CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

URBANPROIECT -

BUCURESTI

str. Nicolae Filipescu 53-55, 020961 Bucuresti 2, ROMANIA tel. 021.211 78 42, 021.211 78 43, fax 021.211 49 06, E-mail: office@incdurban.ro

SECTIA
PROIECT
FAZA
COD
PROGRAM
CONTRACT

DENUMIREA
TEMEI

URBANISM
REDACTAREA FINALA
245 / 2002

REGLEMENTARE
Continutul cadru al studiilor istorice de fundamentare a
documentatiilor de urbanism

DIRECTOR

Arh. Doina BUBULETE

EF SECIE
URBANISM

Arh. Marica SOLOMON

SEF
PROIECT

Arh. Marica SOLOMON

1
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

CUPRINS

PREAMBUL
CAP. 1

NECESITATEA SI OPORTUNITATEA REGLEMENTARII..

1.1. oportunitatea reglementarii
1.2. cadrul european
1.3. situatia actuala in practica romaneasca
1.4. cadrul legislativ
1.5. armonizarea cu alte reglementari

CAP. 2 .

OBIECTIVELE
STUDIILOR
ISTORICE
CARE
FUNDAMENTEAZA DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI
MODUL DE UTILIZARE A ACESTOR STUDII.
2.1. obiectivele studiilor istorice.
2.2. modul de utilizare a studiilor istorice
2.3. categorii de studii istorice
2.4. documentatii de urbanism care trebuie sa
aiba la baza studii istorice si obiective specifice

CAP. 3

CONTINUTUL STUDIILOR ISTORICE

3.1. elemente generale
3.2 . studiu istoric general - SIG
3.3. studiu istoric de zona - SIZ

CAP. 4

ELEMENTE DE DOCUMENTARE SI BIBLIOGRAFIE

A N E X E.

PREAMBUL.
2
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

(1) Studiile istorice de fundamentare a documentatiilor de urbanism sint o

componenta obligatorie a oricarei documentatii de urbanism. Ele analizeaza
evolutia istorica a teritoriului definit conform Legii amenajarii teritoriului si
urbanismului, nr.350/2001
(2) Studiile istorice se elaboreaza sub directa coordonare a sefului de proiect al
respectivei documentatii de urbanism
(3) Studiile istorice de fundamentare a documentatiilor de urbanism urmaresc

determinarea structurii teritoriului studiat ca rezultat al evolutiilor in timp,

evidentiind tendintele generale de dezvoltare si elementele definitorii

identificarea si delimitarea UTR-urilor (unitati urbane cu o morfologie coerenta)

care compun teritoriul studiat, asa cum au rezultat ele din evolutia istorica a
acestuia si identificarea regulilor lor de alcatuire

identificarea valorilor de patrimoniu construit din teritoriul studiat si stabilirea si

delimitarea zonelor istorice protejate, cu indicarea tipului si gradului de
protectie

(4) Studiile istorice de fundamentare a documentatiilor de urbanism se concretizeaza

in formularea unor elemente de reglementari care vor sta la baza deciziilor de
dezvoltare urbana generala si a zonelor componente si vor determina solutiile propuse
de proiectul de urbanism concretizat in documentatia de urbanism.

CAP. 1

NECESITATEA SI OPORTUNITATEA REGLEMENTARII..

1.1.oportunitatea reglementarii
art.1. Fundamentarea documentatiilor de urbanism prin studii istorice a fost unul dintre
cele mai marcante elemente determinante care au avut loc in urbanismul european al
ultimelor decenii. Acesta este rezultatul reconsiderarii a orasului traditional, a valorii
sale culturale, identitare si patrimoniale, dupa aproape un secol de negare a acestora.
Legislatia romaneasca promovata inca in anul 1990 ca parte a efortului de
reformare a modului de a concepe dezvoltarea urbana si de armonizare cu practicile
europene, prevedea elaborarea de studii istorice la elaborarea documentatiilor de
3
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

urbanism. Evolutiile din perioada care a urmat insa nu a consemnat un progres din
punctul de vedere al utilizarii studiilor istorice ca instumente urbanistice. Pe de o parte
s-a putut constata faptul ca cei ce elaboreaza documentatii de urbanism si cei ce le
inainteaza spre avizare si aprobare nu considera elaborarea studiilor istorice ca fiind
obligatorie. Si trebuie sa remarcam faptul ca si atitudinea forurilor de avizare este
destul de complezenta inca fata de documentatiile de urbanism care nu au studii
istorice de fundamentare.
De altfel, chiar atunci cind aceste studii exista in cadrul documentatilor
respective, se constata ca de cele mai multe ori ele au un rol de acompaniament,
uneori un rol de informare generala, in orice caz au de prea putine ori un adevarat rol
de instrument de lucru. Pe de alta parte, se poate constata si faptul ca studiile istorice,
atunci cind exista, sint elaborate de cele mai multe ori cu putina rigoare in urmarirea
elementelor precise, concrete, care pot oferi un sprijin real in lectura zonei analizate si
in identificarea principalelor directii de dezvoltare a acestuia si, pe aceasta baza, in
formularea propunerilor de dezvoltare ulterioara.
In acest context, tinind cont si de o mai buna cunoastere a practicii europene si
a legislatiei europene care are legatura cu domeniul nostru, a aparut necesitatea
elaborarii unei reglementari care sa expliciteze necesitatea elaborarii studiilor istorice
de fundamentare a documentatiilor de urbanism, caracterul acestora si sa ofere un
continut cadru care poate face din ele un instrument esential pentru cei ce elaboreaza
documentatiile.

1.2. cadrul european

art.2. In Europa, problema necesitatii cunoasterii istoriei unei localitati (si a unui
teritoriu) ca prealabil al elaborarii unui plan de dezvoltare pentru aceasta sau pentru
portiuni din aceasta, a fost o consecinta directa a modificarilor fundamentale ale
urbanismului european, in mod special, care au inceput sa se impuna la sfirsitul anilor
60 si inceputul anilor 70 ai secolului XX. Aceste schimbari, care au coincis cu declinul
marii expansiuni urbane postbelice, au avut la baza reconsiderarea centrelor urbane
traditionale, a valorii lor si au marcat o reorientare a preocuparrilor urbanistice catre
recuperarea acestora in sensul salvarii si redarii lor in circuitul normal de exploatare.
Cotitura pe care a cunoscut-o urbanismul in perioada mentionata a incheiat un
intreg ciclu de dezvoltare urbana, inceput in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in
Europa revolutiei industriale si a marii explozii urbane care a insotit-o. Acesta a fost
4
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

momentul in care vechile centre urbane, de origine medievala, au aparut ca fiind total
inadecvate marii schimbari prin care trecea socitatea: locuintele erau mici, inghesuite
(orasul era determinat de zidurile de fortificare), insalubre, iar strazile nu pareau sa se
poata adapta cerintelor noului mijloac de transport automobilul. In acest context cei
ce reflecta la viitorul orasului intorc spatele orasului traditional ignorindul, ignorindu-i
problemele dar si potentialul.
In aceasta situatie, propunerile care au inceput sa fie formulate ca raspuns al
crizei urbane care a insotit revolutia industriala au intors spatele orasului traditional,
oferind propuneri care nu numai ca s-au departat tot mai hotarit de modelul urban
istoric dar s-au si localizat inafara orasului. Trebuie de altfel sa observam ca toate
acele propuneri se preocupau prea putin de o localizare reala, intr-un context real, al
acelor propuneri. Mai toate porneau de la celula de locuit si renunta programatic la
forma urbana, care este un element definitoriu al orasului traditional european.
Aceasta ruptura programatica cu traditia se inscrie total in miscarea de idei a epocii, in
ruptura cu traditia proclamata de avangarzile artistice.
In primele decenii care au urmat celui de al doilea razboi mondial, marea
explozie urbana care i-a urmat, a fost un pretext pentru a prelua in mod simplificat pina
la deformare propunerile care aveau un caracter inca teoretic in perioada antebelica.
Aceste evolutii aveau sa conduca spre o noua criza urbana majora.
Inca in primul deceniu postbelic, atunci cind inca dezvoltarea expansiune era
(impreuna cu orasele noi) singurul model de dezvoltare urbana acceptat, in Italia, tara
cu foarte mare densitate de orase cu o istorie multiseculara, au inceput studiile care au
investigat metodologii de restructurare a centrelor istorice ale oraselor cu scopul de a
le aduce in situatia de a asigura conditii de locuit corespunzatoare si in acelasi timp a
le proteja fata de evolutii care le ameninta. Metodologiile puse la punct de catre
italieni, analizele tipologice si morfologice, sint baza modului de lucru practicat si
astazi, cu mentiunea ca in timp au fost adaptate la toate situatiile urbane.
Un pas urmator s-a inregistrat incepind cu anii 70 cind protectia monumentelor
si a siturilor istorice considerate a avea o valoare istorica si artistica, arhitecturala sau
urbanistica exceptionale, carora li s-a atribuit o valoare de patrimoniu.
In ultimii ani, in Europa, s-a generalizat tot mai mult o acceptiune mai larga
pentru conceptul de patrimoniu. La baza acestei mutatii a stat constientizarea, in mai
mare masura, a faptului ca una dintre cele mai specifice caracteristici ale traditiei
culturale europene este densitatea mare a przentei umane si o extraordinara bogatie a
5
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

evenimentelor care s-au desfasurat practic pe intreg teritoriul ei de-a lungul istoriei,
pentru care stau marturie toate transformarile care au schimbat natura virgina a
teritoriului European ca urmare a actiunii oamenilor care l-au locuit. Ca urmare, se
considera ca intregul teritoriu care poarta amprenta transformarilor pe care le-a indus
viata unei comunitati umane, la nivelul formei sale, a detaliilor ei, este un patrimoniu
cultural al acelei comunitati si nu numai acele elemente carora li se recunosc anumite
calitati exceptionale.
La baza acestei noi atitudini fata de dezvoltarea urbana se afla doua elemente
definitorii : istoria zonei luate in discutie si modul de constituire si evolutia formei sale
fizice, in aspectele ei cele mai concrete, aspecte pentru care perceptia la nivelul
detaliului, scara microurbana, capata o pondere de maxima semnificatie.
Putem deci spune ca acest mod de a percepe teritoriul urban, dar si pe cel
extraurban, se bazeaza pe doua aspecte definitorii: istoria evolutiei structurii studiate,
in contextul istoriei comunitatii umane care o locuieste si modul de constituire al acelei
structuri pina la forma ei actuala.
1.2. situatia actuala in practica romaneasca
art.3. Urbanismul romanesc s-a inscris in miscarea de idei a celui european la mijlocul
secolului al XIX-lea, atunci cind, societatea romaneasca in intregul ei se intoarce catre
Europa pe care si-o ia drept model, model care este foarte prezent in arhitectura si in
evolutia oraselor.
In primele decenii postbelice evolutiile urbane din tara noastra au fost in mare
masura in concordanta cu evolutiile europene: s-au construit mari ansambluri de locuit
in afara oraselor neglijindu-se centrele traditionale, ceea ce a avut ca efect o marcata
decadere a acestora. Acest fenomen a fost foarte intens chiar daca, spre deosebire de
ceea ce s-a intimplat, cu intensitati diferite, in majoritatea oraselor Europei occidentale,
centrele istorice nu au avut de suferit de pe urma speculei funciare.
Anii 70 si 80 au cunoscut o reintorcere a atentiei catre centrele oraseler. Dar
aceasta schimbare era viciata de doua tendinte care au compromis-o: pe de o parte
intentia reala era de a le modifica imaginea in scopuri propagandistice (exemplul
extrem este cel al marelui bulevard bucurestean), pe de alta parte abordarea
problemei centrelor urbane traditionale, chiar si in cazul celor citeva proiecte meritorii
care s-au elaborat in aceasta perioada, era deficitara din punctul de vedere al rigorii
6
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

metodologice atit in ceea ce priveste partea de analize istorice cit si in ceea ce

priveste propunerile urbanistice in sine.
In practica urbanistica romaneasca a ultimului deceniu, dupa aparitia Ordinului
MLPAT 90/1990 au inceput sa apara studii istorice care insotesc unele documentatii
de urbanism. Trebuie observat aici ca prevederile ordinului sint oarecum neclare,
putind fi interpretate si in sensul ca aceste studii trebuie sa fie elaborate numai in cazul
unor localitati cu o valoare istorica afirmata, criteriile de identficare a acestora nefiind
de altfel precizate. Se presupune, iarasi, deci o selectie care identifica situatii care
merita un studiu iostoric si altele care nu merita.
In mod efectiv, in prezent, putem spune ca intilnim mai multe categorii de
situatii in ceea ce priveste elaborarea sturiilor istorice in cadrul documentatiilor de
urbanism : in multe cazuri, probabil majoritatea lor, nu se eelaboreaza de loc, iar in
cazul in care se elaboreaza au un caracter formal, expeditiv, fara nici un aport real la
elaborarea documentatiei respective. De a ltfel, singurul caz in care la avizarea unor
documentatii urbanistice se cere intotdeauna prezentarea unui studiu istoric de
fundamentare este acela al documentatiilor care se refera la zone protejate sau zonne
de protectie a unor zone sau monumente protejate.
Prezenta metodologie, inscriindu-se in practicile europene contemporane,
sustine necesitatea si obligativitatea cunoasterii istorice a intregului si oricarui teritoriu
pentru care se propun proiecte de dezvoltare.

1.3. cadrul legislativ.

art.4.

Studiile istorice elaborate conform acestei metodologii vor respecta cadrul

legislativ, atit pe cel romanesc cit si pe cel european.

In ceea ce priveste legislatia, in Romania legislatia specifica este inca in curs
de constituire, cele mai importante referinte fiind:
-

dintre legi :

L 50/1991 Lege privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri

pentru realizarea locuinelor
L 33/1994 Lege privind exproprierea pentru cauz de utilitate public
L 5/2000 LEGE privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a Zone protejate
7
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

L 350/2001 Lege privind amenajarea teritoriului i urbanismul

L 215/2001 Legea administraiei publice locale
L 351/2001 Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional
- Seciunea a IV-a Reeaua de localiti
L 378/2001 Lege pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 43/2000 privind
protecia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone
de interes naional
L 422/2001 Lege privind protejarea monumentelor istorice
L 10/2001 Privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
L 564/2001 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 47/2000 privind
stabilirea unor msuri de protecie a monumentelor istorice care fac parte din
Lista patrimoniului mondial

dintre hotaririle de guvern:

HG 3/2001 Hotrre privind organizarea i funcionarea Ministerului Lucrrilor

Publice, Transporturilor i Locuinei
HG 556/2001 Hotrre privind reactualizarea Planului naional pentru
cercetare-dezvoltare i inovare
HG 620/2001 Hotrre pentru aprobarea Regulamentului de organizare i
funcionare a Ageniei Naionale pentru Locuine
HG 650/2001 Hotrre pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea
reglementrilor tehnice n construcii
HG 906/2001 Hotrre privind nfiinarea, organizarea i funcionarea
Consiliului Interministerial de Avizare Lucrri Publice de Interes Naional i
Locuine
-

dintre ordonantele guvernamentale

OG 43/2000 ORDONAN privind protecia patrimoniului arheologic i

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naional
OG 77/2001 Ordonan privind reabilitarea i revitalizarea Centrului istoric
Bucureti
OG 85/2001 Ordonan privind organizarea i funcionarea asociaiilor de
proprietari

8
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

In ceea ce priveste legislatia internaional, printre cele mai importante

referinte citam:
CONVENTII UNESCO
Haga, 1954 - protectia patrimoniului cultural in caz de conflict armat
Paris, 1972 - protectia patrimoniului mondial cultural si natural
RECOMANDARI UNESCO
1976 - salvarea ansamblurilor istorice si rolul lor un viata contemporana
1972 protectia la nivel national a patrimoniului cultural si natural
CONVENTII ALE CONSILIULUI EUROPEI
2000 conventia europeana a peisajului
1992 conventia revizuita pentru protejarea patrimoniului arheologic
european
1985 conventia privind salvgardarea patrimoniului arhitectural european
1975 carta europeana a patrimoniului arhitectural
1954 conventia culturala europeana
RECOMANDARI ALA CONSILIULUI EUROPEI
CARTE INTERNATIONALE ICOMOS
1999 carta revizuita a turismului cultural
1990 carta internationala pentru gestionarea partimoniului arheologic
1987 carta privind salvgardarea oraselor istorice
1986 carta privind conservarea oraselor si zonelor istorice
1982 carta privind restaurarea gradinilor istorice
1964 carta privind conservarea si restaurarea monumentelor istorice
1.4. armonizarea cu alte reglementari
art. 5. Prezenta metodologie cadru se elaboreaza in coordonare cu prevederile altor
reglementari in curs de elaborare, al caror subiect are legatura cu subiectul acestei
metodologii :

metodologie privind continutul cadru al documentatiilor de urbanism in concordanta

cu Legea amenajarii teritoriului si urbanismului
relationarea documentatiilor urbanistice cu cadrul de gestiune specific in vederea
revitalizarii zonelor construite protejate ghid tehnic

studiu pilot privind documentatiile de urbanism de tip PUZ, PUG

ghid privind reglementarea dezvoltarii urbane prin operatiuni de parcelare si

reparcelare (inclusiv terenuri retrocedate ca urmare a aplicarii Legii 18/2001 si a
9
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

Legii 1/2000)

ghid privind aplicarea reglementarilor de utilizare si ocupare a terenului intravilan

prin relationarea instrumentelor urbanistice (indici de ocupare si utilizare a
terenurilor, regim de inaltime)

ghid privind aplicarea reglementarilor de amplasare a constructiilor fata de

aliniament (pe aceeasi parcela sau pe parcele diferite) cu respectarea conditiilor de
insorire si iluminat natural, precum si a principiilor de estetica urbana)

ghid privind amenajarea complexa a spatiilor publice urbane (piatete, pietonale,

stationari, parcaje)

ghid privind revitalizarea peisajelor culturale in acord cu Conventia europeana a

peisajului

CAP. 2 .

OBIECTIVELE

STUDIILOR

ISTORICE

CARE

FUNDAMENTEAZA

DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI MODUL DE UTILIZARE.

2.1. obiectivele studiilor istorice.

art.6. Studiile istorice care fundamenteaza documentatiile de urbanism au ca obiectiv
principal sa ofere autorilor acestor documentatii datele despre evolutiile care au format
orasul studiat asa cum este el astazi, despre principalele tendinte care au determinat
aceste evolutii. Aceste elemente vor oferi baza de lectura a teritoriului studiat,
asigurind cunoastere sa pe baza intelegerii modului in care s-a constituit, a proceselor
de transformare prin care a trecut.
In acest fel studiile istorice au un rol fundamental in analiza structurii urbane si
in analizele morfogenetice ale tesutului urban.
Propunerile de dezvoltare urbana care au la baza datele furnizate de studiile
istorice vor putea asigura o dezvoltare in continuitate a localitatii sau zonei studiate, cu
prezervarea si punerea in valoare a patrimoniului urban, a modernizarii sale cu
asigurarea prezervarii calitatilor sale.
art.7. Studiile istorice trebuie sa fundamenteze fiecare documentatie de urbanism.
Aceasta este o conditie esentiala a prezervarii patrimoniului urban al oraselor noastre,
10
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

a identitatii lor si, in aceeasi masura, a racordarii urbanismului romanesc la cel

european.
In ultimele decenii cultura urbana europeana a recunoscut faptul ca teritoriul
continentului, urban si extraurban, in forma sa actuala, in intregul sau, este rezultatul
procesului de antropizare ca rezultat al locuirii sale de catre oameni. Acest punct de
vedere acorda deci valoare de patrimoniu cultural oricarei portiuni de teritoriu care a
trecut printr-un proces de antropizare, prin insasi faptul ca teritoriul actual este un
depozit al diferitelor faze de antropizare, este deci un martor al istoriei civilizatiei
umane.
Ceea ce schimba optica asupra patrimoniului in general si, in particular, si
asupra celui patrimoniului urban. Aceasta calitate nu mai este atribuira numai
monumentelor ori ansamblurilor cu valoare exceptionala ci oricarei zone a unui
teritoriu care are capacitatea sau contine potentialul de a transmite in mod coerent
marturii despre istoria unei comunitati si de a constitui astfel un puternic element
identitar al acesteia.
In acest context, monumentele, de diferite tipuri, sau diferitele categorii de
ansambluri urbane cu valoare exceptionala, devin niste cazuri speciale in interiorul
categoriei mai largi a patrimoniului urban si cazuri trebuie sa se bucure de o tratare
speciala in cadrul modului general de abordare a problemelor patrimoniului urban.
art.8. Pentru a putea fi un instrument eficace in mina celor ce elaboreaza documentele
de urbanism, studiile istorice la care se refera aceasta metodologie trebuie sa aiba un
caracter preponderent operational.
Acest lucru inseamna ca ele trebuie urmareasca in mod eficient aspectele
istorice care au relevanta in procesul de elaborare a acestui tip de documente :
aspectele legate de structura urbana si de tesutul urban.
De asemenea, se va urmari ca toate investigatiile sa aiba o referinta directa la
teritoriul studiat si in acest sens se vor utiliza cit mai multe planuri succesive in timp ale
acestuia. Pe de alta parte, toate concluziile partiale si concluziile finale trebuie sa fie
transpuse in planuri ale zonei studiate.
art. 9. Pentru a putea caracteriza cit mai complet evolutia teritoriului studiat, studiile
istorice SI trebuie sa contina un numar de elemente obligatorii :

11
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

schita sintetica a istoriei localitatii respective, care sa contina o analiza a etapelor

importante ale istoriei respsctivei comunitati urbane, in contextul mai larg al itoriei
zonei si cu relevarea legaturilor de determinare pe care aceste evolutii istorice leau avut asupra istoriei urbane

analiza a evolutiei in timp a legaturilor pe care teritoriul studiat (atunci cind este
vorba despre PUG) le-a avut cu zonele inconjuratoare, cu poli de interes sau cu
eventuale traiectorii comerciale importante ;

analiza a evolutiei structurii ubane si a structurii morfotipologice ;

sa identifice elementele care au semnificatie pentru teritoriul studiat, pentru

comunitatea care il locuieste, elementele cele mai reprezentative ;

sa identifice monumentele, de diferite categorii, zonele care trebuie protejate si

date despre

zonele ce le inconjoara in scopul stabilirii zonelor de protectie

necesare si posibile ;

2.2.baza de date documentare care se utilizeaza

art. 10. La elaborarea SI se vor face mai multe tipuri de investigatii (cu caracter
general si specific) si se va urmari identificare a cit mai multor documente de diverse
tipuri, cum ar fi :

Monografii generale sau specifice (ale unor locuri, monumente, ale unor
personalitati), pentru teritoriul studiat, pentru unele parti ale sale sau pentru
teritoriul in care se inscrie

Studii istorice generale (istorii ale tarii, istorii ale unor domenii de activitate
comert, agricultura, invatamint, etc.) care au relevanta pentru teritoriul studiat

Planuri originale si alte reprezentari grafice ale teritoriului si ale unor zone ale
orasului respectiv, ori ale unor cladiri din cadrul zonei

documente de arhiva : documente scrise - se vor urmari in special documente care

se refera la evolutia structurii urbane, a activitatilor locuitorilor ; autorizatii de
constructie ; acte de vinzare cumparare de terenuri si cladiri ; documente
12
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

desenate : planuri de aliniament, planuri de lotizari, planuri ce insotesc autorizatia

de constructie

Picturi si gravuri de epoca

Carti si relatari de calatorie din zona studiata

2.3. modul de utilizare a studiilor istorice SI

art. 11. Pe baza rezultatelor investigatiilor de arhiva si bibliografice si de arhiva si ale
concluziilor studiilor istorice transpuse in planuri ale localitatii, se vor identifica
principalele etape semnificative ale evolutiei urbane a localitatii respective.
In acest fel se va putea determina o etapizare a procesului de formare a
structurii urbane, a principalelor tendinte de dezvoltare ale ei si a cauzelor acestora.
In acelasi timp se va putea identifica perioada de constituire a diferitelor zone ce o
compun si trasformarile prin care au trecut acestea de la forma initiala pina la cea
actuala.
Se vor putea identifica si analiza tipologia si morfologia caracteristica fiecarei
etape de dezvoltare urbana si procesele de transfromare prin care au trecut pentru a
ajunge la forma actuala si, pe aceasta baza, se vor putea stabili masuri de reabilitare
sau modernizare coerente cu caracteristicile lor principale.
Tot pe aceasta baza se vor putea identifica eventuale monumente sau
ansambluri cu valoare exceptionale din zona studiata, care vor trebui sa aiba un regim
special de protectie.
Rezultatele analizelor istorice cu rezultatele si ale altor analize coroborate
proiectele si strategiile de dezvoltare urbana ale administratiei locale vor fundamenta
solutiile de dezvoltare urbana.

2.4.

categorii de studii istorice - SI

art. 12. Studiile se vor diferentia atit ca amploare cit si ca structura in functie de
catacteristicile subiectului analizat. Ele vor trebui sa atinga citeva obiective obligatorii
pentru orice documentatie de urbanism, urmind a se diferentia prin amploare si grad
de detaliere atunci cind consistenta evoulutiilor istorice sau valoarea si importanta unei
localitati sau unei zone urbane o cer.
De asemenea continutul studiilor istorice va fi diferit in cazul unui PUG (pentru
13
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

care istoricul teritoriului va avea o pondere importanta pe de o parte si pe de alta vor

domina problemele structurii urbane si ale unor aspecte legate de aceasta si vor avea
probabil o pondere mai mica aspectele legar\te de structura morfotipologica) fata de
continutul unui studiu elaborat in cazul unui PUD. Dar si in acest din urma caz vor
aparea diferentieri importante intre zonele centrale traditionale si alte zone urbane
(cum ar fi cele dezvoltate prin inglobarea unor sate sau prin parcelari).
Diferentieri notabile pot apare intre documentatiile intocmite pentru localitati
urbane sau rurale, sau intre documentatiile intocmite pentru o localitate (fie ea urbana
sau rurala) cu o istorie foarte consistenta sau pentru localitati relativ recente si cu o
istorie care este deosebit de bogata si de complicata.
art.13. Stabilirea anvergurii si a gradului de detaliere a unui studiu istoric se va face
pe baza sintezei analizelor istorice care vor furniza datele de baza ale evolutiei
acestuia.
Autorii studiilor istorice vor asigura investigatii de mai mare anvergura,
acoperind mai multe domenii (de ex : arheologia, sau navigatia, sau diferite tipuri de
activitati economice, acolo unde este cazul) in functie de istoria localitatii respective.
De asemenea, autorii vor detalia mai mult, tot pe baza sintezei istorice, o etapa
sau alta din evolutia localitatii., in functie de importanta acesteia pentru situatia actuala
a respectivei localitati sau zone.

2.5.

documentatii de urbanism care trebuie sa aiba la baza studii

istorice si obiective specifice fiecaruia.

art.14. Studiile istorice se vor elabora in mod obligatoriu pentru urmatoarele categorii
de documentatii de urbanism, identificate conform Legii Amenajarii Teritoriului si
Urbanismului :

studii istorice generale SIG pentru planuri urbanistice generale PUG, elaborate
pentru localitati urbane si rurale (care conform LATU se refera atit la localitatea
respectiva cit si la teritoriul ei administrativ)

studii istorice zonale SIZ pentru planuri urbanistice zonale PUZ, elaborate pentru
zone din darul unei localitati rurale sau urbane.
Studiile istorice elaborate pentru PUG-uri vor urmari in primul rind identificarea
14
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

si analiza principalelor etape ale evolutiei istorice, a principalelor directii si tendinte de

transformare

a teritoriului studiat, ale aparitiei si evolutiei localitatilor pe teritoriul

studiat, ale etapelor determinante pentru constituirea formei actuale a teritoriului

(urban si extraurban). Acest tip de studii vor avea componente diferentiate pentru
teritoriul administrativ si pentru localitatea propriu-zisa.
Studiile istorice elaborate pentru PUZ-uri vor urmari in primul rind identificarea
si analiza modului de constituire a structurii urbane a zonei studiate, in contextul
constituirii structurii urbans a localitatii,

CAP. 3

CONTINUTUL STUDIILOR ISTORICE

3.1. elemente generale

art. 15. Studiile istorice de fundamentare a documentatiilor de urbanism sint obligatorii
si se intocmesc pentru fiecare documentatie de tip PUG si PUZ.
Cazul PUD-urilor este unul special, acesta fiind un tip de documentatie care se
elaboreaza numai in anumite situatii, atunci cind inca nu exista un PUZ pentru zona
respectiva fiind un tip de documentarie care trebuie sa raspunda unei situatii
provizorii, el poate avea caracteristici foarte diferite, atit ca dimensiune a zinei studiate
cit si ca subiect. Trebuie mentionat ca si din punctul de vedere al studiilor istorice PUD
poate reprezenta un proiect hibrid, intre un proiect urban si unul de arhitectura. In
cazul acestui tip de dicumentatii de urbanism studiile istorice se vor adapta subiectului
respectiv, urmarind sa identifice cit mai multe informatii referitoare la evolutia in timp a
situatiei zonei si a cladirilor.
art. 16. Toate studiile istorice de fundamentare a documentatiilor de urbanism vor
avea caracter preponderent operational, fiind obligatorii referinte continui la planuri
istorice si transpunerea concluziilor partiale si a concluziilor finale in planuri actuale.
art.17. Studiile istorice se vor compune din doua mari tipuri de cercetari :

Analizele istorice generale care vor aborda aspecte istorice propriu-zise: o sinteza
15
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

a istoriei localitatii respective (din punct de vedere social, comunitar, economic,

etc) care va identifica principalele etape ale evolutiei acesteia si caracteristicile lor
esentiale; evolutia legaturilor cu teritoriile inconjuratoare, cu alte puncte de interes
sau cu trasee majore comerciale si culturale, cu evidentierea efectelor pe care
modificari in aceste relatii le-au avut asupra localitatii respective, identificarea unor
eventuale situri arheologice, monumente si siturilor protejate.

Analizele istorice specifice vor aborda in principal urmatoarele aspecte: modul de

constituire al structurii urbane si principalele etape ale evolutiei acesteia ; tipologia
si morfologia urbana caracteristice fiecareia dintre aceste etape ; identificarea unor
eventuale

monumente,

situri

protejate si

situri

arheologice;

identificarea

ansamblurilor urbane coerente si care ofera o imagine puternica .

Orice studiu istoric de fundamentare a unei documentatii de urbanism trebuie
sa contina o analiza istorica generala care identifica si caracterizeaza principalele
etape ale evolutiei istorice; o analiza istorica specifica care va identifica etapele
evolutiei structurii urbane si ale morfotipologiei; o sinteza cu concluziile si
recomandarile analizelor specifice.
In mod obligatoriu concluziile studiilor istorice vor fi completate cu o analiza in
situ.
Acesta este un continut minim obligatoriu
art.18. Sinteza analizei istorice va fi baza de construire a structurii generale a studiului
istoric, determinind totodata amploarea acestuia si gradul de detaliere. Ea va fi aceea
care identifica bogatia si densitatea evolutiilor istorice, domeniile care necesita o
atentie speciala.

3.2.

studiul istoric general - SIG

art.19. Studiul istoric general SIG, este studiul istoric de fundamentare care se
elaboreaza in cadrul PUG-urilor si se refera la o localitate, urbana sau rurala, inclusiv
teritoriul ei administrativ, sau numai la o localitate urbana. El trebuie sa aiba doua
componente : una care pentru ansamblul teritoriului administrativ respectiv si o alta
pentru localitatea.
In cadrul SIG-ului analizele istorice generale vor trebui sa se refere la toate
punctele evidentiate la art.17. Sinteza studiului istoric general va trebui sa identifice
etapele semnificative din evolutia teritoriului studiat, principalele lor caracteristici,
16
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

principalele caracteristici ale vietii comunitatii in etapa respectiva, modul ei de

organizare si functioanare sociala, ecomonica, institutionala.
Sinteza analizei istorice generale va indica epocile care trebuie analizate cu
precadere, prezenta unor legaturi comerciale si/sau politice care au influentat evolutia
teriroriului studiat, alte aspectele si evolutii asupra carora trebuie sa insiste analizele
specifice, existenta unor posibile situri arheologice, etc.
Analizele istorice specifice ale SIG-ului vor trebui sa detalieze urmatoarele
aspecte:

la nivelul teritoriului administrativ SIG-ul trebuie sa trateze cu preponderenta

probleme legate de procesele de transtormare a teritoriului : transformari
administrative (modificari ale apartenetelor si limitelor administrative), sau
morfologice (despaduriri, modificari ale cursurilor si oglinzilor de apa, evolutia
retelei de legaturi cu exteriorul trasee, categorii) ; modificari semnificative ale
modului de utilizare a terenurilor ; procesele legate de aparitia si de evolutia
localitatilor ; relatiile teritoriu extraurban localitatile situate in interiorul sau.

la nivelul localitatii SIG-ul va trata procesele de dezvoltare in timp a localitatii, de la

nucleul initial pina la forma actuala, identificind principalele tipuri de procese
(extinderi, inglobari, suprapuneri, densificare). Referitor la aceste procese se vor
identifica si localiza cu cit mai mare exactitate principalele etape ale evolutiei
stucturii

urbane

si

morfotipologiile

caracteristice

fiecarei

etape,

evolutia

principalelor functiuni urbane. Se vor identifica elementele cu o lunga durata in

timp si care astfel marcheaza evolutia si organizarea structurii urbane ;
ansamblurile cu o prezenta puternica in interiorul structurii urbane si ale caror
caracteristici trabuie prezervate ; monumente si ansambluri protejate al caror
conuri de vizibilitate si zone de protectie trebuie delimitate.
Sinteza analizelor specifice va trebui sa contina o parte desenata si o parte
scrisa. Partea desenata va prezenta in planuri diferite situatia teritoriului studiat in
epocile identificate ca fiind semnificative pentru evolutia sa, cu evidentierea
transformarilor structurii urbane, a tipurilor de tesut urban caracteristice pentru fiecare
epoca, a retelei de spatii publice urbane, a principalelor functiuni urbane.
Sinteza va contine si o parte scrisa care o va completa si care va contine
concluziile si recomandarile pe care autorul acestor analize le face pentru evolutiile
ulterioare, cu identificarea acelor zone care trebuie protejate in grade diferite si
precizarea masurilor de protejare si cu posibilitatile de evolutie.
17
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

3.3.

FINALA

studiul istoric zonal - SIZ -

art. 20. Studiul istoric zonal SIZ, se refera la documentatii de urbanism care trateaza o
portiune dintr-o localitate (PUZ, PUD). In cazul SIG-ului, atit analizale istorice generale
cit si cele specifice vor aborda zona studiata cu o focalizare mai marcata asupra
elementelor de scara microurbana.
Trebuie mentionat faptul ca in cadrul acestei metodologii nu ne ocupam de
PUZ-uri care au ca obiect situri si ansambluri protejate.
Si in cadrul SIZ-ului se vor face cele doua categorii de analize istorice.
Analizele istorice generale trebuie sa trateze probleme legate de istoria orasului pentru
a identifica modul in care se inscrie evolutia zonei studiate in istoria generala a
localitatii, evolutia modului de organizare si de reorganizare economica, comunitara si
institutionala cu efecte asupra zonei, evolutiile culturale si prezenta unor personalitati
si institutii marcante.
Sinteza analizelor generale va trebui sa indice etapele de constituire a zonei cu
caracteristicile lor definitorii din punctul de vedere al organizarii comunitare, al locuirii,
al activitatilor economice, al institutiilor. Este esential ca aceasta sinteza sa
mentioneze elementele legate de momentele istorice care provoaca importante
procese de transformare urbana daca este cazul (asa cum s-a intimplat in genral cu
zonele centrale ale oraselor de exemplu).
Analizele specifice se vor concentra asupra modului de constituire a zonei
studiate in relatie cu structura urbana generala; proceselor de transformare urbana
prin care a trecut; aparitia diferitelor tipuri morfotipologice in context istoric specific si
transformarile prin care au trecut; prezenta unor elemente urbane majore si evolutia lor
si a relatiei cu zonele de vecinatate; aparitia si transformarea diferitelor functiuni
urbane si a diferitelor tipuri de habitat si influenta lor asupra structurii urbane.
Sinteza analizelor specifice va trebui sa contina o parte desenata si o parte
scrisa. Partea desenata va prezenta in planuri diferite situatia teritoriului studiat in
epocile identificate ca fiind semnificative pentru evolutia sa, cu evidentierea
transformarilor structurii urbane. Partea desenata va contine de asemenea o analiza a
tipurilor de tesut urban caracteristice pentru fiecare epoca cu evidentierea aspectelor
tipologice, morfologice si de ocupare functionala. Pentru zonele a caror conformare se
18
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

propune a se prezerva aceasta analiza este determinanta pentru eleborarea

reglementarilor urbanistice. In partea desenata se vor evidentia si caracteristicile
principalelor procese de transformare urbana : procese de densificare cu mentinerea
modelului urban initial, transformari prin suprapuneri partiale, transformari prin
inlocuire prin demolare.
Sinteza va contine si o parte scrisa care o va completa si sustine pe cea
desenata care va contine concluziile si recomandarile pe care autorul acestor analize
le face pentru modul de dezvoltare a zonei pe care il va propune documentatia de
urbanism. Ea va trebui sa identifice acele portiuni ale zonei studiate care au o
coerenta si o imagine puternica si ale caror caracteristici definitorii trebuie prezervate
in procesul firesc de dezvoltare urbana, precizind elementele ce trebuie sa fie preluate
in reglementarile urbanistice. De asemenea se vor preciza elemente de reglementare
urbanistica necesare armonizarii acetora cu restul teritoriului studiat, precum si ale
treitoriului studiat cu restul structurii urbane.

CAP. 4

BIBLOGRAFIE..

URBANPROIECT Studiu referitor la promovarea unei noi concepii a

habitatului n strategia locuirii. Sef proiect arh. Marica Solomon, 1992
1993.
INSTITUTUL PROIECT CLUJ Studiu referitor la promovarea unei noi
concepii a habitatului n strategia locuirii studiu de caz Cluj-Naspoca.
Sef proiect arh. Amalia Gyemand, prof.arh.Vasile Mitrea, 1992
URBANPROIECT : Studiu referitor la operaiunile de intervenie n habitatul
urban strategii specifice tipurilor de locuire. Sef proiect arh. Marica
Solomon, 1994
URBANPROIECT Studiu privind impactul patrimoniului cultural asupra
spaiilor publice urbane elemente de metodologie pentru politici
urbane. Sef proiect arh, Marica Solomon, 1999
URBANPROIECT Studiu privind definirea peisajului culturali principiide
reevaluare a peisajelor urbane. Integrarea n concepiile europene. Sef
19
URBANPROIECT iunie 2002 - MS

CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM

REDACTARE

FINALA

proiect arh. Doina Bubulete, 1999

URBANPROIECT Studiu privind restaurarea cultural a peisajelor i
spaiilor urbane. Sef proiect arh. Doina Bubulete, 1999
URBANPROIECT Studiu privint tipologia peisajelor culturale n raport cu
tipologia oraelor romneti. Sef proiect arh. Doina Bubulete, 2000
LEGEA privind protejarea monumentelor istorice nr.574/2001
LEGEA privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional
Seciunea a IIIa zone protejate, nr.41/2000
LEGEA administraiei publice locale nr. 215/2001
LEGEA privind amenajarea teritoriului i urbanismul nr. 350/2001
SDEC Schma de Devloppement de lEspace Communautaire, Potsdam,
1999
CONVENTION EUROPENNE DU PAYSAGE / EUROPEAN LANDSCAPE
CONVENTION ediie provizorie, Florena 20.X.2000
ALDO ROSSI Larchitettura della citt
VITTORIO GRAGOTTI La visibile. Einaudi, 1996
ENNIO CONCINA Venezia nell`et moderna Struttura e funzioni. Saggi
Marsilio, Venezia 1994
FRANCOIS LOYER (sub presedintia) Villes dhier, ville daujourdhui en
Europe Actes des Entretiens du Patrimoine Fayard, Paris, 2000
BERNARDO SECCHI Un progetto per l`urbanistica, Piccola Biblioteca
Einaudi, Torino 1989
DENIS COSGROVE Il paesaggio palladiano, CIERRE, Verona 2000
PIERRE MERLIN (editat de) Morphplogie urbaine et parcellaire, PUV SaintDenis 1988
ADAM YEDID Centres historiques. Mthodes d`analyse, Editions du STU
J.W.R.WHITEHAND AND P.J.LARKHAM (editat de) - Urban Landscapes
international pespectives. Routledge, 1992

20
URBANPROIECT iunie 2002 - MS