You are on page 1of 11

Aliment

Cantitatea

UM

Substane nutritive
calorigene, g

(Preparat)

Valoare
energetic

kcal

Mic dejun
-Compot de caise

200

ml

0,8

--

30,6

128

-pine

80

6,08

0,48

41,8

200,6

-unt

20

1,2

14,8

0,4

141,2

-salam

20

4,0

9,4

-buscuii cu crem

50

6,4

15,65

21,5

273

18,48

40,33

94,3

846,62

Total partial

--

103,8

Dejun
-srmlue

porie

27

36

28

548

-smmtn

20

0,52

6,0

0,56

60,2

-pine

40

3,04

0,24

20,9

100,46

-iaurt

100

3,3

2,6

1,0

41,81

-compot de caise

200

ml

0,8

30,6

128

-mr

50

0,2

0,2

7,5

33,43

-eugenii

48

9,02

13,02

20,64

262,08

-ciocalat cu lapte

40

2,76

16

20

242,16

46,64

74,06

129,2

1416,14

Total partial

--

Cin
-Ceai

200

ml

--

-miere de albine

10

0,05

-biscuii

50

-ciocolat cu lapte

40

-mr

50

--

--

--

--

8,1

33,42

15,65

21,5

6,4

273

2,76

16

20

242,12

0,2

0,2

7,5

33,43

Total partial

18,66

37,7

Raia real
83,78
152,1
Tabel 1:Structura proprii raii alimentare pentru o zi

42

581,08

265,5

2843,8

Etapa B. Analiza raiei


Pentru a aprecia calitatea raiei alctuite se procedeaz la determinarea unor indici
de calitate astfel:
a)Structura raiei se stabilete prin compararea datelor raiei reale cu cele ale unei
raii etalon. Datele obinute se raporteaz procentual la valorile raiei etalon i se
reprezint grafic. Variaiile n plus sau minus ilustreaz structura raiei analizate.
b)Deoarece ntre substanele nutritive (P, L, G) exist strnse relaii, este necesar s
se stabileasc proporia dintre proteine, lipide, glucide. n acest scop, se raporteaz
toate valorile obinute la valoarea proteinelor.
c)innd cont de coeficienii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3
kcal/g) i glucidelor (4,1 kcal/g) se calculeaz aportul energetic al fiecruia din
aceste substrate calorigene.
d)Cu ajutorul datelor obinute la punctul precedent se calculeaz procentul de kcal
furnizate de proteine, lipide i glucide.
e)Dac valoarea energetic a raiei zilnice se consider 100%, se calculeaz
distribuia alimentelor pe fiecare priz alimentar.

REZOLVARE:
a)
Raia proprie(real)
Et=113,75%
P=99,74%
L=181,1%
G=79,3%

Fig.1 Graficul raiei propriei raportat la raia etalon

b)
P:L:G = 1:1:4 ________ Ratia etalon
P:L :G= 1 :1,8 :3,1 ____ Ratia proprie

c)
Raia etalon

Raia proprie

EP=344,4Kcal
EL=781,2Kcal
EG=1373,5Kcal
ET=2499,9Kcal

E P=342,8kcal
E L=1412,5kal
EG=1087,5kcal
ET=2843,8kcal

d)
Raia etalon
EP=13,7%
EL=31,2%
EG=54,9%

Fig.2 Reprezentarea grafic a aportului energetic al nutrienilor calorigeni raiei etalon

Raia proprie
EP=12,1%
EL= 49,6%
EG=38,2%

Fig.3 Reprezentarea grafic a aportului energetic al nutrienilor calorigeni raiei


proprii

e)
Raia proprie
MD:D:C=29,7:49,8:20,4

Fig.4 Reprezentarea grafic a distribuiei alimentelor celor 3 prize alimentare

Raia etalon
MD:D:C=25:50:25

Fig.5 Reprezentarea grafic a distribuiei alimentelor in cele 3 prize alimentare

Enuntul temei
S se analizeze structura propriei raiei alimentare, din data 27.02.2012
Comparativ cu o raie etalon , cu urmtoare structur:
Biei
Eenrgia total, kcal

Fete

2700

2500

Proteine, g

88

84

Lipide, g

88

84

Glucide, g

372

335

Etapa A. Alctuirea raiei


n acest scop se procedeaz astfel:
a)Se stabilete categoria consumatorilor crora le este destinat raia: vrst, sex, activitate;
b)Se stabilete nivelul energetic (n kcal) al raiei n funcie de tipul consumatorului;
c)Se stabilete numrul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cin etc);
d)Cu ajutorul tabelelor de alimente i preparate se aleg produsele pentru fiecare priz
alimentar, se precizeaz calitile i se introduc ntr-un tabel de urmtoarea form:
Fcnd suma kilocaloriilor i totaliznd fiecare din factorii nutritivi coninui de
alimentele ce compun raia se afl nivelul energetic i coninutul su n proteine, lipide,
glucide.

Alctuirea i analiza structurii raiei alimentare


INTRODUCERE
Cu toii avem nevoie de energie pentru a putea face fa activitii curente.Aceast energie o
lum din alimente, organismul semnalndu-ne imediat ca trebuie sa i incrcm bateriile. ns ce
nevoi are organismul i din ce trebuie sa fie alcatuit raia alimentar zilnic?
Raia alimentar reprezint cantitatea ce asigur necesarul de substanenutritive i de
energie caloric a unui individ n 24 ore.Acest necesar depinde de particularitile individuale:
vst, sex, stare fiziologic, activitate fizic, condiii de mediu etc.
Alimentele se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi

Valoare nutritiv notiune general care include valoarea energetic, coninutul de


substante nutritive , gradul de asimilare(biodisponibilitatea) raportul dintre ele i
calitile senzoriale.

Valoare energetic-energia pe care o dau produsele alimentare prin arderea n oragnism


a glucidelor, lipidelor, proteinelor.

Valoare biologic-este reflectat de calitatea substanelor biologic active, in special cele


indispensabile din hran vitaminele, aminoacizi eseniali, acizi grai i minerale.

Nevoile nutritive ale organismului se exprim fie sub forma nevoilor energetice(calorice),
fie sub forma nevoilor n factori nutritivi , fie sub forma nevoilor n alimente.
Nevoile energetice(calorice).Toate procesele vitale din organism se petrec cu pierdere de
energie.Principalii furnizori energetici ai organismului sunt lipidele, proteinele, glucidele.
Organismul isi asigura in primul rand nevoile calorice, dar in afara de acestea mai are si
nevoi plastice, indispensabile mentinerii vietii si desfasurarii normale a activitatii. Dintre factorii
nutritivi proteinele, lipidele, glucidele sunt si furnizorii energetici, iar ceilalti ( vitaminele,
mineralele, apa) sunt elementele biocatalitice.
Intr-o ratie echilibrata proteinele trebuie sa reprezinte la adultul normal cca 11-13% din
valoarea celulelor si tesuturilor uzate. Sub aspect calitativ, proteinele cu valoare biologica mare
trebuie sa reprezinte cel putin 45-50% din cantitatea totala de proteine, restul putandu-se acoperi
pe seama celorlalte categorii de proteine.

O ratie normala trebuie sa contina si o anumita cantitate de substante de balast de tipul


celulozei si al hemicelulozei, care au rolul de a facilita formarea si eliminarea bolului fecal. In
ultimul timp se atribuie substantelor de balast rol hipocolesterolemiant din legumele si fructele
consumate crude sau din cerealele nerafinate.In natura, factorii nutritivi nu se gasesc sub forma
pura in alimente, ci inglobati in combinatii complexe si in proportii variabile.
Ca sa se realizeze un aport echilibrat al factorilor nutritivi trebuie ca alimentele sa fie
combinate intr-un anumit mod si in anumite proportii, conform nevoilor organismului.Indiferent de
modul de clasificare, in ratia echilibrata trebuie incluse, in anumite proportii, alimente din toate
grupele principale. Alimentele nu se consuma ca atare, ci se asorteaza in diverse moduri alcatuind,
dupa cum am mai aratat, preparatele culinare.
Pentru realizarea unui meniu cat mai variat, se recomanda intocmirea lui pe o perioada
mai lunga de timp, de cel putin o saptamana, astfel incat sa fie posibila procurarea din vreme
a alimentelor necesare.Se recomanda respectarea orelor fixe de masa pentru a se crea si
intretine reflexele stimulatoare ale secretiilor digestive. Ultima masa principala se va lua cu
cel putin doua ore inainte de culcare pentru ca digestia sa se desfasoare in conditii bune si sa
nu stanjeneasca odihna de noapte.
Fiecare om, fiecare societate are tipul su alimentar.ntre ceea ce mannc i ceea ce
este , exist o relaie dinamic care e influenat de cee ce dorete omul sa fie i cee ce
alimentele i permit s fie. Tremolieres

Energie,
kcal

P,g

EP, %

L, g

EL, %

G, g

EG,
%

84

13,7

84

31,2

335

54,9

1:1:4

12,1

152,1

49,6

265,5

38,2

1:1,8:3

Raia
recomandat

2500

Raia real

2843,8

83,78

Abaterea % ()
raiei fa de
raia
recomandat

+13,75

-0,26

+81,1

P:L:G

Distribuia
alimentelor
n zi:
MD:D:C

25:50:25
29,7:49,8:
20.4

-20,7

Tabel 2 Abaterea raiei reale fa de raia recomandat

Concluzii
Valoarea enrgetic proprie este mai mare dect valoarea eergetic recomandat unei
studente cu 343,8kcal
Raportul de proteine , glucide, lipide in raia real (P:L:G=1:1,8:3) este diferit de
raportul ratiei recomandate(P:L:G=1:1:4)
Valorile in grame a proteinelor di ratia real este aproximativ egal cu cea a ratiei
recomandate, iar valorile in grame de lipide sunt mai mari de cit valorile recomandate,
aproximativ de 2 ori depasind valoarea recomandat, valorile in grame de glucide sunt mai
mici decit valorile ratiei recomandate.

Universitaea Dunarea de Jos , Galai


Facultatea de tiina i Ingineria Alimentelor
Specialitatea de Ingineria Produselor Alimentare

PROIECT
NUTRIE UMAN
TEMA:
STABILIREA UNEI MIXTURI PROTEICE
CU VALOARE BIOLOGIC MAXIM POSIBIL

ndrumator tiinific
Prof.Dana Moraru
Student Dimitriu Luminia

Gr.12021

2011-2012

You might also like