ad? ISTORIA VECHE A SPATIULUI ROMANESC CRESTOMATIE} ZU [94 (100) 929} (075) 22 Istoria veche a spit romiese. Cre Chisindu, Cartdidst, 1999, 108 p, ISBN 9975.940.26.9 stoma. Subredatia Iu de. A. Zana. © candidat, 1999 rr CUVANTINAINTE, fan ser aprofindste a stoi naionale impli de sine 0 bun ‘baz docimentare 4 acescla Pak in preznt rama racic le pent elev, siden pos ee. prince cues de docemete ae refer a istra voche a ferris populate min. Pomind de In oes. ‘am euat st Selecta ia crestomatia de fh ele mal importante suse carve ie mod direct on indict storia 205 Spa "Onde adopt a relrares aca clog ests xa eronoleic, dps data “apenie’ dace Ea ncepe ct prele yor vente dela Home (sco VI “Gir, despre tc frye ox infra fo Ketaumenos (ech XI) dese Vln inches document cae se refer ect a Smo nox ah, roman, <5 Is popu conlocuoae dn imedita vein, ‘Ei estar rma got save. Sant selves unele srs cen de ‘geogrfia terior anit i special de lca rrr, craelor erect, fomane si allor loca. Cresomaia curnde 0 scar biogafc a stone, ‘onde toric ale apart documenta 9 coment complement it 9 Incie de teme, cae i neo ctorlu wleze pes nel tet art ite fh prscurtr,omyind-se aminunile ase, eae py sch comatul ‘heumentls Omisvile set indicat de purctle de suspen.) Ta porarize piste ent date cine adSugu de Waducto, pony a redo tsi exact onpotal document. De exam: Dupd ce sa feu hibti [rei) ‘nie peonl.- La intocrarea volumuat fst respect styctura cig ‘document carts, paajl te De exemple Herodb. tn IV. 8. Ase {entl sett in eestor pot ost pnt eer Bbiogratce Sonsle cocumentare ce au sevit la caberace scestl culcperi reprezntt “tadacer din utr grec i lain alse din volumele IZVOARELE: ISTORIET -ROMANIET (FONTES HISTORIAE DACO-ROMANAB), eit i uncle opee publica separa. (Cresomatia de ft so adress tuor cco ire de istore vesbe yi fn primul rnd elvis caeor dice, stuenilr profesor d= storie.HOMER (sec. VII a. Chr. 2) Poet epic gre Cele mai vechi bograft ale princi ltr lie toto a cele europene aaears din epoct Romei imgerik, cle avin ish la baa versun rece ma eat ips deun hei tere Din seco VI ‘Chr din moment nce, in epoca li Piste, Mads ‘ative tcep a fects in sere panateone dela Mena Invite inser, ens pre Ibi eg eer proada fosterete. Cireulapa fina dobindde i iteaga lame clint fo dia poomcle homeice manual gol pnt in epoca bzantind, vor mode atomic fee pocte. ada cin x {20 Tai, vent ocr ae margins os Ress Dorn cas i Eine, sel Cai aa onan sani ei de mdi, ‘At ca nipada sn fg sont ope ca dna Si eect he carcu au rp gale 425 Arm porave de suc at la ved oni. ‘inn cu cle vet Pare ick se cade p ume Oar amt de scxea spate, muna 2 (Cana DDupi ce duce pe Hector oste-i aa spre corti, Zeus i las peels poarteneceaul gi greul Lupe’ apo, are eau eu och lrinos! mai depute ‘Tai gi noroade si vad, pe tac care-astrnd siepi 5 Pehipemoai lv, bautor de lapte, pe mizi Care de aroape se bts pe abi cei pin de drepate ‘Numa view el niidecum s-ntareaprivirea la Troe (mer, ade, Bucuresti, 1939, 210,249) SOFOCLE «6-0. cue) Poet wage grec, iscut a Colones. Carer pied 9 initia a Atea, unde ala parte atv avast, Tndeplinind © seie"de func publice st scligiase (prim treo in 143-8. Che, meme al colegiuhi do stag, Stag in 427s. Ch). Contemporan alu Peticl, Soft 2 remaveat a autel drama cel mal popula cigtgind 24 d> ‘iso la concurusle dramatic. A sre peste 120 de pee, Ain cae sea parvest numa T get ce poor marea ‘majorite, same eroull principal. In doa din fcr sale el se refer si in oul cl ind prin auc ati ares menonea pe eh. Fr 52 decal! Fr. S47. (din tragedia Triptolem) $i Charnabon, cae in timpurle de fag domneste peste gf (Gin wagdia Tereu) 0, Soare, lumind pea cinstit de traci iubitor evoare prin tora Romine, Buses, 1964, p18) HERODOT (4-425 0.cnr) Intore ge, nfs nto familie rtm din oul atc, fn sud-vesal Ase Mii, Obligate lupe cle in care ete impbcats fin t= hi prienscl pai, Herod ioe 0 vreme in Samos, rovne dup chdenes ‘ranlat Lypiomis im orga natal api se sabiete a ‘Neat Ail Se muna printe pete at Sofoele ete ‘agropiat al cerculi In Perce eat pre In anal 488 Cha emcees coli! Thre in sul Habel Pens ‘oper nde nr ol a rept mul verse, prin cnet ‘teat indepiate A sabia Asia pnd la Ecatans a Persia, gi Egipu pt In Elefant: «cunecat cout dete a Medians pn le Gan ii ooh de pins la Cree; in ord sje pnt Ia Oia chia pant la Bospora ‘imerian.Asfel Heredot a est usu dave pro srl grec care a avt pea ‘oe infereze det gine-awansmis gt fae pejixse despre pune feat ea si, despre fell lor de pe, prcum 5 espe teal cree lr ‘Operas, Hirtat or), eda In dest onc pai in eps lenis 1nd ca ropune programa bordere prin mire confunare ine lunes wienals (Ast) 9 apuscand (Grea), dire despotism ccemal decals ‘lena, calminad od Razboacle medi. Ample excusil zeopraic-etogaice ‘ropltatdesfigurtesevesimettloristorice. Pater Mirie (pine tre), Spe cae poseien | ra acrdt este semi pea leu! Ii Herod 5voli itt istrice, icin weceres de Is lgogra a ton istrict Ii Tui’ opes sa a martin adevratal sens al euviatui incepta acest icine. Herodt fle nino oper sale dese at Hace din ‘Mile, Choa it Lampascos, Xantos in Sans, 9 cect aseptic cronies, st de magni ete ators 1, 2. Scifi orbese pe top clair, penis 2 Flos la mulsullptelui pe cafe il beau. Dupi ce Lau mul, il toamd in eiubere adinei de len, ajezindo-i pe cei orbit in jurul vaslor, ca s batt lapole gi sh scostt din el prea care serie deasupra si pe creo pretuiese ma mul ar ce rime ddedesubt e socoit mai puin bun. Ca indeplineaschaceastt lub, sii orbese pe tli pringi fn abo. Ine-adevar ei nu sunt plug, cf aor TV, 8. Aga povestes siti Jespre el ns i despre inutile de la misza- noapté de ei. ar grec care locuiese pe farmurle Pontului Euxin ia ce spun TV, 10, lara’, cind cop p care niscuse au devenit bir, -8 mimit puna din et Agathyses, pe cel nse dup acesta Gelono, ir pe es mt inde Scythes. §} aducindu-si amine de indermml iui Heracles, «indepint cele cerute de el, Doi dnte tines, Agathysos gi Gelonos -neputind bina la Intros - a plcat din ar alungati de mama lo. Fil ee! mic ns, Scythes, idutingd si indeplincas’ ce ise porucise,rimase in ari. Din Scythes, fa lui Heracles, av eobordt tot acei reg aisle eave au urmat. $i de a cea ‘upl (a lui Heracles} sa staomicit fa seit un oblcei ce diaui inc 5 in ‘ele noasre:obiceul de a se pura Ja cingloae o cups. Numa: tit ‘ivirgit pena Seythes mama sas spun preci care locuiese pe frmurle Ponta, TV, IL. Exist go lth tae pe care o voi inftga mai js yi eu mi altri, intruit este ea mai rispindts, Sei nomtzi, sare locuias In Asia, coploii de etre masagei, au pleat tecnd peste riul Araxes in Cimeri fara in care trfiesc fn zlele noastre sii se zice cd in vechime cra ‘imerieilor~; far cimerieni, la sosiea sel, dindu-si scams cb ostre mult alae, jimuci sft PSrele lor se implvird ~ erau dowd pice ‘sine ev re - cena reir find mai bun, Mules era de ptee ear 1 fos mai postive eis plece,decit st ramant in fara sis da piept co "To legends car weer se vorbst despre fomnarc ae ream: ascii, sails al glonier, pie a rind inti Herales "Thin egendar, janine fers, jufas ype, ere ava icp Hencles, velimagii mumerosi, pe citi vreme regi cereau st se porneased 0 batlie inverjunatd cu nivaltori, ca si fie apiratt neatimarea fir, Dar nich ‘muljimea nu dorea sf ascule de regis ie regi mau dit sf dea ascuare ‘mul. Atunei mullimos hott st plece,Iisind fir pt fara in mdse ‘lor eare niveau, Tar regi au Tuat hottie sf moard in ara lr uptind, oct Tugs imprewni cu mulfimes, Se aindeau de cite bunk avusesetl pate pind atune gi ite nenoreci fi ajteapal- fk doar si poate - dad sh ‘or pari pati, Cum sau hott I acestea, (regi, sau mpi in dou ‘abere, deopotivd de mari si au Tnceput sf se bast uni cu ali. Pe to ‘cet, care. stam dnt_moartea nul aia, poporleimerenilor Inmormintat lingh fuviul Tyras- se poate ined vedea mormintl lr; gt dpi ce iauingropat,cimerienau iit din ard ae sii, chnd au costa us stpinire pe ora pst 1V, 3. Despre thiperboreeni! spun dls co mult cele mai mate Iucrui povesese cum et iste ofan, infguate a pale de gu, jung de a hipeboren a sei ard tse st dave ai depute — pura cin vesin in vein — la ote deapure ct al pre aps, pin a Adria. De 4c ofandle sunt weeute spre mia site primese mai Ta gret in Dodons. De a acest coboar, poi, pn la Gil Malic, de unde ee i Euaeea, ind ims din ory oray pn a Caystos ra jg Andeos, ci Iocuitort dim Carson te oar la Teno, ir tenet lt Delos. Dar cum delegate soma nforeas I nr iperboreen au fost foarte ned, gindinduse & H sar pate itimpla ca nicodsts ‘elgailor st muse Intoarc. De essa ay din offanle— velit in pa de ayia pind la hota ios inredinat vecnilor eu rgiminte Heine st ie tml ai depute, laa nea acest dar mise afl al depart, jungeau~ Gap cum se spun ~ Ta Dees. Ince ma privet, su udtort biel, cave seamin fsrte molt acne ceremonies dia ‘raia si din Poona, cind jefexe ze Artemie Regina’. indepinese tall foosnd wtdeauna pe de ge, 1, 48, Ista}, care este cel mai mare dine toate fluvile po care le cunoagtom, curge meres cu acelay debit, yaa i ira. E ce dint avin din Scifia vend dinspre apus apanc sete a const Sait bimint apt = dpend pe nesepiue din ocit maior - it Sftvnan fore tduceau dor ns pate a, aap 9 tcl cede totes space, Forges uni el Zatmoxis fost rob a Payor, ul lui Mnesarchos, din sapon Elibemt 4 oct asste ca Dar pa el Zalmonis «eit SETRI nner Pragora: Cred n emir terierobi. Ei spn SEI nai plese la Zaltons gel eevor enonce. Din fotdeaua ta 8‘rez cd acesteIueuri sunt adevirate. Adu jetfe si Benchetuese casi cu ‘mort se va ntoaee (evoareprivindistora Roman, Bucur 1964, 9.2 TUCIDIDE ¢ 460.396. Cor) Istore gree, msut In Ata, descendent a unl fam aristocratic, moytentor al uno Boga mine dee lira Tracie. Tosi 4 benefit de o edcafe ses naming prinre dsc pe Antfon, Anataorat fd neindoclnic fnfuenat de spat soiilorStateg & np asboili Peloponesac, comandant de escoded, na poate impica ices orate Amfipolis de ette fle spartaneconduse Ade general Brasidas (424 a. Che), cea ce aap ex Uniti 20 deans perece departed Atens probabil co parte din acest tip gst atipost pe domenile sale dia Taian a pee clitoind pet Sings material Ia vedtearedactsi oper sale orice. In oper sa Rash Deloponesic, in 8 cai, autor face la inceput nae into al grec apo este lpile nue ateienl sf lacedemoeien din peoada 431-411 Chr. Rihotul “peloponesiae constinc para menogrfe’istorch, prima cts ‘sonora consacrat iors contermpocan,nimeind practi tra pragmatic | Vizranea asupa istorii (ca ua complex de for economics, scl, pi) spinal critic i amalia evenimentelor fee din Tuck fonds propria ‘tongrai cating sort 1, 96, 1. [Stace pornese agadar de Is od, punsnd in migare Inti pe traci ce Tocuiese ine mung Hacrnus $i Rodope si care se afau sub Stipinira sa pind la mare (Ia Pontul Euxin si Helespont), dupa accea pe ‘efi peste care dai dacs teci munfi Haemus, si toate ccilate popul Stabilite dincosce de Istu, mat ales in veciniatea Pontulai Euxin. Ge $ XENOFON (¢. 430.3508. Chr.) Stor istoregrec, descendent al uel fii iste de caval din Atos ‘Primesteo adiponald educa atninnd tind civ ant a apropiere a Sve, ‘Rep we. * Srrtare care despante Asa de Europa, ai Drdanle, said cree. A ut pe Ia exes Cis fptivn fat st “RO Saga Cos pare Cran cond gle ese CESSSEE RET de come la mcs ont Eh at (me acalae at crenege e Sus a vet cose mods dr ay erences et 21 ee aes unde ines chs cece ee “Ske pons yimone geo-ac Anabasi ru tangent at _ hgh piercer ta ‘nati, cu agitate, gi (totodats] se foloseau de cufite. In cele din urmd, unul Regma sirer ceases SS meronra nae nt mat ok i ve nee nnine ence ntti (TiS er Apo sade tutor masse eu tei pcoare.Acesea Caron eee Shee tan i eet cgi ee on Sang Ai ar ete cn ee ia Si oat me sins Seas he det as mie rpms Spinal eh eee i Woe eat chy cia oh rain te ameimarcacr sara CSET Ri team So esrara afta ior he wari waar a reins ktiteretnrt ream icin Ghaeacnate Sreigitwec size Cerin a a cmap tcotiny sie eae tant ty ease osname stage cca a ae Eee oagainn ipa sneer tet ec ge rad pie a Sent creia siting eaten Sato contact EA er mw peo "iv 30 6‘roa fneau masua, casi cum sar f slit de magadis'. Seuthesinsui se Fidicd,scoase un sig de ribet ssi ex mul agitate, ea yi cum sar feritdeo seat), Au init bufoni Cooare priv storia Romie, , cae, 1968, p. 97-9.) PLATON @ 427-3472.) Filzot grec, nisut In Aten, ftom aistemid Plato priate © educate lent in te dicey eudig temcine opreelovtice yt insiindsi mate ‘dte ae Simon adeesoen anit a burn police proves ‘Se repim lparhi al Coon 30d tia, te cae ac ‘oi my! fai! sale Lx 20 de ant exe prion & ‘scp al Sorat, a er entero ref a ‘air pole spre cre se nee. Cilitret la Megara in pip Cisne, in sali, a Trent Siracusa A at Incl ape iterates yes expimat ile foro frm fan alesh. Este Inemeteonl yobs lezoice mumiti Academia. A srt 42 de dala gi 13 Serine, in cae va deavoiat sister sd lone isl, In opera I Poe ‘isi informa pretense priviaae lariat greek ga aparece Populaile negro Carmide 156d. Tot aga stau nerve, Carmi, ie aces dessinte. Ex [Socrate) {Lam invijat acolo Ta oasie, de la un medic trac, unl din uceniil lat Zalmoxis, despre care se zie ci fae pe oameni nemurtori. Spunca tacul ‘acest cf medic] greci ayeau drepiate si euinteze apa cum v-um ariat aineauri, Dar Zalmonis, dug el, regele nos, care este un 20, ne spune 136e 8 dup cum nu rebuie st incereim a ingrit och fk fem seama de cap, nici eapul nu poate f ngrit netinindy-se seama de corp, tot asifl tebuie si dim ingrre tryplui dimpreana cu sufletal ath penta ‘ce mediei rec nus pricep la cole ma multe bol: fanume pentru cd etn ‘eunose integul pe caret au de ingrijit acd acest intreg este bolnav, parte ‘mn poate fi sintoas, Cc, 2eea el, toate Iurusilebune gree - ptr corp 51 pentru om in inregul sia - vin deta suflet gi do acolo curg (ea dint-un favor] cade la cap loci {Sta Trebui deci - mi ales gf primal rind = sida devonul lulu ea si se poath bucura de sinitateeapul tt restal rupuls, Pritene, "Un fel de hapa 20 de coud 6 icon el sufletl se vindecdt cu descntece. Aces descintece st vorbele Fromoase, cae fic sf se nased in sufleteinjelepciunea, Oda vith aceasta 9h ‘hc sire este uor si se bucure de sndtae gi eapul i trupul 157b. Cid mi invijaleacul gi descintecele, spunea: SU nu te tnduplece iment s+ timiduicgticapul cu acest Jac, daci ui neredinjeazA mal inti ‘ufletu, cas mest: cu ajutoruldescinteculi ar acum zcea el - tceaiae eeu Mal mare greseald a oamcnilor: ca uni modi si caute fa chip \eosebito vindecare su czalalta (a sufletlu gs upu. $i md povaquia ‘oar stauitors4 nu ma Tas induplcat de nimeni~ oricdt de Boga, dineun ream ales su oct de frumos ae f= 38 fa lf. Dec e, 157e penta clam jurt i sunt nevoits4- dau asculae, voi da n= eve acultare, $5 dich ‘vrei potvit povefelor sulinului - smi Iveredinjei mai nti sufletal ta, pentru a1 vei cudescniecee traculi ij oi da gi leacul penta cap, Dach mi, mii pot juta cu nimie, seumpe Canmide Ucsoat prin itt Romine Bocuep, 196, p. 101-103) HERACLID DIN PONT (se. 1V a. chr) [iseut a Henk dia Poot ele alu Plato 9 Aste, Hersides a wt pe 4 milo solu TV a. Chr A sets rit Monae, asta peru, a rena ea tronom sind sera beliocensc. Sub mance sha Sa pista © Clete de excepts, dopt Cones Is Arntl. vasa din ele Heracles se ‘cfr lal matrimonial latch Fr, XXVIIL. Fiecae se clsttorejte cu tei gi pair fee Sun uni are au 1) wees de soi. E le folosese ea pe nig selave- Au lepituri [eupeyti] eu ‘numeroase [ferme] si se unese eu cle pe rind. [Fema] spa i serves (pe ‘neta eu care a Ut). Cele mai tulte, duphimpreunare, se cues la [pimdn. Dae vre-una gine fem este neu pring yi pot I fata Inapoi, dup ce resin cee ce au priit pentru ea, Cc oameni yi maith fetle in schimbul unui pre. La moartea barbatul, femelle sunt mostenite, Intoema agi celetatehurar (tevare prin storia Romine, Boe 1964, 7131) PSEUDO-SCYMNOS Seymmos s aiscut Ia Chios gia wit Inaine de Apotonios din Rodos prota nai 250180 a, Che srs © Pevepei Deseriare) clr t ”‘ominete cuneate pe stuns. Din acest cra s-a plat doar cite In a fer al sect I. Ci. su in pri an a seco a Che, (664-665. Tinaul mai a ord pnt la sro ‘ontic este lcuit de traci car se ietnd de-a ungol (viuli.. ‘718-721. Dupacesea, vine Pont a cee agezare ‘ desrie Demstios din Calais {150 pare ches informat cu foarte mul grit. "Noi vom Inf pe rind gin amdnunfte locurile cele. 728-796. Umeazd promontoral Thynias cu un port prieinic, local ce mai de la margine al Trace, ocupat de sti, iar dupi else af orasulimediat vecin Apolonia. (Cu cincizeei de ani insite de omnia ui Cis" au funda oragul acest rilesini, venind [dia pata lo) in aceste Locuri; ‘icici au rimis cele mai multe coleni din Fonia Tn Poot, pe care numeau mai inant “neosptlier”, din pricina stacurilrsivirgite de babar Tar apo i-a dat mumele de “ospitalier”. Lapoalele mantel cu rumele de 'e vremea cind Dari a pornit cu ti2bol impotrivasciilor. Deasupra oral se ride, foarte inal, muntele Haemus, aseminitor ca mirime, lingime # extndere a lourilor, ‘cu [muntele}Tauros din Cilicia, (Cael se inte din jnutuileerobizilor pomtch pind in repiunie driatce [Urmeazs (oasul Odessos,ntemeiat de milesini pe vremea cind domnea in Media Astages, irs dont ire ani 559-5292 Ce. 2 Astiage a dere robbie ai S84 SO a. Ch ie _Acest fray are in jr su crobiz traci. Dionysopolis s-4 nuit a incepat CCrunoi, dia picina ivoareoe din apropire: (Gara tre fu arancaté din mare pe rm © stauie ai Dionysos $i locuitor]-auspus apoi Dionysopolis. Lahotaele erbizilr si scitlor rmeleagurile [de acolo] au ca locuitor grec amestecafi (Oragtl Byzone). Uni spun c a apartinut barbaric, tar ali cA uat igh cao colonie a Mesembriei. Oragl Callas a fost ‘0 colonies eracleofor, ce apr la porunca (eth de un oraco.(Heracloti) au intemeiato pe vremea cind ‘Armnyasé a preuat domnia peste macedoneai. Tomo a fost o colon a milesieilo. Injural ui, din toute ple, se af i Oras Isros sea lua mele de la Itos de la ftuviu. {Cau intemeatmilesiei, pe vemea cind armaa cio barbara tresut in Asia, ‘umicindui pe eimerien, cae fugeau din Bosfor Fluviul tro vine di iniorle care sea a aps se vars prin ein gur Et se despre fn dou gi urge [cw un brat] spre Adriatic. ‘Desigur este cunoscut pad in fara cello. Elrimioe acelai fea debit in tot cursal veri; Ineadevir, spores iama, unflindy-se din pin ply, at in picina 2peci. ici - precum se spune - [Mtuvial] crete datrittgheturilorce se topeseneincetat, far volumul apelor pe cae le post rimdne mereu acclasi, Se povestest cae in mijlocl tui multe insule ‘at, Dinte aestea, una aeza inte mare ‘iril fu ma este mai mit deeit Rodos 5) se numeste Peuce, dn prcina unui Insemnat mums ‘be pini.Apoi dupa ean mare ‘eajezath insula it Able | or din Herel pom Bits) as ,cae 3 domnit proba Te ani 46-498 a Che »[Insular 6 male de ise damestice ‘siofer celorce vin acolo oprveistevrednicd de un loc sft. De pe ea mu poate fi veut urea, eq se afl Fa de pimntel cost insite Ia 0 depitare {de numa ptr sute desta, cum serie Demettos. {cept traci gi basta sunt vent aii din ale pi 842-844, Primi locuitr] de lang Iseu sunt carpi, 'spus Ephoros, api seit pga iar mal incol0 neu, pn imal de asemenca postin dn pricina gheturilr. (ovoareprvind ora Roménit,, Bure, 1964, p. 169-173) CEZAR (00-442. che) ‘om polite, ene itor sin daca ania i {lus Caesir (rater 92m Chr gente a provi Asin = 85 Che). Coat (Casa) Start he proce inpoiva a Cn Comaias Daal (73 Chr) "Acne (16a. Chi, Dap an 70-4. Ch. cl ae Indcpreaz portile roca senor se aeonie is poplartr, Cezar copa posture de gsr 688 f {hr patter maxims (63 a Ch, pact (2 4, Ch) feral province Hipnin Une (60. Ch) fool (59 a Che) Tn calle de procs, cn ia 38 Che guiemare, peo pea decnel otyCalbs Cpe, Gale Teale wa lou fa pees 3851 acceit ali ‘Ante ine ai 9-45 2 Cr onl el Cre devin Invi, Dap capac al a prndar sr 9 Che. Ces te eco ceo, tn a 48,4643 4 ete ales col, ns 48 Ch dtr tmp una 46 ‘itr pe 10 wt pr ea fan 44 fe punt or e via Pale Sunt cde put excepome wi cep spc Te pds Uc pbc sacle Ini ible prin veneer tee a ecg nt catgers stile Coa sone resene nai fepubleae anaes tester sntrle La eet mae (15 marie 44 Che) Care asia {nto mnie seul Remarc ae yaa ero find wt ‘oc, came, ceva Conseco Crer el bun eo re. ‘ever, sud ere pant pce oy ata pede Cele 7 cy da Ganentr de elo Calc, incre ese rons dere popes in ‘ala, Germania es sunlit reer enema pea yee 3c in Comenar de belo cht Unemed dere bod se ta ‘eine crile major sle ps ai. » Ricboiul din Galie Vi, 25, |. Latimea acestei pur, mumii Hereina, despre care am vorbit_ sus, este cale de noud le pentru un drum fri bagaje;astfel na se poste preciza distant, ec [germanil) nu cunoseunitiile de masurh pena Fura drumuclr. 2, Padurea Inepe dela holaelehelvetilor, nemettor 1 muraclor' se finde fo Tine dreaps, parle cu Dunices, pink la Fotiele dacior si anarilor. 3. De aici o ia Ta stinga, tn diecia opus Avi, 5, datoritd marmite, atinge yiuturile mukor neamuri. 4. Nu ‘lth nimeni din aceasth parte # Germanii cates post spune fe cha dat ‘osespitulscesei pdr, chiar daca fimers eae de yase 2c deze, fe ci fafa locl de unde incepe. 5. Se ste cin aceasthpidure tise multe felt de animale adlbtice care au fost vizute prin alte Tocur. Animale ‘hte se dooscbese foarte mult de cele eunoscute gi care ere c&trebuie se Ineajonez sunt urmftearcle. levoareprivie ora Romani, Bucuresti 1964, p. 179) DIODOR DIN SICILIA ¢.s0-¢21 a. cm. Intori rs, ket i Azgion a Sia. Dior a eso ee de widen, pine rc bea ilo 1 cd Tani cel origin pn Is expen li Coat in Brain (54 Che) Din ‘ta os oper, care pe ling informatie, oerd g dae grog price, aa pra cpl I, fagmente din cle VIX, edrle X1XX ji Frnt sas score extrse din celle can Petr ists Oretl, Diode 8 Fits indeoe pe Hecate Cres, nr tara pacer pe Epboron Topo, Caluco Termin, porta istoraromanior pe Fabs Pitor Pol, at orn stra Cale pe Pocdonis, Dey vali neal acest vow, chi operat, Diodor rine pet nto srt porns ssa ped cele fin! tule dip lavaree flo de el Carle XI-XX, cae al sa pasa in Trepine, reflect evenimencle dnt sll 480301 2, Ch. Lacaca cupriade 9 Informa reeritoare la ora cetlor recent din Dbcoge,pecum 9 l weeut pa-daik, "eve, un pam ete care a Tout apeximatiy pe trieril Ele de ast; hemeti,neam geemanic de pe mal stig al Rint; rac, eum de crigine chic care au eit cam prin Asia de ast * tte pria mengine a dcr in un ao anc ac face abstract e mune de felt aoe Dv ea Menantr Tere aBiblioteca Intorick 1,94, 2 fotr-adevr, se povesteste ela aiani Zathrausthes! Fut si read Ho ztte burr dat Tele Tnoemite de el. La asa-numi ge ee se cred nemuriori,Zalmonssusina ge a inratin legit cuz esti’, far- adel - Moise, cu dvinitatea crea pune lave. XX1, Il. Traci care il cused” prizonir pe fil repel, pe Agate, fu teimis ou darur inapoi la tll sla, pregitindingi asl 0 osip Iimporvaintimpliilor neprvizute ale sare. in acelai timp ci nid Sq ecapete prin aceasta binefucee plmsatul pe eae il ocupase Lisimal iu sperau de loc spout cstiga rzboiul, de vreme ce aproape tof ei ‘si ma putemie s-auinfeles inte ise juau una pe celal. XXI, 12, 1. Armata uj Lisimah era chinuitt de foamete,Pritenit situa pe rege sl scape cum va puta si sisi mute pindule8 oat hi a putea salva. Lisa le ispunse Insc nu era drt 383i plriseasca oss 5 preteni, asigurindi lio sc4pareruyinast 2. Dromichaites, regele waclor, dup’ ce primi cu molt prictnie regele Lisimah, aumindu: gi tl, il conde Impreuni uv copii ait intr nate nuit Hei 3. Ajungind ote li Lisimah fa puterea acl, aceta se sttinsert tun Joe = lergnd in numir mare - si srigarh sf le fie dat po mind reget ‘rizonier ca s- pedepseasl, Ci -spunean ei - poponl care luse parte ‘muri pe ostei ca este ine sil crue pe baratulacesa. Dac Lar omori Lisimah, ~ spunea el ~ afi ri au si-t ia domnia si se prea poate ca regi acetin a fie mult mai de temat deat inaintapul lor. Dae ering} Lisiman, acest - cum 50 euvine- ares. aaterecunosetor tailor, cre a darut via. lar Iocule tise, alate mai fnainte vreme in stipinirea trailor, ie vor doband inapoi fr nici o prime. OSU Dnt oa pricteni fui Lisimah stot oda i pe selvi care obigouiau cas slujeasca {1 aduse in faa regelu prizoner. Savy apo jerta sl pot pe Lisimal a ‘spi= mpreun cu rite sisi pe tai cei mai de vaza.[Dromichats) "Ze ain * Zia vt fou a et {In impl prim campani ii Lisimahimpotva lai Dromichites, cap lp de 1a pane aproximatie 30 Ch. + Profil nan 20 , Ch. Lisa stacase din ou pe Dromicies. 2 reat mes (donb), Peta ce dn jurul ai Lisinah, ie un cor Aeon hat stp ar ptr sn prin si terms don pale 5. De ascnaca; chp, dont oxpeie pets ace macedoncal, Dromihaes dnl to fl de ctr alesse peo ma Se ari, frtncilor le Jiu s8 mdndncezareavatr came dar rege cu mls, Aerie pe nig ible da lemn, eae fnea oc e asd ny ele dn An pse st tonne macedoneniot vn tm cine de agin dear, pe cd iene el s toc foi bean vin! Tn poke de corn ema, aja cum @hijoies go Pe sind biutra 7 i tl Dromihaie ple (eu vin] fort ce mare, pase fol Lima “ta tne care din cele dood pee |v par mal vreoic do un rope: al nacednenor enn al tcl, Tima i rspunge oh al macednenion.- "Ate ise Dromichies ~ de ea isn aca atieadeprinderi, el cht pone de edrmeatr slo done pliak suc gs pros doin vin ng basta, care ano, Was de abbot, localxe fit fet baru ce peur sma pene deroate gre? Dece teal alt Ip ri dt tent pe ne iceagr nae orc oases spouse sctpar ab cel ber" Laled inno envi, Lista tegsat chm ia ce ribo! pout, dare pe vitor va pital Mtl waco, a= it despre recmogna datorth-mu va mine veda Pal pees det bisefittor si romichakes pint cu sn snr de Pritencspuce li Lisimah, El cpt lapoi del acest tot nile Ietpte de ocmcat ha Lcah, Apo! pos pe cop © ideal 9 Ings ve voret aca. evoareprivin sora Romani, Boe, 196, p. 195-199.) HORATIU (2. chr.-8p.Cmr) Poet atin, scat Veni in familia ue ibe. Sti aca flozofia a Ror, poi im Grecia Ta anal 34a. 5 spt 0 propia in apvopiere de Tibur Tiel) unde lyr pone mult inp ats defuse local Se tucurd tk aprsieren Io August, Ia solctarea chris va see Gummer secure, nal oil peat joel secalare fn de frp nul 17 a, Chr. Oper este divers 1 boat, pine care pot fi menjicnte 2 ede Satie, ing do Epistle gi 4 er de Ode. Ode sunt contacrat vinci Rome, ore mitologe ale Te ele sat site unele infrmai dese geto-dact tmp ade II, 6, 13-16, Pin lips ca Roma, sgt de upt inteme, sie mimics de ctr dati etiopei: ‘een unt de term rin ots lr, ar aoeia ‘Se pricep mai bine dee tof a aruncareasigeilor. IL, 8, 17-24 Last gril obstett despre ceten mows, ‘Aemata dala Couiso a pie’; meat dugmnini se fig ine et ‘ame care le priinaiese nenorocr Jor Isis: ‘cantar, veehitdusmani dpe ral Spaniel, tu fos in fit nla ne slujese pee, far sii slau cuarcul destns gs pindese sis rotragi de pe cimpile lor, 11,24, 9-24 0 via mai bunk due seit de steps, ‘are au obicelul s transporte pe care csele lor rtcitoare, 1a fel si get ce ap, ‘érorapimdntal nehotmicit Je dd roade i cereale libere Nute: ‘ma mult de un an, “ar dupl ce au indepint toate mance, afi are le urmeaza {in aceleai condi, le ina lou! ‘Acolofemeia nase fae vinovat fai de ‘copii vite, i poart de gif coor lipid mama, iar sofia cu zstre nu ajunge spin biter sinit nu se nerde ft-un amantchipes. Zestrea cea mai de seam este cnste pijlor 4 wimuten femell pentra care legimivul clsitorici fete feme de alt bib. Pleat este wn scr login pe care il plteye ex monte, Uevarepivind storia Romane, Bocurest, 1964, 209-21, " Rusia avon are res ira anh 31 2 Chr: dai “Anon nena #4 vader lit + Anta aCe fost nit opal cane ll Crassus. a dtez din ful 204. Che a ia STRABON (6463. Cne-2326 p. Cor) Geogr orc re, eign dint fai ite “i \nerny Anoeis de Pot. Sabon stdiazh tx Nyssa Hin avind ce proexor pe Arsixeros din Nyssa, Konarbos si Tyron ain Amis, nteprinde api 0 Aye de lltn Asta Mik, Gros, tala $1 Expt, tn Hina ciora singe meri ema vitarle Wer. A \ Wik ocr sea (Comer orice) Tn #3 ee Wi tae, cetinuind pe Pots, descae eveimestele én ‘ole 1A a Chr. Dip sezasts oped au plat msi These. Principals terre aio Stbon, ital Geograla, i 17 ci Hn nal 18. Ch 9 pra insoa mai maze paste, floscyte ivoare Mure prin mina = Eatatne, Aremidor, Aplodb, Mepastee, New, loin, po cre acral le pune in valare an cp ities. Find apa Holes onset gsgrtn exo parte a filnail nu Se rest muna Widore osu, cts sat krporn fatoulh uman 9 valoarea recall Wve Ast Groprafa Tat Simon apure ast cea mah complet i Wingert severe de acest gen asa mil ech, cupnaind 9 infor Inporant rfesteare la egiue locus de stimoyi no. Geografia Vil, 3, 1 (C. 298), Pantea de minzizi a Germanei, de dincolo de Etba, ‘cet prin acolo unde se tnvesineaa cu fluviel - in tipireasucbilor, ‘ 1295) Apo, indatsurmearAtertori gti, la ieeputIngust~ margin. 1 cu Iu, in partes opus eu munfit Paduri Herinice i cuprinzfngd yi ure din mang. Apoi se Target g so ntinde spre nord pnt I tage = utr pe care male putem desrie preci Vil, 3,2(C. 295) Aste lei Fa socott pe gi de neam mace, Ace Gein unt spe MLA ae tf leo ~ acum i Se numese moc ide Is i av porait §¢ misi stator in tilele noose pint iden, figien sf woien.Frigienil nu sunt alieva deeét Iwigit ponor traci, a si migdoni i bebriil, medobitn, bitin, cnt gi ~ ‘cote = mariandini. Acea au past cu toi Europa. Misi ins auras Plc, Pe bund dreptats cede Posidoniu e8 acest isi din Europa (ea st thom esi din Tracia) ba pomenit Homer in versunile sale: “El g- tntrs Privres indir, witindo-se fa fara trailor imblnzitor de ea si misilor Ficboinici, prcepuf in lupta de aproape”. Dac cineva a injelege aceasta ck Drivindui pe mist din Asa, pasaul mu sar legn de context. A susine ct "Yop rigiare dia Traci, care au weet in Ais Mic Fo(Zeus) nu sia intors ochit de In Troia spre plmionul Tri ste mv a Iibajigat into privie- 0 datd cu Traca- si Misia, ere este aproap, ci ‘ital spre inure vecine de Troada,agezate in spate li pe amb ei Tntur, despite ind, ins, de tack prin toatl times Helespontalu ‘inseam a confunda continentele sia mu pricepe ee vrea si spun Home. ‘Caciaciexpresia"y-aintors”insearnd, fl indoiall, spre partea dinapo. ‘Orci g-arIntoarceprviea de la tren spre cei ce mu sunt tn spatele lor sau la dreapta ga sting, insemnd ci ar priv, nu Indi, (C. 296) Cele ce Sune - mai departe~ Homer confirma plrerea noasr, clei acestor mis el ‘Miaugi pe hipemolyi, glactofag, abi, cae sunt sei, si pe sarmati ce die trail in cre. Acesteneamur a i busta, sunt chiar asi amestecate traci - mai ales eu cei de dineolo de Isr, da eu ace de dneoaee, are unt amestecafi gi eu neamurile eekice, bol, scordisei, arise. Tomi pe Scordisi uni mumese“scordiy”, pe tursei“eurg i “ari ‘Vl, 3,3 (C. 296), Posdonis afi el mis se ferese, din cucericic, de 1 mines viet sith deci motivul pena care nu se ating de carne furmelor lor. Se hres ins cu mie, lap si brinzi,ducdnd un tra lini “pei care pricind a fost nuit “heosebi™ si “capnobaf(™. Unit ti ~ Sune acesta =i perecviea fri sf aibdlepaturicu femelle, numingu-se “Gist; ef sunt onorati si socoti sce lind, asadar, fri de orice ‘rimejdie, Pe tofi asta poetul-« numit“srlucti mulgatori de iepe”, “cei ‘are se hrinese ou lpte “cei care duc vai sireleioasi” st oameni cei tai dcp’ Ii mes “abi mai ales ef traiese departe de fem, find Incredijai co via singuraticd, do om necisitorit,e 0 vif mumai pe jumtat, ca casa Iu Protesilaus, numal pe umitate casi, pnt ch [acesta ‘murind) este vlduvis de el, Ir epitetul de "Iupttori din apropere” dat imisilor se datorest fetus & nu po bru - ea nigte bun rzboinici ce ‘sunt, De aceea, in cartes a XII (a Made) tebuiescris“moesi eare lop Lata i Babi‘pin ing nat ves ri etopean nd mai slab a cir, cide dncolo dos hanno sibs surat ap oe Twigs reson via ods uci slang de omnis se hah de yi, in sl, en Ta Co ean asin rau bir ma sles den, Ct dep gt dl ‘hohe numa or rescsencnchput de mul ita ek ae ‘ini a lp pit a deus ste de mi de ome, st nau ipso ‘ins ne nase cam veo ptr de mij sunt scan cle dese ‘pun omanilo. Nu eal ink de ot sub pan for,pet cai a Jnnejes in genom, dyn romano Mil 3,14 (C305) fn en gl Marea Pons, de a aru pnd la Ty, eps peor, care in inegime es ft ape Cid Daca ‘Mi Hisope teat Isr impociva stir stn primey st pa te tn im com nice to ns eam ar Ji rors, Mai ei, pomind la rss tno elo ga roger Proms, Lisinah a tout prin mat pmo at ma ek et Nat captivate, Dar a scipt decree innit tn brbr be suet hp cum marca sas Vil 3. 15 (C.305) ta guile (aru s ako insula mare, Pewee. Po cata ocapa-o bast moty pei care a ft nui posi: Med Sunt ale insu, mat ri, ue ma us dex ale tg mee stl te ype gu Cea mai mare exe avea uri pun sar de are set stk doz de stad dep in saul Mov pn aoa ue. In pace infronc acest il, aura Das pol ou tone sr pute face eral acsa 6 pars de sas. Acasa pi gus [a ‘srl ind int in Pon nnd mat tng” Gre eae wonnea <2 Ibs ltorind eu combi de gu cant spe Ty, Gans tes ‘caf no dpa de tue desta de no a a de a $8 ale Iu nine nse ile mrs, Te eur, dap aus sc, 24 putin smn Cele fii nt cu tu alm det yo sae, dar at man dec cle [Sn Epona pens Jarl meat inci ur De Isl Tyas, care maven sant no ule de sa (305) Pe aces iterate aft dod lac tat inte ewe ane Aescide nar, np fl cord wp Cell nt es Mil3,17 (C206). Prim pare ante eum ces inde nord Inu ni i Borstene este put gen Apo; vn apt ar dp ‘arma aii ice case nese rea, ph gn Cla mal ssc ‘ Bapl St. Gheorghe ‘he unitate Je miss pent ungime lage, ear varia ine 447 9192 de ci sunt nomizi, doar puin indeletnicindu-se cu agricul. Se spune 8 scetia locuiese lings Isr, adeseori pe un mal pce. Induntr i se faa basta, cae se invecneazi cu teagetit eu german. $e sunt un {el de neam germarie gi se impart in msi multe tba, Unit poartnumele de atmoni gi sidon; ali, acela de peucni gi locus fn insula Peuce din Isa Vil, ,2(C. 313) O parte din teritorial amit daci a prficut int-un usta, in uma bof in ere a iru pe bois urs ~ Semin eke de sub supra lol Critasios. Dali pretind ed acest tit arf a lor, ca toate ed este despite el prin rl Paros ~ care vine din mung ise vara in Isa, prin pice galilor nami scordisc. Inteadevie, sceqtia locuisa amestecat cu ii i rac. Dar pe cei dint au nimicit dae, pe cits vreme fu acesia din urna adeseori ei au fleut alan. Restl fatal, spre miazinoapte i ristrt, il ocupl panoni, pnd le Segesten i Ist Spre Subj, Probabil wal dia cnaee baja Chili, 0 ‘arcs mi Semicon et despise vars in Pot pi tania Bork aie eacare Bake : son se0 ir prea made min se despa pean dou la pita . ssa" 46°30" arc ca mde mir inact Svan ont i oe um Neracon are age ete 5610 4620" Pareea mai de miazanoape se despre si ean dou Ia poz se 1640 Parten mai de miazinoapie a acestei despinituri se. varsi prin gura Preadostomes', a cre aezare ese S615 so artea mai din spre minzia se vas prin gura mmiti Calon, a cri ajezare sors 4630" ' 3. Coasta de miardnoapte & Mocsii se mirgineyte cu prml Ponalu ee vine ‘upd cele uri, po Ia punta terminal pomenit de angi Traca, aceasta Sina vd tl ts Aeraen aes conste 5 prein sf Dupk gar Sacra aviu es Promomtrial Peon sen Ae (eta laos soa, ‘Toa 3s 4650" Cats seo AS" Dionysopolis’ 54°20" Asis’ Promontril Tiss 5s aso" sexes Ses ae, Guile Quvihi Panysos SEAS! 450" Mesenbia ss. eso 4 Tain prea dap = Moss Ife sunt sie di sn ene nafs ar ee gti hr ged pest escape ungl Pome oc cba Nia ua do me be ll Tomar Sade utr oeetemloc nt ewe de inca een rnc de ng yi Dae ogee, or a0 Cesena tailor st 75a al" Probab un canal Je sina re Chitin, 2 Gee famosa Aste bral Sia. yDiacum 51°20" Novae ea “Tima srr ‘rsa Pista Bray Durostoram,eiune as Leginea tates “ranemaisca S89 a0 Sucidava as au" Asopolis Be as: ‘carsum Beir asso “roesmis Be 4620" Legiunea #V- Macedonics Dinogetia Br1 en Noviodinamn ge age Sitioenta ae aex0" 6 ne vif! mule Hoemus = a8 85 Dest 3 aso" Tibiaca co sea0" 7. Tlemulincepind de Ia gua cea mai de mitedoape a Isrts pind Ia ‘rile fluviulat Borstene si tinuta din St, pW a uv Hicrasos', «xe Tocuit— mai js de tage sarmayi BaP, ar mai sus de peu de cite ritolagi, Tirmal prezinst ummavos?@ Fofiare dup guile Maviula Beste, ar dp com 4 es 3, 57°30 40" Gisela Axioos am ae OragulFisca 3TH a0: Gori ati Tyas 5620" aH" Sal Hermonact sels ara Oral Harps 5 amis: ‘Oren interior ri sunt acca pt Pe Hine ul Hirass: “argidava™ To ms “amass! yy ara Proc * ° " Moldova pind la Siret 91 Bugeacul impreand &Y titroul Mari Negre es Bate idee cu cette di clan Brat, Becta) {Este identifica ev fortificagin de a Rca ra eee eared rile Hirasos ‘Tyas: ‘Niconium sen" 410" Ophiussa 56 ae ‘Orasul Tyas se ara 19, tosulele situate in veeindtatea Mosse Inferoare in acea parte a Pont _pe cate am pomenit-o sunt Tass numité Boristene STS” ara siinsula i ile sau Leuce S730" ara" Uevoreprivnd itera Romi, Busts, 1964, p 581-555) APIAN (100-170. Chr) sore yes, sett Alexandr, stabi i esa Ia Roma. fat parts in inl cavtelor i ocupat fortis de procuraor August. Opem se Ixria Romand in 24 de cr cepts fn jul anus 160 pista agmentar (ea nae din volun tifa) refice via Rome de a Inceputarie mae in in NSbll Il p. Che, trad gist poparelorcucerit in ordinessubjugii or {Gani gli crtaginent mcedonenit et). Carta 23, cin pat pic eta ‘Sebouci cu daci La aitnares eri sale aur sn opin pe vechex ‘atic, umat de eproape pe Dios din Halicamas st Fs conaltat pe Psion Baza po on vas teal rae se rmsd pein ena cone eve economice 9 soca, ct desc epi reboaiebor chile G3ata. Cie). storia Romans Pref 11 Pomind si seria Istria Romani am socotit necessr sf infiiee fnceput hotaele provinilor alate sub stipinirea romanik Acestea sunt urmtoarce "i 18 laa Europa, mai ca seam dout fav - inal i stl - miginese ‘mperal roman. Dintre acta, Rinu svar in Oceana de Nord at Istrul {n'Pontal Euxi Inaintind in anumit Jocuri si dincolo de aceste fli, romani stpnes pe uni dine cli de dincolo de Ri sip wi dine get de dincolo de Isr, pe care fi mumese dai Rézhosieecivile 1, 110. Darel [Cezar] ~ fc deseuraja, fe obosit i enangind a aceasth fncercare sau calomine, fie voind sh se glseasch cit mai departed duymani 7 rms enumerarea provinclor 5 ppulatiloreacert de rani, de I ist spre spas =si de la Roma, fe dovin s-s ngicasc stata rupli, care ede cite ced prad epilepsie si convulsilo, el apucau pe neastepla, mai ales ‘tune cind era neocupal ~ se gindi si faci o mare expedite imptriva silor sia palor. Dovea mai inhi sii alace pe ee un neam vecin cu Saul roman, neam ofeit in lupte 4 fubitor de rlzboi.Impotriva parlor ‘merges sii pedepsesed peniracileare jriminnuui fal. de Crassus. 1, 25. Deodata se rispindi vesta cd gi, eare laser de moses Cezar, postese prin incursiuni Macedonia. Antonia ceru atin armath de la Senat pentru a pedepsi pe gel, sustinind eX ca a fost pregita de Cezar ‘contra etlr si In al dtlea rnd impostiva partir sc pinuurile parlor Sunt deocamdat finite. Privind cu baal 2vonul cesta, Senatl trimise ‘bservatri a faa loca. Cel rimisi pentru a cerceta eum sau nt-adevr Icrurite in privina petor, au intors si au comunicat cd mu vzasera efi in Macedonia, dugind ins’ - fie ch era adevirl, fc chi infuse astfel ‘Antonia ~ ar unele motive de teami ca au cumva gj s8nvaleasd ia Macedonia, dct arate merge in a pare Uvore prvi isorie Romine, |, Bucur, 1964p. $61,575) ARIAN (6 95-c.175p.Chr) ‘Om politic i istorc pe, originar dint Bogut Cane arteries in Bini. Deven eetiean rman in vremesinpirai Hadrian (124) ete fifi amt, om poi governor al Cappadoie cla in care espige Ina 1349 tare lnvazie alan in Asia Mick. Operas, foarte var’, copine rmaroate Iori storie, mitre gioco, din car partes. peiit Ce ma canoseu ire toate este Expedia ft Alexandra cel Mare 7c cate, dup ola it enofon Anabass), dese carmpanile reget macedbnean_ AGI AaB 36 Ofer ‘informa petione supra expel lui Alexandru dia 333 a Cu ipa geo- hile de'pe mall sting st Doni. O att hcrareinporunh I Aan 6 Perplad Pont Eas Expedia nt Alesandra cel Mare 1, 3,1. A wreia2i dupa ups, Alexandru ajunse In uvil Ista el ma mare dine Auvile Europel si care ssbate cea mai mare fnvindere de ‘piman,desprtnd iburidinte cele mairizboinice, in majritate estes. In Finutel acestor cel se af si f2voarele hi. 2. Cet ma indopltat inte acetia sun vezi i marcomani, Dupd aces o ramurh a sarmailor = ezigit pot gti eare ered in nemurize. Urmeazi majortsteasarmatilor sii st pn la visa, unde di prin cine’ gue n Pont Euxin. 3, Acolo Alexandra ‘pisicordbit mari sosite de Ia Bizant prin Pont Euxin si pe flviu. Pe ‘cesta le ump eu acai si hop si pon cu ele impotrvainsuei unde se fediposiser tribalits1 tac, Incerei © debarcare fora. 4. Dar babar fiscau in acele piri ale uvinui unde corbile chutau si wagi la mal ‘Acestea rau pujine la num gi nu se flay pe ele mult sola. Cea mai ‘mare parte a insulei avea malusi abrupt ie euentul din jur~ find acolo sirdmtoare ~eraiute ide netecu ‘5, Atinel Alexandry iyi retase corbile gi otis) $8 teach Istral Imponriva geilor cae locuiau dincolo de Istru, deoaece i vedea eX sunt ‘dna acolo in mare aumdr pe mala Tul. Ei voina 36-1 fmpedios, dock ‘arf icereat sh teact la dani. (Erau, acolo veo pau mit de elie, iar ‘edesrsi peste 2ece mi). In aces imp pe Alexandru il cuprinse dorinja Gea trece pe malulcellat al Isai. 6, Pe una din coribii se urd se ‘Apok puce i se umple cu paie burdufuri din pelea corer sub care 92 ‘diposteau ai sis adn din regime ct puta mat multe lant dint-un singur ttunchi (ici acestes se alas din belug, deoaace leuitort de pe malurle Tsim le folosese penira pescit in Isr sau ind merg unit taal pe fluvi, iar mull fc cv ele piratere), Dupce dun foarte mule din acest, ttecu pe ele ct mai mult soldat. Cei care recur mpreund cu Alexandr feta fa vreo mie gi enc suede ear i vreo patru mi de pedestrai. 1 4 1, In cursul nopit mersert prin locunt unde heldele de grit erau ‘mbelgigae. In flu! acest rimaserd mai neobservati in inaintarea lor pe ‘nal, Cu ivitea 2orlor, Alexandra por prin holde. El perun pedestrayior Si inaiteze, culeind griul eu lincleIelinate, pa ajuns Ta pant necaltivat. Cth yreme elif insinta’ prin hele, falanga ii urma. 2. Dar ‘ind: abiaiefrk do pe ogoare, Alexandra insuyi duse cavaleria Ia arpa sting, iar ht Nionor fi porune si duct falanga Informatie paras. 3. Dar ‘efi ma fnur pept nei micar primus tae al cavalo, Ei maser wii {Ge ndrdzneal eu care into sngura noaptetrecuse at de sor eel mai mare ‘ine fav, srl, i acd pola leu de reer i mat inspsimants i ‘desimea de nestabitut a falange i putemicul ase de er. 4. Mai in fo fgrt spre un ors, care se fla Ia o deprtare de o parasangi’ de Ist, (Cand vzurac, lind in fume pe clare, Alexandru duce in grab falangs trupul tui Longinus gi zece prizonicr. $i wimise indaté un centurion pins fimpreunl eu Longs, spre a adoce la Indepinte cele crue, Traian aft de Ta acest lot ce se pezecuse cu Longims. Dar nui timiseinapoi lui Decal niet pe acela, si nui du nici pe un libent, sootind cd vag bertul este mai de pre pentru demnitatea imperil, dec inmormantsre lui Longin. 'LXVIIL 13. Traian consrat peste Iss un pod de pat, peniraeare nu ‘iu cum s-1admirindeajans, Minunate sunt gi celelalte construc ale lui “Traian, da aesia este mai press de toate aclea,Stipi, dn pata in patra ‘much, sunt t namic de dovizeci injimea exe deo sut8 cinzesi de Picioar’, in afar de terete, iar litmea de suicci: Ei se alli una fata de ltl, ln 6 dsinj de o sutéfaptzzoci de picioare si sun uni prnt-o bol, (Cum simu ne mirim de cheluiala cuts pentru acest stp? Nu trebuie ‘are si ne pumeasc’ si felul meyesugit In care a fost agezat in milocul ‘uv feeare slp, ns- apa plind de virtjui, nian pint nimolos, de vreme ce cusul apei nu putea ft aatut Am arta ime flavial, na nina €¥ ar eurge numa cu acess litime ~ efi pe parcurs se lies de Cassis angi probabil comand anor ae sen asin, pvt {revert de pe Frotbil erie dn sngs Doi, co fst anette roman up pina ab dae Ling Dob, Lactarefst ince a prin sna 103 p. Chr ab ondcecs itl Apolodar i Danas sUnpicor nes 29 o ul or ide tei oi pe alt, ci peru ed. acolo ete Joc el ma ingust si ‘ol mal potvit pntry constructs unui pod. Cu cit spl se ingusteaza mat Inult aii - deoarece apa coboar dint-o intindre lrg, pentru ini din ‘ow in alta i ma mare = cw atts face mai navalicd mai adn. Inet yi Iimprejurare aceasta se adaugi Ia greutatea consiruini podului. Concepia ‘mieat fui Traian se videste g din aessteIuri. Astii sé podul ma foloseye la nimic, cic} nu mai exist dcSt stp iar pe deasupr lor nu 3 mai poate tece aie ela ost feu numal ca sf fied dovadd fic fenesi mimic mii este cu neputings. Traian Se tees cl, dup ce ingen Tstral 88 ru porneasck ribo impotrva romani rimasi dincolo si construt vest pod, pentru ca transporuile si se faed cu siurani peste el Dimpotivi, fui Hadron i fa team barbarit vor bia stile acest 51 vor avee trecere Ienicioasl spre Moasas de aceea distnse partea de easupra TLXVIIL, 14, Tran trou Intra pe acest pods putt ribo maf mut eu chibauialé'dectt cu tnfoeare, biruindvi pe dact dupt fodclung gi grote Stridani, El insist did multe dovez de priceere Te comand side vite, far osteni trecrd mpreund cu diasul pein mule primed si ddr dovadt de vrednice. Un cle grew lovit fu se0s din hel Tn added cB va mai putea fi salvat. Dar simind el cf nu se mai Vind, se epezi din cor (ci Fana nit istovise de ft) si se intoase Ia postul iu, pribusindu-se fra ‘ular, dup cea siviryit fap marefe. Cnd a vzut Decebal 8 seaunal ta de doris si toa fra sunt fn minile dustaanuhi,e& el insuyi este In pmejdie si lat przonier, i curmi ile. Capa ui fu du Is Roma. In Fell acest Dacia junse sub ascaltarea romanilor si Taian stabil Tn es forage de colois. Furd descoperite gi comorle lui Decebal, dpi se afl fsscinse sub eiul Sargetia, din apropiereacapitale sale. Cict (Decebel) ‘hate ul cu ajatorl uno prizanedt § apse acolo 0 groapi. Pusese inca ‘mule dearpit gi de aur, precum si alte luerui foarte preioase - ma tes dintre cole care suportat umezeala =, agezase peste ele pice 1 ingramadise pint, iar daph accea aduse ru! din noa fn abia Ia. Tot cu ‘ameniiacia [Decebal]pusese in sigur, innit pester, vestminte si ate Irate fel. Dupi ce lew touts acesta, i miele, ca s8 nu dea nimic pe fad. Dar Bicilis, un tovardg al siu cars cunogten cele fama, fa hat prizonier si du in vileag toate asta. TEXVIIL, 15, Dupi inoareerea la Roma, veni a Traian nenumrate soli ‘in pares altor barack side In nz, El dada spectacoe timp de o suth 3: dhoulzect sei de ile, Hn curs crora a fost ueise eat unsprezsee mii de timate sipatice i domestic. Al Tapa! sce mi de lad evare prin intorka Romine |, Buca, 1965p. 691-697) 65EUSEBIUS DIN CAESAREA a00-340) Isto log eee xiginr in Palestina, lev a Iai Paris, Buseian devine 13 epic al Case (Palesina),dobadind dap 325, dtr cut ‘Sieve posite uct a cuten Input! Consent cel Mar, ind considera Eat tvsiat om al timp, La 325, Eusbiostnceie rtactatea {toe ‘elastic in 10 cri, oper 8 aor, prima sinter censacrat voll bist ‘Sejine (edas nino aio in 403d Rates). seb ma este autor une ‘Gronic univerl, 0 seth ronologc de vie universal frelon ps fo ‘Sat 303, add $i complet pnt fn 378 de Pleonymus, Cosi 8 iversalh ‘hprin 9 serie de de referer a Dacia Dobroges roman Cronica universal 95a, Inna 657 a. Chen tmp olimpiade 3, 1A fos intemeitscetatea Histria jn Pont 125, bln anal 324 a. Ch. i mul olimpiadei 114 _Lisimah astpini Lidia, Travia $i Helespontul 152,k fan 71a. Cr nip elimpidet 177. 'M. Lucas a tmfstasupa bessilor,cucerind Cabyle, Tomis = ciel oragevecine 171, gn anal 17 p Ch in impul olimpiadel 198. tA mit next poeta Ovidivs st este inmormintal ling cetaten Tomis, 190, i Thanul 86 p, Chr, in ipa! olimpiadei 216 ‘Nasamonii ida, 191, blnanel 90 p. Ch, in mpl olimpiadei 217. "Domina iis asupradacilr gi germanilor. 194, in aul 101 p. Che. in impalofmpiades 220 "Traian athumiatasupra dacilor si seifior. 194, Inanul 102 p. Che, in impul limpindci 220, ‘Dui infrangerea tepeht Decsbal, Traian a transformat Dacia a provincie« primi ub ocotreeredincioad pe ber, arma, {ere ra, bosforan i pe cole 205, fn aul 162 p. Chr in umpulobmpiad 236 Romani up impotiva germariler, marcemanior, evazilor, sarmailr gi dacilor. 226, in anal 295 p, Chin timp olimpiad 268, ‘Neamurile camilor 9 batarnlor au fost srimate pe pant 245, nl 369 p Chr fn tmp oimpindl 287, ‘Athanari, rele gofilor, dezlenuind o persecute impova cri we a li peal gms orn pital roman 248, fn anal 377 p. Cr, in timp olmpiad 289. ‘Neural hunilor devaseazéteritrial gor Primi de romani fr 8 depond armcle, acestia au fost slits se rscoale, darts Tacomieicomandantlni Maximus. 249, nan 378 p. Chi ntl opal 289, ‘A avut loc un ezhoi janie in Traia, fo care, pier spinal cavalre,legiuiferomane au fost ncereuite de poi si celrite pin a nimi. sus impatul Valens~ pe cnd fugea, rant de 0 3 in eae darn prea mari, eldea adesea de pecal-a fost, i cisula une propre oarecae de afr. Urmaringu- ‘colo barbari i dnd foe casei, fos lipsit de iamarmntre dearer Romine I, cares TAMBLICHOS (253-233) 1970, p94 Fiaof pres noplatnicin, nical Cali, a Coley. A fost pica reprczentot al ‘sos neoplsoncine desps demon, exerci’ opted Inflcai att sopra Acooemie ncoplaonicione de la Flores, eit 9 supra ‘citismelsi modem. Dinte hace piste a lablicos, ces mal impertants te aa i Pagar Viaja tui Pitagora XXX (173) » Cici Zamolnis, do origine tra, fost selav gi disipol al Iu Pitgora, dupa ce a fst libra s- intr la efi le-a ntozat lege cum am acta la inceput i indent a bibac pe concetfenii Popuajiesoic din nordol Mani Neor. 2 Tse din orl Mari Nee * Aluse la seul Obie de ce Zopyrion, guveravoral acedonea al Tre proximacy tan 33-3303, Ce, 1" Serisori Fateh de o creing’ cu mine Severus LXXIX, 14, Noam indura, fat, sf t oooleased acest srioare: ca sb cenoasetf tine mai din plin bara hui Dumezeu, team deseopeit eimai turind pin cuvintle tale det prin ale mel; edi find foarte doritoare de ‘semenea intimpls, iam reitat chiar eu pe Martinis af nostra In chipal ‘cesta team dat Vieng Veneabillu eiscop si prea tnvljatuul Nice! cae a sost din Dacia gi pe bund dreptate e vrednic de admiratiaromaailor find tit erainieal tiv Hntra sdevir, po langh uli oamentsfingi al Iu Dumnezeu, ets proslvitons! me. Pood XVI Despre ficarcerea lui Nicetas Despre Dacia 17 Vei merge depart pin la dai de la miazinoapte 1 .. Caodiniaet li Tobiesprintre mez, aya sil Insofeaset {i hi fie ctauza pana la daci chiar itr 193 Vei pig prin ogoatelefilipie ale macedonesilr, siprincetaea Sob, 195 vel merges la Seu, vind cu patria a, ‘x oaspet fn Dardania (0! De cite Bucur vo risune stun pdt acela nde ‘ei invija eam aspre sii sopun 200 shail grumarui bléndull Hrstos! ‘Acolo unde Boreas, in jnutuile phic’, Ingepeneyte Mavi cu ghejur dese, ‘u ve dozghea cu focul(credinei) ‘injileiteponite de heats de deasupra 205 Céct its bes, nipraznit prin plmdntuile sislltele lor si ma sprit ea zipezile !uajuns acum ea nist os sub ndrumarea ta se imbulzese spre cas pci "Nees din Remsiana, pico, Adil departs, tno! und »210 Grumazurile pe care, mere neinfiing de rzbo, ‘au espns se supuni slave, le pun au eu bucurie sub jnguladevaraula sti, ‘Acum bessul mai bogat prin valoarea muncit safe 215 se inal; aural pe care elute Ingnteéu mana i paint, Alege acum cu minea cin ce. 0 schimbare a nerurlor! Ce infiiare bine rindi! Murgit inaccsibil ma naive sates 220 oeroese acum tari preficui in monahi, fia pict, Odinioua pimint al singel, acum eal vet, teres pling decredint a hoilor se incesapt spre cer, far Hrstos eat de thar 225 care a in stpinire impala Unde er dati nda de ize, Inflorese acum rinduel de ingei iar omul drop biog rots in pegtrle incarea siliuit nda haa. 230 Riuficitorul de oinicard june pra tingle, iar ucigyul se cieste de pagubee pricnuite, deobriest cu adevirat de armele Grades, e care la despoiat Heist 241 Tu sribati cod neambiai, cul inns, 5 cout drumul;nfingspidureastearpa mini incl io preci In ogoare roditoae 245, Toate nature de ie miazinoapte! zc tat, Ia ouvintel ale scitl se iblanzeste, ‘se desprinde din el insu i sub indrumarea ta Tsipleasetegndurile static * pik de a nod Dandi Alearg 5 gti ida din ole dous itu cel are lureazd pin nfnatl de a mile” sau cel eu cil i Boi lf, locuitor al emul imbeljugs. (evoarleitories Romani, Busts, 1970, 9. 177-181.) OROSTUS (see. ) Iso latin, origina in Brcara (Spa aft lev ul Aue Augsis le Hippos, tn A@%ca, Ia lero fo Palestina Inder ut Aurets ‘Augistina assis lerare ait ot Opava por. Lacara cess, ‘Heat dops cronies Ii Hieronymus, armies respi actin pir ed Neamrle slvilor gi ailor au tails obiceluile t fl si sant sfobove: ele nu abd niidecum sf fe robite sat stpdnite si mai eu seam {In fra lor. <2> Aw mult bitbap si sunt suferitare, indurind cu ugaingh cldura, gu plons,goicanes traps lpsa de bran. <3.> Sunt blz si binevoitor cu easpei gi duc pe rind diate tn foe unde au nevoi. Dac {nvimptorstedinl a fost pigubit din lip do gris a cell care Fa primi, ‘vecinu scestuia poreyte eu rizboifmpotiva Tu, socotind dept © Utorie sfintl sg riebune oaspetele. <4 Pe eci care se afi prizoniei la ei mun ‘ea sclvi ping la nesfirpit, ca celelate near, Fe hots un ana tmp las in sama lor doe dese si se Iicared fo inutile de basting. pits © riscumplrate oarecare, sau rimin acolo slobort si prsteni. <5> Au o smi de animale de tt fll ide read, care zac gre, mat ales met st pling. <6.> Femelle lor sunt deo cuminjenie mai presus de fies ‘menessc, as init male din ele cred cl moartea birbailore gi moeren Tor si se last sugrumate de bunivoie, deoarece nu mai socotese vill trail ettecut in viduvie. <7 Locuiese fa pidur gi pe Ke riuri, lst 53 bl grew de piiruns gyi fac mai multe jest din locuinfte lor, de buns seam din pricinaimprejurrler in cae seas, Lucruile de webuint le fin ascunse i pint gina agonisse nimie de piso, sf se vad. <9 > Duc 0 via de jal si le place 58-3) Inceice duyminil fn loci Incureat, ‘nguste si stincoase.Folosese cu pricepere navaiile reper, infruntle pe rneastepiate i Toviurle pe furs, zun i noapten, si miscacese mule ci inffuntare: <10.> Sun iscusi stn wecerearurilor, mai mul ea tf, $= impotrivese cu trie in aps de pil, de mule ori uni dite ei end se afl eTocuile lor i sun ua pe neapteptte de jurimprejur, se scufinds in api, ‘pact tm gud testi man, crescute in spi 4 gosle peste tl, cae se intind pin deasupeaapei, i stind la fund, cu fain su, isu pin ele gi alan dele fn multe ceasu, inet nici mui bimucgi eu toate ck vid inlémpltor trestle, cei nestor fe cred exeseute in locurle welen, Ce eare Se price I asta, unos trestle dup tet agezare; ile njeapd cu cle purl sa le sonulg din gurls seo afr, pentru cn mal po ta dup cee imap 14 11> Se inammeazh eu doua slie mic de Fecare babe, iar uni din et ‘x scuur temeince, dar greu de purat. Folosesc si arcun de ler cu sige ‘mic unse eu otravi, care vitimitoae, acd cel lovit de elena a 0 Bats Imporriva ouavit sau alt sjutor scorit de minyle vrcilor ori muy talc ‘pede rana, ca si au imbolndveased tot tupul. <12.> Sunt nestpénisi gi cbuniter, nu cunose rinduala gi nici au cast si se prindd in lupt ‘nchegad sau 3 ins in locur desoperite si netee; sau, dacs inipla ci it Indrézeala in lipa indir, scot numa srgate si se mich pin iainc. Dacd dugmani nduii in a se etm frat a spatele lor ise avid mai eu trie; dic mu se intore pe unde au vent imu se gribese 8 incerce puterea dumaniler, ci fug in padur, deoareco acolo. av: mutt Indeminare ajc ite pricep sh lute eu scusing in loci stile. “13> Si de multe ori ade pri, pe eae, cw aarecare tubuar, Te Ind rd le ‘bage in sami 4 fig in pid, iar po ei care etcexe gi se indreapeh spre ‘ria i nfrnté eu upurng gi le prcinuose pagube. Ascmenca priv sunt ‘gla faci tot flu gi de bund voie, ca sii vatime éugmani, Sunt ou tol fir ered ilps de cut fa de inflegeite cue, urmand- ‘emai mult de tama dec cu dara, $e last dusicnd vin ali eal in Picioare hotiirle lute, deoarece Mecare gindege fn at chip i meni nu ‘rea si ascalle de celal. <15.> In lupte spars lovitunle geile Infruntaie pe neasepiaie, nivale. din mai muke pari, inedieriile Dedestrapifor gi mai cu seamt ale elor cu arme asoare, ea gi agezle in cur: deseopeit si ininse “<20> Devareee a mules na So fneeg ine dngi, nimert ca pe ‘uni inte eis minum eu vorbe si dar, mai ales pe coi din apropierea hotaelor noastre, iar impotriva eclovial si porim cu rizboi, pent ca dayni fi de tof si nu duc Ta unite sa la sing stipdnire. “31> De sse-rgirefopia, rimisi sf ne arate drumurile ssf ne dscopere pe cineva, trebuie 8 ne pzim cu sjncie, micar ck sunt roman, et a cpt wremea acest ealitate, au uta de ale Tor gf sunt cx mai mult tagere de inima fd dua <38> Agen slavilo aniloe sunt ot pe ling rr is in une de altele, dar fr s fe la mare depitare inte ele # a in aopiere pur sting stuf, inet se Intima otdeaana ef navaiile fnpotiva lor 3¢ presen pragul aestor ager i toad oastea se tndeyt acolo. Cet din finutrle veeine,avnd in prejma pide, edd sint de eproape migcaree Ahganilor fag ugor din fa celor care infra. <39> Tinert lor sunt "Prati este ver de simpsons nas "Eat vor de element romanice de ls orl Duns et erie I ud de Dundee servenn dep ele pelo iainincu s end sso o clipdpotrivt, se repel pe ascuns asupraoxtenilor ost, aa Inet nvBltori nu pot face niet un ru duymanitor. evoarte rei Romdnil ‘THEOPHANES CONFESSOR 0752-519) ‘cut ino fami Noga $1 #inat Ge timpuria tm manastiea dela Sian, «hat pare lpee kenocasice + mu ex, isla Sane, Disron rena conser fre sini mauris, de unde si manele sia Intiese Confesor. Cronica st shat nance inte anit SIOS14 9a Infiat oienete date anil 284813. ocuret 197, p$87-563) Cronopratia (nul 6171 679), p55, 18-27 De Boor). fn acest an nearal bularilor pltrunse in Tracia, E necesar si vorbim i despre vechimen bulgilor ogni 9 cora in plsile de miszinogpte ale férmului Pontului Euxin, in ap-zisn latin Meoticd, se vars cel mai mare Nuviu dinspre ocean, dup ee Sable pimintul samaior, ‘ind namit Ate. fy ca se vari asa-numital TTanas, ievorind si el din rung Caveaz de Ia pore iberice; iar de la conflueja fi Tanai cx Atel (ckci Atel se desparte in dou mai sus de fmintamlting Meotes) curg asa-numital uviu Cufis gi(p.357, 1-28 De Foor) se_varsi in capil Miri Poatice, apreape de Necropile, ingi Tnijmen 28 Criu Prosopon (Fruntea berbeclu). Din mlasina Meotict ‘pomenih mat sus sp nate 0 mare ca un Niu s se varsd tn Pont Euxin Prin fiouul Rosforuai gi regiunea cimeriand. Din acest fuvi este pescuit ural li pest la fel cu dns an pile dinspre isi ale mlaptinit {infil ling Fanagurialangh evi care loewiosc pe acolo, se afl foarte ‘multe near, Tne aceastt lating gi fluyiul zis Cis, in care ¢ pescuit pesele bulirese nunit xy, se afl Bulgaria vehe,zish Bulgaria cea Mare, precum 1 aszisi cotag, care se intimpls 8 ie de acelagi near cu digi Pe timpal lui Constantin, stil dinspre aps al pomeaitei Bulgari, anume Kubrat, conductors peste cota, asst la moareasacine fecin yi le-e cet si se desparniciodati de taal lor Impreand spre a spin toate feamurile sta nb fi subjugai de mci uno din ele. Pujin timp dupa moartea ‘ui ce cine fecioriajunser la nvoil e despair unl dealt, fecare fmpreuni cu gloata flat sub conducerea sa, Feciorl cl msi mare, numit Bathsin, a plz porunca asl shu gia rimas pe pimintl strimogese pind ‘in cua de asich Al doile fate, nuit Cota, tecu favil Tanais gi se 106 stabi in preaima faci cela dint AI potrles sia cincilea recut Alvi Isgu sau Oarubis uml rime ca oate i Panton, in teunea lat sub concer haul var, iat cla ndep pe Penapois de lings Ravenna june sb stipes creqinlor. Apt dps ace fa co de al ween uit Asparu, eeu pests file Danas gh Danas dela nor de Dune, (p.356, 1-3 De Boot) opt egies) ‘Oglos sis apc inte acesta din ura celle dou soctind a oe Sigur incxpupntil din eric lr, ce ava To fot mls ia dn Gell ltr ea fnconjurat de ru si oferea mult sigan mpc Sjanitor pena un nea mort prin separate de celal]. Dupe a ‘san act ran fll amin pln! grape ya ajns fa ie, ‘a ridcat maelencam al char, din acim cle ma indearae ale Bera dn prima Sarai ga pu spite pe ot pnt de dnc de ‘iu pa a Marea Ponds Acesa I supu pe atele cl dint Babian, stip prime Bulgari ga lat de a el but pin nie de a. Impatl Constantin (a Vl) a aflat peneateplate un acam manda x aespt sa ayezat in Ogla, dicot de Dune savin i ntuple din apropeea Dundri, puss ara tipi acum de, dar ath atc! sub oblcuiten exes. ET a Instat peste" misurd i a datporunch uor comandamentlr militares weaed tn Traci, Dace a arma 0 fot, a pont impotiva lo pe ap 9 ps uscat ne nun Opa 9 Dune ia d-a Tingul iret din spropere« pus in migcare cordbie, Cand ay vat ular acest oasc units meres, sau gd scape, an fugit In {nurture frp au pus la post. Tre pa ile mau eaters as in Inet, ir romani ns pins in Ite din pine magni fate in fai. Vazind slbiianc rmatlo, nel acest nesrt pens nim ga ajuns mai eutezitor. Suerind gre de dare de pciare gin sit x se Inia n Mepenbria pentw'© cud de bi, inparal Inge cu ete ordi repeci sev dame lor a pst pe condudtor gloat (339, 1125 De Boon) dap cel prundt upte mai depart, sb alge din Snr sau 58 nr ca abo, dat se fotmpl is cin edad mes, tea Lng ing pazzases fm postr Ce din tpele de {slr an rispingt2vonul et mpage cep! de teams a al-0 St la igh, ets ie lang de mon. Cand au vat bulgaria cee, 2a ncept si urfrenst in ur pe i mai mul au ui u ile it Fe o seam au nit undid pnt ta Dundre, aa tuto $i pe Sens aw mers pnd la aasa Vara’ gh Odeo, ip i inte "ai Nip adi Ni ° seine neidenicats lage Dela Dur i Nis