CUPRINS
DETALIILE IN PROIECTAREA CONSTRUCTILOR
CONSTRUCTII CU PERET! PORTANT!
Construct eu pereti portani din zeire de earamics
CConstrvctii cu pareti partant din blocurt mich
A
8
CC. Construezi eu perey portant din biacuri de beton celuisr autoclvizat
D. Canstrueti eu pereti portant din Msi de beton celular autoclavizat
. Construcii cu pereti portant din betan ugor mane
CONSTRUCTI CU STRUCTURA DIN BETON ARMAT
‘A, Tipuri de construcii cu structura din Beton armat
B. Aleituires constructiva a eldiriior eu structura din beton armat
. Betonul aparent
CONSTRUCTII CU STRUCTURA DIN LEMN
‘A. Construct din lenin setemul bloc”
8. Conttructii cuschelet din tern tn zibrele
C. Contructil ew schelet de lem gin dulapi sau scinduri
‘CONSTRUCTH CU STRUCTURA METALICA
‘A. Constructii cu sehelet metalic HIDROIZOLATII IMPOTRIVA APELOR DIN SOL.
A. Hidroizolatii contra umezelii pimintulu
8. Hidroizolatii contra apelor din sol fer presiune hidrostaticd
. Hidroizolati contra apelor cu presiune hicrostatica
D. Diverse ‘ woe
SISTEME DE ACOPERIRE
A. Sisteme de acoperire din lemn
8B, Sisteme de acoperire matalice
, Sisteme de acaperire din beton armat
10
v2
132
154
163
169
169
”
13 DETALIILE IN PROIECTAREA CONSTRUCTILOR
Ca si toate celelalte ramuri ale tehnicii, sectorul con-
stractiilor cunoaste 0 dezvoltare impetuoass.
‘Sarcini de amploare mereu crescindd, exigente din ce
‘ce mai ridicate adresate atit proiectantulvi eit gi exe-
‘catantului si producdtorului de materiale, nivel tehnic
‘mat ridicat 51 oqganizare superioara in executie, teh-
icitate tot mai ridi¢at8 in solutionarile de ansamblu ca
Sin detalis, sint unele dintre principalele trasituri ce
Earacterizeazd etapa prezenta in domeniul constructiilor.
Practica mestesugdreasca este inlocuita cu metode
industriale moderne, locul cunogtintelor empirice il ia
© teorie in plind dezvoltare, forme not de organizare a
Sctivitatii apar atit in executie cit si in proiectare
Problema calitatii $i eficientel lucrarilor capita 0
:a mai mare ca orictnd,
‘Detaliile-de executie, acea parte 2 documentatiei teh-
nice care rezolvérile de amanunt date diverse-
lee componente'ale:constructiei si legaturilor dintre ele,
prezinta © important’ hotéritoare pentru eficacitatea
Fiais 2 lucrarii; multe dintre nereusitele inregistrate,
waeori chiar I fucrari de cea mai mare important, se
por datore nu numel alegerii unel solutii improprii ci gi
Shei nesatisfacatoare calititi a detaliilor propuse
‘Chemafi sa raspunda nor cerinte variate, constructo-
‘ure timpurilor au trebuit 3 recurga la materialele
‘ai mult sau mai putin potrivite de care au pututdispune
§ la mijloacele de executie pe care nivelul atins de teh-
hica constructiv8, th epoca respectiva, le oferea.
‘Acolo unde materialele naturale lipseau, constructo
au trebuit 38 le inlocuiasc’ cu materiale artficiale, cre-
aie de ei; cind experienta tehnicd a inaintasilor se
dovedea insuficient’, noi solufii ingenioase au aparut ca
rezultat al méiestriei si al efortului mini.
Lutnd nastere si dezvoltindu-se in momente, locuri si
conditii exterioare foarte diferite, tehnica aceasta 2
onstructilor nu a urmat un drum unic cio muttitudine
de cli paralele.
Fiecare dintre acestea, sintetizind experienta dabin-
‘dita de constructori de-a lungul veacurilor tn incercarea
dde-a raspunde tot mai bine unor exigente mereu crescinde
prin cit mai rafionala utilizere a materialelor si.mijloa-
felor tehnice, s-2 concretizat in sisteme structural-
Constructive specifice, in care material $i mod de. alcd-
{tire concura la obfinerea unui maximum de soliditate,
durabilitate, confort, economie si, nu Tn cele din urma,
de frumusete.
Folosind si perfectionind merew tehnicile utilizaril
lemnului, pietrei si céramizil, constructorii, ay) reugit
si facd fads secole de-a rindul, sarcinilor pe caresocieta-
ten lea trasat Dezvoltarea exploziva a societatii, ca urmare a revo-
lutiei industriale, a generat noi cerinte care nu mai pu-
‘teau fi satisfacute nici calitativ, nici cantitativ, cu vechile
mijloace,
Le-au raspuns insa cu sueces materialele nou create:
liangii industriali, metalele, betonul arma
Le-au rspuns noile modalitati de folosire a materia-
lelor tradifionale: placajele din piatré, ciramizile cu
goluri pentru zidarit si plangee, placajele si aglomera-
tele din lemn de diferite tipuri.
Le-a raspuns si crearea bazei teoretice a proiectiri
construct lor.
‘Acest fenomen este in plina desfagurare.
Materiale traditionale sint folosite cu eficacitate
marité dup noi principii, materiale cu performante
superioare antreneazi madificarea vechilor modalitati
de utilizar.
Transferuri de idei, de principii sau chiar de detalii
de alcatuire si de materiale sint posibile si au lac in mod
cefectiv intre un sistem gi altul.
Dar acest proces nu decurge fara dificult
Trecerea de la constructia traditionala, proiectata
pe baze empirice, caracterizata de copioase supradimen-
sion&ri constructive, a constructia moderna, in care
toate elementele sint riguros dimensionate pe baza de
calcul, preluarea unor solutii tehnico-constructive si
strmutarea lor in alte regiuni cu caracteristci limatice
You might also like
- P 118-1999 PsiDocument135 pagesP 118-1999 Psirucareanu_mihai100% (3)
- P 118-1999 PsiDocument135 pagesP 118-1999 Psirucareanu_mihai100% (3)
- P 118-1999 PsiDocument135 pagesP 118-1999 Psirucareanu_mihai100% (3)
- Constructii Din Otel - CursDocument104 pagesConstructii Din Otel - Cursgiuliano_yuly100% (2)
- Continut Cadru DTAC - D - OE - OdtDocument8 pagesContinut Cadru DTAC - D - OE - OdtOctav Adrian ButoescuNo ratings yet
- Proiectarea Detaliilor de Constructii - Dorian HardtDocument178 pagesProiectarea Detaliilor de Constructii - Dorian HardtOctav Adrian Butoescu100% (3)
- Dictionar de Arhitectura Si ConstructiiDocument34 pagesDictionar de Arhitectura Si ConstructiiOctav Adrian ButoescuNo ratings yet
