Contents

I. MEMORIU TEHNIC...............................................................................................................................................4
1.1 DEFINIREA REDUCTORULUI..................................................................................................................................4
1.2 TIPURI DE REDUCTOARE.......................................................................................................................................5
1.3 RODAJUL.............................................................................................................................................................10
1.4 ALEGEREA VARIANTEI ONSTRUCTIVE.................................................................................................................11
2.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL.........................................................................................................13
2.1 MPRIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE TOTAL...........................................................................................13
2.2 CALCULUL TURAIILOR......................................................................................................................................13
2.3 CALCULUL PUTERILOR.......................................................................................................................................14
2.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE............................................................................................................14
2.5 CALCULUL TREPTEI, PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI................................................................................14
2.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE, CALCULUL MODULULUI, AL DISTANEI AXIALE I AL ALTOR
ELEMENTE GEOMETRICE...........................................................................................................................................15
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONTROL. ABATERI SI TOLERANTE TEHNOLOGICE.............................................18
2.8 CALCULUL DE VERIFICARE A UNGERII...............................................................................................................19
2.9 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR........................................................................................................19
2.9.1 Proiectarea arborelui de intrare................................................................................................................19
2.9.2 Proiectarea arborelui de ieire..................................................................................................................20
2.9.3 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale......................................................................................22
2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse...............................................................................................24
2.9.5 Verificarea arborelui de intrare la solicitri variabile.............................................................................26
2.9.6 Calculul i verificarea rulmenilor............................................................................................................27
3. CALCULUL ELEMENTELOR REDUCTORULUI..........................................................................................29
3.1 CARCASA REDUCTORULUI..................................................................................................................................29
3.2 CAPACELE RULMENILOR...................................................................................................................................29
3.3 ALEGEREA DIMENSIUNILOR JOJEI.......................................................................................................................30
3.4 CALCULUL TEMPERATURII MEDII DE FUNCTIONARE A REDUCTORULUI..............................................................31
3.5 ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE PARALELE....................................................................31
4.BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................................33

I. MEMORIU TEHNIC
1.1 Definirea reductorului
Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu
angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la:
- micsorarea turatiei;
- cresterea momentului de torsiune transmis ;
- modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare;
- insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;
- distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai multe masini de lucru
In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile
angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre
turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care
unele roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport
de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate
(utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de masini.
Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se
clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. dupa raportul de transmitere:
- reductoare o treapta de reducere a turatiei;
- reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.
2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:
- reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire;
- reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt paralele.
3. dupa pozitia arborilor:
- reductoare cu axe orizontale;
- reductoare cu axe verticale;
- reductoare cu axe inclinate.

4. dupa tipul amgrenajelor:

- reductoare cilindrice;
- reductoare conice;
- reductoare hipoide;
- reductoare melcate;
- reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
- reductoare planetere.
5. dupa pozitia axelor:
- reductoare cu axe fixe;
- reductoare cu axe mobile.
Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este motat
direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste motoreductor.
In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza in
scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu frictiune, cu
surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.
1.2 Tipuri de reductoare
Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de:
- raportul de transmitere necesar;
- gabaritul disponibil;
- pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;
- randamentul global al schemei cinematice.
In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti
dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.
a) Reductoare cu roti dintate cilindrice.
Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece:
- se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici pana la puteri foarte mari
- rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare cu o treapta;
iT = 6,3 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 200, pentru reductoare cu 3
treapte;
- viteze periferice, vmax = 200 m/s;
- posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.

Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 9.49, avand dantura

dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt:
- intrarea in reductor, cu litera I;
- iesirea din reductor, cu litera E;
- cifrele 1, 2, 3, 4 rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere.
Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate
cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:
- reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si mijlocii,
viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de viteze;
- reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase;
- reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate mari
viteze periferice mici.

Fig. 1.1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

b) Reductoare cu roti dintate conice

Aceste reductoare schimba directia miscarii la 900, fiind utilizate atat in varianta constructiva
simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta combinata (impreuna
cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se
recomanda ca:
- reductoarele conice simple, cu iT max = 6, pentru puteri mici, randamente h max = 0,98;
- reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic), cu iT
= 4 40 si randamente h max = 0,96;
- reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic celelalte 2
trepte cu angrenaje cilindrice), cu iT = 20 180 si randamente h max = 0,95.

Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice
In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile de viteza
recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii:
- pentru danturi conice drepte, vmax = 3 m/s;
- pentru danturi conice inclinate, vmax = 12 m/s;
- pentru danturi conice curbe, vmax = 40 m/s.

Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale.

Reductoarele planetare au un singur grad de mobilitate iar reductoarele diferentiale, 2 grade de
mobilitate. In fig. 9.51 s-au prezentat 2 tipuri de reductoare planetare, cu scheme cinematice
simbolizate cu P1 (reductor planetar cu o treapta si un rand de sateliti) si P2 (reductor planetar
cu o treapta si 2 randuri de sateliti).
Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 9.51 sunt:
- roata centrala, a;
- satelit (sateliti), s, sau s1, s2;
- coroana, b;
- bratul port satelit, H.

Fig. 1.3. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)

Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de celelalte tipuri de
reductoare:
- constructie foarte compacta, greutate de 26 ori mai mica (la aceiasi putere
transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca momentul
de rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti;
- rapoarte de transmitere de 2...3ori mai mare.
Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si cerintele de montaj
foarte exigente.
Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc.
Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau aparatelor

pentru insumarea sau divizarea puterii.

c) Reductoare melcate
Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au axele de rotatie
asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 900), normala lor comuna este
distanta dintre axe.
Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre flancurile
dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate cu melc cilindric,
fig. 9.52, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita cerintelor mai severe de
executie si montaj.
La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de urmatoarele
caracteristici ale acestora:
- reductoarele melcate simple cu iT max = 80 (pentru la transmisiile de forta) si iT max =
1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici; melcul poate fi
pozitionat sus sau jos;
- pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare combicate
compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si un angrenaj melcat, constructie care
are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi raport de transmitere total, un
randament mai mare;
- la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari dintre
flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si necesita masuri
speciale de racire;
- sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).

Fig 1.4. Tipuri de reductor melcat

1.3 Rodajul
Rodajul joaca un rol foarte important in durata de exploatare si in buna functionare a oricarui
angrenaj, de unde si importanta care i se acorda. Rodajul se poate face pe diferite standuri ce se
pot grupa in doua categorii:

cu circuit inchis;

cu circuit deschis;

Cele cu circuit deschis sunt de preferat avind un consum mic de energie.

Moment ul de t or s iune
al ar bor elui de ies ir e

t [s ec ]
n1

0.3n0

0.5n0

0.5n0

n0

t1

t2

t3

t4

t5

t ur at ia(r ot / min0)

Fig.1.5 Schema de rodaj

In prima treapta se rodeaza angrenajul in gol cu o turatie de (0.3...0.4) n (n fiind turatia de
regim) timp de o jumatate de ora pina la o ora (t1 in ambele sensuri t1=30..60 min)
Se verifica in aceasta perioada daca functionarea cinematica este corecta,daca nu se
produc incalziri exagerate ale lagarelor,daca ungerea si etansarea se realizeaza corect.
In partea a doua se incearca ungerea in trepte pina la maximum de regim (M momentul
de torsiune) al angrenajului.
Durata de incarcare a fiecarei trepte va fi de cel putin o jumatate de ora (t2) iar numarul
acestora va fi de 3..5 trepte de incarcare egale.Turatia de lucru se ia 0.5 din n
Trecerea de la o treapta la cealalta se face lin si fara socuri.
La trecerea de la o etapa de incarcare la incarcarea nominala M se va mari turatia pina la
valoarea turatiei de regim n si se va efectua rodajul timp de cel putin o ora.
Rodajul are loc in ambele sensuri daca angrenajul lucreaza in timpul exploatarii in

ambele sensuri.
1.4 Alegerea variantei onstructive

Fig.1.2 Reductor melcat

Fig.1.3 Reductor melcat

Am ales pentru proiectul meu varianta 1 deoarece este mult mai functionala si prezinta un cost
de productie mai redus.

2.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1 mprirea raportului de transmitere total
Adoptarea unui raport de transmitere al transmisiei prin curele

itc` 1.9

Calculul raportului de transmitrere am angrenajului

ireal

iT
38

20
itc` 1.9

Alegerea raportului de transmitere standardizat

istas=20.5
Recalcularea raportului de transmisie al transmisiei prin curele

itc

iT
ireal

38
1.853
20.5

Calcularea raportului de angrenare theoretic al angrenajului melcat

U1,2=z2/z1=20.5
Alegerea numarului de inceputuri ai melcului
z1=2
Calculul numarului de dinti ai rotii melcate

z 2` i stas z1 41

z2=52
Verificarea ca z2 sa nu fie multiplu intreg al lui z1

z 2 41

20.5
z1
2
Raportul de angrenare real al angrenajului melcat

u1

z 2 41

20.5
z1
2

Verificare

ul

(u1, 2 ireal )
u1, 2

100 2.439

2.5% ul 2.5%

2.2 Calculul turaiilor

Turatia la motor;[rot/min]
nm=2400
Calculul turatiei arborelui de intrare in reductor; [rot/min]

n1

nm 2700

1421
itc
1.9

(7)
Calculul turatiei arborelui de iesire din reductor; [rot/min]

n2

n1
69.31
i stas

2.3 Calculul puterilor

Alegerea randamentului transmisiei prin curele dintate

tc 0.94

Alegerea randamentului pentru angrenajul melcatin functie de numarul de inceputuri

m 0.75

z1=2 rezulta
Alegerea randamentului unei perechi de rulmenti cu role

rul 0.99

Puterea la motor; [Kw]

Pm=1.4
Calculul puterii pe arborele de intrare in reductor; [KW]

P1 Pm tc rul 1.4 0.94 0.99 1.302

Calculul puterii pe arboreal de iesire din redactor; [Kw]

P2 P1 m rul 1.302 0.75 0.99 0.967

2.4 Calculul momentelor de torsiune

Calculul momentului de torsiune pentru arborele motor; [N m]
Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de intrare in redactor; [N m]

T1

9550 P1 9550 1.302

7.64
n1
1421

Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de iesire; [N m]

T2

9550 P2 9550 0.967

128.92
n2
69.31

2.5 Calculul treptei, predimensionarea angrenajului

Unghiul de presiune de referinta

20 o

Coeficientul inaltimii capului de referinta

ha=1
Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta
c1=0.25
Numarul de ore de functionare
Lh=15000
Alegerea materialelor pentru melc si roata melcata; [m/s]

v a1 (4 n1 3 T2 ) 10 5 (4 1421 3 7.64 ) 10 5 0.11

Material pentru melc 13Cr30
Material pentru roata melcate CuAl9Fe3T
Tensiuni limita pentru solicitarea la contact respective incovoiere

H lim 2 210
F lim 2 125

2.6 Calculul de dimensionare si verificare, calculul modulului, al distanei axiale i al

altor elemente geometrice
Coeficientul diametral al melcului
P2<4 rezulta q=12
Unghiul de inclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinta

1 arctan(

z1
2
) arctan( ) 9 0
q
12
[ MPa ]

Factorul de elasticitate al materialului rotilor;

Ze=155
Factorul zonei de contact

t arctan(
Zh

tan( )
tan( 20)
) arctan(
) 20.30
cos( 1 )
cos(9)

2 cos( 1 )
2 cos(9)

2.46
sin( t ) cos( t )
sin( 20) cos( 20)

Factorul regimului de functionare

Ka=1.25
Factorul dynamic
Kv=1.2
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii
K H 1
Numarul de cicluri de solicitare
N L 2 60 n2 Lh 60 69.31 15000 6.4071 10 7
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei

ZN2 8
(19)

10 7
10 7
8
0.9019
N L2
6.4071 10 7

Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact

HP 2 H lim 2 Z N 2 210 0.9019 189.41

Factorul de influenta a variatiei factorului de curbura

Se considera x=0
Zc=0.6+0.01 x + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q = 0.6286
Calculul distantei axiale pe baza solicitarii la contact; [mm]

a wnecH 0.6 (1

Z Z Z
z2
q 2x
)3 T3 ( e h c ) 2
K a K v K H
z2
HP 2
q 2 x

a wnecH 0.6 (1

12 2 0 3
155 2.46 0.6286 2
41
) 1.9892 10 5 (
)
1.25 1.1 1 111.231
67
189.41
12 2 0

Calculul distantei axiale pe baza solicitarii termice; [mm]

k=3.5

m 0.82

Coeficientul de transfer termic

1 10

Coeficientul de transfer prin fundatie

1 0.15

Puterea corelata la arboreal melcului

K1

8
8

0.8
1 10

K2=1
Pm1=P1 K1 K2=1.0416.
t=70 t0=20

A1 2

( z 2 4k 6) (q 3 k 8) 11 (k 2) 2
( z 2 q) 2

A1 2

( 41 4 3 6) (12 3 3.5 8) 11 (3.5 2) 2

2.543
(41 12) 2

B 0.01 [11

9 ( k 2)
9 (3.5 2)
] 0.01 [11
] 0.119
( z 2 q)
(41 12)

C1 0.0013

10 3 (1 m ) Pm1
4 1 (1 1 ) (t t 0 )

C1 0.0013

10 3 (1 0.85) 1.0416
0.0487
4 10 (1 0.15) (70 20)

(25)

a wnec.termic
a wnec.termic

B 2 4 A1 C1 B
2 A1

10 3

0.119 2 4 2.546 ( 0.0487) 0.119

10 3 116.951
2 2543

awnec=awnecH=116.921
Calculul modulului axial necesar; [mm]

m xnec

2 a wnec 2 116.951

4.41
q z2
12 41

mx=5
Realegerea coeficientului diametral al melcului in functie de m x
q1=10
Calculul distantei axiale elementare; [mm]

m x (q1 z 2 ) 5 (10 41)

127.5
2
2

Alegerea distantei axiale standardizate; [mm]

astas=125
Abaterea limita a distantei dintre axe
Fa=80
Coeficientul deplasarilor de profil a rotii melcate

x1
``

a stas q1 z 2 125 10 41

0 .5
mx
2
5
2

Calculul diametrul de referinta al melcului; [mm]

d.1=mx q1=50
Calculul diametrele de divizare; [mm]

d w1 m x (q1 2 x1 ) 5 [10 1] 45
d 2 m x z 2 5 41 205

Calculul diametrele cercurilor de picior; [mm]

d f 1 m x (q1 2 ha 2 c1 ) 5 (10 2 1 2 0.25) 37.5

(34)

d f 2 m x ( z 2 2 ha 2 c 2 x11 ) 5 (41 2 1 2 0.25 1) 187.5

Calculul diametrele cercurilor de cap; [mm]
d a1 m x (q1 2 ha ) 5 (10 2 1) 60
(36)

d a 2 m x ( z 2 2 ha 2 x11 ) 5 (41 2 1 1) 220

Calculul diametrului exterior al rotii; [mm]

k m 1 .5

d e 2 d a 2 k m m x 220 1.5 5 227.5

Calculul latimii rotii melcate; [mm]
b2=0.75 da1=45
Calculul lungimii melcului; [mm]

b1=(8+0.09 z2) mx=75.5

Deoarece melcul este rectificat si frezat lungimea lui se mareste cu 22.5 mm
b1=b1+25=98
Calculul vitezei periferice a melcului respective a rotii melcate; [m/s]

v1

d w1 n1 45 1421

3.437
60000
60000

v2

d 2 n2 205 69.31

0..763
60000
60000

Recalcularea unghiului de inclinare a elicei

2 arctan(

z1
2
) arctan( ) 11.3099 0
q1
10

Calculul vitezei de alunecare; [m/s]

v a1

v1
0.3.437

3.5050
cos( 2 ) cos(11.3099)

Alegerea factorului dynamic

Pentru treapta de precizie 8 si viteza de alunecare <5 m/s allege
KV=1.3
Recalcularea factorului zonei de contact

t arctan(

tan( )
tan( 20)
) arctan(
) 20.16 0
cos( 2 )
cos(11.3099)

w arctan(

z1
2
) arctan(
) 13.9210
q1 2 x1
10 1

ZH

2 cos( w )
2 cos(13.921)

2.56
sin( t ) cos( t )
sin( 20.16) cos( 20.16)

Recalcularea coeficientului Zc
Zc=0.6+0.01 x1 + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q1 =0.6172
Calculul tensiunii efective de contact

H 0.45 Z e Z h Z c T3 (

q1 2 x1
z2
z2
)3
K a K v K H 166.81
aw
q11 2 x1

0.85 HP 2 H 1.02 HP 2
160.65 166.81 193.19
Calculul numarului de dinti a rotii echivalente rotii melcate

Z n2

z2
41

43.7
3
3
cos ( w ) cos (13.921)

Factorul de forma a dintelui rotii melcate pentru solicitarea la incovoiere

YFa2=1.73
Factorul inclinarii dintilor pentru solicitare la incovoiere

3 2
3 12.095
1
0.899
2
2

Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii

K F K H 1
Calculul tensiunii maxime de incovoiere pentru dintele rotii melcate

F2

1.5 T3 K a K v K F YFa 2
d w1 d 2 m x

15.69

Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la solicitarea de incovoiere

N L 2 25 10 7
1.42 10 7 25 10 7
YN 2 9

10 6
0.629
N L2

Calculul tensiunii admisibile pentru solicitarea de incovoiere

FP 2 F lim 2 YN 2 125 0.745 113.24

F 2 FP 2

2.7 Calculul elementelor de control. Abateri si tolerante tehnologice

Calculul grosimii melcului pe coarda in sectiune normala, respectiv frontala; [mm]

S n mx (

2 x tan( )) cos( ) 5 ( 2 0.5 tan( 20)) cos(11.309) 6.2253

2
2
St mx (

2 x tan( )) 5 ( 2 0.5 tan( 20)) 6..2033

2
2

Valorile
de mai sus sunt valori corespunzatoare angrenajului fara joc. In realitate trebuie sa existe un joc intre
flancuri pentru ca la incalzirea in functionare a angrenajului acesta san u se blocheze.
Alegem o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj a rotilor dintate
in angrenare de tip C

[ m]

Calculul abaterii minime a grosimii spirei melcului;

Abaterea superioara a grosimii spirei melcului E ss pe coarda normala de referinta se
adopta ca suma a doi termini astfel:
Pentru ajustaj de tip c rezulta
ESSI=95
Pentru treapta de precizie 8 rezulta
ESSII=100
ESS=ESSI+ESSII=95+100=195

[ m]

Alegerea bataii radiale a spirei melcului;

fr=21
Alegerea tolerantei la grosimea spirei melcului;

[ m]

[ m]
Pentru o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c rezulta;
Ts=60

2.8 Calculul de verificare a ungerii

Calculul distantelor de la suprafata libera a uleiului la axa rotilor; [mm]

H 1 max 0.95

d f1
2

a stas 0.95

37.5
125 142.81
2

Calculul vitezei periferice a melcului; [m/s]

v1

d w1 n 2 30 1200

1.88
60000
60000

H 1 min

k 2 d a1
3 2 60

a stas

125 134.9
k
2
3
2

k=3

H 2 max 0.95

df2
2

a stas 0.95

187.5
125 214.06
2

Calculul vitezei periferice a rotii conduse pe cilindrul de rostogolire

v2

d 2 n 2 205 69.31

0.74
60000
60000

H 2 min

k 2 d2
3 2 205

a stas

125 159.17
k
2
3
2

(63)
Verificarea ungerii
H2min-H1max=16.98
Diferenta trebuie sa fie de cel putin 10 mm
Se constata ca este satisfacuta conditia de ungere pentru angrenaj

2.9 Proiectarea si verificarea arborilor

2.9.1 Proiectarea arborelui de intrare

Fig1.5.Proiectarea arborelui de intrare

Rm1 860
MPa

Rm1 600
Deoarece

MPa se calculeaza un coeficient k:

k1

Rm1
1.5636
550

Momentul echivalent pentru care se alege diametrul captului de arbore de intrare:

M te1

T2
7640

4.974 10 3
k1 1.5636

=>
Se aleg diametrele arborelui de intrare; [mm]

d1 28
mm(ales din coloana c)

d 2 d1 2 28 4 32
d 3 35
mm (diametrul rulmentului)

d 4 36
mm

2.9.2 Proiectarea arborelui de ieire

Rm 2 800
MPa

Rm1 600
Deoarece

MPa se calculeaza un coeficient k:

k2

Rm 2
1.4545
550

Momentul echivalent pentru care se alege diametrul captului de arbore de ieire:

M te2

T2 198.92

13676
k 2 1.4545
=>

Se aleg diametrele arborelui de ieire:

d1 40
(ales din coloana b)

d 2 38 2 50
(diametrul rulmentului)

d 3 58

Alegem manseta de rotatie 03204207-1 F conform STAS 7950/2-87 pt arborele de intrare respectiv
05007008-1 F pt arborele de iesire.

Fig.1.4 Manseta de rotatie

Alegem 2 rulmenti cu bile pe un rand 6307 conform STAS 3041-87 pentru arborele de
intrare,respectiv 6210 pentru arborele de iesire .

Fig.1.5 Rulment cu bile

2.9.3 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale

Marimi de intrare :
p=1.4 [kW] puterea de la arborele motorului de antrenare
n = 2700 rot/min turatia elementului conducator ( M.E. de antrenare )
itc = 2 raportul de transmisie prin curea
Etapele calcului :
a) Alegerea tipului curelei
Se adopta din STAS 7192-83 o curea trapezoidala ingusta tip SPZ 800
b) Alegerea diametrelor primitive ale rotilor
Conform STAS 1162-67 se adopta diametrul primitive al rotii mici :
Dp1=100 mm
Conform acestei valori, se determina si diametrul rotii primitive mari:
D p 2 2 itc 2 100 200 mm

Aceasta valoare coincide cu diametrul standardizat al rotii primitive mari.

c) Determinarea distantei axiale preliminarii
0.7 D p1 D p 2 A 2 D p1 D p 2 0.7 240 A 480

Din relatia de mai sus, adoptam A=450 mm

d) Calculul unghiului dintre ramurile curelei :

2 arcsin

D p 2 D p1
2 A

2 arcsin

100
7.08
2 450

e) Determinarea unghiului de infasurare pe roata mica de curea, respective pe roata mare de

curea

1 180 180 7.08 172.9 0

e) Determinarea lungimii primitive a curelei

L p 2 A cos

1 D p1 2 D p 2

2 360

905.58

Se va rontunji pana la valorea standardiazata si se realege LpSTAS=1000 mm

Pentru a asigura corectitudinea calculului, se va recalcula distanta axiala A conform relatia :

3.141

L pSTAS
1 D p1 2 D p 2
1000
172.9 100 172.9 200
360

360

A

7.08
2 cos
2 cos
2
2
260.38 mm

f) Calculul vitezei periferice a curelei

D p1 n
60000

3.141 100 2400

14.136m / s
60000

g) Determinarea preliminara a numarului de curele :

z0

cf P
c L c P0

1.2 1.4
0.86
0.9 0.96 2.23

z=1
c 1 0.003 180 1 1 0.003

172.9=0.96
Unde, cf coeficientul de functionare care se alege in functie de natura masinii motoare,
si a celui de lucru. In continuare, vom considera cf=1
P0 puterea nominala transmisa de o curea
h) Frecventa indoirii curelei

f 10 3 x

v
LPSTAS

10 3 2

14.136
28.27 Hz
1000

Unde x numarul de roti din transmisia cu curea

i) Forta periferica transmisa de curea

F 10 3

P
1 .4
10 3
445
v
14.36

j) Forta de intindere initiala a curelei F0 si cea de apasare a arborilor ( sunt egale )

F0 S 2 F 2 401.14
890 N

l p 8.5 mm
nmin 2.5 mm
mmin 9 mm
f 8 1mm

38 1
r 0.5mm

Fig. 1.6 Cureaua trapezoidala

2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse

Fig.1.7 Schema de calcul la solicitri compuse a arborelui de intrare

Pentru calcularea forelor tangeniale, radiale respectiv axiale trebuie s cunoatem urmtoarele
valori:

v1
0.604

0.623
cos( ) cos(14.036)

va

0.055
n funcie de acest valoare alegem

'

din tabel. Se calculeaz mai departe:

0.055

0.0585
cos( ) cos( 20)

a tan( ' ) a tan( 0.0585) 3.3497

n continuare se calculeaz forele:

Ft1

2 T1 2 7640

509.33
d1
30

Ft1 Fa 2
N

Ft 2

Ft1
509.33

1816.9
Ft 2 Fa1
tan( ) tan(14.036 3.3497 )

Fr1

Ft1 tan( ) cos( ) 509 tan( 20) cos(3.3497 )

611.85
sin( )
sin( 14.036 3.3497 )
Fr1 Fr 2

S a 890
N (fora din curea)

d w1 45
mm (diametrul de divizare al melcului)

a 97
b 92

mm
mm

c 110

mm
Se scriu ecuaiile de momente n plan vertical i orizontal dup care se calculeaz reaciunile:

S a a Fa1
A:

d w1
Fr1 b H B (b c ) 0
2

H B 351.9
N

S a ( a b c) Fa1
B:

d w1
Fr1 c H A (b c) 0
2

H A 1852.9
N

Trebuie s se ndeplineasc condiia:

H A H B S a Fr1

1852.9 351.9 890 611

VB (b c) Ft1 b 0

Condiie ndeplinit

A:

VB 231.97
N

V A (b c) Ft1 c 0
B:

V A 277.36
N

R A H V A2 1873.5
2
A

R B H V 421.48
2
B

2
B

Se calculeaz momentele pentru aa numitele seciuni periculoase:

M 1 S a a 86330

3-1:

Nmm

M 4 S a ( a b) H A b 4036.8
1-4:
2-4:
1-3:

Nmm

M 4 H B c 3870.9
Nmm

M 4 V A b 25520

Nmm

M ' 4 V B c 25517

2-3:

Nmm

M 1 max M 12
86330 Nmm

M 4 max M 42 M 42 M ' 24 52922

Nmm
Compresiune:

c1

4 Fa1 4 1816.9

1.889
d 32
35 2
MPa

c4

4 Fa1 4 1816.9

1.689
d 42
36 2
MPa

ncovoiere:

i1

i4

32 M 1 max 86330 32

20.59
d 33
35 3
MPa

32 M 4 max 52922 32

11.5
d 43
36 3
Nmm

Torsiune:

t1

16 M t 16 7640

2.615
d 33
35 3

t4

16 M t 16 7640

1.875
d 43
36 3
(98)

e1 ( i1 c1 ) 2 4 t21 36.85

ai 125
MPa <

e 4 ( i 4 c 4 ) 2 4 t24 11.02

ai 125
MPa <

Mpa

2.9.5 Verificarea arborelui de intrare la solicitri variabile

r 860
MPa

1 0.5 r 0.5 860 430

MPa
Se aleg coeficienii din diagramele respectiv tabelele prezentate n cartea Proiectarea arborilor
Jula A.

k 1.875
0.7

1 0.92 2 2.6 1 2 2.392

v 45.9526
MPa

ca 1.5
c

k
v

8.3563

ca
>

1 220 0.092 r 299.12

0 396 0.166 r 538.76

MPa
MPa

k 1 .5

0 .7
2.392

v 2.7389
m 0

c

2 1 0
0.1104
0

k
v m

121.9094

ca
>

c0

c c
c2 c2

8.3368

ca
>

2.9.6 Calculul i verificarea rulmenilor

Etapele verificarilor rulmentilor sunt urmatoarele :
a) Calculul sarcinilor axiale
Fr

H 1 V1 1816.9 2 277.36 2 1837.9 N

Fas 0.5

Fr
611.85
0 .5
179.96 N
Y
1 .7

b) Aflarea fortei axiale ce incarca perechea de rulmenti

Consideram ca rulmentul din stanga se inchide. Se considera dealtfel, ca forta axiala care
solicita rulmentul
echivalent perechii este egala cu forta axiala ce solicita rulmentul din perechea ce se inchide:
Fa Fa1 Fas 1902.67 212.25 2017.9 N

c) Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta

Fa
e P Fr 1.12 Y Fa
Fr

Daca,
Fa
e P 0.67 Fr 1.68 Y Fa
Fr

Fa 2017.9

1.097 P 0.67 1837.9 1.68 1.5 2017.9 6316.5 N

Fr 1837.9
Astfel,
d) Se determina factorul fortelor suplimentare

f f k f s fn 1.1 1.2 1 1.22

Unde, f coeficient dinamic

fk tine seama de precizia angrenajului montat pe rulmenti, pentru precizie normala
fk=1.2
fs coeficientul fortelor suplimentare specifice , fs=1.2
fn = 1
e) Se corecteaza sarcina dinamica echivalenta necesara

Pc P f 1.22 6316.5 7706.1N

f) Durabilitatea rulmentului echivalent (milioane de rot.)

C
L
Pc

10
3

26

7.7061

10
3

57.605

g) Durabilitatea rulmentului echivalent (in ore)

Lh

L 10 7 57.605.12 10 7

96009
n 60
1200 60

h) Verificarea condiitilor

Lh Lha 96009 15000

Se verifica conditia!

3. CALCULUL ELEMENTELOR REDUCTORULUI

3.1 Carcasa reductorului

Carcasa reductorului se va efectua n mare parte constructiv, pentru ca elementele ce

alctuiesc reductorul s fie asamblate/poziioanate corect.
Cu toate acestea se va ine cont de anumite elemente cum ar fi:
s grosimea carcasei ( pentru reductor cu o treapt )
s = 0.025 * 125 +1 = 4.125 mm se ia 10 mm
Celelalte mrimi se vor executa precum desenului de ansamblu.

3.2 Capacele rulmenilor

Pentru fixarea corect a rulmenilor se vor utiliza capace laterale ( i cel mai des utilizate)
precum cel din figura urmtoare. Acestea permit reglarea jocului axial n rulmen i n limite
mai mari.

Fig. 1.8 Capac de fixare pentru rulmeni

Dimensiuni:
d=8 mm

m=10 mm
D1=168 mm
D2=156 mm
e=10 mm
D4=104 mm
e3=0 mm
e1=min.5 mm
3.3 Alegerea dopului de golire
Se va utiliza dop de golire cu cap hexagonal i fr orificiu interior. Rolul dopurilor de
golire este \cela de a facilita schimbul de ulei, dup un anumit timp de functionare.

Dimensiuni:
d=10 mm
D=20 mm
H=5.5 mm
l=12 mm
a=3 mm
s=13 mm
p=1.5 mm
Fig 1.9 Dop de golire

3.3 Alegerea dimensiunilor jojei

d=5
d1=12
p=1.25 pasul filetului
D=25

D1=18
H=20
l=12
Fig.1.11 Joja
Am ales pentru angrenajul melcat o joja cu fixare prin ajustaj deoarece aceasta este plasata in
partea superioara a reductorului

3.4 Calculul temperaturii medii de functionare a reductorului

Temperatura de functionare a reductorului se stabileste din conditia de echilibru termic.

Astfel, caldura produsa in timpul functionarii a reductorului sa fie egala cu cea evacuata in
mediul inconjurator prin conductibilitate, radiactie, convectie, etc.
In cazul racirii naturale in ipoteza functionarii de lunga durata si admitand ca toate
pierderile de putere se transforma in caldura si ca racirea carcasei reductorului se face in
principal prin radiatie, temperatura medie de functionare este :

Pp

K l S

t0

Pe Pi
1.2 0.939
20
4.29 20 24.29 C
0.016 48.65 0.20 300000
0.121579.2

K
Unde,
=0.016,

K
- coeficientul de transfer termic prin carcasa reductorului, se adopta

- coeficientul care tine seama de evacuarea caldurii prin placa de fundatie,

S suprafata libera a reductorului,
t0
t0
- temperatura initiala, se considera a fi =20.

Dupa cum se vede, temperatura limita de 75

nu se atinge.

3.5 Alegerea si verificarea asamblarilor prin pene paralele

Fig1.12 Pana paralela

Rezistentele admisibile ale materialului penelor OLC50

as 32.....50 MPa

af 32..........48Mpa
Pentru arboreal de intrare
Alegem pana A6x6x225
Verificare la strivire
4 T1
4 7640
s1

8.32 as
d 2i h l 24.5 6 25
Verificare la forfecare
2 T1
2 7640
f1

8.32 af
d 2i b l 24.5 6 25
Pentru arborele de iesire
Alegem pana A16x12x45
Verificare la strivire
4 T3
4 198920
s2

27.8 as
d e h l 53 12 45
Verificare la forfecare
2 T3
2 198920
f2

10.4 af
d e b l 53 16 45
Alegem pana A14x9x65
Verificare la strivire

 s3

4 T3
4 198920

36.085 as
d 3i h l 35 9 45

Verificare la forfecare
2 T3
2 198920
f3

18.043 af
d 3i b l 35 14 45

4.BIBLIOGRAFIE
Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.
Antal, A. & colectiv "ndrumtor de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic ClujNapoca, 1983.
Antal, A. "Curs".
Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Romnesc, Craiova, 1989.
Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmeni. ndrumar de proiectare", Lito Universitatea Braov,
1979.
Rdulescu, Gh. & colectiv "ndrumator de proiectare n construcia de maini", vol.3, Bucuresti,
Editura tehnic, 1986.
Antal, A. & Ttaru O. Elemente privind proiectarea angrenajelor, Editura ICPIAF SA, Cluj
- Napoca, 1998.