Solurile au o rspandire zonal in concordan cu clima i vegetaia i etajat dup altitudine. Institutul Central de Pedologie i Agrochimie stabilete 10 clase de sol i 22 subclase: soluri molice (blane,cernoziomoce) situate in zonele joase de step. Ele s-au dezvoltat pe o vegetaie joas, ierboas i pe un fond hidric srac ( sub 500 mm.) i cu un regim termic cu temperatura medie de 10 ...11 0C. Pentru Dobrogea sunt caracteristice solurile blane, iar pentru Campia Roman, Campia de Vest, Sud-Estul Moldovei, cernoziomurile.Sunt solurile cele mai fertile care necesit doar un regim corespunztor de irigaie. soluri argilo-iluviare (brun-rocate) cantonate in zonele de silvostep din partea central-vestic a Campiei Romane, in Campia Moldovei i Campia de Vest. Sunt soluri grele, argiloase care necesit lucrri profunde i repetate. Fertilizarea lor se face cu ingrminte organice puin descompuse. Soluri cambice (brune) situate in inuturile deluroase i in munii nu prea inali, sunt soluri formate sub un climat rcoros i umed. Solurile spodice (podzoluri) sunt situate sub pdurile de fag i rinoase ; sunt solurile cele mai srace in humus. Sunt soluri acide, umede i reci ; ele necesit lucrri profunde ale solului, fertilizri cu ingrminte organice nedescompuse, amendamente i lucrri de drenaj. Sunt soluri care necesit investiii mari pentru a putea fi cultivate . Pe poriuni restranse intalnim : Solurile umbrice (rendzine sol negru acid)) Solurile halomorfe (srturi solonceac, solone) Solurile hidromorfe (lcoviti) cu surplus de umiditate, cantonate in Campia de Vest Soluri organice ( turbrii ) 1
Soluri
neevoluate( aluvionare , de lunci )
Soluri vertice (vertisol) 2.3.6 Cartarera i bonitarea solurilor Cartarea are drept obiectiv inventarierea resurselor de sol; ea pune la dispoziie date privind sistemul national de monitoring, adic sistemul de supraveghere, cercetare i control al solurilor pe intreg teritoriu agricol naional. Datele obinute din cartare, ca urmare a analizelor fizice, chimice i biologice de laborator, a studiilor din teren referitoare la profilul de sol, se folosesc pentru lucrri de ameliorare a solului, pentru ridicarea capacitii sale de producie. De asemenea cartarea permite elaborarea hrilor de sol i cartograme cu rezerva de substane nutritive la diferite adancimi ale stratului arabil. Bonitarea reprezint o metod de apreciere a capacitii de producie a terenurilor agricole, stabilirea gradului de favorabilitate a solurilor pentru culturile agricole in diferite condiii biogeografice. Prin bonitare se face o apreciere cantitativ i calitativ a unui teren agricol, in aceleai condiii ecologice pentru anumite categorii de folosin i culturi. Aprecierea se face pe baza unor norme precise, cu un numr de puncte acordate pe grupe de factori cum ar fi resursele climatice, insuirile solului, relieful i hidrologia. Pe baza punctelor acordate se determin nota de bonitate de la 1 la 100, pentru fiecare teren agricol, care apoi se incadreaz in cele 10 clase de favorabilitate. Prin bonitare se pot aprecia mai bine diferenele de recolt de la o categorie de teren la alta, se poate asigura o planificare a culturilor pe teritoriu pentru a obine o eficien economic ridicat. Bonitarea d posibilitatea fundamentrii planului de cultur, economic, financiar a investiiilor. 2.3.7. Protecia, conservarea i ameliorarea solurilor
Punerea in valoare la un nivel de producie cat mai inalt al intregului
fond funciar agricol constituie unul din aspectele de baza ale economiei naionale. Alturi de solurile productive, in Romania se intalnesc i soluri slab productive sau chiar neproductive.Acestea sunt reprezentate prin terenuri erodate, srturi, soluri mltinoase, soluri turboase, soluri nisipoase, terenuri inundate, halde cu cenu. Ele necesit aplicarea unor metode speciale, agropedo-ameliorative, menite s duc la inlturarea cauzelor care le imprim caracterul de neproductivitate sau de slab productivitate, astfel ca solurile s dobandeasc insuiri fizice, chimice, biologice bune, iar capacitatea lor de producie s creasc necontenit. Acete metode constau din lucrri de amenajare i ameliorare a terenurilor agricole care se clasific in lucrri de imbuntiri funciare i lucrri de echipare. 2.3.7.1.Lucrrile de mbuntiri funciare se refer la : prevenirea i inlturarea excesului de ap prin desecri, drenaje, indiguiri, regularizarea cursurilor de ap ; prevenirea i combaterea eroziunii solului i alunecrii terenurilor; inlturarea deficitului de ap din sol prin irigaii; sporirea fertilitii solurilor slab productive i neproductive. Desecarea de suprafa const in colectarea i evacuarea printr-o reea de canale deschise a excesului de umiditate. Reeaua de desecare cuprinde: canale de regularizare propriu-zise a apelor sau scurgerilor superficiale cu caracter permanent i canale secundare i teriare in care debueaz canalele de regularizare.Canalele de regularizare se traseaz paralel cu curbele de nivel.Canalele colectoare se traseaz pe linia de cea mai mare pant. Drenajul reprezint aciunea de eliminare din zona dezvoltrii sistemului radicular al plantelor a excesului de ap i de sruri duntoare solurilor i culturilor.
Se realizeaz printr-o reea de drenuri care capteaz i
indeprteaz apa i srurile in exces. Drenurile pot fi executate din materiale locale (piatr sau material lemnos), din tuburi de beton, de mase plastice, din ceramic cu diametrul interior de 5-25 cm i o lungime de 33-60 cm. Drenurile pot fi i gropi adanci de 1-3 m (in funcie de grosimea stratului impermeabil). Pe fundul acestor puuri se aeaz bolovani care apoi se acoper cu un strat de impletituri, apoi se pune pmant pan la suprafa; apa din imprejurimi se adun aici i se scurge in adancime contribuind astfel la uscarea terenului. Indiguirea se recomand in luncile joase peste care apele se revars in timpul viiturilor. Digurile se construiesc din pmant, din piatr infurat in plas de sarm sau din beton. Rolul lor este de a proteja terenurile agricole,ferindule de inundaii. Eroziunea solului Eroziunea solului este determinat de factori naturali (clima, relief, sol i vegetaie) precum i de om prin exploatarea neraional i abuziv a solului, prin distrugerea vegetaiei ierboase i lemnoase. Eroziunea poate fi de suprafa, determinat de apa provenit din precipitaii care nu se infiltreaz in sol ci se scurge pe versant i de adncime, ce reprezint forma de uvoaie sau fgae care formeaz in sensul scurgerii ogae, ravene, toreni, .a Eroziunea solului, anual, se concretizeaz prin pierderea pe glob a unei cantiti de 23 miliarde tone de sol,echivaland cu o suprafa de cca.7 milioane de ha teren agricol. In prevenirea i combaterea eroziunii solului pe terenurile in pant se recomand o serie de msuri i lucrri: cultivarea acestor terenuri cu ierburi perene sau cereale pioase ; lucrri de amenajare a versanilor prin care se urmrete reducerea pantei (valuri de pmant, canale de nivel, terase ); 4
lucrri
pentru dirijarea scurgerii apei pe versani prin canale ;
lucrri de combatere a eroziunii in adancime prin care se realizeaz reinerea i evacuarea apei in exces din bazinele de retenie prin debuee. Dintre msurile de prevenire i combatere a eroziunii, obligatorii sunt : executarea lucrrilor solului pe curbele de nivel ; stingerea ogaelor i ravenelor prin lucrri de nivelare ; amplasarea culturilor de pe versani pe curbele de nivel in faii sau intercalate cu benzi inierbate; lucrri de modelare a suprefeei versanilor prin valuri de pmant, anuri, taluzuri inierbate i amenajarea agroteraselor. 2.3.7.2.Irigaa Irigaia solului reprezint metoda i lucrarea prin care se introduce in stratul arabil al solului cantiti suplimentare de ap fa de ceea ce primete acesta din precipitaii i din apa freatic. Ea se justific economic dac asigur sporul de producie de 25100%. Irigaia reprezint aa dar, msura tehnic prin care se asigur aduciunea apei in cantiti optime pe suprafeele cultivate, in fazele critice de cretere i dezvoltare a plantelor. Apa folosit pentru irigaii trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: un coninut sczut de sruri, limita maxim admis fiind de 0,15 3,0 g/l ; s fie curat ; un coninut ridicat in oxigen ( 10-14 g/m3) un pH corespunztor (neutru); temperatura apei s fie peste 10-12 0C ; lipsa oricror substane toxice (reziduri de mercur, cianur de potasiu, petrochimice etc) lipsa oricror factori de infecie i infestare a culturilor. Ca surse de ap pentru irigat pot fi : apele de suprafa provenite din ape curgtoare, lacuri naturale i bazinele artificiale de acumulare ; 5
apele
subterane, unde au debit constant i nu sunt la adancimi
prea mari ; apele industriale; apele uzate (evacuate din orae prin reeaua de canalizare) supuse in prealabil procesului de epurare. Regimul de irigaii este o noiune complex ce include o serie de elemente tehnice : norma de irigare, norma de udare, norma de aprovizionare, numrul de udri, intervalul dintre udri. Norma de irigare este cantitatea total de ap, exprimat in m 3 / ha administrat solului pe parcursul intregii perioade de vegetaie a culturii in scopul completrii deficitului de ap. Norma de udare este cantitatea de ap , exprimat in m3/ ha care se administreaz unei culturi la un hectar, la o singur udare, intr-una din fazele critice ale plantelor. Udrile sunt de dou categorii: in perioada de vegetaie in afara perioadei de vegetaie ( de aprovizionare i de rsrire) Udarea de aprovizionare se aplic inainte de rsritul culturii pe un teren bine pregtit pentru ca plantele s beneficieze im prima faz de vegetaie de ap. Pentru culturile de primvar momentul cel mai favorabil de aplicare este toamna tarziu pe terenul arat. Pentru culturile de toamn momentul cel mai favorabil este dup semnat. Udarea de rsrire se practic imediat dup semnatul culturii in scopul umezirii patului germinativ. Metode de irigare : - dup scopul pentru care se irig, ea poate fi : de umezire, de fertilizare, de splare a solului; - dup modul cum se ofer ap culturilor : prin scurgerea apei la suprafa (udarea pe brazd), prin aspersiune, prin picurare, prin submersiune, subteran. 6
Pentru condiiile din ara noastr udarea pe brazd i prin
aspersiune reprezint metodele cele mai des aplicate. Udarea prin scurgere la suprafa prin brazde , cand apa se infiltreaz in sol, lateral sau vertical, formand un contur de umezire specific texturii solului irigat; se practic la culturile pritoare. Udarea prin aspersiune, caracterizat prin distribuirea apei la plante sub form de picturi de ploaie, folosind conducte i aspersoare; se realizeaz o umectare uniform a terenului in jurul plantei i o umezeal ridicat a aerului. Udarea prin picurare const in distribuirea apei direct la plant cu o intensitate foarte redus, printr-o reea de conducte din mase plastice cu diametrul mic, amplasate la suprafaa terenului sau ingropate in zona de dezvoltare a rdcinilor; se practic mai mult la culturile hortiviticole. Udarea prin submersie const in meninerea pe teren a unui strat de ap; se practic la cultura de orez. Udarea subteran se refer la distribuia apei direct la sistemul radicular al plantei, cu ajutorul unor galerii, executate cu plugul carti; estepracticabil la toate culturile, dar in mod deosebit la cele legumicole; e costisitoare; inc se experimenteaz. Sistemul de irigaie reprezint totalitatea suprafeelor, amenajrilor i dotrilor tehnice necesare aducerii apei de la surs la plantele de cultur. Elementele sistemului de irigaii necesit investiii considerabile pentru proiectare, punere in funciune i exploatare. Sistemul de irigaie intr-o zon trebuie s fie corelat cu consumul mare de energie electric care poate ajunge pan la 30-60 MW la o singur pornire. Unele sisteme sunt mecanizate i automatizate pentru a aduce apa prin deschiderea vanelor de la canalul principal la cele secundare de sector. Exist sisteme de irigaii unde conducerea apei i udrile se realizeaz pe baza unui 7
program pus pe calculator.
In Romania exist un potenial tehnic de irigat ce se ridic la cca.7,4 milioane hectare, ceece reprezint 36% din totalul suprafeei agricole sau 55% din cea arabil. Dac in 1958 Romania deinea 30.000 ha irigate pentru culturi de camp i 20.000 ha pentru orezrii, actualmente ara noastr are o suprafa amenajat de 3,2 milioane ha, din care numai cca. 1 milion ha este funcionabil. Dup 1989 amenajrile irigate au fost deteriorate si distruse pe cca. 2 milioane ha. La ora actual suprafeele irigate se reabiliteaz prin investiii de stat cu rezultate satisfctoare. Amenajrile exterioare a unui sistem de irigaii se refer la sursa de ap (lac ,baraj, rau, fluviu, ap freatic subteran); staia iniial de pompare de la surs, canalele magistrale de la surs; staia de repompare din canalul magistral; canalele secundare de sector. Pentru transportul apei de la surs se folosesc: canale din pmant impermeabilizate sau neimpermeabilizate; conducte, de suprafa sau ingropate ; jgheaburi din beton amplasate deasupra solului, care preiau un debit mare de ap. Amenajrile interioare cuprind amenajrile parcelelor de udat pe suprafee restranse i pe culturi agricole in care se aplic diferite metode de aducere a apei , folosind canale secundare, conducte ingropate (cu hidrani) sau de suprafa, sifoane, rigole, faii, instalaii de ploaie artificial (aspersiune) i instalaii prin picturi de ap (picurare).