile pentru cementare, imbunatatire si
nitrurare, denumiri primite de la tipul de tratament termic la care se preteaza
aceste oteluri. Otelurile pentru cementare trebuie sa raspunda anumitor criterii si
anume capacitate buna de cementare, adica viteza mare de difuzie a C in
austenita, absenta carburilor grosolane, prelucrabilitate buna prin aschiere
(pentru rectificare finala)adancime mare de patrundere a calirii atat pentru strat
cat si pentru miez. Otelurile din aceasta grupa se utilizeaza dupa carburare, calire
si revenire joasa. Dintre otelurile pentru cementare, se mentioneaza cele aliate cu
Cr, Mn, Cr-Ni, Cr-Mn,Cr-V etc.

Otelurile pentru imbunatatire sunt utilizate la fabricarea fie a pieselor

care trebuie sa prezinte rezistenta mare la uzura, fie pentru piese rezistente la
coroziune.Se folosesc calite la martensita si revenite la sorbita, nitrurate dur sau
moale. Drept elemente de aliere se utilizeaza un numar foarte mare Cr, Mn, Ni, Si,
Mo, Ti, Al,etc. In ceea ce priveste utilizarea otelurilor pentru nitrurare, se remarca
alierea cu Ti intrucat s-a observat ca se mareste capacitatea de nitrurare si se
obtin duritati in stratul superficial mai mari decat la alte oteluri aliate. Se impune
insa ca raportul dintre continutul de Ti si cel de C sa fie mai mare de 10. Cele mai
utilizate sunt otelurile Cr-Ni-Mo-Ti.

Oelul 21TiMnCr12 (0,21% C,

1,2% Cr; 0,05% Ti) este un oel
pentru cementare, destinat
pieselor de dimensiuni mari,
supuse la ocuri. Dup cementare
se clete de la 900C n ulei i se
revine la temperatur joas la
200C, pentru a avea un strat
superficial cu structur
martensitic, dur i rezistent la
uzur, asociat cu un miez tenace cu structur ferito-perlitic sau martensitic.
Cromul i manganul mresc rezistena i clibilitatea oelului. Totodat aliaz
cementita, ntrzie transformrile la revenire i mresc duritatea structurii de
revenire. Titanul formeaz TiC care mpiedic creterea granulaiei la cementare i
asigur o tenacitate ridicat.

Oelul 40BCr10 (0,4% C, 1% Cr,

0,002%B) este un oel de
mbuntire, unde Cr i B aurolul
de a mri rezistenai calibilitatea
oelului. n fig. se prezint
structura n stare recoapt.Se
observ c fa de oelul carbon
cu 0,6% C, oelul aliat prezint o
cantitate mai mare de perlit (s-a
deplasat punctul S la stnga) cu
un grad ridicat de dispersie i deci cu rezisten i duritate superioare. Clirea de
la 830C n ap, urmat de revenire naltla 600C asigur o structur sorbitic
rezistent i tenace.

OTELURI CU DESTINATIE PRECIZATA

Oteluri pentru rulmenti

Sunt oteluri ce trebuie sa raspunda unor cerinte specifice solicitarilor
rulmentilor sau organelor de masina analoge: rezistenta la rupere, la uzura si
oboseala foarte ridicate si stabilitate dimensionala buna. Otelurile pentru
rulmenti sunt hipereutectoide ( %C >1 ) slab aliate cu Cr, Cr-Si evitandu-se alierea
cu elemente care ar mari procentul de austenita reziduala. Se folosesc dupa calire
la martensita si revenire joasa.

Oelul de rulmeni Rul1 (STAS 1456/1-80) este un oel hipereutectoid cu

1%C, 1,5%Cr.Pentru a putea fi prelucrat prin achiere se livreaz dup recoacere
de globulizare. Structura este format din carburi (Fe,Cr)3C globulare distribuite n
masa feritic. Pentru a se asigura duritatea (60HRC)i rezistena la uzur, oelul de
rulmeni se supune clirii urmatde revenire joas. Structura final este alctuit
din martensit de revenire cu carburi fine i uniform distribuite. Cromul aliaz
comentita determinnd stabilitatea martensitei la revenire i creterea duritii.

Oteuri pentru arcuri

Sunt oteluri aliate de obicei cu Mn si Si necesitand limita de elasticitate

ridicata, rezistenta la oboseala si stabilitate buna in timp a caracteristicilor de
plasticitate. De obicei au continut ridicat in C (0,50,9 %), dar pot contine si
numai 0,60,77 % C. La fabricarea arcurilor se pot utiliza oteluri inoxidabile, sau
oteluri inalt aliate pentru scule. Pentru recunoasterea destinatiei la sfarsitul
simbolului se inscrie litera A (de exemplu 51 Si17A).

Oelul 51Si17 A (STAS 795-80) este un

oel de arcuri n foi sau elicoidale pentru
solicitri medii. Elasticitatea este
asigurat de alierea cu Si i tratamentul
termic final care const n clire dela
870C n ulei urmat de revenire medie la
450C. n fig. se prezint structura final
alctuit din troostit de revenire.

Oteluri pentru scule

Categoria otelurilor aliate pentru scule cuprinde mai multe clase si anume
oteluri pentru scule de aschiere, pentru scule de deformare si pentru instrumente
de masura.
Otelurile pentru scule de aschiere pot fi slab aliate, mediu aliate sau inalt
aliate (rapide): drept oteluri slab si mediu aliate se utilizeaza frecvent oteluri cu
continut in C > 0,8 % si continand Cr, W, V, Mn, Mo (elemente carburigene)
supuse tratamentului de calire la martensita si revenire.

Oelul slab aliat cu Cr, Rul 1 se utilizeaz pentru confecionarea unor

scule achietoare care lucreaz fr ocuri (filiere, alezoare, broe mici, etc.) i a
unor instrumente de msur i control(calibre). Tiul ascuiti rezistena la uzur
sunt asigurate n urma tratamentului final de clire i revenire joas.
Otelurile inalt aliate sunt de tip ledeburitic complex aliate cu
elementeputernic carburigene care pe de o parte formeaza carburi, iar pe de alta
se dizolva in martensita marindu-i stabilitatea. Continutul in C este mai mare de
8%, iar sumaelementelor de aliere peste 10 %.
Se utilizeaza deformate prin forjare (pentru spargerea retelei de
ledeburita aliata formata din carburi fragile ) si supuse tratamentului termic calire
si revenire joasa. Natura materialului folosit este impusa de viteza de aschiere,
temperatura de lucru, solicitarile mecanice, duritatea necesara sculei etc.
Cerintele la care trebuie sa raspunda un astfel de material sunt:
- conductibilitate buna pentru a ceda usor caldura dezvoltata in utilizare;
- prelucrabilitate buna prin deformare plastica si aschiere;
- mentinerea duritatii in intervalul de temperatura de lucru;
- stabilitate la rosu;
- rezistenta la socuri termice, la oboseala, la oxidare la cald;
- tenacitate si calibilitate buna.

Dintre oelurile de scule bogat aliate cu crom este reprezentativ oelul

ledeburitic C120(STAS 3611-80) destinat confecionrii sculelor de deformare la
rece (matrie, poansoane, dornuri,etc.). Acest oel conine2%C i 12% Cr. n
stare turnat i la rcire relativ rapid structura acestui oel conine o reea de
eutectic (amestec mecanic de austenit aliat i carburi (Fe, Cr)3C, (Cr,Fe)7C3 pe
fond austenitic (fig.). Cromul dizolvat n austenit, micoreaz solubilitatea
carbonului (punctul E spre stnga) aa nct acest oel cu 2% C va cristaliza ca o

font hipoeutectic alb. R cirea rapid menine stabilitatea austenitei la

temperatura ambiant.
La rcire lent sau dac oelul turnat este recopt se d timp desfurrii
transformrii eutectoide a austenitei. Structura va conine o reea de ledeburit
(perlit sorbitic i carburi) pefond perlitic (fig.).

Otelurile pentru scule de deformare la cald sau la rece sunt oteluri mediu
si inalt aliate cu continut in C > 0,6 % aliate cu Cr, V, Mn, Si, W care raspund la
urmatoarele cerinte: calibilitate mare, susceptibilitate la supraincalzire, la
decarburare, duritate buna, rezistenta la uzare ridicata.

Otelurile pentru instrumente de masura au in mare masura aceeasi

compozitie cu cele pentru scule de aschiere si pentru cementare. Se utilizeaza ca
principale elemente de aliere Cr 1,3-1,6 % si Mn 0,9 %.Principala lor caracteristica
este coeficientul de dilatare foarte mic si stabilitatea dimensionala buna.

OTELURI CU PROPRIETATI SPECIALE

Aceste oeluri au proprieti mecanice, fizice i chimice deosebite:
rezistenla uzur, la coroziune, refractaritate i rezisten la cald,proprieti
magnetice i electrice remarcabile, etc.

Otelurile Hadfield

Sunt oteluri cu rezistenta mare la uzare utilizate in constructia pieselor

carelucreaza in conditii de frecare abraziva, de presiuni ridicate si soc mecanic.
Maisunt cunoscute si sub denumirea de oteluri austenitice manganoase; contin
1,3 % Csi 11-14 %Mn. In mod obisnuit se folosesc sub forma de produse
turnate.Introducerea Mn (element gama gen ) in cantitati mari, permite obtinerea
austeniteila temperatura ambianta;
aliata cu Mn austenita este
constituentul cu cea mai mare
ecruisare, rezistenta sa la deformare
crescand pana la 4000 %.
Oelul T105Mn120 (STAS
3718-76) este un oel austenitic
manganos, rezistent la uzur prin oc,
care conine 0,9-1,2%C; 11,5-13,5%
Mn; 0,5-1,0% Si. Dup forjare i rcire
lentare structura format din
austenit i carburi (Fe,Mn)3C pe
limita de grunte. Prin clire de la
1050C structura conine austenit
omogen, suprasaturat n carbon cu
duritate redus 190 HB, Rm=100daN/mm2, plasticitate ridicat A=50%.

Prin deformare plastic, austenita prezint numeroase linii de alunecare

n care se gsesc mici cantiti de martensit (fig.). Aceast structur are o
capacitate mare de ecruisare deci rezisten la uzur. Duritatea crete pn la 500
HB.
Se prelucreaz greu prin achiere numai cu aliaje dure sau prin rectificare.
De aceea pieselese obin prin turnare.Datorit rezistenei mari la uzur se
utilizeaz pentru piese puternic solicitate: flci de concasor i excavator,enile,
macaze de cale ferat, etc.

Oteluri inoxidabile si refractare

Oelurile inoxidabile i refractare conin minim 12% Cr dizolvat n fier.Dup

coninutul de carbon i elemente de aliere pot fi cu structur: feritic,
martensitic sau austenitic.
Pentru a fi utilizate ca materiale rezistente in conditii ce reclama prezenta
unor medii corozive (aer, apa, acizi) si la temperaturi de 201.000 C in industria
chimica, alimentara, aerospatiala, petroliera se utilizeaza oteluri inalt aliate cu
Cr,Cr-Ni, Cr-Ni-Mo, Cr-Ni-Ti.
Se considera ca procentul cel mai favorabil in Cr de la care se asigura
rezistenta la coroziune a austenitei este 14 %. Daca nu se reduce la sutimi
procentul de C din otel, fenomenul de coroziune se produce intrucat la limita
grauntelui de austenita se separa carburi de Cr, CrxCy a caror prezenta are doua
aspecte:
a- se formeaza pile galvanice la limita carbura /solutie solida;
b- micsoreaza limita de graunte a austenitei prin precipitarea carburilor.

Structural se cunosc mai multe tipuri de oteluri inoxidabile prezentate in

continuare.

Oteluri martensitice cu 12- 13 % Cr rezistente la coroziune in mediu apos se

remarca prin rezistenta, duritate si plasticitate crescuta. Se utilizeaza in stare
calita si revenita.

Oteluri austenitice - presupun o aliere suplimentara cu Ni si chiar scaderea

continutului in C pentru a se evita formarea carburilor. Se utilizeaza in stare calit
pentru punere in solutie, tratament in urma caruia se obtine austenita sensibila
totusi la coroziunea intercristalina.

Oteluri feritice - presupun concentratii mari de Cr pana la 30% si continut

mic in carbon (C < 0,2 %). Nu prezinta transformari in stare solida, motiv pentru
care au domenii de utilizare mai restranse. Intre aceste clase structurale se pot
obtine si stari intermediara structurale, variind procentul de C, Cr si
Ni.Refractaritatea se obtine aliind otelul cu elemente care fie se dizolva in ferita
marind acesteia temperatura de recristalizare, fie daca sunt in concentratii mari
stabilizeaza austenita care este chiar mai refractara decat ferita.

Otelurile refractare, denumite si termostabile, isi pastreaza rezistenta

mecanica la temperaturi ridicate, prezentand si rezistenta la coroziune chimica
(laoxidare). La temperaturi mari se manifesta intens fenomenul de fluaj,
materialele deformandu-se in timp, chiar la solicitari mai mici decat limita de
elasticitate,putandu-se produce ruperea.

Oelul 8Cr170 (STAS 3563-80)

este un oel inoxidabil feritic. Se
utilizeaz dup recoacerela 760C cu
rcire n aer, cnd prezint
structura format din gruni de
ferit i o cantitate mic decarburi
(fig.). Rezistena este redus
(Rm=390 N/mm2) plasticitatea
ridicat(A=20%). Se folosete n
medii cu agresivitate medie n
industria alimentar, pentru
articole de menaj.

Oelul 12Cr130 (STAS 3583-80)

este un oel ferito-martensitic. Se
utilizeaz dup clire dela 1050C
n aer urmat de revenire la 720C.
n stare clit prezint structura
format din ferit i martensit
(fig.), cu rezistena mai ridicat
(Rm=590N/mm2) i plasticitate
bun (A=20%). Se utilizeaz
pentru piese supuse la ocuri care
lucreaz la presiuni mijlocii, n
medii slab agresive ca:ventile,
palete de turbin hidraulice, cu
abur, etc.

BIBLIOGRAFIE

Stiinta si ingineria materialelor Indrumar de lucrari de

laborator pentru studentii facultatii de mecanica.

Conf. Dr. Ing. S. Levcovici

As.Dr. Ing. S. Boiciuc
Sef. Lucr. Dr.Ing. P. Alexandru
Galati 2006
Studiul Materialelor,
Valeria Suciu, Marcel Valeriu Suciu
Editura Fair Partners Bucuresti, 2008
Cosmeleata G, Suciu V.
Materiale si tehnologii pentru ingineri economisti,
Editura Man-Dely 2004.
Dumitrescu C., Saban R.,
Metalurigie fizica tratamente termice,
Editura FairParteners 2001
Nanu A.,
Tehnologia materialelor,
Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1972.