MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

8.1 CALCULUL CARACTERISTICII EXTERIOARE A

MOTORULUI

Pmax 54.4

kW

-puterea maxima

Mmax 112

Nm

-moment maxim

nP 5500

rot/min

-turatia corespunzatoare puteri maxime

nM 3000

rot/min

-turatia corespunzatoare momentului maxim

Pmax
MP 9554
nP

Nm

-momentul coresp.puteri maxime

(1.1)

MP 94.498
Ke 0.125
Ce Ke nP

-coef. a carui valori depind de tipul motorului

0.2

-coeficient de elasticitate

(1.2)

Ce 0.7
Ca 1.5 0.5 Ce

-coeficient de adaptabilitate

(1.3)

Ca 1.15
2

2 C e 3 C e C a

C e 1

0.334

(1.4)

2.331

(1.5)

3 2 C a C e

C e 1 2

2 Ce Ca

Ce 1

n 0 100 5000

1.666

(1.6)

rot/min

Puterea in functie de turatie se calculeaza cu relatia :

Pn Pmax

n
n

nP
nP

nP

kW

(1.7)

in care:

Pmax este puterea maxima dezvoltata de motor, in kW

np
------turatia corespunzatoare puterii maxime, in rot/min
a,b,g--------coeficienti ce depind de coeficientul de elasticitate si
adaptibilitate

coficientul de

Momentul in fuctie de turatie se calculeaza cu relatia :

MP
n
Mn

10
nP

2
n
n
P

daNm

in care :
Mp este momentul corespunzator puterii maxime, in Nm
np-------turatia corespunzatoare puterii maxime, rot/min
,,----coeficienti

(1.8)

60

40

Pn
Mn

20

110

210

310

410

n
FIG.1.1 CARACTERISTICA DE TURATIE EXTERIOARA

8.2 Calculul sistemului de franare

Dimensionarea de ansamblu a franelor
Stabilirea momentului de franare la puntile autovehiculului
-repartizarea statica a greutatii autovehiculului pe punti

m1 580

[kg ]

m2 395

[kg ]

masa repartizata pe puntea fata

masa repartizata pe puntea spate

510

ma 975

[kg ]

masa totala a autovehiculului

g 9.81 [m/s ]

acceleratia gravitationala

dV 27.7 [m/s]

variatia vitezei la 20 km/h transformata in m/s

dt 15 [s]

variatia timpului necesar atingerii vitezei maxime

rezulta ca

dV
amax
dt

[m/s2]

amax 1.847

[m/s2]

Cmy 0.02 coeficientul momentului de tangaj

Cx 0.32

coeficientul de rezistenta a aerului

La 4805 [mm] lungimea autovehicolului

ha

Cmy
Cx

La 10

ha 0.604 [m]
Cz 0.4

coeficientul de portanta

k 0.028 kg m

A 2
V 22.222 [m/s]
Ga ma g
3

Ga 9.565 10
G1 m1 g

G1 5.69 10

[N ]

G2 m2 g
3

G2 3.875 10
Ga ma g

[N ]

[N]

Ga 9.565 10
G1
1
Ga

[N ]

0.595
G2
2
Ga
1

0.405

2 1

L 2630

[mm]

ampatament

hg 535
G2
a
L
Ga

[mm]

inaltimea pana la centrul de greutate

a 1.065 10
[mm]
G1
b
L
Ga
3
b 1.565 10[mm]
-caracteristica centrului de greutate

hg

0.203

Calculul coeficientului de rezistenta la rulare

Vmax1 20 [km/h]
Va Vmax1
k 1.16 -coeficient ce tine cont de starea pneurilor
p 2

[N/cm2]

2
3
0.019
0.00245 Va
0.042 Va

k
f

3
3 2
100
100

p
4
p
p

f 0.014
f 0.38

valorile medii ale coeficientului de rezistenta la rulare f=0.010...0.014 din tabelul

2.1 [1] Potincu pag.30

0.2

Calculul coeficientului de aderenta

max

20 deg

f cos max

0.357

Stabilirea sarcinilor pe cele doua punti

Acceleratia in finctie de unghiul pantei este dat de relatia:

i 1 2 3
i

30
2

30
a1 ( i ) amax gsin i

a1 ( i )

m
2

1.847

0.821
-0.193

Calculul reactiunilor la franare

Scriind ecuatia de moment fata de punctul A rezulta:

zf1

hg
hg Ga dV ha k A 2 b
2
Ga cos i
Ga sin i

V 0.00471 CzA V
L
L
L g dt
L 13
L
b

in care:
Fif este forta de inertie in timpul franarii, in N
Ga este greutatea automobilului, in N
Z1f este reactiunea pe puntea fata
Acceleratia la franare pe drum orizontal este data de relatia:

af 0.88 g
af 8.633

m
2

in care:
g este acceleratia gravitationala, in m/s2
Acceleratia la franare in functie de unghiul rampei este:

a2 ( i ) af gsin i
a2 ( i )
8.633
9.658
10.672

Forta de inertie la franare este:

Fif ( i ) ma a2 ( i )

Fif ( i )

[N]

8.417103
9.417103
1.041104

Din relatia de mai sus rezulta:

hg Ga dV ha k A 2 b
2
Z1f ( i ) Ga cos i
Ga sin i

V 0.00471 CzA V
L
L
L g dt
L 13
L
b

hg

Z1f ( i )
6.055103
5.8210 3
5.526103

hg
hg Ga dV ha k A 2 a
a
2
Z2f ( i ) Ga cos i
Ga sin i

V 0.00471 CzA V
L
L
L g dt
L 13
L
Z2f ( i )
4.2410 3
4.016103
3.751103

Rezultatele obtinute trebuie trecute in tabelul 6

a2

Fif

Z1f

Z2f

[gr]

[m/s2]

[N]

[N]

[N]

8.633

2.374 10

9.658

2.656 10

10.672

2.935 10

30
2

30

1.914 10

1.254 10

5.897 10

2.551 10

1.888 10

1.213 10

4
4

Stabilirea razei de rulare

Din simbolul anvelopei rezulta urmatoarele valori:
[mm ]
B 185
65
H
B
100

balonajul anvelopei

H 120.25 [mm ]

inaltimea anvelopei

d 15

diametrul jantei

[toli ]

d 15 25.4
d 381

[mm ]

Cu aceste valori se poate calcula raza nominala folosind formula:

rn

( d 2 H)
2

rn 310.75

[mm ]

Cunoscand raza nominala se poate determina raza de rulare tinind cont de faptul ca ea reprezinta (0.8..0.9)
din raza nominala .

rr 0.8 rn

rr 248.6

[mm ]

raza de rulare

Calculul momentului de franare ale puntilor

Mf1 ( i ) Z1f ( i ) rr

Mf1 ( i )
5.375105
5.167105
4.906105

[Nmm ]

Z1f ( i )

Mf2 ( i ) Z2f ( i ) rr [Nmm ]

Z2f ( i )

Mf2 ( i )
3.764105
3.565105
3.3310 5

Calculul raportului momentelor de franare

(i)

(i)

Mf1 ( i )
Mf2 ( i )

1.428
1.449
1.473

1.997

Calculul coeficientuluio de raport la fortele de freanare pe punti

0.666

0.334

1
1

Calculul fortei totale de franare

Ff Ga
Ff 3.415 10

[N ]

Ff1 1 Ff
Ff1 2.276 10

[N ]

Ff2 2 Ff

Ff2 1.14 10

[N ]

Calculul franelor cu disc

Sunt notate cu ri- raza interioara, cu re-raza exterioara ale coroanei circulare de disc,
unde are loc frecarea si cu N- forta normala pe disc, data de placile de frictuine.
Pentru calculul momentului de frecare se foloseste figura ,unde s-a notat cu
-unghiul la centru, in radiani, a zonei de conact dintre placile de frictiune si discul franei.

Raza exterioara a discului de frana:

re 119 [mm ]

Raza interiora a discului de frana

ri 0.62 re
ri 73.78
Raza medie

rm

[mm ]

re ri
2

rm 96.39

[mm ]

Coeficientul de elasticitate se v-a calcula cu relatia

0.35

coeficientul de frecare

0.1

coeficientul de frecare dintre placa suport a garniturii si bolturile

de fixare

45 deg

sin
f

2 r
m

 93.932

0.789

re

2
1 1

E 0.534

Dimensionare discurilor si a placutelor de frana

Zona de contact dintre dintre placile de frictiune si discul franei se calculeaza cu relatia:

2
2
re ri

[mm^2 ]

Presiunea de contact dintre placile de fictiune si disc, daca se considera o repartizare uniforma ,este:

2 N

N
A

nec

2
2
re ri

Pe elementul de arie in coordinate polare:

dN

p dA
dFf

dA

d d

va fi repartizata o forta normala

care creaza la o miscare relativa o forta de frecare:

dN

Momentul fortei de frecare dFf in raport cu axul de rotatie a discului este:

dMf

dFf

p d d

deci momentul de frecare total Mf realizat de o placuta de frictiune este pentru nf suprafete de franare:

nf 2

numarul suprafetelor de frecare

Mf

1
3

p nec nf

3
3
re ri

tinand seama de de expresia presiunii, rezulta:

re ri
2
Mf1 N
n
2
2 f
3
re ri

2
Mf1 68.711 m kg s [Nmm ]

Relatiile de dependenta intre forta de apasare a placutelor S si forta de apasare a placii pe disc N sunt:

S N 1 N

S
1 1

Luiand in considerare diametrul exterior al jantei, care este:

d 327.66 [mm ]
am luat diametrul exterior al discului ca fiind:

de 238

[mm ]

de
re
2
re 119

[mm ]

din relatia de dependenta intre re si ri avem:

ri re 0.65

ri 77.35

[mm ]

considerand ca la o roaata avem doua suprafete de frecare si ca valoarea momontului de franare la roata
este Mf1, atunci vom putea calcula forta normala N de apasare a placii pe disc.

re ri
2
N
n
2
2 f
3
re ri

3 re ri Mf1
N
2 r 3 r 3 n
i
f
e
2

N 0.985 m kg s

[N ]

Luand presiunea medie admisibila pe suprafata placutelor de frictiune care este in contact cu discul ea avand
valoarea:

p 2.5 [da N/cm]

se calculeaza unghiul de infasurare necesar folosind relatia:

2 N

nec

nec

5.521 10

2
2
p re ri
3

m kg s

deg

vom alege:
nec

40 deg

Avand unghiul de infasurare a placutelor de frana, se calculeaza aria zonei e contact:

nec

2
2
re ri
2

A 2.855 10

[mm^2 ]

Calculul transmisiei hidraulice

Diametrul cilindrului de lucru:
2

N 0.985 m kg s [N ]

po 7.000

dc

4 N

po

dc 0.423 m

0.5

0.5 1
kg[mms]

b 1230
a 250

Forta la pedala care realizeaza cu ajutorul cilindrului principal presiunea p

din circuitul hidraulic
raportul de transmitere al pedalei

b
ip
a
ip 4.92
randamentul hidrauluic
h

0.95

diametrul cilindrului principal se ia eal cu cel al cilindrului receptor

dp dc
raportul de transmitere hidraulic

d
c
ih

dp

ih 1

Fp

N 1

ip ih h
2

Fp 0.211 m kg s [N ]

Cursa pedalei
diametrele cilindrilor de lucru

dc1 dc
dc2 dc

diamerele pistoanelor cilindrilor de lucru

dp1 dp
dp2 dp
jocul dintre piston si tija de actionare

jp 0.5

[mm ]

1.5

[mm ]

Sp

dc1

ip 4 S1

dp1

Sp 100

dc2

4 S 2

dp2

jp

[mm ]

Cursa pistonului cilindrului de lucru

jocul radial mediudintre placuta si disc

j 0.4

[mm ]

uzura radiala a garniturii de frictiune admisibila in exploatare

u 0.5 b
u 615

[mm ]

deformatia garniturii de frictiune

0.9

[mm ]

Volumul de lichid care intra in cilindri

deplasarea placutelor

sb 5

Vc

[mm ]

dc sb
4
2

Vc 0.704 m kg s [mm^3 ]

Cursa pistonului principal

sp 0.1 dp

sp 0.042 m

0.5

kg

0.5 1

[mm ]

7.4. Calculul termic al franelor

La franarea de oprire seconsidera ca toaa caldura produsa este preluata de discul franei.
Daca se considera o deceleratie constanta pentru franare, densitatea fluxului de caldura q v-a
scadea liniar cu viteza. Neglijand rezistenta aerului si rezistenta de rulare, se poate considera ca:

Lucrul mecanic specific ce caracterizeaza garnitura de frictiune e definit de relatia:

-aria garniturilor de frictiune fiind
A

3500 4

[mm^2 ]

-lucrul mecanic de franaer

V 20

1 Ga 2
Lf
V
26 g
4

Lf 1.5 10

[Nmm ]

-lucrul mecanic specific

Lf

Ls
A
Ls 1.071

[N/mm ]

Puterea specifica pe garnitura de frictiune

deceleratia:

afmax 8.6 [m/s^2 ]

viteza maxima

Vmax 27.7 [m/s ]

greutatea autovehiculului

Ga 9.565 10

[N]

masa autovehiculului

Ga
ma
g
ma 975

[kg ]

puterea necesara franarii

P ma afmaxVmax
P 2.323 10

[W ]

puterea specifica

Ps

P
A

Ps 16.59

[W/mm^2 ]

Incarcarea specifica a garniturii de frictiune

In unele cazuri penru aprecierea solicitarii garniturilor de frictiune in loc de piterea specifica se utilizeaza
incarcare specifica data de relatia:

Ga
qs
gA
qs 0.07

[N/mm^2 ]

Cantitatea de caldura degajata la franare intr-o secunda

forta de franare care actioneaza asupre discului

Fft po A
4
Fft 3.43 10

[N ]

V
Q Fft
427
3
Q 1.607 10 [cal ]

Densitatea fluxului de caldura

qd

Q
A

qd 0.115

[cal/mm^2]

In cazul franarii densitatea fluxului de caldura care se degaja este proportionala cu

puterea specifica de frecare la alunecare a discului pe garnitura.
La compararea autovehiculelor de anumita clasa se poate considera produsul
Vaf V g este constant (la franarea intensiva pana la limita de aderenta). Inseamna ca puterea
specifica de frecare la alunecarea discului pe garnitura este proportionala cu raportul Ga/A,
raport ce poate fi considerat ca parametru pentru aprecierea incalzirii franelor.

qo

ma 2 rr V
427
4

qo 2.271 10

[J/mm ]

Cresterea temperaturii discului

masa specifica

78

[g /mm^3]

caldura specifica

cs 0.12

[cal /gC]

conductivitatea
t

0.04 10

[mm ^3/s]

grosimea discului

[mm ]

cresterea temperaturii

8 qo
V
10
9 cs
3.6 t 2 rr

max

max 6.82

[C ]

cresterea maxima a temperaturii discului v-a fi:

tmax T max

tmax 7.559

9
8

k 1

[C ]

90k