2.5.

Factorii de vegetaie
Alturi de clim i sol la creterea i dezvoltarea plantelor concur
i factorii
de vegetaie, acetia reprezentand acele elemente constitutive ale
mediului natural,
care intervin activ in viaa plantelor, delimiteaz arealul de cultivare
al acestora i
determin capacitatea de sintez a materialului vegetal.
Principalii factori de vegetaie sunt : lumina sau radiaia solar,
cldura, apa,
aerul, substanele nutritive,radioactivitatea, electricitatea.
2.5.1. Relaiile plantelor cu factorii de vegetaie
Plantele intr intr-o anumit relaie cu factorii de vegetaie, care
sunt necesari
in toat perioada de vegetaie, de la germinat pan la maturitate, in
diferite cantiti
i de o anumit calitate. Relaiile dintre factorii mediului ambiant i
plante sunt
foarte complexe, de interdependen i integrare.
Factorii sunt de importan inegal in ceea ce privete durata,
intensitatea i
calitatea de aciune in decursul perioadei de vegetaie. Ei se
condiioneaz reciproc,
(fiind greu sau chiar imposibil de precizat contribuia fiecruia la
sporirea produciei
vegetale), i nu se pot substitui unul cu altul. In schimb se pot
conjuga dar i
neutraliza. In unele situaii factorii de vegetaie pot deveni
restrictivi pentru
procesele de cretere i dezvoltare prin aceea c devin nocivi dac
depesc anumite
limite, valori sau nu pot satisface in msura necesar cerinele
plantelor. In acest
caz, plantele rsar, infloresc, fructific sub potenialul lor biologic.
De aceea, toi factorii de vegetaie sunt relativ egali in procesul de
cretere i
dezvoltare , insuficiena unuia are repercursiuni negative asupra
plantelor.
Cunoaterea rapoartelor dintre factorii de vegetaie i plante ofer
cultivatorului posibilitatea ca prin mijloacele tehnice de care
dispune s poat
controla, regla i dirija aciunea acestora in anumite limite, s
asigure condiii
1

optime pentru desfurarea normal a ciclului biologic i obinerea

recoltelor
scontate.
2.5.2.Aerul face parte din componentele de via a plantelor; el
este un amestec
format din mai multe gaze, fiind prezent in atmosfer i sol in
spaiile lacunare.
Oxigenul este elementul care intreine viaa. El este indispensabil in
procesul
de respiraie. Plantele au nevoie de oxigen in toate fazele de
cretere i dezvoltare.
In perioada de incolire, de pild, seminele respir intens pentru a
furniza
embrionului energia necesar mobilizrii substanelor de rezerv .
Se apreciaz c intreaga vegetaie a globului absoarbe intr-un an
cca.150 miliarde
tone CO2 i elimin 400 miliarde tone de O2.
Dioxidul de carbon , este un gaz toxic pentru plante i animale.
Plantele ins
il folosesc in procesul de fotosintez, pentru creterea i
dezvoltarea lor. Ziua,
plantele absorb CO2 i elimin O2 . Este cunoscut faptul c 1 ha de
pdure fixeaz
circa 12 tone carbon din CO2 i elimin cca. 30 tone oxigen. Pentru o
recolt de
200 tone plantele asimileaz circa 3-9 tone carbon din aer. CO 2 din
sol nu trebuie
s depeasc limita de 1 %, el devenind in aceast concentraie
toxic pentru plante.
Azotul din aerul atmosferic i din aerul solului este un gaz inert atat
pentru
viaa plantelor cat i pentru animale. El nu poate fi asimilat de ctre
plante sub
form de azot elementar gazos ci doar de ctre bacteriile fixatoare
de azot sub
forma de nodoziti situate pe rdcinile plantelor leguminoase.
Reglarea regimului de aer din sol se poate realiza prin lucrri
agrotehnice ale
solului, de afanare sau de tasare , de drenare i fertilizare a solului
cu ingrminte
organice.
2.5.3. Apa este indisolubil legat de existena vieii pe Terra. Ea
este necesar
2

pentru declanarea proceselor fiziologice din sman in vederea

germinrii, in
sinteza diferitelor substane din plant, in circulaia elementelor
nutritive in organele
vegetative i de fructificare, pentru procesul de transpiraie, pentru
asigurarea
echilibrului mecanic al celulelor i esuturilor (turgescena), pentru
asigurarea
echilibrului termic al plantelor.
Nevoia in ap se mrete pe moment ce planta crete i
fructific,ceea ce conduce
la mrirea consumului de ap pentru formarea unei uniti de
substan uscat.
Pentru fiecare unitate de substan uscat planta consum 2001000 uniti de ap
din care cea mai mare parte este eliminat prin transpiraie.
Aceast cantitate de ap,
caracteristic intre anumite limite pentru fiecare specie se numete
consum specific
(coeficient de transpiraie) La grau, de pild, consumul specific este
de 518 l/kg., la
porumb 368 l/kg iar la sfecla de zahr 397 l/ kg.
Dup consumul specific, plantele de cultur se pot grupa in :
plante xerofite, cu consum redus de ap ;ele se pot cultiva in
zonele de step :
sorgul, iarba de sudan, meiul , lintea, .a.
plante mezofite, plante cu consum specific moderat :graul, secara,
floareasoarelui,
.a
plante hidrofite, plante ce necesit un consum mare de ap :
orezul,cartoful,
legumele,.a.
Reglarea regimului de ap din sol se poate realiza prin :
lucrri ale solului, de afanare, de distrugere a scoarei ce se
formeaz la
suprafa i favorizeaz evaporarea apei din sol ;
acoperirea deficitului de ap prin irigaii ;
meninerea stratului de zpad uniform prin instalarea de
parazpezi iarna in
zonele bantuite de vant;
inlturarea excesului de ap prin operaii de desecare i drenaj .
2.5.4. Cldura este necesar in tot cursul ciclului biologic,de la
germinare pan la
3

coacere.Cunoaterea temperaturii minime de germinaie are o

importan practic
deosebit pentru stabilirea perioadei optime de insmanare a
culturilor De
exemplu: lucerna,trifoiul i mazrea germineaz la temperatura
minim de 1-20C,
graul, secara,orzul,ovzul la 2-30C, macul, bobul, canepa la 3-40C,
sfecla de zahr la
4-50C,floarea soarelui i rapia la 5-60C, cartoful la 7-80C, porumbul ,
fasolea i soia
la 8-100C, castraveii,dovleceii la 10-120C, tutunul la 12-140C.
In cursul perioadei de vegetaie , plantele au nevoie de o
temperatur minim
de cretere, denumit zero biologic sau prag biologic a crei valoare
este de 50C la
plantele care provin din climatul temperat (grau,secar,
orz,mazre,.a.) sauu de 8100C,la cele originare din climatul cald (porumb, fasole,via de vie).
Evaluarea necesarului de cldur pentru fiecare plant se face prin
insumarea
temperaturilor medii zilnice din intreaga perioad de vegetaie,
rezultand constanta
termic sau suma de grade care st la baza zonrii culturilor
agricole.
Principala surs de energie caloric o constituie radiaia solar a
crei valoare
numit constant solar este de 1,94 cal /cm2 /minut. Fiind un factor
cosmic,
cldura nu poate fi reglat direct (cu excepia caselor de vegetaie,
a serelor,
rsadnielor ) ci numai indirect prin urmtoarele msuri:
lucrri ale solului i anume lucrri de afanare care favorizeaz
inclzirea solului ;
administrarea de ingrminte organice in diferite grade de
descompunere;
eliminarea excesului de ap ;
reinerea zpezii in strat uniform (20-30 cm) impiedic pierderile
de cldur din
sol ;
mulcirea solului,prin acoperire cu diferite materiale de culoare
inchis (turb,
mrani, gunoi bine descompus, folie de polietilen), reine cldura
din sol ;
4

cultivarea plantelor pretenioase fa de cldur pe versani cu

expoziie sudic .
2.5.5.Radiaia i lumina solar particip intens i direct la
procesul de fotosintez
alturi de ap i dioxidul de carbon. Radiaia fiziologic
condiioneaz direct
fructificarea plantelor, coninutul in zahr, grsimi, substane
proteice.
Plantele au pretenii diferite fa de lumin.Unele prefer intensiti
luminoase
mai ridicate (floarea-soarelui, sfecla de zahr, via de vie )altele
sunt adaptate la
condiii de lumin mai puin intens (fasolea, inul pentru fuior,
salata). Lumina
insuficient determin alungirea tulpinilor, creterea sensibilitii la
cadere, la
intemperii, la diferii duntori.
Plantele cultivate in condiii tehnologice optime au un coeficient de
conversie
al energiei solare de 1-3 % .Cea mai eficient utilizare a luminii este
la intensiti ale
acesteia de 20.000-30.000 luci i la dominana in compoziia
spectral a radiaiilor
luminoase cu lungimea de und cuprins intre 0,76-0,40 nm
(nanometri).
Fiind un factor de vegetaie de natur cosmic, reglarea regimului
de lumin al
plantelor se realizeaz indirect prin msuri ca :
asigurarea unei densiti optime la semnat in funcie de
preteniile plantelor
fa de lumin ;
combaterea buruienilor care priveaz plantele de cultur de un
regim optim de
lumin;
orientarea corespunztoare a randurilor la semnat pentru a
asigura plantelor
lumin pe parcursul intregii zile ;
amplasarea speciilor pretenioase fa de lumin (floarea-soarelui
plant
heliotrop, via de vie ) pe versanii suduci , versanii cei mai
insorii.
2.5.6. Substanele nutritive
5

Plantele cresc i se dezvolt folosind energia solar i substanele

nutritive din
mediul inconjurtor. Ele absorb O2, CO2, H din aer i ap iar celelalte
elemente
nutritive N, P, K,Ca, Mg, Fe, Na, Cl, Zn, S, Al, Cu, Mo, Bo,etc, din
srurile
minerale existente in sol.
Plantele absorb elementele nutritive din soluia solului sub form de
anioni i
cationi ai srurilor minerale.
Substanele nutritive sunt necesare in tot cursul perioadei de
vegetaie i in
deosebi in faza de cretere i de formare a organului comestibil.
Nevoia de hran
difer de la plant la plant iar rolul elementelor nutritive este
diferit in funcie de
metabolism.
Aciunea substanelor nutritive ca factor de vegetaie se manifest
in cadrul
unor intervale de optim, insuficien i exces. Dup D.Davidescu
(1968) elementele
nutritive conductoare in ridicarea produciei rman azotul, fosforul
i potasiul.
Azotul ia parte la creterea vegetativ,deci este necesar mai ales in
perioada
de cretere intens a plantelor. Lipsa (carena) in azot se manifest
prin culoarea
glbuie a frunzelor, nervuri proieminente rocate i ritm lent de
cretere. Excesul de
azot produce o cretere luxuriant, o culoare verde intens a
frunzelor.
Fosforul particip la sinteza substanelor proteice, el influeneaz
formarea
fructelor i se acumuleaz mai ales in organele de reproducere ale
plantei, in fructe
i semine.
Potasiul echilibreaz armonia dintre azot i fosfor atunci cand
acestea sunt
administrate in cantiti prea mari in sol. El se acumuleaz mai mult
in frunze i
tulpini , are un rol important in procesul de fotosintez, in
transportul i acumularea
glucidelor, in sinteza protidelor.

Asigurarea fertilitii naturale a solului se poate realiza fie prin

sistemul de
autoreglare a substanelor nutritive in sol,cand acesta ii reface
fertilitatea pe cale
natural, prin biomasa existent, prin asolamente fie prin sistemul
de reglare pe
cale artificial, prin imbuntirea fertilitii naturale prin aplicarea
unui sistem
tiinific de fertilizare cu ingrminte organice i minerale bazat pe
criterii
tehnico-economice.
In concluzie, pentru reglarea i imbuntirea regimului nutritiv se
recomand:
aplicarea de ingrminte i amendamente
executarea corect a lucrrilor solului
asolamente i rotaii raionale a culturilor
combaterea buruienilor
irigarea culturilor.