You are on page 1of 8

2.3.

5Tipurile de sol din Romnia


Solurile au o rspandire zonal in concordan cu clima i vegetaia
i etajat
dup altitudine.
Institutul Central de Pedologie i Agrochimie stabilete 10 clase de
sol i 22
subclase:
soluri molice (blane,cernoziomoce) situate in zonele joase de
step. Ele s-au
dezvoltat pe o vegetaie joas, ierboas i pe un fond hidric srac
( sub 500
mm.) i cu un regim termic cu temperatura medie de 10 ...11 0C.
Pentru
Dobrogea sunt caracteristice solurile blane, iar pentru Campia
Roman,
Campia de Vest, Sud-Estul Moldovei, cernoziomurile.Sunt solurile
cele mai
fertile care necesit doar un regim corespunztor de irigaie.
soluri argilo-iluviare (brun-rocate) cantonate in zonele de silvostep din
partea central-vestic a Campiei Romane, in Campia Moldovei i
Campia de
Vest. Sunt soluri grele, argiloase care necesit lucrri profunde i
repetate.
Fertilizarea lor se face cu ingrminte organice puin descompuse.
Soluri cambice (brune) situate in inuturile deluroase i in munii
nu prea
inali, sunt soluri formate sub un climat rcoros i umed.
Solurile spodice (podzoluri) sunt situate sub pdurile de fag i
rinoase ;
sunt solurile cele mai srace in humus. Sunt soluri acide, umede i
reci ; ele
necesit lucrri profunde ale solului, fertilizri cu ingrminte
organice
nedescompuse, amendamente i lucrri de drenaj. Sunt soluri care
necesit
investiii mari pentru a putea fi cultivate .
Pe poriuni restranse intalnim :
Solurile umbrice (rendzine sol negru acid))
Solurile halomorfe (srturi solonceac, solone)
Solurile hidromorfe (lcoviti) cu surplus de umiditate,
cantonate in Campia
de Vest
Soluri organice ( turbrii )
1

Soluri

neevoluate( aluvionare , de lunci )


Soluri vertice (vertisol)
2.3.6 Cartarera i bonitarea solurilor
Cartarea are drept obiectiv inventarierea resurselor de sol; ea
pune la
dispoziie date privind sistemul national de monitoring, adic
sistemul de
supraveghere, cercetare i control al solurilor pe intreg teritoriu
agricol naional.
Datele obinute din cartare, ca urmare a analizelor fizice, chimice i
biologice de
laborator, a studiilor din teren referitoare la profilul de sol, se
folosesc pentru lucrri
de ameliorare a solului, pentru ridicarea capacitii sale de
producie. De asemenea
cartarea permite elaborarea hrilor de sol i cartograme cu rezerva
de substane
nutritive la diferite adancimi ale stratului arabil.
Bonitarea reprezint o metod de apreciere a capacitii de
producie a
terenurilor agricole, stabilirea gradului de favorabilitate a solurilor
pentru culturile
agricole in diferite condiii biogeografice. Prin bonitare se face o
apreciere
cantitativ i calitativ a unui teren agricol, in aceleai condiii
ecologice pentru
anumite categorii de folosin i culturi. Aprecierea se face pe baza
unor norme
precise, cu un numr de puncte acordate pe grupe de factori cum ar
fi resursele
climatice, insuirile solului, relieful i hidrologia. Pe baza punctelor
acordate se
determin nota de bonitate de la 1 la 100, pentru fiecare teren
agricol, care apoi se
incadreaz in cele 10 clase de favorabilitate.
Prin bonitare se pot aprecia mai bine diferenele de recolt de la o
categorie de
teren la alta, se poate asigura o planificare a culturilor pe teritoriu
pentru a obine o
eficien economic ridicat. Bonitarea d posibilitatea
fundamentrii planului de
cultur, economic, financiar a investiiilor. 2.3.7. Protecia,
conservarea i ameliorarea solurilor

Punerea in valoare la un nivel de producie cat mai inalt al intregului


fond
funciar agricol constituie unul din aspectele de baza ale economiei
naionale. Alturi
de solurile productive, in Romania se intalnesc i soluri slab
productive sau chiar
neproductive.Acestea sunt reprezentate prin terenuri erodate,
srturi, soluri
mltinoase, soluri turboase, soluri nisipoase, terenuri inundate,
halde cu cenu. Ele
necesit aplicarea unor metode speciale, agropedo-ameliorative,
menite s duc la
inlturarea cauzelor care le imprim caracterul de neproductivitate
sau de slab
productivitate, astfel ca solurile s dobandeasc insuiri fizice,
chimice, biologice
bune, iar capacitatea lor de producie s creasc necontenit. Acete
metode constau
din lucrri de amenajare i ameliorare a terenurilor agricole care se
clasific in
lucrri de imbuntiri funciare i lucrri de echipare.
2.3.7.1.Lucrrile de mbuntiri funciare se refer la :
prevenirea i inlturarea excesului de ap prin desecri, drenaje,
indiguiri,
regularizarea cursurilor de ap ;
prevenirea i combaterea eroziunii solului i alunecrii terenurilor;
inlturarea deficitului de ap din sol prin irigaii;
sporirea fertilitii solurilor slab productive i neproductive.
Desecarea de suprafa const in colectarea i evacuarea printr-o
reea de canale
deschise a excesului de umiditate. Reeaua de desecare cuprinde:
canale de
regularizare propriu-zise a apelor sau scurgerilor superficiale cu
caracter permanent
i canale secundare i teriare in care debueaz canalele de
regularizare.Canalele
de regularizare se traseaz paralel cu curbele de nivel.Canalele
colectoare se
traseaz pe linia de cea mai mare pant.
Drenajul reprezint aciunea de eliminare din zona dezvoltrii
sistemului radicular
al plantelor a excesului de ap i de sruri duntoare solurilor i
culturilor.

Se realizeaz printr-o reea de drenuri care capteaz i


indeprteaz apa i srurile
in exces. Drenurile pot fi executate din materiale locale (piatr sau
material lemnos),
din tuburi de beton, de mase plastice, din ceramic cu diametrul
interior de 5-25 cm
i o lungime de 33-60 cm. Drenurile pot fi i gropi adanci de 1-3 m
(in funcie de
grosimea stratului impermeabil). Pe fundul acestor puuri se aeaz
bolovani care
apoi se acoper cu un strat de impletituri, apoi se pune pmant
pan la suprafa; apa
din imprejurimi se adun aici i se scurge in adancime contribuind
astfel la uscarea
terenului.
Indiguirea se recomand in luncile joase peste care apele se
revars in timpul
viiturilor. Digurile se construiesc din pmant, din piatr infurat in
plas de sarm
sau din beton. Rolul lor este de a proteja terenurile agricole,ferindule de inundaii.
Eroziunea solului
Eroziunea solului este determinat de factori naturali (clima, relief,
sol i vegetaie)
precum i de om prin exploatarea neraional i abuziv a solului,
prin distrugerea
vegetaiei ierboase i lemnoase.
Eroziunea poate fi de suprafa, determinat de apa provenit din
precipitaii care
nu se infiltreaz in sol ci se scurge pe versant i de adncime, ce
reprezint forma de
uvoaie sau fgae care formeaz in sensul scurgerii ogae, ravene,
toreni, .a
Eroziunea solului, anual, se concretizeaz prin pierderea pe glob a
unei cantiti de 23 miliarde tone de sol,echivaland cu o suprafa
de cca.7 milioane de ha teren
agricol.
In prevenirea i combaterea eroziunii solului pe terenurile in pant
se recomand
o serie de msuri i lucrri:
cultivarea acestor terenuri cu ierburi perene sau cereale pioase ;
lucrri de amenajare a versanilor prin care se urmrete
reducerea pantei (valuri
de pmant, canale de nivel, terase );
4

lucrri

pentru dirijarea scurgerii apei pe versani prin canale ;


lucrri de combatere a eroziunii in adancime prin care se
realizeaz reinerea i
evacuarea apei in exces din bazinele de retenie prin debuee.
Dintre msurile de prevenire i combatere a eroziunii, obligatorii
sunt :
executarea lucrrilor solului pe curbele de nivel ;
stingerea ogaelor i ravenelor prin lucrri de nivelare ;
amplasarea culturilor de pe versani pe curbele de nivel in faii sau
intercalate cu
benzi inierbate;
lucrri de modelare a suprefeei versanilor prin valuri de pmant,
anuri,
taluzuri inierbate i amenajarea agroteraselor.
2.3.7.2.Irigaa
Irigaia solului reprezint metoda i lucrarea prin care se introduce
in stratul
arabil al solului cantiti suplimentare de ap fa de ceea ce
primete acesta din
precipitaii i din apa freatic.
Ea se justific economic dac asigur sporul de producie de 25100%.
Irigaia reprezint aa dar, msura tehnic prin care se asigur
aduciunea apei
in cantiti optime pe suprafeele cultivate, in fazele critice de
cretere i dezvoltare
a plantelor.
Apa folosit pentru irigaii trebuie s indeplineasc urmtoarele
condiii:
un coninut sczut de sruri, limita maxim admis fiind de 0,15
3,0 g/l ;
s fie curat ;
un coninut ridicat in oxigen ( 10-14 g/m3)
un pH corespunztor (neutru);
temperatura apei s fie peste 10-12 0C ;
lipsa oricror substane toxice (reziduri de mercur, cianur de
potasiu,
petrochimice etc)
lipsa oricror factori de infecie i infestare a culturilor.
Ca surse de ap pentru irigat pot fi :
apele de suprafa provenite din ape curgtoare, lacuri naturale i
bazinele
artificiale de acumulare ;
5

apele

subterane, unde au debit constant i nu sunt la adancimi


prea mari ;
apele industriale;
apele uzate (evacuate din orae prin reeaua de canalizare)
supuse in prealabil
procesului de epurare.
Regimul de irigaii este o noiune complex ce include o serie de
elemente tehnice :
norma de irigare, norma de udare, norma de aprovizionare, numrul
de udri,
intervalul dintre udri.
Norma de irigare este cantitatea total de ap, exprimat in m 3 / ha
administrat
solului pe parcursul intregii perioade de vegetaie a culturii in
scopul completrii
deficitului de ap.
Norma de udare este cantitatea de ap , exprimat in m3/ ha care
se administreaz
unei culturi la un hectar, la o singur udare, intr-una din fazele
critice ale plantelor.
Udrile sunt de dou categorii:
in perioada de vegetaie
in afara perioadei de vegetaie ( de aprovizionare i de rsrire)
Udarea de aprovizionare se aplic inainte de rsritul culturii pe un
teren bine
pregtit pentru ca plantele s beneficieze im prima faz de
vegetaie de ap. Pentru
culturile de primvar momentul cel mai favorabil de aplicare este
toamna tarziu pe
terenul arat. Pentru culturile de toamn momentul cel mai favorabil
este dup
semnat.
Udarea de rsrire se practic imediat dup semnatul culturii in
scopul umezirii
patului germinativ.
Metode de irigare :
- dup scopul pentru care se irig, ea poate fi : de umezire, de
fertilizare, de
splare a solului;
- dup modul cum se ofer ap culturilor : prin scurgerea apei
la suprafa
(udarea pe brazd), prin aspersiune, prin picurare, prin
submersiune, subteran.
6

Pentru condiiile din ara noastr udarea pe brazd i prin


aspersiune
reprezint metodele cele mai des aplicate.
Udarea prin scurgere la suprafa prin brazde , cand apa se
infiltreaz in sol, lateral
sau vertical, formand un contur de umezire specific texturii solului
irigat; se practic
la culturile pritoare.
Udarea prin aspersiune, caracterizat prin distribuirea apei la plante
sub form de
picturi de ploaie, folosind conducte i aspersoare; se realizeaz o
umectare
uniform a terenului in jurul plantei i o umezeal ridicat a aerului.
Udarea prin picurare const in distribuirea apei direct la plant cu o
intensitate
foarte redus, printr-o reea de conducte din mase plastice cu
diametrul mic,
amplasate la suprafaa terenului sau ingropate in zona de
dezvoltare a rdcinilor; se
practic mai mult la culturile hortiviticole.
Udarea prin submersie const in meninerea pe teren a unui strat
de ap; se practic
la cultura de orez.
Udarea subteran se refer la distribuia apei direct la sistemul
radicular al plantei,
cu ajutorul unor galerii, executate cu plugul carti; estepracticabil
la toate culturile,
dar in mod deosebit la cele legumicole; e costisitoare; inc se
experimenteaz.
Sistemul de irigaie reprezint totalitatea suprafeelor,
amenajrilor i dotrilor
tehnice necesare aducerii apei de la surs la plantele de cultur.
Elementele sistemului de irigaii necesit investiii considerabile
pentru
proiectare, punere in funciune i exploatare. Sistemul de irigaie
intr-o zon trebuie s fie corelat cu consumul mare de energie
electric care poate ajunge pan la 30-60
MW la o singur pornire.
Unele sisteme sunt mecanizate i automatizate pentru a aduce apa
prin
deschiderea vanelor de la canalul principal la cele secundare de
sector. Exist
sisteme de irigaii unde conducerea apei i udrile se realizeaz pe
baza unui
7

program pus pe calculator.


In Romania exist un potenial tehnic de irigat ce se ridic la cca.7,4
milioane
hectare, ceece reprezint 36% din totalul suprafeei agricole sau
55% din cea arabil.
Dac in 1958 Romania deinea 30.000 ha irigate pentru culturi de
camp i 20.000 ha
pentru orezrii, actualmente ara noastr are o suprafa amenajat
de 3,2 milioane
ha, din care numai cca. 1 milion ha este funcionabil. Dup 1989
amenajrile
irigate au fost deteriorate si distruse pe cca. 2 milioane ha. La ora
actual
suprafeele irigate se reabiliteaz prin investiii de stat cu rezultate
satisfctoare.
Amenajrile exterioare a unui sistem de irigaii se refer la sursa
de ap (lac ,baraj,
rau, fluviu, ap freatic subteran); staia iniial de pompare de la
surs, canalele
magistrale de la surs; staia de repompare din canalul magistral;
canalele secundare
de sector. Pentru transportul apei de la surs se folosesc: canale din
pmant
impermeabilizate sau neimpermeabilizate; conducte, de suprafa
sau ingropate ;
jgheaburi din beton amplasate deasupra solului, care preiau un
debit mare de ap.
Amenajrile interioare cuprind amenajrile parcelelor de udat pe
suprafee
restranse i pe culturi agricole in care se aplic diferite metode de
aducere a apei ,
folosind canale secundare, conducte ingropate (cu hidrani) sau de
suprafa,
sifoane, rigole, faii, instalaii de ploaie artificial (aspersiune) i
instalaii prin
picturi de ap (picurare).

You might also like