Studiul 5 Strategia Dma Perceptia Investitorilor Straini

Analiza percepţiei investitorilor străini
asupra mediului de afaceri din România

Studiu calitativ şi cantitativ
Echipa editorială
Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului
Anca POŞTEA (coordonator)

Dr. Oana GHERGHINESCU
Dr. Lucian CIOLAN
Roxana CHESOI
Coordonatorul echipei de proiect

Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU
Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Cornelia SIMION, Director
Emil IONESCU, Manager de Proiect
Ruxandra ANDREI
Laurenţiu GRIGORESCU
Sanda MAZILU
Mulţumiri
Acest studiu nu ar fi putut fi realizat fără contribuţia valoroasă a multor specialişti

români care ne-au întărit convingerea că numai prin colaborare se pot atinge performanţe
în calitate, cantitate şi timp.
Autorii studiului mulţumesc tuturor acelora care au participat la procesul de consultări
directe sau care au completat chestionarele on-line.
Apreciem în mod deosebit sprijinul constant şi consistent din partea:
‐ Conducerii MECMA, direcţia Mediu de Afaceri şi colegilor din cadrul diverselor
ministere implicate pe aspecte specifice, pentru alocarea de resurse şi sprijin.
Mulţumiri speciale următoarelor persoane care au făcut eforturi apreciabile în cadrul
procesului de elaborare a studiului:
‐ Anca Harasim, Camera de Comerţ Americană în România, Amcham;
‐ Doina Ciomag, Consiliul Investitorilor Străini, FIC;
‐ Silvia-Stefania Radu, IBM – programe guvernamentale;
‐ Cornelia Rotaru, Asociaţia Femeilor Antreprenor din România;
‐ Cristian Pârvan, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România;
‐ Radu Tătucu, Banca Mondială Washington;
‐ Vlad Penescu, Irina Berar, Alexandru Mănescu, Fundaţia Centrul pentru Implementarea
Managementului Performant.
CUPRINS
1. Sumar executiv ...................................................................................................... 8
2. Introducere .......................................................................................................... 9
2.1. Proiectul ........................................................................................................... 9
2.2. Contextul studiului ............................................................................................. 10
3. Scopul şi obiectivele studiului .................................................................................. 11
4. Metodologia Consultantului ..................................................................................... 12
5. Definiţii ............................................................................................................. 16
6. Situaţia internaţională şi naţională a investiţiilor ........................................................... 17
6.1 Criza economică globală ....................................................................................... 17
6.2 Prezentare cadru legislativ, politici, strategii UE ......................................................... 18
6.2.1 Reglementări UE ........................................................................................... 18
6.3 Fonduri UE........................................................................................................ 21
6.4 Cadrul Legislativ în România .................................................................................. 24
6.5. Cadrul OECD referitor la investiţii........................................................................... 24
6.5.1 Politici cadru pentru investiţii (Policy Framework for Investment - PFI) ......................... 24
6.5.2 Programul “The Investment Compact for South East Europe” ..................................... 25
6.5.3 Evaluarea reformei politicilor cadru adresate investiţiilor străine conform IRI ................. 26
7. Analiza principalilor indicatori care influenţează decizia pentru investiţie străină ...................... 36
7.1 Aspecte statistice – comparaţie între ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est după 2000 ............ 36
7.2 Analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici în România ............................................. 45
7.2.1. Analiza Produsului Intern Brut (PIB) ................................................................... 47
7.2.2. Evoluţia consumului final ............................................................................... 48
7.2.3. Analiza evoluţiei diferitelor sectoare din economie ................................................ 48
7.2.4. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu euro ............................ 49
7.2.5. Analiza balanţei comerciale ............................................................................ 49
7.2.6. Analiza indicatorilor legaţi de forţa de muncă ...................................................... 53
7.2.7. Analiza evoluţiei indicelui preţurilor de consum .................................................... 55
7.3 Eximbank ......................................................................................................... 55
7.4 Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS): .......................................................... 57
7.5 Investiţiile străine directe în România ....................................................................... 60
7.5.1 Performanţa şi potenţialul României de a atrage investiţii străine directe...................... 60
7.5.2 Analiza situaţiei investiţiilor străine directe în România în perioada 2003-2008 ............... 63
7.6 Impactul cadrului fiscal din România asupra percepţiei investitorilor străini ......................... 66
7.6.1. Principalele coordonate ale impozitării persoanelor juridice în România ...................... 66
7.6.2. Analiză comparativă privind caracteristicile regimului fiscal în România şi alte state ....... 71
7.6.3. Armonizarea fiscală la nivelul Uniunii Europene .................................................... 75
7.6.4. Percepţia investitorilor străini asupra fiscalităţii din România ................................... 77
8. ANALIZA SWOT A MEDIULUI DE AFACERI .......................................................................... 80
9. Concluzii şi recomandări............................................................................................ 82
9.1 Măsuri propuse pentru strategia guvernamentală MECMA ................................................ 84
Bibliografie ............................................................................................................... 86
Anexa 1 - Focus grup din 2 martie 2010 – Ghid de întrebări ..................................................... 88
Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 2 martie 2010 cu tema „Mediul de afaceri din
România – ostil sau agreabil pentru investitorii străini? .......................................... 89
Anexa 3 – Chestionar on-line .......................................................................................... 90
Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line .............................................................................. 98
Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la percepţia investitorilor
străini asupra mediului de afaceri din România .................................................... 107
Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate ........................................................................... 109
Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010 ..................................................... 110
Anexa 8 – Chestionar de evaluare măsuri propuse pentru stimularea investiţiilor străine în România... 112
Anexa 9 – Evaluare SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de stimulare a
investiţiilor străine în România ....................................................................... 115
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Lista figurilor
Figura 2-1. Componentele Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului Pag 10

de afaceri
Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor Pag 13
Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative Pag 14
Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor Pag 15
Figura 6.5.2 – 1 Factori cheie în determinarea climatului investiţional Pag 25
Figura 6.5.3 – 1 Cadrul de evaluare a politicilor de investiţii Pag 26
Figura 6.5.3 - 2 – Suport Guvernamental pentru stabilirea investiţiilor Greenfield Pag 27
Figura 6.5.3 - 3 – Elementele Cheie ale unei strategii de promovare şi facilitare a Pag 28
investiţiilor
Figura 6.5.3 - 4 – Cadrul de evaluare a politicii fiscale Pag 31
Figura 6.5.3 - 5 – Cadrul de evaluare a politicii de concurenţă Pag 32
Figura 6.5.3 - 6 – Cadrul de evaluare a politicii comerciale Pag 33
Figura 6.5.3 - 7 – Topul determinanţilor ISD în ţările din Europa de Sud -Est Pag 34
Figura 6.5.3 – 8 – Cadrul de evaluare al reformei de reglementare Pag 34
Figura 6.5.3 – 9 – Structura de evaluare a capitalului uman Pag 35
Figura 7.1.1 - Pondere din PIB EU 27 ţări, PIB pe locuitor în Putere Standard de Pag 36
Cumpărare
Figura 7.1.2 - Pondere a veniturilor în PIB Pag 37
Figura 7.1.3 – Evoluţia productivităţii orare a muncii Pag 38
Figura 7.1.4 – Evoluţia costurilor cu forţa de muncă Pag 39
Figura 7.1.5 - Comparaţie între ţările Europene a salariului minim pe economie, în Pag 40
EURO
Figura 7.1.6 - Comparaţie între ţările Europene a parităţii puterii de cumpărare Pag 40
Figura 7.1.7 – Evoluţia exportului de bunuri Pag 41
Figura 7.1.8 – Evoluţia exportului de servicii Pag 41
Figura 7.1.9 – Evoluţia Balanţei de Plăţi Netă Pag 42
Figura 7.1.10 – Evoluţia Balanţă de Plăţi – Venituri din ISD Pag 42
Figura 7.1.11 – Evoluţia Balanţă de Plăţi Netă – Venituri din IP Pag 43
Figura 7.1.12 – Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB Pag 44
Figura 7.2 - 1 Evoluţia PIB Pag 47
Figura 7.2 - 2 Evoluţia ratei de creştere PIB Pag 47
Figura 7.2 - 3 Evoluţia consumului final Pag 48
Figura 7.2 - 4 Evoluţia sectoarelor industriale Pag 48
Figura 7.2 - 5 Evoluţia Cursului de Schimb Pag 49
Figura 7.2 - 6 Evoluţia Balanţei Comerciale Pag 50
Figura 7.2 - 7 Evoluţia Balanţelor Pag 50
Figura 7.2 - 9 Evoluţia Plăţilor Pag 51
Figura 7.2 - 10 Evoluţia Balanţei Veniturilor Pag 52
Figura 7.2 - 11 Structura Comerţului Exterior pe zone de export Pag 52
Figura 7.2 - 12 Structura comerţului exterior pe zone de import Pag 53
Figura 7.2 - 13 Evoluţia populaţiei Pag 53
Figura 7.2 - 15 Evoluţia Salariilor Pag 54
Figura 7.2 - 16 Evoluţia preţurilor Pag 55
Figura 7.5 - 1 Evoluţia soldului ISD în perioada 2003-2008 Pag 63
Figura 7.5 - 2 Repartizarea soldului ISD pe principalele activităţi economice Pag 64
5
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Figura 7.5 - 3 Tipuri de ISD Pag 64

Figura 7.5 - 4 ISD pe regiuni de dezvoltare Pag 65
Figura 7.5 - 5 ISD pe ţări de provenienţă Pag 65
Figura 7.5 - 6 Soldul contului curent şi investiţiile străine directe Pag 66
Figura 7.6 – 1 Top ţări cu cea mai dură fiscalitate Pag 72
Figura 7.6 – 2 Impozite raportate la PIB Pag 72
Figura 7.6 – 3 Timpul alocat plăţii taxelor în UE (ore) Pag 74
Figura A4.1. Investirori existenţi sau potenţiali Pag 98
Figura A4.2. Percepţia investitorilor cu privire la nivelul şi calitatea informaţiilor Pag 99
privind
Figura A4.3. Surse de informaţii privind mediul de afaceri Pag 99
Figura A4.4 Domenii atractive cu privire la investiţii în România Pag 101
Figura A4.5 Domenii de interes în ţara de origine a investitorilor Pag 101
Figura A4.6 Aspecte atractive cu privire la decizia de a investi în România Pag 102
Figura A4.7 Distribuţia interesului investitorilor în funcţie de regiunile de dezvoltare Pag 102
Figura A4.8 Incidenţa dificultăţilor instituţional-administrative cu care s-au Pag 103
confruntat investitorii conform răspunsurilor înregistrate la chestionarul publicat pe
website
Figura A4.9 Frecvenţa situaţiilor în care investitorii s-au confruntat cu cazuri de Pag 104
corupţie în mod direct
Figura A4.10 Forme specifice de corupţie cu care s-au confruntat investitorii Pag 104
Figura A4.11. Ponderea percepţiei asupra raporturilor între diferiţi actori Pag 105
Figura A4.12 Principalele probleme socio-culturale care afectează încrederea Pag 105
investitorilor în mediul de afaceri din România
Figura A4.13 Măsurile de facilitare/sprijin de care ar dori să beneficieze investitori Pag 106
străini în România, conform chestionarului publicat pe website
Figura A4.14 Principalele motive pentru care investitorii străini au renunţat să Pag 107
investească în România
Figura A9-1 Percepţie generală asupra măsurilor de sprijinire a investiţiilor străine Pag 119
Figura A9-2 Măsurile Administrativ – Instituţionale - Reprezentarea diferenţelor Pag 119
subtile de percepţie
Figura A9-3 Măsuri de Facilitare a accesului la finanţare - Reprezentarea Pag 120
diferenţelor subtile de percepţie
Figura A9-4 Măsurile legislative şi fiscale Reprezentarea diferenţelor subtile de Pag 120
percepţie
Figura A9-5 Alte măsuri de suport Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie Pag 121
Figura A9-6 Măsuri de creştere a vizibilităţii - Reprezentarea diferenţelor subtile de Pag 121
percepţie
Lista tabelelor
Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite Pag 15
la elaborarea studiului
Tabelul 7.1.1 Evoluţia costurilor cu forţa de muncă 2003-2007 (Euro) Pag 39
Tabelul 7.1.2 Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB (%) Pag 44
Tabelul 7.21. Relevanţa indicatorilor selectaţi în analiză din perspectiva percepţiei Pag 46
investitorilor străini
Tabelul 7.6 - 1 Cotele de calcul pentru impozitul pe venit datorat de nerezidenţi Pag 68
Tabelul 7.6 - 2 Măsuri fiscale pentru promovarea investiţiilor străine directe Pag 78
Tabelul A4.1 Situaţia investiţiilor şi evoluţia acestora în conformitate cu răspunsurile Pag 103
la chestionarului on-line
6
Lista Abrevierilor
EFAMA Asociaţia Europeană a Administratorilor de Fonduri

ARIS Agenţia Română pentru Investiţii Străine
AOAR Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România
CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
AMCHAM Camera de Comerţ Americană în România
CRPC Centrul Român pentru Promovarea Comerţului
CRPCIS Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine
CE Comisia Europeană
CNADNR SA Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale SA
CNCFR SA Compania Naţională de Căi Ferate SA
CIS Consiliul Investitorilor Străini din România
CDS Credit default swap
DMA Direcţia Mediul de Afaceri
FEM Forumul Economic Mondial
GAC Global Advisory Committee
HG Hotărâre de Guvern
EIPA Institutul European pentru Administraţie Publică
ICC International Chamber of Commerce (ICC)
IP Investiţii de Portofoliu
ISD Investiţii Străine Directe
MiFID Market in Financial Instruments Directive
MA Mediu de afaceri
MECMA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
UN Naţiunile Unite
OG Ordonanţă a Guvernului
OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
PFI Policy Framework for Investment
PIB Produs Intern Brut
RIA Regulatory Impact Analyis
IPF Strategia de promovare şi facilitare a investiţiilor
IRI The Investment Reform Index
GC The United Nations Global Compact
UE Uniunea Europeană
7

1. Sumar executiv
În condiţiile crizei financiare globale şi a relativ recentei aderări la Uniunea Europeană,

România are nevoie de concentrarea acţiunilor şi a talentelor de care dispune, nu numai
pentru supravieţuire dar în special pentru a-şi identifica direcţiile de dezvoltare rapidă, de
reducere a inadvertenţelor structurale şi economice, de fructificare a oportunităţilor cu
efect asupra creşterii competitivităţii, prin valorificarea calităţii oamenilor şi a muncii
deja realizate până în prezent. Pentru a răspunde acestei nevoi, Guvernul României, prin
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Direcţia Mediul de Afaceri, a
iniţiat proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi
dezvoltarea mediului de afaceri”, care porneşte de la analiza situaţiei economice
prezente, poziţionarea României faţă de alte state membre UE, analiza bunelor practici
internaţionale şi nu în ultimul rând, de la consultarea reală şi efectivă cu mediul de
afaceri românesc. Aceste elemente de fundamentare a Strategiei sunt urmărite şi în
studiul de faţă, care îşi propune o analiză a percepţiei investitorilor străini asupra
mediului de afaceri din România şi respectiv elaborarea unor recomandări şi identificarea
unor direcţii generale de acţiune, formularea obiectivelor pe termen scurt şi mediu
aferente acestor direcţii, precum şi a măsurilor care să conducă la atingerea obiectivelor.
Concluziile analizelor, obiectivele şi măsurile propuse în studiu, reprezintă aşadar atât
rezultatele gândirii teoretice cât şi cele ale experienţei practice a reprezentanţilor
mediului de afaceri românesc.
Dorim să argumentăm afirmaţiile prezentate mai sus printr-o structură a studiului în 10
capitole, după cum urmează:
 Cap 2 Introducere prezintă proiectul, necesitatea proiectului, contextul
internaţional al studiului şi relevanţa acestuia în cadrul proiectului;
 Cap 3 Scopul şi Obiectivele Studiului prezintă cele 3 principale obiective ale
studiului, precum şi premizele acestuia;
 Cap 4 Metodologia Consultantului descrie metodele şi mijloacele abordate de
consultant în etapele de colectare a datelor şi de analiză a lor;
 Cap 5 Definiţii face referire la definiţiile şi tipurile investiţiilor străine;
 Cap 6 Situaţia internaţională şi naţională a investiţiilor se referă la cadrul
legislativ şi reglementările UE privind investiţiile străine, la cadrul legislativ din
România privind încurajarea investiţiilor străine; de asemenea sunt prezentate
Programele Operaţionale Sectoriale privind Fondurile Structurale puse la dispoziţia
României de către UE în perioada de programare financiară 2007-2013
evidenţiindu-se tipul de beneficiar şi domeniile de aplicare a acestora, precum şi
cadrul investiţional şi de evaluare a reformei politicilor pentru investiţii propus de
către OECD. În acest sens sunt prezentate liste de verificare pentru realizarea unei
bune strategii de promovare a investiţiilor şi cazuri de bună practică (CzechInvest).
 Cap 7 Analiza principalilor indicatori care influenţează decizia privind
investiţiile străine prezintă o statistică comparativă privind nivelul investiţiilor
străine după anul 2000 în ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, analiza evoluţiei
indicatorilor macroeconomici din România, precum şi situaţia statistică a
investiţiilor străine directe din România în perioada 2003-2008; în acest sens este
analizat şi impactul cadrului fiscal din România asupra percepţiei investitorilor
străini ca factor de succes pentru atragerea acestora.
8
 Cap 8 Analiza SWOT a mediului de afaceri prezintă punctele tari, slabe,

oportunităţile şi ameninţările privind mediul de afaceri din România în perspectiva
identificării factorilor care pot contribui la îmbunătăţirea acestuia;
 Cap 9 Concluzii şi recomandări cuprinde obiective de atins pentru creşterea
atractivităţii mediului de afaceri din România şi măsurile aferente îndeplinirii
acestor obiective structurate pe domenii de interes.
2. Introducere
2.1. Proiectul
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) implementează proiectul
„Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri”, cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia),
Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional
„Dezvoltarea Capacităţii Administrative” şi are ca obiectiv general îmbunătăţirea
capacităţii MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză,
monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea Strategiei
Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor reprezintă un element
central al politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor
condiţii propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea
afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată, competitivă. Sprijinirea, protejarea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin
elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice.
Acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de afaceri au la bază
cunoaşterea clară a contextului în care trebuie să aibă loc intervenţia publică, a
oportunităţii şi impactului acesteia. Astfel, autoritatea publică îşi stabileşte obiective,
linii de acţiune şi activităţi specifice în cadrul unui proces complex de planificare
strategică.
Eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de afaceri depinde
în mare măsură de capacitatea autorităţii publice (în acest caz Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Mediul de Afaceri) de a analiza nevoile actuale,
de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune strategică şi de a o duce la
îndeplinire.
În acest context, obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea
MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi
evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii Guvernamentale
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Potrivit termenilor de referinţă, elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea mediului de afaceri este fundamentată pe şapte studii pilot, studii
tematice preliminare care urmează să furnizeze concluzii şi recomandări pentru capitolele
corespunzătoare ale documentului final. Studiile reprezintă o îmbinare de cercetare şi
analiză de politici şi sunt centrate pe următoarele domenii, aşa cum apar ele în caietul de
sarcini şi în oferta tehnică:
1. Analiza bunelor practici internaţionale - studiu comparativ;
2. Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei – studiu de evaluare;
9
3. Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri

din România - studiu calitativ şi cantitativ;
4. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - studiu calitativ şi cantitativ;
5. Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România -
studiu calitativ şi cantitativ;
6. Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în
subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de
Afaceri - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ;
7. Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ.
Aria de cuprindere a strategiei acoperă cinci componente majore: cadrul instituţional,
comportamentul responsabil în afaceri, investiţiile şi climatul investiţional, serviciile de
consultanţă pentru afaceri şi profesiile liberale (vezi figura următoare).
Figura 2-1. Componentele Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri
2.2. Contextul studiului

Problematica investiţiilor străine a fost şi este intens dezbătută, existând, în acest sens,
preocupări atât la nivel naţional cât şi internaţional. La nivel macroeconomic, investiţiile
străine directe (ISD) au susţinut creşterea economică atât direct, prin suplimentarea
capitalului intern destinat achiziţionării de active fixe cât şi indirect, prin stimularea
investiţiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea activităţilor
productive. În plus, investiţiile străine au reprezentat o sursă importantă de finanţare a
deficitului de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenţa între intrările şi
ieşirile de capital) accentuându-se odată cu creşterea intrărilor de capital străin.
De asemenea, ISD au influenţat semnificativ nivelul de trai al populaţiei şi au demarat
cercetări în nenumărate domenii tocmai pentru a obţine un nivel de cunoaştere tot mai
10
înalt. Studiul prezent se concentrează preponderent pe ISD, deşi sunt abordate pe cât
posibil şi investiţiile străine de portofoliu (ISP), datorită capabilităţii reduse de corelare a
timpului dedicat studiului cu disponibilitatea experţilor ISP.
În cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi
dezvoltarea mediului de afaceri”, studiul percepţiei investitorilor străini asupra României
îşi propune să evidenţieze aspectele prezentate în numeroase rânduri de Camerele de
Comerţ bilaterale, de către Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi susţinute de asociaţiile
oamenilor de afaceri din România şi anume că „România are încă un mare potenţial dar
trebuie să-şi facă temele – să rămână atractivă, să păstreze investitorii existenţi şi să
atragă noi investiţii” – Raport asupra Investiţiilor Elveţiene, februarie 2010. În analizele
cuprinse în studiu, am dorit să evidenţiem poziţia României raportată la ţări ale Europei
Centrale şi de Sud-Est care reprezintă atât concurenţi principali, cât şi exemple de bună
practică.
Nivelul de dezvoltare economică influenţează atât volumul cât şi structura fluxurilor de
ISD generate şi receptate de o ţară. Există o relaţie bidirecţională între nivelul de
dezvoltare economică al ţărilor Central, Est şi Sud-Est Europene şi volumul fluxurilor de
investiţii străine directe receptate de către acestea. Astfel, decalajele iniţiale existente
sub raportul volumului de ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului de dezvoltare al ţărilor
mai sus menţionate, care a influenţat, la rândul lui, volumul intrărilor de capital străin.
Decizia de a investi într-o anumită ţară se bazează pe o analiză amănunţită a factorilor
locali (avantajele ţării gazdă), corelaţi cu necesităţile de rentabilitate ale agenţilor
economici şi mărimea (intensitatea) riscului aferent operării într-un mediu străin.
Deşi mărimea pieţei şi costul factorilor de producţie sunt principalele motivaţii ale
companiilor multinaţionale de a investi în Europa Centrală şi de Est, o importanţă din
ce în ce mai mare este acordată mediului economic şi politic (stabil), calităţii
instituţiilor guvernamentale, sistemului juridic (stabil şi transparent), nivelului de
acces la informaţii şi gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de
comunicaţii etc).
În spiritul unei abordări riguroase, în studiu au fost utilizate informaţii şi date statistice
furnizate de EUROSTAT, UNCTAD, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de
Statistică, Comisia Naţională de Prognoză şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
3. Scopul şi obiectivele studiului

Studiul Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din
România - studiu calitativ şi cantitativ îşi propune să îndeplinească următoarele
obiective:
1. Identificarea „stării de fapt” în sectorul abordat, precum şi a tendinţelor de
evoluţie/de dezvoltare, la nivel internaţional şi naţional;
2. Identificarea şi analiza problemelor şi disfuncţiilor care trebuie înlăturate şi care
pot servi pentru argumentarea unor decizii şi măsuri de sprijinire a mediului de
afaceri;
3. Oferirea de recomandări (de politici publice), bazate pe cercetare şi analiză şi
validate cu părţile interesate, care să fie preluate şi dezvoltate în Strategie.
Pentru a atinge obiectivele menţionate, studiul Analiza percepţiei investitorilor străini
asupra mediului de afaceri din România a fost elaborat avându-se în vedere:
o Fundamentarea pe evidenţe/date relevante, colectate şi analizate de
profesionişti, dintr-o varietate de surse: literatură de specialitate (studii,
11
documente, analize de referinţă din domeniu), chestionare adresate grupurilor

ţintă, focus-grupuri şi interviuri;
o Orientarea către politicile publice, studiul este menit să fundamenteze viitoare
documente de politică publică (strategia pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri şi implicit, decizii cu privire la domeniul pe care îl abordează;
o Caracterul generativ, prin angajarea în direcţia formulării de concluzii şi
recomandări necesare elaborării strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri;
o Cadrul comun de referinţă, care face ca, în măsura posibilităţilor şi fără a afecta
specificitatea fiecărui domeniu de analiză, să existe o structură comună şi, mai
mult, o matrice comună de analiză pentru fiecare din cele şapte studii.
4. Metodologia Consultantului
În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării şi analizei
datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă şi calitativă. Pentru a creşte
validitatea concluziilor şi a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă
de analiză tridimensională care presupune verificarea/validarea datelor din cel puţin trei
surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea
încrucişată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia şi aceluiaşi
fenomen (Figura 4-).
Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv):
1. Analiza documentelor/analiza de conţinut
2. Ancheta pe bază de chestionar on-line (Anexa 3)
3. Focus-grupul (Anexa 1 prezintă protocolul general de derulare a focus-grupului)
4. Interviul semi-structurat (Anexa 5 prezintă structura interviului şi Anexa 6 prezintă
numele persoanelor intervievate)
5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse (Anexa 8 cuprinde lista
măsurilor propuse, Anexa 7 cuprinde lista instituţiilor şi a persoanelor prezente la
sesiunea de validare).
12
Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor
Pentru a putea creşte validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare

cuprinzătoare pe eşantioane reprezentative statistic, ci o eşantionare orientată, bazată pe
abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor key stakeholders/persoane cheie şi
solicitarea de recomandări de la aceştia pentru a extinde aria de cuprindere a procesului
de colectare de date), s-a optat pentru o metodologie mixtă, care include atât metode
cantitative, cât şi calitative, subsumate cercetării aceleiaşi teme.
Perspectiva tridimensională se regăseşte şi la acest nivel, după cum se poate observa în
figura de mai jos (Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative).
Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al acestui
studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective şi tipuri de metode/date care
permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a dezvolta un document strategic,
posibil de adoptat şi implementat ulterior la nivel de politică publică.
13
Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative
La baza procesului prin care concluziile esenţiale şi propunerile/direcţiile de acţiune

ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces în trei etape, aşa cum se poate
vedea în figura următoare (Figura 0 4. Procesul de formulare a concluziilor şi a
recomandărilor)
Validarea concluziilor şi recomandărilor specifice studiului s-a făcut prin întâlniri de
validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste întâlniri au avut două scopuri:
1. Validarea concluziilor şi recomandărilor studiului;
2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune pe care
le va include strategia, ca document final.
În Tabelul 4-1 sunt prezentate, în rezumat, principalele metode calitative şi cantitative
folosite.
Trebuie menţionat că metodologia folosită se bazează foarte mult pe participarea celor
interesaţi care îşi pot susţine şi argumenta punctele de vedere într-un cadru organizat1.
1
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro
14
Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor
Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite la elaborarea studiului
Tip cercetare Metode Instrumente Surse
Cantitativă
Chestionare Chestionare online, în FG, Membrii grupului ţintă
în interviuri şi în
dezbateri
Cercetare de Colectarea de date şi Date secundare
birou informaţii secundare sau existente în documente
extragerea de date care strategice, studii,
au fost deja colectate rapoarte
Cercetarea online Colectarea de date Site-uri pe Internet
secundare sau extragerea
de date care au fost deja
colectate
Calitativă
Focus grup Paneluri simultane de Reprezentanţi ai
experţi instituţiilor şi
persoanelor din grupul
ţintă
Interviurile de Interviuri individuale: În principal cu
adâncime directe sau prin telefon AMCHAM, FIC, Camere
de Comerţ bilaterale,
reprezentanţi din
grupul ţintă
15
Pentru analiza percepţiei grupurilor de interese referitoare la măsurile propuse spre

dezbatere, din perspectiva criteriilor relevanţă, eficienţă, eficacitate, impact şi
sustenabilitate, s-a folosit o Metodologie prelucrare statistică. Astfel, informaţiile
colectate de la respondenţi au fost introduse într-un sistem informatic de prelucrare
statistică a datelor (SPSS). Pe baza răspunsurilor, exprimate în cadrul unei scale de tip
Likert, s-a conceput o bază de date.
Pentru analiza statistică s-au folosit ca indicatori următorii parametrii:
 Valorile minime şi maxime pentru fiecare dintre criteriile analizate;
 Valorile medii şi mediile criteriilor analizate;
 Dispersia valorilor şi abaterile standard.
Toate valorile au fost aproximate şi rotunjite în plus sau în minus prin raportare la
unitatea 0.5. Interpretarea rezultatelor obţinute s-a realizat ca tendinţă şi nu ca valoare
absolută.
5. Definiţii
 Investiţiile străine reprezintă acea componentă a fluxurilor internaţionale care reflectă
scopul unei entităţi (persoană fizică sau juridică) rezidente într-o ţară, de a obţine un
interes (pe termen scurt sau lung) într-o companie rezidentă în altă ţară.
 Investiţiile străine de portofoliu (ISP) sunt caracterizate de tendinţa de a se muta în
unele sectoare din ţări străine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne.
Acest avantaj este reflectat de un profit superior. Vasta majoritate a investiţiilor de
portofoliu este realizată de persoane fizice sau instituţii şi nu de persoane juridice prin
intermediul pieţei de capital străin (în general, preced investiţiile străine directe).
 Investiţia străină direct (ISD): relaţie investiţională de durată, între o entitate
rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a
unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. Sunt
considerate investiţii străine directe: capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui
investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei
întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor şi întreprinderea în care a
investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.
• Investitorul străin direct: persoană juridică, persoană fizică sau grup de persoane ce
acţionează concertat, care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris (respectiv
din capitalul de dotare al entităţilor fără personalitate juridică) sau cel puţin 10% din
voturi, într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă.
• Întreprinderea investiţie străină directă: este o întreprindere cu sau fără personalitate
juridică, în care un investitor nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social
subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare în cazul întreprinderilor fără
personalitate juridică (sucursale). Deţinerea a cel puţin 10% din capitalul social subscris
sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordială în stabilirea relaţiei
de investiţie directă.
• Investiţia directă reversibilă: relaţia investiţională de sens contrar investiţiei străine
directe pe care o întreprindere investiţie străină directă rezidentă o are cu investitorul
străin direct, dacă întreprinderea rezidentă are o participaţie de sub 10% din capitalul
social al investitorului străin direct.
• Componentele investiţiilor străine directe:
16
o Capitaluri proprii: capitalul social subscris şi vărsat, atât în numerar cât şi prin
contribuţii în natură, deţinut de nerezidenţi în companii rezidente, precum şi cota
aferentă din rezerve; în mod corespunzător, în cazul sucursalelor, se ia în
considerare capitalul de dotare aflat la dispoziţia acestora.
o Creditul net: creditele primite de către întreprindere investiţie străină directă de
la investitorul străin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care
face 2/7 parte acesta, mai puţin creditele acordate de către întreprinderea
investiţie străină directă investitorului străin direct sau unei alte firme din cadrul
grupului respectiv de firme.
o Tipurile investiţiilor străine directe (diferenţiate după contribuţia fluxului de
participaţii străine la capital în întreprinderile investiţie străină directă):
o Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori
străini (investiţii pornite de la zero);
o Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de
către investitori străini de la rezidenţi;
o Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor
străini în întreprinderi investiţie străină directă.
6. Situaţia internaţională şi naţională a investiţiilor

2
6.1 Criza economică globală
Comerţul internaţional de bunuri şi servicii, investiţiile directe şi indirecte în alte ţări
precum şi producţia pentru pieţele externe au fost puternic afectate de recenta criză
economică globală. Astfel, s-a înregistrat cea mai mare scădere a volumului comercial din
ultimii 40 de ani. Începând cu anul 2008, ca efect al crizei, s-a frânat creşterea economică
pe plan mondial, înregistrându-se valori ale ratelor de creştere a exporturilor, importurilor
şi respectiv a PIB-ului, mult diminuate faţă de anii precedenţi.
Comerţul de bunuri
Efectele majore ale crizei s-au făcut simţite în anul 2009, când PIB-ul UE a scăzut cu 4,2%
faţă de 2008, exporturile de bunuri au înregistrat scăderi de 14,8%, iar importurile de
bunuri au scăzut cu 14,5%.
Comerţul de servicii
Comerţul internaţional de servicii este reprezentat de activităţile de export/import
servicii, respectiv de vânzări/cumpărări, care depăşesc efectiv frontierele vamale.
Vânzarea şi cumpărarea de servicii în afară impun deplasarea capitalului, a forţei de
muncă şi a producătorilor. Raportat la comerţul internaţional cu bunuri, comerţul cu
servicii este format din: servicii încorporate în bunuri (filme, cărţi); servicii
complementare comerţului cu bunuri (transport, manipulare, asigurări şi reasigurări,
operaţiuni bancare, publicitate); servicii care se substituie comerţului cu bunuri (franciză,
leasing, reparaţii şi întreţinere); servicii care se comercializează independent de comerţul
cu bunuri (asigurări de persoane şi alte tipuri de asigurări non-marfare; servicii contabile;
servicii juridice; servicii medicale; etc. De exemplu, în ceea ce priveşte exportul de
servicii de transport pe primul loc în lume se află Uniunea Europeană, cu o pondere de
45,70% din totalul mondial (în 2009), urmată de S.U.A. cu 14,19%. În cazul importurilor de
astfel de servicii, tot Uniunea Europeană deţine prima poziţie, cu un procent de 42,66%
din total.
2
Extract din „U.S. – E.U. ECONOMIC RELATIONS IN THE CONTEXT OF ECONOMIC GLOBALIZATION” - Gabriel-
Andrei Donici, Andreea Maha, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
17
Criza şi-a spus puternic cuvântul şi în ceea ce priveşte comerţul cu servicii. Astfel, în
2009, s-au înregistrat scăderi semnificative comparativ cu 2008 - la nivel global au fost
scăderi de 13% pentru exporturi şi 12% pentru importuri, iar UE a înregistrat scăderi de 14%
pentru exporturi şi 13% pentru importuri. De notat că, până la începutul crizei, ritmul de
creştere al exporturilor de servicii de transport a fost unul alert, UE înregistrând până în
2008 o creştere de 88% comparativ cu anul 2003.
Fondurile de investiţii
Fondurile de investiţii mondiale au cunoscut în ultimii ani o evoluţie fluctuantă. Până în al
3-lea trimestru al lui 2007 tendinţa generală a fost una de creştere a valorii. Începând cu
trimestrul al 4-lea s-a înregistrat o scădere de la 18,21 trilioane de USD la 13,59 trilioane
de USD în trimestrul 4 din 2008. În 2009 s-a înregistrat o creştere temperată, ajungându-se
la 15,28 trilioane USD în trimestrul trei. Conform Asociaţiei Europene a Administratorilor
de Fonduri (EFAMA), la sfârşitul trimestrului 2 din 2009, fondurile de investiţii din S.U.A. şi
Europa totalizau 80.1% din totalul fondurilor mondiale (o scădere de 0,7% comparativ cu
2008). La finalul trimestrului trei, activele totale ale fondurilor de investiţii se împărţeau
astfel: fondurile de acţiuni deţineau o pondere de 38% din total (în scădere cu 1% faţă de
trimestrul doi), fondurile de obligaţiuni deţineau 19% (creştere cu 1% faţă de trimestrul
doi), iar cele monetare reprezentau 25% (în creştere cu 20% faţă de finalul lunii iunie),
fondurile diversificate aveau 10% din total (în scădere cu 12%). Fondurile care nu se
încadrează în niciuna din aceste categorii erau, la finalul lunii iunie, în valoare de 8%
(scădere cu 9%). În ceea ce priveşte situaţia principalelor tipuri de fonduri de investiţii din
punct de vedere valoric, în al treilea trimestru al anului 2009, s-a înregistrat o uşoară
creştere în cadrul a trei din cele patru categorii. Fondurile de acţiuni au crescut cu 0,701
miliarde euro, cele de obligaţiuni cu 0,254 miliarde euro, cele monetare au scăzut cu 0,28
miliarde euro, iar cele diversificate au crescut cu 0,147 miliarde euro.
În contextul crizei mondiale fondurile de investiţii din S.U.A. şi U.E. au fost cele a căror
activitate a fost cel mai grav afectată, iar greii din domeniul investiţiilor din S.U.A.
(Kohlberg Kravis Roberts, Carlyle Group, Goldman Sachs şi Morgan Stanley) au căutat să
contracareze efectele crizei prin alocarea a 250 de miliarde de dolari investiţiilor în
infrastructura din S.U.A. şi din afara lor.
6.2 Prezentare cadru legislativ, politici, strategii UE
6.2.1 Reglementări UE
Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană,
statele membre au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24 martie 2000, Strategia
Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora politicile
comunitare, pe fondul a două provocări majore care afectau economia şi societatea:
globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale.
Procesul de globalizare implică creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei.
Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului
educaţional din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii
europeni. Obiectivul Strategiei Lisabona îşi propune transformarea Uniunii într-un spaţiu
mai atractiv pentru investiţii şi muncă, promovarea cunoaşterii şi inovării şi crearea de
locuri de muncă mai numeroase şi mai bune.
Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat
alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru
finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona.
Libertatea de circulaţie a capitalurilor are drept scop înlăturarea restricţiilor existente în
legătură cu circulaţia capitalurilor între statele membre.
Libertatea de circulaţie a capitalurilor este prevăzută prin art. 56 – 60 din Tratatul de la
Roma. Pentru buna funcţionare a pieţei comune, statele membre elimină treptat în
18
relaţiile dintre ele restricţiile impuse circulaţiei capitalurilor aparţinând rezidenţilor

statelor membre, precum şi tratamentul discriminatoriu în baza cetăţeniei ori
naţionalităţii sau a reşedinţei ori sediului social al părţilor sau a locului plasamentului de
capital.
Iniţial, tratatul de la Roma nu prevedea nicio obligaţie privitoare la liberalizarea
capitalurilor. Prin directiva 86/566/CEE s-a prevăzut o liberalizare completă a circulaţiei
capitalurilor. Prin directiva 88/361/CEE s-a stabilit o liberalizare completă a capitalurilor
începând cu 1 iulie 1990.
Beneficiari ai acestor prevederi sunt deopotrivă cetăţenii UE cât şi cetăţenii aparţinând
statelor terţe care au reşedinţă în state membre UE.
Aquis-ul comunitar
Liberalizarea circulaţiei capitalurilor a avut un impact pozitiv asupra economiilor
implicate, înregistrând o mai bună intrare a capitalurilor, forţată şi de intrarea
capitalurilor externe UE.
Veritabila liberalizare a apărut odată cu adoptarea directivei din 1988 care liberaliza mai
ales mişcările pe termen scurt. Ea prevedea liberalizarea circulaţiei capitalurilor între
statele membre, care a implicat dispariţia autorizaţiilor de transfer. Directiva a lăsat la
dispoziţia statelor luarea unor măsuri pentru prevenirea fraudelor fiscale.
În Tratatul de la Maastricht se prevede că toate restricţiile privind circulaţia capitalurilor
între statele membre, precum şi între statele membre şi ţări terţe sunt interzise. Toate
restricţiile privind plăţile între statele membre, precum şi între statele membre şi ţări
terţe sunt interzise. Acest tratat accentuează liberalizarea mişcărilor de capital. Principiul
susţinut era acela al liberalizării totale a pieţei de capital.
În ceea ce priveşte prevenirea spălării banilor au fost adoptate două directive 301/1991 şi
97/2001 instituind o obligaţie în sarcina băncilor de a verifica identitatea clienţilor care
efectuează operaţiuni cu sume ce depăşesc anumite plafoane, în speţă de 15.000 euro şi
obligaţia statelor membre de a verifica activităţile băncilor.
Servicii financiare şi protecţia investitorilor3
Serviciile financiare în Uniunea Europeană au parcurs, în ultimii 15 ani, un proces complex
de adaptare continuă la reguli în mişcare. Un prim program, introdus în 1992 prin Directiva
serviciilor financiare, a fost ulterior adaptat şi modificat, cu intrare în vigoare în anul
2005. În 1999 s-a introdus euro ca monedă de cont, iar în 2002 ca monedă fizică. În 2005
au apărut noi standarde de contabilitate, iar de la 1 noiembrie 2007 s-a introdus Directiva
pieţei instrumentelor financiare, prescurtat – MiFID (Market in Financial Instruments
Directive).
Chiar şi numai ca număr de cuvinte, MiFID este cam de 5 ori mai stufoasă decât Directiva
din 1992 pe care o înlocuieşte.
Totuşi, MiFID vine să liberalizeze circulaţia serviciilor, să creeze o piaţă unică de capital în
UE, sporind concurenţa întreprinderilor financiare: burse de valori, bănci de investiţii,
firme de curtaj, gestionări de active şi alţi ofertanţi de servicii financiare.
Obiective
Obiectivele MiFID sunt multiple :
 creşterea concurenţei între şi în interiorul pieţelor financiare europene;
 abolirea regulii concentraţiei (care limitează tranzacţiile de titluri la bursa unei
ţări) şi a principiului „celei mai bune executări a ordinelor” (care precizează că
firmele de investiţii trebuie să ia toate măsurile pentru a obţine cele mai bune
3
Radu Serban, "Tribuna economică”
19
rezultate posibile de executare, ţinând cont nu numai de preţ, dar şi de un

complex de factori);
 Directiva optează pentru un înalt nivel de armonizare, cu clauze precise privind
executarea contractelor, transparenţa tranzacţiilor, eligibilitatea clienţilor,
conflictele de interese şi internaţionalizarea tranzacţiilor cu acţiuni, obligaţiuni şi
instrumente derivate. Ea va introduce un aşa-zis paşaport unic, prin care se
autorizează întreprinderile financiare să opereze în toată Uniunea Europeană, în
baza unui singur acord al autorităţilor tutelare din ţara lor de origine. Directiva
creează condiţiile de negociere a acţiunilor şi obligaţiunilor în cadrul mai multor
structuri, indiferent că sunt burse sau societăţi de investiţii.
Costuri şi beneficii
Costul aplicării directivei este, conform Centrului de Studii Politice Europene din
Bruxelles, citând un studiu JP Morgan, de 4 – 20 mil. € pentru o bancă. În cazul unei bănci
foarte mari, costurile pot atinge chiar 106 mil. €. În bună parte, aceste costuri provin din
faptul că întreprinderile financiare vor fi obligate să-şi schimbe sistemul informatic şi
procedurile de control. Evident, asemenea schimbări sunt o adevarată mană cerească
pentru firmele de consultanţă.
Totusi, serviciile financiare din UE rămân competitive, ceea ce înseamnă că beneficiile
depăşesc costurile. Se produce şi o mai mare concentrare, entităţile mici fiind absorbite
de cele mari, fenomen observabil de altfel şi în România.
Impactul de piaţă
”MiFID ar putea anunţa sfârşitul balcanizării pieţelor de capital”, scria revista „Trends”
din 28 decembrie 2006 (pag.70), iar Asociaţia Internaţională a Pieţei de Capital apreciază
că „MiFID este cea mai mare provocare a sectorului serviciilor financiare din Europa, în
ultimul timp”. Directiva a modificat din temelii modul de negociere a acţiunilor,
obligaţiunilor şi instrumentelor derivate în Uniunea Europeană, liberalizând piaţa.
Se presupune că bursele tradiţionale vor fi destul de imune la MiFID pentru început, în
timp ce firmele de investiţii vor fi primele afectate. Pe termen lung însă, se aşteaptă
efecte serioase şi asupra burselor. Dacă la apariţia MiFID marii actori financiari au privit-o
ca pe un duşman, acum, dimpotrivă, o tratează, în ciuda costurilor, ca pe un aliat în
obţinerea unor noi venituri, pe o piaţă liberalizată.
În mod cert, MiFID aduce mai multă concurenţă pe piaţa hârtiilor de valoare, transformând
mediul de afaceri. Volumul tranzacţiilor a crescut ca urmare a unei mai mari transparenţe
a pieţei. Pe măsură ce pieţele europene de capital se integrează în profunzime, iar
naţionalitatea firmelor devine tot mai ambiguă, bursele se vor concura mai mult pe o
piaţă unică.
Este de aşteptat ca transparenţa sporită impusă firmelor de investiţii să atragă mai mulţi
investitori pe piaţa de obligaţiuni.
Câştigători şi perdanţi
Câştigă operatorii care dispun de resurse pentru adaptare şi o talie suficient de mare
pentru a suporta costurile, cu condiţia să acţioneze cât mai rapid. Vor avea de câştigat şi
bursele de valori care s-au pregătit din timp pentru MiFID. Printre câştigători se vor
număra şi viitorii gestionari ai fondurilor de pensii, fonduri mereu în creştere în UE.
Dimpotrivă, vor pierde întreprinderile lipsite de flexibilitate şi nepregătite pentru
schimbare.
Ambiguităţi
Managerii de fonduri sunt obligaţi, conform MiFID, să obţină „cele mai bune condiţii”
pentru clienţi, când le execută ordinele exprese. Neexistând o definiţie clară a ceea ce
20
înseamnă „cele mai bune condiţii”, directiva lasă loc de interpretare. De asemenea, nu
există un mod precis de măsurare a costului tranzacţiei.
Unii reclamă formulările vagi ale MiFID şi textul prea stufos care creează confuzii. De
exemplu, societăţile mobiliare susţin că anumite aspecte ale MiFID le asimilează incorect
cu operatorii bursieri.
România – fruntaşă în transpunere
Deşi termenul iniţial de transpunere fusese 1 ianuarie 2007, la acea dată numai 3 din cele
27 de state membre o transpuseseră: România, Marea Britanie şi Bulgaria.
România nu a apelat nici măcar la formula clasică de adaptare a unei directive, aşa-zisa
„poleire cu aur” (goldplating), prin care un stat membru, la transpunere, adaugă multiple
reguli suplimentare, conform propriilor interese, în felul acesta fragmentând piaţa.
Consecinţe pentru actorii financiari români
MiFID se articulează pe două paliere. Primul se referă la pieţele financiare, iar al doilea
la protecţia investitorilor. Cu privire la cel de al doilea, investitorii români sunt destul de
puţin protejaţi, aşa încât MiFID va impune instituţiilor române să-şi adapteze unele
structuri şi practici.
Operatorilor români li se vor facilita activităţile intracomunitare. Dacă înainte de MiFID,
pentru a vinde un produs într-o altă ţară a UE, era nevoie de autorizaţii, după aplicarea
ei, o bancă românească va putea să-şi vândă produsele în oricare alt stat membru, fără
complicaţii. MiFID permite realizarea de operaţiuni în afara bursei de valori, ceea ce
sporeşte concurenţa şi reduce costul tranzacţiilor şi în România.
Investitorii particulari sunt mai bine protejaţi, mai bine informaţi şi vor putea realiza
tranzacţii oriunde în UE, în baza aceloraşi reglementări. Investitorul român beneficiază de
acelaşi tip de servicii, la acelaşi preţ, pentru acţiunile şi obligaţiunile româneşti, ca şi
pentru cele străine. Se vor facilita tranzacţiile prin Internet.
Pe măsura integrării, preţurile scad, ca dovadă, preţul serviciilor bancare este substanţial
mai mic în zona euro decât în afara acesteia. În statele UE din afara zonei euro, unde se
situează şi România, preţurile sunt medii. Cele mai mari preţuri pentru aceste servicii se
înregistrează în America de Nord, iar cele mai mici în ţările din Asia-Pacific.
Concluzii: Toate reglementările UE vizează liberalizare completă a capitalurilor, a
circulaţiei lor şi a circulaţiei serviciilor financiare. Intervenţia pârghiilor de reglare a
investiţiilor la nivelul central este diminuată la minimum, cedând locul liberei
concurenţe de piaţă şi a mecanismelor de autoreglare a mediului de afaceri. Se doreşte o
piaţă unică de capital în UE, sporind concurenţa întreprinderilor financiare: burse de
valori, bănci de investiţii, firme de curtaj, gestionări de active şi alţi ofertanţi de servicii
financiare. În acest context, singurii câştigători vor fi operatorii care dispun de resurse
pentru adaptare, care acţionează rapid, care sunt flexibili şi pregătiţi pentru schimbare.
6.3 Fonduri UE
Programele Operaţionale (PO) sunt documentele prin care se realizează implementarea
acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a Instrumentelor
Structurale. Au fost elaborate şapte Programe Operaţionale (PO), în cadrul Obiectivului
„Convergenţă”.
Proiectele celor şapte Programe Operaţionale au fost elaborate de către Autorităţile de
Management responsabile (ministerele de linie), în coordonarea Autorităţii pentru
Coordonarea Instrumentelor Structurale, în cadrul grupurilor de lucru inter-instituţionale
şi parteneriale. Ele au fost transmise oficial spre negociere Comisiei Europene în perioada
ianuarie-februarie 2007, iar în perioada februarie-iunie 2007 programele au fost supuse
consultării inter-servicii în cadrul Comisiei Europene şi discuţiilor tehnice.
21
Aprobarea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă de către Comisia Europeană, pre-

condiţie pentru aprobarea PO, a avut loc în data de 25 iunie 2007.
Ca urmare a finalizării negocierilor şi a aprobării CSNR, toate Programe Operaţionale au
fost aprobate de Comisia Europeană.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
CE finanţează:
o extinderea capacităţii de producţie;
o modernizarea întreprinderii;
o sprijin financiar pentru accesul instituţiilor publice şi IMM-urilor la internet şi servicii
conexe, precum şi pentru achiziţionarea de hardware şi software;
o extinderea şi modernizarea reţelelor de transport, distribuţie şi furnizare a energiei
electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul reducerii pierderilor.
CINE poate obţine finanţare:
o IMM-urile şi întreprinderile mari;
o Autorităţile locale;
o Operatorii economici din sectorul energetic;
o Furnizorii de reţele de comunicaţii electronice.
Programul Operaţional Sectorial Transport
CE finanţează:
o Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare
pentru protecţia mediului înconjurător;
o Modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu
principiile dezvoltării durabile;
o Promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal;
o Sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii
umane.
o Administraţiile infrastructurii naţionale de transport (Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - CNADNR SA, Compania Naţională de Căi Ferate CNCFR
SA);
o Administraţiile porturilor şi aeroporturilor;
o Ministerul Transporturilor;
o Alţi beneficiari.
Programul Operaţional Sectorial Mediu
CE finanţează:
o Proiectele care vizează construirea sau reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile;
o Proiectele de extindere sau reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a
sistemelor de canalizare;
o Proiectele de construcţie sau reabilitare a staţiilor de epurare;
o Proiectele de achiziţionare a vehiculelor de transport al deşeurilor;
o Proiecte de construire a unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase
(medicale, provenite din echipamente tehnice etc.);
o Proiecte de reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii;
o Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor;
o Proiecte care susţin biodiversitatea;
o Proiecte de infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor
acestora;
22
o Proiecte de elaborare a unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor şi inclusiv proiectele

de informare publică şi de instruire în domeniul reducerii riscurilor;
o Proiecte de reabilitare a zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune.
o Autorităţile publice centrale, regionale şi locale;
o Companiile regionale de apă;
o Administraţiile ariilor protejate;
o Administraţia Naţională „Apele Române”;
o Organizaţii non-guvernamentale.
Programul Operaţional Regional
CE finanţează:
o Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, educaţională, de sănătate;
o Dezvoltarea structurii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de afaceri,
etc.);
o Reabilitarea siturilor industriale neutilizate şi pregătirea acestora pentru noi activităţi
şi sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale din
domeniu, sprijinirea dezvoltării oraşelor cu potenţial de creştere economică.
o Întreprinderi mici şi mijlocii;
o Autorităţile publice locale;
o Unităţile sanitare şi de asistenţă socială;
o Organizaţiile nonguvernamentale;
o Comunitatea locală.
Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative
CE finanţează:
o Studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte
state membre;
o Studierea şi dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată, precum şi managementul
cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative în administraţie;
o Managementul reformei, inclusiv furnizarea de echipament pentru reformarea
structurilor de management;
o Asistenţă tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională;
o Asistenţă tehnică pentru planurile de formare profesională;
o Training-ul şi asistenţa tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici;
o Studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de
monitorizare şi evaluare.
o Administraţia centrală şi locală;
o Instituţiile de învăţământ superior în parteneriat cu autorităţile publice locale;
o Organizaţiile nonguvernamentale.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
CE finanţează:
o Organizarea de seminarii pentru instruirea angajaţilor în vederea adaptabilităţi la
tehnologii avansate;
o Pregătirea de campanii de conştientizare cu privire la responsabilitatea socială a
întreprinderilor şi de programe ce au ca scop transformarea muncii nedeclarate în
muncă legală;
o Implementarea de programe şi noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale, precum şi pentru demararea unei afaceri;
23
o Dezvoltarea şi promovarea abilităţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-uri.

o Şcoli, universităţi, centre de cercetare;
o Furnizori acreditaţi de formare profesională;
o Camerele de comerţ şi industrie;
o Sindicatele şi patronatele;
o IMM-urile.
6.4 Cadrul Legislativ în România

 Legea nr. 31/1990, republicată, privind societăţile comerciale, cu modificările şi
completările ulterioare;
 OUG nr. 85/2008 privind stimularea investiţiilor, aprobată prin Legea nr. 78/2009;
 Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul
comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice,
înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor
juridice;
 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
 HG nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.571/2003;
 HG nr. 1165/2007 pentru stimularea Creşterii economice prin sprijinirea realizării de
investiţii, cu modificările şi completările ulterioare;
 HG nr. 718/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat orizontal pentru
dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor, cu modificările şi completările
ulterioare;
 HG nr. 753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea
regională prin stimularea investiţiilor.
Aspecte fundamentale privind investiţiile conform OUG 85/2008
 Legea investiţiilor, în ultima sa variantă, Ordonanţa de Urgenţă nr. 85/2008, aprobată
de Legea 78/2009 are ca scop susţinerea investiţiilor din diverse domenii de activitate
(industria prelucrătoare, producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze,
apă caldă, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare,
telecomunicaţii şi activităţi de servicii informatice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice, administrative şi de suport) în ideea asigurării unei dezvoltări durabile a
României;
 Noul cadru legislativ stabileşte regula tratamentului egal al investitorilor, români sau
străini, ca un punct de pornire nepărtinitor pentru iniţiatorii de proiecte de investiţii;
 Scutirea de plata taxei pe valoarea adăugată la achiziţionarea de materii prime,
materiale consumabile ori piese de schimb ce vor fi utilizate în producţie pe o anumită
perioadă de timp este unul dintre beneficii;
 Reduceri de impozit pentru profitul reinvestit sau pentru cheltuielile realizate cu
cercetarea ştiinţifică, ce depăşesc un anumit prag definit de cadrul legal;
 Contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de muncă nou-creat,
bonificaţii de dobândă acordate la contractarea creditelor reprezintă alte facilităţi
importante.
6.5. Cadrul OECD referitor la investiţii
6.5.1 Politici cadru pentru investiţii (Policy Framework for Investment - PFI)
PFI este cea mai cuprinzătoare şi sistematică abordare a îmbunătăţirii condiţiilor de
investiţii care fost vreodată dezvoltată. Acoperă 10 domenii de politici şi adresează
guvernelor în jur de 82 de întrebări pentru a le ajuta să-şi elaboreze şi să implementeze
politici care să creeze un mediu investiţional, atât autohton cât şi pentru investiţiile
24
străine, cu adevărat atractiv, robust şi competitiv. Cele 10 domenii de politici sunt

recunoscute de majoritatea organismelor, inclusiv în Consensul Monetar, ca producând un
mediu sănătos pentru toţi investitorii de la IMM-uri până la întreprinderi multinaţionale.
PFI pune accentul pe principiile de respectare a legii, transparenţă, nediscriminare şi
protejarea drepturilor de proprietate dar conferă libertatea de adaptare a politicilor
fiecărei ţări funcţie de circumstanţele economice şi de capacităţile ei instituţionale.
PFI poate fi folosit de guverne în stabilirea politicilor de reformă dar şi de agenţiile de
promovare a investiţiilor, investitorilor, sindicatelor şi ONG-urilor în dialogul cu guvernele.
Domeniile de politici PFI:
1. Investiţiile;
2. Promovarea şi facilitarea investiţiilor;
3. Comerţul;
4. Concurenţa;
5. Taxele;
6. Guvernanţa corporativă;
7. Comportament responsabil în afaceri;
8. Dezvoltarea resurselor umane;
9. Dezvoltarea infrastructurii şi sectorului financiar;
10. Guvernanţa publică.
6.5.2 Programul “The Investment Compact for South East Europe”
Programul “The Investment Compact for South East Europe” este conceput în vederea
îmbunătăţirii climatului investiţional şi sprijinirii dezvoltării sectorului privat în Europa de
Sud-Est. Programul se referă la factori cheie în determinarea climatului investiţional, în
afara factorilor endogeni cum sunt resursele naturale şi dimensiunea pieţii interne. Astfel,
calitatea climatului investiţional este determinată de trei factori interdependenţi:
Sursa: OECD Investment Compact

Figura 6.5.2 – 1 Factori cheie în determinarea climatului investiţional
Mediul macroeconomic şi cel politic sunt mereu clasificate ca printre cele mai importante
criterii de decizie de a investi, în toate sondajele către investitori.
Politica Guvernului este crucială pentru că defineşte regulile de a face afaceri într-o ţară.
25
În continuare, în acest studiu ne vom referi, însă, numai la modul în care este evaluată
reforma politicilor cadru adresate investiţiilor străine, conform Indicelui de Reformă a
Investiţiilor (The Investment Reform Index – IRI).
6.5.3 Evaluarea reformei politicilor cadru adresate investiţiilor străine conform
IRI
Cadrul de evaluare a politicilor de investiţii
1. Politica de investiţii 2. Promovarea şi facilitarea investiţiilor
Protecţia proprietăţii Strategia de Agenţia de

Cooperare promovare a
promovare şi facilitare
nediscriminativă şi investiţiilor
a investiţiilor
internaţională
 Eficienţa agenţiei de
 Proprietatea asupra  Viziune
 Clauza Naţională promovare a
pământului  Unde să concureze
 Clauza „Naţiunii  Protecţia asupra investiţiilor
 Cum să concureze
Celei Mai Favorizate” drepturilor de  Programe de
şi Convenţiile proprietate stimulare
Internaţionale intelectuală  Activităţi de sprijin a
 Reglementarea  Garanţii împotriva legăturilor IMM‐urilor
Disputelor cu State‐ exproprierilor  Cooperare
Investitor  Transferul de fonduri internaţională pentru
promovarea
investiţiilor
Transparenţă
 Consultările Publice şi Individuale

 Monitorizarea şi Evaluarea Politicilor
 Comunicarea şi Accesul la Informaţie
Figura 6.5.3 – 1 Cadrul de evaluare a politicilor de investiţii
1.1. Clauza naţională se referă la garantarea echidistanţei legislative între investitorii

străini şi cei locali. Politica de investiţii a făcut subiectul cadrului legislativ european şi
românesc, nu vom reveni asupra ei aici.
1.2. Promovarea şi facilitarea investiţiilor
Conform OECD Investment Compact, informaţia şi serviciile suport pot fi oferite de
guvernele gazdă pentru a reduce incertitudinea investitorilor. Aceasta poate implica, de
exemplu, o ghidare proactivă asupra procedurilor administrative şi licenţelor (Figura
6.5.3 – 2).
26
Figura 6.5.3 - 2 - SUPORT GUVERNAMENTAL PENTRU STABILIREA INVESTIŢIILOR GREENFIELD
Faza 1 Faza 2 Faza 3
Pre-stabilire Stabilire Operare
1. Permis de muncă şi reşedinţă 1. Sistemul de taxe

1. Achiziţionare de terenuri
pentru expatriaţi 2. Autorităţi de inspecţie
2. Construcţii şi autorizaţii de
2. Înregistrarea întreprinderii 3. Operaţiuni de plată în
construcţie
3. Drepturile de proprietate ţară
3. Infrastructură
intelectuală 4. Proceduri vamale
Cadrul de evaluare privind „Promovarea şi facilitarea investiţiilor” se referă la:

 strategie de promovare şi facilitare proactivă a investiţiilor;
 agenţie de promovare a investiţiilor care să implementeze această strategie, inclusiv
a programelor de stimulare şi a celor de facilitare a legăturilor dintre investiţia
străină şi afacerile locale.
Strategia de promovare şi facilitare a investiţiilor (IPF) ar trebui să aibă trei elemente:
 viziune strategică clară pentru ţară;
 definiţie precisă a „unde să concureze”, incluzând evidenţierea sectorului de
investiţie şi geografică, tipul de clienţi şi măsuri de a îmbunătăţi mediul de afaceri;
 hartă care să specifice „cum să concureze”, prezentând aptitudinile necesare,
eliminarea barierelor specifice sectorului, programe de legătură şi campanii de
marketing şi vânzări (Figura 6.5.3 - 3)
27
FIGURA 6.5.3 - 3 – ELEMENTELE CHEIE ALE UNEI STRATEGII DE PROMOVARE ŞI FACILITARE A INVESTIŢIILOR
Agenţia de promovarea investiţiilor reprezintă instituţia executivă a strategiei IPF.

Acţionează ca:
 Generator de cerere prin construirea imaginii, prin marketing şi vânzări;
 Facilitator al investiţiilor prin a ajuta la înlăturarea barierelor la investiţie,
specifice sectorului (de exemplu în servicii privind licenţele, procedurile,
certificarea, taxe specifice, permisul de muncă şi de rezidenţă, înregistrarea
companiei, permise de construcţii, conectarea la utilităţile publice).
28
Agenţia ar trebui să aibă şi rol de apărare şi susţinere a politicilor în raport cu

comunitatea investitorului şi cu omologii guvernamentali ai acestuia. Angajaţii agenţiei ar
trebui să aibă aptitudini şi cunoştinţe de strategie în afaceri, aspecte legale şi legate de
respectiva industrie. De asemenea trebuie să aibă abilităţi de comunicare (inclusiv limba
străină), de vânzare şi de prezentare.
Din punct de vedere organizaţional, o agenţie apolitică şi nonguvernamentală conferă mai
multă stabilitate şi continuitate în structura instituţională şi implementarea programelor.
Aşadar, Agenţia ar trebui să fie o organizaţie separată, cu un Consiliu Director desemnat
de Guvern care să supervizeze implementarea strategiei de promovare a investiţiilor.
Consiliul Director ar trebui să fie supervizat de o Comisie desemnată de sectorul privat şi
care să includă ministere cheie (de exemplu Ministerul de Externe, Finanţe, Justiţie,
Dezvoltare Regională) precum şi companii naţionale şi internaţionale.
Prezentăm în continuare o listă de verificare a paşilor care ar trebui urmăriţi în
promovarea unei ţări către investiţii străine:
CADRAN 6.5.3.1- LISTĂ DE VERIFICARE: CUM SE PROMOVEAZĂ O ŢARĂ

Proiectarea unei campanii cuprinzătoare de marketing şi promovare urmăreşte câteva
etape:
 Utilizarea sondajelor profesioniste cu privire la percepţia investitorilor asupra ţării
respective, ca bază a programului de construire a imaginii şi de promovare;
 Dezvoltarea unui program internaţional de construire a imaginii direcţionat către
comunitatea investitorilor străini şi media internaţională de afaceri;
 Acolo unde este posibil, includerea comunităţii existente a investitorilor
străini/importatorilor în toate activităţile de promovare;
 Utilizarea unor figuri politice de nivel înalt şi a oficialilor guvernamentali, a investitorilor
străini/importatorilor existenţi, precum şi a comunităţii de expatriaţi din străinătate în
calitate de „ambasadori”;
 Concentrarea pe sectoare ţintă selectate, de ex. acele sectoare în care ţara poate oferi
avantaje competitive şi unde au fost dezvoltate mesaje cheie competitive;
 În cadrul acestor sectoare, identificarea companiilor cheie care investesc şi decidenţii din
cadrul acelor companii;
 Implementarea unei campanii generatoare de investiţii direcţionată către directorii cheie
ai companiilor potenţial investitoare, bazată pe aprecierea priorităţilor de investiţii/import
ale investitorilor, precum şi pe avantajele competitive ale ţării;
 Organizarea şi derularea de vizite bine organizate în ţară pentru investitorii
potenţiali/importatori, asigurând furnizarea tuturor informaţiilor relevante şi a sfaturilor
necesare pentru evaluarea atractivităţii ţării ca şi locaţie pentru investiţii.
Agenţia de promovare a investiţiilor poate avea de asemenea în vedere informarea regulată
a mediei internaţionale şi naţionale prin intermediul:
 Evenimentelor de promovare (ex. pot fi distribuite liste de evenimente cum ar fi
forumurile de investiţii şi prezentările comerciale, atât în ţară cât şi în străinătate);
 Relaţiilor publice şi a comunicatelor de presă cu privire la toate investiţiile noi;
 Materialelor publicitare (ex. o întreagă gamă de materiale generale, sectoriale şi
electronice, cum ar fi broşuri, buletine informative, ghiduri de investiţii şi tipuri de
prezentări);
 Scheme de premiere a investitorilor pentru promovarea premiilor naţionale pentru
investitori şi exportatori (ex. cea mai mare investiţie/tranzacţie comercială, cel mai mare
29
creator de locuri de muncă, cel mai mare exportator) în vederea sublinierii beneficiilor
noilor investiţii.
Sursa: OCDE Investment Compact
Aşa cum vom prezenta în capitolul 7 al acestui studiu, Cehia şi-a făcut temele prezentate
mai sus. Abordarea investitorilor străini practicată de Cehia este un exemplu de bună
practică adesea prezentat de reprezentanţi ai investitorilor străini în România, inclusiv de
Amcham. Rezultatele unei astfel de strategii de promovare a investiţiilor ca cea a Cehiei
se pot regăsi în datele comparate ale unor indicatori macroeconomici pe care i-am inclus
în capitolul 7.
CADRAN 6.5.3.2 - STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA O AGENŢIE DE PROMOVARE A

INVESTIŢIILOR DE SUCCES: CZECHINVEST
O agenţie de promovare a investiţiilor bine finanţată şi independentă, care ca principală
responsabilitate implementarea strategiei de investiţii – funcţionând cu sprijin politic deplin şi
în strânsă cooperare cu reprezentanţii sectoarelor public şi privat – poate avea un impact
semnificativ asupra atractivităţii unei ţări pentru ISD.
Czechinvest a fost înfiinţată în 1992 de către Ministerul Industriei şi Comerţului din
Republica Cehă. Aceasta este o agenţie guvernamentală a cărei sarcină este atragerea de
ISD în industria prelucrătoare şi în servicii. Czechinvest a primit sprijin politic complet
începând din anul 1998, atunci când Guvernul Ceh a adoptat o strategie proactivă de
investiţii. În anul 2004 aceasta a fuzionat cu Agenţia pentru Dezvoltarea Industriei. Agenţia
furnizează în acest moment şi asistenţă pentru sectorul IMM şi este responsabilă cu accesul
la Fondurile Structurale UE.
În domeniul promovării investiţiilor, Czechinvest furnizează informaţii investitorilor cu privire
la climatul de afaceri, mediul investiţional şi oportunităţile de investiţii, şi a fost responsabilă
de asemenea cu implementarea unor programe diferite. Acestea includ programe bazate pe
stimulente, programul de dezvoltare al domeniului industrial, programul de dezvoltare a
ofertei şi Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Clusterelor.
Succesul Czechinvest este ilustrat de faptul că a fost implicată în 605 proiecte de investiţii
care valorau mai mult de 12 miliarde de euro reprezentând aproximativ o pătrime din totalul
intrărilor de ISD către Republica Cehă.
Succesul acestei agenţii se datorează câtorva factori:
‐ Aceasta activează ca un one-stop-shop pentru investitorii străini şi este singurul
organism autorizat să depună solicitări de stimulente;
‐ Fiecărui client îi este alocat un Manager de Proiect, care se concentrează pe acel
investitor individual;
‐ Există o abordare clară, standardizată şi formalizată pentru investitorii străini,
corespunzătoare fiecărei faze a unui proiect de investiţii;
‐ Czechinvest este responsabilă în întregime de contactul cu autorităţile de la nivel
naţional şi local;
‐ Deţine o strategie proactivă pentru a face lobby pentru schimbări importante în
mediul de afaceri;
‐ Sunt furnizate servicii de asistenţă post-investiţie, precum şi un forum pentru
investitorii străini deja prezenţi în Republica Cehă, pentru ca aceştia să poată
comunica cu administraţia centrală şi cu companiile cehe;
‐ Există o reţea extinsă de birouri interne şi internaţionale şi o reţea cuprinzătoare de
parteneri regionali;
‐ Serviciile sunt furnizate în mod gratuit.
Sursa: www.czechinvest.org.
30
Cadrul de evaluare a politicii fiscale

IRI evaluează politica fiscală după şase componente:
 Nivelul legal al impozitelor corporative;
 Schema stimulentelor fiscale;
 Reţeaua Tratatelor privind regimul fiscal (Tax Treaty network);
 Preţurile de transfer;
 Cotele de amortizare;
 Reportarea pierderilor.
FIGURA 6.5.3 - 4 - CADRUL DE EVALUARE A POLITICII FISCALE
Cadrul de evaluare a politicii fiscale
Legislaţie şi politică fiscală Administrare fiscală Costuri de conformitate
 Nivelul legal al impozitelor  Agenţia veniturilor  Declararea impozitelor:

corporative  Autoritatea de control fiscal Timp necesar şi
 Schema stimulentelor fiscale  Dreptul la apel complexitate
 Reţeaua Tratatelor privind  Rambursarea taxei pe  Stabilirea cadrului de
regimul fiscal (Tax Treaty valoarea adăugată (TVA) impozitare
network)
 Preţurile de transfer
 Cotele de amortizare
 Reportarea pierderilor
Transparenţă
 Consultări public - privat
 Monitorizare şi evaluare
 Acces la comunicare şi
informare
CADRAN 6.5.3.2 – CODUL DE CONDUITĂ AL UNIUNII EUROPENE PRIVIND

IMPOZITAREA AFACERILOR
Codul de conduită al UE privind impozitarea afacerilor are scopul de a elimina stimulentele
fiscale care ar putea crea un climat de competiţie fiscală dăunătoare concurenţei din cadrul
UE. Ţările în curs de aderare la UE, ţările candidate şi ţările potenţial candidate sunt în
aşteptarea adoptării Codului înainte de aderarea la UE.
Codul de conduită impune ţărilor în curs de aderare să anuleze toate stimulentele fiscale
existente în acest moment care încalcă Codul, precum şi asigurarea că nici stimulentele
fiscale ce urmează a fi introduse în viitor nu îl vor încălca. Următoarele criterii au fost
stabilite pentru a identifica măsurile fiscale dăunătoare:
 Un nivel efectiv de impozitare, care este semnificativ mai mic decât nivelul general
de impozitare în ţara în cauză;
 Avantaje fiscale rezervate pentru nerezidenţi;
31
 Stimulente fiscale pentru activităţi izolate de economia naţională şi care, prin urmare,
nu au nici un impact asupra bazei naţionale de impozitare;
 Acordarea de avantaje fiscale chiar şi în absenţa vreunei activităţi economice reale;
 Lipsa de transparenţă.
Sursa: Comisia Europeană (1997), „Concluziile reuniunii Consiliului ECOFIN din 1.12.1997 referitoare la politica de impozitare”,
Jurnalul oficial al Comunităţilor Europene [98/C2/01];
http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/company_tax/harmful_tax_practices/index_en.htm
Cadrul de evaluare a politicii de concurenţă

Politica de concurenţă este un fundament important pentru un mediu economic sănătos.
Când este bine formulată şi implementată, ea creează un mediu investiţional stabil şi
transparent, iar interacţiunile dintre agenţii economici devin eficiente şi creează
bunăstare. Scopul unei politici de concurenţă este stimularea eficienţei economice.
FIGURA 6.5.3 - 5 – CADRUL DE EVALUARE A POLITICII DE CONCURENŢĂ
Strategia privind politica de concurenţă
Cadrul Legal Cadrul Instituţional Intrare în vigoare Politica de advocacy
 Legea concurenţei  Autoritatea de  Abuzul poziţiei  Consultare cu privire la

concurenţă dominante procesele legislative şi
 Legislaţia secundară independentă de reglementare
pentru implementare  Carteluri
 Programul de control al  Campanii de
Ajutorului de Stat  Controlul fuziunilor sensibilizare a opiniei
publice şi acces la
 Cooperare Internaţională informaţii
Cadrul de evaluare a politicii comerciale

O politică comercială eficace încorporează patru elemente de bază:
o Acordurile comerciale regionale multilaterale şi bilaterale;
o Liberalizarea comerţului;
o Reducerea barierelor non-tarifare inclusiv Barierele Tehnice
Administrative în calea comerţului
o Politică comercială proactivă
32
FIGURA 6.5.3 - 6 - CADRUL DE EVALUARE AL POLITICII COMERCIALE

Politica comercială
Acordurile Liberalizarea Reducerea barierelor non-tarifare Politică

multilaterale şi Comerţului (BNT) inclusiv Barierele Tehnice comercială
bilaterale de comerţ Administrative în calea comerţului proactivă
liber
 Reţeaua Regională  Produse Agricole  Standarde  Licenţe  Agenţii de
a Acordurilor tehnice promovare a
bilaterale de  Produse  Timp pentru exportului
comerţ liber industriale  Standarde export (zile)
sanitare şi  Programe de
 Comisia Europeană  Taxe vamale la fitosanitare  Numărul promovare a
(CE) bunurile de documentelor exportului
capital  Evaluarea pentru export
 Organizaţia acreditării şi
Mondială a  Restricţii conformităţii  Timp pentru
Comerţului (OMC) cantitative import (zile)
 Numărul
documentelor
pentru import
 Accesibilitatea
legilor şi
reglementărilor
vamale
Conform sondajelor opiniilor investitorilor străini (FDI Confidence Index), primii cinci
factori determinanţi în decizia de a investi într-o ţară din Europa de Sud-Est sunt
dimensiunea pieţei, stabilitatea politică, creşterea PIB-ului, mediul legislativ şi
posibilitatea de repatriere a profitului.
33
FIGURA 6.5.3 - 7 – TOPUL DETERMINAŢILOR ISD ÎN ŢĂRILE DIN EUROPA DE SUD – EST
Dimensiunea pieţei 68%
Stabilitate politică 65%
Creşterea PIB-ului 61%
Mediul legislativ 58%
Repatrierea profitului 57%
Stabilitatea macroeconomică 53%
Dimensiunea PIB-ului 49%
Calitatea Afacerilor 48%
Prezenţa concurenţei 42%
Costul/ calitatea forţei de muncă 39%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
Sursa: Indexul Încrederii ISD (FDI Confidence Index), A.T.Kearney.
Cadrul de evaluare a reformei de reglementare
FIGURA 6.5.3 – 8 - CADRUL DE EVALUARE AL REFORMEI DE REGLEMENTARE
Strategia Reformei de Reglementare
Organisme de supraveghere a Analiza Impactului

Transparenţă
reglementărilor Reglementării (RIA)
Reglementarea Calităţii
Consultare public/privat
Mecanisme de planificare
Acces la informaţii de
reglementare
34
Cadrul de evaluare a capitalului uman
FIGURA 6.5.3 – 9 – Structura de evaluare a capitalului uman
Concluzii: Aderarea la UE a adus după sine multe oportunităţi pentru creşterea economică
a României. Cu toate acestea, liberalizarea pieţei investiţiilor, mediul concurenţial
deosebit de acerb, rigurozităţile şi transparenţa datelor statistice impun concentrarea
eforturilor pe obţinerea unei performanţe macroeconomice. În continuare prezentăm
Strategia de îmbunătăţire a climatului investiţional în România, formulată de OECD, încă
înainte de aderare. Cele cuprinse în această propunere de strategie rămân actuale şi în
prezent.
CADRAN 6.5.3.3 - Strategia formulată de OECD Investment Compact pentru
îmbunătăţirea climatului investiţional în România, formulată din 2006:
1. Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Elaborarea unei strategii cuprinzătoare de
promovare a investiţiilor care să includă sectoarele prioritare precum şi programe
concrete pentru conectarea investiţiilor străine de cele locale (IMM-uri). Această strategie
de promovare a investiţiilor ar trebui de asemenea să fie strâns corelată cu strategiile
privind promovarea industriei şi exportului.
2. Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Consolidarea agenţiei de promovare a
investiţiilor prin personal adiţional şi buget (cu scopul de a dubla bugetul de la 500.000
EUR la 1 milion de EURO şi a creşte numărul personalului de la 19 la 40). Agenţia ar trebui
să intensifice promovarea către potenţialii investitori străini prin intermediul misiunilor
specifice fiecărei ţări şi furnizarea de servicii la faţa locului clare şi bine structurate
pentru investitorii potenţiali şi pentru cei existenţi.
3. Politica fiscală – Implementarea unor standarde transparente şi consecvente pentru
inspectorii fiscali în vederea derulării de investigaţii şi impunerea de sancţiuni, precum şi
35
monitorizarea rezultatelor prin indicatori predefiniţi cu scopul reducerii puterii

discreţionare.
4. Reforma de reglementare – Introducerea analizei de impact al reglementărilor pentru
toată legislaţia nou-adoptată.
5. Anticorupţia – Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare a legilor
referitoare la achiziţiile publice. Acest sistem poate fi ulterior utilizat ca bază pentru
monitorizarea alor domenii ale anticorupţiei (cum ar fi reforma sistemului vamal,
profesionalizarea serviciilor publice).
6. Capitalul uman: Adaptarea strategiei educaţionale (incluzând formarea vocaţională şi
formarea adulţilor) pentru a reflecta nevoile specifice ale pieţei muncii în următorii zece
ani.
7. Analiza principalilor indicatori care influenţează decizia pentru

investiţie străină
7.1 Aspecte statistice – comparaţie între ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est
după 2000
În acest capitol am încercat să facem o analiză comparativă numai între anumite ţări care
sunt principalii concurenţi pe plan regional, în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor
străine, unele dintre ţările analizate constituie totodată exemple de bună practică.
Acestea sunt în număr de 7 - Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia şi Grecia. Grecia a
fost aleasă din perspectiva unei îndelungate legături istorice şi a apropierii de ordin socio-
cultural.
Figura 7.1.1 - Pondere din PIB EU 27 ţări, PIB pe locuitor în Putere Standard de Cumpărare
Conform datelor EUROSTAT, în perioada 2000-2008, România şi Bulgaria şi-au disputat

ultimul loc în ceea ce priveşte procentul PIB naţional, faţă de media Europei celor 27 de
ţări, având însă o tendinţă de creştere. Creşterea cea mai pronunţată, în această perioadă
36
a avut-o Slovacia, iar Grecia, după cum era de aşteptat, este cea mai apropiată de media
celor 27. Comparând însă Cehia şi Ungaria cu Polonia putem observa că primele două sunt
mai apropiate de media celor 27, decât Polonia, deşi sunt ţări mai mici. Aceasta poate fi o
consecinţă a eficienţei şi eficacităţii politicilor macroeconomice ale Cehiei şi respectiv
Ungariei, precum şi a promovării mediului investiţional autohton.
Figura 7.1.2 - Pondere a veniturilor în PIB
România are cea mai mică pondere a veniturilor în PIB dintre toate ţările analizate.
Studiul nu şi-a propus să afle cauzele pentru care Slovacia, de pildă, a avut o scădere atât
de dramatică a acestei ponderi în perioada analizată, dar se observă că Cehia, Grecia,
Polonia şi Bulgaria au înregistrat în anul 2008 o pondere a veniturilor în PIB relativ
comparabilă între ele, situată între 39% şi 41%, iar Ungaria a reuşit, în acelaşi an, să
depăşească chiar media UE27. Acest aspect a fost amplu dezbătut în România şi este clar o
cauză principală pentru multe dintre problemele economice ale României, în special în
legătură cu mediul de afaceri. În studiul 7 din grupul de studii destinate fundamentării
Strategiei Guvernamentale de îmbunătăţire şi promovare a mediului de afaceri, respectiv
„Analiza ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor – studiu-pilot”, ne-am propus să analizăm după structura cauză-efect
(arbore al problemelor) consecinţele potenţiale ale unei asemenea situaţii. Cauzele
ponderii mici a veniturilor în PIB sunt formulate de decidenţi la nivelul central astfel:
 Evaziunea fiscală (conform Ministrului Finanţelor, declaraţia din 16.03.2010)
 România nu are adaptat cadrul legislativ şi instituţional pentru creşterea efectivă
a veniturilor la mai mult de 31% din PIB (conform Guvernatorului BNR, declaraţia
din 5.03.2010)
37
Aspecte legate de forţa de muncă din România
Figura 7.1.3 – Evoluţia productivităţii orare a muncii
România a pornit în 2000 de la cea mai slabă productivitate orară a muncii, reuşind însă să
devanseze Bulgaria începând din anul 2006. Statistica EUROSTAT arată o productivitate
orară pentru România de aproximativ 40% (39,2%) în anul 2008, unde 100% este
productivitatea orară a EU15. Productivitatea muncii este o cauză şi pentru venituri mici.
Pentru a recupera această diferenţă mare, România ar trebui să adopte măsuri legate de:
 Introducerea sistemului de management al performanţei atât în domeniul public
cât şi în cel privat;
 Intensificarea monitorizării îndeplinirii obligaţiilor asumate conform Codului
Muncii, referitor la investiţiile în dezvoltarea RU pentru creşterea productivităţii
muncii;
 Simplificarea operaţiunilor de raportări, intermedieri între domeniul public şi cel
privat (raportări către organismele fiscale diferenţiate în funcţie de mărimea
firmei)
 Întărirea şi facilitarea mecanismelor de reglare a mediului de afaceri dictate de
economia de piaţă şi diminuarea interferenţei statului în procesul de organizare a
acestuia.
38
Figura 7.1.4 – Evoluţia costurilor cu forţa de muncă
Tabel 7.1.1 Evoluţia costurilor cu forţa de muncă 2003-2007 (Euro)
GEO/TIME4 2003 2004 2005 2006 2007

Cehia 780.9 837.3 948.8 1030.6 1126.2
Ungaria 814.4 875.3 1018.5 994.8 1104.3
Polonia 686.8 687.9 808.4 878.4 983.2
Slovacia 517.8 583.2 619.9 711.4 842.3
România 244.2 273.4 365.1 434.2 549.1
Bulgaria 205.7 218.6 234.7 249.0 287.4
Costurile cu forţa de muncă sunt în continuare percepute relativ avantajoase din punctul
de vedere al investitorilor străini, cum o demonstrează şi rezultatele chestionarului on-
line, realizat pentru acest studiu. Din trendul indicatorului observăm însă că, în curând,
acest aspect nu va mai constitui avantajul pe care România să-şi bazeze strategia de
atragere a investiţiilor. De altfel, analizând din punct de vedere cauză-efect, aşa cum am
prezentat şi în Studiul 2 de fundamentare a Strategiei Guvernamentale, „Analiza mediului
de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei”,
veniturile mici ale populaţiei conduc la creşterea vulnerabilităţii la corupţie a naţiunii, şi
sunt în oarecare contradicţie cu un alt avantaj major al României – potenţialul pieţei
interne (consumului intern).
Următorii doi indicatori se referă la bunăstarea populaţiei – salariul minim în EURO şi
paritatea puterii de cumpărare, date bianuale 2007-2010, şi reflectă cele spuse anterior.
Din comparaţia făcută lipsesc acele ţări care nu au furnizat date pe întreaga perioadă de
analiză. Graficele ce urmează folosesc informaţiile EUROSTAT actualizate la data de
15.04.2010.
4
Din această analiză nu este cuprinsă Grecia, datorită lipsei datelor în baza de date EUROSTAT.
39
Figura 7.1.5 - Comparaţie între ţările Europene a salariului minim pe economie, în EURO
România şi Bulgaria raportează cele mai mici salarii minime pe economie în comparaţie cu
celelalte ţări Est Europene. Pentru 2010, primul semestru, deşi salariul minim pe
economie al României este puţin mai mare decât cel al Bulgariei (142 Euro în România,
faţă de 123 Euro în Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (271 Euro), respectiv Cehia (302
Euro) sunt încă prea mari.
Figura 7.1.6 - Comparaţie între ţările Europene a parităţii puterii de cumpărare
În România, paritatea puterii de cumpărare a crescut din 2007 până în prezent, depăşind-o
pe cea a Bulgariei cu puţin (2010, semestrul I - 268 pentru România, faţă de 244 pentru
Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (429), respectiv Cehia (441) rămânând în continuare
mari.
40
Sursa de date UNCTAD aprilie 2010

Figura 7.1.7 – Evoluţia exportului de bunuri
În 2008, România se afla pe locul 4 în grupul de ţări analizate, în ceea ce priveşte

exporturile de produse, depăşind-o chiar pe Grecia. Cu toate acestea, primele 3 ţări –
Polonia, Cehia şi Ungaria se află în poziţii detaşate în această luptă concurenţială, lăsând
în urmă grupul celorlalte 3 – România, Grecia, Slovacia, care se concurează strâns. Grecia,
după cum vom arăta mai târziu, este orientată pe exporturi de servicii, iar Slovacia este
mai mică decât România. În acest context, România trebuie să reuşească să câştige o
poziţie mai bună în cadrul clasamentului la exportul de bunuri.
Figura 7.1.8 – Evoluţia exportului de servicii
41
În domeniul exportului de servicii, în 2008, România se afla pe locul 5, din nou mai
aproape de ultimele două ţări din clasament – Slovacia şi Bulgaria. Raportându-ne la
numărul de locuitori şi la mărimea ţării, rezultă în mod evident că potenţialul României nu
este folosit eficient şi eficace.
Figura 7.1.9 – Evoluţia Balanţei de Plăţi Netă
Componenta dedate
Sursa de Conturi
UNCTADCurente
aprilie 2010 a Balanţei de Plăţi acoperă toate tranzacţiile dintre
rezidenţi şi nerezidenţi care implică valori economice, în principal în ceea ce priveşte
bunuri, venituri, transferuri curente (guvernamentale şi altele)5.
Deşi este obişnuit să existe un deficit al Balanţei de Plăţi, începând din 2005, acesta a
început să crească îngrijorător de mult pentru România. În cadrul acestui studiu n-am avut
date actualizate la nivelul anilor 2008 şi 2009 pentru toate ţările pe care ni le-am propus
spre analiză comparată, însă la nivelul anului 2007 numai Grecia era într-o situaţie mai
proastă în ceea ce priveşte deficitul Balanţei de Plăţi. Investitorii străini sunt preocupaţi
de asemenea aspecte care demonstrează un grad mare de îndatorare a ţării gazdă şi care
pun sub semnul incertitudinii o evoluţie macroeconomică pozitivă pe o perioadă lungă de
timp.
Figura 7.1.10 – Evoluţia Balanţă de Plăţi – Venituri din ISD

5
Explicaţie conformă cu cea a bazelor de date UNCTAD
42
Această componentă a Balanţei de Plăţi acoperă două categorii: venituri din dividente şi
venituri din dobânzi, ambele rezultând unui investitor direct rezident într-o anume
economie din drepturile de proprietar al capitalului unei investiţii directe într-o
întreprindere din altă economie. Din acest indicator putem observa că investitorii străini
direcţi în România au realizat în 2007 venituri ce se pot clasa pe locul 4 în grupul ţărilor
analizate aici, respectiv după Polonia, Cehia şi Ungaria. Conform unui comunicat al
Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), 15 companii cu activitate în România s-au
situat în Top 100, clasamentul celor care au înregistrat cele mai mari venituri din vânzări
din toată Europa de Sud-Est, respectiv de 15,2 miliarde euro. Potrivit acesteia, cea mai
bine cotată firmă din România în Top 100 este compania Petrom SA, care ocupa locul 2,
înregistrând în anul 2007 venituri nete din vânzări de 3,4 miliarde euro, urmată de
Rompetrol Rafinare SA pe locul 6 şi Metro pe locul 10. Alte companii care activează în
România, situate pe locuri fruntaşe în Europa de Sud-Est, considerând veniturile nete din
vânzări în anul 2007 au fost Billa, Orange, Vodafone, Distrigaz Sud, Romtelecom,
Transelectrica, Alro, Oltchim. ARIS a punctat, în acel comunicat, că volumul ridicat al
investiţiilor străine directe atrase şi consumul local au susţinut creşterea economică a
României în ultimii ani6.
Activităţile spre care s-au orientat preponderent investiţiile străine directe în anul 2007 au
fost: industria (40,7 la sută), intermedierile financiare şi asigurările (23,3 la sută),
comerţul (14,0 la sută), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (7,8 la sută), poşta şi
telecomunicaţiile (6,5 la sută), serviciile prestate întreprinderilor (4,5 la sută),
transporturile (1,2 la sută). Principalele zece ţări investitoare au fost: Austria (21,4 la
sută), Olanda (16,3 la sută), Germania (11,7 la sută), Franţa (8,8 la sută), Grecia (7,5 la
sută), Italia (6,1 la sută), Elveţia (5,1 la sută), Cipru (4,7 la sută), Turcia (1,9 la sută),
Ungaria (1,7 la sută)7.
Figura 7.1.11 – Evoluţia Balanţă de Plăţi Netă – Venituri din IP
6
Ziare.com din 24 octombrie 2008
7
Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2007 BNR
43
Veniturile din investiţii de portofoliu cuprind tranzacţii de venituri rezultate din deţinerea
de acţiuni, obligaţiuni, titluri şi instrumente ale pieţei de capital şi este asociat
derivatelor financiare. Poate fi subdivizat în venituri din dividente şi venituri din dobânzi.
Investiţiile de portofoliu au înregistrat în anul 2007 intrări nete de 482 milioane euro,
comparativ cu ieşiri nete de 195 milioane euro în anul precedent, rezultate din tranzacţii
cu titluri financiare realizate de către sectorul real8. Şi în acest domeniu, balanţa plăţilor
netă este negativă pentru majoritatea ţărilor. Poziţia cea mai avantajată, însă, o are
Cehia care a reuşit să păstreze această balanţă la surplus pe întreaga perioadă analizată.
Grecia este într-un dezavantaj evident, iar România începe un trend mai pronunţat
negativ.
Figura 7.1.12 – Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB
Tabel 7.1.2 Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB (%)
Ponderea Balanţei de plăţi nete din PIB

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Cehia 5 5 6 6 5 1 3 2
Polonia 6 3 3 3 4 1 3 4
Ungaria 8 6 7 8 8 7 6 5
Slovacia 3 8 8 1 8 8 7 5
România 4 5 3 6 8 9 10 14
Grecia 8 7 6 7 6 8 11 14
Bulgaria 6 6 2 5 7 12 18 22
8
Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2007
44
Deficitul Balanţei Nete de Plăţi a crescut la valori care periclitează poziţia României în
piaţa concurenţială a investiţiilor străine, ajungând ca pondere din PIB la 14%, în 2007.
Conform Raportului de ţară (Country Report)9 referitor la România, publicat în martie 2010
de către Economist Intelligence Unit, deficitul bugetar consolidat a fost de 7,2% din PIB
pentru 2009. Pentru 2010 această pondere este aprobată de către parlament la valoarea
de 5,9% sau 6,5% folosind metodologia UE, aşa cum este solicitat şi de FMI. Valorile sunt
prognozate pentru o creştere a PIB de 1,3% şi pentru o legislaţie care să asigure
stabilitatea financiară astfel încât planificarea pe termen lung a bugetului să poată fi
îmbunătăţită, iar schimbările parlamentare referitor la bugetul anual să fie limitate.
Creşterea PIB depinde în mare măsură de creşterea exporturilor. Aşa cum vom prezenta şi
în subcapitolele următoare, România depinde în foarte mare măsură de piaţa de desfacere
comunitară, iar aceasta îşi va reveni din criză destul de slab în anul 2010. Restricţiile
fiscal (reducerile cheltuielilor bugetare cu salarii şi pensii) vor influenţa consumul intern.
Intrările ISD au scăzut în 2009 cu 48%, echivalent cu 3,8% din PIB şi nu se preconizează o
creştere mare a lor în 2010. Astfel, creşterea cererii, respectiv potenţiala ieşire din criza
economică) ar putea apărea numai ca o combinaţie între creşterea exporturilor, creşterea
remiterilor de la românii care lucrează în străinătate şi de la proiecte de investiţii
finanţate din exteriorul României (care depind de îmbunătăţirea economiei globale şi a UE,
în particular).
De asemenea încadrarea în deficitul bugetar stabilit prin Acordul cu FMI creează mari
disfuncţionalităţi în co-finanţarea proiectelor cu finanţare prin Programele Operaţionale
Sectoriale aferente Fondurilor Structurale, punând în pericol atragerea unor fonduri de
aproape 870 milioane EURO pentru proiecte de infrastructură rutieră şi căi ferate în mod
special; de aceea Guvernul României va încerca să negocieze cu FMI o creştere agreată a
deficitului bugetar tocmai pentru a asigura co-finanţarea unor astfel de proiecte vitale
pentru economie.
Concluzii: În acest context deosebit de defavorabil României, revizuirea Legii Achiziţiei
Publice – în vederea accelerării procesului de absorbţie a Fondurilor Structurale,
negocieri ale Guvernului cu băncile în vederea elaborării programelor de sprijinire a co-
finanţării pentru proiectele din cadrul POS, concentrarea pe activitatea de promovare a
mediului investiţional românesc şi a exportului constituie direcţii vitale pentru ieşirea
României din criză, pentru creşterea PIB-ului şi respectiv a consumului intern.
7.2 Analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici în România

Percepţia investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România şi, implicit, decizia
acestora de a investi în România sau de a-şi continua/dezvolta afacerile demarate în ţara
noastră depind într-o măsură covârşitoare de caracteristicile macroeconomice, de evoluţia
acestora la nivelul anilor anteriori şi de prognozele pe termen scurt, mediu şi lung.
Decizia de a investi într-un stat este ghidată într-o proporţie covârşitoare de o analiză
atentă şi profesionistă a principalilor indicatori macroeconomici din statul respectiv, pe
baza unor date statistice colectate din surse credibile.
Considerăm relevantă pentru tematica prezentului studiu analiza principalilor indicatori
importanţi sau potenţial importanţi pentru un investitor străin în definirea percepţiei
acestuia asupra climatului macroeconomic din România.
Datele statistice pe baza cărora am efectuat analizele sunt preluate de la Comisia
Naţională de Prognoză10 şi vizează atât o analiză retrospectivă (începând din anul 2005),
9
Country Report, Romania March 2010 , Economist Intelligence Unit
10
Comisia Naţională de Prognoză, Prognoza de primăvară 2009, Proiecţia principalilor indicatori
macroeconomici pentru 2009-2013
45
cât şi o prognoză a trendurilor pentru principalii indicatori macroeconomici (până la

orizontul anului 2013) .
Selecţia indicatorilor analizaţi este justificată prin prisma relevanţei acestora pentru
formarea percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România (a se
vedea Tabelul 7.21).
Tabelul 7.21. Relevanţa indicatorilor selectaţi în analiză din perspectiva

percepţiei investitorilor străini
Indicatorul analizat Relevanţa acestuia pentru investitorii străini

Produsul intern brut Analiza în dinamică a produsului intern brut oferă informaţii cu
privire la potenţialul de creştere a economiei, aspect important
în adoptarea deciziei de a investi/dezinvesti
Consumul final Având în vedere faptul că o mare parte din investitorii străini
vizează piaţa din România din perspectiva unei importante pieţe
de desfacere, evoluţia consumului final autohton are o
importanţă ridicată în adoptarea deciziei de a investi.
Rata de creştere pe Nuanţarea potenţialului de creştere economică pe sectoare
sectoare ale economiei (agricultură, industrie, construcţie, servicii) oferă o plus-valoare
naţionale informativă, având în vedere faptul că, de regulă, investitorii
sunt interesaţi să investească ţintit, pe un anumit domeniu sau
sub-domeniu de activitate.
Cursul de schimb mediu Într-un stat care a aderat la Uniunea Europeană, dar a cărui
aderare la zona euro este încă incertă, cursul de schimb
reprezintă o variabilă deosebit de relevantă pentru investitorii
străini, mai ales că acesta poate induce discrepanţe în puterea
de cumpărare a capitalului investit în valută pe o piaţă în care
majoritatea operaţiunilor se desfăşoară în lei.
Exporturi şi importuri Datele privind exporturile şi importurile României (atât ca nivel,
cât şi ca trend) oferă indicii referitoare la gradul de deschidere
al economiei faţă de operaţiunile de comerţ exterior.
Indicatori legaţi de Pentru investitorii străini, informaţiile referitoare la resursele
forţa de muncă umane de pe piaţa românească sunt extrem de importante în
planificarea afacerilor. Astfel de informaţii vizează nu numai
gradul de ocupare existent, ci şi nivelul de formare
profesională, aşteptările salariale, puterea de negociere a
sindicatelor etc.
Indicele preţurilor de Alături de cursul de schimb inflaţia este un indicator important
consum al gradului de sănătate economică a unui stat, oferind
informaţii în legătură cu păstrarea puterii de cumpărare a
capitalului investit pe piaţa din România, precum şi a veniturilor
şi profitului înregistrat pe această piaţă.
46
7.2.1. Analiza Produsului Intern Brut (PIB)

Aşa cum se poate observa din figura 7.2 - 1, care surprinde evoluţia PIB pe parcursul
perioadei 2005-2013, ca nivel absolut, se observă un trend crescător continuu pentru
nivelul indicatorului exprimat în lei şi un trend crescător, dar cu întreruperi pentru nivelul
indicatorului exprimat în euro (în principal datorită deprecierii puternice, pe perioadele
respective, a cursului de schimb al leului faţă de euro).
Figura 7.2 - 1 Evoluţia PIB
Sursa: Prelucrare după datele furnizate de Comisia Naţională de Prognoză, Prognoza de

primăvară 2009, Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru 2009-2013
Figura 7.2 - 2 surprinde evoluţia ratei de creştere a PIB, pentru care este dificil de
identificat un trend. Graficul preia în mod fidel efectele crizei financiare internaţionale,
dar şi pe cele ale crizei economice interne în perioada 2008-2009 şi încorporează o notă de
optimism privind revenirea economică progresivă până la finele perioadei de analiză.
Figura 7.2 - 2 Evoluţia ratei de creştere PIB

47
7.2.2. Evoluţia consumului final

Figura 7.2 - 3 prezintă evoluţia consumului final, care este corelată, în linii mari, cu
evoluţia PIB şi reflectă o scădere drastică la nivelul anilor 2008-2009 şi perspectivele de
revenire pentru perioada 2010-2013. Scăderea puternică a consumului final în anii 2008 şi
2009 se explică şi prin limitarea accesului la creditarea bancară. Din perspectiva
investitorilor străini revigorarea consumului final reprezintă o bună oportunitate pentru
valorificarea rezultatelor activităţilor de producţie de bunuri, prestare de servicii sau
execuţie de lucrări.
Figura 7.2 - 3 Evoluţia consumului final

7.2.3. Analiza evoluţiei diferitelor sectoare din economie
Direcţionarea investiţiilor către anumite sectoare, domenii şi sub-domenii de activitate se
bazează şi pe analiza potenţialului de dezvoltare pe principalele sectoare ale economiei.
Bineînţeles, adoptarea deciziei de investiţii are în vedere o analiză mai atentă şi mai
aprofundată, dar este importantă înţelegerea de ansamblu a direcţiilor de evoluţie pe
sectoare ale economiei româneşti.
Analiza retrospectivă surprinde o evoluţie descendentă în sectorul industrial şi cel al
serviciilor, o evoluţie oscilantă în domeniul agricol (calitatea anilor agricoli punându-şi
puternic amprenta asupra acestei evoluţii) şi trendul crescător, urmat de o prăbuşire
abruptă în domeniul construcţiilor. Previziunile de relansare sunt similare pentru toate
sectoarele avute în vedere.
Figura 7.2 - 4 Evoluţia sectoarelor industriale
48

7.2.4. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu euro

România pune în aplicare un regim de flotare controlată pentru cursul de schimb al leului
faţă de euro, Banca Naţională a României renunţând să mai apeleze la ţintirea cursului de
schimb şi concentrându-se pe ţintirea directă a inflaţiei. Volumul şi periodicitatea
intervenţiilor băncii centrale pe piaţa valutară s-au redus semnificativ de-a lungul anilor.
România îşi propune să adopte moneda unică europeană la orizontul anilor 2014-2015, în
funcţie de gradul de îndeplinire a criteriilor de convergenţă nominală de la Maastricht.
Adoptarea euro va asigura un grad mult mai ridicat de transparenţă pentru piaţa
românească din perspectiva investitorilor străini, va diminua costurile de tranzacţionare şi,
de asemenea, va mări gradul de predictibilitate pentru deciziile adoptate pe piaţa din
România.
Figura 7.2 - 5 prezintă evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de euro în
perioada analizată. Odată cu supraîncălzirea economiei la nivelul anului 2007, cursul de
schimb s-a apreciat până la un nivel nesustenabil, după care a urmat o depreciere
substanţială, plafonată abia la finalul lui 2009 şi începutul lui 2010. Aprecierea
substanţială a monedei naţionale i-a afectat pe deţinătorii de euro şi pe cei care au
beneficiat de intrări de euro pe piaţa din România.
Figura 7.2 - 5 Evoluţia Cursului de Schimb

7.2.5. Analiza balanţei comerciale
Deşi trendurile importurilor şi exporturilor sunt aproximativ similare, nivelul acestora este
semnificativ disproporţionat (România este un stat importator net), ceea ce s-a transpus
de-a lungul timpului într-un deficit cronic al balanţei comerciale, cu impact negativ asupra
49
celorlalţi indicatori macroeconomici, în special prin prisma cursul de schimb al monedei

naţionale faţă de euro şi prin prisma inflaţiei importate.
Analizând în evoluţie dreapta importurilor şi a exporturilor, se constată o adâncire a
deficitului balanţei comerciale în perioada 2007-2008, aspect care poate fi identificat în
graficul următor.
Figura 7.2 - 6 Evoluţia Balanţei Comerciale

Prin aprofundarea analizei, se observă că o contribuţie majoră la deficitul balanţei

bunurilor şi serviciilor a avut-o balanţa comercială, în timp ce balanţa serviciilor a avut un
trend crescător, chiar dacă moderat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre balanţa
veniturilor, care a înregistrat un trend descrescător până în prezent şi se preconizează
continuarea acestuia şi până la orizontul anului 2013.
Figura 7.2 - 7 Evoluţia Balanţelor

Un element favorabil este reprezentat de creşterea continuă a încasărilor în valută, aşa
50
cum se poate observa din figura 7.2 - 8. Acestea cumulează:

- încasările de muncă (remiterile), care au reprezentat multă vreme o sursă importantă
de finanţare a deficitului balanţei de plăţi externe, trendul lor fiind ascendent până la
nivelul anului 2007, apoi descendent până în 2009, cu preconizarea unei revigorări
începând din 2010;
- investiţiile de portofoliu, care au înregistrat o tendinţă crescătoare şi pentru care se
preconizează, de asemenea, un trend crescător până la sfârşitul orizontului de analiză;
- investiţiile directe, cu un trend crescător, dar cu o rată de creştere foarte mică de la
un an la altul;
- alte investiţii de capital.
Figura 7.2 - 8 Evoluţia investiţiilor

Din punct de vedere al plăţilor, se constată, de asemenea, o tendinţă crescătoare, aşa

cum se poate observa în figura 7.2 - 9, mai ales pentru plăţile pentru investiţii directe.
Figura 7.2 - 9 Evoluţia Plăţilor
51

Corelând graficele de încasări şi plăţi, figura 7.2 - 10 pune în evidenţă balanţa veniturilor,
soldul fiind unul negativ.
Figura 7.2 - 10 Evoluţia Balanţei Veniturilor

Analizând structura comerţului exterior pe zone de export (figura 7.2 - 11), se observă o
pondere mult mai mare a exporturilor intra-comunitare în raport cu cele extra-comunitare.
Pentru autorităţile româneşti, acest aspect a reprezentat un semnal de alarmă în sensul
identificării de soluţii pentru intensificarea/extinderea exporturilor României şi către alte
state decât statele membre ale Uniunii Europene. Din punct de vedere al structurii pe
zone de import, se remarcă o structură similară, în sensul că sunt predominante
importurile din interiorul spaţiului comunitar.
Figura 7.2 - 11 Structura Comerţului Exterior pe zone de export
52

Figura 7.2 - 12 Structura comerţului exterior pe zone de import

7.2.6. Analiza indicatorilor legaţi de forţa de muncă

Din perspectiva investitorilor străini care desfăşoară sau îşi propun să desfăşoare afaceri în
România, capitalul uman pe piaţa românească reprezintă un punct central de interes.
Recesiunea economică se reflectă şi în graficele aferente resurselor umane (figura 7.2 -
13):
- rata şomajului a atins un maxim la nivelul anului 2009 şi se preconizează o
reducere graduală a acesteia la orizontul anilor viitori;
- după un vârf privind persoanele angajate, salariaţii şi alte categorii de populaţie
ocupată la nivelul anului 2007, în plin boom economic, s-a înregistrat un declin al
ocupării la nivelul anului 2009.
Figura 7.2 - 13 Evoluţia populaţiei
53

Figura 7.2 - 14 reflectă evoluţia pentru populaţia totală în vârstă de muncă, populaţia
activă, inactivă şi ocupată. Se remarcă deviaţii mari de la trend mai ales pentru
populaţia inactivă, dar şi pentru populaţia activă şi ocupată.
O astfel de analiză cantitativă privind forţa de muncă trebuie să fie completată de
analize calitative de detaliu, care să surprindă nivelul de calificare profesională a
forţei de muncă şi nivelul de competenţe pe domenii de activitate.
Figura 7.2 - 14 Evoluţia populaţiei

Nu poate, de asemenea, lipsi o analiză legată de nivelul salarial mediu practicat în

România, informaţie pe baza căreia investitorii străini îşi pot contura planurile de
afaceri şi previziunile financiare.
Figura 7.2 - 15 surprinde corelat evoluţia salariului mediu şi a câştigului salarial mediu
în România. Deşi trendul este unul crescător, nivelul acestora se plasează sub
echivalentul a 800 de euro pe lună, aspect care se poate dovedi atractiv pentru
investitorii străini care caută să îşi diminueze costurile de producţie prin minimizarea
ponderii cheltuielilor salariale în total costuri.
Figura 7.2 - 15 Evoluţia Salariilor
54

7.2.7. Analiza evoluţiei indicelui preţurilor de consum

Începând din anul 2005, Banca Naţională a României a pus în aplicare regimul de ţintire
directă a inflaţiei, înlocuind regimul precedent de ţintire a agregatelor monetare. Cu
toate disfuncţiile pe care le-a prezentat, noul regim a fost de natură să sporească
credibilitatea politicii monetare promovate în România, aspect favorabil din perspectiva
investitorilor străini.
Anunţarea de către Banca Naţională a României (BNR) în fiecare an a ţintei de inflaţie şi a
marjei permise pentru variaţia acesteia reprezintă un semnal credibil pentru participanţii
pe diferite pieţe, care îşi pot construi prognoze privind evoluţia indicatorilor financiari pe
intervale mai mari de timp.
Încă începând din 2005 BNR a reuşit să aducă rata inflaţiei, măsurată prin indicele
preţurilor de consum, la o valoare exprimată cu o singură cifră şi a înregistrat cu succes
continuarea procesului dezinflaţionist la nivelul anilor 2006 şi 2007. Trendul nu a putut fi,
însă, continuat, pe fondul evoluţiilor internaţionale şi ale evoluţiilor de pe piaţa internă.
Totuşi, în perspectivă, BNR depune eforturi pentru reducerea sustenabilă a inflaţiei. Acest
aspect poate creşte semnificativ gradul de încredere al investitorilor străini în raport cu
piaţa românească şi este una din condiţiile ce trebuie îndeplinite în vedere aderării la
zona euro.
Figura 7.2 - 16 Evoluţia preţurilor

7.3 Eximbank
Rolul EXIMBANK
Banca de Export Import a României Eximbank a fost înfiinţată în anul 1992 având ca
obiectiv susţinerea exporturilor româneşti prin instrumente specifice. Banca oferă
finanţări, asigurări şi garanţii specifice operaţiunilor de export, şi urmăreşte întărirea
poziţiei financiare a exportatorilor, creşterea încrederii în potenţialul propriu pentru
menţinerea pe pieţele actuale, precum şi pătrunderea în condiţii de siguranţă pe noi pieţe
de desfacere.
55
În baza Legii proprii de organizare şi funcţionare şi în aplicarea Strategiei guvernamentale

de dezvoltare economică şi a Strategiei naţionale de export11, EximBank susţine:
 exportatorii;
 întreprinderile mici şi mijlocii;
 companiile româneşti care realizează proiecte în următoarele domenii:
- infrastructură;
- utilităţi de interes public;
- dezvoltare regională;
- cercetare-dezvoltare;
- protecţia mediului înconjurător;
- ocupare şi formarea personalului.
Strategia EximBank pe termen mediu şi lung este de a susţine exportatorii şi IMM-urile

pentru atingerea nivelului de competitivitate existent în Uniunea Europeană, oferindu-le
produse de finanţare, garantare şi asigurare similare celor de care beneficiază companiile
din ţările membre.
EximBank asigură accesul companiilor româneşti la finanţarea din fonduri structurale
pentru acele proiecte care se încadrează la strategiile româneşti de dezvoltare economică
şi socială.
Strategia de business a EximBank pentru 2009 – 2010
1. participarea la co-finanţarea proiectelor din domeniile prioritare ale economiei

naţionale, susţinute prin finanţare din fondurile structurale alocate României de Uniunea
Europeană;
2. perfecţionarea mecanismelor de susţinere de către EximBank a proiectelor de

importanţă naţională, precum şi a obiectivelor strategiei naţionale de export, pentru
susţinerea unei economii româneşti competitive;
3. susţinerea dezvoltării şi creşterii competitivităţii IMM prin produse şi programe dedicate

acestui sector important de operatori economici;
4. extinderea ofertei de produse EximBank cu produse noi adecvate care să corespundă

cerinţelor de dezvoltare ale economiei naţionale şi misiunii băncii;
5. participarea EximBank alături de alte instituţii financiar bancare, asociaţii de afaceri,

organizaţii private pentru identificarea oportunităţilor de colaborare în scopul susţinerii
exporturilor, a dezvoltării mediului de afaceri românesc şi a sprijinirii tranzacţiilor
internaţionale; implicarea activă a EximBank în activitatea organismelor de lucru ale UE şi
OECD, cu atribuţii în domeniul creditelor de export şi a altor tipuri de mecanisme
financiare;
11
Raportul anual EXIMBANK, 2008, www.eximbank.ro
56
6. susţinerea în continuare a unui program de promovare complex a tuturor produselor

specifice EximBank în vederea creşterii gradului de cunoaştere şi accesare a acestora de
către operatorii economici, administraţiile publice locale şi centrale, în contextul
conştientizării rolului acestor produse la dezvoltarea exporturilor naţionale, a mediului de
afaceri românesc, la realizarea unor programe şi proiecte de importanţă naţională şi
regională;
7. diversificarea ofertei de produse de asigurări în numele şi contul statului pentru

acoperirea riscurilor specifice cu care se confruntă exporturile româneşti pe pieţe
emergente, cu noi produse de asigurare a creditelor care să corespundă reglementărilor
UE şi OECD;
8. continuarea şi diversificarea programelor de pregătire profesională şi perfecţionare a

componentei de resurse umane;
9. susţinerea proiectelor de importanţă naţională, prin acordarea de finanţare, în numele

şi contul statului, pentru:
- dezvoltarea şi modernizarea IMM, prin creşterea competitivităţii;
- furnizarea de ajutoare de minimis;
- finanţarea de proiecte în domenii prioritare: dezvoltarea infrastructurii şi a
utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, activităţi de cercetare-
dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocuparea şi formarea personalului;
10. facilitarea accesării fondurilor structurale pentru dezvoltarea IMM, dezvoltare

regională, cercetare-dezvoltare, infrastructură, pregătire personal, protecţia mediului,
prin finanţarea componentei de contribuţie proprie, sau prin finanţarea în avans a
cheltuielilor eligibile din fonduri structurale, care se vor refinanţa ulterior.
7.4 Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS)12:

În România, rolul de implementare a strategiei de promovare şi facilitare investiţii a fost
asumat de ARIS, care a funcţionat ca instituţie specializată a administraţiei publice
centrale, aflată în coordonarea Primului Ministru, abilitată să aplice politica Guvernului
pentru promovarea şi atragerea investiţiilor străine directe în economie. În conformitate
cu prevederile art. 1, alin. 1 din HG nr. 1431/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Centrului Roman pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine,
Agenţia Română pentru Investiţii Străine s-a desfiinţat ca urmare a comasării prin fuziune
cu Centrul Român pentru Promovarea Comerţului (CRPC) şi s-a înfiinţat Centrul Român
pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS, www.traderom.ro).
Principalul rol al agenţiei a fost de a promova imaginea României şi climatul investiţional
autohton în mediile de afaceri internaţionale, oferind servicii de asistenţă investitorilor
străini, în vederea atragerii, reţinerii şi creşterii volumului investiţiilor străine directe din
economia românească, rezultat al unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării proiectelor
de investiţii.
Obiectivul principal al ARIS a fost îmbunătăţirea imaginii României ca partener de
încredere pentru dezvoltarea de proiecte investiţionale profitabile cu scopul de a atrage
12
http://www.arisinvest.ro/
57
un volum de Investiţii Străine Directe (ISD) care să asigure acoperirea deficitului de cont
curent în proporţie de cel puţin 80% pe anul în curs şi de a menţine şi extinde investiţiile
străine directe existente în România.
Atribuţiile ARIS:
 Acordarea de asistenţă specializată investitorilor străini interesaţi în dezvoltarea
de proiecte tip Greenfield în România pe toată durata implementării proiectului de
investiţie cât şi ulterior;
 Asigurarea unei baze de date conţinând informaţii despre locaţiile şi parcurile
industriale oferite investitorilor străini;
 Acordarea de asistenţă investitorilor străini în alegerea locaţiilor pe baza
necesităţilor de ordin tehnic ale proiectelor;
 Acordarea avizul tehnic de specialitate cetăţenilor străini care solicită viză de
lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale în România;
 Organizarea de vizite la locaţiile industriale cât şi organizarea de întâlniri cu
autorităţile locale;
 Furnizarea de informaţii generale privind legislaţia în vigoare;
 Asistarea şi medierea contractelor şi discuţiilor dintre investitorii străini şi
autorităţile locale, în vederea implementării proiectelor de investiţii străine;
 Identificarea de potenţiali parteneri;
 Organizarea de evenimente promoţionale.
Toate aceste atribuţii şi obligaţii au fost preluate de CRPCIS începând din anul 2009. De
asemenea, prin intermediul paginii de internet, sunt puse la dispoziţia investitorilor străini
informaţii referitoare la climatul investiţional, cadrul legislativ, facilităţi pentru investiţii,
noutăţi fiscale, etc. Serviciile ARIS sunt furnizate în regim de gratuitate.
În termeni cantitativi, la nivelul anului 2008, conform datelor prezentate în Raportul
Anual de activitate13, activităţile ARIS au inclus:
- Susţinerea a peste 100 prezentări la evenimente interne şi peste 150 de prezentări
la manifestări internaţionale vizând cadrul macroeconomic, fiscal, de afaceri şi
investiţii;
- Elaborarea de materiale promoţionale care au fost distribuite investitorilor străini
prin intermediul Ambasadelor şi Consulatelor României în străinătate; relansarea
paginii de internet a agenţiei;
- Participarea la numeroase evenimente de promovare a climatului investiţional din
România;
- Acordarea de asistenţă tehnică pentru un număr total de 88 proiecte de investiţii
(67 aflate în faza de intenţie şi 21 în faza de implementarea) a căror valoare
cumulată este de 8.175 milioane Euro, cu un impact social de 37.780 noi locuri de
muncă;
- În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2008, ARIS a soluţionat un număr de 306 de
cereri pentru eliberarea avizului care stă la baza obţinerii vizei de lungă şedere
pentru desfăşurarea de activităţi comerciale, acordându-se 265 avize favorabile şi
41 avize de respingere.
13
http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf
58
Motive de a investi în România

Principalele motive pentru investitorii străini în fundamentarea deciziei de a investi în
România în viziunea Agenţiei pentru promovarea investiţiilor străine:
 Avantaje oferite de piaţa şi poziţia geografică, România reprezentând una
dintre cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est (locul 7 cu peste 21
milioane de locuitori) şi o poartă de acces la piaţa unică europeană
(aproximativ 500 milioane consumatori) având o locaţie atractivă la
intersecţia dintre UE, Balcani şi CIS, fiind traversată de trei importante
coridoare pan-europene: coridorul nr. 4, care leagă Vestul de Estul Europei;
coridorul nr. 9, care face legătura între Nordul şi Sudul continentului şi
coridorul nr. 7 care facilitează navigaţia în interiorul Europei;
 Avantaje datorate resurselor, România având o forţă de muncă înalt
calificată, la preţuri competitive (cunoştinţe solide în domeniul limbilor
străine, tehnologie, IT, inginerie, etc.) şi resurse naturale bogate, incluzând
ape de suprafaţă şi subterane, terenuri agricole fertile, petrol şi gaze
naturale, potenţial turistic semnificativ;
 Avantaje politice oferite de statutul de stat membru al UE şi NATO, statut
care îi conferă poziţia de factor de stabilitate în regiune;
 Avantaje rezultate din relaţiile internaţionale prin tratatele de comerţ
liber încheiate cu ţările UE, EFTA, CEFTA, relaţiile diplomatice bilaterale cu
177 de state din cele 191 de state membre ale ONU, la care se adaugă
Sfântul Scaun, Ordinul Suveran Militar de Malta şi Autoritatea Naţională
Palestiniană. România are încheiate acorduri bilaterale cu alte state privind
promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi este membră a
Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) din ianuarie 1995, OSCE, Consiliul
Europei şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei;
 Avantaje economice datorate evoluţiei descendente a nivelului inflaţiei şi
creşterii economice susţinute , România având o politică fiscală sănătoasă
stimulativă pentru afaceri (taxă corporativă de 16%) şi un interes crescut
din partea investitorilor străini, fiind destinaţia principală a fluxului (ISD) în
regiune;
 Avantaje sociale cum ar fi inexistenţa unor mişcări sociale majore, acorduri
între Guvern şi sindicatele reprezentative, piaţa muncii şi relaţiile de
muncă legiferate prin Codul Muncii;
 Avantaje legislative care cuprind prevederile legale similare cu cele din UE
(implementarea Acquis-ului Comunitar) şi politica fiscală reglementată prin
Codul Fiscal);
 Avantaje competitive rezultate din implementarea unui proces continuu de
modernizare a infrastructurii (angajament luat în direcţia aducerii
infrastructurii autostrăzilor la nivelul standardelor UE); existenţa reţelelor
de telefonie mobilă în sisteme GSM bine dezvoltate; infrastructură
industrială puternic dezvoltată inclusiv industria petrolieră şi petrochimică;
existenţa de sucursale şi reprezentanţe ale băncilor internaţionale;
facilităţi extinse de navigaţie maritimă şi fluvială.
59
7.5 Investiţiile străine directe în România14

Investiţiile străine directe prezintă un grad foarte ridicat de interes pentru România,
având în vedere contribuţia decisivă a acestora la acoperirea deficitului de cont curent.
Comunicatele de presă ale BNR din anii 2008 şi 2009 reflectă astfel de aspecte.
Astfel, în 2008 BNR a anunţat că „Deficitul contului curent în anul 2008 a fost finanţat în
proporţie de 53,5% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România (faţă de 43,5% în
anul 2007), care au înregistrat 9 024 milioane euro (comparativ cu 7 251 milioane euro în
anul 2007). În anul 2008, participaţiile la capital şi profitul reinvestit au reprezentat 50,1%,
iar creditele intra-grup 49,9%.”
La nivelul anului 2009, într-un comunicat de presă al aceleiaşi instituţii se arată că
„Deficitul contului curent în anul 2009 a fost finanţat în proporţie de 96,9 la sută prin
investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 4 899 milioane euro
(comparativ cu 9 496 milioane euro în anul 2008), din care participaţiile la capital (inclusiv
profitul reinvestit) au însumat 3 065 milioane euro (comparativ cu 4 873 milioane euro),
iar creditele intra-grup 1 834 milioane euro (comparativ cu 4 623 milioane euro).”
Cadrul investiţional din România a permis, cel puţin în ultimii ani, clasarea ţării noastre pe
locuri uneori de invidiat în statisticile în care se analizează fluxurile de investiţii străine
directe din Europa de Sud-Est. Alte statistici, care privesc România în perspectiva calităţii
de stat membru al Uniunii Europene, ne poziţionează undeva spre media volumului de ISD
atrase.
7.5.1 Performanţa şi potenţialul României de a atrage investiţii străine directe

Pentru a analiza capacitatea unui stat de a atrage investiţii străine directe (ISD), UNCTAD
propune mai multe categorii de indici:
A. Indicele performanţei intrărilor de ISD este dezvoltat pentru perioade de câte 3 ani şi
acoperă 141 de economii. Unele economii în tranziţie nu sunt luate în calcul din lipsa de
date, iar paradisurile fiscale sunt excluse datorită atragerii de investiţii străine directe, nu
din motive de productivitate, ci ca urmare a sistemelor fiscale pe care le-au abordat.
Indicele performanţei pentru ISD atrase clasifică ţările după nivelul investiţiilor străine
atrase relativ la nivelul lor economic15.
Este vorba deci despre raportul dintre partea de investiţii atrase de o ţară şi nivelul global
al investiţiilor atrase, pe de o parte şi ponderea PIB-ului din ţara respectivă în PIB global,
pe de altă parte. Indicele captează influenţa asupra ISD a factorilor de genul: stabilitatea
economică şi politică, prezenţa resurselor naturale, infrastructură, tehnologii,
oportunitatea de a participa la procesul de privatizare etc.
Ţara noastră ocupă un loc bun, locul 21 din 141 economii analizate. Acest fapt ne permite
să ne referim la capacitatea mărită de a asimila investiţii străine a României, de care se
va profita în perioada următoare, ceea ce este de natură să aducă beneficii importante
pentru statul român.
14
Subcapitolul evidenţiază datele oferite de Banca Naţională a României și Institutul Naţional de Statistică, în
Investiţiile străine directe în România în anul 2008, București, 2009
15
Nuţă Alina, Nuţă Florian, Perspective asupra investiţiilor străine directe în România, Universitatea „Al. I:
Cuza”, Iaşi, 29 ianuarie 2009
60
B. Indicele potenţialului de atragere a ISD este calculat pentru perioade de câte trei ani
şi acoperă, de asemenea, 141 economii. Acest indice exclude paradisurile fiscale din
aceleaşi motive ca şi indicele performant ei. Indicele potenţialului captează efectele
provocate de factori capabili să afecteze atractivitatea unei economii în ce priveşte
investitorii străini şi este de fapt o medie (normalizată astfel încât rezultatul să fie cuprins
între 0, pentru ţările cu scoruri proaste şi 1 pentru ţările cu scoruri înalte) a 12 variabile
precum:
 PIB pe cap de locuitor (cu menţiunea ca ţările care au un nivel mai mare al acestui
indicator atrag un nivel înalt de ISD);
 rata de creştere a PIB pe o perioadă de 10 ani anteriori;
 procentul de exporturi în PIB, pentru a pune în evidenţă deschiderea şi
competitivitatea unei economii;
 media de linii telefonice şi de telefoane mobile la 1.000 de locuitori, ca indicator al
infrastructurii de comunicare şi tehnicilor moderne de informare;
 consum comercial de energie pe locuitor;
 ponderea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, pentru evidenţierea
capacităţilor tehnologice;
 ponderea populaţiei cu studii superioare în total populaţie, ce indică disponibilitatea
de aptitudini superioare;
 riscul de ţară, un indicator compozit care vizează factori macroeconomici şi de altă
natură care afectează percepţia investitorilor despre risc;
 ponderea exportului de resurse naturale în toată piaţa;
 ponderea importurilor de componente pentru produse electronice şi automobile în
toată piaţa;
 ponderea exporturilor de servicii în piaţa globală;
 ponderea stocului de ISD atrase în total ISD, care e un indicator general al atractivităţii
şi capacităţii de absorbţie a ISD şi climatului investiţional.
Primul loc în top este ocupat de SUA, în timp ce România ocupă locul 76 cu un scor
apropiat de 0. Cauzele clasării pe acest loc sunt reprezentate de indicatori de natură
economică şi politică, precum riscul de ţară pe care îl prezintă ţara noastră, capacitatea
administrativă ce supune climatul investiţional la impedimente vizibile.
C. Indicele performanţelor ieşirilor de ISD este calculat ca raport între ponderea ISD
ieşite dintr-o anumită ţară în total, ieşiri de ISD pe de o parte şi ponderea PIB-ului sau în
total PIB la scară mondială, pe de altă parte. În general, indicele reflectă două categorii
de factori care determină fluxurile de ieşire de ISD ale companiilor transnaţionale. Cu alte
cuvinte, diferenţele dintre valorile indicelui dintre ţări reflectă diferenţele dintre aceste
două seturi de factori care determină ieşiri de ISD. Aceste categorii de factori sunt potrivit
UNCTAD:
 avantajele proprietarilor sau avantajele concurenţiale ale firmelor, precum inovaţii,
brand, capacităţi manageriale şi organizaţionale, accesul la informaţii, resurse
financiare sau naturale, pe care acestea le exploatează în străinătate;
 factorii/avantajele de locaţie, care vizează factorii economici, în primul rând, care
servesc la producerea diferitelor bunuri sau servicii în economiile-mamă sau
61
economiile-gazdă, aşa cum sunt, de exemplu, cota de piaţă, costuri de transport şi

producţie, lanţurile de aprovizionare, infrastructură, suport tehnologic.
În baza indicelui calculat pentru ţara noastră, aceasta ocupă locul 98 din 128 de ţări
supuse analizei.
Ţinând cont de 2 criterii importante (performanţa şi potenţialul ISD) se pot distinge mai
multe tipologii de economii, aşa cum se poate observă în matricea de mai jos:
Performanţă înaltă ISD Performanţă slabă ISD

Potenţial înalt ISD Economii lider Economii sub-potenţial
Potenţial slab ISD Economii supra-potenţial Economii sub-performanţe
Sursa: UNCTAD, preluare după Nuţă Alina, Nuţă Florian, Perspective asupra investiţiilor
străine directe în România, 2009
Legea investiţiilor în ultima sa variantă, Ordonanţa de urgenţă nr. 85/2008, are ca scop
susţinerea investiţiilor din diverse domenii de activitate (industria prelucrătoare,
producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, telecomunicaţii şi activităţi de
servicii informatice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, administrative şi de
suport) în ideea asigurării unei dezvoltări durabile a României.
Articolul 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2008 consideră drept
investiţii următoarele activităţi:
a) achiziţionarea de active corporale şi necorporale, în legătură cu crearea unei noi
unităţi, extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin
realizarea de produse noi, schimbarea fundamentală a procesului global de
producţie a unei unităţi existente, precum şi achiziţia activelor fixe legate direct
de o unitate, atunci când unitatea s-a închis sau s-ar fi închis fără această achiziţie,
iar activele sunt cumpărate de un investitor independent;
b) iniţierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare;
c) crearea de noi locuri de muncă şi/sau formarea profesională a angajaţilor;
d) iniţierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie regenerabilă,
protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
Investitorilor li se acordă, în contextul îndeplinirii unor condiţii, o serie de beneficii dacă
demarează pe teritoriul ţării noastre un proiect de investiţii. Astfel, scutirea de plata
taxei pe valoarea adăugată la achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile ori
piese de schimb ce vor fi utilizate în producţie pe o anumită perioadă de timp este unul
dintre beneficii. Apoi, scutirea de la plata impozitului pe venitul corporaţiilor (impozit pe
profit), în cazul în care activitatea se desfăşoară în anumite domenii ce prezintă interes
pentru preocupările de dezvoltare sănătoasă, scutire realizată pe o anumită perioadă de
timp (de exemplu, 4 ani) de la punerea în funcţiune a obiectivului investiţional. Pe lângă
aceasta, ca o continuare a dependenţei de înlesniri, se mai poate beneficia de reduceri de
impozit pentru profitul reinvestit sau în cazul în care cheltuielile pentru cercetare
ştiinţifică ating un anumit prag bine definit de cadrul legal. În plus, sume de bani
nerambursabile, dacă acestea sunt utilizate în scopul achiziţionării de active, contribuţii
financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de muncă nou-creat, bonificaţii de
dobândă acordate la contractarea creditelor reprezintă alte facilităţi la fel de importante,
care ar putea atrage investitorii.
62
7.5.2 Analiza situaţiei investiţiilor străine directe în România

în perioada 2003-2008
Aşa cum se poate observa în Figura 7.5 - 1, investiţiile străine directe au înregistrat o
creştere continuă de la nivelul anului 2003 până în ultimul an al analizei pentru care există
date statistice disponibile (2008). Analizate în structura, soldurile ISD prezintă variaţii ale
ponderii creditelor în raport cu ponderea participaţiilor la capital. Astfel, de-a lungul
anilor, participaţiile la capital au variat între 20% şi 27,5% din soldurile ISD.
Figura 7.5 - 1 Evoluţia soldului ISD în perioada 2003-2008
Figura 1. Evoluţia soldurilor ISD în perioada 2003‐2008
45000
40000 12180
11301
35000
7496
30000
milioane euro
25000
20000 4395
32531
30352
15000 3033 27016
10000 2570 17490

12007
5000 7092
0
31 dec. 2003 31 dec. 2004 31 dec. 2005 31 dec. 2006 31 dec. 2007 30 apr.2008
Credite* 2570 3033 4395 7496 11301 12180
Participaţii la capital (incl. profituri reinvestite) 7092 12007 17490 27016 30352 32531
Sursa: Prelucrare după datele furnizate de Banca Naţională a României și Institutul

Naţional de Statistică, 2009
Principalele activităţi economice către care se repartizează soldul ISD sunt:

 industria prelucrătoare;
 intermedierile financiare şi asigurările;
 comerţul cu amănuntul şi cu ridicata.
Restul activităţilor economice concentrează, individual, mai puţin de 10% din soldul ISD.
Dacă ne raportăm la activitatea economică ce atrage cele mai multe ISD, în speţă
industria prelucrătoare, analiza poate fi adâncită şi se pot identifica acele sub-activităţi
către care se direcţionează în principal ISD:
 metalurgie;
 alimente, băuturi şi tutun;
 prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice;
 mijloace de transport.
63
Figura 7.5 - 2 Repartizarea soldului ISD pe principalele activităţi economice
Total economie Industria Prelucrătoare
7.40%
7.70% 5.90%
3.80% 24.40%
5.00% 30.50% 6.20%
9.10% 6.90%
7.10% 8.50%
15.60%
12.30% 11.70%
24.50% 13.40%
Metalurgie
Industria prelucrătoare Alimente, băuturi şi tutn
Intermedieri financiare şi asigurări Prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice
Comerţ cu amănuntul şi cu ridicata Mijloace de transport
Poştă şi telecomunicaţii Ciment, sticlă, ceramică
Construcţii şi tranzacţii imobiliare Fabricare produse din lemn, inclusiv mobilă
Industria extractivă Tehnică de calcul, aparate electrice, radio-TV, comunicaţii
Energie electrică, termică, gaze şi apă Textile, confecţii şi pielărie
Alte activităţi Alte ramuri ale industriei prelucrătoare

Preponderenţa investiţiilor greenfield, respectiv a fuziunilor şi achiziţiilor este diferită în

funcţie de categoria de activitate economică la care ne raportăm. Astfel, investiţiile de
tip greenfield predomină pentru Comerţul cu amănuntul şi cu ridicata; construcţii,
tranzacţii imobiliare, poştă şi telecomunicaţii.
Un relativ echilibru între cele două mari tipuri de investiţii se identifică pentru industria
prelucrătoare şi intermedieri financiare şi de asigurări. Fuziunile şi achiziţiile, ca
abordare de a investi sunt categoric dominante în industria extractivă şi în domeniul
energiei electrice, termice, gaze şi apă.
Figura 7.5 - 3 Tipuri de ISD
100% 9.3%
90% 27.5% 25.5%
80% 41.6%
70% 60.6% 61.8%
60% 92.6% 91.2%
50% 90.7%
40% 72.5% 74.5%
30% 54.8%
20% 39.4% 38.2%
10% 7.4% 8.8%
0%
Industria Intermedieri Comerţ cu Poştă şi Construcţii şi Industria Energie, Alte activităţi
prelucrătoare financiare şi amănuntul şi cu telecomunicaţii tranzacţii extractivă electrică,
asigurări ridicata imobiliare termică, gaze şi
apă
Greenfield Fuziuni şi achiziţii (M&A)
64

Analiza pe regiuni de dezvoltare arată o concentrare, atât a total ISD cât şi a ISD de tip
greenfield în regiunea Bucureşti-Ilfov. Regiunea Centru se află în clasament atât din
punct de vedere al total ISD, cât şi din punct de vedere al ISD de tip greenfield. La
cealaltă extremă a clasamentului se plasează regiunile Sud-Vest şi Nord-Est.
Figura 7.5 - 4 ISD pe regiuni de dezvoltare
Total ISD ISD greenfield
4.50% 2.70% 1.20% 5.20%
0.80%
2.30%1.80%
5.60%
6.00%
6.50%
8.00%
7.40%
9.60%
7.70% 64.40%
66.30%
Bucureşti Sud‐Est Centru Sud Vest Nord‐Vest Sud‐Vest Nord‐Est Bucureşti Sud‐Est Centru Sud Vest Nord‐Vest Sud‐Vest Nord‐Est

Din punct de vedere al ţărilor de provenienţă, pe total ISD, principalul investitor este
Austria, iar pe ISD de tip greenfield este Olanda. Italia şi Germania se află, de asemenea,
în topul investitorilor străini în România. SUA, Elveţia şi Ungaria investesc, de asemenea,
în România, dar ponderea acestora în total ISD este una relativ redusă.
Figura 7.5 - 5 ISD pe ţări de provenienţă
Total ISD ISD greenfield
13.10% 16.50%
23.00% 24.80%
1.60%
2.00%
1.70%
4.30% 2.10%
2.80%
6.30%
5.40%
6.90% 5.80%
17.50% 14.30%
7.50% 6.30%
8.10% 9.70% 8.20% 12.10%
Austria Olanda Germania Olanda Germania Austria

Italia Franţa Grecia Italia Cipru Grecia
Elveţia Cipru Ungaria Franţa Statele Unite ale Americii Ungaria
Statele Unite ale Americii Alte ţări Elveţia Alte ţări
65

Printre cele mai semnificative investiţii directe olandeze în România menţionăm: A&D
Pharma, Rompetrol, Vodafone, UPC, ALRO, Carpatcement, ABN AmroBank, Philip Morris,
Solectron, Unilever. Austria, ţară clasată pe locul al doilea se remarcă în special prin
investiţia în: privatizarea Băncii Comerciale Române preluată de către Erste Bank,
privatizarea Petrom preluat de către OMV, Raiffeisen Bank, Henkel, Billa, Unita, HVB
Bank. Printre cele mai cunoscute investiţii franceze în România enumerăm: preluarea de
către Renault a Automobile Dacia, Hiproma, Saint Gobain Sticlă, Orange, Lafarge,
Alcatel, Danone. În cazul Germaniei şi Italiei se remarcă numărul mare de societăţi
comerciale înregistrate în România, în fapt majoritatea investiţiilor din aceste ţări fiind
în întreprinderi mici şi mijlocii.
Comparând, în fiecare an din intervalul de analiză, soldul contului curent al balanţei de
plăţi externe cu ISD, se poate observa faptul că la nivelul anului 2004, soldul ISD a
devansat soldul contului curent. În ceilalţi ani din intervalul de analiză situaţia a fost
una opusă, gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin ISD variind între 42,1% şi
89,2%.
Figura 7.5 - 6 Soldul contului curent şi investiţiile străine directe
milioane euro
15000
10000
5000 9060
5183 5213 7141
1946 3058
0
‐3060 ‐5099 ‐4842
‐6888
‐5000 ‐10156
‐16950
‐10000
‐15000
‐20000
2003 2004 2005 2006 2007 ian‐apr. 2008
investiţii directe (fluxul net) soldul contului curent

7.6 Impactul cadrului fiscal din România asupra percepţiei investitorilor străini
7.6.1. Principalele coordonate ale impozitării persoanelor juridice în România
Fiscalitatea este unul dintre domeniile care a trecut prin cele mai importante transformări
decursul ultimilor zece ani; din păcate, aceste modificări au avut loc fie prea lent, fie
prea brusc, astfel încât mediul fiscal s-a întipărit de multe ori în conştiinţa contribuabililor
ca fiind un factor de instabilitate în dezvoltarea sistemului economic românesc.
66
Pentru impozitele şi taxele plătite în România, cadrul legal este stabilit prin Codul fiscal.
Acest cod a fost aprobat prin Legea nr. 571 din 22.12.2003 şi a intrat în vigoare la data de
01.01.2004, suferind numeroase modificări în decursul timpului.
A. Categorii de impozite şi taxe aplicabile societăţilor comerciale rezidente
1. Impozitul pe profit
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Se
datorează impozit minim în cazul în care impozitul pe profit este mai mic, stabilit în
funcţie de venituri înregistrate la 31 decembrie a anului anterior.
2. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Cota standard de TVA este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru
operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse.
Cota redusă este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări
de servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi
botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât
cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m) din codul fiscal;
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusiv sau în principal publicităţii;
c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redusă de 5% pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale.
Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României
pentru livrarea aceluiaşi bun.
Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul
României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine
exigibilitatea taxei.
Regulile de stabilirea a locului livrării bunurilor şi prestărilor serviciilor (şi implicit a
locului de taxare cu TVA ) sunt armonizate cu prevederile Directivei 112/2006 şi ale
Directivei 8/2008 a UE privind TVA.
3.Accizele
Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat
pentru consum în România. Accizele se calculează în cota şi rata de schimb în vigoare, la
momentul în care acciza devine exigibilă. Produsele accizabile se clasifică în produse
accizabile „armonizate” (alcool şi băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse energetice şi
electricitate) şi produse accizabile „nearmonizate” (cafea verde, cafea solubilă, cafea
prăjită).
4. Impozitele şi taxele locale
67
Impozitele şi taxele locale sunt următoarele: impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxa
asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi
autorizaţiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe
spectacole; taxa hotelieră; taxe speciale; alte taxe locale.
Nivelul impozitelor şi taxelor locale se aprobă anual prin hotărâre a consiliilor locale.
B. Impozitarea entităţilor străine
Măsura în care entităţile străine sunt supuse impozitării în România depinde de activităţile
desfăşurate de acestea în România sau în legătură cu România. Entităţile străine se supun
impozitării dacă înfiinţează o sucursală, un sediu permanent sau o reprezentanţă sau dacă
intră în sfera de aplicare a impozitului cu reţinere la sursă aplicat veniturilor realizate în
România.
Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi se aplică asupra veniturilor
brute impozabile obţinute din România.
Nerezidenţii care obţin venituri impozabile în România şi care prezintă, în original,
certificatul care atestă rezidenţa fiscală în unul din statele cu care România a încheiat
convenţii pentru evitarea dublei impuneri, au obligaţia de a plăti impozit în cotele
prevăzute în aceste convenţii, prezentate în situaţia anterioară. În cazul în care cotele de
impozitare din legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare
a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Dacă un contribuabil este
rezident al unei ţări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului
impozabil obţinut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în
legislaţia internă, legislaţia Uniunii Europene sau în convenţiile de evitare a dublei
impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a
legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit,
în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către
autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie pe
propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia
aplicării legislaţiei Uniunii Europene. În cazul în care nerezidentul nu prezintă certificatul
de rezidenţă fiscală şi, după caz, dacă nerezidentul este rezident într-un stat membru,
declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar, impozitele se calculează potrivit Titlului V
din Codul fiscal - Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul
pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România.
Impozitul se calculează, reţine şi virează de plătitorul de venit, persoana juridică română.
Tabelul 7.6 - 1 Cotele de calcul pentru impozitul pe venit datorat de nerezidenţi
Nr. Tip venit Cota

crt.
1. Dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană scutire
juridică română, unei persoane juridice rezidente într-un alt
stat membru al Uniunii Europene sau în unul din statele
Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda,
Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu
permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al
Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a
Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein,
Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii
Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.
Condiţie: beneficiarul dividendelor deţine minimum 10% din
titlurile de participare la întreprinderea persoană juridică
68
română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se

încheie la data plăţii dividendului .
2. Dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană 10%
juridică română, unei persoane juridice rezidente într-un alt
stat membru al Uniunii Europene sau în unul din statele
Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu
Europene ori al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb;
3. Dividende plătite de o întreprindere care este persoană 16%
juridică română unei persoane juridice care nu este rezidentă
într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în unul din
statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv
Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui
sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al
Europene ori al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb;
4. Veniturile din dobânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv 10 %
al acestor venituri este o persoană juridică rezidentă într-un
stat membru al Uniunii Europene sau într-unul dintre statele
Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu
Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.
Această cotă de impunere se aplică în perioada de tranziţie de
la data aderării României la Uniunea Europeană şi până la data
de 31 decembrie 2010*. *Notă:
Scutite
Condiţie: beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor începând
trebuie să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor cu data
de participare la persoana juridică română, pe o perioadă de 01
neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii ianuarie
dobânzii sau redevenţelor. 2011
Din punct de vedere vamal, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România
aplică tariful vamal comun al UE şi reglementările vamale ale UE. România aplică toate
acordurile de liber schimb ale UE încheiate cu terţe state. Nu există formalităţi vamale
pentru bunurile cu statut comunitar.
C. Facilităţile fiscale pentru companii
Conform Codului Fiscal, instalaţiile şi echipamentele, calculatoarele şi perifericele precum
şi brevetele pot fi amortizate prin metoda amortizării accelerate care permite deducerea
unui maxim de 50% din valoarea activelor fiscale în decursul primului an de folosire, restul
valorii putând fi amortizată de-a lungul duratei de viaţă utile rămase.
69
Scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit este, de asemenea, o facilitate

aplicabilă de la data de 1 octombrie 2009 până la data de 31 decembrie 2010 şi vizează
profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice noi (în sensul că
nu au fost utilizate anterior) folosite în activitatea economică.
Companiile pot beneficia de o deducere suplimentară de 20% pentru cheltuielile eligibile
pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. Mai mult, amortizarea accelerată poate fi
aplicată pentru aparatura şi echipamentele destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
Dividendele distribuite sunt exceptate de la impozitare începând cu 1 ianuarie 2009, dacă
acestea sunt investite în aceeaşi societate sau în capitalul social al altei persoane juridice
române. Pentru a beneficia de această scutire, dividendele trebuie să fie reinvestite
pentru a păstra şi a creşte numărul de angajaţi şi pentru a stimula activitatea existentă.
Facilităţile acordate pentru înfiinţarea şi dezvoltarea parcurilor industriale includ:
‐ impozite reduse asupra activelor corporale şi terenului utilizate de un astfel de
parc;
‐ scutiri de la anumite impozite pe teren;
‐ amânarea plăţii TVA pentru materiale, echipamente şi conectarea la reţelele de
utilităţi publice
‐ pe perioada investiţiei, până la darea în folosinţă a parcului;
‐ programe de dezvoltare pentru infrastructură, investiţii şi dotări cu echipamente
provenite de la administraţia locală şi publică centrală, companii şi prin asistenţă
financiară din străinătate;
‐ Donaţii, concesiuni şi fonduri structurale pentru dezvoltare.
Guvernul a aprobat o nouă Politică Naţională în domeniul Ajutoarelor de stat, pentru
perioada 2006 - 2013, care promovează o orientare accentuată pe scheme de ajutor de
stat, care sunt în prezent în curs de desfăşurare la nivelul autorităţilor centrale
competente. Legea privind stimularea investiţiilor stabileşte cadrul general care se aplică
în cazul ajutoarelor de stat care pot fi acordate pentru încurajarea anumitor tipuri de
investiţii. Ca regulă generală, în cazul în care investiţia a beneficiat de finanţare
nerambursabilă (fie din partea Uniunii Europene, fie din alte surse), nu mai este eligibilă
pentru obţinerea de finanţare, pe baza acestui cadru general.
Schemele de ajutor de stat pentru investiţii pot fi acordate pentru următoarele obiective:
‐ Achiziţionarea de active corporale sau necorporale în cazul înfiinţării unei unităţi
noi;
‐ Extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei, schimbarea
fundamentală a procesului de producţie;
‐ Achiziţionarea de active fixe aflate în legătură directă cu o unitate închisă sau cu
una care ar fi fost închisă;
‐ Iniţierea unor proiecte de cercetare - dezvoltare;
‐ Crearea de noi locuri de muncă;
‐ Pregătirea profesională a angajaţilor;
‐ Iniţierea proiectelor ce implică utilizarea resurselor regenerabile de energie,
protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
Pentru a beneficia de ajutoare de stat investiţiile ar trebui să contribuie la realizarea
unuia dintre următoarele obiective:
‐ Dezvoltare şi coeziune regională;
70
‐ Protecţia mediului înconjurător şi reabilitare;

‐ Creşterea eficienţei energetice, producerea şi utilizarea energiei din resurse
regenerabile;
‐ Încurajarea cercetării - dezvoltării şi a proceselor de inovare;
‐ Ocuparea şi formarea profesională a forţei de muncă.
7.6.2. Analiză comparativă privind caracteristicile regimului fiscal în România şi

alte state
Mediul de afaceri recunoaşte progresele în materie legislativă, precum armonizarea cu
cadrul de reglementare european sau introducerea cotei unice de impozitare însă
capacitatea administrativă deficitară rămâne veriga slabă a sistemului fiscal românesc.
Evoluţia în ceea ce priveşte legislaţia fiscală care a început în anul 2004 prin unificarea
reglementărilor fiscale într-un singur Cod a fost, din nefericire, umbrită uneori de
incapacitatea statului de a-şi respecta principiile fundamentale asumate. În situaţia de
faţă, eficienţa şi certitudinea impunerii, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului fiscal
reprezintă principii esenţiale pentru o economie viabilă în ţara noastră.
Conform Raportului Directoratului CE pentru Taxe şi Uniune Vamală din anul 2006, ţara
noastră a aderat la UE cu cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor (16%, în timp ce
media europeană era de 38,7%), dar şi cu cea mai scăzută pondere în PIB a încasărilor
bugetare - 28,6%, inclusiv contribuţiile sociale. În apropriere se mai aflau doar Slovacia cu
19% şi Bulgaria cu 24%, iar la distanţe apreciabile - statele nordice: Danemarca (59%),
Suedia (56,55%), Olanda (52%), Finlanda (50,46%) şi Belgia, cu 50%. Potrivit aceleiaşi surse
România se situa pe locul şase în clasamentul statelor europene cu cele mai reduse
niveluri, în ce priveşte impozitul pe profit, respectiv tot 16%. La o medie europeană de
23,59%, regăsim extremele cu 10% (Bulgaria şi Cipru) şi 35% (Malta)16.
În urma aderării României în 2007, conform unui raport publicat de Eurostat, aceasta se
afla printre statele membre cu cel mai redus nivel al veniturilor guvernamentale în PIB,
alături de Lituania şi Slovacia, ponderea respectivă fiind de 34,4%. Acest procent ne plasa
pe penultimul loc în clasamentul statelor membre, după Lituania, care a consemnat
venituri de 34,3% din PIB; Slovacia a obţinut încasări de 34,7%. Media veniturilor
guvernamentale pe cap de locuitor nu depăşea, în 2007, 2000 de euro.
Specialiştii în fiscalitate rămân divizaţi în cele 2 tabere – una care susţine că impozitul pe
profit ar trebui să fie cât mai mic pentru a face procesul investiţional cât mai atractiv şi
alta care susţine că, dimpotrivă, o cotă redusă a impozitului pe profit este de natură să
afecteze echilibrele fiscal-bugetare într-un stat.
Figura 1 reflectă un top elaborat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE) privind ţările cu cea mai dură fiscalitate.
16
Bostan Ionel, Fiscalitatea românească, văzută din afară, septembrie 2008
71
Figura 7.6 – 1 Top ţări cu cea mai dură fiscalitate
Sursa: OECD
Comparativ cu aceste ţări, România foloseşte un impozit pe profit de 16 % prin cota unică
de impozitare adoptată în 2005. Deşi din punct de vedere al taxării directe, România este
departe de a intra în topul de mai sus, ţara noastră se remarcă prin impozite indirecte
excesive.
Este de remarcat faptul că dintre cele 10 state foste comuniste, în prezent membre ale
Uniunii Europene, nouă se află pe lista celor cu impozite pe profit mici, sub 20%. Situaţia
poate fi considerată un semnal pozitiv pentru investitorii care au apărut cu întârziere în
aceste ţări, din cauza regimului politic practicat.
Din păcate, România nu se plasează nici în topul încasărilor fiscale raportate la PIB.
Conform OCDE, încasările fiscale din Danemarca reprezintă 48,9% din PIB, din Suedia -
48,2%, Spania - 37,2% din PIB. Figura 7.6 - 2 prezintă topul statelor care au cel mai ridicat
nivel de venituri din impozite raportate la PIB.
Figura 7.6 – 2 Impozite raportate la PIB
Sursa: Banca Mondială și PricewaterhouseCoopers, Raportul Doing Business, 2008
72
Un alt parametru care merită să fie comparat între state este şi birocraţia fiscală, pe care
o putem cuantifica prin:
1. numărul de impozite şi taxe pe care le impune fiecare stat
Într-un top întocmit în 2007 de Banca Mondială, România se situa pe locul 1 în lume, cu
113 taxe şi impozite, urmată de Belarus, cu 112, şi Uzbekistan, cu 106.
În martie 2009 existau 558 de taxe, impozite şi tarife, din care 74 erau de natură fiscală,
484 sunt taxe şi tarife nefiscale. Dacă le avem în vedere numai pe cele de natură fiscală se
remarcă un trend descrescător faţă de 2007.
2. ponderea pe care o ocupă în profitul unei companii taxele şi impozitele plătite
Potrivit raportului „Doing Business” elaborat de Banca Mondială şi PricewaterhouseCoopers
în 2007, România se afla pe poziţia 107 în lume în ceea ce priveşte ponderea în profit a
taxelor şi impozitelor plătite de o companie într-un an, cu o cotă de 46,9%, şi pe locul 11
în UE;
3. numărul de plăţi necesare pentru achitarea impozitelor
Din acest punct de vedere, România are 96 de plăţi la termen, eşalonate sau anticipate şi
o legislaţie stufoasă, Codul Fiscal cunoscând schimbări de cel puţin trei ori pe an. Normele
fiscale extrem de complicate au impus companiilor şi alte costuri private, la o asemenea
birocraţie financiară fiind necesară apelarea la firme de consultanţă. Dintre cele 96 de
plăţi, 60 sunt în domeniul forţei de muncă, o companie fiind obligată să realizeze câte 12
plăţi pentru fiecare din domenii, precum contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la
asigurările de sănătate, şomaj, fondul privind riscul de accidente şi pentru inspecţia în
muncă. În celelalte state din UE, numărul plăţilor se afla la un nivel mai mic de 30 pe an:
Slovacia - circa 30, în Lituania, Ungaria şi Franţa – 20. Cele mai puţine înregistrându-se în
Suedia, unde se plăteau doar două impozite, în Letonia - 7, Portugalia, Spania şi Marea
Britanie - câte 8.
La nivelul anului 2008 în ţări precum Suedia, de exemplu, firmele plăteau doar două taxe.
Cel mai aproape de noi se situează Polonia cu 40 de taxe şi impozite. În afară de aceste
obligaţii, firmele trebuie să mai plătească alte 100 de taxe neevidenţiate, aşa-numitele
taxe parafiscale, adică „tarife” precum, „contribuţii”, „comisioane”, „timbre” şi alte
obligaţii prevăzute în nenumărate acte normative. Acestea sunt percepute de autoritatea
publică pentru prestarea unui serviciu, precum taxe notariale, de drum, de eliberare de
autorizaţii, de mediu etc.
În anul 2009 conform studiului elaborat de PricewaterhouseCoopers, în România numărul
de plăţi pe an pentru impozite şi taxe este de 113 faţă de ţări precum Maldive, Quatar şi
Suedia în care numărul maxim era de 1 şi 2 plaţi pe an.
4. numărul de ore dedicat plăţii impozitelor şi taxelor
Se apreciază că în România este nevoie de 202 ore pe an pentru a parcurge toate
demersurile privind plata impozitelor şi taxelor aferente funcţionării unei afaceri şi că
acestea reprezintă, în medie, 48 la sută din profitul obţinut de o firmă într-un an.
Comparând cu alte state membre ale Uniunii Europene, se constată că în România timpul
dedicat plăţii impozitelor şi taxelor era, la nivelul anului 2008, unul mediu. Cel mai redus
timp se înregistrează în Luxemburg, iar cel mai ridicat în Cehia.
73
Figura 7.6 – 3 Timpul alocat plăţii taxelor în UE (ore)
Sursa: Banca Mondială și PricewaterhouseCoopers, Raportul Doing Business, 2008

Printre cele mai imaginative taxe existente în România se enumeră taxa pentru
transportul şi epurarea apelor meteorice, cunoscută mai degrabă sub numele de „taxa pe
apa de ploaie”. Cu alte cuvinte, în facturile de întreţinere apare o sumă percepută pentru
deversarea apelor atunci când plouă şi inundă oraşele. Tot ţara noastră percepe o taxă pe
muzică, adică organizatorii de petreceri trebuie să vireze o sumă în contul Uniunii
Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat, din ţara noastră, în
perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2009, s-a înregistrat un deficit estimat de 36,4
miliarde lei, reprezentând 7,2 % din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost de
156,6 mld.lei, înregistrând un decalaj de -5,4% faţă de anul precedent, respectiv 1,8% din
PIB, ca urmare, în principal a reducerii încasărilor din impozitul pe profit (-8,9%), precum
şi a celor din TVA (-16,0%) şi a taxelor vamale (-31,9%). Aceste reduceri au fost parţial
compensate de creşterea încasărilor din impozitul pe venit cu 0,3%, accize cu 14,2%,
impozite şi taxe pe proprietate cu 3,8% spre deosebire de cheltuielile bugetului general
consolidat care s-au cifrat la 193,0 miliarde lei, respectiv o creştere de 1,4% faţă de anul
precedent.
În alte ţări din Uniunea Europeană de asemenea se resimte existenţa unui deficit bugetar
mare datorat în principal conjuncturii economice existente apărute în urma crizei
economice. Cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate în Irlanda, de 14,3% din
PIB, Grecia (13,6% din PIB), Marea Britanie (11,5% din PIB), Spania (11,2% din PIB) şi
Portugalia (9,4% din PIB). Dintre cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, 22 au raportat
deficite bugetare mai mari de 3% din PIB în 2009, conform comunicatului Biroului
European de Statistică.
Niciun stat al UE nu a înregistrat excedent bugetar. Cele mai mici deficite au fost
înregistrate în Suedia (0,5% din PIB), Luxembourg (0,7% din PIB) şi Estonia(1,7% din PIB).
Politica fiscală din ţara noastră a cunoscut o fluctuaţie constantă începând din anii 90
după revoluţie fiecare guvern încercând fie să adapteze politicile fiscale existente în alte
ţări pentru România sau să identifice modalităţi noi de impunere. În situaţia de faţa,
lovindu-se de efectele crizei economice globale guvernele lumii au încercat diverse
abordări privind politica fiscală odată cu scăderea ratelor de impozitare a profitului. Ca
răspuns la această problemă guvernele din întreaga lume se orientează tot mai mult spre
impozite indirecte pentru a compensa deficitul de venituri către stat. Uniunea Europeană
(UE) continuă să înregistreze cele mai mici cote de impozitare a profitului, cota medie
fiind în scădere cu un procent din 2007, şi ajungând în 2008 la 23,2%. Cele mai ridicate
cote medii se înregistrează în regiunea Asia – Pacific unde ratele au scăzut cu 0,8%
74
ajungând la 28,4%. La nivel global, cota medie a impozitelor indirecte este de 15,7%, cu
mici fluctuaţii în ultimii cinci ani. În schimb, cota medie a impozitelor indirecte în UE
(Taxa pentru bunuri şi servicii - GST) sau Taxa pe Valoarea Adăugată - TVA) a înregistrat
cele mai mari valori din lume, respectiv 19,49 la sută. În regiunea Asia – Pacific, acestea
au cele mai mici valori, respectiv 11,14 %, dar şi aici cota medie a crescut cu 0,5 din 2006.
În România, impozitul pe profit a fost stabilit la o cotă fixă de 16% încă de la începutul
anului 2005, una dintre cele mai mici rate din UE, în timp ce impozitele indirecte sunt
destul de ridicate. De exemplu, cota standard de TVA este de 19%, şi deşi există şi o cotă
redusă, numărul de produse care se califică pentru TVA redusă este mai mic decât în
majoritatea altor state membre UE. Cu toate acestea, anumite impozite directe încă sunt
foarte ridicate. Unul dintre costurile ascunse pentru contribuabilii din România îl
reprezintă administrarea fiscală şi dificultăţile cauzate de frecventa schimbare a
legislaţiei. În România, numeroase companii sunt nevoite să aloce mult timp şi resurse
aplicării prevederilor fiscale, resurse care sunt preluate de la activităţile comercial-
productive, crescând astfel costurile. În plus, legislaţia fiscală suferă frecvente modificări
şi deseori fără nici o avertizare, îngreunând astfel planificarea financiară.
Regimul de impozitare a profitului este foarte competitiv în România, şi multe firme au
fost atrase aici de rata scăzută de 16%17. Ceea ce trebuie să facă acum autorităţile este ca
pornind de la această realizare să asigure o legislaţie fiscală mai simplă, mai stabilă şi mai
transparentă. Aceste măsuri îi vor încuraja pe investitori deoarece vor reduce povara
administrativă pe care o implică respectarea legislaţiei şi îi vor ajuta să îşi poată planifica
activităţile. În schimb, investiţiile crescute generate de astfel de măsuri vor aduce mai
multe venituri la bugetul statului.
Deşi competiţia internaţională continuă să împingă în jos rata impozitului pe profit, există
semne că guvernele vor impune reglementări mai stricte şi în acest domeniu. Unul dintre
cele mai active şi noi domenii, ce sunt supuse reglementărilor fiscale îl reprezintă
preţurile de transfer, domeniu în care un număr tot mai mare de ţări introduc reguli
pentru a reglementa preţurile la care societăţile aparţinând aceluiaşi grup internaţional
efectuează între ele tranzacţii transfrontaliere. În România, legislaţia cu privire la
preţurile de transfer este în vigoare din ianuarie 2004. În februarie 2008 au fost emise
Normele care prevăd documentaţia pe care companiile ar putea fi solicitate să o prezinte
autorităţilor fiscale pentru a demonstra că au utilizat preţurile de piaţă pentru
tranzacţiile lor intra-grup şi că nu au transferat artificial profitul dintr-o ţară cu o
fiscalitate ridicată într-una cu fiscalitate redusă.
În concluzie, fiscalitatea reprezintă un instrument foarte important pentru obţinerea de
resursele necesare aparatului statal dar în acelaşi timp este un mijloc indirect prin care
guvernele pot acţiona în economia unei ţări. În ţara noastră în momentul de faţă datorită
crizei economice şi a unei politici fiscale inadecvate s-au înregistrat în primele 3 luni ale
anului prezent, peste 6.250 de firme care au intrat în insolvenţă în primul trimestru al
anului 2010, în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, iar aproape 20.000 de
societăţi şi-au suspendat activitatea. Având în vedere situaţia de faţă printre
recomandările specialiştilor se numără o reducere a presiunii fiscale cumulată cu o
creştere a cheltuielilor bugetare pentru a stimula creşterea economică şi creşterea bazei
de impozitare.
7.6.3. Armonizarea fiscală la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte armonizarea impozitelor directe, s-au
urmărit următoarele:
17
Patrick Leonard, Partener în cadrul Departamentului de Taxe din KPMG România
75
‐ crearea unui sistem comun de impozitare aplicabil fuziunilor, scindărilor,

cesionărilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile aparţinând
diferitelor state membre ale UE;
‐ crearea unui sistem comun de impozitare a profiturilor între filiale şi societatea-
mamă;
‐ crearea unui sistem comun de impozitare aplicabil plăţii de dobânzi şi dividende
între persoanele afiliate.
Prima directivă din domeniul impozitării directe a fost „Directiva nr. 90/434/CEE privind
un sistem comun de impozitare aplicabil fuziunilor, divizărilor, cesionării de active şi
schimburilor de acţiuni între companii aparţinând diferitelor state membre ale UE“,
cunoscută sub numele de „Directiva privind fuziunile“ (eng. „Mergers Directive“).
În preambulul Directivei se justifică necesitatea adoptării prin dorinţa asigurării unei
impuneri echitabile a operaţiunilor de fuziune, divizare, cesionare de active şi transfer de
acţiuni, fie ca aceste operaţiuni au loc în cadrul unui singur stat membru, fie că au loc
între două state membre.
În România, prevederile privind fuziunile au fost implementate prin intermediul Legii nr.
571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, art. 27 „Reorganizări, lichidări şi alte
transferuri de active şi titluri de participare“.
A doua directivă în domeniul impozitării directe a fost „Directiva 90/435/CEE privind un
sistem comun de impozitare aplicabil societăţilor-mamă3 şi filialelor“. Cunoscută sub
numele de „Directiva privind filialele“, aceasta a suferit o singură modificare, în anul 2003.
Directiva se aplică în fiecare stat membru în cazul repartizării profiturilor primite de
societăţile din statul respectiv, provenite de la filialele lor din alte state membre, precum
şi repartizării profiturilor de către societăţile din statul respectiv către societăţi din alte
state membre, ale caror filiale sunt. Această directivă nu împiedică aplicarea dispoziţiilor
interne sau a celor bazate pe acorduri necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului,
scopul fiind de a elimina complet dubla impunere în cazul distribuirii profiturilor de la o
filială către societatea-mamă.
Astfel, atunci când o filială distribuie profituri către societatea-mamă, altfel decât cu
ocazia lichidării acesteia, statul în care fiinţează societatea-mamă fie nu impozitează
aceste profituri, fie le impozitează autorizând în acelaşi timp societatea-mamă să deducă
din impozitul datorat acea fracţiune a impozitului pe societate plătit de filială. De
asemenea, profiturile distribuite de filialele societăţii-mamă sunt scutite de impozite cu
reţinere la sursă4, iar statul de care aparţine societatea-mamă nu poate să perceapă
impozite cu reţinere la sursă pentru profiturile primite de la filială.
La data de 3 iunie 2003 s-a adoptat o nouă directivă în domeniul impozitării directe,
respectiv Directiva 2003/49/ CE privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţii de
dobânzi şi dividende între societăţi afiliate aparţinând unor state membre diferite. Scopul
este acela de a asigura ca dobânzile şi redevenţele plătite între societăţi afiliate sunt
impozitate o singură dată într-un stat membru, ideea de bază fiind eliminarea impozitării
la sursă a plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţile afiliate.
România este autorizată să nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE
până la 31 decembrie 2010. Pe durata acestei perioade de tranziţie, cota impozitului pe
plăţile de dobândă sau redevenţe efectuate către o societate asociată din alt stat membru
sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi asociate dintr-un
stat membru nu trebuie să depăşească 10%.
Conform sondajelor efectuate, o mare parte a firmelor din Uniunea Europeană doresc o
formulă unică pentru calculul impozitului pe profit. Se pune astfel în evidenţă faptul că un
număr important de specialişti în materie de impozite şi taxe susţin propunerea Comisiei
76
Europene pentru o formulă unică de calcul al bazei impozabile a profitului aplicată la nivel
european.
Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub denumirea de Baza Unică Consolidată a
Impozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate Tax Base – CCCTB) urmează a se
aplica în paralel cu metodele de calcul existente în fiecare stat membru, companiile
putând alege să adopte sistemul paneuropean sau să aplice în continuare regulile
naţionale. Companiile care vor folosi formula unică valabilă în Europa vor calcula totalul
profiturilor obţinute de pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi apoi le vor realocă ţărilor
în care companiile au activitate economică pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe
profit aplicabilă în ţările respective (Home State Taxation – HST). O asemenea modificare
ar facilita administrarea plăţii impozitului pe profit datorat de către companiile care
operează în UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculată folosindu-se o metodă unică,
şi nu separat, cum este calculată în prezent pentru fiecare ţară.
O cotă unică de impozit pe profit la nivelul UE ar avea de asemenea implicaţii negative
pentru multe dintre noile state membre UE, printre care şi România, care au o fiscalitate
mai relaxată la nivelul societăţilor comerciale (16% – în România), acest lucru fiind tocmai
elementul de atracţie pentru investiţiile străine. Armonizarea cu alte state membre UE ar
însemna creşterea semnificativă a cotei de impozitare şi posibil revenirea la un sistem
progresiv, ceea ce ar genera o opoziţie puternică din partea guvernului şi a investitorilor.
Prin urmare, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE, cel puţin în
actuala conjunctură, nu poate fi viabilă.
Totuşi, propunerea Comisiei UE pentru o bază unică de profit impozabil la nivelul întregii
UE, lăsând în continuare guvernelor naţionale libertatea de a-şi stabili propria cota de
impozit pe profit, este pragmatică şi rezonabilă. Acest lucru ar simplifica impozitarea
profiturilor companiilor care desfăşoară activităţi pe teritoriul UE, fără a afecta
concurenţa sau a restricţiona libertatea guvernelor naţionale de a-şi stabili cote de
impozit pe care acestea le consideră corespunzătoare.
7.6.4. Percepţia investitorilor străini asupra fiscalităţii din România

De-a lungul ultimilor ani, au existat numeroase voci din partea investitorilor români şi
străini care au atras atenţia asupra necesităţii simplificării cadrului fiscal pentru ca
România să devină o destinaţie mai atractivă şi mai credibilă pentru investitorii străini.
Iată în cele ce urmează o selecţie a celor pe care le-am considerat cele mai relevante şi
mai expresive:
1. Investitorul britanic are nevoie de predictibilitate, iar taxele neaşteptate din
România nu stimulează încrederea investitorilor, Brian Davies, preşedintele
Camerei de Comerţ Româno-Britanice.
2. Cea mai importanţă măsură pe care România ar trebui să o ia, din punct de vedere
al creşterii atractivităţii mediului investiţional este legată de simplificarea şi
aplicarea uniformă a taxelor. Astfel de măsuri ar putea spori încrederea
investitorilor pentru a-şi plasa banii în România, Lamont of Lerwick, preşedintele
de onoare al Camerei de Comerţ Româno-Britanice şi fost ministru de Finanţe al
Marii Britanii.
3. Impozitarea business-ului în România fluctuează de la an la an. Practic, degeaba
încerci să iţi faci un plan de dezvoltare pe termen lung, că te trezeşti cu alte noi
taxe şi impozite. Sunt probleme clasice pentru mediul investiţional românesc,
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
4. Elementele necesare unei politici fiscale sunt: (a) elaborarea unei strategii fiscale
coerente pe termen mediu şi lung cu măsuri de relansare a economiei care să aibă
77
ca scop atât creşterea veniturilor la bugetul de stat cât şi sprijinirea, respectiv

susţinerea mediului de afaceri; şi (b) o mai bună transparenţă decizională
coroborată cu menţinerea ţi îmbunătăţirea parteneriatului dintre autorităţi şi
contribuabil în special printr-un dialog permanent şi real cu mediul privat, Şerban
Toader, Chairperosn al Task Force pentru Taxation, FIC (Foreign Investors Coucil).
De altfel, FIC analizează cele mai stringente aspecte ale climatului economic actual, atât
din perspectiva depăşirii crizei financiare, cât şi a măsurilor necesare pentru o mai bună
relaţie cu factorii decizionali. În contextul economic şi politic actual, stabilitatea politicii
fiscale trebuie să fie prioritatea principală a autorităţilor române, în scopul menţinerii
unui climat pozitiv şi al susţinerii unui mediu de afaceri puternic.
Transparenţa decizională şi îmbunătăţirea parteneriatului dintre contribuabili şi autorităţi
pot fi atinse prin aplicarea într-o mai mare măsură a dispoziţiilor legii privind transparenţa
decizională, în sensul organizării unei reale şi constante consultări cu mediul de afaceri, a
propunerilor şi iniţiativelor legislative, precum şi solicitarea din partea mediului de afaceri
de propuneri şi iniţiative legislative.
Sintetizând elementele reieşite din exprimarea percepţiei investitorilor străini asupra
cadrului fiscal din România şi corelând cu abordarea UNCTAD în domeniu, propunem în
tabelul 2 un set de mecanisme fiscale pentru care precizăm obiectivele urmărite, sfera de
acţiuni şi principalele avantaje sau dezavantaje.
Tabelul 7.6 - 2 Măsuri fiscale pentru promovarea investiţiilor străine directe
Mecanismul fiscal Obiectivul urmărit Sfera de acţţiune Avantaje/Dezavantaje

propus
‐ Este necesar ca
ratele propuse să se
afle sub nivelul
Reducerea cotei de Reducerea poverii mediu global de 35-
Firmele generatoare
impozitare pentru fiscale prin exceptări 40%;
de profit
profitul corporaţiilor sau reduceri de cote
‐ Beneficii care se pot
măsura pe termen
lung.
‐ Se transmite un
semnal important
Anumite industrii şi din partea
sectoare de activitate Guvernului pentru
Ţintirea sectoarelor
Aplicare selectivă stimularea ISD;
cu potenţial de Firmele existente, dar
pentru anumite
dezvoltare şi a şi potenţialii ‐ Sunt mai uşor de
activităţi sau sectoare
industriilor benefice investitori într-un implementat;
anumit domeniu ‐ Rezultatele depind
de la un sector la
altul.
‐ Abordare
Firmele existente, dar discreţionară;
şi potenţialii
‐ Flexibilitate în
Perioade de rabat Sprijin pentru firme în investitori într-un
funcţie de
fiscal temporar şi de perioada de început a anumit domeniu,
obiectivele
vacanţe fiscale activităţii lor aflate în fază
Guvernului;
incipientă a activităţii
lor ‐ Beneficii imediate
pentru firme;
78
‐ Potenţial ridicat
pentru planificarea
fiscală;
‐ Se pot recompensa
investiţiile pe
termen scurt.
Deductibilitate fiscală Sunt specifice ţărilor ‐ Promovează

Sunt sprijinite firmele
pentru anumite cu profil industrial şi capitalurile investite
deja existente
investiţii (regimuri de anumitor sectoare pe termen lung;
amortizare, cheltuieli Sunt încurajate dintr-o economie
‐ Promovează
deductibile, credite investiţiile pe termen
Vizează firmele care investiţiile noi.
fiscale) lung
realizează investiţii
‐ De regulă sunt
restricţionate prin
Sunt utilizate pentru tratatele vamale;
Exceptări de la plata Încurajarea
sectoare de activitate
taxelor vamale sau a activităţilor de ‐ Depind foarte mult
în care există
taxelor locale comerţ exterior de capacitatea
activitate de export
administraţiilor
fiscale sau vamale.
‐ Flexibilitate;
Facilitarea înfiinţării ‐ Pot fi ţintite
Ajutoare de stat,
de afaceri noi şi Utilizare pentru obiective bine
subvenţii, împrumuturi
dezvoltării de anumite sectoare determinate;
subvenţionate
investiţii
‐ Există riscul de a fi
comise abuzuri.
Sursa: Prelucrare după Biggs, PH., – Tax Incentives to Attract FDI, Meeting of Experts on „FDI, Technology and
Competitiveness“, UNCTAD, Palais des Nations, Geneva, Martie 2007
79
8. ANALIZA SWOT A MEDIULUI DE AFACERI

Obiectivul „Mediul de afaceri în România – agreabil pentru investitorii străini”.
Analiza SWOT a fost realizată în cadrul consultărilor cu mediul de afaceri şi validată în timpul dezbaterilor publice. Aceasta reprezintă în
mod consecvent şi aspectele prezentate în cadrul studiului.
Puncte tari Puncte slabe

 Investitorii străini percep nivelul  Informaţiile oficiale privind investiţiile străine sunt diferite în funcţie de sursa de
salariilor şi cel al costurilor cu forţa provenienţă (BNR vs. ONRC vs. consultanţi); Lipseşte informaţia exactă şi detaliată,
de muncă în România ca fiind conform datele statistice care să servească cererilor de informaţie necesare pentru luarea
aşteptările lor; deciziei de a investi în România;
 Investitorii străini consideră atractiv  Investitorii străini consideră legislaţia naţională instabilă şi lipsită de transparenţă;
potenţialul mare al pieţei existente în
 Investitorii străini consideră birocraţia ca netransparentă şi ineficientă;
România;
 Investitorii străini consideră politicile (economice) guvernamentale inconsecvente;
 Investitorii străini apreciază ca foarte
bun nivelul profesional al specialiştilor  Investitorii străini consideră disciplina bugetară guvernamentală scăzută;
IT din ţară;
 Investitorii străini sunt nemulţumiţi de instabilitatea fiscală - lipsa predictibilităţii
 Mediu socio-cultural românesc este fiscale induce imposibilitatea previzionării cash-flow-ului şi respectiv a indicatorului
mai atractiv decât cel al vecinilor ROI (return on investment), deşi nivelul fiscalităţii nu este perceput ca o problemă;
României;
 Investitorii străini sunt nemulţumiţi de incertitudinea privind durata obţinerii de
 Resurse energetice variate sunt autorizaţii, certificate fiscale – acest aspect este considerat de către investitorii
percepute ca atractive pentru străini şi ca generator de corupţie;
investitorii străini.
 Investitorii străini consideră politica în domeniul reconversiei profesionale ca fiind
deficitară;
 Dependenţa prea mare de sistemul bancar pentru finanţarea/garantarea investiţiilor
constituie o barieră în atragerea investiţiilor străine.
80
Oportunitati Pericole
 Existenţa indicatorului privind reforma  Lipsa unei viziuni strategice pe termen lung asupra dezvoltării şi consolidării MA;
în domeniul investiţional (Investment
 Lipsa unei prioritizări la nivel macroeconomic a sectoarelor economice care pot
Reform Index – IRI;
constitui un avantaj competitiv pentru ţară, şi în care rolul hotărâtor îl are factorul
 Rolul DAE de asigurare a unui cadru politic;
instituţional pentru promovarea
 Persistenţa instabilităţii fiscale;
investiţiilor străine;
 Lipsa unei legislaţii consecvente şi clare;
 Lansarea Strategiei UE 2020 care
introduce conceptul de „smart  Activitatea sindicală.
regulation”;
 Absorbţia în mai mare măsură a
fondurilor UE;
 Diversificarea surselor alternative de
finanţare.
81
9. Concluzii şi recomandări
Domeniul Obiectiv general Recomandări

Alinierea structurii instituţionale şi administrative la principiile
ce decurg din conceptul UE referitor la „better regulation”
Asigurarea comunicării interministeriale pentru crearea unui
sistem instituţional unitar şi transparent
Elaborarea şi adoptarea de către factorii politic şi legislativ a
unei viziuni comune şi unitare referitoare la MA românesc pe un
Alinierea structurii instituţionale şi orizont de timp de minim 10 ani, în vederea creşterii
Administrativ administrative pentru asigurarea productivităţii (presupune astfel o creştere economică
instituţionale condiţiilor de atractivitate pentru intensivă)
investitorii străini Îmbunătăţirea capacităţii de implementare a proiectelor de
investiţii pentru a absorbi fondurile disponibile din străinătate
Creşterea cheltuielilor publice de capital pentru a îmbunătăţi
infrastructura
Simplificarea şi integrarea numărului şi modului de eliberare a
certificatelor şi autorizaţiilor necesare funcţionării agenţilor
economici
Reglementarea schemelor stimulentelor fiscale
Facilitarea accesului la Perfecţionarea ofertei de produse de Stabilirea unui dialog între Ministerul finanţelor şi Asociaţia
finanţare finanţare/garantare la nevoile MA Băncilor din România în vederea identificării de soluţii pentru
diversificarea produselor de finanţare/ garantare în
conformitate cu nevoile de finanţare ale mediului de afaceri
Consolidarea cadrului legislativ şi fiscal Actualizarea cadrului legislativ referitor la „acceptarea tacită”
Aspecte legislative şi pentru creşterea încrederii investitorilor
fiscale străini în stabilitatea şi coerenţa Revizuirea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice pentru
acestora optimizarea graficului de desfăşurare a procesului de achiziţii
Promovarea şi implicarea mediului Adaptarea sistemului educaţional la cerinţele actuale ale

Suport
academic şi educaţional în sprijinirea mediului de afaceri
82
Domeniul Obiectiv general Recomandări

adecvată a MA Alinierea modalităţilor de efectuare şi finanţare a cercetării
ştiinţifice în institutele de profil la nevoile de dezvoltare ale
mediului de afaceri
Organizarea stagiilor de practică de vară a studenţilor la
nevoile de dezvoltare ale mediului de afaceri
Clarificarea şi monitorizarea performanţei canalelor de
Creşterea vizibilităţii promovare a mediului de afaceri românesc pentru investitorii
Creşterea impactului acţiunilor de
mediului de afaceri din străini
promovare ale mediului de afaceri
România pentru
românesc pentru investitorii străini Elaborarea şi monitorizarea performanţei campaniilor de
investitorii străini
promovare a sectoarelor prioritare de investiţii ale României
83
9.1 Măsuri propuse pentru strategia guvernamentală MECMA

Nivelul importurilor şi exporturilor este semnificativ disproporţionat (România este un stat
importator net), ceea ce s-a transpus de-a lungul timpului într-un deficit cronic al balanţei
comerciale, cu impact negativ asupra celorlalţi indicatori macroeconomici, în special prin
prisma cursului de schimb al monedei naţionale faţă de euro şi prin prisma inflaţiei
importate.
Deficitul Balanţei Nete de Plăţi a crescut la valori care periclitează poziţia României în
piaţa concurenţială a investiţiilor străine. Soluţia este creşterea PIB şi o legislaţie care să
asigure stabilitatea financiară astfel încât planificarea pe termen lung a bugetului să
poată fi îmbunătăţită. Creşterea PIB depinde în mare măsură de creşterea exporturilor.
Îmbunătăţirea procedurilor de aplicare a Legii Achiziţiilor Publice este necesară pentru
absorbţia Fondurilor Structurale şi a altor proiecte de investiţii cu finanţare externă.
Aşa cum demonstrează rapoartele BNR, investiţiile străine directe constituie o foarte
importantă sursă de finanţare a deficitului contului curent. Astfel, în 2009 deficitul
contului curent a fost finanţat în proporţie de 96,9% prin investiţii directe ale
nerezidenţilor în România, care au înregistrat 4 899 milioane euro. Cu toate acestea,
investiţiile străine directe au scăzut în 2009 la un nivel de 51% faţă de cel din 2008. Criza
economică mondială reprezintă o justificare importantă pentru această reducere mare
însă nu reprezintă şi o scuză. Mediul de afaceri românesc trebuie să-şi concentreze
eforturile pentru a deveni mai competitiv şi mai atractiv pentru investitorii străini, în
condiţiile unei pieţe internaţionale concurenţiale.
În mediul de afaceri românesc, investitorii străini se confruntă în prezent cu o serie de

probleme:
 Informaţiile oficiale privind investiţiile străine sunt diferite în funcţie de sursa de
provenienţă (BNR, ONRC, consultanţi etc.). Lipseşte un set omogen de informaţii şi
date exacte şi detaliate, care să servească cererilor de informaţie necesare pentru
luarea deciziei de a investi în România;
 Legislaţia naţională este instabilă şi lipsită de transparenţă;
 Există numeroase piedici induse de birocraţie şi corupţie;
 Politicile guvernamentale sunt considerate inconsecvente;
 Disciplina bugetară guvernamentală este considerată scăzută;
 Instabilitatea fiscală este mare; lipsa predictibilităţii fiscale induce imposibilitatea
previzionării cash-flow-ului şi respectiv a indicatorului ROI (return on investment),
deşi nivelul fiscalităţii nu este perceput ca o problemă;
 Investitorii străini sunt nemulţumiţi de incertitudinea privind durata obţinerii de
autorizaţii, certificate fiscale – acest aspect este considerat de către investitorii
străini şi ca generator de corupţie;
 Politica în domeniul reconversiei profesionale este considerată ca fiind deficitară.
Măsuri administrativ-instituţionale
1. Alinierea structurii instituţionale şi administrative pentru asigurarea condiţiilor
de atractivitate pentru investitorii străini prin:
84
 Programe-suport oferite de către instituţiile publice abilitate din România

pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor investitorilor străini, organizarea
birourilor de informare la nivel regional;
 Elaborarea unui sistem de eliberare de autorizaţii/certificate coerent şi în
timpul declarat pentru toate unităţile administrativ-teritoriale ale României;
 Aplicarea principiilor derivate din „better regulations”;
 Funcţionarea mixului de politici macroeconomice şi adaptarea structurilor
administrative şi instituţionale la acest mix.
Măsuri pentru facilitarea accesului la finanţare
2. Perfecţionarea ofertei de produse de finanţare/garantare la nevoile MA prin:
 Diversificarea produselor de garantare şi creşterea gradului de credibilitate şi
accesibilitate al acestora;
 Elaborarea unui cod de negociere cu sistemul bancar;
 Reglementarea fondurilor cu capital de risc.
Măsuri legislative şi fiscale
3. Consolidarea cadrului legislativ şi fiscal pentru creşterea încrederii
investitorilor străini în stabilitatea şi coerenţa acestora prin:
 Revizuirea legislaţiei privind achiziţiile publice pentru optimizarea graficului de
derulare a acestui proces prin eliminarea blocajelor nejustificate (reglementări
obiective privind contestaţiile);
 Revizuirea legislaţiei privind « aprobarea tacită » şi implementarea corectă a
acesteia;
 Asigurarea unui cadru fiscal predictibil şi coerent pentru creşterea încrederii
investitorilor străini în continuitatea afacerii.
Alte măsuri suport
4. Promovarea şi implicarea mediului academic şi educaţional în sprijinirea
adecvată a MA prin:
 Încurajarea programelor de formare profesională, pentru majoritatea forţei de
muncă;
 Încurajarea şi sprijinirea activităţilor de cercetare destinate MA – colaborarea
reală a firmelor cu instituţiile de cercetare româneşti;
 Adaptarea reglementărilor din învăţământul românesc la nevoile de
îmbunătăţire şi dezvoltare a MA, în conformitate cu strategiile de dezvoltare
naţionale şi europene.
Creşterea impactului acţiunilor de promovare ale mediului de afaceri românesc pentru
investitorii străini prin:
 Informarea coerentă şi adecvată printr-un sistem de comunicare bine pus la
punct, care să fie proactiv şi nu reactiv;
 Prioritizarea sectoarelor de interes pentru investitorii străini prin identificarea
şi promovarea avantajelor economico-sociale ale acestora;
 Promovarea „poveştilor de succes” pentru consolidarea imaginii unui MA
atractiv.
85
Bibliografie
1. The Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS) 2008-2009 (EBRD
şi WB);
2. PLAN DE ACŢIUNI PENTRU DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI ŞI A PROFESIILOR
LIBERALE ÎN CONTEXT EUROPEAN 2008 – 2009;
3. Raport de ţară – România 2010 (Country Report Romania, Martie 2010), Economist
Intelligence Unit, Londra, Marea Britanie;
4. Raport asupra Investiţiilor Elveţiene în România, februarie 2010;
5. „INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA”, BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Direcţia
Statistică la 31 decembrie 2008;
6. „Dimensiunea Regională a determinării riscului investiţiilor străine directe în România”,
Păuna Carmen Beatrice, Dalina Andrei, Institutul de Prognoză Economică Bucureşti;
7. „Efectele investiţiilor străine directe asupra economiei româneşti” - COMAN ANCA
STRILCIUC ELENA, ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI;
8. „Propuneri pe termen scurt pentru atragerea de investiţii străine directe în România”,
FIC;
9. „Priorităţi pentru România”, Amcham, 2009;
10. „GLOBALIZAREA ŞI INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”, Carmen BOGHEAN,
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava;
11. SSIF Intercapital Invest SA, Raport Anual 2009;
12. INVESTMENT COMPACT FOR SOUTH EAST EUROPE, Overview of the Investment Reform
Index Process;
13. „Tax Component of the IRI”, Steven Clark, Erin Hengel, OECD;
14. Progress in Policy Reforms, OECD;
15. Declaraţia comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privind Parteneriatul estic,
Praga, 7 mai 2009;
16. „Potenţialul investiţional al României din perspectiva integrării în UE”, BALABAN
LUMINITA, ASE, Facultatea de Comerţ;
17. Barometru investitorilor străini 2005 – Gallup;
18. „U.S. – E.U. ECONOMIC RELATIONS IN THE CONTEXT OF ECONOMIC GLOBALIZATION” -
Gabriel-Andrei Donici, Andreea Maha, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
19. Oportunitatea introducerii legislaţiei de tip holding în România, Dan Badin, Mihaela
Popescu, PriceWaterhouseCoopers Rom\nia;
20. Global Financial Stability Report, Navigating the Financial Challenges Ahead,
INTERNATIONAL MONETARY FUND, 2009;
21. Regional Economic Outlook, Europe Securing Recovery, INTERNATIONAL MONETARY
FUND, octombrie 2009;
22. World Economic Outlook, Sustaining the Recovery, International Monetary Fund,
octombrie 2009;
23. World Investment Report 2009, UN Conference on Trade and Development;
24. Report on Bilateral Investment Treaties between European Union Member
86
States and Pacific Countries, Mahnaz Malik;

25. „Statutul investitorilor străini după aderare”, Anca Radu, Revista Capital;
26. Biggs, PH., – Tax Incentives to Attract FDI, Meeting of Experts on „FDI, Technology and
Competitiveness“, UNCTAD, Palais des Nations, Geneva, Martie 2007;
27. „Fiscalitatea românească, văzută din afară”, Ionel Bostan, septembrie 2008;
28. „Perspective asupra investiţiilor străine directe în România”, Nuţă Alina, Nuţă Florian
Universitatea „Al. I: Cuza”, Iaşi, 29 ianuarie 2009;
29. Prognoza de primăvară 2009, Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru
2009-2013, Comisia Naţională de Prognoză;
30. Site - Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine www.traderom.ro ;
31. Site – ARIS http://www.arisinvest.ro/ ;
32. Studiul „Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei” de fundamentare a „Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”, MECMA, mai 2010;
33. Site CzechInvest - www.czechinvest.org .
87
Anexa 1 - Focus grup din 2 martie 2010 – Ghid de întrebări

Bucureşti, Hotelul Capital Plaza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54, Sala de Conferinţe Ion
Mincu 2
Timpul de desfăşurare: 11:30 – 13:00
„Mediul de Afaceri în România - ostil sau agreabil pentru investitorii străini?”
Dragi colegi, vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia Archidata şi MECMA de a participa la

acest grup de discuţii, care este organizat cu scopul de a obţine feed-back şi propuneri de
la dvs. cu privire la o componentă importantă a strategiei privind dezvoltarea mediului
de afaceri din România: Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de
afaceri din România.
Mai întâi, vă propunem o scurtă prezentare a proiectului şi a participanţilor, după care
vom trece la dezbaterea propriu-zisă.
Discuţia noastră va dura aproximativ 90 de minute; vă cerem permisiunea de a înregistra
această discuţie, pentru a consemna cât mai exact propunerile dvs.
(Analiza SWOT se face din perspectiva obiectivului „Mediul de afaceri în România –
agreabil pentru investitorii străini”)
Subiecte centrale de discutat – punctele de vedere ale tuturor participanţilor:

 Aspectele pozitive, succesul eforturilor conjugate ale părţilor interesate în mediul
de afaceri românesc, inclusiv ale autorităţilor publice (punctele tari);
 Aspectele negative, riscurile şi inadvertenţele din mediul de afaceri românesc
pentru investitorii străini, inclusiv cele legate de autorităţile publice (punctele
slabe);
 Oportunităţile existente pentru creşterea şi menţinerea investiţiilor străine pe care
mediul de afaceri, în special autorităţile publice, le pot promova.
Subiect pentru cei care vor să se înscrie la cuvânt:
 Ameninţările existente care pot creşte riscul de ţară şi deveni bariere pentru
investiţiile străine.
Subiect de concluzionare – punctele de vedere ale tuturor:
 Definirea unor obiective de atins pentru creşterea atractivităţii mediului de afaceri
pentru investitori străini;
 Măsuri de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România.
Vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat şi pentru sugestiile făcute. Suntem
convinşi că ele vor contribui la realizarea unei strategii bine fundamentate pentru
dezvoltarea mediului de afaceri din România. O să păstrăm legătura cu dvs. pentru
etapele ulterioare ale proiectului şi pentru a vă transmite concluziile studiului nostru.
Următoarele etape vor consta în realizarea de interviuri şi în analizarea chestionarelor
completate on-line. Consultarea publică pentru validarea concluziilor preliminare ale
studiului sus menţionat va avea loc în termen de aproximativ o lună, la care veţi fi din
nou invitaţi să participaţi.
88
Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 2 martie 2010 cu tema „Mediul de
afaceri din România – ostil sau agreabil pentru investitorii străini?
02 martie 2010
Nr. Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt
.
1. Adriana Luminiţa IACOB Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)
Elena-Roxana CRĂCIUN Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
2.
Cooperaţie Bucureşti (OTIMMC Bucureşti)
3. Doina CIOMAG Consiliul Investitorilor Străini (CIS)
4. Maria BACIU Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE)
5. Mihai CERCEL Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE)
Sanda MAZILU Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
6.
(MECMA)
Cezar ILIU Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
7.
(MECMA)
8. Daniela ANTONESCU Institutul de Economie Naţională (IEN/Academia Română)
Laurenţiu SOLACIU Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
9.
(ANPC)
Anca MARICA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
10.
(MECMA)
89
Anexa 3 – Chestionar on-line

Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la Percepţia Investitorilor străini
asupra mediului de afaceri din România!
Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe
această temă. Chestionarul este anonim şi va folosi în elaborarea unor propuneri de
acţiuni din cadrul strategiei de îmbunătăţire şi dezvoltare a mediului de afaceri din
România.
Completarea acestui studiu durează în jur de 15 minute.
Vă mulţumim pentru participare şi pentru timpul acordat.
Analiza percepţiei investitorilor străini privind mediul de afaceri românesc - studiu

calitativ şi cantitativ
Pentru investitorii existenţi şi potenţiali:

1. În ce raport vă aflaţi cu investiţiile pe piaţa românească (pentru a, c sau d completaţi
doar de la 1 pâna la 8, pentru b de la 1la 30) :
a. Îmi doresc să investesc – only questions 1-8;
b. Investesc deja;
c. Am dorit să investesc dar am renunţat – go to 31;
d. Sunt încă nehotărât - only questions 1-8.
2. Care sunt ţara/ţările din care provine capitalul Dvs.?
Completaţi cu lista ţărilor de origine a capitalului.
3. Cum apreciaţi nivelul şi calitatea informaţiilor privind mediul de afaceri din România?
 Complet nesatisfăcătoare;
 Preponderent nesatisfăcătoare;
 Parţial nesatisfăcătoare/satisfăcătoare;
 Preponderent satisfăcătoare;
 Complet satisfăcătoare.
4. Care este principala sursă de informaţii pe care vă bazaţi decizia de a investi în

România?
 Website-uri de specialitate;
 Ambasadele sau Consulatele României în străinătate;
 Reviste de specialitate;
 Alţi oameni de afaceri;
 Târguri, expoziţii;
 Conferinţe, congrese;
 Activităţi de lobby şi advocacy .
5. Care din domeniile următoare vi se par atractive pentru a investi în România?

 Agricultură, vânătoare, silvicultura;
 Pescuit şi piscicultură;
 Industria extractivă;
 Industria alimentară, Industria băuturilor; Industria tutunului;
 Industria textilă; Industria pielăriei;
 Industria lemnului şi prelucrarea lemnului;
 Industria petrolieră;
90
 Fabricarea produselor din minerale nemetalice;

 Industria metalurgică şi a produselor din metal;
 Industria de maşini şi echipamente;
 Industria de echipamente electrice şi optice;
 Industria aeronautică;
 Transport rutier;Transport căi ferate;Transport aerian;
 Producţia şi distribuţia de energie electrică, termică;Productia şi distribuţia de
gaze; Servicii de apă şi apă uzată;
 Managementul deşeuri;
 Construcţii civile; Construcţii de drumuri;
 Comerţ (retail);
 Turism;
 Hoteluri şi restaurante;
 Logistică, Depozitare,
 IT; Telecomunicaţii
 Sistemul bancar;
 Intermedieri financiare şi imobiliare; Piaţa financiară;
 Sănătate;
 Formare profesională şi consultanţă;
 Educaţie şi învăţământ; Cultură şi artă;
 Sport;
 Publicitate
6. Care este domeniul/sectorul Dvs. de interes în ţara de origine?

 Agricultură, vânătoare, silvicultura;
 Pescuit şi piscicultură;
 Industria extractivă;
 Industria alimentară,
 Industria băuturilor;
 Industria tutunului;
 Industria textilă;
 Industria pielăriei;
 Industria lemnului şi prelucrarea lemnului;
 Industria petroliera;
 Fabricarea produselor din minerale nemetalice;
 Industria metalurgică şi a produselor din metal;
 Industria de maşini şi echipamente;
 Industria de echipamente electrice şi optice;
 Industria aeronautică;
 Transport rutier;
 Transport căi ferate;
 Transport aerian;
 Producţia şi distribuţia de energie electrică, termică;
 Producţia şi distribuţia de gaze;
 Servicii de apă şi apă uzată;
 Management deşeuri;
 Construcţii civile;
 Construcţii de drumuri;
 Comerţ (retail);
 Turism;
 Hoteluri şi restaurante;
91
 Logistică, Depozitare,
 Telecomunicaţii;
 IT;
 Sistemul bancar;
 Intermedieri financiare şi imobiliare;
 Sănătate;
 Formare profesională şi consultanţă;
 Educaţie şi învăţământ;
 Sport;
 Cultură şi artă;
 Publicitate;
 Piaţa financiară
7. Când luaţi decizia de a investi în România, care dintre următoarele aspecte le

consideraţi atractive în comparaţie cu alte ţări:
 Indicele preţurilor de consum;
 Cursul de schimb;
 Tipurile de societăţi comerciale;
 Legislaţia privind fuziunile şi achiziţiile;
 Accesul la serviciile de consiliere juridică;
 Nivelul taxelor şi impozitelor;
 Existenţa autorizării tacite;
 Existenţa sistemului on-line de autorizare şi înregistrare a
întreprinderilor (e-forms) cu termen de implementare;
 Percepţia asupra birocraţiei şi corupţiei;
 Sistemul de creditare a afacerilor;
 Fondurile de garantare;
 Instrumentele structurale;
 Asigurările comerciale;
 Reguli de munca şi angajare;
 Prevederi privind concediile, sărbătorile, asigurările de sănătate, de
şomaj;
 Sindicatele;
 Nivelul de formare al forţei de muncă;
 Competitivitatea produselor/serviciilor româneşti;
 Sectoarele dominate de importuri;
 Sectoarele competitive la export;
 Calitatea produselor şi serviciilor;
 Preţul produselor şi serviciilor;
 Piaţa de capital, BVB, Bursa de la Sibiu;
 Cotaţiile CDS-urilor (credit default swap).
8. Care este regiunea de dezvoltare în care aţi fi interesat să investiţi?

 Bucureşti-Ilfov;
 Sud Muntenia;
 Sud-Est;
 Nord-Est;
 Centru;
 Nord-Vest;
 Vest;
 Sud-Vest Oltenia.
92
Numai pentru investitorii existenţi (doar b)
9. De câţi ani aţi investit în România?

 Mai puţin de un an;
 1-5 ani;
 5-10 ani;
 10-15 ani;
 Mai mult de 15 ani.
10. Care este evoluţia investiţiilor Dvs. în România?

 descrescătoare – dacă nivelul actual al capitalului investit este mai mic
decât cel iniţial;
 crescătoare – dacă nivelul actual al capitalului investit este mai mare decât
cel iniţial;
 constantă.
11. Care este regiunea de dezvoltare în care aţi investit?

 Bucureşti-Ilfov;
 Sud Muntenia;
 Sud-Est;
 Nord-Est;
 Centru;
 Nord-Vest;
 Vest;
 Sud-Vest Oltenia.
12. Care este forma juridică pentru care aţi optat în vederea organizării afacerii Dvs. în
România ?
 Firmă nouă constituită în România cu capital străin sau mixt;
 Reprezentanţa firmei-mamă din străinătate;
 Achiziţia unei firme cu capital românesc existentă pe piaţă;
 Fuziunea cu o firmă cu capital românesc.
13. Bifaţi în cazul în care v-aţi confruntat cu una sau mai multe din următoarele dificultăţi
instituţional-administrative în diferite etape din ciclul afacerii Dvs. în România:
 acces dificil la servicii de consultanţă juridică, fiscală şi contabilă;
 servicii publice de calitate redusă;
 reglementări fiscale nestimulative şi/sau volatile;
 reglementări comerciale nestimulative şi/sau volatile;
 acces dificil la finanţare;
 corupţie;
 birocraţie.
14. Potrivit Transparency International: „corupţia în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă
a puterii încredinţate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor
interese personale sau de grup”. În care din următoarele situaţii v-aţi confruntat, în mod
direct, cu aspecte legate de corupţie:
 La înregistrarea societăţilor comerciale şi intrarea în afaceri;
 La obţinerea autorizaţiilor şi acordurilor de funcţionare (mediu, pompieri,
sănătate, primărie etc.);
 La obţinerea altor tipuri de autorizaţii. Specificaţi:................;
 În procesele de achiziţie publică pentru obţinerea de comenzi de stat;
93
 În procesele de achiziţie pentru obţinerea de contracte de la alţi operatori

privaţi;
 În cursul operaţiunilor de control exercitate de organismele de stat
abilitate;
 În procesul de obţinere a finanţărilor pe bază de proiecte din fondurile
europene la dispoziţia României;
 În procesul de obţinere a creditelor din sistemul bancar
 La obţinerea garanţiilor de colateralizare a creditelor;
 În procesul de acces la informaţii statistice sau transmitere de
date către oficiile de statistică;
 În condiţiile de angajare şi la reglementarea raporturilor de
muncă;
 În procesele legate de declaraţii/control vamal;
 În procesele de schimburi internaţionale şi comerţ exterior;
 Nu am întâlnit cazuri de corupţie.
15. Cu ce forme specifice de corupţie vă confruntaţi frecvent şi în mod direct în mediul

de afaceri:
 Contribuţii la partidele politice;
 Contribuţii caritabile mascate;
 Sponsorizări mascate;
 Atenţii şi cadouri;
 Extra-comisoane şi extra-bonusuri;
 Forme de protocol informal;
 Mită;
 Nu am întâlnit cazuri de corupţie.
16. Bazându-vă pe experienţa dumneavoastră directă, în care trei dintre situaţiile de mai
jos consideraţi că se întâlnesc cel mai frecvent practici de corupţie sau asimilate
corupţiei:
 În raporturile dintre sectorul privat şi cel public;
 În raporturile dintre funcţionarii publici din interiorul sectorului public;
 În raporturile dintre operatorii economici din interiorul sectorului privat;
 În raporturile dintre societăţi cu capital majoritar de stat şi sectorul privat;
 În raporturile sectorului privat de afaceri cu sistemul juridic;
 Nu ştiu.
17. Bifaţi principalele probleme socio-culturale care afectează încrederea Dvs. în mediul
de afaceri din România:
 Comunicare dificilă datorată percepţiei diferite asupra principiilor în afaceri;
 Prejudecăţile şi stereotipiile sociale din România;
 Atitudinea faţă de muncă;
 Problemele etnice;
 Nivelul de educaţie şi formare;
 Imigraţia/emigraţia;
 Fluctuaţiile de pe piaţa muncii;
 Încălcarea drepturilor omului.
18. Bifaţi măsurile de facilitare/sprijin de care aţi dori să beneficiaţi în România în

calitate de investitor străin:
 Puncte de contact – one stop shop;
94
 Eficientizarea serviciilor publice de sprijinire a afacerilor;

 Sistem on-line de autorizare şi înregistrare;
 Servicii de e-guvernare;
 Portaluri pentru investitorii străini;
 Altele, vă rugăm specificaţi ........ .
19. Care este gradul Dvs. de încredere în funcţionarea sistemului bancar din România?
 Deloc credibil;
 Puţin credibil;
 Parţial credibil;
 Destul de credibil;
 Credibil.
20. Aţi apelat la produse de garantare oferite de fondurile de garantare din România? Dacă
Da, cât de complicat a fost procesul de obţinere?
 Foarte complicat;
 Destul de complicat;
 Mediu;
 Destul de simplu;
 Foarte simplu.
21. Cum apreciaţi eficienţa forţei de muncă din România?

 Complet ineficientă;
 Preponderent ineficientă;
 Mediu;
 Preponderent eficientă;
 Complet eficientă.
22. Cum apreciaţi impactul prevederilor contractelor colective de muncă asupra afacerii
Dvs.?
 Minim;
 Mediu;
 Ridicat.
23. Cum apreciaţi impactul activităţilor sindicale asupra afacerii Dvs.?

 Minim;
 Mediu;
 Ridicat;
 Nu am avut contact cu sindicatele.
24. Cum apreciaţi nivelul de pregătire al capitalului uman din România?

 Inadecvat;
 Parţial adecvat;
 Adecvat.
25. Sunteţi interesat de pieţele de capital din România?

 Da – go to 26;
 Nu – end questionnaire.
26. Care este percepţia Dvs. legată de investiţiile la Bursa de Valori Bucureşti?
 Nu îmi inspiră încredere;
 Este o investiţie relativ sigură;
95
 Sunt foarte interesat de potenţialul viitor de câştig la BVB Bucureşti;

 Nu am nicio părere.
27. Care este percepţia Dvs. legată de a investi în titluri de stat în România?
Nu aş avea încredere să investesc în titluri de stat în România;
 Nu sunt mai atractive decât investiţiile în titluri de stat emise de alte guverne
din Europa Centrală şi de Est
 Reprezintă o investiţie sigură;
 Este o oportunitate de a câştiga o dobândă ridicată.
28. Care este percepţia Dvs. legată de a plasa sume de bani în depozite la băncile
comerciale din România?
 Diferenţialul de dobândă este foarte atractiv;
 Prefer titlurile de stat;
 Prefer investiţiile la BVB;
 Nu am încredere în băncile româneşti.
29. Care este percepţia Dvs. legată de gradul de risc asociat investiţiilor de portofoliu în
România?
 Este la fel de ridicat ca pe orice piaţă din Europa Centrală şi de Est;
 Este mai redus decât pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est;
 Este mai ridicat decât pe celelalte pieţe din Europa Centrală şi de Est.
30. Ce ar trebui reorganizat/schimbat/adăugat în legislaţia care guvernează piaţa de

capital din România pentru ca atractivitatea acesteia să crească în faţa investitorilor
străini? – end questionnaire
31. De ce aţi renunţat să investiţi în România sau ce va împiedică să investiţi? – only for 1c
 Indicele preţurilor de consum;
 Cursul de schimb;
 Legislaţia privind fuziunile şi achiziţiile;
 Accesul slab la serviciile de consiliere juridică;
 Nivelul taxelor şi impozitelor;
 Inexistenţa sau ineficienţa autorizării tacite;
 Inexistenţa sistemului on-line de autorizare şi înregistrare a întreprinderilor (e-
forms) cu termen de implementare;
 Percepţia asupra birocraţiei şi corupţiei;
 Sistemul deficitar de creditare a afacerilor;
 Slaba accesibilitate la fondurile de garantare;
 Nivelul şi calitatea asigurările comerciale;
 Reguli de muncă şi angajare;
 Prevederi privind concediile, sărbătorile, asigurările de sănătate, de şomaj;
 Comportamentul agresiv al sindicatelor;
 Competitivitatea scăzută a produselor/serviciilor româneşti;
 Sectoarele dominate de importuri;
 Sectoarele necompetitive la export;
 Calitatea scăzută a produselor şi serviciilor;
 Preţul ridicat al produselor şi serviciilor;
 Instabilitatea pieţei de capital, BVB, Bursei de la Sibiu;
 Cotaţiile slabe a CDS-urilor (credit default swap);
 Acces dificil la servicii de consultanţă juridică, fiscală şi contabilă;
 Servicii publice de calitate redusă;
96
 Reglementări fiscale nestimulative şi/sau volatile;

 Reglementări comerciale nestimulative şi/sau volatile;
 Acces dificil la finanţare;
 Corupţia;
 Birocraţia;
 comunicare dificilă datorată percepţiei diferite asupra principiilor în afaceri;
 Prejudecăţile şi stereotipiile sociale din România;
 Atitudinea specifică faţă de muncă;
 Problemele etnice;
 Nivelul scăzut de educaţie şi formare;
 Nivelul ridicat de emigrare;
 Fluctuaţiile ridicate de pe piaţa muncii;
 încălcarea drepturilor omului;
 Recomandările sau experienţa negativă a altor investitori de pe piaţa
românească.
97
Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line
Concluziile desprinse din chestionar evidenţiază următoarele:

Pentru investitorii existenţi şi potenţiali:
Metodologie: În vederea analizării rezultatelor chestionarului privind percepţia

investitorilor privind mediul de afaceri românesc, au fost realizate cuantificări în funcţie
de numărul total de răspunsuri pentru o anumită întrebare.
Întrebarea 1.
Figura A4.1. Investirori existenţi sau potenţiali
Răspunsurile la prima întrebare a chestionarului reflectă o paletă largă de investitori

existenţi pe piaţa românească (18%), investitori care ar dori să investească, precum şi, în
egală măsură, investitori care au renunţat (18%). Trebuie subliniat faptul că cel mai mare
procent dintre respondenţi au declarat că sunt încă nehotărâţi (45%) cu privire la
posibilitatea realizării de investiţii în România. Se poate concluziona astfel că o strategiei
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, care să includă măsuri pentru
promovarea investiţiilor străine, este dezirabilă în vederea direcţionării investitorilor încă
nehotărâţi către România.
Întrebarea 2: Germania, Irlanda, Olanda, Austria, Italia, Slovenia, Danemarca, Ungaria,

Cipru, Serbia.
98
Întrebarea 3.
Figura A4. 2. Percepţia investitorilor cu privire la nivelul şi calitatea informaţiilor

privind mediul de afaceri
Nivelul şi calitatea informaţiilor disponibile privind mediul de afaceri din România se

consideră a înclina către „nesatisfăcător” (50%) dintre respondenţi, în timp ce doar 12%
dintre aceştia evaluează informaţiile ca fiind preponderent satisfăcătoare. Un procent
mare dintre respondenţi au fost imparţiali (38%). Este interesat de notat faptul că niciun
repondent nu a declarat că informaţiile sunt complet satisfăcătoare.
Întrebarea 4:
Figura A4.3. Surse de informaţii privind mediul de afaceri
99
Răspunsurile preluate pentru această întrebare sunt foarte relevante în vederea

identificării de măsuri relevante pentru promovarea investiţiilor în România. Informaţiile
şi sprijinul acordat investitorilor prin intermediul ambasadelor şi consulatelor României
în străinătate este utilizat în proporţie mică (5%) precum şi prezenţa la târguri şi
expoziţii. De vreme ce o mare parte din investitori utilizează website-uri şi reviste de
specialitate (17%), conferinţe şi congrese (17%), devine imperios necesar ca nivelul şi
calitatea informaţiilor disponibile despre mediul de afaceri românesc să fie îmbunătăţite,
atât pe căi oficiale (ambasade, consulate), precum şi prin intermediul media (website-
uri, reviste de specialitate) – nevoie ce reiese şi din analiza întrebării 4.
Se remarcă însă că o mare parte a investitorilor care au răspuns întrebării se bazează pe
informaţii furnizate de alţi oameni de afaceri (28%). O posibilă explicaţie pentru acest
lucru poate fi că oamenii de afaceri sunt cei mai informaţi cu privire la pulsul mediului de
afaceri în România.
Întrebarea 5. Respondenţii au declarat că ar fi interesaţi în următoarele domenii pentru a

investi în România:
 Agricultură, vânătoare, silvicultură (11%);
 Industria alimentară (12%);
 Industria petrolieră (7%);
 Transport (11%);
 Servicii de apă şi apă uzată (7%);
 Managementul deşeuri (7%);
 Turism (12%);
 Telecomunicaţii (4%);
 IT (4%);
 Sistemul bancar (4%);
 Formare profesională şi consultanţă (15%);
 Piaţa financiară (6%).
100
Întrebare 5.
Figura A4.4 Domenii atractive cu privire la investiţii în România
Din analiza răspunsurilor acestei întrebări reiese că investitorii sunt interesaţi de o gamă
variată de domenii de investiţii pe piaţa românească, cele mai atractive dintre acestea
fiind agricultura, vânătoarea, silvicultura şi formarea profesională şi consultanţa.
Întrebare 6:
Figura A4.5 Domenii de interes în ţara de origine a investitorilor
101
Se observă o paralelă între domeniile care reprezintă un interes de a investi în România

(întrebarea 5) şi domeniile/sectoarele de interes în ţara de origine.
Întrebarea 7:
Figura A4.6 Aspecte atractive cu privire la decizia de a investi în România
Comparativ cu alte ţări, investitorii consideră că între aspectele atractive pentru

investitori în fundamentarea deciziei de a invest în România se numără: Competitivitatea
produselor/serviciilor româneşti (18%), indicele preţurilor de consum (13%), nivelul
impozitelor şi taxelor (13%), asigurările comerciale (13%), sectoarele dominate de
importuri (13%).
Întrebarea 8:
Figura A4.7 Distribuţia interesului investitorilor în funcţie de regiunile de dezvoltare
102
Regiunea Bucureşti-Ilfov rămâne cea mai interesantă din punct de vedere al investiţiilor
(34%), urmată de partea centrală şi de vest a României (câte 14%). Pe de altă parte,
Regiunea de Nord-Est nu a atras deloc atenţia investitorilor interesaţi de mediul de afaceri
românesc, pe când celelalte regiuni din jumătatea sudică a ţării prezintă un interes
moderat (8% dintre respondenţi). Astfel, se confirmă disparităţile regionale deja observate
cu privire la nivelul de dezvoltare a economiei româneşti. Strategia de îmbunătăţirea şi
dezvoltare a mediului de afaceri românesc trebuie să adreseze şi aceste aspecte
referitoare la coeziunea economică.
Întrebările 9, 10, 11 şi 12 – numai pentru investitorii existenţi:

Tabelul A4.1 Situaţia investiţiilor şi evoluţia acestora în conformitate cu răspunsurile
la chestionarului on-line
Perioada investiţiei Evoluţia Regiunea unde au Forma juridică
investiţiilor investit
1-5 ani (67%) Descrescătoare (23%) Bucureşti-Ilfov (33%) Reprezentanţa
firmei-mamă din
10-15 ani (33%) Crescătoare (43%) Sud-Est (17%)
străinătate (60%)
Constantă (34%) Centru (33%)
Achiziţia unei firme
Vest (17%) cu capital românesc
existentă pe piaţă
(40%)
Întrebarea 13:
Figura A4.8 Incidenţa dificultăţilor instituţional-administrative cu care s-au confruntat

investitorii conform răspunsurilor înregistrate la chestionarul publicat pe website
103
Dintre dificultăţile instituţional-administrative cu care s-au confruntat investitorii în

diferitele etape ale ciclului afacerii lor au fost serviciile publice de calitate redusă (29%),
reglementările fiscale nestimulative şi/sau volatile (29%), reglementările comerciale
nestimulative şi/sau volatile (14%), corupţia (29%).
Întrebarea 14: Situaţiile în care respondenţii au întâlnit situaţii de corupţie sunt

prezentate mai jos:
Figura A4.9 Frecvenţa situaţiilor în care investitorii s-au confruntat cu cazuri de

corupţie în mod direct
Întrebarea 15:
Figura A4.10 Forme specifice de corupţie cu care s-au confruntat investitorii
104
Dintre formele de corupţie cel mai des întâlnite de investitori în practică, au fost
semnalate atenţiile şi cadourile (22,5%) şi extra-comisioanele şi extra-bonusurile (22,5%),
care reprezintă în principal forme mici de corupţie. Trebuie însă subliniat că 11% dintre
respondenţi nu au întâlnit cazuri de corupţie.
Întrebarea 16:
Figura A4.11. Ponderea percepţiei asupra raporturilor între diferiţi actori

Ponderea percepţiei asupra raporturilor între diferiţii actori, vulnerabile la corupţie,
conform respondenţilor la chestionarul on-line demonstrează faptul că raporturile dintre
sectorul privat şi cel public şi raporturile dintre sectorul privat de afaceri şi sistemul
juridic sunt cele mai vulnerabile, înregistrând câte 29% dintre răspunsuri.
Întrebarea 17:
Figura A4.12 Principalele probleme socio-culturale care afectează încrederea

investitorilor în mediul de afaceri din România
105
În viziunea investitorilor, principala problemă socio-culturală este atitudinea faţă de

muncă a românilor (32%). Alte impedimente socio-culturale sunt cele legate de
comunicarea dificilă, prejudecăţile şi stereotipiile sociale, nivelul de educaţie şi formare,
precum şi încălcarea drepturilor omului (fiecare înregistrând 17% dintre răspunsuri). Pe de
altă parte, problemele etnice, imigraţia/emigraţia şi fluctuaţiile de pe piaţa muncii nu au
fost percepute ca fiind importante impedimente socio-culturale care să afecteze
încrederea în mediul de afaceri românesc.
Întrebarea 18:
Figura A4.13 Măsurile de facilitare/sprijin de care ar dori să beneficieze investitori

străini în România, conform chestionarului publicat pe website
Măsurile de facilitare/sprijinire solicitate de investitorii străini prin intermediul
chestionarului on-line se referă în primul rând la eficientizarea serviciilor publice de
sprijinire a afacerilor (29%), inclusiv prin servicii de e-guvernare (29%) şi sisteme on-line
privind autorizarea şi înregistrarea întreprinderilor (14%). De asemenea, investitorii străini
ar dori să fie sprijiniţi şi prin portaluri pentru investitorii străini (29%).
Întrebările 19 şi 20. Răspunsurile au fost imparţiale cu privire la gradul de încredere în
funcţionarea sistemului bancar din România, jumătate din respondenţi considerând că
acesta este puţin credibil, şi cealaltă jumătate considerând că este destul de credibil.
Respondenţii nu au apelat la produse de garantare oferite de fondurile de garantare din
România.
Întrebările 21, 22, 23, 24:

Eficienţa forţei de Impactul Impactul Nivelul de
muncă prevederilor activităţilor pregătire al
contractelor sindicale capitalului uman
colective de muncă
Complet ineficientă Mediu (34%) Mediu Parţial adecvat
(40%)
Ridicat (66%)
106
Mediu (60%)
Întrebările 25, 26, 27, 28, 29, 30 – având în vedere că respondenţii chestionarului publicat
pe website au declarat că nu sunt interesaţi de pieţele de capital din România, pentru
întrebările din acest domeniu nu au fost înregistrate răspunsuri.
Întrebarea 31:
În figura următoare sunt prezentate o listă cu principalele motive pentru care investitorii
au renunţat să investească în România, sau motivele pentru care au renunţat să
investească:
Percepţia asupra birocraţiei şi corupţiei (36%)

Legislaţia privind fuziunile şi achiziţiile (18%)
Infrastuctura de transport (16%)
Nivelul taxelor şi impozitelor (12%)
Sistemul deficitar de creditare a afacerilor (9%)
Fluctuaţiile ridicate de pe piaţa muncii (9%)
Figura A4.14 Principalele motive pentru care investitorii străini au renunţat să

investească în România
Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la percepţia

investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
Interviu realizat de Anca Poştea, Expert Principal - Mediul de Afaceri
LOCUL ŞI DATA DESFĂŞURĂRII INTERVIULUI
_____________________________________________________________________
PERSOANA INTERVIEVATĂ:
_____________________________________________________________________
INSTITUŢIA, FUNCŢIA:
_____________________________________________________________________
Scurtă prezentare a proiectului DMA (www.proiect-DMA.ro)
Scurtă prezentarea a studiului: Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului
de afaceri din România
Vă rog să sintetizaţi aspecte ale analizei SWOT a mediului de afaceri din perspectiva
obiectivului „Mediul de afaceri în România – agreabil pentru investitorii străini”:
 Aspectele pozitive, succesul eforturilor conjugate ale părţilor interesate în mediul
de afaceri românesc, inclusiv ale autorităţilor publice (punctele tari);
 Aspectele negative, riscurile şi inadvertenţele din mediul de afaceri românesc
pentru investitorii străini, inclusiv cele legate de autorităţile publice (punctele
slabe);
107
 Oportunităţile existente pentru creşterea şi menţinerea investiţiilor străine pe care

mediul de afaceri, în special autorităţile publice, le pot promova.
 Ameninţările existente care pot creşte riscul de ţară şi deveni bariere pentru
investiţiile străine.
 Care ar fi obiectivele principale ale strategiei guvernamentale de îmbunătăţire şi
dezvoltare a mediului de afaceri pentru creşterea atractivităţii acestuia pentru
investitorii străini?
Ce măsuri de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România ar trebui incluse în
viitoarea strategie guvernamentală pentru îmbunătăţirea şi dezoltarea mediului de
afaceri?
Opiniile Dvs. sunt importante pentru noi!
Mulţumim pentru informaţii şi pentru timpul acordat.
108
Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate
Nr.
Nume participant
crt. Instituţie/Organizaţie
1. Anca HARASIM Camera de Comerţ şi Industrie Americană în România

2. Doina Ciomag Consiliul Investitorilor Străini
3. Victor ALISTAR Transparency International România
4. Maria-Magdalena Manea Transparency International România
5. Silvia-Ştefania Radu IBM România
6. Cristian PÂRVAN Confederaţia Naţională a Patronatului Român
7. Ana UJICĂ Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Cornelia ROTARU Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului
8.
Feminin
9. Radu Tătucu World Bank
10. Paul Micheş Scop Computers
11. Milenko Gudic IEDC, Slovenia
12. John McInerney IMI, Irlanda
109
Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010

- Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei.
08 aprilie 2010, orele 09:30 – 13:30
Nr.
crt Nume participant
Instituţie/Organizaţie
.
1. Anca HARASIM Camera de Comerţ şi Industrie Americană în România
2. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Cristina ILIE
(M.E.C.M.A.)
Daniela AMBRUS
(M.E.C.M.A.)
4. Adriana POPP Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
5. Cristian BUZEA Agenţia Română pentru Investiţii Străine
6. Adriana-Roxana FLOREA Uniunea Profesiilor Liberale din România
7. Constantin BELU Consiliul Concurenţei
8. Elena CALISTRU Transparency International
9. Victor ALISTAR Transparency International
10. D.G.P.I.C.-M.E.C.M.A.
Anca MARICA
11. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii

Antoaneta-Octavia IONESCU
din România (C.N.I.P.M.M.R.)
12. Daniel MATIEVSCHI MADR
13. Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi
Iustina LUTAN
Investiţiilor Străine
14. Raluca VASILESCU Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare -

(C.E.E.D România)
15. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Cristiana GOCIU
(A.V.A.S.)
Lucia PĂTRAŞCU
(M.E.C.M.A.)
17. Anca DRUJESCU Secţia Comercială a Ambasadei Austriei
18. Andrei RUSU Becker Consult
19. Petrică RĂICULEASA Institutul Naţional de Statistică
20. Radu Mihail FILIP Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
21. Olga POPESCU ANEVAR
22. Niculae DUMITRACHE Banca Naţională a României
23. Ioana HRISTU Banca de Import-Export a României
24. Suzana DOBRE Societatea Academică Română
25. Carmen RISTEA Comisia Naţională de Prognoză
110
Nr.
crt Nume participant
Instituţie/Organizaţie
.
26. Sorina Laurenţia VOICA Camera de Comerţ şi Industrie a României
27. Silvia-Ştefania Radu IBM România

28. Ciprian SANDU Departamentul de Afaceri Europene (DAE)
29. Ciprian CIUCU Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
30. Lucia UDREANU KPMG România
31. Cristian RADU-SĂRACU Institutul Economic Român
32. Daniela ANTONESCU Institutul Economic Naţional
33. Iosif MOLDOVAN Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
34. Ana UJICĂ Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)
35. Violeta Alexandru Institutul de Politici Publice
36. Alexandra SOCI Institutul de Politici Publice
37. Adrian Moraru Institutul de Politici Publice
38. Diana POPESCU Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare -

(C.E.E.D România)
39. Dan Florin BORDEI Curtea de Apel Bucureşti
40. Fleischer HILDO UJ Magsar S20’
Cezar ILIU
(M.E.C.M.A.)
42. Radu MUNTEANU ARCHIDATA SRL
43. Liliana CIOBICA SC Grup Management
44. Eduard Diaconescu Ministerul Mediului şi Pădurilor
45. Sebastian Rosulescu ICTCM Bucureşti
46. Levente TOFAN UJ Magsar S20’
47. Despina PASCAL Academia de Advocacy
48. Lili TENEA Euroconsult
49. Marco RONDINA Unimpresa Romania
50. Mariana LONDROMAN Unimpresa Romania
51. Ioana RUSU CCI România-Elveţia
52. Livia DEACA Partener pentru Schimbare
Sanda MAZILU
(M.E.C.M.A.)
111
Anexa 8 – Chestionar de evaluare măsuri propuse pentru stimularea investiţiilor străine în România
CHESTIONAR
Vă rugăm să vă exprimaţi opinia privind următoarele Măsuri de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România, sub aspectul
criteriilor menţionate în continuare. Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe această temă
Relevanţa: în ce proporţie măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod logic în procesul de stimularea a investiţiilor;
Eficacitatea: care este rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru stimularea procesului investiţional;
Eficienţa: cât de bine sunt proporţionate resursele alocate (input-uri) pentru implementarea unei măsuri în raport cu rezultatele
preconizate (output-uri);
Impact: cât de vizibil este efectul produs de o anumită măsură în domeniul vizat. Se va avea în vedere şi impactul preconizat în raport cu
alte intervenţii, evitarea suprapunerilor şi complementaritatea cu alte măsuri;
Sustenabilitatea: durabilitatea în timp a rezultatelor pe care le-ar produce transpunerea corectă în practică a măsurilor evaluate de dvs.
Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură, 4 - în mare măsură, 5 - în foarte
mare măsură, vă rugăm acordaţi note fiecărei măsuri după fiecare din cele 5 criterii.
RELEVANŢA EFICIENŢA EFICACITATE IMPACT SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Măsuri administrativ-instituţionale
112

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Programe-suport oferite de către instituţiile publice
abilitate din România pentru a veni în întâmpinarea
cerinţelor investitorilor străini
Elaborarea unui sistem de eliberare de
autorizaţii/certificate coerent şi în timpul declarat
pentru toate unităţile administrativ-teritoriale ale
României
Aplicarea principiilor derivate din „better
regulations”
Funcţionarea mixului de politici macroeconomice şi
adaptarea structurilor administrative şi
instituţionale la acest mix
Măsuri pentru facilitarea accesului la finanţare
Stimularea accesului la finanţare bancară pentru
Diversificarea produselor de garantare şi creşterea
gradului de credibilitate şi accesibilitate al acestora
Elaborarea unui cod de negociere cu sistemul
bancar
Creşterea accesibilităţii investitorilor străini la
finanţări rambursabile şi nerambursabile din
străinătate
Reglementarea fondurilor cu capital de risc
Măsuri legislative şi fiscale
Revizuirea legislaţiei privind achiziţiile publice
Revizuirea legislaţiei privind « aprobarea tacită »
113

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Întărirea încrederii investitorilor străini în
predictibilitatea şi adecvarea legislaţiei fiscale
Alte măsuri suport
Încurajarea programelor de învăţare a limbilor
străine, în special engleza, pentru majoritatea
forţei de muncă
Încurajarea şi sprijinirea activităţilor de cercetare
destinate MA – colaborarea reală a firmelor cu
instituţiile de cercetare româneşti
Adaptarea reglementărilor din învăţământul
românesc la nevoile de îmbunătăţire şi dezvoltare a
MA, în conformitate cu strategiile de dezvoltare
naţionale şi europene
Măsuri de creştere a vizibilităţii mediului de
afaceri din România pentru investitorii străini
Informarea coerentă şi adecvată printr-un sistem de
comunicare bine pus la punct, care să fie pro-activ
şi nu re-activ
Prioritizarea sectoarelor de interes pentru
Vă mulţumim pentru timpul acordat !
114
Anexa 9 – Evaluare SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de stimulare

a investiţiilor străine în România
A. Evaluare a percepţiei măsurilor de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România

pe baza criteriului RELEVANŢĂ.
1. La nivel global, toate măsurile propuse sunt considerate a fi foarte relevante, media
cotaţiilor pe toate măsurile propuse fiind de 4.1 din 5;
2. Cele mai relevante măsuri sunt percepute a fi cele Administrativ-Instituţionale (cotaţie: 4.3
din 5);
3. Cele mai puţin relevante măsuri sunt percepute a fi cele pentru Facilitarea Accesului la
Finanţare (3.9);
4. Nivele mediilor şi abaterile standard faţă de media percepţiei asupra Relevanţei măsurilor
sunt foarte apropiate ceea ce implică omogenitate referitor la percepţia asupra relevanţei
în sensul în care sub 10% dintre respondenţi au considerat măsurile propuse ca fiind
nerelevante (cotaţii mai mici de 2) astfel aprox. 35% (cotaţii 3-4) au considerat că aceste
măsuri sunt relevante şi aprox. 55% dintre respondenţi au considerat că acestea sunt foarte
relevante (cotaţii 4-5).
B. Evaluare a percepţiei măsurilor de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România
pe baza criteriului EFICIENŢĂ.
1. La nivel global, toate măsurile propuse sunt considerate a fi foarte relevante, media
cotaţiilor pe toate măsurile propuse fiind de 4.0 din 5;
2. Măsurile percepute a fi cele mai eficiente sunt cele Legislative şi Fiscale (4.5);
3. Măsurile percepute a fi cele mai puţin eficiente sunt cele pentru Facilitarea Accesului la
Finanţare (3.7);
4. Nivele mediilor şi abaterile standard faţă de media percepţiei asupra EFICIENŢEI măsurilor
sunt foarte apropiate. Percepţia asupra EFICIENŢEI este omogenă. Per total doar 7.1%
dintre respondenţi au considerat, în medie, că măsurile propuse ar fi neeficiente (cotaţii
mai mici de 2). În acelaşi timp, 67% dintre respondenţi au considerat că măsurile ar fi
foarte eficiente. (cotaţii 4-5).
C. Evaluare a percepţiei măsurilor de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România
pe baza criteriului EFICACITATE.
1. Toate măsurile propuse sunt percepute a fi eficace, media cotaţiilor este de 4.0 din 5;
2. Măsurile percepute a fi cele mai eficace sunt cele Administrativ-Instituţionale (4.2);
3. Măsurile percepute a fi cel mai puţin eficace sunt Măsurile de Facilitare a Accesului la
Finanţare (3.7);
4. Mediile măsurilor variază între cotaţii de 3.7 şi 4.2, fiind astfel omogene. Sub 10% dintre
respondenţi au perceput măsurile de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în
România ca fiind ineficace. Totodată doar 35% dintre respondenţi au considerat că măsurile
ar fi foarte eficace(cotaţii 4-5), majoritatea respondenţilor considerându-le a fi eficace
(cotaţii 3 – 4).
D. Evaluare a percepţiei măsurilor de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România
pe baza criteriului IMPACT.
1. Impactul măsurilor este perceput a fi ridicat având o medie a cotaţiilor de 4.1;
2. Impactul este perceput a fi cel mai ridicat referitor la măsurile legislative şi fiscale (4.3);
3. Impactul cel mai scăzut este perceput a fi cel al măsurilor de Facilitare a Accesului la
Finanţare (3.7);
4. Mediile măsurilor variază între cotaţiile 3.7 şi 4.3. Doar 3.7% dintre respondenţi au
considerat măsurile ca fiind lipse de impact în timp ce peste 60% dintre participanţii la
studio au considerat că ele vor avea un impact foarte ridicat. (4-5).
E. Evaluare a percepţiei măsurilor de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România
pe baza criteriului SUSTENABILITATE.
1. Media cotaţiilor pentru criteriul SUSTENABILITATE este de 4.0 ceea ce implică o percepţie
asupra măsurilor de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România ca fiind
puternic sustenabile;
2. Cele mai puţin sustenabile măsuri sunt percepute a fi cele de Facilitate a Accesului la
Finanţare (3.7);
3. Cele mai sustenabile măsuri sunt percepute a fi cele Legislative şi Fiscale (4.3);
115
4. Aproximativ 6% dintre respondenţi consideră totuşi că aceste măsuri nu ar fi sustenabile (

cotaţii sub 3) în timp ce peste 50% dintre aceştia consideră că măsurile ar fi puternic
sustenabile (cotaţii între 4 şi 5)l
F. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor Administrativ-Instituţionale
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor Administrativ-Instituţionale: 4.3;
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor Administrativ-Instituţionale: 4.1;
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor Administrativ-Instituţionale: 4.2;
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor Administrativ-Instituţionale: 4.2;
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor Administrativ-Instituţionale: 4.
G. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor de Facilitare a Accesului la Finanţare
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor de Facilitare a Accesului la Finanţare: 4.0;
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Facilitare a Accesului la Finanţare: 3.8;
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor de Facilitare a Accesului la Finanţare: 3.9;
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor de Facilitare a Accesului la Finanţare: 3.8;
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor de Facilitare a Accesului la Finanţare:
3.7;
6. Se observă că deşi Măsurile de Facilitare a Accesului la Finanţare sunt percepute a fi foarte
relevante, există o încredere diminuată în sustenabilitatea acestora.
H. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor Legislative şi Fiscale
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor Legislative şi Fiscale: 4.1;
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor Legislative şi Fiscale: 4.4;
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor Legislative şi Fiscale: 4.4;
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor Legislative şi Fiscale: 4.3;
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor Legislative şi Fiscale: 4.
I. Evaluarea percepţiei asupra Altor Măsuri de Suport
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Altor Măsuri de Suport: 4.3;
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Altor Măsuri de Suport: 4.2;
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Altor Măsuri de Suport: 4.2;
4. Media percepţiei asupra Impactului Altor Măsuri de Suport: 4.1;
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Altor Măsuri de Suport: 4.
J. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor de Creştere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor de Creştere a Vizibilităţii Mediului de
Afaceri: 4.1;
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Creştere a Vizibilităţii Mediului de
Afaceri: 3.9;
3. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Creştere a Vizibilităţii Mediului de
Afaceri: 4.1;
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor de Creştere a Vizibilităţii Mediului de
Afaceri: 4.1;
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor de Creştere a Vizibilităţii Mediului de
Afaceri:4.0;
6. Există o uşoară neîncredere în Eficienţa acestor măsuri faţă de eficienţa celorlalte
măsuri.
K. Evaluări generale
1. Cel mai ridicat nivel de încredere îl au Măsurile Legislative şi Fiscale;
2. Cel mai scăzut nivel de încredere îl au Măsurile de Facilitare a Accesului la Finanţare.
116
FIGURA A9-1
PERCEPŢIE GENERALĂ ASUPRA MĂSURILOR DE SPRIJINIRE A INVESTIŢIILOR STRĂINE
FIGURA A9-2
MĂSURILE ADIMINSTRATIV-INSTITUŢIONALE
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie
117
FIGURA A9-3
MĂSURI DE FACILITARE A ACCESULUI LA FINANŢARE
FIGURA A9-4
MĂSURILE LEGISLATIVE ŞI FISCALE
118
FIGURA A9-5
ALTE MĂSURI DE SUPORT
FIGURA A9-6
MĂSURI DE CREŞTERE A VIZIBILITĂŢII
ÎNCREDEREA ÎN MĂSURILE DE SUPORT PENTRU PROMOVAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE
119
TOP 10 MĂSURI
1. Măsuri de întărirea încrederii investitorilor străini în predictibilitatea ăi

adecvarea legislaţiei fiscale (4.5);
2. Adaptarea reglementărilor din învăţământul românesc la nevoile MA (4.4);
3. Elaborarea unui sistem de autorizaţii/certificate coerent (4.4);
4. Revizuirea legislaţiei privind achiziţiile publice (4.3);
5. Revizuirea legislaţiei privind aprobarea tacită (4.3);
6. Informarea coerent şi adecvată (4.3);
7. Încurajarea şi sprijinirea activităţilor de cercetare destinate MA (4.1);
8. Aplicarea principiilor derivate din „better regulations” (4.1);
9. Funcţionarea mixului de politici macroeconomice (4.1);
10. Reglementarea fondului cu capital de risc (4.0);
Măsura cu cea mai slabă încredere (3.6) este Stimularea accesului la finanţare bancară
pentru investitorii străini.
120
Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei

Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”,
derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă
Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European,

prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.
Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului

Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale acestuia
pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.
Publicat la Bucureşti, Mai 2010.
Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a

Uniunii Europene.
121

Studiul 5 Strategia Dma Perceptia Investitorilor Straini

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Studiul 5 Strategia Dma Perceptia Investitorilor Straini

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Analiza percepţiei investitorilor străini

asupra mediului de afaceri din România

Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului

Anca POŞTEA (coordonator)

Coordonatorul echipei de proiect

Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Acest studiu nu ar fi putut fi realizat fără contribuţia valoroasă a multor specialişti

Figura 2-1. Componentele Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului Pag 10

Figura 7.5 - 3 Tipuri de ISD Pag 64

EFAMA Asociaţia Europeană a Administratorilor de Fonduri

În condiţiile crizei financiare globale şi a relativ recentei aderări la Uniunea Europeană,

 Cap 8 Analiza SWOT a mediului de afaceri prezintă punctele tari, slabe,

3. Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri

Figura 2-1. Componentele Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri

2.2. Contextul studiului

3. Scopul şi obiectivele studiului

documente, analize de referinţă din domeniu), chestionare adresate grupurilor

Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor

Pentru a putea creşte validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare

Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative

La baza procesului prin care concluziile esenţiale şi propunerile/direcţiile de acţiune

Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor

Tip cercetare Metode Instrumente Surse

Pentru analiza percepţiei grupurilor de interese referitoare la măsurile propuse spre

6. Situaţia internaţională şi naţională a investiţiilor

relaţiile dintre ele restricţiile impuse circulaţiei capitalurilor aparţinând rezidenţilor

rezultate posibile de executare, ţinând cont nu numai de preţ, dar şi de un

Aprobarea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă de către Comisia Europeană, pre-

o Proiecte de elaborare a unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor şi inclusiv proiectele

o Dezvoltarea şi promovarea abilităţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-uri.

6.4 Cadrul Legislativ în România

străine, cu adevărat atractiv, robust şi competitiv. Cele 10 domenii de politici sunt

Sursa: OECD Investment Compact

1. Politica de investiţii 2. Promovarea şi facilitarea investiţiilor

Protecţia proprietăţii Strategia de Agenţia de

 Consultările Publice şi Individuale

1.1. Clauza naţională se referă la garantarea echidistanţei legislative între investitorii

Figura 6.5.3 - 2 - SUPORT GUVERNAMENTAL PENTRU STABILIREA INVESTIŢIILOR GREENFIELD

Faza 1 Faza 2 Faza 3

Pre-stabilire Stabilire Operare

1. Permis de muncă şi reşedinţă 1. Sistemul de taxe

Cadrul de evaluare privind „Promovarea şi facilitarea investiţiilor” se referă la:

Sursa: OECD Investment Compact

Agenţia de promovarea investiţiilor reprezintă instituţia executivă a strategiei IPF.

Agenţia ar trebui să aibă şi rol de apărare şi susţinere a politicilor în raport cu

CADRAN 6.5.3.1- LISTĂ DE VERIFICARE: CUM SE PROMOVEAZĂ O ŢARĂ

CADRAN 6.5.3.2 - STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA O AGENŢIE DE PROMOVARE A

Cadrul de evaluare a politicii fiscale

FIGURA 6.5.3 - 4 - CADRUL DE EVALUARE A POLITICII FISCALE

Cadrul de evaluare a politicii fiscale

Legislaţie şi politică fiscală Administrare fiscală Costuri de conformitate

 Nivelul legal al impozitelor  Agenţia veniturilor  Declararea impozitelor:

Sursa: OCDE Investment Compact

CADRAN 6.5.3.2 – CODUL DE CONDUITĂ AL UNIUNII EUROPENE PRIVIND

Cadrul de evaluare a politicii de concurenţă

FIGURA 6.5.3 - 5 – CADRUL DE EVALUARE A POLITICII DE CONCURENŢĂ

Strategia privind politica de concurenţă

Cadrul Legal Cadrul Instituţional Intrare în vigoare Politica de advocacy

 Legea concurenţei  Autoritatea de  Abuzul poziţiei  Consultare cu privire la

Sursa: OECD Investment Compact

Cadrul de evaluare a politicii comerciale

FIGURA 6.5.3 - 6 - CADRUL DE EVALUARE AL POLITICII COMERCIALE

Acordurile Liberalizarea Reducerea barierelor non-tarifare Politică

Dimensiunea pieţei 68%