Mur Loch Ness

Caracteristicile plantei
Este un soi mai nou de mur obtinut in Scotia si se extinde tot mai mult in cultura datorita
calitatii fuctelor si productivitatii mari.
Plante are crestere erecta da lastari vigurosi, grosi, lungi (3-4 m) si necesita sustinere pe
spalieri.
Este un soi fara ghimpi usor sensibil la ger sub -15C avand nevoie de protectie pe timpul
iernii daca este plantat in zone expuse la aceste temperaturi.

Caracteristicile fructului

Loch ness produce fructe foarte mari in medie 8-9 g de forma cilindrica alungita.
Fructele sunt dulci, aromate ideale pentru consumul in stare prospata sau preparate cu
aspect commercial deosebit.
Datorita fermitatii ridicate a fructelor, aspectul lor comercial deosebit si a productivitatii
ridicate este un soi care se extinde tot mai mult in cultura in Europa.

Matruritatea de recoltare
Soi cu coacere mijlocie se coace incepand de la mijlocul lunii iulie timp de 2 luni.
Productiile pe planta sunt mari si de calitate in fiecare an (peste 4 kg).

Cultura afinului
Tehnologia de cultur a afinului
nfiinarea culturii
Pregatirea terenului pentru cultura afinului:
nfiinarea unei plantaii necesit respectarea condiiilor de clim i sol care trebuie s
rspund cerinelor ecologice ale afinului.
Pregtirea terenului n vederea nfiinrii de cultura a afinului const n defriarea vegetaie
lemnoase i scoaterea rdcinilor, dup care se execut nivelarea de suprafa n direcia
pantei.
Dup nivelare se aplic o artur de desfundare, la 40-50 cm cu care ocazie se
ncorporeaz 40-50 to gunoi de grajd, 120 -150 kg P2O5 la hectar.
Pe solurile cu PH peste 5,5 se administreaz suplimentar 2-4 to sulf praf/ha.
n solurile cu permeabilitate redus, se execut o scarificare la 60-80 cm pentru asigurarea
drenajului intern al apei.
Distanele de plantare se stabilesc n funcie de sistemul de cultur i vigoarea solului.
Distanele optime pentru dezvoltarea corect a plantelor sunt de 2,5-3 m ntre rnduri i 1 m
ntre plante pe rnd asigurand o densitate de 3333-4000 plante/ha.
PLANTAREA AFINULUI
Plantarea afinului se face toamna, n lunile octombrie, noiembrie, iar n zonele mai secetoase
primavara devreme, sau n martie aprilie, n zonele mai umede.
La plantare trebuie s se in cont de unele aspecte i anume :
plantarea se face n gropi de 40x40x40 cm, n care se administrez 15-20 kg turb acida i
numai pe solurile srace se adauga 5-7 kg gunoi de grajd bine fermentat/groapa.
datorit sistemului radicular foarte fin care se poate rupe uor, manipularea plantelor se
face cu foarte mult grij;
plantarea se va face cu balotul de pmnt fixat pe rdcini n urma udrii abundente a
ghivecelor n care erau puse plantele.
folosirea n mod obligatoriu a turbei acide la plantare.
Plantele se introduc n groapa cu 4-5 cm mai adnc dect n cmpul de fortificare, avnd
grij s se repartizeze uniform rdcinile i s se acopere cu amestecul de pmnt
menionat anterior.
Dup plantare, plantele se ud cu 10-15l ap la plant i se muuroiesc cu sol afnat.

Lucrri agrotehnice
Conducerea plantelor:
Afinul de cultur se conduce sub form de tuf, deoarece corespunde particularitilor de
cretere i astfel necesit intervenii minime pentru formarea i conducerea ei.
Se poate adopta i gardul fructifer, fr sistem de susinere, prin nlturarea tulpinilor care
au tendina de a se dezvolta spre intervalul dintre rnduri.
n acest caz, distanele dintre plante pe rnd vor fi mai mari i anume de 1,2-1,5m.
ntretinerea solului pentru cultur afinului:
n primul an de la plantare, uneori i n anul 2 se recomand ntreinerea solului n ogor
negru curat de buruieni. Aceasta se poate realiza prin lucrari superficiale la adncimea de 510cm pe rnd i de 10 -15cm pe intervale.
O alt modalitate de ntreinere a solului curat de buruieni este mulcirea. Ca mulci se
folosesc resturi vegetale, frunze paie, dar cu cele mai bune rezultate este folosirea
rumeguului de rinoase i a turbei acide. Mulciul se aplic vara, dup prima lucrare a
solului sau dup coacerea fructelor, n strat gros de 6-8 cm, pe o band lat de 0,6 -1,2m pe
rndul dintre plante.
Sunt necesare 3 to de rumegu la hectar. Ca mulci se poate folosi cu succes i turb acid,
aplicarea se face n acelai mod ca la rumegu, cu meniunea c turba trebuie s fie
mcinat. Cantitatea folosit la hectar este de 6-10 to /ha.
nierbarea intervalelor este un sistem de ntreinere foarte indicat n plantaiile de afin pe
rod. n aceste zone se recomand amestecul de graminee (Lolium perene, Dactylis
glomerata, Phelum pratense, Festuca pratense) n proporie de 30-40 %. n fiecare an se fac 45 cosiri cnd plantele ajung la nlimea de 15-20 cm. Iarba rezultat se las ca mulci..
Fertilizarea n cultura afinului:
Fertilizarea plantaiilor se face cu gunoi de grajd i ngrminte minerale. Gunoiul de grajd
este cel mai valoros ngrmnt pentru afin. Dozele moderate de gunoi de grajd, 20-25
to /ha, aplicate la intervale mai mici de timp, influeneaz favorabil ph-ul solului, este
necesar compostarea gunoiului de grajd cu sulf sau turba acid.
Referitor la ngrmintele minerale, afinul are pretenii reduse fa de fosfor i potasiu i
foarte mari fa de azot. Cantitile uzuale sunt de 40-50 kg P2O5; 40-60 kg K2O; 80 120 kg
N substana activ la hectar.
Ca ngrminte minerale se pot utiliza ureea, superfosfatul, sarea potasic, sulfatul de
amoniu i azotatul de amoniu.
ngrmintele organice mpreun cu cele minerale greu solubile se administreaz toamna
dupa cderea frunzelor, odat la 2-3 ani i se ncorporeaz odat cu lucrrile de baz ale
solului.
Aplicarea gunoiului de grajd singur sau compostat

cu sulf sau turb, se face pe toat suprafaa sau numai pe rndul de plante. ncorporarea pe
rnd se face cu cazmaua la adncimea de 10-15 cm, mai suprficial n jurul tufelor i mai
adinc spre periferia acestora avnd grij s nu se vatme rdcinile. Pe intervale,
ncorporarea ngrmintelor se face mecanizat cu plugul la adncimea de 15-18 cm.

ngrmintele cu azot se administreaz anual, fracionat n dou reprize, prima doz va fi

dat primavara nainte de pornirea vegetaiei i a doua dup nflorit. Se pot doza att
manual ct i prin picurare fracionat n mai multe doze mai mici, cele mai bune rezultate le
d ureea i sulfatul de amoniu pentru meninerea aciditii solului.
Tierile de formare i rodire n cultura afinului
Tierile de formare:
n primul an dup plantare la plantele de 2 ani, cele 2-4 ramuri cu care a venit planta n
vederea ramificrii lor, toate creterile viguroase, cu pozitie vertical, i bine plasate n tuf,
se scurteaz, ndeprtndu-se jumtate pna la 1/3 din lungimea lor.
Ramurile mai slabe i cu poziie lateral se ndeprteaz.
Eventualele tulpini care apar din zona bazal i completeaz favorabil scheletul se
pstreaz, scurtndu-se n vederea ramificrii.
n urmatorii 2-3 ani se aplica tieri numai la jumatate din creterile viguroase, pentru
dispunerea etajat a produciei de fructe i luminarea coroanelor.
Tierile de fructificare:
Pentru a menine un bun echilibru ntre cretere i fructificare, tulpinile mai btrne de 5-6
ani se vor tia de la baz avnd n vedere i marea capacitate de regenerare a afinului.
Totodat se vor ndeprta i ramurile bolnave, rupte, precum si cele ru plasate, care
ndesesc coroana, sau cele atrnnde, exterioare, care mpiedica mecanizarea lucrrilor.
Concomitent cu eliminarea acestor categorii de ramuri se vor reine, pe ct posibil, n numr
echivalent, noi tulpini viguroase emise din zona coletului.
n partea superioar a tufelor, acolo unde situaia se impune, se execut rrirea i scurtarea
ramurilor de semischelet, n lemn de 2-4 ani, mai ales deasupra unor creteri anuale
viguroase care apar deseori n partea mijlocie a tufelor din plantaiile bine ntreinute.
Dac tierile de fructificare sunt completate cu regenerarea pariala a ramurilor de schelet,
produciile se menin la nivel constant, iar fructele sunt de calitate. Se aplic i unele tieri
de corecie, concomitent cu tierile de fructificare i au ca scop o mai bun repartizare a
luminii n interiorul tufelor.
Tierile de regenerare:
Se efectueaz n perioada de declin productiv (mbtrnire), cnd procesul de uscare este
evident, (dupa 20-30 ani), iar produciile devin neeconomice.
Acestea const n ndeprtarea tuturor tulpinilor prin tierea lor n zona mugurilor dorminzi
de la baz.
Tierile de regenerare trebuie susinute cu fertilizari organice .
n primul an dup regenerare se obin multe creteri viguroase, de 0,6-1,2m. Dintre acestea
se rein 10-16 dipuse radial n tuf, o parte din ele se scurteaz la 1/3, iar cealalt parte ia
1/2 din lungimea lor.
n anul al III-lea plantele rodesc normal.
Bolile, duntorii i combaterea lor n cultura afinului
Monilioza afinului (Molinia vaccinii-corymbosi)
Atac ramurile i florile, tufa avnd aspectul unei plante afectate de ger.
Ciuperca ptrunde n ovarul florii, se dezvolt odat cu tinerele fructe, iar cnd acestea
ajung la maturitate se nglbenesc, putrezesc i cad.
Combaterea se poate face pe cale agrotehnica i pe cale chimic.
Strngerea fructelor mumificate (putrezite i uscate) reduce simitor rezerva de infecie.
Aplicarea a 2-4 tratamente chimice cu zeama bordelez 0,5%, Dithane 0,2%, sulf muiabil
0,3%, zeama sulfocalcic 2%, i alte fungicide din noua generaie (Chorus, Sigmund), reduc
atacul cu 50-70%.
Arsura ramurilor (Phomophis sp.)
Se ntlnete frecvent pe tufele slbite din plantaiile cu exces de ap i prost ntreinute.
Simptomele bolii apas mai nti pe ramurile scurte, apoi se extind i la celelalte ramuri din
coroan.
Frunzele se ofilesc i devin brune, plantele devin slab rezistente la ger.

Combaterea se face prin evitrea factorilor care duc la slbirea plantelor, cum sunt excesul de
ap, seceta, fertilizarea excesiv sau lipsa hranei. Toate prile infectate se taie i se ard.
Tratamente chimice se dau cu Topsin 500 SC, Rovral 500 SC, Acanto plus sau Equation Pro.
Grgria fructelor de afin.
Insecta hiberneaz n sol, sub frunzi, i devine activ primvara la nceputul nfloririi,
hrnindu-se cu frunze i flori. Aceasta are culoarea brun nchis, cu pete deschise pe spate i
cu patru umflturi pe aripi. Combaterea se face cu insecticide, (Nuprid, Actara, Pirinex)
primul tratament se face nainte de nflorit, iar al 2-lea dupa legarea fructelor.
Grgria florilor de afin.
Insecta este mic de culoare roie i ierneaza ca adult. Primvara depune ouale n muguri, la
baza florilor. Larvele consum toate prile florii, inclusiv ovarul. Florile nu se deschid ci se
ofilesc i cad. Se combate cu insecticide aplicate n fenofaza dezmuguritului. Insecticide:
Mospilan, Decis, Biscaya 240 OD
Ali duntori sunt: musca afinului, cicada afinului, viermele fructelor de afin i pduchii
estoi.
Recoltarea.
Coacerea fructelor are loc ealonat pe o perioada de 4-7 sptmni, n funcie de soi, zona
cultural i condiiile climatice ale anului respectiv.
Maturitatea de recoltare se consider cnd fructele capt culoarea specific soiului
(albastr, stralucitoare, negricioas etc.), iar pielia devine elastic la apsare. Coacerea
fructelor n ciorchine are loc n ordinea formrii lor i anume de la baza spre vrful acestora.
Recoltarea se poate face manual, mecanizat sau semimecanizat. Recoltarea manual este
recomandat pentru fructele destinate consumului n stare proaspt. Acesta se efectueaza
pe timp uscat, evitindu-se orele de insolaie puternic pe timpul zilei.
Recoltarea se face pe soiuri n coulee de material plastic (caserole) cu capacitatea de 0,5
kg, aezate pe un rnd n ldie cu capacitatea de 3 sau 5 kg. n timpul culesului, ambalajele
cu fructe se pstreaz sub umbrare sau oproane, ferite de ploi i soare.
Pna la valorificare, fructele se depoziteaz temporar n ncperi racoroase, ferite de ploi i
soare, la temperaturi de 10-12C, unde se pot pstra 4-5 zile. Recoltarea mecanizat se efectueaz cu
combina. Se nregistreaz pierderi cantitative i calitative, de aceea producia este destinat
industrializarii.
Recoltarea semimecanizat const n recoltarea afinelor cu mna i colectarea lor ntr-un
buncr comun; n acelai timp are loc i lovirea tufelor cu tuburi scurte de cauciuc i
colectarea fructelor n couri aezate sub tuf.
Afinele se caracterizeaz printr-o capacitate bun de pstrare, depind din acest punct de
vedere fructele altor arbuti fructiferi.
Aceast capacitate este strns legat de faptul c bacele sntoase rmn ntregi dup
desprinderea de ciorchine i nu pierd uor sucul n timpul manipulrilor sau a transportului.
Pstrarea lor n stare proaspt pentru consum sau industrializare se poate face timp de 4
sptmni n depozite frigorifice, la temperaturi de 0-2 grade celsius. Specificul nfiinrii i
ntreinerii plantaiilor de coacz

PLANTATIE DE COACAZ
Plantaiile de coacz se vor amplasa pe versani uniformi, mecanizabili cu panta pn la 1520% in locuri insorite, terenuri fertile.
Desfundatul sau scarifiarea terenului se va face la 45-50 cm, pe curbele de nivel cu
subsolaj la adncimea de 60-70 cm.
n prealabil se face o fertilizare de baz cu 60-80 t/ha gunoi de grajd completat sau daca nu
este la dispozitie gunoiul de grajd se folosesc ingrasaminte complexe NPK 15-15-15 in doze
300-400 kg inainte de aratura sau 250-300 kg dupa aratura la un ha de teren.
Plantarea coacazului negru
Distanele de plantare trebuie s fie de 2,5-3 m ntre rnduri i 1-1,2 m ntre plante pe
rnd. Pentru mecanizarea recoltrii fructelor distanele pe rnd vor fi de 0,7-0,8 m.
Pentru o plantare corecta si uniforma trebuie facuta pichetarea randurilor inainte de plantare
infingand tarusi pe langa sfoara intinsa la distate egale de 1 m.
Directia randurilor va fi N-S pe teren plan la suprafete intinse de teren, pe lungimea
terenului in parcele mici si inguste, iar pe pante de-a lungul pantei unde panta este mai
mica de 10 % si pe directia curbelor de nivel la pantele mai mari.
n teren desfundat, plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 30 x 30 x 30 cm. n teren
nedesfundat dimensiunile gropilor pot fi de 50 x 50 x50 cm. In cazul gropilor mari se
recomanda introducerea pamantului mai fertil de la suprafata solului la fundul gropii in zona
cresterii radacinilor pentru o dezvoltare optima in primii ani.
Daca nu s-a facut fertilizarea cu gunoiul de grajd inainte de aratura se recomanda
adaugarea de gunoi bine fermentat la groapa (5-10 l) amestecat cu pamantul care se
introduce in groapa la plantare.
Epoca de plantare optim este toamna dupa venirea primelor ingheturi in perioada 15
octombrie-15 noiembrie i numai n cazuri obligate primvara foarte devreme.
Plantarea se face cu 5-6 cm mai adnc dect n pepinier.
Se poate face mulcirea plantelor inainte de plantare cu o pasta obtinuta din o parte gunoi
prospat de bovine o parte pamant si apa. Se trec radacinile prin aceasta pasta pentru o
prindere mai buna si un contact intim cu solul. Mulcirea nu este obligatorie mai ales daca
solul are umiditatea ridicata inainte de plantare.
Dupa introducerea plantei in groapa se umple groapa cu pamant pana la jumatate dupa care
se taseaza usor cu piciorul apoi se umple groapa pana sus si se taseaza bine in jurul plantei
astfel incat sa nu ramana aer la radacina care poate determina putrezirea radacinilor.
Dup plantare, plantele se ud cu 6-8 litri ap, si se repata udarea in cazul unei toamne
secetoase.
ntreinerea plantaiilor de coacz
Sisteme de conducere. Cele mai folosite sunt tufa obinuit i tufa aplatizat. Se mai
practic conducerea plantelor sub form de gard fructifer vertical sau n V. Exist i alte
sisteme de conducere, dar care nu se justific economic.
Tierile de formare. La soiurile cu capacitate mare de lstrire (Tinker .a.) n primvara
anului al doilea de la plantare se aleg trei-patru tulpini care se scurteaz de la 2-3 muguri de
la baz. n timpul vegetaiei se rein 4-6 lstari bine amplasai, iar ceilali se suprim. n
urmtorii trei ani se adaug similar cte 4-5 tulpini n aa fel nct n anul 5 planta s aib
15-20 tulpini crescute din zona coletului.
La soiurile cu capacitate mai redus de ramificare (Costwold Cross, Baldwin etc.), n anii II-IV,
din tulpinile reinute n fiecare an, jumtate se taie n cepi, iar jumtate rmn intacte
Tieri de ntreinere i de fructificare. Efectuarea tierilor i rennoirea elementelor de
schelet vor fi determinate de specificul biologic al fiecrui soi, precum i de vigoarea plantei.
Prin tieri se va urmri un echilibru ntre cretere i rodire, nlturndu-se anual tulpinile mai
vechi de 5-7 ani. Tototdat, se vor elimina ramurile ce ndesesc exagerat tufa, rupte, atacate
de boli i duntori etc.

Ramificaiile i prelungirile anuale ale tulpinilor de baz nu se scurteaz, deoarece se

nltur mugurii de rod.
Tierile mai au ca scop i ntreinerea tufei, care se realizeaz prin eliminarea de la colet a
tulpinilor mbtrnite, ndeprtarea a 1/3, 1/2 sau 2/3 din lungimea tulpinilor de 2-4 ani,
deasupra unei ramuri anuale viguroase
ntreinerea solului. Coaczul nu suport concurena buruienilor. De aceea, n primii ani dup
plantare solul se menine curat de buruieni prin praile repetate. Pe terenurile cu pericol de
eroziune, intervalele pot fi cultivate alternativ cu plante agroalimentare cu partea
comestibil n sol.
n zonele cu precipitaii de peste 750 mm intervalele pot fi nierbate, iar pe rndul de plante
se poate face erbicidarea.
Fertilizarea plantaiilor. Se face o dat la trei ani cu 40-60 t/ha gunoi de grajd, 400-600 kg
superfosfat i 300-400 kg sare potasic.
Anual, se aplic 300 kg azotat de amoniu la ha, n dou reprize, prima cu 2-3 sptmni
nainte de nflorire i a doua dup legarea fructelor.
Combaterea bolilor i duntorilor
Cele mai frecvente boli sunt antracnoza coaczului (Pseudopeziza ribis), finarea
(Spheroteca mass-mae), rugina coaczului (Cronatium ribicole). Acestea se combat la
avertizare, cu ajutorul fungicidelor Dithane M 45 (0,2%), Captadin 50 (0,2%), zeam
sulfocalcic (20%) n perioada de repaus i 2% n perioada de vegetaie, zeam bordelez
1% i alte fungicide existente n comer.
Principalii duntori ai coaczului sunt: Sfredelitorul ramurilor (Sesia tipuliformis), pduchi
estoi, afide i pianjeni (tabelul 30).
Acetia se combat att n perioada de vegetaie, ct i n perioada de repaus cu diferite
insecticide. Reducerea rezervei biologice de boli i duntori se realizeaz i prin msuri de
igien cultural i agrotehnic.

Particularitile maturrii i recoltrii fructelor

Maturarea fructelor are loc ealonat n ciorchine, dar diferenele sunt de numai
cteva zile. Alegerea momentului optim de recoltare se face n funcie de specie i
destinaia produciei.
Recoltarea se poate face manual sau mecanizat. n general recoltatul manual se
efectueaz atunci cnd fructele sunt destinate consumului n stare proaspt.
Recoltarea se face cu rahis, pe timp rcoros, n ambalaje de capacitate mic (0,5
-1,0 kg) sau maxim (5-6 kg).
Recoltatul mecanizat se realizeaz cu ajutorul unei combine speciale care au o
productivitate de 8-16 t/schimb.
Pentru uniformizarea maturrii i uurarea desprinderii bacelor se recomand
stropirea plantelor cu ETHREL (300-500 ppm), cu circa 5 zile nainte de data
recoltrii, sau cu alte substane biostimulatoare.
Coaczele fac parte din grupa fructelor foarte perisabile, de aceea, imediat dup recoltare
se recomand pstrarea acestora n condiii optime (T=0C, U.R.= 90-95% etc.).

COACAZ RUBEN

Caracteristicile plantelor

Este un soi nou deosebit de valoros obtinut in Polonia la Institul de Cercetari pentru
Pomicultura si Floricultura Skierniewice in 2005 fiind recunoscut ca unul dintre cele mai
bune soiuri. Detinem licenta exclusiva pentru comercializare in Romania pentru acest soi.

Este recunoscut prin capacitatea mare de productie, rezistenta la boli fungice si ger, si
marimea fructelor depasind majoritatea soiurilor cunoscute.

Planta are o cretere relativ viguroas formeaza tufe de mrime medie cu lstari cu port
erect.

Tufa este de forma rotund poate ajunge la 120 cm nlime destul de compact cu ramurile
portrivit de ramificate.

Inflorescenele sunt de lungime mijlocie-mare (5-7 cm), destul de compacte iar florile de
marime mijlocie-mare de tip campanulat clopotiforme.

Este un soi autofertil.

Caracteristicile fructelor

Fructele sunt formate din ciorchini care sunt de lungime medie-mare 5-8 cm i au greutatea
medie de 4-5 g. Boabele sunt sunt de marime foarte mare cu gretate de 1.12-1.16 g in
medie.

Au forma sferic uor turtit i diametrul n medie de 12,8-13 mm la frutele mari.

Fructele sunt de calitate deosebit nu se scutur uor i nu plesnesc la maturitate. Au

uniformitate ridicata.

Este un soi de mas cu gust dulce acrior foarte placut i apreciat cu un raport echilibrat
ntre aciditate i zahr. Pulpa fructului de culoare verde deschis este suculent, potrivit de
consisten i acumuleaz maximul de caliti gustative la coacerea deplin.

Potenialul productiv este ridicat, produce abundent nc din primii ani de la plantare. D
producii ridicate i constante an de an.

Maturitatea de recoltare.

Este un soi tardiv cu maturitatea de recoltare a fructelor la mijlocul lunii iulie pana spre
sfarsitul lunii.

Este un soi cu rezisten ridicata la ger si boli, rezistent la finare si rugina dar si la putregai.

Importanta culturii coacazului

Coacazul negru este specia pomicola care creste sub forma de arbust fructifer cu deosebite
avantaje in cultura fiind o specie rustica ce se extinde in cultura tot mai mult in tara noastra in ultimii
ani.
Coacazul creste sub forma de tufa si se adapteaza usor la majoritatea tipurilor de sol si clima din
tara noastra.
Este tot mai cerut pe piata datorita fructelor sale foarte sanatoase care sunt cea mai importanta
sursa de vitamina C avand o concentratie de pana la 7 ori mai mult decat in lamai sau alte fructe.
Deasemea se consuma pentru multiplele beneficii pe care le aduce sanatatii mai ales pentru bolile
de inima, circulatie, ficat, cancer sau alte boli fiind unul dintre fructele longevitatii.
Coaczul are o deosebit importan datorit faptului c:

intr repede pe rod;

se regenereaz repede i triete 15-20 ani;

are un potenial biologic ridicat;

este o specie cu o plasticitate ecologic ridicat;

se poate cultiva pe suprafee ntinse, dar i pe suprafee restrnse n gospodriile populaiei;

fructele au o valoare alimentar ridicat; coaczele negre conin: 9,5% zaharuri, 2,1% acizi;
0,9% proteine, elemente minerale, vitamine, vitamina C-150-300 mg% etc.;

fructele se pot consuma n stare proaspt, dar i industrializate sub form de suc, sirop,
compot, marmelad, gem, jeleu, lichior etc.;

din anumite poriuni de plant (frunze, fructe, lstari etc.) se prepar medicamente i ceaiuri
pentru diferite afeciuni (gastro-intestinale, hepato-biliare, renale, cardio-vasculare etc.).

Cultura coacazului negru

Cerinte fata de factori de mediu

Temperatura:
- temperatura medie optima in vegetatie 17-18 C
- rezistent la ger, suporta pana la -30C

Lumina:
- este iubitor de lumina, dar reuseste si in conditie de semiumbra

Umiditate:
- specie de climat umed si racoros
- este pretentios, necesita cel putin 700 mm precipitatii,
- nu suporta excesul de umiditatea atmosferica ridicata

Sol:
- prefera solurile mijlocii spre grele, luto-argiloase, permeabile, fertile,
- pH 5-6,8, panza de apa freatica sub 1,2 m
Plantarea:
- epoca de plantare toamna si primavara, in repaus vegetal
- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale)
- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii.

Gropi

La plantare:

Lungime x latime x
adancime = 35/35/40 cm

- Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul.

- Se mocirlesc radacinile amestec gunoi de grajd pamant de
telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul.
- Se fertilizeaza cu: mranita, ingrasamant complex NPK.
- Se uda cu 6-10 l apa.

Fertilizarea solului:
- plantati tinere (2-3ani), fertilizari faziale cu azot
- plantatii mature se recomanda aplicarea anuala de azotat de amoniu, superfosfat la care se
adauga periodic, la 2-3 ani gunoi de grajd.
Particularitati de crestere si fructificare:

Coacazul negru este viguros, are muguri mari, dispusi relativ echidistant pe ramura. Fructifica
pe ramuri lungi si buchete, pe ramuri se gasesc muguri vegetativi, micsti si floriferi.
Inflorirea este timpurie, in prima parte a lunii aprilie, inflorirea avand loc simultan cu infrunzirea.
Exista soiuri autofertile, insa si autosterile, de aceea se recomanda asocierea a cel putin doua
soiuri. Polenizarea este entomofila (albine, insecte), si indiferent de tipul soiului, polenizarea
incrucisata asigura o mai buna legare a fructelor.
Intrarea pe rod se face din anul 2-3 de la plantare, iar potentialul de productie este de 5-8 t/ha.
Longevitatea plantatiei este de circa 15 ani, iar a tulpinilor in cadrul tufei de 5-6 ani.
Taierile aplicate coacazului:
- In primavara anului II, inainte de pornirea vegetatiei, din tulpinile formate in anul precedent
se retin 5-6 mai viguroase si mai bine amplasate, iar restul se suprima in intregime. Daca
plantele au o crestere slaba, se retin numai 1-2 tulpini, iar restul se taie in cep. In cursul lunii
mai, din lastarii aparuti in zona coletului se retin 4-5 pentru formarea tufei, iar restul se suprima.
- In anii III, IV, V se pastreaza cate 3-4 tulpini noi, formate in anul precedent din zona coletului,

care se adauga tulpinilor deja existente. Este necesar ca aceste tulpini sa fie alese in faza de
lastari, concomitent cu plivitul lastarilor de prisos pentru o mai buna luminare a tufei. La
sfarsitului anului V, tufa se poate considera pe deplin formata. Tulpinile de 3-4 ani se elimina
complet.

Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si

daunatorilor la coacaz negru.
FENOFAZA
AGENTUL PATOGEN
Repaus vegetativ
La umflarea mugurilor
La aparitia frunzei a 3-a

Boli: Antracnoza, fainare, rugina, etc.

Daunatori: paduchele din San Jose, oua de afide,
acarieni, insecte defoliatoare, sfredelitorului tulpinilor,
insecte defoliatoare, etc.

La aparitia inflorescentelor, cand

toti buton florali sunt liberi
La inflorire
Cand fructele au ajuns la
marimea normala
Imediat dupa recoltare

Atentie!!!
Tratamentele pentru agentii patogeni enumerati in tabelul de mai sus se pot
achizitiona de la firma noastra, la sectiunea "Tratamente Fitosanitare".

Cultura murului
Cerinte fata de factori de mediu
Temperatura:
- este pretentios la temperatura, atat in perioada de vegetatie cat in timpul iernii
Lumina:
- nu suporta umbra,
- randurile vor fi orientate de directia NS, iar pe terenurile in panta randurile vor fi pe curbele de nivel.
Umiditate:
- zonele favorabile sunt unde precipitatiile anuale depasesc 750 mm.
Sol:
- prefera solurile semigrele argilo-nisipoase, bogate in substante nutritive,
- pH 6,2-6,5, cu panza de apa freatica sub 0,6-0,7 m.
Curenti de aer: se recomanda amplasarea plantatilor in locuri adapostite sau infiintarea unor perdele de protectie de
protectie.

Plantarea:

- epoca de plantare toamna sau primavara in repaus vegetativ

- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale)
- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii.

Gropi
Lungime x latime x adancime =
35/35/40 cm

La plantare:
- Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul.
- Se mocirlesc radacinile amestec gunoi de grajd pamant de telina si apa,
pentru un mai bun contact cu solul.
- Se fertilizeaza cu: mranita, ingrasamant complex NPK.
- Se uda cu 6-10 l apa.

Fertilizarea solului
Dupa infiintarea plantatiei, prima fertilizare de baza se face la 2 ani, dupa care se repeta din 2 in 2 ani. Ea consta in
3-4 kg/m gunoi de grajd 30-40 g/m, sare potasica 30 g/m superfosfat. In anii in care nu se aplica fertilizari de baza
cum am mentionat mai sus, se aplica ingrasaminte azotat de amoniu in cantitate de 20 g/m, distribuit in doua
reprize: 2/3 din cantitate se aplica primavara timpuriu si 1/3 in timpul infloritului.

Particularitati de crestere si fructificare:

Inflorirea are loc simultan cu al zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile in functie de soi, ultima decada a lunii mai si
prima parte a lunii iunie.
Desi majoritatea soiurilor sunt autofertile, polenizarea incrucisata asigura obtinerea de productii maxime si de calitate
superioara.
Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpi iar ca epoca de maturare murul se
recolteaza de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie, in functie de soi.
Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productia de fructe se ridica la 12-15 t/ha, iar
longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.

Taierile aplicate murului:

Imediat dupa plantare se scurteaza tulpinile la inaltimea de 15-20 cm.
In anul urmator se efectueaza o taiere de formare, primavara, dupa ce pericolul de inghet a trecut, cand se aleg 2-3
tulpini din cele mai viguroase, care se scurteaza la 1,2-1,5 m. Pe parcursul verii toate cresterile se conduc si se
paliseaza cu grija. Cresterile laterale se raresc la 3-4 pentru fiecare tulpina si se taie la 20-25 cm lungime. Restul
cresterilor inclusiv cele ramase de la plantare, se indeparteaza de la suprafata solului. Vara cand tulpinile ajung la
inaltimea de 60-70 cm, se aleg max. 6-7 lastari bine dezvoltati, amplasati distantat si se conduc pe spalier. Restul
lastarilor se suprima.
Primavara anului III tulpinile alese inca din perioada de vegetatie a anului precedent, care acum au varsta de 2 ani,
se taie la inaltimea corespunzatoare sistemului de conducere.
Incepand din IV de la plantare si continuand cu urmatorii, in functie de dezvoltarea tufelor se vor alege un numar mai
mare de tulpinii (6-8) si se va proceda in acelasi mod.
Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor la mur.

FENOFAZA

AGENTUL PATOGEN

Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza, etc.

Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna
acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor, etc.

Repaus vegetativ

Umflarea mugurilor, Infrunzire

Inaltarea inflorescentelor
Inceputul infloririi, Scuturarea petalelor
La marirea normala a fructelor
Dupa recoltare

Ingrijirea afinului
Cerinte:
Afinii se dezvolta cel mai bine pe soluri acide, cu un pH situat intre 4,5-5,5, dar suporta soluri cu
un pH de pana la 7. Corectarea aciditatii se poate face prin inglobarea in sol a unui amestec de
rumegus de conifere si/sau turba precum si alti corectori de aciditate.
Plantarea afinului:
Groapa de plantare trebuie sa fie de aproximativ 50 cm diametru si 30 cm adancime. Se
extrage 1/3 din solul respectivei gropi si se amesteca cu turba sau rumegus preumezit. Pentru a
asigura un drenaj mai bun, la amestec se poate adauga si o lopata de nisip. Inainte de plantare
se recomanda scurtarea tuturor ramurilor ce depasesc 15 cm. Dupa plantare se adauga un strat
de 2-5 cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de 30 cm. Distanta intre plante trebuie sa fie
de 0,5-1 m, pentru a forma un rand compact sau de 1,8 m pentru plante individuale.
Tundererea afinului:
1. se indeparteaza ramurile bolnave, ranite sau uscate.
2. se taie ramurile subtiri, crescute prea des sau pendente.
3. ramurile mai batrane de 3-4 ani se indeparteaza de la baza, lasandu-se 6-8
lastari vigurosi/tufa.
Tunderea se poate face numai in repaus vegetativ. Deoarece se poate intampla
ca pe timpul iernii varfurile ramurilor sa inghete, cel mai indicat este ca tunderea
tufelor sa se faca la sfarsitul iernii, inainte de inflorire, cand aceste vatamari se
pot evita.

Cultura zmeurului
Cerinte fata de factori de mediu

Temperatura:
- prefera temperaturi pana la 17 C.
Lumina:
- este pretentios fata de lumina,
- in zonele inalte se prefera expozitiile sudice, sud-vestice si estice,
- in zonele de campie se vor alege expozitiile nordice sau nord-estice.
Umiditate:
- 800-900 mm precipitatii anuale,
- nu suporta seceta, nici apa stagnata in sol,
- necesita multa apa in perioada iunie-august.
Sol:
- nisipos, lutos, sau luto-nisipos, argilo-nisipos,
- pH de 5,6 - 6,8.
Plantarea:
- epoca de plantare toamna (inainte de instalarea ingheturilor persistente),
primavara (inainte de dezmugurit).
- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 0,5 m intre plante pe rand
(pentru plantatii familiale).
- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii.

Gropi:
Lungime x latime x
adancime = 35/35/40
cm

La plantare:
- Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul.
- Se mocirlesc radacinile amestec gunoi de grajd
pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact
cu solul.
- Se fertilizeaza cu: mranita, ingrasamant complex
NPK.
- Se uda cu 6-10 l apa.

Fertilizarea solului
Toamna anului II:
- 4-5 kg/m gunoi de grajd, 40 g/m superfosfat, 30 g/m sare potasica.
- ingrasamant fazial (in vegetatie): 20-30 g/m azotat de amoniu dat in doua
reprize (inaintea porniri in vegetatie si perioada formarii si cresterii fructelor).
Particularitati de crestere si fructificare:

Zmeurul, in primul an de cultura diferentiaza lateral mugurii micsti, iar in al

doilea an fructifica si apoi lastarul care a fructificat se usuca. La zmeur sunt si
soiuri remontante care sunt capabile sa fructifice in septembrie pe varful
lastarilor de crestere.
Planta are o longevitate de 15-20 de ani, iar lastarii de 2 ani.
Zmeurul intra devreme pe rod, practic din anul doi de viata, cand asigura
productii de 1-2 t/ha. Insa productia poate varia intre 5-8 t/ha, in functie de
soi si de agrotehnica aplicata.
Taierile aplicate zmeurului:
anul II:
- se taie la nivelul solului tulpina cu care s-a plantat drajonul (are 2 ani).
- se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaza la 1 m inaltime.
- se inlatura celelalte tulpini, fara sa se lase cioturi.
anul III:
- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit (cu varsta de
2ani).
- se aleg alte 8-12 tulpini de 1 an pentru fiecare tufa sau 20 tulpinii la metru
liniar.
- se scurteaza tulpinile la 1,3-1,4 m iar daca varfurile sunt degerate sau
uscate, se taie pana la partea sanatoasa.
anul IV:
- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit (cu varsta de
2ani).
Instalarea spalierului:
in primavara anului II:
- la soiurile cu tulpini de 1,30-1,50 m inaltime, care se autosustin, se
foloseste spalierul cu un cuplu de sarma dubla
- la soiurile cu tulpini lungi de peste 1,60 m, trebuie folosit spalierul cu doua
cupluri de sarma paralele. Primul cuplu de sarma se fixeaza la inaltimea de
60-80 cm, iar al doilea cu 50-70 cm mai sus. Printre sarme se introduc
tulpinile fara a se lega.
Perioada de maturitate
- timpurie - decada II iunie

- mijlocie - decada III iunie

- tarzie - decada III august - decada I septembrie
Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si
daunatorilor la zmeur.

FENOFAZA

AGENTUL PATOGEN

Repaus vegetativ

Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina,

antracnoza, etc.
Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna
acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor,
gandacul fructelor, etc.

Umflarea mugurilor,
Infrunzire
Inaltarea
inflorescentelor
Inceputul infloririi,
Scuturarea petalelor
La marirea normala a
fructelor