CURS 02 Teoria Arhitecturii TA02

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH.
- SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
CURS 02
FUNCTIUNE – STRUCTURA - FORMA
Sunt factori formatori, avand aceeasi
vocatie in determinarea arhitecturii.
Niciunul dintre acesti factori nu ar trebui
prevaleze in dauna celorlalti.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
Aeroportul Barajas / Madrid
FUNCTIUNESTRUCTURAFORMA
TA02
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
Arhitectura are menirea de a ne proteja fizic fata de

ambient, de a crea un cadru adecvat activitatilor
noastre si, dincolo de toate acestea, de a exprima
valori simbolice si etice.
Cat de mult influenteaza functiunea forma
arhitecturala devine clar cand ne figuram diversele
activitati ale unei cladiri si cum anume acestea ii
pot influenta conformarea.
Problema rezida in coordonarea formei si functiunii.
Daca aceasta coordonare nu poate fi stapanita,
rezultatul este o simpla forma goala si conditii
nesatisfacatoare dpdv functional.
FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE
FUNDAMENTAL IN ORICE EXPRESIE ARHITECTURALA.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FUNCTIUNE
TA02
Pregnasona House – Mario Botta

F.L.Wright – Falling Water House Stilul Rococo / Basilica Ottobeuren
FORMA ESTE REZULTATUL FUNCTIUNII FORMA PRIMEAZA FATA DE FUNCTIUNE
Exista si a existat in fiecare epoca tendinta de a

accentua importanta unuia sau altuia dintre cei
doi factori determinanti ai arhitecturii.
Intotdeuna insa functiunea reprezinta punctul de

2
pornire fundamental in determinarea formala a

| SEMESTRUL
arhitecturii, chiar daca prin functiune nu se

intelege numai satisfacerea unoi nevoi strict
| 2009-2010
materiale.
Jorn Utzon – Sidney Opera
FUNCTIUNE FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE

TA02

Prima preocupare a arhitectului ar trebui sa fie
proiectarea oricarei case conform unei scheme
functionale care sa fie logica si rationala adica:
(1) organizarea relatiilor functionale = spatii
(2) organizarea secventelor functionale = circulatii
FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE
Locuirea unei case trebuie sa produca insa si

satisfactie, placere si bucurie.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FUNCTIUNE
TA02
House Stabio – Mario Botta

RAUMPLAN
Este insa o formidabila problema determinarea
preferintelor individuale ale cuiva relativ la modul
de locuire.
versus Fiecare om va raspunde acestei intrebari in

functie de tiparele de comportament spiritual si
PLAN LIBRE intelectual ce-i sunt proprii.
Un architect cu experienta stie insa foarte bine ca

proiectarea dupa solutii particularizate, “pe
masura”, rezista cu dificultate in timp.
Un nou locatar va avea de ales intre a se

resemna sa locuiasca dupa obiceiurile
predecesorului si a demola peretii noii sale, atat
cat ii permite structura de rezistenta, pentru a o
adapta propriului sau system de locuire.
2 | SEMESTRUL
De aceea s-a formulat teoria dupa care un plan

liber si dimensiuni armonioase permit o mai mare
| 2009-2010
flexibilitate in utilizarea unui spatiu.
FUNCTIUNE FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE

TA02

ROB KRIER:
Este evident ca procesul de proiectare nu poate fi rationalizat matematic.
Conceptul de organizare merge alaturi de ideea succedarii secventiale a spatiilor.
Organizarea arhitecturala nu are formule standard.
O solutie functionala perfecta nu are totdeuna ca rezultat o buna arhitectura.
Aprecierea modului de
ordonarea functiunilor intr-o
cladire nu poate fi facuta asa
simplu printr-o comparatie
“bine” – “rau”.
Este totusi usor sa observam

cand lucrurile sunt evidente
intr-o directie sau alta
2 | SEMESTRUL
Exemple extrase din cartea

Architectural Composition
| 2009-2010
(Rob Krier – Rizzoli Editions)
FUNCTIUNE
TA02
ORGANIZAREA SECVENTIALA
A FUNCTIUNILOR
(1) CENTRAL (2) LINEAR
Modul de functionare specific
unei cladiri poate sugera
adoptarea unor diverse formule
constructive care sa asigure
anumite rute de orientare in
parcurgerea cladirii.
Principii de organizare
(1) Linear
(2) Central / axial
(3) Central + Linear
(4) In pieptene
(5) In retea
2 | SEMESTRUL
(6) Suprapunere
(7) Labirint
(1) Palladio – Vila Americo (La Rotonda), Vicenza
| 2009-2010
(2) Palladio – Borromini / Palazzo della Sapienza
FUNCTIUNE
TA02
dupa Rob Krier / Architectural Composition / Rizzoli Editions

A FUNCTIUNILOR
2 | SEMESTRUL
(3) CENTRAL-LINEAR (4) IN FURCHETA (5) IN RETEA
(3) Palladio – Proiect pentru Palazzo / Battista Grzadore, Vicenza

(4) Palladio – Proiect pentru Palazzo / Battista dalla Torre
| 2009-2010
(5) Palladio – Vila cu atrium toscan (Quattro Libri del’Architettura)
FUNCTIUNE
TA02

A FUNCTIUNILOR
2 | SEMESTRUL
(6) SUPRAPUNERE (7) LABIRINT
(6) Manastirea St.Blasien / Baden

| 2009-2010
(7) Palatul din Karnak, Theba / Egipt
FUNCTIUNE
TA02

Nici sistemul constructiv (structura), nici functiunea nu pot fi tratate izolat de
intregul care este arhitectura. Sistemul constructiv este strans legat de functiune.
Un concept de organizare spatial clar definit cere o solutie structurala proprie.
Cu cat aceasta unitate este mai armonioasa, cu atat suntem mai aproape de un
produs arhitectural complet
SISTEME DE CONSTRUCTIE
(1) Zidarie portanta

sistem monolit din elemente
mici solidarizate cu lianti
(1) Schelet
sistem alcatuit din elemente
liniare verticale si orizontale
(1) Sistem mixt
o combinatie din cele doua
sisteme (zidarie + schelet)
2 | SEMESTRUL
Sistemul constructiv a depins

intotdeuna de conditiile locale:
| 2009-2010
climat si materiale disponibile.
STRUCTURA
TA02
ZIDARIE PORTANTA
Zidul a fost intotdeuna nu numai un

element portant pentru acoperis ci si
un paravan de separare public-privat /
interior-exterior si de protectie impotriva
factorilor adversi (clima, agresori).
Daca din timpuri stravechi constructiile

pe schelet au fost facute din lemn,
arhitectura s-a facut din materiale Castelul fortificat - Verona
durabile (piatra, caramida arsa).
In consecinta zidaria portanta a fost

prima optiune pentru arhitectura.
Prima si eterna problema au fost

2 | SEMESTRUL
golurile (accesele, ferestrele).

Golurile, elemental vital al compozitiei
unei fatade, au evoluat odata cu
| 2009-2010
sistemele de constructii.
STRUCTURA
TA02
Zidul de aparare - Verona

SISTEM CU SCHELET
Primele incercari de a solutiona
conflictul intre masivitatea
zidurilor si nevoia de lumina si
de goluri mai mari au fost
tentate in perioada romanica.
Ingrosari ale peretilor la colturile

absidelor, contraforti pentru a
prelua impingerile cupolei.
Biserica San Vitale / Ravena
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
SISTEM CU SCHELET
Solutia constructiva ingenioasa specifica
arhitecturii gotice – bolta in arc frant
(ogiva) si arcul de sustinere (arc butant)
sistemul de contraforti pentru descarcarea
fortelor de impingere ale acoperisului.
Pentru a face loc luminii sa patrunda la
interior se schimba raportul plin-gol,
peretele dispare / apare scheletul.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
Domul din Milano Notre Dame / Paris
STRUCTURA
TA02
SISTEM MIXT CLADIRE CU PORTIC
(1) Structura portanta este constituita
de peretii portanti iar trama stalpilor
este un element de atenuare a
raporturilor exterior-interior / privat- STRADA CU COLONADA
public
- templul grec
- locuinta traditionala cu pridvor
- locuinta cu atrium (Roma) ACOPERIS IN CONSOLA
(2) Structura portanta este constituita SUSTINUT DIN INTERIOR
de reteaua de stalpi iar peretii sunt AGORA
numai element de “inchidere”
TEMPLUL GREC
2
FORUM
| SEMESTRUL
| 2009-2010
CASA CU ATRIUM
STRUCTURA
TA02
Fereastra albastra / Insula Gozo / Malta

GOLUL - FEREASTRA
Primele solutionari au avut ca model
insasi formulele oferite de natura
Templul megalitic Hagar Qim / Malta

2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
Templul megalitic Hagar Qim / Malta

GOLUL - FEREASTRA
In functie de mijloacele tehnice si
implicit de evolutia sistemelor de
constructie pentru realizarea golurilor
s-au adoptat solutii cu impact direct
asupra expresiei arhitecturale.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
Palatul Uxmal / arc Maja

GOLUL – PORTALUL DE ACCES
Atunci cand a existat coerenta in arhitectura intre
functiune (necesitati, nevoi, aspiratii), sistem
constructiv (tehnici de constructie, materiale,
sisteme structurale) si limbajul arhitectural (formal)
s-au nascut stiluri.
Banteay Srei / Siam

2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
Portal romanic Notre--Dame / Paris

Notre
STRUCTURA
TA02
Portal de acces – Herat Ansari

GOLUL – FEREASTRA – PORTALUL DE ACCES
Solutia tehnica pentru descarcarea
eforturilor date de zidaria de deasupra
golului a constituit baza pentru imbogatirea
continua a limbajului arhitectural.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
GOLUL – FEREASTRA
Mario Botta:
Inainte sa stii “cum ?” se face o fereastra, este
bine sa intelegi “de ce ?” se face o fereastra.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
GOLUL - FEREASTRA
In plina Miscare Moderna Louis Kahn
a reluat forme traditionale de tratare
a golurilor, cu mijloace moderne,
creind un vocabular formal nou.
Louis Kahn / Parlamentul / Dacca

Louis Kahn / Ahmedabad
2 | SEMESTRUL
Betonul armat a permis solutionarea

preluarea impingerilor laterale la arce
Iar expresia arhitecturala este inedita
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
GOLUL - FEREASTRA
Este un nou mod de “croire” a golurilor,
rezultand din ratiuni ce par la prima
vedere strict structurale, dar care au
justificari evidente dpdv functional
(captarea si protejarea de lumina, relatia
interior – exterior) si formal (marcarea si
emfazarea unor accente, relatia plin-gol)
Acest “stil” a influentat covarsitor
arhitectura contemporana.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
House /Mario Botta Louis Kahn / Ahmedabad
STRUCTURA
TA02
ACOPERIREA – SISTEME DE BOLTIRE
Prin sistemul pe schelet dispare Peretele si
apare alt element important pentru arhitectura
fatadelor: trama si ritmul.
Acoperirea evolueaza de la planseu cu grinzi
la bolti cilindrice si arce intersectate (butante)
Valencia
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
Acoperirea evolueaza de la planseu cu grinzi
la bolti cilindrice si arce intersectate (butante)
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
ACOPERIREA – SISTEM DE BOLTIRE
Sistemul constructiv rezultat ca raspuns la necesitatile functionale (functiune,
materiale, tehnici de constructie, conditii social-politice) poate da nastere la
ceea ce se numeste stil prin coerenta relatiei fuctiune – structura ca sistem
Cupola moldoveneasca / Biserica din Patrauti
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
Sistemele de acoperire au cunoscut o evolutie
spectaculoasa odata cu inventarea cupolei.
Panteonul din Mosta / Malta

2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
Sistemele de acoperire au cunoscut o evolutie
spectaculoasa odata cu inventarea cupolei.
Hagia Sfanta Sofia / Istanbul
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
ACOPERIREA – SISTEME DE BOLTIRE Hagia Sfanta Sofia / Istanbul
Sistemul de descarcare a sarcinilor din
greutatea cupolei prin jumatati de emisfere
a facut posibila aceasta dimensiune colosala
Sistemul devenit formula standard
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
ARHITECTURA HI-TECH
Arhitectura contemporana cunoaste si
in aceasta directie revalorari pornind
de la tehnologiile, materialele si
sistemele de constructie moderne.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
Calatrava
ARHITECTURA HI-TECH
Astazi numim High-Tech un
trend in arhitectura caracterizat
prin utilizarea unor tehnologii de
avangarda si materiale noi,
expresia arhitecturala fiind
continuta intrinsec in solutia
constructiva.
In decursul istoriei insa gasim
momente similare cand expresia
arhitecturala a fost intim legata
de sistemul constructiv, solutia
structurala si materialele noi.
Richard Rogers / Aeroportul Barajas / Madrid
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
Parthenon / Athena Sagrada Familia / Barcelona Catedrala / Brazilia
STRUCTURA
TA02
Richard Rogers / Aeroportul Barajas / Madrid

ARHITECTURA HI-TECH
Functia decorativa este
preluata de structura care
detine un rol important in
determinarea expresiei
arhitecturale.
Functia decorativa este
preluata si de elemente cu
caracter frunctional.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
STRUCTURA
TA02
Functiune – structura - forma
Arhitectii din diverse epoci
lucreaza cu o imagistica similara
dar cu mijloace materiale diferite.
Este evident ca exista ceva comun
care defineste arhitectura dincolo
de tehnologii, de functiune, de
sistemele de constructie.
Ca sa gasim raspunsul va trebui sa
investigam ultimul element al
Trinomului - FORMA
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FUNCTIUNESTRUCTURAFORMA
TA02
PIERRE VON MEISS:
Perceptia arhitecturii
CURS 03
este in principal vizuala si kinestezica.
Experienta estetica a ambientului este totusi
o problema a tuturor simturilor noastre …
Sunt situatii cand auzul, mirosul si simtul
tactil sunt mai importante decat vazul.
PERCEPTIA KINESTEZICA
PERCEPTIA TACTILA
PERCEPTIA AUDITIVA
PERCEPTIA VIZUALA
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
PERCEPTIA OLFACTIVA
FORMA
TA02
ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

CURS 02 Teoria Arhitecturii TA02

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CURS 02 Teoria Arhitecturii TA02

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH.

- SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Aeroportul Barajas / Madrid

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

Pregnasona House – Mario Botta

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

FORMA ESTE REZULTATUL FUNCTIUNII FORMA PRIMEAZA FATA DE FUNCTIUNE

Exista si a existat in fiecare epoca tendinta de a

Intotdeuna insa functiunea reprezinta punctul de

pornire fundamental in determinarea formala a

arhitecturii, chiar daca prin functiune nu se

FUNCTIUNE FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE

FUNDAMENTAL IN ORICE EXPRESIE ARHITECTURALA.

Locuirea unei case trebuie sa produca insa si

House Stabio – Mario Botta

versus Fiecare om va raspunde acestei intrebari in

Un architect cu experienta stie insa foarte bine ca

Un nou locatar va avea de ales intre a se

De aceea s-a formulat teoria dupa care un plan

flexibilitate in utilizarea unui spatiu.

FUNCTIUNE FUNCTIUNEA ESTE PUNCTUL DE PORNIRE

FUNDAMENTAL IN ORICE EXPRESIE ARHITECTURALA.

Este totusi usor sa observam

Exemple extrase din cartea

(Rob Krier – Rizzoli Editions)

(2) Palladio – Borromini / Palazzo della Sapienza

dupa Rob Krier / Architectural Composition / Rizzoli Editions

(3) Palladio – Proiect pentru Palazzo / Battista Grzadore, Vicenza

(5) Palladio – Vila cu atrium toscan (Quattro Libri del’Architettura)

dupa Rob Krier / Architectural Composition / Rizzoli Editions

(6) Manastirea St.Blasien / Baden

(7) Palatul din Karnak, Theba / Egipt

dupa Rob Krier / Architectural Composition / Rizzoli Editions

(1) Zidarie portanta

Sistemul constructiv a depins

climat si materiale disponibile.

Zidul a fost intotdeuna nu numai un

Daca din timpuri stravechi constructiile

In consecinta zidaria portanta a fost

Prima si eterna problema au fost

golurile (accesele, ferestrele).

Zidul de aparare - Verona

Ingrosari ale peretilor la colturile

Domul din Milano Notre Dame / Paris

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

Templul megalitic Hagar Qim / Malta

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

Palatul Uxmal / arc Maja

Banteay Srei / Siam

Portal romanic Notre--Dame / Paris

Portal de acces – Herat Ansari

Louis Kahn / Parlamentul / Dacca

Betonul armat a permis solutionarea

House /Mario Botta Louis Kahn / Ahmedabad

Panteonul din Mosta / Malta

Parthenon / Athena Sagrada Familia / Barcelona Catedrala / Brazilia

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

You might also like