desegest Cc unghiul inlatind, anglus, inseamna figura formata de doua semidrepte (numite laturi) care poresc din acelasi punet (numit varful unghiului) Nofiuntea de unghi a fost introdusa de babiioneni si chinezi cu circa 4000 de ani ‘Hr. Notafia unghiulut prin semnul > a fost introdusa de S. Word (1654), iar cea prin semnul * plasat deasupra lterei ce denumeste varful unghiului, sau deasupra lterelor atagate laturilor (ou litera comund varfului la miloc), a fost propusa de L. Camot (1803). Dupa méirime, unghiurile au fostclasificate in antichitate in: -unghi ascuttt, lat. excofis), unghi mai mic decat unghiul drept. -unghi drept (iat. direcius), unghi culaturile perpendiculare. -unghi obtuz, (lat. obtusus =tocit), unghi mai mare decat un unghi drept si mai mic decat doua unghiuri drepte, Ingeometrie se lucreaza si ou alte tipuri de unghiuri din care as enumera’ -Unghiuri compiementare, (lat. complementum - care completeaza), unghiuri a c&ror sumd este egala cu un unghi drept -Unghiuri suplementare, (lat. supplementum - care se adauga), unghiuri a caror sumd este egalé cu doud unghiuri drepte -Unghiuri adiacente, (lat. adiacens-tis-invecinat), doud unghiuri care au aceiasi var, latura comuna si sunt situate de o parte side cealalta alaturil comune. -Unghiuri alterne, (lat. alternus - de o parte si de alta), externe: respectiv interne: fiecare dintre perechile de unghiuri formate tn exteriorul, respectiv interiorul regiuni determinate de doua drepte ce sunt diate de o secanta, de o parte side altaasecantei ficopiat constructia. | unghi Incele ce urmeaza veti afla cum se construleste un unghiindiferent de num@irul de grade cerut (fara raportor !), Aceast constructie se referd la un unghi mai mic de 30° Pentru orice unghi mai mare de 30° se face suma unui unghi usor de construt (30°,45° 60°...tc) si unghiuldiferenta mai mic de 30° panalaunghiul dori. De exemplu, pentru unghiul de 58° se foloseste unghiul de 45° la care se adauga unghiul de13%a cérui constructie va fidezvoltata in continuare, Alle exemple: 30°47" 45°+9° org 401°= 90°+11° 137°= 120°417" constructia unghi — 30° ic de 30° se bazeazi pe urmatoarea observatie: pana la 30°, lungimea corzii este aproximativ proporfionala cu unghiul; de asemenea, coarda de 1° este aproximativ ‘egalai cu 1/57 din raza; deci pentru n<30°, coarda este nl/57 din raza; daca R=57, coarda este n... Probabil cA nu ali infeles nimic... urmariti constructia care deosebit de simpla. ..rezulta urmétoarea constructie, ‘© pentru n=25° de exemplu: trasati arcele O(R) si A(r), <«______pq__, unde R=OA=57 iar F=AB=25; unghiul AOB va fide 25° 57 unital inalferent de unghi_— 28 unit ihepailansia rearet) pentru 25° -—<——~—3 —desegest Cc unghiul constructiaunghiurilor Constructia unghiurilor comune (30°,60°,90°,45°) - de obicei aceste unghiurise construlesc cu echerele din dotare...darse poate sialtfel GO %sevoceeca conigaoyseunsyisocusi 7 (una din cele multe metode) if 2. BO %se0 raseaza bisectoarea unghiuluide 60° ° QO %, punctr a at segmentuui AB s& se onstruiasca un unghi drept...se foloseste inscrierea Unghiului dreptintr-un semicerc...urmariti succesiunea ° 5 Se roseaza isectarsa nghiluide 90" D , bercan realizatinscopeducational destinat comercializarii nu ficopiat de f i u n la si nue vorba de Una dinire marite, °S5@SR@nzuratul descoperiri ale omului primitiv a fost funia cu 12 noduri, care ba ajutat pe acesta si construiasca un unghi drept. Pe aceasta funie, se aflau 12 noduri echidistante; capetele erau prinse in primul tarus, marcand si varful unghiului drept si apoi se intindea funia in directia uneia dintre laturle lui, al doilea (drug find pus la patru; urma 4 fixarea térusuluitrel innodul 5. 3 Egiptenii care aveau aceasta Indeletnicire, au fost numiti de greci harpedonapti, adica intinzafori de funie, care se gaseau si in alte tari ca Babilon, India, China, s.a. in unul dintre cele mai vechi manuscrise intitulat Regulile funiei - Sulva sutra redactat prin sec. VIll, sunt date regulile de construire a unghiului drept cu ajutorul funie cu noduri, pentru triunghiuri dreptunghice avand ca laturi urmaitoarele lungimi: 3-4-5 numit si triunghiul egiptean perfect, 12-16- 20, 15-20-25, 5-12-13, 13-36-39, etc. Egiptenil stiau ca unghiul drept se afia pe cercul care are ipotenuza diametru, deci cunosteau teorema: orice unghi drept se poate inscrie Intr-un semicercteoremé atribuité azilui Thales. ‘saude da vinci Leonardo da Vinci a dedus din aceasta teorema, ‘0 metoda geometrica de a extrage radacina patrata dintr- un numar. De exemplu pentru a afla rédacina patrata din n=15, se construleste un semicerc cu diametrul AB=n#1=15+1=16 unitafi. Lungimea perpendicularei in C simarginita de arcin D, este Wsdesegest Cc unghiul daca nu a mers cu funia sa luam un cufit! sectionarea unghi Bisectoarea unui unghi a fost dezvoltata la capitolul despre dreapta cand s-a discutat despre bisectoarele I intersecia lor Int-un tiungh Un caz particular 3 inleresant este (rasarea biseclore! nd vArll Unghiull este inaccestb (in afar desenului). lata trei metode....din probabil mult mai multe. © a doua metodai ar fi sa ducem 0 S Ate metoda, (dar nu ultima), de paralela la o latura a unghiului print-un a construi _bisectoarea unui _unghi Vsti se cuc/dous pareele Ia aceeasi distanta de laturile unghiulu, iar bisectoarea noului unghi este bisectoarea cautata. unct al celei de a doua laturi, sa ducem apoi bisectoarea unghiului asemenea ‘obtinut iar in final, lajumatatea unei inaitimil oarecare dus pe aceasta bisectoare (pe segmentul cuprins intre laturile unghiului), se duce o paralelala prima bisectoare. inaccesibil este urmatoarea: se aleg pe laturile unghiului dou puncte ( A $i B) ‘oarecare gi se unesc, Se construiesc apo cele patru bisectoarele ale unghiurilor formate de AB cu laturile unghiului si se determina tn final un patrulater tn diagonala este AB (CD) este bisectoarea cdutp bercan realizatinscopeducational destinat de comercializarii nu ficopiat saude Trisectiunea unui unghi (in ating tri nseamna trei iar sectio, sectiune) Se ‘alege o raza oarecare (1) sise duc doua semicercuri O() siE(r), se uneste F cu D si apoi se ducparalele prin E gi la FD, obfinéndu-se punctele MsiN impartiroa arti egale a unui unghi drept - Se alege 0 raza (r) oarecare $i se traseaza arcele de cere O(7), Alt), B(f); lintersectile lor determina punctele C siD cautateImparfirea in cinci parti egale a unui unghi drept - Se alege un pune oarecare C pe prelungirea OB gi se ducin ordine arcele O(0C), D(D0), C(CE), O(OF), E(EF) ;GH este 1/5 din arcul GE coarda GH se poarta cu compasul pe circumferinfa GE obtinand astfel celelalte diviziuni(|.J,K) realizatinscopeducational destinat ficopiat de saude Impartirea in gapte parti egale a unui unghi drept - Se alege un punct arecare A pe o latura si se duc arcele O(AQ) si A(OA); din C se duce CD si jediatoarea ei determina pe arcul AB, punctul E. Se construiescarcele E(EA) si F(EA) ferminandu-se punctul BG, care este 1/7 din arcul AB se poarta cu compasul pe AB si se determin punctele care lipsesc: H, I,J nfinal se duc dreptele din O spre punctele J,E,,H,G, ‘Impartirea unghiului AOB de 180° Inn partiegale Impartirea unghiului AOB oarecare inn parti egale- Indiferent daca e ascufit sau obtuz constructia este aceeasi. In exemplu am luat n=3. Se construiesc arcele O(A0), A(AC), C(AC), se obtine punctul Di se urmadreste sucoesiunea...4,5.6.... N=2 nue oproblema, se construieste perpendiculara nO. N=3 se construiesc arcele O(AO), A(AO), B(AO) unde AO este luat la alegere AE se imparte. in 1 parti (3) n=5se construieste arcul O(AQ), perpendiculara OC se imparte in doud si D se uneste cu A si B apoi se urmareste succesiunea 5, 6,7. N=7 se construiesc arcele O(AO), A(AO), B(AO) unde AO este luata alegere; se coboaré in D perpendiculara din C pe AB si se duce mediatoarea GF; AF este 1/7 din arcul AB; se urmareste succesiunea operatilor 1,23.