Arhitectura Si Materialele

Arhitectura si materialele
6. metal
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
OMA, Seattle Public Library

Arhitectura planului liber, a transparentei, si a lejeritatii
Raspunde necesitatilor spatiale cauzate de dezvoltarea industriala:

spatii ritmate, clare, precise, de largi dimensiuni: prefabricarea structurii halele si cadrele
repetabile (fabrici, gari, centre expozitionale, magazine)
Crystal Palace, Londra, 1851

Metalul +sticla + ascensorul= arhitectura zgarie-norilor
Osatura metalica dezvoltata in 1871 de William Le Baron si ascensorul cu dispozitiv de siguranta

produs de Elisha Otis fac posibila noua tipologie constructiva ce ia nastere in Chicago.
Fair Building, Chicago, William Le Baron Jenney, 1891

Metalul ca imagine/brand/simbol
Lloyds Bank, Richard Rogers, London, 1978-86
Fuji Center, Kenzo Tange, Odayba Island Tokyo Bay

Salah El-Sadek
Centre Pompidou, Renzo Piano & Richard Rogers, Paris, 1977

METALUL
Produsele siderurgice sunt realizate din fier si carbon, rezultand, in functie de cantitatea
carbonului fonta si otelul.
Fierul: element chimic ce rareori se gaseste in stat pur (meteoriti si anumite roci din
Groenlanda). In stare pura nu are aplicabilitate, in comert se gaseste Fier technic, ce contine
carbon 0.008%
Fonta: derivat din fier si carbon, cu concentratie de 1.7-6.6% Carbon. NU ESTE FORJABILA si se
foloseste doar TURNATA deoarece este FRIABILA si nu se poate prelucra mecanic
Otelul: Fierul este predominant, concentratia de Carbon este <1.7%, si contine si alte elemente
(crom, etc)
Alte metale utilizate in constructii:
Aluminiu, Cupru, Zinc, Staniu, Plumb, Titan
SCURT ISTORIC
Utilizat initial pentru unelte metalul apare in sec 14 i.H.

Bronzul precede fierul ,istoric vorbind, deoarece se putea topi la cuptoare normale de lemn
(900-1000C).
Fierul insa necesita 1535C si corodeaza in contact cu apa, ceea ce a dus la folosirea lui de-abia
din sec 8 i.H. nu era topit, ci incalzit pana la o stare plastica ce permitea sa fie batut si
compactat in forma dorita. Prin caliri succesive (introducerea rapida a elementului incandescent
in apa rece) suprafata devenea mai dura si mai rezistenta.
In evul mediu se dezvolta si raspandeste tehnologia, ajungand inspre finalul perioadei sa
produca fonta turnarea in forme.
In sec 18, odata cu inventarea masinii cu abur, fonta ia un avant producandu-se elemente de
serie: coloane, profile, scari, console.
Elementul constructiv tipic fontei este coloana turnata conform desenului, cel tipic fierului
dulce, si apoi otelului , este grinda
Henri Labrouste, Biblioteca Nationala din Paris, 1865-68 coloane din fonta
Trei aspecte imbunatatite ale fierului dulce (premergator OTELULUI) fata de fonta:
1.schimbarea aspectului elementelor structurale utilizarea profilurilor, importanta sectiunii
obiectului
2.adaptarea arhitecturala a materialului la punerea in opera asamblare posibila prin perforatii,
suruburi, nituri
3. aspectul comercial difuzare, catalogare, standardizare
Ferdinand Dutert, arhitect, Victor Contamin, inginer, Galerie des Machines, Paris, 1889
Deschidere 115m
Cu otelul se trece la alta scara si

materialitate
-sudura inlocuieste insurubarea
- elementele prefabricate de
scara mai mare, capabile sa preia
eforturi considerabile, sa ofere
modularitate, eficienta dar si
expresie estetica de o larga
varietate
Frank Gehry, Guggenheim Museum Bilbao structura otel, acoperire Titan

PROCES DE PRODUCTIE
Fonta
= minereu de fier, carbune (cocs) si calcar (dolomit)
Introdus in furnale, la 1800C => fonta si cenusa siderurgica (folosita apoi ca agregat usor in
betoane speciale)
Fonta obtinuta direct din furnal poate fi retopita pentru producerea otelului sau a fontelor
comercializabile (turnate), fiind mixate cu diferiti aditivi:
-Fonta gri: contine grafit, folosita pentru turnare, are 6% Carbon, Siliciu, rezistenta variaza si
depinde de adaosul altor elemente: nichel, crom, cupru o fac mai rezistenta la coroziune si
caldura
-Fonta alba: contine cementit, este dura, foarte rezistenta la uzura, Carbon pana la 4%, este
folosita la obtinerea otelului deoarece nu este turnabila (ramane pastoasa mult timp pana sa
devina lichida)
-Fonta in cochilie: fonta gri turnata in forme metalice
-Fonta maleabila: fonta alba tratata chimic, are caracteristici intre fonta si otel
-Fonta cu grafit sferic
-Este folosita pentru elemente NESTRUCTURALE: inchideri, sobe, rezervoare, radiatoare, boilere,
conducte de canalizare
CARACTERISTICI
Rezistenta buna la coroziune chiar fara tratament al suprafetei

Rezistenta ridicata la rupere prin compresiune (350-450N/mm2)
NU REZISTA LA INTINDERE!!!
ESTE FRAGILA se rupe
Caracteristicile depind de continutul de Carbon si eventuali aditivi (rezistenta, plasticitate)
LUCRABILITATE SI ASAMBLARE
NU POATE FI SUDATA!!!
Fonta alba in special nu se prelucreaza cu ustensile mecanice, este turnata in stare topita,
fontele gri sau negre pot fi prelucrate, insa NICIO FONTA NU POT FI PRELUCRATE PLASTIC
Legaturile se realizeaza prin bulonare, nituire, lipire este nevoie de planificarea detaliata a
partilor ce trebuie legate
Cu mare dificultate se pot gauri pentru eventuale conexiuni ale produselor finite
PROCES DE PRODUCTIE
Otel
= fonta din furnal este transportata si turnata in stare lichida in cuptoare/ convertitori pentru
transformare in otel
decarbonizare in cuptoare Siemens sau electrice (e necesar combustibil) si Convertitor LD ( se
folosesc reactiile chimice)
CARACTERISTICI
= fier, carbon, siliciiu, mangan, sulf, fosfor si altele
Rezistenta la intindere si incovoiere aproape la fel de ridicata ca cea la compresiune
Rezistent la lovituri nu se fractureaza
Lucrabil la temperaturi inalte
Poate fi taiat si lucrat in stare solida
Poate fi sudat
Caracteristicile nu se modifica in timp
Poate fi protejat de coroziune prin zincare, smaltuire sau lacuire
Este bun conductor termic si electric, iar temperatura de topire este inalta
Fiind produs in mediu controlat, caracteristicile mecanice sunt constante
Avand structura compacta nu absoarbe umiditatea, praf, miros, este igienic, nu emana substante
toxice
PROCES DE PRODUCTIE
Permite realizarea de constructii usoare (fata de beton si piatra), cu mai putin material si costuri
mai mici pentru fundare
Executia structurii portante este rapida, iar sectiunea elementelor constructive este redusa
ATENTIE LA PROETCTIA CONTRA FOCULUI chiar daca este ignifug, este necesara protejarea
structurilor portante. Chiar si temperaturile scazute pot cauza diminuarea rezistentei,
fragilizarea materialului
CLASIFICARE
Compozitie chimica: otel obisnuit extrausor: tuburi, table, buloane (%C<0.1%)
- usor: cuie, armaturi (%C<0.2%)
- semidur: masinarii (%C<0.4%)
- dur: roti, cabluri, tiranti (%C<0.9%)
-extradur: cutite, ferastrau, agrafe de prindere, menghine
(%C<2%)
Cu cat continutul de Carbon este mai mare materialul este mai dur si fragil, cu cat este mai
scazut, materialul este mai moale si plastic.
Otelurile de constructie sunt in principal Fe360 si Fe510 (determinati de rezistenta minima la
intindere)
CLASIFICARE
Compozitie chimica: otel special are in constitutie siliciu, mangan, nichel, crom, molibden,
tungsten - ce confera diferite caracteristici mecanice si chimice.
Dupa criteriul utilizarii:
Otel pentru unelte (special, rapid)
Otel de constructie -> cu carbon, calit, autocalit, inoxidabil:
- Cor-Ten (stratul oxidat din suprafata il protejeaza), Ex-Ten
- inoxidabil: continut scazut de C, dar Crom>12-18% - de asemenea Nichel sau Molibden ce
ofera protectie la coroziune si acizi, oferind stralucire si rezistenta mecanica superioara. Insa, NU
SE MAI POT SUDA, si costa foarte mult
Marcio Kogan, Sao Paolo - corten
Mies Van Der Rohe, otel cromat
Herzog & De Meuron , Signal Box, Basel

Herzog & De Meuron , Signal Box, Basel

PRELUCRAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
Dupa tratamentul termic al lingourilor, odata ce materialul are caracteristicile dorite, se trece la
formare:
-forjare la rece sau cald
-matritare prin presare
-laminare rulare prin cilindri
formare:
-profilare asemanatoare laminarii insa se folosesc cilindri profilati
-plasmarea concava analoaga profilarii, insa adauga si a doua directie, curband obiectul
formare:
-profilare asemanatoare laminarii insa se folosesc cilindri profilati
-plasmarea concava analoaga profilarii, insa adauga si a doua directie, curband obiectul
-indoirea la rece a placilor sau tuburilor
-trefilare la rece trecerea fortata a materialului prin gauri entru a obtine sarme, armaturi,
bare de diferite diametre
Sunt doua faza de prelucrare: produse semilucrate de sectiuni diferite (patrata, dreptunghiulara,
plata, profilata, tubulara) si produse finite
PRODUSE FINITE : grinzi, placi, tuburi
Profilurile: roduse laminate la cald cu sectiuni diferite: I,H,U dimensiuni normate si

standardizate
aripi simetrice
racord rotunjit
h=80-600mm
elemente structurale
primare
se pot suda, prinde cu
buloane, cuie, placi
Tabla cutata
-groasa= 3-50mm, l=3m, L=18m

-subtire= profilate, ondulate, ceea ce le creste
rezistenta pe directia incovoierii, grosime < 3mm;
folosite pentru plansee, fatade, pereti mobili
-zincata= protejate de coroziune datorita zincului,
grosime < 2mm, l=1.5m, L=5m acoperisuri, planse,
pereti, profile, jgheaburi
-pliata= pliuri succesive, grosimi de 0.56-8mm, l=18m;
sunt de obicei zincate sau plastifiate pentru rezistenta la
abraziune, lovituri, intemperii, agenti chimici: fatade,
acoperisuri, iar cele grele pentru plansee
-trase/imprimata: sunt plate pe o parte si pliate pe
cealalta; grosimi de 3-12mm, format standard 1x2,
1.25x2.5, 1.5x3m. Folosite pentru scari, pasarele
-din otel inoxidabil=0.5-1.2mmm
OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91









http://vimeo.com/27247000#

Tuburi
-cu sudura: obtinuti din table groase, rulate pe cilindri si sudati in lungime sau in spirala
-fara sudura: laminati la cald sau rece in sectiune patrata/dreptunghiulara/rotunda

au rezistenta mecanica mare
pot fi folositi pentru stalpi, sau drept cofej pierdut si umpluti cu beton
APLICATII IN CONSTRUCTII
-structuri portante cadre, tridimensionale, spatiale, pe cabluri

-acoperiri, fatade
-armaturi
-profile pentru ferestre, usi
ASAMBLARE, IMBINARE
-cuie, suruburi, nituire
-dezavantaje:
-greutatea excesiva pe care trebuie sa o suporte (piese ingrosate pentru a compensa sectiunea
redusa prin perforare
-rigiditate redusa a cuielor sau niturilor
-timp si costuri ridicate pentru trasarea si
gaurirea pieselor
-dificultate in modificarea si ranfortarea
osaturii
-usurinta ruginirii prin infiltrarea apei
Insurubarea e folosita pentru constructii
temporare
Gustave Eiffel, Tour 1889, img Clement Serrat, Julien Mundry

Sistem de imbinare: sudura
Monolitizare executie atenta

ATENTIE la deformarea partilor sudate (cauzata de incalzirea si racirea suprafetei de contact)
Lipirea
-Cu produse siderurgice, materiale sintetice si plastice
Prinderea
-pentru materiale maleabile table usoare sau foi metalice sunt prinse prin pliere sau cu agrafe
Mario Botta, Termele de la Arosa

Herzog & De Meuron , depozitul Ricola

Profile structurale
Structuri usoare grinda-stalp

De preferat, in caz de forte din directii diferite, ca
unul din elemente sa fie continuu in nod (de obicei
este stalpul) v. imbinari structuri lemn!
Pentru coloane/stalpi profiluri simple sau
compuse
La baza au o placa sudata pentru a se conecta la
plansee/fundatii
Sectiunea depinde de necesitatile constructive si
estetice
Profile structurale
Grinzi
a. Profil lung, b. IPE cu aripi inguste, c. HEA seria usoara, d. HEB seria
normala, e. HEM seria ranfortata
Grinzile principale = cele mai utilizate sunt IPE, HE sau cele compuse
Contravantuiri= structuri reticulate din profile U, L, tuburi si grinzi HE
Grinzi de plansee sau acoperire= profile dublu T sau grinzi spatiale legate
direct cu grinzile portante
Elemente pentru fundatii
Plinte pe care se ancoreaza structura de otel si ancoraje => atentie la
protectia contra coroziunii
Elemente pentru plansee
Tabla cutata foosita drept cofraj pierdut
Elemente structurale:
Fundare
Acoperire
ATENTIE la termoizolare si fonoizolare !!!
Fatade: panouri sendvis

ATENTIE la rosturi!!!
Panouri parament extern
Pereti divizori interni: pe suport de lemn sau

metal
Imbinarea grinda principala

grinda secundara
Imbinarea grinda - stalp
TRATAMENTE DE PROTECTIE
Emailare: acoperirea cu un strat vitrifiat, smalt portelanat; poate fi opaca, satinata, reflectanta,
neteda, rugoasa, colorata. Aplicabila pe otel, fonta, aluminiu, otel inoxidabil, cupru, metale
nobile.
Rezistenta la abraziune, coroziune, atac chimic, temperatura, foc, este igienic, usor de curatat
Lacuire: peste metalul tratat anterior pentru a deveni rugos
Plastifiere: pentru table cutate si zincate
Zincare, cromare: introducere in baie metalica zinc 450C, crom 1100-1300C
Contra focului
La temperaturi de 50-200C rezistenta creste, la 350C ajunge la rezistenta normala de 360N/mm2
la 550C se reduce la 145N/mm2 se deformeaza si cedeaza
Se aplica spume expandabile, ciment, lacuri
Contra apei
Lacuri
Zincare
ALTE METALE
Aluminiu constructii aeronautice, automobile, panouri sendvis

-rezistent la oxidare, usor, ductil, nu are rezistenta mecanica
-inalterabil in apa, rezista la agenti chimici
Poate fi anodizat(strat oxidat compact) sau lacuit(dupa anodizare) pentru cresterea rezistentei la
agentii atmosferici sau din motive estetice
Aliaje: duraluminiu, anticorodal, silumin, peraluin, cromaluminiu
Pot fi sudate, cu grija sa nu isi iarda proprietatea antioxidanta; pot fi lipite (nu au rezistenta mare
sar nu corodeaza) sau prinse mecanic (ATENTIE LA PUNCTELE CRITICE)
Staniu- rezista la coroziune, ductil, maleabil, slaba rezistenta mecanica, duritate medie
-folosit in aliaje: bronz, cositor,
-folosit ca strat protector al altor metale
Zinc- slaba rezistenta mecanica, fragil la temperatura normala, maleabil si ductil la cald (120200C), folosit in aliaje cu aluminiu, cupru, mangan sau titan
ALTE METALE
Cupru-rezistent, maleabil la rece, ductil, rezistenta crescuta la agenti atmosferici, oxideaza in

suprafata si devine verde
-folosit pentru acoperiri, tuburi pentru incalzire, fire pentru cabluri electrice
-folosit in aliaje: bronz(cupru si staniu) si alama(cupru si zinc)-folosite pentru manere, robinete
Plumb-mai mult maleabil deat ductil, se topeste usor, conduce slab caldura si electricitatea,
-are greutate mare, rezista la coroziune, fiind folosit in medii dificile
-se sudeaza usor, inatacabil de acizi, insa E TOXIC!!!
Jean Nouvel, Institut du monde arabe



RECICLARE
Metalul si sticla sunt reciclabile 100%
Exemple: limite structurale, expresie formala, utilizare eficienta, avantaje

Evolutie tehnologica sau redescoperire?
Mies Van Der Rohe, Seagram Building

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 Maria Duda



Mies Van Der Rohe, Seagram Building, img Zio Paolino Flikr
Simon Ungers &Tom Kinslow, T-House, Wilton, 1986


http://www.architectenwerk.nl/architectenpraktijk02/T-House
PTW &Arup, Cube - A space frame assembled on-site from 22,000 steel tubes welded to 12,000 nodes holds the cells in place and
provides a column-free structure with spans of 396 feet in either direction.
Herzog&De Meuron, Beijing Olympic Stadium






SANAA, House in plum grove








SANAA, House in plum grove, Copyright Jeremie SOUTEYRAT

OMA, CCTV Beijing

OMA, CCTV Beijing

http://www.building.co.uk/buildings/technical/metal-guruarup%E2%80%99s-chris-caroll-on-cctv-headquartersbeijing/3119008.article
OMA, CCTV Beijing

OMA, CCTV Beijing, Photos by Frank Palmer, Images by OMA

OMA, CCTV Beijing

OMA, CCTV Beijing, fotografie Iwan Baan










Bibliografie
http://unina.stidue.net/Universita%27%20di%20Roma%203/Architettura/desideri/Materiale%2
0Didattico/Workshop%202_RICOSTRUZIONE%20DELLA%20EX%20SERRA%20PIACENTINI%20AL%
20PALAZZO%20DELLE%20ESPOSIZIONI%20DI%20ROMA/RIFERIMENTI/
How Much Does Your Building Weigh Mr. Foster? http://www.imdb.com/title/tt1620785/
Birds Nest, Herzog and De Meuron in China: http://www.herzogdemeuron-film.com/
Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000
Se recomanda incrierea pe site-ul www.materia.nl pentru cautarea, informarea, tinerea la

curent cu inovatiile in materie de tehnici si materiale de constructie.

Arhitectura Si Materialele

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Arhitectura Si Materialele

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Arhitectura si materialele

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

OMA, Seattle Public Library

Arhitectura planului liber, a transparentei, si a lejeritatii

Raspunde necesitatilor spatiale cauzate de dezvoltarea industriala:

Crystal Palace, Londra, 1851

Metalul +sticla + ascensorul= arhitectura zgarie-norilor

Osatura metalica dezvoltata in 1871 de William Le Baron si ascensorul cu dispozitiv de siguranta

Fair Building, Chicago, William Le Baron Jenney, 1891

Fuji Center, Kenzo Tange, Odayba Island Tokyo Bay

Centre Pompidou, Renzo Piano & Richard Rogers, Paris, 1977

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Utilizat initial pentru unelte metalul apare in sec 14 i.H.

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Cu otelul se trece la alta scara si

Frank Gehry, Guggenheim Museum Bilbao structura otel, acoperire Titan

Rezistenta buna la coroziune chiar fara tratament al suprafetei

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Marcio Kogan, Sao Paolo - corten

Mies Van Der Rohe, otel cromat

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Herzog & De Meuron , Signal Box, Basel

Herzog & De Meuron , Signal Box, Basel

PRELUCRAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

PRELUCRAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

PRELUCRAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

PRELUCRAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

Profilurile: roduse laminate la cald cu sectiuni diferite: I,H,U dimensiuni normate si

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

-groasa= 3-50mm, l=3m, L=18m

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

OMA, Villa DAll Ava, Saint Cloud, Franta, 1984-91

-fara sudura: laminati la cald sau rece in sectiune patrata/dreptunghiulara/rotunda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

-structuri portante cadre, tridimensionale, spatiale, pe cabluri

Gustave Eiffel, Tour 1889, img Clement Serrat, Julien Mundry

Sistem de imbinare: sudura

Monolitizare executie atenta

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Mario Botta, Termele de la Arosa

Herzog & De Meuron , depozitul Ricola

Structuri usoare grinda-stalp

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Fatade: panouri sendvis

Pereti divizori interni: pe suport de lemn sau

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Imbinarea grinda principala