Capitolul 1 ll 12 13 13.1 1.3.2 133 13.4 1.3.5 1.3.6 14 14.1 1.4.2 1.4.2.1 14.3 1.4.4 14.5 Capitolul 2 2.1 2,2 2.21 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.25 2.2.6 2.2.7 2.2.8 23 24 2.5 Capitolul 3 3.1 3.2. 3.2.1 3.2.2. 3.2.3 3.24 CUPRINS Instalatia de ancorar Consideratii general Ancorarea navelor... Elementele liniei de ancorare Legaturi flexibile. Elemente pentru conducerea lantului la bor Mecanismele instalatiei de ancorare. Puturi de lant. Dimensionarea liniilor de ancorare. Metoda statistica... Metoda determinista, Determinarea fortelor introduse de mediu..... Calculul fortelor care solicita nava in ancor: Calculul fortelor din instalatia de ancorare . Solicitarile dinamice introduse de linia de ancorare datorate fortelor introduse de ValUri.......cecesessessessess esses teseressesveeneeseease Instalatii de acostare-legare. Consideratii generale.......... Elementele instalatiei de acostare............. Elemente flexibile pentru manevri si legare. Babale. Urechi si role de ghi Nari de parapet... Stope pentru cabluri Tamburi de parame. Amortizori si brauri de acostare Mecanismele instalatiei de acostare... Calculul instalatiei de acostare. Calculul mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare. Calculul instalatiei de legare. Instalatia de gSuverMare......ccsesssscssecsnsensersseseenssencenssesrerseresstseese Consideratii generale. Clasificarea instalatiilor de guvernare.. Carme active. Duze rotitoare (ajutaje orientabile’ Carme speciale.......sscsoescsescccnse Instalatii de guvernare activa cu jeturi transversale. 5Buded 3.3 3.4 341 3.4.1.1 3.4.2 3.5 3.5.1 a2 3.5.3 3.5.3.1 3534 3.6 3.7 3.7.1 S.f-1 A 3.7.1.2 3.7.2 apitolul 4 4.1 41.1 4.1.2 4.1.2.1 4.1.2.2 4.1.2.3 4.1.3 4.1.4 4.1.4.1 4.1.4.2 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.2.1 4.2.2.2 4.2.3 4.2.3.1 43 43.1 43.2 Instalatii de guvernare activa cu propuisoare speciale. Sisteme de comanda a instalatiilor de guvernare. Componenta instalatiilor de guvernare... Transmisii... Transmisii de for(a. Masini de carm.. Calculul instalatiei de guvernare.. Calculul solicitarilor organului activ Calculul transmisiilor de forta Calculul masinilor de carma.. Calculul servomotorului cu cilindri Calculul masinilor de cérma cu servomotor rotativ.. Sisteme hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvernare.... Calculul instalatiilor de guvernare activa. Calculul fortelor. Metoda analitica. Metoda statistica. Calculul impingerii propulsorului Instalatia de inearcare. Consideratii generale... Instalatii de incrcare cu bigi simple (clasice). Instalatii de incdrcare cu bigi mecanizat Bigi mecanizate electrohidraulice... Bigi mecanizate grele............. Bigi mecanizate de constructie speciala. Instalatii de ridicat cu macarale navale Instalatii de incdrcare speciale...... Instalatii de incarcare pe orizontala Instalatii de incarcare ne pentru operatii de manevra in mare deschisi.... Calculul instalatiilor dei incarcare Calculul elementelor geometrice ale unci instalatii de incar- care cu bigi Calculul -fortelor care solicita elementele instalatiei. Metode grafice de Caloul........secsecseceenners Metoda analitica de calcul a instalatiilor de incdrcare- des- carcare cu bigi es Calculul de rezistentd a elementelor instalatiei de fi incarcare.. Calculul bigilor.... Mecanismele instalatiei de incdrcare.. Vinciuri electrice Vinciuri electrohidraulice.. 6 - 72 74 74 74 16 80 80 86 86 88 93 96 100 100 100 101 102 107 107 108 110 110 il 112 115 116 116 119 119 119 121 121 126 129 129 136 137 141Capitolul 5 « 51 5.11 5.1.2 5.18: 5.14 SL 5.2 5.3 Capitolul 6 6.1 6.2 6.3 64 6.5 6.5.1 6.5.2 6.5.2.1 6,5.2.2 6.5.3 Capitolul 7 Tl ye 43 Capitolul 8 8.1 8.2 8.3 Bibliografie Instalatii pentru acoperirea gurilor de magazii Consideratii generale... Capace mecanice rulante. Capace mecanice pliante (tip folding). Capace mecanice rabatabile Sisteme de capace cu infasurare pe tambure.. Capace rulante suprapuse (sistem telescopic) Actionarea capacelor Calculul sistemelor de actionare a capacelor mecanice Instalafia de salvare.... Consideratii generale Barci de salvare..... Constructia barcilor de salvare. Gruiie pentru Dar Ci... eee tcssesetesseeseeseseenessecaneeneensee Calculul instatatiei de manevra a barcilor de salvare Determinarea sarcinilor de calcul. = Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare in condi- tiile cele mai defavorabile care pot apare la lansare. Gmuie negravitationale............0eeee Gruie gravitationale cu migcare plan-parale Calculul mecanismului cu care se face manevra barcilor. Instalatia de remorcare.. Consideratii generale... Particularitati ale remorcarii prin tractiune, Calculul instalatiei de remorcare. Instalatia de traulare... Consideratii generale... Dotirile instalatiei de traulare Actionarea hidraulicd a vinciurilor de traula INSTALATIA DE ANCORARE - Consideratii generale - Ancorarea navelor - Elementele liniei de ancorare - Dimensionarea liniilor de ancorare 1.1 CONSIDERATII GENERALE Dezvoltarea actuali a tehnologiilor marine si a navigatiei impun pozitionarea precisa in raport cu fundul mari a diversilor plutitori sau nave. Calitatea $i performantele pozitionarii devin esentiale pentru unele domenii ale cercetarii si exploatirii resurselor marine, cum ar fi cazul platformelor plutitoare de foraj, al navelor de cercetare, al docurilor plutitoare ancorate, al navelor tehnice care executd lucrri pe fundul apei sau care monteaza conducte submarine. Extinderea explorarilor marine in zone cu adancimi mari ale apei si cu conditii climatice dificile a impus perfectionarea sistemelor de fixare a navelor sau plutitorilor. Aceasta perfectionare este una continua si are drept obiectiv principal imbunaitafirea preciziei de pozitionare, in conditiile cresterii adancimii apei si a fortelor active care tind s abat& plutitorul de la punctul de ancorare. Fixarea plutitorului in raport cu fundul mérii se realizeaza cu ajutorul elementelor instalatiei de ancorare. in general, sunt utilizate doud modalitati de ancorare: ancorarea pasiva si ancorarea dinamicd. Ancorarea pasiva utilizeaza legaturi mecanice intre nava si fundul acvatoriului, prin care transmit fundului fortele ce solicita plutitorul si tind sa-1 deplaseze. Legitura dintre plutitor si fund formeaza o linie de ancorare. Liniile de ancorare sunt formate din: ancore, care se fixeazi de fund, elemente flexibile (lanturi sau cabluri), care transmit fortele de la plutitor la ancora si elemente de conducere a legaturilor flexibile catre mecanismele gi spatiul de depozitare de pe nava (nari de ancora, stope, vinciuri sau cabestane, puturi de lan{, etc.). Numérul de ancore gi dispunerea lor la bord se coreleazi10 Instalatii navale de punte cu marimea plutitorului, destinatia lui si precizia de pozitionare ceruta. in reprezentarea schematizata din Fig. 1.1 este exemplificat cazul utilizarii instalatiei de ancorare pasiva pentru fixarea cu ancore fixe a unui plutitor. Fig. 1.1 a) Geamandurd cu linii de ancorare fixe b) Linie de ancorare mobila 1 - ancora; 2 - lant de ancora; 3 - nava; 4 - ancora fixa, 5 - geamandura de acostare; 6 - legaturi flexibile (cabluri sau lanturi). Plutitorul poate fi o geamandura de ancorare, fig. !.1(a), sau o platforma pluti- toare. in timpul navigatiei linia de ancorare se trage complet la bord, singurul element ce ramane in afara plutitorului este ancora, ea fiind insa foarte bine fixat pe pozitie. Pentru nave, ca plutitori care isi schimba pozitia de ancorare, se utilizeazi ancore care se pot desprinde relativ ugor de fund, fig. 1(b). Ancorarea pasiva cu lanturi se utilizeaza pentru adancimi de ancorare mici si medi, pana la circa 120 m. La adancimi mai mari de 150 m se recomanda utilizarea cablurilor drept elemente de legiatura, sau a instalatiilor de ancorare dinamicd. Ancorarea dinamica consti in pozitionarea plutitorului in raport cu fundul, fara interpunerea unor legaturi mecanice intre plutitor si acesta si preluarea tuturor fortelor externe care tind sa-I deplaseze. Preluarea acestor forte se face exclusiv prin mijloace aflate la bordul navei. Ca mijloace active, sunt utilizate propulsoare a cdror interactiune cu apa determina dezvoltarea fortelor necesare mentinerii echilibrului navei de pozitionat. fn fig. 1.2 este exemplificat sistemul de ancorare dinamica la 0 nav destinat4 explorarii fundului marin. Propulsoarele 1 si 2 asiguré mentinerea pozitiei de echilibru deasupra punctului de ancorare in sens longitudinal, iar propulsoarele 3 i 4 mentin echilibrul in sens transversal. Comanda propulsoarelor se face automat printr-un calculator de proces, in functie de abaterea navei faté de un reper initial ales pe fundul marii. Ancorarea dinamic4 impune dotari speciale, de aceea ea nu se justifica decat in cazurile c4nd ancorarea pasiva nu se poate face (in cazul adancimilor mari). Mai mult, performantele ei de pozitionare nu sunt intotdeauna satisfacatoare. 1.2 ANCORAREA NAVELOR Ancorarea navelor se poate considera ca un caz particular al ancorarii plutitorilor. La nave, instalatia de ancorare trebuie sd realizeze o fixare sigura in raport cu fundul si sCapitolul 1 - Instalatia de ancorare 13 permitd desprinderea usoara in orice conditii climatice. Rezulta ci navele sunt dotate cu linii de ancorare mobile, care se pot lansa sau ridica dupa necesitate, precizia pozitionarii avand 0 importanté mai mica. fn porturi special amenajate, ancorarea navelor se poate face la geamanduri prinse de fund prin lini de ancorare fixe, fig. 1(b). In acest caz, proce- sul de ancorare se simplifici mult deoarece nu se mai. manipuleaza linia de ancorare mobila, fixarea de geamandura facandu-se cu o legatura flexibilé uzuala (cablu). Insta- latia de ancorare se amplaseaza la extremitatile navei, iar numarul liniilor de ancorare si dispunerea lor la cele doud extremitati se face dupa recomandarile registrelor de clasi- ficatie in functie de zona de navigatie, tipul si marimea navei. La nave se deosebesc: e instalatia de ancorare prova, formatd din liniile de ancorare care se manevreaza cu mecanismele aferente; e instalatia de ancorare pupa formata din liniile de ancorare manevrate de mecanismele aferente. , Fig. 1.2 Instalatia de ancorare activa La navele maritime de transport, instalatia de ancorare prova este format’, de regula, din doua linii de ancorare cu mecanismele respective, in timp ce ancorarea pupa are o singurd linie de ancorare. in mod frecvent, cand nu este necesara pozitionarea navei, ancorarea se face cu instalafia din prova prin lansarea unei singure linii de ancorare sau a ambelor. Daca apare necesitatea pozitionarii navei, de exemplu la ancorarea pe fluviu sau in rade aglomerate, se lanseaza si linia de ancorare din pupa; in acest fel nava este fixatd la ambele capete, iar deplasarile ce pot apare au valori reduse. La impingatoarele fluviale, datorita particularitatilor navigatiei cu convoiul, impingatorul are instalatia de ancorare pupa mai dezvoltata, formata fiind din dou sau trei linii de ancorare. in fig. 1.3 este prezentat modul de amplasare a instalatiei de ancorare la 0 navi maritima de transport. Ancorarea prova, fig. 1.3(a), este formatd din doua linii de ancorare, reprezentate in pozitie de mars. Elementele liniei de ancorare sunt: ancora 6 amplasata in nara 5, lantul 4, stopa fixa 2, vinciul de ancora 1, tubul de ghidare 9, putul lantului 10. in pozitie de mars, ancora are ghearele in exteriorul corpului, iar tija este introdusa in nara. Aceasta pozitie permite fixarea ancorei de corp prin tensionarea lantului prin intermediul vinciului de ancora 1, in timpul marsului efortul din lant fiind preluat de stopa 2 creandu-se astfel posibilitatea lansarii rapide a ancorei sub actiunea greutatii proprii, prin slabirea stopei. Instalatia de ancorare de la pupa navei, fig. 1.3(b) const in mod frecvent dintr-o singura linie de ancorare, compusa din ancora 1 numita gi ancora de curent (ancorot), tija 2 amplasata fn nara de ancora 3, lantul 4, stopa fixa 5, vinciul de ancora 6, tubul de12 instalatii navaie de punte ghidare a lantului 7, puful de lant 8. Ancora din pupa se amplaseaza de obicei in planul diametral, iar ghearele ancorei se protejeazi prin introducerea acesteia.... intr-o. nisa. Elementele liniei; de.ancorare se aleg sau se calculeaza considerand tipul, si dimensiunile navei, conditiile de. ancorare, adancimea de ancorare.. Adncimile de ancorare se impart, conventional, in urmiatoarele categorii: - adancimi mici, pana la 25 m; - adancimi medii, pana la, 50 m; ‘> adancimi, mari, pana la 150 m; - adancimi foarte mari, peste 150 m. Fig. 1.3(b) Instalatia de ancorare pupa Practica exploatarii instalatiilor de ancorare a aratat cd pentru fixarea sigura a navei in ancora, lungimea minimé a lantului lansat functie de addncimea de ancorare h trebuie 8a'fie conform tabefului 1.1. Alegerea -sau calculul instalatiei de ancorare se face astfel incat si se indeplineascd urmatoarele cerinte: © fixarea sigurd a navei in conditiile in care asupra ei actioneaza simultan fortele externe date de vant, curent, val; ‘e lansarea rapida a ancorei la apa si controlul permanent al vitezei de coborare cu,- ajutorul franei mecanismului de manevra a liniei de ancorare;Capitolul | - Instalatia de ancorare 13 * smulgerea rapida a ancorei la plecarea din ancora, iar daca aceasta s-a intepenit pe fund, renuntarea la ea printr-o manevra usoara; fixarea sigurd a liniei de ancorare la bord in cazul in care nava se afla in mars. Adancimea de ancorare Performantele instalatiilor de ancorare se caracterizeazi prin: ¢ abaterile plutitorului ancorat fata de un reper amplasat pe fundul mari; © miarimea fortelor exterioare preluate de sistemul de ancorare; * consumul energetic, gabaritul si greutatea instalatiei; Performantele care se cer instalafiilor de ancorare depind de tipul navei sau plutitorului care trebuie ancorat. fn cazul navelor clasice, de exemplu, precizia de pozitionare nu este prea importantd, nava putandu-se roti in jurul punctului de ancorare la schimbarea directici vantului. Raman importante performantele energetice si cele legate de m&rimea forfelor care trebuie preluate. La platformele marine ancorate, care realizeaza foraje, precizia de pozitionare este determinanta pentru exploatarea platformei. De aceea, pentru determinarea abaterilor maxime de la pozitia de foraj, este necesari o analizd dinamica a sistemului platformi-linie de ancorare sub actiunea fortelor perturbatoare date de vant, curent, val. Aceastd analizd se face considerand schema de interactiune intre elementele sistemului, fig. 1.4. Plutitorul, sub actiunea fortelor date de mediu F,, si a fortelor date de instalatia de ancorare F,, ocupa o pozitie x,. Daca apar perturbatii, introduse prin modificarea fortelor F,, date de mediu, pozitia plutitorului se modifica, putand depasi valorile impuse x;. In acest caz apare marimea de comanda, ¢ = x, - x; care prin instalafia de ancorare (pasiva sau activa) modifici F, in sensul micsorarii lui x,. Determinarea concreta a abaterilor plutitorului pentru o structura a sistemului plutitor- linie de ancorare si pentru anumite forte perturbatoare se face prin modelarea matematicd a sistemului si prin rezolvarea ecuatiilor diferentiale care definesc modelul. 1.3 ELEMENTELE LINIEI DE ANCORARE 1.3.1 ANCORE Au rolul de a fixa capatul legaturii flexibile (lant sau cablu) de fund. Sunt de diverse tipuri si trebuie s indeplineasca urmitoarcle cerinte constructive si functionale: © si realizeze forte mari de fixare; © sa se fixeze rapid de fundul apei;14 Instalatii navale de punte © sa se desprinda usor de fund la smulgere prin intermediul elementului flexibil; © si se fixeze din nou de fundul apei daca, accidental, s-a produs desprinderea de pe fund; esse mentina fixata de fund daca nava se roteste in jurul punctului de ancorare; © sa se poata fixa usor la bord, in narile de ancora; @ si aiba o constructie simp], sd fie rezistente si usor de intretinut. Perturbatii introduse de mediu; Fim curent Panife Pozitie efectiva impu: INSTALATIE | Fy DE PLUTITOR ANCORARE Fig. 1.4 Bucla de control a instalatiei de ancorare Fixarea ancorei de fundul marii se face prin ghearele acesteia. Legatura dintre gheare si lant sau cablu este realizata prin tija ancorei. Cel mai important indicator de performanti al ancorei il reprezinté forta de fixare. Ea depinde de masa ancorei, de parametrii ei geometrici gi de natura solului in care se fixeaza. Parametrii geometrici mai importanti, care influenteazd forta de fixare si diferentiazd tipurile de ancore, sunt: numarul si configuratia ghearelor, suprafafa acestora, unghiul dintre gheare si tija, etc. Forta de fixare a ancorei, mdsurata pe directia tijei cAnd aceasta este asezaté pe fund, se defineste prin coeficientul de fixare, care reprezint4 raportul dintre forja maxima de fixare si greutatea ancorei. Forfa de fixare poate fi consideraté pentru urmiatoarele cazuri de prindere a ancorei de fund: prinderea fara deplasarea ancorei; prinderea in cazul cand ghearele ancorei incep sa are fundul, ancora deplasandu-se fata de punctul initial; prinderea periodica. Fortele care solicita ancora fiind mari, ghearele se desprind si apoi se infig din nou, realizand o fixare intermitenta care solicita dinamic linia de ancorare. Practica exploatarii navelor a impus cateva tipuri de ancore care intrunesc cerintele enuntate, sau corespund unor condifii functionale specifice. O clasificare conventionala a ancorelor permite gruparea lor astfel: ¢ grupa I-a: ancore cu gheare fixe, care se fixeazd, in general, printr-o singura gheard, cu ajutorul unor dispozitive de amorsare a prinderii de fund; © grupa Il-a: ancore cu ghearele articulate fata de tije, care se fixeazd cu ambele gheare de fund. Realizeaza valori mici si medii ale fortelor de fixare;Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 15 ¢ grupa IIl-a: ancore cu tija articulata in raport cu ghearele, care ins realizeaza forte mari de fixare datorité geometriei particulare a ghearelor. Ancorele din grupa I sunt cu una, doud, sau mai multe gheare. Ancorele cu o gheara sunt utilizate pentru ancorarea navelor de banchize de gheaja sau pentru fixarea docurilor plutitoare cu linii de ancorare fixe si ele se pozitioneazi pe fund in vederea prinderii cu legaturi suplimentare. Cele cu doud.ghéare sunt reprezentate prin ancora tip amiralitate ale carei forma si mod de fixare rezulta din fig. 1.5 si 1.6. Pentru a determina ghearele s4 vind in pozitia de prindere, fig. 1.5, inainte de lansare traversa | se fixeazi perpendicular pe tija. Sub actiunea lanqului, ancora:se roteste in jurul capetelor traversei si ajunge cu ghearele in pozitia de prindere. Manevrarea greoaie a acestor ancore le reco- manda pentru instalatiile de ancorare la mari ad4ncimi pe perioade lungi de timp. La an- ,corele cu mai mult de doua gheare, prinderea de fund se realizeaza indiferent de pozitia in care ancora cade pe fundul apei.* Fig. 1.6 Fixarea ancorei tip amiralitate Ancorele din grupa a II-a au ghearele articulate fata de tija, iar prinderea pe fun- dul marii se face cu ambele gheare, asa cum rezulta din fig. 1.7. Forta,de fixare este data de rezistenta opusa de catre fundul apei ghearelor si aceasta depinde'de forma acestora cat si de natura fundului. Pentru desprinderea ancorei este suficient ca tija s4 fie actionata prin; lant dupa o directie inclinata fati de fundul apei. Are'loc o rotire a ghearelor in jurul capatului tijei, care dislocd zona de fund hasuraté $i permite smulgerea gi ridicarea ancorei cu o forté mult mai mica decat cea de fixare. Acest lucru evita suprasolicitarea liniei de ancorare, in special a mecanismului. in fig. 1.8 sunt reprezentate cAteva tipuri de ancore din aceasta grupa.16 Instalatii navale de punte Bas CON YY ‘O° 5 10 18 20 B Fig. 1.7 Modul de fixare a ancorei cu ghearele articulate a) Ancora tip Hall; b) Ancora tip Speck; c) Ancora tip Union Fig. 1.8 Ancore cu ghearele articulate Ancorele cu forte mari de tinere au ghearele dispuse in apropierea tijei, astfel incat si poata lucra impreuni, iar suprafata ghearelor este marita faté de cea a ancorelor din grupa a Il-a. La baz, ghearele acestor ancore au unele prelungiri 1, fig. 1.9, care asigura stabilitatea ancorei fixate, cand forta care solicita tija se inclina in plan orizontal. Amorsarea prinderii de fund se face, ca si la ancorele din grupa precedent, prin umerii 2, care, in deplasare, creazi un moment ce roteste ghearele in jurul boltului de fixare. in fig. 1.9 sunt reprezentate cateva ancore din grupa a III-a. Fortele medii de fixare a ancorelor sunt prezentate in tabelele 1.2 si 1.3. a) Ancora tip Danforth; b) Ancora tip AC 14; ¢) Ancora tip Matrosov Fig. 1.9 Ancore cu coeficienti de tinere mariCapitolul 1 - Instalatia de ancorare 17 1.3.2 LEGATURI FLEXIBILE Sunt eclemente care fac legatura intre nava si ancori, transmitand fortele care solicité nava in procesul de ancorare. Se utilizeazé doua tipuri de legaturi: lanturi si cabluri. La adancimi de ancorare, pana la 150 m se utilizeazd lanturi care, avand greutiti pe unitatea de lungime mari, realizeazi §i 0 amortizare buna a oscilatiilor longitudinale ale navei. Lanturile se caracterizeazi dimensional prin calibrul zalei d, fig. 1.10, si prin lungimea sa. Zalele sunt, de doua tipuri: puntate si nepuntate, La capetele lantului, la tinderea de ancora. gi de. corpul navéi, Sunt utilizate zale vartej care permit rasucirea en . fig. 1.11. De-a aaa Se monteaza, din loc in loc, zale demontabile, fig. 1.12. Lungimea de. lant .cuprinsa intre doua zale demontabile se numeste cheie de lant si, la navele_comerciale, are valori intre_25 si 27m, fig. 1.14. Introducerea zalelor demontabile protejeaza o parte din lant deoarece daca 0 za se uzeaz sau se deformeaza, se inlocuieste numai cheia care contine zaua respectiva. Dupa pozitiile pe care le ocupa pe lungimea lantului, cheile de lant pot fi: _chei de capt. Cuprinid zale de capat 4, fig. 1.14, zale int&rite 2, zale vartej 5, zale obisnuite | si zale de impreunare 3. Pozitionarea tipurilor de zale este pusa de acord cu schema din fig. 1.14; © hei intermediare, Cuprind zale obignuite 1 si zale de impreunare 3; * _chei de ancora. Cuprind chei de capat 6, fig. 1.14, zale de capat 4, zale intarite 2, zale vartej 5, zale obignuite 1 si zale de impreunare 3, ~ oem me18 Instalatii navale de punte “‘ 2 Fig. 1.11 Za vartej “ 1 d @. L Fig. 1.10 Za obisnuita Fig. 1.12 Za de impreunare Fig. 1.13 Za de capat a) cu ramuri rectilinii; (za Kenter) (cheie tachelaj) b) ovala; c) puntata. Cheie de capat Cheie intermediara Cheie intermediara Cheie de ancora oe SOO eo Fig. 1.14 Chei de lant Forma zalelor langului trebuie sA se incadreze in tolerante stranse intrucat lanturile sunt antrenate prin vinciuri sau cabestane ale cdror elementele de antrenare trebuie si corespunda dimensional cu forma zalelor. Pentru adancimi mai mari de 150 m, greutatea lantului devine prea mare si de aceea sunt utilizate cabluri. Acestea sunt manevrate de mecanisme cu tamburi speciali. Lungimea legiturilor flexibile utilizate in instalatiile de ancorare se poate stabili prin calcul, insi ea nu trebuie sd fie mai mica dec&t cea recomandata de registrele de clasi- ficatie. Caracteristicile lanturilor si cablurilor utilizate in instalafiile de ancorare si acostare sunt precizate in standarde. 13.3 ELEMENTE PENTRU CONDUCEREA LANTULUI LA BORD Conducerea lantului din exterior catre mecanismul instalatiei de ancorare si spre locul de depozitare, se face prin nara de ancora, care uneste bordajul cu puntea teuga sau puntea duneta. in cazul tragerii ancorei la post, tija intra in nar iar ghearele raman in afara bordajului, fixandu-se de acesta prin tensionarea lantului. Nara are o sectiune circulard, iar diametrul si lungimea ei se aleg in functie de dimensiunile ancorei, aga incat s& permit introducerea completa a tijei ancorei. Pozitionarea narii in raport cu bordajul si puntea este esentiala atdt pentru tragerea corect4 a ancorei la post, cat si pentru lansarea gravitationala a acesteia. DinCapitolul 1 - Instalatia de ancorare 19 acest punct de vedere, o importanté mare o are inclinarea narii faté ae orizontala. in functie de aceasta inclinare se deosebesc: ¢ nari cu inclinare mica, intalnite la navele cu inaltime de coiiiktvatie mica; ¢ nari cu inclinare mare, intalnite la nave cu indltimi mari de constructie, cu forme pline la prova si cu bulb. : inclinarea narii are doud consecinte asupra manevrarii ancorei: poate face ca ancora sd nu vind normal la post, daca inclinarea este prea mica; e la iegirea din nara, lantul poate avea frangeri mari ceea ce poate conduce la o uzurd pronuntata a acestuia. in figura 1.15 este prezentat cazul cand ancora - nu se trage normal la post. Se. observa ca ghearele ancorei in loc sa alunece pe bordaj si sd inchida unghiul dintre gheare si tija, menfin acest unghi la valoarea maxima si atunci cand tija atinge _partea superioaré a narii, ancora se blocheazi cu ghearele in bordaj. Pentru a se evita acest lucru, se poate alege inclina- rea narii astfel incat, atunci cand ancora vine la post cu ghearele spre bordaj, acestea si alunece si s4_se roteasca in pozitia de fixare. Asa cum rezulta din fig. 1.16(a), pentru ca ghea- rele, care vin in contact cu bordajul la ridicarea ancorei, sa alunece si in acelagi timp sa se roteascd in jurul tijei, trebuie ca unghiul dintre ‘directia ghearelor si normala la bordaj 8, s4 fie mai mare decat unghiul de frecare g. Considerand unghiurile din figura, conditia de mai sus se scrie sub forma: O>9 Functie de elementele triunghiului ABC, fig. 1.16(b) se poate deduce: 90° -0=A+B8 0=90° -A-B>o i. qd) B<90° - Fig. 1.15 Tragerea la post anormal unde:20 Instalatii navale de punte A- unghiul maxim dintre gheare si tija, caracteristic fiecdrui tip de ancora; #-unghiul de inclinare a narii fata de bordaj. (@ ™ Fig. 1,16 Amplasarea corecta a narii de ancora Satisfacerea conditiei (1) asigura ridicarea normala a ancorei la post, chiar cand ghearele vin in contact cu bordajul. Realizarea de nari care sa respecte aceste conditii nu este intotdeauna posibila, deoarece configuratia bordajului nu permite realizarea unor un- ghiuri £ mici. In acest caz se modifica local configuratia bordajului, prin realizarea unor nise in locul in care nara iese din bordaj, fig. 1.17. Forma niselor in punctul in care ghea- rele ating bordajul se alege astfel incdt ancora sd se poata trage normal Ia post, chiar daca este ridicaté cu ghearele spre bordaj. Nisa protejeaza mai bine ancora la post, insi realiza- rea ei implicd complicatii constructive si tehnologice. Tot in aceasta categorie trebuie in- cadrate si solutiile care prevad montarea unor adaosuri de o forma bine determinata, pe bordaj, in locul in care ghearele ating bordajul. Rolul acestora este de a rasuci intreaga an- cor atunci cand ea vine la post cu:ghearele spre bordaj. Solutia se aplica in special cAnd, la nave deja construite, se constata cd tragerea ancorei la post nu se face normal. O alta solutie, adoptata la navele modeme mari'cu partea superioara a provei evazata, este aceea de a elimina contactul dintre gheare si bordaj prin interpunerea unor piese suplimentare. Dupa cum rezulté din fig. 1.18, piesa 1 din capatul narii iese in afara bordajului si face posibila fixarea ancorei la post fara ca ghearele s atinga bordajul. Pentru ca ancora sa vina la post corect, trebuie ca forma piesei | sa fie corelaté cu geometria ancorei si cu pozitia nari. Solutia este mai simpla din punct de vedere tehnologie si are avantajul cd indeparteaza de planul diametral punctul de iesire a lantului din nava.Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 21 ZY Fig. 1.18 Adaugarea de piese pentru a se Fig. 1.19 Roli de deviere realiza tragerea corectd a ancorei la post 2 in plus, la navele cu forme pline la prova si cu bulb, aceste elemente evita si atingerea bulbului cu ancora in timpul manevrei de ridicare sau coborare (virare sau molare). Pozitia nari mai este determinata gi de conditia realizArii unor frangeri mici ale lanfului Ja iesirea din nara. Pentru a realiza acest lucru, trebuie ca nara s& aiba o inclinare mica fafa de orizontald, chiar daca tragerea normala la post a ancorei impune inclinari mari fafa de orizontala. Compromisul se realizeazi prin respectarea conditiei tragerii normale la post, iar frangerile mari ale lantului la iesire, dac4 apar, vor fi preluate prin role montate pe punte la iesirea din nara, fig. 1.19. In acest fel, se evita uzura lantului, prin inlocuirea frecarii de alunecare cu cea de rostogolire. Rolele de deviere mai prezint&22 Instalatii navale de punte avantajul ci permit montarea mecanismului de manevra a lantului in orice loc de pe puntea teuga, eliminand restricfiile privind amplasarea acestuia introduse de conditia realiz&rii unor frangeri minime ale lantului. Pozitionarea narii reprezinté o problema complexa in proiectarea instalatiilor de ancorare, iar verificarea solutiei finale se poate face aproape exclusiv prin testarea tragerii normale si a fixarii ancorei la post pe macheta la scar naturala (sau apropiata) a provei navei. 1.3.4 STOPE Stopele instalatiei de ancorare sunt de doua categorii, determinate de functiunile indeplinite: © stope cate asigura ancorajul: fixeazd lantul, transmitand corpului navei fortele din linia de ancorare, descarcand in acest fel mecanismul; stope care fixeaza ancora la post, inliturand bataile ei in nara in timpul margului. Din punct de vedere constructiv, stopele din prima categorie - numite stope de linie - sunt fixe sau cu lant, iar cele din categoria a doua, numite stope pentru ancora - sunt prevazute cu gheare care se fixeaza de lant si intinzatori pentru tensionarea lantului care se prind. de punte direct sau prin lanturi. Rolul stopelor pentru ancora poate fi indeplinit de stopele de linie daca, din faza de montaj, se are in vedere 0 pozitionare a acestora astfel incat ancora sd se fixeze corect pe bordaj . Fig. 1.20 Stopa cu falcele 1 -talpa stopei; . 2 - falci; 3 - bolt articulatie; 4 - surub; 5 - piulita articulata; 6 - inel. Stopele de linie, fixe, se recomanda pentru calibre de la 73 mm in sus gi sunt diversificate din punct de vedere constructiv. La noi sunt utilizate mai frecvent stopele cu falcele, fig. 1.20, care blocheaza zaua orizontala incadrand-o pe cea verticala intre doua bare numite falcele, cat si stopele cu travers (se mai numesc si stope cutit), la care zaua verticala este blocata cu ajutorul unei traverse amplasate intre umerii stopei, fig. 1.21. DimensionareaCapitolul | - Instalatia de ancorare 23 stopelor de linie se face.la forja transmisi de linia de ancorare, tindnd seama de recomandarile registrelor de clasificare. Stopele de linie cu lant, fig. 1.22, sunt constituite dintr-o bucatd de lant, care se fixeazi cu un capat de punte iar cu celilalt, printr-o gheara speciala, de una din zalele lantului de ancora. ‘Fixarea dé lantul de ancori este demontabila. Stopele sunt recomandate pentru calibre pana la 43 mm. RAAB Fig. 1.21 Stopa cu travers 1 - talpa stopei; 2 - articulatia traversei; 3 - travers . : is i * Fig,..1.22 Stopa cu lant 1 - ochet pentru fixarea de corpul navei ; 2 - intinzator; 3 - za intarita; 4 - ochet de fixare a ghearei; 5 - gheara compusa din doua parti articulate 1.3.5 MECANISMELE INSTALATIEI DE ANCORARE Au rolul de a realiza manevra liniei de ancorare. in cazul in care linia de ancorare are ca element flexibil lantul, transmiterea forfelor de la mecanism la lant se face printr-un tambur prevazut la periferie cu alveole in care intra zalele lantului. Acest tambur poarta denumirea de barbotina. Dac linia de ancorare utilizeazd cabluri, manevra acestora se face cu un mecanism special cu tambur, amplasat sub puntea teuga. Mecanismele prin care se manevreazi liniile de ancorare cu lant se clasifica astfel: ¢ dupa criterii constructive: - mecanisme cu barbotina asezata in plan vertical, numite 2 vinciuri;,24 Instalatii navale de punte - mecanisme cu barbotina asezata in plan orizontal, numite cabestane. e dupa numiarul liniilor de ancorare manevrate: ; - _ mecanisme care manevreaza:o singura linie dé ancoraré! = mecanisme care manévreaz4 doud sau mai multe linii de ancofare. Uzual, cabestanele manevréazi o singura linie de ancorare, pe cand vinciurile pot manevra una sau mai multe linii de ancorare. © dupa modul de antrenare, mecanismele pot fi: - cuactionare prin electromotor; - cuactionare electrohidraulica; - cu actionare prin magind cu abur. La navele mici, registrele de clasificatie admit pentru manevra ancorelor, folosirea mecanismelor cu actionare manuala sau a mecanismelor altor instalatii. ¢ dup modul in care se face comanda, mecanismele pot fi: - cu comanda locala; - cu comanda de la distanta. Functiunile mecanismelor care manevreaza liniile de ancorare sunt urmatoarele: - lansarea ancorelor cu ajutorul motorului mecanismului sau gravitational, cu reglarea vitezei de coborare prin frana; - stationarea in ancora, cand barbotina si frana mecanismului trebuie si preia forta din linia de ancorare; - ridicarea (virarea) ancorei, care consta din apropierea navei de punctul de ancorare, smulgerea ancorei si ridicarea ei la bord; - ridicarea simultand a ancorelor de pe liniile de ancorare cuplate la acelasi mecanism, de la jumatatea adancimii de ancorare, in conditiile in care smulgerea ancorelor s-a facut succesiv. in mod frecvent, mecanismele instalatiei de ancorare , sunt utilizate si pentru manevra paramelor de la instalatia de acostare. fn acest sens, at&t vinciurile cat si cabestanele au tamburi speciali pentru a realiza manevrele instalatici de acostare. Deci mecanismul va trebui sA satisfac’, pe lantul cinematic care. antreneaza'tamburii de manevra, si conditiile impuse de instalatiile de acostare. in fig. 1.23 este reprezentat un vinci de ancora cu tamburi de manevra pentru acostare, iar in fig. 1.24 este reprezentat un cabestan pentru ancorare-acostare. Diversitatea mare a navelor pe caré ‘se monteazi mecanismele de ancorare-acostare, cat si a \ condifiilor de amplasare, a determinat foarte multe variante constructive ale acestora inacest sens; se impun ctev: ‘redomandari privind utilizarea mecanismelor pe diverse tipuri de nave. Pentru navele maritime mici gi medii gi pentru navele fluviale se recomanda “utilizarea vinciurilor cu‘ doua linii de ancorare si tamburi de manevra in prova, iar in pupa cabestane pentru 'ancorare $i acostare sau numai pentru acostare. Vinciurile de ancora in acest caz, au’prin constructie distanta dintre barbotine fixd, ceea ce impune pozitia punctelor de iesite ale narilor pe puntea teuga, care trebuie si fie egala cu distanta dintre barbotine. Aceasta condifie reprezinta o restrictie in montarea corecta a narilor.Capitolul | - Instalatia de ancorare 25 Fig. 1.23 Vinci de ancorare Fig. 1.24 Cabestan 1 - motor de antrenare;2 - mecanism reductor;3 ~ barbotina;4 - frana;5 - mecanism pentru actionarea franei;6 - tamburul pentru manevra paramelor instalatiei de acostare La navele mari, cu forme pline in prova, narile de ancora sunt departate de planul diametral pentru a evita atingerea bulbului cu ancora in timpul manevrei cat si pentru a realiza tragerea normala a ancorei la post. Din acest motiv, se prefera vinciuri montate individual pe fiecare linie'de ancorare, amplasarea lor putdndu-se face-in strans& corelare cu amplasarea narilor gi a pufurilor de lant. La petrolicre, antrenarea mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare din prova si pupa se face cu masini cu abur sau cu motoare hidrostatice, Avand in vedere variatia rapida a pescajului in timpul manevrei de incdrcare-descarcare, petrolierele moderne au instalafii de acostare cu vinciuri automate, care modifica lungimea paramei de acostare functie de pescaj, mentinand o tensiune constantd in param’. De regula, la aceste nave vinciurile de acostare automate de la extremitatile navei utilizeazi acelasi mecanism cu al vinciurilor de manevra a liniilor de ancorare. in acest fel se micsoreaz spatiul aferent instalatiei de ancorare-acostare, cat gi greutatea ei. 13.6 PUTURI DE LANT Reprezinta locurile unde se depoziteazi lanturile de ancora in timpul marsului. Fiecare linie de ancorare are cate un put de lant amplasat sub barbotina vinciului sau a cabestanului care manevreaza linia de ancorare. Intrarea si iesirea lantului din put se face prin nara pufului de lant. Capatul dinspre barbotind al nari trebuie amplasat astfel ca lanful s& intre si s ias4 corect din barbotind in timpul manevrei liniei de ancorare. In acest scop, capatul putului se amplaseaza ct mai aproape de barbotina in aga fel incat sa se evite bataia lantului in nara.26 Instalatii navale de punte Fig. 1.25 Nara de lant pentru cabestane Fig. 1.26 Cioc de papagal 1 - ciocul de papagal propriu-zis; 2 - parghie;3 - postament surub; 4 - manivela;5 - surub; 6 - eclise; 7 - inel fixat de puful lantului; 8 - piulitd Daca se utilizeazd cabestane, fig. 1.25, barbotina orizontala 1 complica introducerea lantului in put. in astfel de situatii se utilizeaza o nara cu un cot 2, la 90°, care permite intrarea orizontalé a lantului. intre barbotina si nar’ se monteazd un ghidaj de lant 3, care preia sageata datorita greutdtii proprii si mentine lantul in planul barbotinei. Puturile de lait se amplaseazi la extremititile navei in afara zonei compartimentelor etanse care sunt delimitate de peretele de coliziune, la prova, si peretele de presetupd, la pupa. Trebuie sa se acorde o atentie deose- bit& amplasarii pe verticala a puturilor deoarecé ele, con- Fig. 27 Putulde lant —_inand greutti ‘mari, afecteazA stabilitatea navei. De re- 1- nar; 2 - put de lant gula, se recomanda amplasarea lor cat mai jos. Structura navei in zona puturilor de lant va fi consolidaté pentru a prelua sarcinile locale introduse de greutatea lanfului. Forma puturilor de lant trebuie sA asigure asezarea ordonata a lantului astfel incat, la coborarea ancorei, zalele si nu se innoade gi si se blocheze in nara putului de lant. Din acest punct de vedere, se recomanda forme cilindrice sau apropiate acestora. Capatul lantului se fixeaza in put printr-un dispozitiv numit cioc de papagal, fig. 1.26, dispus in partea superioard a pufului si care poate fi actionat din exterior pentru eliberarea la dorintaé a lantului. Eliberarea lanfului se face cdnd se scoate pentru intretineri curente sau cAnd se renunta la linia de ancorare, dacd ancora ramane blocatd. Diametrul putului de lant se recomanda a avea valoarea: Dy = 30+35)-d — [m] (2) unde d este calibrul lantului [mm]. inaltimea putului de lant, fig. 1.27, este data de: Hp = 127% + het hs @) DpCapitolul | - Instalatia de ancorare 27 unde V este volumul! putului de lant, far considerarea portiunii conice, /m’/; h, reprezint& indlfimea parti conice a pufului, A= (0,5 + 0.6) D,; iar h, este inaltimea suplimentara, data functie de lungimea totala a zalei A,= 2,5 -L, cu L exprimat in metri. Calculul volumului V se face pe baz’ de formule empirice care dau volumul a 100 m de lant, functie de calibrul d al acestuia. {n acest Scop, se poate utiliza relatia: Vion =0,0009-g? [m3] (4) Avand in vedere ca din lungimea totalé cunoscutd a lantului L,, 0 parte, Z,, se dispune in partea conica, iar restul L, - L, revine partii cilindrice, rezulta volumul partii cilindrice a putului de lant: = 2, t= Le) ¥ =0,0009 « q? (5) Lungimea aferenta parti conice, L,, se calculeaza determinand volumul lantului corespunzator acestei lungimi cu relatia (5) si egalandu-l cu volumul conului cu baza de diametru D, si indltime h,: Db. Le= 16-10". 5 6) Calculul puturilor cu sectiune:dreptunghiulard se face in acelasi mod, alegand aria sectiunii dreptunghiulare astfel incat ea sa fie echivalenta cu aria sectiunii circulare corespunzatoare diametrului D, dedus cu relatia (2). 1.4 DIMENSIONAREA LINIILOR DE ANCORARE Dimensionarea elementelor instalatiei de ancorare se face folosind una din cele doua cai: statisticA sau determinista. 1.4.1 METODA STATISTICA Permite alegerea dimensiunilor elementelor instalatiei de ancorare luandu-se in considerare rezultatele exploatarii acestei instalatii la nave de diferite marimi. Rezultatele sunt cuprinse in norme de dotare, elaborate de diverse societ&ti de clasificare, norme ce prevad dotarile minime cu mijloacele de ancorare si acostare la navele de diferite tipuri si dimensiuni. Registrul Naval Roman foloseste pentru caracteristica de dotare urmitoarea relatie: Na=AV3+2-B-h+0,1- A (7) unde A este deplasamentul navei /z/, B este latimea navei [m], h - inaltimea de Ia linia de plutire pana la puntea celui mai inalt roof [m], iar A - suprafata velica, definita conform R.N.R. partea A.II1.3.2, /m’/.28 Instalatii navale de punte Cu caracteristica de dotare N, se aleg din tabelul 3.1.4.-1 R.N.R. urmatoarele elemente: - numarul si masa ancorelor principale; - masa ancorei de curent (a ancorei pupa); - lungimea si calibrul lanturilor de 1a ancorele principale; - lungimea si fora de rupere a lantului sau cablului ancorei de curent; - lungimea si forta de rupere a paramei de remorcare; - numarul, lungimea si forfa de rupere a fiec&rei parame de legare. __ Lanavele construite sub supravegherea R.N.R., liniile de ancorare trebuie si aiba cel putin caracteristicile cerute de caracteristica de dotare No Registrul Lloyd utilizeaza, pentru caracteristica de dotare, formula: N = (B+d)-L+0,85:L-(D-d)+0,75-(ht+) (8) in care: L, B, D sunt dimensiunile principale ale navei; /, / sunt dimensiunile timonerici, iar. d este pescajul navei. Registrul Germanische Lloyd utilizeaza relatia: N =0,75-L-B-D+0,5-(1+0,25- B) (9) Registrul Det Norske Veritas foloseste relatia: N=6-L-B-D+) (k-9) (10) unde Seste coeficientul bloc al carenei, iar S, k, Q sunt corectii pentru suprastructuri. Registrul URSS recomanda relatia : N=k-m-|L-B+D)+}°s (il) in care & este un coeficient care diferentiazi navele propulsate de cele nepropulsate, m este un coeficient ce tine seama de modificarea conditiilor de ancorare, la navele cu diferite zone de navigatie, iar £5 reprezint4 corectia pentru suprastructuri. Din analiza formulelor de definire a caracteristicilor de dotare, rezulté ci unele au o forma, pitratic’, iar altele au 0 forma cubica. Cele cu forma patraticd considera elementele de dotare ca fiind determinate de forjele introduse din exterior prin suprafata ‘velic& si cea udati; cele cubice ice considera predominant pentru dotarea navelor, efectul fortelor de inerfie transmise de navi, prin legatura elastica, ancorei... 1.4.2 METODA DETERMINISTA Se aplica in cazul navelor care ies din clasificarea registrelor navale, sau atunci cand instalatia de ancorare trebuie si fixeze nava in conditii de adancime sau la forte exterloare mai mari decat cele considerate in mod statistic. De asemenea, metodaCapitolul 1 - Instalatia de ancorare 29 statisticd se poate utiliza cand se pune problema dimensionarii unei instalatii de ancorare care trebuie sd realizeze performante deosebite de pozitionare a navei. Metoda determinista apreciaza fortele exterioare care solicit’ nava sau plutitorul, cu care se calculeaza liniile de ancorare, punand conditia realizarii performantelor de pozitionare necesare. in metoda, care este de fapt una analiticd, considerarea unor forte exterioare (aero- gi hidrodinamice) se face totusi pe baze statistice, finand seama de particularitatile climatice ale zonei geografice unde se realizeazi ancorarea: Dimensionarea analitica a liniilor de ancorare implicd urmatoarele etape: ~ determinarea forfelor cu care mediul actioneaz’ asupra navei sau plutitorului aflat la ancora; - calculul liniilor de ancorare care simultan fixeazi nava; - studiul dinamicii plutitorului aflat la ancora, in vederea stabilirii performantelor de pozitionare. 1.4.2.1 DETERMINAREA FORTELOR INTRODUSE DE MEDIU Efectul mediului poate fi considerat prin fortele introduse de vant, curent si valuri. Toate acestea actioneaz simultan asupra plutitorului sau navei, solicitand linia de ancorare si tinzand sa schimbe pozitia corpului respectiv. FORTELE DATORATE ACTIUNII VANTULUI Acestea actioneaza asupra pari emerse a plutitorului sau navei si se determina folosind rezultatele obtinute pe modele simetrice in raport cu suprafata de plutire, incercate in tunele aerodinamice, fig. 1.28. Rezultatele sunt publicate sub forma unor albume in care se dau, grafic sau tabelar, variatiile coeficientilor aerodinamici cu unghiul de incidenté, pentru diferite tipuri de nave, fig. 1.29. B 100°1207140'160°180" Fig. 1.28 Model simetric fafa de suprafata de plutire Fig. 1.29 Coeficientii aerodinamici Solicitarile date de vant se calculeaza cu relatiile: FEB) = 4+ Baer VB Ax co (B) 12)30 Instalatii navale de punte FY (A) = 4. Poer +p - Ay cf (B) (13) My(B) = $ * Paor' Ve" Ay L+ cl (p) (14) incare: F,*“(),F,"(B), M(B) - forfele si momentul datorate actinnii vantului; cB), c:“ (B - coeficientii aerodinamici ai fortelor si momentului, fig. 1.29; Ax - suprafata velica frontala; Ay - suprafata velica laterala; y, - viteza de calcul a vantului; L - lungimea navei. _Pentru alegerea vitezei de calcul a vantului trebuie si se tind seama de tipul plutitorului si de zona climatica in care acesta este ancorat. De asemenea, in calcul trebuie_ 84 se ia viteza rafalelor si nu viteza medie a “yantului. Rafalele reprezinta intensificari de (en Scurta durata ale vantului, vitezele lor sunt da- te de scara Beaufort, impreund cu vitezele medii, la diverse tarii ale vantului. Considera- rea rafalelor se face printr-un coeficient de majorare a vitezei, care se adopta diferentiat, in functie de gradul de securitate impus _ Plutitorului. Astfel pentru ancorarea platformelor de foraj marin sau a altor plutitori _similari, viteza de catcul se obtine cu relatia: Fig. 30 Modelul simetric al partii imerse “Vw = rm . (ds) unde: c, = 1,17, iar Vjm_ este viteza maxim a rafalelor cu o durati minima de cel putin zece minute, inregistrate in ultima suta de ani in zona in care se face ancorarea, “Tecomanda a fi de 6° ieee scara Beaufort. in acest caz, viteza de calcul a vantul calculeazd cu relatia: "arias, (16) unde: a = jie? Av AY ss. (“) (7) +7 Yin Vin in care Av este suplimentul de viteza datorat rafalei, fata de viteza medie pentru vantul cu taria de 6° Beaufort, iar v,, este viteza medie, corespunzatoare tariei vantului la care se face calculul instalatiei.Capitolul | - Instalatia de ancorare 31 FORTELE DATORATE ACTIUNII CURENTULUL Forfele datorate curentului care actioneazd asupra unui plutitor cilindric, se calculeaza cu relatia: Le ° Fo= Jeo +0,5+ p+ v2(z)dz » (18) 0 unde: cp - coeficientul hidrodinamic al plutitorului de forma cilindrica; v-(Z) - spectrul vitezei pe adancime, de la suprafati (z=0) pana la adéncimea maxima (z=L,). in cazul navelor, fortele date de curent care actioneazi asupra carenei se determina utilizand coeficientii hidrodinamici ai carenei, determinati pe modele ale parti imerse, simetrice fafa de suprafata de plutire, fig. 1.30, incercate in tunele hidrodinamice la diferite unghiuri de intrare a curentului fafa de planul diametral. Solicitarile liniei de ancorare datorate curentului se determina cu relatiile: FE =4. pve ap ck(a) 9) FY =4-p-vb- ar (a) 20) Mc= 5: P vb- elf (a)-L (21) unde: FF,” M,- fortele si momentul, introduse de actiunea curentului asupra carenei; A, aria frontal a suprafefei de deriva; A,- aria laterala a suprafetei de deriva; L - lungimea navei; ca), of (),cc(a) - coeficientii hidrodinamici ai fortelor si momentului, sta- bilifi pe modele de carene, simetrice fat de plutire, prevazute cu toti apendicii (cavaleti, cdrme, elice, etc.); ve - Viteza curentului, apreciatd statistic intre 1,5 si 1,9 m/s atunci cand prin tema de proiectare nu se impun valori mai mari. in mod obignuit, cind nava ancoreazi in curent, fortele cu care curentul actioneaz4 asupra carenei au ponderea cea mai mare si de aceea nava se dispune aproximativ cu planul diametral dup& directia curentului. in acest caz, forta hidrodinamicé se poate calcula in acelasi mod in care se determina rezistenta la inaintare, considerand viteza relativa dintre corp gi curent, v,.32 Instalatii navale de punte FORTELE DATE DE VALURI Efectul valurilor asupra plutitorilor ancorati poate fi considerat prin doua componente: 0 componenta static, ce incarcd linia de ancorare si o componentd dinamica ce solicita periodic plutitorul, determinand miscari oscilatorii in plan orizontal in jurul unei pozitii ce corespunde echilibrului static al sistemului linie de ancorare - plutitor. Din studiile efectuate pentru determinarea solicitarilor introduse de valuri asupra navei aflate in ancora, s-au gasit componentele in sens longitudinal gsi transversal ale fortei statice introduse de valuri, sub forma: (FEY = ew AB + x) B | cos uf -c0s px (22) (68) = cw: hd: (L- sin + B+ cos u)-(1+ x)-sin yw (23) incare: c,- coeficientul fortei de actiune a valurilor; hy 3- indltimea medie a valurilor, determinati pe baze statistice in cazul valurilor neregulate; - coeficient care considera efectul adancimii; L,B - lungimea, respectiv latimea navei; #- directia valului fata de planul diametral. Amplitudinile componentelor fortei dinamice dupa directiile longitudinala si transversala se calculeaza cu relatiile: (ey = Wh Tgfos p|-( my seosa + ASR). ys (24) (gy = w? - fy (sin 2) (my + A) > py (25) unde: 4 - pulsatia medie a valurilor in cazul valurilor neregulate; m,, m, - masele aditionale de apa considerate in cazul miscarilor longitudinale respectiv transversale ale navei; A - deplasamentul navei; a= aL | cosa ly i, - lungimea medie a valului; sinh 2Z (h ~ &) hy . 3 = oor sia 32 . | nNCapitolul 1 - Instalatia de ancorare 33 h - adancimea apei; ¢; - adancimea centrului maselor aditionale fata de suprafata apei. Fig. 1.31. Fortele statice datorate actiunii valurilor Forfele statice datorate valurilor se dispun, in general, dupa directia vantului si impreuna cu celelalte forte solicit’ linia de ancorare. Momentul dat de forta staticl a valurilor se neglijeazd, considerandu-se ca rezultanta F,, actioneazé la jumatatea navei, fig. 1.31. Forfele dinamice se considera cand se face analiza stationarii navei in ancora pe valuri si cand intereseaza echilibrul dinamic, pentru a stabili performantele de pozitionare sau solicitarile variabile suplimentare ale liniei de ancorare introduse de deplasarea oscilanta a acesteia faté de pozitia de echilibru static. Unii autori considera efectul valurilor prin forfe periodice suplimentare care se adauga fortelor date de vant si curent. Pentru a gsi amplitudinea lor, se analizeazi oscilatiile longitudinale ale navei pe valuri considerand miscarea sub actiunea valurilor si a fortelor introduse de linia de ancorare, care se modificd odata cu miscarea provei de care este fixat capatul lantului. in acest caz, se pot rezolva ecuatiile de miscare ale navei in plan longitudinal, introducand fortele din lant, determinate din echilibrul dinamic al acestuia. 1.4.3 CALCULUL FORTELOR CARE SOLICITA NAVA IN ANCORA Se considera cel mai simplu caz de ancorare, ancorarea unei nave cu o singura ancora, cand se cere ca nava sa fie fixati sigur in raport cu fundul, fard a fi necesara o pozitionare riguroasa. Nava se poate deplasa in jurul punctului de ancorare in functie de directia rezultantei forelor exterioare. Se presupune nava raportata la sistemul x,y de axe, fig. 1.32, supusa actiunii fortelor date de vant F,, curent F. sia componentei Statice a valurilor ip . De reguli, F, si Fy) au aceeasi directie, unghiul care da directia ui F, in raport cu F, se cunoaste din conditiile de mediu. Considerand reactiunea Te introdusa de linia de ancorare, sistemul de ecuatii care da echilibrul static al navei este:.34 Instalatii navale de punte [rtp ste 06) M,+M,.+My =0 Sub actiunea fortelor exterioare, nava se va deplasa in jurul punctului de ancorare ocupand pozitia pentru care rezultanta lor se dispune pe directia liniei de ancorare. Sistemul (26) permite determinarea lui Ty , A si y cand sistemul fortelor exterioare este complet definit. Pentru a putea utiliza ecuatiile forfelor hidro- si aerodinamice deduse anterior, reducem sistemul de forfe in punctul O, fig. 1.33. Fig. 1.32 Nava sub actiunea fortelor date de Fig. 1.33 Fortele si momentele ce actioneaza vant val si curent asupra navei reduse la mijlocul acesteia Considerand fortele si momentele care actioneaza asupra navei, reduse in centrul acesteia ca in fig. 1.33, sistemul de ecuatii (26) exprimat pentru cazul general, se poate particula- riza astfel: FX + FX +(FS) rf =0 FY + FE + (gy 1h =0 @7) M,+M, -Mj +Tf -b-T}-1=0 in sistemul (27) Fx, FY, FX, F.', (RS), (RS), My Me, (Mi) sunt functii neliniare a caror valoare depinde de unghiul de incidenja, f, dintre directia lui F, respectiv Fp cu planul diametral. Necunoscutele din sistemul (27) sunt: Ti, Tals B Rezolvarea sistemului (27) este dificila din cauza neliniaritatilor introduse de F,, F,’, FZ, F?, (Ay, (rgy, M,, M, (u, 3). De regula el se rezolva printr-o metoda numeric iterativa. Pentru calcule mai rapide se fac ipoteze simplificatoare. Astfel, se poate neglija efectul componentei stationare a valurilor, iar fortele date de vant si de curent se pot presupune pe aceeasi directie. Cu aceste ipoteze calculele se simplifica, ins structura ecuatiilor (27) nu se modifica, fiind necesara rezolvarea iterativa a sistemului pentru definirea pozitiei si a fortelor din legaturi, la echilibru. Pentru cazurile cand se pune problema calculului imediat al fortelor din instalatia de ancorare, se poate considera cA, la echilibru, 5=0, y==20 + 30°, functie de raportul 5/B. in acest caz, vom avea:Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 35 unde: Ty =R=F,+F, (28) 2 PY = Poor ME Se cy (29) in care: v, - viteza vantului; in care: Se = S;sinB + §,cos B; $; - suprafata velica laterala a navei; S, - suprafata velica transversala a navei; cy - 0,8 - coeficient aerodinamic global. Fe™ Feo t Fep (30) Fea= 5" Pove-cco + AF F.9 - rezistenta la inaintare corespunzatoare vitezei curentului; Fi, - cresterea rezistentei datorita unghiului de deriva 2, Coo = 15 +e 5 7- coeficient de forma 1= 1,01 - 1,04, pentru L/B = 6+12; ¢- coeficient de frecare calculat cu formula ITTC — 57: ox 0,075 7 (logRe-2) , Q- suprafata carenei calculata cu relatia tui Taylor: Q=- NF 5,92 ¢,~ coeficientul de frecare suplimentar datoritd rugozitatii provocate de vegetatie: &=(0,2 + 0,3 )- 10°- la carena proaspat vopsita; &.=(0,5 + 0,6) - 10°- pentru carene la 7+ 8 luni dupa andocare; AF - rezistenta suplimentara datorita elicei nemigcate: S A 2 4 2s AF = 50+. D*- v3 Aa ats unde: 4/4, - raportul de disc; D - diametrul elicei; Fy stag? (2) ‘L- Bed; 2 Be jp. in care: (a) = 0,0015+0,002 pentru B= 20 + 30°; B=036 Instalatii navale de punte Utilizind metodele exacte sau pe cele simplificate, se poate determina marimea componentei orizontale care solicité capatul superior al lantului. Cu aceasta componenta se pot determina solicitarile in linia de ancorare. Pentru dimensionare, se vor considera numai componentele statice ale forfelor exterioare, iar pentru analiza comportarii sistemului nava-lant-ancora se vor-considera si fortele perturbatoare oscilante introduse de valuri. 1.4.4 CALCULUL FORTELOR DIN INSTALATIA DE ANCORARE Plecénd de la forta Ty, se pune problema calculului fortelor din lant care se transmit vinciului si ancorei. Considerim lantul in echilibru. fn fig. 1.34(a) lantul se dispune sub forma de lantisor, intre punctele / si 2 iar pe portiunea A - / este asezat pe fund. Configuratia lantului liber va fi determinata de marimea forjelor exterioare, definite prin reactiunea pe care o introduc in punctul 2 pe directie orizontala, Ty. in acest caz, vom avea: - tensiunea in cablu la ordonata y (conform teoriei firelor): T=qy (43) unde q este greutatea specifica a lantului, exprimata in unitati de masa pe metru liniar. tr, (a) (b) Fig. 1.34 Schema de calcul al forfelor din instalatia de ancorare Pentru punctul /: T1=G9y, = 4e (44) unde c este parametrul lantisorului. Pentru punctul 2 se poate scrie ca: T2= QG(c+h=T\+ qh (45) Din echilibrul lantului izolat de legaturi rezulta:Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 37 TH =T) (46) Ty=ql (47) Forfa T; se compune din forta de finere a ancorei si din forta de frecare a lantului de fund: T,=kQ+mfq (48) unde & este coeficientul fortei de fixare, dat de tipul ancorei; Q este masa ancorei, iar f reprezinta coeficientul de frecare a lantului de fund (f= 71). Pentru dimensionare se impune conditia ca forta de tinere T; s4 fie mai mare decat forta Ty, pentru o singura linie de ancorare: T, 2Ty sau: kO+mfq=T 4 de unde: Q2 tH kim 79 in care a =k k, = 1/40 ... 1/48 pentru nave maritime cu ancore cu masa Q < 2000 kg; k, = 1/48 ... 1/50 pentru nave maritime cu ancore cu masa Q >2000 kg. Lungimea lantului liber se determina scriind expresia lui 7}: TP-Th+Th Tinand seama de relatiile (46) si (47), rezulta: T= @ P +7} Considerand apoi ecuatia (45), se obtine: TZ=12 +27, gh+q Comparand relatiile (53) si (54) rezulta: =n (22 bahia Forfa care se transmite vinciului sau stopei de fixare va fi: T2= T+ gh=kQ + mfq + gh (49) (50) G1) (52) (53) (54) (55) (56)38 Instalatii navale de punte Considerand forta arhimedica a lantului suspendat si frecarea din nar, forta la barbotina va fi: Typ = (! = Be.) (hQ + mfO + qh) = 0,87k, (kQ + mfq + qh) (87) m unde k, este un coeficient care fine cont de frecarile in nara (k,>1). Forma de echilibru a langului liber este data de ecuatia lantisorului: ye cosh (58) unde constanta c se determina scriind ecuatia (43) pentru punctul /: mM q e= (59) Luand sistemul de axe cu centrul in punctul / gi axa x dispusd pe fundul apei, ecuatia de echilibru a lantului va fi: AL sinh? 28 (60) Fig. 1.36 Dependenta T=/(s) Fig. 1.35 Echilibrul navei in lantul instalatiei de ancorare - =2T i gh = h 60” x2 a arg sin IT, (60’) pentru y =h:Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 39 = xy ~a = 4 - (I-A) = arg sinh! | |— yf [24.1 — § =X) -a=x,-(1-h)= - wg #) i mt! 1 (61) Ecuatia (61) reprezinti legatura dintre forta T; care se poate transmite prin ancora fundului si deplasarea s fafi de pozitia ocupata de linia de ancorare in absenta fortelor extemne. Reprezentind 7, = f(s), fig. 1.36, si trasind 7;"", care este forta maxima care poate fi transmisa prin ancora fundului, rezulté s;"", adicd deplasarea maxima a navei pentru care fixarea de fund a ancorei este sigura. Avand in vedere, conform ecuatiei (56), ca: T=T,+qh se poate reprezenta si variatia lui 7; care reprezintd forta din cap&tul de sus al lantului, functie de s. Adoptand 7, functie de rezistenta lantului, a barbotinei, etc., se poate determina din grafic 5)". Daca s;™™* < 5; inseamnii c4 va ceda intai prinderea de fund a ancorei. Daca s2"™ > s,"™ se va rupe lanful inainte ca ancora sa se desprinda de fund. Deoarece valoarea lui s nu se poate determina prin masurare, un indiciu pentru incarcarea liniei de ancorare il prezint& unghiul 8 . Din ecuatia (60) avem: (2)... = (tan 8), = sat $2) = si ae cont # + | (62) sau, folosind exprimarea functiilor hiperbolice inverse prin logaritmi: gh gh i tan 8), = sinh, In| +1+ +1} -1 63. ( Ma T 5 } Pa Folosind relatia (63) se poate stabili o dependent intre @ - masurabil si 7; cu care se apreciaza solicitarea instalatiei de ancorare. Situatia analizati corespunde cazului cand lantul de ancora se dispune liber in apa, avand in punctul de asezare pe fund tangenta orizontala. in cazul in care lungimea se micgoreaza, asa cum se arat in fig. 1.34(b) in punctul de contact cu fundul apar unghiul % si componenta verticald 7», care solicitd ancora pe o directie pe care capacitatea de fixare a ancorei este redusa. Aceasti situatie apare cand lanful de ancora este prea intins, din cauza lungimii insuficiente lansate in apa si a fortelor mari care soliciti nava. In aceste conditii, ancora se poate smulge, apoi se prinde din nou. De asemenea, situatia amintité mai apare la virarea ancorei, cdnd lungimea lantului este micgorata cu ajutorul vinciului, sau in cazul ancorarii cu ancore fixe a unor plutitori la40 Instalatii navale de punte mare adancime. Relatiile de bazd care caracterizeazi situatia lantului intins, reprezentata in fig. 1.34 (b), sunt: 2 Ye Py = 2 Zo h = y2-yYo {cost c cosh 2 (64) b= ha =ha-ho = ¢ sh 22 sinh *) c c Din sistemul (64) rezulta, dupa transformari simple: 12-7? =2c sinh 3 “2 =4 sinh oe (65) telatie care di marimea deplasarii fata de punctul de ancorare, functie de forta exterioara, lungimea lantului si adancimea de ancorare. Rezolvand primele doud ecuatii ale sistemului (64) in raport cu x: xo rezulta imediat, folosind exprimarea functiilor hiperbolice inverse prin logaritmi. 2. Ty % ots [a (+a)f + +S te (66) TH P lth, 49 2 = in ae (+a) +h ay th) Utilizind ecuatia de echilibru a lantului, fig. 1.34( b) TH qx = —* cosh —— 67 a TH (67) pentru punctele 0 si 2 date de abscisele xo, x2 calculate cu relatiile (66), rezult4 ordonatele Yo 2, care prin relatia (43), determina tensiunile din lant. Cunoscand tensiunea totald in punctele 0 $i 2 si componenta orizontald Ty aceeasi pe toati lungimea lantului, compo- nentele verticale se calculeaza imediat: Tw =VT3-TH + Ty = TP - Th (68) Cazurile prezentate acopera situatiile care apar la ancorarea navelor, putandu-se determina fortele in linia de ancorare in vederea dimensioniarii acesteia. {n calcule s-a neglijat influenta curentului asupra lantului, intrucat fortele hidrodinamice care se transmit lantului complica modelul matematic de calcul, iar efectul acestor forte esteCapitolul | - Instalatia de ancorare 41 tedus. in metoda de calcul prezentata, s-a considerat nava ancorata cu o singura linie de ancorare care preia intreaga forta 7}. Daca ancorarea se face cu doua ancore, fiecare linie de ancorare se va calcula cu fora 7}/2. 1.4.5 SOLICITARILE DINAMICE INTRODUSE DE LINIA DE ANCORARE DATORATE FORTELOR INTRODUSE DE VALURI Nava aflati in ancora formeaz4 un sistem elastic. Forfele statice au permis calculul configuratiei de echilibru si a solicitarilor liniei de ancorare. Dac& se considera si componentele variabile ale fortelor introduse de valuri, ale céror amplitudini se pot calcula din relatiile (23) si (24): YP = @ h, {cos alm, cosa +D sin yy (69) ¥p = oh, sin ulm, + D)y este necesara analiza dinamicii ansamblului format din nava si instalatia de ancorare, pentru a stabili amplitudinea oscilatiilor in jurul pozitiei de echilibru date de fortele exterioare statice sub actiunea valurilor. fn cele ce urmeazi, se va considera cel mai general caz, cand nava se ancoreaz& prin intermediul unei geamanduti. Sistemul echivalent celui din fig. 1.1(a) se poate reprezenta ca in fig. 1.37. ee os Sundul marit Fig. 1.37 Modelarea dinamica a ansamblului nava- instalatie de ancorare- geamandurd de ancorare Se fac notafiile: P,=FS+P/? (70) P,=FS+PP unde: F;5, F;5 — componentele statice orizontale ale fortelor exterioare care actioneaza asupra corpului 1, respectiv 2; PP. PP - componentele dinamice introduse de valuri asupra corpului 1, respectiv 2.42 Instalatii navale de punte Proprietatile elastice ale legiturilor se caracterizeaza prin k, respectiv kj, care reprezinta constantele elastice ale legaturilor obtinute in urma liniarizarii dependentei intre x si 7; (relatia 60') pentru lanturi libere, respectiv (65) pentru lantul intins, prin considerarea primilor doi termeni ai dezvoltirii in serie Taylor in jurul punctelor x = x2 gi xa functiilor (60') si respectiv (65). Ecuafiile echilibrului dinamic pentru corpurile / si 2 sunt: ays} + B51 + (5 — 59) = A i 78 + bySq + ky(sy — 51) + kys2 = Ph Gy Se considera ci ancorarea dinamicd este corespunzatoare numai daca se indeplinesc urmatoarele conditii: 1 - amplitudinea s; a oscilatiilor navei in jurul pozitiei de echilibru este sub o valoare considerata admisibila; 2 - forta T;, din legatura elasticd dintre nava si geamandura de ancorare nu depaseste valoarea admis; 3 - forta 7); intre geamandura de ancorare si fund nu depaseste valoarea admisa. : Sistemul de ecuafii diferentiale (71) poate fi abordat direct, reducdndu-se la o ecuatie de ordinul patru care se poate rezolva numeric, sau se pot utiliza metode frecventiale care dau rezolvari imediate, Considerand in sistemul din fig. 1.37 un semnal de intrare de forma Xi; = Aysinat (cu 4)=1) (72) si aplicdnd metodele frecventiale din teoria sistemelor, din expresia atenuarii rezultd pentru s; $i s2 expresiile: — Pi(- ay@? + iad, + ky + ky) + Pkt “Ciao? + jab, + hy ]- a0? + iaoby + hy + ky)-kP >= Py|- a,@? + iad + ky) + Pky 2 EF ayo? + tab, + ke age? + imby + ky + ky) — 2 Modulul expresiilor complexe (73) di amplitudinea raspunsului sistemului la semnalul de intrare, iar argumentul expresiilor defineste defazajul raspunsului fata de semnalul de intrare. Fortele din legaturi se calculeaza cu relatiile: (73) To - a ~ml Ak (- aa? + iwb, + ky) + Pok,(- ao? +iab,) (74) — ay? + ib, + ky \- a@? + iby + ky + ky) - ke?Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 43 Thy = kylsy 5) + ky 5p = _ Pikiky + Pyky(- ayo? + iad, + ky) Cayo? + tab, +h JE a0? + fab, + ky + ky) — Neglijand amortizarea, cele doud frecvente proprii se determina din conditia ca numitorul relatiilor (73) sa fie zero. Considerand pulsatile proprii ale fiecdrui corp care formeaza sistemul din fig. 1.37, cu legitura sa elastic’: @] = fe @2* iz (75) aj « a2 si considerand ca @)< Dy CP LOLA: 1 WS“ Fig. 2.6 Nari de. parapet Fig. 2.7 Stopa cu pence Fig, 2.8 Stopa cu falca si surub conice 2.2.5 STOPE PENTRU CABLURI Stopele pentru cabluri au rolul de a prelua momentan fortele din parama, in vederea asigurarii posibilitatii manipuldrii cap&tului liber. Stopele pentru parame asigurad deci, preluarea tensiunii din cablu in timpul cat acesta este trecut de pe tamburul mecanis- imului instalafici de ancorare — acostare, pe baba. Dintre variantele constructive cel mai des intalnite sunt: - cu falci si surub, fig. 2.7; - cu strangerea cablului prin doua pene conice, fig. 2.8. La ambele tipuri de stope fixarea paramei se face prin strangerea cablului fie intre falci, lic intre penele conice, dispozitivele lucrnd prin frecare. . 2.2.6 TAMBURI DE PARAME, fig, 2.9 Servesc la depozitarca pardniclor metalice si vegetale la bordul navei. Actionarca acestor tambure se poate face fie manual, atunci cand au dimensiuni mici, sau cu motoareCapitolul 2 - Instalajia de acostare-legare Si pneumatice portative in cazul cclor de gabarite mari. in general, tamburele sunt prevazute cu dispozitive mecanice de franare a miscrii precum gi de blocare in pozifia de pastrarc. Pentru paramcle nemetalice, indeosebi pentru celc de origine vegetala si de diametre relativ mici, pentru pastrare sc folosesc platforme din lemn, fig. 2.10, Datorité spatiulu: mare pe care il ocupa la bord, aceste platforme au inceput sa fie folosite tot mai rar. 2.2.7 AMORTIZORI $I BRAURI DE ACOSTARE Chiar dacd acostarca cste o manevra care se desfagoara, asa cum s-a aratat, la vitezd mica, totusi in timpul efectuarii ei pot apirea socuri datoritd cérora corpul navei se poate deforma. Zoncle cele mai expuse deformirii sunt in general bordajele.: Pentru protectia corpului navei se folosesc o scrie de mijloace spccifice, care pot fi perma- Nnente sau temporare. Mijloacele de protectic permancnte sunt constituite din braurile de acostare, care sunt folosite in special la navele mici si de tip fluvial. Aceste brauri sunt confectionate, fie din tabla sudatd, fic din lemn, cu sau fara ciptuseala exterioara cauciucata. Braurile de acostare metalice nu realizcazd o amortizare propriu-zisa ci numai o distribuire a cforturilor apdrute in timpul ciocnirii,’in toaté structura bordajului. Braurile din lemn rcalizeazi o bund amortizare, insd se deteriorcazi repcde. In aceste condifii cele mai bune brauri de acostare sunt cele din cauciuc. Fig. 2.9 Tamburi de parame Fig. 2.10 Platforma de lemn Mijloacele de protectie temporarc sc monteaza pe partile expuse ale navei, numa! in timpul operatiilor de acostare. Ca mijloace temporare de protectie se folosesc tranchetii de acostare si baloanele.de acostare, Tranchetii sunt, in fapt, nigte stalpi de Iemn deiesente lari, suspenda{i pe bordaje cu ajutorul unor lanturi, cabluri sau parame. Baloanele de acostare pot fi obisnuite sau pneumatice. Cele obisnuite sunt formate din saci de vela umpluti cu plutd si protejati la exterior cu o fesdturd solidi de canepa gudronata. Baloanele pneumatice sunt constituite din camere de panzi cauciucaté, imbracate in anvelope din cauciuc i umflate la o presiune de pana la 1 atm. De multe ori, baloencle de acostare pneumatice sunt inlocuite cu anvelope auto uzatc, suspendate pe bordaj cu lanturi sau parame.52 Instalatii navale de punte (6) \ (? Fig. 2.11 Baloane de acostare ETE LETRE RTA VAAUTNEREN (a) (o° Fig, 2.12 Brauri de acostarc (a) briu de acostare din lemn; (b),(d) brauri de acostare din tabl4 sudata; (c) brau de acostare din . cauciue. 2.2.8 MECANISMELE INSTALATIEI DE ACOSTARE Mecanismele instalatiei de acostare sunt reprezentate din vinciuri si cabestanc. in prova navei, mecanismul instalajici de acostare este, uzual, comun cu ccl al insta- laici de ancorare. In pupa, se foloseste fie mecanismul instalatici de ancorare pupa (daca exist), fie un cabestan de acostare scparat. La partea centrali, manevrele para- melor de legare se pot face fie cu ajutorul tamburelor vinciurilor instalatici de incar- care-descarcare, daca acestea nu sunt prea solicitate, fie cu ajutorul unor vinciuri spe- ciale. : in condifiile descdrcarii rapide a navelor (caz des intalnit mai alcs la petrolicre si mincraliere), cand variatia pescajului in timp estc foarte rapida, apare necesilatea dotarii instalajici cu vinciuri automate, care permit scurtarea sau lungirea paramei mentinand o tensiune constanta in aceasta. . Cabestanele de acostare sunt asemanatoare cu cele de ancorare. Pot fi actionate fie cu motoare electrice, fie (mai rar) cu abur. Cele cu actionare electrica pot avea motorul montat fie pe punte, fie sub punte, fic chiar in interiorul tamburului (cabestanc capsulate). Vinciurile de acostare sunt de doua tipuri: normale gsi automate.Capitolul 2 - Instalatia de acostare-legare , 53 Vinciurile normale sc aseamini foarte mult cu vinciurile instalatiei de ancorare, deja prezentate, cu deoscbirca ca acestea nu mai au in componenfi marbefiing, intalnit la vinciurile de ancorare, fig. 2.13. La fel ca si in cazul vinciurilor instalajici de ancorare, vinciurile de acostare pot exista si in varianta cu tambur amplasat la distanja faji de vinci, fig. 2.14. Vinciurile automate se caracterizeazd prin accca ci mentin tensiunea din parama aproximativ constantd, intre niste limite anterior precizate. : in figura 2.15 este prezentati schema bloc a unui vinci automat de acostare. Traductorul de forta, care poate fi montat pe cablu, in reductor sau in motor, compara forja la iesirea din vinci cu forta prescrisi si daci apar diferente ‘se transmite comanda motorului pentru infagurarea sau desfagurarea tamburului, ' Fig. 2.13 Vinci de acostarc simplu 1+ tambur, 2- reductor; 3- tambur principal; 4- arbore motor; 5- fran; 6- cuplaj cu gheare - Fig. 2.14 Vinci de acostare cu tamburi amplasa{i la distantd ‘ 2.3 CALCULUL INSTALATIEI DE ACOSTARE Calculul se poate face prin doua metode: - metoda statistica; - metoda determinista. Potrivit metodci statistice, stabilirea clementelor instalafici de acostare se face pe baza caracteristicii de dotare, definité prin normele de registru. Elementele precizate pentru o anumita caracteristica de dotare sunt considerate ca dotari minime. Daca se punc54 Instala{ii navale de punte problema calculului instalafici de acostare fa nave care ies din prevedcrile registrelor de clasificajic, atunci acesta se face analitic (prin metoda detcrminista). In acest caz, se considera nava intr-o situatie de acostare dintre cele mai dezavantajoasc, cand vantul bate travers cu viteza v, Sptinde s§ departeze nava de chei. Nava se presupune legata de chei cu parame prin méagnismele instalaiei de acostare, care realizeazi apropierca navei de mal cu viteza v dati dé‘viteza de virare, recomandat’ de registre. In parame apar foricle Trp $i To Corespunzatoare tegaturilor din pupa si respectiv din prova. Nava cstc solicitatd de unmitoarele forte: - — forta F, data de rezistenta hidrodinamica; - — forta de inertie F;; - forta data de vant F,. Fig. 2.15 Schema cinematicd a unui vinci automat Fig. 2.16 Schema forjclor care actionat cu aburi solicita instalatia de acostare Forja de inerfie actioncazd in centrul de greutate al navei, unde se aproximeaza ca actioneaza si componenta hidrodinamica. Forja data de vant se presupunc ca actioneaza in centrul suprafeei velice. Valoarea ci este data de: Fy=4 PCy Ay co) unde A, este aria velic, iar v, reprezinta viteza medic pentru o anumitd taric a vantului, la care se proiccteazi instalatia. Uzual, v, = (20 - 22) m/s. C, este coeficientul aerodinamic al suprafetci vetice luat pentru un unghi # de inciden{a, egal cu 90°, la taria vantului de 6°B. Forfa hidrodinamica dat4 de curent este: Fa=5 Cov? Ae (78) in care C, este coeficientul hidrodinamic al fortei date de curent considerate pentru un- ghiul @ = 90° (c. 0,8); v este viteza de apropiere a navei de cheu exprimati in m/s. Uzual, v = (8,12) m/min, iar A, este aria planului de deriva al navei. Mai departe, forta de inertig se calculeaza cu relatia: <Capitolul 2 - Instalatia de acostare-legare x Fi=(Mntmaja , (79: unde M, este masa navei, m, este masa de apa aditionala antrenat’ de navi, care se poat. considera la valoarca m, = (0,8 ... 1) M,, iar a reprezinta acceleratia navei. a=— (80) in care r este timpul de apropiere apreciat la valoarea r = (90 ... 200) sce, iar v este vitez« de apropiere de cheu exprimata i in m/s. Avand acum accste forje cunoscute, se pot deter mina tensiunile din parame 7,» si ,y. Tensiunea la care se face calculul paramei este: T= max(T pp sT py) (81: Forfa de rupere din param va fi: T.=cT (82) unde ¢ este un cocficicnt de siguranti la rupere, Uzual, c = 4... 5. Cu forfa de rupere dat. de relatia (82) se poate alege din STAS diamcetrul d al paramei. 2.4 CALCULUL MECANISMELOR INSTALATIILOR DE ANCORARE-ACOSTARE Vinciurile instalatiei de ancorare trebuic s4 indcplincascd eondlifiler - sd realizeze tragerea navci pe lant; i ~ sd realizeze smulgerea unci ancorc; tet - s realizeze ridicarea unci ancore de la adincimea de ancorare la pos! Vinciurile care lucreaz cu doua Jinii de ancorare trebuic si realizeze smulgerca succesiv.: a ancorelor gi ridicarca lor simultana de la jumatatca adancimii de ancorare. - s& blocheze linia de ancorare in perioada stationarii navei in ancora; - sd permita fundarisirca gravitationala, Din punct de vedere cinematic, vinciurile de ancorare trebuie sa realizeze manevra liniilo: de ancorare cu urmatoarcle viteze: - 10 m/min pentru ridicarea ancorei la post; - (1... 2) m/min pentru introducerea ancorei in nara. Date fiind aceste conditii cinematice, rezulté ci vinciurile de ancor4 trebuie si aib. minimum doui trepte de viteza. Vinciurile instalatiei de acostare trebuic si indeplineasca conditiile: - si permita filarea sau tragerea paramci pentru efectuarea acostirii; - Sd preia fortelc care solicita nava in faza de acostare (la apropicrea «: cheu); . - si realizeze tragerea cablului fara sarcind cu o vitezd de pana |. (25...30) m/min si de pana la 12 n¥min, in cazul tragerii cablului sub sarcina.56 : ‘ Instalatii navale de punte La vinciurile automate se impun, suplimentar, urmatoarele conditii: : - la cresterea tensiunii in cablu peste valoarea prescrisa, vinciul sa intre automat in regim de filare; - la scdderea tensiunii trebuie s4 recupereze parama; - ~ lungimea maxima filaté de vinci in regim automat trebuic sd se limiteze la o valoare dinainte stabilitd si reglati. Dac& se dep&seste lungimea reglatd pentru filare, vinciul trebuie s4 se blocheze automat si in acelasi timp s& aib& posibilitatca transmiterii unui semnal cdtre comanda navei. Ri iv “ua u i Fig. 2.17 Regimurile de calcul al mecanismelor instalajiei de ancorare-acostare uy . Prima etapa a calculului mpcanismelor instalatici, de ancorare-acostare, este aceea a determinarii incdrcarii acestora. In general, se acceptd cd mecanismele sunt calcul. se consider’ regimurile. functionale ale vinciurilor in-timpul manevrei de desprindere a navei din punctul de ancorare, fig. 2.17. —. Regimul 1 - este regimul de tragere a navei. Vinciul recupereaza lantul si preia rezistenja R care se transmite navei de mediu. in aceasta faza, tensiunea la barbotina 7b este constanta. . — Regimul Il - incepe in momentul cand nava se afla in pozitia in care langul estc tangent la punctul de ancorare. In acest caz, tensiunca la barbotin’ crestc, putand fi determinaté din echilibrul firelor. Tensiunca din barbotind creste pind in momentul smulgerii ancorei. : —. Regimul Ill.- cste un regim dinamic care defineste smulgerca ancorci. Smulgerea se produce datoritd inerfici navei aflata in miscare gi datoritA accclerajici pe ‘care o capata ancora si lantul cand incepe migcarea acestora pe vertical. Tensiunca din barbotind are o valoare maximé, in acest regim, datorita fortelor de dislocare a ghearelor din fund. gi datorita fortelor de inertic. : — Regimul fV - este regimul care corespunde situatiei de dupa smulgerea ancorci. Dupa smulgere, forja din lat scadc liniar. Duratele fiecdrui regim sunt: 7; Ty, Tan Ty, iar forjele din barbotina pot fi calculate pentru fiecare regim de functionare.Capitolul 2 - Instalatia de acostare-legarc 57 Regimul I Tbr = 0,87 k,(kQ + mfg + qh) to (83) sau . ae . Thy = ky {0,87(kQ + mfq) + 0,87 qh] . (84) unde: 0,87 (kQ + mfq)= R; k, = coeficient ce tine cont de frecarea din nara; Q — greutatea ancorei; 4 — coeficieritul de finere al ancorei; m ~ lungimea lanfului agezat pe fund; f» / coefi- cicntul de frecarc dintre lant si fund; g — gre- utatea pe metru liniar a lantului; 4 — adancimea de ancora, Pentru calculul vinciului, 2 se apre- ciazi diferit fafa de cafculul liniei de ancorare. Fig, 2.18 For{ele care actioncaza Pentru calculul lui 'R, forta vantului se nava : considerd corespunzator tariei 6° Beaufort, iar componenta hidrodinamica data este de viteza v, calculata cu relatia: vey ty (85) unde y, este viteza curentului, iar v, viteza de virare a lan{ului. In aceasta situatic, cele trei forte ale mediului actioncazd pe acceasi dircctic si fac un unghi de 20°-30°cu planul diamctral. Regimul Il Este un regim tranzitoriu in care valoarea tensiunii din barbotinaé Thy cregte cu micgorarea lungimii lanjului. Ea sc poate calcula cu rela{ia: Ty = Ty +Ty in care Ty, = g (loi +h). Regimul Ill Tensiunea corespunzatoare fazei de smulgere este data de relatia: Thin = kn (Tb, + 2Q + Q)0,87 (86) unde Q este greutatea ancorei, iar 2Q reprezinté o aprecierc statistic’ a fortelor de smulgere (cumulcazi fortele de inertie si for{ele opusc de sol). Regimul IV Thyv =kn(Q + qU0,87 ; 1h (87) Pentru vinciurile care manevreazd doua linii de ancorarc, sc mai considera ‘si regimul de ridicare al ambelor ancore simultan de la jumatatca adancimii maxime de ancorare:58 7 "3 Instalatii navale de punte et h Thy = 2kn 0810 + q-"*) (88) precum si regimul de functionare corespunzator ridic&rii lantului de la 0 adancime care corespunde lungimii maxime ale sale, caz care poate apare accidental cand se scapa la apa toatad lungimea lanjului, fara ca ancora sd ating fundul. ot Toy! = 0,87 kn(Q + Gimax ) (89) La navele mari, datorita greutdtilor mari ale liniilor de ancorare, (ale lanturilor si ale ancorelor), fortele 7,y; rezulta foarte mari si conduc la supradimensionarea vinciului de ancora, in acest caz se renunta la regimul Vi, iar daca totusi in exploatare apar situatii in care ancora se lanseaza accidental la o adancime egala cu nar, Se Va renunja la linia de ancorare, vinciul neputand-o recupera. Pentru dimensionarea vinciului instalatiei de ancorare trebuie cunoscutd forta maxima care solicita nava in ancora. Aceasta se stabileste la valoarea: : Tbmax = Max( Thy Thy » Thi» Thiv » Thy) (90) Se considera apoi schema de mecanism din figura 2.19. E : F B Fig, 2.19 Mecanism barbotind — fran — cupli Virarea ancorci se face prin antrenarea barbotinei B, avand frana F decuplata si cupla C cuplata. Se realizeazi in accst mod legitura intre barbotina si lanqul cinematic al vinciului pe trascul figurat pe schema cu linic intreruptd. Fundarisirca se poate face fie cu vinciul, fic gravitational! cu ajutorul franei F, dupa decuplarea cuplei C. Cu T sa simbolizat tamburul cu care se. face manevra insfalatiei de acostare. Barbotinele vinciurilor de ancorare sunt de forma pentagonala, fig. 2.20(a) sau hexagonald. Pe latura barbotinci trebuic sa se dispuna un pas de lant p=D, sin 36°, unde p = 8d. Prinurmare: Db=13,6d (91) Turatia barbatinei se determina din condijia realizarii vitezei de virare a ancorei, impusa prin prescripfiile de registru. - ‘Capitolul 2 - Instalatia de acostare-Iegare 59 v= TDs ‘np ([m/mm] in care n, este turafia barbotinei exprimata in rot/min. in aceste conditii: -_V . nb ==, [rot/min] we Ata Fig. 2.20 Schema de calcul al diametrului barbotinci Cu diametrul barbotinei dat de relatia (91) si cu turatia calculaté cu relatia (92) se calculeazi vinciul de ancora procedandu-se ca la reductoare. fn cazul tamburilor de manevra a instalafiei de acostare, care se atascaz4 vinciului de ancora, diametrul D, se adopti in functie de grosimca paramei si de natura acestcia, Astfel: - pentru parame vegctale: D, =(5...8)dp _ (93a) = pentru parame metalice: D, =(15...22)d, (93b) Functic de diametrele tamburului i paramei, sc calculeaza turatia tamburului: v ne [pm] ce (94) ¢ unde v este vileza de virare exprimata in [m/mm], iar D, este dat de relatia: D, = D, + dp (95) Rapoartele de transmitere éj yi iz ale treptelor care cupleaza barbotina si tamburul sunt: i= Him b= Nm = 2a ‘ Ab nN (96) unde a,, este turatia motorului de antrenarc a vinciului. Puterea mecanismului P, in cazul vinciului de ancora se calculeaza in functic de momentul la barbotina M;,:60 ‘ . Instalatii navale de punte ee - Mo= To (97) = Zp _Tsv Pe Mb i900 7,30 10007, (98) in ccuatia‘de mai sus, 7, este randamentul transmisici pe lantul cinematic / reprezentat in figura 2.19 cu linie intrerupti. Deoarece forja la barbotina 7 din relatia puterii vinciului, detcrminatd pe baza relatiei (98), este in fapt forja Tbyy corespunzatoare regimului 111 de smulgere, puterea P,, va rezulta la valori foarte mari, Cum solicitarea corespunzatoare regimului Il.este de foarte scurté durata, inseamna c4 motorul electric adoptat pentru actionare ar trebui s4 lucreze supraincarcat la o putere mai mica inainte si dupa depasirea acestei faze.;Din acest considerent, puteyea nominald se calculeazA considerand un cocficient de suprasarcina al motorului |. Tov) me Pen ~ T0007, 4 [kW], cu 7, dat in[N] si V in {m/s} (99) unde: A = Mrax/Mrom = 1,5...2,0 (din catalogul motoarelor clectrice), iar A, reprezinté randamentul vinciului pe lantul cinematic de antrenare a barbotinci. Puterea mecanismului ta manevra de acostare va fi: -_Mitm_ . °_ Tv Pra 70007,,30 10007, (100) unde 7a este randamentul transmisici pe lanful cinematic 2, reprezentat in figura 2.19 cu linie punct. {in final, pentru motor se va considera puterea Pn=max(Pry Pra). ‘2.5 CALCULUL INSTALATIEI DE LEGARE Instalatia de legare asigura menjinerea unei pozitii fixe a navei la cheu in timpul operatiilor de incdrcare-descarcare. La navele mari, la care pescajul variazd rapid atat timp cat nava se afla sub opcratii, instalajiile sunt cchipate cu vinciuri automate V.A., fig, 2.21. Daca nava se deplaseaz pe verticala datorita modificarii pescajului, tensiunile din paramé se modifica, putandu-se produce fie ruperea legaturilor, fie slabirea acestora, deci -departarea navei de cheu. Vinciurile automate elimina aceste neajunsuri, realizand _ mentinerea tensiunii in parim&’ la o valoare aproximativ constant. La vinciurile de acostarc grupul BFC (barbotina-frand-cupli) nu mai apare. Pentru calculul acestor mecanisine, se pleacd de la ‘conditiile de realizare a forjclor 7, la tambur si 2 _. Witezei vy. Fig. 2.26 Instalajic de legare cu Cunoscandu-se viteza vy impusa de modi- _ ° ? vinei automat . __ figarea pescajului in timp:Capitolul 2 - Instalatia de acostare-Iegare 61 vy a | (101) 60y, _ 7 ™ Dt : a= (102) raportul de transmitere pentru lantul cinematic al tamburului‘cuplat la vinci este: , = , =e ” (103) in situatia functionarii pe automat, se pune problema definirii regimului de lucru, cand tensiunca in cablu sc mentine constant si cdnd viteza de virare este foarte redusd ¥=(0,2 ... 0,5) m/min. In acest caz, sursa de encrgic va avea puterc mai mica, In legaturd cu posibilitatile constructive de a realiza tensiuni constante in linia de legare, pot exista multe variante de vinciuri dintre care mai des intalnite sunt: Vinci electric automat Forfa T din linia de legare, care sc transmite la tambur, induce prin lanful cinematic de antrenare, un moment rezistent la motor M,. Cum motorul este alimentat la 0 tensiune redusi, momentul motor M,, realizat de cAmpul invartitor al .clectromotorului echilibreaza cuplul M,. Cand tensiunca T din linia de legarc transmisa la tambur creste, creste momentul rezistent si cablul se desfasoard. Invers, cand T scade, momentul tezistent scade sub valoarea momentului motor si cablul se infasoara. Motorul electric 1 are o constructie special, avand dou infagurari statorice / si 1. Cele doua, infagurari asiguré pentru motor doua regimuri de functionare: a) regim propriu opcratiei de acostare; b) regim.de functionare automata. Alimentarea circuitului de functionare in regim automat se face printr-un releu de timp in care perioada de alimentarc cu cnergie electrica este & = (30...40) sec la intervale 42 S5min., fig. 2.23, determinate de marimea navei si de dinamica operatiunilor de incircare-descrcare. fn timpul in care infasuririle motorului electric nu sunt alimentate cu energic, rotorul este mentinut blocat printr-o frand electromagnetica. : B 3 Fig. 2.22 Vinci clectric automat. | - motor Fig. 2.23 Schema de alimentare a circuitului electric; 2 - reductor; 3 ~ tambur de functionare in regim automat62 : * Instalafii navale de punte Vedere din A . Fig. 2.24 Vinci automat cu traductor mecanic I --motor electric; 2 - reductor; 3 - camps danturata fa interior; 4 - brat port-satclit; 5 - satelit; 6 - roata centrala; 7 - tambur, 8 - frand care blocheazd carcasa mecanismului difcrential; 9 - sistem mecanic cu resoarte al traductorului de moment; 10 - relee pentru cuplarea electromotorului in lanful cinematic motor de antrenare-tambur sc monteazi un traductor de mo- ment care incorporeazi un mecanism diferential cu sateliti. Acest mecanism difcrential este antrenat in miscare pe o coroand danturatd la interior 3, fixala prin intermediul co- licrului cu rol de frand_8. Momentul M introdus in sistem de tensiunea din linia de acos- tare se regaseste la nivelul franei intr-un moment proportional M,, care ac{ioncaz prin intermediul unui sistem de resoarte 9, asupra releelor 10. Cand tensiunca T atinge valoa- rea minima, traductorul de moment inchide contactul /, care comanda infagurarea cablului pe tambur. Invers, cdnd tensiunea 7 atinge valoarea maximé, traductorul inchide contactul 47 comandand desfigurarea pardmei. Traductorul diferenjial se monteaz’ in lantu! cinematic ¢4t mai aproape de tamburul vinciului pentru a se limita (climina) histerezisut introdus in sistem prin frecare si jocuri. Vinci automat hidraulic La aceste vinciuri momentul la tambur (deci tensiunea din cablu) se transpune intr-o presiunc in circuitul hidraulic, iar cincmatica este determinaté de debitul de fluid de pe instalatie. Mentinerea constantd a tensiunii din cablu se face prin men{incrca constant a presiunii din circuitul hidraulic. in conditiile acostarii, motorul hidraulic este alimentat de pompa principala | din fig. 2.25. Dupa acostare gi legare, dacd se urmireste menftin- erea tensiunii din parama la o valoare constant, funcjionarea instalafici este realizata prin circuitul 10, in acest caz, pompa 7 alimenteazi motorul hidraulic al vinciului. Circuitul are intercalat un by-pass 5, reglat la 0 presiune care corespunde tensiunii din cablul vinciului care trebuie menjinutd constanta. Functionarea instalatici cste urmatoarca: - daca tensiunea efcctivi din parama 7, este egal cu tensiunca 7 prescrisi, debitul pompei auxiliare 7 trece in intregime prin by-pass (la 0 presiune p, Qs=Q,), debitul prin motorul hidraulic fiind Qy=0.Capitolul 2 - Instalatia de acostare-legare 63 - dacd tensiunea efectiva 7, scade sub valoarca tensiunii T prescrise, presiunca _ ¢fectiva va fi si ea mai mica decat presiunea p de lucru la care by-passul se deschide. Cum p.

7, atunci p.>p, motorul hidraulic se va roti in sens invers sub actiunca tensiunii din ‘cablu, by-passul sc deschide mai mult, in acest caz Og = Qu + Qu (motorul “hidraulic 4 lucreazi ca pompi datorita rotirii lui, cauzate de momentul de la tambur produs de tensiunca din cablu. Considerandu-se cele doua diagramé Sankey corespunzitoare celor doua regi- muri de lucru, vezi figura 2.25, se poate face calculul puterilor vinciului pentru aceste tegimuri: Pac=Tv, . (103) Pa = Ty, (104) unde v, = (8...12) m/min, vy = (0,2 ... 0,5) m/min. in practica proicctirii instalatiilor de acostarc, in locul pompei 7 se poate utiliza-o pompa cu debit variabil, la care reglajul se face printr-un scmnal de presiune luat din punctul ¥, fig. 2.25. Utilizarea variantei cu §u pompai cu debit variabil permite renunfarea la by-passul 5 sila distribuitorul3. ' ‘INSTALATIA DE GUVERNARE - Consideratii generale - Clasificarea instalatiilor de guvernare - Sisteme de comanda a instalatiilor de guvernare - Componenfa instalatiilor de guvernare | - Calculul instalatiei de guvermare - Sistemele hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvernare - Calculul instalatiilor de guvernare activa 3.1 CONSIDERATII GENERALE a ‘Guvernarea navei asigura: - stabilitatea de drum; - manevrabilitatea. Stabilitatea de drum reprezintd proprietatea navei de a-si menfine drumul pe o directic impusd, iar manevrabilitatea reprezinta proprictatca navei de a se miyca sub actiunea forjelor exterioarc, a fortelor propulsive si a fortelor de guvemarc dupa oCapitolul 3 - Instalatia de guvernare 65 anumita traicctoric. Aceste doua aspecte ale guvernarii determina pentru functionarea instalatici doua regimuri distincte: : — regimul de mars, caracterizat prin schimburi rare ale dircctiei. In acest caz, instalajia de guvernare este solicitati numai pentru compensarea instabilitatii de > — regimul de manevra, care se caracterizeazi prin schimbarea de drum. Problema asiguririi unei bune manevrabilitati este o una de maxim4 importan{a indeosebi in condifiile actuale ale navigatiei, cand datorita cresterii destul de rapide a numarului de nave, senalele navigabile si acvatoriile porturilor sunt din ce in ce mai aglomerate. Caracterizarea manevrabilitajii navei sc poate face pe baza unor parametri de performan{a care se definesc dupa constructia navei: — diametrul de giratie. Da marimca cercului pe care il descrie nava cand i se bandeazd carma intr-un bord sau altul (dupa ce miscarea se stabilizeazd). Cu cat diametrul de giratie Ja o nava este mai mic, cu alét mancvrabilitatea este mai buna. — proba in zig-zag. Consta in ihregistrarca simultand a unghiului 6 al inclinarii carmei (unghiul de bandare) citit la axiometru si a unghiului de deriva g, citit Ja girobusola. Sc bandeaza la inceput carma cu un unghi d= 20° intr-un bord. Se las carma la acest unghi si se urmareste evolutia navei, La un moment dat se constata cd unghiul de banda devine egal cu unghiul de deriva (punctul A - figura 3.1). Timpul scurs de la bandarea carmei pand la momentul cgalarii celor doud unghiuri se noteaza cu t,. Dupa atingerea punctului A, carma se bandeazd cu 20° in borcul opus. Unghiul de deriva continua sA creascd din punctul A pani la o valoarc @.., dupa care scade rapid pana cand in punctul B, la ¢, secunde de la prima bandare, sc obtine din nou cgalarea unghiurilor de banda si de deriva si se inclind cdérma cu unghiul 6 in bordul opus. Proba continua prin bandari succesive, facute alternativ in cele doud borduri, aprecicrea manevrabilitajii facandu-se pe baza timpilor ¢,, & ¢; precum si a unghiului de deriva maxim Qn. O diagrami de acest tip mai poate servi la identificarca cocficientilor A,B,C care caracterizeazi ccuatia difcrentiald (1) a migcdrii navei in jurul unci axe verticale, pe baza raspunsului sistemului la un scmnal exterior. . AAO 6 Bay mi qd) dt — proba in spirala. Sc bandeaza carma intr-un bord (de ex. in tribord) si nava intra in girajic. La unghiul Spec de bandare, nava arc o miscare de rotatic stabilizaté cu viteza unghiulara @;. Micgorandu-se unghiul de banda pan la o valoare 6), vitcza unghiulara scade la, Continudndu-se sciderea unghiului de banda, sc va observa ca la 6 = 0 (caérma in planul diametral) nava totusi gircazi (@,#0). Pentru ca giratia si inceteze, trebuic si se bandeze c4rma in bordul opus la valoarca 6, corespunzitoare vitezci unghiulare w=0. Succesiunca punctelor definite prin bandarea carmei in tribordoO Instatajii navale de punte determina curba a, fig. 3.2, iar a acclora definite de bandarea in babord determina curba ». Aria cuprinsa intre aceste doud curbe determina posibilitatca instalatici de guvernare de a corecta stabilitatea de drum, in sensul cd, cu cat accasté aric este mai mare, cu alat corectarea drumului se face mai greu, deci cu unghiuri de inclinare a carmei mai mari. Tendinta navei de a se abate de la drumul impus apare datorita fortclor externc introduse de vant si valuri si datorité fortelor hidrodinamice neuniforme care apar pe palele clicei cand aceasta functioneaza in siajul navei, fig. 3.3. Uzual, pala situati la unghiul g = 0 este incdreat mai pulin, in timp ce la g = 180°, incarcarea cste mai mare. Variatia ciclicé a rezultantci fortelor hidrodinamice pe pala di o componcnta transversala (perpendiculara pe planul diametral) care tinde sa abaté nava de la directia de mars, efect care trebuie compensat prin inclinarea carmei. Fig. 3.2 Proba in spiralaCapitolul 3 - Instalatia de guvernare 67 3.2 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE GUVERNARE a) Din punctul de vedere al naturii forjclor ce se transmit navei in vederea guvernarii, instala{iile de guvernare pot fi: - active; > pasive. La instalatiile de guvemare active, forjele neccsare guvernarii se obfin prin propulsoare speciale care implica consum de energic dc la bord. La instalatiile pasive, forfele necesare guvernarii se obfin prin interactiunea dintre organul de lucru (carma) si curentul apei, encrgia consumandu-se numai pentru pozitionarea organului de lucru in curent. b) Dupa natura organului de lucru prin carc se creeazd forfele necesarc guvemarii: - cucarme simple; - cucdrme active; - cu duze rotitoare; - _ cucarme speciale; ~ cu jeturi transversale; - cu propulsoare speciale. c) Dupa modul de actionare a organului activ: ~ cuactionare manuala; - cu actionare electromecanica; - cu actionarc clectrohidraulica; - cu_acfionare cu abur. d) Functie de modul in care se rcalizeazi comanda, sistemele de guvernare sunt: - incircuit deschis; - in circuit inchis. c) Dupa tipul instalatici de comanda: - cu transmisii mecanice, clectrice, hidraulice, clectrohidraulice. Carmele pasive sunt profile hidrodinamice simetricc, supuse actiunii curentului rezultat din deplasarea navei. Din punct de vedere al formci, pana carmei poate avea forma dreptunghiulara, trapezoidali sau orice alt forma inscrisd in arhitectura pupei navei. Dupa forma profilului, se dcoscbesc cirme plate si carme profilate. Cele mai des intalnite profile de carmi sunt: - NACA: National Advisory Committee for Acronautics (actualmente NASA); - AGI: Tentralnii Aero-Gidrodinamiceskii Institut; - G6, dupa denumirea bazinului de cercetari din Gottingen; - NEJ, Nikolai Egorovici Jukovski; ~ IFS, Institutul de constructii navale al Universitatii din Hamburg.O8 Instalatii navale de punte (a) ) (© Wd Fig. 3.3 Schema de amplasare a propulsorului Fig. 3.4 Profile de carma in figura 3.4 sunt prezentate principalele profile de carme: a- profil IFS; b - profil TAG, ¢ = profil Go, d - profil NACA. Comparind profilele hidrodinamice prezentate, sc observa ca paramcetrii care le diferentiazd sunt: pozifia pe coarda a grosimii maxime, precum gi forma profilului la bordul de fuga. Functie de pozitia pe care 0 ocupa axul, cirmele pot fi: compensate gi hecompensate. 'Carmele compensate au axul deplasat fati de bordul de atac, iar carmele necompensate il au fourte aproape de acesta. Compensarea are rolul de a micgora monientul la arborele carmei prin apropierca pozifici axului carmei de centrul de presiune a apei. Teoretic, se poate vorbi de moment nul la arbore (in cazul cand axul trece prin central de presiune), practic insa, s-a constatat cd accasta situatie trebuic si fic cvitata din urmatoarele doua motive: - poritia centrului de presiune a apei pe pana carmei variazd cu unghiul de bandare: - — echilibrul indiferent al cdrmei nu este recomandabil deoarcce, daca se iveste vrco defectiune la instalajia de guvernare, cérma trebuic si urmareasea siajul navei pentru a nu anihila impingerea clicci. Din punet de vedere al prinderii de corpul navei, cdrmele pot fi: - — suspendate ; - — semisuspendate ; - — cuax balama (simplex) ctambreu. Carmele suspendate sunt fixate de ax, iar acesta, prin clambreu gi lagirele din ctambreu, se fixeazd de corpul navei. Carmele simplex au axul de rotajic, care preia fortele hidrodinamice pe carmé, fixat la partea superioaré de pupa navei, iar la partea | inferioara in cAlediul etamboului, care preia gi toati greutatea cdrmei. Carmele simplex | mai au un ax, coaxial cu axul de sprijin, actionat de magsina carmei. Carmele: i {Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 69 scmisuspendate au partea superioard asemanatoare, ca mod de prindere, carmelor simple, fiind fixaté de pintenul cdrmei, in timp cc partea inferioara ramane liber, exact ca la canncle suspendate. in figura 3.5 sunt prezentate principalele tipuri de cérme: 3.2.1 CARME ACTIVE Sunt carme care au montata in zona bordului de fuga, o clice actionata de la un motor electric sau hidraulic, amplasat in interiorul sau in exteriorul safranului, fig. 3.6, sau printr-o transmisic mecanicé de la un motor amplasat in afara safranului. Rolul clicei de pe carma este de a crea o impingere T, , a carei directie se poate. modifica odati cu rolirca carmei, obtinandu-se astfel o component’ perpendiculara pe planul diametral, care di moment de giratie, fig. 3.7, chiar daca nava stationcaza. ! (© (d) oO Fig. 3.5 Tipuri de carme (a) - crm suspendatd, compensata, trapezoidala; (b) - carma scmisuspendata, compensata, trape- zoidald; (c) - cérma scmisuspendata, compensatd, trapezoidal, cu arbore de actionare curbat; (d) - carmi simplex, dreptunghiulara, compensata; (c) - carma simplex, dreptunghiulara, compensata, cu arbore de actionare curbat; (f} - carma simplex, dreptunghiulard, necompensatd, cu arbore de actionare curbat. ¢) Conform fig. 3.7, momentul de giratic M, apare ca o sumd a momentului dat de forja P ce acjioncaza pe safranul carmei si a momentului dat de proiectia perpendiculara pe planul diametral al navei: M,>Met+Ma (2) Pe de alta parte,70 Instalatii navale de punte " Fig. 3.6 Carma activa Fig. 3.7 Fortele hidrodinamice care se dezvolta la guvernarea cu carmi activa er bg Ma=Ta > sind (4) Cand motorul este oprit (+=0) si deci, rezulta ca: Mg = Tuk sind #0 (5) unde 7, este impingerea clicei cdrmei active. Pentru a objine un moment de giratie dat de carma activa cat mai mare, trebuic ca unghiul 5s fie aproape de 90°. Din acest motiv, la cirmele active masinile de carma trebuie s4 realizeze unghiuri de bandare 3 mai mari decat la cdrmele obignuite unde d=32°. 3.2.2 DUZE ROTITOARE (AJUTAJE ORIENTABILE) La navele cu pescaje mici, o bund manevrabilitate se realizeaz’ in general cu ajutorul instalatitlor de guvernare cu duze rotitoare. Acestca prezinté gi avantajul ca produc cregteri ale impingerii si randamentului de propulsie la viteze mici. Guvernarea navei se face prin rotirea duzei intr-un bord sau in celalalt, rotire ce conduce la aparitia unei componente transversale ‘a impingerii, perpendiculard pe planul diametral. in scopul reducerii momentelor negative la arborele duzci, cat yi pentru mirirea forjei transversale, in planul de simetric al duzei, la iesirea curentului, se montcazd un stabilizator (profil hidrodinamic simetric), fig. 3.8.Capitolul 3 - instalajia de guvernare 71 Fig. 3.8 Duza rotitoarc (a)-simpla, (b)- cu stabilizator Fig. 3.9 Carma cu volet 3.2.3 CARME SPECIALE Din categoria carmelor speciale, cele mai reprezentative sunt carmele cu voleti. Voletul reprezinta un profil hidrodinamic cu acccasi indljime cu a carmei, articulat spre bordul de fugi al accstcia. El se poate inclina cu un unghi suplimentar fafa de carméa, mirind astfel componenta normala pe planul diametral al navei (fig. 3.9). 3.2.4 INSTALATII DE GUVERNARE ACTIVA CU JETURI TRANSVERSALE Instalatiile de guvernare activa cu: jeturi transversale constau din niste tunele amplasate in prova, in pupa, sau in prova si pupa navci, tuncle in care sunt montate propulsoare. Propulsoarcle pot fi reversibile sau cu pas reglabil, aga incat impingerca creata de ele si poatd fi oricntata atat intr-un bord cat si in celalalt, iar marimea impingcrii poate fi ajustata continuu fic prin modificarea turatici propulsorului, fie prin modificarca pasului. ‘La navele la care se impune o mancvrabilitate bund la viteze mici, pe langa instalafia de guvernare cu carme, este rationala utilizarca si a unci instalatii de guvernare activa care mareste mult posibilitatile de manevra in porturi, la viteze ale navei intre zero gi cinci noduri. Pentru mars, cand vitezele navei cresc, devine cficientd instalatia de guvernare clasici cu carme. in figura 3.10 sunt prezentate cele mai reprezentative variante constructive de instalatii de guvernare cu jeturi. 3.2.5 INSTALATIE DE GUVERNARE ACTIVA CU PROPULSOARE SPECIALE Aceasta clasi de instalatii de guvernare este reprezentatd de propulsoarcle de tip Voight-Schneider si de cele cu coloand. Primele sunt constituite dintr-o rejea de profile verticale avand forma unor jumitati de clips’, care se pot roti in jurul unui ax vertical, fiind fixate pe o placd antrenaté in migcare de rotafic. Oricntarea palclor se poate schimba, producdndu-se variatia impingerii. impingcrea poate fi dirijatd ca directic gi72: : Instalatii navale de punte marime, fard a sc modifica turatia masinii de antrenare, obtinandu-se astfel si bune calitati de manevrabilitate. Unghiul de atac al palclor se poate modifica cu ajutorul unui sistem cu excentric actionat hidraulic. Marimea excentricitatii "e", fig. 3.11, di marimca impingerii, iar directia excentricita{ii defineste directia impingerii, Aceste propulsoare pot fi folosite si in cadrul instalatiilor de guvernare cu jet, prin montarca lor in tunele transversale prova, fig. 3.12, a ciror sectiunc este una dreptunghiulara. Fig, 3.10 Instalatii de guverare activa cu jeturi transversale (a) cu doua clice; (b)(c) cu clice orizontala gi tunel frant; (d) cu tunel drept si cu transmisic de col}; (e) cu tunel drept cu transmisie de colt si cu clice vertical’; (f) cu clice verticald gi prize de refulare si admisie la diferite nivele. Fata de instalatia cu jeturi transversale care utilizeazi clice cu pas reglabil, sistemele cu propulsor Voight-Schneider prezinté avantajul unor randamente mai ridicate, lucru determinat de mai buna utilizare a sectiunii canalului. Sunt utilizate la turatii mai mici decal ale clicelor, pericolul de aparitic a cavitatici flind, prin urmare, mult mai mic, iar nivelul vibrafiilor induse de functionarea instalatici_ mai scdzut. Prezinti dezavantajul unor gabarite si greutaji mari in raport cu instalafiile cu clice, precum si a unci complexita{i constructive mai mari. 3.3 SISTEME DE COMANDA A INSTALATIILOR DE GUVERNARE Aga cum s-a aritat mai sus, sistemele de comanda a instalatiilor de guverare pot fi de tip in circuit deschis si in circuit inchis. Sisteme de comanda in circuit deschis In figura 3.13 este prezentatd schema unui sistem de comanda in circuit deschis la care marimea de intrare 4, se transmite la magina de cArma 3, prin intermediul timoneiCapitolul 3 - Instalatia de guvernare 2. Masina de carmi este actionata si transmite migcarea prin intermediul transmisici « for{i 4, la carma 5, pana cind miarimea de iesire X,, transmisd la axiometrul | atin: valoarea dorita. (d) Fig, 3.12 Instalatii de guvernare activa cu propulsoare Voight-Schncider Sisteme de comanda in circuit inchis La sistemele de comanda in circuit inchis, fig. 3.14, timona 2 introduce ungh: dorit (marimea de intrarc X)). X; se transmite clementului de comparatie 6, unde compara cu marimea de icgire X,, transmisa prin legdtura de reactic. Daca intre X; yi74 Instalaqii navale de punte exist diferente, atunci se transmite o marime de comanda C Ja masina de carma 3, care va actiona asupra organului activ pana cand _X; devine egal cu X,. Fig. 3.13 Sistem de comanda in circuit Fig. 3.14 Sistem de comanda in circuit inchis deschis , 3.4 COMPONENTA INSTALATIILOR DE GUVERNARE 3.4.1 TRANSMISH Transmisiile instala{ici de guvemare se pot clasifica in: - — transmisii de forta; - > transmisii de comanda. Transmisiile de fortd realizcaza transferul de putere de la magina la axul carmei. Aceste transmisii pot fi: - cueche; _ 7 cu sector. Transmisiile vor primi migcarea de la magsina carmei printr-un reductor sau printr-un sisters hidraulic, Echea sau sectorul, pot fi actionate de la distan{a (de obicci la aclionarea manuala) prin arbori, lanturi ori bare. Transmisiile de comanda lcaga postul de comanda a instalatici de guvernare (timona) cu magsina carmci, comandand miscarca - carmei si tansmiterea continud a pozitici carmei la axiometru, Aceste transmisit pot fi: mecanice (cu arbori, cu bare, cu lanturi), electrice sau hidraulice. 3.4.1.1 TRANSMISH DE KORTA Echea este 0 parghie fixala pe arborele carmei, prin care sc transmite migcarea de la magina la pana earmei. Cea mai simpli instalatie de guvernare este prezentata in figura XS. Aceasta instalatie prezinté dezavantajul cd la bandarea carmei, tro{cle sc slabesc, fenomen care conduce mai departe la aparitia socurilor in cxploatare. Pentma cvitarca acestui neajuns, pe trofe, in apropierca cchei se monteaza resoartele 5. Inconvenicntul de nai sus dispare daca in loc de eche se utilizcaza varianta de transmisic cu sector, fig. 3.16, Din punct de vedere constructiv, transmisiile pot fi si de tipul cu culisa, utilizate atat in cazul actionarilor mecanice, ca in fig. 3.17, cat si in cel al actionarilor hidraulice, ca in fiz. 3.18,Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 75 Sector o\ Fig. 3.15 Transmisie de forta cu trofe Fig. 3.16 Transmisic de forf cu sector | - carmi; 2 - cchea cArmei;3 - raiuri; 4 - timona; 5 - resoarte; 6 - trofe; 7 - tambur H pas ALLL L i Fig. 3.17 Transmisic de forficu ‘Fig. 3.18 Transmisie de forta cu culisd. Varianta actionarii culisd. Varianta actionarii hidraulice : maccanice in cazul actionarilor clectrice, sau in cazul actiondrilor cu masini cu aburi a instalatiilor de guvernarc, sunt utilizate scctoare cu coroand dinjala actionate de un pinion, fig. 3.19. in figurii este sugeraté ideca unei actionari manuale, insd tamburul de infisurare a trofci (barbotina) poate fi actionat si electric, hidraulic sau cu abur. Transmisia cu sector din{at se compune din: sectorul dintat 1, cchea 2 fixaté pe arborele carmei, resoartele 3 prin care sc transmit forjele de la scctor la cche si reductorul 4 prin care se actioneazd transmisia, Masina carmei poate fi dispusi in interiorul compartimentului cchei sau in exterior, transmitcrca migcarii, in acest ultim caz, putandu-se face prin arbori. in situajia unor nave cu compartimente ale echei mici (cazul submarinclor, de exemplu) transinisiile se pot face cu cche dubia, solujic des intalnita gi in cazul navelor cu instalatii de guvernare clectrohidraulice mari si foarte mari (fig. 3.20). La navele moderne este foarte importanti problema gabaritului si a suprafeici instalafiilor de guvernare, Cu cal aceste mecanisme sunt mai reduse, cu att compartimentul cchei poate fi micgorat 51 deci cgtigul de volum util la bord va fi mai mare.76 Instalatii navale de punte Fig, 3.20 Transmisic de forja cu eche dubla Cele mai bune rezultate insi, din punctul de vedere al reducerii gabaritului instalatiilor de guvernare, s-au obfinut in cazul instalatiilor hidraulice cu palete (servomotoarele rotative), la care echea dispare gi ia aspectul unui rotor cu paleti radiali. Statorul masinii are de asemenea paleti radiali, intre cele dowd paletaturi formandu-se volumele de lucru. in situafiile in care nava are in dotarca instalafici de guvernare doud sau mai multe carne, transmisia trebuie exccutatd astfcl incdt toate cdrmele sa se miste sincron, actionate fiind de aceeagi magina de carmii (fig. 3.23). La transportul fluvial in sistemul barje-impingator, instalajia de guvernare a impingatorului trebuic si asigure manevra intregului sistem barje-impingator. Din acest motiv sc folosesc carme speciale, care dirijeaza lateral curentul clicclor in scopul objincrii fortclor laterale de guvernare. fn acest caz, se utilizeazd cdrme multiple actionate de mayini de cdrma care realizeazd inclinari diferite ale organelor active (Balabal, Enkel, etc.) fig. 3.21. 3.4.2 MASINI DE CARMA Maginile de cdrma au rolul de a furniza energia necesara rotirii carmel. In functionare, masinile de cdrma trebuic si indeplincascd urmatoarcle condifit: ~ si poatd fi pomite din timoneric;Capitolui 3 - Instalatia de guvernare - sa fie reversibile pentru a permite rotirea carmei in ambcle borduri; - dircctia in care se roteste timona trebuic si corespunda directici in care < rotcste cérma; - la oprirca timonci, masina carmei trebuie si se opreasca; carma nu trebuic ~ revina in planul diamctral sub actiunca fortclor hidrodinamice; - in pozitiile extreme, corespunzitoare unghiurilor de bandare maxinx masinile carmei trebuie sd sc opreascd automat; ~ s& poaté fi pornite din mai multe locuri de pe nava, pentru a se mari in acc fel vitalitatca instalatiei; - sd lucroze fari zgomot si s4 aiba o siguran{a mare in exploatare. Din punct de vedere al modului cum se face actionarca maginilor de carma, acestea pot |) a) Masini de carma actionate electric Actionarea instalatiilor de guvernare cu masini clectrice este utilizaté mai ales : cazul navelor mici, fluviale. Actionarile elcctrice pot fi cu motoare electrice de cure: continuu sau cu motoare de curent alternativ. in cazul actiondrilor electrice, transmisii! de comanda sunt tot electrice, lucru care simplificd foarte mult structura instalatic Transmisiile de forté sunt, de obicci, de tipul cu sector dintat. Dezavantajul marc . acestor instalatii este acela cA siguranta in exploalare estc destul de mica, orice def: de natura clectricd apdrut puténd pune nava in imposibilitate de manevra. Din acc motiv, la actionare se folosesc intotdeauna cite doud motoarc. Cuplarca motoarclor - face de obicci prin intermediul unor cuplaje mecanice diferentiale, fig. 3.24. Aces: cuplaje prezintd avantajul ci pot dubla vitezele de bandare ale cérmei daca sui pornite ambcle motoare in acelagi sens. Motoarele clectrice de actionare, indiferent « tipul lor, trebuic si fic reversibile. Pozitiile limild ale cdrmei trebuie s fie prote):! prin doud perechi de limitatori electrici care, cu (2...3)° inainte de atingerea unghiul: maxim de bandare de cdtre carma, decuplcazi motorul de la sursa de energie. o— ' mh (a) ‘ Fig. 3.21 Instalajic de guvernare cu carme multiple78 Instalaii navale de punte Fig. 3.22 Masina de cdrmii de tip servomotor Fig. 3.23 Transmisic de forja pentru instalatia rotativ de guvernare cu carme multiple b) Masini de cdrma actionate electrohidraulic Actionarea elcctrohidraulicé a cunoscut 0 mare rispandire ca urmare a avantaje- lor mari pe care le prezinta: sunt silenfioase, permit transmiterea unor momente foarte mari (pana la 800 tfm), au sensibilitate mare, intra in functiune fara pregitiri prealabile, se pretcaza la automatizare, au gabarite si greutati redusc, etc. Fig. 3.24 Masina de carma eleetricd Fig, 3.25 Magina de carma clectrohidraulica actionata prin intennediul cuplajelor actionatd cu pomp cu debit constant mecanice diferentiale [- distribuitor de comanda; 2- distribuitor principal; 3- pompa cu debit constant Se deosebese doud clase de instalatii: - instalatii cu pistoane; - instalatii cu scrvomotoare rotative; : in functie de schema hidraulica de actionare, instalatiile de guvernare pot fi: - — actionate cu pompe cu debit constant, fig. 3.25, fig. 3.26; - — acfionate cu pompe cu debit variabil, fig. 3.27. Pompa volumica se cupleaza, prin distribuitorul principal 2, actionat prin distribuitorul de comanda 1, la camercle de lucru ale masinii de carmi. Acestea pot fi fic cilindri hidraulici, fie camerele unui servomotor circular.Capitolul 3 - Instalajia de guvernare 79 Fig. 3.26 Instalatic de guvernare cu pompe Fig. 3.27 Instalatic de guvernare cu pompe cu cu debit constant : debit variabil Pentru comanda distribuitorului principal, se ia presiunc de pe refularea pompei. Initial, cand se comanda distribuitorul principal, presiunca in curentul de comanda este micd si ca va actiona asupra droselului reglabil 4, care marestc presiunea de refulare a pompei pina cand distribuitorul principal poate fi actionat. O variant care foloscste un circuit de comanda scparat, alimentat de o servopompi 4 pentru comanda distribuitorului principal 2, este prezentat in figura 3.26. Scmnalul de la timond comanda bobinele electromagnetice 5 ale distribuitorului de comanda, care Ia randul tui, comanda pozitia distribuitorului principal 2. Cand semnalul de comanda dispare, distribuitorul de comanda ia pozitia "zero", la fel si distribuitorul principal. in acest caz, camerele masini de cArma rimin blocate, pompa lucrand in circuit Inchis pe rezervor. In varianta de actionare clectrohidraulici cu pompa cu debit variabil, debitul poate lua valori cuprinse intre -Qnax $i +Qmax datoritd circuitului de comanda care ac{ioneaz& asupra elementului de reglare a debitului (excentricitatea, in cazul unor pompe cu pistonase radiale, sau unghiul dintre blocul cilindrilor si discul rotitor, in cazul pompelor cu pistonase axialc). Elementul C situat pe parghia CE primeste comanda de la timona si se deplaseaza, prin sistemul surub-piulija in C, , cfectuand cursa $. Odata cu pirghia CE, punctul de articulatie dintre parghie si tija de comand a excentricitatii pompei se va deplasa din D in D,, distanja DD, fiind proportionala cu valoarea excentricititii. Modificarea acesteia conduce la modificarea debitului pompei (DD, este mirimea de comanda). Presupuncm cd, in acest caz, pompa refuleaza ulei in camera de lucru A, rotind cchea in sensul acclor de ceasornic. in acest fel, punctul £ de pe bara de legaturi se va deplasa in E,, determinaénd punctul D, sa revind in D. fn acest caz, excentricitatea pompei se anuleaza. Transmiterea parametrului de intrare (deplasarca punctului C) se face cu ajutorul unor clemente mecanice, electromecanice sau hidraulice. in figura 3.28 este teprezentaté o transmisic mecanicd, iar in figura 3.29, schema de actionare printr-o transmisic electromecanica prevazuta cu selsine.80 Instalatii navale de punte Fig. 3.28 Transmisie mecanicd h h Fig. 3.29 Transmisie electromecanica Fig. 3.30 Dimensiunile gcometrice ale penclor de cu selsine carma 3.5 CALCULUL INSTALATIEI DE GUVERNARE Calculul instalatici de guvemare se face respectandu-se urmatoarcle etape: 1. Calculul solicitirilor organului activ; 2. Calculul transmisiei de forta; 3. Calculul maginii de carma; 4. Studiul regimurilor functionale. 3.5.1 CALCULUL SOLICITARILOR ORGANULUI ACTIV Interacjiunea dintre apa gi organul activ sc manifesté prin dezvoltarea unor forfe hidrodinamice care realizeazi: guvemarea. Inaintea stabilirii for{clor pe pana carmei, se determina aria safranului, care se definegte statistic, in functie de aria suprafefei de deriva: So Hu A+ 6 unde Sp este aria suprafete’ de deriva, iar m este un coeficient stabilit pe cale statistic’ in lunctic de tipul navei. Se adopt pozitia si forma carmei, definindu-se si anvergura relativa A (alungire relativa): |Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 81 a I a4 (7) pentru carme dreptunghiulare, fig. 3.30, in care h este indltimea penei carmei, iar b feprezinta litimea penei carmei. Pe de alti parte, A = (8) 2 Dred | pentru cdrme trapezoidale, fig. 3.30, in care bmay este latimea medic a penci carmei. Cele mai avantajoase carme din punct de vedere hidrodinamic, sunt acelea cu anvergura relativa marc. Adoptarea unor valori mari pentru / este insi conditionatd de amplasarca carmeior in spatiul disponibil de la pupa navei. Dup§ stabilirca dimensiunilor penci carmei, se alege profitul hidrodinamic al acesteia. Profilul este caracterizat prin grosimca relativa ¢, care reprezinta raportul dintre grosimca maxima tug. a profilului si coarda profilului 5, sau lungimea medie a profilului ayezat in curent, forfele hidrodinamice care actioneaza asupra lui se pot reduce la o rezultanta. P aplicaté in centrul de Presiune. Accastd rezultanti sc poate descompunc dupa axcle 170¢ in componentele PB tangenjiala si P, normala. Componenta tangentiala este confinuta in planul de simetrie a profilului iar cca normala este perpendiculara pe acesta. Dupa sistemul de axe xOy, rezultanta P se descompune in portanta ¥ si in- tezistenta de profil X . intre aceste proicctii exisia relatiile: . Pn = Ycosat+X sina (9) P=Ysina-Xcosa (10) Rezultanta forfelor hidrodinamice, P, cu care se calculeazi momentul incovoictor al arborelui cirmei se objine din insumarea Proiccjiilor de pe cele doud sisteme de axe: P=Jpitp? = [pis p? (11) Obicctul calculului hidraulic este acela al determinarii fortei normale prin componentele sale precum sia momentului fafa de axul cinmei. Astfel: X = c. £ v2 Ac (12) Y=. ON dc (3)s 82 Instalatii navale de punte = # Fig. 3.31 Schema for{clor care actioneaza pe pana carmei = ing =r £2 P, = ¥ cosa +X sina = Cu 5 ve Ac (14) an p M=C,, z v2 Ac bmed (15) unde ¥, este viteza curentului de intrare a apei in pana carmei, Ac reprezinta aria de calcul a safranului carmei, iar @ este unghiul de bandare a carmei. C,, Cy C,, Cy sunt coeficicn- (ii hidrodinamici ai profilului, unde: : C, = Cy, cosa + Cysina . (16) Coeficientii hidrodinamici ai profilului se dau fie sub forma tabelar’, fic sub forma graficd, ca functii de tipul profilului, unghiul de bandare si de anvergura relativa (tabelul f, fig. 3.32), Ei se determina experimental, prin incercdri pe modele in bazinut de probe. Coeficientii au o anumitd valoare pentru mars inainte si alti valoare pentru mary inapoi. Cand la nava exist cérmA semisuspendata, la giratic participa, pe langa cdrma_ propriu-zisd prin aria safranului A;, si clamboul carmei prin aria A), fig, 3.33. Asa cum se poate observa din sectiunile facute prin pana carmei, carmele de tip senususpendat sunt asemandtoare celor cu volefi. Lucrul acesta explicd cficacitatea lor hidrodinamica superioard celor de tip suspendat. Facind suma de momente in raport cu bordul de atae al cirmei cgala cu zero, se obtine valoarea cotei punctului de apliatie al rezultantei for{elor exterioare pe pana cdrmei: M-ep, (17) Mar departe, se poate calcula momentul faja de axul carmci: M,=M-P,d (18) unde este distanta dela bordul de atac al carmei la axul ei, considerat mai departe ca moment de calcul pentru magina de cérma. Calculul maginii de carma se face atat la mary inainte cat gi la mary inapoi.Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 83 Fig. 3.32 Cocficien{ii hidrodinamici ai carmci Fig. 3.33 Carma semisuspendata Cele prezentate mai sus sunt valabile in cazul cand organul activ este o pana de cami clasic’. in cazul in care instalajia de guvemare este dotaté cu cérme cu voleti, atunci mersul de calcul este in general acelasi cu acela de la carmele clasice, numai ci valorile cocficientilor hidrodinamici C,, Cy, Gu Cn, date fic grafic, fie tabelar, sunt functie side unghiul # dintre de axa penci carmei si axa voletului, fig. 3.34. Cy =C,(a,t,4, 8) Cr =C,(at4, 8) (19) Cu = Cn( ata, B) in cazul in care organul activ al instalatici de guvernare este 0 duzi (ajutaj orientabil), determinarea fortelor si momentelor introduse de mediu asupra organului activ se face dupd cum unneaza. Considerand 0 duzd cu stabilizator ca in figura 3.35, sc pot defini, in functic de diametrele de intrarc, de iesire, respectiv cel in lumina, coeficicntii de evazare Q) Si a: = ¥/ aa, (20) D: Qa 21 ay (21) Apoi, lungimea relativa a duzei este dati de raportul dintre lungimea duzci $i diamctrul de mijloc (in lumina): ta a : (22) Da In mod similar se defineste grosimea relativa, ca raport dintre grosimca maxima gi lungimea duzci: o fmax =o 23 ly (23)84 Instalatii navale de punte Tabelul 3.1 Coeficienjii hidrodinamici pentru profile NACA cu l=6 Pe ee eo | | we pF 2 | 013 [| -o1s [ - [oo - f -013 | o | o {| o [| o [of oJ fe | oor | oo: | oor [061 =| 061 | riz | o8 | oo | o91 | o91 | 089 | [16 {| oso | 120 [420 7 iio [aia | rf 20 | os | 104 | 143 [igo | 142 [24 | 083 | 090 [112 [120 [130 | r 30 {| 082 | ost [ 090 | 090 [| 095 | 18° 22,2° 22,5° 3 0. 1,42 i a a | 03 | 2 | | a ee ee ee ; 0 fr 4 | oo8 | 008 | 0075 | 0,075 | 0,075 | | Cn | | | max P| Re 0,38 la 0,375 la 18° 22,2° 22,2° 22,2° [a | - | - | oo | oo [To - | 4 (| 0.015 0.015 | 1 [0017] 0017 [0018 | o.019 | 018 _| Pa [ano | o932 [0037 [0.037 [0.036 Te | o260 | o.098 [0.00% | 0.00% | 0.008 0.270 a A OO Pentru duzele caracterizate de accsti parametri adimensionali, s-au (rasat in urma incerearilor in bazine hidrodinamice, grafice care dau dependenta coeficientilor hidrodinamici de acesti parametri:Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 85 Cy = Cy Carts on ay.4.@) Cr = Cx lmtiay a7 14a) (24) Cm = Cm Ca tay.a2,4a@) unde a estc cocficicntul de incarcare a duzci: g=— l= 8F “aD ye apy Di (25) 4.2 in care T reprezinta impingerea la clice, iar v este viteza navei. a v B Fig. 3.34 Carma cu volct (a) simpla (b) cu stabilizator Fig, 3.35 Instalatic de guvernare cu chee in duza Coeficientii hidrodinamici servesc la calculul forjelor si momentului pe duza, cu relajii de tipul cclor prezentate la carme (ecuafiile 12...16). Se observa ca, in cazul ajutajelor orientabile, coeficientii hidrodinamici, de fortcle pe duzd, depind nu numai de parametrii geometrici ai duzci, ci gi de incdrcarca propulsorului deoarece duza, rotindu-sc, schimba direclia curcntului dat de clice gi cu cat viteza jetului dat de elicc este mai mare, creste cocficientul de incdrcare “a”, deci cresc fortele pe duza. Pentru a miri unghiul de inclinare a jetului dat de clice, la icgirca din duzi se monteazdSo Instalatii navale de punte stabilizatori. In cazul in care existd stabilizator, dupa cfectuarca calculului duzei simple se introduce si efectul stabilizatorului. Pentru aceasta, se determina la inceput unghiulade atae al stabilizatorului in raport cu curentul de lichid. Accst unghi este recomandat sub forma analiticd in literatura de specialitate, in funcfic de unghiul de rotire al duzei, a, si de cocficientul de inearcare al elicei “a” a, ~ A ( Aa) (26) Cunoseaénd valoarea unghiului de atac al stabilizatorului, se determina coeficientii hidrodinamici ai acestuia; Cy, Cys, Cay Considerdndu-se stabilizatorul drcpt 0 canna dreptunghiulara dispusa in curentul care icse din elice. Stabilizatorul realizcaza, in raport cu axul de rotafic, un moment: P(e +m) (27) La calculul fortelor pe stabilizator, trebuic considerata viteza in jet dupa clice: 7 vjovvlta (28) 3.5.2 CALCULUL TRANSMISIILOR DE FORTA ‘Transmisiile de forta se ealculeaza’ ta solicitdrile maxime introduse de mediul exterior asupra organului activ. Aceste solicitiri maxime pot aparea la mars inapoi, in regimul de manevra, sau la navigatia prin gheafa. Reprezchtarea regimurilor de lucru periculoase pentru instalatiile de guvernare in forme analitice este mai grcu de realizat datorita faptului ci organul activ este supus unor forte aleatoare generate de curenti, valuri, ghea{d, etc. in general, greu de prevdzut. Din aceasta cauzi, transmisia de forta se dimensioneazd dupa preseriptiile socictatilor de clasificare, ce au stabilit pentru calculul de rezistenté cocticien{i de siguranté care fin seama de solicitarile la oboscala si posibilitatea supraincarcarii cirmelor fata de forfele hidrodinamice stationare care le solicité atat pe ele cat si transmisiile de forfa. in acest caz, clementele constructive ale instalafiei se vor adopta cel putin la valorile indicate de socictajile de clasificare. 3.5.3 CALCULUL MASINILOR DE CARMA Caleulul se face diferentiat, in functie de tipul de magina’ de carma folosita in instalatic. Ca date de intrare se considera: - — curba de variatic a momentului calculat in raport cu axul cdrmei, functie de unghiul de bandare A4,=M, (a); - — unghiul maxim de bandare a cdrmei. Acest unghi este prescris de registrcle navale, de regula la valoarea: Ofnay=432°...435° (29) - timpul corespunziitor rotirii cdrmei de la unghiul -apax la + Qn.Capitolal 3 - Instalajia de guvernare 87 Se poate apoi calcula o viteza unghiulard conventionala (echivalenta) la axul cdrmei: = A 2am Oo” 180 7 (30) Cu aceasta viteza unghiulara se fac calculele cinematice, determinandu-se $i un raport de transmitere echivalent: i= tt (31) Ra Na = 0 Wa (a8) unde n,, este turafia motorului de antrenare. Avand momentul maxim din pana carmei, sc poate determina momentul la axul motorului: Ma max M m= (33) le 4) ir cu care, mai departe, se poate calcula putereca motorului de antrenare: Mamax Ou Pn = Mn n> “= Pinas (34) Nip unde 7,cste randamentul total al transmisiei. Fig. 3.36 Diagrama de variajic a momentului hidrodinamic cu unghiul de bandare Analizind diagrama de variatic a momentului hidrodinamic cu unghiul de bandare, fig. 3.36, se poate observa ci momentul este maxim la un anumit unghi de bandare. Deci masina cdrmei este incdrcata la momentul maxim numai pentru o perioada scurté de timp si a o dimensiona la acest moment, inseamnd o supradimcnsionare a motorului de antrenare. Din aceasta cauzi, se va adopta un moment nominal:RS Instalatii navale de punte M oom = 222 (35) Ande 1 = 1.5...2 este un coeficient de supraincdrcare. La fel, atunci cand se alege motorul electric de antrenare, putcrea nominala a accstuia va fi tot o fracjiune din puterca Py determinata anterior prin calcul, ccuatia (34): P, m Pe 36 7 (36) Deoarece servomotoarele electrohidraulice sunt cel mai des intalnite la bordul navelor, in cele ce urmeaza, se va prezenta calculul de dimensionare numai pentru aceste tipuri de masini. Calculul servomotoarelor hidraulice se facc pentru ficcare tip constructiv in parte si are : drept scop determinarea parametrilor actionarii hidraulice. ( 3. 5.3.1 CALCULUL SERVOMOTORULUI CU CILINDRI ; Unniireste stabilirea diametrului pistoanclor cilindrilor hidraulici, a curselor lor si a debitului pompei, atunci cand presiunea de lucru se presupune cunoscuta. Consideram cazul general al unei instala{ii cu doua pistoane, care actioncaza cchea printr-o articulatic METODA ANALITICA Pentru determinarea dimensiunilor principale ale maginii din schema considerata in figura 3.37, se obscrva cd momentul la axul cdrmei M, introduce in sistem rcactiunile ce actioneaza in piatra de culisa: : Teactiunea patinelor N, forta de frecare de alunccare a patinelor yi , forta tangential F, forja de frecare de alunccare a pietrei de culisd fafa de eche [nF . forja din piston T,, forta de frecare de alunccare in articulatie a pictrei de culisa 4 Ms F. Presupunem ca la unghiul maxim de bandare distan{a dintre axul cdrmei $1 axa cilindrilor este m, iar raza instantanec a echei 2. , in aceste conditii, modulul fortei F ce se transmite prin echc este data de relatia: F= = a =Ma cos a Sona (7) unde R COS @ max = m. Distanja mt se poate adopta la valoarca * m=(1,5..3)d,=k da (38) in cele cc urmeaza, se punc probicma determinarii diamcetrului pistonului servomotorului. Pentru aceasta se scriu ecuafiile de echilibru ale proiectiilor fortelor cnumerate mai sus, pe sistemul de axe xOy:P [ Capitolul 3 - Instalatia de guvernarc : (Ox) Tr- HN - py Tp > Hy Fsina,,,, - 4 in SING, ~ F cos max = 0 (t (Oy) N + py F 008 Angx + A iy FCOS@max - F Sin Qnay =O (40 Fig. 3.37 Masind de cdrma cu doud pistoane care actioncazd echea printr-o articulatic cu culis.: Sc rezolva ccuafia (40) in raport cu N care sc introduce in ecuatia (39): Tp- MF Sin Qipay +4 aay PCOS Gina + My Hy F COS Omay ~ (41; ~ #3 Tp > fy F sinanay - 4m FSI Guay - F COS Gingy = 0 Din ecuatia (41) se scoate mai departe expresia for{ei din piston, 7: % = el + M2 + 4g Jin amax + 3, r 4 (42) + ( — Ay: #2 ~ pe 14 )cos 2x | Tinand cont de faptul ca: 2 r,=42» (43) introducand pe 7, dat de telatia (43) in ecuatia (42), sc poate obfine diamctrul pistonului servomotorului hidraulic cu cilindri. Ecuatia (43) cste valabila pentru cilindrii cu simpla actiune, Daca instalatia este prevazuta cu cilindri cu dubla actiune, atunci expresia fortei din piston va fi:90. Instalatii navale de punte ee nD? = 2(D2-d?)| 2D? a aD? @ yp =| ey ee ly = 2 2-5 |p = 4) 1 - > , , | . 4 Pal oP 2 | al? 33 Se presupune in continuare instalatia echipata cu cilindri cu simp! actiune. Dy = . [ae 4 . (44) = ala +H) + 4 uy)sin Qmax + (1 — AZ ~ 4 sua) 008 Gna Uzual, pentru coeficienfii de frecare se iau valorile s2;=0,08; 20,2; 445=0,05 si 444=0,09. Dupi calculul si adoptarea diametrului pistonului sc determina: - lungimea echei: m Ro (45) COS Otmax unde m = (1,5... 3)d, in care d, este diametrul capului axului carmei. - cursa unci perechi de pistoane care lucreaz simultan: Sp= 2R sin Qmax (46) - vileza medie a pistoanelor: AY 2R sina, _ = 7 7 max (47) in timpul bandarii cdrmei de la un bord Ia altul, pompa va trebui sd aspire gi si refulez volumul dislocat de pistoane: ve=S, a pentru o pereche de pistoane, ‘ 1} . (48) v=S,- |Z. pentru zp, pistoanc in aceste conditii, debitul pompei va fi: 2 Q,= 7 _ Spip® Dp _ Poth, ary; (49) 2R SiN Qmax Zp 7 pb}, - 2mtan@max Zp T Ds, ary, 4c iy; unde .7,; este randamentul volumic al instalatici. Avand debitul si presiunea pe care trebuic sd le asigure instalatia, se poate alege pompa din catalog.Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 91 a (@ (b) Emax Fig. 3.38 Schema de calcul prin metoda graficd METODA GRAFICA (L{ Potrivit metodci grafice, sistemul sce considera initial ideal, deci fard freciri. Se considera o for}a din piston, unitaraé .=/. Cunoscand dircctia $i marimea pentru ¢, precum si dircctiile vectorilor f,n sc poate determina, grafic, marimea lor, fig. 3.38 (a). Mai depart, se poate calcula momentul tcoretic M generat in axul carmei‘de forja de presiunc unitara: Ria = [R (50) dar, =p. / f COS Qmax COS Bina GH deci: ye R ha > wea (32) nidx Introducand in relatia (52) pe R dat de relatia (45), se obtine: Hi, = m 53 cos? Bnax ad Acest moment cregste cu cresterea lui @, fig. 3.38 (b). Momentul real (care fine cont si de existena frecdrilor) se detennina cu relatia: Mig = Hea 1] (54) unde #7 cste randamentul mecanic al maginii de carma. Avand in vedere si frecarile, se definesc unghiurile:92. ee Instalajii navale de punte Y, = arctan sy, . 2 4 92 = arclan( sty + z Ha) (55) % = arctan gy Pe baza acestora, se poate construi poligonul forfelor, fig. 3.39. in aceste conditii: ; 1 m __ MCOS gy, !%a= JR cos gy, = — cosa O08 PL Ma 56) " COS Bmax COSA max cos? Gmax (56) ~ Cunoscdnd momentele M, (a) §i M,(a) se Poate calcula marimea fortei din piston: 1 Ma oo W tr Ma Mra (57) unde #, reprezinté randamentul transmisiei mecanice de la carma la mecanismul acestcia. Dupa determinarca accstei forfc, mai departe calculul maginii se face cxact ca la metoda analiticd prezentaté mai sus. . in cele cc urmeaza se va prezenta mersul de calcul pentru o instalatie de guvernare cu doi cilindri, fig. 3.40. Sc adopta biela AB separat, considcrati intr-o pozitie Oarecare ‘$i se reprezintd grafic echilibrul ci, presupu- nandu-se forta din piston unitard, fig. 3.41. Unghiul y facut de bicld cu axa cilindrilor este variabil. El se alege astfel incat la bandarea carmei cu unghiul maxim max» punciele 4 si B, respectiv C si D, si fic coliniare (biclele sa Sc situeze in prelungirea tijelor pistoanclor). in acest caz: tts . (58) Forfa fs, determinata pe cale graficd, actioneaza pe directia biclei AB. Ea se | Fig. 3.39 Poligonul fortelor descompune in doud componente San Si fm dispuse radial, respectiv tangential. Sc considera apoi partea de jos a mecanismului. in punctul D apare o forfa fy = ipk, fig, 3.42, unde & este un coeficient ce {ine cont de aria a ocupatd de tija pistonului: hela’ (59) | unde a este aria tijei pistonului, iar 4 este aria pistonului. Procedind ca mai inainte, se gasesc componentele fi, si fp.Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 93 Se scrie, apoi, momentul generat in axul cdrmei ‘de forta de presiune unitara 1 ia side forja tk pentru cdrma rotitd cu apax! BH = OBS yt fy) (60) Cu acest moment si cu momentul maxim M dat de carma, se poate determina apoi forta uc presiune ce actioneaza pe capul pistonului: __M Pp Ne (61) unde este randamentul mecanic al masinii de carma. Fig. 3.40 Magina de carma cu doi cilindri Schema de calcul prezentata poate servi si la calculul lcgaturilor mecanice ale instalatici. Astfel, fortele Fy si Fp permit dimensionarea bolturilor. Forja radiala Fr = Fin- Fry solicita capul axului carmei. La acest tip de masini de carma, capul axului carmei, dupa cum sc vede, trebuic si suporte actiunea unci forte radiale. Din acest motiv, la partea de Sus a axului cdrmei este obligatorie montarea unui lagar radial. — (7.5.3.2, CALCULUL MASINILOR DE CARMA CU SERVOMOTOR offiy ROTATIV 3 Dimensionarea se face in ipoteza cd se cunose: ~ legea de variafic a momentului cu unghiul de bandare, M,/a); -timpul rde bandare Bb-Tb; - unghiul maxim de bandare a cérmci. Se serie ccuatia de cchilibru pentru momente in raport cu axul cdrmei, presupunand ca intr-o camera existd presiunea p. In aceste conditii pe palefii mobili apar forfele: : F = pBH (62)