ngrmnte din extras de ierburi

Publicat de Artur pe data de 22 iunie 2011

Urtica dioica
(Din cartea lui Sepp Holzer Permacultur, partea a II-a)
n timpul copilriei mele ranii nc mai cunoteau, cum influeneaz infuziile din ierburi i cum s
le prepare. n dependen de rezultatul scontat i ierburile, pe care le avem la ndemn noi fceam
diferite amestecuri. i fiecare i elabora reeta proprie. Odat cu apariia ngrmintelor
minerale i mijloacelor sintetice pentru stropire, cunotinele despre aplicarea infuziilor din plante
au disprut n mai multe locuri. n loc de aceasta astzi ne nva, cum s folosim corect
stropitorile i ngrmintele, pentru ca singuri s evitm intoxicaiile acute.
Pagubele, care sunt cauzate Naturii prin utilizarea chimicalelor i ngrmintelor artificiale, se
manifest ulterior nc mult timp, dar pentru majoritatea oamenilor rmne invizibil. Pentru sporirea
rapid a roadei pentru majoritatea, cu prere de ru, toate metodele sunt bune. Acela, care dorete s
trateze Natura cu toat responsabilitatea, trebuie s-i ia rmas bun de la utilizarea chimicalelor n
cmpuri, grdini i pe puni.
Natura ne ofer o gam destul de larg de plante, care datorit substanelor componente, sunt pe
deplin potrivite pentru prepararea infuziilor, care la rndul lor acioneaz benefic asupra solului i
plantelor.
Pentru infuzii se pot lua att plante verzi ct i cele uscate, care sunt macerate n ap rece
aproximativ 24 ore. Cu un astfel de infuz se pot stropi plantele.
Aciunea infuziilor poate fi diferit.
Cea mai preferat i universal este infuzia din urzic datorit coninutului sporit n azot, ea
mbogete excelent solul i acioneaz tonifiant asupra plantelor. n primul rnd aceast infuzie
poate fi folosit la legumele, care absorb energic substanele nutritive (dovleceii, castraveii i
varza), iar pentru acelea care au putere de absorbie slab (mazrea i fasolea) aceast infuzie este
mai bine s nu fie folosit, pentru a nu produce suprasaturaie cu ngrminte. n afar de aceasta,
infuzia proaspt din urzici este bine de folosit atunci cnd afidele invadeaz frunzele. Pe de o
parte, afidelor nu le place mirosul, pe de alta, le frig toxinele din urzic, care este prezent n infuzia
proaspt.
Prepararea extractelor reci, dup mine, este mai folositor, dect decocturi acestea din urm trebuie
fierte, ceea ce nseamn mai multe cheltuieli de energie, n special, dac este necesar o cantitate
mare de decoct. Fierberea eu o consider inutil. Dac este nevoie de o soluie mai concentrat,
atunci las iarba n ap mai mult timp i periodic o amestec. Soluia ncepe s fermenteze i se
primete ngrmnt din ierburi.
Acest infuz este att de concentrat, c el poate fi folosit numai n stare diluat. El posed, ca i
extractele reci i proprieti de ngrminte, care fortific plantele i prin aceasta prentmpin
mbolnvirile, subdezvoltarea plantelor i chiar ajut la diminuarea excesului unor specii de insecte
pe cale natural.
Plantele sntoase i viguroase sunt mai rezistente fa de germenii bolii, i insectele (care afecteaz
plantele) caut n majoritatea cazurilor plante slbite. Asemenea remedii naturale din plante pentru
stropit se pot uor pregti cu fore proprii i de pltit nimic nu trebuie! Este pur i simplu uimitor, c
acestea, avnd attea caliti pozitive, au trecut mult n planul doi
Metoda mea

Cel mai bine este de a folosi plantele de pe loc. dup prerea mea nu aere sens de a importa plantele
sau produsele, chiar dac aceste sunt recomandate de ctre ediiile periodice de specialitate. Pentru
prepararea ngrmintelor din ierburi pot fi folosite practic toate plantele n ntregime. Rdcinile,
tulpinile i frunzele trebuie s stea mai mult timp n vas, pentru a se putea forma plmdeala
ngrmntului din ierburi.
Prepararea ngrmintelor lichide din ierburi pentru reglarea populaiilor de duntori necesit
observaii ndelungate i precise. Pentru amestecurile i ngrmintele mele lichide aleg plante cu o
anumit compoziie: spre exemplu, uleiuri eterice, substane amare i toxice. Pentru aceasta eu m
conduc nainte de toate de intuiie i experiena acumulat timp ndelungat. ns, uneori folosesc
plante i amestecuri noi, deoarece anume n acest domeniu se mai poate experimenta i nva foarte
multe lucruri.
Dac vre-o compoziie de ierburi nu am folosit-o pn acum, atunci fac puin infuz pentru a-l proba.
Pentru macerare folosesc ap proaspt de izvor. Apa din reea cel mai frecvent este tratat artificial
i se decontamineaz. Pentru ca apa s corespund calitii i cerinelor apei potabile, ea poate fi
filtrat, iradiat i clorat. Apa prelucrat prin astfel de metode este o ap moart i nu mai are
nici o valoare potabil pentru mine. Datorit numrului mare de izvoare de la noi din gospodrie eu,
evident, sunt foarte alintat, i ntotdeauna m strdui s nu beau apa din preajma oraelor. Dac e s
beai o astfel de ap timp ndelungat, atunci, probabil, izul acesteia nu se va mai resimi.
Aproximativ n acelai mod constau lucrurile i cu fructele de cpuni sau roii complet coapte,
gustul crora muli nu-l mai in minte. Dac nu avei ap de izvor, atunci poate fi folosit apa de
ploaie colectat. Oricum este mai bun dect cea tratat din conduct.
Recipientul se plaseaz pe o suprafa deschis i trebuie s aib capac. El trebuie s fie executat
din lemn sau plastic. Vase metalice pentru acest scop eu nu utilizez, deoarece n timpul fermentrii
infuzul meu poate intra n reacie chimic cu metalul, ceea ce poate produce elemente secundare
nedorite.
Periodic (la dou zile) eu ncerc infuzia, spre exemplu, n locurile afectate de fungi sau pe
margarodidae i afide, i urmresc reacia acestora. Dac aciunea este pozitiv, atunci infuzia este
gata i ea poate fi folosit. Dac efectul nu este cel scontat, sunt nevoit s mai experimentez n
continuare. Mai adaog una sau alt plant sau mai las amestecul s fermenteze. Datorit acesteia se
mai elimin suplimentar i alte substane, i eficacitatea crete. Datorit unor astfel de experimente
i observaii ndelungate fiecare va putea s-i compun propria reet a unui ngrmnt verde
eficient, care va corespunde cel mai bine condiiilor locale.
n timpul fermentaiei este important, ca n recipient s ptrund suficient oxigen. Din acest
considerent eu las capacul ntredeschis i periodic amestec infuzia cu un b de lemn. Fermentaia
decurge mai rapid n locurile calde cu o iluminare solar intens. Dar i n locurile cu o iluminare
slab procesul de fermentare se ncheie cel mult n o lun. Se observ aceasta dup faptul, c
amestecul nu mai face spum i primete o paloare ntunecat.
Descrierea cu exactitate a compoziii ierburilor, temperaturii, cantitii apei i plantelor, precum i
dozrii la utilizare, o consider fr sens. Cale cea mai sigur i simpl este efectuarea
experimentelor i fiecare de sine stttor s-i stabileasc remediul necesar i concentraia optim
necesar pentru locul exact.
Amestecul de ierburi, care l folosesc frecvent cu plcere, const, de exemplu din urzic (Urtica
dioica, Urtica urens ele dau azotul) i ttneas (Symphytium officinale doneaz kaliu). La

acestea mai adaog vetricea (Tanacetum vulgare), coada calului (Equisetum arvense) i pelin
(Artemisia absinthium). O asemenea infuzie este un bun ngrmnt i sporete rezistena plantelor.
n afar de aceasta, ea ajut n cazul infestrii plantelor cu afide i pianjenul acarian (rou), n
primul rnd datorit pelinului. Dac pe plantele mele sunt o mulime de asemenea meseni, atunci
pur i simplu mresc cantitatea de pelin din compoziia infuziei pn cnd nu primesc rezultatul
scontat.
Antagonismul e raspunsul cel mai bun dupa parerea mea,dar..merge si cate o infuzie in caz de
urgenta.
Fluturii de varza
PREVENIRE: trebuie sa momii prdtorii naturali ai acestor fluturi, precum gndacii rpitori,
viespile parazite din familia Ichneumonidelor i cele din familia Braconidae, dar i psri.(fiecare
planta..este gazda..pentru un tip de insecta..sau mai multe)
S fie plantate culturi mixte, care s conin i roii i elin. Din luna iulie, paturile de legume pot
fi acoperite cu plase mpotriva insectelor, ale cror margini s fie ngropate n pmnt de jur
mprejurul culturii. Pe lng aceasta fluturii mai pot fi alungai cu fiertur de calapr (calomfir),
levnic, usturoi, roii sau absint.
Combatere: oule depuse i omizile pot fi adunate cu mna i apoi ndeprtate(cu toate ca e de
munca..). Pe cale biologic speciile de fluturi pot fi combtute cu ajutorul preparatelor pe baz de
Bacillus thuringiensis, care vizeaz distrugerea larvelor tiner
nmulirea i altoirea pomilor fructiferi dup Sepp Holzer
Publicat de Artur pe data de 10 iulie 2011
2 mere
Soiurile de arbori de selecie cel mai frecvent se nmulesc vegetativ, deoarece proprietile soiului
nu se transmit n totalitate prin smn. Efectul de pierdere a proprietilor soiului depinde i de la
faptul, c multe soiuri fructifere se polenizeaz numai cu ajutorul altor soiuri. De aceea fiece floare,
i respectiv fiece fruct are semine i proprieti diferite. Dar dac este necesar de a pstra
proprietile unui soi anume, atunci este necesar ca acesta s fie nmulit anume prin metoda
vegetativ. Altoirea, n esen, nu este altceva dect nmulirea vegetativ. Altoiul nu se planteaz n
sol, ci se ataeaz la portaltoi. Acest sistem de nmulire a fost dezvoltat i din considerentul, c
arborele cu fructe frumoase i gustoase nu se va dezvolta bine n mod obligatoriu. Pomul altoit ns
const, cel puin, din dou plante diferite, care i completeaz reciproc proprietile. Astfel devine
posibil combinarea creterii viguroase a portaltoiului cu calitile bune ale fructelor altoiului, cu
scopul de a primi un pom sntos cu fructe calitative.
Portaltoiul
Pentru ca altoirea s fie cu succes, partenerii trebuie, ca s-i zicem aa, s convieuiasc unul cu
cellalt. De aceea n calitate de portaltoi sunt folosite numai anumite plante. Acestea sunt, n primul
rnd, reprezentanii uneia i aceleiai specii, ns uneori se pot folosi n calitate de portaltoi i plante
din specii nrudite.
Portaltoaiele, dup cum s-a menionat mai sus, rspund n primul rnd de puterea de cretere a
plantei altoite. Dar ele de asemenea influeneaz rezistena fa de boli i geruri. Din aceste
considerente pentru fiecare soi de fructifere exist o multitudine de portaltoaie diferite, care sunt

cultivate i selectate conform anumitor criterii. Astzi, pentru majoritatea pomilor fructiferi, se
folosesc portaltoaie cu putere slab de cretere. Drept exemplu servete altoirea soiurilor de pere pe
gutui, care are o putere mic de cretere, datorit acestui fapt creterea prului, ca s-i zicem aa,
frneaz.
Pentru metoda mea de gospodrire prefer s altoiesc pe soiurile viguroase (cultivate din semine) i
pe slbtciuni. Portaltoaiele cu cretere slab, dup cum ne spune denumirea lor, se dezvolt lent.
Ele nu formeaz un sistem radicular puternic, ceea ce reprezint condiia cea mai important pentru
arborii independeni. Din aceste cauze acetia frecvent necesit suport, ca s nu fie frni de vnt
sau zpad. Iar din cauza sistemului radicular slab ei nu sunt n stare s-i asigure necesarul de
substane nutritive din sol, iat de ce acetia necesit mbuntiri ale solului sau administrarea
permanent a ngrmintelor. Aceti arbori sunt mai sensibili la secet i geruri, mai frecvent sunt
afectai de boli. Eu ns am nevoie de pomi viguroi, independeni, care cresc bine i n locuri
nefavorabile. Anume acestor cerine rspund portaltoaiele crescute din semine cu putere mare de
cretere i rezistente. Din cauza puterii mari de cretere aceti pomi intr pe rod cu civa ani mai
trziu i se fac mari, ceea ce ngreuiaz niel colectarea roadei. i totui eu le suport acestea toate cu
plcere.
Pe de o parte, datorit metodei mele de gospodrire i capacitilor acestor portaltoaie pomii ncep
fructificarea mai trziu, dar pe de alt parte eu nu sunt nevoit s depun atta efort pentru ngrijirea
lor. Dac de recalculat totul n ore muncite, care ar fi fost necesare pentru ngrijire, atunci
problemele legate de colectarea roadei devin nesemnificative pentru mine. nc o poziie, care
argumenteaz utilizarea portaltoaielor cu putere mare de cretere, pentru culturile mele, este faptul
c aceti pomi vieuiesc mult mai mult. Astfel eu pot planta o pdure fructifer, care va servi
generaiile ulterioare.
Altoiul
n calitate de altoi se utilizeaz crengue sntoase de un an de zile. Lstarii pentru altoit nu sunt
buni. Pentru altoire se folosete partea de mijloc al crenguei, care are minimum de la 3 pn la 5
ochiuri (muguri). Altoiul poate fi pregtit iarna (cel mai bine n ianuarie), cnd seva este n repaus i
se pstreaz pn n primvar, cnd vine momentul de altoire. Condiiile optime de pstrare sunt:
n nisip umed, n pivni. Pentru altoire de asemenea pot fi folosite crengile proaspt tiate. n acest
caz se recomand utilizarea lor imediat. Dac undeva mi-a plcut vre-un copac, i eu mi-am dorit
s iau cu mine o crengu, astfel mbogindu-mi livada, numaidect trebuie s-o acopr cu pnz
umed. Dac altoiul se pregtete primvara sau vara, atunci, eliminnd frunzele, se las 1 cm din
peiolul acestora.
Altoirea
n timpul altoirii altoiul i portaltoiul se ataeaz unul la cellalt astfel, ca acestea s se poat
concrete. Pentru aceasta este necesar, ca stratul de cambiu al portaltoiului i altoiului s se lipeasc
ct mai bine unul de cellalt. Cambiul reprezint stratul de celule care se divid, ce se afl sub
scoara arborelui i rspund de creterea acestuia din urm. Altoirea va fi reuit numai n cazul
cnd aceste straturi ader bine unul la altul.
Exist diferite tehnici de altoire, care se efectueaz pe diferite pri ale copacului i n perioade
diferite. Dac e s exersezi puin, atunci se poate cu uurin de nsuit aceste tehnici i de reprodus
n mod de sine stttor. n acelai timp este foarte important curenia. Toate tieturile trebuie s
fie curate (pe ele nu se pune mna, n caz contrar suprafaa se murdrete) i netede. Pentru aceasta
este nevoie de un cuit ascuit, numit pentru altoire, care se folosete numai n acest scop.

Copulaia
Pentru aceast metod sunt necesari altoi i portaltoi de aceeai grosime. n mare majoritate eu
efectuez copulaia plantelor tinere de unu-doi ani primvara. Altoirea o fac aproape de rdcin,
aceasta nseamn, c eu tai portaltoiul sub unghi la 10 cm de la sol. Tietura trebuie s aib 3-4 cm,
pentru ca portaltoiul i altoiul s posede o suprafa mai mare de contact. Tietura trebuie s fie
executat dintr-o micare pentru a evita denivelrile. Dac nu se primete din prima, atunci tietura
trebuie repetat. Pe seciune eu tai o limb. n acelai mod se efectueaz tierea sub unghi i pe altoi
pe care de asemenea se taie o limb. n acelai timp trebuie de urmrit, ca pe cealalt parte a
tieturii s fie prezent un mugur. Ambele suprafee trebuie s adere bine una la cealalt, pentru ca
straturile de cambiu s se uneasc ntre ele. Acum altoiul se fixeaz de portaltoi, iar locul de cuplare
se nfoar cu rafie. Ochiurile se las neacoperite, deoarece mai trziu ele trebuie s porneasc n
cretere. Acest bandaj este necesar pentru a mbunti legtura ntre altoi i portaltoi.
Pentru a apra de uscare i infecii locul altoirii i toate locurile cu tieturi deschise, acestea se ung
cu mastic. La acest procedeu urmrim, de asemenea, ca mugurii s rmn neuni.
Altoirea sub scoar
Acest procedeu de altoire se folosete atunci, cnd portaltoiul este mai gros, dect altoiul. Exist
mai multe metode diferite. Cel mai simplu este altoirea sub scoar. Aceast metod o folosesc cel
mai frecvent n luna mai, cnd scoara se detaeaz uor. Tehnica este foarte simpl tulpina
portaltoiului se taie exact la nlimea dorit, apoi se elimin toate crengile. Totodat se las 1-2
crengue mici, numite de for. Ele sunt necesare pentru asigurarea cu substane nutritive
(asimilare), totodat ele apr pomul de la necarea cu suc (aa numita obstrucie). Marginile
tieturii se netezesc cu ajutorul cuitului de altoire. Cauza: rnile netede se cicatrizeaz mai bine.
Scoara portaltoiului se taie n lungul tulpinii fr a atinge cambiul. Aceast tietur nu trebuie s fie
mai mare de 4 cm.
Pe altoi de asemenea se face o tietur neted oblic. Aceast tietur are i ea 4 cm n lungime. Pe
partea opus tieturii trebuie s se afle un mugur. Pentru a uura concreterea, eu dezdoi puin
marginile tieturii (aproximativ cu 1 mm), se dezdoaie numai scoara, cambiul nu se atinge.
Datorit marginilor dezdoite cambiul se elibereaz i procesul de concretere se uureaz. Acum eu
introduc altoiul n tietur sub scoar. Mugurele trebuie s fie dispus aproximativ la mijlocul
locului de altoire, la nivelul ciotului. n final locul altoirii se leag cu rafie i toate rnile se ung cu
mastic. Mugurii i aici rmn neacoperii. Prin aceast metod, n dependen de grosimea
portaltoiului, se pot altoi cteva crengue. Dac diametrul portaltoiului este de aproximativ 4 cm,
este necesar de altoit dou crengue. La final, cnd altoiul se prinde bine, se pot elimina crenguele
de for.
Altoirea n ochi
n acest caz este folosit numai mugurele, dar nu ntreaga crengu. Scoara portaltoiului se taie n
forma literei T. Dup aceasta scoara se dezdoaie puin n lateral de-a lungul tieturii. Dup care
se ia un ochi matur de pe altoi, care se taie fr denivelri din jos n sus, sub forma unui scut.
Lemnul, dup posibilitate, nu se taie. Acum introducem ochiul n tietur cu ajutorul spatulei de pe
partea anterioar a cuitului. Proeminena de sus a scoarei se taie dreapt ca s coincid cu partea
de sus a tieturii n form de T (de-a curmeziul tulpinii). n final locul altoirii se leag cu rafie, i
toate rnile se ung cu mastic. Ochiul rmne deschis.
Oculaia se poate efectua att cu mugurele n repaus, ct i cu cel n cretere. Cnd vorbim despre
ochiul n cretere, avem n vedere oculaia de primvar (din luna mai). n acest caz mugurele crete

n acelai an. Ochiul n repaus este altoit vara (iulie-august). Acest mugur va porni creterea abia
anul viitor.
Pentru aceast metod este folosit altoiul proaspt tiat. Frunzele de pe crengu se elimin, lsnd
1 cm din peiol. Dac peiolul cade aproximativ la trei sptmni, atunci nseamn, c altoirea a fost
efectuat cu succes. Dup ce ochiurile ader bine la portaltoi i s-au pornit n cretere, eu tai
portaltoiul direct de asupra locului de altoire i acopr rana cu mastic. La metoda de oculare pot fi
folosii mai muli muguri, ceea ce va aduce numai avantaje. Astfel crete probabilitatea succesului,
deoarece nu orice ochi poate s se prind.
Altoitul n punte
Prin altoire eu reuesc nu numai s nmulesc soiurile fructifere, dar i s salvez pomii deteriorai.
Dac arborele este afectat puternic, atunci are loc stoparea circulaiei sevei, pomul ncepe s se
usuce i moare. Chiar dac i va supravieui, mai devreme sau mai trziu acesta se va frnge,
deoarece locurile afectate devin fragile i copacul i pierde stabilitatea. Un astfel de pom eu destul
de uor l pot salva. Este suficient s unesc cu ajutorul altoiului regiunea de asupra afeciunii cu cea
de sub aceasta (cel mai bine este s fie folosit altoiul de la acelai copac) n asemenea mod, ca
ulterior acesta s reia funcia de transportare a sevei i sprijin a trunchiului. Aici merge vorba despre
un fel de punte.
Pentru aceasta la nceput cur locul afectat i tai marginile scoarei care atrn n diferite direcii.
Dup care eu altoiesc prin metoda de mai sus. La acest procedeu se vor folosi minimum trei
crengue.
Prin aceast metod se poate salva chiar i arborii care au suferit puternic. Pomii prelucrai prin
aceast metod ulterior sun mai bine aprai de afeciuni noi, spre exemplu, de rosturi, deoarece
devin inaccesibile de jur mprejur. Astfel, la viitoarele afeciuni copacul va putea s se vindece
singur din interior.
n timpul procesului de altoire fantezia nu cunoate limite.
Este posibil de altoit pe un trunchi mai multe soiuri. Aceast metod va avea avantajul numai n
cazul cnd spaiul este limitat numai pentru un arbore. Multe soiuri fructifere, dup cum am mai
menionat, nu se pot poleniza singure (mai nti de toate perele i merele), de aceea, pentru
polenizarea lor ncruciat, trebuie s existe o diversitate suficient de soiuri. ns, pentru a ajuta
pomul la polenizare, eu pot altoi n el o crengu de alt soi. O multitudine de soiuri pe un pom mai
are avantajul, c eu reduc la minim riscul de a pierde roada. Perioada diferit de coacere i
diversitatea fructelor mi dau nu numai o road bogat i divers, dar i, cultivai cu efort propriu,
astfel de copaci prezint un aspect original i aduc mai mult bucurie. Eu consider c n grdin
trebuie s fie permis orice i aduce bucuria. Exist o infinitate de posibiliti pentru experimentare.
Este necesar doar fantezia.
Semnatul pdurii de copaci fructiferi
n mod normal, pentru pomii mei fructiferi, folosesc n calitate de portaltoi puieii de copaci,
crescui din semine o metod foarte simpl, ieftin i eficace pentru crearea unei pduri
luxuriante de fructifere sau a unei livezi fr riscuri. n continuare a dori s aduc unele detalii.
Pomii fructiferi, n general, prefer solul fertil. Pentru ca arborii mei s poat ulterior fructifica bine,
eu pregtesc solul, n primul rnd, cu ajutorul plantelor care mbuntesc solul. Cum pot cu ajutorul
ngrmntului verde s creez stratul de humus, este descris n capitolul Fertilitatea solului n

prima parte a acestei cri. n dependen de calitile solului acest proces poate varia n timp. Cu
toate acestea am reuit s mbuntesc majoritatea solurilor acide din pdurea de conifere din
Krameterhof n doi ani ntr-att, c acum pot fr probleme s cultiv pe ele pomi fructiferi i alte
plante cu cerine sporite. Dar, ngrmintele verzi nu sunt o aciune solitar aceasta trebuie s
constituie partea constant a gospodririi, deoarece solul fertil i sntos constituie chezia
succesului.
Dup ce am pregtit totul, este necesar de a conserva sectoarele suprafeelor deschise pentru
semnatul care va urma. Pentru aceasta eu dau drumul pe teren la lucrtorii mei fideli, adic la
porci. Ei sap pentru mine suprafaa solului. Astfel se pregtete optimal locul pentru viitoarea
livad, acum eu pot ncepe semnatul. Cel mai bun i ieftin material semincer rmne la mine sub
form de turte (de la presare n timpul producerii sucului sau vinului), de asemenea se pot folosi cu
succes n acest scop borhotul dup fermentare, dac se aleg seminele nainte de distilare. Aceste
turte le las la fermentaie de la patru la cinci sptmni, dup care efectuez semnatul. n timpul
procesului de fermentare se distruge stratul, care n mod natural ngreuneaz germinarea seminelor.
ns, datorit stratificrii procentul de germinare crete de cteva ori. n acelai timp copacii pot s
se adapteze la maxim fa de condiiile solului i climei, deoarece ei germineaz n acelai loc, unde
vor crete n continuare. Datorit mulimii de plante germinate scade riscul ca acestea s fie roase
de animalele slbatice. Dar i ceva instalaii de protecia nu vor fi de prisos, deoarece acest teren
poate fi folosit n calitate de padoc. Iar peste un an sau doi, cnd copceii se vor dezvolta
satisfctor, acetia pot fi altoii. Pentru aceasta aleg numai cele mai puternice plante i ca rezultat
am cei mai buni arbori pentru terenul dat. Aceast metod nu numai c este simpl i necostisitoare,
dar i foarte potrivit pentru terenurile impracticabile, deoarece pomii mei deja n momentul
germinrii ncep s se adapteze la condiiile de mediu. Aceast metod strnete dorina de a
experimenta, ea nu necesit efort mare i este practic lipsit de riscuri. Prin aceast metod cu
uurin se transform pdurea de conifere n una fructifer.
Dar pe un astfel de teren eu nu altoiesc toi puieii, deoarece acetia n anumite condiii pot forma
fructe inedite. Astfel eu deseori primesc, mai nti de toate din smburi de viin, fructe foarte dulci,
care pot fi utilizate cu succes la producia de vinuri i trii. De asemenea foarte bine pot fi folosite i
soiurile slbatice, dup cum am menionat mai sus, de aceea nici ntr-un caz ele nu trebuie strpite.
Pomii slbatici i sdesc frecvent n calitate de gard viu fructifer, deoarece acetia protejeaz de vnt
pomii cu caliti superioare. Astfel ei ndeplinesc mai multe funcii. Nu mai este necesar de lmurit
n continuare c n astfel de locuri viaa se manifest n toate formele sale.
Metoda de oc
Drumul meu spre coal era lung i greu i chiar la un pas cadenat dura aproape de dou ore.
Acesta era reprezentat de un drum format de urma de cru ce trecea prin pdure i se ntindea de-a
lungul cmpurilor. n calea mea deseori gseam lucruri interesante: o piatr frumoas sau o
buturug, uneori gseam i copcei, pe care i transplantam n grdina mea micu. Odat, la sfrit
de iunie, n drum spre cas dup coal eu am zrit civa meri slbatici, care creteau pe o pant de
stnc. Nu am putut rezista ispitei i i-am luat cu mine. n detrimentul faptului, c erau mai nali de
doi metri, eu am reuit, fr ai spa, s-i smulg, deoarece rdcinile care creteau printre pietre nu
aveau de ce s se agae. Plin de bucurie, duceam acas aceti pomi i vroiam nainte de plantare s-i
art mamei. Dar n loc de laud ea a nceput s m certe, considernd, c-i este mil de aceti
copcei frumoi, deoarece n aceast perioad a anului, cu frunzele formate deja ei nu vor putea s
se prind. Ignornd acestea, totui i-am rsdit pe micuul meu lot (Rmele muctoare),
adncindu-i ct am putut de tare i, ca de obicei, am acoperit locul spturii cu frunze. S-i ud nu
aveam nici o posibilitate, deoarece grdina-livada mea era foarte ndeprtat de cea mai apropiat
surs de ap, de aceea nu nutream mari sperane, c pomii se vor prinde. Mama mi-a explicat c, ei
se vor pierde, deoarece era prea trziu pentru transplantare, i plus la aceasta arborii erau nfrunzii.

Atunci m-am gndit: probabil, frunzele i vor ncurca, i din aceast cauz mi-a aprut un gnd
copilresc s le rup toate frunzele.
Acum ei stteau goi, de parc ar fi fost uscai, n grdina mea, iar eu n fiecare zi m duceam s-i
privesc cu sperana, c vor manifesta semne de via i, posibil, se vor prinde. Au trecut cteva
sptmni, pn cnd unul din pomi nu mia produs surpriza el a dat lstari noi. Cnd am vzut
acest lucru, eram de neoprit. Am alergat la mama i am tras-o de or, pentru a o aduce n grdina
mea. Ea nu vroia s cread celor spuse de mine, de aceea aveam nevoie s o aduc, s se conving la
locul faptei. i ea a fost plcut surprins, i m ntreba cum de ai reuit s faci aa, ca ei s
creasc, pi, i-a mers.
Datorit acestei ntmplri eu am elaborat metoda de oc. Merge vorba despre situaii excepionale
n care pomii cu un sistem radicular prost totui pot fi transplantai fr sol, chiar i atunci, cnd ei
sunt acoperii de frunze i au flori sau chiar fructe. Pentru aceasta eu las pomii la soare ca s se
usuce frunzele. Rdcinile, desigur, trebuie s fie acoperite, deoarece nu rezist razelor solare
directe. Pentru a acoperi rdcinile eu folosesc saci de pnz. Las copacii la soare pn nu se usuc
frunzele, iar acest lucru se petrece rapid, totodat acetia nu se ud. Sacii de pnz udai n prealabil
nu vor permite rdcinilor s se usuce, dar aceast umezeal nu este suficient pentru a asigura
frunzele cu ap. Peste o zi, dup ce frunzele se usuc, pomii sunt sdii. i aici ei nu se ud, unica
protecie care le este asigurat, o constituie stratul de mulci, care pstreaz umiditatea. Plus la
acestea, la noi n gospodrie nu exist nici o posibilitate de a uda toi copacii, acest procedeu ar fi
consumat prea multe puteri i timp.
ns, pomii plantai prin aceast metod ulterior formeaz rapid rdcini noi, care asigur planta cu
ap i substane nutritive. Pomul poate suporta insuficiena dea ap de la nceput, deoarece este
lipsit de frunze i fructe. Dar dac l-a fi plantat cu tot cu frunze i fructe i l-a fi udat, atunci el ar
fi cedat toat energia pentru pstrarea frunzelor. Sistemul radicular nu s-ar fi dezvoltat i chiar dac
copacul ar fi nceput s creasc, ar devenit foarte fragil. Un astfel de arbore poate fi comparat cu
florile din vaz, care primesc numai ap, care aproape c nu le alimenteaz, iar copacii mei, care au
suportat ocul, se concentreaz la formarea sistemului radicular i pornesc creterea lstarilor numai
atunci, cnd au fore pentru aceasta. Arborele, dac e s ne exprimm despre el ca despre un om,
crete de sine stttor.
Prin aceast metod eu am plantat i cultivat mii de copaci.
Cumpram din pepiniere rmiele de puiei, care pur i simplu erau ari sau mrunii, la un pre
foarte mic i-i plantam la mine conform metodei de oc. n baza experimentului am depistat, c cel
mai bun loc pentru aceasta este spaiul dintre straturile nalte. Umiditatea acolo se acumuleaz cel
mai mult, i pomii se restabilesc rapid. Peste doi-trei ani pomii se ramific att de puternic, nct eu
pot cu tot cu sol s-i vnd sau s-i transplantez. Astfel experiena mea din copilrie a devenit o
afacere bun pentru mine.
In lumina lunii
Publicat de Sorin pe data de 10 noiembrie 2011

Pentru practicantii de biodinamica, intregul pamant este o reflexie a ceea ce se intampla in univers,
o idee aparuta cel putin in timpul Romei antice si care le-a fost confirmata prin experimentele
efectuate in laborator dar si pe teren in ultima jumatate a secolului trecut. Ca indicatie a faptului ca
omul intelegea candva puterea interactiunii dintre soare, pamant si plante, ei evidentiaza hieroglifele

egiptene ale zeului soare Ra, descris cu raze care sa termina in maini manipulatoare. Steiner si
adeptii filosofie sale sustin ca pe masura ce soarele, luna, si planetele se misca prin cele 12 semne
zodiacale ale cerului , ele influenteaza in moduri diferite pamantul si plantele care cresc in el.
In fiecare zi, soarele, luna, alte planete si stelele , au un efect profund si puternic asupra cresterii
plantelor. Steiner si adeptii filosofie sale sustin ca pe masura ce soarele, luna, si planetele se misca
prin cele 12 semne zodiacale ale cerului , ele influenteaza in moduri diferite pamantul si plantele
care cresc in el.
Pentru ca in fiecare zi soarele rasare cu 4 minute mai tarziu decat stelele fata de care sa deplasat in
ziua precedent, intr-un an el traverseaza intregul ciclu al zodiacului, petrecand o luna in fiecare
constelatie. Luna in ciclul sau lunar, petrece doar aproximativ 3 zile in fiecare . In afara de
fenomenul cresterii si descresterii (a carei influente asupra mareelor si plantelor nu mai poate fii
contestata) luna efectueaza alte doua miscari care afecteaza atat plantele cat si planeta. Prin orbita sa
eliptica, luna, uneori se apropie alteori se indeparteaza de pamant, creind astfel un efect harmonic
comparabil cu cel al pamantului care se apropie (vara) si se indeparteaza (iarna)de soare. Cand luna
ajunge in punctual cel mai apropiat (perigeu) si o luna de iarna apare , relatia plantelor cu soarele,
conform fermierilor biodinamici, este stingherita in sensul ca semintele cultivate la perigeul lunii
produc plante care tind sa fie vulnerabile la boli fungice si daunatori.

CRESTERE<=====> DESCRESTERE
Practicantii de biodinamica, din europa, care urmaresc evolutia lunii, cum ar fi Maria Thun,
evidentiaza faptul ca atunci cand luna este in crestere seva si energiile plantelor au o traiectorie
predominant ascendenta, care imbiba plantele cu vitalitate. Dar cand luna a atins punctual culminant
si incepe sa descreasca , plantele, spun ei, se orienteaza spre radacini ,aceata fiind o perioada mai
buna pt transplantari deoarece planta poate forma mai repede radacini noi cu care sa se
ancoreze.Cand fluxul sevei se diminueaza este o perioada buna pt altoire si curatare(taierea
crengilor). Cand luna se deplaseaza jos pe linia orizontului, oglindind influenta pe care o are soarele
toamna si iarna se spune ca vitalitatea plantelor este concentrate in partile inferioare, timp in care
atentia gradinarului este focalizata pe compostare, fertilizare, taieri, plantari si recoltarea
radacinoaselor.
Tot ei sustin ca fortele care se scurg in mod continuu din directia constelatiilor sunt concentrate de
catre luna si prin puterea sa sunt capabile sa afecteze viata plantelor. De aceea, lucreaza cu plantele
in acele zile in care luna intra in zone ale cerului care imbunatatesc vitalitatea anumitor parti ale
plantelor, parti pe care doresc sa le incurajeze.
Stiind care din zile sunt favorabile pt frunze sau fructe, seamana varza intr-o zi pt frunze si asteapta
o zi favorabila fructelor, pt rosii. Cele patru aspecte ale unei plante radacina, frunze-crengi, floare,
fruct-samanta au calitati si functii distincte. Cultivand, in biodinamica, se incearca incurajarea
cresterii radacinilor la morcovi, ridichii,cartofi; cresterea frunzelor la salata,spanac, iarba;
cresterea buchetului florilor peferate ; si formarea de fructe si seminte la culturi cum ar fii grau,
porumb, rosii, fasole, dovleac Steinerienii afirma ca luna insusi actionand nu doar ca un
mecanism de reflexie, ci si prin propia putere afecteaza pamantul prin elementul apa , disponibil
plantelor prin ploaie sau irigare si este purtatoarea acelor forte care tind sa influenteze reproducerea
si cresterea vegetativa.

Un alt ritm de baza este dat de rotatia zilnica a pamantului in jurul proprie axe. Pe parcursul unei
singure zi, spune Maria Thun, o planta este afectata de rotatia complete a pamantului. Cam de pe la

3 dimineata pana la amiaza seva se ridica din cauza acestui ritm zilnic, iar de la 3 dupa amiaza pana
la miezul noptii acest ritm tinde sa influenteze partile joase ale plantelor.
Cand Steiner a observat ca acele cristale de gheata care se formeaza iarna in ferestre , au o forma
total diferita la o florarie decat cele de la o macelarie i-a sugerat lui Pfeipffer si lui Lily Kolisko, sa
faca experimente in laborator cu formarea cristalelor pt a demonstra ceea ce el numea forte
formative in natura. Pt a satisface dorinta lui Steiner de a dezvalui ce se afla dincolo de valul
materiei, Pfeipffer a dezvoltat un sistem numit cromatografie, in care diferite solutii de saruri
minerale, imbibate in randuri de hartie, au fost facute sa dezvaluie tiparurile diferite ale fortelor care
influenteaza solul si viata plantelor. Cu o metoda similara , cunoscuta ca dinamoliza capilara,
Kolisko a mers mai departe validand nu doar spusele lui Steiner dar si pe Paracelsus care spunea ca
fiecare planeta este conectata cu un metal, asupra caruia are un efect special in functie de miscarile
planetei. Cu metoda sa Kolisko , a reusit sa explice mistere cum ar fii ca obiecte din metal foarte
rafinat ca bilele de rulment pot fi de calitate proasta daca au fost fabricate intr-o faza planetara
nepotrivita.Ea a descoperit ca aceleasi forte subtile functioneaza si in celulele vii ale plantelor,
afectand atat cresterea lor din seminte( capacitatea de germinare) dar si calitatea fructelor si
legumelor. Ba mai mult se pare ca si calitatea lemnului este afectata de faza lunii in momentul
taierii.

Studentii de la ferma Kimerton Hills sunt invatati sa observe culorile, miscarile si transformarile
graduale din natura. Astfel sunt capabili sa recunoasca ceea ce ei numesc fiinta planta care traieste
si se manifesta in toate formele sale, de la samanta, la radacina, trunchi si din nou samanta. Prin
aplicarea practicilor normale din agricultura cum ar fii semanatul, transplantarea, cultivarea si
recoltarea la momentul in care elemente potrivite lucreaza mai intens dinspre univers, au demonstrat
ca se poate imbunatatii marimea, forma, gustul si perioada de conservare a recoltelor.
Sa demonstrat de asemenea ca plantele reactioneaza puternic la schimbarile climatice trimitand seva
in radacini anticipand furtuna ce va venii. Asta le permite sa trimita din nou in sus zaharuri spre
frunze si crengi cand atmosfera se linisteste si sa repare stricaciunile provocate de furtuna. Chiar
daca ramane un mister cum i-si dau seama plantele ca va venii o furtuna, se poate efectua un simplu
test masurand continutul de zahar al unei plante inainte, in timpul si dupa orice furtuna.
Cele patru parti ale plantei corespund celor patru elemente clasice ale naturii : pamant, apa, aer,
foc.Este clar ca radacina este concentrata in pamant, partile verzi,vegetative sunt legate de fluxul
umezelei, florile se deschid in aer iar fructele se maturizeaza usor,usor in caldura
soarelui.Astrologic, ei asociaza cele patru elemente cu patru segmente ale zodiacului: panatul cu
Taur, Fecioara si Capricorn ;apa cu Rac, Scorpion si Pesti ; aer cu Gemeni, Balantasi Varsator ;
focul cu Berbec, Leu si Sagetator. Si au ajuns la concluzia ca luna, trecand prin fata acestor
constelatii permite anumitor forte elementale sa influenteze mai puternic viata plantelor. Maria
Thun si autorii calendarului de la Kimberton Hills, au observant si inregistrat de-a lungul anilor
efectele pe care le au asupra cresterii plantelor, opozitiile planetare , conjunctiile si trigoanele.
Opozitiile si trigoanele se spune ca sunt positive , iar nodurile ( cand orbitele se intersecteaza),
eclipsele partiale si eclipsele totale sunt considerate in general nefavorabile pt lucrul cu plantele ,
provocand de obicei efecte adverse , in special la semanat. Asa cum cresterea numarului
accidentelor din trafic in timpul zilelor cu nod au fost confirmate statistic, la fel si efectele lunii
asupra inmultirii la vite au fost stablite de catre fermierii biodinamici de-a lungul anilor. Daca vaca
este dusa la monta intr-o zi cu nod, ea nu va ramane gestanta, sau, mai rau vitelul se va naste avand
caracteristici nedorite. Experienta a aratat ca atunci cand planetele intra in opozitie la 180 de grade,
cu soarele sau una cu alta, vitalitatea plantelor creste semnificativ, incepand chiar cu cateva zile
inainte. Steinerienii sustin ca fortele ambelor planete care se afla in opozitie fata de pamant,

influentate de pulsurile constelatiilor zodiacale pe care le au in spate, interpenetreaza, fructifica si

sporesc efectul pe care il au asupra pamantului. Efectul lunii , spune Maria Thun, poate fi sporit
prin opozitie dar in unele cazuri se diminueaza.
Toata aceasta frenezie care suna a intelepciune antica astrologica este de fapt rezultatul a multor
ani de experiente in laborator , conduse cu o metodologie stiintifica riguroasa de catre urmasii
viziunii lui Rudolf Steiner. Cand Maria Thun si-a inceput studiul asupra ciclurilor ritmice ale lunii ,
nu stia ca gradina sa din Kassel era in apropiere de centrul unui inel de dealuri, fiecare dintre ele
conectat inca de pe vremea Druizilor si a Celtilor cu un semn zodiacal specific. Nu a trecut mult
timp pana si-a dat seama ca istoria acestor locuri ii permit sa creeze interfata efectelor lunii, soarelui
si a planetelor, anexate celor doisprezece semne zodiacale care sunt vizibile noaptea in anumite
perioade ale anului. Rezultatul a fost crearea unui calendar, Biodinamic Sowing Chart (graficul
biodinamic pt insamantat), incorporind toate datele despre cele trei ritmuri lunare, pozitiile
planetelor si semnele zodiacului. Construindu-si calendarul pe aceste pricipii, ea a fost atenta sa fie
corecta nu doar geometric si teoretic dar si faptic. Mecanica acestui calendar poate parea complexa,
dar premiza este simpla. Aceasta planeta este parte integrata a sistemului solar dar si a cosmosului
iar fiecare fir de iarba este afectat de intreg.
Acest articol a fost inspirat in mare parte de cartea Secrets of the Soil scrisa de Peter Tompkins si
Christopher Bird.
Linkuri utile :

http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?language=eng&sidtrop=sid
http://www.bookdepository.co.uk/Biodynamic-Sowing-Planting-Calendar-MariaThun/9780863158223
http://www.gazetadeagricultura.info/agrotehnica/2178-horoscopul-insamantarilor-.html
http://www.biodynamics.in/