ASEZARILE SI ARHITECTURA RURALA DE PE VALEA BISTRITEI (CURSUL MHNLOCIU) NICOLAE GEORGESCU Tn contextul istoric al aparifiei si_evolufiei asezarilor din Olienia, judetul Vilcea se tnscrie aladturi de Gorj cu cel mai mare numar de sate — in majoritaie de mogneni. Nu este o afirmatie de pura statistica, deoarece cele doud judete au fost si Incé sint cele mai conservatoare in ceea ce priveste traditia, ocupatiile, mestesugurile in care, cel al constructiilor de case este mai semnificativ, Vilcea situindu-se pe un loc de frunte in privinfa arhitecturii -— casa cu foisor — etalon de referinfa pentru intreaga arhitecturd ruralS a romAnilor. Pentru Olienia necesitatea cercetarii la un mod complex are sio alta semnificatie, aceasté parie a {&rii aducind o contributie importanta la procesul de etnogenez& a poporului roman, in perioade mai apro- piate de noi, finutul din dreapta Oltului, insemnind mijlocul unui cori- dor de transmisie in ambele sensuri, pe drumurile de sub poala munti- lor, in lungul vailor (drumurile ' ojerilor), a culturii materiale si spirituale de pe ambii versanti ai Carpatilor si de la cimpie din acest mariaj de concepfii si idei cristalizindu-se o bogata civilizatie numita adesea in literatura de referinta fie a temnului, fie a lutului ori pietrei.* Din toata problentatica asezérilor vilcene am retinut pe aceia a organizarii acestora si a evolujiei arhitecturii rurale de pe valea Bistrifei imbinind cercetarile de teren cu informafia documentara. Cauzele care au dus la alegerea acestui sector sint multiple, greu- tate mai mare avind: 1. Apropierea de marile obiective industriale (petrochimice, exploa- tari forestiere, cariere, etc.) ca si de o serie de orase cu implicatiile existentei unei populafii navetiste, flotante, de zi ori noapte, toate acestea, adaugate la alfi factori de modernizare sdteasc&d {cooperativi- zarea agriculturii, electrificarea cu tot arsenalul siu tehnico-gospoda- resc), producind schimbéri radicale in modul de viata al asezdrii mai mult ca pe alte vai (spre ex, Oltef) sau zone (Lovistea). 2. Masurile preconizate prin sistematizarea rurala Ie vor transforma in puternice centre agro-industriale cu Tepercusiuni in existenta unor constructii anexe locuintei. * Nu Intimplator arhitectura acestor judete este ilustrat’ tn dou% secfli etno- grafice cu expunere fn aer liber — Bujoreni yi Curtigoara, ca de altfel si in alte muzee de caracter nafional — Bucuresti, Golesti. 182Ca asezare geograficaé toate sint situate pe cursu! mijlociu al Bistrifei si in zona de confluen{a cu Ot&sdul, in partea centrald a jude- fului, Ja limita de sud a depresiunii Horezu si a dépresiunilor intra- colinare, In prezent facind parte din com. Frincesti. Céile de comuni- cafie sint date de cele doua sosele judefene — Babeni---Horezu pe valea Bistritei si B&beni—Pietrari pe valea Ot&saului la care se adauga calea feraté ingustdé (pentru exploatarea si transportul pietrii de calcar la combinatul chimic) — Govora—Bistrija. Vecinii acestor asezari sint: Ja nord Folesti si Serbanesti; la vest Govora si Mihdesti; la est Po- pesti—Déaesti si la sud Babeni. Din punct de vedere istoric actualele asez&ri continua nivele suc- cesive de locuire care incep inc& din neolitic (descoperiri intimplatoare in punctele Birloaga, Mlaci, Apa rosie, dealul Ciinestilor — materiale existente in colectia scolii generale din satul Genunenl — prof. Pie- traru) si se continua cu perioada dacicé si medievala. Informatia documentara este mult mai abundentd si ne oferd date precise despre situafia sociald si economicaé a asezarilor. Majoritatea documentelor sint din sec. XVII, perioad& cind mai toate acestea au fost aservite prin diferite forme fie de méandstiri fie de boieri. Spre exemplu un document din anul 1630 atestd c& satul (azi disparut ca denumire) Cfinesti cade fn ruminie', alt document din acciasi perioada, de data aceasta referindu-se la Genuneni, aratind ca.,, ,,moi judeci din Genuneni... si se stie cé am vindut... ocina o falce si jumatate in Gru- fafi... in... Satul Frincesti a avut in timp o situatie aparte ; atestat liber in sec. XVI, la inceputul sec. XVII cade partial in stépinirea m&ndstirii Dintr-un lemn, prin infiltrarea acesteia in drepturile de stapinire a ho- tarului, satul fiind fragmeritat (manastirea s-a infiltrat cu o enclava in hotar, vatra si hotarul mosnenilor fiind la extremitafi, situatie con- tinuata pina la secularizare). Dintre asezirile analizate numai doud au reusit sé rdmina libere, anume, Mosteni de Genuneni si Ciinesti, pin& la parasirea vetrei cind S-a numit Mosteni de Surupate. De mentionat ca acest din urma sat si-a pardsit vdatra din motive economice bine determinate dar si social- juridice si politice legate de actiunile ulterioare de ttagere la linie. © tipologie a asezdrilor din zona respectiva privité prin prisma mai multor factori ne oferé urma&torul tablou : Din punct de vedere economic au fost asez&ri agro-pastorale fn care fiecare gospodarie rezoiva problemele de hrana practicind agri- cultura (in special pomicultura si viticultura) si cresterea animalelor la care se adaug&. o serie de mestesuguri legate de padure si industria casnicd, neomitind bineinteles ocupatiile asa-zise secundare (vindtoare, pescuit). Au existat si sate specializate in perioade mai apropiate de noi —~ unul in ol&rie (numeroase nume de Olaru, toponim Olari), azi disparut si altu] functional si in prezent, specializat in mobilier, Rudari. Din punct de vedere social — sate libere (de mosneni) ca Mosteni de Genuneni si Ctinesti, apoi Mosteni de Surupate; sate m&nastiresti 183C.PAUSESTI-OTASAU Genuneni Boe (Pode! Hori) Legenda hurtlé comund , = Lait sah Dremeri ; Qeseoparri Hrecebiee,. 6 aserier Comuna FRINCESTI VECINI $I TIPOLOGIA ASEZARILGI @Harta ortentativae baaLocuitory bryour wy Fiatinr Cogan Dezrobifi Princes GYM EPL sf sy Wiildefy | idailesA Westen! Radars SITUATIA ASEZARILOR LA SFIRSITUL SECOLULUI TRECUT Ortivele Staple! Voz - Pend Pref jit oscar. 1d; ami 79OTMoara. Surupatele, Valea Otasdului, (ManAstirea dintr-un lemn, Surupate, Schitul MinAilesti) — Min&sti- reni, Surupate, Mindilesti, Frincesti partial; sate boieresti ca Genu- nenii (D, Genuneanu) Din punct de vedere geografic si structural au fost sate rasfirate pe mici platouri, terase, gruiuri ori sub poala p&durii, incepind din sec. trecut, sate de vale ingirate in lungul apelor principale si a micilor afluenti, cu tendinja de rasfirare la extremitati“ Onomnastica acestor asez&ri isi are obirsia in forma terenului (Suru- pate—teren accidentat, alunecos), in ocupatia sau mestesugul practi- cat (Olari, Rudari), in situatia juridicé (Mosteni), dar a preluat ca de- numire si numele fie al unui boier sau ménastire, aceasta denumire neexistind la aparitia asezarii ci mult mai tirziu cind obstile devalmase si-au pierdut structura organizatorica initialé.5 Este cazul satului Genu- neni si ale satelor manastirilor respective. Ca onomastica o situatie specialé o are Dezrobifii, a c&rei denu- mire provine de la actul secularizdrii averilor mandstiresti. Toponimul Frincesti poate proveni fie de la ocupatia de negustori a primilor locui- tori (frinci) dar de la un antroponim in aceleasi conditii specificate mai sus. Privite prin prisma evolutiei in timp asezarile respective au avut initial alte vetre. Asa cum au declarat o serie de inforenatori chiar in sec. trecut nu exista o ordine a perimetrului construibil, gospodariile fiind dispersate pe tot hotarul,® Am amintit si vom mai aminti pe par- cursul lucrarii de actiunea inceputa in sec. XVIII (in timpu!l ocupatiei Olteniei de Austrieci), continuaté dupa regulamentele organice de tra- 186c R CBATATURA ) Oospodgrig nr 163 CEnUNENT = 7- eTuBeE: Gospodarie cu curte dublé, satul Genuneni.© & #B BATATDRA GRADINA EL le ZN Sasem comiimalc OT 4- CASA 3 2 CUMIE 5 BI MAGAZIE POYARNIA ; ASCOTET pORc ; . S-GRAID cu FINAR | S—-SCUPTOR PRUNE ; 7-STIUBE ; S-coTreT PASARI, ae Gospodirie.cu curte dubl&, satul Frincesti,Poarta cu acop 4 ape, satu! Surupatele. gere la linie al satelor din considerente economice. Acest proces desd- virsit pe valea Bistritei Oltene in a doua jumatate a sec, trecut a in- semnat 0 accentuata coborire a vetrelor cu 2—4 km in medie, favori- zind in felul acesta atit circulatia cit si aprovizionarea dar si leg&tura cu alte localitati in special tirguri unde se desfaceau surplusurile.” Toponimia si informatia documentara sprijiné aceasta realitate. Un document din sec, XVII referindu-se la hotarele si semnele de hotar ale satului Minailesti arata printre altele ca, hotarul satului respectiv se intindea din... ,,jarmure (este vorba de apa Bistrifa) pind la calea cea batrind“ localizaté pe teren cam in actualul hotar cu Daesti—Po- pesti pe Luncavat.* Date importante gdsim in documente si despre organizarea agezd- rilor atit In vatr& cit si in hotar, este adevérat in perioada de desird- mare a obstilor devalmase cind stapinirea se fécea pe funii, curele ori razoare. Astfel, satul Ciinesti cind a c&ézut in rumanie la Sima logofat a f&cut-o ,,cu toate mosiile noastre ci se vor alege de peste tot hotarul satului.”® Cu un an inainte Maria fiica lui Dragomir vinde acelulas Sima ,,partea de mosie de in Ciinesti... de peste tot hotarul cit se va alege si cu cumparaturile de in cimp de in pddure si de in selistea sa- tului si de in deal cu viile si de pretutindeni.''” Rezult& c& stapinirea hotarului se fécea in comun ,,pe parti de mosie", drepturi individuale de stapinire nefiind decit in vatra. Vinde- rea unei cote din hotarul satului unui boier sau manastiri atragea dupa sine vinderea drepturilor cota de stépinire comuna in tot hotarul, cum- paératorul prevalindu-se de acest drept si cdutind sa-l largeascd in de- 189Poart& cu acoperis in 2 ape, satul Mosteni — Genuneni. favoarea obstii. In felul acesta au c&zut in ruminie mai toate asez&rile care au acceptat astfel de infiltrari (prin vinzare, infratire, danie). Demarcarea unui hotar (mosie) de altul se facea prin diferite semne numite de localnici ,momfie”, musuroaie avind in capat 0 cruce sau stilp. De obicei se alegeau repere naturale rezistente in timp — ape (apa rosie, Aninoasa, Melcerea), dealuri (Dirjanul, Mé&lurata, Ciinesti, Malu cu chica) ori diferiti copaci deformati (parul rotat, fagul despi- cat, etc,), Ceva mai recent, odata cu individualizarea proprietatii s-au folosit mejdinele (ca separare particularé) din pietre, pomi sau trase cu plugul, hotarele dintre sate fiind mai usor de delimitat, La extremi- t&tile pe drum de acces in lungul vaii hotarul trecea prin mijlocul izlazului iar la est si vest pe creste (cunpana piraielor). Factorul demografic a influenfat modul de organizare al asezdrilor mergind mina in mina cu cel economic si completind pe cel natural. Cresterea populatiei incepind de la sfirsitul sec. XVIII, a determinat obstile si actioneze asupra bogatelor paduri din hotar in sensul defri- sari cu scopul crearii de noi loturi agro-pastorale dar si de vetre construibile. Chiar tragerea la linie prin parasirea vechilor selisti a insemnat o astfel de actiune. In tabelul de mai jos se poate urm&ri cresterea populatiei din prima jumatate a sec, XVIII pin& in a doua jumatate a sec. nostru. S-au Inat numai trei sate ca exemplificare : 1722 — Conscripfiunea lui Virmond,"! Genuneni 50 faenilii 190Minailesti Frincesti liber i Idem de mindst. 176 familii 1900- Genuneni 498 loc. si 150 case MinAilesti 478 loc. $i 102 case Frincesti 275 loc. si 67 case 1912 Genuneni 495 loc. $i 109 case Minailesti 688 loc. $i 158 case Frincesti 500 loc. si 113 case 1930 Genuneni 540 loc. Miniilesti 767 loc. $i 319 case Frincesti 996. loc. $i 235 case 1956 Genuneni 650 loc. Mindailesti 1096 loc, Frincesti 565 loc. Fluctuatiile pentru 1900—1956 se datorese atit vechilor impartiri administrative in care un c&tun (chiar sat) era recensat diferit (1a altele mai mari) dar si contopirii unor cétune sau despartirii lor si recensdrii separat. OCUPATIILE SI ORGANIZAREA GOSPODARIEI Relieful variatva favorizat practicarea principalelor ocupatii tradi- fionale, agricultura $i cresterea animalelor firi a neglija in anumite perioade o serie de indeletniciri secundare ca vindtoarea, pescuitul ori culesul din naturé sau diferitele mestesuguri legate de pddure si de industria casnicé. Ponderea a avut-o agricultura cu mai toate ramurile sale un loc aparte avindu-] pomicultura si viticultura. Documentele citate mai sus contin destule informatii despre practicarea acestor in- deletniciri intr-o perioada in care aceast& zond (Horezu— Vilcea) era inaintea vestitei zone a Dragasanilor organizata la ponderea definuta in prezent cam de prin sec, XVIII (chiar dacd atestarea este mai tim- purie). Agricultura mare (cerealieré) era favorizaté (si este) de existenta teraselor Bistrifei, pe aceste Iocuri cultivindu-se porumbul si griul, iuncile fiind destinate legumiculturij. Modul de organizare a hotarului si st&pinirea pe curele a permis fiecdrei familii folosirea complexad a terenului cu implicatii in modul de organizare a gospodariei. Cresterea animalelor s-a facut atit in vatra cit si in hotar intr-o simbiozd agro- pastorala in sensul folosirii: alternative a terenurilor. Foarte multe de- numiri in documente si inca existente pe teren cum ar fi ,cimpul ailor, comarnice, ceiri denoté existenja unor terenuri specializate in creste- rea animalelor cel putin partial si sezonier (toamna, iarna, primavara) fn cadrul unui proces de pendulare specific asezirilor care nu aveau munti in hotar. O statistica la sfirsitul sec. trecut ne oferé rezultanta economicaé a folosirii judicioase a hotarului. 191Casa cu foigor, sfirsitul sec. trecut, satu! Genunent, Ponderea la cregterea animalelor au avuto vitele mari folo: site la tractiune, munca cimpului si la padure. In ceea ce priveste agricultura numarul mare de mori pe cele doua vai atesta marile cantitati de Casa cu foisor, sfirsitul secolului trecut, satul Mosteni Genuneni, 192~frince sty ~ Aan orien tobe 13 = Anuarul Burtdava, vol. IT — ed, 228 6989 Baru Felicrs © tinescy 2 Marg - Sennen; ~ 193Casi jousd, cu plan dezyoilat, ince putal sec, nostra, satul Mosteni — Genunent, cereale realizate de pe aceste terenuri destul de accidentate fafa de cele din sudul judetului Informatiile de teren referitoare la cresterea animalelor, cel putin din a doua jumiatate a sec. trecut denota cd inca existau suprafe}e mari de teren intre gospodarii (in hotar) cu toate masurile de tragere 1a linie, fapt ce permitea 0 crestere libera a acestora timp de sezoane intregi. La inceputul sec. XX, reglementarile silvice, organizarea izlazuri- jor comunale au creat premiza cresterii numarului de capete de ani- male, la hotarele dintre sate existind mari suprafete de teren destinate acestei indeletniciri (izlazuri). Astfel, in circuitul pendularii intrau pa- durea, izlazul, miristile (cocenisti) si finejele particulare unde existau patuiege, glugi de coceni, clai de fin si care in anumite situafii si pen- tru anumite gospodarii se transformau in dublete gospodaresti simple (f4r& locuinta). La sfirgitul sec, trecut $i inceputul sec. nostru s-a definilivat modul de organizare a gospodariei dupa norme bine precizate. Existau in ca- drul acestor asez&ri urmatoarele tipuri de gospodarii : 1. Gospodéria cu curte comuna Ja locuin{& si anexe specificd sec, trecut (excepfie cele inst&rite), formatd din locuin{i, magazie, patul, gtajd-sopron cu perdea (adosaj pe spate ori laturi), si cotetele pentru . In cadrul acestui tip, locuinta era asezati spre gosea, pe o laturé a curtii, anexele fiind situate una in continuarea celeilalte pe partea cealalta. 194pe folade, inceputul sec. nostru, satul Genv nent 2. Gospodaria cu curte dubla; batatura casei unde erau concen- trate locuinfa; cunia de vara, patulul, povarna, magazia si oborul vite- lor format din grajd cu finar, sopru de ulilaje, cotefe si perdele pentru animalele mici. In cadrul acestui mod de organizare, curtea (batdtura) era situaté la drum, oborul fiind retras in spate cu legdlura directa la grédind sau alte loturi de culturi cerealiere. Doua categorii de anexe au avut 0 pondere mare si 0 evolufie superioaré incepind cu deceniile 2—3. Patulul legat de agricultura construit din furci masive de stejar (2—6 in functie de marime) de care se prindea cosul de nuiele impietite ori lanteti de brad, facind parte din categoria anexelor destinate pastrarii produselor agro-alimentare netransformate. Intotdeauna era amplasat la vedere si in apropiere de locuinté si pe cel mai ridicat teren cu scopul favorizarii circulafiei curentilor de aer necesari uscarli. Treptat acestuia i s-a addugat cite o perdea de spate si pe lateral cu scopul adapostirii instalatiilor teh- nice (teascurile cu pene pentru zdrobit seminjele de dovleac, floarea soarelui) sau pentru mijloace de transport (car, caéruta). Furcile erau mult mai fnalte in comparatie cu cele din sudul judetului al cdror cos se sprijineau pe popi de 30—50 cm (in acest caz se numeau cosare), Pentru rezolvarea anumitor probleme si pentru a cistiga spatiu, la fa- tada acestuia — de multe ori de jur fmprejur — se construia o prispa deschisa pe care se asezau stupii de albine. Materialul de constructie a variat in decursul timpului de la nuie- lele de alun pina la sipcile de brad (leati, lantefi), mai recent parterul 195Cas& cu soclu inalt, satul Genuneni. fiind construit din zidarie si folosit ca un fel de magazie sau camara, De mentionat ca drugile de porumb se pastrau gi in podul loeuintei. A doua anex& importanta este grajdul. Initial a fost un simplu adapost (sopru) asa cum se vede si in tabelul de mai sus. in timp s-a dezvoltat odaté cu cresterea randamentului economic al gospodarici la forma care se intilneste, azi, frecvent pe teren. Construcfia In sine este compartimentata in trei Incdperi din care numai una este destinata intrejinerii animalelor. La mijloc existé un sopru in care se adapostesc butiile pentru fermentat boasca, iar in partea cealalta o magazie in care se depozitau atit grinele (nu existau magazii speciale ca in sud) cit si utilajele necesare prelucrarii fructelor (vin si {uicd). Deasupra intregii constructii era un finar din leati in forma de x-uri, adesea numit in ,,sebace“, compartimentat de asemeni pe soiurile de nutref. Recent acest tip de constructie la parter a parasit matcrialul de tra- ditie, fiind construit din zidarie, compartimentele avind aceiasi desti- natic. Mai menjionam alaturi de aceste anexe cuptoarele pentru uscat poame, care au inlocuit vechile gropi peste care se aseza o gratie de nuiele si modul de uscare libera pe polati. Sint construite din zid si in functie de marime au 6—12 gratii suprapuse. Incepind cu deceniul 4 al sec. nostru majoritatea gospodariilor au avut aceasta categorie de anexe. Alimentarea cu apa a gospodariei se facea de la ,,stiubeele" exis- tente in curte dar cu acces si de la drum — pentru alfi localnici sau straini, Acestea erau construite din piatra, iar la suprafata din ,,obezi" (ghizde) din lemn de stejar. {In gradini sau pe hotar existau buduroaic si fintini cu ,gopele” (birne in scoburi). $tiubeele din curtea gospoda- 196Cas cu plan evoluat si sald ew 2 folsoare, satu! Genuneni, riei nu era construite de toaté Iumea. Fiind 6 deosebit& cinste pentru cel care construia un stiubei comun, la intersectii de ulifi, prin Infele- gere, mai mulfi realizau aceasta constructic, prilej pentru a-si inscrie numeloe de ctitor amintit de sdteni in diverse ocazii. Imprejeuirea gospodariilor de pe valea Bistritei si Otésdului a fost realizata in timp din diferite materiale si in diferite tehnici. S-au folo- gardurile naturale din m&racini (la spate) din nuiele impletite, din uluci de anine si din leati de stejar. Fatadele gospodariilor erau lucrate ingrijit, gardul fiind realizat din ulucd de multe ori ,,lucrati" la partea superioaré. Accesul In gospodarie se fécea prin intermediul portilor masive cu doua intrari — pentru oameni si animale sau atelaje. Erau construite din lemn de stejar, batantii fiind construiti din blane masive dar si din lati jucati in forma de hora sau redind diferitele motive geo- metrice, Intreaga poarta era acoperité, acoperisul din sindrila de brad fiind In patru ape (perioada mai veche) dar si In doua ape (mai recent). Au existat si porti simple, fara acoperis, numai din stilpi. Recent se foloseste metalul, cimentul si chiar céraémida (sub influenje porfilor transilvdnene). ARHITECTURA LOCUINTEI Locuinfa a constituit in toate timpurile si in toate locurile nucleul polarizator al tuturor acfiunilor gospodaresti legate de hrana si ada- post. Evolutia ei in timp a insemnat o indelungaté céutare in sensul planului constructiv si al functionalitatii, ceea ce observaém noi in pre- 197zent in forme concrete, nefiind aitceva decit un mod complex socio- economic si spiritual desavirsit in secolul trecut prin preluarea supe- rioaré a celor mai reusite clemente ale tipurilor d2 tocuinta anterioara in cadru) acelui proces de continuilate, unitate si diversitate socio- «mografica specitic poporului roman. Pe aceste vai ca de altéel peste tot tn spatiul Carpato-dunarean, planul locuintei a parcurs forma simpld ajungind la cel dezvoltat atit pe orizontala cit si pe verticala. Abundenta materialului lemnos a insemnat pentru Vilcea posibi- litatea transfornarii unui mesicsug obisnuit intr-o adevdrata arta con- structivd fara arhitect la planseta, rezultanta inscrisé in cadrul unei civilizafii a lemnului fiind casa cu foisor larg, primitor, celebra in toataé soma subcarpaticaé a Oltenici. Incepind cam de la jumiatatea secolului trecut, data fiind perisabili- tatea lemnului s-au concretizat in asezdrile respective urmatoarele tipuri de case: 1) Casa joasé cu doua incadperi ¢u prispa la fafada gi cu o singura intrare directé ; 2) Casa cu soclu, cu doua inc&peri, salé inchisdé la fajada, cu o singura intrare directa. In acest caz s-a creat posibilitatea ca parterul sé adéposteascé un beci sub una din camere ; 3) Casa cu planul dezvoltat, cz 2—3 camere gi tindd centrald, cu doud intrari directe de pe o sala inchisa. Analizind casele prin modu] in care s-a dispus sala avem urmétoa~ rele tipuri: 1) Casa cu foigor, plasat in dreapta casei (stinga privitorului) sin- gular sau cu sala in continuare ; 2) Casa cu prisp& deschisa sau sala la fafada ; 3) Casa cu sala pe 1—3 fatade. La casele inalte parterul a avut prisp& deschisa iar etajul sald in- chis& in console, fie pe fajada fie pe doua laturi. Natural, fiind zona bogata in paduri, materia prima a constituit-o lemnul de stejar. Alaturi de acesta s-a folosit si fagul in special pentru confectionatul podinei, bradul pentru invelitoare si lemnul de esentai moaie (plop, anine) pentru sarpante. La temelie si socluri s-a folosit piatra de riu. Talpile masive de stejar (gorun, girni{a), cioplite in patru fete, avind o latime de 60—80 cn se asezau pe o temelie din piatra cu inal- fimea de cel putin 59 cm; la casele inalte temelia era realizata in func- fie de destinatia parterului, putind avea chiar 1,20 m). Acestea se in- cheiau in chei (cheotori drepte). Peste talpi se aseza cununa de birne, fie in 4 fete, fie de forma rotunda {druiefi). Incheieetura era la fel ca Ja talpi. Deasupra cununei se asezau grinzile de legatura in numar de 4, numite cosoroabe. De acestea se prindeau cépriorii, se bateaw lafii, peste care se aseza invelitoarea din sindrila de brad, de 75 cm lungime. Casa era cercuita atit in interior cit si in exterior, lutuitd si vdruita. Au existat in comuna respectivaé cazuri in care locuintele se tencuiau numai in interior, Pardoseala caselor se realiza in functie de clevatic. La cele joase era confectionaté din lut amestecat cu pleava si bilegar de cal. La cele inalte, cu beci, camera de deasupra avea pardoseala din 198scindura de brad, trasd si chiar de anine. Mai recent totul este realizat din scindurd. Podina casei se confectiona din blane horjite (fiecare avea pe o parte un uluc si pe cealalta o limba de prins) care erau lasate in majoritatea cazurilor netencuile fn special la camera de zi, Din discufiile purtate cu o serie de informatori ca gi din statisti- cile vremii rezulta ca exista o anumita specializare in acest mestesug gi in cadrul acestuia pe categorii’ in fiecare sat exislau cite 4—5 dul- gheri, 4—5 zidari, 4—5 sobari si 4—5 sindrilari. in general tehnicile de lucru pe aceasta vale sint aceleasi ca in tot judejul — chei drepte si rotunde la case si in crestez si franghiu la anexe si constructiile de cult. Numinatul caselor se facea prin intermediul ferestrelor simple cu douéi giurgiuvele plasate pe fajade, in timpul noptii cu ajutorul lampi- lor de petrol. Functionaliiatea celor doud camore este arataté de insisi denumi- rea lor. Prima camera in care se intra direct do pa sald (prispa) se numoa .la foc". Fiind destinataé rezolvarii problemelor de hrané, aici era construité soba cu hogeac si corlaté, plasaté la colfal formet de peretele despartitor cu cel longitudinal de spate. Vatra sobei, initial a fost ceva mai joasé, cuptorul pentru copt mélai si piine fiind plasat cu gura spre intrare. Odaté cu scoaterea acestuia si construirea unei cunii d2 vara, vaira s-a indlfat foarte pufin. O nisc folositi si pentru copt realiza incalzirea pentru camera cealallé. Pe peretele opus sobei se afla lavija de vase (eventual si pat de dormit) si ustensilele de folo- sinja imediata (vadra cu apa, piua pentru sare, etc.), Un hambar, citeva ulee, scara de acces ta pod completau inventarul. Aceasté camera nu era decoraté fn nici un fel nici cn mobilier nici cu textile, datorita fu- mului rezultat. Pe politele sobei (corlate) se aseazau diferite unelte {sarar, linguroaie, tiugi de seminte, sare, etc.), Deasupra, intre doud grinzi se realiza un grétar de care se prindea carnea adusa din pod pentru consumul séptaminal, Cea de a doua camera numité in termeni populari, ,la soba, hodae, cas&é buna", avea ca sistem de Incdlzire o soba oarba de forma dreptunghiulara ori cu unul sau dowd olane. De multe ori se practica o deschiz&tura in corpul sobei in care se punea o oala cu gura in afara, pentru uscat seminfe dar si pentru incalzit miinile iarna. Paturile pe scaune cu blane simple ori cu tablii se asezau fn jungul perefilor longitudinali. Sub fereastra de la fajada laterala era plasataé maga inaltd si doud scaune. Aceasta era camera la care se concentra proprietarul pentru reali-~ zarea unui climat placut. Pe perefii de deasupra paturilor se asezau scoarfe din lind {esule in diferite motive geometrice sau florale, ser- vete, prosoape deasupra geamurilor si chiar marame linga colful icoa- nelor. Perdele duble tesute sau cusute cu motive vegetale si avinorfe acopereau ferestrele. La casele cu plan eveluat tinda a preluat foarte multe din sarcinile camerei la soba. Din tindd rece a devenit tindd calda, aici putind fi araniate si paturi pentru dormit. Tinda asigura si accesul in camera bund (la soba). Indiferent de planul casei fatadele au constituit intotdeauna locul la care mesterul (proprietarul) a caiutat si etaleze cele mai izbu- 199tite realizéri constructive. Stilpii salii sau foisorului nu au fost lAsati simpli ci decorafi In diverse motive geonetrice (mere, romburi, pa- trate), Acelasi lucru se realiza si la corund (grinda de care se prindeau stilpii). Incepind cu secolul nostru varietatea motivelor decorative im- presioneazd in sensu! creerii unei note armonioase intre realizérile in temn si cele in stucaturd. Colfurile peretilor exteriori, ferestrele, por- fiunile care incadrau usile erau lucrate, majoritetea reprezentarilor fiind din geometric si lumea astrala {soare, stele) dar si simboluri ale vi bradujul, bunei stari — ramura de fag, vita de vie, etc. O nota caracteristicé pentru aceasta vale este aceia cd mereu a predominat albul, neexistind contaminéri cum se intilnese in alte zone. In prezent, urmare a transformarilor din viafa satului, arhifectura a renuntat la materia prima traditionald, la fanctionalitatea inifialaé a inc&perilor — odata cu cvolutia planului constructiv, au disparut aca- returile neseennificative datorité C.A,P.-urilor care au creat depozite comune. Apar cémarile de alimente in corpul casei, apar garajele de masini si micile bucdtarii din zid. Urmare acelorasi transforméri si-au pierdut valoarea functionala o serie de ustensile alit casmice cil si legate de ocupafii si mestesuguri, raminind valoarea lor documentaré, artistica. NOTE * Documenta Romaniae Historica, B, Tara’ Romaneasca, vol. XXII (1630-1632), doc, 104, p. 191—192. 2 Idem, doc, 424, p, 622. “Idem, doc. 389, p. 585. “1. Viddusiu, Etnografie Romaneasc4, Ed, St, Buc, 1974, Aicl exista o numeroast bibliografie referitoare 1a asczari si la punctole de vedere ale diferitilor specialist. (Capitolul de asezari), ° HH. Sthal, Confributia la studiul satelor devalmase roménesti, vol. L, Buc. 1958, p. 33, “Informajie de teren Ilinescu Matia, nascut& 1880, satul Genuneni. Cind era coptt exista ,o casa la Dirjanul in padure, alta lingd apa, alta in Séliste si intre ele era mult de mers.’ * Pe platoul unde exista satul disparut s-au g&sit numervase urme de locuire, votre, olane de apa, ceramicd. Ar fi necesar dacé s-ar face cercetiri arhevlogice cu recuperarea color mai semnificative, Coborires a fost determinataé nu numai de actiu- nile de tragere 1a line dar si de acuta lipsé de apa datorata secarii izvoarelor. Tirgu- rile la care se deplasau satenii crau cel mare de 1a Riureni, apol, Ja Jilava (Pietrari) si la Costesti. ® Catalogul doc. Térii RomAnesti, 1601—1620, vol. If, 1974, doc, 589, p. 297. ® Documentut de la nola nr, 1. 10 dem. 41 Datele au fost luate din recensdmintele populatiei pentru anii 1912, 1930, 1956; din Fondul prefecturii jud. Vilcea, dosar, 14, 1901, Athivele statuli filiala Rm. Vilcea pentru 1900 $i din C. C. Giurescu, Material pentru Istorla Olteniei supt Aus- triaci, Buc. 1944, vol. 11, p, 304—305, 2 G,'Stoica, Arhitectura interiorului locuin{ei faranesti, Rm. Vilcea, 1972. (intro- ducere si cap, pentru Vilcea) 44 Anuarul pentru comert, industrie si mestesuguri pe anul 1925.