Memoriu justificativ de calcul

Calculul ambreiajului
Stabilirea momentului de frecare al ambreajului
pentru autoturisme ia valori intre 1,3...1,75
- se alege coeficientul de siguranta al ambreiajului :
- se cunoaste momentul motor maxim :

1.6

M max 11.2

daNm

Momentul de calcul al ambreiajului este dat de relatia :

M c M max
M c 17.92

daNm

Determinarea razelor discului de ambreiaj

- raportul dintr raza interioara si raza exterioara a discului este pentru ambreiajele de
automobil
C 0.53 0.75
C 0.65

- coeficientul ce tine seama de tipul automobilului si de tipul ambreiajului este :

2

25 30

cm

daNm
2

cm

27

daNm

- numarul perechilor suprafetelor de frecare ale ambreiajului :

i 2

Raza exterioara a discului de ambreiaj se determina cu relatia :

Re

Mmax

1 C i

Re 9.129

cm

Re 91.29

mm

Raza interioara a discului de ambreiaj este :

Ri C Re
Ri 59.339

mm

Raza medie a discului de ambreiaj se calculeaza cu relatia :

3

2 Re Ri
Rm
3
2
2
Re Ri
Rm 76.444

mm

Calculul garniturilor de frecare

Se calculeaza suprafata garniturii de frictiune cu relatia :
A Re Ri

A 1.512 10

- coeficientul de frecare

mm

0.25 0.3

0.3

- raza medie a garniturii de frictiune

Rm 9.483

- momentul de calcul al ambreiajului

M c 14.28 10

cm
2

daNcm

Forta de apasare asupra discurilor ambreiajului este:

F

Mc
i Rm

F 250.975

daN

- diametrul exterior al garniturii de frictiune :

De 2 Re
De 182.58
- diametrul interior al garniturii de frictiune:
Di 2 Ri

- momentul motor maxim:

Di 118.677

mm

De 18.258

cm

mm

Di 11.867

cm

M max 11.2 10

daNcm

Presiunea specifica dimtre discurile ambreiajului se calculeaza cu relatia:

4 M max
i De Di Rm

p 2.083

daN
2

cm

p=1,5..3.5 daN/cm2 pentru garnituri din azbest

Calculul lucrului mecanic de patinare

Pentru calculul lucrului mecanic de patinare se definesc urmatoarele marimi :
- turatia la puterea maxima :

- turatia la viteza maxima :

min

n vmax 1.25 n P
3

n vmax 5.832 10

n vmax 1.08 n P

- viteza maxima a automobilului :

- latimea profilului anvelopei :

v max 45
B 165

- diametrul interior al anvelopei :

d 14 25.4

rot

n P 5400

mm

d 14

d 355.6

toli

mm

- inaltimea profilului anvelopei :

H 0.70 B

H 115.5

mm

- diametrul exterior al anvelopei :

Du d 2 H
- raza nominala a rotii :
Du
rn
2

Du 586.6

rn 293.3

mm

mm

rot
min

- raza libera a rotii :

r0 rn

r0 293.3

- coeficientul de deformare :

mm

0.930 0.935 pentru pneurile de joasa presiune

0.932

- raza de rulare a rotii

rr r0

rr 273.356

mm

rr 0.276664

- raportul de transmitere al transmisiei principale este :

i0

nvmax rr
30 v max

i0 3.755

- presiunea de umflare a pneului:

- panta maxima :

p a 2.1

bar

max 18deg

- coeficientul de rezistenta la rulare :

0.019

frul
3

pa

0.00245
pa

v max

100

3
v max

3
100
4

pa

0.0042

frul 0.012

- coeficientul rezistentei totale a drumului

frul cos max sin max

0.32

- greutatea totala a automobilului :

m 1570

kg

g 9.81

m
s

Ga m g

Ga 1.54 10

- raportul de transmitere al schimbatorului de viteze :

is 3.81

- coeficientul care arata gradul de crestere al momentului de frecare in timpul cuplarii: pentru
autoturisme
daNm

k 30 50

daNm

k 34

- turatia motorului la pornire :

n 550 650

rot

n 600

rot
min

min

Lucrul mecanic de frecare la patinare se determina cu relatia :

n rr
2

G
a 2 n

30 i0 is

L 5.846 10

g 7200

Ga
k

2 Ga n
Ga

3
k g 30
2

Nm

Calculul lucrului mecanic specific de frecare

2

- suprafata garniturii de frictiune : A 145

cm

- numarul de perechi de suprafete de frecare :

- lucrul mecanic de patinare :

i2
4

L 5.846 10

Nm

Pentru aprecierea uzurii garnituriilor de frecare se foloseste ca parametru de lucrul

specific de frecare dat de relatia:
L
Ls
i A

Ls 201.575

Nm
2

cm

Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului

In cazul ambreiajului monodisc se face verificarea la incalzire pentru discul de presiune.

Se cunoaste:
- coeficientul care exprima partea din lucrul mecanic de frecare L consumata pentru
incalzirea piesei care se verifica

0.5

pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc

- c caldura specifica a piesei ce se verifica

J
c 480.7
kg grad
- gp greutatea piesei care se verifica
g p 3 9.81

g p 29.43

Verificarea la incalzire a pieselor ambreiajului se face calculind cresterea

temperaturii cu relatia:
c 0.17

L
427 c g p
13.682

Calculul arcurilor ambreiajului

Calculul arcurilor periferice
- forta data de un arc este :

Fa1 400 800 N

Fa1 650

- numarul arcurilor de presiune :

n a 6

Forta totala pe care trebuie s-o dezvolte arcurile periferice este :

Fa n a Fa1
3

Fa 3.9 10

Forta dezvoltata de un singur arc pentru ambreiajul decuplat este :

Fa2 1.15 1.25 Fa1

Fa2 1.25 Fa1

Fa2 812.5

Raportul dintre diametrul mediu de infasurare al arcului si diametrul sirmei arcului este :
c=D/d

c 5 8

c 5

Coeficientul de corectie al arcului se calculeaza cu relatia :

k

4 c 1
4( c 1)

0.615
c

k 1.311

Arcurile periferice sunt solicitate la torsiune. Pentru arcurile de ambreiaj rezistenta admisibila
la torsiune este:
ta 7000

daN/cm2

Diametrul spirei arcului se determina cu relatia:

8 k Fa2 c

d 10

10 ta

d 4.401

mm

Se alege din STAS 893-67

d 3

mm

Diametrul mediu de infasurare al arcului este:

D c d

D 15

mm

- numarul discurilor conduse:

n d 1

- jocul dintre o pereche de suprafete de frecare pentru decuplarea completa a

ambreiajului:
jd 0.75 1.5
jd 1.2

mm
mm

- pentru ambreiajele monodisc

Sageata suplimentara corespunzatoare deformarii arcului la decuplarea ambreiajului se

determina cu relatia:
f1 2 n d jd

 f1 2.4

mm

Rigiditatea arcului este:

k1

Fa2 Fa1
f1

k1 67.708

- modulul de elasticitate transversal:

N

G 8 10

mm

Numarul de spire active se calculeaza cu relatia:

n s

G d

8 D k1

n s 3.545

Se recomanda ca numarul de spire active sa fie

Se alege numarul de spire

ns 6

n s 6

Numarul total de spire este:

n t n s 2
nt 8

Sageata arcului f1 corespunzatoare ambreiajului decuplat se determina cu relatia:

3

f1

8 Fa2 D n s
G d

f1 20.313

mm

- distanta minima dintre spire pentru ambreiajele de automobil este:

js 1

Lungimea arcului in pozitia decuplata a ambreiajului este:

L1 n s 2 d js n s 1
L1 31

mm

Lungimea arcului in stare libera se determina cu relatia:

L0 L1 f1
L0 51.313

mm

- uzura admisibila pentru o garnitura de frecare este:

u 1 1.5 2

mm

u 1 1.5

mm

Uzura admisibila pentru garniturile de frecare ale ambreiajului se determina cu relatia:

u 2 n d u 1
u 3

Sageata f a arcului elicoidal se determina cu relatia:

3

8 Fa1 D n s
G d

f 16.25

mm

Sageata arcului corespunzatoare ambreiajului cuplat avind uzura maxima a

garniturilor de frecare este:
f2 f u
f2 13.25

mm

Forta dezvoltata de arc cind ambreiajul este decuplat se determina cu relatia:

f2
Fa3 Fa1
f
Fa3 530

- raza medie a garniturii de frictiune

- coeficientul de frecare

Rm 84.1

mm

0.3

Momentul de frecare al ambreiajului dupa uzura garniturilor de frecare este:

M'a Fa3 n a Rm
4

M'a 8.023 10

Nmm
4

- momentul motor maxim este:

M max 12.8 10

Nmm

- coeficientul de siguranta dupa uzura garniturilor de frecare este:

u

M'a
M max

u 0.627

- randamentul mecanismului de actionare este:

Se alege:

a 0.8 0.98

a 0.9

Pentru calculul lucrului mecanic necesar debreierii se utilizeaza relatia:

Ld

Fa1 Fa2 1

n
2
a a
3

Ld 4.875 10

Nmm

Ld are valori cuprinse in intervalul 5..25 Nm

Ld 5.72

Nm

Calculul arcurilor centrale

5

- momentul motor maxim

M max 1.28 10

- raza medie a garniturii de frictiune

Rm 90.483

- coeficientul de siguranta al ambreiajului

- coeficientul de frecare

Nmm
mm

1.4

0.3

Forta de apasare asupra discurilor ambreiajului este:

F

Mmax
i Rm
3

F 3.301 10

- coeficientul care tine seama de fortele de frecare pentru ambreiajul monodisc

cf 0.9 0.95

cf 0.92

Forta de apasare a arcurilor de presiune este:

F
Fa
cf
3

Fa 3.588 10

Forta datorata arcurilor care ajuta la obtinerea unei debreieri complete este:
Fr F cf Fa
3

Fr 6.602 10

- raportul de multiplicare al pirghiilor lamelare este:

ip 4.5 8

Forta dezvoltata in arcul central se determina cu relatia:

Mmax
Fc

i Rm
cf ip

Fr

ip 6

Fc 1.794 10

Elemente de calcul pentru dimensionarea si verificarea

arborelui ambreiajului
Determinarea diametrului interior al arborelui ambreiajului
Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de catre momentul de calcul al
ambreiajului Mc.
Se cunoaste: - coeficientul de siguranta al ambreiajului

1.4

- momentul motor maxim

M max 1600

- solicitarea admisibila la torsiune

daN cm

ta 1000 1200
ta 1200

daN

daN
2

cm

cm

Arborele ambreiajului are o portiune canelata pe care se deplaseaza butucul discului condus

Diametrul interior al arborelui se determina cu relatia:

3

d i

M max
0.2 ta

d i 2.105

cm

Din STAS 1769 se alege arborele canelat cu urmatoarele caracteristici:

-diametrul interior

d i 21

mm

- diametrul exterior

D 25

mm

- numarul de caneluri

z 6

- latimea canelurii

b 5 mm

b 0.5

cm

Verificarea canelurilor
Atit canelurile arborelui cit si cele ale butucului trebuie verificate la strivire si forfecare. Pentru
determinarea fortei care solicita canelurile se cunosc:
- diametrul interior

d i 2.1

cm

- diametrul exterior

D 2.5

cm

- coeficientul de siguranta al ambreiajului

1.4

- momentul motor maxim

M max 1600

daN cm

Forta F care solicita canelurile se considera ca este aplicata la o distanta egala cu raza medie a
arborelui canelat si se determina cu relatia:

2 Mmax
D di

F 973.913

daN

Lungimea butucului discului condus este

Inaltimea canelurii este

D di
2

l 2.5

l D

h 0.2

cm

cm

Verificarea la strivire in cazul ambreiajului monodisc se efectueaza cu relatia:

p s

F
z l h

p s 324.638

daN
2

cm

Solicitarea admisibila la strivire este

p sa 200 250

Efortul unitar de forfecare se determina cu relatia:

f

F
z l b

f 129.855

daN
2

cm

daN
2

cm

Solicitarea admisibila la forfecare este

daN

af 200 300

cm

Calculul discurilor ambreiajului

Calculul elementelor de fixare si ghidare ale discurilor de presiune
In cazul discurilor de presiune ale ambreiajelor monodisc se face numai o verificare la strivire a
suprafetelor de legatura intre disc si carcasa sau intre disc si bolturi.
- numarul de bolturi de ghidare:

z 3

- raza cercului pe care sunt dispuse prezoanele

- suprafata de strivire

R 102

A 40
3

- momentul motor maxim

M max 16 10

mm

mm

N mm

Presiunea specifica de strivire este:

p s

M max
R z A
N

p s 1.83

mm

Presiunea specifica admisibila la strivire este 10..12

N
2

mm

- bratul fortei tangentiale care revine discului de presiune este:

a' 14 mm

- numarul de prezoane

Z 6

Forta tangentiala care revine discului de presiune este:

M max
F1
2 Z R
F1 18.301

Momentul incovoietor care solicita prezonul este:

M i F1 a'
M i 256.209

- diametrul prezonului

Nmm

d 7

mm

Solicitarea la incovoiere se determina cu relatia:

i

Mi
0.1 d

i 7.47

N
2

mm

-forta dezvoltata de arcurile de presiune este

Fa 3.588 10

Prezoanele sunt solicitate si la intindere de catre arcurile de presiune. Forta care revine
unui prezon se determina cu relatia:
Fa
Fp 1.2
Z
Fp 717.566

Solicitarea la intindere se calculeaza cu relatia:

t

4 Fp
d

t 18.646

N
2

mm

Efortul unitar total in prezon este:

rez i t
rez 26.115

Se admite:

a 60 80

N
2

mm

N
2

mm

Calculul discului condus

Niturile de fixare a discului propriu-zis de butuc sunt confectionate din OL34 si se verifica la
forfecare si la strivire.
- numarul niturilor

Zn 12

- raza cercului pe care sunt dispuse niturile

- sectiunea transversala a nitului

rn 60
A n 36

mm

mm

Verificarea niturilor la forfecare se face cu relatia:

M max
rn Zn A n

f 0.864

Solicitarea admisibila la forfecare este

- lungimea partii active a nitului

- diametrul nitului

d n 4

ln 9

fa 30

N
2

mm

mm

mm

Verificarea niturilor la strivire se face cu relatia:

p s

M max
rn Zn d n ln

p s 0.864

N
mm

Solicitarea admisibila la strivire este

p sa 80 90

N
2

mm

Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar se face punind conditia ca momentul Me

care comprima arcurile pina la opritor sa fie egal cu momentul determinat de forta de aderenta a
rotilor motoare ale automobilului.

- sarcina dinamica ce revine puntii motoare

- coeficientul de aderenta

0.8

G2 410 9.81

G2 4.022 10

- raportul de transmitere al transmisiei principale

- raza de rulare a rotii

rr 0.277

i0 3.755

- raportul de transmitere al treptei intii a schimbatorului de viteze

Me

is 3.81

G2 rr
i0 is

M e 62.228

Nm

- numarul arcurilor elementului elastic suplimentar

- raza de dispunere a arcurilor

Re 0.04

Ze 6

Me
Fe
Ze Re
Fe 259.282

- diametrul exterior al arcului

- diametrul sirmei

D 15 mm
d 3

- raportul dintre diametre

- coeficientul de corectie al arcului

- numarul total de spire

mm

c 5

d
k

4 c 1
4 ( c 1)

0.615
c

k 1.311

n s 6

Arcul elementului elastic suplimentar se verifica la torsiune cu relatia:

8 k Fe D
d

t 480.704
ta 800 1000

daN
2

mm

Calculul mecanismului de actionare

Se definesc urmatoarele marimi:
- raportul de transmitere al mecanismului de actionare mecanic
ia 30 45

ia 30

- randamentul mecanismului de actionare mecanic

m 0.8 0.85

m 0.85

- raza medie a garniturilor de frecare

Rm 90.483

mm

- coeficientul de frecare
0.3

- numarul de perechi de suprafete de frecare

i 2

- coeficientul de siguranta al ambreiajului

1.4

- momentul motor maxim

3

M max 16 10

daNmm

Forta de actionare a pedalei la decuplarea ambreiajului este data de expresia:

Mmax
Fp
i Rm ia m
Fp 16.18

daN

Forta Fp necesara decuplarii complete a ambreiajului trebuie sa fie cuprinsa intre limitele:
Fp 10 15

- cursa libera a mansonului

daN

s l 2 4

pentru autoturisme
mm

s l 3

mm

- jocul care trebuie realizat intre fiecare pereche de suprafete de frecare pentru o decuplare
completa a ambreiajului

jd 1.2

mm

- raportul de transmitere al pirghiilor de debreiere

- numarul perechilor de suprafete de frecare

ip 4
i 2

Deplasarea totala a mansonului rulmentului de presiune

s m s l jd ip i
s m 12.6

mm

- raportul de transmitere al pedalei si al furcii

it 10

Cursa totala a pedalei este:

s p 126

mm

s p s l jd ip i it

Calculul pedalei de actionare

Calculul furcii
Furca de decuplare este solicitata la incovoiere.
- bratele pirghiei de debreiere:

f 15
e ip f

mm

e 60

mm

- forta dezvoltata de arcurile de presiune

3

Fa 3.588 10

Forta cu care furca actioneaza cu ambele brate asupra mansonului de decuplare se

determina cu relatia:
f
F2 1.2 Fa
e

F2 1.076 10