ION RUSU ABRUDEANU

NICATELE 111111EALULUI
FATA DE

SUFLETOL UECHIULUI REM

FAPTE, DOCUMENTE SI FACSIMILE

CARTEA

CARTEA ROMANEASCA;, BUCURE$T1

45.832 ,

www.dacoromanica.ro
 ION RUSU ABRUDEANU

iNCHINA ACEASTA CARTE, DREPT PRINOS DE RECUNOSTINTA DIN

PARTEA SA, CA ARDELEAN, MEMORIEI ETERNE A EROILOR SI
1NVALIZILOR DIN ARMATA VECHIULUI RhGAT, CAR' Cu ATATA
NOBIL AVANT 'SI-AU SACRIF1CAT VIATA SI 'SIAU SANGERAT TRUPUL
PENTRU ELIBERAREA ARDEALULUI DE SUB JUGUL UNGURESC.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Prezenta carie nu are nici o pretentie literara. Ea este destinatil
sa de$tepte interesul marelui public cititor, prin panca par docu-
mentar, asupra atitudinei $i actiunii anti-nationale, imprimata
conducerii partidalui national roman din Ardeal, in tot timpul
marelui rsboiu european, de afire nefastal austro-fil Alex. Vaida,
ca consimtimardal tacit, dar vinovat al d-lui Iuliu Maniu, eea-ce
explica' in mod firesc tinuta refractar politici lemeinice
de unificare sulleteasca $i de consolidare nationald din partea
potentatilor ardeleni, ajun$i stapani pe guvernul tdrii.
In al doilea rand volunud de fat& prin cuprinsul lui, sintetizeazii
revolta $i protestal mea impotriva spiritulai de destramare,
care Alex. Vaida i Iuliu Maniu, ca $i ceilalti exponenti ai parti-
dului national roman din Ardeal, au adarnicit opera de intiirire
a noulai slat intregit $i au compromis, zi de zi, prestigial $ibana re-
pulatie a Romans ilor ardeleni in ochii fratilor din vechiul regal,
cari cu data nobil avant $1 cu preful celor mai mari elite de siinge
$i avere au intrat in crancenul macel al lurnii, impin$i numai de
dorinta stanta de a ne desrobi $i de a ne da $i nouci, Ardelenilor,
putinta de a tr.& $1 a ne desvolta intr'o via libera i inde-
pendenta. Este strigeital mea de indignare impotriva bratalizdrii
uria$elor sacrificii aduse de vechiul regal pe altaral anillitii na-
tionale, ca $1 impotriva nepriceperii, a lacomiel, a ingratitudinei,
precam $i a tataror ofenselor aduse limp de 10 ani de ace$ti poli-
lica,stri, improvizati prin forta imprejararilor, salletulai entuziast,
generos, bun $i iertator al Romniet eliberatoare.
Ca roman ardelean, care de 40 ani trilesc pe pa mantul ospitalier
,si binecuvlintat al vechiului regat $i am fost deci in masura sa
constat $i s veld ca pro prii met ochi tol efluxul situ de sincera
dragoste $i patriotic interes pentru cauza suferintele fratilor mei
din Ardeal, cred ca nimeni nu-'mi va contesta nici dreptul, nici

www.dacoromanica.ro
4

datoria, de a respinge pe calea denut $i hotrui, loate

atacurile si insultele grosolane, ca care presa i arutmiti membri
ca pretentii de callara i educatie din particlal national nu 'Mee-
teaza s trateze de ani de zile-populatia a pe conducatorii politici
al vechiului regat, necrufind nici macar memoria marilor sal tar-
bafi de odinioarli, cari au de$teptat o nafie, au pica o tetra $i an
marit-o.
Din document ele sensationale ce voiu publica, ca $i din textul
bro$urei clandestine, prefafata de Alex. Vaida, apdruta la Viena
2n 1922 (anal incoronarii) sub titlul Ardealul Ardelenilor..."
pe care o voiu reproduce in intregime in partea Ill-a a lucrarii
de fatii, se va vedea cu vOrf $i indesat cum au n fries anii din-
tre conducatorii mandrului Ardeal s rilspanda caldelor
statornicelor sentimente frate,sti, ca $i jertfelor supra-omene,sti,
pe car? vec'hiul regal le-a adus, con,stient, pe altarul realizarii
idealului secular de anire a tuturor Ron-1,4,111r.
Pentru moment, iata o mostrtl dintr'o mie: Insua Ion I. C. Bra-
tianu, inteleptul $1 fericitul infapluitor al politicei instinclului na-
tional, n'a scapat de a fi rastignit de ace$ti cioclii ai ideii nafio-
nale. Gazeta Transilvaniel", vechiul organ ardelean, ajuns in po-
sesia $i sub directia lui Alex. Vaida, scria ca neriqinare in numcirul
salt din 13 lanuarie 1921 urtnatoarele:
Numele d-lui Ion Briitianu ramane pe veci peeetluit cu rt4inea
aceasta, cu actul de trdare fata" de Banatul romnesc".
Ion I. C. Brtianu, care plecase dela conferinta pacii $i parasise
ga vernal in toamna anulai 1919 tocmai din caaza a aliatii, prin
tratalul de pace, nu ne.aeordau Intreg Banatul, conform ca dispo-
zifiile categorice ale convenfiel politice incheiattl, la 4/17 August
1916, In/re Romania $i Puterile Antantei, era taxat de tradator"
de catre cine ai putea crede, stimate cititor? De catre cel mai veri-
tabil tradator al intereselor romiltze$ti, cum voiu dovedi ca an
lux de probe in cursul lucrarii mele , de catre Alex. Vaida,
austrofilul incarnat, care indatil ce l'a batut norocul, in necunoa-
sterea trecutului salt plicatos, sit ajunga, in Decembrie 1919, prim-
ministru al Romaniei Mari, a adoptat repede politica de sdrut
mina" $i a dat ordin reprezentantului d'atunci al Romaniei la con-
ferinta pitch (d. general C. Coanda) sit semneze, in numele guver-
nului ce prezida, tratatul ca ciuntirea Banatului faimoasa
clauza a nationalitatilor

www.dacoromanica.ro
 5

Guyer/1121 mull regretalulai Ion I. C. Brdtianu din 1921 nu fdcea

decal RI ratifice, forfat, marea gre$ald comisii de Vaida in Decem-
brie 1919.
De asemeni rdstigniri morale, din partea presei feird /Mu $i gird
saflet a partidului national, n'au fost scatifi nici nzarii luptdtori $i
animatori Take Ionescu $i pdrintele dr. Vasile Lucaciu, azi dispd-
rufi dintre noi, nici incercalul comandant de armate d. general
Averescu, nici apostolul neamului N. Iorga, nici slujitorii ne-
obosifi ai intereselor nafionale d-nii Vintild Brtianu, Ion G.
Duca i Octavian Goga, cel mai valotos $1 mai talentat reprezentant
al Ardealului de azi, cari tofi au luat o parte atilt de vie $i ln-
semnald in marea luptd pornitii pentra Iiirgirea hotarelor fdrii $i
triumful politicei instinctului nafional.
Cu tot desgustul, pe care 21 simt in sufletul mea, las sd mai
urnzeze aci o noud probe)" de mentalitate ardeleand: Sever Bocu,
acest vecinic pomanagiu al tuturor guvernelor romane$ti dela anal
1905 Incoace, pe and era ministru al Banatului, Intr'an expozea
Malt In adunarea generalii a partidalui national din jadeful Timis-
Torontal, finutd in ziaa de 26 lunie 1929,1$1 permitea el, nemer-
nical, care considerd generafia de sacrificii a Romaniei de mur-
drie a trecutului", scl se exprime astfel despre d. Vintil'a BM-
tianu, ce fui partidului liberal:
Trecutul meu este mai romnesc deck al lui Vintild Brii-
liana. El, dacd n'ar fi mostenit ministerul, ar fi azi un inginer,
care, poate, nu 'si-ar castiga nici painea zilnia, fiind-c5
e lipsit de cap".
Ori-ce comentar este de prisos.
Dacd mai adzug cd, in Noembrie 1927, child Cel Atotputernic
a chemat, pe nea$teptate, la salmi sdu pe acel, care fusese infe-
leptul patriot Ion I. C. Bratianu, se feicea in anele pilrfi nizlefe ale
scumputui Ardeal dovada celui mai abject canibalism politic, trd-
gandu-se clopotele din larnurile catorva biserici romdne unite"
In semn de bucurie pentru disparifia tiranulai ortodox", cili-
toral va avea jalnica oglindd a simfimintelor ce desonoreazd Ar-
dealul alai fafd de vechiul regal, cat $1 fafcl de ilustra familie a
Brtienilor, a cdrei viafd este, pentru orice minte luminatcl, intim
impletild ca Male actele mari dFn istoria desvoltdrii Romniei mo-
derne, it:cep/sir& dela 1849 $i pand In zilele de azi.

www.dacoromanica.ro
6

Cunosc prea bine resorturile suflete$ti ale imensei majoritali a

Romilnilor ardeleni, stabiliti dinaintea rasboialui in vechiul regat,
ca stt am magderea c i ei, intr'un singar glas, rui vor intdrzia,
dadi se va simli nevoia, de a-'$1 uni protestul lor at al mea impo-
triva triailor sub-epigoni ai Ardealului de azi, ca.ri prin calla
excesiv al eu-lui lor, al unei megalomanii prost intelese $i re-
cule prin alambicul anei calturi ,si mentalitati straine, au crezut
cred ea pot sa-$i aroge dreptul de a imprima RomAniel Mari noui
indrumari de viald, dup calapodal .unguresc, ca au competinfd ne-
cesard ca s schimbe ei a$ezamintele unei fari stravechi, a Ord
istorie n'o cunosc decal din gazete, daca o cunosc, a unei
fari cu ideaban i bine stabilite $i care a fost in stare sa elibereze,
cu spada ei, Ardealul de sub Urania Ungarilor, fard ca toli ace$ti
politiciani grlibili sa se glindeascd c, jucdnd rolul unor mediocri
Herostrafi, aruncd asupra mndralui Ardeal un oprobriu, pe care
na-1 merita, $i o :vita lamina, care nu este $i nu poate fi cea
adevitratil.
Vechiul regal, infelegator, tolerant i dispus toldeauna la conce-
siuni, cnd e vorba de fratii din Ardeal, le-a cedat acestora in doud
rdnduri pasul intdiu la guvernarea in Decembrie 1919
lui Alex. Vaida $i in Noembrie 1928 lui Iuliu Maniu. Din neferi-
cire, s'a vdzut repede de toata lumea serioasa c ei n'au paid re-
prezinta ca pricepere $1 demnitate marile interese ale neamului,
incredinfate cotzducerii lor.
Ar fi insci o eroare, dads' s'ar crede cti d-nii Vaida $1 Mania, ca
$i ceilalli nzandarini prezumlio$i i imb.dcsili de o suficienta speci-
fied mesianismului de la Blaj, reprezinM, prin cele cloud gavernari
ale lor, intreg aportul de maned, inteligenta, moralitate $i capaci-
tate al Ardealului.
Toate categoriile i breslele sociale din farti sunt azi unanime
a constata ea guvernarea de pomind a d-ion Maniu Vaida a in-
$elal intreaga opinie pubiich $1 a distrus lode nade/dile de mai
bine din partea partidului national, dar ea n'a putut stinge credinta
ca in Ardeal mai exista $i alte force intelectuale $i morale deal
cele ale ghiftuitilor dr. R. Boil& dr. A.urel Dobrescu, Sever Bocu,
Emil Htegan, Tiberiu Vornic i alei efusdem farinae".
Personal sunt addnc convins ca in scuria vreme adevdrul $1 drep-
tatea spuselor mele se vor verifica complect. Cdci, dupd canz phtM
azi, Ardealul ne-a dat in politica farii elenzente de netagaduilli va-

www.dacoromanica.ro
 7

loare, ca Oct. Goga, fratii Ion $i Alex. Lapedatu, generalul Traian

Riowiu, G. Bogdan-Duica, dr. I. Lupa, dr. P. Groza, dr. Oct.
Prie, dr. Silviu Dragomir $i alfii, tot astfel un viitor apropiat
se va insarcina sii dovedeascg cii dincolo de munti mai sunt $1 alti
oameni vrednici, ca ravna de mimed, ca respectul adevarului isioric
$1 cari, plz$1 la treabli, vor $t1 sa restabileasc banal rename $i
prestigiul Ardealului de alta-data.
Ace$tia ins, este necesar sa se $tie n'au fient nici-odata
parte din laboratoriul" nenorocitului archiduce Francisc Ferdi-
nand, ande, Nina la asasinarea acestuia, se depanea o muncd exce-
siva' numai pentru Intarirea Austriei caiolice $i impotriva Romniei
$i a intereselor superioare ale neamului rornernesc.
Ardealul, mandrill Ardeal, a avat $i el parle de dureroasa glo-
rie ca tinzp de 7 ani, pad la izbucnirea marelui rlisboizt, .0 fie
reprezentat in acest laboratoriu" destractiv prin Rlex. Vaida, acest
geniu Mu al intregei politice romne$Ii ardelene dinainte $i dupii
ilisboiu. Ca laborant in acest laboratoriu", Alex. Vaida pus
la contributie lode puterile sale suflete$ti, spre a servi o cauza
stilling ca total de marile $i superioarele interese ale neamalui,
pentru-ca mai tarziu tot acest neam, lard' a-i canoa$te bine
trecutulTlin de plicate, sa-Ilmpartligasca de o generoastz amnistie,
Iticandu-1 prim-ministru al Romasniei intregite $i apoi ministra de
interne, cele mai 'Matte demnitati in slat, in care, departe de a-$i
fi ariz'tat dragostea de a consolida marea opera infliptuita impotriva
vointei sale, a pad tot posibilul ca s'o sllibeasca si s'o destrame,
in tovarii$ie ca banal $i nedespartital sau prieten Iuliu /Ylaniu.
Din cele expuse mai sus, cititoral va lnfelege pe deplin ros/al
aparifiei volumului de PP'.
Desigur, nu cu mima a$oarli m'am hotarit sii intreprind aceasta
manca ingrata. Dar interesal adevaralui istoric, care va trebui si
a$eze pe fie-care la local slat dupa merit, fiind mai pretios decal
ori-ce alte consideragiuni de fratie", ria itzgeleasa, a lost pentru
mine mai puternic $1 mai decisiv dec0.1 toate ezitafiunile de ordin
sentimental.
Sper cd generafille villoare vor acorda gestului mew valoarea
cavenita. Daca $i barbafli de talent, cari se vor simfi iademnati si
scrie istoria critica' a marelor evenimente din trecutul nostril apro-
piat, vor giis in cartea de fata un material bogat $i verified,

www.dacoromanica.ro
8

os/-enea/-a mea nu va fi fost zadarnicd $i va forma pentru miner

singura $i cea mai hrdnitoare rdsplatd.
* *
0 lucrare ca caracter istoric nu are nici o valoare, dacd n.0 at-
prinde documente indisculabile ca privire la chestiile, de care se
ocupd. Istoria este martora vremilor $i lamina adevdrului =ma(
expunerea faptelor se bazeazd pe realitd fi documentare
neindoelnice.
Acest deziderat a fost conductilor $i pentru mine. Spre a-1 in-
deplini, am reicolit diverse biblioteci: la Bucure5ti, Cluj, Sibiu,
Caransebq, Budapesta etc. Roadele au fost din cele mai mul(a-
mitoare.
N'am totu$i pretenfia de a spune c plicatele Atdealului lafd de
sufletul vechiului regat, de/-a rdsboiu $i pn azi, stint toate in$irate-
$i analizate in carlea de fafd. O asemenea opera ar necesita volume
intregi. Pot Ins afirma cif ea este pcind acum cea ntai compleeld
$i mai documentatd. Restul numai dupd un limp mai indelungat
$i ea o migliloasd Writings' se va pu/-ea aduna, in tnarele iteres
al istoriei nepartinitoare.
Fdrd mndoial, multe din documentele, ca care cititoral va face
cuno$tinfid, sunt extrem de interesante, usturdtoare, gray"? $i con-
cludente ca pri vire la conduita anti-romlineascli a unora din/-re
factorii conducdtori ai politicei ardelene din preajm,a $i din iimpul
rdsboiului, devenifi tolua in Rome tia Mare i generoasli cei ntai
pretenfio$i ai ei profitori.
In fruntea tuturor acestora figureazd, bine infeles, frondeur-uf
Alex. Vaida, din al cdrui cap habsburgic" a pornit toad otra va
politicei ardelene dintre anii 1907-1918, ca i loa/-e relele, de
care s'a resimfit $1 se resimte Inca politica internd a Romdniei
intregite. Aida' jduesc insli c in viitor, dupd-ce cercurile hold -
riloare din politica Romliniei vor lua cuno$1infd de loa/-e actele
destdinuirile din volumul de lap, ca privire la activitatea anti-
nafionald ,si criminald a acestui pretins mare patriot" de azi,
vor $ti indice drumul unei retrageri penitente, ca sa r.-$1
nt.ai permitd in PO studenfimei universitare sti-$1 la aere a el
face parte din generatia, care a sfaramat hotare, iar nu geamuri"
De-odard cu scoaterea in relief a atitudinei dubioase a pariidalui
national roma'n fafd ca politica instinctului national a vechittlui

www.dacoromanica.ro
 Q

regat, care formeaa obiectul principal al acestei lucrari, an socolit

ca ar fi necesar $1 instructiv, mai ales lata ca pretenfia nesa'bulta
a unor frunta4 ardeleni de a conduce ei, in preponderen ta, des&
nele noului slat roman, sa pun sub ochii acestora un manunchiu
de cunostinfe istorice, care s le serveascti ca un soiu de merinde
sufleteasca in cariera politica $i in nemsuratele Ion aspirafiuni,
insistand, mai ales, asupra giganticului aport al vechlutui regal
In marile evenimente, care au precedat $i urmat reisboiutui nostru
de intregire national?".
Acesta a fost gandul mea initial. Intinderea ci complexitatea ma-
ierialutui privitor la aceasta parte a istoriei trecutului nostru ar
necesita ins& volume intregi $i nu acesta este scoput carfil
de lap'. Daca voiu mai avea zile, sper sil umplu $i aceast lacuna!,
devenita necesard in imprefurtirile create de piedicile ce se pun
noului slat roman in drumul salt spre consolidare. Piin'atunci nza
voiu margini ca, in prezenta tucrare, sti ating numai in treadit
partite mai importante din nazuintele seculare $i permanente ale
Romaniei de eri de a veni in afutorul frafilor no$tri din Ardeal
pan la ultima $1 mareafa elapii a rasboiului de intregire nationald..
Din rezumatul succint ce va urma capitole, cititorii
se vor putea totu$1 lesne convinge c nimic nu indritue* pe frafii
ardeleni, molipsiti de anturagiul vitiat din lurid d-Ion Vaida
Maniu, sa ridice pretenfiunea de a conduce ei, in re-
hile ale Romaniel $i inchipue ca o $1 pot indeplinl cu
folos pentru far& Pentru aceast nes pus de grea sarcinii se mai
cer, pelage-I pricepere $i bun simt i peing doctoratul in jura"
dela Budapesta sau Cluj, o cultura genertila $i o temeinica
noa$tere a istoriei Munteniei fi Moldovei, care, prin unirea lor
.dela 1859, ne-au dat Romania midi de eri, iar aceasta, gratie
lepciunei conducatorilor ei, Romania Mare de azi. Lipsa acestei
.elementare, dar imperative culturi politice, s'a dovedit cu prisos-
Inca ca incalculabile pagube morale $i materiale! in gayer-
narea lui Vaida din 191911920, ca $i in cea de pomind a lui Maniu
din 192811930. Bani grei, cari insumeaza miliarde, s'au cheltuit
din vistieria far ji cu barbieria din laboratoriul reformatoric al
acestor doi Herostrati.
Dupa mine, cea mai folositoare i mai urgent lectura pentra toti
acei politiciani ardeleni, cart i,si permit sa-$1 la azi aere tutelare
asupra vechiului regat, sunt in prima Unie Letopisetile" vechilor

www.dacoromanica.ro
lo

cronicari munteni i moldoveni, apoi Analele parlamentare", in-

cepad ca Divanurile ad-hoc din Muntenia $i Moldova, infiintate
prin art. 24 al tratatului din Paris (1856), care vorbese ca aid&
su fiel despre viata politicd din cele cloud Principate romdne$ti in
sfortlirile lor generoase $i nationale pad la unirea din 1859, apor
despre rtisboiul ruso-romlino-turc din anii 1877178, despre ridi-
carea Rondiniei la rangul de regat din 1881 $i in sfar$it despre
bate evenimentele, care au intiltat prestigiul Romdniei $i au pre-
gala calea intrtirii in rtisboiu, in August 1916, impotriva Austro-
Ungariei, mama noastrA a tuturora", cam se exprima dalas
ziarul Unirea", organul mitropoliei din Blaj, in numaral WU 79
din 4 August 1911.
Dacd Letopisetile" $i manual ele de istorie mai veche trebue-
cdutate pela librdrii, in schimb Analele parlamentare" stau gra-
lull la dispozitia tuturor deputatilor $1 seruztorilor in bibliotecile
Camerei $i Senatului, a$teptiind ca .aviditate sil se vazd onorate $i
consultate de parlamentarii nouilor pro vincii alipile, atat de plini
unii de ei Insisi. Dar oamenii fijad ocupati ca treburi mai rentabile,
add cd, odat ajun$i in Dealul Maropoliei, ei rut insenzneazd, Prd
aceastd culturd polilic, decdt o umpluturd regulameniard, un sim-
plu numdr, cum stint pasagerii camerelor dela Hoteluri.
Spre a inleitura, mdcar in parte, acest neajuns, am luat
pra-mi sarcina de a condensa in acest volum partite mai esentiale
din istoria vechiului regat, in legdturd ca relatiile $i sprijinul acor-
dat de ella toate timpurile Roma ilor din Ardeal, atilt de iubitt
de toad suflarea Romania de eri $i de azi.
In acela$i limp s'a impus atentiunei mete $i piles de a ilustra,
pe seama cititorilor din vechiul regat, prin dovezi indisculabile,
politica austro-fila sau habsbutgind, pe care an dus-o veacuri
dearadul fratii din Ardeal in detrirrzentul din ce in ce mai pti-
gubitor al politicei instinclului national, sin gura politica ma tui-
toare, care a incoltit $i s'a desvollat pe pdmatul liber al vechiului
regat, pad in anul 1916, cad '$i-a pus insd$i existenta sa in joc
numai de dragul Ardealului $i a realizdrii Intregirii nationale, pe
care Alex. Vaida $i Iuliu Maniu o visa $i ei, dar lucran s'o vazd
indeplinitd sub sceptrul Habsburgilor, nu sub dinastia natioludizaid
a Hohenzollernilor din Romania, pe depth; identificatti cu taate
aspiratiunile slinte $i legitime ale neanuzlui romaesc.
Manca, la care m'am supus, n'a fost tocmai u$oard, aci a ire-
buit sti-mi reimprospeitez cunostinta Umbel mag. /dare $i sil cilesc,

www.dacoromanica.ro
 11

in/re al/ele, $i desbaterile Parlamentului din Budapesta, apdrute in

Orszggyillsi Ertesit6", suplimentul Monitorulai Oficial ma-
ghiar, care apare sub titlul Badapesti Kzldny", precam $1 o in-
treaga literaturd de rsboiu post-belied, aparata in limbile ger-
mand, ungard $1 francea. In tot materialul cales, am cautat
filt ct mai bine documental, obiectiv $1 impartial. Daca pe ici-
colo a trebait set' descriu i sa caracterizez faptele pe numele lor
adevarat, n'am fdcut-o nici din una, nici din spirit de pallid.
Gilndul, de care m'am condas, a fost in prima linie sa redau eve-
nimentelor suflul lor adevarat, scotand adevdrul la iveala prin
filtral discerndmOntulai istoric.
* *
E posibil ca unii cititori zicd $i poate ca drept cavOnt
cd nu e lacru /ramos, nici politic, de a mai vorbi $i ma ales de a
stdrui sii se mai vorbeascd despre la$itatea moral/i, de care au
dal ata/ea probe unii dintre conducatorii fratilor ardeleni in timpul
riisboiului mondial, ?wide i dupd intrarea RonuIntel in actiane.
Exact de aceia$i pdrere am lost $1 eu ani de zile dearOndul, ca
toate ca toate e$irile violente, lipsite
$i de eleganta $i de bun simt, arancate de /mil deputati ardeleni
In /ata barbatilor politici din vechiul regat, ca toatei inventia
$i par vaid-istd" a cavatulai de regtian", cu toate epitetele de
Ciocoi", Greer, Bulgari", Greco-Bulgari" $i Tigani", asvar-
lite in plin Parlament, in discutii partkulare sau in presd, lard
umbra de spirit sau talent, in obrazul colegilor lor din regal, ca
load merztalitatea ungureascd, unilaterald $1 antipaticd, ca toad
nepregatirea, nepriceperea ci saderile, pe care o convietuire mile-
'lard, cot la cot ca Ungurii, a impregnal malle sullele ardelene,
fal$ificandu-le adevdrata lard sulleteascd.
NW $1 presa afilialli politicei guvernulai Maniu a rdmas scan.-
dalizata de limbajul birgiresc ci lipsit de &laical/lined; intrebaintat
mai ales de ziarul Patria" din Cluj, organul oficial al parlidului
national din Ardeal, care, in numdrul sdu din 5 Aprilie 1930,
improa$cti vechiul regat ca sageata epitetului de greco-tig-
nime", etc.
D. Pamfil Seicaru, directoral ziarulai Curentul", respingea in
numaral sdu din 19 Aprilie ca urmaloarele cuvinte energice aceastii
profanare:

www.dacoromanica.ro
12

dau seama confratii dela Patria" cd profaneazd unele senti-

mente, pe care, dacd nu le impartAsesc, oricine este obligat sd le
repecte...
.... Greco-bulgdrimea vechiului regat, FanariotiL Tiganii regateni? Nu se
poate oare sd sfarseascd data aceastd improscare cu insulte, atunci
cdnd este mai necesar ca oricdnd sa porneascd tocmai din lirdeal
semnul cuviintii si al iubirii pentru acest vechiu regat, care nu acceptd
sd 1-se denumeascd isbucnirile de durere legitimd romdnism greco-
bulgar? Dacd un moment confratii dela Patria" si-ar face un examen
sever de constiintd, sunt sigur cd s'ar rusina de aderarea la metoda
invrjbirii romdnestil"
Tot atunci ziarul Cuvantul", de sub directia d-lui Nae Ionescu,
scria:
...Greco-bizantino-tiganimea, pentru a epuiza intr'un singur cuvin-
tel intreaga gamd de argumente deslAntuite impotriva ori-cdrei ac-
tiuni, care debordeazd capacitatea de rezistentla a politicianilor ardeleni,
insemneazd, ide obiceiu, ca continut, o simpld injurAturd de mama sau
altceva similar. Nici un fel de alt continut nu'i-se poate da...
...D. profesor N. lorga, la un moment dat, a putut sd-si aminteascd
glorios de picAtura de sdnge bizantin, pe care o are in vine, WA sti
fie mai putin prin aceasta reprezentantul simbolic a/ sufletului nostru.
national. Pot oare voinicii cu pricina, excluznd aceastd picAturd de
sdnge, din cultura lor, sd calce pe urmele acestui mare dascd1 de sensi-
bilitate romfmeascd? Si este deajuns atata pen tru a fi roman si mal ales.
un bun si folositor roman? Nu, bine inteles I
...Si atunci, iatd cum o simpld incapacitate de vorbire 5i de exprimare
in limba folosit mai mult sau mai _putin cotidian, cu titlul de limbd
maternd, poate creia un cuvtint si cum un cuvAnt poate fi lipsit de
continut, uscat, chircit si tdiat de legAturile necesare lui cu mintea
cu sufletului omului, ptind la reducerea lui la rolul interjectiei primi-
tive, animalice, a proniatelor cu coadd rdsucitd incti pe crengile co-
pacilor pAdurilor primitive. Sunt simple cuvinte voinicesti".
Dar pentru a ilustra $i mai mull iragica mentalitate a unora
dintre intelectualii ardeleni, las sd urmeze aci c'dle-va randuri din-
tr'o corespondentd, pe care o gdsesc publicald in ziand Ordinea"
din 19 Aprilie 1930 i in care se relateazd cum se exprima la
tren un senator national de-ai d-lor Vaida $i Maniu:
...La statia Rug, s'a urcat in vagon un parlamentar guvernamental
de Somq, ludnd locIntr'un compartiment, unde se aflau doi domni
si o doamnd.
Tot timpul cat a durat drumul dela Rag la De/, parlamentarul a
desvoltat o adevdratd conferintd.

www.dacoromanica.ro
 13

Ca sa ne dovedeascd nationalitatea sa de romn, a vorbit numai

in limba maghiara. Si-a inceput conferinta Cu o asprd critica la adresa
liberalilor, necrutAnd nici morlii nici chiar pe Ion I. C. Brdtiatut,
celor vii adresandu-le insulte si blesteme. Parlamentarul in chestie
era si preot.
Dupd aceea a inceput sA analizeze situatia din partidul national-
tdrAnist, incept:1nd cu cdinele dela justi(ie", d. lunian. Acesta ne-a
fdcut mult rail, nu ne baga in seamd si nu ne-ascult nici o rugare.
Dar bine cd am scdpat de el. Ca sa ne dovedeascA dreptatea ce o avea,
ne-a spus ca a intervenit chiar el pentru cineva dela tribunalul Salagia,
unde era ,,un alt aline de regdtean". Acesta a fost inaintat la Curtea
de Apel din Oradea, dar in locul lui a fost trimis alt cdine de regd(ean".
La un moment dat acest parlamentar guvernamental a isbucnit astfel:
,Vom scilpa In curdnd si de regtiteni, ctind vom avea autonomia Ar-
dealalui, did atunci nu vom mai avea nevoie de el $1 nici rage
nu ne trebue!"1).
O mentalitate identicii am avut tristul prilej s'o constat personal,
vara trecutd la balle Buzia, i la un alt parlamentar national:
depatatul dr. Mihai Pop din Satu-Mare, deasemeni unit". Con-
tagiunea e mare, dacd nu chiar generaM, in saul credinciosilor
bisericei unite" ca Roma.
Cu lode aceste addnc jicnitoare accese de dragoste ardele-
neascd", care, dela 1920, and Alex. Vaida a aruncat in fata func-
tionarilor trimi$i din vechiul regal in Ardeal epitetul de lichele",
de$i multi luptaserd pe front $i erau distin$i ca crucea ordinalui
Mihai Viteazul", se inmultiaft In pro gresie aritmeticii, de
mulle-ori mi-am zis, ca ardelean, cui data nfptuit Rom4-
nia Mare, ar fi nedelicat lucru din parte-mi, ba chiar o cra-
zime inutil, ca In loc sd scuzez toate acesle lipsuri ale fratilor,
de care e vinovatd numai vi/regia soartei noastre de pn mai eri,
ca in loc de a fi buni $1 toleranti, In loc sui rahuirn ca totii sil ne
.canoa$Ienz mai deaproape, sui ne iubim $i stimdm, In loc sd ne
bucurdm de marele $i istorical act al unirii reale a tuturor Romd-
nilor, puniind toat mima $i toate fortele noastre comune, spre a
contribui la consolidarea noalui slat intregit, in loc de Maid aceastd
mundi constractivii $i sil ne etaldm lipsurile $1 sllibi-
cianile, sil ne hulim i ponegrirn reciproc, factindu-ne de r4sul
Ungarilor $i al tuturor strdinilor.

1) Senatorul vizat de corespondentul ziarului bucurestean pare a fi

preotul unit" Aurel Biltiu, mare aderent al lui Bacchus.

www.dacoromanica.ro
14

Ap am meditat eu in adancul con,stiinfei mele ,si ap am si pro-

cedat ani intregi. M'am stdpgnit i mi-am invins an de an revolta
sufleteascd, de care eram cuprins in /ala multelor nemeritatelor
ofense, pe care Ardealul d-b, Maniu i Vaida le aducen su/lela/id
entuziast, nobil ci pdrintesc al vechiului regal. Sufeream in mine
ceam, speriind mereu o schimbare in bine, care va aduce o
atitudine mai civilizatd ,si mai fraleasca din parlea intelectualilor
ardeleni, inregimentali in partidul nalional, PM de asa zi,sii re-
g6teni".
Ca dovald c a,sa am procedat, las sa urmeze ad cate-va ran-
duri scrise de mine, la 1921, in volumul meu intitulat: RomAnia
rsboiul mondial. Contributiuni la studiul istoriei fasboiului no-
stru, Bucuresti, Librria Socec, 1921", la pag. 509, capitolul XX.
Sub tidal Un cuvant sincer catre fratii din Ardeal", *earn
urmdloarele aprecien:
Consider drept o datorie sufleteascd ca, de incheierea acestei lu-
crdri, sa adresez un ultim si sincer cuvant fratilor mei din Firdeal, artt-
tfindu-le, pe baza unei indelungate experiente de ziarist practicatd in ogo-
rul national cu inimd si cldurd timp de 30 de ani in presa din Bucure,Ft1,
cum trebue sd priveascd ei mdreata operd de azi a, Romaniei Mari, aceastd
admirabild piramidd, ridicatd din voitele jettfe ale neamului nostru,
ditd din sute de mii de trupuri si sfintitd cu un potop de suferinte, de
lacrimi si de siinge.
Mormintele modeste ale parintilor i stramosilor mei din cimitirul
Abrud-Satului sunt mdrturie cd rndurile acestea sunt esite din sufletul
leal si entuziast al unui ardelean, care azi, cdnd s'a facut dreptate neamu-
lui romnesc, nu mai are altd dorintd decdt aceea de a vedea cd armonia
si !mina intelegere domnesc intre fratii sdi de acelasi sAnge.
.Dacd aceastd armonie binefacatoare ar stdpdni toate inimile romnesti,
desigur cd rAndurile de fat'd nu 'si-ar mai avea niel un rost. Dar, din
nenorocire, nu este asa. Mai mult ca oricand, pizma si ura s'au vdrilt intre
noi azi, cand al/ern atid de mult de hicru, atal de multe de indreptat
si de curdtit, cand ne sta inainte o operd imensd si pe care nu o vom
putea duce la bun sfdrsit cleat prin colaborarea tuturor fiilor nearnului
nostru.
,,lata deci scopul acestor randuri: Sd ne reculegem, stt ne revizuim
con.stiintele si sd ne asezdm pe muncd serioasd pentru consoltdarea Ro-
mfiniei intregite. Oricare ar fi fost pdrerile unora inainte de rdsboiu si
oricare ar fi invinuirile, pe care ni-le putem aduce unii altora, sd incestdm
odat cu recrimindrile si sd nu ptingdritn memoria a ceea-ce a fost frumos
si curat in acest rdsboiu, sd nu aruncdm umbrd asupra urmei luminoase,
care a rdmas dupd ansul.

www.dacoromanica.ro
 15

in aceasta privinta ma adresez in special iubitilor mei frati din

Ardeal, cari, amestecandu-se in luptele dintre partidele politice din regat
pe tema rasboiului de eliberare, comit, din netunoasterea reala a impre-
jurarilor, greseli nepermise i aprecien i nedrepte".
Asa am inteles eu tactica, pe care trebuia s'o urmeze dupd rds-
boiu toll Ardelenii, fie cei locuiau in Ardeal, sau in vechiul regid.
De dragul acestei lactice de pace si fratie 'mi-am infranat de
pornirea de a reactiona impotriva ingratiludinei si atacu-
rilor nemeritate $i de mulle ori infurioase din tabc7ra partidului
national ardelean lap de bilrbatii conducdtori ai vechiului regal.
Ori-ctzt eram de scarbit, am trecul ca vederea ci peste eleganta de
limbal a d-lui Vaida, care, in 1921, aruncase majorild(ii din Ca-
mera averescand epitetul de plosnite" sub forma cd s'a luptat
el cu tigrii. dela Budapesta, necurn cu plosnitele dela Bucuresti",
iar in Camera liberald din 1927 isi pierduse infratata simtul de
pudoare, Inc& dela indltimea tribunei parlamentare trimetea in-
treaga majoritale In P(ortul) M(arsiliei), adic chiar acolo pe
nade iese ori-ce umand in primul el drum spre viata pli-
manteand.
51, Doamne, ate lacran i dureroase n'au mai auzit urechile mele
si n'au mai vdzut ochii mei pall in clipa, cand, desgustat $i
profund revolt& de aspectul hidos, pe care li da politi-
cei rotainesti elementul ardelean, reprezentat prin partidul na-
tional roman, m'am hotiirat sii pun mana pe condeiu, s protestez
$i sil scot .itz relief celebritatea eftind a unor iezuiti, idolatrizati de
poporul ne$tiutor, naiv i lesne crezdtor al mandrului Ardeal!
Insu$i faptul cd ilustrilor beirbati ai neamului, ca Ion I. C. Bea-
tianu, Take Ionescu, generalul Averescu, N. Iorga, Ion C. Grd-
disteanu etc., nu peat cinstea de a li-se alert candiclaturi, la
primele alegeri parlamentare, in Ardealul atat de iubit de ei $i
pentra a cdrui eliberare au luptat, au suferit $1 auincdruntit,ar fi
suficient ca sd zugrveascil in culori ce nu se vor $terge nici-odatd
intreaga nzentalitate politicd, nationald $i eclucativd a desrobitilor
pusi in fruntea faimosului consiliu dirigent. Acestei mentalitdti
nenorocite si de origine pur did a fost mo$tenit din
laboratoriul" archiducelui Francisc Ferdinand se datore$te si
lozinca archi-stupidd din 1921: Ardealul al Ardelenilor I", cd-
reia, in 1922, Vaida a tinut dea expresie si printr'o brosurd
-criminalii, de care m4' voiu ocupa pe larg in cursul acestei lucrdri.

www.dacoromanica.ro
16

Dar refuzul condamnabil $i monstruos de a nu participa, in

Octombrie 1922, la serbdrile Incorondrii primului rege al Rom-
niei intregite dela Alba Julia, dupd-ce acela$1 partid national ro-
ndat a Putt sd fie reprezentat, in Decembrie 1916, la incoronarea
regelui Ungariei Carol IV dela Budapesta prin Insu# d. dr. Teo-
dor Mihali, pre$edintele clubulai parlamentar roman? Dar scanda-
lurile degradaioare din Camera $i intrebain(area gazelor asfixiante
ca prilejul discatiei constitufiei din 1923? Nu este criminal oare
$i pactul incheiat la sfilr$itul anului 1925 de ceitre d-r Aurel Lazar
din Oradea Mare, ca reprezentant al partidului national, ca coma-
n4tii din fard, deci ca agentil Moscovei, pentru ducerea unei lapte
concentrice $i unitare impotriva guvernului prezidat de Ion I. C.
BrAtianu, concretizatd in 11 punce, destinate la subminarea in-
tregei noastre organizatiani de slat?
Sii mai pomenesc $i de gestul incalificabil al senatorului nafio-
nal dr. Alex. Aciu, azi prefect de Slagiu, care,in plithd Cameralde-
putatilor (1925), ande n'avea dreptul set* vorbeascd, 'i-a aruncat in
fatit marelui romiin $i profesor N. Iorga calificativul obraznic de
Grec"?
Am recut totu$i ingrijorat $i indurerat peste bate actele anti-
patriotice $i netzblitiile lipsite de logic?", ca 4 peste toatei incohe-
renia vorbelor $1 faptelor d-lor Maniu, Vaida $i a discipulilor lar.
Am let'sat mereu condeiul sti odihneascd, zicanda-mi:
D-zeu e mare, bun $i induridor. Poate o sei-i Indrepte $i pe
rilteicitii mei frati din AreLeal!
A venit insei un moment cdnd fra`na sldbea $1 nu htai prindea.
Demagogia desmeitatii $i primeldioasii din ultimii ani de opozitie a
partidulai national, care a culminat in adunarea dela Alba Julia
(6 Maiu 1928), dar care pulse adevdrate ravagii in mi/local WA-
nimei ardelene prin otra va ce se varsa zi de zi in sufletul ei naiv
$i credul lard de oamenii vechiului regat, cari erau prezentati in
culori mai negre decdt tiranii unguri, mi-a umplut sufletul de des-
tilde/de $i de indignare. Mil intrebam mereu:
Ce impulsuri demonice, ce forte apocaliptice imping pe fra-
(II mei pe acest drum al pierzeirii incon$tiente?
MINI =lid blitaie de cap, am deslegat insfeir,sit $1 aceastd e-
nigm4, care mi tortura intr'una: Cauza reald era: habsburgismul sau
austrofilismul, introduse in special de Alex. Vaida, laborant $i in-
formator asidua in laboratoriul" archiducelui Francisc Ferdinand,

www.dacoromanica.ro
 17

toate sufletele romanesti din Ardeal, atat din orase, cat si dela
pra. Numai aceasta molima politica, care, ca tot tratatul dela Tria-
non, mai dainue,ste i imbrobodeste Inca cape/ele unor anumifi
Ardeleni, este cauza tuturor relelor ce compromit cea mai stralacita
victorie a neamului. Gratie numai, su/letal animator, vecinic pri-
mitor si duios al vechiului regal, care a lmbratisat In toate vrema-
cu data caldura frateasdi pe toti emigrantii Ardealului pand
la fericitul rezultat al anirei politice ca patria mama, a putut fi
ani dearandul ranit si batjocorit, iar cei mai distinsi barbati de
slat ai micei Romeinii, autorii politicei triumfatoare a instinctului
national, terfelifi si prezentati ca antreprenori ai unei glorii efline.
Totusi am reusit, ca grea, ce e drept, dar am reusit sa mai /in
frtina "itz loc si sa nu lovesc Ma in iubitii mei frati, cari devekleala4
din ce in ce mai bataiosi, mai gird' rezerve si lard strata la gurtt.
Imi ziceam:
SA' mai astept, ca sa-i lucru pe toti patriotii", cari
cereau, la Alba lulia, guvernal ca preful revolufiei si al unei
expeditii fasciste spre Bucuregi, la care frica de ridicol 'i-a facut
insa sa renunte In ultimul moment!
In sfarsit, mutt asteptatul si fericitul eveniment s'a intamplat.
La 10 Noembrie 1928, Iuliu Maniu era sef de gavera, tar Alex.
Vaida, nzinistru de interne. Tara era data pe tnana a doi Romani
uniti" de con fesiune, esiti din scoala apostolicil a Habsburgis-
ca Maki vecinica lui pomenire.
Sa nu se creada c, fiirzd ortodox, vorbesc astfel din ura ce asi
.nutri-o Iota de Romdnii uniti". Departe de mine acest gaud
meschin si antinational. Eu m'am Invii(at sii iubesc si s stimez pe
loti bunii Ronzani, fie ei ortodoxi sau uniti". Sant insa un ad-
versar neimpacat al acelor Romani unifi", cari Intaiu lucreazd
La uniti" si numai in al doilea rand ca Romani. Pe acest salt
de Romani j consider ca un ferment de disolu(ie nafionala si,
dupli intima mea convingere, din categoria acestui /el de Romhni
unifi" fac parte Alex. Vaida Iuliu Maniu. De altfel cititoral
se va putea lesne convinge si el din noianul de dovezi ce cuprinde
volunuzl de PIN.
Curand clupil formarea guvernalui national-Nriinesc, prezidal
de Iuliu Maniu, am vazat noul minister era lovit dela incepait
de o traicd infirmitate de nastere. Neputinta organica a d-lui
.Maniu i a colaboratorilor sal de a se incadra In conceptia de pa-
Ion Rusu Abrudeanu 2

www.dacoromanica.ro
18

irie, m'a fi1cul repede sit' ma con ving Mai dreplate avea d. Oct.
Goga, cand imi spuneg ca In laboratoriul acestor oameni este com-
plect absentei ideia de stat din preocuplirile, care ii agitii In viata
publica', $i ra urmaresc incon$tient, ca an sentiment de du$manie
atavicii, insu$1 aparatul puterii de stat, chiar $i alunci cnd este in
mainile lor.
In fata acestui pericol nafional, era imposibil sa mai reziste mutt
incercala mea frnd sufleteascd, "Rai ales and m'arn convins a
ace$ti incon$tienti ocupanti ai vechiului regal aveau la pasivul lor
tapie de evident desfrdmare nationalii, ca cele urmelloare:
Au practicat dela incepalul gavernarii lor un marcat conf esiona-
'ism militant, reluand firul persecutillor habsburgice impotriva
religiei ortodoxe dominante $i a instilugunilor ei, In scopul de a
favoriza biserica greco-catolicii sau unita" a Blajului;
Au votat $i pus In aplicare o no.uti lege administraliva ca ten-
dinte MN regionaliste, care sil duca la destramarea unialtii sta-
(alai roma, chelluind in acest scop 21/2 miliarde lei angal din
budgetul sftaituit al etirii;
Au compromis Regenta prin introducerea putin elegantii $i in-
drazneatii in sanul ei a unei rude a lui Alex. Vaida i Mihai Po-
povici, cu gandul de a o transforma intr'un fel de consistoriu do-
cil $i sectar dela Blaj;
' i-au permis sa persecute pe functionarii regtiteni" $i sli mal-
trateze, din ordinal instrainatului ministru de interfte, plinei $i pe
invalizii de reisboiu, cari 2$i cereau drepturile, Inclcate In pi-
cioare de guvernul lor, care in acela$i timp imbuiba, gratie con-
cursulai interesal al lui R. Boi16, nepotal d-lui Maniu, ca pensil
de sute de milioane anual pe functionarii anguri, cari refuzaserd in
re petate randuri sa depunti juriimiintal de credinri statului roman;
Au infiintal in Ardeal faimoasele cele de voinici" pentru apd-
rarea onoarei guvernalui", deci a batliu$ilor, destiineali de malt
de partidele politice din regal;
Au lmpuscat in mod stupid $i criminal, la Lupeni, 30 de munci-
tori nevinovati, spre marea salisfactie a comuni$tilor, aliafii gu-
vernului Maniu;
Au dal pe coloni$tii macedo-roma i din Cadrilater pe mana Bul-
garilor, spre a-i schingiui i a le lu,a primaturile date In stpfinirea
lor de guvernele trecute;

www.dacoromanica.ro
 19

Au lasat elementul romanesc din Buco vina prada uneltirilor agi-

tatorulai ucrainean Krakalia;
Au aprobat gestul ticalos al primriei ora$ulai Hateg de a
schimba denumirea stradei Ion I. C. Brtianu prin acea a fostului
primar maghiar Musvngi, care, neputtind suferi tovetra$la por-
cilor de Valachi", s'a retras la Budapesta;
Au respins aprobarea deschiderii colectei pentru ridicarea unai
monument marelui Ion I. C. Brtianu in ora$ul Cmpulung (Mus-
cel), de unde au indepartat pariez i bustal ce-1 avea;
Au furnizat zi de zi probe neindoelnice despre politica tor de
destramare refuziind de a pune mana pe mis/re, spre
a a$eza i ei o caramidli la edificlul noului stat romaln, $1,1 datid
drumul apetitului milenar;
Au dus peste tot o politica' de invreilbire, in loc de a imbrtifisa p
politica de dragoste $i unificare sulleteascli, singura, care ar fi
putut sa- mai atenueze intrit catva,in su/le/ele desiluzionate, efectele
ravagiilor foamei milenare.
Set mai amintesc oare $i de ne mai pomenita risipa budgetarti
cu a$a numifii plimbdrefi" ai regimului Maniu, dintre cari
singur, d. I. Lugoganu, se spune c ar fi cheltuit intr'un an $1 10
luni de guvernare fantastica sumli de 80 milioane lei? Sau despre
scandaloasele comisioane de zeci $i sute de milioane, incasate de
diferifi partizani favorifi ai guvernului ca prilejul instralarii
statului (chibrite, telefoane, etc.)?
laid atatea $i altitea motive puternice, sub greutatea carom
'mi-am zis intr'o zi:
Destul cu considerafiunile i menajamentele post-belice, care
indestaseril condeiul in mail! M'am infrlinat destul, pentru-ca
pe tofi ace$11 laboranfi, saraci ca duhul, mici de fapte, dar mari de
patimi $i de stomac, sei nu-i cunoasca lumea in adevarata lor lu-
mina!
latii, pe scurt, ceea-ce m'a calduzit ridic valul ce-'mi chinult4
sufletul in Were $i sil dau drunuil sentimentelor mele de roman
ardelean unificat, sil dentasc pe tofi acei frafi ai mei din Ardeal,
cari na numai ca n'au aval credinfa in posibilitatea infiiptairii Ro-
ma iei Mari, dar au complotal ei ins4i in anticamera Habsburgilor,
au redactat memorii ceitre guvernele du$mane impotriva marelui
rege Ferdinand: I $i a fire$1ilor nazuinfe de unire a blurt. Rom4-
nilor infro sin gura faret, pe care, prin' toleranfa ci buntitatea

www.dacoromanica.ro
20

excesiva' a vechiului regal, au guvernat-o timp de 2 ani dupti sis-

temul contelui Tisza, tratand pe desrobitori ca pe ni$te simpli
cucerili $i odrasle ale Bizantiului!
Nici raposatii politiciani bulgari Stambuloff, dr. Grecoff, Nace-
vici i dr. Stransky, cari pe plimeintul Romaniei, ca ajutorul i san-
gele ei, '$i-au faurit libertatea nalionala, infiripand regatul Bul-
gariei de azi, nu au dovedit fata de gen eroasa Rontanie
ingratitudine $i lipsa de educalie politial ca d-nii Vaida i Mania
ceilalfi tovara$i ai lor din clip a, in care au ajuns, in Noembrie
1928, gestionan i ai intereselor farii.
Aceasta este adevarata raliune a apariliei volumului de MN.

Din studiul istoric ce urmeaza $i actele care 11 insolesc, cititorut

va vedea cat su fiel, cat nobil avant $i cate jerife a pus in bate
vremurile vechiul regal ca sa ajungem.la marea apoteoza a Ro-
maniei Mari de azi, apoi cum nici-odata d-nii Maniu i Vaida
n'au cerut sa' fie desrobili, urmarind $i azi in taina s'A se rup dekt
safull patriei mame, $i insfar$it motivele de Malt ordin moral
natiorutl, pentru care imensa majoritate a Romanilor ardeleni, stet-
ntai de mull in vechiul regal, sunt adversarii cei mai d4rzi
ai direcliei nenorocite imprimata partidului nalional de clitre cei
doui Herostrali: dr. Iuliu Maniu i dr. Alex. Vaida.
,Stiu prea bine al azi, allit d. Maniu, cat $i fostul meu coleg de
liceu, Alex. Vaida, dupa guvernarea de pomina, az care au com-
promis pentru multa vreme burial rename al virtuosului Ardeal de
altii-data, se vor sinchisi prea putin de ceea-ce cred ci slid des-
pre ilustrele lor personalitali Ardelenii stabilifi in vechiul regal.
Ambii conducatori de azi ai Romaniei Mari, instrainand cele mai
de seama disponibilitlig ale statului ronzart, adus prin politica lor
economica la sapa de lema, sunt azi pu$i la atlapost de ori-ce
lipsuri ci 1$i au asigurata o &draft* tihnitti ci bogatii.
Six- le fie de bine, vor zice unii. Eu insti, afilas la varsta de 60'
de ani, cred nemerit sei le amintesc urneitorul episod petrecut at
ocazia unirii Moldovei cu Muntenia:
La 1859, cand s'a desavar$it unirea Moldovei ca Muntenia, au
fost $i atunci nemultumiri fricliuni de o parte $i de alta, mat
ales din partea catorva frunta,si Moldoveni, cari 1$i vedeau peri-
prin unire, unele interese de protipendadii. Boerul mold.o-

www.dacoromanica.ro
 21

vean Nicolae Istrati, fost ministru de interne pe limpid domniei

Mihaiu Sturdza Vodd, a tinut chiar sa protesteze impotriva procla-
rrulrii unirli, ridiand la moia sa Rotopnesti din judetul Suceavar
langa Flticeni, o statue, care reprezenta o femeie in marime natu-
raid, plngnd de durerea ce-1 pricinuia rnarele eveniment.
Aceasta lalnica statue, din piatra ordinarli, am vazut-o
in vara anului 1899. Ea probabil ca mai exista $i azi ca o veci-
nica marturie a politicei monarchiei austro-ungare, care, prin con-
sulul ei dela Iasi, convinsese pe Nicolae Istrati sa se transforme
intr'o noaple din in/oca/ unionist intr'un darz anti-unionist, RI
scrie la 1856 o broxrd impotriva unirii Principatelor, sin gura
lucrare separatista scris atunci de un roman contra acestui slant
ideal national.
Este adevarat a d. Iuliu Maniu, care pretinde ea' la 1 Decent-
brie 1918 a adus el vechiului regat pe tipsie Ardealul robit,
eu aiu bine cum $i o va vedea cititorul , n'a ridicat azi,.
Bdcini sau la Blaj, nici o statue cu semnificatia celei dela
Rotopnesti, $i sper nu va incerca s'o ridice nici in viitor. A
lost doar cu mult mai preferabil unni asemenea gest compromitator
dispunii dup plac de budgetul unei WI de 50 miliarde lei,
Wand .0 se reverse cu imbelpgare Nilul budgetar in atatea $f
atalea buz'unare ardelene, mai ales unite", in care panil mat
eri-alaltaeri fluera neindurator crivatul mizeriei.
D. Itaiu Maniu i amicul salt Alex. Vaida sunt azi, farli
oameni fericiti". Ei mai au inset' o mare obligatie moral?!: S faca
ceea-ce a flicut boerul moldovean Nicolae Istrati, care, indata ce
s'a convins eel Austria perlicla it impinsese pe o cale gre,silli
in contra unirii celor cloud' tari surori, s'a ret ras lard esitare
pentru totdeauna din viata
Pacatele d-lor Maniu i Vaida impotriva unirii Ardealului at
patria -mam cum voiu dovedi lard posibilit ate de riposta
sunt mai multe, mai numaroase i fruilt mai krave decal ale boe-
ruldi Istrate. Din nenorocire, ele sunt confirmate azi chiar de
principalul vino vat, Filex. Vaida, care la pag. 29 a faimoasei sale
bropiri, prefatata i tipiiritli de el clandeslin la Viena, in anut
incoronarii 1922, declard categoric urmlitoarele:
... In anul 1917, Vaida, Maniu si altii sustineau sus si tare c ei n'aur
niinic comun cu actiunea Rom5niei si c sunt ferm decisi a croi Ardealului
o soartil proprie".

www.dacoromanica.ro
22

Jata pentra-ce lumea romlineascd a$teaptd din par/ea d-lor Ma-

niu i Vaida gestul de a se retrage din viafa politicd a Romaiei
Mari, plind mai e limp. El nu trebue sel uite ca dactl dol oameni
fldmtinzi nu sant de (loud ori mai fleimanzi cleat anal singar,
tloi pcdto$i la un loc sant de doad ori mai pktito,si decal anal
singar.
In viafa popoarelor se intdmpld cdte-odatd, mai ales in vremuri
de mari crize politice, ca bilrbafi, ca o mo#enire atavicd nu locmai
din cele mai fericite, sti apard in pia nuzlfimei febrile i lesne
creztitoare drept genii sclipitoare, inzestrate ca misiuni ad-hoc
de zlinele istoriei. Cand insd incoherenfa vorbelor $i a fa p-.
in fru nzai addnc in examenul scruldlor al opiniei pub/ice, se
inttimpld ca admira/orl fanatici sii plirdseascd la un moment dat
,,geniile" in$eldloare i s in mitsuri pentru inlocuirea fanto,selor.
Este exact cazul Herostrafilor Maniu $i Vaida, cdrora li-se re-
comandd asigure din vreme o retragere mai pu (in sgomoloasd
scutild de anume nepMceri sentimenitzle. acolo, Rorndnia Mare-
hrzit, dupd concepfla teosoficd a anallabetalui Sever Bocu, de
banal Dumnezea" le-a asigarat, din fericire, un traiu bun
imbelpgat, insii nu la guvernarea fril, ci, cam spune balada
lui Negru Voda:
Loc la nandstire
5i de pomenire!
Bucurelti, 15 Octombre 1930.
ION RUSU ABRUDEANU

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Pentru o mai buna coordonare a vastului material ce am adunat,
am impartit lucrarea mea in III prti. Partea I inftiseaza citi-
torului grija, dragostea frateasca i marele interes national, pe
care Principatele romane Muntenia si Moldova, apoi Romania
mica de eri, le-au aratat in mod constant fratilor din Ardeal, dear
lungul veacurilor si pana la infptuirea intregirii neamului. Partea
II demonstreaza, ca dovezi indiscutabile, chipul brutal, cu care a
inteles Ardealul, reprezintat prin partichtl national roman, sa ras-
punda-acestor sincere si inalte sentimente in clipele cele mai grele
ale neamului romanesc. Partea III arata lipsa de bun simt roma-
nesc si de oea mai elementar gratitudine manifested de acelasi
partid national fata de vechiul regat, in Romania Mare, a-tat in
opozttie, ca't i la guvern.
Este evident ca.* intr'o lucrare, care poarta titlul Ncatele
Ardealului fat de vechiul regat", partea I ar fi putut sa ltp-
se_asc. Acesta a fost si plana! mea initial. 0 intamplare neastep-
tat ins mi-a impus absoluta necesitate de a-mi complecta volu-
mul cu datele istorice ale partii I. Din clipa, in care un bun, ve-
chiu i distins prieten al meu, d. Leonte Moldo van, deputat de
cunoscut ca mimos luptator in miscarea nationala dinainte
de rsboiu 5i pasionat colectionar de documente istorice, 'mi-a
pus la dispozitie un document de o mare gravitate: o brosina clan-
destina, prefatata de dr. Alex. Vaida Voevod i tiparit de el la
Viena, in anal 1922, sub titlul Ardealul Ardelenilor...", in care
declara, ca o suprema sfidare, ca Ardealul a dus lupia lard
sprijinul i ajutoral celor din regal, cari se ariitaa extrem de
indiferente PO de tot ce il durea si It privea", publicarea partii
I mi-s'a parut o sacra datorie si tot asa de necesara si de impor-
tant& ca i partile U i III.

www.dacoromanica.ro
24

De altfel insusi cititorul va intelege acest imperativ, punndu-i

sub ochi numai cteva fraze din scelerata brosurd.
... Ardealul a lost toldeauna mai desvollat, atat din punct de
vedere cultural, cal si din punct de vedere economic, decal Priti-
cipatele, mai bine zis cleat regatul, asa c noi, Ardelenii, n'aveam
tecAuta in regat,iar cei din regat nu prea aveau dor de noi. TrAiam
unii lngd altii, frd sd ne am seama CA am fi frati"... (Pa-
gina 19).
...Pana la Mihai Viteazul si de atunci incoaci nici ,un domnitor
roman n'a incercat sd cucereascd Ardealul $i unirea tuturor Ro-
manilor .sub un singar sceptru sus figureazd nicairi in istorie, deci
Romnia a fost intotdeauna indiferentd si nepstoare fa t de
fatd de luptele noastre, fatd de durerile noastre"... (Pagina 20).
...Regatul si inslituflunile c,ulturale de tot solid din regat n'au
fdcut pentru noi nici-odatd vre-o ispravd mai mare. Nol am lost
aceia, cari, din punct de vedere cultural, am rcut pentru regat
tu mult mai mult...
Noi, cei din Ardeal, am fost intoldeaun.a independenfi de cei
din regat si nu ne-a legat de ei, din nici un punct de vedare,
nimic. Ca a fost asa, este cea mai band dovadd lupta dusd de catre
biserica gr. or. romana din Ardeal impotriva tendinfelor Patriar-
hatului sarbesc din Karlovitz, care facea sforfari sa sarbizeze bi-
serica. Am dus aceastd luptd MIA sprijinul i ajutorul celor din
regat, cari se artau extrem de indiferenti fat de tot ce ne durea
si tot ce ne privea.
Cei din regat incep s formeze pretenfiuni asupra Ardealulai
abia dupd-ce se conving cd Ardealul ar putea fi exploatat cu succes
de Care regat.
La cloud celor din regat de a stapani Ardealul, noi am its-
puns intotdeauna cu o nespus indiferent; mai mull, nu ne-am
pretat nici-odat sd rdspundem aoestui dor. Noi nici-odatA nu
ne-am identificat nici cu interesele, nici cu tendintele oelor din
regat... (Paginile 22 si 23).
...In tot timpal acesta n'anz pad nici o incercare sd ne apro-
piem de Romania i am refuzat ori-ce incercare a Romniei de
a ne cstiga de partea ei...
...Am considerat Ardealul ca fiind al nostru si am cassia, sd-1
menfinem pentru noi, ceea-ce ne-a

www.dacoromanica.ro
 25

cari cano,steau Rom,zia indeajans, nici

voiaa s auda de o anire ca ea i se gliseau foarte magi, cari tr4-
geau la indoiald ca am face parte din aceetz$i rasa', din acela$1
neam. Acest fapt reese dealtfel nu nunuzi din obiceiurile noastre,
din datinile noastre, care se deosebesc atilt de mull de acelea din
regat, ci ,si din caltura noastra specified, dar mai ales din organ,-
zafia noastrd sociala i ln chip batiitor la ochi din deosebirea ce
se constata Intre biserica noastrif $i cea din regat"... (Paginile
29 $1 30).
Brutala brosur, care, prin emanatiunile unei mentalitati moste-
nite din alte vremuri, palmueste in mod revoltator adevarul istoric,
ca i sentimentul national, nu putea ramne fr faspuns. Citi-
torul se va intalni cu ea in tot cursul acestel lucrari, publican-
du-i, in parten III, intreg textul, prin care Alex. Vaida incearca s
rastigneasca vechiul regat.
Din citirea textului ei, ca 0. a tuturor documentelor cuprinse
in prezentul volum si a caror gravitate nu va scpa nimnui, se va
vedea ca daca 1000 de ani de roble ungureasca atarna desigur
greu in cumpna vremii, ce lung si lent proces de transfortnri su-
fletesti trebue sa mai treac pn vom ajunge sa alipim Ardealu/
de regat in sensul larg al cuvantului. Deasemeni va mai rezulta
din citirea lor convingerea pentru cititori ca Vaida, pe care eu
consider ca pe un tradator de marca al celor mai vitale si supe-
rioare interese ale neamului nostru, a privit totdeauna infaptuirea
Romniei Mari drept o urit himera, uitnd ins c himerele de
al-La-data au devenit binefacatoarele i rentabilele realitti de
astzi.
Dacia indrzneala ar fi suficient ca sa acopere o crima, desigur
al Alex. Vaida ar fi alb ca omatul. Sunt insa pete, care, odat
zute pe fruntea unui om, ori-care ar fi cutezanta lui, incetul cu
inoetul trebue sa-si piece capul. Tata motivul puternic i pentrti
care, ori-ce va face Va/da de azi inainte, eu am adanca convin-
pre ca el nu va scpa de raspunderea i sanctiunea final& care
este mal apropiatA decat se poate crede.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA L
Cuprinde in esenta :
Luptele si nzuintele continue de unire ale neamului romanesc dela In-
chiegarea sa i pana In ziva infptuirii Romniei Mari.
Ortodoxismul i piedicele puse in calea lui de calvinismul ardelean si
catolicismul habsburgic. Nefasta sprtura data unitatii de Credinta
cu prilejul unirii" din anul 1698 a unei par a Romnilor din
Ardeal cu biserica Romei.
Sprijinul moral si material acordat in decursul veacurilor de Principatele
Munteniei i Moldovei, apoi de Romania mica de eri, cauzei natio-
nale a fratilor din Ardeal pana la actul unirii politice dela Alba
lulia (1 Decembrie 1918).
Nasterea, afirmarea i triumful politicei instinctului national, care, pentru
vechiul regat, a fost in toate vremurile o dogma imutabil i sfnta.
Rasboiul de intregire nationall

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I.

O SCURTA PRIVIRE IN TRECUTUL ARDEALULUI,

MUNTENIEI I MOLDOVEI
Poporul roman din Ardeal a fost timp de peste 1000 de ani in
vecinic conflict, pe viatd si pe moarte, cu poporul maghiar, adic
cu urmasii lui Arpad, cari, impinsi de betia emigrdrii si a cuceririi
-unui prnant mai roditor decdt stepele Fisiei, au reusit s ocupe 0.
sa se stabileascd treptat-treptat in Ardeal. Ungurii au ocupat Ar-
{lealul in patru rdstimpuri si anume: La inceputul veacului XI,
sub regele lor Sf. 51e fan, au pus stapanire pe Valea Somesului;
la sfdrsitul aceluiasi veac, sub Sf. Ladislau, pe Valea Mursului si
Tarnavei Mici pan in muntii Scuimei; la mijlocul veacului XII,
sub Geza II, pe Va.lea Tarnavei Mari pdnd la Olt, lar in timpaul
dormniei regeiui Andrei II, la ineeputul veacului XII/, Tara Barset
Trei-Scaunele Scuimei 1).
Formand o ras aparte si hind stransi ca intr'un cerc de fer
Intre popoare de alte origini, Ungurii simtiau instinctiv cd, pentru
era o chestie de viata de a Cauta s desfiinteze, prin fortd sap
prin asimilare, toate acek elemente strine, asupra crora impre-
jurari fatale le-au dat ascendentul puterii.
Aceasta este geneza nesfrsitelor lupte ce au avut loe vrame de
1000 de ani intre Romanii bstinasi si Ungurii nomazi.
Entuziastul istoric Nicolae Blcescu ne aratd c in cea dintai
.epoca a intemeierii Principatelor Trei romdnesti (1290) si a Mol-
dovei (1356) ambele aceste state s'au vzut mai intaiu amenintate
in nationalitatea i existenta lor politic& cand de Unguri, cand de
Dup mai multe si indelungate lupte, aceste pretentii cad

1) Vezi: Incercare de istoria Romdrillor pdall la 1382" de dr. Aug.

Burma, pag. 126-127. Bucuresti, 1912.

www.dacoromanica.ro
30

sdrobite de vitejia Romanilor. Dar lupte si mai mari ii asteapt cu

o natie g mai numeroasd si mai puternic, cu Turcii, cari nvalesc
la 1360 in Europa. Imprtia romano-bulgard cade sub izbirile
Turcilor la 1392.
Mircea cel batrizn (1386-1418), unul din cei mai mari si mai
vestiti voevozi ai Munteniei, reclama dela Turd aceast mostenire.
El voeste a intrupa toat Romanimea intr'un singur stat. Strivit
ins intre Unguri si Turci, Mircea este silit a f)rsi o parte din
cuceririle sale si a primi suzeranitatea Portii, cu care incheie, la
1393, un tratat, prin care asigura Romnilor urmatoarele drepturi:
De a profesa nesuprati religia lor, de a-si alege Voevozit st
de a se carmui independent, dup legile lor.
Dreptul de a face rsboiu sau pace 1).

DOMNI1 MUNTENIEI SI MOLDOVEI, APOI BISERICA ORTODOXA ZID

DE APARARE PENTRU ROMANII DIN ARDEAL

Istoria ne mai arat ca Mircea cel Nitras); care se intitula Domn

a toatii Tara romneascle, isi intindea stpanirea nu numai in su-
dul Dundrii, d si in nordul Carpatilor, unde 'i-se inchina Ducatull
Amlasului, al Fagrasului si Banatul Severinului.-Si unde se simtea
putperea aoestor Vozvozi, viata romaneascd lua avnt 2).
Intr'adevr, in vlmsagul luptelor ce au fost nevoiti s poarte,
mai ales cu asupritorii asiatici pentru apararea existentei lor na-
tionale, Romanii din Ardeal, pelang forta lor de rezistent natu-
ral& au avut norocul sa fie enorm de mult sprijiniti de Domniile
pmantene din Muntenia si Moldova. Istoria Principatelor duna-
rene ne dovedeste cd Domnii sau Voevozii lor, ca si biserica orto-
doxa si ierarhii ei, cu un cuvant fratii mai liberi, au avut mera;
gandul indreptat spre fratii lor oprimati din Ardealul vecin, iar,
cand imprejurarile erau favorabile, Domnii incercau chiar a-'si
extinde posesiunea in prtile ardelene si a elibera o parte din frati.
Se poate spune chiar ca existenta Principatelor Munteniet si
Moldovei, deci a Romaniei mici de pand mai eri, a fost singura /pa-

Vezi ,,Romiinii sub Mihai Viteazul" de N. Balcescu, edijia nouii de

Alex. Lapedatu, pag. 5 si 6.
(Vezi Patriarhul Romdniel dr. Miron Cristea, Inalt Regent" de I.
Rusu Abradeanu, pag. 465 (Discursul rostit de Patriarh in ziva de 20
Maiu 1929 cu prilejul serlArilor unirii dela Alba Iulia).

www.dacoromanica.ro
 31

Aza" de aprare si de incurajare a elementului romnesc

Ardeal, cu care au intretinut un frecuent schimb de elemente etnice.
Acest schimb s'a accentuat mai ales cu incepere din veacul XV,
cand, in urma unei rscoale in contra aristocratiei maghiare si a
egoistilor popi catolici, infptuit, la 1437, scelerata uniune a
celor trei natiuni (unio trium nationum), acea fairnoasa conjura-
tiune a Ungurilor, Scuilor i Sasilor, dirijat exclusiv impotriva
Romnilor, cari au fost despoiati de toate drepturile civile i po-
litice. Cnd nu mai puteau suporta noianul de nedreptti, batjocure
crime, Romanii ardeleni apucau calea codrilor si se strecurau
prin potecile tainiee ale Carpatilor la fratii lor din Muntenia si
Moldova, unde totdeauna au fast primiti cu cldur si dragoste
frteascii.
Pe msur ce Domniile pamntene din Muntenia si Moldova se
consolidau, se intrea i biserica ortodoxa, a crei credint o im-
partsiau toti Romnii, dei era in necontenit lupt cu catolicismul
impulsiv, ajutat in Muntenia de Unguri, iar in Moldova de Poloni,
popor eminamente catolic.
Invtatul nostru profesor d. N. lorga 1) spune c Ardelenii
aveau la inceput numai sate si preoti i ca vldiciile, adicd forta
principal a rezistentei Romnilor ardeleni, le-au fost date, la in-
ceput i cate-va veacuri dearandul, de fratii din Principate. Asa
apare in part& ardelene episcopul Macarie la 1397, doi ani dup
incheierea tratatului din Brapv (1395), in care Mircea cel batra
ni-se inftiseaz in conditii egale ca impratul Sigisnuznd (1387
1437) in lupta de aprare a crestinttii impotriva invaziunii tur-
cesti.
Rada cel Mare, Domnul Munteniei (1496-1508), care a adus
in tara pe Nifon, patriarhul mazilit de Turci al Tarigradului, spre
a organiza biserica romaneasc, a infiintat in satul Geoagiu din
Ardeal (jud. Alba) o episcopie, unde mai tarziu intalnim pe epis-
copul Cristo for.
Viata manastireasc a ptruns in Ardeal tot din trile romane.
Intemeietorul primelor mnstiri romane din Ardeal a fost clu-
grul Nicodim (t 1406), care a infiintat manastirea Prislop din tara
Hategului. Domnita Zamfira, sotia voevodului muntean Moise Voc

I) Vezi Sate $i pr2o(i" de N. lorga.

www.dacoromanica.ro
32

(1529-1530), o restaureaza i indata apare acolo un episcop ro-

manesc i altii dupa el.
O influenta binefacatoare asupra desvoltarii bisericil romane din
Ardeal au avut $i Domnii /Yloldovei 51efan cel Mare (1457
1504) $i Petru Rare$ (1527-1546), cari, izbutind sa-$i asigure $i.
sa mentina posesia Ciceului i a Cettitii de bald din nordul Ardea-
lului, au infiintat manastirea $i episcopia Vadului in cap cu epis-
copul le fan. Istoria cunoa$te vre-o 12 vladici ai acestei episcopii,
toti atarnatori de mitropolia dela Suceava (Moldova). Episcopia
dela Geoagiu apartinea mitropoliei Ungro-Vlahiei dela Targov4te.
IN T1MPUL DOMNIEI LU1 MIHAI VITEAZUL (1593 - 1601)

Mihai Viteazul, suflet mare $i expansiv, fiind convins c numai

biserica va sustine mereu vie ideia unitatii suflete$ti a rasletitului
'neam romanesc, indat ce s'a urcat pe tronul Munteniei, a acordat
o deosebita atentie bisericei noastre strmose$ti. In anul 1595, et
incheie cu Sigismund Bthory, principele Ardealului, un tratat de
alianta, prin care se recuno$tea de catre acesta ca toate bisericile
romane$ti $i toti slujitorii lor din cuprinsul ./1rdealului se alit
sub despusul mitropolitalui dela Trgov4te $i traese dupd ran-
duelile biserice,sti ale trii lui Mi/jai". fistfel puse Mihai Vileazul
baza unitatii de credinta i suflete$ti a Romanilor, fapt, care, pen-
tru acea epoca, insemna lucru mare.
Batand la 5elimblir pe cardinalul Andrei Bthory, caruia varuI
sau Sigismund ii cedase Ardealul, i intrand in Alba Julia (1 De-
cembrie 1599), Mihai Viteazul reinfiinteaza aici dupa d. N.
Iorga infiinteaza mitropolia ortodoxa a Romanilor, cari mai
inainte erau organizati mai mult in sate si biserici". El aduce
dela Prislop (tara Hategului) pe episcopul loan si-1 aseaza mitro-
polit la Alba Julia, unde infiinteaza" manastirea Sf. Treimi i zi-
de$te o biserica ortodoxa, drept catedrai a mitropoliei Ardealului.
Pe locul altarului ei se afla azi ridicata biserica noua, zisa a in-
coronrii", in care a fost incoronat marele rege Ferdinand I ca
rege i regina Maria ca regina a tuiuror Romdnilor in ziva de 15
Octombrie 1922.
Dela Mihai Viteazul incoaci, mitropolitii dela Trgov4te $i.
apoi dela BucureA primesc titlul de mitropoliti ai Ungro-Vlahiei"
in baza tratatului din 1595, care dispunea ca toate bisericile din
Ardeal sa se supuna mitropolitului dela Targovi,ste i sa tralasca

www.dacoromanica.ro
 33

dupa datinile i obiceiurile bisericii de dincoace de Carpati". Ma-

mie Domn al Munteniei restabilea astfel in drepturile ei vedija mi-
tropolie a Trii romanesti, creia Inca dela 1359, cand s'a in-
fiintat mitropolia dela Curlea-de-Arge,s, datu-i-s'a mitropolitului
de aci titlul de mitropolit al Ungro-Vlahiei ci exarh al plaiurilor",
ceea-ce insemna Ca el si apoi urmasii si dela Thrgovi$le i mai
trziu dela Bucurt,Wi aveau ca delegati ai Patriarhului ecumenic
din Constantinopol grija pastoririi Romanilor, pe atunci toti
drept-credinciosi, din tot Ardealul etc.
Condica stanta a mitropoliei din Bucure$ti pstreaza cu sfintenie
azi inscrierile cu alegerea bisericeasc a episcopilor i mi-
tropolitilor ardeleni, fcute cu mana lor, intrind fgduiala
de a tine dreapta credinta si a asculta in total de mitro-
politul Ungro-Vlah!ei, incheind cu cuvintele: ka ajute
D-zeu!"
La V ad, in Ardeal, unde Stefan cel Alare, Domnul Moldovei,
infiintase o episcopi2, Mihai Viteazul trimite episcop pe loan Cer-
nea, iar la Muncaci aseaz episcop pe Serghie dela Tismana.
Dup-ce Mihai Vileazul cucereste si Moldova, el convoaca in
luna 'Iunie a anului 1600, la Iaci, un mare Sinod, Inca numai im-
paratii Bizantului mai avusesera in vremuri bune attia vldici
alunati in jurul lor.
Din nefericire, succesele politice si na:ionale ale marelui erou
n'au fost de lunga durat. Ele s'au prbusit repede. Din Domn
.al tuturor Romanilor", cum era in 1600, urmarit de numerosii si
dusmani, in cap cu fugaritul Domn al Moldovei, Eremia Movild
i fratee su Simeon MoviM, ajutati si de strainii din afar& in
primul rand de nobilimea ungureasca a Ardealului, uriasul Mihai
V iteazul ajunge in scurtii vreme un Domn pribeag, fra nici
pete,2 de pmant, incat, insotit de abia 70-80 ostasi devotag,
pleac la Viena i la Praga, ca s arate impratului Rudolf ca
nizuintele sale pentru cauza cre$1inismului au lost mai curate
decht lamina soarelui pela antiazi".
Mamie Domn a murit ca un erou, in varsta de 43 ani, fiind ucis
miseleste, in zlua de 19 August 1601, pe campia Turzii (azi
lui Mihai), de catre niste soldati ai generalului austriad
Basta. Scurta, dar uriasa lui activitate a oprit pentru o clipa roata
ltunii, infaptuind unitatea noastra de credint, unitatea sufleteasc
1. Rusu Abrudeanu 3

www.dacoromanica.ro
34

si culturala, care au pregatit apoi terenut pentru unitatea natio-

nala, ce avea s vie definitiva abia dupa 317 ani.
Istoria noastra nationala va releva totdeauna cu mandrie faptul
ca Mihai Viteazul a priceput, cu vioaia sa. minte militara si po1(i-
tico-diplomatica, ce putere inftisa biserica romana ortodoxa, una
,si nedespartitii, pentru unitatea sufleteasca si deci pentru viitorul
nearnului nostru. Sub puterea acestei convingeri puternice, a re:noit
el legtura de veacuri a bisericei ardelene cu biserica Munteniei,
intrindu-o prin conventia incheiata cu principele Ardealului, Si-
gismund Bdthory, conventie, care a durat OM in anul 1698, cand
Austria, ca lozinca ei divide et impera", a rupt-o, vazand ce pri-
mejdie cuprindea pentru imparatia ei aceast legatura sufleteasca.
Caci nu trebue s se uite faptul, ea mergnd mitropolitii Ardealului
la mitropolia Ungro-Vlahiei, spre a fi hirotonisiti, ei intrau ca acea
ocazie in contact si cu Domnii Munteniei, cari ii incarcau cu da-
ruri, ii imbarbatau si insufletiau, facandu-i s se intoarea la scau-
nul pstoririi lor mai oteliti g mai increztori CA vor putea rezista,
cu ajutorul fratilor lor munteni si moldoveni, in lupta ce erau for-
t** s'o poarte cu calvinii si catolicii, indrzneti si acaparatori,
din Ardeal.

DELA Mil-JAI VITEAZUL PANA LA NENOROCITA UNIRE"

CU BISERICA ROMEI

Cand stapanitorii straini ai Ardealului au inceput sa-si dea bini

seama de pericolul ce prezintau pentru ei legaturile sufletesti ale
Romnilor din Arde31 cu Principatele Munteniei si illoldovei, a
inoeput din partea lor reactiunea.
Cel dinta!ii, care a ridicat steagul persecutiei, a fost episcopul
romano-catolic Ndprdgyi din Alba Julia, care, dupa caderea lui
Mihai Viteazul, a dispus ca biserica romana-ortodoxa, zidita de
mareie erou langa catedrala sa, sa fie dramata, deoarem nu so
cuvine sa" stea o biseric schismatica" langa fereastra palatului
sail. (Non dvet penes lenestram pallacii schismaticum tempi=
fieri. 18.11-1602) 1). Intr'43 asemenea atmosfer s'a inceput o pri-

1) Vezi Patriarhul Romdnlei dr. Miron Cristea" de /. Rasa Abrudeanu,

pag. /168. (Discursul rostit de Patriarh la Alba Julia ca prllejul serbarilor
unirii din 20 Maiu 1929).

www.dacoromanica.ro
 35

goan sistematica impotriva Romanilor, mai ales a preotilor i cd-

lugrilor, cari treceau din 'raffle romdne in Ardeal.
Prin cdlug?iri ziceau Ungurii le-a ven't peirea din Tara
ronaineascii. Si lie deci to(i izgoniti din Ardeal, fiind-cd ei lac
pe, spionii i ei au adus lui Mihai vesli despre stared lacrurilor
de aici" 1).
Cu toat aceastd opreliste, episcopal moldovean Dosoftei (1622-
1625) vine la Alba Julia in urma struintei lui Stefan Toma, ;Dom-
nul Moldovei, unde era exarh al mandstirilor.
Mitropolitul Hie Jorest al Albei lulii vine dela mandstirea
Patna, din indemnul Domnului Vasile Lupa.
Multi alti Domni romni, ca Maid Basarab, Serban Cantacuzino
i mai ales Constan/in Bracoveanu dau Ardealului o deosebita
atentie, zidind aici biserici i mandstiri. Constan/in Brancoveanu
V odd- scria despre mitropolia dala Alba cd se luptd cu pro-
tivnicii ei ca o corabie in mijlocul valurilor inviforate ale mrir.
De-aceea offal mitropoliei ajutor bnesc in galbeni i moia Meri-
sani din judetul Arges. In comuna Siimbdta-de-jos, lAng5 Fligdras,
zideste o mdnastire, iar la FtWiras o biseric. Biserica Sf. Nicolae
din Brasov (Scheiu) primege din belug danii multe in
mosii i munti dela mai multi Voevozi romani, din ve-
nitul carora a sustinut insemnatele asezaminte locale de cultura
romaneasca.
O multime de alte biserici, ca cea dela Porcesti, Rsinari, Ocna
Sibiului, Bula etc. sunt facute tot de Voevozii romani. Pn i bi-
serica mndstirii dela Muncaci, dincolo de Maramuras, in prtile
azi rutenegi, este zidita de voevodul moldovean Constan/in, pre-
decesorul lui fustratie Dabija Vodd, la 1661 2).
Cu tot ajutorul dat de Odle romdne, lupta RomAnilor ardeleni
pentru pstrarea nationalittii i a credintei a fo3t din cele mai
grele. Fiind supusi stpnirii unguresti i austriace, Ungurii 'Meer-
cau calvinizeze cu forta, iar Austriac:i s-i catolLizeze, cu
concursul imparatilor habsburgi O. al cAlugrilor iezuiti. Dar cu
toate silnicii/e, impildrile i persecu:iile, Romdnii ardeleni, gratie
sprijinului continuu dat de Domnii i Mitropoliji Munteniei

Idem.
Idem, pag. 1167.

www.dacoromanica.ro
36

Moldovei, au putut sa-si pstreze limba si legea. Incepnd din

anul 1571, istoria ne vorbeste de un sir intreg de episcopi si mi-
tropoliti ortodoxi din Ardeal, sfintiti la Ttirgov4te i Bucure,sti.
Mamie nostru invdtat N. lorga citeaz cu cifre si date exacte 19
capi ai bisericii romne ardelene, cari au pstorit in Ardeal,
dup-ce au fost hirotonisiti la TtIrgov4te si Bucurqti, cu incepere
din anul 1571 si pn la 1698, and s'a desvrsit nefasta unire
a unei prti a Romnilor ardeleni Cu biserica papal dela
Roma 1).

1) Vezi Istorla blsericei vomit:6W', vol. II de N. lorga, pag.

355-356.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.

NEFASTA UNIRE" CU BISERICA ROMEI

Crestinismul s'a intredus in Dacia prin colonistii romani. Urma-
ii Romaii, au fost crescuti in crestinism, pe 'care l'au
cultivat i raspandit mai departe 1). Deja pela jumatatea veacu-
lui II dupa Christos, crestinismul prinsese radacini in intreag
Dacia, iar prin secolul IV si V se aflau in D(acia, in special in
Dacia centrala (Ardealul de azi), institutiuni bisericesti bine or-
..ganizate. Asa dam de o Mitropolie, pe al carei ocarmuitor, Teofil,
il vedem luand parte la Sinodul ecumenic din Nicea (325), repre-
zentand, in calitate de episcop al Scitiei si al Daciei, tot-odat
biserica crestin din Tracia si Moesia 2).
Pe timpul navalirii Ungurilor, in Ardeal, exista aici o Mitropolie
ca resedinta la Alba Julia. Principele 011a aid invata doctrina
crestin, dupa care se boteaza, in anal 948, la Constantinopol, de
unde aduce, la intoarcerea in patrie, pe monahul leroteiu, impli-
nind prin instalarea lui scaunul arhieresc, devenit vacant. Cu in-
cepere din anul 1002, cand Ardealul ajunge sub dependenta Ungu-
rilor, sub regele lor 5lef3n cel sfnl, care ii increstinase in invata-
turile bisericei papistase, se ivesc, de-odata cu schimbarea poli-
tica, primele dificultti i frecari pentru Romani, cari toti apar-
tineau bisericei ortodoxe rasaribene a Bizantiului. In vremea dom-
niei regelui Ungariei, Bela IV (1235-1270), se accentufaza mai
vdita tendinta Papei de a-si intinde suprematia sa i asupra Ro-
mnilor. Apoi toti regii Ungariei ()fell rand pe rand ierarhiei
papale sprijin puternic in nazuintele ei de cucerire a sufletelor
Roma nilor.

Vezi Cr35tinismul in Dacia" de Oh. Enliceanu, pag. 15-49.

Vezi Vechia Mi.'ropolie a Ardealului3 de N. Popea. pag. 47.

www.dacoromanica.ro
38

BISERICA ROMANA-ORTODOXA IN LUPTA CU CALVINISMUL

Conferirea titlurilor de nobleta, care era impreunata cu prero-

gative din cele mai mari, era undita de prins suflete, lar, cAnd
aceasta nu era de ajuns, intervenea constrdngerea cu drile
persecutiile. Rascoala lui G. Doja din anul 1437/38 a fost in parte
rodul nemultumirilor religioase.
Dupa dezastrul btliei dela Mohdcs (August 1526), in care
oastea regelui Ungariei, Ludovic II, a fost nimicit de Turci, iar
Ungaria cazu sub stpanirea otomana, principatul Ardealului isi
castiga independenta sub Domnitori de religia calvina. Din acest
moment, peldnga catolici, incep i calvinitii predominanti sa vd-
neze sufletele Romanilor. In Dieta Ardealului din 1566 se vo-
teaza de majoritatea calvinista o motiune, in care se dispune cd
Romnii sti se converleascil la calvinism i, In cazul cd nu vor,
sd fie alungati din tard". Sub domnia principelui 5telan Bathory,
Dieta mai hotrste ca Romaii sit fie tinuti In sclavagiu desd-
sd lie in tarli numai tolera(i, dar ci aceasta nunzai at&
timp cal vor voi principele i nobilii 1). .5i pad afunci vor fi
obligati sit pldleascli tot felul de ddri, cdci mi merit un tralg-
ment mai bun sau vre-o gra(ie" 2).
Sub principele Mihail Apali (1661-1690) pdna i capul bise-
ricei romdne, mitropolitul Saya Brancovici, a fost supus unei
batjocure din cele mai odioase. Iata ce istoriseste in aceasta pri-
vinta neobositul cerceator d. G. Bogdan-Duicd, profesor la uni-
versitatea din Cluj:
Sava Brancovici, sezand data la masa principelui ApaII, in Blaj,
Calvinii, ca sa-1 poata acuza si cazni, au cumparat pe o femeie prosti-
tuata ca sa aduca un ate] infasiat, in loc de copil, sa-1 boteze. Mitro-
politul, sim'ind inselaciunea lor, se scula de pe scaun, se duse la fe-
meie si desfacu scuticele. Vazand catelul, se Intoarse la masa si taie o
bucata de ridiche, din care manca el caci era Vineri si o dete
cainelui. Dar cainele o mirosi si nu vru s'o manance. Fitunci mitropol,
litul kid o bucata de carne din blithil, din care se servisera principele
secretarii sal, si o dete cainelui, care o imbuca cu pofta. Mitropolitul
zise atunci: Daca ar fi de legea mea, ar manca din bucatele m2le si
eu boteza; dar filnd-ca nu mananca, nu este de legea mea. Deci sa-1

Vezi Archival pentru fflologie ,si istoria Romdnilor" de T. Ci-

pariu, pag. 224.
Vezi Istoria bisericeascd" II de Andrei 5aguna, pag. 101.

www.dacoromanica.ro
 39

boteze aceia, cu care dimpreund mdnanca tot aceleasi bucate, asa cd se

numara cu drept intre ai lor!
Din cauza acestui limbagiu, principele dete poruncd sd bata cu
toege pe mitropolitul, despreoleascd in targul din Vint si sa-1 bata
in cel mai crunt mod pana isi va da sufletul" 1).
Ca s'a scape cu ori-ce pret de mitropolitul Saya Brancovici, Cal-
vinii 'i-au inseenat un proces de imoralitate i l'au dat in judecata
sinodului, care, sub presiunea ungurului P. Alvinczi i in urma
sustinerii acuzdrii de cAtre superintendentul calvin M. Tofeu, l'a
ridicat din scaun. 'I-au secuestrat apoi averea si l'au bagat in
temnit, din care a fost scos numai in urma interventiei printului
5erban Cantacuzino, Domnul Allunteniei, care l'a adus in Bucu-
re$ii, unde a si murit, retras fiind la mitropolia Ungro-
Vlahiei 2).

INJONCTIUNILE CATOLICISMULUI I DESAVAR$IREA UNIRII"

CU BISERICA CATOLICA

O schimbare radicald a lucrurilor se intmpld dupa trecerea Ar-

dealului, la 1696, sub domnia Habsburgilor. Impdratul Austriei,
Leopold I (1654-1703), crescut sub influenta Iezuitilor si desti-
nat inca din copildrie pentru tagma preoteascd, vzdnd starea pre;
cara a catolicismului din Ardeal, pe care il devansase calvinismul,
se decise s inmulteasc numdrul catolicilor prin cdstigarea de
suflete din rdndurile Romanilor, cea mai numroas populatie a
Ardealului. Astfel, la indemnul guvernului din Viena, se incepur
numai decdt, in 1696, tratative Cu mitropolitul Teofil al Albel
lulii pentru unirea" Romanilor cu biserica catolicd a Romei:
Dei fusese sfintit arhiereu la Mitropolia Ungro-Vlahiei din Bucu-
re#i (18 Septembrie 1682), unde jurase s pdzeasca legea orto-
doxd, mitropolitul Teofll, intors acasd, depune jurmnt si in fata
superintendentului calvin, care ii bdga nasul sd vazd pdn si ce
fierbe Romdnul in oal in zi de post. Dar mitropolitul juca pe
dou tab/ouri. Crezdnd c daca RomAnii vor adopta unirea" cu
biserica Romei, vor putea i preotii br trdi ca oamenii, el intr
in tratative cu mandatarii cardinalului Collonici dela Eszlergom,
punAnd mare pret pe fgaduelile impratului.

Vezi Documente istorice", pag. 137. Viena, 1850.

Vezi Acte si fragmente", pag. 225, de T. Ciparlu.

www.dacoromanica.ro
90

Indat insa ce a ajuns la Bucure#i vestea despre tradarea mi-

tropolitului Teofil, Domnul Munteni2i Const2nEn Brancoveatzu
/Ylitropolitul Teodosie al Ungro-Vlahiei el insusi originar dela
Vestem din Ardeal se incepu o lupta aprig, care a atras in
vlmasagul ei, mai mult ori mai putin, pe toti Romnii din in-
treaga intindere a Romanimei 1). Negocierile incepute pentru
unire" n'au dus la nici un rezultat pratic. Mitropolitul Teofil,
originar din Teicq, muri subit in anul 1697, nu fara bnuiala dd
a fi fost otravit 2).
O noua rezolutie imparateasca, cu data de 14 Aprilie 1698,
puse din nou Romanilor chestiunea unirii" cu biserica papala.
Textul rezolutiei era urmatorul:
Core preot romdnesc va face martarisirea credinfel, cel rdmdne a se
fine si mai departe de legea greceascd, MO face o legaturd ca catolicil,
recunoscdnd pe pontificele din Roma ca -pe cel mai "inalt Patriarh, acela
se va bucura de privilegile preofilor catolici"3).
Aceste privilegii erau: preotii romani sa nu mai fie iobagi,
derul roman sa-si aiba reprezantantii sai in guvern, in Dieta tarii
g la toate autoritatile publice, religia romaneasca sa fie religie
recepta in tara si in special episcopul roman s'a fie membru al
guvernului, urmand ca si poporul roman sa se bucure de toate pri-
vilegiile religiunilor recepte i sa fie natiune recunoscut in tara.
In urma acestor promisiuni, desigur foarte mari, prin care se
infatisa Rornnilor inceputul unei noui ere politice, noul mitropolib
Atanasie, usor de sedus si slab de caracter, care fusese hirotoni-
sit si el la Bucure,sti (22 Ianuarie 1698, in prezenta lui Dositei,
Patriarhul lerusalinudui), convoaca pe ziva de 7 Octombrie 1698
Sinodul la Alba Julia. In acest Sinod, dupa lungi desbateri, cum
cerea gravitatea imprejurarilor, i dupa tot felul de promisiuni
mari pentru natiunea romana, pe care le fceau Iezuitii Baranyl
i Hevenesy, imputernicitii cardinalului Collonici, se primi unirea"
cu biserica Romei in forma propus de imparatul Leopold I prin
rezolutiunea sa din 14 Aprilie 1698 4).
Vezi Istoria bisericel romdnesti", vol. I, de N. lorga, pag. 421.
Vezi Pdrpi alese din istoria Transilvaniel", vol. I, de O. Barifia,
pag. 171.
Vezi Cronica lui 5incai", anul 1638.
Vezi Independenpa bisericeascd a Mitropoliei romdne de Alba
Julia" de N. Densusianu, pag. 19.

www.dacoromanica.ro
 41

TEXTUL ORIGINAL AL ACTULUI UNIRU"

latb in facsimil textul original al actului unirii", care a fost

iscalit numai de 38 de protopopi i de mitropolitul Alanasie,
rit Cu pecetia Allitropoliei de Alba Julia:

110(h) /MA 4 yo(c) mpri(w'ih) EA<Z11)KA,

nporronorah Eticrkpliimo(p). pVmz-
Hiyil t)8zrn 4: 111(OpE erVir-Vpo(p) lizeopA CE
SI-11HE /VIA harro(c) 4ipah iipta,C6/044

1,1(3A)fiwavo, cioimsapt 91JJ AgMA dfWEVATOApf, WI;

ni(c).rark, wil timiptirL eAcpwrEno(p) npg/N AvAcs'im
MA MApf Tpifigf i (pri ,MK7.(T) TOATE, A.6(m) 6g(II%)
NOA(CT)p% 1-11 01/1111M(g) Kg Hwkpiii potoi(A) 4KA.0.0API-
trk(f)l1 tni ni i(p)r?pHn1M 44)17; MLA,gA%pliAr 4i11141.

Einrkpii(9A) 641.7c i pomE(A) flI1i1 9grra)

KA.0.0Alitiel(C)K%

ha(p.rf)M my.(p)Tgpii i lioac(T)p%, Wi4 Kg ItrkAf

ISOM c% .9)14(m) Kapt.. TrAE(c)Kr. WA"
.4gArApHAf Etictpriti(h) C4vri, flpfKg(M)
441%Alti4 cA 411%pAirgAg WC.; KOpONATgAg Ilpto(4) tio(c)-
Tpg An(u)no(c).ruli/N AmpETSm&A(fi) .4111%3A14%11 GAM
tu 449i riy.(p).r4(wi4) Kip CAl Ill-
iw AtimA hg(m) c% Km HpEmi(m)9ounino(p)
4'117,A1Aff1 A94(firt3) K4(p)r Af AvArgp.if
GAAf,
CAM) wa LkylEri A(p)AtAgA8() c ,14%(M) silit111(14)TE,

1116)Tpg icpE ma(ri) mipE T%pfE, A7.(m)

tug Ctipmcopmit Mm(H)Hato(p) Hoa(cT)pf. CA(&) ,441(T) 4
Binrpa(A) 4tai A0(m)rign(tOr4 411H: .4+ kA Altg(A) OK-
r0(M)Bpif.

www.dacoromanica.ro
42

In litere latine textul de pe prima pagina a acestui act, care

constitue izvorul attor lupte fratricide din trecut, ca si cea mail
mare piedic pentru unificarea sufleteasc si consolidarea ROMA-.
niei Mari, este urmtorul:
,,Noi mai os scri5ii: VMdica Protopopii $i Popii bisericilor mind-
ne$ti dam in $tire tuturor, cilrora se cuvine, mai vdrtos Tara Ardea-
lului, cum-ell:
Judectind schimbarea acestei lumi in$eleitoare $i nestarea $i neperirea
sulletelor, careia in masurd mal mare trebue a fi decdt bate, din band
voia noastra ne unim bisericel Romei cea catoliceasca $i ne mdrturisim
a fi Intidularele acestei biserici catolice$ti a Romei prin aceastd carte
de marturie a noastrd $i ca acelea privilegiomuri voint sli trdint, at
care trdesc mddularele $i popii acestei biserici sfinte, precum !alp sa
Impdratul $i incoronatul Craiul nostru, in milostenia decretumului IndIfiet
Sale ne lace parta$1, care mild a Itzdleiei Sale nevrdnd a o lepdda cum
se cade credincio$ilor ',Weld Sale, aceastd carte de mdrturie $i hull-
gel Sale ,si Tdrii Ardealului o dlim inainte, pentru care mai mame tdrie
diim $i scrisorile ntdinilor noastre.
S'au dat in Mlgrad, in anii Domnului 1698, in 7 zile a lui Octom-
vrie".
Actul poseda doua postscripte sau clauzule. Iat pe ce! dintAiu:

..ff% 4Tp411(CT)4 Kii(n) NE OVIIIH(M) WI7i HI AVApTg-

(p)HCH(M) 8(41.1) M%,A,gA7411(AE) 4TE(A) KA.0.0A119iglai 611-
c+pninl A ponit(A), !MAO npi HOEI Illi; pEM%WillIE(AE)
HOA(CT)pE ANN V;RHYkIG(A) fifcrkpmfil noa(c.r)pf i pus-
pnlInt(ri) c% lig HE KAZTCK%. .1-11.1 To4(Tf) 4%(p1)-
M61.141A1 C%(p)WrpHAE 110(C)TgptiAE Kg(M) n%(n)z A' lig(M)
;WA WEI Atlig(M) HAN(N)TE C% 0(M) CA0600 A 11E
ItHirk Agin K%Ail(H),A,AplO(A) SEW: WF1 no 9H(n)(T4TV(A)
an(un)Ka noa(cT)p% AAAHACfE MIME fl%(ti%) 4 moApirk
CotiTi Gin! c% Ha(H)s% rigTipi 1(A) KAVIii All(N) CK4g-
Ng(A) &PO CA(AE.) qii TO(K)MA AE aca(p) 9-%(m)nn:t
moa(prri) c% (c)irk 4 coA COROpgAg(ii) flpf si4NE 4ip

inty c% OE BA(W1)K% npf KApE 64)10(11)A CA DACIA

WA. 4112(&)NATg(A) riAifl(%)pAT(V) C%A 4T%fr1CK1. WN.

www.dacoromanica.ro
 43

HATplA(p)XtiA At cVnT(g) Elipgii(n)ti& 4417.AIliTi CAE M(A)

XHp0T0(1.1i)CK% 11 4 WEIVICO(A) WI71-

ilpoTonrmno(p) Kapfri czn(T) i'rpg

Bo(p) ApirzfropiAno(p)
41:6

041) M Athipq NNW C7. I1/(C7.) MiCTEtlf. q1 C7.(C1)

1.1Sf Kg(M) (11171fl%(11Z) 14(p7.) M uti u 80(p)

A7.14 rips 1.101) UM npt IMM%111111J,EAE NOA(CT)pE irpaiia(cra)

AWypfl IlEtiELI.HAE wri kHz/mil-4;w Noci(cr)pi 'cap a(m)
Aa(T) c% WAKE% HIVIA Ag(K)pg na(m)
4T7.pu(T) KV nitirkirk MHT90110Affi Hoa((T)pi nE(H)irpg
MAI MARI m(09-gpit. (L. S.)

In litere latine:
Insd inteacest ne unim si ne mdrturisim a fi mlidularele sfIntel ca-
Jolicestii biserici a Romei, cum-cd pre noi si rdmdsirele noastre din
obiceitd bisericei noastre a rdsliritului sli nu ne cldleascd, ci toate cere-
monide, stirbdtorile, posturile cum plind acum, asa si de acunt ?nainte
s fim slobozi a le tine dupd calendatul vedija. 5'1 pe cinstitul Vlddica
nostru Atanasie nime pdnd in moartea Sfinfiei Sale sd Wand' pu/ere
a-1 cldti din scaunul Slingei Sale, ci tocmal de '1-s'ar -intdmpla moarte,
sd stea in voia Soborului pe cine ar alege sli fie Vlddicd, pe care Slin(ia
Sa Papa si Indifatul lmplirat sd-I intareascd si Patriarhul de sub biruinfa
InaMel Sale sa-1 chirotoneascd i in obiceiul si' deregatoriile Protopo-
pilor, cad sunt i vor fi, nici It:Wan jet de lucru nime sd nu se a-
mestece, ci sd se (le cum si pad acum. lar de nu ne vor ldsa pe nol
i pe rlimdsifele noastre Intr'aceasM acezare, pecepile si iscdliturile noa-
sire care am dat s n'aibd nici o tdrie, care lucru ram intarit ca pece/la
Mitropoliel noastre".

Urmeaz in dreapta primei pagini pecetia Mitropoliei, impri-

mat in fum i reprezentnd in mijloc icoana Sf. Treimi, avnd
imprejur inscriptia urmtoare: Aceasta este pece/ja Mitropoliei
Balgradulai", cum se zicea p'atunci Albei kW de azi.
Pe paginele 2 si 3 urmeaz semnturile celor 38 de protopopi
din numrul de aproape 100, cti erau in functie i cari n'au voit
s primeasc nefasta unire". Fie-care protopop semnnd, punea
pecetia protopopiatului su.
Dup iscliturile protoperpilor, mitropolitul Atanasie a scris Cu
maim sa proprie urmtoarele observatiuni, adic a doua tclauzul:

www.dacoromanica.ro
44

rll(H) AW1 111 g1114(M) A 4E(1) YE citpm(nin) M(M) c(c).

ng(M) TOAT% Alp 116(C)Tp% CAg(1,1)64 liffipH(9111) A1
.0.g(p)rIA W(11) 110(f)Tgell(M) IIIH AzIpq(A) /10(1)TO C% cirk
npi AO(K)- iapi c% na(p) CTA npc AO(K) AYIAE 1111`10)

AlitIT1 11141(T1) C% NA(H)6% RPM 0 (rap& acgnpa no(c)irpm,

w(u) BA7:(411)KA NOCTO figtANACiE 07, 4)if KA(I1) (n. p.
41

L. S.) W(11) II11M1 C% R(A) XY.(A)RgirAANISOM.

In litere latine:
,,Si a$a ne un1m acel ce-'s scrisi mai sus cum toatti legea noastra,
slujba bisericel, liturghia $1 posturile $i darul nostru slf stea pe loc.
lar de n'ar sta pe loc acelea, nici aceste pece(i sit n'aibd nici o tar&
supra noastra $1 VMdica nostru Atanasie sd fie in cap (aici vine iscti-
litura irriltropolitului si pecetia mitropoliei) $i nime sd nu-1 hdlbutdluiasrd".

Vreme de aproape 200 de ani acest celebru si afurisit act a fost

dosit. Jibia in 1879 a fost gasit intre hartiile iezuitului G. Heve-
nesy la biblioteca universitatii din Budapesta. El a fost publicat
prima data in anul 1880 de care regretatul dr. I. Crian, fost pro-
fesor la Seminarul teologic ortodox al mitropoliei din Sibiu, mai
intaiu in limba germana sub titlul: Beitrag zur Geschichte der
kirchlichen Union der Romnen in Siebenbiirgen unter Leopold
I" i apoi in limba romana.

FAL5IFICAREA ACTULUI UNIRII"

Interesant de amintit este ca, dei prin actul asa zisei ,,unir"
nu se prevedea ca oportunistii romani dela 1698 ar fi primit vre o
dogma catolica sau ar fi admis vre-un drept de amestec al bise,
ricei catolice in biserica romana unite, totusi cei doui Iezuiti
unguri Baranyi $i Hevenesy, autorii morali ai sciziunei religioase
dela Alba Julia, in traducerea actului in limbs latina, pe care au
prezentat-o cardinalului Collonici, au falsificat in mod indrznet
partea cea mai principal a actului, punand inteansul urmatoarele
dou fraze, pe care nu le contine actul original:
Primind, marturisind $1 creand bate ate le prime$te, le mdrtarl-
seste $i le credli biserica romano-catolia $i mal ?nainte de toate cele

www.dacoromanica.ro
 45

4 puncte, in privinfa cdrora pdn'acum nu ne infelegewn $i care ni-se fac

cunoscute $i prin decretal si diploma prea gragoas11 a Maiestdfii Sale
Prea Slinte"
Cele 4 puncte erau: I. Papa dela Roma este capul intreg4
biserici de pe fata pmntului. 2. Intrebuintarea pinei nedospite
(azima) la sf. cuminecatura. 3. In afar de cer, care este locuinta
fericitilor, si de iad, care este temnita condpmnatilor, mai este
un al treilea loc, adiCa purgatoriul, in care se tin si se curt su-
fletele, care n'au apucat s-si faca canonul si s se pocdia3tc.
4. Purcederea Duhului Sfnt nu numai dela Tatal, ci si dela
Fiul.
Pentru admiterea si a acestor 4 puncte, mitropolitul Atanasie,
fortat de Iezuiti, a fost nevoit s convoace, pe ziva de 5 Septem-
brie 1700, la Alba Julia, un nou Sinod, care a si redactat un ma-
nifest, dup cum cereau Iezuitii, anume c biserica dela Alba
Julia primille, miiriurise#e ci crede bate cate le prime$1e,
turise,ste $i crede biserica romano-catolice si in special cele 4
puncte de mai sus.
Manifestul acesta insA a rmas numai o simpl hrtie, ne-
semnat de nimeni, in archiva Mitropoliei de Alba Julia. Neobositul
modestul istoric N. Densu,sianu spune cd acest manifest n'a fost
isclit nici de mitropolitul Atanasie, nici de protopopi i nici de
preoti. Faptul acesta Il confirmA si iezuitul Gabriel Kapi, seful
misiunei de propaganda catolic in Dacia", care in ziu-a de 14
Martie 1701 seria urmatoarele cardinalului Collonici:
En cred cd acum va fi deajuns sd ne mulfumim ca primirea unrii"
in principia, ar fi foarte periculos, ba chiar imposibil, ca
inkiturdm bate obiceiurile cele rete ale Ronuinilor. De aceea va fi sufi-
cient ca episcopal $1 ceilalfi ei, cdnd vor lace in vi/top marturl-
sirea credinfel $1 a unirii", sd promati in general ca voiesc sit depindd
de biserica catolicli $i cd voesc sd trdiascd (lapa ritul grecesc aprobat
de biserica catolicd ci in alte finuturi. Va fi apol datoria noastrd pe
villars schimbdm incetul ca incetal multe din obiceiurile lor $1 anume
sil le schimbdm chiar $1 liturghia $i forma cultului divin, spundndu-le
cd obiceiurile arestea s'au introdus la ei din prostia si ne$tlinfa preo-

Este deci un adevar istoric ca nu mai exista alt manifest de

unire" clec& actu/ din ziva. de 7 Octombrie 1698.

www.dacoromanica.ro
46

INCADRAREA BISERICEI ROMANE UNITE" SUB AUTORITATEA

ABSOLUTA A PAPEI

Ceea-ce n'au reusit sa duc la indeplinire Iezuitii la 1700, s'a,

infaptuit, din nenorocire, la 1872, gratie unui mitropolit al Bla-
jului, despre care nu se mai poate spune ca era prost". Fice.sta,
a fost mitropolitul dr. loan Vancea de Bu/rasa, care, intocmai ca
laicul Julia Alaniu din zilele de azi, suferea acum 58 de ani de
un fanatism catolic maladiv si fr rezerve.
Noul mitropolit Vancea, care urma in scaun raposatului mitro-
polit Alex. Sterca 5uluf, convoac in mod anti-canonic pe ziva
de 5 Maiu 1872 un Sinod mitropolitan sau un conciliu provin-
cial", ctun il botezase el, la Blab Zic anti-canonic, fiind-ca nu
Mom de loc cunoscut niei clerului, nici poporului gravele chestiuni,
care aveau s se discute in aoest conciliu, chestiuni, care in ce
priveste extensiunea si consecintele lor, erau Cu mult mai mari
decat cele ce se trataser sub mitropolitul Atanasie la 1698, la
inceputul unirii" cu Roma. Acest conciliu nu avea absolut ni3ci
o baz legal, cci nu se intemeia pe nici o lege. Membrii si nu
erau alesi de nimeni, nici de der, nici de popor. El era compus,
spune N. Densa$ianu eel mult din 3 sau 4 persoane cu vot
decisiv, adic6 episcopii sufragani.
Ei bine, acest conciliu provincial" sau Sinod fals a admis in
a doua sa sedint un prolect elaborat gata al mitropolitului Van-
cea, care era o simpl compilatiune din scrierile celor mai celebri
Iezuiti despre credinta catolica", i a votat, in contra vointei
membrilor si, dogmele si decretele urmtoare, neacceptate pn'a-
tunci in biserica romn unite:
Ca Papa dela Roma nu numai ca este capul vazut al bisericei uni-
versale, dar are deplina putere de a pastori, de a carmui si de a
administra" precum in biserica romano-catolica, tot asa si in biserica
romana greco-catolica.
CA biserica Blajului primeste, marturiseste si crede toate cate le
primeste. le marturiseste si le crede biserica romano-catolica.
CA pe viitor toti episcopii si preolii, cari vor lita parte la Sinoe-
dele provinciale, sa faca marturisirea publica a credintei catolice dupii
formula Papei Urban VIII.
CA Papa are dreptul ilimitat de guvernare si legislatiune", pre-
cum in biserica romano-catolica, asa si in cea greco-catolica.
CA Papa, cand dispune, in baza supremei sale autoritati, ca biserica
intreaga sa Una vre-o dogma de credintd sau de moravuri, atunci &An-
sul se bucura de infailibilitate, din care cauza astfel de hotiirari ale
Pontificelui nu se mai pot schimba.

www.dacoromanica.ro
 47

Ca Papa, dupa dreptul divin, este judecatorul suprem al credjn-

ciosilor.
Ca judecata scaunului apostolic nu se mai poste anula de nimegi
nici nu este permis cutva s6 judece asupra sentintei Papei.
Ca este fals6 sustinerea c6 judecata Papel s'ar mai putea apela la
conciliul ecumenic.
C6 Papa, ca suprem6 autoritate, c1ireia '1-s'a incredintat depozitul
credintei, are dreptul exclusiv de a prescrie forma cultuld public si
privat", precum in biserica romano-catolicd, asa si in biserica greco-
catolick
Ca mitropolitul este numai un grad intermediar intre Pontificele
dela Roma, capul bisericei, si intre episcopi".
In afara de aceste deciziuni, care privesc credinta religioasa
ierarhia mitropoliei romane unite", asa zisul conciliu provin-
cia" dela Blaj din 1872 a mai adus si o hotrare dictatorial,
prin care poporul credincios, acest element fundamental al ori-
crei biserici, este exclus de a mai putea avea vre-un cuvant in
ori-ce fel de sinoade bisericesti, fie in materie de credinta, fie in
chestiuni de simpla administratie bisericeasca.
Cu un cuvant, mitropolitul Vancea arunca la cos toate canoanele
bisericei rasritene, toata libertatea i independenta bisericei
inc sub formula unei prestdri de jurdmAnt din partea celor pre-
zenti la Sinod, cari au jurat pe credinta preoteasca c vor pastra
ca un secret religios $i sub likere absolut4 lode cele citite, des-
In date hotrdte acolo".
Pregatirile oculte de a trece la catolicism pe de-a intregul, ince-
pute in anul 1872, au fost continuate de mitropolitul Vancea i in
anal 1882, Cu aceIasi sistem ascuns de a converti pe cineva fara
s stie. Conciliul provincial, convocat pe ziva de 30 Maiu 1882,
exact in aceleasi conditii anti-canonice ca i ce! din 1872, in urma
impunerii dictatoriale a mitropolitului Vancea, a recunoscut ca
obligatoare pentru biserica romana unite o lung serie de con-
cilii ecumenice i particulare cu totul neadmise de biserica rasri-
tean, scotand astfel mitropolia Blajutut sau a Albei lulii din bi-
serica Rasaritului si lasandu-o s fluctueze in vant, ca o mica pla-
neta ratcit i esita din orbita sa 1).
Astfel ceea-ce a facut mitropolitul Vancea la 1872 si 1882 n
trece. cu mult ceea-ce facuse mitropolitul Atanasie la 1698, caci
1) Vezi lndependenta biserireasceI a klitropoliei romtine de Alba
tulle de N. Densiqianu, pag. 11.

www.dacoromanica.ro
48

acesta, ce e drept, nu primise nici o dogma catolica si nu cedase

Papei nici un drept de legislatiune si administrat,iune in biserica
romana unit" de Alba Julia. Spiritul ortodox dela Mitropolia
Ungro-Vlahiei, din BucareA, unde fusese sfintit Atanasie, mai
plutia inca asupra sufletului su amarit, dar lacom si slab de in-
geri, chiar cnd, silit de grelele imprejurari d'atunci, a consimtit la
unire" in conditiunile artate mai sus, pe cand iezuitul Vancea
se da legat in minile catolicismului unguresc dela Eszlergont,
sub pretext ca face unirea" cea adevarata cu biserica Romei.
Dei deciziunile celor dou concilii provinciale, convocate de
Vancea, nu pot avea nici o valoare legala in sanul bisericei unite"
dela Blaj, fiind-ca n'au fost ratificate la lumina zilei de sinodul
acestei biserici, totusi ele constitue indreptarul mitropoliei unite"
de pe malurile celor doua Tarnave, complcandu-se sa sug Cu
sfidare si la tata Papei dela Roma 5i la tata budgetului Roma-
niei Mari, pentru-ca Domnul Dumnezeu s lrimit4 roadd bogabl
in Agral Mu", condus de maxima ca graul nu creste in piatra,
nici trandafirii nu infloresc in mocirla", care ar fi sa fie orto-
doxismul I 1).

CONSECINTELE IMEDIATE ALE UNIRII"

Aproape 100 de ani, Ardealul a fost, din cauza unirii", tea-

trul unor pagubitoare i cate-odata acute si sangeroase turburri
religioase.
Inca in 1701 incep agitatiile lui Gabriel Nagyszegi 5i Andrei
Ban (Greca). In 1707 loan Circa, ajutat de principele Francisc
Rakoczy, se proclama episcop calvin pe seama Romanilor, iar
poporul, desbinat pe teren religios, se desbina si in politica. Ro-
mnii unifi", alturi de trupele imperiale i cunoscuti sub numele
de Lobon(i, se bat cu Romanii neuni(i, adica ortodoxi, sprijiniti
de Rakoczy, sub numele de Carati, ucigndu-se intre ei ca fiarele
salbatioe 2). In 1744 apare in Transilvania clugarul sarb Visa-
non Sarai 5i indeamna poporul roman, sfasiat de confesionalism,
sa pstreze credinta veche. Fanatizati de Visarion, Romnii din jude-
tul Hunedoarei insceneaz o adevarata revolutie in contra unitilor".
Vezi ziarul Unirea", organul Mitropoliei din Blaj (No. 40 din
Octombrie 1930).
Vezl Parti alese din istoria Traorsilvaniei", vol. I, peg. 236, de
G. Barifiu.

www.dacoromanica.ro
 49

Fireste ca in astfel de conditiuni ruptura dintre Romani s'a

largit, rnile s'au mai inveninat, iar dusmanii lor s'au imbarbtat
din nou. Insasi Curtea imparateasca din Viena prinle i mai mult
curaj si se rasbuna pe episcopul unit" din Blaj, Inocentia Mica
Clain, pentru faptul ca, intarziand indeplinirea fagaduelilor date
impratului ca va grabi unirea" bisericeasca cu Roma, episcopul,
desamagit, convoaca in Iulie 1744 un sinod la Blaj, in care arata
cum a fost inselat poporul roman si intreaba pe preoti si proto-
popi daca, in asemenea imprejurari, trebue sau nu sa mai tina
la unire"? Gestul acesta 'i-a fost fatal amaritului prelat. El a
fost chemat la Viena, de nade nici nu s'a mai intors la Blah
fiind silit sa demisioneze in 1751 si sa plece In sihastrie la Roma,
unde a murit, crud desiluzipnat, in anul 1768.
MISCAREA CALUGARULUI ORTODOX SOFRONIE

Mari turburari s'au produs, din cauza unirii", si in Tara Mo-

tilor, alcatuit din extremitat4 judetelor Alba, Hunedoara, Turda,
Cluj, Bihor si Arad. Nemultumirile confesionale au impins la ne-
orandueli serioase si grave, in unele locuri, gratie agitatiilor unui
calugar ca numele Sofronie, care isi face aparitia in Ardeal in
anul 1759, cand imparteasa Ecaterina II a Rusiei, protectoarea bi-
sericei ortodoxe, reuseste sa obtina din partea Curtii impartesti
din Viena un edict de toleranta", cu data de 13 Iulie 1759.
Calugarul Sofrotiie, originar din comuna Cioara (jud. Alba),
cu numele de familie Stan Popovici, petrecuse mai mult timp in
Tara romaneasca, de unde intorcandu-se in Ardeal incepe o
intetita propaganda impotriva unirii", mai intaiu in judetul Hu-
nedoarei i apoi in judetul Alba (pe la Abrad, Zlatna etc.). In-
draznet si bun orator, el provoaca o fierbere atat de mare in mijlo-
cul poporului, Inca acesta alunga pe preotii uniti" nu numai din
biserici, ci si din casele lor.
Focu/ aprins pe tem religioasa de Sofronie, care stia sa dea
miscarii sale si o nuanta cu caracter politic, se l'atea in toate par-
tile, preparand terenul pentru revolutia sangeroasa a lui Horia din
anul 1784, la care n'au participat, dar de rare exceptii, decal
numai Romani de legea ortodox.
In luna lulie 1760, mai multe sate din judetele Alba, Tarda si
Tdrnava inainteaza guvernului un memoriu, in care protesteaztt
energic in contra unirii" si declara ca mai bine las sA li-se taie
I Rusia Abrudeanu 4

www.dacoromanica.ro
50

capetele decal sa mai ingaduie ca cineva sa-i sileasca a se face

uniti." i ca sunt gata a cere ajutor i ocrotire dela imparatul
Rusiei.
Rezultatul acestei miscari a fost ca insusi episcopal unit" din
Blab inchizitorul Petra Pavel Aron, a fost nevoit s se refugieze
la Sibiu, imitand exemplul mai multor nobili unguri catolici, cad
gseau lucru prudent s se retraga si ei dela sate la orase. Proto-
popul Cibului (sat in judetul Hunedoara, 10 klm. departare de
Zlatna), cu numele loan Popo vici, scria pe o carte bisericeascai:
Cd.nd s'a leplidat sflinta unire din Maid (ara Ardealului, au lost
anii 1760".
Asa s'a parut o clipa. Persecutia ortodoxilor si propaganda ca-
tolica au fast insa curand reluate cu noui puteri.
Procedarea energica a generalului austriac Bukow, noul coman-
dant al trupelor din Transilvania, antune trimis de imparateasa
Maria Tereza, a pus repede frau agitatiunii calugarului So-
fronie. In vara anului 1760, generalul Bukow darama toate ma-
nastirile ortodoxe din Ardeal i aresteaz pe toti rasvratitorii tara-
nimei, mai ales pe preotii neuniti, astfel ca. in Septembrie acelasi
an ternnitele garnizoanei din Alba Julia erau pline cu preoti si
tarani ortodoxi. Intre primii arestati se afla popa Molnar din co-
muna Sadu, langa Sibiu, cunoscut sub numele de Popa Tuns.u, care
facea in judetul Turda aceeasi propaganda, pe care o desfasura iSd-
fronie in tara Motilor. Namele de Popa Tunsul-s'a tras din fap-
tul ea fusese tuns din ordinul episcopului unit" din Blaj, Petra
Pavel Aron, pentru-ca fusese sfintit in Muntenia (in anul 1758).
Va ran-lane o pagina de glorie neperitoare in istoria neamului
nostru lupta, care a durat data timp intre umilii preoti i taranii
rornni din Firdeal, de o parte, si atot-puternicii catolicismului
habsburgic i unguresc, de alt parte.
In fata procedarii slbatece a generalului Bukow, care nu in-
telegea s glumeasca cu cei cari se impotriveau poruneilor sale, ca-
lugarul Sofronie a disparut la un moment dat din muntii Abrudulai
s'a refugiat in Muntenia, unde s'a intalnit i cu protopopul Ba-
lomireanu, fost vicar al episcopului unit" Inocen(iu Micu Clain
care le'pdandu-se de unire" inca in anul 1748, se refugiase in
Muntenia 1).
1) Vezi Tara Topilor, despre trecatul munfilor apuseni ai Transit-
vaniei", de Rubia Patifa. OrAstie 1912.

www.dacoromanica.ro
 51

DESFIINTAREA MITROPOLIEI ORTODOXE DIN ARDEAL I AJUNGEREA

El SUB IERARHIA SARBEASCA
Timp de 62 ani, dupa asa zisa unire", Mitropolia romana or-
todoxa a Rrdealului a fost desfiintata de fapt. Rbia in anul 1762,
dupa atatea framantri si rsvratiri, care pusesera pe ganduri
Curtea din Viena, imparateasa Maria Tereza numeste ca admi-
nistrator al intereselor bisericei romane ardelene pe un sarb, cu
numele Dionisie Novacovici, episcop sarbesc in Buda. Acesta, strain
de neam i urmarind alte interese, favoriza insa mai malt inte-
resele unirii" decat ale ortodoxiei. Rstfel biserica ortodoxa din
Ardea/ ajunge sub obladuirea mitropolitului sarb din Carlovitz,
Cu care aproape 100 de ani a trait in vecinice conflicte pana sa
se poata salva sub mare/e mitropolit Andrei ,S'aguna.
Lui Novacovici 'i-a urmat, in 1770, episcopul sarb din Buda:
Sofronie Kirilovici, tot numai cu titlu/ de administrator episoapesc.
Numai dupa multe staruinte atat din partea Romanilor ardeleni,
cat si a mitropolitului sarb din Carlovitz, imparatul losif 11 nu-
meste, in 1783, un episcop titular la Sibiu, caci la Alba Julia
nu era tolerat in persoana archimandritului sarb Gedeon Ni-
kitici. In 1789, murind Nikitici, demnitatea de episcop ortodox al
Ardealutui este incredintata tot unui archimandrit sarb, cu nu-
mele Gerasint Adamovici, iar dupa moartea acestuia interesele e-
piscopiei au fost conduse de doui vicari, anume loan Popovici
Nicolae Hu(ovici (1799 1810), avand ca secretar si jurisconsult pe
unitul" Aron Budai, fratele poetului i lexicografului lon Buchi
Deleanu, autorul, intre altele, al epopeei in versuri Tiganiada".
Savantul nostru istoric N. lorga, bazat pe isvoarele lui T. Ci-
pariu din revista acestuia Archiva", afirma cum-ca pentru locul
de episcop ortodox al Ardealului, devenit vacant in urma mortii
lui Adamovici, ar fi fost amator $i cunoscutul scriitor unit" Sa-
ncta/ Mica Claitt, care fagaduise cleru/ui neunit ca, dupd alegere,
se va lepada de unire". El insa n'a reusit, caci a fost ostracizat
de guvern in mngstirea Blajului, de unde abia dupa 4 ani a putut
s piece, spunand in ultima sa predica cuvinte grele pentru pu-
ternicii zilei din Blaj, 1) despre cari zicea ca nici-odalli n'a =-
geld di' din piatrii va stoarce
Abia in 1810; dupa nenumarate interventli din partea preotilott
protopopilor ortodoxi, episcopia Rrdealului primeste in sfarsit
1) Vez! Istoria bisericii romcine,sti", vol, II, pag. 210 si 211, de N.lorm

www.dacoromanica.ro
52

un titular roman in persoana lui Vasile Moga, fost preot necasa-

torit in Sebesal Sdsese. Numirea lui a fost insa conditionata de o
instructiune, compusa din 19 puncte, i prin care 'i-a fost mull
restransa libertatea de actiune. Asa se explica ca sub episcopatul
lui Moga, care a durat 35 de ani, propaganda unirii", in loc s
fie oprit, a fast mai spornica decat inainte. Numai energia, tactul
si inteligenta urmasului sat', Andrei 5aguna (1846-1873), a pu-
tut s-i puna frau si s reinvieze vechia strlucire a biserioei or-
todoxe.
Pretinsa unire" dela Alba Inlia din anul 1698, izvorul arator
attor certuri confesionale, de multe-ori josnice si straine de
viata religioas, constitue cea mai primejdioasa spartura data de
Unguri si Austriaci unittii sufletesti a neamului nostru. De-
atunci dateaz infiltratiunea catolic in mijlocul poporului rotna-
nesc, fiind-ca biserica unita" nu este alt-ceva decat Calal troian"
intrat in cuprinsul sufletesc al natiunii romane, deci avangarda
catolicismului, care tinde la disolvarea ideii nationale si n'are
nici un interes ca Statul roman sa se consolideze in nouile
granite. Dovezi dureroase despre acest adevar le avem in faja,
mai ales de cand in fruntea guvernelor Romaniei Mari s'a lasat
in doua randuri, de catre factorii constitutionali, sa se perandeze
ca primi-ministri politiciani romani unir din Ardeal, cari con-
form principiilor iezuitului Ignatin Loyola se considera in primul
rand catolici i namai in al douilea rand Romiini.
Dar despre aceasta grava chestiune ma voiu mai ocupa mai pe
larg in alta parte a lucrrii de fat.
Fapt cert este insa si istoria o dovedeste ca i inainte i
dupa unirea" pturel lor conducatoare, Romanii din Ardeal
bine inteles cei de ritul ortodox s'au deprins sa vaza in Prin-
cipii sau Domnii Tarilor romane pe adevratii protectori ai cne-
dintei lor ortodoxe. Domnitorii Munteniei si Moldovei faceau do-
natiuni bisericelor romane din Ardeal si le constituiau apanagii.
Multumita lor, se naste aici si se intareste o organizatie perma-
nenta eclesiastica i canonic in stransa legatur cu cea din Prin-
cipate, dela care primeau mirul i binecuvantarea pastoreas&
Episcopatele romne, intarite prin munificienta Principilor romani,
devin conductoare ale poporului roman ardelean, luand local fos-
tilor nobili romani calvinizati, catolicizati si maghiarizati.
Asa s'a fcut inceputul unei civilizatii nationale.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.

SCHIMBUL RECIPROC DE CARTURARI DINTRE

TARILE ROMANE SI ARDEAL
Studind istoria neamului nostru, u5or ne convingem c dra-
gostea 5i grija conductorilor Trilor romne (Muntenia 5i Mol-
dova, mai trziu Romnia) fat de fratii din Ardeal a fost nu nu-
mai statornica in tot cursul veacurilor, ci 5i. salvatoare pentru ei.
Dar ins5i existenta pasiv a Principatelor dunarene, mai trziu
a regatului romn, a fost pentru Romnii din provinciile subjugate
o fort de incurajare, o ndejde vie in evenirnentele fericite ce cu
timpul aveau s vie, o sperietoare pentru asupritori ca s-i mai
ImblAnzeasca i sd-i impiedice in pornirile lor du5mnoase. Cu
drept cuvnt scria Alex. Aldea, fiul voevodului muntean Mircea
cel mare, conductorilor ora5ului Sibiu, c dadi s'ar intdmpla sa
piar Tara romd.neascd, ar pien i ei" 1).

BISERICA ORTODOXA-PASTRATOAREA CULTUREI ROMANESTI

Existenta Principatelor Munteniei 5i Moldovei, ande Romnii

duceau de fapt o viat national independent sub domnia legilor
lor proprii 5i a limbei lor nationale, le-a dat posibilitatea ca s
nu rmn nepstoare in fata prigonirilor din ce in ce mai in-
drznete, pe care le indurau fratii lor ardeleni din partea stpii-
nitortlor maghiari.
In vremea tiparului, tot din Tara romneasc a fost dusa lamina
mintii 5i a sufletului in Ardeal. Diaconul Coresi dela Thrgovisie
pleac la Brasov (1560), lund o parte activ la mi5carea literarb,

1) Vezi Patriarhul Romdniei dr. Miron Cristea, lnalt Regent", de

1. ,Rusu Abrudeanu, vol. I, pag. 463 (Diseursul rostit de Patriarhul-Re-
gent la serbarile unirli dela Alba Julia din 20 Maiu 1929).

www.dacoromanica.ro
 54

,si la nationalizarea bisericei ortodoxe ardelene. Lui 'i-se datoresc

primul Evangheliar romanesc, tiprit in Brasov la 1561, Apostolul
romdnesc la 1563, Tdteal evangheliilor i Molitvelnicul romnesc
la 1564, Psaltirea romaneasc la 1570, precum si o multime de
alte publicatii romdnesti. Coresi s'a strduit o viat intreag sa
tipreasca in limba roman crti pentru trebuintele bisericilor, in
care se slujea pan'atunci in limba slavon.
Ucenicii lui Coresi infiinteaz apoi tipografii romdnesti la
Orii,stie i la Sebesul slisesc in veacul XVI. Cand mitropolitii ro-
mani din Alba Julia vor sa reinoiasca tiparnita lor, Matei Basa-
rab, Domnul Munteniei, le trimite teascurile si mesterii tiparnici.
Rcei mesteri straini", despre care vorbeste mitropolitul Simeon
/elan in Noul Testament dela Bdlgrad (1648), cum se zicea
p'atunci Albei hail, erau tipografi din Tara romaneasca. In vestita
prefat a acestui Nou Testament mitropolitul vorbeste tot att de
elocuent, ca si inainte de el mitropolitul Varlam al Moldovei, des-
pre unitatea limbii si prin limb a sufletului romanesc, care avea
s fie prima garantie a unitatii noastre 1). In multe biserici orto-
doxe din Rrdeal se mai gasesc si azi inc, ca la Zdrapfi (jud. Hu-
nedoara), exemplare din Cartea romlineascd de invli(turd" sau
Cazania Mitropolitului Variant", tiprita la Iasi in anul 1643.
Rsemenea tipografi au lucrat continuu in Rrdeal pna in vre-
mea lui Constantin Bilincoveanu Vocld, chiar si la tipografia uni-
tilor" dela Blab pdn tarziu.
Tot atunci, in a doua jumtate a secolului al XVII-lea spune
d. prof. N. lorga se anunt in Moldova de Miron Costin doc-
trina unittii romanesti si a maretei origini latine. De aici a trecut
la munteanul Constantin Cantacuzino (Stolnicul), care a spriji-
nit-o pe rezultatul adancelor sale studii in strinatatea italiana.
Dintr'o si mai larg strbatere a intregei literaturi internationale,
Dimitrie Cantemir Voca, cu domneasca hotrare, adauge convin-
gerea nestrmutarii noastre, o strig ca de pe treptele tronului sau
pierdut. Ce fel de inviorare si pentru Romdnul cel mai umil, de
pe brazda cea mai muiat Cu sudoare, se desfacea de pe paginile
de inspirat sigurantd a acestor crtil 2).
Idem, pag. /167.
Vezi Transilvania, Banalal, Crisana, Maramaresul 1918-1928", ar-
ticolul d-lui N. 1orga intitulat: Ce a primil si ce a dal Ardealul, pag.
z1 din vol. I. 1929.

www.dacoromanica.ro
 55

Pe de alt parte crtile de slujbd bisericeasc, tiparite in Princi-

patele dunrene, s'au raspandit in. tot Ardealul pn in nordul
Maramursului i in satele delng Tisa Torontalului, la Pan-
ciova detng6 Dunre etc. Cazania mitropolitului Varlam dela Ia0.
(1643) i Pravda cea mare a lui Maid Basarab (1652) le gAsim
azi in multe sate modeste din Ardeal i Banat.
Patriarhul dr. Miron Cris/ea ne confirm ca pn i schituletul
din Toplifa, comuna sa natal& intemeiat de o doamn din Mol-
dova, primea cArti rituale dela Tdrgoviste. Preotii din Maramur4
veniau la Bucaresti s cumpere erti, iar din Principate circulau
in Ardeal i Banat o multime de augri cu traista plin de earti,
tiparite in teascurile mnstirilor dela Ramnical VhIcea, Govora,
Buz(ia, Tc2rgov4cte, Neamea etc.
COlugrii, ca i ciobanii, nu cuno0eau granite. Ei treceau in
Ardeal i inapoi, rspndind slova bisericeasca romOneasca,
spre marele ncaz al catolicilor i calvinilor, cari, curand dupd
moartea lui Mihaia Viteazal, au inceput o adevarat prigoan in
contra acestor calugri, despre care spuneau c prin ctilagtiri
venit pieirea din Tara romdneascii". Totti0 acqti misionan i n'au
incetat nici-odat propaganda lor bisericease i national. Car-
patii desprtitori nu formau o granit greu de trecut i contactul
sufletelor romOne0i se fcea cu u5tirint, facand sa se nascd
s se intarease in mod firesc printre Romdnii ardeleni sentimen-
tul national, care cu vremea avea s se reverse din albia lui 1).
Pentru a tine de0ept cugetul romanesc in Ardeal, Domnii Prin-
cipat4elor romne0i, vladicii, preotii i atOti oameni inimo0 din
Principate n'au pregetat sA trimita peste munti misionan, tipar-
nite, evanghelii, carte romneasc i subsidii bAnesti.
Pe de alt parte, de prin Ardeal rasOrea citte un biet prebt,
cte un calugr umil, Cale un acolar adpostit D-zeu tie cum
pe unde, care cetise in cronici i in cOrtile de istorie i cOptase
de acolo incredintarea, cA toate incercdrile i umilintele prezentulai
nu insemneaz nimic fat de marele trecut al Romei i de isprvilq
Voevozilor romni i cA dup vorba lui Petra Pares, pe cane
n'o Oiau oeea-ce a fost odat, se poate intoarce. Mai mutt: cd

1)1Vezi A ',omit: krds Magyarorszdgba" (Chestia romaneasca in Un-

gana), de dr. Weisz Ignatz, Brasov, 1913.

www.dacoromanica.ro
56

trebue sa se intoarca Toti ace$tia e$isera transfigurati din ada-

posturile, unde ii ajunsese Band vestirea rnisianii noastre na(ionale.
Si atunci de pe plaiurile unde propovaduisera un &mail Mica
Clain, un George 5incal, un Petra Maior, a batut invietorul %rant
de munte, care, intrand in sufletele boerirnei din Muntenia $i Mol-
dova, a indemnat-o la acea lupta, in numele patriei $i al naticti,
care a dus la Unirea Principatelor $i a pregtit marea lupt
pentru intregirea neamului 1).
Este f apt neindoios c Principatele /Ylunteniei $i Moldovei au
exercitat totdeauna o mare putere de atractie pentru poporul ro-
man din Ardeal, inlesnind astfel schimbul reciproc de elemente
culturale. O multime de tineri ardeleni, cari nu intrevedeau pentru
ei nici o posibilitate de emancipare $i de cultura sub stpanirea
ungureasca, treceau in 'raffle romane, unde erau imbrati$ati Cu
caldura, sprijiniti $i cinstiti. Multi dintre ei au ajuns la cele mai
inalte trepte bisericesti. Citarn printre ace$tia pe: Teodosie din
V estem (langa Sibiu), ajuns Mitropolit al Ungro-Vlahiei in vremea
lui Constan/in Vodif Brlincoveanu (1668-1714); lacob Stamall
(din prtile Reghinului sasesc), Mitropolit al Moldovei (1792
1803); Dionisie Lupa, ocrotitorul lui G. Lazar, Mitropolit al
Ungro-Vlahiei (1819-1821), Gavriil Banulescu-Bodoni (din Bis-
trita Nasaudului), Mitropolit al Basarabiei, dupa ocupatia ei de
ctre Rusia; Chesarie, episcop de Buzau (1825-1846); Dionisie
Romano (din Salistea Sibiului), arhiereu i apoi episcop de
Hui (n. 1806 $i ni. 1873); vestitii i inatatii arhierei Neoftli
(1803-1884) si Filaret Scriban (1811-1873), originan i din co-
muna Ilva Mare, jud. Nasud; arhiereul loanichie Stratonichia,
dela biserica Cretulescu, contimporan al lui G. Lazar, nascut in
comuna Siisciori, judetul Alba de azi; infocatul patriot Naam Ram-
niceana, protosinghel, dinteo comuna langa Sibiu, emigrat in Mun-
tenia numai ca sa scape de unire" (1764-1839), plus o mul-
time de clugari $i alti slujitori bisericesti 2).

Vezi RIlsboiul nostru in note zilnice", vol. III, pag. 15, de N. lorga.
Editura Ra,Inuri". Cralova.
Vez! Romanii ardeleni din vechial regal si activitatea lor pdrul la
rdsboiul intregiril neamului", de Julia Moisil. Bucurestt 1929.

www.dacoromanica.ro
 57

O PUNERE LA PUNCT NECESAR

Anumiti scriitori sustin c unirea" unei prti a Romnilor ar-

deleni cu biserica catolic ar fi avut, pe lng prtile ei dezas-
truoase, si o parte bund si anume aceea cd, in scopul de a atrage
cdt mai multi Romni in sdnul bisericii papale, le-a deschis aces-
tora drumul spre cultura occidentald, ddndu-le putinta s invete
s se instruiasc in scoalele superioare din Viena 5i Roma.
Nu voiu contesta nici eu acest fapt, dar nu trebue sd-i exage-
rm proportiile, mai ales cdnd se stie c, cu toat unirea", fre-
cuentarea cursurilor faculttii teologice din Roma 5i Viena nu era
incuviintatd decdt la foarte pu5ni Romdni si anume cate 2 si nu-
mai din 4 in 4 ani 1). Mic i insignifiant pret pentru o jertfd asa
de mare si cu consecinte asa de funestel Romdrill, Iesne crezdtori,
au fost si de astddatd inelai. Totusi nu e mai putin adevrat
din scoalele Romei 51 Vienei au esit brbati si scriitori luminati
ca George 5incai, Samna Mica Clain si Petra Maior, cari au
ajuns profesori in scoalele abia ndscute ale Blajului, devenite apoi
incetul cu incetul un focar de cultur romdneascd, cdruia 'i-s'a dat
'i-se da toat cinstea i meritul cuvenit.
S nu se uite insd c Cronica" lui G. 5incai n'a vazut lumina
zilei la Blaj, ci la Iai, fiind tipdrit de cktre Domnul Grigore
Ghica la 1853. /YLotivul? Ni-I spune insusi 5incai in Cronica" sa,
cAnd vorbeste despre RomAnil dela Blaj de pe acele vremuri:
Mai adaug aci un hrisov in Cronica mea, a se line de prea luminata
familie a comiilor Vass din Tiaga, ca sa arat ca de nu 'mi-ar fi stat
aceasta familie in ajutor, eu, cu ajutorul Romanilor mei, In veci n'asi
fi scris Cronica aceasta, ba doar asi fi parjolit-o de mult, atilt m'au
parjolit Romani', dela cari am asteptat ajutor".
A pretinde ins ea' fdr scolile din Blaj poporul romdn din Ar-
deal si chi& i cel din Tara romdoneasc ar fi ramas pn trziu
de tot un popor inapoiat in cultur, ba c pand si proclamarea
unirii politice la Alba Julia dela 1 Decembre 1918 'si-ar avea
obdrsia in unirea" religioas dela 1698, adic in trdarea mitro-
politului Atanase Anghel, aceasta insemneazd a-si bate joc de
evenimente si a falsifica in chip sfruntat istoria. Acest fel specific
de a serie istoria este predileA in special Blajului de azi, care,
prin glasul d-lui Julia .Maniu, ne-a dat chiar in anul 1930 o nou
I) Vezi Pdrti alese din isioria Transilvaniel", vol. I, de G. Bari3u.

www.dacoromanica.ro
58

dovad ieftina de modul cum trebue sa se faca istoria zilelor ce

trim. D. Maniu, prim-ministru al Romaniei Mari, a avut tristul
curaj s sustina in Ianuarie 1930, cu. ocazia inaugurarii directiei
generale a Edacafiei poporulai", atasata ministerului sanattii
publice (!), ca adevarata civilizatie in biata tara romaneasca intre-
incepe abia de-odata cu venirea d-sale la guvern, iar, ca
s-si bata joc de toat lumea, nu s'a jenat ca lute= mesaj adresat
Ardelenilor de sarbatorile Pastelor (anului 1930) s afirme iezuitic
nazbatia urmatoare:
Partidul nafional (dreinesc a intrunit intr'un mdnunchiu nebiruit si
Mrd seaman de puternic pe tofi luptatorii, cari nu vor da indardt 2a
drumul lor, ori-ctit ar fi acela de spinos, pentru-ca neamul romftnesc sA
poata prznui prabusirea intunerecului si invierea dreptaiii pentru tot-
deauna".

D. Julia Maniu este un admirabil Cafavenca din celebra piesa

a regretatului I. L. Caragiale.
Dac este adevrat ea apostolii uniti" ai Ardealului n'au pre-
dicat in pustiu evanghelia resurectiunii noastre nationale, tot asa
de adevrat este Ca ei au gasit terenul pregatit prin tot ceca-ce
s'a salvat pana in vremurile lor din toate nzuintele unui Coresi,
a unui Varlam, a unui Dositeia etc., din tot capitalul de idei din
epoca Domnilor munteni i moldovea Mateiu Basarab, Vasile
Lapa, Constantin Brncoveana i Dimitrie Cantemir. Si dinainte
de unirea" dela 1698, soarele romanismului si al credintei str-
mosesti rasarea tot la Bucure5-ti $i Jai, pentru-ca dupa o trdare
de credinta, cu tot juramantul depus la BucureA, s straluoeasca
o clipa si la iar pe urma de tot, dup limpezirea spiritelor
de pe tot cuprinsul neamului romanesc, sa rasara impunator nu-
mai la Bucure#i, punand, prin aceasta, pe ganduri cateva capete
infierbantate din Blajul inconsolabil i impulsiv.
Este desigur o intervertire a istoriei CA, la inceputul veacului
XVIII, Bucure,stii ar fi fost cu desavarsire instrinati si fanario-
tizati" i c s'ar fi trezit la o nou viat numai gratie intervenrei
Ardealului si in special a Bialalai. Se stie doar ea cu mult inainbe
de sosirea lui George Laziir in capitala Tarn romanesti, batranul
lenchita Vdclirescu, mare patriot si cu o vas-Fa cultura, autor de
opere cu cuprins si idei foarte asemnatoare cu cele din crtile
Ardelenilor, isi Mom patrioticul sail testament, scriind:

www.dacoromanica.ro
 59

Urmasilor mei Vdcdresti

Las yowl mostenire
Cresterea limb:i romdnesti
Si a patriei cinstire!
Deci tot respectul cuvenit Blajului, insa cu cinstirea adevdrului
istorict Sd nu se mai creadd si azi acolo en toate bunurile morale,
culturale, nationale i poatice ale poporului romdnesc se datoresc
Blajalui i numai Blajului, cruia daca unii locuitori din satele
de pe Tdrnave ii mai zic si Roma Noud, nu se cuvine sd-si atribue
rolul Romei adevarate, al cetatii eternei
Este adevarat Ca, pe vremea unirii" dela 1700, copiilor orto-
doxi le era inchis drumul spre invatatura mai temeinic, a-tat din
sistem, cat si din nedumerirea stpanitorilor de influenta Rusiei
ortodoxe. Este adevarat ca Romdnii ortodoxi, fie ei preoti, ne-
gutdtori sau simpli economi de vite, erau toti spionati, confiscdn-
du-li-se scrisorile dela post, care se inaintau guvernatorului spre
cenzurare. Este adevrat cd abia la 110 ani dup nefasta unire",
in 1810, s'a recunoscut i calor 1.000.000 de Romdni ortodoxi din
provincia Ardealului dreptul de a-si alege un episcop din stiul
lor in persoana protopopului Vasile Moga din Sebesul Slisesc.
Este adevrat c noul episcop ortodox a fost nevolt s-si in ca
secretar pe un unit", Arort Budai Deleanu, iar ca profesor de
bon-ton", care s-1 invete cum trebue s se prezinte in audienta
la impratul Francisc I, tot pe un unit", te fan Costa, consilier
gubernial in Cluj.
Dar intrebarn: la cdte umiliri si injosiri n'au fost expusi insisi
ierarhii unili", cu tot sacrificial incomensurabil al unirii"? Se
stie doar ea vestitul martir al bisericii surori Inocenfiu Mica Clain,
cand trebuia sa piece profund amrit in cel din urmd drum al su
la Viena, a declarat protopopilor sal, intruniti in sinod la Alba
Julia, in vara anului 1744:
Dacd m 2ntorc dela Viena, voiu pleca cu voi peste munti!"
Dar nefericitul episcop nu s'a mai putut intoarce, fiind exilat
la Roma, unde a si murit.
Aici a fost, cum prea bine se vede, in tot cursul veacurilor add-
postul atdtor Ardeleni pribegi, plmdduind, impreuna cu fratii
liberi, aluatul intregirii de mai tdrziu a neamului. Este stiut doay
ca din ceasul, in care revolulia francez a suflat scnteile ei

www.dacoromanica.ro
60

destepttoare pana asupra ingenunchiatelor Tari romanesti dela

Dunre, dascalii ardeleni au trecut si ei muntii si au venit in
Principate ca sa ajute la progresul lor cultural.
DELA VENIREA LU1 G. LAZAR IN BUCURE5T1 (1816) I PANA LA
UNIREA PRINCIPATELOR (1859)
Unul dintre putinii Romani ortodoxi, cari au avut norocul de o
instructie mai superioara, a fost George Lazar din Avrig (jud.
Sibiu). Protegiat de baronul S. Bruckenthal, guvernatorul I Ar-
dealului, el a fcut gimnaziul la Cluj, iar universitatea la Viena,
unde a invtat stiintele fizico-matematice si teologia. Georg?
Lazar, neputandu-se intelege cu episcopul Moga, a parasit Sibial
in 1816 si a venit la Bucuresti. Primit cu caldura de mitropolitul
Dionisie Lupu i de bo2ri, a deschis scoala romaneasca dela Sf.
Saya, predand diferite invataturi si stiinte in limba romaneasc.
George Lazar a fost un animator, un precursor al unirii, un apostol
inflacarat al neamului sail.
Romanii uniti" au fost intrucat-va mai favorizati de soarte,
astfel ca au putut da in vremurile acelea din randurile lor mai
multi barbati cu carte decal ortodoxii npstuiti. Neavand Insa
toti teren de mina in scolile Blaiului, au trecut si ei incetul Cu
incetul in Muntenia si MoldoVa, care deveneau, pe masura ce pros-
perau politiceste, un adevrat pmant al fagaduintii pentru toti
crturarii ardeleni. Emigrarea aceasta necurmata a avut urmari
fericite, contribuind la mentinerea aceleiasi limbi, a acelorasi tra-
ditii si obiceiuri nationale.
Miscarea national, pornita la Bucuresti de George Lazar i
continuat apoi de I. Heliade Radulescu, iar la Iasi de George
Asarlii, n'a intarziat de a-si da efectele ei binecuvantate, mai ales
dup inapoerea in tara a unei serii intregi de studenti romarti,
munteni si moldoveni, cari fuseser trimisi si ei in strintate la
studii si cari, intorsi in patrie, infiltrau zi de zi in sufletele ro-
manesti flacra culturii cu idealul unirii tuturor Romanilor inteun
singur stat. Acestia au fost Eufrosin Poteca, S. Marco vici, C. Mo-
roni, Pandele 0. Petre Poenaru.
Smanta aruncat de George Lazar incolti in curand si fructele
se coapsera in graba 1).
1) Vezi Romdnil arieleni din vechiul regat $i activitatea lor pdnd la
rdsboiul intreglrii neamului", de luliu Moisll. Bucurest1 1929.

www.dacoromanica.ro
 61

Daca pana in anul 1800, emigrarea Ardelenilor in Principatele

romdne era pricinuita mai mult de jugul iobagiei, a lipsei de pa-
mant, a persecutiilor religioase si a tratamentului barbar, la in-
ceputul secolului al 19-lea incepe o emigratiune din partea inte-
lectualilor. Ea creste cu cat libertatile, dragostea de cultura roma-
neasca si posibilttile de comer t si meserii cdstiga tot mai mult
teren in Principate.
Exodul elementelor ardelene spre Muntenia si Moldova se ac-
centuiaza mai cu putere dupa congresul dela Viena din 1815 si a
incheierii asa numitei aliante sacre" a celor trei imparati, care
a avut drept urmare intarirea absolutismului austriatc, sub bagheta
indrazneata a printului C. Metternich. In era absolutismului la
episcopia ortodoxa din Si5iu era o stare din cele mai jalnice, cad
lipMau si oamenii capabili si fondurile si ori-ce incurajare. Dar
chiar si la episcopia unita" din Blaj, unde oamenii se mai puteatu
piovoca la drepturi castigate si se mai dispunea si de anumite
fonduri, se inregistreaza, dupa 1815, o stagnare inspimantd-
toare 1), care a durat pana dupa revolutia din anul 1848.
In toiul absolutismului austriac, in anul 1820, invatatul mol-
dovean George Asachi aduce din Ardeal si anume dela Blaj pen-
tru seminarul preotesc dela Socola (al douilea seminar romd-
nesc dupa cel dela Blaj), intemeiat de mitropolitul Veniamin
Costache, tunatorii patru profesori: Vasile Pop, loan Costea,
Vasile Fabian Bob i loan M.anfi, cari au functionat pan la in-
ceputul eteriei sau revolutiei gremsti din 1821, de teama creia
s'au intors in Ardeal, afara de V. Fabian Bob.
In 1826 C. Golescu aduce din Ardeal pe Aron Florian, caruia
ii incredinteaza conducerea scoalei primare din Golesti.
In 1833 si 1834 trec la Iasi ca profesori bnatenii Damaschin
Bojinca i Eltimie Murga, iar la 1836 ardeleanul Petre Cmpean.u.
Tot in acest an trece muntii in Oltenia loan Maiorescu, care des-
chide o scoal primara la Cernefi (langa T. Severin), iar in 1837
este adus de boerul Bibescu ca profesor la gimnaziul din Crdova.
In 1840 August Treboniu Laarian este chemat ca profesor in
Bucuresti, unde la 1845 publica impreuna cu Nicolae 13tlicescu
Magazinul istoric pentru Dacia".

1) Vezi Pdr(i atase din istoria TransilvanieP, vol. I, de G. Barigu.

Sibiu 1889.

www.dacoromanica.ro
62

In 1842 se stabileste la Targu Jiu doctorul D. Calcer, care joaca

un rol important in serviciul medical al Munteniei.
In 1854 Simeon Barnuf este adus de P. Mavrogheni ca profesor
la unde la 1855 este urmat de Alex. Papitt tarjan, chemat
de Grigore Ghica, Domnul Moldovei, iar la 1857 vine loan Pop,
adus de Panait Bal$, ministrul instructiei publice.
Miscarea de redesteptare nationala se intensific cu si mai
multa putere in Principate data cu unirea Munteniei i Moldovei
la 1859 intr'o singura tara, ludnd numele de Romania. La 1860,
cand s'a inaugurat universitatea din din cei 11 profesori
erau atunci la faculttile de drept, litere i tiinte, 5 eran din
Ardeal si anume: Petre Sucia, Stefan Emilian, Stefan Mide,
loan Pop i Simeon Barnue.
De ad inainte numrul intelectualilor ardeleni, cari tree in Ro-
mania, sporeste an de an in mod simtitor i imbucurator, aducanct
Cu ei o deosebita dragoste de limb, de lega si de tara, precum si
un puternic sentiment romanesc. Venind aici, nimeni nu 'i-a intre-
bat daca sunt ortodoxi" sau uniti", cum fcea pana eri, din ne-
norocire, d. Julia Maniu, care, lipsit de tact, a numit in toate sluj-
bele inalte si a ales in Parlament aproape numai uniti", deslan-
tuind astfel confesionalismul i provocand reactiunea usor expli-
cabil din partea ortodoxilor.
0 STATISTIC& INTERESANTA

Am umple un volum intreg, daca am insira numele tuturor Ro-

mnilor mai de seam din Ungaria si Ardeal, cari au trecut in
Tarile romane in cursul veacurilor trecute i pana la izbucnirea
rasboiului european din vara anului 1914. 0 asemenea interesant
lucrare a publicat in anul 1929 neobositul profesor bucurestean
d. Julia Moisil, originar ardelean din Mislaid, sub titlul: Romanii
ardeleni din vechiul regal activitatea lor pa.na la rasboiul
neamului", o opera statistica migaloasa, dar lmuritoare, de
53 pagini mari pe 2 coloane, cuprinzand numele tuturor Ardele-
nilor stabiliti in Romania din timpurile vechi si pana in anul de-
clansarii marelui rsboiu, Cu scurte date biografice i indicatiuni
despre activitatea celor mai importanti.
Cartea d-lui Moisil este pretioasa i prin ceea-ce nu spune, dar
las s se inteleag printre randuri. D-sa par'cb vroia s-i zica.
d-lui Julia Mania:

www.dacoromanica.ro
 63

Domnule Mania! Am scos cartea aceasta ca sa vezi i D-ta

eati Romani ardeleni refugiati si-au gasit un adapost parintesc pe
pamantul Romaniei mici, unde toti, fr deosebire de confesiune,
am fost primiti cu adevarata dragoste frateasca, am fost incura-
jati i sprijiniti, fiind pusi la munca de redesteptare i intarire a
sentimentului national, care ne-a adus sa trim zilele fericite ale
infaptuirii Romaniei Mari. Daca bunul D-zeu ti-a ajutat sa ajungi
si D-ta in fruntea tarii marite, ca prim-ministru, ocupand locul
de onoare al marilor inaintasi Ion C. Britliana, Mihail Cogdl-
niceanu, Lascar Catargiu, Ion I. C. BMliana, Take lonescu, gen.
Averescu, etc., cauta i fii si D-ta bun si intelept, ea si dansii,
lumineaza mintile celor din jurul D-Tale, cari nu inteleg rostul po-
liticei de consolidare a maretului tezaur ce ne-au lasat, alearga
dupa pacea i infrtirea tuturor fiilor tarei, alunga cearta i ura
dintre ei, fereste-te i inceteaza cu catastrofala adancire a vrajbei
confesionale si nu mai persecuta pe fiii vechiului regat, cari au
tot dreptul la vecinica recunostinta a tuturor Ardelenilor!
Ma indoiesc insa daca iezuiticul i neunificatul suflet al d-lui
Mana a luat cunostinta de instructiva carte a d-lui prof. Moisil,
caci ar fi putut trage dintr'ansa multe invatminte.
In ce priveste diferitele ramuri ale vietii statului roman, in care
au fost pusi in cursul vremii refugiatii Romani ardeleni, autorul
ii imparte in urmatoarele categorii:
In cariera bisericeasca 20, din .cari s'au ridicat -episcopi si
mitropoliti.
Militari (tot felul de ofiteri) 19, printre cari si generalii Ion,
Emotion, Romul, Remus i Mihail Boleatut, apoi Moise (Iroza, I.
Dragalina, I. Culcer i Traian
In invatamant: a) in invatamantul primar: 19 institutori
directori; b) in invatamntul secundar: 134 profesori; c) in in-
vtamantul superior: 40 profesori universitari.
Scriitori, literati, ziaristi: 34.
Botanisti, chimisti, geologi, statisticiani: 10.
Artisti (pictori, sculptori, pianisti, com-pozitori i dese-
natori): 12.
Tipografi, libran i fotografi: 6.
Juristi, magistrati: 16.
Medici: 33.
Farmacisti: 31.

www.dacoromanica.ro
64

XL Ingineri, architecti: 44.

Comercianti, industriasi, financian: 95.
Agricultori, silvicultori: 35.
In total deci (dup numrtoarea Mudd de mine) 548 arde-
leni intelectuali cunoscuti, cari au trecut muntii, in cursul vre-
milor si pn inainte de izbucnirea marelui rsboiu, in Trile ro-
mne, spre a-si uni activitatea lor cu a fratilor liberi, formnd
apoi secol de secol si an de a..1 azea opinie publica sanat3asa si
puternic, care ne-a condus la rezultatele mrete ale politicei dus
de patriotii si inteleptii brbati de stat ai vechiului regat pdna la
incheierea tratatului de pace dela Trianon (Paris) din vara a-
nului 1919, care a fixat si consfintit granitele firesti ale Rom-
niei Mari.
Numrul refugiatilor ardeleni este ins Cu mult mai mare cleat
numele indicate de d. prof. Moisil in interesanta sa lucrare, prima
in aceasta directiune. Personal cunosc o multime de ardeleni (zia-
risti, profesori, agricultori si ofiteri), cari nu figureaz in aceast
carte. Dealtfel insusi autorul spune in prefat cd la apelurile fa-
cute mai de mult si in repetite rnduri, prin pres sau direct per-
sonal, foarte multi din Ardeleni n'au raspuns". Totusi lucrarea
d-lui prof. Moisil isi are valoarea sa netgduit, caci din ea
constatm cum s'a fcut apropierea sufletelor romnesti de pe
ambele versante ale Carpatilor, cum s'au desmortit ele de sub ce-
nt.wi secolelor de ingenunchiare si au inchiegat, in aerul liber,
curat, inviortor, cald si primitor al Trilor romne, acea con-
stiint national, care, prin vibratiunile si fclia ei, a putut, cnd
a sunat ceasul, s scape cu arma in mn pe fratii ardeleni din
multi-secular a robie ungureasc.

www.dacoromanica.ro
 C.APITOLUL IV.

POLITICA INSTINCTULUI NATIONAL

AFIRMAREA El DE BAR BATII DE STAT AI
ROMANIEI. PRIMELE MANIFESTAR! IREDENTISTE
aistenta Principatelor Munteniei si Moldovei, a Rorndniei mid
de mai tarziu, in imediata vecindtate a Ardealului, a lost hotd-
rdtoare pentru soarta viitoare a intregului neam romdnesc. Ambele
au constituit acea nebiruit fond moral i magneticd, care a
apropiat din zi in zi tot mai mult sufletele romdnesti in urea-
urea aceluiasi scop.
Gratie acestei fericite situatiuni geografice, putea desarngitul
episcop al Blajului, Inocen(iu Micu Clain, sa spuna protopopilor
&di la 1744, cAnd pleca la Viena, descurajat de funestele urrndri
ale unirii": Daal ni intorc dela Viena, voiu pleca ea voi peste
truuli!" Tot multumit acestei imprejurdri, ceva mai tdrziu (1784),
pe vremea revolutiei lui Horia, tdranii din muntii Abrudului se
consolau, zicdnd: Decal s ne mai intoarcem la starea de ioba-
gie, mai bine plinisim Ardealul i trecem ca Iota in Tara romd-
neascli!"
Acest strigt semnificativ i plin de inalt inteles s'a auzit din
gura tranilor romAni si pe cdmpia Blajului in ziva memorabilei
adunri nationale din 3/15 Maiu 1848, iar cand in acelasi
an Dieta Ardealului, alcatuit in majoritate numai din Unguri, a
votat unirea Ardealului cu Ungaria i tipau un!re san moarte!" tot
din aceastd cauzd Romdnii n'au voit s'o recunoasc, spulberdnd
astfel iluziile Ungurilor.
Dar oare Avram anca, care era un sustindtor inflcrat al po-
liticei daco-romdne, nu impartdsia i rdspandea, tot sub presiunea
situatiei geografice, ideile nationale ce radiau din Principatele
romdne, cu care el dorea din suflet unirea definitivd Ardealului,
1. RII6U Abrudeanu 5

www.dacoromanica.ro
66

ca singurul mijloc al mdntuirii romdnismului de sub stapdnirea

austriaca si uneltirile unguresti? 1).
In urma votului Dietei dela Cluj in sensul unirii Ardealului
Ungaria, Romdnii, vzdnd e nu pot sta de vorba cu conducdtorii
Ungnrilor, crora li-se pdrea c li-s'a deschis raiul, au pornit la
arme. S'a omorit lume nevinovat de o parte si de alta, s'au ars
sate si asezari de veacuri, s'au pdrjolit holdele. Ungurii la un mo-
ment dat sunt stapdni in Transilvania, dar armatele rusesti, che-
mate de Austriaci in ajutor, restabilesc ordinea, Ungurii stint a-
dusi la realitate, iar conducdtorii lor o parte impuscati, iar alta
parte s'au raspandit in intreaga Europa, in special la Paris, uncle
au inceput prin pres o violentd campanie impotriva absolutismului
austriac si a Romanilor 2).
PRIMELE MANIFESTARI PUBLICE IN DIRECTIA POLITICEI
INSTINCTULUI NATIONAL

Tuturor acestor atacuri le-au raspuns refugiatii politici din Tara

romdneasc, exilati la Paris, in frunte cu Ion i Dumitru Briitiana,
N. Balcescu, D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, fratii 5/elan i N.
Golescu, Gr. Ganescu, Ion Voinescu, cari erau perfecti cunoscatori
ai chestiunei. Dumitru Briitianu i N. Biilcescu fusesera trimisi la
Budapesta de catre guvernul revolutionar din Bucare51i, ca s im-
pace pe Unguri cu RomAnil, dar nu reusird din pricina trufiei
unguresti, care nu vrea s recunoasca o alta natie in Ungaria decdt
natia ungureasca. Generatia aceasta, zis dela 48, a transformat
Principatele romdne in tri cu civilizatie occidentala, pregatind
prin ideile lor politice si prin literaturd raspdndirea miscarii na-
tionale.
La Bucure$11, influentati de marile planuri politice ale lui J.
Cdmpineanu, care plnuia inca dela 1838 realizarea unitatii na-
-tionale, o seamd de tineri, printre cari si N. Balrescu, fac un com-
plot la 1840 impotriva Domnului Alex. Ghica. Se vorbea de leg-a-
turi in Ardeal si in Moldova, de o rscoal in Basarabia impotriva
Rusilor. Rezultatul a fost arestarea partasilor i inabusirea mica-

Vezi Documente inedite privitoare la istoria Transilvaniei intre anii

1818-1859", publicate de Mihail Popescu. (Ilseznmantul cultural Ion C.
Bratianu VII). Cartea romiineasca. Bucuresti. 1929.
Idem.

www.dacoromanica.ro
 67

rii inainte de ori-ce incercare serioasa. Blilcescu a stat 2 ani inchis

la Margineni pAna la venirea in scaun a lui G. Bibesca-Voclii, care
l'a gratiat la 1843 1).
Emigrantii romani din Paris, peldnga strigatul de vrem
bertater, strigau totodata: vrem unirea noastrd na(ionald!" N.
Bdicescu, cu ocazia unui banchet dat de studentii romdni din ca-
pitala Frantei, pronunta un discurs istoric despre Migarea Ro-
mailor din Ardeal la 1818", plin de amintiri personale si o mea
culpa fata de neincrederea ce aratase in vremea revolutiei fata de
Romanii ardeleni, el, partizanul unei intelegeri cu Ungurii. Profet
al vremurilor viitoare, N. Beilcescu, in scrierea sa Mersul revolu(iei
ln istoria Romanifor", prevedea ca revolutia viitoare va fi o re-
volufie nationald, care va da nastere la unitatea nationald a po-
porului nostru. Privind idealul national si comparandu-1 cu starea
de umilinta din vremea lui, tot Balcescu exclama: Nu disperael
de suferinfd, cdci sujerinta cii este condifia esentiald a
desvoltdrii morale". Ceea-ce l'a indemnat pe Bdicescu, Inca dela
1846, s scrie Istoria Rom/1Wlor sub Mihai Vodd Viteazul" a fost
fara indoial faptul c Mihai Viteazul este simbolul unitatii noa-
stre nationale, pentru care lupta si el 2).
PROGRAMUL NATIONAL AL LUI ION C. BRATIANU
DIN ANII 1850, 1852 fi 1854

In Septembrie 1850 revolutionarii romani fac s apara la Paris

revista Romnia viitoare", iar in 1851 C. A. Rosetti dimpreuna
cu Ion C. Brutianu, scot tot acolo si apoi la Bruxelles revista Re-
publica romdnd". Articolul-program este scris de Ion C. Brdtianu,
in care deasemenea se da categorica expresie politicei instinctului
national.
lata ce spune I. C. Breitianu, intre altele, in acest inaltator pro-
gram:
Voim ca Romdnul sd se restabileascd In 1nsig ochii sdi ca om $i sd
se introneze 7n toate drepturile sale, ca sd poald trdi dupd legue na(urii
sale, desvoltdndu-se, perfecjiondndu-se implinindu-g misia sa ?n so-
cietate, ca (otzta gloria $1 virtatea de care este capabil.

Vez! N. Balcescu, scrieri istorice", editie comentata de P. P. Pa-

naitescu, paig. 5 si 6. Editura Scrisul romnesc", Craiova.
Idem, pag. 13 si 19.

www.dacoromanica.ro
68

Voim s aibli o patrie independentd $1 liberd, o patrie ca zece ml-

lioane de Romani, cari sti aibd top aceleasi drepturi si aceleasi datoril.
latd la scurt ce Point si ce credem pentru Romania. Ctit pentru
mijloace, nu voim allele decat acelea, pe care ni-le-a dat Dumnezeu ca sd
ne putem mlintui ori de cate ori vom voi ca deplindtate, si cari stint:
rnintea, mima $i bratele noastre".
Apoi adresandu-se tineretului, acelasi program mai declara
apsat:
Tineri Romani! Voi, cari prin jalma voastrIl cea jutui suntefi in stare
a intelege puterea poporului roman si prin instrucfiunea voastril sunte(i
menifi a lua inifiativa de a fi avantgarda biruinfelor sale, spunefi si
dovedifi voi ca cuvinte de foe fi vil de amor cebra ce se mai indoesc
Wed, cif dacd In 1818 Romanii, in loe sli voiascd a se manful pe rand si
in parte, unii prin Turci si alfil prin Austriaci, in loe de a trimete la
junghiere patru-zeci de mii de compatriofi si a face in cenuse trei sute
de ,sate pentru mantuirea Impdratului Austrici,2n loc de a-si pierde timpul
in diplomafii si a striga In Tara Munteneascd Trdiasca Sultanul" $1
in Transilvania Trdiascd Impdratul", ca sd ajungd in sfarslt de tasul
celor pentru al caror steag uitaserd stindardul republicel romane una $1
nedespdrfild, de se sculau tofi din bate unghiurile Rontlinimei,lntr'o sin-
gurd zi, fi ziceau zece milioane de glasuri de odatd unlit $1 liber1 san
morfi", n'ar fi mai fi fost nici o Putere ce ar cutezat nu atace, dar
niel lp tagdditiascd chiar dreptul lor cel slant!"
In acelasi an (1851), in zlua de 3/15 Maiu, studentii romani din
Paris, munteni si moldoveni, sarbatoresc aniversarea de 3 ani a
revo/utiei ardelene, cu 'care prilej N. Billeesca rosteste frumosul
miscatorul sau discurs despre miscarea Romanilor din AreLeal.
Mai tftrziu, dupa-ce Nizpoleon III ajunge imparat al Francezilor
(22 Nov. 1852), Ion C. Bra-liana este primit in audienta si ii re-
mite un memoriu asupra doleantelor Romanilor, pe care le for-
muleaza astfel:
Romnii locuesc (ara cuprinsd la/re Tisa, Nistru, Marea Neagra ,si
Dundre $i se Intind in grupe si dincolo de Dandre, in Tesalia. Numdrul
lor este de doudsprezece milioane de su flete si, desi sub dominarea dt-
leritelor Puteri, el nu sunt mal pu fin anal din popoarele cele mai orno-
gene ale Europei. Vorbesc tofi aceiasi limb& se inchind la acela$1 Dam-
nezeu, au aceleasi tradifiuni fi aceleasi aspirdri, inimile tuturor bat in
unire at ale Franfei, sora lor mat mare, care, mergand in fruntea gin/el
latine, este consideratd de ei ca pro tectoarea lor natural/I. Ei locuesc una
din fdrIle cele mai fertile si cele /71-21 avute ale Europei sl formeazil o
poporagune agricold $1 rtisboinica. Pozifiunea lor geograficd este foarte
importantd; el sunt proprietarli gurilor Dundrii. Misiunea Ion sociald
este de a reprezinta 2n Orient, ca element latin, civilizaflunea occidental/I".

www.dacoromanica.ro
 69

In 1854, Ion C. Briltianu, pentru a stavili, in timpul rasboiului

Crimeei (1853-1856), tendinta imperiului rusesc de a turbura
echilibrul in Orkntul Europei, prezinta imparatului Napoleon III
un nou memoriu (tiparit pe 32 pagini), de ast-data asupra yo-
lului imperiului austriac in chestiunea Orientului. El cerea intre
altele Frantei, ca si Turciei, sa admita ca o armata romana
conlucreze in marele rsboiu de atunci, care hotara soarta Orien-
tului european.
Capitolul ultim al acestui memoriu incepe cu o analiza lumi-
noas a originei chestiunii Orientului, asa cum era supusa deslegarii
Europei, i termina cu aratarea si desvoltarea solutiunilor, pe cari
le socotea mai potrivite pentru satisfacerea intereselor din a-
oeast problema:
De om vrea ori de n'om vrea, de e usoard ori grea, clacd dorim
serios independenfa Europei, reconstituirea Orientului pe bazele natio-
nalitafilor este sin gura soluflune a acestei che stiuni, care vine periodic
totdeauna cu mai multd gravitate sd se paria Mail:tea Occidentulul.
Reconstituirea Orientului pe bazele nafionalitlIfilor este o condifiune
sine qua non, pentru ca el sa se pocall civiliza $1 nImeni nu poate
nega consecinfelc fericite ce ar rezulta pentru Occident, dacd Orlen-
tul ar veni sd mdreascd cu ele cercul sdu de activitate".
Capitolul se inchee aratand din nou originea si drepturile Ro-
manilor. Facand o schit a gloriosului nostru trecut, dovedeste
vitalitatea acestui popor si importanta sa cultural in Orientul
Europei.
Ion C. Braliana precizeaza astfel inaltul su punct de vedere:
Importanfa Romdnilor in Orient rezultd nu numal din faptui cd ei
sunt un popor de zece pand la doudsprezece milioane de suflete, dar mal
ales acela cd formeazd poporul cel m21 omogen in limbd, in religlune,
in tradiguni $1 in aspirafiuni. Unifi prin slinge $1 prIn ZumEl ca rasa
Latina, el trdesc din civilizafiunea ei ,s1 trag, ca toatd indiferenfa suro-
rilor din Occident, o mare pu/ere din aceasta inrudire. Ei au o credinfd
.vie in villar $i lucreazd, Cu toate piedicele, ca o incredere nestramutalll
la reconstituirea politicd a Romdniel".
Memoriul incheie apoi astfel:
Nafionalitate, civilizafiune, libertate, acesta e programul ce trebue
sEl se urmeze in Orient.
Romdnii drept punct de reazim, acesta e mllocul principal.
Cdt d3spre transifiunile, prin care trebae sd se treacd, $1 milloacele
_secundare, de cari trebue a se servi, ele se vor 1411115a treplat cu eve-

www.dacoromanica.ro
70

nimentele. Dar e neapdrat mili intdi a constrdnge pe Austriaci sa deserte

Principatele, a permite Moldo-Romtinilor sd se uneasca intr'un singar
Stat si sa se reconstitaiascd in elemental lor national, curdtindu-se de
bate elementele necurate de origina ruseascd, cari nu se mal conserva
clec& prin puterea baionetelor austriace, pentru ca sd poatd si ei intra
indatd in linie de bataie 2n contra Rusia, cu o armatd de o sida de
mii de oameni".

ION C. BRATIANU IN PROPAGANDA REVOLUTIONARA LA SIBIU

Dar Ion C. Brtianu, om de adOnci convingeri si de actiune,

nu era multumit, nici linistit Cu ceea-ce vorbea, cu ceea-ce seria.
el la Paris, in timp ce in Orient se anuntau prefaceri fundamentale.
El nu gdseste odihn 'Ana nu porneste la actiune.
Jibia se potolise revolutia din Principate si vedem pe Ion C.
Bratianu la Sibiu, ca trirnis al exilatilor romani din Paris, cdutAnd
a profita de starea general de nemultumire a neamurilor din.
monarchia habsburgic, spre a provoca o noud revolutie, care, pu-
nandu-se in legatur cu Principatele Munteniei si Moldovei, sa
realione rezultatul, pe care nu-1 dobandise in 1848. Sigur de
izbdnda, pe care o vedea, frd teama pericolelor mari, care erau-
asupra capului sau, infrunt totul si se expune a organiza o pro-
pagana revolutionar in Ardeal.
Acolo spune el in notitele lui am publicat din nou articolele
si memoriile publicate la Paris si le impartiant in bate pdrtile. Tipd-
rirea o lacea un Sas dela tipogralia Statului, care lucra noaptea. Un
liindr Barbu, dela cancelaria guvernatoruluui Wohlgemuth, 'mi-a procurat
lazi cu pece(ii impiirdtesti, in care sosiserd legile noui dela Viena, st
astlel au dikitorit in toatd Transilvania si in Bi;covina, in Mzi imperiale,
manileste revolutionare" 1).

MOLDOVENII SI IDEALUL NATIONAL

Ace/asi stOnt Ideal national il purtau in sufletul lor si AtIoldo-

venii. Iat ce ne spune in aceast privint scriitorul boer Radtr
Rosetti, care, vorbind de sentimentele poetului Vasile Alexaruiri,
dupd intoarcerea lui dela studii (1839), pe care le facuie la

1) Vezi volumul Lui Ion C. Brdtianu. 1821-1921". Vol. I. Bucu-

resti 1921.

www.dacoromanica.ro
 71

Paris, se exprim astfel asupra preocuprilor tinerimei moldovene

din a cincea decad a secolului XIX 1).
Se infelege cd, la arma urmei, Vasile Alexandri, traind mai mul(i
ani In Parisul lui Ludovic Filip, 2n contact necontenit ca studenfimea de
atunci, n'a putut sti nu fie cucerit $i el de ideile liberale, de care era
insujletita area tinerime $i ca, la intoarcerea lui in (ara, a intrat In
legaturi de stransa prietenie cu tinerii boeri, cari, impin$1 de cati-va
batriini, incepuse sa dea o lupia crancena 1mpotriva Domnulai Mihail
Sturdza si a cumplitei coruptiuni administrative $i ludecatore$ti, care a
nectnstit acea domnie.
Aceasta lupia impotriva abuzurilor se mai contopea ca alta, dusa
pentru realizarea idealurilor nationale, marginite deocamdattl la redoban-
direa autonomiei noastre confiscata de Turci $i Ru$i, la unirea celar
fari surori $i la aducerea pe scaunul lor a unui Domn strdin, uparfinad
uneia din dinastiile domnitoare ale Europei.
Dar sa nu se creada cd idealul national al tineretului moldovetzesc
din a cincea decada a veacului trecut se nuirginea numai la 124*. Tinta
lor suprema 'inca de pe atunci era unirea cea mare a intreg neamului
romfinesc intr'un singur stat neatrnat. Tata Zmi povestea cum, 2nca pe
r.tind era la universitatea din Miinchen, vorbea tovard$ilor lui Nemii de
o Romanie, una dela Tisa pina la Nistru, dela Ceremus peina la Dunare
si la marA, iar acela,s vis al miel Ronuinii,cuprinzand toate (afile locuite
de Romiini, reiese des/al de clar din mai multe din poeziile e$ite la acea
epoca din peana bardului nostru moldovenesc".

IDEALUL NATIONAL AL ROMANILOR IN LUMINA SPIONAGIULUI

AUSTRIAC

Problema desfacerii Austriei i rezolvarea chestlei brientului

preocupau deeaproape toate inimile patriotilor romni, munteni
sau moldoveni, pe baza principiului de nationalitate. In mintea
Ion C. Brdliana ambele aceste chestiuni constituiau pentru el doua
viziuni ciare si precise, care 'i-au stpnit toat cugetarea in
aceast perioad.
Spionagiul austriac era bine informat in aceast privint. Intre

1) Vezi Amintiri din prima tinerefe" de Rada Rosetti, pag. 101 si 102.
Bucuresti. Cultura romneasc 1927. Rada Rosetti era fiul logoftitului
moldovean Rtiducanu Rosetti, ginerele printului Grigore Ghica, Domnul
Moldovei. Fiul sal' este distinsul general Rada Rosetti, cumnat al ma-
relui barbat de stat Ion I. C. Bratianu.

www.dacoromanica.ro
72

alte dovezi, voitt reproduce doua declaratiuni din partea a doui

functionari austriaci, insarcinati cu spionagiul in Ardeal.
Primul, cu numele Thiemann, eful districtului Ord,stie (jud.
Hunedoara),. intr'un raport al. ski catre ministerul de interne
austriac, prin care ii descrie miscarea unionista dirt Principatele
romane, influenta acesteia asupra Romanilor din Ardeal, precian
g situatia poatica a Romanilor ardeleni si miscarea intelectua-
lilor de acolo in favoarea unirii, apune, la Inceputul raportului su
din 15 Nov. 1851, urmatoarele:
Dacd mitin:al tratat de pace din Paris a aval de scbp menfinerea
integritdfii imperiului otoman, a tost o gre$ald surprin.zatoare cd s'a dat
populatittnilor din Muntenia $i Moldova dreptul de a se aduna in absa
numitele Divanuri ad-hoc, in scopul de a-si da pdrerea asupra modula
cum sd se constitue viitoarea guvernare a acestor (dri" 1).
Asupra efectuliti, care l'a avut aceast dispozitie a tratatului din
Paris (30 Martie 1856) in toata suflarea romaneasca, pana si in
muntii Abrudalui, este concludenta urmatoarea marturisire dinteun
raport al maiorului austriac Semelkowsky (catre colonelul lan-
kowsky, comandantul regimentului 8 de infanterie) asupra situa-
tiei politice a Romanilor din muntii Abrudului i in speeial asupra
lui Avram lana, i protopopul Simeon Balini din. Ro$ial-Montanzi:
De-odatd cu alegerea de print domnitor in Moldova $1 Valachia a
inceput sll se maniteste $i aici o vie simpatie pentru noul prinf ales" 2).
Acesta era Alexandru Ion Caza, sau Voda Caza.
Faptul este adevarat si il pot confirma si eu prin urmatoarea
dovada: Nscut la Abrud (2 Decembrie 1870), cand mi-am des-
chis ochii si am inceput s'A disting lucrurile din casa parinteasck
primele tablouri, in litografie, care mi-au izbit si alintat privirile,
au fost acel al Domnitorului Alex. Caza g al sotiei sale Domnit4
Elena. Ele figurau si in casa surorei mele Maria g intr'o multime
de alte case taranesti din Abrud g jur.

Vezi Documente inedite privitoare la istoria Transilvanlei liare

1818-1859, din actele archivei de stat a inlnisteralui de interne $i de as-
tille dela Viena", pu'Alcate de M. Popescu, (Publicaliunile asezdmtintului
cul:ural Ion C. BrAtianu VII. Bucuresti. Cartea RomAneascA. 1929.
Idem.

www.dacoromanica.ro
 73

IDEALUL NATIONAL SUB CUZA WM:a

Voda Caza spunea un mare adevr cand, ocupandu-siscaunulde

Domn al Moldovei si al Tarei romanesti, se exprima astfel in pri-
mul ski manifest din 8 Februarie 1859:
Fratilor! Vointa nafiei, prin legialtele sale organe, Aduntirile nationale
electite din Iasi Bucuresti, ne-a ales Doma al Moldova si al Prei
romanesti.
Acest mare act national, savarsit prin unanimitatea voturilor amdn-
duror Adundrilor, a unit trupurile lui Stefan si al tut Mihai Viteazul.
In ochii nostri acest act este triumful anal principia mantultor, care
lace sti bald inimile tuturor Ronu2nilor: Frdfia rpnulneasca" etc.
In textul juramantului depus si pe care il reproduce in mani-
fest, Domnul Alexandra loan I, dup declara' in numele prea
s. Treimi si in fata Tarei ca va pazi Cu sfintenie drepturile
interesele Principatelor-Unite, spune ca nu va avea inaintea ochi-
lor sal decat binele ci fericirea nagunii ronu2ne", iar la sfarsitul
marrifestului incheie cu cuvintele:
Ne rezenuIm pe concursul intelept si patriotic al unui popor, care
voeste a se regenera si a se face vrednic de marimea numelui silu de
natie ronulnd".

PRIMA MANIFESTARE IREDENTISTA : INFIINTAREA ACADEMIEI

ROMKNE

Cu incepere dela 1866, miscarea de consolidare politica a Ro-

maniei accelereaza si opera de regenerare culturala. Dupa abdi-
carea Domnitorului Alexandra Caza in noaptea de 11/23 Februa-
rie 1866, se institue o Locotenenta Domneasca", compusa din Lasl-
car Catargiu, generalul Nicolae Golescu i colonelul Haralamb.
Primul guvern al Locotenentei Domnesti, prezidat de Ion Ghica,
/a propunerea lui C. A. Rosetti, ministrul instructiei publice, prin
raportul cu No. 1140, infiinteaza in Bucuresti Societatea literard
romnh", care in 29 Martie 1879 isi ja denumirea de Acadenzia
romtmd".
Regulamentul nouei societati prevede compunerea ei din. membrii
faca-nd parte din toate provinciile locuite de Romani si apoi ac-
centuiaza:.
dictionarul nu pot sA fie ale cutilrui dialect roman, ci
gramatica si diciionarul limbei romane. Guverniimintele, sub scutul carora

www.dacoromanica.ro
74

D-zeu a asezat o parte a natiunii romane, nu pot dealt sa aplaude for-

matiunea acestei societati cu totul literare, gramaticale si lexicografice.
Austria, sub scutul *carela s'a inceput cultura limbei romane, suntem
siguri cd va privi cu mulfuntire impdrtasirea la lucrdrile acestei societltfl
a invd(atilor romdni din Ardeal si Bucovina".
Conform regulamentului, Societatea literarei ron "Ihnil se alcatuia
deocamdata din: 7 membri din Romania, 3 din .Ardeal, 2 din
Banat, 2 din Maramure5, 2 din Bucovina, 3 din Basarabia 5i 2 din
Macedonia. Locotenenta Domneasca, prin decretul No. 698 din 22
Aprilie 1866, a =nit ca membrii ai societatii pe urmatorii barbati,
Cu carte din tinuturile subjugate: Timoteiu Cipariu, Gavril Man-
teanu 5i George Barifiu din Ardeal, Anarei Mocsonyi i. Vincen-
tin Babe $ din Banat, Alex. Roman i dr. losif Hod(4 din Mara-
mure5, A. Hurmuzachi i A. Dinzitrovici (inlocuit peste 2 luni cu
Ion Sbiera) din Bucovina, Alex. thwlezt, cavalerul Stamati-Ciurea
I. Stroescu din Basarabia, iar /. Caragiani i D. Cozacovici din
Macedonia.
Printeun alt decret cu No. 829 din 2 Iunie 1876 au mai fost
numiti membrii ai societatii: Vasile Alexandri, C. Negruzzi
V. A. Urechia din Moldova, apoi I. Heliade Radulescu, August
Treboniu Laurian, C. A. Rosetti i I. C. Massim din Muntenia,
iar in Iulie, acela5i an, au mai fost numiti Titzt Maiorescu i Ni-
colae lonescu.
La 1 August 1867 are loc, in Bucure,sti, in sala vechiului Ateneu,
prima adunare a membrilor Sociellitii literare ronu7ne". Cu a-
cest prilej, Timo/el Cipariu, invatatul canonic din Blai, spunea
in cuvantarea sa:
Pana aci limba si nationalitatea ne-au fost incalcate... Pentru elibera-
rea limbei nationale va ingriji mai ales aceasta societate literata. Ea va
ingriji ca limba romana sa scape de jugul despotismului, sub care a
gemut de secole. Ea va ingriji pentru conservarea unitatii limbei romne
in toate provinciile locuite de Romani. Ea ji va reda forma curat na-
tionala romana, spre a figura cu toata demnitatea fare si langa surorile
ei de origine latina".
Astfel, prin felul cum i5i compusese plenul ei de membri, ale-
gandu-i din toate partile locuite de Romani, Societatea literarti
ronztinii", deci Academia romand de azi, realiza inca la 1866 uni-
tatea neamului nostru, sub pretextul gramaticei" 5i dictionaru-
luiY, pentru-ca, dupa 50 de ani, s'a se infaptuiascA i unitatea
politica, cu ajutorul spadei eroice a rnicei Romanii.

www.dacoromanica.ro
 75

SUB PRINCIPELE CAROL DE HOHENZOLLERN

Af ara de primele numiri iscalite de Locotenenta Domneasca,

Testul membrilor Societa(ii Merare romerne" au fost numiti prin
decrete semnate de noul principe Carol de Hohenzollern.
Dar o nona dovada ca fruntasii politici ai micei Romanii au
avut mereu in vedere marea chestiune a unirii tuturor Romanilor
-este si urmatoarea: La 1866, cand a fost batuta prima moneda ro-
maneasc sub Domnitorul Carol, devenit mai tarziu regele Carol I
al Romaniei, guvernul de-atunci, din care fama parte si Ion C.
Bratiana, 'i-a pus simbolica inscriptie: Garol I, Domnitoral Ro-
/amito,.
Numai in urma protestarii guvernului austro-ungar, monedele
au fost retrase din circulatie, btandurse altele cu inscriptia:
Carol I, Domnitorul Romniei.
Acei batrani, mari patrioti, cari s'au dus si sunt azi pulbere,
purtau toti in piepturile lor inimi calde i iubitoare de neam.
UN CELEBRU DISCURS IREDENTIST AL LUI ION C. BRATIANU
DIN ANUL 1868

La 1868, pe timpul domniei printului Carol de Hohenzollern,

pe care Ion C. Brtitianu l'a adus in tara, spre a pune frau cer-
telor la domnia parnanteana, si al carui nepretuit i intelept sfetnic
a fost pana la moarte, contele Beast, cancelarul austro-ungar,
devenise un dusman ireductibil al lui Ion C. Briltianu, pe care il
acuza ca sustine i incurajeazd miscarea nationalist din ArdeaLca
protejeaz pe Ardelenii refugiati in Principate dintre cari unul,
Alex. Pahiu Ilarian, intemeietorul societatii Transilvania", ajun-
sese chiar ministru de justitie in cabinetul prezidat de M. Coged-
niceanu, ca inarmeaza Principatele cu arme aduse din Prusia pe
teritoriul rusesc etc. etc. Prin intrigi tesute la Paris, antele
'Beust reuseste in sfarsit sa rstoarne ministerul prezidat de Ion
C. Bratianu.
Discursul inalttor i demn, prin care acest mare patriot si
barbat de Stat a raspuns Carta roii austriace" 1) a contelui
1) Regele Carol I spune in Memoriile sale", vol. V, pag. 7, cu pri-
vire la aceasta carte, cd intreaga expunere austriacd din Cartea Rosie e
ptirtinitoare si dovedeste o tendined spre amestec in afacerile interioare
ale Romdniei".

www.dacoromanica.ro
76

discurs pronuntat in sesiunea anului 1868 a Camerei depu-

tatilor, este o capo-d'operd de gndire si de sentiment romnesc.
Iat prtile principale dintr'nsul, pe care le recomand indeosebi
Ittliu Maniu i tovarsilor si de idei in momentele lor de
reculegere sufleteasc:
...Decand Rusia a lasat sa treacd armele noastre si ne-a lasat sa
inarmam, ne-a asigurat prin aceasta cd nu mai are intentiuni sit ne
cereasca. Eu am fost foarte fericit ca ne-a dat aceasta dovadd 1 asi doni
ca si Austria sti faca tot asa, probandu-ne ca nu mai are nici un gand
asupra noastra, adica sa ne lase cu totul liberi de a ne inarma, pen-
tru-ca nu Romania ar putea sa faca umbra unui imperiu asa de mare ca
Austria.
Dar, d-lor, noi am mers mal departe Cu prudenta. Mid o sor a mea
este maritata, nu am dreptul sa ma duc l sa md amestec itt-menagiul
sail, nu am dreptul sa fac cel mai mic pas, care sd poata da banuiala
sotului ei ca asi voi vre-odatd s aduc zizanie si desbinare in casa lor.
Insu, d-lor, clind soful ei, deci cumnatul mea, va merge panel la a o mal-
trata ca brutalitate, cdnd o va trata ca pe o sclavd, cdnd #ie cd ea este
dintr'un sage nobil (aplause prelungite), edad volu vedea cd ridlcil cu-
asupra el, n'am eu oare dreptul set strig, opresc dela atea
pima? (aplause entuziaste indelung repetate pe toate bancile si in toate
tribunele). El bine, d-lor, am mers cu prudenta pana la lasitate. fiind-cit
am inabusit in mima noastra acel tipat (aplause vii).
Vecinii nostri Maghiari stiu, d. Andrassy, d. Klapka si raposatul
Teleki, a carui tarana o aduc de marturie, stiu si pot spune noi,
chlar cand eram pe terenul revolutionar, cand luptam atilt pentru noi,
cat si pentru dansii la 18/19, in mijlocul Parisului, chiar atunci n'au gasit
nici un cuvant, nici o idee din partea noastra cA voim sA cucerim Tran-
silvania si nu le-am cenit alt-ceva dealt sa fie consecuenti cu
care le declarau lumii, i cu drepturile, care le reclamau. pentru clansil,
adica sa dea si Romanilor aceleasi drepturi, pe care le data. si celorlalte
natiuni.
...Ei bine, d-lor, care om, cand pe taramul revolutionar este moderat.
venind la putere ar fi mai exaltat, cand stie cat de grea e raspunderea
taptelor sale? D-nii Andrassy, Klapka si Tarr, acum doui ani venirii la
Bucuroti, inaintea bataliei dela Sadova, ca sa trateze cu noi si nu
le-am cerut nimic nicl atunci, and puteam reusi, nici nu le-am tinut alt
limbagiu dealt acela de mal inainte. Cum dar au crezut d-lor cA astazi,
fiind la putere, asi pune eu in joc existents noastra national& ca sa
alerg dupa teorii, on-cat de sublime si legitime ar fi ele?
Vorbind de Unguri, imi aduc aminte de ceea-ce imi spunea un
englez alalta-eri nu o persoana oficiala, un consul, nici un interesat la
podurile de fer sau alte intreprinderi un englez ca total desbracat
de ori-ce interes si care judecand lucrurile ca sange rece, dupa mal multe
intrebari ce mi-a facut, mi-a zis: til ce efe ct imi fctc acestea? Imt

www.dacoromanica.ro
 77

adac aminte de tabula lupului, care cauta gdiceava mielului tarburd

apa. Asa sunt 4 vecinii Dv. fala ca Romania!".
Eu, d-lor, al zice lupului ca sd-si aducd aminte cd Segur, cand vine
la istoria Romanilor i incepe dela fundarea Romci, zice cd la cel din-
tdiu pas al Romanilor s'a vdzut cd ei sunt pui de lei (aplause sgomo-
toase si repetate).
Sd fie sigure Statele vecine, care au fericita vointd de a ne pune in
pozitiune isd le zicem fratil nostri frati, cum le zicem Sarbilor cA nu
vor avea nici un subiect de.9rijd din partea noastra. Dar sa nu uite
atunci, cand vor voi sa intunghie pe sora noastra de dincolo., care este
maritata ca ddn,cii, sdtzgele ei le va stropi fruntea si mai curdnd sau
mai tdrzia Franla si Roma, cdnd Capitoliul,va domni iar asupra
1st vor recunoaste sdngele pe truntea injunghietorilor si nu vor Msa pe
stranepotii lor sa piara".. (aplause repetate in said si in toate tribunele).
In ea priveste ratoielile contelui Beast, Ion C. Brdlianu Cas-
pundea astfel:
Unui imparat mare, care are atiitea milioane de supusi, astdzi cdnd
se ineoroneazd rege al Ungariei, domnul Beast ji pune sabia in mdnd si el
tale in patru ptrli ale vdzduhului si promite sa cucereascd toate Odle, ce
au tinut de coroana Sfdntului Stefan. Noi insd niel nu ne-am culcat seara
cu mai multd grije, nici nu ne-am sculat dimineata cu mai putind
mire. lim zis cd aceasta este o formula, la care tine regatul Ungariei,
fiindcd este una din tdrile mai traditionale si tine la toate formulele,
chiar si la acelea, care nu mai pot avea azi nici o insemndtate"...

UN CELEBR DISCURS IREDENTIST AL LUI M. COGALNICEANU

Tot cu ocazia acestei discutii la mesagiul Tronului din sesiunea

Camerei a anului 1868, Mihail Coganiceanu, care era ministru de
interne, a fcut urmatoarele splendide declaratiuni, care iar pot
servi de lectie actualilor politiciani de duzina" din Ardeal:
D-lor, daca vre-odatd am regretat cA sunt pe aceast bancd, ministe-
rial& tar nu pe acelea ale d-lor deputati, este astdzi i dacd asi fi fost
acolo intre Dv., asi fi aplaudat pe d. Brentano si in multe poate asi fi
asociat slabul meu glas pelangd al D-sale. Pozitiunea mea de ministru
insd mA sileste la o rezervd, de care cred cd Dv. yeti binevoi a tine seama.
...Vin acum la altd chestiune, la acuzdrile ce ni-se fac din afard
nol turburdm Ungaria prin propaganda ce facem printre Romnii de peste
Carpati. Rici voiu fi tot atitt de categoric in explicdrile mele.
Nu trebue ca vecinii nostri Unguri sd reclame dela noi ca in vreme
ce ei isi formeazd. o armatd de peste 120.000 soldati, noi, Romdnii,
ne inarmanz ostirea ca ciomege, ostire v'o declardm menitd nu pen-
tru a cuceri tAri strdine, ci chiar In cuprinderea tratatului de Paris cu

www.dacoromanica.ro
78

speciala misiune de a ne apara tara, autonomia si neutralitatea noastra

(aplause prelungite). Nu ne inarmam pentru a ataca, dar vom avea o
armata, invoita noua de Europa, o armata pentru a ne apara (aplause
sgomotoase).
Iata, d-lor, opinia mea in ceea-ce priveste politica noastra exterioara.
Onoratul d. Brdtianu v'a citat oare-care nume dintre barbatii de stat ai
Ungariei, cu cari alta-data am fost in relatiuni si dintre cari multi au
gasit in ara noastra o generoasa ospitalitate. dela 1848 cam pana in anul
1866. Pe multi din acestia am si eu onoarea de a-i cunoaste. Fim facut
dovezile mele ca eu nu sunt inamicul Ungurilor. La 1860, in calitate de
ministru-presedinte al Moldovei, am dat ospitalitate la mii de emigranti
unguri si pe multi, Cu toate pretentiunile Flustriei, 'i-am salvat de span-
zuratoare.
Ei bine, vecinii nostri Unguri sd nu ceard dela mine ca ea pentru
fratii nostri de acelasi sdnge, pentru Romeinii de peste Carpati, sti am
mai purine simpatii deceit cele pe care in 1860 le-am avid pentra Ungar/
(aplause prelungite).
...,,Spre a ma explica mai bine, va voiu aduce aminte de cuvintele, pe
care in sesiunea trecuta vi-le-a adresat onoratul d. Brdtianu, intr'o se-
dinta furtunoasa. D-sa a zis cd 'pi-ar sacrifica femeia si copiii, daca ar
putea sil aducd MI rilrirea 'Mire partide. Ficeste cuvinte au fost zise din
adancul inimei. De atunci decand am auzit acele cuvinte, eu nu numai
ca am stimat, dar am si iubit pe d. Bratianu. Daca d-sa nu a putut a-
junge la impacare, este poate fiind-ca n'a fost indestul de secundat.
Dar ceea-ce nu s'a putut face, ne vom munei a o face. Zicandu-va astazi
pace si infratire, noi, d-lcir, noi, ministril actuali, va repetam cuvintele
d-lui lBra" tiantt:
...Numai infatisand lumii spectacolul unui popor unit in aceeasi idee.
in aceeasi vointa, in aceleasi mijloace, strans uniti In jurul Tronului,
vom putea ajunge la destinatele, pe care Provedinta ni-le-a hotarit la
gurile Dunarli, de aparatori ai gintei latinel" (aplause unanime si re-
petate).
Un asemenea limbagiu, demn si patriotic, era imposibil sa nu
misce intreaga suflare romaneasca, care zi de zi era din ce in ce
mai mult cuprins de fiorii miscarii nationale. Ion Bratianu, M.
Cogillniceanu, C. A. Rosetti, fra(ii Golescu etc. fiind corifeii li-
beralismului, intreaga tinerime, inca din liceu, se simtea atrasa
in spre ei, cari inflacarau tineretul si pregateau generatia de
maine.
Retragerea lui Ion C. Bratianu dela guvern a produs, natural,
mare satisfactie la Viena 5i Budapesta. Regele Carol I spune in
Memoriile" sale (vol. V, pag. 21) ca la 28 Ianuarie (9 Februarie)
1869 a primit dela L. Steege, agentul diplomatic al Romaniei la
Viena, o telegrama, prin care ii spune cd contele Beust l'a primit

www.dacoromanica.ro
 79

a doua oara cu cea mai vie simpatie. Contele Andrassy l-a pri-
mit cu o amabilitate exoeptionala si 'i-a promis tot sprijinul ea
conditia ca Rondinii sil nu se amestece in nici un chip in afacerile
din Transilvania".
In legatura cu acest amestec,Menzoriile" regelui Carol I mai
vorbesc de o scrisoare ce 'i-a adresat printul Bismarck (tot in
Ianuarie 1869) si prin care acesta ii anunta ca, dupa indicatiile
marchizului Pepoli, o intelegere cordial intre Romania si Un-
gana ar fi agreabila Prusienilor". La sfarsitul acestei scrisori,
printul Bismarck trimite printului Carol, al Romaniei urmtoarea
amenintare, sub presiunea Ungurilor:
Dadl Al/eta V oastrd nu crede cd are pu/crea sa pal inofensivi
pe cei ce canal pentru bani straini sa pund in prime/die pacea si sign-
ranta suveranitiitii Altetei Voastre, voiu $li atunci ce poate sll impiedice
pe un senior al unei Case atilt de marl ca Al/eta V oastrd ca A renunfe
la o sarcind attit de itzgratli".
Amenintarea cancelarului de fer n'a avut ins nici o urmare si
Romnia 'si-a continuat mai departe, cu tact si prudenta, politica
instinctului national.

EVENIMENTE CARACTERISTICE : MAREA DRAGOSTE A ROMANIEI

PENTRU FRANTA

In scurta vreme, si anume in seara de 11 Martie 1871, senti-

mentul national, care se instpanise in suflete, izbucneste cu pu-
tere in mima Bucurestilor. Colonia germana din Bucare,sti, in urma
victoriei hotaritoare a trupelor germane in contra Francezilor,
pune la cale un banchet de veselie in sala Skitineanu, actuala lend
Capa din calea Victoriei. Pe cand petrecerea era in toiu, sam-
pania curgea si toasturile slaveau gloria armatei germane, poporta
capitalei, care era liberal si filo-francez, se napusteste asupra
localului cu o -ploaie de pietre, care sparg geamurile si rnesc pe
insusi d. de Radovitz, ministrul Germaniei la Bucuresli. Acest
eveniment gray a avut un ecou puternic: printul Carol, care con-
ducea numai de 5 ani destinen Romaniei, ameninta cu abdicarea.
La guvern era o fractiune a partidului liberal in cap cu lap
Ghica, care demisioneaza si face loc unui minister conservator,
prezidat de Lascar Catargiu.
Atmosfera vremii de atunci, ca si azi, de altfel, era foarte favo-
rabila Francezilor. Publicul era francofil si victoriile armatelor

www.dacoromanica.ro
80

germane departe de a infrange acest sentiment, il indarjea inca

mai mult, gratie incurajarii liberalilor, condusi de Ion C. Bratie=1,
C. A. Rosati etc. Prin localurile publice, prin gradinile de petre-
ceri, lumea cerea lautarilor sa cante Marsilleza. Era o adevarata
frenezie. and lautarii intonau cantecul revolutiei franceze, pu-
blicul izbucnea in aplause furtunoase si in strigate de: Triliasc.4
Franta! Pand chiar si preotimea se dedea la manifestatiuni in fa-
voarea Frantei. and preotii veneau ca botezul la zi intaia ale
lunei, ei cantau astfel:
Mdntueste, Doamne, norodul tdu
5i blagosloveste mostenirea tut,
Bin/la( natiunei franceze
Asupra celor protivnici ddrueste etc. 1).

Printre evenimentele, pe care socotesc interesant sa le pun sub

ochii cititorilor, ca o ilustratie a sentimentelor nobile ce insufle-
tiau si atunci tinerimea romana universitara din Bucure$1i fata de
Franta, sustinatoarea intereselor natiunii romane, mai citez ur-
ratoarele;
In toamna anului 1874, un comitet de studenti universitari pune
la cale baterea unei medalii, care sa fie trimisa marelui barbat de
stat francez A. Thiers, fost presedinte al Republicei franceze, nu-
mit si liberatorul teritoriului". Thiers (nascut 1797 si mort
1877) prirnind medalia, a trimis studentilor romani o splen,dida
scrisoare, puna de sfaturi intelepte si care se termina cu urma-
toarele cuvinte:
...Iertaji-mi a raspunde simpatiei voastre prin sfaturi. Rcesta este
rolul obicinuit al oamenilor, cari au trecut prin fume, cari o cunosc
au s'o pdrdseascd. Rceste sfaturi vi-le dau ca amic sincer al nobilei
voastre najiuni, care a primit civilizatia dela Romani si cdreia ii place
a veni astdzi s'o caute in Franta. Rveti dreptate sd o cdutati la clhnsa,
did credeji, dacd Franta, atat de fericit adesea in teribilul joc al rds-
boiului, n'a fost si in ullima datd, nu este fiind-cd ea nu 'si-a pdstrat
vechile calitdti. Ea este tot una din natiunile cele mai luminate, mai ge-
neroase, una din cele mal brave ale lumii si va fi in totdeauna din nu-
mdrul acelora, uncle va trebui se se caute stiinta umand. Ea va iubeste,
vd pretuieste si vd trimite dorintele sl sperantele ei.
22 Septembre 1874. A. Thiers

1) Vezi Bucurestii de altti datd", vol. I, pag.21, de C. Bacalbasa. Bu-

curesti. Editora zlarului Universal" 1927.

www.dacoromanica.ro
 81

MIKAREA NATIONAL-A IN PUNA CRWERE

Miscarea national& desteptata la Bucureti de conducatorii par-

tidului liberal 5i de ziarul Romaul" al lui C. A. Rosetti, 'si-a
indeplinit opera si la 1874. Statuia lui Mihai Vileazal, din fata
Universitatii, isi are si ea istoria ei instructiva. Faptul ea desve-
lirea ei se tot amana, se atribuia de studentime impotrivirei Tux-
dei, dar mai ales impotrivirii Austro-Ungariei, care opunea un
veto la sarbtorirea eroului, care cucerise Ardealul. Tinerimea uni-
versitara, entuziasta ca totdeauna, hotrise s'o desvlue dansa,
fara concursul autoritatilor.
Conspiratia destinata a se pune in practica intr'o Dumineca din
luna Noembrie 1874, era urmatoarea: Lectiile de istorie natural&
pe care le linea la Universitate in fiecare Dumineca profesorul uni-
versitar Grigore 5tekinesca, erau frecuentate de foarte multa lume.
Conspiratorii trebuiau s profite de imbulzeala la esirea dela con-
ferina si apoi de-odata sa se repeada asupra statuei din fata
sa-i scoata sacul din cap. Dar politia aflase de plan si o desfa-
surare neobicinuita de forte politienesti stationa pe Bulevard
in dosul Universitatii, in ziva hotrita de studentime pentru des-
Wire. Cu toate acestea, in acea zi, pela orele 4 dupa amiazi, cand
publicul incepuse s iasa in valuri dela conferinta, o coloana stu-
denteasca de asalt, in cap cu studentul Vasilache Lambra, se re-
pede spre statue. Dar agentii politiei se reped si ei i incepe o
bataie in toata regula. Ca in totdeauna, victoria a ramas de partea
fortei organizate. Vasilache Lambra a putut ajunge pana la pie-
destalul statuei; cand insa a incercat sa-1 urce, o man viguroasa
l'a insfacat de pantaloni i l'a dat jos. Mai multi studenti au fost
batuti si arestati.
Acest incident neinSemnat a fost semnalul unui curent puternic,
care a impins si mai mult tineretul din scoli spre partidul liberal.
Sentimentul dominant in 'public si in randurile tinerimei era un
sentiment complex, un fel de eclectism, compus din liberalism, de-
mocratism si patriotism 1).
Scandal si bataie intre studenti de o parte si btusii guvernu-
lizi consezvator de alta parte s'a mai produs si in ziva de 27
Aprilie 1875, cu ocazia conferintei tinuta de profesorul Bonifacia
Floresca asupra Rlipirii Bacovinei", la care au asistat, in sala
1) Vez1 Bucure4li de altd-datd", vol. I, pag. 124, de C. Bacalbapz.
RUSU Abrudeanu 6

www.dacoromanica.ro
82

circului Suhr din piata Constantin Voda (azi Palatul postelor),

peste 5000 de asculttori. Cum in acea zi se efectuau in Bucuresti
si alegeri politice, bataia si scandalul au luat proportiuni mari,
avAnd ca rezultat demisiunea a o multime de magistrati, cari pre-
zidaser birourile electorale, si servind ca punct de plecare pen-
tru actiunea 5i agitatia opozitiei liberale, care in Aprilie 1876
rastoarn guvernul lui Lascar Catargiu.
PRESA GERMANA IMPOTRIVA POLITICEI NATIONALE
A PARTIDULUI LIBERAL

Ziarul berlinez Deutsche Zeitung" publica atunci un. articol,

in care ocupAndu-se de tendintele celor dou partide din tara
liberal 5i conservator se exprima astfel la adresa liberalilor:
Se zice ca liberalii-nafionali doresc o Dacie Mare. Se poate. Noi insd
sd nu le turburdm acest vis, pentru-cd el nu va deveni nici-odata o rea-
litate, rAnulnfind pentru totdeauna un vis si nimic mai mutt".
Intr'un manifest publicat in ziarul Romiiriul" din 25 lilaiu
1876, iscalit de mai multi fruntasi ai partidului liberal, membrii
ai Unirei democratice romne", se spune:
Romtinii nu trebue sd inceteze de a urmdri relaeiunile i marea idee
a solidaritdrii gintei latine, care, Wurzel and va ajun. ge sd fie o realitate,
va forma cea mai puternicd garaneie a existenfei -noastre nationale".
POLITICA GUVERNULUI ION C. BRATIANU (1876 1888)

In anul 1876, de-odatO cu caderea guvernuiui conservator al lui

Lascar Catargiu, care a durat 4 ani, a czut 5i hegemonia clasei
boeresti, pentru-ca locul ei s-1 ocupe reprezentantii autorizati ai
burgheziei, care acum era in plina maturitate si avea in fruntea
ei barbati de mare valoare, ca loa C. Bratianu, C. A. Rosetti,
Ion Ghica, M. Cogalniceanu, D. Briitianu, N. lonescu, precum si
o intreaga pleiada de oameni noui, ca Eugen Stlitescw, 1. Canz-
pineamt, N. Fleva, G. Chita, P. Grlidisteanu etc.
lon C. Bratianu, cu marele lui dar de a-si atrage simpatiile ct
si eu intuitia lui politica sigura, avAnd un mare ascendent asu-
pra celorlalti fruntasi, a luat condueerea reala a guvernului libe-
ral. Pe lang6 experienta politic5, care il caluzea sigur printre con-
troversele 5i problemele politice, lon C. Bridianu era un mare psi-
cholog, cunostea natura omeneasca si infirmitatile ei. In timpul

www.dacoromanica.ro
 83

guvernarii sale de 12 ani a ajuns la o mare popularitate si su-

perioritate, castigand rashoiul dela 1877 78, independenta si inal-
tarea trii la rangul de regat, ridicand sus prestigiul Romaniei
punand bazele emanciparii economice si financiare a tarii.
Ion C. Bratianu (tatal), ca si Ion I. C. Bratiami (fiul), a fost
in special o mare speranta nationala. Partizanii lor nu numai ca
urmau cu incredere, dar ii si iubeau. Amandoui acesti ilustri bar-
bati de stat i mari patrioti reprezentau ideia nationala i inspirau
incredere, speranta si devotament, ceea-ce pana in vremea de azi
constitue o adevarata traditie in partidul liberal.
Dar sa reluam firul istoriei.
In preajma anului 1877, lumea politica din Bacuresti, in frunte
cu /on C. Bratianu, seful guvernului, era ingrijorat, fiind-ca se
convinsese ca Rusia, spre a nu-si pierde prestigiul fata de lumea
slava, va trebui sa declare rasboiu Turciei.
In schimb, la Badapesta, Ungurii jubilau. Studentii universitari
din capitala Ungariei deschid o lista de subscriptie, spre a oferi o
sabie de onoare lui Abdul Kerim Pax, desemnat comandant su-
prem al armatei turcesti. O delegatie a studentilor pleaca la Con-
stantinopol ca sa duca sabia, dar in portul Triest sufera o mani-
festatie ostila din partea Italienilor, Sarbilor i Grecilor, cari
asalteaza vaporul i bombardeaza pe Ungiiri cu mere murate i
oua stricate.
La 11 Aprilie 1877, armata rusa trece pe teritoriul Romaniei in
baza unei conventiuni incheiata la 4 Aprilie 1877 intre baronul
D. Stuart, agentul diplomatic al Rusiei la Bacuresti, i M. Co-
galniceanu, ministrul de externe al Romaniei, conventie, prini care
guvernul rusesc se obliga a mentine si a face sa se respecte drep-
turile politice ale statului roman, astfel cum rezulta din legile an-
terioare i tratatele existente, precum a a mentine i a amira in-
tegritatea actualif a Romniei. De fapt, Romania era aliata Rusiei
inca din 1876, dupa vizita Iui Ion C. Briitiana la Livadia (Crimea),
fcuta in scopul de a se intelege direct cu Rusia, pentru-ca tre-
eerea armatei rusesti pe teritoriul roman sa se faca in baza unei
conventiuni.
La 29 Aprilie 1877, Camera voteaza o motiune, prin care se
proclam independenta Romaniei, rupand legaturile ce o uneau
cu Lucia si considerandu-se in stare de rasboiu cu ea. Dupa ma-

www.dacoromanica.ro
84

rile victorii dela Plevna i Grivita, repurtate de brava armata a

micei Romanii, Turcii sunt siliti sa ceara pace, care se si incheie
la San-Stefano (3 Martie 1878), dar pe care marile puteri euro,
pene nerecunoscandu-o, silesc Rusia s vina la masa verde a con-
gresului din Berlin (11 Iunie 1878).
La Bucure,sti face o foarte dureroasa impresie faptul ca Rusia
hotrise s ja Basarabia din trupul Romaniei, cu toata conven-
tia incheiata la 4 Aprilie 1877 si prin care se obliga ca va men)-
tine ci apeira integritatea Romdniei". A facut mai ales o jalnica
impresie faptul ca cele cloud pulen interesate de a nu permite ca
Rusia s rapeasca Basarabia, adic Anglia si Austro-Ungaria, au
tcut si au lasat ca raptul s se indeplineasca. Azi se stie ca ta-
cerea si consimtimantul Austro-Ungariei au fost cumparate cu
mandatul ce 'i-s'a dat in Bosnia i Hertegovina. Adeziunea Angliei
a fost cumparat cu autorizarea de a ocupa insula Cipru i cu alte
concesiuni in Asia. Franta ramasese singura i reprezentantul ei,
Wadington, n'a putut fi de nici un folos Romaniei. Prin art. 46
al tratatului din Berlin se da in schimb Romaniei Dobrogea
nsula ,Serpilor. Totdeodata se recunostea independenta
maniel.

CURENTUL ANTIRUSESC DIN ROMANIA

In urma purtarii incalificabile a Rusiei, un pronuntat curerrt

anti-rusesc creste in tara, incat Rush, ingrijorati, cer guvernului
roman sa ja msuri, ba chiar ei mentin trupe la granita, spre a
preveni ori-ce atac neasteptat din partea Romaniei.
Din contactul cu Rusii, Romania s'a ales cu samanta nihilista.
Numai din contactul direct cu Rusii a putut face cunostinta tine-
retul scolar roman cu ideile socialiste, care au prins radacini, mai
intaiu la la,si i ceva mai tarziu la Bucure,sti. In schimb, Rush au
plecat din Romania cu dragostea de libertate, ale carel binefaceri
le-au putut constata personal, in cap cu imparatul Alexandra II,
care, dupa 4 ani, la 31 Martie 1881, a fost asasinat la Petersburg
cu o bomba.
In cursul anului 1881, Titu Maiorescu, fiul profesorului loan
Maiorescu, profitnd de curentul anti-rusesc ce domnea in tara,
scrie in Deutsche Revue" un articol, in care pleda pentru altu-
rarea Romniei la alianta austro-germana, ceea-ce provoad o mere

www.dacoromanica.ro
 85

indispozitie in partidul conservator, a carui indrumare era curat

ruso-fila. Acest celebru articol n'a ramas fr efect.
Intfadevr, dupa rasboiul ruso-romano-turc din 1877/78, care,
Cu toat,e sacrifidile Romaniei, se terminase pentru ea cu pierderea
Basarabiei, in schimbul careia 'i-s'a dat Dobrogea, lumea politic
opinia publica din Bucure$li devenisera ostile politicei i Ideo-
miei rusesti. Stransa cu usa, pe de alta parte, de contele Julia
Andrassy, cancelarul Austro-Ungariei, care ameninta Romania cu
invazie, daca ar manifesta veleitati de cucerire in Ardeal, Roina-
nia intr in anul 1883 in orbita Puterilor centrale, a asa zisei
Triple aliante, cu care Ion C. Brdlianu incheie un tratat formal
de aliar* defensiva. Acest tratat a fost reinouit de mai multe ori
pana in toamna anului 1912, cand a fost reinouit pentru ultima
ara, fiind iscalit de Tila Maiorescu, p'atunci prim-ministru
ministru al afacerilor strine.
Intelept si patriot, Ion C. Br(lianu, adanc amara de purtarea
Rusiei pentru rpirea Basarabiei, a aderat in 1883 la politica Tri-
plei aliante, crezand ca astfel Romanii din Austro-Ungaria vor fi
si ei mai bine tratati, c politica de maghiarizare se va mai tem-
pera, ceea-ce ar putea avea, drept urmare, calmarea spiritelor na-
tionaliste din vechiul regat i deci posibilitatea de a continua
opera de consolidare a statului roman in vederea clipei celei mari,
care odat i odat trebuia sa vie.
Tratatul de alianta a Romaniei cu Germania lui Bismarck a
fost incheiat pe doua temeiuri principale. El avea un caracter pur
defensiv in contra Rusiei si constituia o alianta de pace. Era, o
aliant facut intre state, care voiau s fereasc pacea Europei de
un nou rasboiu. Acest tratat fusese incheiat indeosebi pentru a
impiedeca o inaintare cuceritoare a Rusiei in Pennsula balcanic
si in special contra Romaniei 1).
Pentru lmurirea acestei politici de pace a aparut in anul 1884,
la Sibiu, ziarul Tribuna de sub directia lui Ion Slavici, care ani
dearandul, sub formula drligu(ului de linpciral", a pledat loia-
lismul cel mai sincer fata de Casa de Habsburg. Asa pretindeau
atunci necesitatile politicei statului roman, iar Slavici a ramas
pana la moarte (1926) un austrofil incorigibil.

1) Vezi in Monitored Oficial (Desbaterile Camerei deputatilor) dis-

eursul lui Ion I. C. Bratianu din sedinta Camerei dela 11 Decembrie 1919.

www.dacoromanica.ro
86

Dar ovinismul unguresc i lipsa totala a simtului realitatilor,

de care au dat dovadd politicianii dela Budapesta, au dat roade
tocmai contrarii acestei aliante, cu toate interventiile i sfaturile de
moderatiune date dela Viena i mai, ales dela Berlin. Astfel re-
zultatul politicei de provocare a nemasuratului 4avinism maghiar a
fost, in chip natural, recrudescenta miscarii nationale printre Ro-
mnii din regat, ardeleni i autochtoni, i accentuarea unui marcat
curent iredentist.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

VALURILE IREDENTISMULUI
La inceputuI anului 1883, dei Romania intrase in Tripla alianta,
domnea in tara o atmosfera agitata $i neprielnica relatiunilor de
buna vecinatate dintre Romania g Austro-Ungaria. Politica de in-
gamfare $i acaparare a monarchiei vecine dase nagere la Baca-
re#i unui pronuntat curent anti-austro-ungar.
Atitudinea dusmanoasa manifestata la Budapesta $i Viena fata
de Romania pe chestia Dunarii, prin insusirea faimoasei propuneri
Barrere, care cerea infiintarea unei comisiuni mixte, din care
trebuia sa fac parte si Austro-Ungaria, dei ea nu era stat ri-
veran dela Portile de fer in jos g pana la gurile Dunarii, a linasprit
mult aceste raporturi.
Spiritul public din Romania n'a intarziat s'A riposteze.

PERLELE DIN COROANA REGALA A ROMANIEL DISCURSUL

IREDENTIST AL LU1 PETRE GRAD1$TEANU DELA IA1

Inaugurarea statuei lui 5tefan cel Mare, la la,si, in vara acestui

an, a dat pri/ejul ca aceasta stare de suflet sa -se arate din plin.
Intr'adevar, la banchetul, care a avut loc cu aceasta ocazie $i la
care asista insug regele Carol I, inflAcaratul nationalist PeIre
Grad4teanu, senator, din majoritatea devotata lui Ion C. Brd-
lianu, in toastul, pe care l'a tinut, a declare ca bea pentra toti
absentii, pentru regina Elisabeta mai intiiiu, pentru prwdintele
consiliului (Ion C. Bratianu) g pentru toti mini$trii, cari nu stint
de fatii, i in sfiirit pentru pro vincule surori ale regatului nostru,
precian Buco vina, Transilvania $i Banatul, care, din nenorocire,
lipsesc Coroanei regale, dar care rut vor lipsi poate in lot-
deauna". Apoi, adresandu-se regelui, 'i-a spus:

www.dacoromanica.ro
88

Coroana Alaiestnlii Tale e frumoasd, Sire, dar li lipsesc

chle-va perle. Fie ca inteo zi sa le aibil".
Regek a ciocnit paharul cu Petre GrtYd4teanu i 'i-a strans
mana in mijlocul aplauselor furtunoase a peste 500 oaspeti.
Acest toast istoric a facut, bine inteles, mare impresie la Baca-
reA, lar la Viena i Buda pesta emotie consternanta. Pentru cal-
marea spiritelor din capitalele Austriei i Ungariei, P. Grdd4teanu
a fost nevoit sa rectifice darea de seamd a ziarelor, adaugand cd
a vorbit astfel:
Sire, sunt mulfi, cari lipsesc dela aceastd masa 5i cari ar fi dorit
sd Ace5tia vh iubesc, Sire, ca 51 not 10(1, caci el &lei In Maiestatea
Voastrd, nu pe regele Romaniei, ci pe regele Romannor. Si cu ajutorul
lor Maiestatea Voastrfl va recuceri pietrele nestimate ce llpsesc incti
Coroana lui Stefan cel Mare".
Simbolicul toast al senatorului liberal a strnit o furtund mare
in intreaga presa austro-ungara, care injura Romania si pe Rck-
mdni in general ca la usa cortului, cerand o energica interventie
diplomaticd i chiar pedepsirea Romaniei. Rezultatul desperatei
agitatiuni austro-ungare a fost publicarea in ziarele romdnesti a
unui comunicat, in care se spunea ca vorbele lui P. Grddi#eanu
n'au fost rostite astfel precum au fost reproduse de gazete,
P. GrIidWeanu nu avea nici o calitate oficiala la acest bancbet,
ca toastul lui n'a fost reprodus in Monilorul Oficial i ca intreaga
chestiune este atatata numai de ziarele dusmane Wei" 1).
Din acest moment relatiile Romaniei ca Austro-Ungaria au
mers cand schiopatand, cand mai imbunatatite, insa ntunai la fa-
tada, Dana in ziva de 14/27 August 1916, cand marele proces
istoric dintre Romanii si Unguri a fost supus de mica Roma*,
hotrirei vitejiei stramosesti.
LEGATURILE SUFLETESTI DINTRE STUDENTIMEA ROMANA
DIN BUCURESTI SI CEA DIN CLUJ

Abia se linistisera pentru un moment valurile agitatiunii produsil

de toastul dela lafi, cand o noua afacere vine s turbure, in .ace-
lasi an (1883), raporturile romano-austro-ungare. La Cluj se
intamplase o ciocnire intre studentii romani si studentii unguri,
cari, fiind mai numdrosi, batura pe Romani si-i izgonir din Uni-
1) Vezi Bucure5tli de altil data" de C. Baca1ba5a.

www.dacoromanica.ro
 89

versitate. Acest scandal a provocat la Bucuresti o vie agitatiune

in snu/ tinerimei universitare, care tine in sala Carpaei" o intru-
nire de protestare in contra celor petrecute la Cluj, votndu-se o
adres de imbrbtare care studentimea romn clujan, in care,
intre altele, i-se spunea:
...Dar pana-ce ne vom putea da mana pe deasupra Carpalcilor, pana
ce vom putea tese pe stindardul romanismului cuvantul Dacia indepen-
denM, pan'atunci, fratilor sctzmpi inimelor noastre, luptati fara incetare.
Nu obositi, nu va descurajati, aparati-va drepturile si patnantul ce vi-s'a
Faceti din fie-care casa o cetatuie, din fie-care femeit o eroina.
din fie-care copil un luptator. Luptati, luptati fara preget i cand cea
din urtna cetatue va fi Mata, cand cel din urma voinic va cadea, cand
ultima arma va fi franta, femeile si copiii sa se urce pe culmile mun-
tilor ca :
Ludnd fulgerul din non
.,Si de sus, din Indllime,
arance In Ungarimel
In nume/e comitetului studentilor bueureVeni", aceast adres
era semnatd de: I. N. lancovescu-Smeurlit, Vasile Ciirlova, Emil
Frunzescu, Constantin Bacalbasa, Teodor Canari, Ghica Simio-
nescu i C. Iliescu. Din aceti i.nimoi studenti mai tresc azi
numai d-nii Emil Frunzescu, fost director al stenografilor Sena-
tului, i C. Bacalbasa, ine vigurosul colaborator al ziarului Uni-
versal".
INFIINTAREA ,KULTUR-EGYLETULUI" D/N CLUJ I MIKAREA
IREDENTISTA DIN ROMANIA

Pe la sfaritul lunei August 1885 o nou actiune irede_ntist

vine sa turbure raporturile romno-austro-ungare, ea rspuns la
tendintele mrturisite ale societaii maghiare Emke din Cluj
(Prima societate cultural maghiard"), al erei scop principal,
dup statute, era maghiarizarea RomAnilor din Ardeal.
Inteadevr, pela sfritul acestei luni, o tire menit s star-
neasc o mare agitatie in tar este transmis telegrafie dela Bu-
dapesta: Politia din Caransebes descoperise nWe manifeste anti-
ungureti, care fuseser expediate din Bucuresti de care Ire-
denta romZnii". Aceste manifeste erau opera societatii Car-
paeii", infiintat la 24 Ianuarie 1882. Au fost tiprite cu cer-
neald roie, in 100.000 exemplare, cu o pres instalat in pivnita
casei lui Ion Mihalcea Vrnceanu, un entuziast comerciant arde-

www.dacoromanica.ro
1)0

lean, din Bucuresti (Strada Gabroveni 10). Multe manifeste au fost

expediate cu posta la adresa unor anumiti Romani din Ardeal $i
Ungaria, iar o parte au fost duse la Brasov de ctre
O. Dogarescu, alt negustor ardelean din Predeal, spre a fi ras-
pandite printre Romani.
Proclamatiunea poart data: Bucure,sti, 18 August 1885" $i
este isclita: Comitelul de initiativii al 1/R(1e/del rom.ti re: Al.
Ciurcu" 1). Redactat intr'o forma energica $i lute limba vigu-
roas $i impecabil, proclamatiunea-manifest spune, intre altele:
In mijlocul luminatiilor si intre aburii banchetelor, tipete salbatice un-
guresti se topesc intr'un singur urlet: Sd facem din Ardeal o eard un-
gureasca!
.... Nu vrem, zic Ungurii, deck sa reintoarcem la matca nationalitatii
noastre pe Maghiarii ronuinizati! Maghiari romanizati, unde oare si cand?
Putut-a oare, in mia de ani de pana azi, ldcomi vre-un Ungur el care
stapanea si jefuia la soarta Romanului, a robului si jefuitului?
...Romani de peste munti! Voi nu vA temeti. Voi nu va puteti teme.
Rite urgii s'au prOvalit asupra capului vostru si l'au plecat, dar din
inimd nu v'au putut stinge credinta in voi, in vigoarea de a-1 ridica din
Astazi cand vi-se decreteaza moartea, in vinele voastre sangele co-
lonilor lui Traian curge mai iute, mai cu putere. In ulitele luminate ale
Clujului opinca Motului calca mai greu, dei mai cu putin sgomot decat
cizma ungureasca, si cantarea lui limpede, senind, hotarita spune mai
mull decat privirea impaienjinita de betie a magnatului ungur.- Pe acest
Cluj 'si-1 insemneeaza el astazi in mintea sa cu serum nesterse. Jucaria
-sa de o minutd fi-va, cand va voi! Gandul acestui Mot trebue sd fie al
vostru al tuturor,
.... Revolu(ia vine! Revolutia o proclam6 astazi Ungurii la Cluj, caci
intre doua popoare, dintre care unul decreteazd pe fata peirea altitia, nu
poate fi alta stare decat starea de revolutie!... Revolura pe fata nu va
este inca cu putintd. S'au schimbat vremurile dela Horia incoace. Ceea-ce
vi-se impune astazi este starea de revolutie in ascuns, la addpostul
in umbra padurilor, cu atitudine in relatiile voastre zilnice cu Ungurii".
Dupa-ce face apel la intrebuintarea grontului i dinamitei,
manifestul incheie cu cuvintele:
Frati Romani! SO ne strangein randurile. Sd facem cat mai in graba
ca Romanii de peste munti sa ne simteascd dra_gostea de frate, iar Un-

1) Ziarist de talent si cult, dar care in timpul rasboiului mondial s'a

lasat furat de mrejile ademenitoare ale coruptiei austro-germane, a cola-
borat la Gazeta BucureAlor si astfel 'si-a distrus un intreg capital de in-
darjita munca pe ogorul politicei nationale.

www.dacoromanica.ro
 91

gurii urgia de dusmani! Cine va sovai, cine va sta la o parte, strain este
de neamul romanesc si uzurpat e numele ce poarta. Poporul roman a stiut
sa fie mare in toate ceasurile grele. lAcest popor primeste manusa ce
'i-se arunca astazi de hoarda ungureasea.
Vae victis!"
Guvernul unguresc si presa din Budapesta protesteaz violent
si cer guvernului prezidat de Ion C. Brdliana (tatal) sa star-
peasca cuibul iredentist din Romania. Guvernul roman, drept
satisfactie pasagera, expulzeaza din tara pe bancherul Nicolae
Ciurcu, pe Alex. Ciurcu, directorul-proprietar al ziarului L'Incl-
pendance Routnaine, apoi pe studentii G. Sece4anu i G. Ord.sanu,
pe I. Droc Banciulescu i I. Corneanu, ambii functionari la caile
ferate, toti Romani ardeleni. Dup un an si ceva decretul de expul-
zare a fost insa ridicat i toti expulzatii au revenit in tara, con-
tinuandu-si lupta lor nationala mai departe.
INFIINTAREA LIGEI CULTURALE4

Ca raspuns la societatea de maghiarizare din Cluj (Etnke), se

infiinteaza la BucureA, in Decembrie 1890, ,,.Liga pentru ani-
tatea culturald a aturar Roma/1110r", cu un comitet compus din
urmatoarele persoane: Alex. Ordscu, rectorul Universitatii din Bu-
care$ti, i Nicolae lonescu, fostii ministri, Ion C. Grddi$tearut i
Crista Negoescu, deputati, Vasile Mania, membru al Academiei ro-
mane, Grigore T. Brfitianu, fost deputat, Spiridon Po pesca i
Nicolae Barbu, profesori, D. Marinesca-Bragadiru i I. Mihalcea
Viltnceana, comercianti, apoi din urmatorii studenti universitari:
N. Vicol, S. Mehedinfi, P. P. Negulesca, C. Cernescu, I. Lapul-
lescu, Al. Talli$escu, G. Marna, M. Dragomirescu, V. Patricia,
Christian Teodoru N. Flora.
Sufletul acestei societati a fost entuziastul Grigore T. Bratiana,
un barbat plin de convingere pentru cauza nationala si totdeauna
dispus pentru jertfe, ceea-ce l'a i indicat pentru locul de casier
si apoi de presedinte al Ligei, pe care a condus-o tot timpul cat
a trait (Martie 1892) spre multumirea tuturor.
REPLICA" LUI AUREL C. POPOVICI SI PROCESUL MEMORANDULUI
Liga a jucat un rol frumos si important in desvoltarea ulteri-
oara a chestiunei nationale prin propaganda intensa, la care a
prin ajutorul moral si material, pe care il furniza. Gratie

www.dacoromanica.ro
92

ei, a aprut in 1892 Memorial sludenfilor bucuresleni Mere stra-

indate", elaborat de P. P. Negulescu i S. Meheding, iar putin
mai tarziu viguroasa Replica" a lui Aurel C. Popovici, in care
acesta raspundea atacurilor studentimei unguresti la adresa Me-
moriului" de mai sus.
O lupta vie si aprig de propaganda se incinge, in anii 1891
1895, intre studentimea romana de o parte si cea maghiara de aln
parte, cu centrul la Bucuresti. De-abia atunci lumea civilizat din
Europa incepe s afie i sa se intereseze de conflictul, dintre po-
porul roman si cel maghiar. Intre timp, in vara anului 1892, se
intmpl si istoricul act al Memorandului" cu plangerile Ro-
manilor, pe care il dusese la Viena o delegatiune, in cap cu d-rul
1. Ratiu, ca sa-1 predea imparatului, care insa n'a primit-o. De
aci inainte chestiunea nationala castiga mereu in intensitate. La
Bucuresli i la Iasi incep agitatiunile studentesti pe picior mare.
Partidul liberal intervine si el `si impinge pe studenti inainte.
ENTUZIASMUL PROVOCAT LA BUCURESTI DE VIZITA FRUNTASILOR
ARDELENI Dr. I. RATIU, Dr. V. LUCACIU i IULIU COROIANU

In Ianuarie 1892, d-rul Ion Rafia, parintele dr. Vasile Lacacia

luliu Coroianu, membri ai comitetului partidului national de
peste munti, vin la Bucaresli, unde sunt primiti i sarbatoriti cu
o nespusa dragoste frateasca.
Fostul ministru George Vernescu da' in onoarea lor un mare
banchet de 150 tacamuri, la care au asistat munrosi fruntasi din
toate partidele politice.
Cu acest prilej fruntasii ardeleni au primit i insemnate ajutoare
materiale, spre a putea duce lupta aparrei neamului romanesc din
Ardeal impotriva desnationalizrei.
Dela Bucuresti au primit neineetat fratii din Ardeal incurajare,
sprijin i asigurari de incredere in viitor. Pe langa ajutoarele
Ligei culeurale, toate guvernele Romaniei, fr distinctie de partid,
n'au precupetit nici-odata sprijinul lor efectiv miscarii nationale
culturale din Ardeal. Daca d-nii dr. Teodor Mihali i Ion
Bianu, presedintele A.cademiei romane, singurii barbati de seam6,
azi in viata, prin care se transmiteau aceste ajutoare in Ardeal,
ar voi sa vorbeasca, ne-ar spune o multime de lucruri foarte inte-
resante g instructive.

www.dacoromanica.ro
 93

lata de altfel, in aceasta privinta, o caracteristica declaratie fa-

cuta de regretatul Take lonescu intr'un discurs al sau, tinut la
Bucure#i, intr'o intrunire publica, in ziva de 10 Decembrie 1919:
alta 1nzi aduc aminte este un bairan senator Coroianu,
care #ie de viafa mea din primul ministerial, cand in ne-
liinfa colegilor mei era o necuviin(a ce laceara trimiteam
cei dintai bani ai statului peste Carpali; ciz'nd imi acluc atlante
c trimileam pe un om 1), che in urma a e$it rau atunci era
altfel in misiune la MocsoUgi-esti ca s nu se sparga Intrunirea
-dela Sibiu i eram ministru in gavera ; cand imi culac aminte
de chestiunea s.coalelor dela Brasov, cand m'am dus noaptea
ghizat la in itropolitul Metianu ca sa regulez chestiunea rentei
goalelor din Brasov, cand imi aduc aminte de Mate acestea, cum
vre(i, d-lor, sa nu 'lit un om =llama? cel mai ticalos
din/re oameni, daca a,si mai don i ceva" 2).
Dimitrie A. Sturdza, seful partidului national liberal, face in
Octombrie 1894, la o intrunire publica, tinuta in sala Or fea",
lirmatoarele declaratiuni politice, importante si categorice:
Pericolul unguresc este mai mare dedil cel rusesc. Impotriva tendin-
Olor rusesti se ridicd toata lumea, pe cdnd impotriva planurilor unge-
resti de desnafionalizare a Romdnilor nu ne ajutd nimeni.
Orice guvernare, care la noi n'ar fine seama de chestiunea na(ionaM.
trebue sd cadd dela putere.
5tiu cd mulfi pretind cd atitudinea mea, in ches tiunea transilvdneand,
depdrteazd dela guvern, pentru mult timp, partidul na(ional-liberal, Asa
este, dar acest partid nu poate veni la putere dectit purtdnd in mdnii
un drapel, pe care sd fie scris: Liberaren a 3 milioane de Romdni de sub
jugul asiatic al Ungurilor, prin o egald indreptiffire a drepturilor ceta-
,fenesti in tot regatul shantului tejan".
EFECTUL PROCESULUI MEMORANDULUI"

Atmosfera politica din tara, indarjita si alirnentata de.tipetele

inabusite de temnita ale condamnatilor din procesul Memoran--
dului" i ale atator ziaristi martiri, impune tinerea la Constanfa, in
Septembrie 1894, a unui congres general student sc, la care par-
ticipa studenti din toate trile /oculte de Romani.
E vorba de rAposatul dr. Cornel Diaconovich, mare austrofil, dar
care, sub manija nationallsmului, tia sa stoarcii p2 seama lui insemnate
ajutoare Mnesti dela guvernele
Vezi Epoca" No. 97 din 13 Iunie 1920.

www.dacoromanica.ro
94

Studentul budapestan lije Cris/ea, actualul Patriarh al Romaniei,

spunea in cuvantarea sa, adresandu-se studentimei din statuL
roman:
Spiritul vostru ne-a aratat cat de frumoasa este viata in libertate.
Din institutiunile voastre liberale am sorbit duhul unei vieti
Permiteti-mi deci ca, in numele studentimei romane de dincolo, sa
va exprim adanca noastra recunostinta si, ca rasplatd, sal v fac decla-
ratiunea solemna cb toti ye intoarcem acasd cu puteri otelite, Cu hotd-
rirea fermi de a nu ceda, de a nu odinni pand cand nu vom fi pusi si
noi, ca i voi, in situatia fericita de a aseza i in patria noastra inteun
singur stindard colorile noastre romanesti.
Am speranta ca acest ideal il vom ajunge intr'un viitor apropiat!"
CADEREA GUVERNELOR PE CHESTIA NATIONALA
In luna Octombrie 1895, Dim. A. Sturdza lua franele puterii.
El primeste, in Septembrie 1896, vizita pe care imparatul Fran-
cisc losif I o Mom Curtii regale a Romaniei la Bucure,sti si Si-
_naia. Cu prilejul banchetului dela Palatul regal, imparatul a cerut
sa-i fie prezentat Vasile A. Urechid, p'atunci presedintele Liget
culturale", gest, care a fost Tau vzut de Unguri.
Timp de 4 ani, pana la 1899, agitatia pe chestia nationala in
tara crestea neincetat. Cu ocazia serbarii mileniului unguresc, se
tine la Bucuresti o mare intrunire de protestare, la care participa
peste 10.000 oameni, purtand pancarte cu urmatoarele inscriptiuni:
Jos mileniul! Umbrele martirilor cer rdsbunare! Cal ea drep-
tatii sduce la victorie! los urgia maghiarei! Prin luptd la lumina!'
Cerem viata 'n libertate sau moarte! Triascd apdrdtorii Rontd-
nismului! Piard Urania ungureascd! Unirea lace puterea!"
In fruntea impozantului cortegiu, care demonstra pe Calea Vic-
toriei in drum spre osea, falfaia steagul tricolor al femeilor ro-
mane din Sibiu.
In primvara anului 1899, guvernul Sturdza cade dela putere pe
chestia national (renta scoalelor romane din Brasov).
ROMANIA, OBIECTUL UNEI CARACTERISTICE ATENTIUNI DIN PARTEA
AUSTRO-UNGARIEI I RUSIEI

In vara anului 1901 (7 Iunie), generalul Beck, seful statului

major al armatei austro-ungare, viziteaz Sinaia, insotit de alti
40 ofiteri. La banchetul oferit la Castelul Peles, regele Caro/ /
rosteste un discurs, in care declara ca este ansullefil de sincera

www.dacoromanica.ro
 95

dorinfa ca raporturile dintre Romania si Austro-Ungaria sir' se

seriinga i mai malt".
Ziarul unguresc Magyarorszg publica sensationala stire ca cu
prilejul vizitei generalului Beck la Sinaia s'a incheiat un tratat
militar intre Austro-Ungaria i Romnia, in baza chruia regatut
romn s'ar fi obligat ca, in cazul cnd Rusia isi va mobiliza ar-
mata, sa pun la dispozitie un efectiv de 250.000 oameni.
Ca s raspunda acestei informatiuni, Tarul Rusiei trimite in
Bulgaria pe cumnatul sau, marele duce Alexandra Mihailovici, in
vizita la principele Bulgariei, Ferdinand de Coburg. Frictiunea
austro-rus se accentua. La intoarcere, marele duce Alexandra
Mihailovici viziteaza ins i portul Constanta i la banchetul, care
1-s'a dat pe bordul vaporului Regele Carol", a asistat $i moge-
nitorul tronului Romhniei, printul Ferdinand.
Peste putin timp o escadra rusa viziteaza $i ea portul Con,-
stank!, cu care prilej au fost alte serbri, la care a participat
viitorul $ef al partidului liberal, Ion I. C. Bratianu (fiul), p'a-
tunci ministru de lucrri publice $i ad-interim la rsboiu. Amiralii
rusi au vizitat apoi $i pe regele Carol la Sinaia. Rusia Mon curto
Romniei ca s impiedice incheierea aliantei militare dintre Ro-
mnia i Austro-Ungaria.
INCETAREA APARITIEI ZIARULUI TRIBUNA" DIN SIBIU PROVOACA
NOUI AGITATII NATIONALISTE IN ROMANIA

La sfr$itul lunei Martie 1903 o nou agitatiune incepe in tara

pe chestia nationala. Ziarul Tribuna din Sibiu, organul partidului
national-romn, fiind silit inceteze aparitia din cauza pri-
gonirilor unguresti, a amenzilor i intemnitrilor, studentimea
universitar organizeaz o mare intrunire public de protestare in
sala Dacia", cu manifestatie de strad, ciocniri cu forta public
$i arestri de studenti, ceea-ce impresioneazd adanc opinia
Agitatia pe chestia national, care a chstigat mereu in intensitate
dela procesul celebru al Memorandului" i care a fcut in attea
rnduri obiectul unor infierbntate discutiuni in Parlament din
partea unor oratori si brbati de seamd cu Dita. Sturdza, Alex.
Lahovari, Take lonescu, Ion I. C. Briitianu, C. Disescu N.
pesca, Ion C. Griidisteanu, Barba Delavrancea etc., cuprinsese
acum toate sufletele. Partidele politice, dup cum erau la guvern
sau in opozitie, agitau chestia nu numai fat de Unguri, dar
impotriva guvernului roman, care era tinut s fie mai cumptat.

www.dacoromanica.ro
96

RASUNETUL EXPOZITIEI DIN BUCUREM

Expozitia din Bucure#i dela 1906, fiind vizitat de un imens

nwnar de Romani din provinciile subjugate, a fost o adevrat
baie nationala" pentru toti acestia, cari, intorcandu-se la carni-t.
nurile lor, aveau sufletul mai avantat si mai increzator in vitali-
tatea si implinirea idealului ce frmnta, cand in surdin, cand
mai pe fat, sufletul neamului.
Faptul ea i d-rul Lueger, primarul Vienei, vizitase expozitia si
fusese primit de Bucuresteni cu o deosebita i semnificativa
dur, a exasperat presa maghiara, care fcea apel la toti Ungurii
ca s boicoteze expozitia.
VIZITA ARCHIDUCELUI FRANCISC FERDINAND LA SINAIA

In vara anului 1909, Romania, care progresa si se intrea va-

zand cu ochii, incepuse s'a fie iar curtata de Austro-Ungaria. Ar-
chiducele Francisc Ferdinand, profund nemultumit ca impratul
Francisc 1 isi duce imperiul in prpastie, gratie oligarchiei
unguresti, a card unealta oarba era, a crezut sosit timpul ca
inceapa a pune in practica miele idei din laboratoriul su, printre
care era cimentarea legaturilor cu Romania, devenite anormale
din cauza tratamentului asiatic aplicat de'Unguri Romanilor din
Ungaria i Ardeal. El intelesese ca ideia nationala ajunsese cel mai
important factor politic si de aceea, spre a-i pune zagaz, se stra-
duia s-si castige toate simpatiile nationalitatilor nemaghiare din
monarchie, pe care cauta sa le incante cu mirajul federalizarii
diferitelor provincii ale imperiului, Vis irealizabil, dar cu usurint'a
imbratisat de tineretul roman ardelean, lipsit de experienta po-
litic& in frunte cu Aurel C. Popovici i dr. Alex. Vaida, deve-
niti din acea clipa cei mai ferventi austro-fili.
Asupra acestei chestiuni vom vorbi mai pe larg in alt parte
a volumului de fata, (land cuvantul insusi d-lui Vaida, spre a face
tab:oul acestei urite pagini din politica fratilor ardeleni.
In acest scop 'i-se parea absolut necesara o vizita a sa la curtea
reelui Carol I al Romaniei, care a si avut loc in zilele de 10, 11,
12 i 13 Iulie 1909, la Sinaia. Mostenitorul tronului austro-ungar
a fost primit cu entuziasm i mult caldura atat de Curtea regata,
oat si de populatie si in special de numrosii Romani ardeleni,
stabiliti in vechiul regat, cari, in urma propagandei intreprinse

www.dacoromanica.ro
 97

printre ei de catre austro-filii Aurel C. Popovici i dr. Alex.

Vaida, priveau cu mult interes aceasta vizita i puneau, naivii,
mari sperante in rezultatele ei viitoare fericite pentru fratii lor
de acas.
Singurul rezultat, pentru moment, a fost cresterea furiei presei
unguresti, care devenise extrem de violenta din catza ca archidu-
cele primise in audient si o delegatie de 3 Romani ardeleni. Ce-
/elalte rezultate fericite", in care se spera, n'au mai sosit. A
ramas s le procure peste 7 ani sabia Romaniei, gratie bratului
vanjos al bravilor sai soldati i patriotismului luminat al regelui
Ferdinand I si al primului su sfetnic Ion I. C. Bratiana.
RASBOIUL BALCANIC

Rasboitil balcanic din anii 1912-1913 a contribuit si el enorm

de mult la augmentarea si intarirea constiintei nationale romanesti.
Se stie ca vecinii nostri Bulgari, vecinic grei de cap, nu admiteau
ca Romania avea si ea datoria sa-si spuna cuvantul sau cu ocazia
fixarii nouei harti a Peninsulei Balcanice, iar cand conferinta am-
basadorilor din Petersburg le-a impus sa cedeze Romaniei orasul
Silistra cu o raza imprejmuitoare de 3 kilometri, ei s'au, pus pe
terenul unor dificultati stupide i ridicole.
Lacomia exageran a Bulgarilor fan de aliatii lor Sarbi i Greci,
ca i atitudinea lor rauvoitoare in chestia Silistrei, au, impus gu-
vernului roman T. Maiorescu-Take lonesca sa-si mobilizeze ar-
mata la inceputul lunei Iulie 1913 si sa treaca in Bulgaria, im-
potriva vointei Austro-Ungariei, care, dei era aliata Romaniei,
protegea in chip provocator pe Bulgari. Cand cavaleria romana
a ajuns la cati-va kilometri de Sofia, Bulgarii 'si-au venit in fire,
recapatndu-si simtul realittii. Guvernul Daneff a cazut, oedand
locul guwrnului Radoslavow, care, sub presiunea armatei romane,
s'a declarat gata la concesiuni, nu numai fan de Romani, ci i fan
de Srbi i Greci. Astfel s'a ajuns la tratatul de pace dela Bu-
cure#i (10 August 1913), dupa urma carula Romania s'a ales
cu Quadrilaterul (judetele Silistrei i Caliacrei), precum si cu un
spor insernnat al prestigiului ei, ceea-ce a produs un enorm r-
suner n toata suflarea romaneasca 1).

1) Vezi Romania $1 rasboial mondial", (pag. 72 si 73), de I. Rusa

Abradeana. Bucuresti. Editura librariei Socec Ec Comp. 1921.
1. Rusu Abrudeanu 7

www.dacoromanica.ro
98

Dup pacea dela Bacare#1, din care moralmente monarchia

austro-ungar a esit infrnta, o rceal de ghiata a intervenit in
raporturile dintre Romnia si Austro-Ungaria. In zadar fusese
trimis ca sa le dreag contele Czernin, amicul devotat al archidu-
celui Francisc Ferdinand, care lua locul insuficientului print
Fiirstenberg, ca ministru al Austro-Ungariei la BucartWi.
In Ianuarie 1914, Ion I. C. Brilliants n'a primit s formeze noul
guvern liberal decat numai dup-ce regele Carol I isi clase con-
simtimntul ca seful partidului liberal s nu se mai simta legat
de tratatul cu Tripla aliantk Istoria nu va uita c dac Ion C.
Breitiana (tatl) a aderat in 1883, pentru interese superioare de
stat, la politka Triplei aliante, fiul su Ion I. C. Brilliana, in in-
teresul suprem intregirii neamului, a rupt la 1914 in tacere,
iar la 1916 pe fata, cu aceast politick devenit acum nefireasca,
5i ea 5i unul i altul au condus tara 5i neamul la glorie 5i marire
ca nici un alt brbat politic.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

NATURA IREDENTEI ROMANE OBIECT DE

PREOCUPAR! TRECATOARE LA VIENA I BERLIN
Natura iredentei romne se deosebea esentialmente de acea
italiana si jugo-slav. In cifra rotunda, 3112 milioane de Romani
triau pe teritoriul monarhiei habsburgice (marea mass, peste
3 milioane, in Ungaria), iar alte 6 milioane de Romni traiau
regatul Romaniei. Astfel iredenta romana nu era limitat la o mi-
noritate mica, cum erau cea italiana si jugo-slava (in comparatie
cu natiunea intreaga), ci cuprindea tinuturi intinse cu locuitori,
cari se considerau cu drept cuvant urmasii Romanilor din Dacia.
Traditia inrudirii cu Romanii i cu Dacii inalta foarte mult con-
stiinta national a tuturor Romanilor.
Teoria originei daco-romane deveni ideologia fundamental a
iredentei i imboldul straduintelor de unire a tuturor teritoriilor
locuite de Romani.
Romnii din Ardeal constituiau in aceasta regiune cel mai vechiu
element autohton, astfel ca ei aveau toate motivele s se considere
ca singurii locuitori de bastin din statul ungar;
Pe cei circa 300.000 de Romni din Bucovina ii putem omite ;din,
discutia asupra iredentei, pentru-ca intre Bucovina si Ardeal ne-
existnd legatur de cale ferat, ei traiau ca total separat de
nuturile romnesti din Ungaria. Interesul Romanilor din Bucovina
era absorbit de antagonismul lor cu Rutenii, asa c in miscarea,
iredentista rolul lor a ramas mai secundar. Totusi Romnii din
Bucovina au avut un contact foarte strain cu studentimea din Iasi
cercurile intelectuale nationaliste din capitala si nordul Mol-
dovei. Mnstirea Paliza, lcasul de vecinic odihna al lui 51efatz
cel Mare, a fost locul unor permanente pelerinagii i demonstra-
tiuni iredente, incepnd de la 1871 cu Mihail Eminescu $i pna in
preajma rsboiului mondial.

www.dacoromanica.ro
100

0 TEORIE A SOCIOLOGULUI UNGUR OSCAR IASZI

Cunoscutul sociolog maghiar Oscar Itiszi, azi profesor in Ame-

rica, emite, intr'o recent scriere a sa asupra prabusirei Austro-
Ungariei, urm'atoarea teorie asupra iredentismului roman 1), din
care transpira ideile lui Alex. Vaida, prietenul sau:
Dad' monarhia austro-ungara ar fi satisfacut la timp aspiratiile na-
tionale ale popoarelor ei, in spiritul unui adevarat federalism national,
Ardealul ar fi devenit pentru Romani un fel de Piemont, a carui cultura
si libertate, mai avansate, ar fi exercitat o puternica atractie asupra co-
nationalilor de peste botare. De fapt, o asemenea iredenta romana, tin-
zand catre monarhie, se mani:estase timp de mi multe secole.
Deja Mani Viteazul, un voevod roman, care a domnit intre anii 1593
si 1601, se silise sa uneasca teritoriile romane ca imperial lui Rudolf al
II-lea. Aceste silinte s'au inoit apoi in mod repetat in cursul secolului al
XVII-lea, cautand sa uneasca pe toti Romani' sub sceptrul Habsburg'lor.
Teama rasei romane, care se slia izolata in fata pan-slavismului crescand,
era si ea o cauza a acestor silinte. La 18'48 cativa conducatori ai Roma-
nilor propuseserd Adunarii Nationale Germane din Frankfurt ca toate
tinuturile romane sa se uneasca intr'o tara autonoma in stransa legatura
cu Austria.
In perioada revolutionara, Romani' au fast sprijinitori infocatl ai
Habsburgilor si aproape pana la pieirea monarhiei au !limas in legatura
stransa cu Viena, ilielitatea lor fata de dinastie nefiind pusa la indoiala
de nimeni. Unul din cei mal fini ganditori politic' al Romanilor, Aurel
C. Popovici, fugit in Austria pentru a scapa de Inchisoare in urma publi-
car(' Rep.'1:ei. In contra politicei de maghiarizare, a mai publicat la
1906 o carte senzationala sub titlul: Die Vereinlgten Staaten gon Gross-
Oesterreich" .(Stalele Unite ale Austriel Mari), in care pledeaza pentru
federalizarea monarhi2i intr'un spirit de sincera fidelitate fata de Habs-
burgi s,i incearca a demonstra ca numai o constitutie bazata pe egalitatea
tuturor nationalitatilor ar putea salva imperiul, facandu-1 in acelasi timp
centrul de atracje al Sudului si Rasaritului Europei.
Toate aceste fapte, ce pot fi usor complectate ca altele, demon-
streaza sufic:ent ca m:s:area iredentista indreptata spre Bucuresti, care
dela sfarsitul secolului al XIX-lea alarma din ce in ce mal milt opinia
publica austriaca si ungara, nu a fost niel decum inevitabila, ci pur si
simplu rezultatul unei politici interne gre4te. 0 iredenta amenintatoare
indreptata contra statului habsburgic era ca atat mai evitabila, Cu tat
dela 1866 se afla pe tronul Romaniel un Hohenzollern, care, prin edu-
cale si traduje, simpatiza ca deja une aliante germano-ungaro-romane,
priiala de Hohenzollern' ca o fortareata impotriva valurilor crescande

1) Vezi volumul The dissolution of the Habsburg Monarchy by Oscar

laszi", pag. 398 si 399. Chicago. 1929.

www.dacoromanica.ro
 101

ale pan-slavismului moscovit. De fapt, atat regele Carol, cat si regele

Ferdinand au fost sprijinitorii sinceri ai acestei aliante si au facut tot
ce le-a stat in putinta ca sa tie in frau iredenta romana din Transilvania
sa gaseasca un modus vivendi cu monarhia habsburgica".
Va s zica, dupa insAi credinta sociologului ungur Idszi, curentul
iredentist s'a desvoltat eat de repede in Ardeal, avand puternic
rsunet si la Bucuresti, numai din cauza politicei statului ma-
ghiar fata de elemental romanesc, politica sovinist, care a cul-
minat prin maghiarizarea scoalelor, prin controlul vexatoriu al
bisericei romane i prin excluderea intelectualilor romani din viata
de stat si din administratiile locale, ceea-ce in mod natural a all-
mentat tendintele separatiste ale populatiei romanesti.
IREDENTA SI MASSELE POPULARE ROMANESTI

La inceput, aceasta iredenta era mai mult de ordin sentimental

literar. In urm ia ins din ce in ce mai mult forma politith
si este abil incurajata, sub forma literar, de revista Senulnatoral"
(1901), conclusa la inceput de poetii Alex. Vlahufd si George Cos-
bac, apoi de prof. N. lorga i altii, sustinand ca e nevoe de ,,un
stindard de Inseninare si de Infrdtire inlelecluald In lode sufletele
romdnesli".
Scurt timp inainte de izbucnirea rasboiului mondial, simptomele,
care indicau cresterea in acuitate a iredentei romane, incepura a
se inmulti. Persecutiile guvernului maghiar, multe din ele fiind
profund revolatoare, mareau exasperarea iredentei romane. In
acelasi timp miscarea incepu sa se infiltreze si in massele popu-
/are. In anal 1914 se intampla ceva gray. Vicarul general de la
episcopia din Haidu-Dorog, creata anume pentru maghiarizarea
Romanilor uniti", cam victima unei masini internale, trimis prin
posta de un complot, in frunte cu studentul basarabean Cd1(7,411.
Explozia acestei masini infernale omori pe vicarul laczkovics si
rani gray si pe alti preoti de langa dansul.
Rsemenea intamplari contribuiau la indrjirea antagonismului
dintre cele doua natiuni. Liga Cultured" din Bucuresli tine o
serie de adunar de protestare in mai multe orase ale Romaniei
in contra opresiunii fra'Alor din Ungaria. Rcest curent avu tm ra-
sunet atat de mare, Inc& incepu sa turbare serios chiar asa zisa
porn:c inalta" a monarhiei. In 1913, adica scurt timp inainte
de izbucnirea rasboiului mondial, Conrad von Hlzendorl, eful
marelui stat major din Viena, declarA a Romania trebuia con-

www.dacoromanica.ro
102

siderat pierduta penfru Tripla Alianta numai din cauza exaspe-

rarii provocate printre Romani de politica sovinista maghiara.
Contele Czernin, pe atunci ministru austro-ungar la BucureW
mai tarziu ministru de externe, avertiza de mai multe ori guver-k
nul din Viena ea politica nationalitatilor, urmata de Ungaria, tre-
buia neaparat schimbata, pentru-ca altfel Romania avea s treaca
de partea Antantei. Inteunul din rapoartele sale, contele Czernin
vorbeste de o declaratie a regelui Carol, care 'i-ar fi spus:
Ap cum siau lucrarile pentru moment, Romnia n'ar putea
in cazul unui riisboiu sti meargii aleituri de monarhie!"
IREDENTA CONSIDERATA DE CONTELE TISZA CA 0 SIMPLA
CALCARE PE BATATURI"
Primejdia problemei romane in Transilvania incepu sa inspire
frica si cercurilor din Berlin. Cand imparatul Wilhelm vizit, in
Iunie 1914, pe arhiducele Francisc Ferdinand la Konopi,st, pro-
blema romana a format unul din punctele cele mai importante ale
convorbirilor ce au avut loc. Mostenitorul tronului austriac ar fi
atacat energic politica contelui Tisza in Transilvania, plangandu-se
ca primul ministru maghiar nu-si tinea promisiunile ce-i Meuse
la Schnbrunn in ce priveste pacificarea Romanilor. Arhiducele
starui pe lamp imparat sa-1 convinga pe contele Tisza ea trebuia
neaparat sa-si modifice politica fata de nationalitti. De fapt,
Tschirschky, ambasadorul Germaniei la Viena, fusese rugat ca la
once prilej sa-i cear contelui Tisza s-si schimbe cat mai urgent
politica fata de Romani. Imparatul german ii declara arhiducelui
ca toate comunicrile catre contele Tisza vor incepe cu cuvintele:
Herr, gedenke der Rumcinen! (Domnule, gandeste-te la Romani!).
In aceste imprejurari dificile, contele Tisza incepu deocamdata
negociatiuni cu conducatorii Romanilor din Ungaria. Atmosfera
politica era insa atat de inveninata si atitudinea primului ministru
ungar att de ptrunsa de spiritul lui feudal, incat ii fu imposibil
sa gseasca un compromis. El nu voia s'a renunte la con,ceptia ri-
gida a politicei lui generale, in care poporul roman nu intra 'ea
factor al vietii publice. In felul acesta el nu vedea in problema ro-
maneasca decal cativa episcopi i directori de banca nemultumiti
si era convins ca aceasta grava chestiune putea fi usor solutionata,
daca se acordau oarecari privilegii acestor elemente de frunte ale
Romanilor, ignorandu-se complect revendicrile culturale, sociale si

www.dacoromanica.ro
 103

economice ale masselor. Tisza obisnuia sa numeasc problema ro-

maneasca o cidcare pe blitiduri" a intelectualilor romani si in-
demna pe Maghiari s nu mai fie nepoliticosi Cu Romanii si s nu
le mai jigneasca stisceptibilitatea in viata social. In felul acesta,
cea mai grava problema a tarii, putem zice un adevarat cancer
al trupului ei social si politic , era privit de puternicul con-
ducator ca o simpld batatura", ceea-ce cu nici un chip nu Pala
sa inteleaga Alex. Vaida, agentul Vienei i al Berlinului in chestia
impacarii romano-maghiare, si struia mereu ca Romania sa lupte
totusi in marele rasboiu alaturi de Puterile centrale.
Atat Viena cat si Berlinul urmreau cu interes erzator aceasta
noua politic a contelui Tisza. Impraitul german facu ocazional o
incercare personala sa-1 imblanzeasca pe teribilul conte si s-1
calmeze cu afirmarea ca.' Romanii nu cereal" o actiune mare din
partea guvernului ungar, ci numai unele concesiuni mici cu privire
la scoli si la administratia locala".
In acelasi timp, imparatul Incerca sa cante si din alt struna,
-cu care spera A. infrang rezistenta contelui Tisza. lata ce spune
intr'un raport d. Treader:
.,Majestatea Sa atrase atentia barbatului de stat ungur si asupra fap-
tului ca Ungaria avea toate motivele ca sa ramand neclintitd de partea
Germanilor, pentru a se impotrivi valului slay. Deasemenea ii mai atrase
atentia ca cea mai bund chezasie contra pericolului ar fi o Austrie ger-
mana si o Ungarie maghiara, care sd fie stalpii solizi ai monarhiei dua-
liste... Contele Tisza se declard eu cuvinte entuziaste de acord..." 1).
Aceasta inseamna ca, in Martie 1914, impratul Germaniei si
cel mai influent om al monarhiei habsburgice, contele Tisza, erau
perfect de acord c ordinea de stat dualist trebuia mentinuta,
dupa cum trebuia mentinut si politica: anti-slava, din cauza ca-
reia o alta grav problema iredentist a monarhiei austro-un-
gare problema unitatii jugoslave era insolubila si care in
cele din urma avea sa duca la catastrofa dela Serajewo i apai
la aprinderea Europei, la care fatal era sa participe si Romania
pentru realizarea idealului sau national.

1) Vezi Die grosse Politik der Europischen Kabinette". Vol. X XXIX.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII.

PROBLEMA ROMANISMULUI INTEGRAL IN

MOMENTUL *I DUPA IZBUCNIREA RAZBOIULUI
EUROPEAN
Campania armatei romane din Bulgaria, in vara anului 1913,
si izbanzile ei, consfintite prin tratatul de pace dela Bucure#1
(10 Aug. 1913), a facut sa inteleaga toata lumea romaneasca ca si
soarta fratilor nostri din Ardeal n'are sa se mai decida de catre
Habsburgi si Unguri, ci tot de sabia Romaniei.
Aceasta convingere devenise fireasc, mai ales in 1914, in clipa
izbucnirei rasboiului european.
Deslantuirea marelui macel al lumii in memorabila zi de 2
August stil nou 1914 ca consecint a asasinarii mostenitorului
tronului Habsburgilor, archiducele Francisc Ferdinand, intamplatii
la Sera jewo in dimineata zilei de 15/28 Iunie acelasi an gasea
in Romania urmatoarea situatiune politica: la guvern partidul nar-
tionai-liberal, puternic si unit, avand in frunte pe inteleptul Ion
I. C. BM'liana, preocupat de lucrarile Constituantei in vederea in-
faptuirii reformei agrare cu principiul exproprierii, care sa inlesi-
neasc trecerea pamantului marei proprietti in mainile tranilor,
precum si a realizarii reformei etectorale cu sufragiul universal,
egal, direct si secret, iar, in, opozifie, partidul conservator, care
era divizat in doll& o grupare avand ca sef pe Alex. Marghiloman
alta, a conservatorilor democrati, pe regretatul Take lonescu.
Se prevedea si se simtea, de care toti factorii hotaritori ai des-
tinelor statului roman, ca teribila realitate a rasboiultii era imp-
sibil sa lase neatinsa Romania. Mai mutt inca: Lumea ganditoare
si cu raspundere avea sentimentul ca de 8sta-data se va punz in
discutie, pe fata g cu toat gravitatea inherent& marea problema

www.dacoromanica.ro
 105

a existentei sau a disparitiei Romaniel, ca stat independent, sau

sporirea patrimoniului national, deci satisfacerea politicei in-
stinctului national, practicata cu tact si moderatiune pan'atunci.
Esit de sub jugul turcesc si constituita intr'un stat independent,
care cuprindea insa numai o jumatate a poporului romanesc, Ro-
maniei 'i-se impunea marea datorie sa profite de momentul istoric
ce 'i-se prez,enta, pentru-ca din cataclismul rasboiului, care va
solutiona cele mai arzatoare probleme internationale, sa iasa si ea
cu satisfaclerea revendicarilor sale de ordin national.

CUM PRIVEAU SITUATIA CERCURILE POLITICE HOTARiTOARE

DIN BUCURESTI ?

Marea intrebare, care se punea barbatilor de stat romani, era

insa: Ctun, cu cine si pe ce di?
Raceala dintre Romania si Austro-Ungaria, datorita tratamen-
tului vitreg si neomenos, de care erau partasi Romanii din Rrdeal
si Ungaria, ca si atitudinei neleale a monarchiei habsburgice, do-
vedit Romaniei, recent, in vara anului 1913, in timpul rasboiului
balcanic, cand contele Berchiold, cancelarul austro-ungar, taxa tra-
tatul de pace dela Bucare#i nwnai ca un aranjament provizoriu",
puseser de fapt stampila caducitatii asupra tuturor angajamen-
telor luate de Romania, in anul 1883, cand cu intrarea ei in Tripla
alianta.
Dup decenii de despartire si de raceala MO de imperiul mos-
covit, interesele superioare ale neamului impingeau din nou Ro-
mania spre Franta si Rusia, deci spre alianta franco-rusa.
Vizita Tarului Nicolae II la Consianfa, in vara anului 1914, era
si ea o proba evidenta.
In mintea si in cutele intime ale sufletului celor mai de seama
fruntasi politici ai trii, drumul, pe care trebuia sa apuce Roma-
nia, in caz de conflict european, era fixat si hot:Ara in tacere. El
era indreptat impotriva Austro-Ungariei, deci pentru nimicirea ei,
ca un stat anachronic, ca un mozaic dada pe nisip si de sub a
carui asupritoare stapanire seculara cele 31/2 milioane de Romani
trebuiau sa fie eliberati cu ori-ce pret, facand posibila astfel rea-
lizarea unitatii depline a tuturor Romanilor.

www.dacoromanica.ro
106

CARE ERA MENTALITATEA CONDUCATORILOR PARTIDULUI

NATIONAL-ROMAN DIN ARDEAL ?

Logic, natural demn ar fi fost ca i conductorii partidului

national-romn din Ardeal i Ungaria sd fie stpdniti exact de
aceleasi idei i sentimente in acele cupe mari i de adanci pre-
faceri in istoria Europei si chiar a lumei intregi. Politica instinctu-
lui national indica si impunea ori-crui spirit romnesc luminat
5i hofdrit drumul mntuitor al intregirei nationale.
Din nefericire, lucrurile nu s'au petrecut astfel, ha chiar dean-
doaselea. La conduoerea politicei ardelene ajunseser sub-epigonii
marei generatii dela 1848.
Regretatul dr. Ion Raga (nscut la 1828 si mort la 1902).
fostul presedinte al partidului national-roman din Ardeal, spunea
Cu drept cuvnt, inainte Cu un an de a m- uri, intimului sau prieten
d. Ion C. Grddi$1earuz ca va intra in mormnt cu mari ingri-
jorri din cauza mentalittii unguresti" a urmasilor sai la condu-
cerea partidului, in cari n'avea incredere.
I) D. Ion C. Grddisteanu, care cunostea it fond sufletul d-rului Raga,
l'a caracterizat astfel in splendidul discurs rostit la Tarda, cu ocazia ser-
barii desvelirei monumentului sail din ziva de 11 Iunie 1930: Dr. Rath:
nu s'a lasat niciodate ademenit de anume formule hibride si himerice, care
fusese emise pe atunci de unii, cum era Gross-Oesterreich (Austria-Mare),
solutie artificiala si fare nici o legature cu constiinta poporului roman.
din sufletul caruia tasnise, Inca deld 18/18, stPalucitoare ca lumina ade-
varului, formula Romaniei Mari, cand peste 110.000 Romani stripara inteun
glas pe campul libertatii dela Blaj: Mol vrem sil ne unim ca Tare"
Deaceea el intelesese ca nu poate fi politica special ardelen tasca, ci nu-
mai una romaneasce, si ca liberarea nu poate veni deck de'a si prin re-
gatul Romaniei, a cerui ratiune de a fi si misiune istorice vra tocmai in-
faptuirea unitatii nationale a poporului roman. beaceea, inainte de a
porni actionea cu memorandumul, veni in Bucure5ti, ca s i se inteleaga
cu conducatorit tarii libere, de la care vedea limpede cd veni desro-
birea Rrdealului. Sarbatorit inteun banchet remas istoric, chit de Gheorghe-
Vernescu in casele tui din calea Victoriei (azi ministerul Ile industrie si
comert), banchet de peste 150 de fruntasi politici din toate partidele,
dr. Raga declare in mi;locul aclamatiunilor furtunoese eie tuturor celor
de fate, ca lirdealul e in lanturi si ilsieapta sa fie liberat. Se poate zica
ce aceasta manifestalie insemna virtual hotarirea de a desrabi Rrdealul.
Ramanea numai ca ea sa fie adusti la indeplinire la firm)", de Doroban-
tul roman, cum a si fost. Diit nefericire, dr. Rafiu n'a aptioat sd vadd
infeptuirea. Totusi marea lui figure, ca a unui adeverat urias, se malta
si pluteste cu mult deasupra iuturor beneficiarilor Romaniei Mari. al
carel Rpostoi si Mucenic EL a fost".

www.dacoromanica.ro
 107

Intr'adevar, daca Romanii ardeleni se pot g cu drept cu-

vant mandri cu generatia barbatilor de seam& cari au prezidat
insemnatele evenimente ale anilor 1848 si 1849, in frunte cu
Avranz anal, Simeon Barnut, episcopul 5aguna, George Baritiu,
Sever Axente, etc., ntf gresesc si o voiu dovedi, sper, Cu
prisos afirmand c generatia asa ziglor lor fruntasi din preajma
rasboiului european a fost in schimb compusa din oameni mici
lipsiti de orizontul marilor si adevratelor interese nationale.
Dei Simeon &Inuit, unchiul d-lui Iuliu Maniu, pusese, inca
la 1848, pe campia dela Blaj, celebrele trei principii ca norme ale
chestiunei nationale: liberta/ea nationala, independent(' nationalii
apoi desavargta unitate politica', totusi nici la 1914, adica dupa
66 de ani, conducatorii Romanilor de peste Carpati nu reusisera
sa-si fixeze o politica ferma si clara, intrevaz,and, macar in sfii-
ciunea discretiei, realizarea visului unirii Ardealului cu tara mama.
Politica fratilor ardeleni, cu toate crudele desiluzii ale anilor din
urma, era in creerii d-lor Vaida i Mania, in momentul izbucnirii
rasboiului european, tot in vagasul dela 1848, infofolita in for-
mula dragutului de imparat" i constant numai intr'o singura di-
rectiune si anume aceeea de a intari cu ori-ce pret dinastia Habs-
burgilor si Austria, crezand c astfel vor putea lovi mai usor in
Unguri.
Chestia intaririi Romaniei si a romanismului in general, ca s
poata da lovitura de gratie statului maghiar, nu intra de loc in
preocuparile lor politice. Rugina anilor de pasivitate 'i-a facut .sa
alba teama de o actiune mai energica. Ei nu puteau concepe teme-
ritatea unei emancipari nationale, care sa excluda Budapesta i
laboratoriul din Viena al archiducelui Francisc Ferdinand, s des-
fiinteze granita vitregO a Carpatilor si sa inceapa o politica de
actiune si de intregire a neamului. Pajura cu doua capete a Habs-
burgilor ii infricosa asa cum balaural din povesti sperie pe copii
ca devorarea, iar o amenintare a contelui Tisza, aruncata dela
tribuna Parlamentului din Budapesta, cerea saptmani intregi
de meditare, pana cand sfatul prudentilor fruntasi romani cuteza
sa dea o replica, prin care justificau inteleapta lor politica tra-
(litionala".
Abia dup mutarea Tribunei" din Sibiu la Arad, tinerii grupati
in jurul ei, in frunte cu Octavian Goga, ocoleau in calculele si
zspiratiile lor Viena i Budapesta, fa"candu-si, ca prim punct al

www.dacoromanica.ro
108

programului lor politic, orientarea spre Bucuresti, uncle rasare

soarele tuturor Romanilor".
D-nii luliu Mania si Alex. Vaida, animatorii de fapt ai
partidului national-roman, n'au voit sa priceap acest imperativ al
politicei nationale nici macar in anul 1914. Ei lucratt la Viena,
staruiau si la Bucure#i, in directia ca regatul Romaniei sa se
alipeasca Romanilor din Austro-Ungaria, intrand, conform pla-
nurilor din laboratoriul archiducelui Francisc Ferdinand, intr'o
mare federatie, care ar fi inlocuit dualismul austro-ungar si ar fi
facut posibil aplicarea conceptiei Austriei Mari, faimosul Gross-
Oesterreich" al lui Aurel C. Popo vid, fait' sa-si dea seama ca
Ungaria dupa expresia contelui Czernin era straw legatii de
Austria intocmai ca o piatr de gatul unui orn, care se ineaca.
Din actele si documentele sensationale, pe care le voiu pune sub
ochii cititorilor in partea II si III a lucrarii de MO, va esi in
relief cu o tragica evidenta toat gama pacatelor i greselilor, de
care a dat dovad conducerea partidului national in cea mai grea,
delicata si mreata epoch' pentru indrumarea marilor interese na-
tionale ale romanismului in general.
Exponentii acestei politice de sinucidere nationala erau bine cu-
noscuti la Bucuresti de cercurile hotaritoare, care li priveau cu
durere, cu Odin ingrijorare si une-ori chiar cu desgust, blamand
in toere intunerecul, in care se complceau a tri de dragul tra-
ditionalei lor politice dinastice fata de Habsburgi.
Mamie Ion I. C. Briitianu, cu spiritul salt intelept ai patrunztor,
intelesese din convorbirile avute cu Alex. Vaida si ceilalti 4 frun-
tasi ardeleni (Teodor Mikali, V. Goldis, Aurel Vlad i V. Bran451e),
veniti s asiste in Septembrie 1914 la inmormantarea.regelui Ca-
rol I, CA conducatorii politici ai Ardealului xtu erau la inltimea
gravelor evenimente ce se precipitau si de care trebuia sa profite
neamul romanesc. El presimtise, in 1914, ceea-ce Vaida marturi-
seste abia in 1922 in monstruoasa sa brosura, prefatata cu
ntunele sau si scoasa in mod clandestin la Viena, sub titlul Ar-
dealul Ardelenilor...", in care spune urmatoarele la pag. 29:
...Dovaaa ea' nu am Mail comunitate c.0 Ronania reese apoi
din faptul c guvernul ungar, de sub presidenfia contelui Tisza,
a Mcut in anal 1914 un Inceput de a recunoa$te drepturile noastre
si a pornit cunoscutele tratative de implicare, care n'au das la

www.dacoromanica.ro
 109

nici un rezultat, pentru-ca noi n'am vrut sa renuntam la autonomia

Ardealului.
Aceste &dative au lost ltdreraple si arm= selfie conlinanie
in toamna aceluiasi an si n'au lost reluate numai din cauza
a izbucnit rdsboiul mondial. In cursul rdsboialui contele Tisza
na renunfd la implicarea at Romall, ceea-ce reese si din schimbal
de scrisori dintre el si regretatul mitropolit Metianu.
In tot timpul acesta n'am Matt nici o incercare sd ne apropiem
de Romlinia si am refuzat ori-ce incercare a Romaniei de a ne
ilt,stiga de par/ea ei".
lar la pag. 23, Vaida se exprima si mai categoric, declarand:
Noi nici-odata nu ne-am identilicat nici ca interese/e, nici ca
tendinfele celor din regal ci and a izbucnit rdsboiul mondial,
noi ne-am spus cuvlintul si am declinai ori-ce rdspundere pentru
tenditzfa celor din regal de a lace unirea Ardealului at Romtinia
Mrii asentimental nostru".
Ion I. C. Brdtianu, crud deceptionat de mentalitatea jalnica
anachronica, pe care o constatase la cei mai de seama fruntasi ai
fratilor ardeleni, 'si-a facut singur socotelile i fard a-si demasca
planurile sale viitoare pentru desrobirea lor, 'i-a lasat sa continue
ca politica lor traditionala", de slugi ale Habsburgilor. Prim-
ministrul Romaniei era omul faptelor, nu al vorbelor si per-
tractari/or". De aceea i-se si zecea, ca ,drept cuvant, Slynxul".
Este insa profund dureros amarnicul adevar ca in August 1914,
cand Romania se gasea in greaua cumpana de a-si fixa drumul ei
si al romanismului in general, cuvantul i sufletul Ardealului, ju-
decand dupa condncatorii sal, nu erau la unison ca inaltele aspi-
ratiuni ale neamului ce hrneau sufletele barbatilor conducatori
ai vechiului regat, cautand, sub formule iezuitice, sd-si decline
ori-ce rilspundere" in privinta rezultatelor politicei instinctului na-
tional.
CONSILIUL DE COROANA DELA S14AIA

Brbatii de stat ai Romaniei in frunte Cu Ion I. C. Brdtianu,

presedintele consiliului de ministri, au stiut gasi si de asta-dat
drumul cel bun si ducator la scop. Pe ziva de 3 August 1914 a
fost convocat, la Sinaia, un consiliu de coroana, sub presidentia re-

www.dacoromanica.ro
110

gelui Carol I, i la care au participat toti membrii guvernului libe-

ral, apot preedintii Corpurilor legiuitoare, fogii prim-minikgri
Teodor Rosetti, Petre Carp i Titu Maiorescu, precum i Alex.
Marghiloman, Ion N. Lahovari i Ion C. Grad4teanu, din partea
partidului conservator, i Take IoneSul, C. Disescu i C. Cantacu-
zino-Pwanu, din partea conservatorilor democrati.
Pentru ca cititorul sa poata intelege mai bine atmosfera, in care
urma sa se tina acest important sfat al Coroanei, socotesc intere-
sant sa scot i sa reproduc din Juniata intint al regelai Ca-
rol I" 1), publicat de d. C. Diantandi, fost ministru al Romaniei la
Paris, in marea revista franceza Revue des deux mondes" (co-
lectia pe 1929), urmatoarea nota cu data de 1 August 1914, deci
cu o zi inainte de izbucnirea rasboiului i cu doua zile inainte de
tinerea consiliului de coroan:
Sdmbdtri, 1 August 1911.
Toata noaptea ploaie torentiala.
Situafia este at& de gravii, 'bleat orl-ce speran(a de pace este
pierduta.
Contele Waldburg imi inmiineaza o telegrama cifratii a impara-
tului Wilhelm, in care acesta imi scrie la urtnii: Ma bizuesc pe
tine, atat ca rege cat i ca Hohenzollern, cif vei ratmine crediticios
prietenilor tiii i ca vei fine angajamentele".
Hotarit, tara este insa in contra Austro-Ungariei".
Consiliul de coroana avea deci sa hotarasca daca angajamentele,
la care Mom aluzie impratul Wilhelnt i pe care luase re-
gele Carol i statul roman data cu intrarea Romaniei in Tripla
alianta, la 30 Octombrie 1883, mai aveau sau nu valoare contrac-
tuala. Intrucat Romania era legata printr'un tratat de alianta cu
Puterile centrale, care fusese mereu reino4 sub guvernele Lascar
Catargiu, Dimitrie Sturdza i Titu Maiorescu, datoria noastra era
respectul cuvantului scris.
Acest cuvant scris era, din fericire, foarte lamurit. Conform tra-
tatului de alianta, Romania era obligata sa scoata sabia din teaca
alaturi de Austro-Ungaria numai in cazul cand aCeasta ar fi fost
atacata ea ins4i de vre-o putere du5mana. Cum insa trupele
austro-ungare atacasera ele Serbia, nu se putea invoca pentru Ro-
1) Ficest larnal" a fost purtat de regele Carol pfm in ziva de 26
Septembre 1914, chnd s'a imbolnhvit.

www.dacoromanica.ro
 111

mania casus foederis, adica obligatia contractuala de a sari in .aju-

torul monarchiei habsburgice.
Asupra discutiilor urmate in acest istoric consiliu de coroana
s'au publicat, fie de scriitori romdni, fie strdini, o multime de
versiuni neexacte i care deformeazd adevdrul. Insdi relatarea din
notele postume ale lui Alex. Marghiloman, dei exacta in trasatu-
rile ei generale, nu poate fi totu5i socotita ca expresia adevrului
istoric.
Cele mai complecte i mai autentice informatiuni asupra acestui
moment, ponte cel mai insemnat din istoria contemporand a Roma-
niei, le gasesc publicate tot in marea i bine reputata revistd fran-
ceza Revue de deux mondes" (No. dela 1 August 1930). Ele sunt
datorite d-lui George Fotino, distinsul director al Aezdmantului
cultural Ion C. Bratianu", cdruia. 1-s'a pus la dispozitie de cdtre
d. Ion G. Duca, membru important al guvernului din 1914, bo-
gata sa archivd personala, spre a se folosi de ea i a putea
lacuna ce prezintau toate darile de seamd de pan'aci asupra con-
siliului de coroand, tinut la Sinaia in ziva de 3 August 1914, orele
17. Alte documente, precum i amintirile personale ale d-nei Maria
Poenaru i ale d-lui Victor Antonescu, ministru de justitie in ga-
vernul dela 1914, au dat d-lui G. Fotino posibilitatea sd-i com-
plecteze in chip util documentatul sau articol publicat in marea re-
vista francez.
D. G. Fotino face urmatoarea introducere pretioaselor sale in-
formatiuni:
Romania se afta, la izbucnirea marelui rOsboiu, prinsd de foarte
multi ani in sistemul politic al Triplicei, printr'un tratat de aliantd, a
carui chiar si existenta era abia banuitO de marea majoritate a oame-
nilor politici romfini. Rcest tratat, din care regele Carol fdcuse, in ulti-
mele trei decenii, axa politicei sale externe, fusese reinoit ultima oar, in
Februarie 1913, de regele Carol si de presedintele consiliului de ministri,
ministru al afacerilor straine, Titu Maiorescu.
In ultimele zile ate lunei Decembrie 1913, Regele incredintd lui Ion
I. C. Bra-liana, presedintele partidului national-liberal, misiunea de a
forma guvernut ce! nou. Numai atunci regele facu cunoscut viitorului pre-
sedinte al consiliului ca tratatul de alianta cu Austro-Ungaria fusese re-
Molt. Fon Briitianu se socoti dator sd exprime chiar atunci rcgeiui re-
zervele, pe cari el le formula fatd de un tratat, ale carui avantagii si
al carui rost el le recunostea pentru irecut dar a carui reinoire
destepta, peniru valor, in mintea sa multd neliniste. De altfel, cateva
saptamhni mai inainte de venirea sa la putere, el nu-si ascunsese

www.dacoromanica.ro
112

de Waldthausen, ministrul Germaniei la Bucuresti, aprehensiunile sale in

legatura cu alianta austro-romana, cum ne arata telegrama pe care
Waldthausen o trimitea la Wilhelmstrasse in ziva de 6 Decembrle 1913:
Bratianu a apasat asupra nevoii, pentru Ungaria, de a-si schimba ati-
tudinea NO de Romanii din imperiul habsburgic. El mi-a aratat ca Pute-
rile centrale aliate riscati, in cazul unui rasbolu european, sa vada
Romania alaturandu-se de Fiustro-Ungaria. Ragele Carol mi-a facut ace-
leasi declaratiuni si mi-a spus ca,. in cazul unui rasbolu european, po-
porul roman ar refuza sa lupte de partea Austro-Ungariel. Caci nu este
de ajuns sa al tratate; mai trebue ca acestea sa fie in constiinta $1 spi-
ritui public. Regale mi-a marturisit ca Bratianu, care nu $tia nimic de
reinoirea tratatului, se pronuntase contra une reinoiri eventuale... Ma-
jestatea Sa a adaus ca nu-i va spune lui Brdtianu c tratatul a fost re-
inoit, dect in momentul in care il va incredinta puterea. Ficeasta comu-
nicare a adaus Ragele nu-i va fi placutii".
Inteadevar, ea nu-i fu placuta. In ziva in care Regale, dandu-i mi-
siunea de a forma noul minister, ii tam cunoscut c tratatul fusese re-
inoit, Ion Brdtianu spuse Suveranului sat' ca se pot intrevedea, pentru un
viitor apropiat. evenimente, cari vor face de actualitate punerea in apli-
care a tratatului. In ce'l priveste pe el, el era nelinistit la gandul oil tara
lui era, pentru Inca multi ani, legata printr'un tratat de ;311E101 cu o
putere impotriva carela Romania trebuia, la vreme, valorifice cele
mai mari aspiratiuni nalionale. Eu ma indoiesc, Sire, .adause Bra-
tianu ca un guvern roman ar putea sa punt{ in aplicare acest tratat" 1).
Cateva luni mai tarz:u, evenimentele aveau sa justifice aprehensiunile
omului de stat roman".

DISCUTIILE CE AU AVUT LOC IN CONSILIUL DE COROANA SI

HOTARIREA LUATA: EXPECTATIVA ARMAT

Asupra memorabilei sedinte a sfetnicilor coroanei, d. G. Fotino

d urmtoarele interesante i emotionante amnunte:
Aceasta memorabila sedinta debuta printr'un apel pe care bdtriinul
Suveran il faux sfetnicilor sAi si al arid cuprins era, in rezumat, acesta:
Razboiul mondial a inceput. Lupta este angajata. De sfarsitul ei
vor atarna harta viitoare a Europei $1 soarta popoarelor. Vor fi, in
aceasta lupta, invingatori si invinsi. Dar, irevocabil, vor fi invinsi cal
cari vor sta neutri. Convingerea adanca a Regelui este ca Romania trebuie
MI execute tratatul, care o leaga de Tripla-Fllianta. Acest tratat a asigurat
Romania', decenii de-arandul, incontestabile avantagii. 11 nu-1 respecta,

1) D. general R. Rosetti, in niste amintiri publicate in ziarul

Ordinea" (13 Febr. 1930), spune ca Ion I. C. Bratianu, Inca in Ianuarie
1912, 'i-a declarat cd nu crede cit Romdnia ar putea merge, In orl-ce
Imprejurdri, en Tripla allantd".

www.dacoromanica.ro
 113

ar fi sa se piarda rodul celor. treizeci de ani de munca. Pe rand, toate

'partidele politice au urmat aceilasi politica. A schimba astazi politica
aceasta, inseamna a renega si iscalitura noastra si trecutul nostru. Grija
demnitatei noastre ne porunceste a respecta si iscalitura si trecutul no-
stru. Cei doi imparati au facut apel la noi si la loialitatea noastra".
0 Mere adanca intampina aceasta declaratiune a Regelui. Suveranul
privi catre presedintele sau de consiliu, dar acesta ceru a vorbi cel din
unna si, asa, se hotari ca opozitia sa fie prima a-si spune cuvantul. Re-
gele se adresa atunci lui Theodor Rosetti, eel mai batran dintre fostii
sat presedinti de consiliu.
Cuvintele fostului presedinte de consiliu, un batran de seapte zeci 5i
sapte de ani, cumnat al fostului Domnitor Caza, facurd o profunda im-
presie asupra Regelui, care se astepta sA vada pe acest vechiu sfetnic al
sAu oranduindu-se de partea politicei aproape rituale a Coroanei. De-
sigur spuse Rosetti tratatele trebuesc respectate; dar, pe cat pot
eu sti, acestea nu-mi par ca leagd Romania, silind-o la actiune". El se
declara, cu o simplicitate beraneasca si cu multa umilitate si grije de a
cruta iluziile Regelui sAu, caruia fu astfel el chemat a da prima loviturd,
pentru neutralitate.
Apoi lud cuvantul Petre Carp.
Categoric, raspicat, par'ca sfidator, el se pronunta impotriva neutra-
litatei. Plirea ca vorbele sale nu erau un raspuns la o turburatoare
problema, ci un cant de triumf.
Pentru doua hotaritoare ratiuni, eu sunt spuse Carp impotriva
neutralitatii. Din punct de vedere moral, avem angajamente. Trebue sa
le respectam. Din punct de vedere practic, neutralitatea noastra nu poate
fi dealt iluzorie. Mai curand sau mai tarzlu, vom fi navaliti de unii sau
de altii. De altfel, ce inseamnd sovaiala? Victoria Triplei Aliante este
asigurata si d-voastrd va mai intrebati cine vor fi invingatorii si cine in-
Apoi el desvolta magistral tema sa predilecta: lupta dintre germanism
slavism.
Care este interesul nostru? Triumful slavismului sau acela al ger-
manismului? Cu toata evidenta, triumful germanismului. Slavismul, bi-
ruitor, ar fi fatal tarn noastre. In asemenea conditiuni, interesele noastre
ne poruncesc a nu ramanea neutri, ci a intra, fail a sovdi, in luptd de
partea Triplei-Aliante, declarand imediat rasboiu Rusiei. Mi-se vorbeste
de opinia publica. Ea nu ma intereseazd. Datoria omului de Stat este de
a conduce aceasta opinie publicd, nu de a i-se supune. Opinia public& se
poate insela; omul de Stat ciar-vdzator trebuie sa urmeze drumul, pe care
si 1-a trasat. Si tara ii va fi recunoscdtoare de a nu se fi luat dupd
tacirile opiniei publice.
Cuvintele lui Petre Carp, expresie a unel convingeri adanci, au pro-
dus o mare impresie. Al. Marghiloman, seful partidului conservator, avea
sa imprastie, in termeni clari si precisi, emotia pe care o ridicase dis-
cursul lui Carp.
Rusu Abrudeanu

www.dacoromanica.ro
114

De sigur, spuse Marghlloman Statele trebuesc sd-si respecte

iscdlitura. Dacd textul tratatului ne obliga, atunci s ridicm armele si
s respectdm acest tratat. Dar pe crtt pot eu sti, tratatul nu ne obligA
la actiune. Mi-as ingddui a ruga pe Majestatea Voastr, sa ne facA cu-
noscut cuprinsul acestui tratat.
Regale citi atunci articolul 2 al tratatului austro-romn:
,,Dac Romia, fait provocare din partea sa, ar fi atacata, Austro-
Ungaria este linut a-i da in timp util ajutor si asistent impotriva agre-
sorului. Daca Austro-Ungaria ar fi atacat, in imprejurdri asemanatoare,
in vre-o parte a Statelor limitrofe cu Romania, cases foederis se va pre-
zenta imediat pentru aceasta din urma".
Brdtianu cera s se dea citire aceluias articol si in redactarea din
1913. 1Cele doua redactri erau identice.
lllialii nostri conchise Marghiloman n'au fost atacati; ei au
atacat. Nu poate fi cases foederis. Suntem, juridic, deslegati. Trebue,
pe de alta parte, sa tinem seama de opinia publicd; aceasta este im-
potriva unui rasboiu alturi de Tripla Aliantd. Acest rasboiu ar fi o
jicnire adus sentimentului national. Ceiace Austria impune astazi Ser-
biei, mame ne va putea impune noud Ungaria. Independenta Statelor mici
va deveni astfel iluzorie. Sunt pentru neutralitate. De altfel, sa asteptam
si hotrrea Italiei. Daca aceasta interpreteaza textul in sensul neapli-
cdrei lui cases foederis, cine ar putea intelege o interpretare diferit din
partea noastr? Tara, de sigur, niciodatd.
loan Lahovary, fost mfnistru, membru al partidului conservator. lud
apoi cuvntul. El se pronuntd cu hotarire pentru neutralitate, dar slabi
intrucatva efectul primelor cuvinte, aruncandu-se in digresiuni asupra in-
tentiunilor Austriei 5i asupra scopurilor, pe cari aceasta le urmdrea in
Bulgdria. Si apoi spuse el Romnia nu ar putea sd contribue la
consoldarca Ungariei, preparnd astfel Romnilor din Transilvania un
teribil viitor". Incheind, el isi exprim indoiala asupra victoriei Triplet-
Alianje, victorie, pe care neutralitatea Italiei avea sd contribue, in once
caz, a o face incd si mai aleatorie.
Carp, care urmrise cu o evidenta impacientd cuvintele lui Lahovary,
se ridicti: Eu vd declar cd Italia va intra imediat in rasboiu". La
obiecliunile facute de unii cd ultimele stiri ar tinde sd dovedeascd con-
trariul, Carp continua a opune ferma sa convingere" ca Italia va executa
tratatul. Cari erau aceste ultime stiri? Consiliul de ministri italian,
reunit in ziva de 31 Iulie, decisese, doar principial, e drept, neutralitatea
Italiei. San Giulano comunicase in aceiasi zi lui von Flotow c6 potrivit
terrnenilor tratatului, nu exista, pentru Italia, cases loederis, cci actiu-
nea intreprinsd de Austria impotriva Serbiei trebuia s fie considerat
ca agresiva". La 1 August, insdrcinatul de afaceri german la Bucuresti
telegrafia la Berlin: Chiar astazi, ministrul Italiei, a fcut, din ordinul
guvernului sau, cunoscut regelui Carol di Italia nu se considera legat,
prin tratat, in cazul unei eventuate conflagratiuni, c,aci ea consider cd
provocarea vine din partea Austro-Ungariei. Majestatea Sa Regale mi-a

www.dacoromanica.ro
 115

Molt el insusi aceasta comunicare si a adaus ca tratatul su cuprinde

aceiasi clauza ca acela al Italiei". Carp, neoprindu-se la aceste stiri,
continua a-si afirma convingerea ea Italia va intra in rasboiu alaturi de
Germania. Regele, preocupat de intorsatura pe care o lua discutiunea, puse
capat incidentului, &Ind cuvantul lui I. Grad4teanu, fost ministru, mem-
bru al partidului conservator. Acesta se asocie punctului de vedere ex-
primat de Marghiloman si Lahovary.
Acest rasboiu adaose el ne apare ca un rasbolu ungar. A
lua parte la el, alaturi de Austro-Ungaria, este pentru noi o imposibilitate
morala. Chiar i numai ideia aceasta raneste sentimentul nostru national.
Victoria Triplei Aliante insemneaza hegemonia Ungariei si a Bulgariei.
Elementul romfinesc n'ar fi dealt Inca si mai oprimat. Toate interesele
noastre ne poruncesc a nu executa un tratat, al carui spirit si a carui
litera nu ne leaga. Sa ramanem deci neutri, Sire!
Take lonescu, seful partidului conservator-democrat, Ilia apoi cuvantul
pentru a face urmatoarea declaratie:
In constiinta si in suflet, Sire, sustin ea nu exista casus foederis.
.Aceasta rezulta si din spiritul si din litera textului. Guvernul ungar, el
insusi, nu considera ca este casas foederis. Este de neexplicat ca asocia-
tul nostru, parte contractanta, sa fi declarat rasbc;iul, fara sa ne previna
de intentiunile lui si Mill a ne consulta asupra intentiunilor noastre. Nu
ma sfiesc sa afirm ca, daca asi socoti ca suntem legati prin tratat, asi
cere, oricari ar putea sa fie urmarile, sa executam obligatiunile acestea.
Ne-ar impune acest lucru onoarea noastra, dar, repet, nu suntem nici
cum legati. Suntem liberi de a lua hotariri pbtrivit intereselor tarii noa-
stre. Nu ma preocupa tratatul dela BucureVi. El este virtual caduc. De
altfel, Inu aceasta che tiune se pune prin rasboiul mondial, ci cum a spus-o
cu dreotate Carp, chestiunea care se pune este /upta dintre germanism
si slavism. Pe de alta parte, suntern datori a tinca socoteala de sentimen-
lul public. Atitmlinea lustro-Ungariei fata de noi, in ultima vreme, ne
pune in imposibilitate de a lua armele alaturi de ea. Dar, (WO treizeci
de ani de alianta cu ea si cu Germania, nu putem lupta alaturi de Rusia.
Dupa lunga i dureroasa reflexiune, eu nu vad pentru Romania decat o
singura posibilitate: neutralitatea armata.
Take fonescu nu a cerut ca Romania sa ja armele alaturi de Franta,
cum erect scriitorii Lindenberg si P. Renouvin. El nu a cerut decat neu-
tralitatea armata.
Partizanii politici ai lui Take lonescu, anume: C. Disescu si C. Can-
tacuzino-Pa,scanu, necerand cuvntul. Ion I. C. Brdtianu expuse punctul
de vedere al guvernului.
Cerem neutralitatea Romaniei. Tratatul, cum s'a putut vedea, nu ne
leaga a lua armele. Dar chiar daca el ne-ar obliga la aceasta, Romania
inca nu ar putea admite ea, fara a fi in prealabil consultata, sa dispuna
cineva de soarta ei. Austro-Ungaria si Germania au pregatit rasboiul
l-au declarat, tinandu-rie departe de intentiunile lor. 5i acum, dupa ce au
declarat rasboiul, vin sa ne ceara a lua armele de partea lor. Statul ro-

www.dacoromanica.ro
116

man a intrat in alianta ca stat suveran si pe picior de egalitate. El nu ar

putea sA fie tratat altfel. Romania nu ar putea sA la armele inteun
bolt!, care urmAreste distrugerea unui mic popor. Pentru once guvern,
este o necesitate ineluctabilA de a tinea searna de drepturile iredentelor
si de realizarea idealului nostru national. DacA este cu putinta, in chestiu-
nile de ordin secundar, a nu te preocupa de opinia public& in ceasurile
hotAritoare ale vietii nationale nu poti sa treci peste ea. In ceasul de
fatd nu poti face rAsboiul decat cand constiinta nationalA il aproba. Or,
ea il respinge. SA ramanem deci neutri. Italia va avea, probabil, aceea5i
atitudine. RAsboiul va fi lung. SA asteptAm desfasurarea evenimentelor.
Vom avea prilejul sa ne spunem cuvantul.
Foarte preocupat de a-si menaja Suveranul, a carui santrtate el stia
este gray atinsa, Brdtianu, categoric in fond, facu impresia ca nu voia,
dela primele cuvinte, sa atace de front chestiunea.
Regele Om tot mai deprimat. Principele mostenitor nu spunea un
cuvant, dar urmarea cu incordata atentiune fiecare cuvant al sfetnicilor
unchiulul sAu.
Carp ceru din nou cuvantul si se ridicA cu mare violentA contra aser-
tlunii Brdtianu: a firma seama de sentimental public.
Carp deveni agresiv:
-- VA este fricA; nu indrazniti sa luati asupra d-voastrA responsabi-
litAtile. GAsiti cA este mai lesne sa vA puneti la adApostul opiniei publioe I
Un dialog vehement se angaja intre bAtranul sef conservator si seful
liberal. Duelul acesta intre cele clout' puternice personalitAti fu punctul
culminant al discutiei.
Carp pleda cu elocintA teza ca omul de stat este singur stapnul des-
tinelor unui popor, care nu are nici o vointa a impune conducAtorilor lui.
CAnd dialogul acesta era mai aprins, usa se deschise si un usier remise
lui Brdtianu o telegramA. Era confirmarea ()aka a neutralitAtii Italiei.
Regele facu un gest de resemnare si nu mal spuse un singur cuvant. Dar
Carp pe care stirea oficialA a declarArii neutralitatii Italiei l'a lasat
impasibil reluti cu indaratnicie argumentele lui si se oferi sa-si ja asu-
pra-si responsabilitAtile unei situatii pe cale de a fi compromisA din
pricina lipsei de curaj" a celorlalti.
Presedintele FidunArii Deputatilor M. Ferekyde si E. Costinescu, mi-
nistru de finante, constatAnd ca este o imposibilitate moralA a merge a1A-
turi de Puterile Centrale, au incheiat de asemenea pentru neutralitate,
pentru neutralitatea armatA.
Ora era tarzie, desbaterile erau epuizate. Regele era abatut; el asista
de dou ceasuri la distrugerea unei opere, pentru a carei realizare chel-
tuise treizeci de ani de silinte perseverente. Deprimarea sa emotions pe
sfetnicii sai. Totusi Carp profita de acest moment, pentru a incerca un
ultim efort. El spuse cu tArie:
-- Sire, tiu a constata cA in ceasul cel mai greu, Majestatea Voastra
este parAsItA de toate partidele si de toti sfetnicii sal 1 aceasta la ca-
pAtul unei domnii consacrate exclusiv desvoltArii noastre nationale!"

www.dacoromanica.ro
 117

Bratianu, indignat, ii rtispunse: O hotarare luata Cu convingerea

profunda ca ea este dictata de cele trial sfinte interese ale Patriel nu
poste fi interpretata ca un semn de neloialitate fati de Suveranul nostru.
Marghiloman, la randul sat', protesta cu hotarire: Nol, cu sfaturile
noastre, acoperim pe Rege. In starea actual& a opiniei publice, daca am
lasa pe Rege sa declare rasboiul, acesta ar fi rasbolul Regelui, iar nu
ritsbolul natiunii. E datoria noastrii sa indepartam tot ce ar putea sa
umbreasca prestiglul Coroanei.
Regele, foarte miscat, incearca o ultima presiune: Daca eu,idomnilor,
m socotesc personal legat de Puterile Centrale, daca d-voastril soconti
c pentru binele Romanlei se cere o alta politica externa, eu sunt
gata sa ma retrag...
SI regele arata pe Principele mostenitor, care facea gesturi de de-
negare.
Regele arunca o privre intrebatoare in juru-i; nici o miscare. Duna
o chinuitoare Were, Regele vroi sa schimbe sublectul, dar Ion Lahovary
relua cuvantul:
Majestatea Voastra nu vede al Rustro-Ungaria, nepunand pe Ma-
jestatea Voastrii in curent, a tratat-o in vasal?
Era prea mult pentru mandria Suveranului. Cu vocea plina de manie,
Regele raspunse:
Domnilor, ma cunoasteti indeajuns, pentru a putea sti ct: nu a5-i
admite nIciodata s fiu tratat in vasal.
Lahovary, pe un ton mal indulcit, incerca s dovedeasca Regelui ca
victoria Germaniei era indoelnicit:
Situallunea de astazi spuse Lahovary nu este aceea51 dela
1870. Muriel Franta nu era pregatila. Astazt insa, dupa sacrificii const-
derabile, nu se poate spune ca armata el nu este superioard armatet ger-
mane.
Regele Ii raspunse de sus:
liceasta chestiune, domnule, niel nu se pune pentru cine cunoaste
cat de putin starea de lucruri.
Dupa cateva cuvinte, pe cari le mai spuse Vasite Mor (un, Regele ruga
pe sfetnicii si sit se rosteasca: pentru neutralitate sau impotriva ei.
Pr1mul, cel mai batran, Theodor Rosette, se rosti pentru neutralitate.
Cel din urma, cel mai tanar, d. I. O. Daca, se rosti pentru neutralitate.
Singur Carp se rosti altfel si anume: pentru rasboin impotriva Ruslei.
Constat, spuse Regele, ca reprezentantli tarli, aproape in unani-
mitate cer neutralitatea Romaniei. Ca rege constitutional, eu ma supun.
domnilor, votului d-voastra. Dar ma tem ca prestigiul Romaniei vh est
scazut din sedinta de astazi 5i ca va veti cal de hotararea luata.
Apoi Regele tidied sedinta, recomandand discretiune absoluta asupra
desbaterilor 51 trecu in cabinetul sail de lucru, itnpreuna cu Bratlana.
chemat acolo si pe Marghiloman i Take lonesca, pentru ca ei patru sa
redacteze comunicatul, care avea sa apara in Monitorul precum
si depesa, prin care Romania notifica Puternor Centrale 1mposibilitatea
pentru ea de a lua armele alitturt de ele.

www.dacoromanica.ro
118

Dupa sedinta aceasta atat de tragica pentru batranul Suveran, acesta

se retrase in salonul Reginei. O doamna dela Curte doamna Maria
Poenaru pe care Regele o onora de multa vreme, aratandu-i intreaga
sa incredere, il intreba:
Majestatea Voastra este multumit?
Regele raspunse:
Foarte nemultumit. Dar Dumnezeu m'a crutat de dureroasa datorie
de a fi un arbitru. Sfetnicii mei au fost toti de acord I sunt dator
recunosc ca toti au fost la inaltimea situatiunii".

PREGATIRILE ROMANIEI IN VEDEREA INTRARII IN ACTIUNE

Formula neutralitafii leale ci definitive", cum o botezasera unii

dintre barbatii de stat, nu putea fi o solutie definitiva. De-altfel
nici nu era crezut de nimeni ca atare, ci ca un simplu mijloc
temporizare pana la momentul oportun. Timpul disponibil era in-
trebuintat pentru pregtirea diplomatica $i militar, ca i pentru
prepararea opiniei publice in directia intereselor superioare ale
neamului.
Deja la 18 Septembre (1 Octombre) 1914, Ion I. C. Bratianu
incheie cu Rusia o conventie secreta, prin care se obliga sa pas-
treze fata de aceasta o neutralitate binevoitoare. Rusia se anga-
jeaza in schimb sa se opun la ori-ce atingere a Statuquo-ului
ritorial al Romniei i recunoaste Romaniei dreptul de a-$1 anexa
regiunile din Austro-Ungaria, locuite de Romani, iar in ce pri-
veste Bucovina, principiul nationaliiiitilor va servi de bazii la de-
limilarea teritorillor anexate de Rusia Romania. Ocuparen te-
ritorillor menfionate, Romania va putea s'o faca cad va socoti
ea ca e inonzentul priincios. Pan'atunci conventia va fi tinuta se-
creta $i Rusia se obliga a face sa fie aprobat $i de Anglia $i de
Franta.
Asupra secretului acestei conventiuni, Ion I. C. Briitianu a de-
clarat in extrem de interesantele sale conferinte tinute in iarna
anului 1926 27, la Ateneu, urmtoarele:
Adevdrul este cd aprobarea Suveranului trebuia sd rmn secretd,
(1st/el ca insu,si guvernul rus sd creadd acordul a lost inchelat numai
de mine, lard stirea regelui. Dar n'a,si fi fost in stare sd fac aceasta.
Aprobarea regelui Carol am aval-o. $i eu, care am cunoscut in, chi-
pul col mai Mtim cugetarea, sentimentele $i legdturile, care Il uneau cu
poporul romdn ,si ca misiunea sa, pot sd declar pe constlinfd cd nu Su-
verand dala Plevna ar fi impiedecat opera, cdreia 7$i consacrase viafa,

www.dacoromanica.ro
 119

nici realizarea celor mai Waite aspira(iuni ale acestui popor, care ra-
sunau in inima sa"1).
Pe de alt parte, im marele sau discurs din prima Camera a
Romaniei Mari, rostit in sedinta dela 11 Decembrie 1919, Ion I.
C. Braila/in se exprima astfel in aceasta privint:
Tin sd declar cd politica legaturilor noastre cu aliafii nu am
feicut-o, cunt s'a spus, in contra voin(ei regelui Carol, nu am fa-
cut-o in ascuns de dasul. Tot ce am lucrat, am literal ca un ser-
vitor crediticios al (drii si al tronului, ca increderea si stiitga Su-
veranului".
Fara indoiala, regele Carol I, cu marea lui inteligenta politica,
intelesese Ca ora unitatii nationale suna pentru Romania si daca
n'ar fi inchis ochii in noaptea de 28 Septembrie st. v. 1914, dupa
o lunga si fericit domnie de 48 ani, ultimul rege al Romaniei mu-
tilate ar fi consimtit si el desigur in cele din urm sa scoata sabia
in directia inaltelor aspiratii ale neamului.
La inceputul rsboiului, regele Carol I era pentru Puterile cen-
trale. El considera aceasta directiune ca o continuare fireasca a
operei si politicei, la care lucrase o intreag viata de om. In plus,
el credea in biruinta Germanilor. Dar pe deasupra convingerilor si
sentimentelor lui, pe deasupra angajamentelor, in care putea sa fie
vorba cel mult de onoarea lui personala, era datoria catre tara si
poporul sail.
Cu toate acestea, in intervalul de la Consiliul de Coroana dela
Sinaia si pana in clipa in care a inchis ochii, s'a produs un mare
reviriment in sufletul sau: Speranta Germanilor Ca, printr'un for-
tnidabil atac bruscat, vor fi in 15 zile la Paris, cum credea de
altfel si regele Carol si dupa cum o si afirmase in consiliul de
Coroana a dat gres in celebra lupta de pe Marna.
Dupa Marna, Suveranul Romaniei isi schimbase in baria parte
parerea despre sortii rasboiului si astfel se explica afirmatiunea
de mai sus a lui loan I. C. Bratianu c conventia secreta cu Rusia
avea si complectul asentiment al regelui Carol.
Totusi ranit sufleteste, Cu un trup slabit de ani si de griji, se
poate spune CA regele Carol a murit de rdsboiu", cum Cu cinisrn
se exprima calul sail, contele Czernin2), care, impintenat de con-
tele Tisza, l'a supus timp de 2 luni si jumatate la cele mai ter--
Vezi in Revue des deux mondes" (colectia anului 1929) amintirile
d-lui C. Diamandi cu orivire la misiunea sa in Rusia.
Vezi. InzW eltkriege", pag. 119, von Graf Ottokar Czernin. Berlin 1919.

www.dacoromanica.ro
120

bile torturi suflete5ti, doar-doar va reu5i, prin el, sa atraga

mania in rasbolu alturi de Puterile centrale, cum cerea inzistent
Alex. Vaida barbatilor de stat ai Romaniei cu prilejul vizitelor ce
le fcuse dupa inmormantarea regelui Carol I, la care asistase ca
invoirea personala a contelui Tisza, prim-ministrul Ungariei.
MARELE REGE FERDINAND I

Noul rege al Romaniei, Ferdinand I, urcand scaunui domniei in

imprejtirari din cele mai grele, a inseninat repede toate inimile ro-
mane5ti prin declaratia sa solemna din 1)arlament: Voiu domni
ca bun roman!"
Aceste cuvinte simple, dar de un larg i profund talc, au fost in-
telese 5i dincolo de hotare, de prieb2ni, ca 5i de du5mani. Singurii,
cari n'au inteles malta lor valoare morala i politica, au fost d-nii
Vaida 5i Mania, cari, dei asasinarea arc.hiducelui Francisc Ferdi-
nand pusese brusc moat activitatii laboratoriului" sau din Vd-
ena, n'au incetat continuarea tratativelor de impacare Cu contele
Tisza, umifindu-se mereu in plin rasboiu. Pentru ei, politica euro-
peana se reducea la cate-va locuri de deputati mai malt in Par-
/amentul din Buda pesta, iar buricul pamantului era la Viena.
Regele Ferdinand, insu5indu-5i toate aspiratiile neatnului 5i pus
s aleaga intre porunca sangelui de Hohenzollern 5i aceea a con-
5tiintei de rege al Romaniei, a ascultat-o pe aceasta din urrna.
/Wand cea mai deplin incredere in tactul i intelepciunea primului
sau sfetnic Ion I. C. Bralianu, noul rege, ca sufletul sat' mare, s'a
lsat frmantat de toate dorurile trii, peste care stpanea, fiind
gata la ori-ce jertf pentru izbandirea sfintelor aspiratii ale in-
tregului neam.
O puternic campanie nationalista se incepe in tara de care
mult regretatii Take lonescu i Nicolae Filipescu, protagoni5tii
politicei instinctului national, venind astfel in ajutorul guver-
nului, caruia, conform ca conceptia d-lui prof. N. lorga, trebuie sa
'i-se lase mana libera in alegerea timpului 5i a mijloacelor potrivite
pentru realizarea inalteleg scopuri nationale.
vremea cand d-nii Mania i Vaida cer5iau contelui Tisza o
pace umilitoare, batand pela u5ile imparate5ti i diplomatice din
Viena 5i Berlin, doi soli ai Ardealului vin la Bucure$li ca s spo-
reasca cu entuziasmul lor politica de actiune 5i de intregire a nea-
mului. Ace5tia erau poeta! Octavian Goga, cantaretul ptimirilor
de eri i crainicul izbandirilor de azi ale Ardealului, i preotul

www.dacoromanica.ro
 121

mastir dr. Vasile Lucaciu, care prin suferintele a 5 ani de temnita

ungureasca, era icoana vie eluptelor i prigonirilor Romanilor din
Ardeal. Sosirea la Bucure#1 a acestor distinsi fii ai Ardealului
un curs si mai aprig camPaniei de intruniri publice, organizate de
,,Acfiunea nationald", de Federatia unionisiii" i de Liga cut-
lurald" in scopul esirei din neutralitatea corupatoare si a intrarii
Romaniei in rsboiu in contra Austro-Ungariei. Seria intrunirilor
publice a continuat, hotaritoare si cu efect, pana in luna Iunie
1916, cnd, in urma asigurrilor strict confidentiale date de Ion
1. C. Bra-liana protagonistilor miscarii nationale, Take lonescu
N. Filipescu, cum-ca in curand va mobiliza armata, opozitia s'a li-
nistit, asteptand cu nerabdare si infrigurare ziva cea mare.
Mamie brbat de stat Ion I. C. Briiiianu luase hotrirea inca din
prime/e luni ale rasboiului european cum-ca sabia Romaniei mi va
fi scoas deck impotriva Austro-Ungariei si dovada era con-
venia secreta incheiata cu Rusia in ziva de 18 Septembrie 1914.
Dar Sfinxul, cum era numit din cauza discretiunii sale, purtand
rspunderea reusitei unei actiuni asa de grave, nu putea vorbi si
era nevoit, dup necesitate, s ja atitudini de circumstant, Indu-
rand impasibil banuelile, defaimrile i injuriile ce 'i-se aruncau.
Inaltul Mu patriotism, mostenit dela ilustrul su parinte si in-
tarit prin educatia aleasa i sufletul sau romanesc, a vorbit in cea-
sul suprem asa cum cereau marile interese ale Romaniei si ale ro-
mnismului.
TRATATELE INCHEIATE DE ION I. C. BRATIANU CU PUTERILE ALIATE
PENTRU INTRAREA ROMANIEI IN RAS BOIU IN CONTRA
AUSTRO-UNGARIEI
La inceputul lunei August 1916, seful guvernului roman inder
plinea ultimele i cele mai importante formalitati in vederea rea-
lizrii visului de veacuri al tuturor Romanilor. Astrfel la 4/17
August el incheie cu reprezentantii Rusiei, Frantei, Angliei si
Itallei doua conventiuni: una politica si alta militar. Iata textul
conventiei politice:
Rusia, Franea, Anglia $1 Italia garanteaza integr/atea teritoriald
a Regatului Ronuiniei, in bata lntinderea fruntarillor sale actuale.
Romania se ob!iga declare rasboiu $1 sa atace Austro-Unga-
ria in conditiile stabilite prin conventia militara; Romania se obliga ,de
asemeni sa lnceteze, dela decla-area rasboiului, once lega/un economice
orice schimb comercial ca tog diminil aliatilor.
Rusia, Franta, Avila $i Italia recunosc Romciniei dreptul de a
anexa teritoriile monarhiei austro-ungare prevazute hotlirnicite in art. IV.

www.dacoromanica.ro
122

Marginile teritoriilor, despre care e vorba in articolal trecut,

SllIli holdrite dupd cum urmeazd:
Lida de hotar va incepe dela Prut, dela un punct al frontierei ac-
tuate din tre Rusia $i Romdnia, aproape de Noua-Sulild $i va urca rdul
,pcinei la granifa Galifiei, la intdInirea Prutului ca Ceremu,sul. De ad i va
arma frontiera dintre Galifia Ungaria pdnd la panctul Steag, cota
1655. Mai departe va urma linia de despdrfire dintre apele Tisei $1
Viseului ca sd afungli la Tisa, la satul Trebuza, mai sus de local ande
se uneste ca Viseul. Dela acest punct ea va cobori malul Tisei pand la
I klm. nud jos de local ande se intdIneste cu Somesul, Msdnd salid Va-
saros-Nameny Romdniei. Va continua apoi in directia Sud-Sudest mind
la un panel la 6 klm. la Est de ora$ul Debretin. Dela punctul acesta va
atinge Crisal la 3 klm. mai /os de local de lutdInire a celor doi alluenfl
ai si (Cripil alb $i Cripa iute), se va uni apoi ca Tisa la indl(imea
satulai IlIgy. la Nord de Seghedin, trectind la apus de satele Oroshaza
Bekesamson, la 3 klm. dela care va face o mica indoiturd. Dela Miguel
linia va cobori malul Tisei ptind la vdrsarea sa in Dunare $i in slcirsit
ra arma Inaba Dandrei plind la frontiera actuald a Romdniei.
Romdnia se obligii sd nu ridice fortilicatii in fata Belgradului pe o
zond ce va fi stabilild ulterior $1 sd nu fie in aceastd zond decdt for-
fete necesare serviciului de polifie. Guyer/tut regal romtin se obligd sd
despdgabeascd pe &Irbil regiunii Banatului, cari, pardsinduli proprie-
tafile, vor voi sa emigreze intr'un spafiu de 2 ani dela incheerea
Rusia, Fran(a, Anglia $i Italia de o parte $i Romdnia t1e altd
parte se obligd sd nu inchee pace separatti sau pacea generald decdt
in unire $i in acelas limp.
Rusia, Franfa, Anglia $i Italia se obliga deasemeni ca in tratatul de
pace, teritoriile monarhiei Austro-Ungariei, prevdzute in art. IV, s?i fie
anexate coroanei Romiiniei.
Romdnia se va bucura de acelea$i dreptari ca si aliafii sdi in
tot ce prive$te prelimindrile, tratativele de pace, ca discutarea chestiu-
nilor, cari vor fi supuse hotdrdrei conferinki de pace.
VII. -- Puterile contractante se obligll sit pdstreze in secret prezenta
convenfie peind la. incheerea unei pdci generate.
Facut in cinci exemplare, la Bucuresti, la 4117 August 1916".
Semnati: Ministrul Rusiei, S. Poklewski-Koziel; Ministrul Frantei,
Saint-Aulaire; Ministrul fingliei, G. Barklay; Ministrul Italiei, Fasciotti;
Presedintele consiliului de ministri al Romdniei, loan I. C. &Malta.
Textul conventiei militare a fost isealit tot in ziva de 4 17 Au-
gust 1916, de ctre urm'atorii atasati militari: colonel C. B. Thom-
son (din partea Angliei), maior Pichon (Franta), colonel Tata-
rinoll (Rusia) 5i locotenent-colonel Ferigo (Italia).
Peste 10 zile mobilizarea Intregei armate romane da prilej erois-
mului strAmosesc s se arate in vechia lui putere i str6lucire.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VIII.

INTRAREA ROMANIE1 IN RASBOIU

Dupa indeplinirea aeestor doua formalitati inexorabile in-
cheerea conventiei politice 5i a celei militare Romania trebuia
sa calce de fapt pe drumul angajamentelor luate fata de marii sai
aliati 5i dictate de imperativul national: eliberarea Ardealului de
sub jugul unguresc.
Alomentul intrarii Romaniei in actiune a fost grabit de o tele-
grama, ca data de 23 Iunie st. v. 1916, trimisa de generalul
Alexieff, eful marelui cartier general rus, colonelului Tatarinoff,
ata5atul militar rus la Bucure4i, ca s'o remita guvernului roman,
caruia 'i-se spuneau categoric, intre altele, urmtoarele:
...Situatia militara actuala este cea mai .favorabila unei intrari
in actiune a Romnilor. Dace's' ei vor a#epla o slabiciune i mai
mare a Austriacilor, nu vom nuzi avea nici o nevoie de o coope-
rare romana ci nici chiar nu va mai fi rafiune de a permite Ro,-
manilor sa faca o intrare triumfala pe teritoriul austriac".
Acest demers al ata5atului militar rus a fost sustinut 5i de ata-
5atii militari ai Frantei, Angliei 5i Italiei. Formula: acum ori
nici-odata" ce se aplica Romaniei, in Iunie 1916, abia acum i5i
gse5te explicatia ei fireasca, gratie destainuirilor facute de diferiti
scriitori ru5i in ultimii ani 5i care lamuresc pe deplin dedesubtul
zorului Rusiei de a vedea cu un ceas mai curand ca Romania scoate
spada alaturi de ea 5i de Pute-rile Antantei.
Memoriile ultimului ministru al polifiei ruse$ti, Alexie T. Wa-
siliew", aprute sub titlul ;,Ochrana" in 1930 (editura Amalthea"
din Viena), sunt edificatoare 5i concludente in aceast privinta.
Iat inteadevar, ce scrie ministrul Wasiliew la pag. 212 5i 213 a
crtii sale asupra puterii 5i combativitatii armatei ruse in vara
anului 1916:

www.dacoromanica.ro
 124

Tinerele contingente de soldati, cari cut lost trimise pe front

inceptind din vara anului 1916, s'au dovedit insuficient instruite
Palle dubioase in ce privea moralul lor.
In aceste imprejzirari, agitafia defelista, care tindea la scurtarea
rcisbotalui, cd$liga tot mai malt teren. In unele batalioane, care
se aflau pe frontal roman, s'au $1 produs cazan i de nesllpunere
batlitoare la ochi, care invederau ad de ingriforatoare era de p'al-
tunci disciplina militara in unele corpuri de armata".
Neinregistrarea ori-crui succes mi:itar mai impresionant pe
frontul rusesc de sud-vest, dupd 1 Septembrie 1916, nu era dect
rezultatul molimei, care incepuse s se incuibe i s atacke forts
de combativitate a colosului dela nord.

CONSILIUL DE COROANA DIN BUCURE$T1 (14/27 AUGUST 1916)

Aceasta era starea sufleteasca intr'o bun parte a formidabilei

armate ruse, nebnuit si necunoscut ins atunci dect de coman-
damentul suprem rus, cand regele Ferdinand I convocase consiliul
de coroand, pe ziva de 14/27 August, la Palatul Cotroceni, spre a
ratifica hotrirea luatA de guvern 0. de rege pentru a declara rs-
boiu Austro-Ungariei.
La acest istoric consiliu au participat toti membrii guvernului
anume: Ion I. C. Breitianu, Emil Costinescu, Emanoil PorumI-
baru, Alex. Constantinescu, Ion G. Daca, Vastle Morfun, Alex.
Radovici, dr. C. Angelescu $i Victor Antonescu, apoi M. Ferechide,
presedintele Camerei, C. F. Robescu, vice-presedintele Senatului,
fostii Teodor Rosetti, Pe/re Carp $i Titu Malorescu,
sefii de partide Take loneseu, Niculae Filipescu $i Alex. Marghilo,-
man, precum fostii presedinti ai camerei C. Olneseu i C. Can-
tacuziao-Pavanu.
Regele de ast-data Ferdituind I era vizibil emotionat
El voia cu tot dinadinsul s invingA rezistent,a, la care se astepta
din partea lui P. Carp, T. Maiorescu i Alex. Marghiloman.
Iat, dup informatiuni din sursa cea mai sigura a regreta-
tului Take lonescu $i a eminentului brbat de stat d. Ion G. Duca,
admirabilul colabo7ator al lui Ion I. C. Bratiatzu cum au de-
curs desbaterile acestui memorabil consiliu de coroana:
Regete a deschis sedinta, spunlind ca el a corrvocat pe mat marii
Ord, nu ca s le cearsi un sfat, c1 botrlirea lid este lust& dar ca

www.dacoromanica.ro
 125

sti le reard sprijinul lor. Situatiunea a ajwis astfel, incdt neutralitatea

nu mai este posibild, balanta rdsboiului inclinfind de partea Puterilor
Intelegerii. In tot cazul Romdnia trebuind s aleagd, ea nu poate sa
aleagd dealt a se pune cu Intelegerea incontra Puterilor centrale.
Regele spune cd el a avut multe duren, cd el s'a invins pe el insusi
cd tocmai victoria, pe care a repurtat-o asupra lui, este dovadd
a sles calea cea buna pentru Romania.
El stie forte unirei si de aceea cere tuturor oamenilor politici, cad
au ajutat pe unchiul lui, sd-1 ajute si pe dansul intr'un act, pe care-1
sAvfirseste ca bun roman ce este. El roagd chiar pe acei, cari ar avea
alte pared, sd ja cuvAntul spund.
cdtre Carp, regele i-a spus: Te rog, d-le Carp,
sii-mi dai ajutoral d-tale!".
Ahinci Carp a spus cd nu este rolul lui sd vorbeascd, ci al guver-
nului $1 al sefilor de partide, el nefiind nici mdcar sef de partid. In
tot cazul, el constatd cd aici nu este vorba de un consiliu, deoarece
regele a luat deja o hotArdre, ci de o adunare, al cdrei rost el nu-1
pricepe.
A luat apoi cuviintul Ion I. C. Brdtianu, care a pronuntat un lung
discurs, o sintezd de ceeace nationalistii propovAduiserd de doi ani de
zile. Tema lui Briitiana era cd Romdnia nu putea, fdrd sA dispard mo-
raliceste, sti stea neutrA intr'un rdsboiu, in care se hotdra de soarta.
hunei.
Brtianu explicd istoria noastrd diplomaticd dela 1912 incoace, cum
prin refuzul Italiei de a merge aldturi de Puterile centrale am cdpdtat
$1 noi libertatea de actiune. El a vorbit limpede, concis, convingdtori
fAr fraze, fAr patetism.
Intr'o valtoare ea aceea a actualului rdsboiu, in care harta lumei
se preface, o fard ca a noastrd, o (ard cu aspiraguni na(ionale, nu
poate sti rdmcind neutrd pdnd ia capdt lard sa-si compromita defi-
nitiv tot viitorul zicea Inteleptul BrAtianu. Prin armare se impune'
sd esim din neutralitate. Pe de altd parte, avand drept ideal unitatea
nationalli, suntem datori sd urmdrim realizarea lai, cdci cine stie
dacd, in decursul veacurilor, vom mai gdsi an prilej at& de prielnic
ca eel de ad. latd de ce nu patent sd mergem decdt allituri de aliati
,si In contra Puterilor centrale".
Dupd aceia, Brdtianu a explicat, in scurte cuvinte, politica sa in
timpul neutralitAtii, precum si prqgtitirea diplomatic& a rdsboiului si
a- conchi3: ,,,Si eu si (ara suntem in ceasul de fa(d angaja(i. Nu mal
putem da Znapoi".
Era marturisirea solemnd a faptului implinit. Brdtianu a mai addugat
cdteva cuvinte despre pregAtirile militare si a sfdrsit prin a spune
di Walt tara i toad suf:area romdneascd de peste Carpati asteaptd
cu neradare intrarea noastrd in marele rdsbolu.
FdcAndu-se din nou apel la Carp, ca sd la cuvAntul, el a repetat ca
sh vorbeascd intdiu sefil de partide, cAci a lor este rilspuinderea.

www.dacoromanica.ro
126

Take lonescu declara cA este fericit de cuvintele regelui. El pricepe

durerile, prin care a trecut Suveranul, dar il asigurA(cA va avea cea
mai stralucita compensatie in dragostea neamului romAnesc intregit.
Partidul sau, multumit ca vede realizAndu-se ceeace a cerue timp de
doi ani de zile, va da regelui si guvernului un sprijin deplin si necon-
ditionat. El stie cd o imprefurare ca aceasta tza vine dec.& data in
cursul veacurilor ,si cd a o fi pierdut, ar fi lost o adevdrata mon-
struozitate.
Al. Marghiloman spune ca-i pare rAu cA guvernul s'a angajat.
Soarta rAsboiului nu se silo care va fi. El a Olaf cA Hindenburg
pregateste o mare loviturA in contra Rusilor si ar fi trebuit sA cunoastem
mai intiliu rezultatul acestei lovituri.
Marghiloman adaogA ca asa zisele idealuri trebuesc reduse la reali-
tatea lucrurilor. El stie ca tara nu este favorabild rAsboiului, iar Ro-
mdnii din Ungaria nu doresc unirea ca noi. Realitatea, pe care o vede
el, este asezarea Rusiei la Constantinopol, adica strangularea, pieirea
RomAniei. DacA este sd cadA peste hoi bleseemul ca Rusia sa se aseze
la Constantinopol, atunci cel putin sA nu se facd cu ajutorul nostru.
Regele, intorcAndu-se cdtre Marghiloman, il intrerupe: Admitand
cA Rusii ar fi la Constantinopol, ce e mai bine pentru noi: SA fim
prieteni cu ei, ori vrAsmasi?".
Alex. Marghiloman, turburat, nu raspunde nimic la intreruperea re-
gelui, dar promite sA tacA. El insd nu vrea sA dea concursul su poli-
ticei dezastroase, in care s'a angajat guvernul, si nu- intelege cum a
putut guvernul sA intre pe o astfel de cale si sa puna tara in fata unor
fapte indeplinite.
N. Filipescu spune cA politica expusA de guvern nu este decAt des-
voltarea logicA a primului angajament cu Rusia din Septembrie 1911
Or, Filipescu stie dela insusi Marghiloman cA acest angajament a fost
atunci adus la cunostinta d-lui Marghiloman si dAnsul i-a dat apro-
barea lui, spunAnd ca bine a facut guvernul si trebue mers in aceasta
directiune. Filipescu a conchis textual:
Indignat de aceste palinodii, revendic pentru partidul mett onoarea
de a fi initiat aceastd politicO, pe care partidul o susfine cu atdta con-
vingere, Inc& pe cei, cari s'au pus in contra, i-a dat afard".
Marghiloman n'a rAspuns nimic la aspra apostrofa a lui Nicolac
Filipescu.
venit rAndul lui P. Carp, care in aceastA sedint6 a vorbit Cu o
energie, care facea un curios contrast cu bAtrAnetea lui.
Toate cAte le-a spus Breitiatzu sunt secundare, a spus Carp. Nu-I
intereseazd cine va invinge, ci cu cine ne comandA onoarea sa mergem,
chiar dacA am fi invinsi. Hegemonia germand e bunA pentru noi. Ce a
spus Brdtianu de Unguri si Bulgari n'are valoare. Din acest rAsboiu va
esi ori heghemonia germand ori cea ruseascA. Aceasta din urmA ar in-
semna sfArsitul nostru, cAci stair' in drumul Rusiei spre Constantino poi.
Deci noi nu putem fi decat in contra Rusilor. Interesele Dinastiei

www.dacoromanica.ro
 127

special ii comanda sa fie contra Rusilor, cdci o Rusie victorioasa nu va

tolera o dinastie strilind in RomAnia si va aduce dinastia Ohica,
Sturdza, Brdtianu, ori Carp. Prin urmare regele este dator, ca sef al
Dinastiel, sa se opuna la o astfel de politica si sa stea alaturi de
Germania.
Carp constata cd lucrurile s'au hotardt si ca. lingusitorii tronului au
avut trecere. Facand aluzie la Take lonescup spune cd e usor a o asi-
gura de devotament, ctind Coroana face ce-i cere.
Declard cd va inchide ziarul sdu Moldova", dar sprijin nu ponte
da une politici, care este pieirea Romniei. Cei trei fii ai lui se vor
bate. El insd roaga pe Dumnezeu ca armata noastrd sd fie bdtutd, cdci
numai a,sa Romdnia va putea scdpa. Altjel e pierdutd.
Revle a rdspuns lui Carp ca el, dei respecta toate opiniunile, dar
ultimele cuvinte ale lui Carp nu se pot datori dealt necazului. Ele nu
pot veni din inima. Adauga cd el nu poate sa separe interesele Dinastiei
de ale tarii. Dinastia nu e germand, ci romana. Rometnii nu au adus pe
unchiul sdu ca sa facd o dinastie germana, ci una romimeascd.
P. Carp a replicat ca el ,s'a gdndit mult si numai dupa aceasta lunga
gemdire a declarat cd ureazd ca armata romfind sa fie sdrobit, caci
numai asa se poate salva Romania.
Ion I. C. Braila= a intervenit, pbservilnd cd vorbele lui Carp uimesc
pe toti si ca daca inteadevdr asa este in mima lui, mai bine sa-si
retraga pe cei trei fii din armatd.
Titu Maiorescu, care a fost de reindul acesta mai complicat si mai
searbdd dealt orictind, a fAcut un lung discurs de abiliedti. El a in-
ceput prig a intreba, daca guvernul are angajamente, ce angajamente si
daca nu s'ar putea degaja?
Ion I. C. BreWarne, enervat de felul cum Maiorescu punea chestia
si privea situatia, l-a intrerupt imediat, spuntind ca nu numal el e
legat si definitiv legat dar si tara. El a ardtat ce a obtinut deta aliati,
care sunt noile hotare, pe care ni le-au garantat in caz de izbAnda,
precum si dreptul, pe care ni l-au recunoscut de a participa, pe picior
de egalitate cu et, la viitorul congres de pace.
Bratianu a mai spits cA tara intreagd e martora ti sfortdrilor pe
cad le-a facut, timp de doi ani, pentru a mentine neutralitatea si a
ne cruta astfel cdt mai mult de jertfele rdsboiului, insd ca acum a
simtit ca once amimare ne-ar putea fi funestd, fancied aliatii se afla
intr'o asa situatie incat, dacd nici acum Romania nu "va raspunde la
apelul lor, vor cauta alte puncte de reazim.
Asa tind, s'a angajat si el si tara si mai mule ca oricAnd crede ea
nu-i era permis sA ezite si sa poarte in fata istoriei rdspunderea de a
fi scapat cel mai prielnic moment oferit neamului romanesc pentru
intregirea lui de veacuri doritd si de veacuri asteptata.
Titu Maioresca, reludnd ,cuvantul, spune ca totusi ar trebui sd ne
degajdm, ca sd asteptam rezultatul victoriei, cad nu se stie Inca cine
va invinge.

www.dacoromanica.ro
 /28

Maiorescu mal declara cd. asa zisa politica a idealului national se

bazeaza pe doud idei gresite. El alirma cif Romdnii din Ungaria nu vor
sd se uneascd ca regatul Romniei i di el vor sil rdmdie sub Habs-
burgi, apitrati de Germani contra Ungurilor.
La aceasta afirmatie, Brdtianu i Take lonescu intrerup, spunand:
Nu este adevarat. Noud ne-au destainuit fundul sufletului lar, dar
poate c lui Maiorescu i-au vorbit altfel tocmai fiindca-i cunosteau
adevaratele sentimente.
Cum Maiorescu mal spusese ca ceeace trebuia guvernul sa facd 3i
n'a vrut sa faca, era sa trateze cu Ungurii pentru imbunatatirea soartei
Romanilor de peste Carpati, I-a intrerupt si Regele.
Rtgele a spus cd si inainte si dupa izbucnirea rasboiului a cerut
Germaniei si a cerut si lui Czernin sa dea pentru Romnii din Ungaria
cel putin atata cat au Cehli din Bohemia, ca inainte de rasboiu
ratul Wilhelm s'a dus la Viena ,sa ceara aceasta pentru noi, dar a fost
refuzat. Regele spune ea e ferm convins ca niel Germania, nici-nimeni
nu poate face nimic. Regele chiar personal a tratat in alte randuri,
dar tot fard succes.
Ti/ti Maiorescu, continuandu-si vorbirea, spune ca nici Romnii din
regat nu vor rasboiu. El zice ca la 1913 nu a intrat in rasboiu (pe
atunci era seful guvernului) deck atunci cand opinia publica era una-
Astazi ns, spune el, opinia publica este contrara. Maiorescu
a imai cercat sa sustie ca niel constitutionaliceste nu putem declara
rasboiu, Camerele actuale avand un mandat expres: de a reviztti Con-
stitutia. Daca vrem rasboiu, trebue in prealabil noui alegeri asupra
acestei chestiuni.
La aceasta fantezie, Regele nu se poate opri de a surade.
Emil Costinescu atac6 cu mare energie pe Carp, Maiorescu $i Mar-
ghiloman. El spune ea nu chestia stramtorilor poate fi hotaratoare,
caci ori vor fi Rusii ori vor fi Germanii stapani pe Constantinopol,
pentru noi tot rau este.
Regele intrerupe din nou, spunand ca lui nu 'i-e frica de Rusia si
ca chiar daca 1-ar fi frica, tot mai bine sil fie o Romanie Mare, cad
mai lesne se va putea apara.
Costinescu, reluand cuvantul, spttne intre altele ca atunci cand toate
popoarele au intrat in acest rasboiu de desrobire, ar fi pentru Ro-
mania o desonoare si ar fi pierduta, daca ar ramtine neutra.
Marghiloman intrerupe, zicand: i Olanda si Suedia si Spania
sunt neutre.
Intreruperi se ivesc din mai multe parti: Dar aceste tad nu au
revendicari nationalel
Costinescu replica: Noi suntem in mijlocul bataliei si daca stain
neutri, ne incaleca Ungurii si Bulgarii.
Take lolvscu la din nou cuvantul si zice: D. Maiorescu a spus doud
lucruri neadevarate. Eu afirm ca Romanii de dincolo ne asteapta ca
pe Messia. Este adevarat cd in 1911 Alex Vaida si altii ne pro puneau

www.dacoromanica.ro
 129

unitatea na(ionald, intriind noi sub Habsburgi. 1i nu-si dadeau seama

de situatia politica generala a Europei si de aceea nu credeau o alta
solutiune posibila. Din 1914 lucrurile s'au schimbat. Mie mi s'a trimes
vorb din partea unor membrii ai comitetului partidului national cd
daca nu ne ducem acum sd-i scapdm, Carpatii vor rnmEine hotar pentru
vede si romftnismul va fi pierdut. D-lui Maiorescu 5i altora ca dumnealui
s'au temut sa le spuie tot gndul lor.
In tara nu suntem toatd tara vrea rdsboiul, dar, fireste.
doi ani de neutralitate au produs o uzurd. Ficeastd uzurd va dispare
dind se va sti ca ne-am hotdriit, mai ales cAnd tara va veden gestul
Regelui.
Mihail Ferechide combate sofismele lui Maiorescu relative la drep-
turile Parlamentului de a face rdsboiul. In numele Camerei asigurd
pe Rege i guvern de tot sprijinul.
C. F. Robescu a dat aceeasi asigurare in numele Senatului.
In momentul efind se credea cd desbaterile erau incheiate, Ion I. C.
Breitianu a cerut Regelui sd-i ingadue a mai lua hied odatd cuviintul.
De asta data el a fost elocuent, miscdtor si plin de avAnt, ca totdeauna
de altfel, cAnd improviza. D. Ion G. Duca, pretiosul sdu colaborator, spune
cd rare-ori a fost mai bine.
Brdtianu s'a apdrat la inceput de acuzafiunea cd ar fi francofil. A ara-
tat cd el, ca si tatal sdu, nu au facut cutare sau cutare politicd,
au avut preferinte sentimentale pentru cutare sau cutare stat, dar fiindck
interesele Wit cereau sti se alipeasca unora sau altora. E Romtin si
numai Romtin si politica lui isvordste exclusiv din ceeace, dupd concep-
tla lui, reprezinta cerintele superioare ale tarii si ale neamului sdu.
In imprejurarea de fatii, ii apare limpede, luminos, a nu putem scdpa
prile jul ce ni se oler de a indeplini visul secular al Romdnismului. Nu
vreau sd repet, spune el, toate consideragunile, care ,te-au dus la
aceste concluzii. Vi le-am expus, le cunoaste(i; MO in acest ceas hold-
rdtor, cdnd loft fruntasii (iiril sunt intruni(i in jurul Regelui, (in sd se
cunoascd gndul melt intreg. Fr indoiald, cred cd din acest rdsbotu
vom esi invingdtori, dar nu sunt sigur, se poate sd fim si invinsi. De
aceea vreau sd se stie bine si de tog cd, chiar dace' ar fi sd esim'
inviAsi, tot cred c tara mea trebue, in aceastd clipd a evolugunei ei
istorice, sd facd acest gest. In via(a nafiunilor sunt afirman i de drepturi,
cari cdntliresc mai mult decdt izbdnzi trecatoare, si sunt gesturi de abdi-
care, de dezertare morald, care compromit viitorul lor pentru veacuri
deardndul. Mtr'o atare situage e astdzi Romdnismul. De aceea, chiar
de ar fi sd jim bdtu(i, prin faptul c patru din cele mai mari puteri ale
lanai au recunoscut temeinicia revendiarilor noastre narionale si au.
consfintit printr'un act solemn hotarele etnice ale Romdnilor de peste
Carpati, cauza Romiinismului va face un pas inainte mai mare si mai
insemnat decat oricdnd. $i dacd nu azi, mdine, vom culege roadele acestor
jerife si acestor afirmdri de drepturi. Aducefi-vil aminte de cavil Italia.
I. Rusu Abrudeanu 9

www.dacoromanica.ro
130

5i Carol Filbert a lost inlriint la Novara, dar chestia unitatii Batid era
pus& in lata lumil intregi $1 peste cdtiva ani succesorul sdu a realizat-o.
Aduceti-vel aminte de propria nbastrd istorie. Tudor Vladimirescu a
fost zdrobit si stdpdnitorii zilei 1-au miiceldrit. Dar el ridicase steagul
renasterei noastre naftol:ale si pe temeiul gestului stiu, tirmasii sin au,
infiiptuit-o. In fine, cazul cel mai caracteristic e cazul lui Mihni Vitenzul.
.5i el a fost invins si el a fost omordt, dar a silla pentru o t'Upa sa
intrupeze visul secular al neamului: unirea tuturor Romiinilor. Si a
lost destul nu numal pentru ca el sa Mazad dealungul veacurilor croza
legendar si slilvit, dar pentru ca si noi astdzi sa intemeidm pe faptele
lui revendiedrile acestui neam.
Nu vil uitati deci, Sire, la rezultatele imediate, vedeti indatoririle de
azi in perspectiva cea mare a menirei acestui neam si a viitorulta sclu
,si mergeti ca hotiirtire inainte pe calen, pe care v'o indica constiinta
nationald.
Majestatea V oastrd va inscrie in istoria Ronuinismulai o pagina de
glorie neperitoare.
S'a vorbit odinioard de dinastie straind: a lost o formula nedreaptd
si nemeritatd. Dinastia este ronzlind. Majestatea Voastrd o dovedeste
azi in chip miscdtor. Dupd ce yeti fi trecut lusa Carpatii, nimeni niel
nu va mai cuteza, Sire, sil pund o atare chestiune. !Ornan md pri-
ve,ste a incheiat BrAtianu ?mi dau seama de toatd rdspunderea,
de covdrsitoarea rspundere, pe care am mat-o, spituind pe regele
traga spada si sil intre acum in lupia, allituri de aliati, impotriva Pu-
terilor eentrale, dar revealic ?ntreaga rdspundere a acestei politici.

Ultimul discurs al lui Ion I. C. &allana a produs o mare im-

presie printre toti cei de fat.
N. Filipescu, intAinind cAte-va zile in urm pe d. Ion G. Daca,
'i-a spus:
Mitzunat a vorbit deundzi Brtianu la consiliul de coroana.
A pus ches/la de sus, apz cum trebuia plisa i cum nimeni n'o pu-
sese. Tot ce a zis era ca miez, ca mull miez. M'a impresionot
acanc. Spune-i-o te rog $i felicita-1 din par/ea mea!"
Regele, incheind discutiunea, a spus al el a luat aceastd hotardre
dupd o foarte lungd chibzuire ,si este convins cd ea corespunde si ca
interesele Tdrii si ale Dinastiel. El crede cil lucrdnd astlel, leagd
mai indisolubil dinastia ca natiunea. El cunoaste greutdfile ,si de aceea
cere dela toti sprijin, cid rdspunderea va fi a tuturor, chiar a cebe
cari au alta pdrerl.
Cu Dumnezeu inainte! a terminal Regele si a ridicat sedinta.

www.dacoromanica.ro
 131

PROCLAMATIA REGELUI FERDINAND CATRE TOTI ROMANI!

In aceiasi zi dupa amiazi, regele Ferdinand a lansat urmatoarea

-proclamatiune:
Romani!
Rasboiul, care de 2 ani a 'litchis tot mai straits hotarele noastre, a
sdruncinat adeinc vechiul asezdmcint al Europei si a invederat cd pentru
viitor numai pe temeiul national se poate asigura via(a pasnicit a
popoarelor.
Pentru neamul nostru el a adus ziazt asteptata de veacuri de con-
stiinta nationald, ziva unirei lid.
Dupd vremuri indelungate de nenorociri si de grele incercari, inain-
tasii no,stri rut reu,sit sit intemeeze Statul roman prin Unirea Princi-
patelor, prin rdsboiul independentei, prin manca tor neobositli pentru
renasterea national&
Astdzi ne este dat noud sd intarint opera Ion, inchegdnd pentru tot-
deauna ceeace Mihai Viteazul a inlaptuit numai pentru o clipd: Unirea
Romanilor de pe cele cloud parti ale Carpatilor.
De noi aldrnd azi sil scdplim de sub stdpdnirea straind pe Iratii
nos tri de peste munti si din plaiurile Bucovinel, ande te fan cel Mare
doarme somnul lui de veci.
A noi, in virtu(ile, in vitejia noastrd std putinta de a le reda dreptul
ca intr'o Ronzdnie Intregita si libera, dela Tisa pand la Mare, sa propa-
,seasca in pace, poirivit destioelor si aspira fianilor gintei noastre.
Romani!
Insufle(1(i de datoria stantd ce ni se impune, hoard fi sd inkuntanz
cu bib-61We Mate en/ele legate de un crdncen rdsboiu, pornim la luptd,
ca avdntul puternic al unid popor, care are credinta neclintild in
1r:emit-ea ha.
Ne vor rdspItiti roudele glorioase ale izbeindei.
Cu Dumnezeu
FERDINAND
In sufletul neamului nostru ziva aceasta a fost asteptata de
veacuri Cu o nepotolit sete. Aducerea ei la cunostinta publica,
prin trompete si clopotele bisericelor, a starnit valuri de entuziasm
pe tot intinsul OHL
DECLARATIA DE RASBOIU A ROMANIEI

In seara aceleiasi zile (14/27 August 1916), la orele 8.45, d_

Edgar Mavrocordat, ministrul Romaniei la Viena, inmana contelui
L. Berchiold, cancelarul Austro-Ungariei, declaratia de rsboiu
a micei Romanii, declaratie, care, la sfarsitul ei, exprim cu ho-
trirc visul secular al tuturor Romanilor:

www.dacoromanica.ro
132

Doi ani de rasboiu, in cursul carora Romania a pastrat neutralitatea,

au dovedit c Austro-Ungaria, ostila oricarei ref orine interne, putand
lace mal band viafa popoarelor ce gaverneaza, s'a aratat, pe atiit gata
la sacrificii, pe cat de neputincioasa era sil le apere impotriva ataca-
rilor din afar& Ritsboial, la care la parte Intreaga Europa, pane in
discutiune cele mai grele probleme, atingand desvoltarea nafionalli si
chiar existenta statelor.
Romania, impinsd de dorinfa de a contribui sil grabeasca sfarsitul
conflictului si sub imperial necesitatii de a-si salva interesele sale de
rasa, se vede nevoita sil intre in taped allituri de aceia, cari pot s-i
asigure infAptuirea unitdtei sale nationale.
Pentru aceste motive, ea se considera, Inca din acest moment, in
stare de rasboiu cu Austro-Ungaria".
Inteadevar, din clipa aceasta rasboiul dintre Romania i Austro-
Ungaria era declarat pa fata si brava noastra oW.re trecea, chiar in
acea seara, cu un elan sufletesc neinchipuit, granita nefireasca din-
spre Ungaria.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX.

EROISMUL I CALVARUL ROMANIEI. PERIPETIILE

RASBOIULUI I VICTORIA FINALA
Nu intra in cadrul acestei lucran i s faca istoricul crancenului
macel, in care se angajase si Romania, pe deplin constient de
rolul ei in lume, in scopul realizarii unitatii sale nationale. L'am
descris in alte doua volume ale mele de istorie (Pacostea ru-
seascli", tiprita in 1920, si Romnia ci rdsboiul mondial", tipa-
rita in 1921) si este descris Cu si mai mult talent in cele trei vo-
lume ale Istoriei rdsboiului pentru Intregirea Ronu2niei" de d.
C. Kiritescu.
Voiu spune totusi ca avand s poarte lupte cumplite pe un front
enorm anume 1600 kilometri lungime, pe cand al Frantei era
numai de 600 klm. la sfarsitul anului 1916, din cei 600.000
soldati, cu cari plecase mica Romanie la rsboiu in seara de
14 27 August, numai a treia parte ajunsese ca forta combativa la
Siret, in retragerea spre Moldova. Aproximativ 100.000 erau
prizonieri, cam 150.000 morti si rniti in istovitoare lupte in
teritoriul ocupat si tot cam 150.000 de raniti prin spitalele din
Moldova. Toate diviziile decimate afara de 4 divizii, comandate
de d. general Averescu, destul de avariate si ele, care tineau fron-
tul muntos al Moldovei de jos au primit ordin s se retrasa,
in scop de refacere, mai in fundul Moldovei.
Generalul Max Ronge, ultimul sef al spionagiului militar austro-
ungar, in cartea sa Kriegs und Industrie Spionage", apreciaza, la
pag. 238, pierderile armatei romane pana imediat dup ocuparea
BucureAlor in modul urmator: 140.000 prisonieri, 30.000 morti
si 30.000 invalizi, 180.000 soldati bolnavi sau rniti. Pe front se
mai gseau numai 70.000 soldati. Din 1300 tunuri se pierdu-
sera 520.
Lungimea enorma a frontului de nord, pe care avea s-1 apere
armata romana, pe de o parte, iar pe de alta atitudinea dubioas

www.dacoromanica.ro
134

a celor 2 divizii rusesti, destinate s coopereze pe frontul de sud

al Dobrogei, apoi starea de inactiune a armatei franceze dela Sa-
ionic a generalului Sarrail, care trebuia s atrag fortele bulgare
la lupta pe frontul macedonean, toate aceste imprejurri fatale fa-
ceau inevitabil, pentru un moment, insuccesul Romaniei din
toatnna anului 1916.
Rtasatul militar englez la Bucuresti, colonelul C. B. Thomson,
mai tarziu devenit lordul Thomson, regretatul ministru al aviatiei
engleze, care s'a nenorocit in ingrozitorul accident al dirijabilului
R 101 din luna Octombrie 1930, vzand dezastrul iminertt
al Romaniei si de care poporul roman nu avea nici o vina", facea
la 7 Octombrie 1916, in memoriile sale, observatia judicioasa ca
daca' armatele englezesti ar fi lost puse sa lupte lu aceleasi
ca fu pele ronuinesti, rezultalul cu. fi lost acelasi". Tot astfel
aviatorul francez Ren Chambe,in volumul su Sous le casque de
cuir", miscat de groaznicele pierden i ale Romaniei din toamna
anului 1916, scrie c'-istoria va trebui sil se plece "in fa(a exem-
plului superb al acestei Romaii, care a sacrificed tot, a pierdut
tot, dar care a Minas ln picioare". (Pag. 36).
In teribila iarn a anului 1916/1917 mi-se prea c toata mania
lui Dumnezeu se revarsase numai asupra eroicei Romdnii i c
Dumnezeul Nemtilor era singurul puternic i putea pedepsi lu-
meal N'a existat durere de ori-ce fel si ori cat de adanc, pe care
s n'o fi indurat, n'au existat jertfe, pe care vre-un popor pe
lume sa le fi cunoscut, n'a existat suferinta, pe care vre-un main
s'o fi suportat, cunoscut i strbtut ca poporul Rornaniei in acea
groaznic vreme.
Cu toatR aceste izbituri ale soartei si cu tot flagelul bolilor con-
tagioase mai ales al tifosului exantematic brava armata io-
mna a renscut, in vara anului 1917, intocmai ca pasarea Phoe-
nix, din cenusa ei, putand rupa frontul la Mardsti, apoi sa in-
ving la Mardsesti pe faimosul sprgator de fronturi, generalul
german Mackensen, aratandu-i c pe acolo nu se trece, si s aco-
pere astfel de glorie un neam intreg, crezut de multi ca si des-
fiintat si in primul rand de marii patrioti" romani Alex. Vaida
$i C. Stere, cari tot in vara acelui an, cum voiu dovedi Cu un lux
de probe, redactau memorii catre dusmanii Romniei, att impo-
triva ei cat si a dinastiei sale, recomandandu-le s alb incredere
pentru viitoarele lor treburi i cornbinatiuni poliiie cu Romania
numai in Alex. Marghiloman $i C. Stere.

www.dacoromanica.ro
 135

DEFECTIUNEA RUSA. ARMISTITIUL

Spre sfarsitth anului 1917, Cu toate straucitele isbanzi repurtate
de eroica armed rom.and in vara aceluiasi an in carnagiul luptelor
dela Mrcti, Mdr4e,sti Oituz, in care s'au redesteptat virtuttle
strdbune, Romania se gsea amenintat in inssi existenta ei
-din cauza bolsevizrii i revolutiei ce izbucnise in armata tarista.
Fenomenele morbide, constatate inca din luna August 1916, isi
dau acum roadele dezastroase din plin.
Generalul austriac M. Rouge scrie asupra acestei chestiuni, la
pag. 271 a cdrtii sale Kriegs und Industrie Spionage", urmd-
loarele:
In urma revolufiei ruse, trupele noastre de infanterie au inceput
fratative Cu conzitetele soldafilor ru,i. Trata//vele au decurs fa-
vorabil. Din 211 divizii, ciliate pe front, 107 tratau ca noi. Divizia
.81 de infanterie a instalat chiar un cablu In tranvele noastre, spre
Inlesni mersul tratativelor".
In fata revolutiei din armata rusd, Romania se afta in cel mai
teribil impas, in cea mai grea cumpnd cunoscut in istoria rAs-
boaielor. Ea era silita s ja mdsuri, pe de o parte in contra viru-
.sului bolsevic, iar pe de alta s vegheze Cu ochii in patru asupra
.actiunii politice, militare si diplomatice a Rusilor, aliatii ei de
pdn'aci.
Alungarea guvernului Kerensky 5i intronarea prin fortd a nou-
lui guvern bolsevic, prezidat de faimosul Lenin, care urmdrea
pacea cu ori-ce pret, conduce la incheerea armistitiului cu Puterile
centrale pe intreg frontul rusesc, dictatorul Rusiei nevoind sd tin&
.seama de protestul tuturor misiunilor militare ale aliatilor imperiu-
lui rus, acreditate pe langd comandamentul superior al armatei
sale.
Pe frontul romdn, armistitiul s'a impus ca o fatalitate mai pu-
-ternica dec.& vointa si fortele Romdniei. Cu incepere dela 26
Noembrie 1917, orele 22 si jumtate, ostilitatile au fost suspendate
si pe frontul roman parr la noui ordine.
Printr'un manifest pacific, adresat in ziva de 10 Decembrie
1917, care popoarele Europei, comisarii poporului rus nu omiteau
de a se lauda, spunand ca Impotriva voinfei guvernalui romhn,
ei au putt sil participe la armislifiu i armata ronand".
Este de sine inteles cd tofi deci si Romania, au intam-
pinat cu un suveran dispret toate rodomontadele lui Lenin 5i

www.dacoromanica.ro
136

Trotzky, refuzand sa stea de vorba asupra pacii Cu nouii stapani-

tori ai Rusiei, cari astfel in ziva de 3 Martie 1918 st. n. incheiau
singuri cu Puterile centrale cea mai rusinoasa pace din istoria
omenirei.
Din acest moment, Romania, prsit de Rusi, cari se consider au
chiar in rsboiu cu ea, simtea cum Germanii si Austro-Maghiarii
lui Alex. Vaida plnuiau sa-i implante cutitul in gat. Rmasa
numai la propriile sale forte, era constransa sa incheie si ea pace
cu Puterile centrale.
Din cauza aceasta, guvernul Brdtianu paraseste puterea si inles-
neste regelui formarea unui nou guvern, sub presidentia d-lui ge-
neral Al. .4verescu (29 Ianuarie 1918), Cu misiunea de a intra in
tratative de pace cu dusmanii. Generalul Averesca incheie pentru
moment un armistitiu, iar pentru a se lua o hotrire, care sd ra-
man definitiva', regele a convocat un consiliu de coroana la lt4i
pe dimineata zilei de 17 Februarie 1918, zi in care trebuia, pan
la orele 12, s fie dat comandamentului german un rezultat fa-
vorabil, sub amenintarea denuntarii armistitiului.
Romania, aflandu-se din cauza defectiunei rusesti in cele mai
grele momente prin cate 'i-a fost scris s treac, s'a simtit tre-
buinta de care rege si sfetnicii tronului sa se tina trei consilii de
coroan, in loc de unul singur. Spre a ilustra sfortarile uriase ce
se mai cereau Romaniei, ca si tactul si intelepciunea brbatilor
ei de stat, voiu da toat amploarea ce se cuvine desbateriler
extrem de interesante, care au avut Ice in aceste consilii. le nu
pot fi puse la indoialii, deoarece procesele verbale incheiate ad-hoc.
in interesul adevrului istoric, mi-au fost puse confidential la dis-
pozitie, inc la !a1, de regretatul fost ministru Alex. Constanii-
nescu i au fost revzute de nu mai putin regretatul Take lonescu,
ambii participanti cu mare autoritate la acele istorice consilii.
Iat-le:
PRIMUL CONSILIU DE COROANA DELA IASI
17 Februarie 1918, orele 10 a. m.

La acest consiliu au asistat toti membrii guvernului, care era

compus din d-nii: general Alex. Averescu, presedintele consiliului,
C. Argetoianu, C. Stir4eanu, general lancovescu, Matei Cantaca-
zino, Fotin Enescu, Ion Luca Niculescu, general 1. Culcer i C,
Garo'lid, ministri, apoi Em. Porumbaru, presedintele Senatului,

www.dacoromanica.ro
 137

V. G. Mortun, prewdintele Camerei, Ion I. C. Breitianu, eful par-

tidului liberal, asistat de M. Ferekide i Alex. Consfantinescu,
Take lonescu, wful partidului conservator-democrat, asistat de
Mihail Cantacuzino i Dimitrie Greceanu.
latA cum au decurs desbaterile:
Uajestatea sa Regele Ferdinand, luand cel dintaiu cuvantul, a aratat
ca scopul acestui consiliu este de a asculta, in aceste momente greie
pentru tara, parerile oamenilor de stat. A mentionat convorbirea, pe
care a avut-o cu contele Czernin, ministrul de externe al Austro-Unga-
riei, la audienta, pe care acesta i-a cenit-o prin presedintele consi-
hutui, pentru a-i face o comunicare din partea imparatului Carol.
Majestatea Sa a aratat ea la acea intrevedere, intre altele, contele
Czernin a exprimat dorinta imparatului de a face pace cu Romania, dar
cu o conditie sine qua non": a cerut cedarea intregei Dobroge impa-
tritei aliante, fara sa fi putut da nici o explicatiie asupra regimului, la.
care era sa fie supusii aceasta provincie, mentionand insa posibilitatea
unui eondondnium. Contele Czernin a mai vorbit de alte cesiuni teri-
toriale prin rectificari de granita inspre Austro-Ungaria, farii insa a
le preciza si fara a pune multa insistent& ceeace facea pe Majestatea
Sa a crede ca aceasta ar putea face object de discutiune.
Majestatea Sa a raspuns ca sunt inacceptabile asemenea cereri, care
nu sunt de natura a restabili adevarate legaturi de prietenie intre
bele state, conform sentimentelor exprimate fata de Romania de cance-
larul imperiului german in Reichstag. Ele nu corespund nici declaratiu-
niior relative la pacea fart anexiuni, facute de contele Czernin. Ficesta.
irisa a insistat, facand din chestia cedarei Do/brogei o chestiune prejudi-
cial& care trebue admisa inainte de trimiterea delegatilor pentru discu-
tarea celorlalte conditiuni de pace.
Terminand aceasta scurta expunere, Majestatea Sa Regele a spus ea
asteapta expunerea parerilor sfetnicilor sai si a adaugat ca, oricat de
dureroasa este aceasta cerinta a dusmanilor, trimiterea delegatilor si
inceputul tratarilor nu va sa zica cA pacea e incheiata.
Apoi a dat cuvantul presedintelui consiliului.
Generalul Averescu a spus urmatoarele despre cele petrecute pana
scum: A trimis mai intaiu la 2 Februarie la Bucuresti pe domnii Papiniu,
ministru plenipotentiar, loan Mitilineu si colonelul Ressel, pentru a
comunica ca, schimbandu-se iguvernul, noul minister cere o prelungire de
20 zile a termenului dat prin ultimatum, pentruca noull guvern sa se punii
in curent Cu situatia. El a obtinut numaj 7 zit% adica pima la 9 Februarie.
D. Alitilineti a avut misiunea speciala de a sonda pe oamenii politici
romani din Bucuresti si din impresia avuta, unul singur (nu l'a numit)
a parut ca se gseste in simtiminte mai bune, iar toti ceilalti sunt ostili
Dinastiei. /Mara de aceasta impresie, d. MUM/lea nu a putut culege
altele.

www.dacoromanica.ro
138

Colonelul Ressel a avut misia specials de a cere o intrevedere intre

generalul Averescu si feld-maresalul Mackensen.
&vista intrevedere a avut loe in ziva de 9 Februarie, la Bu/tea.
Din conversatia urmata, generalul Averescu a plecat Cu impresia cd.
feld-maresalul, dei declara ca nu e autorizat s trateze chestiunile po-
litice, se arata insa in dispozitiuni bune. In chestia armatei, nu numai
cA nu cerea desarmarea, dar nici chiar demobilizarea ei, lar in privInta
Dobrogel a dat generalului impresia ca ni se va lasa Dobrogea Veche.
dar poate cu o rectificare de fruntarie, care nu ne-ar lua Mangalia,
ca nu ar fi o greutate insurmontabila decat pentru partea ce-am capa-
tat-o prin tratatul dela Bucuresti din 1913.
Inapoindu-se din nou la Bu/tea, generalul Averescu a avut in ziva
de Duminica, 11 Februarie, intalnire cu conteke Czernin si ministrul de
externe german Kuhlmann. Cel dintaiu a fost foarte arogant in atitudine,
cel din urmd mai maderat. Contele Czernin a cerut recunoasterea ce-
darn intregli Dobroge impatritei aliante ca conditie sine qua non,.
inainte de inceperea tratativelor intre delegati, $i o rectificare de
granita Inspre Ilustro2Lingaria. Fisupra acestui din urma punct nu a facut
preciziuni, ceeace i-a lasat impresia ca nu se pune multa insistenta
asupril-i. De armata nu I-a Nrorbit nimic altceva, care sa schimbe ceeace-i
spusese feld-maresalul Mackensen. Generalul Averescu a obiectat ca
asemenea cerinte nu corespund cu cele spuse in Parleunentele din
Benin si in care s'au manifestat fatd de Romania alte simtiminte,
ca contele Czernin chiar a declarat lumei intregi ca vrea pace fara
anexiuni, dar la toate acestea contele Czernin a raspuns ca conditia
este sine qua non. Inainte de despartire, contele Czernin' a cerut o-
audienta la M. S. Regele, avand a-i face o comunicare din partea-
imparatului
Reintors la Iasi, generalul a comunicat Suveranului cele petrecute
cererea de audienta. M. Sa Regele, acordand-o, s'a fixat intrevederea
pentru ziva de 14 Februarie. La acea intrevedere, care a avut loc
tren, in gara Rifaciuni, contele Czernin a ardtat aceeasi intransigenta,
lar raspunsul urma sd fie dat de guvernul roman pana in ziva de 17
Februarie, orele 12.
Ficeasta a motivat din partea Regelui convocarea consiliului de coroand,
iar generalul a avut grija a telegrafia 'fried din ajun cd rdspunsul nu-I
va putea da deck in acea zi dupa pranz, deoarece s'a convocar un con-
siliu de coroana pentru dimineata acelei zile, la ora 10,30 a. m.
Generalul Averescu a conchis c parerea guvernului este sa se ac-
cepte aceasta conditie, deoarece armata nu ponte face dealt o scurta
rezistenta, ca ne lipsesc subsistenrele si munitiile si ca acestea ar fi
prerile comandantilor de armata.
Majestatea Sa a dat apoi cuvantul d-lui Ion I. C. Bratianu, seful par-
ticlului liberal.
I. I. C. Bratianu, vorbind in numele prietinilor sai politici, spune
nu sunt, dupd pdrerea sa, dealt 4:tout' solutiuni posibile: rezistenta cu.
armele in semn de protestare, ori acceptarea cererilor dusmantlor.

www.dacoromanica.ro
 I 39

inteadevar rezistenia nu este posibila dean daca ambele partide, li-

beral si conservator, si guvernul sunt de acord asupra acestei pared.
In acest caz, d-sa crede cii rezistenta se impune ca singura protestare
putentica si ca, dei invinsi pana in cele din urna, scapam onoarea
necednd fart varsare de sange, cand ni se cere trup din tarii si
chiar din plamanii ei. In asemenea caz se ponte conta pe concursul
solidar al partidulut national liberal.
Dad' insa generalul Averescu persista in parerea exprimata, solutia
rezistentei cade si nu ramane cleat cealaltd. Pentru aceasta din urma
solutie, el nu ponte da nici un concurs, dar ca Roman se crede dator
a nu pune nici o piedica guvernului in calea ce si-ar fi ales.
Si permite insa a da doua sfaturi: a) pentru aceasta cale, a pacei,
ar fi tnai bine ca sa se cheme cei de dincolo, ca Al. Margkiloman sau
ca sa trateze. Acestia ar avea avantajul de a obline conditiuni
mai bune si apoi ar lipsi critica ce le ramane intr'altfel celor dela
Bucuresti, spunand ch dansii ar fi facut mai bine; b) daca totusi gu-
Nernul persista in parerea sa de a trata el pacea, atunci fata de con-
ditia tedarei Dobrogei, ca o conditie sine qua non, care trebue acceptata
chiar inainte de inceperea tratativelor, nici o alta conditie ce s'ar pune
nu va putea fi mai dureroasa, 'cand cea mai inacceptabila din conditiuni se
primeste. fitunci nu ramane decat a se cere inamicilor toate condi-
si de a le accepta in bloc, Mt discutitme, aratand astfel ca
nu e vorba 'de o pace convenita si definitiva si printeaceastii protes-
tare morala fata de omenirea intreaga se pune in ochii tuturor, sub
adevarata sa lumina, caracterul de violenta si de provizorat al operei
acelora ce spun ca vor pace 'bra anexiuni.
lIceasta procedare ar iconstitui o protestare moral, care va impre-
siona mal tare omenirea si chiar popoarele inamice, cleat atunci and
ar fi vorba de conditiuni acceptate in urma discutiunilor. Discutiunile,
in imprejurarile in care s'au intreprins, nu vor putea izbuti si sunt de
prevazut si alte conditiuni neomenesti. fiat de mari ar fi cerintele
in chestia Dundrii, petrolului, cerealelor, etc., ele nu vor putea in-
trece luarea Dobrogei.
Conchide, opinand pentru rezistenta cu armele in mana, ca consti-
tuind cea mai demna protestare, aceasta, bine inteles, daca partidul
conservator si guvernul sunt de acord asuupra acestui punct.
Take lonescu, dandu-i-se cuvantul, spune di de luni de zile a de-
clarat, care este parerea partidului conservator, adica pace separata
Ind intr'un caz. Tocmai flincica s'a hotarat di se inceapd tratative de
pace, conservatorii s'au retras .din guvern. Fistazi partidul conservator
are aceeasi parere. El este in contra pacei, oricare ar fi conditiile.
Partidul conservator nu se mira ea conditiile sunt asa de grele.
Seful partidului conservator spune regelui: In ajunul consiliului de
coroana dela Sinaia, 'i-am spus deja unchiului Majestatei Tale cal o
victorie germana este incompatibila cu existenta independentil a Ro-
rnanier.

www.dacoromanica.ro
140

Fistdzi sunt partizan al rezistentei, dar nu al unei rezistente, care

sti ducd mai tarziu tot la o incheere de pace, sau sd fie numai un fel
de protestare, ci rezistenta sti. fie facutd pentru a scdpa fiinta Statului
legal, adicd rege, guvern, parlament si o parte din armata sd treaca
spre Rusia rdsdriteand. Ficest lucru, daca se facea din vreme, reusia
Cu sigurantd. El crede ad si astdzi este posibil, cdci avem armata
deja in Basarabia.
Partidul conservator nu vrea pacea legala, fiindca vrea sa-si pastreze
drepturile fatA de aliati. Oratorul declara cd e gata sd dea concursul
sdu pentru o politicd de rezistentd si recunoaste cd, pentru aceastd
politicd, trebue sd se solciarizeze toti.
La cdderea guvernului national, el ,nu a cerut sa ja singur guvernul,
pentru a-si aplica politica, cdci partidul aiberal a refuzat sa participe
la un astfel de guvern si singur, Cu desaprobarea tacitd a celorlalti,
mai ales in atmosfera creiatd, lucrul era greu. De altfel, Majestatea Sa
Regele a declarat cd nu prime.ste aceastA politicd, dei Take lonescu
a spus in ultimul consiliu de 3ninistri, prezidat de rege, cd daca ar fi
el rege, ar ;compune un minister mai mull militar decdt civil si ar urma
aceastd politicd.
Din moment ce lasa mi se cade de acord asupra rezistentei, pacea
se va incheia si desigur in conditiuni foarte rete, cad aceasta era de
prevdzut dela inceput.
Dimitrie Greceanu vorbeste in acelas sens pentru rezistenta armata,
aceasta fiind singurul act demn ce crede ca trebue fcut, dar nu se
poate face decdt de toti impreund.
Generalid lancovescu arata in scurt cd, in caz de rezistenta militara,
nu avem munitiuni si subzistente nici pentru 15 zile.
Matei Can tacuzino este de pdrere a se accepta conditiunile de pace,
oricdt de dureroase, in care insa nu vede nimic umilitor, caci altmin-
trelea distrugem armata si armamentul si vom avea nevoie de ele si
dupd pace. D-sa incidental critica amarnic clasele diriguitoare.
Mihail Ferekide impartdseste vederile lui Briltianu $i nu admite pacea
in conditiunile cerute de inamic. Cdt pentru aliati, ei stiu bine cine nu a
indeplinit conditiunile tratatului, dar mai stiu aliatii sacrificiile noastre,
lealitatea noastrd, asa ca nu are indoiald cil la momentul dat vor tine
angajamentele luate fat de noi.
Generalul Culcer expritnd aceeasi parere ca d-nii Matei Cantacuzino
si generalul lancovesca.
Se acorda cuvAntul presedintelui consiliului.
Generalul Averescu spune di daca el nu se poate solidariza cu pa-
rerea lui Briftigna, atunci de ce Brdtianu nu se raliazd la a sa. Si
In tot cazul sd-si ja d-sa rdspunderea pentru aducerea la indeplinire
a pArerei sale. Repeta cil rezistenta armatd ar fi aproape nula dupa
parerile chiar ale comandantilor armatelor si ale generalilor ministri
si cd persista in piirerea sa.

www.dacoromanica.ro
 141

Ion I. C. Brdtiana observa mai intiiiu ca intr'o asemenea chestiune

era uzul a participa la consiliul de coroand si seful marelui Stat
major general al armatei si azi vede cd d-sa nu este prezent.
Majestatea Sa Regele, intrerupand, explica ca nu 1-a chemat, cdci
lea vzut chiar ieri pe generalul Prezan si c d-sa nu crede intr'o
rezistenta de lungd duratd.
Ion I. C. Bratianu continua: Nu insist asupra acestei lipse. Rdspund
d-lui general Averescu ca nu md pot uni la pdrerea sa, pentru ca so-
cotesc solutiunea sa cea mai rea. Daca dotnnia-sa se uneste la acea
partidului national-liberal, acesta va fi solidar la raspundere, caci re-
zistenta nu se poate efectua fdrd concursul unanim al tuturor si mai
ales al guvernului, in capul cdrula este un general, care, retrdgandu-se
pe aceasta chestiune, ii zdruncind posibilitatea de realizare si fi rapete
in ochii inamicilor once -eficacitate. Nevoind presedintele consiliului sa
se solidarizeze la aceastd parere, &trisa cade dela sine si nu atinarle in
picioare clec& solutia guvernului, la executarea cdreia, daca nu poste
avea concursul partidului liberal, nu va avea insd nici o piedica din
parte-i.
Este chiar mai bine pentru guvent, ciind se va sti de irramic, ca par-
tidele politice din Romania liberd sunt contra pdrerei sale de a incheia
pace. liceasta inlesneste, dar nu-i ingreuiaza calea.
Dupa scurtd tacere, Breitianu spune cd fatd de cele discutate nu rii-
mane ca concluzie pentru Rege decat o singurd parere si anume aceea
a guvernului sau.
Majestatea Sa Regele a raspuns ca va astepta hotararea guvernului.
Consiliul s'a terminat la orele 2 p. m. In acea sear a aprut in
ziare urmatorul comunicat oficial:
Un consiliu de coroand a avut loc azi dimineatd sub preedintia
Majestiltii Sale Regelui.
In arma acestui consiliu ci sub presiunea evenimentelor, guver-
nul rdspunziind anal ultimaium primit asid noapte, a conumicat
reprezentantilor Puterilor centrale hotdrdrea de a infra in trata-
tive de pace".
AL DOILEA CONSILIU DE COROANA DELA IASI
Duminia, 18 Februarie, orele 10 a. m.

In noaptea de 17 spre 18 Februarie s'au trimes convocar la un

nou consiliu, pentru ziva de 18 Februarie, orele 10 a. m.
tu participat aceleasi persoane ca la precedentul, in plus si
Alteta Sa Regala Principele Mostenitor Carol.
Majestatea Sa Regele, deschiznd sidinta, a aratat ca consiliul pre-
cedent 1-a pus inaintea unei singure solutii posibile si anume aceea a

www.dacoromanica.ro
142

guvernului: de a incepe tratarile de pace sub conditiunea propusa

sine qua non de inamic, caci guvernul, refuzand a intreprinde o re-
zistenta armata propusa de partidele politice, cu conditia ca la ea sir
se asocieze si presedintele consiliului, aceastd solutie cadea dela sine
deci nu ramanea decat una: aceea adoptata de guvern. Pinta cat
este de durenoasa pentru tara, caci i-se rapeste nu numai un teritoriu,
dar chiar plamanii, prin care ea respira, si conchide cu ntdejdea unui
viitor mai bun pentru popor, care s'a luptat atat de vitejeste si a dat
dovezi de insusirile cele mai nobile.
Generalul Averescu arata c guvernul a luat aceasta hotarare erl,
dupa consiliul de coroana, ca a comunicat-o M. S. Regelui si ca a tele-
grafiat inamicului ca accepta conditia prejudiciala impusa ca conaitie
sine qua non, adica renuntarea la intreaga Dobroge si ca va trinilte
delegati, cari s trateze celelalte conditiuni de pace.
Ion I. C. Bratiamt recunoaste ca, fata de refuzul guvernului de a
se solidariza cu solutia de rezistenta armata a partidelor politice, ex-
primata in precedentul consiliu de coroana, cu drept cuvant Majestatea
Sa a conchis ca nu i-a ramas decat solutiaLdatil de guvernul ski; ca
pentru aceasto repeta ceeace a zis la precedentul consiliu, adic ca
trebue sau a se adresa barbatilor politici din teritoriul ocupat, ca la
unil cari sunt in masura sa obtina conditii ceva mai putin dezastroase
dela un inamic, in fata caruia in principiu am desarmat, sau sa acceptArn
in bloc cele impuse de el fdra discutti, eland astfel, in lipsa unei rezi-
stente armate, un caracter hotarat de protestare morala contra unei
pact impuse de inamic cu cutitul la gat.
Genera Averescu arata ca nu sfatueste a se cherna Alex. Mar-
ghiloman, sau altii din Bucaresti, pentruca are cunostinta precisa cii
totti prietenii d-sale dela Bacuresti sunt contra Dinastiei si de aceea
nu crede ca se poate adresa suveranul lui Marghiloman. Conchide,
spunand ca pacea sub once conditiuni se impune, pentrucii nu putern
face rezistenta militara, ca suntem incercuiti de inamic, care a trecut
in nordul Basarabiei cu 2 divizii de infanterie si una de cavalerie si
ca, in fine, incepandu-se rezistenta, se compromite si chestia Basarabiei.
Ion I. C. Bratianu raspunde cA fata de declaratiile categorice ale
presedintelui consiliului ca nu poate intreprinde rezistenta armata, nu
ramane deck drumul hotarat de guvern, la care partidele politice insa
nu se pot solidariza, dar in mersul caruia e o datorie patriotica a
fiecarui roman de a nu pune nici o piedica, care sa poata ingreuna
solutia adoptata d-e guvern. .

Intrucat 'pH\ este partidul national-liberal, tocrnai din aceste sim-

timinte insista ca dact e vorba de a trata, iar nu de a protesta, trebue
sa se facA apel la cei dela Bucure,sti. Nu toti cei de acolo au atitudine
antidinastica si nu toti, cari au luat-o, o vor mentine in noile impre-
jurri. S'au mai vazut asemenea schimbari 1a fata si la aitii. Tocmai
in interesul dinastiei este ca sa nu se zick mai tarziu, ca daca s'ari fi
adregat celor dela Bucuresti, conditiile pacii ar fi fost altele. Este im-
posibil a renunta totodata la once rezistentil militar, a manifesta ciar

www.dacoromanica.ro
 143

inamicului ca ceeace ii cedezi, gsti hotdrat reiei la prima imprejurare

priincioasa si a te tocmi, pentru ca conditiile, in care te lasa pAnit
la acele imprejurdri, sd-ti fie citt se poate mai favorabile.
Take lonescu spune cd este in contra parerii de a se cherna la
guvern cei dela Bacure,sti, fie Marghiloman sau altul, deoarece lucrul
este tardiv. Chiar dacd ne-am Inchipui cd Marghiloman sau altul ar
putea Mine conditti mai bune de pace, aceasta nu se mai poate, dupti
ce Germanii si-au formulat conditiile lor si mai ales dupd ce guvernul
romim le-a primit.
Erau orele 12 i urma ca edinta sa se ridice. In acel moment se
inmaneaza d-lui prewdinte al consiliului o telegrama in limba ger-
mana, sosita dela inamic. O trece M. S. Regeltd, care o cite0e cel
dintai. Apoi o ja spre citire generalului Averescu.
Fara a se face in consiliu o traducere complecta a ei, preedin-
tele consiliului de minWri spune c sunt conditiuni noui, pe care
le cere inamicuL a se admite i a se da raspunsul pana Marti, 20
Februarie, orele 12. Explica apoi ca acceptarea trebue facut in
scris inainte de inceperea tratativelor i ca acceptarea acestor con-
ditii este o conditie sine qua non a trimiterii delegatilor pentru a
discuta celelalte conditiuni de pace.
Cerandu-i-se a arata in ce constau nouile conditiuni, pre5edintele
consiliului le rezuma astfel:
Pe Ifinga cedarea intregii Dobroge, sa se mai ad in
Principiul rectificarii de granita dinspre Austro-Ungaria,
case rectificari se vor preciza in discutiunile din/re delega(i.
Sei se demobilizeze indata 8 divizii din armaM, armata ro-
mazul ce nzai rinne servind ca trupli de politie la grani(a dinspre
Rusia.
Sa se permitd trecerea de trupe austro-ungare prin Moldova
Basarabia, spre a merge in Ucraina.
Ofiterii Intelegerii sii plirilseasal Romania, promitatzdu-li-se
asigurarea repotrierii.
Generalul Arerescu liimureste ca aceste noui conditiuni sunt con-
trarii declaratiunilor formal fdcute lui si anume ca nu se ating de
armatii si ca nu cer nici demobilizarea ei. Ele par inacceptabile si pun
din nou toatd chestiunea in discutiune.
Ion I. C. Bratianu spune cd nu se mai mira de aceste noui conditiuni,
de cdnd a vdzut modul cum au inceput a trata inamicii. Cele mai dure-
roase sunt rectificdrile de fruntaril, al cdror principiu din nenoroclre
a fost deja admis prin cedarea Dobrogei. La celelalte trebula sil ne
asteptinn, precum si la altele ce vor mai veni. De aceea am fost convinsi

www.dacoromanica.ro
144

ca in afard de rezistenta armata si intrucat se exclud i dela Bacuresti,

e (mai bine a se cere inamicului sa-si formuleze toate conditiile, sine a
le accepta fara discutie cu cea mai energica protestare morala, sin-
gura ce se mai poate face fata de un dusman brutal si rasbunator.
Pentru o rezistenta armatd, vom da tot concursul nostru guvernului.
Take lonescu spune cd nouile conditii propuse de Germani nu schimba
fondul situatiei, ca trebuia chiar sa ne asteptam la diinsele. Era impo-
sibil sa ne inchipuim ca Rustro-Germanii vor lasa armata romand mo-
bilizata si ca nu vor lua tot felul de asa garantii in contra noastra.
D-sa se asteapta si la alte conditii, ca de exemplu pastrarea de gar-
nizoane in tara. De aceea, acum ca si inainte, d-sa nu vede decdt
plecarea din Ora in urma luptei sau acceptarea tuturor conditiunilor
Impuse de vrasmas. Recunoaste insa ca situatia s'a inrautatit, caci
dupa ce s'a spus tarii si lumei ca primlm cedarea Dobrogei si a treca-
torilor din Carpati, s'ar parea curios ca ne hotaram pentru continuarea
rasboiului din cauza conditiilor ce ni se impun.
Deja, dupd d-sa, era curios sa declaram ea nu ne mai putem bate
pentru unitatea nationala, dar ne putem bate pentru integritatea te-
ritorial.
Generalul Averescu raspunde cd considera aceste conditiuni ca urni-
litoare si atilt de grave, hick roaga a nu se lua o hotrdre, mai ales
ca asupra unicei conditiuni ce se pusese de inamic ca conditie sine
qua non, guvernul -a raspuns deja si cere a se tine un nou consiliu
de coroana.
Majestatea Sc Regele aprob tinerea acestui consiliu pentru a doua
zi, Luni, 19 Februarie, la orele 10 a. m.
Sedinta se riidic la orele 1 p. m., rmind ca, fr alta con-
vocare, consiliul s se intruneascd a doua zi.
AL TREILEA CONSILIU DE COROANA DELA
19 Februarie 1918, orele 10 a. m.
La acest consiliu iau parte toate persoanele, care au participat
la cel de al doilea consiliu din ziva de 18 Februarie, mai putin
ministru1 de agricultur i domenii C. Garoflid; a crui lips
lamurete prin declaratia de mai la vale a preedintelui de con-
siliu. Mai iau parte la consiliu i generalii C. Prezan, E. Grigo-
rescu i Artur Vditoianu.
M. Sa Regele comunica cum ca guvernul i-a facut cunoscut ca pri-
meste toate conditiile, pe cad le-au formulat inamicii si ca va trimite
chiar in asta seara delegati pentru inceperea tratativelor de pace la
Bucurest& Suveranul adauga ea in noaptea aceasta sufletul sdu a in-
cercat cea mai mare suferinta morald film viata lui, dar ca totusi sperd
ca din cenusa de astazi va rasari maine, pentru vrednicul sau popor,
o floare demna de el.

www.dacoromanica.ro
 145

Generala Averescu, presedintele consiliului, arata ca guvernul dis-

cutand toate conditiunile impuse de inamici pentru a se putea incepe
tratarile de pace, le-a primit si ca a facut cunoscut M. S. Regelui
aceasta deciziune. El crede ca trebue sa inchee pacea, cad pentru aceasta
a venit la guvern si fiindca in ea se vede scaparea dinastiei i asigu-
rarea Basarabiei, caci contele Czernin i-a declarat ca ne va ajuta
diplomaticeste in aceasta chestiune.
bu I. C. Bratianu raspunde presedintelui consiliului cd inc de eri
i-a spus ca de vreme ce a plecat pe drumul cesiunilor teritoriale, cari
sunt cele mai dureroase, trebuia sa se astepte la nouile cereri.
Generalul Averescu, intrerupand, da a se intelege ca scopul Wadi
guvemului de catre d-sa era de a incheia pacea.
Ion I. C. Brdtianu raspunde ca nu ar fi voit sa atinga macar aceasta
chestiune, dar fiindca presedintele consiliului o deschide, nu poate
Ihsa sa fie vre-un echivoc si in consecinta este nevoit de a da oarecari
larnuriri. Rita de ultimatul german, guvernul ce prezida s'a retras,
deoarece membrii partidului conservator erau de parere de a refuza
once inceput de tratative si a reincepe imediat conflictul armat, iar
membrii liberali credeau ea, dei nu puteau in nici un caz semi's ei o
pace, chiar relativ usoara, pentru a castiga insa timp, in care eveni-
mente noui mai favorabile s'ar putea ivi, sa se faca negocien i cat mai
lungi, cari totodata sa arate tuturor intentiunile adevarate ale inami-
cilor. Aseste sondan i puteau fi incepute de guvern asa cum era el
oonstituit, ramanand ca la sfarsitul ion sa se hotarasca rezistenta ar-
mata, daca ea s'ar fi impus. Neputand ajunge in salmi guvernulul la
o intelegere asupra acestui punct, ministerul national 5i-a dat demi-
siunea, iar liberalii singuri nefiind cei mai in masura sa asigure ma-
ximul de durata unor asemenea negocien, nu credeau ca trebue sa ramarra
la guvern fart' conservatori. Deasemenea conservatorii nu au cenit
sa formeze ei singuri guvernul de rezistenta imediata, care, dupa con-
vingerea exprimata s i de Brdtianu lui Take lonescu, nu se putea face
decht de toti irnpreuna.
De altmintrelea, in consiliu, precum si M. S. Regelui, Briltianu a
declarat nu numai ca el nu va semna niciodata o pace separata, dar ca,
oricari ar fi imprejurrile, nu ar putea sfatui inchelerea unei paci, in
care nu s'ar respecta aceste trei conditii esentiale: Regele si dinastia,
integritatea teritoriului admitand discutie numai pentru partea din
Dobrogea dobandita in 1913 si independenta si onoarea tarii si a
armatei.
Din convorbirile avute Cu generalul Averescu, fiind asigurat ca d-sa
impartasea in totul aceste convingeri, precum s i hotararea de a mentine
leghturile cu aliatii, considerand negocierile si eventual pacea separata
ca necesitati dureroase ce vor fi reparate la pacea generala, Brdtianui
a sfatuit pe pe M. Sa Regele sa insarcineze pe generalul Averescu cu
formarea guvernului in scopul de a incepe tratarile in conditiile astfel
admise de d-sa. Daca prin tratari s'ar ajunge la respectarea acestor
trei conditiuni, atunci sa se examineze din nou dacil imprejurarile
I. Rusu Abrudeanu 10

www.dacoromanica.ro
146

impun incheierea unei paci separate, in once caz daunatoare, si care

fara aceste conditiuni nu se poate nici concepe. Pentru aceasta opera,
Bratianu comunicase generalului Averescu ca d-sa dispune de trei
avantagii:
Intru cat nu-si va colora ministerul prin militanti politici, nu va
avea de luptat cu patimi de ordin intern.
Mai putin colorat in ochii dusmanului, va putea prelungi mai mult
negocierile fara a fi suspectat din prima zi.
Fiind general, va da mai ciar impresia ca pacea nu se va admite
in once conditiuni.
Textual sfatuise pe generalui Averescu sa nu-si lase sabia in
anti-camera pentni asemeni negocien". In aceste conditiuni s'a format
noul guvern si presedintele consiliului le-a recunoscut cand la con-
sfatuirea parlamentar a declarat ea va continua politica fostului guvern.
Generaful Averescu, intrerupand, confirma exactitatea celor de mal
SUS, iar in ce prix este legaturile cu aliatii si caracterul provizoriu al
paci;, arata c deoarece ministrul de agricultura, d. Garof lid, manifesta
paren i contrarii acestora, i-a supus demisiunea M. S. Regelui. D-sa
insa considera ca in ce priveste conditiunile impuse pentru pace, event-
mentele s'au schimbat.
Ion I. C. Bratianu raspunde ca evenimentele sunt tot cele cari erau
sau se prevedeau in momentul fixarii conditiunilor. Dar nu este vorba
acum de incriminan i sau de critice. Ele sunt zadarnice. Conditiunea
esentiala: ccdarea D.obrogel trebuia sa faca imposibila incheerea pact!.
Acum ca s'a comunicat inamicului acceptarea ei, se discuta in zadar
nouile conditiuni, cari eran de asteptat, ca si multe altele ce vor veni.
Daca nu s'a admis solutia rezistentii si s'a dat si inamicului aceasta
convingere, once discutie este mutila. Ramane numai alternativa: Sall
negocien i cu concursul celor dela Bucuresti, cari, prin increderea ce
inspira dusmanilor, vor obtine conoitiuni mai usoare, sau renuntarea
la once discutie ea cea mai energica protestare morala.
Take lonesca, referindu-se la tot ce a spus in precedentele consilii,
declara ca data ce s'a apucat pe calea tratarii pacii, nu are nimeni de
ce sa se mire ca mereu se impun conditii noui si grele. Odata ce nu s'a
admis rezistenta armata, asa cum o voiau conservatorii, totul este o
urmare fatala.
In ce priveste chemarea la guvern a celor dela Bucuresti, d-sa o
crede mutila si periculoasa. Inutila, fiincica conditille vor ramane apro-
ximativ aceleasi; periculoasa, fiincica va da lumei impresia ca Romania
trece de partea vrasmasilor ei de azi. Noi avem doi vrasmasi: cel din
afara si cel dinauntru. Ne-am inchinat inaintea celui din afara; de ce
sa ne inclinam si dinaintea celui dinlauntru?
Ri fi inteles ca M. S. Regele sa se fi adresat celor din Bucuresti
la retragerea guvernului national. Fix fi fost o umilinta MO de vras-
masui intern, insa in sperania ca umilinta fata de cel extern va fi mal
mica. Acum insa faptul de a se adresa la cei din Bucuresti n'ar avea
decat un rezultat, si anume acela ca Regele sa se umileasca de cloud ori.

www.dacoromanica.ro
 147

Principele mostenitor Carol rosteste cu o voce tare si foarte emotionat

urmatoarele cuvinte: Faptul, pe care li sdvdrsese, stiu bine cd nu
este constiturional. Totusi cred cd,este bine ca in aceasta zi sti se
mai audd un glas. Am lost rugat ca in numele Reginei si al lemeilor
romdne, unite in acelas grind cu ostasii si cari lormeazd astiel aproape
lotalitatea natittnei, sd protestez impotriva hotdrArii luate astdzi. Sper
di in aceasta tard se va giisi un om de Stat, care va ajuta pe Rege
sd nu isceileascd o pace injositoare".
M. Sa Regele nu a spus nimic, ci numai cu un gest de marra spre
piciorul fiului Sau a avut aerul de a-i fi inteles durerea, fara 'a-1
aproba.
In urma, genera/al Prezan, seful marelui stat major al armatei, a
declarat, in nuniele ostirei, ca aceasta are si vointa si putinta de a
lupta si ca sa se judece mai bine simtimintele ei, arata c, chiar dupg
incheerea armistitiului, t rupele noastre au tras cu tunul o noapte in-
treaga la "[argil-Oct:a.
Generalul Eremia Grigoresca, comandantul armatei I, declar Regelui
ca ostirea de sub comanda sa, ofiteri si soldati, sunt totdeauna gata
la ordinele Regelui ei.
edinta se ridica la ora I p. m.
TFtATATIVELE DE PACE CU PUTERILE CENTRALE

In urma acestor trei consilii de coroana, s'a luat hotarirea de

a se intra in tratative de pace cu Puterile centrale. Primul delegat
al Romaniei, d. C. Argetoianu, p'atunci ministru de justitie, dim-
preuna cu alti 6 delegati, au si plecat in seara zilei de 19 F(a-
bruarie, spre a lua, pentru prima-oard, contact Cu reprezentantii
Puterilor centrale. In ziva de 20 Februarie s'a semnat actul pentru
prelungirea armistitiului, iar a doua zi (21 Februarie st. v. sau
5 Martie st. n.) delegatii romani, cu cutitul la gat, au iscalit, la
&Oat, urmatorul text al tratatului preliminar:
In Idorinta comuna de a pune capat strtrii de rasboiu intre Germania,
Rustro-Ungaria, Bulgaria si Turcia, pe de o parte, si Romania pe de
alta si de a restabili pacea, subsemnatii:
Secretarul de Stat la deoartamentul afacerilor straine, consilierul
intim actual imperial Richard von Kdhlmann, ca plenipotentiar al
Germaniei;
Ministrul Casei imperiale si regale al afacerilor straine, consilierul
intim al Majestatii Sale imperiale si regale apostolice contele Ottokar
Czernin von und zu Chudenitz, ca plenipotentiar al Rustro-Ungariei;
Vice-presedintele Sobraniei, d. Dr. Momciloff, ca plenlpotentlar al
Bulgariei;
A. S. Mamie vizir Talaat pasa. ca plenipotentiar al Turclei, pe de
o parte;

www.dacoromanica.ro
 148

Si d. C. Argetoianu, ca plenipotentiar al Romaniei, pe de alta;

Dupa ce si-au verificat plenipotentele, au convenit ca dupa ce con.
ventiunea de armistitiu, semnata la Focsani in ziva de 9 Decembrie
1917 a fost denuntata la 2 Martie 1918 si a expirat la 5 Martie 1918,
orele 12 ziva, sa curga cu incepere dela 5 Martie 1918, 12 noaptea, un
armistitiu de 14 zile Cu un termen de denuntare de 3 zile.
Subsemnatii sunt pe deplin intelesi ca in acest rastimp pacea dfinitiva
va trebui sa fie incheiata, si anume pe baza urmatorului acord:
Romania cedeaza Puterilor aliate Dobrogea pana la narrare.
Puterile Impatritei aliante vor avea grije sa intretie pentru Ro-
mania o cale comercial la Marea-Neagra prin Constanra.
Rectificarile de jruntarie icerute de Austro -Ungaria la fruntaria dintre
Aastro-Ungaria Rornania sant acceptate de Romania in principia.
Deasemenea vor fi concedate in principiu masuri economice cores-
punzatoare Cu situatia.
Guvernal romdi se obliga de a demobiliza imediat eel pufin S
divIzii dirt armata romana. Conducerea demobilizarii se va face in comun
de catre comandamentul superior al grupei de armata Mackensen si de
catre comandamentul suprem al armatei minarle.
Indata ce intre Rusia si Romania pacea va fi restabilita, vor trebui
sa fie demobilizate si celelalte parti ale armatei romane, intrucat ele
nu vor fi necesare pentru serviciul sigurantei la fruntaria dintre Rusia
$1 Romania.
Trupele romane vor trebui sa evacueze imediat teritoriile monar-
hiel austro-ungare ce le ocupa.
Guvernal roman se obliga sa inlesneasca pe cat ii sta in putinfa
transportul de trape ale Puterilor aliate prin Moldova si Rasarabia
pe calle fera te.
Romnia se obliga de a concedia imediat pe toti ofiterii Puterilor,
cu care impatrita alianta se afta in stare de rasboiu si cari se afla inca
in serviciul Romaniei. Se va asigura acestor ofiteri de catre Puterile
knpatritei aliante libera trecere.
Ficest tratat intra imediat in vigoare. Spre confirmare, plenipo-
tentiarii au subsemnat acest tratat si 1-au investit cu sigiliile lor.
Dat in 5 exemplare la Bullea, la 5 Martie 1918.
C. Argetoicara; General de divizie Lapesca.
(Locul sigiliilor).
R. V. Kahlmann; O. Czernin; Talaat; Dr. Momeilolf.
Hranilovici, general maior,
reprezentant al comandamentului suprem al armatei austro-ungare.
A. set, reprezentant al comandamentului suprem turc.
Tantiloll, general maior,
plenipotentiarul comandamentului suprem al armatei bulgare.
(Numele reprezentantului comandamentului suprem al armatei germatte
este indescifrabil).

www.dacoromanica.ro
 149

Acesta era regimul dureros si umilitor, in care avea sa traiasca

biata Romnie pana la incheierea pcii definifive. Lovitura era
dat in felul banditilor, cari reusesc sa faca transactii cu calAtorii
.surprinsi noaptea in desisuri de pduri.

REPREZENTANTUL AUSTRO-UNGARIEI CEREA EXPATRIEREA DIN

MOLDOVA, CA INDESIRABILI, A TUTUROR FRUNTAILOR POLITIC! I
ZIARITILOR CUNOSCUTI CA DUMANI AI HABSBURGILOR
I UNGURILOR

Ca un document al vremei si pentru a ilustra sentimentele, cu

care venisera, la masa verde, in special reprezentantii muribundei
monarchii austro-ungare fat de Romanii, cari jucasera un rol,
mai mutt sau mai putin important, la dec/ararea de rasboiu
impotriva ei, voiu cita mai jos si urmatorul document inte-
resant:
Regretatul Take lonescu, indata dupa inceperea tratativelor de
pace, concepuse planul plecrii sale in Franta. Odat cu el se mai
hotarisera sa piece inca alte 20 persoane. In acest scop se alc-
tuise o lista, care a fost predata primului delegat roman, d. C.
Argetoianu, ca s'o inmaneze contelui Ottokar Czernin, primul de-
legat austro-ungar, cerandu-i acestuia aprobarea liberei treceri
pe teritoriul austro-ungar pana la granita elvetiana.
Spre marea sa surprindere, d. C. Argetoianu primea in ziva de
28 Februarie (13 Martie) la la$i cci in ziva aceea plecase
dela Bu/tea la lai o ciudata telegrama, vazuta si de mine in
original, prin care generalul Hranilovici, reprezentantul coman-
damentului armatei austro-ungare, sub pretextul ca cerea delega-.
tiunei romane lamuriri cand vor sa piece persoanele din lista ina-
intat de primul delegat roman, mai adauga la aceasta list un
numar cu mult mai mare de persoane, care nu-si manifestasera
nici intr'un fel dorinta de a parasi tara, dar care in mod indirect,
ins obraznic, erau astfel invitate de comandamentul austra-ungar
ca sti se expatrieze, ca indesirabili.
Jata textul documentului tradus din nemteste in romaneste si
pastrand ordinea numelor de persoane din telegrama generalului
Hranitovici:

www.dacoromanica.ro
150

Gara Buftea "No. 63/133 din 13 Martie 1918

Delegafiunei rontrine
Buftea
Referinclu-md la actul No. 63, inainte de a Vd aduce la cunostinta
deciziunea superiorilor knei, Zn special a ministrului de externe,
onoare u Vd ruga sa ne comunicati daca si cand vor !Ards! Moldova
armdloarele persoane:
Take lonescu, profesor dr. Ion Cantacuzino ca fiul, N. Ghica-
Budesti, ,Serban Cantacuzino, D. Plesnilli, dr. Ed. Ronudo ca
Alex. Jargea ca d-soara Macri si un valet, Nicolae Pilaf,
Ion CraIunescu, N. Titulescu ca d-na, Dan Cerchez, George Ma-
vrodi, D. Nenisor, C. Capa ca d-na Cicei, Pe/re Coandli.
Aci se termina lista Take lonescu, dup care urma apoi lista
indesirabililor. lata numele lor in ordinea din documentul oficial:
Ion I. C. Bratianu, Vintild I. C. Bralianu,Const. I. C. Bridiana,
Emil Costinescu senior, Dr. I. Costinescu, Rada E. Costinesca,
Take lonescu, Victor lonescu, Dr. C. Angelesca, C. Dissescu, Jean
Camarasescu, lonas C. Grlidisteanu, Mihail G. Cantacuzino, Gri-
gore N. Filipescu, Barba 51efilnesca Delavrancea, General Gr.
Criliniceanu, Dr. Vasile Lucaciu (roman ardelean), Octavian
Goga (roman ardelean), I. Rusu Abrudeanu (roman ardelean), N.
R. Cdpitilneanu, Paul Braltilsanu,I.Panaitescu,I. Rafail (seful po-
litiei de sigurant), G. Corbescu, Dr. Jean Cantarazino, N. D.
Corea, I. Ferino, Ion G. Duca, Stelian Popescu, C. Gongopol,
D. lonescu-Brhila, D. Manolescu-Sideri, Constan/in Mille, George
Moruzzi, T. Pisani, Pascal Toncescu, Marioara Ventura, C. Xeni,
Spirit Eftimiu, Victor Antonescu, General G. Georgescu, Prinful
George Valen/in Bibescu, Prinful Barba $tirbey, Jean Th. Flo-
rescu, Maior Anglzeleanu, Arislide Blank, A. C. Caza, Nicolae
lorga, Nic. Berendei, Alex. Constantinesca, Cdpitan Herea, loco-
tenent in rezerva din gendarmerie; Receanu, inginer civil; Oro-
veanu, proprietar, locotenent in rezerv din gendarmerie; Mamalea,
judecator, locotenent in rezerva din gendarmerie; Bor,s, invtAtor,
locotenent in rezerva din gendarmerie; Nicolau, locotenent in re-
zerva din gendarmerie; Botez, locotenent in rezerva din gendar-
merie; loanifiu, l000tenent in rezerv, negustor de hrtie din Bucu-
resti, Str. Selari; St. lonescu, titer cu aprovizionarea in lagArul
Rducneni; G. D. Georgescu, l000tenent in lagrul Vdeni.
Rugam urgent rdspans telegrafic.
General major Hranilovici.

www.dacoromanica.ro
 151

Deci pe langa cele 20 persoane, care voiau sa plece la Paris

dimpreuna cu regretatul Take lonescu, diplomatia i comandamen-
tul militar austro-ungar dau sa inteleag in chip deghizat, dar
stupid, inca altor 59 de Romea' zi ca sa-5i praseasca tara, sub cu-
vant ea' ar fi indesirabili. Printre ace5tia eram 5i 3 Romani arde-
leni: dr. Vasile Lucaciu, Ociavian Goga i autorul volumului de
tata. Modesta mea persoana era introdus, tara sa ma fi a5teptat
vre-odat la atata onoare, in eea mai distinsa 5i mai aleas com-
panie a martirizatei Romanii d'atunci. Cat timp voiu trai, m voiu
mandri totdeauna cu aceasta distinctiune. Fapt cert este ca munca
noastra inimoasa, depusa, ca Ardeleni, in slujba idealului national,
era apreciata cum merita pana 5i de autoritatile superioare austro-
ungare. Numai de d-nii Maniu i Vaida, nu.
Printele Lucaciu 5i Oct. Goga, cu incepere din primvara anului
1920, erau considerati de ace5ti mar patrioti" drept ni5te trI4-
dritori", intiu fiind-ca parsisera in 1914 partidul national 5i tre-
cuser in Romania 5i apoi fiindca, in interesul unificarii, au lucrat
mai tarziu pentru desfiintarea faimosului consiliu dirigent, iar eu
eram privit ca un regiitian ciumat", nedandu-mi-se voie de catre
clementissimul" d. luliu Maniu sal-mi pun candidatura in Ardeal,
la alegerile din toamna anului 1919. Lipsa de bun simt i sufletul
meschin al acestui Herostrat se demascau indraznet de p'aturici_
Plecarea trenului zis Take lonescu", spre Elvetia 5i Franta,
n'a fost incuviintata decAt abia pela sfarsitul lunei Iunie. In ce
prive5te cellalt tren, care ni-se punea in vedere 5i noua, adica
celor 59 de Romani indesirabili, pe care nimeni nu-1 ceruse, a
ramas litera moart, de5i chiar dup retragerea guvernului Ave-
rescu 5i chemarea la putere a lui Alex. Marghiloman, ni-se da
mereu s intelegem ca ar fi bine, pentru siguranta noastr, sa
plectim i noi. Dar nimeni n'a fcut nici Ungurilor, n.ici lui Mar-
ghiloman, aceast plcere. Acei cari au plecat mai trziu in strAi-
natate, au luat drumul, cu pericolul vietii, prin Rusia bolsevica,
prin Suedia, Norvegia 5i Marea Nordului.
NOUL GUVERN MARGHILOMAN I DAREA IN JUDECATA A GUVER-
NULUI BRATIANU

Dup doua consilii de mini5tri, tinute in zilele de 26 5i 27 Fe-

bruarie 1918, in care s'a constatat ca guvernul Averesca era in
neputinta de a-5i indeplini rolul de consilier responsabil al co-

www.dacoromanica.ro
152

roanei din cauza greuttilor ce 'i-se puneau in cale de catre in-

teleptul Ion I. C. Bratianu i partidul liberal, care urmreau
tergiversarea cat mai indelungata a tratativelor de pace cu Nemtii,
generalul Averesca si-a prezintat regelui demisia in ziva de 27
Februarie.
La 5 Martie regele Ferdinand incredinteaza formarea guvernu-
lui lui Alex. Marghiloman, recomandatul contelui Czernin si al
lui Alex. Vaida cititorii vor vedea mai tarziu de ce zic si al
lui Alex. Vaida deci omul Nemtilor si care, pentru cei mai
multi, era considerat ca si mort din cauza intransigentei sterpe, Cu
care considera efortul urias al Romaniei in directia realizarii
idealului national.
Necesitati de ordin politic, care convergeau toate in punctul de
a amana cat mai mult posibil tratativele si incheerea pacii cu Nem-
tii, impuseser incredintarea formarii noului guvern in mainile lui
Alarghiloman.
Jata acum o dovada de modul cum intelegeau s-si facAl datoria
la Iasi partizanii politicei instinctului national, sub noul guvern:
Alex. Marghiloman in faimoasele sale Note politice" (Vol. III,
pag. 447) vorbeste de un manifest pentru glorificarea marelui
rege Ferdinand I, pe care liberalii voiau sa-1 rspandeasca in foi
volante in teritoriul ocupat. Fiind-ca Notele politice" se opresc
ad si nu spun cum s'a fcut, la Bucuresti, rspndirea manifeste-
lor, tiprite la Iasi, le voiu complecta eu cu urmtorul amnunt
inedit si extrem de interesant: Toate manifestele voiajau dela
Iasi la Bucuresti in chiar cabina de dormit a primului ministru.
Mai mult, ele erau asezate in pachete mici sub salteaua omului
Nemtilor, care habar n'avea c comite un gray delict impotriva
politicei patronilor sai. La Bacuresti, conductorul vagonului mi-
nisterial, regretatul Nicolae Rda cci a murit de vre-o 7 ani=
om de curaj si cu mult suflet romanesc, stia s le scoata cu deo-
sebit precautiune din gara i s le predea apoi d-lui Emil Pe-
trescu, care ingrijea de distributia lor. Fapt cert este c Mar-
ghiloman n'a aflat nici-odat de renghiul ce 'i-se juca.
Alegerile pentru Camer si Senat se fac sub ocupatiunea Nem-
tilor i Ungurilor, iar in noul Parlament intr numai dezertorisi
oameni vnduti dusmanilor trii. Intrunindu-se la Iasi, Parlamen-
tul, drept prim preocupare a sa, voteaz in luna Iulie darea in

www.dacoromanica.ro
 153

judecata a guvernului prezidat de Ion I. C. Bratianu, care decla-

rase rsboiu Austro-Ungariei. O comisiune de anchet, compus
din 11 deputati, este aleas, spre a scormoni si fixa motivele
tru darea in judecat.
RASPUNSUL PATRIOTIC DAT DE ION I. C. BRATIANU COMISIUNEI DE
ANCHETA PENTRU DAREA IN JUDECATA A GUVERNULUI SAU

La raportul comisiunei de anchet, Ion I. C. Bratianu a rs-

puns prin urtnAtoarea declaratiune, redactat de el insui in in-
tregime:
Domnule Pre$edinte,
Pe temeial art. 18 din legea responsabilitalei ministeriale va
/wain s binevoiti a conurnica Aduniirei, in $edinta publica, ald-
turata declaratiune.
In acela$ limp vii rugii m s binevoiti a face ca, in virtutea drep-
tului de aplirare ce legea responsabilitItel a voit s garanteze,
aceastli declaratiune sa fie aNatti in bate comunele rurale odatd
cu raportal Comisiunei de informatii, precum a fost decis in $9-
dint(' dela 17 lulie a. c.
Rsboiul pentru care se cere sli fim pedepsiti este la*
reascii a desvoltilrei noastre 'rationale.
Ori-care ar fi durerile incercdrile treatoare, a#eptilm at in-
credere consecintele lui definitive $i ca madrie judecata istoriei.
Prin el, pentru prima oarii in lumea modernii, am infirti$at lint-
pede $i ca en/fa de sange am doblindil sa fie recunoscut dreptul
Romailor la unitatea lor nationalii.
Inainte de pacea generala, care trebue sii hotiirasca rezultatele
actiunei noastre, nu se vor putea cerceta sinrer da-a intregul
inzprejurdrile in care rasboiul a fost preglitit, declaral $i
$i rdspunderea jertfelor ce el a impus, lira a primejdui insa$i rom-
dele lui cele mari.
Pt2n4 atunci desbaterea $i pUblicarea actelor nu s'ar face decal
In fotos strdin $i in dauna intereselor superioare ale Stalului
romiln.
Nimic nu ne poate sili a contribui la o asemenea intreprindere.
Dealimintrelea, nu recunoa$tem, nici autoritatea moral/I, nici
cea legald, a celor care pretind judece astazi politica ci laptele
noastre.

www.dacoromanica.ro
154

Contestant autoritalea ntorald a unei judecd fi ordonale de surd-

inii contra carora am ridicat armele. Declarafiunile din Reichs-
stagul german $i chiar mirturisirea din expunerea de motive a
Parlamentului roman, arald destul de ciar adevaratill caracter al
incercdrei ce se face 2Mpotriva noastrd de cdtre acei care, in acela$
limp, amnistiazd criminalii contra Patriei $i a Drapelutui $1 co.-
laboreazd ca tofi 1,11(1(111.0 $1 at lofi dezertorii.
Contestant autorilatea legald a unui Parlament ales, rara par-
ticiparea Dobrogei, printr'un sistem de vot contraria prescripfiuni-
lor formate ale Constitztfiei, cu cloud treimi ale Tdrei sub s1dp4-
nirea directa a baionetelor strdine, in care candidafii n'au aval
voe a patrunde de cat ca autoriza fia individuaM a Comandaturi-
tor strdine, lard ca cea mai mare parte a cetafenitor sit* fi awl
putinfa materiala de a-$i exercita drepturile $i sub un regim ge-
neral de stare de asediu $i de cenzurd, in care nici nu ne-a fost
permis a ne exprima parerile $1 credinf ele.
A recunoa$te vre-o aparen ( de autorit ate morale/ sau
hokireirilor pe care actualul Parlament as/-f el chem,at sd le dea,
ar fi tot data o injosire a sitilafiei, pe care am aval cinstea sd o
reprezentam fazd istoria a neamului nostril.
Grija intereselor nafionale $i o datorie imperioasd de patrio-
tism ne site$te a ne feri de tot ce-ar putea vatdma roadele jertfe-
lor glorioase ce $i-a impus (ara.
De aceia suntem hold/aft a nu inlesni infra tzimic incercarea ce
se face, a nu rdspunde nici unor intrebari $i a nu opune inaintea
comisianitor parlamentare vre-o alid apdrare invinuirilor ce se
ridica impotriva noastrd, nici chiar in privinfa acelor putzcte prin
care se cautd a se da fiinfd celor mai lndraznefe plsmuiri. Ne
mar" ginim numai a denunfa scopul si caracterul acestor inscendri
$1 temeiul ce se poate pune pe dovezi Idurite in asemenea impre-
jurdri.
Stdpanitorii zilei intpun acum hotirarile lor.
Cu o 'Malta mulfumire vedem in ele o noud manifestare a lega-
iurei noastre ca cele mai sfinte aspirafiani ale neamului.
Judecata noastra nu o va face dealt con$1iinfa nafionald, and
se va palm liber rosti $i istoria, care va desvolta road ele bine
cuvantate ale fertfelor de astilzi.
I. 1. C. BrAtianu, E. Costinescu, V. G. Mortun, A. Constantinescu.
Vintil BrMianu.

www.dacoromanica.ro
 155

Cu toata declaratia demna i energica a marelui Ion I. C. Brd-

tianu, guvernul Marghiloman, la porunca Vienei 5i Berlinului,
aresteaz la inceputul lunei Octombrie pe fostul ministru de agri-
cultura 5i de interne Alex. Constantinescu. El are insa cinstea sa
primeasca in inchisoare vizitele tuturor mini5trilor plenipotentiari
ai Puterilor Antantei 5i de aici, 5tiind bine ca peste o luna Nemtii
vor fi batuti i ingenunchiati, comanda, prin Vopika, admirabilul
ministru al Statelor Unite ale Americei, un vapor intreg Je Mina,
spre a fi distribuita prin toate unghiurile tara, infometata 5i se-
catuita de armatele de ocupatie.
Astfel bajeniti in Iacii g1orio5ii unde induram prigoniri, umilinte
intemnitari pentru cutezanta de a fi crezut in victorie 5i pentru
credinta noastr neclintita in intregirea hotarelor, nici o 5ovaire,
nici o temere nu ne spurcase crezul nostru sfant in marea izbanda,
dei irnprejurarile ne dusmaneau i dei guvernul netrebnicului
Marghiloman semnase, in ziaa de 7 Mala st. n., pacea ru5inoasa Cu
Puterile centrale, care insa n'a avut onoarea de a fi ratificata niCi-
odat.

CUM SE SIMTEA SUFLETUL TARII SUB PRESIUNEA RUINOASEI PACI

iNCHEIATA DE GUVERNUL MARGHILOMAN

Spre a ilustra amaraciunea i suferinta tarii la semnarea odio-

sului tratat de pace, care t'apea Romaniei toate culmile muntilor
Carpati i pmantul Dobrogei, voiu reproduce cate-va pa* vi-
brante din discursul rostit de d. I. Petrovici, p'atunci deputat mar-
ghilomanist, cu prilejul inmorrnntarii, la la$1, a regretatului scrii-
tor 5i luptator nationalist Barbu Delavrancea (Maiu 1918):
Jalnica adunare! Inca un vArf de munte, pe care il pierdem, inca
o culme, care trece dincolo de hotarele noastre!
Cu el nu s'a stins o lumina si a amutit un glas; cu el s'a stins
un cer intreg de astri si o furtund de glasuri, un clocot de voci, care
indeamna, care n'Ana, care rscolesc!...
De mult nu se va fi simtit o tacere asa de adnca cum este aceea,
care se coboaril in jurul nostru acum!...
In tragedia, care l-a rapus pe Delavrancea, nu se vorbeste; se
spune numai din ochl si se pleura numal dintre gene!
Dormi suf:et amArAt si nemangAlat! Odihneste-te in pdmAntul acestei
Moldove, ospitaliera a tuturor suferintelor! Culcd-te cu fata cAtre ra-
simit! SA vezi numai florile, care rtisar din vai, nu si zAbranicul, care
se tasa peste munti! vAnturile numai sunetul lanturilor, care

www.dacoromanica.ro
156

cnd, nu si al catuselor, care se prind! Viseazd ceeace n'ai putut vedea

si uita ceeace ai visat! Fie-ti Orttna usoartil".
Cu toat greutatea ceasurilor de amarnica cumpana, cimentati
In obsesia noastr eroica i iluminati de maretia visului milenar,
toti autorii rsboiului, mai mari si mai modesti, cari stam ghemuiti
in ospitaliera 11/1oldova, n'am cunoscut pesimismul si nici lasitatea.
IVIREA SOARELUI LIBERTXTIL INFAPTUIREA ROMANIEI MARI

In ziva de 28 Octombrie 1918, guvernul nemtofilului Marghilo-

man fu concediat i inlocuit prin guvernul d-lui general C. Coandd.
In aceeasi zi noul prim-ministru remitea, la la,si, repre-
zentantilor Puterilor Antantei si telegrafia in acelasi timp
legatiunilor Romniei din Paris, Londra si Roma o not, in care
declara:
Romania, attit din punctul de vedere moral, cat politic, are
dreptul la inkiptuirea revendicdrilor ei. Ea #ie ca aliatii ii recu-
nosc acest drept In virtutea principiilor, ai cdror reprezentanfi sunt,
,si care au lost formulate de prevdintele Wilson atunci and a de-
clarat ca solutiunile rdsboiului isvordsc din inst4i natura lui
din imprefurdrile riisboialtd. Tot ce pot face oamenii de stat scut
adundrile a zis atunci pre,sedintele Wilson este de a le in-

Si generalul Coanda mai continua:

Intr'adevar, chestiunea Romnilor din Ungaria s'a impus prin
ins4i natura ei In ziva, in care principiile de justifie, de indepen-
denfd i de libertate a popoarelor au fost proclamate. Ea s'a im-
pus $i prin imprejudirile rilsboiului cdnd prin tratatul dela 4 Au-
gust 1916 alia(ii s'au obliga! sd asigure Romanilor anitatea lor
na(ionald.
Din acest tratat, Romania '$i-a indeplinit partea ei. Spiritul
de drep tate, care insulletete pe aliati, 'i-a indemnat sd recunoascd
cd in opera coma, a celar mari i a celor mitici, Ronzdnia a adus
cu credinftl i beirbilyie parten ei de luptd, de jerife i de roade,
cand, intr'una din clip ele, care ar fi putut hotdratoare pentru
vra,sma$, adiunea ei a uprat alte fronturi, atr.dgand asupra ei
sforfari ce depd,siau cu mull forfele, pe care le putea pane in luptli.
Dar desigur, i rezultatul interventiunei ei pentru cauza generald
a fost mule mai presas de acela, la care aliafii eran in drept sd
se a$tepte.

www.dacoromanica.ro
 157

Pacea dela Bucuresti, care nu a fost nici ronsfin-

tila'de rege, nici ratificata, nu poate anula legilinintele acelui
tratat, caci Romania nu a fost salta' la aceasta dedil numai dupii
pacen dela Brest-Litowsk $i (lupa ingentzncherea Ucrainei catre
Puterile centrale, adica lu lata unei stari de fapt, care zadarnicea
ori-ce incercare militar, i in lata unei stari de drept, in care
reprezentantii Rus/el al/ate, a carel colaborare a fost lag-Mulla
de aliati, pactizase ca vra$nza$ul.
Este natural, caci este drept, ca tot ce a urmat pacii dela
Brest-Litowsk $i ingenunchierei Ucrainei sa fie socotit nul in liinta
sa $i in rezultatul silu. Si de aceea indata ce patinta s'a ivit, Ra-
mhnia jara nici o intarziere $i-a reluat $i pe terenul militar cola-
borarea ca aliatii, impasa de legliturile, pe care regele $i tara nu
le-au socotit nici-odata desfacute".
Tot in ziva de 28 Octombrie 1918, generalul Coanda, noul pre-
sedinte al consiliului de ministri, ordona, printr'un decret regal,
mobilizarea din nou a armatei, iar printr'un alt decret, cu data
de 5 Noembrie, disolva Parlamentul marghilomanist si declara ca
inexistente si lipsite de ori-ce putere legal toate lucrrile si legile
Parlamentului dezertorilor.

PROCLAMATIA REGELUI FERDINAND CATRE BRAVA LUI ARMATA

Capul statului, regele Ferdinand I, in culmea fericirei procurat

de evenimente, adresa in ziva de 28 Octombrie 1918 iubitilor si
ostasi urmtorul ordin de zi:
Osta$i!
Ora mult a$teptatil de tonta su/tarea romaneascli $i indeosebi
de voi, vitejii mei osta$i, a sunat in sfar$il dalla o tanga $i du-
reroasil a$teplare.Trecerea trupelor aliate peste amare ne impune
ca o sfantli $i patriotial datorie sii latan iarei$i arma in mana;
ca sa izgonim impreuna ca ele pe vra$mapl cutropitor din tara
$i s aducem lini$te populatiei asuprite.
Regele vostru v cheama din non la tupid, ca s infaptuiti visul
nostru de d'atea veacuri: Unirea tuturor Romnilor, pentra care
in anii 1916-1917 ati lupia( ca atala vitejie.
Su/le/ele celor cazuti pe campal de onoare v binecavanteazil
pentra aceasta ultima sfortare. Privirile credincio$ilor nos/ni aliati

www.dacoromanica.ro
158

sunt indreptate cu dragoste $i incredere spre (ara noastra ei_

Camarazii vo$tri de arme din biruiloarele armate francezd $1 en-
glezd, cari vin in ajutorul nostru, cunosc vitejia voastrii dela Oituz,
Meira$ti $1 Miirdo$11. Ardtafi-le c timpul de ti,steptare n'a putut
sd slitbeascii braftil osta$ulul romiln.
Frafii izo$tri din Buco vina $1 din Ardeal va cheanui pentru ultimrt
aceastii laptd, ca prin aviintul vostru .0 le aducefi eliberarea din
jugul stridn.
Biruinfa este a noastrd i viitorul va astgura intregului /team
rondinesc o viafd pacinicd ci fericitd.
Inainte deci cu vitejia stramo$iascd!
Dumnezeu este ca noi! Ferdinand
In ziva de 11 Noembrie, Germanii implora marilor noWi aliati
incheerea armistipului. Brutalul pumn germano-austro-unguresc
era sdrobit.
In ziva de 15 Noembrie, congresal general al Bucovinei pro-
clam, la Cerndufi, unirea neconditionat cu Romania, gest maret,
care peste 3 zile, la 18 Noembrie (1 Decembrie), era urmat de
marea adunare nationala dela Alba lidia a Romanilor din Ardeal,
Banat i partile ungurene, care hotar4te deasemenea unirea ace-
lor Ronani $1 a tu/arar teritoriilor acuite de diin$ii ca Ronania".
Ca o urmare fireasca a unirei Bucovinei i Ardealului Cu pa-
tria-mama, Sfatul Pre din Chi$indu proclam i el, in ziva de
27 Noembrie, unirea neconditionata a Basarabiei cu Romania Mare.
CONSFINTIREA UNIRII

Peste cate-va zile, Monitorul Oficial, Cu data de 13/26 Deoem-

brie, publica douii decrete regale, contrasemnate de regele Fer-
dinand i Ion I. C. Braliana, ca prewdinte al consiliului de mi-
nistri i ministru de externe, i anume:
Primul, prin care se decreta ca: Tinuturile caprinse in hoM-
rilrea adandrii nafionale din Alba Julia dela 18 Noembrie (I De-
cembrie) 1918 stint $i Milan deapururea unite ea Regatul Ro-
naniei", lar al douilea, prin care se decreta ca: In mod provi-
zoriu $i pand la citlinitva organizare a Romanlei intregite este
inscircinat ca conducerea serviciilor publice din finuturile prey&
zate in decretul-lege No. 3631 consilid dirigent, emanat din A-
dunarea nafionald dela Alba Julia, reindirtiind insti In administrafia

www.dacoromanica.ro
 159

guvernalai regal afacerile sirlne, armata, caile Prate, pos/ele,

telegrafele, ielefoanele, circulatia fiduciard, Impramaturile
pub/ice si siguranta generald a slatului".
Ambele aceste decrete erau insotite de urmtorul raport istoric
catre rege si semnat de Ion I. C. Bratianu:
SIRE!
De veacuri neamul romfinesc tinde spre unitatea lui.
De aceea, and prin risboiul general o parte din omenire a Intre-
prins lupta pentru libertate si drepturile natiunilor, Regatul romfin a
socotit de datoria lui si se alipeasci acestor Puteri i impreunfi cu ele
jertfeasca fiii pentru desrobirea fratilor nostri asupriti. Dupi mari
suferinte, vitejia minunati a ostirii noastre isi gaseste rasplata. Alituri
de gloriosii ei aliati, Romania este astizi printre Invingatorii lumii ;
Basarabia si Bucovina s'au unit cu patria muma; iar peste Carpati, Ro-
mfinii, cari impreuna cu noi de atata vre-ne asteptau ceasul Intregirii
neamului, Indata ce si-au putut s"une gandul, au proclamat, prin marea
Adunare Nationala intrunita la Alba-lulia in 18 Noembrie (1 Decembrie)
1918, unirea lor neconditionat i deapururea cu Regatul Romfiniei.
Delegatia Adunirii Nationale a inftisat Majestatii Voastre actul
Unirii, pe care cerem, prin decretul de ata, si-1 Intireasci, spre a da
o forma definitiva unitatii noastre nationale, acum deplin infiptuita
peste toate tinuturile locuite de Romani.
Unirea aceasta, in ziva and mani nostri aliati sunt invingitori, isvo-
Taste din puterea de viat a poporului romin, din vitejia soldatilor
nostri si din vointa hotiriti a Romfinilor de pretutindeni.
Ea se intemeiaza pe fiinta inssi a neamului romfinesc, care de a-
proape doua mii de ani, In mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a stint
sa-si pstreze neatins caracterul de constiint nationald.
Ea se reazimi pe cerintele istoriei, care 11 impun desfiintarea tuturor
granitelor nedrepte si nefiresti i statornicirea statelor dupft principiile
nationalitatilor.
Ea e voiti In fine de nevoile neamului romanesc, care nu poate trai
desprtit si care numai prin unirea laolalti a tuturor fiilor lui isi poate
indeplini cu folos, pentru omenire i cu strlucire pentru el, misiunea
civilizatoare in aceasta parte a lumii.
Consfintind prin acest decret-lege vpinta Adunirii din Alba-lulia,
Maiestatea Voastra Inscrie in Istoria poporuiui rominesc de totdeauna
$i de pretutindeni cel mai mare act al istoriei noastre nationale, acel
pentru care generatii Intregi au luptat si au murit, acel In niclejdea
artlia au trait dela Nistru i !Ana la Tisa toti Romanii, despartiti de o
soarta nemiloasa, si puneti, Sire, pentru vecie temelia unei Romanii mari
a unei vieti nationale, pe care si se poati desvolta In pace si
fericire intregul neam romfinesc.
Ion I. C. Begtianu
No. 2171 din 11121 Decembre 1918.

www.dacoromanica.ro
160

Astfel, in cursul anului 1918, destinele noastre istorice, gratie

patriotismului si intelepciunii barbatilor de stat ai vechiului regat,
in frunte cu marele lor rege Ferdinand I, cari au stiut sa aleaga
singura cale mntuitoare, se indeplineau in chip maret sfintele as-
piratiuni seculare ale neamului, alternnd suferintele cele mai cum-
plite cu cele mai strlucitoare triumfur.i.
Dad mai adaug ca, in ziva de 4 August 1919, rasboiul Roma-
niei se termina cu intrarea glorioas a bravei armate romne in
Buda pesta, cred ca am complectat rezumatul emotionant si atilt
de elocuent al uriaselor sacrificii, pe care le-a adus mica Roin-
nie pe altarul desvrsirii unittii nationale, dovedind tot-odata
ce imens si ireparabild greseal politic ar fi comis factorii
conductori ai Statului romn, daca s'ar fi lsat influentati de
sfaturile mioape, interesate si lipsite de bun simt romnesc, su-
gerate de Alex. Vaida i alti tovarsi ai si din Ardeal in sensui
ca spada RomAniei s fie tras alturi de cea cesaro-criasca a
Habsburgilor catolici, cei mai neimpacati dusmani ai unittii nea-
mului romnesc, cum volu arata cu probe sdrobitoare in partea a
doua a lucrrii de fata.

ERATA LA PARTEA I
La pagina 43, -randul al 12-1ea, sl se citeascA: 6 bad intr'arest chip fie
uninzy, In loc de dInsa intr'acest ne :mint etc.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II.
Descrie :
Efectele dinasticismului habsburgic si ale catolicismului acaparator In
viata politica a Romanilor din Ardeal.
Dovezile politicei slugarnIce si anti:nationale a lui Alex. Vaida si a altor
fruntasi ai partidului national cu 'ncepere din anul 1913 si pan
dupa intrarea Romaniei in rdsboiu.
Actiunea politici a partidului national roman in lumina memoriilor
contelui Tisza, a fostului ministru de interne I. Kristoffy, a arhi-
ducelui losif etc.
Monstruoasa pastoral i a mitropolitului V. Mangra si umilitoarele declaratii
de dragoste din partea tuturor membrilor episcopatului si a inte-
lectualilor romani fat de dinastia Habsburgilor si patria maghiark
culminand in lepadarea de eliberarea ce li-se punea in vedere pe
baza celor 14 principii ale lui W. Wilson.
Tradrile tovarasiei Alex. Vaida - C. Stere si textul faimoaselor lor memorii
din 1917 catre guvernele austriac si german si comandamentele
lor militare.
Nationalismul robust si curat al poporului si tineretului roman din Ardeal.
Cum Ungurii, la Conferinta pacii, isi apiirau integritatea teritorialk invo-
and argumente din politica slugarnica si declaratiile umilitoare
ale fruntasilor partidului national si ale episcopatului roman.

J. Rusu Abrudeanu 11

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I.

CARACTERISTICA POLITICE! ROMANILOR

ARDELENI: DINASTICISMUL HABSBURGIC
Romanii din Ardeal, ca popor asuprit $i vecinic in rsboiu de
rasa" cu Ungurii, au cutat in toate vremurile sa se puna bine cu
stapanitorii $i in primul rdnd cu impratii Austriei sau cu principii.
Ardealului, cari se schimbau sub puterea evenimentelor.
La 1526, dupd batalia dela Mohdcs, care a avut drept urmare
desfiintarea Ungariei ca stat independent, Romdnii ardeleni s'au
dat de partea impdratului Austriei, care ii protegea" in chip per-
fid, adica fra sa le acorde in realitate nici un fel de imbundfatire.
Dup aproape 100 de ani dela strlucita epocd a lui Mihai Vi-
teazul, care ocupase Ardealul, punand jaloanele unirii definitive
dela 1918, impratul Austriei Leopold I anexeaz, in anul 1691,
Ardealul sub sceptrul Casei de Habsburg. Cu momeli, cu ademeniri
si cu ftigadueli de drepturi, el reu$e$te s insele $i sa cagige su-
fletele Romanilor, cari, satui de crimele, neomeniile si batjocura,
cu care fusese tratata biserica romaneasca, ca i poporul insu$i,
de catre principii $i episcopii calvini ai Ardealului, ndajduiau o
indreptare spre bine din partea impratilor habsburgici.
Propaganda catolica, favorizata de Curtea irnparateascd din
Viena, prinde repede in mrejile ei cateva suflete romanesti opor-
tuniste.
amid dorinfa grafioasd a augustisimului intpdrat Leopold, ce
domne$te ferice, a incetat persecutarea bisericei romline in cea
nu2i nzare parle $i nu se mai cere nimic spre pacea dorild dect2t
sd se desbatel $i s se sfiituiascii despre unirea credinfei cu bise-
rica romano-catolice a$a grdia mitropolitul ortodox din Alba
Julia, slabul de ingeri Teofil, in luna Februarie 1697, in sinodal
biscricesc, convocat in scopul de a discuta chestia unirii" Roma-

www.dacoromanica.ro
 164

nilor ortodoxi Cu biserica papistase, desavarsita apoi definitiv in

anul 1698, sub urmasul sau, tradatorul mitropolit Atanasie, sper-
jurul jurmantului depus la Bucure#i cu ocazia sfintirii sale (22
Ianuarie 1698) in fata patriarhului Dositei al Ierusalimului si a
mitropolitului Teodosie al Ungro-Vlahiei. SA' nu se uite faptul im-
portant ea atat mitropolitii Teofil i Atanasie, cat si alti prede-
cesori ai lor, conform conventiunii incheiate de Mihai Viteazul
cu principele Sigisinund Bthory al Ardealului, fusesera hirotoniti
la Bucure#i de catre mitropolitii Ungro-Vlahiei, in fata carora erau
obligati sa depuna juramant ca vor pastra neatinsa credinta bise-
rioei ortodoxe a rsaritului.
Din blestematul moment al unirii" cu biserica Romei, la 1698,
dateaza' dinasticismul fratilor nostri din Ardeal fata de Habsburgi,
cari timp de 221 ani, adica pana in toamna anului 1918, au stlut
capta si imbrobodi sufletele lor lesne crezatoare.
Acest insemnat fapt istoric trebue retinut, deoarece el explica
larnurit, mai ales, atitudinea ultimilor sub-epigoni dela conducerea
partidului,national roman ardelean din preajma si din limpid ras-
boiului european, cand, fermecati de principiile elaborate in la-
boratoriul nenorocitului archiduce Francisc Ferdinand, mostent-
tortil tronului austro-ungar, lucrau pentru federalizarea popoare-
lor monarchiei, la care contemplau sa se alipeasca si Romnia
sub dinastia Habsburgi/or, lar dupa asasinarea acestuia se umileau
sub toate forme/e doar-doar vor con vinge pe eontele Tisza sa se
impace cu ei, pentru-ca astfel sa-si schimbe g Romania macazul
politic si sa intre in rasboiu cot la cot cu Austro-Ungaria.

DECEPTION!, BUCURII, LAR DECEPTION! I DESBINARI POLITICE

In anuI 1848, cu toate ca Romanii se vazusera in atatea randuri

inselati de Habsburgi in privinta drepturilor fagaduite, care nu
mal soseau, ei iau totusi armele, lupta mor pentru dinastia
Habsburgilor si in contra Ungurilor, cari o detronasera. Dar spe-
rantele Romani!or au fost si de ast-data spulberate.
Abia in 1860, fratii ardeleni sunt declarati majori" printeun
autograf imparatesc. Dieta Ardealului voteaza mai multe legi, prin
care li-se da vole nationalitatilor de a se folosi de limba lor in
trebile comunale, bisericesti i scolare. Bucuria n'a fost insa de
lunga durata. La 1 Septembrie 1865, Dieta Ardealului din Sibiu

www.dacoromanica.ro
 165

-fu disolvata. Ungurii, chiar dela inceput, nu voiau sit recunoasca

bruma de drepturi acordate Romanilor si Sasilor. Ei cer res-
pectarea limbei maghiare ca limba oficioasa, ceea-ce 0. obtin de-
data cu introducerea dualismului in anul 1867, cnd nationalita-
tile nemagh!are din Ardeal si Ungaria au fost date pracia domina-
tiunii exclusive a Ungurilor. Printr'un decret din 20 Iunie 1867,
isclit de impdratul Francisc losif I si contele luliu Andrassy,
se declara nule toate legile votate de Dieta Ardealului.
Deceptiunea a fost mare si general printre Romani, mai ales,
cnd s'a vazut ca. legea pentru egala indreptatire a nationalittilor
nemaghiare, votata de guvernul dualist al lui F. Deak, a fost
astfel alcatuita, incat sa nu poata fi aplicata si ca, chiar asa cum
era, nici n'a fost macar promulgata. Crud amgiti, o parte a frun-
tasilor ardeleni se intrunesc la Miercurea SibiuLtd, in luna Ianua-
Tie 1869, si hotarasc pasivitatea, adec abtinerea Romanilor dela
luptele electorale.
Profunde si regretabile neintelegeri politice si confesionale se
ivesc tocmai in aceasta perioada intre Romanii ortodoxi si: uniti".
Hotrirea de a 52 abtine dela luptele politice nu este respectata in
multe parti de unii conducatori, cari, la alegerile parlamentare
din primavara anului 1869, isi pun candidatura 0 reusesc sa fie
alesi 28 deputati romani. La propunerea deputatului dr. lost/ Ho-
doy, pentru a marca solidaritatea dintre nouii parlamentari romani,
deputatii nationalisti se constitue in club national, sub presidentia
lui Anton Mosconyi, dar nu se inscriu decat numai 15 derutati
romani, ceea-ce face ca Gazeta Transilvaniei" (No. 32 din 1869)
.sa exclame:
Sa se desbrace de numele de Roman tofi hernzalrodifii, cari
vor sa eazif pe cloud scaune si intre dotal .1untri, profanini ca-
racterul cel antic de Roman, care singar ne va putea daviafa $i
stimd in lumea ignorarii".
Nouile alegeri din 1872 gasesc pe Romani iar desuniti. Pe cand
fruntasii Romanilor din Ungaria, intruniti la Arad (9 Maiu), se
constitue ca partidi politica nafionala de sine statatoare", Arde-
lenii se impart in doua tabere: unii, sustinuti de mitropolitul .5a-
gana, adunati la Sibiu (5 si 6 Maiu), se declara pentru activitate
pe terenul politic si pentru participarea in alegeri, lar altii, in cap
cu G. Baritiu si dr. I. Ratiu, intruniti la Alba Julia (tot in zilele
.5 si 6 Main), se pronunt pentru abtinerea totala dela alegeri, con-

www.dacoromanica.ro
166

form hotaririi din anul 1869, luata la Miercurea Sibitdui. Va sa

zicd: Ortodoxii deoparte, iar unitii" de alta parte. Aceasta des-
binare nenorocita o vom intalni dealtminteri in tot cursul luptelor
nationale din Ardeal, pant' in ziva de astzi, cand guvernul nefast
al d-lui Mania a tinut s'o transplanteze si in Romania Mare, a-
dancindu-o si mai mult. Totusi pentru legislatura 1872-1875 au
reusit s patrunda in Parlamentul din Buda pesta 22 deputati ro-
mni, cu 6 mai putin ca in precedenta legislatur.
In vederea alegerilor din vara anului 1875, clubul national ro-
man publica un manifest catre alegatori, ca sa sprijineasca la de-
puttie numai candidati romani cu program national si opozitio-
nal. Manifestul era isclit de fostii deputati Anton Mocsonyi, ca
presedinte, i Mircea B. Stiinescu, advocat in Arad, ca secretar.
Dar disparand buna intelegere i increderea reciproca din mijlocul
paturei intelectuale romane, n'au reusit sa fie alesi de asta-data
decat numai 14 deputati romani.
La alegerile parlamentare pentru legislatura 1878-1881 au mai
hotrit pasivitate, afara de Romanii din Ardeal, i Romanii din
judetul Aradului, astfel ea in noua Camera ungar n'au putut intra
decat 13 deputati romani, dintre cari numai patru nationalisti, iar
restul guvernamentali i kossuth-isti. Printre acesti din arma
doi la tumid!. era si George Pop de fkise,sti. In 1879, cu oca-
zia discutiei proiectului de lege scolar, G. Pop de Biisesti, va-
zand atitudinea dusmnoasa a kossuth-istilor fat de Romani,
s'a retras din partidul kossuth-ist, al carui vice-presedinte era.
INF/INTAREA PARTIDULUI NATIONAL ROMAN
Unii istorici, in special cei: de pe malurile Tarnavelor (de
la Blaj), ar voi a lsa sa se inteleag ca existenta partidului
national-roman ar data chiar din anal 1698, cand o parte a Ro-
manilor ortodoxi a imbratisat catolicismul. Adevarul istoric este
insa ca d'atunci ii trage originea numai molima dinasticisrnului
ardelean, gratie unirii" cu biserica Romei. Bazele i programul
organizatiei partidului national s'au fixat abia in anul 1881. Si
iat sub forta caror imprejurri:
Stralucitele succese ale armatei romane pe campiile Bulgariei,
in rsboiul ruso-romano-turc din anii 1877 78, cand eroismul mi-
cei Romanii dovedea lumii c neamul romanesc este un factor, de
care trebue sa se Una seama, iar pe de alta parte premiul acordat

www.dacoromanica.ro
 167

in 1878, la Montpellier, marelui poet Vasile Alexandri pentru

CiIntecul gintei latine", cea mai frumoas poesie din toate cate
s'au prezentat la concurs din partea marilor poeti ai tuturor na-
tiunilor de origine latin, cinste mare, care sporea prestigiul po-
porului roman, apoi atacurile din ce in ce mai indraznete ale gu-
vernelor ungure$ti impotriva $coalelor i bisericelor romane$ti, au
avut darul sa destepte in sfarsit pe fratii no$tri din Ardeal $i sa-i
scoata din apatia $i lancezeala, in care cazuse o multime de car-
turari romani, dintre cari unii, spre a se putea ferici", intrasera
in apele guvernelor ungure$ti, iar altii cei mai multi luaser
toiagul pribegiei $i trecusera in Romania, cea atat de mult hulita
azi de Vaida, Mania i odioasa lor presa dela Cluj.
Aceasta reculegere a fost urmata in vara anului 1881 (Maiu 12)
de tinerea unei impunatoare conferinte nationale, la Sibiu, cand
s'au pus bazele infiintarii partidului national roman si s'a stabilit
programul sau politic.
Raportorul conferintei, Vincentiu Babe,s, constata in lunga sa
expunere ca dupa natura sa pacinica, Romanul nici-odat n'a
dat dovezi de necredinta fata de tron $i tara i totu$i el este eel
mai vartos prigonit $i pedepsit pentru nemultumirea sa", apoi ca
nirceni nu va fi surprins, dac Romanii, conform simtului $i do-
rintei lor nationale i patriotice, afla sosit timpul ca faca da-
toria, manifestndu-se in fata lumii, prin toata tinuta lor si fata
de alegeri, ca adevdra(i patrioti, sinceramente devotati tronului
si aspiratori la fril(ietate si solidan/ate ca toate popoarele patriei
mai vrtos Cu natiunea maghiar, cea de o soarte co
noi..." 1).
Raportorul V. Babes, vorbind $i de Romania, spune c marii $i
ilutrii patrioti Ion C. Brdtianu $i C. A. Rosetti, sub guvernul
lui Lascar Catargiu dela 1870, negasind nici un colegiu electo-
ral, care sa-i poata alege, printul Carol I fcu apel la Ion Brdtianu
sa intre in actiune, cci tara avea urgenta nevoe de dansul. I. Brd-
liana i-a raspuns ea nu poate, deoarece alegerile nu sunt libere.
Atunci Domnitorul '1-a asigurat cu cuvintele: Voesc ,si voiu
lace ca alegerile sil fie libere!".
Urmarea a fost c alegerile s'au facut intriadevar libere 0
Brdtianu cu partida nationala veni la putere. Armata romana

I) Vezi Cartea de aril', de T. V. Pacatiand, vol. VII, pag. 17 si 23.

www.dacoromanica.ro
I 68

trecu Dunarea si se acopen i de glorie, iar diplomatii. Romaniei fa

cura ca elemental roman dela Dalian sa fie recunoscut de Europa
ca o necesitate a echilibrului european. Regata! Romaniei se inalta.
mandru pe orizontul statelor in rang si wiz& zicea Vincentiu
Babe, ca sa ilustreze, prin comparatie, chipul salbatec cum se
faceau alegerile in Ungaria.
Pcat ca regretatul Vicentiu Babe $ s'a dus de mult dintre noi,
caci ar fi avut tristul prilej sa constate la ce grad de perfectiune a
dus sistemul electoral din Ungaria pe tot intinsul Romaniei /AWL
in anul 1930, chiar un fiu al Ardealului, Alex. V aida, sanguinarul
ministru de interne din faimosul guvern al d-lui Maniu, gra-
tie caruia zeci de morti au cazut victime nevinovate ale sistemului
electoral unguresc, practicat cu data cinism in a/egerile judetene si
comunale din primavara anului 1930.
In rezolutiunea votata la Sibiu se recunoaste pentru Romanii
din Transilvania necesitatea de rezistenta pasiva fata de legisla-
tiunea din Budapesta 0 de alegeri, iar pentru Romanil din par-
tile ungurene se recunoaste oportunitatea de a participa la alegeri
si la dieta".
In alegerile parlamentare facute in vara anului 1881 au fost
alesi 9 deputati romani, dar cu program national numai until sin-
gur, generalul Traian Doda din Caransebe$, pe cand toti ceilalti
au fost alesi ca guvernatnentali, deci Cu ajutorul guvernului. Co-
ruptia guvernamentala incepuse sa castige larg i intristator te-
ren printre intelectualii ardeleni.
In a doua conferinta national& tinuta tot la Sibiu, in ziva de
1 Iunie 1884, 'i-se face cinste si Romaniei de a S2 vorbi mai pe
larg de politica ei. Inteadevar, acelasi raportor ca si in 1881,
Vincentin Babe, dupa-ce protesteaza c guvernul lui Tisza Kal-
man a atatat presa ovreiasca ca sa faca greutati Romaniei in
chestia Dunarei, spune:
Romanii, fratii no$tri din Romania, cunosc situatiunea noastra
Parte bine, dar cunosc $i situatiunea Europei. Ei da, gata sunt,
ca i noi, a da mana cu Maghiarii, insd numai cu noi impreand,.
nici-odald in contra noastra, spre intgrirea lanfuritor noastre.
5i dacd unit diplomafi ai lor, in vre-un moment de grea in-
cercare, ar incheia o alianta ca Austro-Ungaria ftira a tine seama
de noi, opinia publica din Romania 'i-ar desavua...

www.dacoromanica.ro
 169

Adevarul este al guvernal Romaiei, chiar $1 in grelele impre-

-jurari de azi, ar dori sit ne $tie multumifi $i nu-i place sit ne aucla
nenutlfumiti, cad $tie bine ca pe cat timp not vom fi nemuljundfi,
J114 poate fi vorba de o sincera $i realii bail in(elegere Mire am-
bete state vecine 1).
Pasivitatea, hotarita din non in conferinta dela Sibiu, a fost de
asta-data urmata de toti Romanii din Ardeal, partidul national pu-
nand candidati in alegerile din vara anului 1884 numai in Ungaria
si Banat. Dar n'au putut strabate in Camera .dect urmatorii trei
candidati: generalul T. Doda la Caransebe$, Petra Tattia la
Baia-de-Cri$ i Vicentiu Babe$ la Sasca Montana'. In schimb s'au
inai ales 9 Romani, insa toti cu program guvernamental.
In vederea nouilor alegeri parlamentare din anul 1887, s'a tinut
/a Sibiu, in luna Maiu, a treia conferinta national& in care din
non s'a hotarit de partidul national-roman mentinerea pasivitatii
fat de tendintele de ntipastuire si prigonire nationala, din ce in
ce mai pronuntata, din partea Ungurilor. La alegerile, care au avut
loc, a esit invingtor numai generalul T. Doda fata cu alti 7 Ro-
mani alesi ca guvernamentali.
In Octombrie 1890 partidul national-roman a convocat o noua
-conferinta. nationala la Sibiu. In raportul catre conferinta, citit de
inimosul si mult regretatul luptator parintele dr. Vasile Lucaciu,
se caracteriza cu urmatoarele lapidare cuvinte politics guvernelor
-unguresti:
Ce fel de monstruos patriotism este acela, care vine sit cearit
ziela noi astazi, dupa o existenfit pe acest partial de 18 veacuri,
pline de glorie $i de durere pentru nea/nul nostru, aim ni-se cere
acam, in veacul al 19-lea, in epoca de$teptarii generate a tuturor
popoarelor, sa ne jertfim armonioasa limbd a Romei strabune,
cultura noastra nationald, sfintele noastre tradifluni, suvenirul
dulce al parintilor $i strabunilor no$tri, cari au udat Matti glia
de sub picioarele noastre ca sage de eroi $1 ca lacrimi de durere,
sa jertfint individualitalea noastra na(ionald pe altarul infectat al
unui $ovinism $1 de dragul unei utopill?" 2).
Presedintele conferintei, batranul Vincen(iu Babe, care era si
(le asta-data raportorul comisiunei de 30, a propus si conferinta a

Vezi Cartea de asir", vol. VII, pag. 187 si 188.

Vez! Cartea de asir", de T. V. Pded(ianu, vol. VII, pag. 409.

www.dacoromanica.ro
170

aprobat ca partidul national sa. mentina intact programul dela

1881, 1884 si 1887, iar ca raspuns la afirmarile Ungurilor cum-ca
nu exista spirit national intre Romanii din Ungaria si Ardeal, care
ar fi importat din Romania prin emisari si bani, conferinta declara
solemn in al douilea punct al rezolutiei sale:
Suntem ne simtim membri ai marei familii romne de 11
milioane si, ca membri ai ei, indent la desvoltarea materialit si
culturalti a Romaimei, tindem la scutirea newt/alai nostru de
toate influen(ele striline. Cu Mate acestea, negeim in mod solemn
c avem tendinte politice daco-rondine, caci noi tinem a apar-
tine monarchiei austro-ungare i suntem supusi credinciosi ai co-
roanei de Habsburg"1).
La inceputul anului 1892 s'a tinut, tot la Sibiu, a cincea confe-
rinta a partidului national roman. In aceasta adunare s a hot,arit
mergerea farti amanare la imptiratul cu un memorand, in care sa
se cuprinda toate plangerile Romanilor din statul ungar fata cu
precara situatie politica ce li-se creiase.
Alex. Mocsonyi i partizanii Mi au fost in contra ideii de a se
prezenta imparatului west memorand, care nu va da nici un rezul-
tat practic. In acest caz nu le-ar ramane Romanilor deca o
singura cale: revolutia. Totui el a declarat ca se va supune
votului majoritatii, dar refuza de a lua parte activa la
executare.
Cum se stif, memorandul a fost redactat si in ziva de 28 Maiu
1892 o delegatiune de fruntasi romani, in cap cu d-ml Ion Ra(iu,
a sosit la Viena, spre a solicita o audienta si a-I prezenta impa-
ratului Francisc losif I. Rezultatul se cunoaste: el a fost cel pre-
zis de inteleptul barbat Alex. Mocsonyi. Impratul, la cererea gu-
vernului unguresc, n'a primit in audienta delegatiunea. Ea a fost
nevoita sa predea memoriul intr'un plic sigilat baronului Bra.un,
seful cancelariei imperiale, care, la randul sau, l'a trimis nedesfa-
cut si necitit guvernului din Budapesta. Acesta, ajuns in posesia
memorandului, a procedat struitor la represiune. Cei 14 membri ai
comitetului national au fost dati in judecata curtii cu jurati din
Cluj, care, in ziva de 25 Maiu 1894, 'i-a condamnat pe toti la un
loc la 31 de ani temnita.

1) Idem, pag. 423.

www.dacoromanica.ro
 171

Azi intregul dosar al acestei celebre afaceri se ea in posesia

ministerului nostru de interne, cunoscut sub dosarul No. 300, fiind
adus pe chesoanele armatei romane desrobitoare, care ocupase
Budapesta in vara anului 1919 1).
In 20 Iunie 1894, guvernul unguresc a disolvat partidul national,
declarand existenta i activitatea lui ca ilegale.
In 10 August 1895 s'a tinut la Badapesta congresul nationa-
litatilor romana, sarba 5i slovac, cu care prilej s'a incheiat alianta
.acestor nationalitti, promitandu-5i ajutor reciproc in lupta lor de
tlesrobire nationala.
La alegerile parlamentare din toamna anului 1896, partidul na-
-tional-roman n'a pus nici un candidat, struind in pasivitate. Au
fost in sChimb ale5i 7 Romani cu program guvernamental i alti
2 (dr. N. 5erban i dr. P. Mihalyi) ca facand parte din partidul
national al contelui A. Apponyi. -

In vederea alegerilor din toamna anului 1901, comitetul parti-

dului national, intrunindu-se la Cluj (5 Septembrie 1901), a adre-
sat un ultim apel catre toti alegatorii romani ca s pastreze pasi-
vitatea, care nu peste mult ins a fost abandonan, pentru a reveni
la politica de activitate.
In aceste alegeri au fost ale5i iar 7 deputati romani cu program
guvernamental 5i alti 2 din partidul contelui Apponyi.
In vara anului 1903, advocatul dr. Aurel Vlad din Oriistie rupe
cel dinniu cu politica dz pasivitate 5i i5i pune candidatura, ca
membru al partidului national, in cercul Dobrei (jud. Hunedoara),
declarand insa alegatorilor ca abandoneaza din programul parti-
dului, stabilit la 1881, punctul prim, adic cel referitor la auto-
nomia Ardealului i punctul 9, referitor la ches/la dualismului.
D-rul Vlad a e5it victorios impotriva candidatului guvernamental,
care era Sdpbiz Siindor, frate cu d. Richard Siipkz, direetorul
bancei Marmorosch, Blank din BucureA i actual senator de Tar-
nava Mare in Parlamentul cu demisiile in alb al d-lor Mania 5i
Alex. Vaida.
PARASIREA POLITICE! DE PASIVITATE

La 10 Ianuarie 1905 o noua conferinta nationalk tinuta la

Sibiu, spre a discuta asupra situatiei politice 5i a nouilor alegeri
1) Vez! Generatia Unirii" No. 7 din Iulie 1929, areicol scris de d..
O. Tataresca, fost subsecretar de stat la interne.

www.dacoromanica.ro
172

ce bdteau la u0, aduce hotdrirea, acoentwind ca partidul national-

roman tine intreg 5.1 neatins in valoare programul national dela
1881, dar simte neoesitatea de a-1 intregi, iar luptele viitoare le
pune pe terenul activitdri parlamentare. Decreteazd deci abando-
narea politicei de pasivitate $i intrarea in activitate pe intreaga
linie".
In noul comitet executiv al partidului, ales cu aceastii ocazie, fi-
gurau urmAtoarele persoane: George Pop de Beise$ti, presedinte,..
dr. Vasile Lucaciu, dr. Alex. Vaida, dr. Teodor Mihali, dr. loan
Suciu, dr. Nicolae Conua, dr. Aurel Lazar, dr. Aurel Cosma,, dr_
lsidor Pop, dr. Victor Bontescu, dr. loan 5enchea, dr. Victor Oni-
pr, Nicolae van, dr. te fan C. Pop i Virgil Tomici, adicd 7
uniti" $i 7 ortodoxi. Dup proportia nurneric, numrul membrilor
ortodoxi trebuia s fie mai mare i anume 2 treimi fatd de 1
treime. Dar mai trziu $i aceastd paritate a fost intrecutd in favoa-
rea unitilor". Intrarea lui Vaida in. comitet, urmatd in curnd
de intrarea lui Julia Mania, a fost semnalul acestei incAlcri con-
fesionale.
La alegerile parlamentare din iarna anului 1905 au fast alesi
-urmtorii 8 deputati romani, membri ai partidului national: dr. N.
Coma, Vasile Damian, dr. Teodor Mihali, dr. Aurel Novae, dr.
te fan C. Pop, Ion Rusu 5irianu, dr. loan Suciu i dr. Aurel Vlad.
Acest Parlament, neputnd lucra din cauza opozitiei numaroase
inver$unate a partidului kossuthist, a fost disolvat prin decret
regal in ziva de 17 Februarie 1906 de cdtre guvernul coalitiei de
sub pre$identia lui Wekerle Scindor.
La alegerile facute in primdvara anului 1906 au fost alesi urma-
torii 15 deputati romdni, membri ai partidului national: Vasile-
Goldi, V. Damian, dr. luliu Maniu (in cercul Vin(ul-de-/os, jud.
Alba), dr. Teodor Mikali, dr. Aurel Novae, dr. Nicolae Oncu, dr_
5telan Petrovici, dr. 5tefan C. Pop, dr. George Popovici, dr. loan
Sucia, dr. Nicolae 5erban, dr. Alex. Vaida (in cercullui,
jud. Alba) dr. Aurel Vlad i Coriolan Brediceanu, care a fost ales
in 2 cercuri (Ora vira i Boca-Montanii), iar ceva mai trziu, la
o alegere partial& dr. Vasile Lucaciu in cercul electoral al Beim-

Mara' de deputatii ale$i pe baza programului partidului national-

romn, au mai fost alei incd 3 Romni, apartinnd partidului con-

www.dacoromanica.ro
 173

stitutional de sub sefia contelui Andrssy Gyula si anume I. Ciocan

(Nasiiud ), C. Burdea ( Car ansebe) si P. Mihlyi ( Mar amures ) .
In cercul Oravitei, uncle fusese ales regreta tul C. Brediceana, a
candidat la noua alegere batranul O. Pop de Blise#i, in 1908.
Energicul manifest electoral pentru sustinerea acestei candidaturi a
fost tiprit in atelierele ziarului Adeviirul", al carui redactor eram,
de teama politiei unguresti de a nu dibui tipografia si deci insce-
narea unui proces de pres. Ducerea manifestelor la Timipara
mi-a fost mie incredintata si cu toate ea eram proscris in Ungaria
din cauza activittii mele 2 iaristice si a situatiei militare, am
indeplinit-o cu curaj si succes. Manifestele le-am predat regretatului
advocat timisorean dr. George Adam, care era insarcinat cu di-
stribuirea lor. Lupta electoral dela Oravita a fost de asatdata
crancenii. Batrnul G. Pop de 1311..seA a fost invins de romanua
renegat d. I. Siegescu din partidul contelui Andrcissy.
In sedinta Camerei din 20 Maiu 1906, d. luliu Maniu a luat cu-
vantul, precizand punctul de vedere al partidului national-roman
fata de guvernul unguresc. Din acest moment, d. luliu Maniu poza
in seful partidului national si fara sa fi fost desemnat de toate or-
ganizatiile provinciale decat numai de conclavul secret dela
Blaj a fost considerat ca atare pana a doua zi dupa marea adu-
nare nationala dela Alba Julia (1 Decembrie 1918), in care s'a
votat unirea Ardealului cu vechiul regat, si cand d. Mania a fost
ales, tot gratie acestui conclav, presedinte al consiliului dirigent,
spre marea nemultumire a intelectualilor ortodoxi, cari spuneau
si cu drept cuvant ca dupa doi sefi uniti (dr. Ion Ratiu i G.
Pop de BfiseA) trebuia s vin randul la sefie unui ortodox. Uni-
tii" fiind insa mai solidan i si mai disciplinati deoat ortodoxii,
cei dintaiu au reusit sa-si impuna si de asta-data la conducerea
parlidului national pe unul de al lor: un fiu al Blajalui, care sa fie
In primul rand unit" convins si numai in al douilea rand roma.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.

INTRAREA D-LOR IULIU MANIU 1 ALEX. VAIDA

IN ARENA POLITICA *I TRANSFORMAREA
DINASTICISMULUI MODERAT IN DINASTICISM
SLUGARNIC

De-odata cu alegerea ca deputati, in 1906, a d-lor Alex. Vaida

(la Ighia) i lalia Muda (la Vintul-de-jos) si intrarea lor in val-
toarea politica a statului ungar, fapt care a provocat atunci o ade-
varata insufletire printre Romani, pentru-ca multi asteptau mari re-
zultate de pe urma nouei politici activiste, incepe o noua era in Po-
'Mica fratilor nostri din Ardeal. Cei 15 deputati nationalisti, cari
putusera patrunde atunci in Parlamentul unguresc, fceau inteade-
val. o serioas opozitie guvernului coalitiei kossuthisto-appongi-
ste, producandu-i mult sange ru, mai ales ca era singurul partid
de opozitie din Camera si cuvntul lui impresiona massele.
Rezultatul acestei opozitii violente a fost ins ca la alegerile din
primavara anului 1910, facute de guvernul contelui Khuen Hder-
vary, numit homo regias", n'au reusit s'a intre in noua Camera
dect 5 deputati romani nationalisti, printre cari si Alex. Vaida,
ales de asta-data in cercul Arpa,sului-de-/os (jud. Fgras). luliu
Mutila czuse in cercul Vintului-de-fos (jud. Alba).

SERVILISMUL ANCESTRAL IN POLITICA ARDELEANA

Dei putini la numar, oei 5 deputati, fiind reprezentantii unei

generatiuni tinere mai active si mai energice, totusi poporul roman
din Ardeal astepta acum din partea lor sa dea un nou ritm, ma,i,
plin de viat si mai demn, politicei romanesti, care sA nu se mai

www.dacoromanica.ro
 175

adape din servilismul mosilor si parintilor nostri", descris atat

de plastic, inca la 1877, de luminatul profesor a1 liceului roman or-
todox din Brapv, regretatul dr. loan A. Lapedatu, tatl d-lor Ion
i Alex. Lapedatu, ambii fosti ministri cu vadita autoritate morala
in Romania Mare.
Intr'adevar, ryrofesorul dr. loan A. Lapedatzt, inainte de a in-
chide ochii spre vecinica odihrea, la Brapv (25 Martie 1878),
intr'o brosura, tiprita in 1877 si intitulat Asupra situatiei",
intr'un capitol despre servilismul Romanilor (pag. 134-154), da
urmasilor si urmatoarele pretioase lectiuni de demnitate national:
Mo,sii $i no$tri, zice el, au trebult sd fie servilid Agt era
ca mo,sii no,stri cei neluminafi, cel striviti de iobdgie $i tufi de exe-
cutorii legei...
... Dar cum e ca noi, cei lumina(i, cei pricopsiti?
Ifi vine sii-ti snutlgi panu!. de ciudd Mud vezi servilismul btintuind
intre acei fu i al natitutei, cari ar ji trebuit sd albd ideie despre
demnitate, despre onoare, despre voint. La noi se pare cd oamenii zi$i
cu carte nu cauta decal sd-$i arate slabiciunile cele mai josnice. Ce
lucru de jale! Ori ande student chenzafi a ne riiitica vocea, noi lilt tim
deaf de cdcialiri.
... La noi vei gsi crturari de aceia, cari pentru cel mai mic folos
personal se supun sclviei de bun voie. De aici uneltele tuturor gtt-
vernelor, de aici favorifii strdinului, de aici trdatorii cauzelor nafionale...
... E un adevdrat scandal, citad vede cineva cat de pu fin stiu zi,sii
cdrturari sa prefitiascif limba noastrif romcineascd. Ceea ce te scarbeyte,
este sd vezi zi,si Romani, vorbind 'Mere ei "id limbd straind. Ba de multe
ori acesti inconstienti i dau mdna cu strinii si Ti ajuti sd-si bati
joc de noi si ale noastre. Servilismul nadrdgarilor i$i are originen in
educafia, pe care au primit-o in $coalele straine...
Efectul ce l-a produs $llinta asupra acestor tuldragari a fost mai
mult de a orbi, deed t de a lumina. Stiinfa ,si cultura au fostipentru ace$ti
zi,si cdrturari o perinii, pe care dorm cu ttepasare de datoria ce au
fajd de neam.
aceastd $coaiii a slugarniciei a introdus pretutindeni ticloasa
datind a tdrarei i aciulirei, a Ingenunchierei si a sugrumat in germen
.orice pornire nobild...
Servilismul roade ca un vierme neadormit in pieptul nafiunei
Dacli nu ne vom sili sii-I stiirpim, ne va indbu,si, acoperin-
du-ne in rugne"...
Astfel biciuia, acwn 53 de ani, spiritul inaltat al profesoruhl
brasovean politica de ingenunchiere si de caciulire dinastica a fra-

www.dacoromanica.ro
176

tilor din Ardeal. El se ridka impotriva slugarnicki nadragarilor,

cari, ajunsi dorruir, multi dintre ei ascundeau in sufletul lor o
mare doza de lasitate. Aceasta dureroasa si descurajatoare stare
de lucruri, in loc sa plarda din intensitate, s'a accentuat din ne-
norocire si mai mult de-odata cu venirea la conducere a nouilor
activistr: Julia Mania, Alex. Vaida, Aurel Vlad etc.
Capul tuturor relelor i umilintelor a fost in special impulzivul
Alex. Vaid.a, care de p'atunci avea o mare putere de dominatiune
asupra lui Julia Mania, reprezentantul canonicilor blajeni. DPrnic
de mrire, mistuit de arivism i cu o tara atavica, in care 0. sngele
unguresc isi avea rostul sau cad bunica-sa dinspre mam era
unguroaica veritabila, nascut Gydrlds Alex. Vaida se las re-
pede cucerit, deja Inca in 1907, de farmecul laboratoriului" ar-
chiducelui Francisc Ferdinand.
Acesta, ca mostenitor al tronului habsburgic, era in cautarea unei
noti puteri dttoare de viata in arterele subredei monarchii austro-
ungare, a carei mostenire o astepta din zi in zi i pe care o vedea
dus spre prpastie de batranul imparat Francisc losif I. Leacul
miraculos, dupa conceptia nefericitului archiduce, consista in fe-
deralizarea popoarelor din imperiu, combinatie indrazneata, in care
asigura el si naivii credeau s'ar fi rezervat si Romanilor un
rol important.
In west scop, archiducele-mostenitor de tron incepe sa se in-
conjure de o multime de elemente cu idei noui, care bateau in
struna planurilor sale. In anul 1907 ajunge si Alex. Vaida membru
activ in acest laboratoriu de idei al aceluia, care spera sa fie intr'o
zl impratul Austro-Ungariei. Istoricul parvenirii d-lui Vaida in
acest laboratoriu de nepregatire, de spionagiu, de dibuiala si de
nervozitate, cititorul 11 va OM intr'un memoriu, scris chiar de el
insusi si care constitue una din cele mai unte pagini ale vietii sale
politice.

ALEX. VAIDA RUPE, DE DRAGUL HABSBURGILOR. COMUNITATEA

DE INTERESE CU REGATUL ROMANIEI

Din aceasta clipa, dinasticismul traditional al Romanilor ardelent

nu mai purta timbrul moderatiunii intelepte a batranilor dela con-
ducerea de pana atunci a partidului national. El se transform,
gratie temperamentului impulziv al lui Vaida i tacerii lui Mania,

www.dacoromanica.ro
 177

care 11 aproba impingea inainte, intr'un dinasticism slugarniC

menit, in capul lor de slugi plecate, sa asigure perpetuarea dom-
niei dinastiei habsburgice asupra Ardealului. Din acest moment,
toate discursurile rostite de Vaida i Mani7 atAt in Parlamentul din
Budapesta, cat si in intrunirile publice, sunt lipsite de orizontul
intereselor marei familii roinne de 11 milioane, czre trebue sa
tind la desvoltarea materiaM $i culturald a Romanimei ci la scu-
lirea neamului nostril de Mate influenfele stredne", cum se exprima
att de luminos batranul Vincenfiu Babec in 1890, in conferinta
nationala tinuta la Sibiu, deci cu 17 ani mai inainte de aparitia lui
Vaida i Mania in viata politica.
In 1907, noua directie a politicei ardelene nu permitea nici macar
o strafulgerare poetica' cu privire la interesele marei ro-
mane de 11 milioane", spre a nu supara laboratoriul archiducal
Viena, al carui ordin era: opozitie crancenA impotriva guvernalui
din Budapesta i supunere neconditionat intereselor dinastiei de
Habsburg, care erau limitate la stricta menajare a acestora si deci
cu totul contrarii intereselor marei familii romane si ale dinastiei
Roma n ie.i.
Ei bine, precum vom vedea dintfun gray document, care este
sensationalul memoriu al d-lui Vaida, acest om s'a dedicat din tot
sufletul acestei politice anti-romanesti, atat inainte cat si in timpuI
rasbolului european. Visul lui de aur era sa contribue, pe ori ce cal,
la impacarea Romanilor cu Ungurii contelui Tisza, pentru-ca astfel
sa fie silita Romania sa intre in rsboiu cot la cot cu Austro-Un-
gana cu ajutorul ostasilor romani s salveze dela peke dinastia
H absb urg il or.
Politica aceasta odioasa a fost urmarita de Vaida cu o pasiurte
diabolic chiar i dupa intrarea Romaniei in rasboiu alaturi de ma-
ru sAi aliati. S'a vazut atunci fenomentd profund dureros: Cu toate
cal Romania plecase hotarit la rsboiu pentru desrobirea Ardea-
lului, Vaida rmnea si mai departe, ireductibil si incaptinat, in
credinta lui, uitand, dei murise protectorul sAu archiducele Fran-
cisc Ferdinand, ca o natiune este o comunitate de iubire, de inte.
rese mari i de viat, o necesara si sfanta solidaritate organica
cA cel care se rupe din aceasta solidaritate, se face vinovat de ru-,
perea comunitatii de iubire, devine schismatic, apostat l termina
pain a fi trdator.
1. Rusu Abrudeanu 12

www.dacoromanica.ro
178

Alex. Vaida n'a voit nici-odata sa inteleaga ca viata RomAnilor

de pretutindeni, ori-cAt de deosebit, era menit sa aib acela.si
viitor, rezmat pe desvoltarea culturei romnesti si pe solidaritatea
nationalk c soarta acestei culturi si putinta acestei solidaritAti
trebuiau hotArite la Bueure,Fti, fiind-ca aici era steagul, puterea
grosul armatei. Bucure,siii nu cereau Ardealului decat sprijinul sala
moral, pe care Vaida n'a consimtit sA-1 acorde decAt la spartul tAr-
gului, adicA in clipa cAnd Austro-Ungaria era la pArnAnt, imposibil
de a mai reinvia, i cAnd se convinsese c e mai preferabil si mai
profitabil s ja si el parte la banchetul RomAniei Mari decAt sa
guste din coliva Austro-Ungariei muribunde.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.

ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI AL. VAIDA

iN CAMERA DIN BUDAPESTA
Pentru-ca cititorul sa-si poat face o idee cat mai exacta des-
spre structura sufleteasca a Herostratului Alex. Vaida, despre se-
riozitatea si tria convingerilor sale in politica romaneasca, ca $i
-despre arivismul si lasitatea, de care a dat dovad, voiu face o
scurta incursie prin desbaterile Parlamentului unguresc, spre a
ilustra cum s'a comportat marele patriot" in fata tigrilor" dela
Badapesta, cari, dupa propria-i marturisire, facut in Camera Ro-
rnaniei Mari, in anul 1921, nu se pot asemui cu plosnitele" dela
Bucaresti.

PRIMELE DEBUTURI IN CAMERA UNGUREASCA

Abia ales deputat-41ex. Vaida voia cu ori-ce pret sa se mani-

feste. Deja in $edinta Camerei dela 30 Mai 1906, Vaida in-
terpeleaza guvernul in chestia abuzurilor svdrsite la alegerik de
deputati din Cehal Sil vaniei, Somalia Mare i Ceirtisii.u. Primul de-
but a fost promittor. CurAnd dupa aceea, in sedinta dela 5 Iunie
1906, a luat cuvdntul la proiectul contingentului de recruti pe anul
1905. In discursul rostit cu aceast ocazie, tanrul orator s'a $i
.grabit s-si arate simpatiile sale pentru Viena i totodat s dea
si dovada felului sau de oratorie vulgar si lipsita de eleganta, de
care nu s'a desbrat nici pn azi.
Iat cdte-va fraze din west discurs:
Alex. Vaida: ...Nu noi am format oastea lui Kristifffy, pentrucd s'au
aflat destui Unguri in doliu, cari sii se incumete sit faca servicii gu-
vernului sda. Polliei si ardtati unul din/re noi, cari sd fi fcil servicii
lui Kristedfg, fie Roman, Slovac sau Sarb. Cu mdndrie pot constata di
.7ntre noi, nationalitd file nemaghiare, de acestia nu s'au gilsit, pe ciad

www.dacoromanica.ro
180

latee Unguri s'au allat destui. Si acum cu drag ati vrea sa ne-o &Vat(
noud pe Wreaks clzmer.
Voci: Afi facia totdeauna servicii Viene!!
Alex. Vaida: La aceasta intrerupere raspund ca cuvintele unui distins
politician, ministru si conducator politic al dv., cuvinte cari se potrivesc
la raporturile de azi: Se vede aid admonierea unel maul, pe care
un 'eminent poet a numit-o mana Vienei. A Mali semn nuina Viene!?
La un semn al ei, ca la lovitura facuta ca baful fermecat, s'a schimbat
pdrerea stimatei parfi de dincolo..."
Tocmai a$a s'a inamplat si azi. A Malt semn miina Vienei $i Dv. v'a(1
schimbat, lar noi, nagona'itil file nemaghiare, pe care ne-afi numit tot-
deauna slugile Vienei, naimif ii Vienel, am ramas credinrioase trecutulul
nostru, programului nostril...
Baronul Bnfly Dezs, luand cuvantul i atingand in discursuI
su chestia nationalitatilor, Alex. Vaida li raspunde in chestie per-
sonata'. Intre allele, el spune:
Alex. Vaida: Onoratd Camera! In trecut da, s'a intdmplat 61 pe
urma pro cesului natural floarea nafionalittifilor s'a contopit in nafio-
nalitatea maghiara.
Voci: In nafiunea maghiara!
Alex. Vaida: In sensul acesta e national/late maghiarli. Dar sa nu
discutam asupra cavintelor. Sa ne infelegem (Ilaritate). aristocratia
D-v. din Ardeal este malt sdnge romdnesc. In ardslocrafia din Ungaria
de nord e malt stinge slovac, lar in parfile de sud ale Ungarlei sdnge
sarbesc $i apoi in intreaga aristocrafie sdnge german. Daca s'ar putea
aneiza sdngele aristocrafiei Dv., oare cdte procente de sciage maghiar
s'ar ajla? (Mi$care. Ilaritate).
Contele Battyinyi Tivadar: Dar d-ta cdt sdnge romdnesc ai?
Aceasta intrerupere a nobilului conte a ramas fart raspuns din
partea d-lui Vaida, care, cum am mai spus si in alta parte, are In
vinele sale si sange unguresc prin bunica-sa, care era maghiara,
cu ntunele Gyrirfas. Tot fara raspuns a Minas si urmtoarea apos-
trofti aruncata in fata d-lui Vaida de catre deputatul ungur So-
mogyi (in sedinta Camerei dala 9 fitlie 1906): lar d-(a esti
de origine ungur $i te-ai valachizal!"
Este interesant de amintit cum a formulat d. Vaida in aceeasi
sedinta a Camerei, cu ocazia discutiei la mesagiul tronului, progra-
mul partidului national-roman. Rita partea referitoare din discursul

Alex. Vaida: Onorata Cameral Programul nostru e de data veche. El

a Yost admirabil exprimat de un poet ardelean al nostril, iar daca dv.
nu cunoa,ste(i pro gramul nostril, dug dovadd ca nu cunoasteti nici lile-

www.dacoromanica.ro
 181

ratura noasird, nici lucrarile noastre culturale, caci algal ati cunoa,ste
poezia, pe care iubilul si talentatul nostru poet Octavian Goga, ale carul
poezii sunt multe traduse si in ungure,ste, a scris-o precum urmeaza
(cueste romaneste):
Avem un vis neimplinit
Copil al sulerintii,
De dorul lui ne-au raposat
5i most' si parin(ii!
Voci: unguteste!
Alex. Vaida: Acesta este, onoratd Camera, programul Romanimeil
Frii indoial este profund intristtor de a constata al blagoslo-
vita Romnie Mare a putut s accepte, fr a reactiona, de a avea,
in dou rnduri, la conducerea ei pe agentul biuroului de informatii
al archiducelui Francisc Ferdinand, iar talentatul autor al formu-
lei programului partidului national romn, cu fruntea incins de
laud, s priveasc jalnic cum d. Vaida ofensa 5i destrma sufletul
Orel intregite impotriva vointei sale.
Ce duh ru, ce pedeaps a unor milenare pacate a putut apsa
peste grumazii acestui neam, cu sufletul att de bun, att de ier-
ttor?
Cum a putut tolera aceast tara s fie guvernata de Vaida, care
in sedinta Camerei ungare dela 5 Februarie 1907, Cu prilejul dis-
cutiei contingentului de recruti, proclama ritos:
Imparatul i steagul negru-galben sunt lucruri sfinte pentru poporul
roman. Este sfant printre Romani numele Imparatului losif i al MI-
pratesei Maria Tereza, pentru-cft pentru Romani nimeni nu a fcut atata
cat au fcut acestia".
Gt neadevar 5i cat slugarnicie din. partea lui Alex. Vaida in
1907, ajuns totusi in 1919 prim-ministru al Romniei Mark, iar in
1928 ministru de interne 5i calhu al invalizilor in 11 Aprilie 1930t

UN SCANDAL INUTIL PROVOCAT DE VAIDA IN CAMERA

UNGUREASCA

In sedinta Camerei dela 8 Aprilie 1907, Alex. Vaida a tinut s'

se ilustreze, rostind un mare discurs la discutia proiectului de lege
asupra invtmntului primar confesional. Cu aceast ocazie ma-
tadorul ardelean a fcut gresala copilreascA de a debita fr ta-
lent un noian de insulte la adresa Ungurilor, in mod cu totul inu-

www.dacoromanica.ro
182

til i lipsit de tact, paralizand prin nesocotita sa cuvantare pentru

o indelungata vreme actiunea parlamentara a deputatilor romani.
Pentru a invedera caracterul impulsiv, brutal si tot-odata si la-
sitatea oratorului, voiu istorisi exact cum a izbucnit scandalul si
chipul lamentabil cum s'a terminat. La sfarsitul extrem de lungului
sau discurs, in care a combatut cu o multime de argumente pro-
iectul guvernului, Vaida face o paralela intre poezia poetului ungur
(J)04 lozsef, intitulata A moknyok=Mocanii", i parodia in
romaneste a acestei poezii, intitulat A magyarok=Ungarii", ti-
cluita ad-hoc de orator, iar dupa unii de fratele sail loan Vaida.
Poezia ungureasca aducea grozave injurii poporului roman prin cu-
vinte josnice i triviale, lar parodia ei in romaneste se razbuna in
aceeasi masura pe poporul maghiar.
Greseala lui Vaida a fost ca strofele din poezia ungureasca le-a
citit cu voce tare, pe cand cele din parodia romaneasca foarte
incet, incat abia putea fi auzit de stenografi si de presedinte. Mai
mult Inca: multe strofe din parodia romaneasc nici n'au fost ci-
tite de orator, fie chiar incet, i totusi el le-a dat stenografilor,
spre a fi repreduse in desbaterile Camerii. La un moment dat, pre-
sedintele intervine astfel:
Presedintele: SA ma scuzati, dar ceeace spuneti dv. nu este de loc
in legatura eu proiectul in discutie si nici nu poate fi ceva interesant,
deoarece cititi cu o vooe atilt de laba, incat nimeni nu va aude. Ficeasta
este o pasiune a dv.de a ocupa timpul Camerei, ceace nu va pot permite.
VA rog a continua cuviintarea obiectiv. Eu va ascult cu rabdare.
Alex. Vaida: Am terminat Nu cuviintarea, ci poezia 1).
A doua zi au aparut in desbaterile publicate in Monitoral Ca-
nzerei" atat poezia ungureasca. a lui Gydrfly, cat si parodia ei porn&
neasc, ceeea-ce a provocat o mare surprindere si indignare, fi-
id-ca nu fuseser citite in auzul stenografilor, al presedintelui
al deputatilor, cari, fiind sovinisti turbati, ar fi reactionat imediat
in mod energic.
In sedinta dela 9 Aprilie, presedintele Camerei a luat cuvantul
in contra publicarii in Monitor", spunand urtnatoarele:
Presedintele: Onorata Camera! D. deputat Alex. Vaida a Matt in
cuvantarea sa de eri mai multe citatiuni. Cu toate continuele observatii
ale presedintelui, citatiunile au fost rostite atilt de incet, incat n'au fost
auzite tnici de presedinte, nici de d-nii deputati si nici chiar de steno-

1) Vezi Monitoral Camerei maghiare" No. 134 din 8 Morilie 1907.

www.dacoromanica.ro
 183

grafi. In desbaterile Camerei din 8 Fiprilie a fost introdusA o poezie,

despre care se presupune ca ar fi fost cititA de d. Vaida. RceastA poezie
jicneste adAnc prestigiul Parlamentului si onoarea tarii. (Indelungate
si vil aprobari. Se aud strigAte: Trebue dati afarA trAdtorii, agitatorii
si oamenii de nimic).
IndatA ce am citit poezia, am intrebat pe seful stenografilor sa-mi
spunA in ce mod a ajuns sA fie publicatA acea poezie insultAtoare si 'mai
Cu seamA dacA au auzit stenografii continutul poeziei in chestie. Seful
stenografilor 'mi-a declarat cA nici unul dintre stenografi n'a auzit
nici un cuvAnt.
In consecintA cer Camerei sA aprobe schimbarea procesului verbal al
sedintei din ziva de 8 Amine 1907. In al doilea rAnd mi-se impune da-
toria ca pentru introducerea in mod atitt de necuviincios a poeziei, Cu
care s'a identificat d. deputat Vaida, sA procedAm fatA de d-sa conform
regulamentului Camerei. AvAnd deci in vedere cA d. Vaida a citit sau
afirmA cA a citit o poezie. care atinge prestigiul Camerei si jicneste
adAnc trecutul i prezentul istoric al poporului maghiar, ca in decursul
vorbirei ale a fost chemat la ordine si cA presedintele nu 'i-a retras
.cuvAntul, deoarece nu a auzit citatiile injurioase ale d-lui Vaida, in baza
art. 221 din regulament intreb Camera deed aprobA a-1 pedepsi cu
amendA protocolarA?
Tot In baza art. 221 din regulament, un deputat are dreptul ca, inainte
de a fi judecat, sti se apere. Rog deci pe d. deputbt Vaida (StrigAte:
Nu este aici, s'a ascuns, e las!) ca, in conformitate cu dispozitiile
regulamentului Camerei, s-si faca apararea. (Voci: Nu este prezent.
a lugit)
Penibila justificare a d-lui Vaida a avut loc in sedinta Camerei
dela 10 Aprilie in modul urmdtor:
Alex. Vaida: Onorata Camera! Inainte de toate exprim &lance mea
pArere de dui cA poeziile ,pe care le-am citit aici, au jicnit Camera. VA
rog SA ma ascultati, caci am dreptul sA mA apar. Doresc sa ma pocAiesc,
lar, daca nu merit, niA yeti condatnna.
Eu xm m'am identificat cu aceste poezii, pe care le-am desaprobat si
judecat. In cursul vorbirei mele am si spus-o. CA nu am procedat bine,
aceasta amvAzut-o dupd intelesul, care s'a dat procedurei mele, si am
rectinoscut-o incA de alalt searA, cand am luat masuri ca aceste poezii
stl nu se publice in ziarele romAnesti. Tocmai pentru aceasta am plecat
si la tipografia Rthaeneum" si am incercat tot ceeace poate un om
(ca sA nu aparA poeziile in desbaterile Camerei).
Pap ZoltAn: Nici atunci nu ai fost cavaler, precum nu esti nici
Alex. Vaida: Am fAcut tot ceeace ponte face un om. Dela 9-10 ore
noaptea am fost acolo si n'am reusit sA obtin ceeace doriam. Mi-s'a
rAspuns si natural cd depinde de seful stenografilor.

I) Vezi Monitorul Camerei maghiare", No. 135 din 9 Aprilie 1907.

www.dacoromanica.ro
184

Ugron Gabor: De presedintele Camerei...

Alex. Vaiia: ... pe care nu-1 puteam deranja la miezul noptii.
Cand eu am citit acele poezii, eram epuizat de puteri. Declar ea nu
mii identific cu cuprinsul lor. Acest gand este departe de mine si a fost
51 atunci cand le-am citit. Mai declar ca n'a fast in intentia mea nici
atunci, nici alta data, ca sa ofensez poporul maghiar, cu atat mal mult,
cu cat eu nici pe indivizi in parte jicnesc. Eu, onorata Camera,
n'am volt sa jicnesc poporul maghiar si daca dv. priviti aceasta drept
ofensa... (Mare sgomot, strigate: Se bucura ca nu-1 dam afard). VA rog
aveti ralaciare numai un minut. Intentia mea a fost bunk dar am gresit si
am ofensat, recunosc. Natural, ma voiu supune hotararei onor. Camere.
(Strigate: Pleacit Wahl! Trebue palnwit!) 1).
In ziva de 13 Aprilie 1907, comisia de verificare a proce.sului-
verbal cu privire la sedinta Camerei dela 8 Aprilie ii depune ra-
portul. Deputatul Somogyi Aladdr, raportor, istoriseste faptul cum
au fost introduse cele dou poezii pe biuroul stenografilor, spre a
fi trecute in desbateri ca niste poezii ce ar fi fost citite in Camera,
dei declaratiile deputatilor din imediata apropiere a d-lui Vaida
sunt categorice in sensul ca n'au auzit citatele in chestiune, ceea-oe
confirma de-altfel i itenografii. Propune ca cele 20 strofe din
urma, pe care d. Vaida le-a introdus in mod incorect, s fie sterse
din desbateri.
Nvay Latos, vice-presedintele Camerei, care prezida sedinta,
in care au fost citite poeziile, a facut urmatoarea declaratie:
Parerea mea ndividuala a fost si este ca d. deputat Vaida a citit
unele strofe 1 apoi partea din urma a poeziei. Partea finala a citit-o,
cad am auzit cuvantul lancu", care se alit la sfarsit. Se pare insa
ca d. deputat, cu dela sine putere, a introdus mal tarziu in desbateri
poezia intreaga. D. deputat, atunci cand pentru a doua oara 'i-am atras
atentiunea, mi-a raspuns ca a terminut Cu citirea poeziei si 'si-a con-
tinuat cuvantarea.
Din partea mea deciar, in fata intrebarii daca aceste poezii au fost
citite in intregime si daca ca atare au fost trecute in procesul-verbal al
sedintei, cum ca aceasta s'a putut intampla numai printr'o josnica intro-
ducere. Dealtfel este exclus ca aceasta p,oezie (parodia) sa fi fost cititA in
intregime si pentru faptul ca nu se poate crede ca in Parlamentul ma-
ghiar s'ar gasi un singur om, care s'o fi ascultat pana la :Irma in
pace, liniste si Were 2).
In urma acestui scandal, provocat in mod copilros si cu totul

Vezi Monitorul Camerel maghiare", No. 136 din 10 Flprilie 1907.

Vezi Monitorul Camerei magh1are", No. 138 din 13 Aprilie 1907.

www.dacoromanica.ro
 185

inutil, temperamentul impulsiv i lasitatea lui Vaida Etu fost supuse

la o grea incercare. Timp indelungat, el n'a mai'indrznit sa intre
in incinta Camerei maghiare si nici sd ja cuvantul.
Numai tarziu de tot, mancAtorul de tigri a inceput sa-si faod
aparitia, mai intaiu pe la bufet si apoi incet-incet si in sala do
sedinte. Cand mai fcea cate o interpelare, ea privea numai ches-
tiuni marunte i lipsite de important, ca s nu dea prilej la discu-
tiuni iritante. Asa odatd vajnicul opozant interpela guvernul pen-
tru lipsa de banci la o judectorie de ocial din Ardeal. Abia in
ziva de 18 Octombrie 1918, Alex. Vaida a prins iar curaj, dar
numai dupd-ce era fapt cunoscut de toata lumea ea Puterile cen-
trale au fost infrante i in.susi contele Tisza declarase, in ziva de
15 Octombrie, partizani/or si ca Ungaria a pierdut definitiv ras-
boiul. Dupd 3 zile, adicA la 18 Octombrie 1918, glasul lui Vaida
s'a inviorat din non i sigur fiind cd de asta-dat nu se expunea
nici unui pericol, s'a hotrit sd fac pe marele patriot rorrn"
sA cante prohodul scumpei i adoratei sale de pana in ajunul prd-
busirii: apostolica dinasiie a Habsburgilor.
Dar despre aceast chestiune md voiu ocupa pe larg inteun
alt capitol.

www.dacoromanica.ro
 CRPITOLUL IV.

LAB ORATORIUL" ARCHIDUCELUI

FRANCISC FERDINAND
Este stiut de toata lumea c fostul imperiu austro-ungar era un
stat hibrid, un adevrat mozaic, compus din o multime de natiuni
centrifugale, cari se sfa5iau intre ele. Atdt natiunile dominante
Nemfii in Austria 5i Maghiarii in Ungaria cat 5i natiunile
dominate, erau de fapt nemultumite 5i fie-care Cauta sa-5i scuture
jugul.
Cu putin inainte de izbucnirea rasboiului european, Pernerstor-
fer, vice-presedinte al Camerii din Viena, ludnd apdrarea Slavilor
de sud, acuzati de iredentism, putea sa exclame in aplause ge-
ner ale:
Ce li-se reprwazd acestor oameni? C vor s scape de domi-
nafiunea austriac? Bine In fries c vor! Dar cine nu vrea? V reau
eu ca Maid lumeal"
Cam in acela5i timp, L. Hartmann, profesor, om politic 5i istoric
de valoare, publica un studitt, in care demonstra ca Austria mm
nud trebue s existe".
Lumea incepuse intr'adevar s se conving cd Austro-Ungaria,
creat pe vremuri printeo necesitate istorica precisa: nevoia unel
forte, care s se impotriveascii Turciei cotropitoare, i pierdea
ratiunea de a mai fi din momentul, in care imperiul Semi-lunei
fiind la pdmnt, nu mai prezinta o primejdie pentru Europa.
Ptrunzdnd aceastd credintd in spirite, era natural ca monarchia
Habsburgilor s, se resimta in manifestdrile ei interne 5i externe,
mai ales in urma sfd5ierilor nationale. Guvernele ei aveau de in-
vins greutti insurmontabile.
Faimosul cancelar, printul C. Metternich, spusese de mult ca,
pentru a guverna Austria, singura metod este sa nu multumesti

www.dacoromanica.ro
 187

pe nimeni, Caci altfel fie-care multumit creiaza doua-zeci de ne-

multumiti.
Contele Zdrnko Adalbert Sternberg, deputat, care facuse pe vre-
muri mult sgomot in Camera vienezk spune urmtoarele intr'un vo-
lum al sail, intitulat Im Wechsel der Zeiten" (In schimbarea vre-
milor), aparut inainte de rasboiu:
Cererile pentru Inliintarea de instita(iani culturale ale Rutenilor,
ale Slavilor de sud, ale Italienilor sunt respinse. Intr'un an anume:
in 1910 Celdi au impiedicat, prin obstrugie, intemeerea universitd(ii
italiene. In 1911, Germanii, cari ca an an inainte sus(inuserd aceasta
lege, acum au Meta ei obstrugie impotrivil-i...
Cererile fiecdrai popor in parte nu sunt respinse de monarh si
de sjetnicii lui, ci de celelalte popoarc. Si asa, pro gresul cultural si
economic e fficut ca neputinfa. Dezidera tele cele mai vitale sunt judecate
numai dirt punctul de vedere national. In Ungaria elementele nema-
ghiare sunt in chip barbar asuprite, sub raportul cultural si economic.
Dad' imparatal ar saviirsi el ceeace se petrece acolo in numele Ube-
ralismului, Europa civilizatd Par pane pe aceias treaptd ca Nerone".
HOMO AUSTRIACUS"
Viata este ins teribil de complex i ofer necorttenit surprize.
Cu toate luptele dintre diversele nationalitti, se facea dela sine o
actiune de interpenetratie. Convietuirea nationalittilor n'a ramas
fra urme. Ele se influentau reciproc si se fasonau una dupa
chipul celeilalte. Cptau tot mai multe afinitati sufletesti, care se
accentuau tot mai puternic. Aceast stare de spirite a creiat cu
vremea tipul bunului tutstriac, adica homo austriacus", pe care
il descrie astfel scriitorul J. Ankwicz inteun numr din 1910 al
revistei Oesterreichische Rundschau", la care incepuse s colabo-
reze si d-rul Alex. Vaida:
Se vede si astda cum din anzestecul nationalitatilor se cristalizeazd
un tip tuistriac. Se observii cii rasele se incruci,seazd: oameni cu name
slave stau in kuntea luptelor nafionale ale Germanilor si viceversa.
Se intemeiazd o conceptie comund a lumii si o atitudine comund fati
de chestiunile practice ale vigil. Fungionarii slavi isi implinesc mi-
siunea cam la jet cu cei germani, iar acestia at total altjel der& func-
(ionarii germani din Germania".
Printre acesti buni austriaci" figurau i Romani. Primul a
fost, inc la 1880, Nicolae Duniba, mare proprietar de mosii in Ro-
mania, care ins tria la Viena, era membru in Senatul
prieten al impratului Francisc losif I, mare sprijinitor al artelor

www.dacoromanica.ro
188

vieneze, aruncand din cand in cand, din veniturile imenselor sale

domenii de pe teritoriul statului roman, cate o firimitura i socie-
tatii Romania fund" a studentilor roman', cari isi faceau studiile
In capitala Austriei.
Al douilea Roman, care a devenit bun austriac" (homo austria-
cus), a fost dr-ul Alex. Vaida, marele patriot de azi" al Rom-
niei Mari.
CUM A AJUNS ALEX. VAIDA HOMO AUSTRIACUS" ?
Archiducele Francisc Ferdinand, ajungand in 1896 mostenitor al
tronului, 'si-a dat repede seama ca chipul cum conducea batrariul
itnparat Francisc losif rinteresele imperiului, vor duce fatal in
prpastie. El avea de gaud cd, la inscaunarea sa pe tronul Habs-
burgilor, sa faca tabula rasa din intreg sistemul de guvernare a un-
chiului sau.
In vederea acestui moment, pe care il astepta intr'una, dar nu
mai sosea, caci imparatul era sanatos tun si nu vrea s auda de
moarte, archiducele Francisc Ferdinand 'si-a format incetul Cu in-
cetul un cerc de oameni devotati, cari formau asa numitul labo-
ratoriu politic" al aceluia, care spera sa fie intr'o zi imparatul
Austro-Ungariei.
Mistuit de anomalia morbida a arivismului, Alex. V aida, care, in
sedinta Camerei deputatilor din Budapesta dela 5 Februarie 1907,
proclamase ritos ca Imptiratul si steagul negru-galben sunt lucruri
sfinte pentru poporul roman", era destinat sA faca si el parte din
laboratoriul politic" al mostenitorului tronului austro-migar. Pri-
mirea in laboratoriu" a avut loc tot in luna Februarie 1907, dup
nsi declaratia lui Vaida dela inceputul unui sensational memoriu
al sait, cu care cititorul va face cunostint intr'un alt capitol.
Ziva precisa n'o spune, dar pare natural s fi fost curand dupa
proclamarea ca lucruri sfinte a imparatului si steagului negru-
galben" in Camera din Budapest'.
CINE ERAU LABORANTII LABORATORIULUI" ?
Lista, pe care o da Vaida in memoriul sti nefiind complect, o
reproduc din voluminoasa lucrare a fostului ministru maghiar de
interne Kristoffy lozsef, intitulata Magyarorszg Ktilvdriaja. Az
sszeomls u//a. PoWaal emlikek 1890-1926. Budapest, 1927".
(Calvarul Ungariei. Drumul prabusirei. Amintiri politice din anii
1890-1926).

www.dacoromanica.ro
 189

La pagina 452, sub titlul Cine au lost oamenii politici de mere-

dore ai lui Francisc Ferdinand"? fostul ministru maghiar scrie:
Referentii laboratoriutui canoscuti de mine personal all fos:
Din par/ea Austriei: contele Ottokar Czernin, baronul L. Chia-
mecky, baronul Felix Oppenheimer, politiciani, dr. Gustav Turba,
profesor universitar, dr. Henric Funder ,si Carol Junker,
Din par/ea Ungariei: Krist6f1y Iozsef, dr. Edmund Steinacker
(pentru chestiile Germanitor), dr. Alex. Vaida (pentru chestine
romdne,sti), dr. lYlilan Hodzsa (pentru chestille slovace), baronal
Paul Rauch 4 Ivor Frank (pentru ches/lile croak).
Sincerele raporturi politice din/re contele Zichy Idnos ci nzo$-
tenitorul tronului s'au marginit, dupti #iinta mea, numai la infor-
m.atiani i consilii verbale. Afarii de ace#ia au mal lost ,51 altii,
dela cari archiducele Francisc Ferdinand cerea slat/1H proiecte,
in plus o gran/odd de corespondenti i informatori din lode pdrtile
monarchiei. Alo#enitorul tronului acorda o deosebild importan (/1
faptalui ca toate nationalitatile din monarchie, ca interesele lor,
.54 fie reprezentate Zn acest laboratoriu de maned".
Printre acesti coresponden i informatori figura, din partea
Romnilor, Aurel C. Popovici, autorul scrierei Die Vereinigten
Staaten von Oesierreich" (Statele Unite ale Austriei Mari), tip-
rit la Lipsca in 1906, teoreticianul principiului de federalizare a
popoarelor din Austro-Ungaria i intim prieten al lui Vaida.
Din Viena mai faces parte din laboratoriu" i contele Zdenho
Adalbert Sternberg, care, in dorinta de servi stapanul, a
explodat intr'o zi in Camera deputatilor cu cuvinte de soiul ur-
mtor:
Cea mai mare prime/die, care poate ameninta un slat, este sa lie
sondas de batrani. 5tiina moderna a gasit c exista o patologie a
batrdnefil. Omul, care imbdtrdneste, devine incapa(anat ca un add,.
Batranul 1$i pierde $1 sim(ul onoarei".
Concluzia se impunea: Imparatul Francisc losif I s piece i s
cedeze locul nepotului su Francisc Ferdinand. Dar btrnul imp-
rat ra iertat, singurul caz in viata lui i chiar in istoria Habsbur-
gilor 1).
1) Vezi in itievarul" (din 10 Maki 1930) foiletonul despre Moartea
contelui Sternberg" de Const. Graur, zlarist de talerrt, care a trAit multi
ani la Viena ca corespondent al Adevarului" 51 cunostea personal
pe contele Sternberg.

www.dacoromanica.ro
190

CE SE LUCRA IN LABORATORIUL" ARCHIDUCAL ?

Pe langa puzderia de rapoarte si proiecte ce se redactau in ve-

derea perspectivelor viitorului, se Mom in primul rand spionagiu
in contra luptatorilor nationalisti, cari gravitau in afara. Si, har
Domnului, existau si printre Romani naturi independente, cura-
gioase si inspirate de adevarate sentimente romanesti, cari nu voiau
sa stie de legaturile, pe care izbutise Alex. Vaida sa 'si-le creeze
cu archiducele Francisc Ferdinand si anturagiul acestuia. Totusi,
dupa asigurarile date de laborantul" roman, mostenitorul tronului
nu se prea temea inca de pericolul iredentei romane.
Jata ce ne spune in aceasta privinta baronul Leopold Chlumecky,
la pag. 132, din volumul sat], Erzherzog Franz Ferdinands Wir-
ken und Wollen" (Activitatea si intentiile archiducelui Francisc
Ferdinand), aprut la Berlin in 1929:
Mostenitorul tronalui acorda o deosebittz' ate/Wane unei apro-
pieri economice a monarchiei ca Romaia. In aceastd privintil
'i-s'au su pus diferite proiecte, printre care cel mai cuprinzdlor era
acela al sefului de sectie Riedl. Acesta credea sd poatti afunge la
o uniune vanzald", pe care si eu, ca ocazia unei consfiituiri avute
la ministerul afacerilor strdine, o gdseam ca o ultimii elapd de
dorit, dar nici de cum ca un scop imediat realizabil.
Archiducele credea cd numai singure legit-la/We militare si
politice nu afungeau. Puterile centrale aliate trebuiau sci gdseascd
o bazd economicti comund si reald, cdci nunzai printr'o asemenea
alianfd, irzcheiatti pe aceastli bazd, RomiThia va putea 11 lega/
cu total si pentra toldeauna de Austro-Un gana. Fixarea formelor
si a detaliilor potrivite, cu care s'ar pu/ea c/45tiga Bucurestii, fu-
sese Idsatil in grija sefului de sectie Riedl.
In ce priveste iredenta romana, archidacele Francisc Ferdinand
credea ca- na trebue privitif Inca* ca un pericol serios, presupundnd,
bine inteles, (.11 va reusi in curdnd ca sd asigure Ronzdnilor din
Ardeal o deplind indreptlifire si o largii autonomie".
Cum se intrezaresc dela distanta urechile lui Vaida in. toata a-
ceasta macabra combinatiune political
Opinia publica romaneasca nu da insa o prea mare importanta
sfortarilor slugei credincioase a Habsburgilor, precum nici artico-
lelor, pe care acesta incepuse sa le scrie iri revista Oesterreichische
Rundschau",
_
de sub directia baronului L. Chlumecky, ceea-ce se

www.dacoromanica.ro
 191

explica pe de o parte prin lipsa spiritului critic d'atunci la Romanii

din Ardeal, dar mai ales prin imposibilitatea de a combate in
public declaratiunile de dragoste, pe care in mod periodic le facea
Alex. V aida fata de Habsburgi. Daca cine-va ar fi indraznit totusi
sa desaprobe ploconelile i ipochimenele acestuia, lipsite de dem-
nitate, s'ar fi gsit totdeauna un prieten binevoitor, care sa-1
tragil la o parte, sa-i $opteasca Cava la ureche $i desarmeze cu
aluzii reverentioase la adresa augustului personagiu, care abia
ageapta s urce tronul, pentru-ca s-$i reverse mila sa i asupra
obiditului popor roman.
Rceasta a fost de altfel una din cauzele nemarturisite ale desa-
cordului dintre conducerea jiartidului national $i d. Octavian Goga,
care nu se impaca cu exagerarea $i exaltarea politicei dinastice. Cat
haz nu trezeau in randurile Romanilor oteliti glumele, care biciuiau
inftuctuoasele milogeli vaid-iste de pe pragul palatului Bel-
vedere! 1).
BARONUL CHLUMECKY PRECIZEAZA ADEVARATELE INTENTII ALE
ARCHIDUCELUI FRANCISC FERDINAND

In ce privege activitatea din laboratoriur archiducal, baronul

Chlutnecky spune ca intentia archiducelui Francisc Ferdinand era
ca, pentru Ungaria, sa se realizeze o reforma electoral& care sa
intareasca nationalitatile, sa le asigure atatea drepturi culturale
nationale, incat Ungurii s poata mentine suprematia deck
numai cu ajutorul coroanei2).
El mai credea irisa ca ar fi foarte primejdios sa se joace de pe
acum cea mai bun carta a viitorului, adica introducerea votului
universal. Aceasta msur trebuia neaparat rezervat pentru ceasul
urcatii lui pe tron 3).
Mostenitorului tronului austro-ungar nu 'i-a fost insa dat s do-
vedeasca lumii ca, cu toat natura sa de stapan necontestat, sau
poate tocmai din aceast cauza, avea o adanca intelegere fata de
postulatele Romanilor, Croatilor, Germanilor i Slovacilor din Un-

Vezi in Tara Noastra", No. 42 din 1928, articolul Un proces

istoric", de dr. Silvia Dragomir.
Vezi Erzherzog Franz Ferdinands Wirken und Wollen" (Fictivi-
tatea si intenfitle archiducelui Francisc Ferdinand), de Leopold von
Chlumecky, pag. 234. Berlin, 1929.
Idem, pag. 235.

www.dacoromanica.ro
192

gana. Cu toate acestea, el era dispus sa acorde respectul cuvenit

legitimei demnitati nationale a Maghiarilor1).
Numai naivul arivist Alex. Vaida credea altfel si anume CA au-
gustul su stapan va sacrifica pe Unguri de dragul Romanilor si al
mustatilor sale rasucite i spilcuite dupa moda ungureascA. El avea
alt crez, de care ma voiu ocupa mai pe larg in alt parte a lut
crarii de fatA.
Este interesant de a constata ca baronul L. Chlumecky nu pome-
neste de loc, in cartea sa, numele lui Alex. V aida i invalue inteun
suveran dispret intreaga activitate a acestuia, dei era un asiduu
colaborator la revista sa Oesierreichische Rundschau".
Motivul? Mister nepatruns, pe care singar Herostratul Va/da
are datoria sA-1 lAmureasca.

RAPORTURILE DE PRIETENIE DINTRE ARCHIDUCELE FFtANCISC

FERDINAND *I REGELE CAROL AL RONCANIEI. REZULTATELE VIZITEE
DELA SINAIA DIN VARA ANULUI 1909. PLANURI I DESILUZII

0 sincera g intima prietenie il lega pe archiducele Francisc Fer-

dinand de regele Carol I al Romaniei. Prin indrumarea unor ra-
porturi de prieteneascA vecinatate cu Romania, archiducele nAdaj-
dula s'A obtina un ajutor eficace in toate chestiile litigioase din
Balcani, cari priveau Europa centrala si mai ales Austro-Ungaria.
In urmarirea acestui scop, archiducele Francisc Ferdinand a pig-
vit din primul moment cu chi buni initiativa reginei Elisabela a
Romaniei cu privire la casatoria printesei Elisabeta, fiica prind-
pelui mostenitor FerdSnand, mai tarziu rege al RomAniei, cu archi-
ducele Carol, care a devenit in Decembrie 1916 imparat al Austro-
Ungariei. Acest proiect a luat forme mal concrete, cu prilejul
facuta Curtii regale a RomAniei, la Sinaia, in Iulie 1909, de
catre archiducele Francisc Ferdinand i sotia sa ducesa Sofia de
Hohenberg. AceastA vizit la o curte regala insemna, pentru ducesa
Hohenberg, o recunoas-tere a rangului ei, atat de discutat de cama-
rila Curtii imperiale din Viena, iar pentru archiduce zilele petre-
cute la Sinaia, dupa insAsi propria sa marturisire, formau cele mat
frumoase aminliri ale vigil sale".
Nu este desigur fara interes de a mentiona faptul ca orga-
nizatorul primirei calduroase, de care au avut parte archiducele

1) Idem, pag. 243.

www.dacoromanica.ro
 193

Francisc Ferdinand i sotia sa din partea Romnilor ardeleni prin

diferitele gad din Ardeal, a fost insusi Alex. Vaida, care facea
parte deja de 2 ani din laboratoriul" mostenitorului tronului
austro-ungar, si cd arangiatorul receptiei entuziaste dela Sinaia
din partea Romnilor ardeleni, stabiliti in vechiul regat, 'era Aurel
C. Popovici, teoreticianul laboratoriultii".
Dac vizita dela Sinaia intdrise in mod extraordinar relatiunile
personale dintre archiducele Francisc Ferdinand, regele Carol I i
familia sa, putem spune Ca si rezultatele ei politice au fost destul
de remarcabile, cdci primul ministru d'atunci, Ion I. C. Briitianup
i cu el majoritatea brbatilor politici din tar au fost castigati a-
tunci pentru o apropiere mai intimd a RomAniei de monarchia.
austro-ungar.
Nu mai lipsea dec.:it un pas pad la incheerea unei conventii mi-
litare intre aceste doud tri. Archiducele Francisc Ferdinand fcea
tot posibilul ca sd consolideze pentru multd vreme relatiunile stabi-
lite de el.
Din fericire, lipsa de sinceritate si de orizont a politicei externe
a Austro-Ungariei a transformat repede Romdnia din prietend in-
tr'un dusman de temut.
Cstoria printesei Elisabeta a Romdniei, actuala regind a Gre-
dei, Cu archiducele Carol, nenorocitul imprat al monarchiei vecine,
nu s'a putut realiza, spre marea nenorocire a Austro-Ungariei",.
precum recunoaste secretarul civil al archiducelui Francisc Ferdi-
nand, cu numele Paul Nikitsch-Boulles 1). Proiectul cdstoriei a
ckut din cauza anturagiului imbdcsit de catolicism al impratului
Francisc losif I. Frumoasa printesd Elisabeta avea cusurul ca era
ortodox.

RASBOIUL BALCAN/C SI INCORDAREA RELATIUN1LOR D1NTRE

ROMANIA SI AUSTRO-UNGARIA

Motivul politic al incorddrii raporturilor dintre Romnia si

Austro-Ungaria a fost atitudinea neleal a monarchiei austro-
ungare in chestia ba/canicd. Intr'adevdr, in primdvara anului 1912,.
cnd statele balcanioe isi manifestau dorinta sa atace Turcia, re-

1) Vez! volumul Vor dent Sturm. Erinerrungen an Erzherzog Thaw-

tolger Franz Ferdinand, von seinem Privat-Seereliir Paul Nileitsch-
Bou:les", pag. 129 5i 132. Berlin 1925.
J. Rusu Abrudeanu la.

www.dacoromanica.ro
194

gele Carol I a adresat archiducelui Francisc Ferdinand o lung si

amanuntita scrisoare, prin care 11 informa cu privire la demersul
diplomatic al guvernului roman pe langa ministerul de externe
austro-ungar i II atragea atentiunea asupra primejdiei iminente a
unui rasboiu in Balcani, dand sfatul ca sa nu-se permita in nici un
caz slbirea Turciei europene.
Rrchiducele Francisc Ferdinand, convins de puterea argumente-
lor regelui Carol I, a pledat cu toata cldura pentru acoeptarea
propunerei Romaniei, care fusese intre timp comunicat i guvernu-
lui german. La Berlin se credea insa ca Romania vede lucrurile
prea in negru, ceea-ce s'a si comunicat de catre ministerul de ex-
terne austro-ungar la Bucaresti. Rstfel propunerea regelui Carol
n'a fost tinuta in seam.
Printr'o a doua scrisoare, suveranul Romaniei insista din nou si
prevenea pe archiducele Francisc Ferdinand, ca sa nu se tase in-
fluentat de un optimism bazat pe necunoasterea situatiei reale din
Balcani. Roest al doika demers al regelui Carol a fost deasemenea
comunicat la Berlin, dar tot cu acelasi rezultat negativ.
Rstfel archiducelui Francisc Ferdinand nu 'i-a fost dat, spre
marea lui durere, sa impiedice dirnpreuna cu amicul su parintesc",
regele Carol I, izbucnirea incendiului in Balcani i s evite primul
rsboiti bakanic, care a fost apoi preludiul rsboiului mondial.
Dupa victoria statelor balcanice aliate, guvernul roman, intre-
band la Viena i la Berlin cum se imagineaz acolo mentinerea
statului-quo in Balcani, a primit un rspuns evasiv.
In fata acestor triste experiente, atmosfera din Romania nu mai
putea fi austrofil. Insisi Ion I. C. Brtianit, Take lonesca, N. Fi-
lipescu etc., cari mai inainte erau partizanii unei aproprieri cat
mai stranse intre Romania i Austro-Ungaria, au fost nevoiti s
treaca in tabara adversarilor monarchiei vecine, ca sa nu piarza
increderea poporului roman, crud deceptionat.
Ruptura a devenit definitiva la incheerea pacii dintre statele a-
liate si Turcia, cnd Romania, care se bazase pe cuvantul Rustro-
Ungariei si nu intervenise in rsboiu, nu obtinuse nid un avantagiu
teritorial. Printr'o noua scrisoare, plina de amaraciune, regele Ca-
rol I demonstra archiducelui Francisc Ferdinand cat de deprimat
se simte in urma acestei calcad a cuvantului dat de aliatil sai ger-
mani, and sa se inteleaga ca el este inainte de toate regele Ro-
pallor". Ca atare, are sfanta datorie sa compenseze printr'o fapta

www.dacoromanica.ro
 195

Inotarita consecintele ewcului suferit din cauza Austro-Ungariei

Germaniei. In aceasta situntle, spunea el, n'are alta alternativa
decat sau sa .abdice sau sa salveze, pentru Ora, ceea-ce se mai
putea .salva Cu forta armata.
Consecinta acestei atitudini a regelui Carol I a fost cel d'al
doilea rasboiu balcanic, cu participarea Romaniei, urmat de pacea
dela Bricure4i din 10 August 1913.
Singurii Romani, cari n'au stiut sa culeaga si sa inteleaga ceea-ce
ar fi fost natural si logic din toate aceste importante evenimente,
au fost Alex. Vaida i Iuliu Ma,ziu, cari au crezut en, cu aportul lor
intelectual si al canonicilor dela Blaj, vor putea astupa marea pra-
paste ce se deschisese, in 1913, intre interesele Romaniei si cele
ale Austro-Ungariei, penrtru-ca, in 1914, deodata Cu izbucnirea ras-
boiului european, sa ceara ca armata vechiului regat sa porneasca,
cu draga mima, la rasboiu cot la cot cu honvezii maghiari: pentru
salvaren primexluitului mozaic austro-ungar si a sfintei: i apo-
stolimi dmastii a Habsburgilor, protectoarea catolicisnmlui!

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

CATEVA DOVEZI DESPRE POLITICA SLUGARNICA

*I ANTI-NATIONALA A LUI ALEX. VAIDA CU
INCEPERE DIN ANUL 1913 1 PANA IN PRAGUL
IZBUCNIRII RASBOIULUI EUROPEAN
La cloud saptamani dupa serbarile incoronarii marelui rege
Ferdinand I si a reginei Maria, care au avut loc la Alba Julia in
ziva de 15 Octombrie 1922 si dela care, cum se stie, partidul na-
tional-roman a stralucit prin abtinerea lui demonstrativa, spre a nu
intuneca participarea sa la incoronarea regelui Ungariei Carol IV
(din 30 Decembrie 1916), am ramas inmrmurit de cinismul, cu
care ziarul Patria" din Cluj, organul acreditat al acestui partid,
scria in No. 236 din 31 Octombrie 1922 urmatoarele rnduri pal-
muitoare ale adevrului istoric:
Partidul national-romn a fost un factor decisiv In
determinarea atitudinei Romniei In momentul declar5rii
marelui rsboiu mondial, lar InfAptuirea Romniei-Mari
de azi se datorete In rndul Intaiu atitudinei de intran-
sigent national a acestui partid".
Fiecare cuvant din cele de mai sus constitue o indrazneata fal-
sificare a adevrului istoric si penfru-ca lumea romaneasca sa
nu mai poata fi inclusa in eroare de catre niste politiciani far pu-'
doare, las sa urmeze, Cu puterea lor de convingere, toate dovezile
sdrobitoare Cu privire la politica nefasta dusa de partidul national
din Ardeal in tot cursul marelui rsboiu, sub impulsul spiritului ru
al lui Alex. Vaida, autorul moral si material al majorittii petelor
rusinoase din paginile pline de glorie ale rasboiului nostru de in-
tregire nationala.
In primul rand voiu lmuri cum contactul frecuent al acestui He-
rostra cu laborantii" archiducelui Francisc Ferdinand 'i-a per-

www.dacoromanica.ro
 197

-vertit inteatata sufletul i intreaga-i mentalitate, incat el hotrise

s rup Inca din 1907 cu politica vechilor conducatori ai partidului
national, cari, dei inclinaserd si ei spre meleagurile imparAtesti,
totusi aceast lealitate traditional era numai o tacticO momentanA,
o metod5 de lupta, iar nu scopul final al politicei, pe care trebuia
s'o urmeze RomAnn din Ardeal..
Mistuit de anomalia arivismului, Alex. Vaida 'si-a facut un ade-
varat crez din servilismul su fatd de Habsburgi, preferind
stuji mai intAiu stpanul si abandonnd interesele superioare ale
propriului s'Au neam.

PRIMA SPOVEDANIE A LUI VAIDA DIN REVISTA OESTERREICHISCHE

RUNDSCHAU"

CAA de mult se identifica acest arivist cu ideologia austro-habs-

burgick o dovedeste un articol scris de dansul si publicat, la 1
ranuarie 1913, in aristocratica revist Oeslerreichische Rund-
schau", articol, pe care il incepe sententios cu fraza:
Mentinerea i Intrirea monarchiei habsburgice con-
stituie pentru toate popoarele ei o conditie de existent,
ba chiar unica lor de conditie de existentr.
Acesta era de mult crezul politic al lui Vaida, hind-0 spunea cu
ronvingere c monarchia habsburgicd are Inca* de rezolvat marl
istorice probleme".
In ce priveste noua orientare politic a laboratoriului" fat de
politica exterri, pe care ar fi voit s'o impund Romniei, omul de
incredere al Habsburgilor da, in acelasi articol din sus numita re-
vistO vieneza, urmtoarea leche i argumentatie:
Se sopteste, cil Rusia prepard o mare lovitard. E vorba ca Basarabia
sd fie restituito Romfiniel. In acest caz s'ar naste asa se argumente. aza
o at& de puternicd miscare populard ruso/Ud Mire Romdnii din
Regal, ca si mire Romanii din monarhia noastrd, lncdt Rusia, 2mpreund
ea Romdnia, ar putea pdsi la fdriimitarea Austro-Ungariel si imperial
daco-romdn plind la Tisa le-ar cadea deodald in brafe Romdnilor. Ode&
de absurde sunt premisele acestei fantasma gorii tesute 2ntr'o haM de
bere, care vor fi rdsdrit in ca pelele agenfilor panrusi pentru a servl
de momeald pentru gdgdurii politice,ste imbecili, vom cumpdni totusi
consecinIele, care se vor produce pentru o Daco-Romdnie ndscutll in
chipul acesta prin felonte si 11-Mare. O asemenea Romdnie, lipsitd de
puterea Germaniei si Austro-Ungariei, care paralizeazd pe Rusi, ar II
pur ,si simplu, and I-ar pMcea panrusismului, Impreund ca

www.dacoromanica.ro
198

aliajii ei pitici, Unguri, Sdrbo-Croa(i, Cehi, Germani, etc. Acceptareer

unid asem enea dar danuic, dela Rusi, ar echivala pentru orisicare din
popoarele acestei monarhii cu trddarea viitorului ca un asasinat
na(ional pentru genera(iile sale urmatoare".
Rita in trista si adevarata lui lumina pe homo austriacus":
Alex. Vaida! Cine va citi aceste randuri, asternute pe hartie intr'un
moment de inconstienta i slabiciune habsburgica de catre omul,
care, cu toate acestea, a ajuns prim-ministru al Romaniei Mari, va
intelege deabinelea ca Alex. V aida servea o cauz straina de intere-
sele neamului romanesc i ca dinasticismul sau habsburgic nu era
o tactica de oportunism momentan, ci o convingere nenorocita, care
'i-a covarsit i pervertit sufletul.
Rasboiul balcanic, care s'a inceput in toamna anului 1912 si s'a
terminat prin pacea dela Bucure$ti (10 _August 1913), a lasat, cum
era firesc, urme adanci intre nationalitatile monarchiei habsburgice,
si mai ales printre fratii din Ardeal, cari, dupa-ce au vzut pra-
busirea imperiului turcesc, incepusera a nadajdui ca in curnd va
bate si ceasul liberarit lor.
Cu ochii du$i In dephrtarea zsdrilor scrie distinsul profesor
dr. Silviu Dragomir 1) neanud roman' esc din Ardeal $i Banat
descifra In kicere nouile impulsuri tolii simfeam vif oral scamp
ce ni-se furia in tainele inimei. Pare-cd vlid cum se in$irue In
lanfol vremii, ca ni$te verigi trainice, eveniment ele memorabile
din acel an, care au contural pe orizontul politicei romline$ti ling
noui $i pline de lumina'. Interven(ia Rotnizisziei in relsboial balcanic,
trecerea mar$ul spre Sofia, conferinfa de pace dela Bucu-
resti, marcau pentru noi mareful pretudiu al desrobirei".
Dupa pretentia indrazneata a Austro-Ungariei de a revizui tra-
tatul de pace dela Bucure$ti i dupa vizita Tarului Nicolae II al
Rusiei la Constan fa, era limpede ca o schimbare de o covarsitoare
irnportant se opera in politica externa a Romaniei.

ALEX. VAIDA PLED:4ND PENTRU AUSTRIA-MARE

Toata lumea serioasa simtea i vedea ceea-ce se petrecea, numai

Alex. Vaida nu observa nimic i, orbit de visul unei Austrii Mari,
staruia Inca in funesta si inconstienta sa aberatiune.
/) Vezi in Tara Noastra", (No. 43 din 1928) articolul: Un proces.
istoric de dr. Silvia Dragomir.

www.dacoromanica.ro
 199

La 1 Octombrie 1913 el scria al doilea artieol in Oesterrei-

chischc Rundschau" subt un titlu foarte sugestiv: Jos Austria per-
fide. Aceasta devenise o lozinca a timpului si un intreg crez po-
litic se rezuma lapidar in strigtul repetat cu frenezie in toate un-
ghiurile pamantului romanesc. Refrenul lui patrunse pan la por-
tile Burgului si Alex. Vaida se insArcina a talmci intelesul ade-
varat al resentimentului, ce se manifestase in contra Austriei cu
prilejul mobilizrii armatei romane din vara anului 1913. Fireste,
intreaga sa conceptie politicd ameninta s fie daramatd si visurile
tesute in laboratoriul" lili Francisc Ferdinand se risipeau actun
ca fumul la btaia vdntului, daca Al. Vaida nu izbutea sa dea to-
varasilor o explicatie ingenioasa pentru schimbarea ce s'a produs
la Bucuresti.
Astfel a ajuns d-sa s expliee lumii ca, in Romania, se strigd,
ce-i drept: los Austria perfide, dar ca multimea simte si inte-
lege, propriu zis, numai Jos Ungaria". Inteo lung expunere zu-
graveste o icoand veridica a tuturor persecutiilor, la care a fost
expus, in cei din urma ani, poporul romnesc din Ardeal. Chiar si
atitudinea neprietenoasa a contelui Berchtold fat de campania, din
Bulgaria si fat de succesele RomAniei la tratatul din Bucuresti,
Al. Vaida o atribuie exclusiv influentei unguresti. Deci, Austria nu
e vinovatd de nimic si dad totusi se ridica tot mai des glasuri de
protestare impotriva imperiului austro-ungar, ele vizeaz numai po-
litico de asuprire a statului ungar.
Cine citeste cu atentiune acest articol al lui Al. Vaida observ,
fdra greutate, cd nu e scris pentru a vesteji metodele de guvernare
ale contelui Tisza, ci mai vartos pentru a debita din nou teoria
Austriei-Mari si pentru a strecura o temenea prea-supusa arhidu-
eelui Francisc-Ferdinand. Inteadevr, din concluzia, pe care o
pune, reiese dar aceast constatare 1).
Am aval ocazie odald, scrie Vaida, sd vorbesc ca un bdrbal de stat
austriac dintr'o funcfie inaltd., Cea dintdiu intrebare, ce mi-a pus-o, a
lost: E adevdrat cd Romanii sunt iredenfisti?"
Excelenia Sa nu cunostea incd temeinic pe Maghiari, iar pe Romdni
auntai dap?, descrierile tendenfloase unguresti. Am invocat imprejurarea,
a In istoria Romdnilor de sub stdpnirea Habsburgilor nu existd nici
o trdddre. Dimpotrivd, noi ne putem lituda cu astfel de fa pie eroice ale
credin(ei cdtre imparat, care, fdrlt ntodestie, 2ntrec pe Andreas Hoffer

1) Vezi, idem,

www.dacoromanica.ro
200

$1 pe bravii sdi Tirolezi. Am adus $1 pilde. O mi,scare iredentistii s'ar

patea imagina numai, daca ar propaga-o In Romdnia un mIlnunchiu de
oameni serio$i. Dar cazul acesta n'a fost nu' va fi niciodatil. Intruclit
Prive$te pe conducdtorii Romiini!or din Ardeal, noi putem ,si trebuie
sprijinim numai po:itica aceea, care fine seamd de interesele intregului
romdnism $i nu pune in joc soarta viitoare a poporului romdnesc con-
siderat in intregimea sa. Fdra de o Austro-Un garle pilad de pu/ere $1
tare, Romiinismul de dincolo $i de dincoace va deveni o pradd upara
a imperiului rusesc, stdpcin peste Europa. Cdci o unire de stat a Romd-
nilor din Ungaria ca frafit lor din Regat presupune mal intdiu o vic-
forje nelimitatd a Rusiei. Fald de o Romcinie Mare, care ar trdi din mita
Rusiei, cal timp aceasta va vrea, noi prelertim un regat liber al Romd-
niel ,si pe Romdnii liberi de sub staptinirea Habsburgilor, facdnd ab -
stracfie de toate vechile tradifil dinastice, cari sunt addnc inrdddcinate
in su/letal poporului riostra".
Romdnii din Ardcal sunt pdtrunsi de convingerea,.cd nu prin slif-
birea monarhiei, ci numai contribuind, dupd puteri, la consolidarea $1
intdrirea imperiului habsburgic, pot garanta existen (a propriului lor
neam dincoace $i dincolo de Carpafi.
J'orla elementard, cure reziiiii in voinfa de a exista a acestui imperiu
vechiu ,si onorabil, va produce in chip necesar acea puternicd indivi-
dualitate, care, mai presas de considerafil nafionale $i de clasd, de
strdmte interese de partid $i de dogme de drept public, va gitsi calca,
ca privirea clara hi zarea depdrtatd, pentra a inchiega intr'o unitate de
stat, cu pumnul de fiar, bate nafiunile Habsburgilor, acorddrdu-le li-
bertate nafionald. Noi, Romdnii, credetn cd ne surdde acest viitor. Trebuie
sd o credem aceasta, cdci a ne indol, ar insemna sd desperdm pentru
viitorul monarhioi habsburgice $i pentru viitorul propriului nostru neam.
Tocmai de aceea, deviza noastrd este nu Jos Austria pedida", ci Au-
stria renasceat".
lata cum otravea Alex. Va/da sufletele Romanilor din FLrdeal
cum subordona e/ interesele neamului su politicei habsburgice a
archiducelui Francisc Ferdinand, dela al carui pumn de fer Wepta
obtinerea drepturilor nationale pe seama Romanilor I
ALEX. VAIDA, BOTEZAT TOTCJI IREDENTIST ROMAN" 1

Este interesant de remarcat irisa cum scriu Ungurii istoria vre-

milor apropiate. Scriitorul ungur, sociologul Oscar Idszi, om mo-
derat, dar prieten cu V aida, II face acestuia cinstea nemeritatit de
a-1 pune printre ired-nti$lii" romani.
Inteo carte a sa, aparuta, in Septembrie 1929, la Chicago
intitulat The Dissolution of the Habsburg Monarchy", Oscar
Idszi scrie la pag. 400 urmtoarele:

www.dacoromanica.ro
 201

Pufin inainte de declararea rdsboiului mondial, simptomele, care

2ndicau necesitatea unei solufiondri urgente a iredentei romdne, deveneau
mai numeroase. Un deputat roman din Parlamentul llagar, Alex. Vaida,
unul dintre conduc4torii cei mai influenfi ai Romanilor din Ardeal, scria
In 1913,1n numdrul din Octombre al revistei Oesterreichische Rundschau,
organul cercurilor conduatoare din Viena, o acuzare inflacdratd in
contra politicei soviniste unguresti, reclamand archiducelui Francisc Fer-
dinand sa traducd in fapt pacificarea Mongoliei euro pene". In violen tul
sdu articol, conducdtorul romein denunfa in anulnunt intreaga politicd
de maghiarizare artificialit".
Auzi! Sluga devotat:a a archiducelui Francisc Ferdinand, austro-
filul Alex. Vaida, botezat iredentist roman"! Mare lucru este si
prietenia, mai ales cand dovada ei vine dela Chicago i este re-
compensata de catre iredentistul roman", ajuns ministru de in-
terne al Romaniei Mari, in dolari cumparati cu lei oftioosi din
fondurile secrete ale ordinei publice!

UN RASPUNS AL D-LUI PROF. N. IORGA

Constiinta nationala n'a lsat fait raspuns frazeologia goala a

dinasticismului traditional". D. profesor N. lorga, inteo intrunire
publica, n'a intarziat sa dea delicuentului Vaida urmatoarea lectie
admirabilii de patriotism si nationalism:
Am res pins totdeauna aceastd teorie. Sunt convins cd in Austria este
.un sin gur lucru viu, fiindcd e national: Maghiarii. Ce e nenafional, nu
poate fi viu. Dar, in nenafionalismul sdu birocra tic, se pricepe totusi la
Leva, la intriga savantii pentru a distruge nafiile. 5i aceasta e politica
.austriacd de azi. Cea de nufine, dacd va fi cum o a,steptafi, va fi 1789 al
Austriei. Cci statele bolnave lac reforme pentru a nu peri si pier
_prin reformele ce Mc...
Noi nu lubim Austria. Cu cdteva zile inainte de a se fi strigat Jos
Austria perfida", se striga Jos Austria", in cel mai austriac sens al
cuvdntului, vd asigur, la o adunare din sala Dacia", si eu am rdspuns:
Nu a,sa: sus Romania". Nu iubint Austria, fiindcd n'avem ce face cu
ansa si flincia ea se incurcd de noi.
Al doilea, eu cred, c politica d-voastra, sprijinitd pe Viena de miiine,
care nu poate (mea seanzd de noi decdt dupd puterea noastrd, v impie-
deed de a cultiva aceastd putere si rdpeste neamului increderea fdaitoare
de minuni in el insusi. Drepturite se cuceresc, nu se cersesc la nici o
Curte de apel vienezd".
Evenimentele ce s'au precipitat in scut vreme dupa aparitia
fahnosului articol al lui Alex. Vaida din Oesterreichische Rand-

www.dacoromanica.ro
202

schaa" au desmintit categoric toate prevederile sale, iar moartea

napraznica a archiduce/ui Francisc Ferdinand la Serajewo (28 lu-
nie 1914) ar fi trebuit s-1 desmeticeasca complect si sa-1 deter-
mine ca, macar in ceasul din urniti, sa abandoneze erarile gresite,
pe care biltatorea si care duceau spre alte culmi decal ale neamului
sau.
Dar umila sluga a Habsburgilor nu s'a convertit nici atunci, ci
s'a obstinat a perzista si mai departe, dimpreuna cu intreg comi-
tetul partidului national romn, in serviciul Habsburgilor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI

ATITUDINEA CONDAMNABILA A LUI ALEX. VAIDA

A ALTOR FRUNTAI AI PARTIDULUI NATIONAL
IN CLIPA I DUP IZBUCNIREA RASBOIULUI
EUROPEAN
Poporul romdnesc din Ardeal, in momentele tragice ale mobiliza-
Tii armatei austro-ungare, astepta, cu respiratia intretiatd, hot-
rirea Romaniei. Deciziunea consiliului de coroand, tinut la Sinaia
(3 August 1914, stil nou), sub presidentia regelui Carol I, era
destul de elocuent. Proclamarea expectativei armate, deci faptul
ca armata romand nu pornea s lupte alaturi de Austro-Ungaria,
insemna pentru ori-ce minte luminatd ca Romnia rezerva po-
sibilitatea de a interveni, la limp potrivit, pentru realizarea idea-
lului sdu national. Conducerea partidului national n'a inteles rpa-
retia acestei clipe. Din ziva de 2 August 1914 data declardrii
rdsboiului partidul national-romdn si-a suspendat, in semn de
doliu", ori-ce activitate politick spre a nu da prilej de bdnueli
guvernului unguresc i Curtii impratesti c prin actiunea sa, in
Imprejurdri att de grele, ar urmdri scopuri dusmdnoase integri-
ttii monarchiei austro-ungare.
Pe ednd Cehii se agitau la Praga g in toatd Boemia, fcdnd o
politicd constient i demn, din care transpirau anumite precise
interese nationale i separatiste, cu toat primejdia temnitelor g a
condamnarilor la moarte, de care au avut mai tdrziu parte br-
bati patrioti ca Tusar, Reznicek, Kramarz, Klolac etc., in Ardea-
lul marilor patrioti" luliu Maniu, Alex. Vaida, dr. .Stelan C. Pop
etc. se practica politica ucigtoare de srut mna" si a beatitudi-
nei eminului. Particularismul de peste munti, care exista in su-
flete ca o zestre trist a veacurilor de umilintd, a fost pus in va-
loare i transformat in dognid politicd de cdtre partidul national,

www.dacoromanica.ro
204

care si-a suspendat ori-ce activitate politica intr'un moment caqui

mai mult decat ori-cand se simtea nevoia unei resurectiuni sufletesti
si nationale.
Ziarul Romtud" din Arad, organul principal al partidului,
proclama, in No. 167 din 12 August 1914, urmatoarea atitudine po-
litica:
Multumita lui D-zeu, politica partidgui national ln vremurile
din arma s'a cristalizat $i toge eruznciatiunile /acule de comiletzil
su au fost demne $i au strnit chiar admiratia prolivnicilor no-
$tri. Sa nu pierdem aceasta din vedere, mai ales alud facem deca-
ratiuni politice.
Puterea politicei noastre daieaza de alunci de azul am observa"
ca stricteta principiul de a nu ne amesteca in afacerile altor stale,
ci ne-am mdrginit la sanarea nAcazurilor noastre, care designe
reclama desliz' de multe pulen i concentrate.
Ar fi de dorit nuzi departe ca acei bdrbati ai no$tri, cari sim-.
tesc un imbold irezistibil de a lace declaratiuni $i enanciatiunt
politice, sti binevolasca a spune a acesteia sunt pdrerile lor per-
sonale, pentru-ca comitetul partidului national-roma nepulandu-se
intruni, nu se poi face enunciatiuni politice In numele poporului
roma".
INTERVIEW-UL LUI ALEX. VAIDA DIN .,ADEVARUL"
Cu cuvintele de mai sus rspundea ziarul Romanzil" intervie-
wului nesocotit dat de Alex. Vaida unui redactor al cunoscutului
ziar bucurestean Adevdrul" si publicat in numarul acestuia din
ziva de 7 August st. nou (25 Iulie st. v.) 1914. Servitorul Habs-
burgilor, dei cunostea dispozitia de mai sus a partidului sau,
avea lusa mancarime de limb, caci el tinca sa vesteascd ltunii
ad partidul national romiuz a agita loldeauna in popor pentra
monarchie $i Tripla aliaga', ca cearta in/re Maghiari $i Ronzal se
reduce la o simpla cearta casnica de familie $i a daca Ardelenii,
ca jumdtate din Romnime, lupia pentru nzonarchie, nu este admis
ca regatul romn sd ramand indiferent sau chiar sa la armele ala-
turi de Rusia, impotriva monarchiei, adica $i impotriva Romdnilor
ardeleni".
" lata in intregime textul interview-ului lui Vaida, prin care in-
cerca s abata politica Romniei din vagasul adevratelor aspira-
tiuni nationale:

www.dacoromanica.ro
 205

Ce atitudine iau Romanii din Ungaria fata de mobilizare, a

Intrebat scolaboratorul nostra?

Romanii riPn Ungaria a rspuns d. Vaida au alergat

ca entuziasm sub steaguri, ceea ce constitue o dovadd streilucit
despre credinta dinastica i dragostea de p. airie a poporului ronula
$1 generatia de azi mengue sus traditiile strtibunilor in ceasurile
de grea campana .
,;Dar oare luptele politice de pana acum cu Maghiarii nu influen-
teaza asupra atitudinei Romanilor?
Deputatii, cari reprezinta in parlamentul ungar programa
partidului national roma printre cari md mimar $i ea au
luat fat de gavera o atitudine izo/dril opozitionista; dar dragostea
de patrie $i credinta neclintita catre monarhia habsburgicli, par-
tidul a cultivat-o ca vorba $1 'apta; el a agitat totdeauna In
popor pentru monartae i Tripla aliant i a Piral propa-
ganda pentru alipirea Ronainiei de Tripla aliantiL
Dacil poporul nostru raspunde ca entuziasm chetnarii Malestatii
Sale, acesta e de sigur $i nteritul activiicitii patrio/ice a parlidulai
national roman. Vrajba din/re noi $i Maghiari trebue s inceteze
pana cand nutltumilii jertfelor credincio$i ai monarhiel $1
cooperdrei fratesti la lupia, dumanii comuni vor fi Invin5i
viitorul nostru al tuturora va 11 asigurat. Fati cu primejdia din
afard, toate nationaliaitile trebue s fie unite in dragostea pentrzt
Dinas/le $1 Patrie. Poporal ronzanesc $1 conductitord sdi t$1 dau
perfect semita de printefdia, de cure ar fi amenintala tia nuntai in-
treagd Romania, ci $i cultura europea/id din par/ea anei Rusii
invingtitoare. Vasali ai Rusiei rus vrem sti fun. Fatti ca aceastd pri-
me/die, chestiunea antagonismului politic $i national *Mire Maghiari
Romni se feduce la o cearta casnica de familie.
Ce atitudine ati astepta d-voastra din punctul de vedere al Roma-
nilor din Ungaria dela Romania?
sperlim cd Romnia va e$i.in cardad din rezerva ei *fi va
face cauz comun5 cu monarhia i cu Tripla aliant sau va
Ostra fatti de noi cel mitin o neutralitate amicald, cdc1 ar fi tragic
ca Rontanii din imperial habsburgic $i regatul Romaniei s# se ga-
seosa In ceasul hotdritor in Mal-e deosebite.

www.dacoromanica.ro
206

Daca troj, ta jumdtate din Romdnime, lupttint pentru matrarhie,

nu e admis ca regatul sa ramn indifere.nt sau chiar- s ia
armele alaturi de Rusia impotriva monarhiei, adecei t im-
potriva noastr.
Nu Ind inauttetez s dan sfaturi Romaiei sent sa fac pyreziceri,
dar cred ca este in interesulintregei Romininzi salvarea Ronainitor
basarabeni,.cari chiar in imprejuritrile de azi sunt iremediabil pier-
dati si vor fi cu atilt mai malt in cavil laud triumf a Rusiei.
,XlintpetrivA, Romanii din impArAtia habsburgici mutt destul de tari
sine apara ei insi0 existenta lar national tq sintat monarhiei.
Parerea rdspanditd in RomInia c cu Franta ar triumfa demo-
eratia, pe and at Germania reactiunea, n'ate nice o consistentd, cdci
acunz nu e vorba de triunzful Franfei, care de data aceasta joaca
rol secundar, ci de atotpuiernicia Ruslei, 2n urma triumfului
areia, data ca Intreaga democratie eurepeatta, democraCia Iran-
cezd ar fi infrantii de 'Hasalime.
In baza acestei causideratiuni dat fiind ,si faptal ca coupe-
rarea ca Rusia, chiar in caz de victorie, cunt a fost ia 1878, ar It
periculoasii pentru aliati, de oarece ace$tia ar ',idea fi riispleitig ca
ingratitudine, eu nutresc speranta c judecata sAnatoas a
Romniei, care s'a afirmat de atAtea ori In trecut, va se-
siza In mod just si de data asta interesele politice reale ale
Intregei Romanimi".
Efectul produs la Bucure$11 de aceste deciaratii insolite si kJ-
drAznete a fost dezastros. Conducatorii destinelor Romaniei ince-
puserA s'a vaz cu mirare si durere ce calibru de om isi permitea ,s4
dea directive politicei, pe care trebuia s'o urmeze neatnu/ romnesc
in acele momente grave si istorice.

CONTELE TISZA EXPRIMA LUI VALIDA MULTUMIRILE SALE PENTRU

DECLARATIILE DIN ADEVARUL"

Explicatia lamuritoare a Venit repede. Contele Tisza, prim-mi-

nistrul Ungariei, perfect satisfcut de declaratiile lui Vaida, s'a
simtit obligat sA-si exprime enorma-i bucurie prin urmatoarea scri-
spare public6 ce 'i-o adresa si prin care il absolva totorlata si de
acuzatia de panslavism ce 'i-o adusese mai inainte;

www.dacoromanica.ro
 207

Scrisoare deschisi d-lui Alex. Vaida

12 August 1914
Prea stintate doman/e! Dupa declaratia dv. aparuta in Adevarul",
va datorez satisfacfie. Din scrisoarea adresata D.v de Gerowski, 2n lega-
tura ea agita tia panslavista, mi-s'a 'Arai ca ar exista o intimitate, care
m'a indemnat sa formulez incontra Dv. o grava acuzatiune.. Constat cu
(lc placere ra atitudinea Dv. actual?' este Zn contrazIcere cti aceasta
prezumtiune. Ea sunt acela, care ma bucur mai mult, ca banuiala s'a
dovedit neintemeiata $i va exprint regrete pentru acuzatiunea formulata
Impotriva Dv.
Traint cupe hotaratoare. Poporul roman trebue sa dovedeasca acum,
daca dore$te Intelegerea $i colaborarea .ca Germanii $i cu Maghiarii sau
daca se arunca in bratele colosului panslav. Once manifestatie de cre-
(lima, de patriotism ,si de vita jie este ami bloc de granit pentru edificial
anal viitor mal frumos, bazat pe incredere $i simpatie reciproca.
Stefan Tisza 1)

INTELEGERE PREALABILA CU CONTELE TISZA SAU SIMPL

COINCIDENTA ?

Istoria viitoare va avea s lmureascd odata si odat urmtorul

punct delicat in chestia interview-ului lui Vaida din ziarul Ade-
vdrul". Cine a trit cele dinti zile de infrigurare din August 1914
isi va reaminti ea Cu 3 zile inainte de aparitia acestui deplorabil
interview, presa ungureasc din Budapesia publica urmtoarea de-
claratie a contelui Tisza, in fond identic cu vederile exprimate de
Herostratul romn:
In vremuri, ca cele de acum, ies la iveala tocntai adevarurile mari,
cari dormiteaza in adancul sufletului popular si dispar toate certurlle
marunte ,si con trazicerile vietli de toate zilele. Romanii trebule sa
simta, ca interesul Romanismului e legat indisolubil de conducerea ger-
mano-maghiara din monarhie, al ei au sa st apere impreuna cu noi
impotriva puhoiului slay $i ca ei traiesc intr'o tara, In care, dei au fost
frictiuni, pot sa se bu cure de bel$ugul comorilor materiale $1 culturale,
cum si de toate binelacerile egalei lndrepta(iri politice".
Nu este oare cazul de a intreba: a fost la mijloc o intelegere
prealabil sau numai o simpl coincidentd? In ori-ce caz, se pare
cd dulcile cuvinte de mai sus din partea celui mai aprig dusman,
pe care l'a avut natiunea romn din Ardeal si in general intreg
I) Vez! Graf Tisza Istvan sszes munkai" (Operele complecte ale
contelui Tisza), volumul II, scrisoarea cu No. 125, pag. 65. Budapesta 1924.

www.dacoromanica.ro
208

neamul romnesc, au avut darla sa satisfaca orgoliul lui Vaida

s-i impainjeneasci judecata in msur si mai mare. Inteadevr,
daca, pn in acest moment, Al. Vaida mai putuse invoca, pentru
justificarea aberatiunilor ce le-a savrsit, speranta unei premeniri
a monarhiei sub conducerea lui Francisc Ferdinand i succesul
in lupta ce ducea impotriva stpanirii odioase a Maghiarilor, d-sa
abandona acum cel din urm fir, care-1 mai lega de idealul istoric
al neamului su. Ce degradare pentru un fost lupttor national s
afirme, ca antagonismul dintre noi si Maghiari se reducea la o
mica cearta casnica-familiar I CAt inconstient in cuvintele bru-
tale, ca Romnii din monarhia austro-ungar sunt destul de tari ca
s se ingrijeasc singuri de viitorul lor, negnd astfel generoasa
dogma a unittii nationalel $i ce crim svrsea aeel, care, in ceasul
hotrtor al natiunei sale obidite, gasea in stApanirea germano-ma-
ghiar unica formula de salvare a Romnismului!
DECLARATIUNILE LUI VAIDA DIN PRESA STRAINA
Dar Vaida nu s'a marginit numai la interview-ul din Adevdral".
El a dat i alte declaratii prin ziarele din Budapesta, anume in
Budapester Tageblatt", i din Viena, ca Reichspost", etc..
La cate-va zile dupa declaratiile din ziarul bucurestean, Alex.
Vaida publica In Budapester Tageblatt" urmAtoarele:
Atitudinea Romailor din s'atta ungar a justificat politica de
incredere ariitatel acestui popor, care a fost cel mai faf'd de
dinastie.
Soldatii no$tri se grabesc entuziasnza(i sub drapel $i bravii Ro-
m'ani cum Ii flamea neuitatal nostru mo,stenitor al tronului
vor face datoria eu onoare $i fidelitate.
Ronanii au dovedit de astd-datii, ca 5i in trecut, cd ei sud
cal mai constant izvor de energie al monarhiei, care poate compta
lo/dentina pe ei. In radurile lor nu s'au gdsit nici-odatfi trddiitori
$i niel nu se vor ghsi vre-odatila 1).
ALEX. VAIDA IN PROPAGANDA AUSTROFILA LA BUCURESTI
Ma opresc deocamdat aci, spre a da atentie unei alte lature a
actvitatii nefaste, la care cu atta incaptnare s'a inhamat He-
rostratul Alex. Vaida.
1) Vezi Les negociations de la paix hongroise". Tome I, publi par le
ministre hongrois des affaires tratigres, pag. 210. Budapesta 1920.

www.dacoromanica.ro
 209

Cnd la sfrsitul lunei Septembrie 1914, dupa o fericita, lunga

rodnica domnie, fu petrecut la necropola dela Curtea-de-Arges
-regele Carol I, veni la mormantul su si o delegatie de Ardeleni.
Printre cei 5 delegan, cari s'au folosit de acest prilej pentru a lua
informatii si a se orienta asupra politicei romanesti, era si Alex.
Vaida. El venea ins la Bucuruti cu intentia cinica de a face pro-
pagand, spre a modifica dispozitia opiniei publice din vechiul
regat in favoarea Puterilor centrale.
Faptul acesta gray pentru ori-ce constiinta romneasca il mar-
turiseste insusi.Vaitla inteun celebru al su memoriu, pe care ci-
titorul il va gasi ceva mai departe. Cu acest trist prilej, omul
aoesta a colindat pe la ton barbatii de stat ai Romaniei dimpreun
cu ceilalti patru delegati. Unii dintre acestia s'au intors in Ardeal
mai bogati in nadejdi luminoase, iar Alex. Vaida cu amintirea unor
lectiuni de nationalism, pe care ins le-a uitat de indat ce a pus
piciorul pe pamantul scumpei sale Austro-Ungarii.
Inteadevar, ziarele din acea vreme, ca si faimosul su memoriu
din 1917 si scelerata sa brosura din 1922, publicat de el in mod
clandestin la Viena, dovedesc ca, in tot rastimpul pana la intrarea
in actiune a Romaniei, el a continuat opera de salvare a monarchiei
austro-ungare i, Cu neastamprul unui om desperat, a pus la cale
serie intreaga de intalniri si tratative cu contele Tisza 0. a re-
dactat de dimineata pna seara memorii i proiecte pentru a rea-
liza impcarea maghiaro-romana, care il obseda ca o idee fixa, dar
de care seful guvernului maghiar cum se vor convinge cititorii
din inssi memoriile acestuia nu voia s auda, mai ales cand
indemnul staruitor pornea dela Vaida, care cauta s impun imp-
carea prin intermediul Vienei i al Berlinului.
DISPARITIA MATADORILOR NATIONALI$TI DIN ARENA POLITICA
Parasirea ori-carei activitati nationale din partea conducerii par-
tidului national-roman, motivata de necesittile rsboiului i adus
la cunostinta suflrii romnesti prin comunicate publicate in ziare,
a produs in massele populare o impresie dezastroas, dublata de o
zapareala in spirite, imposibil de deslegat. Elementele tinere din
armata p/ecau pe front complect desorientate, murind din primele
zile cu miile pentru drikutul de implirat".
Membrii comitetului national dispreau i ei incetul cu incetul
din arena, ca fina orbului. Alex. Vai dup reintoarcerea dela
I. Rusu Abrudeanu 14

www.dacoromanica.ro
210

Bucuresti, plecase la Viena si apoi in Elvefia, sub pretextul de a-si

ingriji prin sanatorii sntatea-i pretins sdrundnat.
Julia Mania se retrsese la Blab unde fusese declarat functionar
al mitropoliei, spre a nu fi incorporat si trimis pe front, corvada,
de care totusi n'a scpat in 1915, cnd a fost inrolat in artileria
grea si dus sa lupte pe frontul italian la Isonzo si se zice
cate-va zile, in 1917, si pe frontul /1Aoldovei.
Mtirturisesc, m'am strduit mult s aflu daca, intr'adevar, d.
Julia Mania a luptat si pe frontul Moldovei, adicd impotriva Ro-
mniei, dar mi-a fost imposibil sa ma dociunentez, dei multi dau
faptul ca cert, indich.nd chiar nume de soldati, cu cari ar fi luptat
cot la cot. Singura declaratie publica in aceast privinta am ga-
sit-o in volumul 13 Mnner regieren Europa" (13 brbati stp-
nesc Europa) de dr. Fritz Klein, sas din Ardeal si ziarist la Ber-
lin, care la pag. 90 a cartii sale spline cd d. .Mania, ca re erg
liter de rezervd cesaro-crdiesc, f Ara' sA desvolte o activitate
politicd ofensivA, a luptat pe frontal Puterilor centrale si ca prd-
basirea l'a ajuns pe frontal de sud".
Vasile Goldis sta linistit la Arad, uncle facea sociologie cu un
grup de intelectuali unguri din scoala lui Oscar 1dszi si scria arti-
cole in Romanul", organul partidului national, in vederile cunos-
cutului sociolog italian Loria.
Singurul, care se agita, era baciul" te fan Cicio Pop, dar mai
mult pentru nenorocitii Srbi din Bosnia si Hertegovina, slbatec
persecutati de guvernul austro-ungar, care ii inchisese in fortareata
Arada fui, lasndu-i in prada foamei si a tifosului exantematic.
Pentru acesti nenorociti Shrbi, St. C. Pop a desvoltat recunosc-
o frumoas activitate umanitar, care cu un prilej a fost relevata
pima si de glacialul conte Tisza. Cdild a inceput exodul fortat al
intelectualilor romni prin diferite lagre de internare, ca masur
de represiune din cauza intrarii Romniei in rsboiu, nu este mai
putin adevarat c d. S. C. Pop a alergat mult si cu inim in
favoarea lor. Atat. Incolo n'a fost nici un risc.
Printele dr. Vasile Lucaciu si Octavian Goga, scrbiti si revol-
tati de inactiunea partidului national, au trecut de grab in toamna
anului 1914 la Bucuresti, spre a se pune in slujba idealului pentru
realizarea aspiratiilor nationale. Gest curagios si pornit dintr'o
adnca si sublim convingere, a crui strdlucire nu se va putea
st.erge nici-odat. Ei reprezentau pulsul real, dar indbusit de legile

www.dacoromanica.ro
 211

lashoiului, al intregei suflri romnesti din Ardeal, mistificat

de calculele lipsite de brbtie ale conducerii partidului national.
In ce priveste pe d-rul Teodor Mihali, comod i lipsit de elan,
el era partizanul apei de trandafir" in relatiile cu guvernul un-
guresc.
Astfel in mijlocul cerei mai teribile tragedii, flcii romni erau
indemnati sa pleee pe fronturile de lupta ca s moar pentru o
cauza strina. Daal asemenea sfaturi nu se puteau evita, din partea
tnitropolitilor si episcopilor romni, cari erau anume solicitati de
-guvern sa trimit pastorale in acest sens clerului i credinciosilor
lor, ele nu-si aveau nici un rost din partea membrilor unui partid
zis national-mina", care, cu tact si inteligent, s'ar fi putut
sustrage dela attea i attea declaratii de lealitate, pline de umi-
linte si injosiri, in fata cdrora multi tineri entuziasti, citindu-le,
condamnau pe autorii lor, scrsnind din dinti. Te cuprinde jalea,
vznd cu 616 demnitate, barbatie si curaj au procedat, in acelasi
timp, deputatii cehi din Parlamentul austriac, cum voiu demonstra
mai departe.
Toate aceste manifestatiuni umilitoare de credinta si fidelitate
catre Habsburgi i statul maghiar au fost pe urrn cum voiu
arata in alt capitol invocate de Unguri, la Conferinta de pace
din Paris (1919), ca arme impotriva pretentiilor Romniei, deci
impotriva intregirii neamului.
SATISFACTIA DIABOLICA A CONTELUI TISZA
Floarea tineretului roman din Ardeal, pornind in PLugust 1914
in asemenea conditiuni pe front, fr macar o soapt sfnta la
ureche, si murind pentru intrirea.ideii de stat unitar national ma-
ghiar si dinastia catolic a Habsburgilor, era natural ca marele cri-
minal, contele Tisza, s admire proverbialul i traditionalul dinasti-
&ism prostesc al Romnilor si sa-i dea expresie asa cum convenea
numai intereselor de hegemonie si ingftmfare ungureasca.
Ziarul Unirea", organul mitropoliei unite" din Blaj, publica in
numarul 89 din 1 Septembrie 1914, urmatoarea telegrama adresat
de contele Tisza amicului su contele Czernin, ministrul plenipo-
tentiar al Austro-Ungariei la Bucure$1i:
Sant jericit cd pot confirma Area cd populatia romOneascO din
Ungaria participO ca elan patriotic la marea sfortare ce facem pentru
eauza ordinei, a civilizatiei i a libertd(ii sud-estala? european.

www.dacoromanica.ro
212

Romdnii nostri nu cedeazil nimatuti 2n miscarea eroicii, care a unit'

bate popoarele monarhiei in fund tronului sl al patriei atacate. Re-
zervistii merg la regimentele tor cu veselie. To(i, femel, copii 5l bdtrdni.
isi fac datoria cdtre patrie. Manifestdrile de credintd, scenele de rater-
nitate se repetd cu participarea efilor celor mai In vazd ai m4cArif
nationale romfine, ca d-nii dr. Al. Vaida i dr. Aurel Vlad
Mare* adevdr, pe care l'am propovaduit de un stert de secol: solida-
ritatea de interese vitae ale raselor maghiard si romnd, se manifestO
in criza actual/i, criza glorioasa si fecunda....
Din fraternitatea de arme trebue sit iasit o fraternitate a pa d/.
Lupta si -gloria comund ne va da baza durabild a unei situatinni deopo-
trivd, conformii exigentelor necesare statului ungar si dorintelor legi-
time ale nationalitiitii romline. Mai e nevoie de spits cit imi volt: da
toate spre a alive acest nobil scop?
Tisza

PARTIDUL NATIONAL-ROMAN PLINGAND DE MILA CELOR 3 ORFANt

DELA KONOPI$T I

Lasati fra conducere i fara busola, sub-epigonii" partidultAi

national, anumiti intelectuali, cum puneau mana pe condeiu sau
cascau gura, se faceau de ras si se umpleau 1e ridicol. Iata o
proba din atatea allele:
Dr. Aurel Lazar, membru in comitetul de directie al partidului
national, fost ulterior membru (ministru) in Consiliul dirigent,
apoi primar al orasului Oradea Mare si autor al pactului dintre
partidal national si comunisti, pana mai eri vice-presedinte al
Camerei deputatilor ca demisiile in alb, a tinut sa-si spuna
g el cuvantul asupra marelui cataclism al rasboiului. Astfel in zia-
rul Romnul" No. 202 (din 16/29 Septembrie 1914), el public
un articol, sub titlul Reflexiani la politica ruseasca ,si ziarele ro-
mline$11", in care scria urmatoarele:
In politic& sentiment ele se manifesta prin A,sa dar du$-
manul s'a increzut in afutorul Romnismului $i ealculul acesta po-
litic ar fi reu$it.
Protestdm din nou in contra acestei acuze $i regretam addnc ca
credinta $i lealitatea noastrd nici acum nu-$1 af l pavaza sufi-
cienta in siingele feciorilor no$tri, vdrsat pe cdmpul de
In castelul dela Konopist 1) trei orfani pldng $i se roagil. Cu

1) Proprietatea archlducelul Francisc Ferdinand, asasinat la Serajewo

in ziva de 28 Ittnie 1914, unde locuiau cei trei copii al sal.

www.dacoromanica.ro
 213

ei ImpreunA a plans i s'a rugat tntreg neamul romnesc.

Acum insa rut se mai rottga, ,sters lacramile si a pornit
lupia ca s rfizbune lacemile celor trei orfani".
Ori-ce comentar este de prisos.
LAITATEA FRUNTAILOR NATIONALITI Dr. AUREL VLAD
I Dr. JUSTIN POP IN CONSIL1UL JUDETULUI HUNEDOARA

In sedinta consiliului judetului Hunedoara, din toamna anului

1914 (22 Octombrie), subprefectul Csulay La/os a dispus sd se ci-
teased motiunea prezentat de dr. Justin Pop; membru fruntas in
comitetul partidului national, in sensul ca sA se trimit o adres
de omagii regelui Cu prilejul izbucnirii rsboiului.
Dupd citirea motiunii, dr. las/in Pop 'si-a motivat inteun lung
discurs motiunea, spunAnd, intre altele, c fill nostri s'au prezen-
tat ca elan si s'au n,,cirat in randurile de biltaie, ca sa u pie
pentra integritalea monarchiei. Voini sri dovedinz l ca acest prilej
mi sunlenz distruglitori de farel ci ca lacem parie din/re acei,
cari susfin statul. Deaceea noi, Ronanii, santem uni(i ca lode po-
poarele Ungariei i monafchiei //2 dorinfa i nadejdea ca victoria
in acest rrisboiu sa fie a noastra" 1).
In sedinta consiliului judetului Hunedoara, tinutd la 22 Octom-
brie 1915, d-nii dr. Aurel V lad, dr. las/in Pop, dr. Ion Pap V.
Simeon Chirca au prezentat o motiune in sensul ca consiliul ju-
detian (congregatia) s'A constate cd d-nii Vasile Osvada si preo-
Jul loan Mofa s'au dovedit nedemni de a mai fi membri ai con-
siliului judefian si cd ambii trebae stigmatizafi pentru laptal ca
tut lagit in Romania, untie calciind credinfa fafti de jade( si fafci
de patrie, s'au pus in servicial tendinfelor politice, care armaresc
stirbirea integritfii feritoriale a Ungariei".
Motivarea acestei josnice rezolutiuni a luat-o asupra sa unitul"
d.r. Justin Pop, advocat si in urmA in cloud rnduri senator na-
tional in Parlamentul RomAniei Mari. Jata ce punct de vedere 11
insufletia pe *Kest partizan al d-lor Vaida i Maniu:
Ajunsesem la punctul culminant al dorintelor noastre politice, aname
cd once Maghiar 5i oricare cerc politic din aceastit tard erau conving
e noi, Romani?, ini suntem iredentisti, na student distragatori de slat,
ei fli credinclo5i al patrlei maghiare, a cdror credirgd cuprinde 51 ne-
5tirbita integritate teritoriald a Ungariei.
1) Vezi ziarul saptiimanal Deva s vidke" No. 50 din Octombrie 1914.

www.dacoromanica.ro
214

Contemptoga noastra politica ea privire la linistea judefulut, precum

puternica noastra hotartre au fost insa turburate prid fuga membrilor
Vasile Osvada 5i loan Mota, cari, d-e,si au semnat declara fia de credinfa
fafa de statul ungar, s'au refugiat in Romania, unde uneltesc impotriva
unitafii teritoriale a Ungarici. Acest incident MO nu poate sdrudcina
statornica noastrii atitudine politica, ci dimpotrivii confirma axioma
romand ca exceplia confirma regula, anume ca tt91 ramanem credinclosi
pa/riel noastre si saveranitafii sale teritoriale".
Motiunea a mai fost sustinuta si de d. dr. Aurel Vlad, care a
declarat cii se rusineazd de tapial ca doi membri ai
judetian s'au pretat la astfel de gestan. Ndzuinfa principald
principiul esenfial al politicei Romailor din Un ganta a lost per-
nument ca actianea lor sd fie totdeauna in concordanfli cu condifiile
de existen ( a statalui maghiar $i ca interesele dinastiei".
Ziarul sptamanal Hunyad vdrmegye" (No. 43 din 24 Octombrie
1915), din care reproduc cele de mai sus, spune cA cuvantarile d-lor
dr. las/in Pop i dr. Aurel Vlad au fost frenetic aplaudate cu
strigate de: ti/en! (Sa traiasen).
La propunerea subprefectului Csulay, atat motiunea cat si dis--
cursurile acestor doi fruntasi romani au fost trecute in procesul
verbal al sedintei, pentru istorie.

ATITUDINEA ZIARULU1 ROMANUL" FATA DE TRECEREA LUI VASILE

LUCACIU SI OCTAVIAN GOGA IN VECHIUL REGAT

In 29 Decembrie 1914, cand Liga culturald" din Bucuresti isi

reconstruise comitetul sail central in sensul aspiratiilor nationale
in vederea marilor evenimente ce se prevedeau, alegand ca prese-
dinte pe parintele dr. Vasile Lucaciu, iar ca membrii in comitet pe
ferventii apostoli ai politicei instinctului national: Ta/me lonescu, N.
Filipescu, N. lorga, dr. C. /strati, Barba Deluvrancea, Ion C. Grd-
d4teanu, Simeon Allindrescu i Octavian Goga, ziarul Rornamel"
din Arad, organul principal al partidului national,*soma cu urma-
toarele cuvinte pe cei doi distinsi luptatori ardeleni, Lucaciu
Goga, trecuti in vechiul regat, ca sa demisioneze din partidul na-
tional:
Politica acestui partid se face aici, acasu, hi (ara lui, prin el
cine vrea sd-1 conducii in ori-ce directie, trebue sa fie in
frantea lui, ludnd asaprd-si intreagd rdspanderea indemnarilor
sale....

www.dacoromanica.ro
 215

Comitetul execativ al partidului national-roma din Ungaria

si Ardeal nu poate sa reprezinte alt poliiica deceit aceea, pe care
face poporul romdnesc intreg din Ungaria si Ardeal, jertfindu-si
cu tata imbelsugare scamp sangele sdu pentru patrie si pentra
Iron.
Suntenz siguri ca d-nii Lucaciu $i Goga isi vor fi trimis deja
d-lui dr. Teodor Mihali demisiile lor din comitetul partidului na-
tional-romde 1).
lat4 o trist dovad de lasitate din partea conducerii partidului
national, confirmata de insusi organul su acreditat.
O DECLARATIE A D-LUI VAS1LE GOLD1S

Cu toata atitudinea moderat a intregei prese romne din Ar-

deal din timpul rsboiului, totusi contele Tisza nu era de loc mul-
tumit. El cerea prefectilor si, prin scrisori sau ordine formale,
adune dovezi (articole nepatriotice) cu privire la tinuta diferitelor
ziare, spre a putea trage la timp concluziile necesare. O asemenea
scrisoare, pe care o gsesc in Memoriile sau Operele complecte"
ale contelui Tisza, sub No. 1084 din 18 Maiu 1915, a fost adre-
sat si baronului Urban, prefectul judetului Arad, cu privire la ati-
tudinea ziarului Romiznal" de sub directia d-lui Vasile Goldis.
Sub presiunea unor grave amenintri din partea guvernului, di-
rectorul Romtinalui" s'a vazut si el silit s dea ministrului de in-
terne, Sdndor Idnos, in ziva de 22 Martie 1916, urmtoarea decla-
ratie, pe care 'i-s'a impus s'o publice si in organul ce dirija:
Fie-mi permis, Excelenta, ca pentru dovedirea afirmafiunilor
mele sa ma refer la cloud enun(ari ale mele, acum de actualitale.
In anal 1903, cnd Excelenta Sa con/ele Stefan Tisza a oat-
pat pentru prima data' scaunul de minisiru pre,sedinte al Ungariei,
ea am scris atanci in ziarul Tribuna Poporului", ce aparea in
Arad, un articol de fond intitulat Contele Stefan Tisza" si in care
spuneam, in/re allele, armatoarele:
Para nici un inconjur rezerva, noi, Romiudi, recunoastent
unitatea politica a statului maghiar si pentra aceasta unitate poli-
Hai $i pentru susfinerea integrita(ei teriloriale a statulai maghiar
minim gata a ne jertfi sagele si averea. Aceasta o facem pentru

I) Aceste demisii au si fost trimise din &mare5ti, decare d-rul Lucaciu

51 Oct. Goga, pe adresa d-lui dr. Teodor Mardi, la Def.

www.dacoromanica.ro
216

aceea fiindca suntem con vinsi cum c existenfa unui slat !tabs-
burgic puternic in Europa centrald este pentra naftoruzlitatea noa-
strd romand o garanfie cu mutt mai tare ca i cum in lipsa
acelui stat habsburgic ar fi o atare Romanie, care err cuprinde
in sine pe tofi Romdnii Daciei-Traiane.
Pentru aceasta nu suntem iredentisti, ci din contra ne este
scarba de iredentism i ca dispref ne intoarcem de care acei
nebuni, cari ar voi s ne ninticeascil cu veninul iritddrei de patrie,
pentra c tritdarea de patrie in chit nostri este identicit cu Ird-
darea de nearn".
A doaa dovtula despre crezul /nett politic se poate glisi in Mo-
nitoruI Oficial", din 30 lanuarie 1907 (OrszdggyiiIsi rtesit),
care confine anal din/re discursurile mete parlamentare.
Contele Iuliu AndrAssy, pe timpul acela ministra de interne, a
final un discurs la 26 Noembrie 1906 despre chestiunea na-
gionalitlifilor, in cate a arazat pe deputatii die/ah i romani ca aceea,
cu intenfiile lor politice stud identice ca cuprinsul cdrfii .Gross
Oesterreich", editatd nu cu malt mai inainte de Aurel Popovici. La
acest discurs, i-am reispans In Ala de 30 Ianuarie 1907, at oca-
zia pertractiirei proiectului de indemnizare, si in rdspunsul mea
m'am referit la aceea, cu ea indatit dupit aixtrifia ceirgi amintie
In luna Martie 1906, pe and incd nu eram deputed dieta!, am
serfs doud articole de fond despre cartea aceea in ziarul Tribuna"
ce apdrea in Arad, dintre care utud cuprindea, intre allele, arm&
ioarea declarafie:
De fapt, noi Romanii, cari traim In Odle Coroanei
Sfntului Stefan, nu ne Insufletim de planul lui Aurel
Popovici. Suntem fii credincioi ai statului maghiar $i
protestAm cu toat taria contra unor atari tendinte, care
ar vrea sA $tirbeasa unitatea politicA $i integritatea teri-
torial a statului nostru. In cadrele acestui stat ne
tm fericirea noastra, etc. etc."
Arad, 22 Martte 1916.
Num5rul actului in Ministerul de interne maghiar din Buda-Pesta.
45065 VI-a.-1916
Cel mai umilit serviwr
Vasile Goldia

www.dacoromanica.ro
 217

Tm s remare ins ca cu toata aceasta grava lepdare de Ro-

mnia Daciei Traiane", smuls de Tisza cu pretul a tot felul de a-
menintari, Vasile 0o144 a fost acela, care, dup 2 ani, redacta tex-
tul celebrei declaratiuni citit de Alex. Vaida in sedinta Camerei
maghiare, in ziva de 18 Octombrie 1918, prin care Romanii din
Ardeal proglamau ca nu mai recunosc Parlamentului i guvernului
unguresc dreptul sa se considere ca reprezentanti ai natiunii ro-
mane i sa reprezinte interesele ei la Conferinta de pace; ca aoe-
lasi V. Goldi$ facea parte din delegatia, care a prezintat marelui
rege Ferdinand I in ziva de 13 Dec. 1918 st. n. actul unirii dela
Alba Julia; c a fost apoi ministru al Ardealului in primul guvern
al Romaniei Mari, iar in cea mai emotionant sedinta a primului
Parlament al trii intregite a avut marea onoare de a fi raportorul
legii unirii pe vecie a Ardealului cu patria-mam.
Romania Mare, nobil si generoas, era ierttoare, cum a fost de
altfel si cu Alex. Vaida i alti frati", cari au calcat strarnb, in
vremea marelui rasboiu, fatl de sfintele aspiratiuni ale neamului.
Tuturor celor pociti, modesti si intelegatori, cari nu se degra-t
deaza proferand injurii la adresa sacrificiilor de tot soiul fcute
de vechiul regat pentru eliberarea Ardealului, mima regatului,
caldii i duioasa, le-a aplicat prescriptia p'catelor. Pe cei impulzivi,
prezumtiosi, ran narviti i trdatori dovediti, cari, cu tot trecutul
lor plin de grele p'cate i nedemnitati, cred ca isi pot bate joc ne-
pedepsiti de armata desrobitoare, de invalizii ei, de sufletul mare,
care a pulsat in mica Romanie cu atata putere invincibil, incat a
putut realiza Romania Mare, ca s adaposteasca la sanul ei iubitor
pe atati vinovati de adevarate crime nationale, pe toti acestia, cu
toata toleranta, nobleta i buntatea proverbial a vechiului regat,
nu-i va mai putea ierta de aci inainte, spre cinstea i bunul renume
al neamului.
Toti Ardelenii, cari suntem stabiliti de zeci de ani in vechiul re-
gat, unde am fost primiti totdeauna ca adevrati frati, imbrbatati,
onorati si ajutati cu inima Iarg si din belsug pentru-ca la randul
nostru s-i putem ajuta si noi pe cei de acas, vorn veghia ca me-
moria sfant a vitejilor cazuti in lupta pentru neam si a marilor
barbati ai eroicei Romnii de eri, ca 5i marile interese nationale ale
trii marite, s nu mai fie pangrite i primejduite de toate epavele
austro-maghiarismului tantos, odios si respingator.

www.dacoromanica.ro
218

Aparitia volumului de fata este primul semnal in directia acestei

utile a,ctiuni de purificare nationalA.
Si acum sa-mi reiau firul povestirei si documentarii ee mi-am
propus.

GRAVELE DECLARATII ALE D-LUI TEFAN CICLO POP DIN CAMERA

MAGHIARA DUP.& INTRAREA ROMANIEI IN RASBOIU

In seara zilei de 14'27 August 1916 pornise si mica Romnie pe

drumul mantuirii neamului i in aurora diminetii de 15 28 August
trupele voioase coborau muntii spre Ardealul, pe care Alex. Vaida
i alti conducatori nationalisti se frAmantau ca niste desperati ca
sa ramana i mai departe sub sceptrui adoratiIor lor Habsburgi.
Multi dintre Romani, cy sufletul curat si avantat in fata maretiei
momentului, credeam totusi c i cei slabi se vor intAri si cei in-
doielnici se vor reculege.
Dar desiluzia a fost mare, dureroasa si cruda.
InteadevAr, in ziva de 5 Septembrie 1916, opt zile dupa intra-
rea Romaniei in rsboiu impotriva Austro-Ungariei, Ciclo
Pop, despre care se credea la Bucuresti cA la fie-care mas Ina-
nAncA 2 sau chiar 3 Unguri, fAcea in Parlamentul unguresc, inainte
de a intra in ordin2a zilei, urmAtoarele declaratiuni de des-
avuare a oelui mai sublim si mai eroic act din istoria neamului
romanesc:
D. Stefan C. Pop, deputat: Onorata camera! (S auzim, s
ziml) Partidul national roman din Ungaria, ca adanca indignare a
1st& spre $tiinfa vestea cum al Romania vecina a pa$it n $irul
inimicilor patriei noastre $i a declarat rasboiu monarhiei noasire.
(SA auzim, sa auzim!)
Am luat-o cii adanal indignare pentru aceea, fiindca totdeauna
am Putt de imposibil, ca Romania s lupte contra acelei mo-
narchii, in care, sub scuttd Augustei Dinastii Habsburgice, trdiesc
mai nutlle milioane de Romani az fidelitate ci lit des voltare imbu-
curatoare (Miscare in stanga. S'a auzim, sA auzim!) $i am (Lind de
imposibil ca Romania sa se poata alia ca imperial rusesc (apro-
bad in dreapta), care mai mult ameninta existenta rasei r-omane
(Fisa este! Asa estel in dreapta), pentru-ca chiar istoria Romanlei
da dovezi despre nemultumirea $1 perfidia Rusiei.

www.dacoromanica.ro
 219

In interval de una mie de ani, poporul roman din Ungaria, in

coinfelegere Irrifeasrd cu Ungurimea, $i-a apcirat patria contra tu-
Juror inamicilor externi $i tot a$a $i in decursul rdsboiului prezent,
ceeace recunosc toti factorii conzpetinfi, soldafii de nafionalitate
romana au dat dovezi ca vitejie despre credinfa lor fafri de tron
patria maghiard (Aprobri vii din toate partile Camerei, aplause
in stAnga), apoi rei rama$i acasii in coin(elegere cu Mate popoarele
Ungariei $i ca abnegafie au adus toate jertfele posibile pentru glo-
rioasa noastra armatii $i in itzteresul invingerei finale. (Aprobri
vii din toate prtile Camerei).
Credinfa poporului roman din Ungaria lard de iron $i patrie
este ne.infrangibild (Traiasca in dreapta, aprobari in stanga)
declararen de rasboiu, sositii pe neasleptate, nu o poate cliitina.
(Vii aprobri. Sd auzim, sa auzim!).
Poporul romAn, ca si pAnA acum, asa si pe viitor, isi va apAra patria
si tronul regelui sAu apostolic cu sfingele i averea si cu toate jertfele
posibile contra oricArui inamic, ori si dincotro ar veni acela! (StrigAte
vii: SA trAiasa si aplause din toate pArtile Camerei).
Mi-anz Omit de datoringi set fac aceastd declaratie (s auzim, sa
auziml) nu pentru aceea, ca $1 cum cineva ar putea s clubiteze in
fidelitatea poporului roman in cadrul monarhiei noastre (aprobri
in dreapta), dar $i aceastd cale am volt a clarifica despre drep-
tate pe acei factori externi, cari, in aceastri taza mai noud a rds-
botalui mondial, poate au presa pus despre poporul roman' din Un-
garia anumite imprejurdri, s'ar (Mina in credinta feted de
iron $i patrie.
Rog pe onorata Camera sd binevoiascd a-mi lua declarafia spre
(Aprobari vil i indelungate. Strigate: sa triasca i aplause
din toate partile Camerei)".
Gravitatea enorm a acestei declaratiuni nu va scpa desigur
nimnui. Inteo alta tara, oratorul ar fi fost cu drept cuvant iostraci-
zat din randurile neamului sti ca nevrednic i nedemn. Cu toate
acestea, in marinimoasa i dulcea Romnia, 51efan Ciclo Pop, ca
un bun pdrinte de familie" ce este, a ajans ministru in primul gu-
vern al Romboniei Mari, membru in consiliul de administratie al
Biincei romane$11", presedinte al Camerei deputatilor sub guver-
nul de pomind al d-lui luliu Manir-e, decorat cu o multime de cola-
nun i ciolanuri, plimbret neobosit pe cheltuiala statului la
Londra, Paris, Bruxelles, Atena, etc., etc.

www.dacoromanica.ro
220

ARTICOLUL DIN REICHSPOST", PRIN CARE ALEX. VAIDA ARUNCA

BLESTEMUL SAU ASUPRA ROM "ANIEI

La cAte-va zile dui:4 mobilizarea RomAniei, anurne In ziva

de 30 August 1916 Alex. Vaida publica in ziarul Reiclzs-
post", din Viena, un articol de o indrzneald fdrA seamAn si prin
care spunea c autorul acestei catastrofe va fi desigur lo-
vit de blestemul generatiilor viitoare".
Iata in intregime acest articol, asa cum a fost publicat in ziarul
viene z:

RomAnii din monarchie i declaratia de rAsboiu a Romfiniei

de Al. von Vajda
membru al Parlamentului maghiar 1 membru
In conducerea partidului national roman
din Ungaria i Transilvania

Amin, totu$i, s'a intamplat $i anume nu a,sa cum au spe-

nd $i au ateptat cei mai buni $1 mai infelegatori Romani din Bu-
covina $i Ungaria. Tate sforfarile nuzri $i citzstite, flicute in inte-
resat viitorului tuturor Romanilor,pentru a indupleca Romania de a
se atap Puterilor Centrale, s'au dovedit ca o =trial a lui Sisif.
Aveam, ca toate aceasta, motive bine intemeiate, nu numai pen-
fill a spera, ci $i pentru a crede, c punctul nostru de vedere
iradifional va fi pus in cumpana $i va fi apreciat in ziva and se
va decide la Bucuresti i cand se va lua o hotarare in privinfa ati-
iudinei Romarziei. Doua momente caracterizeaza acest punct
vedere: un motiv intemeiat pe considerente sentimentale $i
intemeiat pe considerente de politia reala.
Componentele prinutlui molly formeaza imponderabilul, din care
se na$te in su/letal omenesc iubirea de vatra $i de patrie $i fide-
lita/ea sincera, pail la jertlii, fafii de Dinastia inrudita ca poporal.
Acest imponderabil, devenind un seeiment al maselor, s'a mani-
festal prin insullefirea pentru rlisboiu a poporului rqman din nzo-
narhie $i prin vitejiile stralucitoare, pe cari le-au RI velr$it pana
astazi fiii acestui popor pe bate campurile noastre de lupta. Ca
once popor de fcirani, aca $i poporul romanesc este, in sentimentele
lui, neinduplecabil $1 conservativ. Majoritatea lui a suferit in robie
grea. Marea imparateasa Maria Terezia ,si marele el fiu losif al
JI-lea au desfacut aceste catu$e, daraind primele raze de callar.

www.dacoromanica.ro
 221

La traditiile politice $i culturale s'au mai adaus $i cele ale

gloriei militare, care glorie $1-au ct4tigat-o granicerii ardeleni $i
handleni sub steagurile Habsburgilor prin nemuritoare lapte vile-
je$ti in cursul veacurilor. A$a au trait $i s'au aprolundat tot mai
malt din generalie in generalie lidelitatea $i credinla lernta a po-
porului roman catre Dinastia lui mo$tenita. Cand Domnitorul a
chemat la arme, atunci poporul nu a infeles s apere numai candaul
lui, sa ramana fidel jurfintantutui depus ca soldat, ci Roinnul vein
sa rcIsbune moartea cruda a viitorului lid fin parat $i Rege, in jurul
cdraia a tesut fantazia poporului legetzde despre un viitor mai bun.
Ritul ambelor biserici romdrie$ti intrebuinfeaza limbo nafionala.
Credincio$ii iau parle in mod activ la servicial divin, $1 land
se roaga.' dela copil incepand deodata co preotul, ca pietate, Du-
nzineca de Dumineca: Lash', Doanzne, ca sa vie binecuvantarea ta
&supra Imparatului $i Regelai nostril Francisc losif I, asupra ca-
sei domnitoare $i a armatei". Aceasta planteaza In add ncul inimii
lor sentimentele dinas/lee, le itztare$te i le fine meza, la tineri $i
&Ural, beirbali $i fenui.
Toate acestea s'au $tiut in Romania. Nu nutnai ca au lost
,sliute, dar s'au bud $i in considerare. Insu$1 Regele Carol $i toli
politicianii romani din timpul, in care a domnit, au aratat tot-
cleauna nu numai stinza $1 pricepere fala de sentimentele dinastice
ale Romanilor habsburgi, ci le-au legat la ininta cultivarea lor.
Toate acestea aa lost uitate la Bucuregi?
Tot a$a de bazat a lost considerentul de politica realii, care
ne-a nutrit credinfa pad la 28 August, anume cli Romania va
intra in rasboia de par/ea noastra $i va contribui in mod decisiv
la prescurtarea acestuia, printr'o victorie
Pentru noi $1 pentru oricare roman din vechiul Regal era o
dogma politica, c Rusia reprezinta pentru intregul rornanism un
pericol de Rusia rebuje, unnand tendinfei sale, sa ajunga
In posesionen stramtorilor la Maie. Va renanla vre-odata la drumul
de continent peste Romnsnia $i Bulgaria? Cine va fi atal de naiv
s creada aceasta?
In Basarabia sunt subjugali dozed milioane de" Romani. Ei sunt
lipsili de conAinict nationala. Aceasta imprejurare i numarul
&s pared fala de populaliunea de 170 milioane a Rusiei hold re$te
soarta lor. Ei sunt daft pieririi. Numai un dezastru al Rusici poate
salveze. Romanii din Buco vina cuz lost mulfumili. In Ungaria

www.dacoromanica.ro
222

am luptat impotriva sistemului politic. Ce a insemnat, ins, aceasta

luptd, ce a insemnat perirolul de maghiarizare, fatli de o onznipo-
tentd ruseascd?
Lupta politicd a *lit $i a desvoltat con,stiinta nationald a ro-
manisnullui, caracterul singuraticului si al poporului intreg.
Arta politica a oligarhiei maghiare desvollatli intr'o mie de ani
la virtuozitate, impreaa ca toate apucturile, flitarniciile $i dede-
subturile tactice, a luce puf se's* fac pe timpuri $i la noi $coala si
a ingreunat intelegerea in/re poporul ronzan i guvern.
Democratizarea Ungariei, care va II dupd rdsboiu veritabild, a
deschis is si poporului romdrz o perspectivd: cd increderea, plind
de sperantd ca care soldatii no$tri s'au dus in luptd, nu va fi inse-
al$i di victoria va asigura poporului lor garantia unei desvoltdri
libere $i populare.
Intelegerea frteaseli a tuturor popoarelor din Austro-Un gana
li s'a parut garantatd. Apoi, Ronzania, urmand intereselor el de
existen ( celor mai proprii, trebuia sa se aldture monarhiei noastre.
Aceastd Europa Centralii trebuia formeze in loate iimpurile cui-
bul i apdrarea intregului romanism. Noud, Romanilor habsburgici,
ne-ar fi revenit rolul placut de a fi intermedialorii Mire Romania
intregitli ea fratii no$iri din Basarabia si 'Mire Maghiari, Gernzanii
habsburgici, Slavi $i Germania. Astfel pi-ar fi trains Hohenzollernul
din sud-est mana celuia din nord si Romanii habsburgici din
Austria si Ungaria nu ar fi sangeral in zadar pentru a inldtura prin
victoria monarhiei noastre, pentru totdeauna, perico/al rusesc din.-
viitorul poporului lor.
A,sa gandea mare $i mic, cei de sus $i cei de os, din/re Romanii-
din Austro-Ungaria.
Toate acestea au lost ignorale in Romania. Ce desiluzionare $i
re loviturd pentru poporul nostra! Pana acum atinse numai indirect
de rdsboiu, Ardealul si Banatul devin zona de rdsbolu. Poporul no-
stru este expus talaron suferintelor. Oricum se va decide rdsboiul,
Romania nu va patea scdpa in viitor de dependenta ruseasca.
,,Pop oral roman din Austro-Un gana, inset, isi pez'sireaza hotartit
cu aceea$i sinceritate $i dragoste ca $1 in trecut si pentrit viitor cre-
dined sa pentru Dinastie, dovedita Veacuri deardndul. Cdci in-
stinctele poporului si traditiunile nu pot fi schimbate de azi
mdine.

www.dacoromanica.ro
 223

DacA ne imaginAm intreaga stare deplorabild a ro-

mnismului habsburgic si dacA Itfa'm In considerare faptele
arkate mai sus, atunci ni se pare de neInteleas5 declararea
de rgsboiu a Romniei, si ne intreb5m tot mereu din
nou : Cum este aceasta posibil? Cum de s'a Intmplat
astfel? Autorul acestei catastrofe va fi desigur lovit de
blestemul viitoarelor generatii romnestir
Nu cred sa' existe Roman, cruia s nu-i plezneasca obrazul de
ri4ine si s nu-1 podideasca lacrimile, citind aceast proza ingro-
zitoare. Nki-odat un ardelean cuminte, un ardelean din rasa
demna si patriotica a celor, pe cari 'i-am cunoscut, nu s'ar fi co-
borit Cu sufletul si cu faptele pn unde s'a cufundat Alex. Vaida,
acest Herostrat modern, care, sub masca de mare patriot", duce
de 10 ani, far sa fie pironit la stlpul infamiei, cu concursul tova-
rasului sail de idei Mill Mania, cea mai primejdioas politica' de
destrmare a Romaniei Mari, afisand cu indrzneal confesiona-
lisrnul catolicismului distrugator, spre a impiedica astfel prooesul
de unificare sufleteasca a neamului intregit, in ndejdea reinvierii
Rustriei Mari, icoana iubit a sufletului ski instrainat.
A sosit insa timpul ca cel mai odios profitor al Romaniei Mari
sa fie tras cel putin in judecata posterittii, a istoriei, care nu-1
va putea ierta nici-odata.
URA LUI ALEX. VAIDA FAO. DE ROMANIA SI DRAGOSTEA LU1
FAT DE AUSTRO-UNGARIA

Cucuvaia fratilor din Firdeal, Alex. Vaida, adapostit in preajma

Burgului impartesc din Viena, in loc s se calmeze si s se re-
conforteze sufleteste in fata gestului mobilizarii arma.tei romane, a
inebunit deabinelea. Micimea de suflet si ura ce purta vechiului re-
gat nu l'au parsit nici in acest istoric moment, caci in curand
'i-s'au auzit tipetek stridente.
Cu un cinism revolttor, omu1 acesta, lipsit de ori-ce sentiment
national, scria din castrele dusmanului urmtorul articol, intitulat
pRonainii din Austro-Un gana" si aprut in numrul din 15 Septem-
brie 1916 al revistei vieneze Oesterreichische Rundschau", sub
se_mntura dr. A. von Va/da, membru al Parlamentului ungar":
Declaratia de reisboiu a Romdniei a surprins In chipul cel mai
dureros pe Romnii monarchiei noastre. Ei au sperat pang In caplit,
cd o chibzuialii mai &mil si interesele bine pricepute, politice si

www.dacoromanica.ro
224

economice, ale Regatului vor decide in fine la Bucuresti $i ca Ro-

mania va intra in reisboiu alaturi de noi sau va peistra o neutra-
litate leald. Dcoarece cunosc tot a$a de bine conceptia politic, sen-
timentele ,si p'arerile colegilor mei din comitetul partidului national
roman din Ungaria, ca i pe acele, care steiplinesc masele largi ale
poporului $i pe reprezentangi ambelor biserici, am siguran(a ea'
interpretez nu numai giindurile mele, ci $i pe ale lor.
Rdsboial mondial a prestat pentru bate timpurile dovada
tzumai cd noi, Romnii monarhiel., cei din Buco vina $i Ungaria,
suntem mai buni, deceit cum ne-a mers fajina, ci ca am fost,
drept cuvnt, revoltati, dacei din Mutate sau reavointa au lost ba-
nuite sentimentele noastre patrio/ice. Inainte de ra'sboiu aveam nu-
mai putinta de-a invoca imprejurarea, cd patriolismul $i credinfa
noastra dinastica nu s'au cleitinat niciodatii. Posibilitatea de-a ve-
rifica prin faple dovada pozitiva ne-a oferit-o rasboiul mondial...
Intr'adevar, e adanca satisfacfia, pe care o simte fiecare ro-
man, amigar $i austriac in tata atitudinei irepro$abil patrio/ice $i
dinastice a poporului nostru. Caci totdeauna am lost atinsi in modal
cel mai dureros, dadi ni-se banuia credinfa dinaslica $i patriotisnuit.
Dar ceea ce n'au fost in stare a proba lode pro/es/ele, o dovedesc
acum faptele poporului nostru. Pomul seIntos scutura 'tackle vier-
manoase, ca putregai, inainte de a se coace. Astfel au cavil de pe
pomul salultos al poporului romartesc din monarhie, inlaid la in-
ceputul rasboiului mondial, toate elementele, a caror credinfa Gi(u
de stat $i dinas/le n'a rezistat la proba de foc 1).
Romanii monarhiei sunt neatin$1 de curen/ele iredenlei. Cdci
In popor, ca i la intelectuali, are rdacini adaci con$tiin(a,
Habsburgilor avem sa le nuiltumint cultura $i desvoltarea noastrii.
Deasemenea (are radacini adnci) con vingerea, a luptei politice
din/re Unguri $i Romani nu-i voie sei-i atribuim decal caracteruf
unei eerie din/re frati (bloss der Charakter eines Bruderzwistes
beigemessen werden darf), ca alai mai vartos a in vederea perico-
lului rasesc, ce anzeninta ambele popoare ca distrugerea, ele surd
$i vor fi deapururea legate laolalta' prin verigile date de soarta ale
intereselor comune de via(a.
In temeiul acestei convingeri n'au lipsit tocmai cei mai in/ele-

1) Filuzi2 mize,abilA la adresa pArintelui dr. V. Lucaciu si a poetutut

Octavian Goga, cari trecuset in vechiul regat.

www.dacoromanica.ro
 225

gatori i energici conducatori ai Romknilor din Ungaria $i Bucovina

de a incerca tot ce le sta in puteri, pentru a intluenia dispozitia in
Bucuresti, ca Romania s in/re in actiune aleituri de Puterile cen-
trale, sau cel [mein sii pstreze o neutrrditaate kaki. Total a fost,
durere, zadarnic. Dar nimic nu poate zgudui credinta noastra,
c tocmai in interesul viitorului Romaniei e indicata, nu
distrugerea monarhiei habsburgice, ci Intrirea ei plina de
vigoare si atasarea la ea a Regatului roman. Cid, ir de a-
ceastfi puternica monarhie la spate, Ronda' zia nu va putea si se
sustragii destimdui de a fi expusd ve$nic la banal plac $i la ar-
bitraral Rusiei.
Credincios acestor convingeri, elemental bun $i sit:adios al po-
porulM nostru a 'Amos ace's& la postal Oil $i tradifia mo$tenitd
dela bidrani strdluce$te deacum tot mai luminos. E indlOtor pentru
noi, Romanii habsburgici, clacii in aceste timpuri alai de grele,
porul nostru e judecat just $i din par/ea Ungurilor, chiar dup&
tele vechi... Tot ce s'a prestat in nzaterie de iubire de patrie $i crc-
dinta dinasticii, prin cuvinte ci fapie, de Ronz&nii monarhiei, cum
$i recunoa$terea $i aprecierea acestor tapie de care Unguri, va
constitui, cum a caracterizat con/ele Tisza, la inceputal r&sboialui,
pe cdt de nimerit, pe at& de lapidar, tot aMtea stand de granit ale
apropierii reciproce".
Las pe seama cititorului ori-ce comentar asupra acestei expuneri,
care nu pode inspira ori-carui Roman decat cea mai profunda
scarbil i revoltii sufleteasca.

I. Rust! Abrudearm 15

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII.

MEMORIILE CON TELUI TISZA IN LEGATURA CU

RASBOIUL EUROPEAN. PARERILE LUI DESPRE
POLITICA ROMANIEI I DESPRE ATITUDINEA
CONDUCATORILOR POLITICI I SUFLETE*TI AI
ROMANILOR DIN ARDEAL
La un an si ceva dupa asasinarea contelui Tisza, intamplat in
ziva de 1 Noembrie 1918, Academia maghiar a instituit o comi-
shine cu misiunea de a aduna si publica toate scrierile, actele, te-
legramele i scrisorile cu continut politic ale fostului prim-ministru
al Ungariei, care, dei a vzut une-ori gresit in politics trii sale,
a fost totusi un mare si fanatic patriot ungur, reprezentand in mod
stralucit, dar nenorocit, timp de un sfert de veac, sovinismul Ma-
ghiar pana in clipa tragica a ingenunchierii sale.
In anul 1923 a aprut, In tipografia institutului Franktin-Tdr-
sulat" din Buda pesta, primul Volum, sub titlul Grf Tisza 1M/du
iisszes munkdi", adic Operele complecte ale contelui Tisze. In
and 1924 'i-a urmat volumul II, in 1926 vol. III si in 1927 vol. IV.
Toate aceste volume, imprimate cu mult ingrijire, contin un ma-
terial documentar .extraordinar de interesant si instructiv nu numai
cu privire la rsboiul european 5i in special al Austro-Ungariei
provocatoare, dar si cu privire la rsboiul Romaniei si la atitu-
dinea, pe care au avut-o, in timpul celor patru ani de crancen ma,-
cel, atat conducatorii partidului national-roman din Ardeal, cat si
membrii episcoPatului roman (ortodox 5i unit"), fat de statul un-
gar, in primul rand, si fat de mica Romani% care in/rase 1,7 rds-
bola ca scopul precis de a-i elibera, in al douilea rand.
Material vast si covarsitor de important pentru istoria contim-
poran si mai ales pentru ilustrarea palpitatiunilor sufletului ro-
manesc de pe ambele versante ale Carpatilor din vremea rasboiu-

www.dacoromanica.ro
 227

lui, am considerat ca un lucru absolut necesar sa supun cititorului

aprecierile celui mai inviersunat i mai constient dusman al Ro-
manilor, care a fost, spre nenorocirea lui si a patriei sale, contele
te fan Tisza.
Voiu reproduce deci in lucrarea de fata, din numarul de peste 1500
de memorii, scrisori, telegrame simple si cifrate, toate in ordine
munerica, numai pe acelea, care trateaza despre politica Romaniei
despre conducatorii fratilor din Ardeal. Nu voiu face nici un co-
mentar inutil, pe care il las sa 'si-1 formuleze insusi cititorul,
care va avea astfel prilejul sa constate singur cari anume dintre
fratii ardeleni au fost Romani intregi, cari au fost slabi de ingeri
si cari au fost spioni i trdatori.
deci, pastrand ordinea munerica din pub5catiile Acade-
miei maghiare:
No. 5
Scrisoarea contelui Tisza adresatii imparatului Francisc losif.
Budapesta, 1 Iulie 1914
Majestate! (kick asi vrea sa evit o incomodare a MajestAtii Voastre
in aceste zile, totusi este de datoria mea sA vA expun urmatoarele intr'un
mod cat de scurt posibil. libia dup audienta mea, am avut prilejul sa
vorbesc cu contele Berchtold si sA iau cunostinta de intentia sa de a
face din groaznica fapta dela Sera jewo un prilej de rafiliald cu Serbia.
Nu am ascuns in fata contelui Berchtold ca consider aceasta ca o
gresalA tfatalii Si ca nicidecum nu asi impAreAsi rrispunderea. In primul
rand nu avem pan'acum motive suficiente, spre a putea face response-
bilA !Serbia si de a provoca un rAsboiu cu acest stat, cu toate eventualele
declaratiuni satisfAcittoare din partea guvernului sarb. Am avea cel mai
defavorabil locus standi, ne-am prezenta in fats intregei lumi ca turbu-
ratori ai pAcii si am starni un mare rasboiu in conditiile cele mai
ciefavorabile.
In al doilea rand, consider acest moment ca foarte nepotrivit, dat
fiindca Romania este peutru noi ca si plerdutit, fr ca sa avem .o
compensafie schimb i fiindcA Bulgaria, singurul stat pe care am
putea compta, este istovit.
In situatia actualii din Balcani ar fi pentru mine cea mai neinsemnata
gasesc un casas belli potrivit. Dacd s'ar ivi vre-odata momentut
de a deslAntui rAsboiul, s'ar putea crea un caz de rasboiu din cele mai
diferite cauze. Mai inainte insA trebue sa se creeze o constelatie di-
plomaticA, in care raporturile de forta sa fie mal putin defavorabile
pentru noi.
Filipirea definitiva a Bulgariei inteun mod, care nu ar avea un ascutis
impotriva Romaniei i ar lasa usa deschisa pentru o intelegere atat Cu

www.dacoromanica.ro
228

acest stat, cAt i cu Grecia, devine din zi In zi mai urgenta. Fir trebui
deci sa se faca o ultima incercare ca Germania sa realizezc alipirea
fdfisd a Roma/el la Tripla aliang Daca insa Germania nu ar vrea sa
indeplineasca aceasta misiune, ea va trebui sa se multumeascti cel putin
ca castigarea Bulgariei pe seama Triplei aliante.
Daca, de dragul Romdniei, am tardgEtna aceasta si mai departe, atunci
vom fi noi vinovati in cazul cand Bulgaria pdrasita de noi va adera
intr'o buna zi la alianta formata impotriva noastra, spre a primi in
schimb un petec din Macedonia. In sfdrsit, cdt despre Romania, cred
c eianfa noastra ca Bulgaria okra singara posibilitate ca Sd recdstigdm
Romt2nia. Cu totad grandomallia Romdnilor, rezortul hotaritor in sufletul
acestui popor este teama de Bulgaria. Ctind ace$tia vor vedea cif nu
ne-au putut impiedeca dela o al/argil ca Bulgaria, ei vor cifuta, probabil,
sd fie primifl in alianfd, spre a fi astfel apltrafi 1mpotriva unel agre-
siuni bulgare.
Eicestea sunt principalele puncte de vedere, care pledeaza, dupa parerea
mea, pentru o actiune energica si urgentd si intrucat apropiata vizita
a implinfului Wilhelm va okri, poate, un prilej pentru aceasta, m'am
crezut obligat sa ma adresez Majestatii Voastre Cu rugamintea ca sti
binevoiti a Va folosi de prezenta imparatului Wilhelm la Viena, spre a
combate pornirea sa incontra Serbiel In legaturti cu ultimele evenimente
revoltatoare din Sera jewo si a-I determina sa sprijine in mod activ
politica noastra balcanica.
Contele 5tefan Tisza -
No. 12
Domnului Sdndor ldnos, ministra de interne, Buda pesta.
1 Zulle 1914
Iubite am:eel Anezez scrisoarea lui Czernin si te rog sa-mi raspunzi
cat mal curnd in aceasta chestiune. Intracdt 2n imprejurdrile de azi
consider $i eu necesar ca sit avem cuttostinfil. de inlivizii, cari se aven-
tureazd din Romdnia in Ardeal, $i urmdrim ca atenfitme, sunt de
parere cd dorinta lui Czernin s'ar putea indeplint numi in cazul cand
Cattle de legItimatie, date de dansul, nu s'ar putea falsifica usor si
daca legatiunea noastra le-ar elibera intr'un numr restrans si numai
ecelora, a cdior participare indirectd la uneltirile nationaliste pare
exclusa.
In cazul cand ai avea vre-o rezerva legitima din acest punct de vedere.
o voiu imparlki cu piticere, deoarece esta evident ca atunci recipro-
cltatea nu ar mai avea nici un inteles. Din partta noastrd nu se duce
nimeni 2n Romdnia ca sd _facd agitafie. Este deci firesc ca Romanil nu
vor recurge la masuri similare de precautiune.
Fistept cat mai grabnic rdspuns.
Fil tau devotat
Tisza

www.dacoromanica.ro
 229

No. 22
Contelui Czernin, ministru plenipotentiar, Bucuresti
5 Iulie 1914

Iubite amice I Asi putea sa-ti povestesc date interesante asupra

calatoriilor ministrilor romani in Ardeal, unde sunt pretutindeni anuntati
si asteptati in case particulare decatre fruntasli nationalisti....
...In imprejurarile actuale, ar trebui sa stim cel putin cine trece gra-
nita, cand o trece $i cat timp sta pe teritoriul nostru.... (Extras dintr'o
scrisoare mai lungd).
Tisza
No. 64 (telegrama strict confidentiala)
Ministrului austro-ungar de exter&, Viena.
28 Iulie (seara tarziu) 1914
Cu pretinsa vizita a lui Bratianu, la Viena, ne putem astepta la O
atitudine energica a Romaniei pentru mentinerea tratatului de pace dela
Bucuresti. M'am asteptat totdeauna la aceasta faza si tiu ca vom pierde
tot ceeace am castigat ca prestigiu prin atitudinea noastra botarla fata
de Serbia, daca ne vom asa intimidati de Romania. Noi linar!' Romania,
prin Bulgaria, in $ah, nu avem sa ne temem de nimic din partea ei
viitoarele noastre relatiunl fila de Romnia nu le vom putea aseza pe
o baza satisfacatoare l sigura, decat printr'o atitudine ferma si impuna-
toare. Putem sa-i &un garantii cu privire la un atac bulgar si sa accen-
tuam ea vom tina seama de echilibrul in Balcani, dar ca prin rasboiul
provocat de Sarbi s'a creat o baza da drept cu total nota, astf al ca
noi vom putea proceda dupa cum se vor desfasura peripetille rasbo-
iului. Daca Romnia nu ar corespunde datorlilor sale de aliat, atunci
desigur si noi am fi degajati de once obligatiuni 1 ne-am putea orienta
in poltica noastra balcanica cu totul independent de interesele Romanlei.
Tisza
No. 91
D-lui Vasile Goldis, s'cretarul eplscopiei romdne ortodoxe, Arad.
6 Fiugust 1914
Stimate Domnule I... Va rog sA tineti seama ca, in aceste timpuri ras-
boinice, tocmai ziarul Ron:ti/mi" nu s'a sfiit sa serie di irr realltate
numai Romanil se duc la rasboiu, considerati drept carne de tun si
impotriva carora exista si azi inca vtra.
Fata de acest fenomen este legitim si just sa se la masuri represiva,
din cauza calduroasei iubiri, pe care personal o nutresc pentru poporul
romfin. NIci o consideratie nu m'ar putea abate dela aDaasta, daca nu
8$i fi vazut di pana $1 unele cercan i serioase romanesti au accentuat
in aceste zile laudabilul glas al sentimentului patriotic comun si ca,

www.dacoromanica.ro
230

in momentul acestei mari crize istorice, a inceput si Romania sd-si dea

seama de comunitatea de interese ce existd intre noi. La aceasta se.
adauga acum si initiativa, precum i declaratia Dv., ea marinimia gu-
vernului maghiar va gasi un ecou corespunzator1). (Extras dinteo
scrisoare mai lungil).
Devotat
Tisza
No. 92
Domnului Vasile Hoszu, episcop ronuin greco-catolic, Lugo f.
4 August 1914
Iubite amice! Vasile Goldis mi-a adresat o scrisoare, declarand, la
interesul suspendarei proceselor de presd impofriva ziarului Romanul",.
cd Romanimea, unita ca o stanca Cu Maghiarimea, se pregateste la,
lupta pe viata si moarte pentru tron, pentru patrie si pentru existenta
lor national& si adauga cd satisfacerea acestei rugdminti va putea avea
o importanta istoricd. Iti trimit copia raspunsului meu cu rugaciunea
ca , binevoesti a intrebuinta cuprinsul, dupd cum vei crede tu de cu-
viin(, in cerrurife 'corespunzatoare romanesti.
Cu cordiale salutdri al tau sincer amic
Tisza
No. 125
(Este scrisoarea adresata de contele Tisza, in ziva de 12 August 1914_
lui Alex.Vaida, multumindu-i pentru interviewul situ din ,,Adevarul" dela
7 Aug. 1914, scrisoare pe care am reprodus-o in infregime la pag. 207.
No. 219
Contelui Czernin, Bucuresti.
1 Septembrie 1914
lubite amice! Din initiativa ministrului de externe, am propus sefilor
Logilor francrnasone din localitate ca, prin intermediul Francmasonilor
romani 2), sA exercite o influentii asupra presei din Bucuresti si sd
b(ind eel putin atat ca evenimerrtele rdsbolului sa se publice intr'un
mod obiectiv si in conformitate u adevdrul.

Aceasta mdrinimie a guvernului unguresc s'ar referi la irrdulgenta

masurilor luate MO de presa romaneasca. (Nota autorului).
Cu privire la rolul jucat de loyle francmasonice in timpul ras-
bolului european, este interesantd urmdtoarea frazii, pe care o giisesc la
pag. 58, a cartil contelui Czernin, intitulatii ant Weltkriege": Cu un
an inainte de izbucnirea rdsboiului, am aflat din chiar gura archiducelusi
Francisc Ferdinand cd Frananasonii au hotarit suprimarea lui". (Nota
autorului).

www.dacoromanica.ro
 231

Fiducdtorul acestei scrisori, d. Eugen Csukcissy, pleacd din ordinul

acelor domni la Bucuresti, !linde va cduta sa intre lit legaturd cu ziaristii
de seamd de acolo. Iti recomand pe acest bdrbat destoinic si demn de
incredere si te rog sd-i dai tot concursul pentru indeplinirea misiunei
sale patriotice.
Cu calda prietenie
Tisza
No. 225
Episcopului greco-catolic ro/irn Hoszu, Lugoj.
2 Septembre 1914
lubite amice! Iti multumesc foarte mult pentru interesanta ta scrisoare
primith in acest moment. Membrii comitetului (national-romitn) A-si a-
ranjeze afacerea lor cu Goldis, prectun vor crede de cuviintd, dar n'ar fi
just ca interesul comun sd sufere din cauza procedeului sdu criticabil.
Cred cd atta ei, cdt si clerul superior romdn ar face o faptii inte-
leaptd si salutard, din punctul de vedere al viitoarei situatiuni a Ro-
mAnilor, dacd 'si-ar ridica glasul impotriva agitatiilor, care continud
incli In Romdnia. Mi dreptate, acest lucru nu trebue luat in sensul unei
provocdri directe pentru intrarea in rdsboiu a Romdniei. Ar fi insd foarte
just sd e constate a soarta Romdnilor din patria noastrd nu poate
constitui in niel un caz o piedicd, pentru ca Romfinia sti fie aliata
noastrd intr'un rdsboiu, la care participa Romdnii din Ungaria, Cu
atfita abnegatiune l insufletire. Sentimentul de neam ar dicta ca fiii
natiunii romAne din Romdnia si din monarhia noastrd s lupte in
aceeasi tabdrd.
M'asi bucura foarte mult, daca te-ai duce si tu in Romdnia, unde
desigur 'ti-s'ar oferi prilejul unor conversatiuni amdnuntite Cu bdrbatii
politici alai de seamd 1). Telegrafiazd-mi data plecdrii tale, ca sa te
recomand in mod corespunzdtor contelui Czernin.

1) La cdteva zile dupd primirea acestei scrisori, episcopul V. Hoszu,

insotit de d. dr. Teodor Mihali, deputat in Camera din Buda pesta, au si
sosit la Sinaia, ca trimisi al contelui Tisza, sa sondeze terenul si sd
ceard intrarea Romdniei in rdsboiu cot la cot cu Austro-Ungaria. Re-
zultatul a fost, bine 'linteles, nul. D. Mihali mi-a fdcut in vara anului
1929 urmdtoarea interesantd mdrturisire asupra acestei misiuni si a
modului clan s'au achitat de ea: CAnd mil prezintam cu episcopul Hoszu
in audientd la fruntasil politicei romAnesti, eram nevoit st spun si eu
ceeace spunea el. Dar spre a paraliza efectul interventiunei noastre,
cdutam sd obtin personal la toti acesti bdrbati cate o audientd separata,
in care apoi ceream tocmai contrariul si anume cd dorinta noastrd, a
Firdelenilor, este ca Romilnia sd intre in rdsboiu impotriva Ilustro-Un-
gariei i nici intr'un caz alAturi de ea. Ficeastli mdrturisire a d-lui dr.
T. Miihali pare a exprima adevdrul, judecAnd dupd increderea ce 'l-o
ardta Ion 1. C. BrrItianu, care cu acest prilej spune d. Mihali intr'un

www.dacoromanica.ro
232

In fine, draga prietene, trebue sa-ti dau un raspuns deschis la partea

a lreia din scrisoarea ta. 5tii foarte bine ea eu nu am banueli impotriva
masselor romane, cunosc prea bine sufletul clerulul roman si spiritul
ce domneste in unele seminarii teologice, ca sa nu ne facem iluziuni in
aceastii .privintii. Tu singur spui c, dacit Romania ar interven1 incontra
noastra, aceasta ar putea sa aib consecinte, de care sa ne fereasca
bunul Dumnezeu.
Draga amice,nu este bine asa. Situatia aceasta nu este satisfacatoare
si voi, conducatorii roman', cu idei patriotice, ar trabui sa va folositi
pe Iviitor cu mai multa botarire de puterea voastra, ca sa indrumati
sufletele tine:for preati si invatittori pe calea patriotismului.
Daca Romania ar lua o atihidine ostila noutt, massele poporului roman
desigur iu s'ar rasvritti, dar s'ar produce evenimente foarte triste, ar
curge mult sange romanesc si aceasta ar otravi sufletele inca pentru
multe generatii.
Cu cordiale salutitri, sinter devotat
Tisza
No. 240
Telegrama (strict secreta) triMisit de tonic* Czernin ministrului austro-
ungar de externe,Viena.
Sinaia, 7 Septembre 1914
Alex. Mar ghiloman, seful conservatorilor, a Malt urmatoarea comu-
nicare (strict secre:a) contelui Waldburg, secretarul legatiunii germane:
Rusii lucreaza la un plan: dupace vor mai obtine succese in Galitia,
el vor s ofere Romaniel Bucovina".
Regale, tare a vorbit cu Marghiloman despre aceasta, a declarat ea,
daca of2rta s'ar produce, va fi pus intr'o situatie grozav de grea, deoa-
race pinta publica din Romania nu 'i-ar putea rezista.
La aceas:it 1mportan:a declaralle a regelul, Marghiloman a adaugat
urrnittoarele: Daca am garanta Firdealului un statut politic si am face
spre Bucovina o rectificare de granita, in sensul ca Suceava Cu impre-
jurinnile, unde se afla osamintele lui Stefan eel Mare, sit fie cedate
Romani21, Romanii nu numai ca nu ar sprijini Rusia, dar ar intervent
activ pentru Rustro-Ungaria".
La acestea adaug parerea mea personalit ca regale Carol, daca pro-
misiunea rusa ar deveni fapt, ar abdica si succesorul situ va interveni
probabil impotriva monarhiei.
Czernin
articol al situ despre unire, publicat in revista Generafla Unirli"
(No. 3 din 192)) 'i-ar fi declarat:
Domnule Mihali! Grabeste de te lnloarce acasa si linisteste spiri-
tele romanesti agitate de acolo. Spune-le ca na camva sa land vre-o
revoltli ptina nu te vain aviza eu ca intra armata noastra. Caci sa se
stie: la cea mai mica miscare, to(1 vor fi maceMrifi, iar mie nu-mi
trebue Ardealul fdra Ardelenil" (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 233

No. 241
Dintr'o scrisoare a contelui Tisza catre contele Czernite.
7 Septembre 1914
Chiar t cele mai largi concesiurri mi vor avea nici o influenta asupra
atitudinei Romaniel. Aceasta depinde exclusiv de felul cum priveste ea
sansele marelui riisboiu Tot respectul pentru regele Carol, dar el
este un om foarte siret. El nu va abdica asa de repede.
No. 251
Contelui Berchtold, ministru de externe, Viena.
(Telegramd telefonata)
10 Septembre 1914
A51 primi foarte bucuros pe Romanii indicati in scrisoarea ta: Alex.
Vaida, Aurel Popovici 5i Julia Maniu. Cu d. Funder nu al putea trata
-despre aceasta chestiune, cad nu pot admite ca un ziarist austriac
figureze ca intermediar intre cetateni si mine.
Tisza
No. 254
Telegram?' telefonatd de Burk& contelui Tisza
11 Se_ptembre 1914
Asttizi 5i generalul Conrad1) declara cA ar merita sa cedam judetul
Suceava, dadi prin aceasta ne-am putea asigura cooperarea armatei
remane.
Burifin
No. 258
D-itti Tschirsky, ambasadorul Germaniei, Viena.
13 Septembre 1914
Deocamdata ma gandesc la Romania. Curenhil austro-fob, care
exista acolo Inca de mult, este stimulat in toate felurile de ,presa din
solda ruso-franceza. Aceasta .presit este cu totul sub influenta stirilor
victorioase ale presei Antarrtei. care ne considera complect bAtuli, lar
victoria definitiva ar fi aproape a'sigurata. Astfel ispita de a participa
la rasboiu impotriva noastra devine din ce in ce mai mare si oricare cu-
noscator al sufletului romanesc va recunoaste primejdia foarte real&
ca curentul, care duce pinta publica in aceasta directie, ar putea miitura
toate zagazurile si toate piedicile. Atund insa situatia noastra militara
va fi pierduta. Aceastii foarte grava primejdie ar trebui preintampinatti
de Germania cu toatii energia. (Extras dintr'o scrisoare).
Tisza
1) Conrad von Iltzendorj,seful marelui stat major al armatei austro-
ungare. (Nota autorttlui).

www.dacoromanica.ro
234

No. 263
Con tele Berchtold cdtre contele Tisza.
15 Septembre 1914

(Dupd inirdngerea RIOlor in Prusia Daca ar interveni

acum .si Romania, seful marelui stat major este de parere ca rasboiul
impotriva Rusiei va fi castigat cu siguranta. Importanta cooperarei Ro-
maniei este evidenta lustro-Ungaria ar trebui stt faca tot posibilul
ca sA olginem sprijinul Romanlei. Eventualele sacrificii ar trebui
apara neinsemnate intr'un moment atilt de critic si cand este vorba de
o rupta pentru existenta si situatia de mari puteri- a celor doua imperil.
Berchtold
No. 264
Rdspuns telefonic dat de contele Tisza lui BerchtoId
15 Septembre 1914
Daca obtinem din partea Romaniei o declaratie obligatorie asupra
conditiunilor, in care ar participa cu toate fortele el in rasboiu, sunt si
en de parere sti mergem pana la limita posibilitatilor. Lucrul principal
ar fi insa ajutor german citt mai mare si mai grabnic. Numai daca Ro-
manii vor afla aceasta, ei vor fi dispusi sa-si uneascil soarta lor cu a
noastra. (Extras dintr'o .scrisoare).
Tisza
No. 294
Dintr'un lung memoria adresat de Tisza contelui Czernin asupra ches-
tiunii Romdnitor din Ungaria.
26 Septembre 1914
Daca Romania ar participa la lupta noastra si daca intreaga
rasa roman& 'si-ar uni astfel soarta cu a noastra, ahmci ar fi sosit
momentul psihologic ca sa ne adresam si opiniei publice maghiare, spre
a gdsi solutionarea chestiunilor la ordinea zilei.
Aceasta solutionare nu trebue cantata in nici un caz pe calea unei si-
tuatiuni speciale a Rrdealului din punct de vedere al dreptului de stat-
Precum am spus, chestia romaneasca nu este o chestie ardeleana
Nol nu ne putem gandi deci decat la astfel de masuri, care ar inlatura
lacunele actualei administratiuni si ar asigura un tratament binevoitor
si obiectiv populatiei romane, lar pe de alta parte ar intari pozitia in-
stitutiunilor culturale ronitinesti si ar face posibila cultivarea relativd
a limbei romane si in institutele de invatamant ale statului.
Chestiunile de amanunt in aceasta privinta ar putea insa forma obiectul
unui schimb confidential de idei numai eland participarea efectiva a_
Rom aniei Irr rasboiu va fi hotarita in anumite conditiuni.
Tisza

www.dacoromanica.ro
 235

No. 310
Con telai Czernin, Bucuresti.
29 Septembre 1914
Deocamdat ar fi de datoria tuturor acelor Romani, cari recunosc
.c'a este o chestiune vital pentru poporul roman alipirea lor la grupul
Puterilor anti-ruse, sti-si exprime bucuria si recunostinta si sa insiste
asupra importan(ei concesiunilor mele. Sper cA voiu putea obtine aceasta
dela cei mai multi dintre fruntasii Romanilor de aici. In cazul acesta,
regele Carol va fi obtinut tot ceeace putea s doreasca, cci prin aceasta
'i-asi fi dat instrumentul ca s influenteze opinia publica din Romania.
Extras dintr'o lungd scrisoare).
Tisza
No. 311
Contaba Czernin, Sinaia
(Telegram cifre%)
30 Septembre 1914
Voiu face toate pregatirile, pentru ca schimbul meu de scrisori Cu
-mitropolitul Me(ianu 1) sa se posta publica la inceputul sirattimanei
viitoare. Rog, in once caz, sA asteptati pan'atunci, pentru ca ofensiva
noastra AA fu progrese mai mari, lar eu sA astIg timp pentru unele
,demersuri pregtitoare ad. Publicarea Ara trebui sii se faca in orice caz
eu o zi inaintea publicril la Bucaresti, spre a evita aparenta cum cd
totul ar fi fost comandat dela Bucuresti. Daca ;as ne-am afla in ajunul
unei mari victorii, ar fi paate mai bine sil asteptm aceast victorie si
facem publicatia imediat sub impresia ei, ceeace ar majora eTectul.
No. 324
Ministran/ de externe, Viena.
I Octombre 1914
Cu referire la telegramele 684 si 685 din Sinaia, rog a comunica con-
Czernin cet ocuparea pacinicii a Ardealului de catre Romdnia este
.exclusii In once imprejurild si in once conditiuni imagraabile si cti
dansul urmeaz sil faca declaratiuni in acest sens. Prin t'Acere sau prin-
tr'un raspuns, care n'ar fi destul de categoric la astf el de aluzii, ni s'ar
face un foarte mare rau.
Tisza
1) Este vorba de scrisoarea adresat de Tisza batranului mitropolit
_Metiana dela Sibiu in ziva de 22 Septembre 1914, despre care aminte.ste
Vaida in faimosul su memoriu in vederea impAcarli cu Romanii.
Primul ministru ma9hiar, vaznd cA fruntasii partidului national cer,
intre alte conditiuni, si autonomia Ardealului, voia sA scape prin cateva
firimituri aruncate membrilor episcopatului. El vrea sa .prezinte drept
mare eveniment ridicolele sale concesiuni, pregtindu-le si o punere in
sceng stiraidd si pretentioas. Scrisoarea contelui Tisza, ca si rspunsul
initropolitului Merianu, cititorii le vor gsi la pag. 363-366. (Nota aut.).

www.dacoromanica.ro
236

No. 326
Contelui Czernin, Sinaia
(Telegrama elfratii. strict secreta)
2 Octombre 4914
Interrtiunile primului ministru roman, in declaratiile sale asupra Bul-
gariei $i stint evidente: Sii destepte neincrederea noastrii, sa
tulbure raporturile noastre cu aceste state i irr special, cat priveste
Italia, a ne impinga in chestia Trentinului spre un punct de vedere,
care 'i-ar putea servi ca precedent.
Foarte fericit a fost raspunsul tau, Cii unui aliat nu 'i-se poate pro-
pune o astfel de porairie. Rog insa sa accentuezi categoric, la once
ocaziune similara, ca noi nu cedam nimic din propriul nostru trup $i nu
vom tolera ocuparea teritoriului nostru decatre nimeni. Cat timp voiu
avea un cuvant de spus, se va trage asupra oricui, care va intra la noi.
In aceasta privinjA sunt de acord toti factorii competenti din Viena si
Budapesta si nu vom devia dela aceasta linie de conduita in nici un
caz $i in nici o imprejurare. Fir fi de recomandat ca acest lucru sa. fie
cunoscut de toata lumea in Romania.
Tisza
No. 354
Domnului Tschirsky, ambasadorul Germaniei, Viena.
6 Octombre 1914
Excelentd! Ca raspuns la adresa Dv. din 4 Octombre, am onoare sa-
va comunic cum di d. A. Popovici1) este un personagiu Cu totul nein-
semnat, care s'a folosit de un preces politic ce 'i-s'a intentat in anul
1894 2) ca sa triasca ca martir, mal ales la Viena, si sa se introducii in
anumite cercuri maghiarofobe.
castigat oarecare importanta prin faptul ca a reusit, ca si alti in-
trigarrti 3).sA se introduca la Belvedere, spre a juca, cu mai mult sau
mai putin drept, rolul unui intermediar intre defunctul archiduce Francisc
Ferdinand si Romanii din Ungaria. Prin tragica moarte a inalhilui sau
protector, si-a pierdut acum acest rol si cu toate ca nu 'i-se poate con-
testa o anumita abilitate i inzestrare, el totu$i nu este mai mult decAt
un ziarist intrigant, satura't cu idei asa zise pan-austriace.
Din tabara pan-austriacit a scos ideia numirii unui ministru roman in
guvernul maghiar, ceeace ar fi o copie a ministrului austriac Wit por-
tofoliu, care nu s'ar putea potrivi imprejurarilor si institutiunilor din
Ungaria. (Extras dintr'o lungd scrisoare).
Tisza
E vorba de Aurel C. Popovici. Nota autorului.
E vorba de procesul Replied. Nota autorului.
Printre acestia este in primul rand Alex. Vaida, gratie oftruia a
intrat si Popovici in laboratoriul" archlducelui Francisc Ferdinand.
Nota autdrulni.

www.dacoromanica.ro
 237

No. 369
Contelui Czernin, Bucurestl.
(Strict secret)
10 Octombre 1914
Explicajia cuprinsO in telegrama 870, Cu privire la lnterventia minis-
trului plenipotentiar german, trece cu vederea punctul cel mai esential.
Rdul cel mai mare consista in faptul ca Rondmii de aici povestesc cutn-ca
d. von Basche le-ar fi icomunicaf c eu continuu a refuza acordarea auto -
nomiei Ardealului, dar ca guvernul german o va impune.
Pe baza hartiilor mele, constat ca ideia autonromiei sau a statutului
politic al Ardealului a pornit dela regele Carol si Marghiloman inainte
de sosirea d-lui von Busche. Eu 'i-am explicat ministrului german ca
as-upra acestPi chestiuni nu se poate discuta. (Extras).
Tisza
No. 455
Comunicare telelonicit minlstrultd de externe, Viene.
22 Octombre 1914
Este sigur ca din partea Romanilor nostri am primit declaratiuni de
fidelitate dinastica si care resping once iredentism. In ce priveste
chestiunile politice concrete, am declarat 1 mai acum o lung cd atunci
nu vedeam nici o perspectiva ca conducatorii nationalistilor romani sa
accepte formal concesiunile mele, ca o solutie definitiva, deoarece radi-
calli, in frunte cu Mania, vor sa se foloseasca de momentul actual pentru
santaj, lar majoritatea moderatilor nu are curajul sd procedeze fara ei.
Din acest motiv am scris mitropolitului Metianu, spre a obtine dela el
si &la mai multi nationalisti Cu vaza declaratiuni, care stt exprime re-
cunosIirrja si muljumire pentru condescendenta mea. (Extras).
Tisza
No. 494
D-lui Henric von Tschirsky-Bggendorl, ambasadorul Germaniei, Viena.
5 Noembre 1914
Ar fi desigur un mare avantagiu, dad' ne-am putea asigura cola-
borarea Romani& O vom obtine absolut sigur, daca vom bate pe Rusi.
Lnairrte de aceasta, este o iluzie, care se va indepArta cu atat mai mult
de no( cu cat o vom cAuta mai mult. Ar fi absolut gresit sa se creada
c curentul defavorabil din Romania s'ar atribui politicei moghiare fota
de nationalitati. Romania a aderat la Tripla aliantit intr'o vreme, cand
situatia RomAnilor din Ungaria era mult mai rea i dacd opinia public&
din Romania se indreaptfi impotriva noastra, aceasta se intOmpla nu pentru
ca Romfmilor din Ardeal le-ar merge prost, ci pentru ea ei cred c vor
putea calstiga Ardealul.

www.dacoromanica.ro
238

Nu-mi fac nici o iluzie in ce priveste efectul concesiunilor mele asupra

Romdniei. Cu toate acestea, le voiu propune, intdiu pentru cd md astept
la un oarecare succes pe urma acestui pas printre Romdnii din Ungaria
si al doilea pentru O tin seamd de dorinta guvernului german si a pu-
linilor nostri prieteni din Romdnia. (Extras dintr'o scrisoare mai lungli).
Tisza
No. 495
Contelui Czernin, Bucuresti.
(Telegramd cifrar)
6 Noembre 1914
Schimbul meu de scrisori cu mitropolitul Me(ianu se va publica Du-
minict, deodatil cu amnestia Si c u o ordonantil ministeriald, dupd care
Romftnii din Ungaria vor putea intrebuinta trioolorul lor in acelasi timp
cu tricolorul national-maghiar.
Rm fAcut tot posibilul ca sA asigur succesul. MA astept la manifesta-
tiuni de simpatie din partea nationalistilor cu vazd. (Extras).
Tisza
No. 524
Contelui Berchtold, Viena.
12 Noembrie 1914

Scrisorile de calda recunostintd din partea fruntasilor romdni

sosesc cu intitrziere din cauza dificultAtilor circulatiei. Sper cd voiu mai
obtine din partea mal multor episcapi si a unor mtreni culi vazd decla-
ratiuni publice corespunzatoare. Voiu cduta sti plasez mereu in ziarele
nationaliste de aici noui declaratiuni amicale, astfel cd chestiunea va
pAtrunde incetul cu incetul si in Romdnia.
Ili grijA ca presa germand sA nu strice lucrurile. ( Extras).
Tisza
No. 525
Ministerului de externe, V ietta.
12 Noembre 1914

Am telegrafiat contelui Czernin urmAtoarele:

Rog a transmite ambasadorului german multumirile mele. L'am rugat
pe episcopul V. Hoszu sd desmintd stirile neadevdrate cu privire la
atitudinea Germaniei in chestia autonomiei Firdealului. Se pare ca
Romdnil nostri privesc cu ochi buni actiunea mea".
Tisza

www.dacoromanica.ro
 239

No. 526
Vas/le J'angra, deputat ,s1 vicar, Oradea Mare.
12 Noembre 1914
Jubile amice! Il multumesc pentru cuvintele tale recunoscdtoare,
inapoindu-ti interesanta anexa a scrisorii tale.
Acest rdsboiu a idovedit de fapt cA nici chiar in tabdra cea mai extre-
mistd a nationalistilor nu exista iredenti,sti. Dau dovadd de o credintd
patrioticA pfind si acei. de cari ne despart astdzi mari contradictii in
chestiuni de politicd internd. Este in once caz o dovadd imbucurdtoare
si trebue sd-i tragem consecintele.
Din suflet te salutd. adevitrat devotat
Tisza
No. 531
D-lut Vas/le Hoszu, episcop greco-catolic, Gherla.
12 Noem,bre 1914
Iti anexez copia telegramei contelui Czernin cu rugdmintea ca sit
desminti in mod categoric svonul neintemeiat ciun cd Germania a promis
o actiune in chestia autonomiei Ardealului.
Episcopul Frentiu a scris o foarte frumoasd pastorald si am primit
o scrisoare foarte cAlduroasa de recunostintd din partea episcopului
loan I. Pap dela Arad. In ziarele romanesti n'am vdzut, decitt in Ro-
mima", o declaratie satisfdcdtoare ca aceasta.
Te rog sA ingrijesti ca in cercurile romdnesti sa apara mereu decla-
ratiuni, in care sa fie apreciatd cum trebue actiunea mea. Sd batem
ferul cdt e cald.
Te saluta din tot sufletul al tdu credincios
Tisza
No. 533
Ministerului de externe, Viena.
(Telegrama telefonatd)
13 Noembre 1914
Primesc dela archiducele Frederic urmatoarea telegrama: Comanda-
mentul suprem german mi trimite urmatoarea depesd: Recomand urgent
a determina guvernul maghiar ca sd acorde Romfinilor din Ungaria re.
formele si avantagitle cerute de ei, precum si a stdrui ca sd se promita
Romitniei un cdstig de teritorii rusesti. Dacd aceasta s'ar face curiind,
ajutorul activ din partea Romniet imi pare posibil. Hindenburg".
La aceasta telegrama -am raspuns archiducelui Frideric urmatoa-
rele: Am facut Rornimilor toate concesiunile imaginabile, incii la 9 curent,
ceeace Romimii din Ungar,ia au primit cu multumire si recunostnta, dar
va avea putind influenta asupra Romimiei, care nu vrea sa imbundtd-

www.dacoromanica.ro
240

Itasca soarta Romanilor de alci, ci sa anexeze Firdealul si Bucovina.

Sunt de acord sa promitem Romanlei, pentru colaborarea ei
once castig teritorial, dar sunt ferm convins ca Romania va intesrvent
numai dupa ce ii vom fi batut pe Rusi".
Tisza
No. 542
Baronului Buridn, Viena.
14 Noembre 1914

.... Nu ai putea sa comunici Maiestatii Sale imparatului Wilhelm di

consider' necesar oferi prilejul unei conversatiuni personale si
confIdentiale, asupra tuturor *chestiunilor, cu cine-va, care se bucura de
increderea lui i ca m'ai desemnat pe mine, fiindca numai eu sunt in
'Tamura sA dau explicatiuni intr'o chestie importanta privitoare la Ro-
mani' nostri, in legatura cu telegrama maresalului Hindenburg? (Extras
dintr'o /angel scrlsoare).
Tisza
No. 558
Contelui Czernin, Bucuresti.
(Telegrama strict secreta)
26 Noembre 1914
Calatoria mea a decurs foarte favorabil in toate privintele. Atilt impa-
ratul Wilhelm, cat i cancelarul si can't' condualtari ai pollticei ger-
mane au cliscutat confidential si amanuntit cu mine toate chestiunile po-
litice si militare la ordinea zilei, constatand armonie aproape in toate.,..
Germanii sunt constienti de victoria BIWA.
In sfarsit par a fi inteles cif numai presiunea situatiei militare si
diplomatice ar putea retine Romania de a intra in actiune impotriva
noastra si s'o determine eventual mal tarziu sil intervina, alaturi de noi.
De aceea cautam sa impingem Bulgaria ,prin intermedlul Turciei, ca sa
intre in rasboiu...
Sper ca. le-am scos din cap ideia altor concesiuni pentru Romania,
propuse de subsecretarul de stat Zimmermann 'Cu destula hotarire, de
ceilalti insa cu mai putina insistenta. Eu am declarat categoric ca
vorba nu mal poate fi despre 8$8 ceva. Tot astfel, din ordinul direct al
imparatului Francisc loaf, am comunicat imparatului Wilhelm, in numele
ca in 'lid un caz nu va ceda de bawl vole nici un petec
pamant din teritoriul monarhiei. Dupti o scull& expunere din parte-mi
cu argumente evidente, imparatul Germaniei 'mi-a deblarat, cu oarecare
solemnitate, cA intelege perfect acest lucru. (Extras).
Tisza

www.dacoromanica.ro
 241

No. 566
Episcopului greco-catolic roman Valeriu Freafict, Lugo f.
29 Noembre 1914
Prea Sfintia Ta! Din cauza cltoriei mele in strainiitate, abia scum
pot sii-mi exprim multundrea si recunostinta pentru pastoralele Dv. pa-
triotice. Am convingerea cd acum trebue sA ajungem in sfiirsit la tinta.
In aceastA credintd, md voiu nilzui mai departe ca s pregatesc rezul-
tatul deplin, care va urma dupd sfdrsitul rdsbolului, iar In munca mea
eomptez cu siguranid pe patrioticul Dv. concurs.
Sincer devotat
Tisza
No. 567
Episcopului greco -catolic romdn, Dumitru Rada, Oradea Mare.
29 Noembre 1914
Prea stimate amice! Primeste recunosciitoarele mete multumirl pentru
randurile din 16 curent, pe care insd din cauza caliitoriei mele in still-
indtate le-am primit cu intdrziere. Dupd ferma mea credintd, trebue
ajungem acum la scop. In nazuintele mele in aceastd directie, nu trebue
sA ne ldsdm prin nimic abdtuti din acest drum.
SA nu te impresioneze faptut cd opinia publicd maghiara priveste
chestiunea Cu oarecare rezervd, cdci aceiasi rezervA se area si
partea Romfmilor, dar este firesc cd numai formularea definitivii va
produce linistirea deplina a elementelor serioase din ambele tabere. In
definitiv. aceasta atitudine a unei parti a opiniel publice maghiare nu
poate decilt sd convingd pe concetAtenii nostri romdni cd este vorba de
feforme inteadevdr foarte importante.
Sincer devotat
Tisza
No 569
Prin(ului Hohenlobe Schilingliirst, ambasadorul Austro-Ungarici,Berlin.
29 Noembre 1914
Ca o complectare a dosarului predat la Berlin, imi permit a trimite
un numr al ziarului pronuntat nationalist Desteptarea" din Brasov,
care este o flovadd a efectului actiunii mele 1).
Tisza
1) Stiut fiind ziarul acesta era plitit de guvernul unguresc, am
Omit sii reproduc anume aceastd scrisoare, spre a ilustra reaua eredintd
a contelui Tisza si la ce arme recurgea in sustinerea punctului sdu, de
Nedere fatfi de insistentele Germaniei de a face concesiuni Romfintlor.
Nota autorttlui).
1. Ru,u Abrudcanu 16

www.dacoromanica.ro
242

No. 592
Downului Vasile Hoszu, episcop, Gherla.
3 Decembre 1914
In fine mentionez ca eri m'a vizitat deputatul bucvinean Aurel
Onciul si mi-a spus multe lucruri in legatura cu actiunea mea de impa-
care. Dupa cate stiu, Onciul face parte dintre Romitnii moderati. Fata
de mine s'a prezentat ca amic desavarsit al impitcarli si a accentuat ca,
gratie straaselor sale relatiuni cu conducatorii roman' d'aici, ar putea
aduce bune servicii cauzei. Eu l'am primit politicos, l'am ascultat, dar
in ce ma priveste n'am trecut peste limita generalitatilor cunoscute de
toti. (Extras dintr'o scrisoare mai lungt1).
Te salut din tot sufletul sincer devatat
Tisza
No, 709
D-lui Betegh Miklos, comisar al guvernului, Cluj.
7 Ianuarie 1915
Stiu prea bine ca in &deal sunt multi Romani cu sentimente
ostile notia. Mai stiu ca un rasboiu cu Rom:lids ar provoca un puternic
conflict sufletesc in toata Romanimea, dar indrliznesc s uf irm cd
joritatea Romiinilor din Ardeal nu doreste acest rsboju. Ei nu conspira
si ar don i SA evite clipa, in care ar trebui sitt se decida. In sufletul lor
se lupt constiinta nnationala cu credinta fat& de patrie. (Extras dintr'
lunglt scrisoare).
Tisza
No. 720
D-lui Vasile Hoszu, episcop, Gherla.
15 Ianuarie 1915
Iubite amice! Rm luat cu multumire cunostinta de acea parte a scrisorii
tale din 10 Ianuarie, privitoare la Vasile Lucaciu, si iti pot da asigurari
linistitoare c, dupa toate calculele omenesti, nu trebue sa ne temen
de o invaziune rusa in Rrdeal.
Te salut din suflet, sincer devotat
Tisza
No. 726
D-lui baron Conrad v. Htzettdorl, selul marelui slat major, Viena.
16 lanuarie 1915
Chestiunea Italiei si Romaniei va intra in curand intr'un stadia
acut. Intreaga noastra actiune politica trebue sd se concentreze asupra
solutionarit acestei probleme. Un lucru este cert: Trebue sit zadarnicim

www.dacoromanica.ro
 243

In once caz un atac simultan din partea Italiei si a Romiiniei. Trebue

sd gdsint un acord cu Italia, lar fata de RomAnia sd ham o atitudine de
asa naturd. ca sd-i treacd pofta de a intra in rdsboiu incontra noastrd.
Dadi primejdia italiand va fi inldturata, vom putea tine in loc Romania.
(Extras dintr'o land scrisoare).
Tisza
No. 757
Contelui 5telan Tisza, prim-ministru, Buda pesta.
19 Ianuarie 1915
Credinta in puterea noastrd militar se va trezi si in RomAnia
printr'un succes al nostru impotriva Rusiei. Afard de aceasta, trebue
s cdutdm ca sd obtinem in Romania tot ceeace se poate obtine cu bani.
(Extras dintr'o lunga scrisoare).
Devotat
Conrad
No. 767
Baronului Burln, ministru de externe, Viena.
25 Ianuarie 1915
AtAt scrisorile lui Betegh Miklos, cdt si ale episcopului V. Hoszu,
alaturate ad in copie, silnt o dovadd despre schimbarea stdrii sufletesti
din Romfinia. (Extras din trun memoria al lui Tisza Mere baronul Burln).
Tiszai
IatA acum i scrisoarea episcopului V. Hosza, adresata" contelui
Tisza:
Gherla, 22 Ianuarie 1915
Prea stimate domnulel Eri a fast la mine loan Lapedatu, director de
baud in Sibiu, care venise intr'o anchetd la banca Concordia. Mi-a
povestit c rnai acum 5-6 zlle s'a irrtdlnit cu fratele su, functionar in
Romfinia, care dispune acolo de legdfuti distinse.
Dela acesta am aflat urnultoarele lucruri:
I. Ittmosfera oficiald, cu tot sgomotul de bdlciu, inclind mereu spre
noi si, dupd pdrerea sa, nu se va indepdrta de noi.
N. filipesca incepe sh aprobe fittis atitudinea guvernului si a lui
Alarghiloman.
Vasile Lucaciu nu se mai afld pe teritoriul RomAniei, ci in Italia,
probabil la Roma, cdci 'i-s'a comunicat cA prezenta si rolul situ in Ro-
ntfinia ar fi indezirabile.
/1. In fine cd Oct. Goga nu va mai scoate ziarul sdu de agitatie, a-
nuntat cu mare sgomot, deoarece acest lucru a fost zdarnicit.
Tu ai posibilitatea sd-ti procuri informatiuni exacte asupra autentici-
tdtii acestor stiri. Dad' irisa aceste doud stiri din urma sunt adevdrate,

www.dacoromanica.ro
244

aceasta ar fi in once caz o dovada ca guvernul roman a inceput sa pro-

cedeze mai energic impotriva semanatorilor de vrajbli.
M'arn gandit cii este bine comunic aceasta. In cercurile Roma-
nimei de acasa, $tirlle de acest soiu au un efect foarte bun.
Cu toate luptele dela granita Bucovinei, suntem increzatori si
Preotilor mei le-am poruncit s riimana la posturile lor.
Te salut din suflet, sincer devotat
V. Hoszu 1).
No. 875
D-lui Aurel Onciul, deputat, Viena.
26 Februarie 1915
Stimate Domnule I libia acum am avut timp sa citesc memoriul D-tale.
Am constatat cu regret cd D-ta al inteles declaratia mea tot asa de
putin ca si situatia Romanilor din Ungaria... N'am avut intentia sa-ti dau
vre-o insarcinare Cu privire la conversatiunile cu Romanii din Ungaria.
Ins& kleoarece D-ta ai declarat ca, dupa impresiile D-tale, ar exista o
deosebire neinsemnata intre punctul meu de vedere i dorintele con-
ducatorilor Romanilor nationalisti si 'mi-ai pus in perspectiva o confir-
mare mai precisa a acestei conceptiuni, am raspuns in mod firesc ca
astfel de informatiuni m'ar bucura si ca astept cu pliicere viitoarele
D-tale relatiuni....
Cu tot respectul pentru intentiunile D-tale ,trebue sa te rog in con-
secintd ca sd nu te mai ocupi de aceastd chestiune, did 'ml-al creia
numai dificultdti in solutionarea problemei.
Cu deosebitd stimd
Tisza
No. 894
Din no/ele lui Tisza asupra conversafiunii sale ea baronul Buritfn,
ministru de externe.
3 Martie 1915
Al doilea fapt este atitudinea lui Brcitianu. Nu numai ea intra,
dar staruie sa stabileasca o intelegere intre Italia si Rusia. Rezultatal:
Iminenta primejdie a unui acord italo-romano-rus si apoi imediata
intrare in actiune.

1) Din schimbul de scrisori dintre Tisza 5( episcopal Hoszu rezulta

lfunurit ca acest nedemn cap bisericesc era spionul primului minIstra
ungar. l cfmd ma gandesc c ziarul Unirea", -organul mitropoliei din
Braj, considera, in Februarie 1916, moartea lui Hoszu drept o pierdere
ireparabiM"! (Nola autorului).

www.dacoromanica.ro
 245

No. 895
Baronutui Burln, ministra de externe, Viena.
3 Medie 1915
Cu ingrijorare crescanda urmaresc evenimentele militare. CA-
derea orasultd Przemysl numai o grabnica si victorioasd ofensiva la
Uzsok o poate impiedeca... La aceasta se adaugd primejdia ce amenintd
dela Dardanele... Toate acestea vor aves un efect din cele mai defavo-
rablle la Bucuresti si la Roma.
In numele ceriulul te implor, vegheaza si nu permite in nici un caz ca
cei doi talhari sa se uneasca pentru pradd... Dada ar fi sa satisfacem
numai Italia si numal ca Trentinal, ar insemna o lovituril; daca ar trebul
s dam mai mult si mai ales sa aruncam un ciolan si Romaniei, ar fi o
catastrofa.
Tisza
No. 905
D-lui V. Hosza, episcop, Gherla.
6 Martie 1915
Iubite amice ! Am primit cu mulhunire scrisoarea ta privitoare la unel-
tirite lut V. Limada.
Sincer devotai
Tisza
No. 914
Prefectulai jude(ulai Brasov.
10 Martie 1915
Abia actun vad articolul patriotic si just aparut in No. 5 al Gazetel
Transilvaniei". Aceasta modifica foarte mult parerea mea defavorabild.
Te rog sd le exprim recunostinta mea pentru aceasta.
Tisza
No. 1043
Baronalui Burln, ministra de externe, Viena.
27 Fiprilie 1915
Ar trebui sd discutdm ca Germanii in mod mal amanuntit pe ce
baza si prin ce procedeuri sa cautdm a incheia pacea, daca nu izbutim
sd inlaturam primejdia italiana. Pelanga conditiile de fond, este foarte
importanta i procedura. Daca am vedea ca nu reusim cu Italienil, ar
trebut s propunern Antantei pacea, inainte de a astepta atacul Italienilor,
Probabil cd l Antantei 'i-ar convent ca Italienit i Romanii s rilmand
izolati si atunci am putea obtine succese, cel puttn fat de acestia.
(Extras dintrri) tanga scrisoare).
Tisza

www.dacoromanica.ro
246

Anexa la scrisoarea 1013.

Sunt de acord cu tot ce s'a vorbit la Berlin. Regret irisa, ea
barbatii de stat germani n'au putut fi determinati sa discute mai ama-
nuntit masurile necesare pentru cazul unui conflict cu Italia si Romania.
No. 1044
Contelai Czernin, Bucuresti.
28 Aprilie 1915
Nu putem sti precis pana unde au ajuns manoperile intre Roma
Bucaresti, dar se poate presupune cu certitudine ch Brdtianu are trei
fiare in foc 1 ca intretine relatiuni intime atat cu Fasciotti, 1) cat si cu
Rusii.
Tisza
No. 1084
Baronului van Urban, preject, Arad.
18 Maiu 1915
Iubite amice! Am primit scrisoarea ta din 15 Maiu privitoare la ah-
tudinea Romanilor. In general se manifesta o rezerva in majoritatea
cercurilor nationaliste. Pe de alta parte este stiut ca tocmai cei dela Arad
fac parte din specia cea mai rea.
Te rog sii strangi dovezi cu privire la atihidinea acestora (de paca,
articole nepatriotice, etc.), pentru ca sa putem trage la timp concluziunile
necesare. Va fi nevoie, dupa rasboiu, sa facem o distinctiune intre acei,
cari s'au purfat cinstit, i intre oamenii lu Goldis.
Din suflet te salut, devotat
Tisza
No. 1086
Cancelara Germaniei Bethmann Holweg catre printul Fiirstenberg,
consta general german, Budapesta.
19 Maiu 1915
Dupace Roma a rupt conventia Triplei allante, am intervenit urgent
la Viena sa se dea carte blanche baronului Macchio2) si printului Billow
ca sa inchem acordul necesar, oricat de eftin sau rica de scump ar
permite imprejurarile, chiar daca s'ar formula pretentiuni exorbitante.
Sper cu ineredere ca contele Tisza, dupace comandamentele ambelor
noastre armate au declarat evitarea rasboiului cu Italia si Romania ca
absolut necesara, va 'Une seama de aceasta situatie silnica, oricat de
amara ar fi ea.
I) F asciotti era ministrul Italiei la Bucuresti. (Nota autoralui).
2) Baronul Macchlo era ambasadorul Austro-Ungariei la Roma.
(Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 247

1094
Contelui Tisza, prim-ministru, Buda pesta.
(Telegrama cif rata)
23 Maiu 1915
Pe deplin constient de rdspunderea mea, am datoria sa va atrag
atentia ca situatia aici este critica si, daca vom continua politica noastra
de pan'acum, trebue sa ne asteptdm c Rntanta va castiga Romania,
ca si pe Italia. (Extras).
Czernin
1095
Contelui Czernin, Bucaresti.
23 Maitt 1915
Voiu chibzui constiincios asupra telegramei tale. Firn convin-
gerea personala c trebue sa facem concesiuni in Bucovina, dacd din
partea oamenilor cu rdspundere din Romania s'ar emite aceastd idee
in cadrul unor propuneri serioase. (Extras dintr'o telegrama clima).
Tisza
1097

Baronului Burlan, Viena.

(Telegrama telefonata)
24 MaAtt 1915
Declaratia lui V. Morfun din telegrama lui Czernin este primul caz,
and un ministru roman activ vorbeste de concesiuni teritoriale in schfm-
bul intarii in rdsboiu a Romaniei. N'asi putea sd port aspunderea, daca
Czernin n'ar obtine imediat autorizatia ldmurita ca comunice lut
Morfun cd, daca guvernul roman se ofera sa lupte alaturi de noi, suntem
dispusi sa facem i concesiuni teritoriale.
Tisza
No. 1100
Contelui Czernin, Bucuresti.
25 Maiu 1915
M'am Mieles cu Burlan ca sd indemni pe Mogun sa determine
guvernul roman clit mai repede de a ne comunica conditiunile inter-
ventiei active a Romaniei alaturi de noi. Rdaugd pdrerea ta personala,
c aceste conditiuni vor gdsi din partea noastrd o apreciere foarte se-
rioas si binevoitoare. Fireste sacrificiile noastre se pot referi exclusiv
numal la Bucovina. In nici un caz, Ungurii in numar de 1 milion si cei
250.000 Germani din Rrdeal nu pot fi cedati niciodata Romaniei. Firdealui
ne-ar putea fi luat numai daca vom fi biruiti intr'o luptd la cutite.
(Extras dintr'o lunga scrisoare).
Tisza

www.dacoromanica.ro
248

No. 1112
Printului Carol Auersperg, Viena.
30 Maiu 1915
lubite arnice!... In toata cariera mea publica m'am straduit sa-1
apropiu pe Romani de Unguri. Voiu continua neclintit aceasta politica
fata de regatul roman, indiferent de raporturile noastre. Mult criticata
poltica maghiara fata de nationalitati a gasa lusa in acest rasbolu o
stralucita satisfactie, chiar si in ce priveste pe Romani ,ctici, te rog,
sa faci o comparatie intre purtarea nafionalitkilor noastre si aceea a
desmierdatilor vostri Cehi, Ruteni, etc.
In ce priveste regatul romn, dorinta lui intima este sa jefuiasca mo-
narchia si A-si largeasca teritoriul pana la Tisa
Pierderea Rrdealului ar insemna pentru monarchie inmormantarea
sitUatiei ei in Orient si a insemnatatil sale ca mare putere (Extras
dintr'o lung scrisoare).
Tisza
No. 1113
Episcopului Vasile Hoszu, Gberla.
30 Maiu 1915
lubite amicel Rlturand traducerea germana a articolului din ziarul
Steagui", te rog sA binevoiesti a atrage atentiunea lui Teodor Mihall,
ca cumparaturile lui de porumb sunt exploatate de cercurile romanesti,
estile nona, ca s discrediteze situatia monarchiei (Extras).
Te salut din suflet, al tau devotat
Tisza
No. 1116
Baronului Nitridn, Viena.
31 Maiu 1915
Rr fi o contradictie in adiecto de a vorbi de bunavointa guver-
nului roman, c vreme Costinescu ocupa loc inteansul. Mara Ide
aceasta, mal $tiu cat valoreazii bunavointa lui Brillianti, astfel ca, in
ce prive-Ae atitudinea lui, numai atunci am putea fi linIstiti, cand ar
j'Ara in guvern elemente d'ale lui Marghiloman si Carp. Pentru o
astfel de schimbare, ar merita sil se faca sacrificii, cacl aceasta ar fi de
fapt tranzltia spre alipirea de nol. (Extras dintr'o lungd scrisoare).
risza
No. 1118
Baronului Buridn, Viena.
31 Maiu 1915
Iutite amicel Recomand atentiunii tale articolul de fond din Frankfurter
Zeitung" 1 articolul lid Lutz Korodi despre Romania din Taegliche
Rundschau". Se pare a Germanii au inebunit lar in ce prIve5te con-

www.dacoromanica.ro
 249

cesiunile ce ar urma sd se facii Romanilor nostri. Ei ating coarde, care

ar putea sa exercite cele mal dzfavorabile efe2tz, mai ales azi, cand
intentiuni/e guvernului german cautil sa se manifeste in once notita
de ziar.
Tisza
No. 1121
Baronului Buricin, Viena.
(Telegrama telefonataj
1 Iunie 1915
ir trebui ca Germanii sa fie invitati foarte serios, de a ne 'Asa
data In pace cu idela conce_siunilor pentru Romanii nostri... (Extras).
Tisza
1122
Contelui Czernin, Bucuresti.
1 Iunie 1915
Din telegrama No. 672 am vilzut tu surprindere ca amicul Molls=
ti-a vorbit despre Banat. Sper ca al Rica imedlat cele necesare ca sa-i
sco:i din cap aceastii idee nzbund. Romanii trebu2 sd inteleaga di nii-
zulatele teritoriale in ce priveste propriul nostru teritoriu se pot
indrepta exclusiv numai asupra Bucovinei. (Extras).
Tisza
No. 1130
Baronului Buridn, Viena.
(In legatura cu conversatiile dintre Tisza si deputatul germ. Erzberger).
5 Iunie 1915
Rr trebui deci sa determinam acum Romania la o ccoperare cc:1yd
ca not In acest scop, Erzberger este da pdrere ea Germania trebue sa
dea bard, iar noi cele trei judete din suiul Bucovinel si dar de aceasta
trebue sti facem ceva in Interesul Romanilor din Ungaria. (Extras
dinir'o limed scrisoare).
Tisza
Deputatul Erzberger cdtre con tele Tisza
8 Iurae 1915
Ma folosesc de acest prilej ca sa arat din nou Exce/entel Voastre
nece_Latea absoluld a unei grabnice intelegeri Cu Romania...
... DupA infonnatiuni primite din diverse 0111, nu ar fi greu de a
satidace mettle natIonale ale Romanilor din Ungaria. Rcestea ar fi
mrmiitcarele In linil generale:
I. Rdmi:erea limbei romanre in fats autorit4ilor inferioare.

www.dacoromanica.ro
250

Rcordarea unei autonomii scolare, in sensul ca limba maghiard sd

aib precddere, iar limba romfind sd se predea in acelasi timp paralel
irr toate clasele si scoalele.
LArgirea drephilui de vot, astfel ca Romanii sd obtind 30 de locuri
in parlament. (Extras dintr'o lungd scrisoare).
K. Erzberger
Contele Tisza cdtre Erzberger.
12 Iunie 1915
In ce priveste pe Romdnii nostri, vd asigur c mentin neclintit
politica mea romano-fil, pe care o voiu realiza consecuent, independent
de situatia momentand externd... Va atrag 'MA cu insistentd atentiunea,
cA weasta problema nu trebue push' pe tapet de Germania, nici fatd de
guvernul roman, nici fatA de Romdnii nostri. In ce priveste atitudinea
Romitniei, in actuala crizd, chestiunea aceasta nu are o importantd ho-
tdritoare. Dacd, cu toate acestea, Germania ar pune pe primul plan pro-
blema, aceasta ar insemna cd alimenteazit dorintele irealizabile ale Ro-
mdnilor i cA ii impinge pe o cale gresitd, ceeace ar putea avea aceleasi
urmdri catrastofale, ca si tactica fatald a lui Billow in. Italia! (Extras
dintr'o lungli scrisoare).
Tisza
Erzberger cdtre Tisza.
15 Iunie 1915
Dacd Excelenta Voastrii are garantai cd regatul romdn nu acorda
o importantd hottiritoare solutiondrii chestlunii Romitnilor din Ungaria,
in acest caz pentru noi, Germanii, Mci nu ar mai exista o astrel de pro-
blemd. Dar existd acele garantil? Ficesta este miezul intregei chestluni.
(Extras dintr'o lung?! scrisoare).
K. Erzberger
No. 1135
Contelui Tisza, Buda pesta.
8 Iunie 1915
Iubite amice! Iti trimit aldturat instructiunile lui Buridn in chestia
concesiunilor. Vei vedea cd am fost insrcinat fac cu once pret
pe Bratiatut sd vorbeascd. In sfdrsit am reusit. Primal ministru romfin
mi-a rdspuns: Pentru moment cooperarea este imposibild. Dacd se va
intAmpla mai tarziu, atunci se va face numai in schimbul unor concesiuni
teritoriale in Bucovina si Zn Ungaria".
Czernin
No. 1150
Contelui Czernin, Bucuresti.
12 Iunie 1915
Dacd dizrteodata s'a ivit primejdia ca acesti oameni (Romfmil)
sa pretindd ceva si din teritoriul Ungariei, am impresia ca tu, ca prilejul

www.dacoromanica.ro
 251

conversatiei tale cu Mor(un, nu ai insistat indeajuns asupra desavarsitei

absurditati a unor astfel de pretentii, ca sd pui frdu obrdzniciei !or...
(Extras dintr'o lungd scrisoare). Tisza
No. 1152
Baronului Buridn, Viena.
15 Ende 1915
In cele din urmd, te tog inca odatd foarte mult s'a te informezi
asupra chestiunei Funder-Maniu. Este o adevdrata porcdrie ca rolul
fatal, pe care l'a jucat bietul Francisc Ferdinand. die a prosti pe RomAni,
sa treaca acum asupra Germanilor. M'asi bisela foarte mult, daca, in
aceasta afacere,-nu ar fi amestecat Tschirsky sau Erzberger...
Tisza
No. 1153
' Episcopulni Vas/le Hoszu, Gherla.
12 Iunie 1915
Iubite amice! Redactorul ziarului Reichspost", dr Funder, a chemat,
prin Maniu, pe membrii comitetului partidului national-roman la Viena,
in scopul unor consfdtuiri foarte importante si urgente. Sper cd volu
reusi sa aflu din ce sursd s'au ivit si ce obiect au aceste intrigi. Te
rog si pe fine sa te informezi, prin Teodor Mihalt, despre aceastd ches-
tiune si in acelasi timp s ai grijd de a Idmuri pe membril comitetului,
cd in ceeace priveste punctul meu de vedere principial in chestia ro-
mfineascd, precian 1 sentimentele mete prietenesti fattt de RomAni,
procedeele gresite ale unora. precum si evenimentele si ahnosfera zilnicd,
nu ma pot influenta.
Eu voiu realiza promisiunea mea data poporului nostru coman i mi
voiu urma catea mea mai departe. In aceasta chestiune irisa nu voiu
tolera amestecul urror factori strdini voiu lua niel o riispundere
fatal de Uff tat strain, iar pe acei RomAnt, cari s'ar uni cu factori strdini,
ca s exercite in aceastd directie vre-o presiune asupra guvernului ma-
ghiar sau asupra ministrului de externe, ii voiu considera ca rdi patrioti
voiu face sa simta acest lucra la timpul
Rugandu-te sd intervii si sil ma informezi cAt mal curand, rdnuln
al tau credinrios Tisza
No. 1162
Episcopului Vasile Hoszu, Gherla.
20 Iunie 1915
Iubite amice! Multumesc pentru ultimele tale scrisori....
In ceeace priveste intfilnirea intre Funder i Maula m'ar interesa
foarte mult sa aflu cirre este la spatele lui Fundar si Aurel Popovici.
fi foarte recurroscdtor, daca ai putea sd-mi dai 15muriri in aceasta
privintd. (Extras dinteo lungd scrisoare).
Din suflet te salut, sincer devotat Tisza

www.dacoromanica.ro
252

No. 1180
Contelai Czernin, Bacuresti.
30 Iunie 1915
Iubite amice I In urma invitatiei cancelarului german, l'am vizitat in
zlua 1cle 17 Iunie la Berlin., in vederea unor explcatii amanuntte. Am
fost nevolt sa rezist unui bombardament sistematic din partea cele mal
grele artterii germane. Cancelarul a aratat ca nteresele vitale ale
Puterllor centrale pretind ca Romania sa fie determlnata la o neutralitate
binevoltoare. In acest scop, Germania ar oferi Romaniel credite ef tine, pe
cand Austro-Ungara ar unna sit-i cedeze cele 3 judete din sudul Bu-
covinei si sa facem ceva pentru RomanII din Ungara...
In ce priveste Ungara conducatorii_politicel germane au fost absolut
de acord ca pu poate fi vorba despre cedarea unor teritorii maghiare
s nci despre autonomia Rrdealului.
Cancelarul a vorbit apol despre o serie intreaga de revendicar ro-
=hest', in care am recunoscut rezultatul unor relatiun, prea bine cunos-
cute de mine, pe care ministerul german de externe le intretine la spatele
nostru prn Tschirsky, Funder i probabil Beldiman cu Popovici, Mania
si Vaida.
LLta de bucate se compunea, afard da punctele cunoscute tie, tncil
dintr'un porto/ola ministerial pe seama Romeinilor (Landsmann-minister)
s dinteo unlversItate romaneasca.
Pe aceste dotra din urma am fost nevoit sa le suprlm: pe ce] dntaiu,
flindca era o ideie absurda, care nu ar folo31 nimic Romanilor si ar
schmba intreaga structurit a sstemului de guvernamant maghiar, iar
universtatea, fandca ar fi o monstruozitate culturalit...
Noi dam Germanilor informatiuni confidentiale asupra planurilor
Intent:I:or guvernului maghiar. Germanli pot fi multumt, cu atat mal
mutt, cu cat dorIntele asociatiei Popovici-Vaida-Maniu, comuncate gu-
vernului german, se invartesc in acest cerc.
Al putea sit insist' Cu efeet asupra faptului ca am obtnut din
partea regelui Francisc losif consimtimantul, dat cu multa neplacexe,
ca concesiunile mele sa fie confIrmate printr'un masagiu al Malestittli
Sale catre
In ceeace prvete contnutul lor, nu este mai mult decat ceeace
cuprinde scriscarea cittre mitropolitul (Me(ianu).
Crect ca, dupit ultimul refuz al lu Bratianu, singura si cea mat
justa tacl A pentru noi ar fi sa-i tratam pe Romanl prieteneste, dar cu
oarecare ndiferentit, dandu-le sit inteleaga ca este in nteresul lor sit
grabeasca, enca nu vor sa vie prea tarziu.
Oare n'ar fi sost momentul sa sugerezI regine (Maria) ca sit
se arate acum ca mare domnitoare, atragand Romania intr'o actiune
vl:torloastt, irr stil mare, inainte de a ajunge intre dorua scaune ila pit-
mant? (Extras dintr'o foarte lunga scrisoare).
Cu calda prletenie, al tau devotat
Tisza

www.dacoromanica.ro
 253

No. 1185
Prejet-film. judefelor Arad, Brasov, Sibiu, Alba 4 Cara,s-Severin.
3 'Lille 1915
Iubite antic& In ultimele luni s'a produs o intreaga serie de declara-
tiuni patriotice din partea fruntasilor romani conducatori. Intre altele,
in ziva de 11 Mau in jud. Timis, la 20 Maiu in Maramures, la 24 la
Fdgdras si le 10 Iunie la Sibiu, conducatorii Romanilor de acolo au facut
declaratiuni foarte barbtesti si botarate, prin care au lutzt o atitudine
lanturitd impotriva oricdror tendinfe iredenttste.
Declaratiuni identice s'au mai produs si din partea unor factori bise-
ricesti Cu gieutate. Dot sa mentionez discursul patriotic a/ mitropolitului
Mefianu, (hint la 16 Rprilie, apoi declaratiile similare ale clerulu roman
si fruntasilor mireni romani din judetele Satu-Mare, Mures-Tarda si
Bihor. Am evut grija ca toate aceste declaratiuni sa fie publicate in
presa din Budapesta. R trebuit insa sa constat ca presa nationalista
romana le-a ignorat cu desavarsire.
Te rog deci sa atragi aterrtiunea redactiilor ziarelor Romdnul" din
Arad, Gazeta Transilvaniei" din Brasov, Telegrajul roman" din Sibiu,
Unirea" din Blaj 51 Drapelul" din Lugoj, asupra acestu fapt si sa
le exprmi mirarea mea asupra faptttlui di au trecut sistematic cu vederea
aceste inaltatoare simptome ale atitudinei patrlotice a Romanilor din
Ungaria. Sa le spui ca acest fapt n'a scapat atentiunei mele Si ca ar
trebui sa trag concluziuni asupra adevdratelor Intentil ale acelor ziare.
Rstept deci ca pe vitor sa comunice publicului cititor ca insistenta cu-
venita toate aceste cleclaratiuni.
Tisza
No. 1212
Contele Czernin Mire ron tele Tisza.
19 Iulie 1915
Hohenlohe (cel din Germania) a trecut eri prin Bucuresti, venind din
Constantinopol. Pare a fi un om calm 51 rational. El s'a mirat foarte
mult de mentalitatea ce domneste la Curte: regele cu totul in mainile
lui Brdtianu. regina mult mai pasiva decat crezuse, Bratianu las 51 fals.
Rezumat: Nu e nici o nadejde, daca nu suntem in situatia sa le dam un
ulltimat si surprindem in asa fel, ea sa fie convinsi cA putem intro
chiar in tara...
Czernin
No. 1213
Contelui Czernin, Sinaia.
24 Iulie 1915
Iubite mice! Penultima ta scrisoare dovedeste di un schimb de
scrisori, cu totul private, poate sa umple multe lacune ale corespondentei
ofciale. Intr'o conversatie asupra situatie din Romania, spune

www.dacoromanica.ro
254

o multime cje lucruri, care nu apar in corespondenta oficiala. cand

scrii, inchipuie$te-ti ca vorbim impreuna i si-mi scrii ceeace ai avea
sa-mi povestesti.
M'a interesat foarte mult ceea-ce 'mi-ai scris despre situatia lui Bra-
tianu. Aceasta politica supra-sireata si in fond inspirata de lasitate
trebue sa-i submineze pozitia si sa provoace o intorsatura, care nu poate-
fi deck in favoarea noastrA, data fiind actuala situatie pe campul de
lupta.
Din parte-ne putem exercita o presiune asupra guvernului si opiniei
publice romane, facand cumparaturi de cereale romanesti. Cand boerul ro-
man va vedea pe comparator, caruia ii va putea vinde bucate cu preturi
urcate, vom putea aranja politica comerciala a centralei aprovizionarilor
asa cum va fi necesar, ca sa obtinem prin aceasta efectul politic dorit...
Recomand discretie fata de ministrul Germaniei, von dem Busche. (Ex-
tras dinfro lunga scrisoare).
Tisza
No. 1215
Contelui Czernin, Sinaia
26 Iulie 1915.

Iubite amice! Multumesc pentru raspunsul, pe care 'mi-l'ai dat relativ

la Romanii din Ungaria si la proiectul intrevederei noastre cu Marghilo-
man.
Fireste, ca asi primi foarte bucuros pe Afarghiloman si asi vorbi con-
fidential cu dansul, dar n'asi putea parasi Budapesta in acest scop, pen-
tru simplul moth, cii voiajul meu in Ardeal ar provoca mai multa sen-
satie s ar fi spionat mai mult in ce priveste arnanuntele, cleat calatoria
lui in Ungaria. Data vrea s evite, pe cat e posibil, ori-ce sensatie, lucrul
cel mai simplu ar fi sa faca o calatorie la Viena sau mal departe spre
Vest si sa ma viziteze la Buda pesta intre dotal trenuri.
Tisza
No. 1218
Con telui Czernin, Sinaia.
28 Iulie 1915.

...In tine mentionez ca, pe baza unor documente oficiale, pe care

pot pune la dispozitie, pot dovedi di mare parte din cerealele romanesti,
cumparate de cei, cari vor sa fericeasca poporul roman, nu au fost intre-
buintate in folosul populatiei romanesti, ci vandute cu mare castig unor
negustori germani. Astfel din cele 37 vagoane, sosite pe adresa lui Ni-
colae erban la Brasov, s'au expediat in Germania 36 vagoane; din cele
54 vagoane expediate pe adresa bancei Aurora" (recte Nicolae erban si
loan Stolen), 40 de vagoane; deasemenea toate vagoanele expediate
adresa dr. Manoiu din Brasov, ca si cele 4 vagoane, sosite pe adresa lu
Po pesca, la Brasov, au fost trimise mai departe In Germania. (Extras).
Tisza

www.dacoromanica.ro
 255

No. 1219
Baronului Banda, Viena.
29 hilie 1915.
...Eu privesc chestiunea in modul unnAtor: Czernin s rmand in cel
intim contact Cu Marghiloman, sd-i sound cd noi nu ddm nimic in scris,
insd el st. comunice direct regelui cd, daca se va produce repede o in-
torsaturd deplind in favoarea noastrd, suntem incd dispusi sa ceddm ceva
din Bucovina...
Punctul meu de vedere in chestia Romanilor din Ungaria l'am rezumat
In urmAtoarea telegrama cdtre Czernin: ,,Fitrag atentiunea cA asa zisele
concesiuni in favoarea concetatenilor nostri romAni n'au format nici
data obiectul unei oferte sau negocien i si nu-1 vor forma nici in viitor...
In aceastd chestiune nu voiu lua nici-odatd angajamente fata de un gu-
vern strdin".
...Se intelege dela sine cA salut Cu sincera bucurie perspectivele cu pri-
vire la un guvern cu Marghiloman, conducator real. Prin aceasta ar tri-
umfa in sfArsit singura politicd ronulneasca justd din punctul de vedere al
intereselor si al Piestigiului politic al Romniei. Stau bucuros la dispo-
zitia lui Marghiloman, in Budapesta, in vederea unor explicatittni confi-
dentiale Cu &Instil, dela care md astept la un bun rezultat. (Extras dinteo
telegramil (elefonata).
Tisza
No. 1232
Dintr'un memoria al lui Tisza cdtre archiducele Carol, mostenitorul
tronului.
7 Rugust 1915.
...Nu numai Ungurii luptd cu abnegatie si energie admirabild pentru
existenta Ungariei si monarchiei. La aceastd lupta participa cu aceeasI
credintd toate nationalitatile, nu numai Germanii, ci i Slavii. Chiar
$1 RomAnil, cari sunt inferiori militdreste in ceea-ce priveste energia, pu-
terea de rezistentd si tenacitatea, nu au lipsit de a fi loiali si cu credint
patrioticd. Este Inteadevr inltator s vezi cat de putin a putut in-
fluenta asupra Romanilor nostri atmosfera, atat de ostila noua, a
Romniei. (Extras din(r'un lung memoriu).
Tisza
No. 1253
Contelui Tisza, Budapesta
(Telegrama secretd)
19 august 1915.
Marghiloman m'a intrebat dacd il pot asigura cd se vor acorda Ro-
mtinilor nostri marile concesiuni, dacd el va veni la putere, si a accentuat
ca, pelanga cele promise de tine, mai pune mar pret pe imunitatea pen-
tru Romdnii aflati aici si pe anularea legii scolare a lui Apponyi.
I-am rdspuns in sensul dorit de tine, cd concesittnile sunt o chestiune
pur internd, care nu se orienteazii dupd Romania.
Czernin

www.dacoromanica.ro
256

No. 1254 a
Con telui Czernin, Sinaia.
20 August 1915.
Fii raspuns foarte bine lui Marghiloman.
...La momentul oportun asi fi dispus s recomand o atnnestie pentnt
toti civlii, dart' de Goga i cei doui frati Lucaciu, cart sdvdrsesc
acre fd,lse de inaltd trAdare si lse maiestate .(Extras din(r'o telegrama
secreta).
Tisza
No. 1254 b
Baronulul Burian, Viena.
20 August 1915.
...Ar fi bine sirt se atragd atenliunea ministerului german de externe
asupra actiunii companiei Lutz Korodi-Vaida-Popovlci, care inchide in
presa germand drumul adevdrului i met-trine in sdnul nationalitalilor anti-
pata fa tit de Ungurti asupritori, fapt care ar putea sa aducd nepldceri
cancelarulu. (Extras).
Tisza
No. 1254 c
Contelui Czernin, Sinaia.
28 August 1915
Cel mat bun lucni pentru nui ar fi, dacd Romania ar nimAne
neutra. Dacii o va face, este altit chestie. In cazul cd noi vom fi victo-
riosi, este sigur cd Romania va renunta la formula: Ne este imposiba
sa mer gem ca Ungaria!"
In realitate aczasta formula este foarte amuzantd. PAM la pacea
dela Bucuresti (10 August 1913), Romanii nu 'si-au adus aminte de ea,
run chiar atunci cdnd atitudinea guvernelor unguresti fatil de Romdnii
din Ungarla era trult mal neamicald.
Vei avea probabl ocazia sd amintesti acest lucru unor anumite
ira:te personal:Ali si sli le atragi atenlia, ca sa nu se lase plicdlitel de
o astfel de frazd bratienista", absolut desartd.
Ca aczilitn a fost posibil, trebue s'o multumlm in mare parte Germa-
rl'or, cart nu jucat Wind in ultimul limp rolul unor marl protectorl ai
Romdri:or impottiva klaghiarilor asupritori. Se cere o mare dozd de
igroranlit, pentruca Germanii sd nu inieleagd cat pacdtuiesc el "ncontra
proprie:or or interese, daca nu sprijind din rdsputerl Ungurimea. cea
sigurd sus:ind'oare a politicel germane in Orient....
Ce mal este cu schimbdrite din sdnul guvernului roman? Am
fost deceptionat, fiincicd nu-mi scrii nitric despre aceasta. Ce este cu
Maiorescu? Oare aceasta triscare gdseste vre-un sprijin in cercurile
Po Wee infhiente? Nu-'mi pot ascunde teama cA mi este &cat o auto-
srgestie a d-lor Carp, Marghiloman, etc. Se face so:-..oteala fait car-
cimar, cara este probabil prea mult influziflat de Bratianu, ca sa-I
poald conceda fAr vre-un motiv imperios. Cu BriMann insa nu este
nitric de fticut. El inoatd nand in gat in apele Antantei.

www.dacoromanica.ro
 257

In ce priveste pe Erdelyi 1), al primit raspuns dela ministral de

interne Am risca un fiasco daca ant face o perchezitie domiciliar la
west individ, flira sa avem motive concrete. El va distruge sigur ime-
diat tot ceeece este compromitator. Cunoastem prea bine ace-asta
Am fost foarte surprins si chiar m'am amUzat, cand Erdlyi s'a
demascat inteo blind zi ca om de incredere al Germanilor in chests trans-
portului de munitii. (Extras dintr'o lunza scrisoare).
Tisza
No. 1272
Ministrul de externe &whin care primal ministru contele Tisza.
5 Septembre 1915
Sub ceo mai absoluta discretie, iti comunic ca acordul nostru cu Bul-
garli s'a Incitelat eri definitiv.
Burifin
No. 1273
Dint/Inn raport al contelui Czernin catre contele Tisza.
5 Septembre 1913
...5tiu din sursa foarte bine informata cA Bratianu avea intentia hota-
rita sa ne atace l sa fie de fat& la marea impartire a monarchiei. A
fost insa destul de siret, ca sa astepte 1 sa vaza, daca lucrurile au ajuns
inteadevar acolo...
vom strapunge frontul rus i vom incepe un mars. triumfal fart pe-
reche in istorle, di am rasturnat baza specttlatiunii Romaniei de a opera
ca aripa stanga a marei armate ruse toate acestea nu le-am stiut
inteadevar de mal Inainte, dar mi-ar fi fost si foarte greu sa le stiu...
...Daca innii se vor mal ivi momente militare dificile, primejdia roman&
va deveni ;artist actual& (Extras dintr'un lung raport).
Czernin
No. 1316
Baronului Conrad v. Hiitzendorf, seful marelui stat malor,
1 Octombre 1915
...Repetate experiente dovedesc, ca nu toti ofiterii de nationalitate
romanii isi manifesta acea mentalitate, care se poate astepta dela un
ofiter. VA atrag atentia ca tocrnai in Ardeal, deci in mijlocul populatiei
romane, expusa agitatiei ostila monarhiei si situata in apropierea

1) Acest dr. I. Erdlyi, advocat, era rudenie cu d. luliu Mania. In-

tamplator 'i-am facut j eu cunostinta in anul 1915, pe calea Victoriei.
Stlu bine cii umbla sa capete niste vagoane dela directia C. F. R. ,Gratie
guvernului Mania, el a fost pensionarul statului roman pentru servicille
aduse Nemtilor. A incetat din vista la 9 Nov. 1930. (Nota autorului).
I. Rusu Abrudeanu 17

www.dacoromanica.ro
258

granitei roma'ne, unele poAuri foarte importante se afla in mdinile

unor ofiteri
...Nu am intentia sa formulez vre-o banuiala imPotriva acelor ofiteri,
dar tin sa va comunic pe cale pur privata acest fapt, care produce
oarecare nedumeriri.
Tisza
No. 1468
Alinistrului de externe Buridn, Viena.
(strict confidential)
29 Decembre 1915
...Nu vo'u insista dealt asupra marei importante. pe care cercurile noa-
stre militare competente o atribue atitudinei Romaniei. Este posibil ca
evolutia situatiei in Balcani, intrarea Bulgariei in gruparea noastra,
stabilirea legaturei cu Turcia si distrugerea armatei sarbe sa fi provocat
si la Bucure,sti o schimbare in aceasta privinta. Nu de multa vreme mi-
litarii nostri si-au exprimat dorinta ca sa obtinem participarea Romimiei
alaturi de noi, chiar $i cu pretul unor grele sacrificii.
Situatia generala se poate deci rezuma: Am facut cuceriri MO de &is-
manii nostri principali la vest ca si la rasarit, dar ca avem pitting forte
pentru viitoare scopuri ofensive $ i ca nu ne putem ghndi de loc la o
victorie desavhrsita, nimicitoare, impotriva adversarilor nostri de Thalia
inthiu...
...Trebue sa ne crutam puterile noastre si sa ajungem inteun titnp nu
prea indeptirtat la pace, caci altfel va interveni o atare epuizare a ma-
terialului omenesc si a fortelor economice, care va avea drept conse-
cinta, daca nu peirea noastra in acest rasboiu, cel putin paralizarea per-
manenta dupa rasboiu $i primejduirea viitorului nostru.
...Pacea nu noi o putem impune dusmanului. (Extras dintr'un lung
niemoriu).
Tisza
No. 1473 a
Contele Czernin Mire contele Tisza
2 lanuarie 1916.
Ministrul plenipotentiar german (din Bucuresti) doreste foarte mult,
ca numitul Aurel Popovici sa villa din Elvetia la Bucuroli, deoarece
lucru ce pare a fi adevarat are o Nina influenta asupra lui Brdtianu (!).
Popovici se teme sa calatoreasca prin Ungaria, fra o permisiune vi-
zibila din partea ta. Nu ai putea sa-mi trilniti o scrisoare catre dAnsul,
pe care sa 'i-o transmit si care sa-i dea garantia dorita?
Czernin
No. 1473 b
Contelui rzernin, Bucure,sti.
2 Ianuarie 1916.
...In chestia lui Aurel Popovici am telegrafiat chiar eri. Acest domn
'mi-a mai cerut in trecut un lcdssez-passer, dupa chte stiu prin intermediul

www.dacoromanica.ro
 259

contelui Forgtich, si eu 'i-am trimis de p'atunci vorbli cd el nu este martir,

ca nu va fi si ca eu nu pot muni martiri fdr taxe. El $tie irisa prea bine
cat de necesara 'i-ar fi aceasta scrisoare de libera circulatie, dupd mine
cu total de prisos, care 'i-ar servi ca certificat al meritelor sale si al ti-
raniei maghiare.
...Este utlevarat ca trebue su contara cci primejdiu istovirei noastre, asa
ca ni-se impune sd ne economisim fortele pe toatd linia. (Extras).
Tisza
No. 1479
Contelui Czernin, Bucarest:.
10 Ianuarie 1916.
...Cu privire la credinta soldatilor de nationalitate romana se poate
spune, in ori-ce caz, cd ea a fost in general ireprosabIld. Ca mate-
rial militar, Romhnii sunt irisa inferiori Ungurilor, Germanilor, Croatilor
si Slovacilor. Aceasta se dovedeste 5i prin faptul c dIntre cettstenii ma-
ghiari, morfi si raniti, 11 la asta erau Romani, pe cand dintre prizonieri
17 la sutd. Dacd tinem seama c Romanii reprezintd 14 la sutd din po-
pulatia Ungariei, pierderile lor sangeroase sunt mult Inferloare in raport
cu cifra populatiei, pe cand numarul prizonierilor intrece aceastd pro-
portie...
...O alta chestiune este sinuciderea Mariei Puta. Jata despre ce este
vorba: La un binar roman, obligat la servicial militar si care a fost prins
la granit, s'a gaslt o poesie anti-patrioticA in cel mai inalt grad, in
care se vorbea despre apropiata eliberare a Ardealului prin dorobantii
romAni victorlog. Ancheta a dovedit cd aceastd poesie a fost distribuitts
printre elevii seminarului greco-catolicldin Blaj i cli eleva Maria Pala e
multiplicat si rdsplindit poesia. Ea a fost trimisd in inchisoarea are-
ventivd, ande, dupd cate-va zile, s'a spanzurat...
...Raporturile dintre Romani si Unguri sunt cele mai prietenesti si tot
ce se spune despre persecutarea Romanilor constitue o pura inventie.
Tisza
No. 1490
Contelui Czernin, Bueuresti.
17 Ianuarie 1916.
...A fost o greseald de tactica ca 'mi-am jucat ultimele mele clirti falsa
de Romani in toamna anului 1914 (in chestia tratativelor de implicare ro-
mano-maghiard). De dragul regelui Carol si al Germanilor, am fdcut-o
aceasta cu ochii deschisi, deoarece nu tinuserli seamii de avertismentul
meu.
hientin neclintit punctul de vedere de a clarifica raporturile cu Roma-
nii nostri, Insa numai dup11 rasboiu. (Extras).
Tisza

www.dacoromanica.ro
260

Toate pretioasele insemnari de mai sus sunt extrase $i repro-

duse de mine din vol. II, III $i IV ale memoriilor contelui Tisza,
publicate sub auspiciile Academiei maghiare. Nu pot decat s re-
gret ca volumul V, care va fi ultimul, nu a aparut pana azi (1
Decembrie 1930), spre a fi putut scoate i dintr'nsul partile mai
importante, care privesc istoria rasboiului nostru de fntregire na-

Daca publicul cititor ma va incuraja $i imi va da prilejul sa scot

a doua editie a lucrrii de fat& nu voiu omite de sigur s com-
plectez $i aceast lips destul de sirntit.
Si acum sa intram In examinarea tuturor actelor, prin care par-
tidul national de sub conducerea d-lor Vaida i Mania a crezut cu
cale manifeste, in cursul rasboiului mondial $i al Romaniei,
simpatia", gratitudinea ' i incurajarea" sa fata de vechiul regat,
care declarase rasboiu Austro-Ungariei, impins numai de idealul
sfnt al intregirii neamului.
Voiu pastra, pe cat posibil, ordinea cronologica a evenimentelor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VIII.

REU*ITA UNUI PLAN DIABOLIC AL CONTELUI

TISZA. MONSTRUOASA PASTORALA A
MITROPOLITULUI V. MANGRA

Dupa moartea mitropolitului Ion Metiautz (3 Februarie' 1916),

ccontele Tisza, bogat in resurse de tot felul, tinea cu once pret
5idice in scaunul acestuia pe unealta sa, Vasile Mangra, vicarul
.arghirofil dela Oradea-Mare, care inca din anul 1910 isi vanduse
sufletul guvernului unguresc pentru un blid de unte: locul de de-
putat in cercul electoral Ceica, din judetiil Bihor.
Romanii nationalisti si toata suflarea ortodoxa din Ardeal,
si par& ungurene tineau 'ma s aleaga in scaunul vacant de
gnitropolit pe luminatul episcop al Caransebesului, dr. Mirotz
Cristea, actualul Patriarh al Romaniei, ale carui profunde senti-
gnente romanesti erau apreciate nu numai de presa romana din
_Ardeal, dar si de cea din Romania. Faptul acesta era, bine inteles,
in ochii gavernului din Budap esta, o nota foarte rea si compromt-
fatoare, caci nu se impca cu ideia unittii statului maghiar, repre-
_2intata prim mana de fer a contelui Tisza, care se opunea cu toata
ilottirrea la o asemenea alegere.
Guvernul unguresc detinea in archiva sa o veche fig", datnd
Inca din anul 1894, cand cu congresul general al studentilor ro-
imani, tinut la Constar-4a, fisa mereu adugita si imbogatita cu ra-.
poarte din partea politiei de siguranta si a prefectilor maghiari
,clespre atitudinea romaneasca, demna i barbateasca a studentului
-universitar Hie Cris/ea, devenit in 1910 episcop la 'Caransebtl. La
am an dupa alegerea sa ca episoop, tandrul ierarh avea deja onoarea
tunui lung raport (cu No. 56/1911. Februarie 4) dtre ministerul
iaterne din partea prefectului judetului Caras-Severin; dr.

www.dacoromanica.ro
262

Medve Zatan, care ii descria pe larg actiunea romaneasc

anti-maghiara ce desvolta In eparhia sa I).
Pad ,si farlariile, din care miinnci, le #iu cunt stint"!
spunea intr'o zi episcopului Miron Cris! ea indrznetul prefect
ungur, stlp al statului maghiar.
Evident, guvernul unguresc, gratie politiei sale secrete, cunostea
multe prti din activitatea national a episcopului dela Caran-
sebe$, ca i sentimentele, de care era animat dela isbncnirea ras-
boiului incoace, exprimate in diferite cuvantari 0. pastorale, in care
accentua. invariabil ca din suferintele de acum voir trebui sa re-
zulle drepturile pentru neamul romiltiesc".

CONTELE TISZA IMPUNE ALEGEREA TRADATORULUI V. MANGRA CA_

MITROPOLIT LA SIBIU

Nu deci de un asemenea brbat intreg avea nevoe contele Tisza-

pentru scopurile sale. Tisza 'i-a i declarat in fat episcopului
Miron Cristea, cu ocazia unei intrevederi la Budapesta: Tinata
Prea Sfinfiei Tale nu ote14 de loe garantii pentru demnitatea de
mitro polit la ((Ira noastrli!" Lui ii trebuia o unealta supus si
oarba, de care s dispun cand va voi i cum va voi. Acesta era re-
negatul Vasile Mangra, odat mare luptator national, iar atunci o
simpl otreapa, btut cu outi clocite de catre studentii rOmani din_
Bucure,sti in pretoriul Academiei Romane, pentru ca si-a &Mat
neamul, vanzandu-si Ungurilor pctosul sAu suflet. De aceea ale-
gerile congresului national-bisericesc din primavara anului 1916,
care avea si aleaga pe noul mitropolit au fost facute cu amestecul
fisi brutal al gendarmeriei si al prefectilor, cari primisera or-
dine stricte dela guvern, ca, prin once mijloace, sA scoat din_
urne numai deputati congresuali, favorabili alegerii lui Mangra.
Prefectii din toate judetele romanesti fusesera chemati de Tisza la
Budapesta, spre a primi instructii in consecinta. L. Mara, prefectul
jud. Hunedoara din o familie de Romani maghiarizati a in-
draznit cu acea ocazie sa arate ministrului sAu ca n'ar fi cuminte-
lucru a brusca pe Romani, in timp de rasboiu, ca impunerea de a
siege persoane nesimpatizate de ei". Dar Tisza l'a intrerupt

1) Vezl Patriarhul Romdniei dr. Miron Cristea, Malt Regent", de

I. Rusu-Adrudeana, pag. 240-245. Bucuresti 1929.

www.dacoromanica.ro
 263

darz cu cuvintele: Interesele Ungariei cer ca porunca mea sd se

execute strict!".
In asemenea conditiuni n'a fost de mirare c Mangra a putut fi
ales mitropolit in ziva de 6 August 1916 st. n., cu concursul ba-
ionetelor, fiind votat pan si de un deputat calvin Cu ntunele Ki-
ritovits. Din 114 voturi, trdatorul a intrunit 71, iar episcopul
Miro,, Cristea 21, episcopul Ion Pap al Aradului 12, fiind si 7
buletine albe.
Urcarea lui Mangra pe scaunul cinstit de marele mitropolit An-
drei baron de 5aguna, apoi de succesorii sai Miron Romanul si Ion
Metianu,constitue in timpul de 2 ani si 3 luni, cat a durat aceasta
rusine, cea mai neagr pat din istoria bisericei romane ortodoxe
din Ardeal.
-CONSEC1NTELE ALEGERII: INJURIILE TELEGRAFULUI ROMAN" LA
ADRESA PARINTELUI V. LUCACIU SI OCTAVIAN GOGA

La 21 de zile dupa aceasta alegere provocatoare, Romania ras-

pundea declarand rasboiu Austro-Ungariei. Din clipa aceasta mi-
tropolitul tradator s'a pus cu totul la dispozitia guvernului ungu-
resc, unindu-se trup si suflet cu dusmanii neamului romanesc. De
.uci inainte, Vasile Mangra nu scpa nici un prilej, spre a trimite
iubitului su cler si popor" din Ardeal crti pastorale, prin care
hulea sfantul nostru rasboiu i indemna in chip criminal pe soldatii
romani din armata austro-ungara ca s ucida, fra mil i crutare,
pe fratii lor din armata Romaniei, cari se jertfiau pentru desrobi-
rea Ardealului. Colectia ziarului Telegraful romtm", organul mi-
tropoliei din,Sibiu, atesta Cu varf si indesat aceasta pornire dus-
rnanoas din partea mitropolitului apostat si trdator. Jata cate-va
probe:
Cu cate-va zile inainte de a se produce declaratia de rsboiu a
Romaniei in contra Austro-Ungariei, ziarul Telegraful romtin"
scria in numarul 75 din 3 August 1916, intr'un articol intitulat
Ce credo d. Goga?", urmiitoarele:
Se continua in Bucuresti, si pe celldurile insuportabile de vartl, pa-
iiia de mull pentru constreingerea guvernului ronuin, ca sc7 lasa
din neutralitate, st7 Mire in rilsboiu, allituri de Rusia, pentru a lua Ar-
dealul i a da monarchiei austro-ungare lovitura de moarte, cum spun
ruso fi/i...
Fugarii nostri, platift de legagunea rus, fireste cd nu poi lipsi dela
.asemenea intruniri pub/ice, in care cer si ei Ardealul, patria lor, pe care

www.dacoromanica.ro
264

an prIrdsit-o, ca nite Iasi, in vreme de prime/die. Marele demagog Va-

sile Lucaciu le prezideaza $1 roste$te vorbiri, iar poetul Goga asigurti pe-
pufinii, cari ii ascalia, $i pe cal $l mai pulin4 cari it cred, ca el are
credint: anume crede in D-zeu $i in prlfbu,sirea monarchiei austro-
ungare.
Poefii au lost considera fi totdeauna ca proroci al neamuritor. Proroc-
ar trebui sa fie Goga, prorocul neamului ronzdnesc. Dar d. Goga e
proroc fats, pentru-cd lals11 U este credinfa at& ln D-zeu, cat a In prd-
bu,sirea monarchiei noastre. Va imbatrni deabinelea d. Goga lard a
vedea prdbu,sild monarchia austro-ungard. Va intra in mormant cu cre-
dinta aceasta fal$d a sa. Monarchia austro-uttgard va exista $i mal de-
parte, pentrucli existen fa ei e o necesitate pentru Europa $1 pentru-cd,
data n'ar exista, ea ar trebui sA fie creatAI"

COMENTARIILE ,TELEGRAFULUI ROMAN" ASUPRA INTRARII

ROMANIEI iN RASBIU

Organul mitropoliei ortodoxe din Sibiu, abia incput pe minile

trdtorului V. Mangra, care tocmai atund fusese confirmat de
guvern si de imprat ca mitropolit, seria intr'un articol, intitulat
Noul nostru du$man", publicat in No. 85 din 11 24 Octombrie
1916, urnartoarele:
De ce ne-am temuf, s'a implinit. Va curge acum sange romaesc
$1 de o parte $i de alta. Daca infelepfii dela Bucure$ti au crezut cd-
ap e bine, fie a$a! Noi ne vom lace datoria $i lath* de ei. Cad
mare ne este iubirea de frate, dar $i mai mare ne este iubirea de
pair*. Ea e mama noastra $i pe mama, care ne-a ndscut $i la
sdnul direia 7$1 dorm somnal de veci pdrinfii stramo$ii no$tri,
precum vom dorml $i noi, datorinfa avem sd o apardm paa
ultima piatura de sage, chiar $i in contra frafilor no$tri. Sit o $tie
deci ace$tia, cd drunud, pe care vreau sd-1 facd la Alba-Julia, 11 vor
putea face numai peste cadavrele noastre ale taturora $i treat,* uf
prin rilurile de sage, scars din vinele noastre. Sd o $tie cit ca-
davrele, peste cari vor trece, sutil cadavre ronzaesiii, iar sageler
prin care vor umbla, e sage romanesc.
Daca rdvnesc la o astfel de bravoed, pentra care istoria are
sd-i condamne ca asprime, pofteascd $i o sdvdr$eascd! A lor e
rdspunderea, ale noastre vor fi suferinfele...
Banal D-zeu va face RI treacd dela noi $1 acest pahar, pe care
nn Pam asteptat $i nu l'am meritat".
In fraza ultim, trdtorul spunea in ce-1 privea un mare adevr..

www.dacoromanica.ro
 265

MONSTRUOASA PASTORALA A MITROPOLITULUI TFUDATOR

VASILE MANGFIA

In No. 8,5 al Telegrafului roman" din 11/24 Octombrie 1916, in

care se publica articolul injurios la adresa Romaniei pentru infra-
Tea ei in rsboiu, mai apilrea si o odioasa circulara-pastorala, a-
<iresatA de mitropolitul V. Mangra clerului si poporului roman din
Ardeal sub No. 2602/19.16M.
Citindu-o, te cutremuri si iti sta mintea in loe in fats ticalosiei
,cle gandire din partea unui mitropolit roman, in fata indraznelii
cu care afirm cele mai patente neadevruri si arund epitetele de
tradtori", hoti", criminali ordinari" si ucigatori de frati" la
zdresa soldatilor eroi ai micei Romana, plecati la rasboiu, ca sti
castige, Cu pretul sangelui lor, sfanta libertate pentru cei de o
lege si de un neam cu ei.
Iat in intregime acest oribil document:
SCFUSOARE CIRCULARA
clitre venerabilul cler si ciitre poporul dreptcredincios romiln din de
Dumnezeu plizita mitropolie a Romfinilor ortodoxi din Ungaria si
Transilvania.
Romania, careia liinta I-a dat patria noastra, Ungaria, caci Negru-
Noda dela FilgAras a intemeiat principatul Taril-romeineai, Dragos din
Maramures a intemelat principatul Moldovel $i ea sprifinul monarchiel
habsburgice s'a ridicat $1 s'a intarit Romania moderna, libera a inde-
pendenta, care de buna vole s'a legat de monarhia Itoastra ea contract
de credincio,sle, ca lagliduell de sprijinire reciproca; Romania spre
marea noastra durare a calcat fagadnifila de credinfa, a rapt pece-
tille contractulal in chip per/id a a ridicat arma asupra patriei noastre,
.asupra inilltatalui nostru imparat a rege a asupra acelor 'raft, cari de
doi anl de zile luptd pe moarte a pe viata at o vitejie nemaipomenita
impotriva dv,smanilor monarhiel.
Da, el n'au ascultat porunca stingelui, n'au auzit chemarea tainica
a frajilor de o llmba $i un &Inge de a Ire da mana de ajutor,ca trupele
regatului roman sa lupte alaturea ca noi impotriva du,smanului coman,
rare linde N nimicirea patriel noastre $1 la sugrumarea neamului ro-
manesc, sa laple hotdriti ,si at barbatie in contra Rastel cotropitoare.
Nu, ci ei, amagili de lupii imbracatl in piel de ol a ame(iti de jagadu-
&We lui luda, au desconsiderat cele mal vitale Interese ale neamului a
sub cuvant ca vin sa ne slobozeascaa, vin sa de jaca robi Muscalilor,
yin infrajig ca hoardele ruseal, earl au jejait a au aprins satele $i
bisericile intemelate de Stefan cel Mare, cart au ucis pe urma,sli pia-
Jealor vestip dela Dumbrava rolsie, cari au necinstlt Putna $i Suceava,

www.dacoromanica.ro
266

War! slinte de Inchblare sufletalui romdnesc, yin acum st ne

ne jure mosia agonisitd de nzosii ,a plirinfii nostri ca sudorl de sdnge.
Uncle vlt este si ?n ce se aratd patriotismul vostru, Romani ucigdlorr
de frafi, vd intrebdm ca Lactantiu: Cum patriotismul vostru poate
fie o virtate? Poate sIl existe o virtute intr'un sentiment esenfialminte
dusnzlinos si rautdcios? Binele, la care linde lubirea voastra de patrie,
coast?' ?n a face rda altora. Voi lnlindefi granifele voastre ?a hotarele
vecinilor vostri, voi crestefi puterea voastrd, venitele voastre, desbrd-
cdnd pe alte nafiuni. Putefi voi sd numifi virtute ceeace e distructiunea
a ItoatIt virfutea? Vol rupefi legilturile societtifii umane, vol distrugeff
inocenfa, voi nutrifi rapacitatea, voi nimicifi ideia de dreptate. Dreptalea
urile naffonale surd incompatibile. Acolo ande locuesc armele, drep-
tatea se nimice,ste. Poate sa fie drept acel ce valdnuI, urdste, despoare
ci ucide? latil faptele voastre, acelor ce zice(1, cd vd iubifi patria"..
(Lactantlus. Div. Instil. Vi. 6).
Acela, care ca vorbele vicleniei pe buze, ca dorul de jaf in su fiel vine-
in hotarele noastre, nu-i fratele, ci cel mai pagn du,sman, care, pentrir
a-si indeplini polla salbaticd, 2,si omoara frafii si pdrinfil. Da, frafii de
ieri, astdzi prin voinfa faptele lor pdcdtoase si nelegiuite, s'au Peat
pentru noi in cei mal marl si mai urgisifi dusmani, asupra cdrora glasul
sdngelui ,si legea firii porunce,ste sd-fi ridici braful flird mild. Cd cel ce
varsd stingele omului, pentru sdngele aceluia seingele lui se va wirsa"_
(Facere IX. 6).
Iubit cler si popor! Avem cea mai mare mdngdiere si bucurie a su-
fletului, cil iubirea voastra fafd de patrie e nemdrginitd, cd alipirea i cre-
dinfa voastrd cdtrd 'Maltai tron sunt neclatite, ell din iubirea, alipirea
credinfa aceasta curatd si tradifionald purcede ascultarea voastrd ne-
condifionatd isvoreste vitejia, care mai ales in ani; din urntil In mod
at& de strdlucit din nou a-fi dovedit-o. Deaceea v spititim, mai vdrtos
acum, in aceste zile de cea mai grea cumpand, i vd ?ndemndm cu cuvin-
tele sf. apostol Petru, ca ca bldndefe sd va supunefi autoritdrilor si rdn-
duielilor inaltei sMpniri ori impdratului, ca celui mai pre sus, ori guvcr-
natorilor, ca celor trimi,si de el spre pedepsirea fdatorilor de rele si
spre lauda Mcdtorilor de bine, cdci a,sa este voia lui Dumnezeu, ca cu
facerea de bine sil amufifi necunostinfa oamenilor celor gird minte, ca
cei liberi, lard nu ca cum afi avea libertatea, ca un acoperemtint Multi fii,
ci ca servi lui Dumnezeu. (I. Petra C. II. v. 13-16).
Fard ea noul du,sman, care rdvneste In ,chip atdt de pdcatos la,stirbirea
si la stricarea hotarelor patriei noastre, vefi sti sd luptag ca aceeasi in-
ddrjire, vitelie $1 credinfa, ca iare eroil no,stri au sjdrdinat ceta fuile de
granit dela Iwangorod. Cdci dragostea, credinfa $1 alipirea voastrd cdtrd
tron si patrie vii va lamina min tea si su/le/al, vd va lnldri inima si vd va
ofeli braful.
lntdrifi-vit dar ca credinfa in Dumnezeu,bucurosi fijad "in inimile voa-
stre, a ari stiut ,si afi putut sd dovedifi credinfa si alipirea voastrd ciltrd
tron si patrie ca fapte atdt de strdlucitoare si ca jerife at& de scumpe.
Firi ca incredere, cd In ziaa judecdfii si a rdspldtirii, Males/atea Sa,

www.dacoromanica.ro
 267

2naltul nostru imptirat si rege, impreutui cu luminatul stiu guvern ungar,

.nu vor intdrzia a rdsplati dupd merit crediqa 4 vitefia, ca care afi apetr".at
ironul si patria, asigurdnd condifiunile trebuificioase pentru desvoltarea
intdrirea etnicli, culturald ci economicd a poporului romdn din patrle.
Noi n'am provocat si Want dorit rdsboiul ca Iratii nostri, ci ca toata
sinceritate a am stilt-ail pentrtt inftiptuirea pdcii si bunei infelegeri Mire
Romdni si Maghiari, si credinciosi chentdrii noastre ntt vom necia de a
ruga pe Dumnezeu, ca sd ne trimitd pacea de sus, pacea a loald luntea,
_pentrucd z:ce Sf. Vastle cel mare: Nu existd un bine mai wire decdt
pacea, care este un dar ceresc, a clireia si numele mtmai este mai dulce,
dealt once". (Basil Ep. 16 I. Ep. 70).
Isus llristos este principiul pcii, zice Sf. Grigorie. Apostolii au pre-
dicat pacea lui Dumnezeu. Armonia domind in Dumnezeu si in toatd
.creatiunea. Oamenii trebue sti imiteze pe creatorul, pdzind intre ei con-
-cordia pi in puterea acestei condiriuni trebtte set existe ceitifile si po-
poarele. (Greg. Naz. Orat. 12).
Oradea-Mare (Nagyvarad) la 8 21 Septembrie 1916.
Vasile Mangra,
ales si tntdrit arhiepiscop si mitropolit.
loan h Pap, Dr. Miron E. Cristea,
episcopul Firadului episcopul Caransebe5u1ui.
Nu este, cred, nevoie sa mai insist asupra modului, cu care tr-
ditorul mitropolit Mangra rstlmicea, in odioasa lui pastorali,
att istoria noastri national i inaltele sentimente morale si na-
-tionale, care au impus Romniei sacra datorie de a intra in rsboiu,
cat si insisi Sf. Scripturd i credinta Romnilor in Dumnezeu.
In ce priveste iscliturile celorlalti doi episcopi, pentru cinstea
demnitatea fratilor de dincolo sunt fericit de a da urmitoarea
lmurire, pe care 'mi-a imprtsit-o d. dr. Cornet Corneanu, se-
cretarul de p'atunci al P. S. S. dr. Miron Cris/ea, episcopul Caran-
_sebesului, azi Patriarh al Romniei Mari:
Ambii episcopi ortodoxi Cris/ea dela Caransebes i Pap dela
Arad vznd calea nenorociti, pe care apucase mitropolitul lor,
'i-au declarat acestuia c iscilesc pastorala lui numai cu con-
ditia ca textul si se mrgineasc pur i simplu la accentuarea fide-
littii Cate tron i patrie, iar toate aluziile i pornirea dusininoasi
impotriva fratilor din Romnia etc., s se suprime, indicdnd Cu
creionul pasagiile ce urmau si fie inlturate. Dar trditorul, dei
se artase invoit, a abuzat in cele din urm, lisnd nemodificate
la loe toate pasagiile revoltatoare, scuzndu-se ulterior cu bunul
serviciu ce l'a fcut episcopilor sal sufragani in fata furiei con-

www.dacoromanica.ro
268

telui Tisza nu numai in ce priveste persoana lor, dar $i interesele

bisericei si scoalei romanesti din eparhiile lor, dad pastorala ni*
s'ar fi publicat in textul original redactat $i scris de dansul".
De altfel in raionul eparchiei Caransebe$ului mi-a declarat-
d. dr. C. Corneanu am ingrijit personal, din ordinul episcopului
Miron Cris/ea, ca aceasta monstruoasa pastoral sa nu lie ras-
pandita, nimicind eu personal toate exemplarele trimise dela Sibiu-
Cred cti o masur identica va fi luat $i episcopul Aradului.
Aceasta incercare de asasinat moral impotriva episcopilor dele
Caransebe7 i Arad zugrave$te mai bine decal ori-ce canibalismut
politic, la care s'a pretat mitropolitul trdator.
Nici o congiinta onest nu va putea absolvi memoria acestui ne-
demn cap biserioesc de gravele lid pcate, savargte intr'o criz'a
politic $i nationala eat de npraznica. Mitropolitul Mangra a
fost $i rmne tipul trdatorului de neam de cea mai ordinara $f
tragic spet: Marino Falliero al bisericei romane ortodoxe din_
Ardeal g al neamului romanesc.
Cu toate enormele sale pacate, a avut $i Mangra apologistul sau.-
El a fost actualul episcop ortodox dela Oradea Mare, d. Roman-
Ciorogariu, piatunci director al seminarului teologic din Arad, caree
in August 1917, dupa-ce fusese ales vicar la Oradea-Alare in load
lui Alangra, a publicat in ziarul Aradi Kiizlny" un articol plin
de scandaloase elogii la adresa tradatorului, al cam& prieten politic
se mandrea de a fi, declarandu-se de perfect acord cu politica lut
pentru impacarea romano-maghiar.
Sic itur ad astra. Totu$i Romania Mare, nobila $i generoas, l'a
invrednicit pe parintele R. Ciorogariu de a fi primul episcop orto-
dox al eparhiei de Oradea Mare dup o vaduvie de 225 ani.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX.

VASTUL COMPLOT URZIT IN 1917 1MPOTRIVA

ROMANIEI SANGERANDE DE CATRE ALEX.
VAIDA IN TOVARAW CU C. STERE
A fost ursit micei Romanii ca in anul 1917, cdnd sAngera cum-
plit, in ceasuri de grea cumpand, pentru idealul unittii nationale,
sa primeascd tocmai din partea mndrului i iubitului Ardeal, pen-
tru a crui eliberare intrase in cel mai groaznic mdcel al lumii,
cele mai teribile lovituri morale si politice. Intocmai ca pe vremu-
rile Romei imperiale si ale Italiei medievale, celebre prin desbin-
rile, crimele si trddarile condotierilor, incorigibilul si indcritul
Alex. Vaida, nesocotind valurile de sdnge vrsat de armata
chiului regat intr'un scop sublim g precis determinat i ametit
de strAlucirea treeatoare a pajurei habsburgiee, porneste in 1917 cu
o temeritate demonicd o actiune criminald, care s dea Romdniei
politicei sale lovitura de gratie, in etape anume calculate.
In acest an, cand regele i guvernul Romdniei erau refugiati la
iar brava lor armatd, ghemuit in Moldova pentru ref acere,
se pregtea s tina piept la Mlir4e#i atacurilor in massd ale ge-
neralului Mackensen restul tdrii fiind sub cdlcdiul Nemtilor
Ungurilor sute de intelectuali romdni, in cap cu mitropolitii si
episcopii, uniti" i ortodoxi la un loc, consimtiau sd dea contelui
Tisza o declaratie de netdrmurit dragoste MO de patria ma-
ghiara" si de dinastia Habsburgilor, dublatd de o renuntare la eli-
berarea ce li-se punea in vedere in baza principiilor lui W. WU-
son, iar Alex. Vaida da mdna Cu nihilistul rusofob C. Slere pentru
o vastA actiune criminal impotriva regelui Ferdinand I si a gu-
vernului sAu, spre a se rdsbuna de faptul c au impins tara in ras-
boiu impotriva Puterilor centrale, in loc de a fi scos sabia din teacd

www.dacoromanica.ro
270

alaturi si cot la cot cu ele, cum doriau i sfaluiau cei doi con-
dotieri.
Voiu acorda toat amploarea ce se cuvine acestor dureroase
grave evenimente, pentru a zugrvi in toata odioasa lor lumina
aceste dou personagii catilinare, care, si unul i altul, pozeaz
azi in mari patrioti". Cititorii de altfel vor intelege usor ca
in istoria omenirei nu se gaseste nici un scelerat, care sa fi
jucat un rol mizerabil in arena politic si care sa declare verde ca
in actiunea lui a fost manat de alte intentii decat cele patriotice".

PRIETENIA VAIDA-STERE t CONSECINTELE El FUNESTE

Legiiturile prietenesti dintre acesti doi nefasti politiciani sunt

de data destul de veche. Asi putea fixa stabilirea lor mai intima
prin anul 1909, ca prilejul vizitei archiducelui Francisc Ferdinand
la Sinaia, ai carei arangiatori, in ce priveste entuziasmul primirei
prin garle ardelene i chiar la Sinaia, fuseser marii austrofili
Alex. Vaida i Aurel C. Popovici. fieesta din urma avea pretentia
sa fie considerat chiar ca un fel de Bismarck al Romanilor.
ilvand un fond moral si politic comun: ura impotriva Rusiei,
unde C. Stere suferise vre-o cati-va ani de surghiun in Siberia, si
dragostea nelimitat fat de Germania, dar mai ales fata de
Austro-Ungaria, unde Vaida i Popovici ajunseser la oarecare re-
putatie, primul ca laborant si al douilea ca informator ai labo-
ratoriului" archiducelui Francisc Ferdinand din Viena, aceast tri-
nitate s'a inteles de minune in toata activitatea lor desfsurata im-
potriva Rusiei tariste si in favoarea Puterilor centrale, pentru-ca
la urma s'o indrepteze impotriva a insasi regatului roman.
Cimentarea amicitiei dintre acesti trei Kulturtrgeri" romani s'a
manifestat in mod mai evident in anii 1911 si 1912, in urmatoarele
circumstante:
Curnd dupa vizita mostenitorului austro-ungar facuta Curtii
noastre regale la Sinaia, izbucnise o mare dihonie printre mem-
brii comitetului de directie al partidului national-roman din cauza
lncezelei si dinasticismului afara din cale de slugarnic, pe care
cauta sa-1 imprime in special Aurel C. Popovici, Alex. Vaida si
!WM Maniu.
Adversar neimpAcat al servilismului dinastic, talentatul
Octavian Goga inoepuse prin ziarul Tribuna" din Arad s'A dea un

www.dacoromanica.ro
 271

nou ritm si o orientare mai demna politicei Romanilor din Ardeal.

De ad, neintelegeri si acerbe discutiuni prin ziare. In scurta vreme
o atmosfera morala intolerabila se instapanise in politica ardeleana
in urma polemicilor din ce in ce mai violente din presa, pe tema
nepriceperii dela conducerea partidului national, si anume intre
ziarul Romanul", organul partidului national, care aparea tot in
Arad, i intre ziarul Tribuna", care sustinea politica lui Goga i. a
partizanilor sal, destul de numerosi. Se ajunsese intre cele dou
tabere la atacuri si injurii personale din cele mai tirite, ba chiar si
la huidueli si scuipaturi in OM strada, cum s'a indeletnicit Sever
Boca din grupul Tribunei" fan de d. Vasile Gold4, directorul
Rondlnului".
0 lupta fratricid, desonoranta si compromittoare, se incinsese
de o parte si de alta, Cu repercursiuni la Budapesta i la Baca-
re#i. Necrutand nici un mijloc ca sa loveasca in animatorul Tr"-
bunei" , Alex. V aida, omul lipsit de ori-ce scrupul moral, acuza prin
RomAnal", din 24 Decembrie 1911, pe d. Oct. Goga ca s'ar fi pre-
zentat, ca membru in comitetul partidului national, la fostul mi-
nistru de interne al Ungariei I. Kristoffy (un dusman cunoscut al
politicei contelui Tisza fan de nationalitatile nemaghiare), facan-
du-i anume declaratiuni cu privire la neintelegerile ce ar fi exis-
tand in sanul membrilor comitetului national, ca 'i-ar fi oferit lui
Kristoff), sa candideze ca deputat in cercul electoral dela los4el,
jud. Arad, asigurandu-1 ca-'1 va costa cel mult 20.000 coroane.
Acuzatia era categorica, dar infama si inventata, cum s'a dovedit
de ctre insusi C. Stere. Drept raspuns, Tribuna" publica in No. 9
(din 12 Ianuarie 1912) urtnatorul comunicat:
In cea mai scurta vreme aaeptilm numai cavil/1W d-lui Oct.
Goga vom liman i in scdrboasa-i goliltale cea mai criminalil In-
cercare de a se distruge la noi un bdrbat a prin el o institufie.
Vom dovedi ca acte cine este acel mizerabil dr. Alex. Vaida,
care a aval lipsa de pudoare i de ciaste ca si aleagil orl-ce
mijloace, numai sd 'arunce, fie $1 cate-va zile, o umbrti de banuialti
asupra corectitudinel nagonale a MI Goga $1 prIn el asupra ziara-
lui nostru".
In acelas timp impulsivul Alex. Vaida tiparea la Brapv o bro-
sura de 126 pagini, prin care ataca cu violenta pe dr. N. Oncu, Oct.
Goga, protosinghelul R. Ciorogariu, Sever Boca etc. pentru politica
reprezentata de oamenii grupa ti in jurul Tribunel".

www.dacoromanica.ro
272

lat ce scria Vaida despre Sever Boca, colegul su de mai trziu

din ministerul destrmrii nationale al lui Latta Manda:
D. Boca, redactoral-$4 al Tribunei" d-lor Oncu 5i Ciorogariu,
a amblat, protejat de V. Mangra, in audienfii la ministral de jus-
title Szkely, ceriind gra(iere pentra cele dite-va sfiptilmni de tern-
nitti, pe care le-a primit in calitate de strohman" (om de pale),
ce era pe vremari la Tribuna" 1).
C. STERE, PACIFICATORUL" ARDEALULUI
Durerosul spectacol al acestor certuri si atacuri ftira fru, care
slbeau si compromiteau inssi lupta national in ochii Ungurilor i i
a strinttii, fcea o penibil si dezastruoas impresie si la Bu-
care$1i. Oamenii seriosi, cari vedeau interesele superioare ale nea-
mului mai presus de habsburgismul bolnvicios al lui Vaida i com-
pania, erau datori s pun odat cape acestor polemice fratricide.
In consecint, ziarul bucurestean Vittoria" (din Februarie
1912), organul partidului liberal, publica urmtoarea not semni-
f icativ :
Ne apropiem de momente hotrItoare, and toati lumea trebue si
stie ca partidul national reprezinta aspiratiunile Intregului popor roman
din Ardeal si Ungaria si a organul acestui partid, comitetul national,
poate vorbi cu intreaga autoritate in numele natiunei IMO, unit In
gand si actiune".
Sub presiunea acestei linii de conduit, pe care 'si-o fixase par-
tidul liberal din vechiul regat, de sub inteleapta conducere a lui
Ion I. C. Bra-liana, cu privire la politica instinctului national, C.
Stere, p'atunci membru influent in acest partid, fu trimis la Bu-
dapesta g Arad, ca s aduc mult dorita pace intre fratii indusm-
niti la cutite.
Intr'adevr, in No. 24 al Tribanei" din 1912, C. Stere publicA
raportul su asupra conflictului dintre Vaida i Goga, constatnd
c si unul si altul erau victimele unui fatal concurs de imprejurari,
lar in concluzie spune c Goga nu este vinovat, cii nici n'a fost la
Kristoff), ai ca Vaida 'si-a formulat acuzatiunea, deplin convins de
dreptatea acuzatiuniil
Documentele publicate de Goga in No. 10 al Tribunei" din
acelasi an, in aprarea sa, erau de altfel sdrobitoare pentru indriiz-
neata si grava acuzatiune ce-i adusese strategul politic Vaida.
1) Vezi Mangra, Tisza 0 Tribuna". Un manunchiu de dovezi adunate
din Tribuna" de dr. Al. Vaida-Voevod, deptztat", pag. 83. BrasoV. 1911.
(Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 273

ROLUL D-LUI MANIU IN CERTURILE DELA ARAD

In seria Documentilrilor liinuiririlor politice", publicate de

C. Stere in Adeviirul" din primal/ara anului 1930, ca raspuns la
gestul liti Julia Alaniu din ziva de 3 Aprilie, acelasi an, cand C.
Stere a fost eliminat din cadrele partidului national-tatanesc, al
crui pretios consilier fusese pana in ajun, el se exprima astfel cu
privire la interventia sa din 1912 pentru aplanarea conflictului
Vaida-Goga.
din aeest conflict, fatal, trebuia sd urmeze o mare nenorocire
nafionald, fie cd Goga ar fi ramas ca pecetea de Cain, fie a Alexandra
Vaida ar fi fost, in judecata ob$teasca, degradat ca un pdtima$
vulgar calomniator.
Din primal moment m'am putut convinge atdt de nevinovdfia lui
Goga, cdt 51 de desavdr$ita buna credinfa a tul Filexandru Vaida.
Ambii erctu victime ale d-lui Iuliu Manta.
Acesta fdrd sa fi lacia nimic pentru descoperirea adevarului
asmufind pe Vaida, ca sdnge rece, fdrd sa moduleze o nota Zn suavitatea
de miere a glasului sau $i fard ca o sin gurd bruschefd de gest sel-i
turbare rooanditatea obicinuitli a manierelor $i ceremonioasa-i politefa
de magistru al comanita(ii din Blaj, li ducea pe amdndol, implacabil,
la moartea marald, numai pentru ca Goga, Zu sburdalnicia lui juveniM
4 in ireverenfa-i de poet, calcase regulele ritualului $i normele de
disciplina canonicif, ad majorem Dei gloriamr 1).
Pentru toti oamenii de cinste i cari au studiat dosarul acestei
afaceri, sentinta luii C. Stere, p'atunci inca nestigmatizat cu epitetul
de tradator, era vaca partinitoare pentru Vaida, care se degradase
de fapt la rolul unui patimas si vulgar calomniator".
Mobilul moral", care impiedecase pe C. Stere sa discalifice
atunci pe Vaida, era in primal rand manifesta i &t'anca aversiune
a acestuia fatii de Rusia, iar in al douilea rand dragostea lui ne-
rnrginita hita de Germania si mai ales Mota' de Austro-Ungaria, Cu
dinastkismul habsburgic inherent, care coincideau perfect cu con-
ceptiile politice ale lui &ere in justificata ura ce nutres .fata de
Colosul dela Nord, care il trimisese, in tinerete, s'A se pocaiasca in
Siberia lid Rasputin.
COLABORAREA LUI C. STERE LA ZIARUL ROMANUL" DIN ARAD

Din acest moment o intima si nesdruncinata prietenie s'a legat

Intre acesti doi Herostrati. Ei se asemanau sufleteste ca doua pica-
1) Vezi Adevdrul" dela 17 Maiu 1930.
1. Rusu Abrudeanu 18

www.dacoromanica.ro
274

turi de apd si se intelegeau ca cei doi vestiti frati siamezi. Stere

incepuse chiar sd colaboreze la Ronuinul", organul acreditat al
partidului national, scriinct articole 'extrem de calduroase pentru
Austria $i impotriva Rusiei.
latd o mostrd: In numrul 165 al acestui ziar din 27 Iulie st. v.
1914, pacificatorul" Ardealului, inteun articol intitulat ,,A-
asiria?..", scrie intre altele urmdtoarele:
Cei-ce striga sus Rusia!" se poi oare a,sa de u,sor resemna la
gandul cd din Romania pot fi crate vre-o 4 sau 5 gubernii noui,
dup4 planul ce a lost de curand divulgat. sa faca o
socoteala de cate ori, numai In cursul veacului din urnul, Rusia a
pi-opus imparteala (ardor noastre si de cate-ori acestor planuri s'a
opus Austria. Da, acea Austrie, pentru care nu gasinz azi dect stri-
gatul de Jos Austria!". De sigur, nu din sentimentalism, insa._
am ajuns sii cerem in politica internafionaM certificate de bune
sentimente?
Dar sunt nulcar demonstrantii no$tri asa de siguri de triumfid
eventual al Rusiei?"
Iat deci cum se intrilneau in gdnduri $i simtiri Stere si cu amicii
si Vaida si Aurel C. Popovicil Acesta incetAnd din viat (1917),
au ramas in arend Stere si Vaida, inteo prietenie nealterat de a-
tunci $i pand azi. Tradatorul Stere s'a stricat $i s'a certat Wand $i
cu Julia Maniu, dar nici o clip nu cu tovardsul sau de trAdare
Alex. Vaida. Misterul crimelor comise impotriva Romaniei 'i-au le-
gat intr'o amicitie indisolubil pang la moarte.

CELE TREI CRIME NATIONALE COMISE DE VA1DA I STERE

LA 1917 IMPOTRIVA ROMANIEI

La inceputul anului 1917 (10 Februarie), Aurel C. Popovici,

membru al trimitdtii filo-germane, inceteazd din viatd la Geneva,
in Elvetia. Cei doi supra-vietuitori Alex. Vaida si C. Stere
nu se descurajeazd. Ba, din contra, rupAnd ori-ce comunitate $i so-
lidaritate cu politica Romdniei, care intrase in rdsboiu, cum ii im-
punea imperativul instinctului national, ei se dedau unei actiuni cri-
minate combinate impotrivd-i printr'o serie de gesturi specifice trd-
dtorilor de neam, pornite toate in scopul de a paraliza campania
rdsboinicd a Romniei, pe care doriau s'o vaza btutd $i ingenun-
chiatd, gratie diviziilor de fer" ale generalului Mackensen ce se

www.dacoromanica.ro
 275

pregateau sa dea cunoscutul atac formidabil, la Miird,se$ti, in vara

.anului 1917.
Stapaniti de un nemasurat orgoliu, intocmai ca tradtorul colonel
Alex. D. Sturdza, care, in ziva de 27 Ianuarie 1917, lansa ctre di-
vizia XV de pe frntul Moldovei o chemare, prin care spunea sol-
datilor cd au fost andigiti de cei marl, prin cavinte insellitoare,
despre un ideal national", apoi le cerea s prseasca frontul ca
sa treac la el, in muntii Vrancei, in scopul de a forma o caste
nou, cu care s recucereasc ce s'a pierdut si s pedepseasca pe
netrebnicii, cari ne-au adus 2n starea de azi", tot astfel si in ace-
lasi scop scelerat Alex. V aida i C. Stere, intr'un duios acord, pu-
neau la cale, in cursul anului 1917, trei oribile tentative de pari-
cid. Momentul loviturilor pela spate a fost ales cu un plan bine
calculat si infernal.
Ei erau informati ca, in prima jumatate a lunei Februarie
1917, toti mitropolitii si episcopii si aproape 200 de int*ctuali ro-
mani uniti" si ortodoxi la un loe vor semna, Cu invoirea
prealabila a conducerii partidului national s'r. pentru uzul contelui
Tisza, cea mai grava declaratie de dragoste ctre patria maghiar
si dinastia Habsburgilor, mrturisind in fata lumii ca ei nu vor
s stie nirnic de eliberarea ce li-se punea in vedere, deoarece el
tin morti la integritatea patriei lor maghiare". Aceast in-
fama manopera, pusa la cale de Tisza i Czernin, complotistii
Vaida i Steve au hotarit s'o sustina, pentru a-si da efectele, prin
urmatoarele trei atacuri criminale impotriva Romaniei si a scopu-
rilor ei de rasboiu:
In lima Aprilie 1917, C. Stere era trimis in misiune secreta
de generalul Mackensen la Viena 0 Berlin, ca sa predea guvernelor
austriac 0. german, ca si comandamentelor militare austro-germane,
cate un exemplar dinteun memoriu redactat de el in colaborare cu
Vaida 0 prin care cerea detronarea regelui Romaniei Ferdinand 1,
alungarea dinastiei noastre, apoi formarea la Bucure0 a unui
guvern dictatorial, care s recunoasc, inainte de incheerea pacii
generale, capitularea fr conditii a armatei romane si infeodarea
Romaniei, printr'o simpl dispozitie constitutional, in teritoriile
imperiului habsburgic.
In luna Maiu 1917 Alex. Vaida redacta si el un al douilea
memoriu, care complecta pe cel dinti, tot pentru a fi distribuit
guv-k.rnelor Eustriac si german afara de cel unguresc , ca si

www.dacoromanica.ro
276

comandamentelor militare austro-germane, in scopul de a contribui

la stabilirea bunei reputatiuni a lui Alex. Marghiloman si C. Stere,
in fata Nemtilor, pentru cazul cand acestia ar accepts planul de
mai sus si ar face, in consecinta, apel la serviciile recomandatilor
lui Vaida, adica Al. Marghiloman si C. Stere.
Ambele aceste documente de o deosebit gravitate, care sunt
icoana fidel a actiunii criminale desfsurata de Alex. Vaida i C..
Stere impotriva RomAniei, in cele mai grele momente ale istoriei
sale, sunt azi din fericire si in posesia mea, putand sa le supun, in
intregime, sub ochii cititorilor, dimpreuna cu facsimilele scrisului
lui Vaida, care atesta astfel autenticitatea lor indiscutabil.
3. Scoaterea in Bucaresti, la 1 Septembrie 1917, a ziarului
Lamina", care sa-i ajute in politica lor anti-nationala si anti-
patriotica de mai sus.
Aparitia acestui odios jurnal se datoreste in mare parte caveat-
talui hotdrItor al lui Alex. Vaida, cum voiu dovedi cu insasi de-
claratiile lui C. Stere.
Iat acum, in ordinea lor cronologica, toate dovezile sdrobi-
toare.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL X.

MITROPOLITII, EPISCOPII *I INTELECTUALII

ROMANILOR ARDELENI PROTESTEAZA IMPO-
TRIVA DESROBIRII LOR 1 A PRINCIPIILOR
LUI W. WILSON
In luna Februarie a anului 1917, cnd Statele-Upite ale Americei
i$i facuser cunoscute scopurile de, rsboiu prin glasul autorizat al
presedintelui Wodrow Wilson, toat suflarea ungureasca, in cap cu
contele Tisza, fusese cuprins de frigurile mortii. Creznd c6 va
putea scApa de sanctiunea marilor principii din declaratiile wilso-
niene, cum-ca fie-care popor se va bucura de dreptul de auto-
determinare, contele Tisza, in intelegere cu contele Czernin, a im-
pus reprezentantilor bisericesti $i lume$ti ai Romanilor de sub Co-
roana Sf-tului Stefan s dea o categoric declaratiune de dragoste
fat de patria maghiara $i de renuntare la eliberarea ce li-se punea
in vedere in baza inaltelor principii fixate de democratul $i inte-
.1eptul Wilson.
.Astfel am avut marea durere s aflam ca pe cnd cardinalul
Mercier dela Malines (Belgia) trimitea rdspuns impratului Wil-
helm II, prin generalul Beseler, ca pe dnsul nimeni nu-1 poate in-
frica si judeca decal nutnai singur Dumnezeu, toti capii bisericei
romne ardelene ortodoxi si uniti" la un loc ca $i un mare
numr de intelectuali ortodoxi $i uniti" cedau injonctiunilor
insolente ale contelui Tisza, cruia n'au esitat de a-i inmna urtn-
toarea extrem de gravA declaratie, acoperit cu aproximativ 200
de iscAlituri:
Conform rAspunsului guvernelor statelor Antantei, adresat preziden-
tului Statelor Unite, unul din scopurile de rAsboiu ale adversarilor nostri
este eliberarea" diferitelor nationalitAti si astfel si a Romanilor de
sub stpAnirea strin".

www.dacoromanica.ro
278

Cu aceasti declaratie a lor, dusmanii nostri tind deadreptul incontra

integritatii patriei noastre. Ca reprezentanti bisericesti l lumesti si con-
ducitori chemati ai Romanilor de sub coroana sfantului $tefan, respingem
in numele Romanilor din patrie In modul cel mal categoric afirma-
tunea, ca noi am trai sub o stpfinire strain&
Noi, Romani', suntem cetateni liberi i egal Indreptatiti ai patriei ungare.
Nu exista in Ungaria nici o lege, care ar face deosebire ,intre cettenii
maghiari i nemaghiari in ceeace priveste drepturile i libertatile, ca si
datorintele.
De sute de ani se alipeste poporul roman din Ungaria cu cea mai mare
credinta .si dragoste de pamantul patriei noastre, scaldat de atatea c ri de
sangele propriilor sal fii. lar credinta fati de persoana Domnitorului.
nostrOncoronat i fata de mat-Ha casa domnitoare este o traditie striveche,
slant& i nobili, a poporului nostru.
Pitrunsi de aceste mrete sentimente, s'au luptat stramosii nostri de
e mie de ani, alaturea cu fratii lor Maghiari, pentru aprarea si gloria
sfintei coroane ungare si acum stranepotii fac acelas lucru, dovadi
este sangele lor, care se varsi in siroae pe fronturile de lupta, iar acasti
-Insufletirea lor gata spre ori si ce jertf.
Drept aceea pentru noi sfnta coroana ungara nu inseamn o domnie
strina. Noi nu voim si stim de eliberarea" ce ni s'a pus In vedere.
Noi tinem mortis la integritatea patriei noastre ungare.
Aceasta atitudine hotrIta 5i nesovitoare a poporului roman din patrie
lean determinat-o si n'o determina consideratii de oportunism momentan,
ci o convingere adand politick lutemeiata pe experiente seculare si pe
tradtii istorice, deoarece stim, c i In viitor stralucirea si caldura
sfintei coroane ungare este chemata sa asigure desvoltarea culturala,
economic i politica a Romanilor din Ungaria.
Noi, Romani' din Ungaria, tinem mortis s riimanem sub stapanirea
sfintei coroane ungare. Spre apararea acestei vointe neclintite a lor sange-
reaz mii de fii al nostri si, pentru asigurarea acestei vointe a sa, poporul
roman din patrie va lupta cu toate armele sale sufletesti si trupesti".
Victor Mihaly!, arhiepiscop de Alba-Julia; Vasile Mangra, arhiepiscopul
si mitropolitul Rom/tailor gr. or. din (Jugarla; Demetria Rada, episcopal
gr. cat. de Oradea-Mare; loan I. Pap, episcopal gr. or. al Aradului;
dr. Miran E. Cristea, episcopul gr. or. dela Caransebe,s; dr. Valeriu Tr.
Frentia, episcopal gr. cat. dela Lugo f; deputafii in Camera ungard: dr.
Teodor Miha'i, Gavril Rednic, dr. Iasi, Siegesca, Petra Corcan, Alexan-
"Ira Ghefie, dr. Petra Mihalyi, Ludovic Man, dr. Nicolae Serban; Con-
stan/in Burdia, consilier antic; loan Georgiu, preposit capitular in Gherla;
dr Ilarion Pascaria, arkimandrit; Filaret Musta, arhimandrit; dr. Euse-
biu Rosca, arhimandrit; dr. Victor Smigelski, canonic cantor, vicar ge-
neral arldepiscoptse; Tit Bud, vicar episcopesc in numele intregului cler
din Maramuras; Alexandra Uildean, canonic; dr. Isidor Marca, canonic
custode; dr. Vasile Satin, canonic; lunitts Brutas Mica, notar consist.; dr.
Gheorghe Papa, jade de tribtinal; dr. Pe/re latiesen, consPier ministerial;

www.dacoromanica.ro
 27gt

dr. Gh..orghe Popovici, protopop gr. or.; dr. loan Sdnzpalean, profesor de-
1(ol.; Domini,- Ratio, dirigentul hilbinei"; P. Leo Manu, stare' gr. cat.;
Nicolae Zigre, secretar metropolitan; dt-. Stan Florian, preposit capitular,.
vicar general episcopesc; loan Boros, preposit capitular in Lago f; Coriolair
At defeat:, canonic; Ilie Stan, canonic; dr. lacob Rada, canon/c; Gheorghe
Mienlas, canonic; Nicolae Nestor, canon/c; Petru, Popescu, protopop; dr-
Tr. losif Badescu, protosincel; Ghenadie Bogoevici, protosincel; Patricia
Dragalina, prez/dental comunitdtii de avere din Caraasebes; Petra Ta-
majan; dr.Vasi:ie Kirvai; dr. Cornel Szabo; dr. Grigoriu Pap; dr. Popo-
vicia; dr. Gheorghe Bilascu, medic; Florian Mihalyi, mare proprietor,
advocat; Gavril Mihalyi, mare proprietor, primpretor; lefan Andereor
protopop gr. cat.; Petro Birlea, protopop gr. cat.; Motel Voileanu, asesor
consistorial; folio Dragos, protopop gr. cat.; Andrei Horvat, protopor
gr. or., president al consistoriului din Oradea-Mare; Arsenio Mica, di-
rector; Petra Sztilka, protopop gr. cal.; dr. losif Olariu, protosincel, di-
rector seminarial; Nicolae Sulica, profesor; dr. Constantin &a/ca, custode
la nutzeal national din Budapesta; Lazar Triteanu, asesor consistorial;
Nicolae Ivan, asesor consistorial; te fan Rosian, profesor de telogie;
Gheorghe Pap, asesor consistorial; dr. Nicolae Popovici, medic consist.,-
Gheorghe Turbure, asesor consistorial; dr. Gheorghe Proca, asesor con-.
sist.; dr. Nicolae Regman, secretar consist.; dr. Octavian Costea, secretor
consistorial; dr. loan Bona, fiscal consist.; Vas/te Popovici, preot.; dr. A,
1/le, advocat, asesor consist.; Petro Rednic, proprietor de Omani; dr.
losif Pop p, advocat; loan Balea, notar comitatens in retreg-ere; dr. Auret
Man, proprietor de pilmant, advocat; Aurel Moaca, asesor consist.; dr.
Cornel Cornean, secretar consistorial; tejcin liana, asesor consistorial;'
dr. Nicolae lonescu, fiscal consistorial; loan Baltesco, primaral orasului
Lugo j; dr. Waite Stan, prof. seminarial; Tinzotei Popovici, prof. sentina-
rial; dr. Romul Cdndea, prof. se.minarial; dr. Pavel Rosca, profesor se-
minarial; Valeriu lonescu, preot militar; losif Dianiandi; Socio,.
referent consist.; dr. Gheorghe Roxin, advocat; N. Lazar; M. Vancea,
asesor conzist.; dr. loan lacob, advocat; dr. Nicolae Batan, prof. semin.;
Candid Popa, invdtator; Ilie Beleutd, catichet gr. or.; Romul Perian;
Aurel Popovici; dr.Gheorghe Vidican, prof. de teologie; GrigoriuStrdmba,
prof .de teologie; loan Partenie, prof.; lacob Mderean, contabil; dr,
Damitru Manu; Alexandra Amean, loan Coste, Teodor Morar/u, dr.
Eugenia Szeles, Florian Gavrilas, Augustin Pasco, Ladislau Drago p, dr.
Victor Sucia, advocat; dr. Victor Bojor, Alexandru Pop, loan Ivascu, ca-
non/c; dr. Octavian Domide, canon/c; dr. Petro Fabian, cationic, loan
Varna, vicenot. consist.; Ladislau Pordea, notar consist.; Andrei Barseatio;
Pan telimon Lucuta, loan Lapadat, dr. Lucian Borcea, loan Mi/san; dr.
loan Stroia, protopop; Victor Tordiisan; dr. Cornet Patric, notar public;
loan Bogdan, prezidentul reuniund inv. gr. cat. din Banal; dr. Cornet
&ilea, canon/c; dr. Daniil Fireza, canon/c; Valeriu Giorgio, director de
boned; loan Bodorean, Simion Pap, dr. Cornet Rusu, Cecilia Damian,
Basile Botha, dr. loan .Nicoard; corpul profesoral dela gimnazial
Brims: Vasile 5teldnica, director; Victor Borlan, Nicolae Fabian, loan

www.dacoromanica.ro
280

lepure, loan Busitia, Camil Sdldgean, dr. Alexandra Pteancu, dr. Constan-
tin Pavel, dr: Petra Hetco, Alexandra Nuflu, dr. Gheorghe Helco, dr. loan
Osian, loan Georgescu, Pavel Vostinar g Francisc Hubici; Gheorghe Mtn-
lean; protopop; Augustin Rada, vicerector; Atanase Costa, prof. de teo-
logie; loan Tinca, protopop gr. cat.; dr. Aurel Vdlean, advocat; Petra
Pint ea, preot gr. cat.; dr. Aurel Mihdescu, preot gr. cat.; dr. Nicolae
loanovici, advocat; dr. Fellcian Bran, protopop, profesor de leologle; dr.
Nicolae Prostean, asesor la sedria orlanald; Nicolae Prostean, advocat;
loan Harambasa, losil Tdmpea, preot gr. cat.; loan Bedecean; dr. Au-
gustin Giargiu, advocat. fiscal al diecezei gr. cat. dela Lugo/; loan Cim-
poneriu, primpretor; Milian Ga,spar, protopop gr. or.; Alexandra Bala;
Izidor Chifla, senator ordsdnesc; dr. Anton Baldzs, asesor la scaunal
orfanal comitatens; Paul Cerbul, vicenotar al comitat.; Sebastian Olariu,
protopop gr. oriental.
Paternitatea redactarii gravului document de mai sus, unii Ar-
deleni o atribue fostului episcop unit" dr. Dumitra Rada dela
Oradea Mare. Inregistrez faptul ass cum mi-s'a relatat de catre
un fost inalt slujbas roman in ministerul instruc[iei publice si cul-
telor din Badapesta, in masura de a curroaste tot adevarul. Eu
1nclin ins sa cred di textu,1 a fost redactat de insusi contele Tisza.
Declaratia intelectualilor romani din Ardeal uniti" si orto-
doxi la un loc , Cu toate iscaliturile, a fost publicata in toatii
presa maghiara cu comentarii sgomotoase ad-hoc, spre a face im-
presie. In ziarul Pester Lloyd" a aparut in numarul salt din 14
Februarie 1917, iar in Telegraful romke, organul tradatorului
.Mangra, in numarul 9 din 20 Februarie acelasi an, cu urmatoarea
introducere:
Inaleii prelati ai ambelor biserici romane din Ungaria, cu nu-
merosi reprezentang din cler si mireni ai bisericelor in fruir/ea cd-
rora se allt1, (ut subscris si inaintal Excelenfei Sale d-lui ministru-
presedinte, conte $tefan Tisza, adresa armilioare, at rugarea ca ca-
prinsul ei sa-I adua la cunostinfa Maiesidtii Sale impeiratului si
regelai nostra Carol".
1EZUITISMUL D-LUf IULIU MANIU

Si acum, in fata declaratiei de mai sus, intreb pe d. Julia Mania:

Curn ramane cu declaratia facuta de d-sa in sedinta Camerei de-
putatilor dela 8 Februarie 1921, in care spunea ca din cele 10
popoare, care erau In monarchia habsburgia, singur na-
tiunea romfinease a fost aceea, care n'a dat nici o declara-
tie oficiar de lealitate ori de insufletire de lupt alturi cu
armata, care ne-a Impilat"?

www.dacoromanica.ro
 281

Iezuitismul d-lui Mania este incomensurabil.

Apararea d-lui Maniu este fundamental falsa. Ea este flagrant
desmintita de insusi gravul doctunent de mai sus si de numroasele
semnturi ce-'1 insotesc.
Dar mai mutt. Eu afirm c declaratia de dragoste fata de patria
maghiar si de renun(are a membrilor episcopatului si intelectua-
lilor romani la eliberarea ce li-se punea in vedere, s'a fcut cu sti-
rea si aprobarea comitetului de directie a partidului national. Nimic
nu se facea doar de ctre mitropoliti si episcopi fara stirea i o
intelegere prealabil cu directia partidului national. Nu vorbesc,
bine inteles, de pastorals odioasa a mitropolitului trdtor Man-
gra, cu care partidul national rupsese ori-ce contact inca din 1910.
Ca dovad c episcopatul romtm-ortodox $i unit" lucra de
comun acord cu comitetul partidului nationai si di deci si decla-
ratia episcopilor si intelectualilor era dat cu stirea si cu voia sa,
n'am dect s reamintesc d-lui Mania de un alt document, pe care
desigur ca il posed (cum il posed si eu) din 22 Ianuarie 1914,
semnat de episcopul Caransebesului, dr. Miron Cristea, actualul
Patriarh al Romaniei, in chestia tratatisielor de impacare cu con-
tele Tisza. Documentul este un rezumat precis al principiilor fixate
de membrii episcopatului roman inteo sedinta comun a lor Cu re-
prezentantii partidului national-romn 10 insi, spune do-
cumentul In cauza Incheierii unui acord romlno-ma-
ghiar", principii care au si fost inaintate in scris primului ministru
maghiar de catre insusi episcopul Caransebesului.
Acest document sau proces-verbal prevede la punctul 6 sa se
ceara contelui Tisza ca s continue tratativele cu directia partidu-
lui national-roman, care conform punctului 7, aliniatul c din
acelasi act reprezint tot asa de bine, ca si noi episcopik
interesele bisericei si scoalei", c ei nu voiesc s vinA In
conflict cu partidul, ceea-ce ar constitui o primejdie pentru
bisericA" i cA nu-'si iau angajamentul de a sprijini forma-
rea unui alt partid politic romfin".
Este ciar deci, ca lumina zilei, c membrii episcopatului roman
nu faceau nici o actfune fra incuviintarea prealabil a conducerii
partidului national, asa ca si grava declaratie de mai sus a episco-
pilor si intelectualilor din anul 1917 era data ca stirea $i invoirea
prealabil a comitetului executiv al partidului national, ori-ct ar
coniesta acest fapt d. Mania in iezuitismul su maladiv.

www.dacoromanica.ro
 282

IMPORTANTA POLITICA SI DIPLOMATIC& A DECLARATIEI

EPISCOPILOR I INTELECTUALILOR ROMANI
Este evident ca, din punct de vedere politic si diplomatic, decla-
ratia de mai sus era cu mult mai grava decat pastorala imunda a
Initropolitului tradtor V. Mangra. Examinand chestiunea mai de
zproape i avnd in vedere ca textul ei fusese redactat in scopul de
a fi opus celor 14 puncte wilsoniene cu privire la scopurile si con-
klitiile pacii crancenului rasboiu, se poate lesne vedea ca ea a fost
pusa la cale si smulsa de diplomatia austro-ungar, cuprinsa de
spasmurile nebuniei din momentul cand a luat cunostint de ras-
punsul dat de prezidentul Wilson unei note a Puterilor Antantei,
care cereau deplin suveranitate pentru nationalitatile de sub jugul
Puterilor centrale.
De alifel, nsi prezentarea acestei decldratii-protest a intelec-
tualilor romani din Ardeal, de catre delegatii maghiari la conferinta
pacii din Paris, drept arma puternic in contra desmembrarii Unga-
riei, dovedeste pe deplin scopul politic si diplomatic ce se ur-
marea 1).
Faptul ca imberbul imparat Carol VII (ca rege al Ungariei Ca-
rol IV) simtise nevoia, in ziva de 15 Fip.rilie 1917, sa mearg in
monumentala biserica Voliv-Kirche din Viena 51 s citeasca o mis-
catoare rugaciune, prin care implora mila lui Dumnezeu, spre a
reda patriei sale pacea mult dorita, coroborat cu desnadejdea con-
--telui Tisza, care, in sedinta Camerei maghiare dela 15 Iunie 1917,
raspundea deputatului dr. le fan Ciclo Pop, spunandu-i trebue
sa mul(umeascti lui D-zeu cii este incd viu si poate sii respire aerul
allituri de el", ne dau icoana exacta a mentalittii si desperarii ce
domneau in sferele conducatoare ale monarhiei austro-ungare,
ajunse in plina debandada politica i sufleteasca.
Toate declaratiunile acestea de silnic lealitate, puse la cale de
insusi contele Tisza, urmareau scopul inavuabil de a insela shill-
ntatea si de a insufla oarecare curaj trupelor in derut de pe
fronturile de lupt. Pentru once minte luminat, ele n'aveau insa
nici o valoare moral, ca unele ce erau stoarse Cu cutitul la gatul
semnatarilor. De altfel, nici aliatii Ungariei nu acordau vre-un
kredit unor asemenea declaratiuni siluite.
1) Vezi Les negociations de la paix hongroise, Tome I, publie pa,
Ministre hongrois des Affaires trangres, Buda pese, 1920".
Note autorului).

www.dacoromanica.ro
 283

Totug ar fi fost cu mult mai intelept, mai demn, mai frumos

mai folositor ca ele s nu se fi produs.
Daca d-nii luliu Maniu, Alex. Vaida, 51. Cicio Pop 5i V. Gol-
di 5 nu figurau printre semnatari, publicul romanesc 5tia ea d. Ma-
nia era pe front, d. Vaida fcea naveta intre Viena 5i Berlin,
in ce prive5te pe d-ni tefan Cicio Pop 5i V. Goldi,s, c declaratiile
lor anterioare erau aproape tot a5a de categorice ca 5i cele din
declaratia de mai sus. De altfel, in numele partidului national, a
iscalit d. dr. Teodor Mikali in calitatea sa de pre5edinte al clu-
bului parlamentar roman".
In privinta lipsei numelui d-lui Stefan Cicio Pop de pe grava
declaratie, ne d insu5i d-sa o edificatoare lmurire in discursul
ce a rostit in 5edinta Camerei din Budapesta in ziva de 27 Iulie
1917. Iata ce spunea atunci plimbretul pre5edinte al Camerei Ro-
maniei Mari de azi:
Cu ocazia invaziei Rontailor, am *at in mod spontan, in nu-
mele mea 51 al partidului national-romin t, cunoscula declaratiune
de desaprobare. Con/ele Tisza ntd actiza acum cii n'ant senutat
luna Februarie (1917) declarafia intelectualilor ronani, in care
ei protestau impotriva pr(ii din nota adresata de di/re Pu/ente
Antantei prwdintelui Statelor Unite, in care acestea aralau, ca
scop al rgsboiului, eliberarea nationalita(ilor, care triiesc sub domi-
natiune
N'am semnat, d-lor deputati, aceast declaratie, fiind-ca am gasit de
prisos s'o fac dupa declaratia facuta de mine, in Parlament, in numele
meu si al partidului national-roman, in luna Septembrie 1916"')
Cu toate acestea, nu voiu comite grepla de a taxa pe toti semna-
tarii ultimei declaratii ori-cat de grav 5i inoportuna era ea
ca pe ni5te tradatori de neam, afara bineinteles de degradata
creatura tunan, mitropolitul Vasile Mangra, autorul odioasei pas-
torale pus:A de el, nemernicul, in spinarea intregului episcopat ro-
man ortodox.
Declaratiunea,din luna Februarie 1917 a fost opera imorala a
guvernului unguresc 5i a organelor sale, cari, prin presiuni 5i ame-
nintri de tot felul, au recurs la aceasta arm neleal 5i necinstitr
sperand ca cu ajutorul ei vor mai putea ridica entuziasmul sol-

1) Vezi Les negocladons de la paix hongroise", tomul I, pag. 215.

www.dacoromanica.ro
284

.datilor romani, ca sa moara mai cu drag pentru dragutul de im-

parar i pentru apararea hotarelor fericitei p atril maghiare in
fata postulatelor wilsoniene.
Se stie c, dupa intrarea Romantei in rasboiu, soldatii romani
din armata austro-ungara incepuser, din propriu indemn, a mai
slabi in zelul lor si a dezerta in mimar mare, unde puteau i cand-
li-se prezenta ocazia.
Fapt cert este bis& ca grava declaratiune a mernbrilor episcopa-
tului i intelectualilor romani a fost preambulul actiunii criminale,
dusa in tot cursul anului 1917 de catre Alex. Vaida i C. &ere
impotriva Romaniei, a dinastiei sale si a scopurilor ei de rasboiu.

www.dacoromanica.ro
 CAP ITOLUL XI.

MEMORIUL LUI C. STERE ASUPRA CHESTIUNE1

ROMANE, PREZENTAT IN LUNA APRILIE 1917
GUVERNELOR AUSTRIAC I GERMAN, CA *I
COMANDAMENTULUI SUPREM AL ARMATELOR
AUSTRO-GERMANE
In interesul adevarului istoric 5i pentru inlesnirea d-lui Alex.
V aida de a indeplini, rara prea multa bataie de cap, toate formali-
-tatile pentru darea mea in judecata, ca calomniator, cum m'a ame-
nintat printr'un comunicat dat de pre5identia consiliului de mini5tri
in ziva de 10 Octombrie 1930, declar dela inceput ca copia textu-
lui german al criminalului memoriu ce urmeaza mi-a fost incredin-
-tata, la cerere, de catre d. dr. I. Nistor, eminentul profesor de isto-
rie la universitatea din Cernaufi i fost in mai multe randuri mi-
nistril al Bucovinei, iar fotografia apostilei pro memoria", scrisa
de Alex. V aida pe prima pagina a memoriului, mi-a imprumutat-o,
tot la cerere, d. Alex. Mavrodi, directorul ziarului Viitorul"
fost deputat, care este un pasionat colectionar de documente
istorice 5i politice..
Si acum jata proba autenticitatii incalificabilului document:
Sc-r-, C. L.or
7;yrb,P4.-41 Zit 1/".r,-,
Je- ~-te-at
frc?"'""-7
faxei,
.JLe

r 11 19] *". /e-44,

'""" 7-etY
, ap
aZ 4fI}
r-11-

www.dacoromanica.ro
286

Memorandum tibor die rum'anische Fraga.

1. Die Zedralmaphte und Rumanien

Der rumAnische Staat erscheint vom historischen Stand-

punict aus betrachtet ale eine Schpfung des westlichen Europas,
ale Da= gegca Euesland.
Wenn Egland und Frankreich Konstantinopel und die Meer-
engen ihrem heutigen VerbUndeten aberlassen und kein Interesas
mihr an der Erhaltung RUminiens halen, 90 sind die Zentralmichte

Facsimilul de mai sus este copia fotografica a scrisului lui Alex..

Vaida de pe un exemplar din memoriul lui C. Siete, pstrat de
dansul. El constitue cea mai elocuent marturie a complicittii lui
Vaida cu tradatorul C. &ere, autorul memoriului. lata cuprinsul
facsimilului:
Scris de C. Stere In I. (limba franceza. Tradus
de Victor Beldiman. Revidat (revazut) si modi-
ficat spre uzul austriac de sub-secretarul de stat
baron von dem Busche.
In Viena a primit (cate) un exemplar cont(ele)
Czernln, Polzer, eful canc(elariei) civile a M. S.
(Imparatului Carol), baronul Beck, ministru-prep-
dinte in retragere, Exc(elenta) R. Riedl.
Eu 'i-am dat 1 exempl(ar) lui V(ictor) Bon-
tescu, 1 lui pater Schmidt.
In Berlin a impartit Stere celor in drept, intre
ei 1(ui) Ludendorff".
(in Martie 1917)

Dupa cum se vede din randurile scrise cu propria-i mana de

Alex.Vaida, faimosul memoriu de mai jos a avut cinstea s fie re-
vazut, pentru uzul austriac, de baronul von dem Busche, fost mi-
nistra plenipotentiar al Germaniei la Bucumti pana in clipa in-
trarii Romaniei in rsboiu, iar mai apoi subsecretar de stat in mi-
nisterul de externe din Berlin, cunoscut ca unul dintre cei mai pe-
riculosi dusmani ai Romaniei. Se stie doar ca aceasta bestie voia
sa otraveasca pe Bucuresteni cu niste fiole otrvitoare, care au fost

1) Cuvintele in paranteza sunt ale mele, spre a inlesni cititorului in-

telegerea prescurtarilor lui Alex. Vaida. (Nota autorultil).

www.dacoromanica.ro
 287

gasite in localul legatiunii germane imediat dupd plecarea lui la

Berlin. In acela0 timp mai rezultd din rndurile de mai sus ca ro-
lul de distribuitor al memoriului printre personalitdtile politice de
vazd din capitala Rustriei luat asupra sa inspi marele
patriot de azi Alex. Vaida, lsnd ca la Berlin s" le impart
autorul memoriului, C. Siere.
Iat acum in intregime faimosul memoriu, cu subtitlurile date
de insui autorul, memoriu, care pn azi n'a vzut lumina zilei,
afar de cdte-va crmpeie publicate in ziarul Universal" (No. 51
din 1929):

MEMORIU ASUPRA CHESTIUNEI ROMANE

I. PUTER1LE CENTRALE I ROMANIA

Statul roman, privit din panel de vedere istoric, se prezintd ca o

creafiune a Ettropel occidentale, ca un dig Impotriva Rusiei.
Dacd Anglia $1 Franfa vor lasa Constantinopolul $i strdmtorite actu-
alutui tor aliat $1 nu vor mal avea interes sel menfinei Romdttia, Pu-
krite centrale vor fi cu atiit mat mutt suite sd menfina aceasta barierd,
care desparte imperial slay dela Nord de conafionaiii sdi din Balcani.
Disparifia Romriniei satt supttnerea ei sub stdpdnire ruseascet ar provoca
izolarea dejinitivei a Puterilor centrale, cdci s'ar deschide Rasiei poarta
Balcanitor :davi i 'i-se lace posibilli, mai curand sau mai tdrziu,
stdpdnirea stramtorilor. In cazul acesta, nu ar fi nevoie nici a:dear de o
declarafie de rdsboiu, vntru ca o coalifie anglo-franco-rusd sd dicteze
Gm ',fanjet vointa sa. Musari vamale severe ar avea acela$1 rezultat ca
btocada actuate!. Austro-Ungaria ar fi sistematic subtninatd prin agi-
&fitful parslaviste, cari ar primeldioase, mai ales dacli ele ar porni
din panca unei Rusii li5erale, eventual democratice satt republicane.
AVM:nett istorice a GermanPor in Orient ar ztideirnicitd in acest mod,
ba chiar s'ar primeldul pozifia Germaniel ca putere nzondiald. Acesta ar
ji, poate, panctul de vedere just, pe care ar trebui sd-1 adopte un bilrbat
de stat german satt austro-ungar la aprecierea chestiunei romd ne.

2. MOTIVELE MAI ADANCI ALE DEFECTIUNII ROMANE

nFire$te cd se pot formula grave acuzafiuni Impotriva Romdniei: Ns

walnut ca '$i-a datoriite lafti de aliafi, ci a trecut chiar la du$man
la clipa holdritoare. Oare vina pentru aceasta este nuntai a Romdttlei?
Glasuri autopizate din partea Romanilor au atras de mutt aten fiunea
asupra priatejdiei $i an indicat zadarnic contranulsurile necesare. Nu
vrent sli mqi revenim asupra acestui panel, deoarece ami bdrbat de stat
nu trebne sd se tase it:Thiel:fat de o indispozifie momentand, oricdt de
juctilicaM ar ji ea, ci trebue shi cerceteze ca sdnge rece cauzele

www.dacoromanica.ro
 288

rilor. Defectiunea Romdniei se explicd prin situatia interttationald a

(drei $i prin stdrile el interne.
Din panel de vedere international, Romiinia a fost proclamatd regat
independent dupd altimul rdsboiu ruso-jure, dar aceastd independentd,
data fiind situatia politicli a tatirulal stat, a lost o *thine $i nici n'a
fost alt-ceva vre-odatd. Unde era sd gdseascli acest mic stat pu/crea su-
ficienu2 ca st1-$i creeze o independentel reald, in situatia sa la Marea
Neagrd, pe care colosal moscovit voia Inca de secole s'o transforme
intr'o mare rusd, $i In drumul Ruslei spre Balcani $i spre strdmtori? Si-
tuatia Romdniel era ca at& mai precard, co cdt Peninsula Balcanicd
Mc& gdsise organizatia sa politicd definitivd, Iiind un vast amp
pentru intrigi $i Irtimdntdri. As/el Romdala i,s1 datoreazd existen (a riva-
puternicilor ei vecini $i era dala inceput predestinaid sd fie ea-
prinsd in sfera lor de influentd, fie a Rusiei, fie a Puterilor centrale.
Se glIsise solatia intr'un tratat secret de aliantd cu Pu/cribe centrale,
dar pdstrarea acestui secret era atdt de severd; incdt majoritatea mi-
ni,strilor romdni nu cuno,steau dispozitianile precise ale tratatului. Prin
aceasta se dovedote indeafuns anomalia acestei situatiani iaternationale
a Romciniei, care oferea astfel teren pentru diferite mano pere secrete.
Situatia internd a regatutui sporea aceastd nesiguran(d. Vo-m indica act
afteva fapte caracteristice:
Romdnia ar putea privitd ca o fard de mici agricultori. Tdranii con-
stitue 82 la said din popularie. In realitate ace$ti ("Irani nu se bacurd de
o indepenclenrii economicd. La o exploatare intensd a pdmantului cdteva
milioane de Omni nu posedd deceit 3 milioane hectare. Peldngd aceasta,
ei sunt exclusi dela participarea la viata public& Sistemul electoral din
Romcinia este unic in aceastd privingt. Pe de altd parte, vre-o 1000 de
mari proprietari posedd singuri mai mutt ca jumatate din pdmdntul gird.
Ace$tia formeazd o oligarhie Idrd scrupule, care nesocote$te legile.
mare parte a populatiei ord,sene,sti se compone din Evrei, cari deasemenea
nu $e bacar 4e drepturi politice. In aceste cortditiuni,viara politica este un
privilegiu exclusiv al acelei oligarhii. Din aceastd cauzd, viata politicd a
luat un caracter nesdndtos, iar partidele politice sunt de lapt asociatiunl
pentru exploatarea avantagelor puteril guvernamentale, in lavoarea mem-
brilor lor. A$a se explicd dealtminteri lamentabilul spectacol din ultimii
ani, in cursul cdrora partidele politice s'au strtiduit sd tragd toate foloa-
sele posibile din criza mondiald. Din nefericire, cdlcarea unui tratat are
totdeauna mai maid valoare pentru cei interesafi deceit executarea tra-
tatului.

3. SOLUTIONAREA PROBLEME1 ROMINE

Din aceste expuneri rezulti concluziunile necesare penttu viitor. Ro-

mAnia trebuie, in primul rind, si se alipeasci de Puterile Centrele, nu
prin legitura insuficienti a unei aliante vremelnice, ci pe baza solidi a
unei constitutii. Conditiunile si natura acestei legituri constitutionale
trebue stabilite de comun acord cu Germania si Austro-Ungaria. Ne dim

www.dacoromanica.ro
 289

seama de dificulttile realizarii. Din aceasta cauza nici nu precizam forma.

Dealtminteri nu trebue sa se exagereze importanta ei in situatia actuali
a Romniei. Fie a Romania intr cu cele dou Puteri imperiale inteo
combinatie economica i politica, in genul Europei centrale", fie ca for-
meaza o unitate reala cu una din aceste Puteri, alegand, de pilda, pe
Maiestatea Sa Imparatul Austriei ca rege al Romaniei, atat pentru Ro-
mania, cat si pentru Puterile centrale, o astfel de solutiune este in ori-ce
caz de preferat desmembrarii threi. In acest din urm caz, tara ar deveni
usor o prad a panrusismului.
Legatura cu Austria se poate stabili mai usor, gratie situatiei geo-
grafice i gratie faptului c s'ar simplifica astfel solutionarea chestiunei
polone. Important este si faptul c unirea cu Austria ar desarma pentru
totdeauna iredenta roman in Ungaria. Pentru realizarea ideii in caz
and aceasta solutie ar fi acceptat i de Puterile centrale .nu trebue sa se
astepte incheerea pica generale. Daca Moldova va fi liberata de Rusi, se
va putea institui un guvern provizoriu, ca sa proclame detronarea actualei
dinastii si, in conformitate cu traditiile trei, sa se supuna alegerea
nouei dinastii unui plebiscit.
Intreaga natiune va primi cu entuziasm noua oranduire a guvernului.
Taranii vor fi castigati printeo reforma agrara, care este urgenta. 0 mare
parte a populatiei orasenesti va fi castigata prin emanciparea Evreilor
iar intelectualii prin faptul ca toti Romanii vor avea o dinastie comuna.
Daca s'ar adauga si Basarabia, cu atat mai bine. Numai actuala oligarchie
ar fi nemultumita, dar de ea nu se simte nevoe.
4. PRIMEJDIILE DESMEMBRARII ROMANIEI
Unirea desavdrsitli a Romdniei cu Puterile centrale intruneste dad
toate avantagiile pentru rezolvarea problemei. Fdrdmilarea Romdniei
nu paten: repela indeajuns acest lucru ar fi o prime/die generald si
nu ar soluliona ,problema la nici un fe!.
Cedarea Dobrogei pe seama Bulgariei (bine inleles cd (ara aceasta,
cdstigatii de Romania in 1913, aparfine Bulgariei cu depilad dreptate)
este inacceptobilif pentru Puterile centrale, cdci, pe de o parte, granifa
dintre Bulgaria ,si Rusia ar oferi acesteia un acces mai usor in Bal-
cani, iar, pe de altil parte, gurile Dundrei din Europa central?, ar ajunge
in mdinile Slavilor.
Nu ar trebui sd se uite cii, prin revoltifia rasa, chiar dacd en. ar duce
numai la o constitu(ie liberaM, s'ar putea naste o miscare in intreaga
lume slavli. Mai este oare necesar sd se itttensif ice aceasta miscare prin-
11.'0 iredenta romdnii, desmembrdndu-se Romcinia si dtirdmndu-se astf el
un zid de izolare? Rcispunsul este simplu. Deaceea nu existd decdt o sin-
gurd solurie a problemei romtine, tidied cea indicatd mai sus.
5. CONCLUZIUNI
Rezumam solufia problemei romdne in urmatoarele propuneri:
a) Liberarea Moldovei si, dacii este posibil, ocuparea Basarabiei.
1. Rucu Abrudeann 19

www.dacoromanica.ro
290

Un/rea Romtiniei, pe &ad constitufionald, ca Putertle centrale.

Forma constituflei urmeazli a se stabill intre Germania si Austro-Ungarla.
Reforme interne pentra asanarea viefli pub/ice".
C. Stere

Textul memoriului este copia fidela a originalului iscalit de C.

Stere, autorul lui, spre a fi inmanat guvernelor german si austro-
ungar, ca si comandamentului superior germano-austriac.
Notita de pe copia memoriului, incredintat mie de d. profesor dr.
I. Nistor, este scrisa personal de Vaida, ceca-ce constitue proba cea
mai evidenta a complicitatii sale cu tradatorul C. Stere, al cara
colportor s'a si fcut in cercurile politice din Viena, cum o2r-
Mica insasi propria-i apostil pro memoria".

DOVADA CALATOFtlE1 FACUTA DE C. STERE LA VIENA l BERUN

IN LUNA APR1L1E 1917

lata acum dovada neindoelnica cum-c Constantin &ere, ceta-

tean roznan", a fost autorizat in mod special de ministerul austro-
ungar al afacerilor straine sa mearga in. Aprilie 1917 la Viena
Inteo misiune, care interesa de aproape Puterile centrale, aflate in
rsboiu ca Romania; ca ministenil de interne maghiar avea cu-
nostinta de misiunea secreta a agentului de legatura C. Stere, tri-
mis de generalul Mackensen la Viena $i apoi la Berlin $1. ca mi-
nisterul austro-ungar al afacerilor stra'ine recomanda pe agen-
tul comandaturei germane din Bacure$ti, C. Stere, tuturor au-
torittilor militare si civile din imperiul respectiv in scopul de a-i
inlesni trecerea frontierelor.
'ata' in romaneste textul Ausweis-ului":
Ministerial regal ungar de interne
Sosit 11 Aprilie 1917
No. 4307 res.
Anexa: Buc. In legiitur cu No. 3895/1917.
Copie Nd. 4731.
Pentra Hfb.
Datd de cdpitanui Rdcz.
Stere, cetdfean romn, profesor universitar, in arma insarcindril mi-
nisterului nostru de externe, a fost la Viena.
klinisterul regal maghiar de interne are cunosting d.espre aceasta.
Acest Stere se inapoiazd peste cdte-va zi!e in Romania.

www.dacoromanica.ro
 291

Acede sale de legitimafie sunt in regula. Alinisterul de externe vil

roaga sa binevolfi a inlesni tul Stere trecerea granifei cu ocazia 2napoe-
rei sale.
Barkoczy, locot. colonel
Primita: 11, IV 1917, ora 10,40 a. m.
Tibor, locotenent
Pentru autentificarea copie':
Budapes;a, 11 Aprilie 1917
Horvath, impiegat
Astfel C. &ere, care, in August 1916, /a inceputul rasboiului Ro-
mniei, fusese mobilizat ca gradul de colonel in calitate de consilier
juridic pe ranga maree cartier general al armatei noastre, s'a pus
in 1917 in servkiu/ unui guvern strain i dusman, in plin rasboiu,
spre a indeplini o misiune secreta si criminala impotriva patriei
sale
MEMORIUL LUI C. STERE IN LUMINA NOTELOR POLITICEN
ALE LUI ALEX. MARGHILOMAN

In volumele II si III din Notele politice" ale lui Alex. Marghi-

doman gasesc urmatoarele aprecien i si date doveditoare asupra
tradarii lui C. Siete:
Din volumul II:
La pag. 431, in insemnarile zilei de 2'4 Februarie 1917, Mar-
ghiloman anunta plecarea lui C. Stere la Viena i Berlin. Aus-
weiss-ul 'i-a fost procurat de un anume Bock, fostul director pl
Agentiei germane de informatiuni, lar dup. unii de contele
Mirbach.
La pag. 443 (5. Martie 1917) Marghiloman scrie:
Colonelui Verzea imi spune cd callltoria tul Stere este amtinatit fi-
id-ca nq '1-s'a oferit clec& clasa /II i a el a,steapta ad se mai bical-
zeasca vremea ca sa plece".
La pag. 464 (18 Martie 1917) Marghiloman noteaza:
La Malorescu: Stere a fost la el in ajunul plecarii sale. Maiorescu
.crede ca Stere a fost trimis de Carp".
La pag. 511 (22 Aprilie 1917) Marghiloman serie:
Verzea a vazut pe Stere inapoiat din voiajui saa. La dus parte rclu
primit la Viena. N'avem nimic de vazut cu un popor, care nu-'si (Inc
angajamentele", '1-ar fi zis Czernin". La Berlin primire pri3teneasca.

www.dacoromanica.ro
 292

Busche l'a condus la Reichstag pentru a-1 pane in contact cu sejii so-
Stere afirma ca naivitate, zice Verzea, ca el este acela, care a
slat/tit sii treaca sociali,stii ru,si prin Germania. Pacea era aproape sem-
nata ca Tarul. Noi plateam cheltuelile: Moldova Rusilor, Oltenia Austria-
cilor, restul hinterland german. Revolufia a schimbat total si cum acum
nota este fara cuceriri si liberta/ea nationalitatilor, primirea Matta la ina-
poere, in Viena, a lost cu total alta ,si foarte prieteneasca".
La pag. 536 (19 Maiu 1917) Marghiloman zice:
Stere a venit sit ma vada si mi-a afirmat al a avut confirmarea
pacea ca Tarul se facuse cu sacrificial Moldovei micas/re".
La pag. 538 (21 Maiu 1917) Marghiloman scrie:
Urnzez Cu Stere convorbirea inceputil Sambata trecutil. 1-i contanic
concesille de program admise de partidul nostru si care pot lace posi-
bila o lucrare in comun. Stere raspunde: Ce garan(ii putem oleri noi
Puterilor centrale pentru a spera in schimb integritatea Romdniei? Ar
vo' i ele sa reinceapa o experienfci, care le-a reusit a,sa de prost? O alta
diliastie. Regele Carol n'a sucombat el sub povara si nu s'a vorbit de
detronarea lui? Teza lui Stere este urmatoarea: Aceastd (ara nu va
nici-odata nimic, dacii trebue sii devie campul competifiunilor in/re Ru,si
si Europa central& Pentru a termina, trebue sa ne legiim ca blocul Mittel-
Europa. Germania va voi libertatea miscarilor pentru a avea Polonia ia
sanul ei. Asa dar Romania in orbita austriaca. Lucrul cel mai bun este
deci unirea personala cu Austria. Imparatul sau lial imparatulai rege al
Romaniei. Asa blocul roman Ardeal-Romani Mare se va strange".
La pag. 553 (1 Iunie 1917) Marghilornan spune:
La Alaiorescu am avut o intrevedere ca Stere. El pledeaza ca multa
dildurlitteza tatalui lui Maiorescu 1) si a lai Aurel Popovici. Printre argu-
mentele lui, anal singar atrage atenfia noastra si media a ji verificat:
unianea personala este singurul mijloc de a scapa Dobrogea, care, lard
aceasta, va fi data intreagli Bulgariei".
1) loan Maiorescu, fiind trimis la 1848 in calitate de insarcinat pleni-
potent al guvernului provizoriu din Bucaresti pelanga guvernele din
Budapesta, Viena si Frankfurt, s'a oprit mai multa vreme in acest din
urea oras, lucrand din toate puterile pelanga guvernul federal pentru
clarificarea situatiel politice a iuturor Romanilor in ceeace privea
ricolul ce-i ameninta din partea Rusilor. La 24 Septembrie 1848, loan
Maiorescu a inainntat baronului Gagern, presedintele Parlamentului
federal din Frankfurt, un memoriu, prin care propunea ca Austria sa
uneasca Bucovina Moldova, Muntenia si Transilvania intr'un regat
Romania, cu un principe austriac si sub suzeranitatea Germaniei. Vezi
volumul loan Maiorescu, scriere comemorativa", pag. 211, de N. Ba-
nesca si V. Mikiiilesra. - (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 293

Din volumul III:

La pag. 48 si 49 (25 Iulie 1917) Marghiloman noteaz:
,Stere imi explicd c memorial sdu a lost dus la cartierul general (?),
cd prin ingdduinta guvernului german a putut sd-1 clued apoi la Viena
altlel acest document n'ar fi natal trece frontiera; cd in epoca, and l'a
scris, era vorba mai ea seamd de a gdsi aname combina final pentra a
scdpa Dobrogea; a in sldrsit el prelerd mai bine anexiunea deceit sa
pierdem gurile Dundrii si cd nici-odatd na se gdndise la o solatiune, care
sd n'aibd asentimentul Germaniei".
La pag. 232 (1 Decembrie 1917) Marghiloman scrie:
Conversatie ca Stere. El recunoaste cd Dobrogea e in pericol si ad-
mite cd nu mai poate fi chestiune de o urziune personald ea Austria".
La pag. 286 (3 Ianuarie 1918) Marghiloman insemneaz:
Stere inzi expune ca caldard un proiect de aliangi personald ca im-
pdratal Wilhelm. Am avea aici un vice-rege si am avea avantagiul unei
guvernliri, cdreia Australia si Canada 'i-au apreciat binelacerile. O Ro-
mcinie tare nu se poate concepe at o monarchie, care tremard in lap
partidelor. Dinastla na are la noi puterea traditillor. Trebue dar sd-si ja
puterile din afar& o aliantd personald poate sin gurd sd dea aceastd pi:-
(ere. Avantagii pentru noi: 1) Lui Wilhelm, Bulgarii nu-i pot disputa Do-
brogea. 2) Cdnd procesal de deslacere a Austriei, devenita monarchic
slavd", se va produce, Germania va avea o ratiane sd dea Transilvania
Romdniei. 3) Este cea nzai band garanfie ce se ponte da Germaniei".
Trdarea lui C. Stere este, cum se vede, lurninos pusa la punct
prin Notele politice" ale tovariisului su de iclei: Alex. Mar-
ghiloman.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XII.

INTERESANTELE DESTAINUIRI ALE

ARCHIDUCELUI IOSIF
Din dovezile cuprinse in capitolul precedent rezulta, farti cea
mai mica umbra de indoiala, ca C. Stere a trecut granita in luna
Aprilie 1917, ca el s'a dus la Viena i Berlin i ca tinta calatoriet
sale a fost sa remita infamul sau memoriu guvernelor statelor ina-
mice si senor marilor cartiere generale ale armatelor respective,
memoriu, prin care le cerea detronarea regelui Ferdinand, alunga-
rea dinastiei si formarea la Bucuresti a unui guvern dictatorial,
care sii recunoasca inainte de incheerea pacii generale capitularea
fiira conditii a armatei romane si infeodarea WU noastre, printreo
simpla dispozitie consitutionala, in teritoriile ce apartineau impe-
riului habsburgic, care era visul lui Alex. Vaida 0 C. Stere, autori
ai complici morali, in toata aceasta actiune crirninala, indreptata in
contra Romaniei si a dinastiei sale.
Intreg acest plan monstruos suridea de minune, in special Jdi-
plomatiei stupide dela Ballplatzul vienez si beciznicului imparat
Carol VII al Austro-Ungariei, care in primavara anului 1917, cand se
mai spera Inca in victoria Pute:Vor centrale si dupa-ce fusese in-
manate cercurilor diriguitoare dela Viena 0 Berlin atat memoriul
lui Stere, cat si memoriul redactat personal de Alex. Vaida, pe care
cititorul il va Iasi in capitolul ce urmeaza, se ocupa serios cu gan-
dul ,punerii lui in executie.
In Maiu 1917, imparatul Carol, la indemnul contelui Czernin,
ministrul sau de externe, da lovitura contelui Tisza, debarcandu-I
din demnite.ea de prim-milistru al Ungar:ei, cu inlen,'-ia vadita de
a incredinta presidentia consfiului archilucelui Iosif, care ar fi
avut misiunea de a face toate formele pentru anexarea Romaniei. ,In
aoest scop spune Marghiloman in Note!e sale politice"
In z:ua de 26 Malu 1917 venise la Bacaresti ar.chiducele Frideric,
spre a sonda, daca terenul era prielnic unei vizite a imparatului

www.dacoromanica.ro
 295

Carol, care voia s vina in persoana in capitala Romaniei, uncle

afirma archiducele Friderlc el nu se mai credea In tara
inam
Faptul il confirma azi insusi archiducele losit in volumul IV al
Memoriilor sale, aparut in vara anului 1930, sub titlul A vildg-
hdboru" (Rsboiul mondial), in care istoriseste cum imparatul Ca-
rol, cu un intelect redus, dar mistuit de ambitiuni mari, proiectase
anexarea Romaniei sub forma unei uniani personate ca Ungaria,
sau a unui trialism (Austria, Ungaria i Romania) si cum, pentru
realizarea mretului plan, facea apel la dansul ca s ja succesiu-
nea guvernului contelui Tisza. Archiducele losif ar fi fost dispus
scrie el sa primeasca sarcina formrii guvernului numai in
baza unui program, alcatuit din 10 puncte. Puncful al 10-lea era
tocmai chestiunea anexarii Romaniei, pe care archiducele o res-
pingea in modal cel mai hotrit, motivandu-si astfel refuzul:
Eu garantez, Maleslate, cd o uniune personald a Romniei
Ungaria va cliiinui numai at& limp pad cdni Ronzhniei li va sue-
cede sa cMdeascii Romdnia Mare pe ruinele Ungariei. Cdnd aceasta
se va inlmpla, uniunea se va evapora $1 Maiestatea Voastril va
pierde mai mull ca o treime din teritoriul Ungariel".
Archiducele mai enareaza in interesantele sale memorii c, dupa
audienta la imparatul i refuzul sat' de a primi guvernul, a lual
contact cu toti sefii partidelor ungare, pe cari 'i-a pus in curent cu
planul aventuros al nenorocitului imprat Carol.
Contele Tisza 'i-a declarat cu acest prilej archiducelui urma-
toarele:
Sunt convins c aceasti anexiune nu va lua fiinti niciodati. Trebue
ficut totul ca ea si nu se intimple. In ce mi priveste voiu intreprinde
ori-ce pentru zidirnicirea acestui plan nenorocit" ').
Destainuirile archiducelui losif, pline de interes pentru cunoaste-
rea mentalittii ce domnea in creerii conducatorilor destinelor
Austro-Ungariei in anul 1917, cand Vaida i Stere tineau s dea
lovitura de gratie dinastiei Roman:el i ilealului nostru national,
pun in cea mai trista i grava lumina politica acestor doui pretinsi
Romani, ale caror idei nebune i sentimente criminale au trebuit sa
fie dejucate i blamate de cel mai mare dusman al Romanilor, de
contele Tisza, ca i de archiducele losif, fostul proprietar al ma-
1) Vezi A vi'dandboru" (Rasboiul mondial), vol. IV, de archiclucele
Josil, pag. 727-729.

www.dacoromanica.ro
296

relui domeniu dela Clz4inztu (jud. Arad), din a carui rezerva, ra-
masa, dupa expropriere, in posesia statului roman, cerea d. Vaida-
in 1927 vre-o 674 pogoane ca s facd schimb, pe un pret ridicol,
cu mosia sa rpoas dela Olpret (jud. Somes).
Pentru a demasca dei nu s'ar mai simti nevoe in fata atator
si atator dovezi ce am adus lipsa de patriotism a acestui in-
drznet moralizator de azi al nqamului romanesc, totusi voiu_
spune ea cele 674 jugare ale archiducelui losif sunt teren arabil
de clasa I, cu 15 cladiri pe ele, o moara Cu turbina si motor,
instalat dupd ultimele cerinte ale technicei moderne, producand
grisuri, faind de lux etc., pe cand mosia marelui patriot roman"
nu are decat niste rape si pruniste, deci pamant sarac din Tara
cinelui", cu niste ecareturi din cele mai modeste.
Cupiditatea acestui fariseu politic aratd cum intelege el sd lupte
pentru regenerarea etic si social a Romdniei Mari, pe care, dei
o calomniaza meren in modul cel mai vulgar, tine totusi sa-si a-
goniseasc pe teritoriul ei, dar pe ci necinstite, domenii princiare,
Ja care desigur n'a avut nici macar curajul s viseze cand facea pe
spionul archiducelui Francisc Ferdinand, vrul archiducelui Josif.
Can deosebire, Doamne, intre hraparetul Vaida i luptatorul
cinstit, dar sarac lipit pamantului, regretatul pop dr. Vasil('
Lucaciu! 0 istorioar adevaratd in aceast privint nu va fi fara
interes: Pe vremea cdnd era deputat in Camera ungureasc, pa-
rintele Lucaciu, gratie modestiei, manierei, talentului si infdlisarii
sale de cetatean al Ronzei antice, devenise simpatia primului mi-
nistru Alex. Wekerle, care era totodatd si ministru de finante al
Ungariei. Adesea-ori, popa din S4eA era invitatul presedintelui
de consiliu, mai ales seara dui-A masa, ca sa stea amandoi de
taifas la un pahar de vin de Tokay.
Inteuna din seri, Wekerle se adreseaza printelui Lucaciu,
zicandu-i:
Ascultd, drag Vasile (Ldsz16 pe ungureste), stiu c lupti
cu mari greutati materiale. Dac vrei, uite, eu sunt dispus sd-ti
platesc bate datoriile, fara sa-ti cer nimic in schimb!
Mirat si indignat tot-odatd la auzul acestor cuvinte, modestul
si s'armanul preot a dat urmatorul rdspuns spiritual si demn:
Pan'aici, frate Alexandre! Nu voiu cu nici un pret sd dese-
chilibrezi budgetul Ungariei pentru mine!
El nunc erudimini, cum s'ar zice la Blaj!

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIII.

INEMORIUL LUI ALEX. VAIDA CATRE GUVERNELE

DIN VIENA I BERLIN I COMANDAMENTELE MI-
LITARE ALE PUTERILOR CENTRALE, IN CARE
DESCRIE EL INSUI ODIOASA SA ACTIVITATE DIN
PREAJMA I DIN TIMPUL RASBOIULUI EUROPEAN
Jata acum a doua opera infama: memoriul redactat de Alex.
Vaida, destinat sa complecteze opera mizerabila a celuilalt tra-
dator, C. Stere.
In interesul adevarului istoric i tot pentru uwrarea d-lui Vaida
-de face in deplina cunotinta de caLiza toate formele pentru
idarea mea in judecata, declar dela inceput ca textul german al
acestui sensational memoriu, absolut inedit pad azi, mi-a fost
pus la dispozitie de catre d. Oct. Goga, fost, pe sfanta dreptate
i in virtutea meritelor sale nengaduite in marea lupta pentru in-
tregirea neamului, in trei randuri ministru in guvernele Roma-
niei Mari. Stiam de mult ea arsenaluf d-lui Oct. Goga constituie un
real tezaur i o adevarata spaima pentru la$itatea slugei plecate a
Habsburgilor: dr. Alex. von Vaida. Sunt adnc convins C, cu
tot cinismul, care il caracteriza, nu va trage la indoiala insai
propria lui proz, autentificata cu propria lui apostila.
Ian acum din cuvant in cuvant textul memoriului, tradus in ro-
manepe. Adaug ea subtitlurile, ca i sublinierile, sunt facute de
mine pentru o mai wara intelegere a vastului i interesantului ma-
terial, care zugrave0e in chip indelebil sufletul autorului:
DATA INTRARII LUI VAIDA iN SERV1CIUL DE INFORMATI1
AL ARCHIDUCELUI FRANCISC FERDINAND
In luna Februarie 1907 am fost chemat, prin adjutantul sau personal,
nmiorul Brosch, in audienta la Filteta Sa Imperiala archiducele Francisc
Ferdinand. Ficeasta chemare o atribuesc imprejurarii ca atat eu cat 5i.

www.dacoromanica.ro
298

colegii me! din Parlamentul ungar interveneam in modul cel mai hotarit
pentru unflatea armatei, afirmand, cu toate nepliicerife, traditionala
credinta a poporului roman MO de dinastie.
La propurrerea mea au fost impartasiti de aceeasi onoare d-nii: Aural
C. Popovid, autorul operei Statele-Unite ale Austriei Mari", Edmund
Steinacker, organizatorul partidului poporal Igermano-ungar, $1 Milan
Hodza, fost deputat i cel mai de seama corrducator al dinasticulul partid
national-slovac din Ungaria. Conform dorintei si insarcinarii Altetei Sale
Imperiale, noi ii trlmiteam regulat rapoarte, care mergeau la cabinetul
sau militar. In scris si oral comunicam din cand in cand informatiuni,
care ni-se cereau, cu privire la situatia din Ungaria. Se intampla adeseort,
cand trecea mal mult timp fara sa trimit vre-un raport, ca d. adjutant
Brosch sa ma invite s scrlu. La obiectiunea mea ca nu s'a intamplat
mic important, mi-se raspundea: Atund raportafi asupra celor nelm-
portante. Archiducele vrea sit stie tot, sa fie informal asupra luturor
lucrurilor. Rdnufne la aprecierea sa ca s decida ce este si nu este
important. El vrea sel canoasca situafia din Ungaria pn in cele mal
mid amcinunte".
De patru orl am avut fericirea s fiu primit in audienta de Alteta
Imperiald, fie in urma cereril mele, fie invitat.
Prin munca neobosita, cinstita, am reusit sa castig increderea archi-
ducelui. Aflam acest lucru adeseori nu numai din gura d-lui Brosch, ci
Si chiar dela Alteta Sa Imperiala. Cu prifejul penultimei mele audiente
am fost concedlat cu urmatoarele cuvinte: Acum nu pot sd fac nimic
cano,sti situafia mea pentra d-ta, pentru poporal d-tale pentru
celelalte brave nafionalitil fi. Dupti voinfa proniel dumaezeiesti volu fi
desigur nevo(t sd gust panel la fund paharul amar al domniei. Ca-rid va
veni vremea, ifi voia dove& di i(i sunt foarle recunoscator. Spune $1
oamenilor d. tale ca bravil mei Romcini pot conta pe mine".
Cand contele Andrssy, ministru de interne in guvernul coalitiei, vola
s creeze legile sale privitoare la garantiile constitutionale, am atras
Si probabil ca au facut aceasta l alti barbati de incredere din
Ungaria atentiunea Altetei Sale Imperiale asupra primejdiilor, pe care
Andrssy intentiona sa le provoace prin aceste legi. Intentiile lui Andrdssy
au fost dejucate. Deasemeni am raportat asupra tendintelor de maghia-
rizare ale coalitiei cu privire la armata (marca Ora, limba de comanda
a regimentelor). Din inaltul sau ordin, locotenent-colonelul Broscha
rezumat toate rezervele intr'un memoriu, pe care Alteta Sa Imperiala
l'a trimis apoi Maiestatii Sale sub semnatura sa.
Astfel abia s'a putut realiza ceva din toate cele ce atingeau integri-
tatea unitatii armatei.
Cu prilejul faimoasei hotariri privitoare la insarcinarea comisiei de
9, care voia sa treaca in mainile Parlamentului ungar dreptul regelut
de a dispurre asupra chemarii rezervelor armatei, am atras deasemeneat
printeun raport, cu toata insistenta, atentiunea asupra consecintelor.
11;-a s'a zda'arnizit intentiunea ascunsa a oligarhiei maghiare. Trec cu
vederea mimeroasele servicii de mal mica hnportanta, pe care am avut

www.dacoromanica.ro
 299

ocazia sa le indeplinesc, cad ar duce prea departe, deed asi descrie acti-
vi:atea mea de 7 ant. In cursul was-tor 7 ani abla trecza o hut& Mt
ca eu sa nu fi fost prezent cel putin ()data in cabinetul militar al Altetei
Sale Imperiale; de multe-ort se intampla chiar de 2 sau 3 ori pe tun&
abstractie Wand de rapoartele scrlse, pe care le trimiteain.
Acest servidu de 1nformatiuni, pe care Meta Sa Impertala 's1-1
organizase personal, a fost condus de d. Brosch pana la plecarea sa la
regimentul 2 de vanatori tirolezi. De atunci si nand la moartea archidu-
celui, conducerea serviclului a trecut asupra colonelulul dr. Carol Bar-
dolt (actual general de brigaJa si szful statului major al armatel II),
care a dovedit aceeast energie, aceeasi neobositti forta de muncti si acelast
tact, ca 5i predecesorul
REORGAN1ZAREA SERVICIULUI DE INFORMATIUNI

cursul anilor aceasta organizatie s'a perfectionat. Steinacker se

ocupa cu afacerile nationalitatit germane, Hodza cu cele ale Slovacilor,
lar eu cu ale Romnllor din Ungaria si Ardeal. Mara de aceasta not ra-
portam si asupra tuturor chesttunilor, care priveau si celelalte nationa-
littiti nemaghiare din Ungaria, ca I asupra tuturor chestiunilor politice
maghiare, asupra prolectelor de legi, asupra curentelor din stinul dl-
verselor particle si asupra diverseior afaceri personale. Deasemenea
elaboram individual sau in comun propuneri, referitoare la reorganizaren
Ungariel si la reformele necesare in legatura cu aceasta (legea electoral&
reforma administrativa, reforma agrara, dualismul etc.).
Aurel Popovici l, precum am aflat, profesorul Turba, profesorul dr.
Harold Steinacker (fiul lui Edmutzd Steinacker) j fostul ministru Krls-
toffy refereau mat ales asupra chestiunllor de drept public. Cu modul
acesta, Alteta Sa Imperiala a avut totdeauna posibllitatea sti se informeze
exact si obtectiv si sa poata preintampina, inarmat, informatiuntle uni-
laterale si tendentioase ale politiciantlor maghiari din partldul coalittet,
ca si din partidul muncei.
Alteta Sa Imperiala cunostea in chipul cel mai precis, bazat pe o
orientare controla%, toate apucti:urtle poltlicei maghiare, ca st toate per-
sonaglile in chestie. Maghiaril nu pot fi controlati si paralizati decat
prin nemaghiari. Aceasta era Malta conceptie a defunctulut archiduce.
El voia sa fie singur domnitor, tar nu Ungurit; sa scape tara de pseudo-
domnitorii, drept care se afisau, adicti de oligarchli diferitelor partide
maghiare, cart lucrau de comun acord. Voia sit inttireasca nationalitattle
in tradilitle lar dinastice mitt libertati $1 prin dreptur1 si sit cdstige
asttel pe conationalii lor de peste granite pentru alipirea la monarchle.
Toate popoarele din Ungaria s'ar fi supus Cu entuzlasm acestei vointe
a domnitorului, chiar si poporul maghlar, caci Maghlarli $1 Nemaghiarli
au aceeasi dorinta fierbinte: sa fie salvatt prin imparatul si regele lor
de mica tiranl oligarchlci. $1 sti poatti trtii inteo convletuire pacinIca.
Astfel acest ideal al Altetei Sale Imperiale era ldentic cu idealul po-
poarelor din Ungaria.

www.dacoromanica.ro
300

ROLUL LUI A-UREL POPOVICI I AL. VAIDA IN CE PRIVEA ROMANIA.

Popovici s'a straduit Cu cel mai mare succes sa castige barbatii 'corn-
petenti din Romania pentru alipirea permanenta $i de drept public a re-
gatului la monarchia habsburgicti. Eu 'i-am dat concurs in aceasta pri-
viz*. Grajie silintelor noastre, cel mai zelos reprezentant al acestui plan
era ori-cat de neverosimil s'ar parea acest lucru azi Nicolae Fi-
lipescu. In anul 1913, el se pregatea sd expund Rltetei Sale Imperiale,
intr'o audienta, intregul plan al acestei actiuni.
Odata l'a rugat pe Popovici, alta-data pe mine, ca sa intervenim pen-
tru aceasta audienta. Planul slim era sa alipeascd Romania, pe bazd de
drept public, la monarchie, chiar i cu sacrificarea propriei dinastii, dacd
aceasta s'ar impotrivi 1).
Napraznica moarte a archiducelui a distrus toate aceste proiecte_
De-atunci Filipescu nu se mai lasa oonvins. El isi mentinea intransigent
punctul de vedere cd singurul barbat, care ar fi fost in stare sd recla-
deasca monarchia, din nou si solid, pe baza egalei indreptatiri nationale,
a dispdrut si ca contele Tisza cu oligarchia sa maghiara a ajuns dictator
fatal si atotputernic.
Filipescu, dupa cum spunea el, nu voia sa atragd dusmania Rusiei im-
potriva Romaniei l sa-i paraseasca pe Francezi, numai ca sa-i faca .pe
Unguri stapani si patroni ai Romaniei.
In anul 1913 am avut insarcinarea sa sondez discret dacd Romania,
in cazul unui rasboiu al monarchiei itnpotriva Serbiei, ar formula reven-
dicAri asupra partilor romanesti ale Serbiei in schimbul neutralitatii sau
eventualei sale participari.
Din motive strategice, BucureVii nu au reactionat la aceasta.
In anul 1909, chnd Illteta Sa Imperiala a facut vizita sa la Sinaia,.
Aurel C. Popo vici a organizat, cu mine impreuna, demonstratia gimnastica
a Romanilor habsburgici, stabiliti in Romania, la sosirea mostenitorului
tronului austro-ungar.
Cu toata actiunea contrarie a Maghiarilor, archiducele a prima in
audienta si o delegatie a acelor Romani. Ori-cat de revoltat era archidu-
cele, puterea sa nu era suficientd ca sd impiedice alungarea cu gendarmi,
ordonata de guvernul maghiar, a Romanilor, adunati in garile unguresti,
spre a-si manifesta credinta si lealitatea lor.

1) Declaratia aceasta a lui Alex. Vaida o confirma de altfel si contele

Czernin, care in volumul sau Im Weltkriege", tipdrit la Berlin, In 1919,
scrie la pag. 107 urmatoarele: Este interesant si caracteristic pentru si-
tuatia de atunci cA Nicolae Filipescu 'mi-a facut propunerea ca Romania
sd se uneasca cu Rrdealul si aceasta intreagd Romanie Mare unitd
intre fata de monarchie in raporturi asemanatoare acelora dintre Bavaria.
si Germania". (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 301

Episcopul dr. Cristed datoreazg numirea sa defunctului archiduce, care

avut gratia sd-mi indeplineascA rugamintea mea in aceasta privinta,
intervenind la Maiestatea Sa 'in favoarea lui Cristea., Intru ct acesta
trecea drept episcop al lui Francisc Ferdinand, contele Tisza a zadArnicit
in 1916 alegerea lui Cristea ca mitropolit si a impus alegerea l confir-
marea eroului coruptionist Alangra, a carui numire ca episcop al Aradului
fostul prim-ministru Coloman Szell nu o recomandase MaiestAtii Sale
din motive canonice, obtinAnd pe aceste motive refuzul imparatului.

CONTRIBUTIA BIROULUI DE INFORMATIUNI LA POPULARITATEA

ARCHIDUCELUI I INTARIREA DINASTIEI

Activitatea lui Hodza printre Slovaci si activitatea lui Aurel C. Po-

povici si a mea printre Romani, ca si acea a lui Steinacker printre Ger-
manil din Ungaria (5vabii) desteptase puternic dragostea pdturilor largi
ale acestor popoare pentru Alteta Sa ImperialA archiducele Francisc Fer-
dinand si inviorase din nou credinta fatA de dinastie. Sperante legendare,
puse in viitorul imparat-liberator, aveau un efect viu pan in cea mat
modestA coliba tarAneascd. Dar, ca si mai inainte, sub guvernul coalitiei,
tot aslfel si partidul muncei, de sub sefia lui Tisza, facea tot posibilul,
pentru a ingreuia mentinerea trezirei sentimentelor dinastice ale popoa-
relor noastre $i a le zAdArnici. Abstractie Wand de procesele politice, de
aplicarea unor mijloace de coruptie, nesfArsit de variate, cari stau la dis-
pozitia oligarchiei maghiare, si abstractie fAcAnd de teroarea electorala,
am fost impiedecaii chiar in exercitarea celor mai elementare drepturi
cetAtenesti, adica a organizArii.
In Maiu 19111, partidul national-romn a tinut la Alba lulia cea din
urmA mare adunare populard. Hotarisem. sa organizam o manifestatie di-
nasticA in stil mare. Toti oratorii urmau s expunti pentru-ce Romnii
datoreazA recunostinta dinastiei si pentruce trebuie sa-i fie credinciosi
si devotati. Telefonul functiona intre prefectul politiei din Alba lulia si
contele Tisza la Budapesta. Cand, la al douilea orator, s'a invederat ten-
dinta agitatiei noastre si cAnd al treilea orator d'abia apucase sA pro-
nunte cuvintele: Tot ce avem bun ca drepturi culturd, noi, Romcinii,
le datordm Casei de Habsburg, prefectul politiei a dispus ca numArosii
gendarmi, aflati printre cei 5000 de RomAni, sa disolve adunarea, de-
oarece s'au tinut discursuri instigatoare". Ca totdeauna, si de rAndul
acesta toate protestele noastre n'au folosit la nimic, n'ain putut obtine
dela prefectul politiei nici mAcar o motivare scrisa a ordinului sAu.
In anul 1907, in ajunul celui d'al patruzeci-lea jubileu al incoronArii
Maiestatii Sale, guvernul coalitiei m'a scos cu forts din Parlament 1).
Ficeasta s'a intAmplat la 4 luni, dup6-ce Filteta Sa Imperiala Francisc
Ferdinand ma chemase in audientA.

I) A se vedea la capitolul III (pag. 181-184) motivele eliminarii lui

Vaida din Parlament. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
302

Filteta Sa Imperiala Francisc Ferdinand, pe care Maghiarii volau sit-1

bruscheze prin acest gest, m'a onorat apol cu dovezi de o prea gra-
tioasa bunavointa. Intru cat eu continuant actiunea mea in sens dinastic,
Tisza a niiscocit impotriva mea faimoasa afacere Dulicskovics, atat de
detestabila din cauza mijloacelor intrebuintate. La 3 saptilmani dupii a-
dunarea dela Alba Julia, despre care am vorbit mai sus, el 'si-a expus
in Parlament sensationalele sale destainuiri impotriva mea. Filteta Sa
Imperiala archiducele Francisc Ferdinand urma sa fie compromis si de
randul acesta in faja Maiestatii Sale.
Perfidia lui Tisza a dat iarasi gres si Va blamat pe el insusi. (Vezi
ziarul Reichspost No. 202 din 1 Maiu 1914).
Prin Kossuth-ism la iredentism a fost si ramanea tendinta ascunsa a
tuturor guvernelor si partidelor maghiare, dela Coloman Tisza plinii la
fiul sAu. Slavii, Romanii si Germanii trebuiau sa fie impinsi ca incetul Cu
incetul sa se raceasca fata de dinastie si apoi sa-i devie stilt, aceasta
pe de o parte prin politica scolara, lar pe de alta parte prin absoluta
inaccesibilitate a imparatului fata de aceste popoare.
Ca sentimentele antidinastice ale Nemaghiarilor vor trebui sa trans-
forme numai pe unii intelectuali in maghiaroni (adica in Kossuth-isti, sau
in constitutionali platiti de Unguri) ,dar cA popoarele vor fi impinse in
mod inevitabil spre apele iredentiste, aceasta o stiau si o stiu prea bine
toti barbatii de stat maghlari. Acesta era insa idealul Ungurilor, cad. din
moment ca masele largi ale popoarelor nemaghiare s'ar orienta spre
iredentism, dinastia n'ar avea dealt o singura esire. Ea s'ar putea
sprijini in Ungaria exclusiv pe Maghiari si ar fi per fas et n.?fas la
cliscretia lor.
Ce lupta grea am fost nevoiti sa ducem timp de o jumatate de secol,
pe cloud fronturi, impotriva maghiarizarii si exploatarll economice de
catre coruptele guverne unguresti, precum $i impotriva 1nco4grii tendinfe-
lor iredentiste lu sdnul popoarelor noastre!
fost o fericire pentru noi politica inteleapta a regelui Carol 1,
care n'a slabit nici-odata politica noastra dinasticil traditional& avand
totdewia in vedere sustinerea ei. Speranlia Nemaghiarilor in archldu-
cele Francisc Ferdinand si dragostea lor fata de dansul a de$teptat In
popoarele noastre un fanatic entuziasm rdsboinic, ccind, in anul 1914,
Maiestatea Su $i-a chemat popoarele la arme. Trebula riisbunata moartea
vlitorului imparat, liberator de popoare. Contele Tisza o sta. Cu toate
acestea, el a avut tristul curaj de a declara in cuviintarea sa, tinuta la
1 Ianuarie 1915, ca Nemaghiarii au facut prin atitudinea lor patripticil

dovada ca sunt recunoscatori natiunii maghiare, adica oligarchlei ma-

ghiare sau politicei de maghiarizare.
Nici chiar sentimentele curate ale popoarelor nemaghiare fata de di-
nastie, care le-au Neat s lupte cu entuziasm pentru rdsbunarea asasi-
ndril unui Habsburg, n'au putut scapa de profanarea de a fi exploatate
in favoarea santaglului unguresc pe langa Coroana $1 aliati.

www.dacoromanica.ro
 303

ACTIVITATEA LUI VAIDA I AUREL POPOVICI DIN TIMPUL

RASBOIULUI IN CHESTIA TRATATIVELOR DE iMPACARE DINTRE
ROMANI V UNGURI

Dupd catastrofa dela Serajewo, Aurel C. Popovici a continuat, cu mine

irnpreund, lupta in sensul ideilor defunctului archiduce. Trebuia sd intre-
buinfilm bate mijloacele noastre disponibile, ca sd determindm Romnia
s aire in rdsboial mondial aldturi de monarchie. Noi insd eram nu nu-
mal lipsiti de ori-ce sprijin, dar si proscrisi si la discretia setei de rds-
bunare a lui Tisza.
Contele Tisza paraliza toate actiunile noastre.
Experienta noastrd in aceastd privintd este expusa in cele ce urmeazil:
La inceputul anului 1913, defunctul rege Carol I a insistat pe langii
conducdtorii Rombnilor ardeleni ca s incerce totul, spre a gdsl un
acord cu guvernul maghiar. /IceIasi lucru l'au fdcut, in diferite ocaziuni,
si bdrbatii de Stat ai RomAniei din toate partidele: Ion I. C. Brdtianu, C.
Stere, Titu Maierescu, Nicolae Filipescu, Al. Marghiloman. Fostul ministru
liberal Al. Constantinescu avea relatiuni personate cu contele Tisza. Ca
mijlocitoare servea contesa Irma Lonyay. Dupd o pregAtire prealabild a
terenului, prin aceastd contesd, Al. Constantinescu a intervenit personal,
din ordinul regelui Carol si a lui Ion I. C. Bratianu, la primul ministru
Ladislau Lukcs si la contele Tisza.
Contele Tisza, p'atunci presedinte al Camerei, declarase ca este un
partizan convins al ideli unor raporturi prietenesti intre lYiaghiari si Ro-
mani, cleoarece ambele popoare sunt amenintate deopotrivd in existenta
lor de cdtre Rusia. Din motive politice ins& el nu poate lua initiativa
prin tratative cu partidul national-romdn din Firdeal.
Dupd lungi discutiuni s'a stabilit: d-mi Teodor Mihali, presedintele
clubului deputatilor romani din Parlamentul maghiar, urma sd salute
intr. zi amune stabilit, in culoarele Camerei, pe contele Tisza, in treacdt,
cu urmatoarele cuvinte: Band diminea(a, Excelentd!", iar contele Tisza
urma sd-i rdspundli si s inceapd vorba. (Mihali si Tisza nu se cu-
nosteau incd personal si cel d'al douilea voia s pdstreze aparenta cd nu
el a filciut primul pas, precum si d-ml Mihali trebuia sd-si dea sere cts
nu are nici o idee despre tratativele dintre Bucuresti si contele Tisza).
D. Constantin Stere a informat pe d-nul Mihali despre stabilirea
acestei proceduri 1). Dupd aceea toate s'au petrecut asa cum se stabilise.
Rrchiducele Francisc Ferdinand a fost mereu tinut in curent despre
toate. La inceput Rlteta Sa Imperiald era de prere ca Romnii a nu
trateze cu Tisza, deoarece pe deoparte nu ar putea rezulta nimic serios,
lar pe de alai parte exista primegia ca Romnii, in urma impdcdrii Cu

I) Fixa!li in urma intrevederii dintre contele Tisza si Alex. Constan-

tinescu din toamna anului 1913. (Nota autoralui).

www.dacoromanica.ro
304

Ungurii, sa poata fi ademeniti a face cauza comuna cu partidele consti-

tutionale maghiare impotriva dinastiei si Austriei.
Am cerut o audfenta. Duptice a ascultat si a cantarit parerea noastr
asupra tratativelor cu Tisza, Filteta Sa Imperial 'mi-a dat aprobaren
pentru continuarea lor.
Conform intelegerli stabilite cu Tisza, d-ral Mihali a convocat comi-
tetul partidului national-roman la o sedinta plenara. In acelasi timp
d. C. Stere, rectorul Universitatii din lufi si vice-presedintele Camerei
romane, a sosit la Buda pesta. In calitatea sa de prieten politic intim al
lui Briitianu, el a convins pe membrii hotaritori ai conducerii partidului
national-roman sa caute neaparat o intelegere cu contele Tisza. Rapor-
turile Romaniei cu monarhia austro-ungara trebue sd fie intime, bazate
pe o armonie sufleteasca. Interesele ambelor parti sunt identice. Deaceea,
chestiunea Romanilor din Firdeal trebue scoasa dela ordinea zilti. Se
pregatesc mari evenimente. Regele, BreItianu, ca si cercurile competente
din Viena si Berlin au interes ca pacea intre Maghiari si Romani sa fie
()data stabilita in mod cinstit i durabil.
In sedinta comitetului acest amanunt este caracteristic dupace
d-rul A'lihali isi facuse raportul, Octavian Goga, sustinut de d-rul V.
Lucaciu, a propus alegerea unei comisiuni de 10 membri, care sa stea
in permanenta i sa conduca prin 3 delegalli tratativele Cu contele Tisza.
Incontra acestei propuneri s'a manifestat o puternica impotrivire.
Unii, cari au avut cunostinta de interventia lui Stere, ca Vasile Groldis
au respins propunerea pe motiv cd noi, Romanii ardeleni, nu trebue sa
ne lasarn i nfluentati de soaptele din Romania si ea trebue sa ne mentinem
si mai departe punctul nostru de vedere cu privire la neamestecul Ro-
maniei in afacerile noastre interne. Altii au respins dela inceput ideia
unei discutiuni cu Tisza. latentiunile sale ar fi cu att mai putin oneste,
cu cat el, daca ar voi intr'adevar sa-i satisfaca pe Romani, ar avea pu-
terca s'o faca. Pentru aplicarea unor legi sanctionate nu ar fi nevoie de
tratative. Daca Tisza ar voi realmente sa solutioneze problema roma-
neasca, el n'ar fi alcatuit o lege electorala, indreptatd direct incontra na-
tionalitatilor nemaghiare si prin care toate samavolniciile, ilegalitatile si
actele de coruptie, savarsite la ultimele alegeri generale, impotriva a
insasi vechei legi electorate (din anul 1874), au castigat acum putere
legal paragrafata.
Desbaterile au durat de dimineata pana seara tarziu. Propunerea lui
Gaga a fost primita in cele din urma cu majoritate de voturi. Este primul
caz de acest gen in analele sedintelor comitetului partidului dela 1895.
Aiinoritatea s'a supus hotdririi luate. Comisiunea de 10 membri, care s'a
ales apoi, a delegat pe d-nii dr. Teodor Mihali, dr. luliu Mania si dr.
Valeritt Braniste ca sa trateze cu contele Tisza.
Timp de aproape un an acesti 3 barbati au avut cu contele Tisza nu-
meroase conferinte. care. durau ceasuri irrtregi. Ei au raportat mereu
comitetului de 10. De cdteva ori au facut rapoarte in sedinta plenard a
conducerit partidului.

www.dacoromanica.ro
 303

REZULTATUL TRATAT1VELOR DE IMPACARE ROMANO-MAGHIAR

Rezultatul acestor tratative a fost urmAtorul:

Contele Tisza cerea stabilirea pretentiunilor minimale ale Romanitor.
Ele 1-au fost prezentate in 11 puncte:
In conformitate Cu principiul libertatii invatamantului, sa se acorde
poporului roman dreptul si sAl-se garanteze posibilitatea de a se in-
strui in toate treptele invatAmantului public, atat in lnstitutiunile sta-
tului si ale comunelor, cat si in scolile confesionale si fundationale.
Pentru realizarea libertatii religiei si in vederea egalei indrepttiri
-confesionale, sA se respecte si sa se asigure atilt in chestiunile bisericesti
:si de invAtmant, cat si in chestiunile de administraie internA si ale fun-
datiilor, autonomia existentA a bisericei greco-orientale si sA se acorde
o autonomie speciala bisericei greco-catolice. Articolul 20 al legii din
.anul 1848 sA se aplice. Statul sA acorde celor douA biserici romane sub-
ventiuni pentru scopuri de invatdmant, in raport Cu subventiile acordate
.celorlalte biserici din tara. Reincorporarea in dieceza greco-catolica
romanA a acelor comune, care au fost alipite diecezei maghiare din
Ha /di, -Doro g.
5. SA se garanteze libertatea presei si sa inceteze prigonirea politica
presei romane..
,,4. Sa se acorde poporului roman libertatea drephilui de intruniri si
asociatiuni in interesul mentinerii si desvoltArii caracterului propriu al
poporului roman si in vederea progresului evolutiei sale sociale.
Sa se acorde partidului national-roman dreptul de a se organiza,
(le a se afirma si s se inlture dispozitimile administrative, care im-
piedicA exercitarea acestui drept.
In teritoriile locuite de Romani in mase compacte, administratia
so se faca in limba romanA si sa se introduca aceastd limb& pe cale de
organizare, in viata administrativa.
Deasemenea sA se introducA in mod organic in aceste teritorii in-
trebuintarea limbei romane la judecAtoriile de ocol si la tribunale. SA
se admita petitii si anexe scrise in liruba roman& redactarea in limba
romanA a proceselor verbale in desbaterile cu Romanii si publicarea
hotaririlor judecAtoresti in limba romana, iar comunicarea sentintelor
date de instantele judecAtoresti superioare sA se faca tot in limba romana.
Statul sA contribue la progresul economic al judetelor romanesti
in aceeasi mAsura ca si fata de celelalte judete; sa se acorde institutiu-
nr or economice romane un sprijin material relativ egal ca si in cele-
lalte judete; Statul s infiinteze scoli agricole, comerciale si de meserii
c u limba de predare romana in judetele unde populallia romana prepon-
dereaza; EA fie binevoitor fat de toate institutiile romnesti de acest
fel si in genere fata de toate nazuintele economice ale Romanilor; ad-
ministratia pAclurilor statului sA nu tinA seama numai de consideratiunile
economice. ci si de necesittile sociale; deasemenea Statul sA faca inves-
lituni si sa creieze institutiuni economice si in regiunile locute de Ro-
Rus' Abrudeanu 20

www.dacoromanica.ro
306

taint si in general sa se ingrijeasca intr'o egalti masura de interesele

economice ale Romfmilor.
Statul sa inceleze actiunea de colonizare indreptata impotriva
poporteui roman si sa vanza domeniile statultti, care nu sunt necesare
pentru gospodatille model si pentru scopuri de invatamant, in mod sue-
cesiv tarani:or din vecinalate.
In scopul de a se asigura Romanilor cuvenita participare in admt-
nistratie $i in magistratura l ca sa se realizeze principiol ca Romanii
trebue sa fie administrati 51 judecati de proprii lor conationali, sa se dea
garantia const:tutionala ca in juietele cu majoritate romaneasca vor fi
numi:1 in primul rand Romani atat in administratie si in magistratura,
cat $l in cele:alte ramuri ale serviciilor statului, iar in lipsa Romanilor
sa se numeasca numai functionari, cari au Meat, in fata une l comisiunI
instituite in acest scop, in mod autentic, dovada ca stapanesc limba
romana in viu graiu i in scris.
H. Valorificarea $i influenta politica a poporului roman sa se asigure
intr'un mod permanent. In acest scat) trebuz sa se realizzze in sfarsit
reforma electorala Partidul national-roman se declara partizan al vo-
tteui universal egal, secret si direct, exercitat pe comune. Dacti insi
acest sistem electoral nu s'ar putea infaptui, in actuaba situatie politick
sii se creeze un sistem electoral, care, pe baza unor dispozitiuni cores-
punzatoare cu privire la dreptul de vot, la procedura electorala, la im-
partirea circumscriptiilor electorale si la validarea mandatelor, s asi-
gure in chip suficient si permanent dreptul poporului roman la a 6-a
parte din numarul total al mandatelor din intreaga tar&
OBIECTIUNILE CONTELUI TISZA

Contele Tisza a raspuns astfel:

La punc:ul 1: Legea garanteaza Romanilor deplina libertate de a in-
fiinta scoll populare si secundare cu bimba de predare romana. Statul
sustine prin mljloace insemnate in exercitarea acestui drept. Invata-
mantul in sco:ile superioare trebue sa fie insd al statului $i unitar. El
trebue sa se faca numai in limba maghiara ca once invatamant de stat.
Dupti stabilirea untr bune raporturi intre Maghiari si Romani, guvernul
va permi:e bucuros ca limbile rremaghiare sa fie cultivate mal intens,
atat la universitati, cat si in scolile secundare cu limba de predate
maghiara. Aceasta, pentru ca elevil de alta limb, cari frecuenteaza
sco:i unguresti, sa fie instruiti in religie prin proprii lor profesoritin
limba lor.
La punc'ul 2: Guvernul plate$te de pe acum o subventie anuala de
peste 7 trilioane pentru institutiunile bisericesti si scolare romane si nu
se da indarat nici dela majorarea acestei subventiuni in masura necesi-
ta;I:or dovedile si a capacita:11 tezaurului statului. Delimitarea diecezei
greco-catolize din Hajdu-Dorog va fi supusa unei revizuirl pe baza unui
procedea, care sa garanteze deplina impartialitate, spre a se iniatura
erorile savarsite.

www.dacoromanica.ro
 307

La punc:ul 3: In presa din Ungaria domneste aproape desfraul. Din

-moment C2 se vor stabili bune ra2Drtul .5i presa romana va incieta sa
agte impotriva unLll s:atului maghiar si impotriva pcli nationale,
se intelege ca toate procesele de presa vor inceta.
La punctele 4 si 5: 0 codificare liberal& a dreptului de intrunid este
ioarte mult de dorit. Dupa parerea guvernalui nu este admisibil ca ce-
tMenii de alta limb sa fie impledecati prn lege sau cat timp o astfel
-de lege nu se va face pe cale administrativa, de a se grupa pe baze
nCionale, fall a urmari tendine contrare statului l legilor. Dreptul
Roma:J:0r de a se organiza intr'un partid propriu trebue recunoscut.
La punctele 6 si 7: Pe terenul administratiei si al jurisdictitmel
este permis sa se depaseasca dspoztiile legale existente. Conform aces-
tora, limba tuturor tribunalelor regale este c-ea maghiara si tot astfel lim-
bile nemaghare vor fl luate in seam& in administratie numai la dresarea
proceselor verbale si la interogatorii. Nu numai caracterul untar al sta-
tului, cl l consideraluni obiective pretind ca limba administratiei sii
fie cea maghlard. Este de dort ca organele administrative, care sunt in
contact cu populatia, sa cunoasca cel putin una din limbile obicinuite in
.acel jude i ca partilor, care nu cunosc lmba maghiara, sa 11-se explice
botiniffle ofciale in limba lor, astfel precum ordona procedura penal
in domeniul ei. Mara de aceasta s'ar putea da, fara team& o ordonant&
in sensul ca in anumite cazuri fara mare important& cum ar fi primirea
anexelor la petitii, publicul sa fie scutit de Vexatiuni inutile. La numirea
functionarilor nu se poate face o deosebire intre Maghiari si Nemaghlari.
Este lima de dorit ca:
Intelectualii romani sa participe la servicitle statului intr'o pro-
portie coraspunzatoare numarukti i calificatiei lor.
Functionarii, cari sunt in contact cu poporul, sa cunoasca lmba
acestuia, cel putin atat cat este necesar ca sa se poata intelege Cu par-
tite, fAr ajutorul unui talmaciu 1).
,,La punctul 9: Actiunea statului in chestia colonizafflor nu are un ca-
racter agresiv in contra Romanilor si nu urmareste alt scop dean sa im-
piedice instralnarea proprietatii pamantului in defavoarea Ungurilor. Gu-
vernul nu urmareste altceva decat ca 9ospoddriile scoase in vanzare
care au fost in main' unguresti, sa ramana, pe cat e posibil, si pe vitor
In maini unguresti, pentru-ca sch(mbarea intervenita in raporturile de
proprietate sa nu se faca in desavantagiul Ungurilor.
(La punclul 10 vezi obiectiunile dela punctele 6 si 7).
La punctul 11: Legea electorala trateazii pe tot cetatenii Statului,
deosebire de nationalitate, dupd aceleasi principii 51 asigura Romanilor
dreptul de vol in proportie cu sihiatia lor. Dzosebirea in situatia lor
econoniica si a fortelor lor culturale face ca aceasta proportie sd nu ico.
raspundd raportului dintre diferitele populatii. ficest raport va creste ins&
In mod automat, din moment ce ()Muffle largi ale populatiei romane vor

1) La punctul 8 Vaida nu indica nici un raspuns din partea contelui

Tisza. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
308

fi ajuns la un grad mijlociu de cultura. Romanii au facut si pan'lacum,

mai ales in Ardeal, insemnate progrese pe terenul politic si vor obtine
majoritatea in multe circumscriptii electorale.
Acesta a fost rezultatul tratativelor de 6 luni.
Contele Tisza a cerut apoi concretizarea" celor 11 puncte, adicd spe-
cificarea revendicarilor cuprinse in ele. Cu modul acesta s'au nascut 15
puncte din -11. Tratativele s'au taraganat i au esuat in cele din urma din
cauza intransigentei incdpatinate a contelui Tisza, mascatd prin explica-
tiuni de drept public, analizan i subtile, artificii de interpretare si. alte
chitibusuri retorice. Ceea-ce oferea el, era ca si nimic. El cerea insa in
schimb ca partidul national-roman sa renunte la toate pretentiunile sale,
cuprinse in programul sau dela 1881 si 1905, deci sa se disolve si sa se
alipeasca la partidul guvernului. In acelasi timp, Romanii trebuiau sa
declare cd, in urma concesiunilor fdcute lor de contele Tisza, ei considera
toate plangerile poporului roman ca satisfacute si ca inceteazd pentru
totdeauna lupta politica, pe care o considerd ca fard rost.
In aceste conditiuni, in urma unei hotarari unanime si motivate a con-
ducerii partidului national-roman, tratativele Cu contele Tisza au fost sus-
pendate (Decembrie 1913). In Ianuarie 191/1, din initiativa contelui
Tisza, tratativele urmate au format obiectul unei desbateri in Parlamentul
maghiar. Cu acest prilej, contele Tiszn a declarat ca aplicarea legii na-
tionalitatilor (a unei legi sanctionate si existenta de drept) ar fi o crimd.
Cu toate acestea, el a repetat pe un ton si intr'un stil de sincera con-
vingere ca a facut tot posibilul ca sa realizeze intelegerea cu Romanii.
NOUI INSISTENTE DELA BUCURESTI SI VIENA PENTRU CONTINUAREA
TRATATIVELOR DE iMPXCARE SI CUM ERA VAZUTA IN BUCURESTI
CHESTIA ALIPIREI LA AUSTRO-UNGARIA

Dela Bacuresti si dela Viena s'a facut tot posibilul ca sa se prein-

tampine esuarea acestor tratative si sa se inlesneasca succesul lor. Bar-
batii de stat ai Romniei si insusi regele Carol I sfatuiau pe conducatorii
partidului national roman din Ungaria si Ardeal sa puna toate silintele
ca sd obtina un rezultat. In acelasi sens lucra si contele Czernin. Archi-
ducele-mostenitor Francise Ferdinand a chemat pe doui fruntasi ai Ro-
manilor ardeleni si le-a recomandat sa facd tot ceea-ce nu s'ar putea in-
terpreta ca o umilire si desonoare", spre a ajunge la o pace cu Ungurii.
Din partea tuturor acestora se facea tot posibilul, spre a influenta pe
contele Tisza in acelasi sens. Din nefericire, a6ste straduinte
care serveau unor scopuri politice cu un orizont larg, au ramas tot asa
de infructuoase, ca si buna dispozitie a Romanilor de a trata cu qontele
Tisza, caci, pe cand acesta isi da aere ca ar tinde din rdsputeri sa sa-
tisfacd dorintele mostenitorului tronului, ale contelui Czernin, ministrul
austro-ungar la Bucaresti, si ale regelui Carol, facandu-i sd creada ca,
in perfecta cunostintd a primejdiei rusesti, cautd sa ajungd la un acord cu
Romanii, el otravea, constient de scopul ce urmdrea, opinia publicd din
Romania si adancea intentionat prapastia dintre Maghiari si Romani.

www.dacoromanica.ro
 309

Archiducele mostenitor Francisc Ferdinand si barbatii de stat ai Ro-

maniei nadajduiau totusi ca tratativele intrerupte vor fi reluate mai
rand sau mai tarziu de catre contele Tisza si duse la un bun sfarsit. Con-
ducatorilor Romanilor ardeleni li se recomanda mereu dela Bucure,sti ca
nu cum-va sa faca ceva care sa poata indispune pe mostenitorul. tro-
nului in ceea-ce priveste stabilirea unei intelegeri durabile $1 onorabile
cu contele Tisza, adica cu Ungurii. Toate incercarile de apropiere au in-
tampinat insa un refuz categoric din partea contelui Tisza.,
Nicolae Filipescu 'si-a exprimat fata de doui barbati de incredere ai
mostenitorului nostru, la diverse date (fata de Popovici in 1912 si fatd
de mine in 1913), dorinta de a se prezenta in audienta la Meta Sa Im-
periala Francisc Ferdinand. El intentionase sa faca urrnatoarea propunere:.
Intru cat ambii monarchi sunt inaintati in varsta, ar trebui sa se face
pregatiri pentru-ca,. dupa urcarea pe tron a celor doui mostenitori, Ro-
mania sa fie alipita -pentru totdeauna lustro-Ungariei atilt din punctul de
vedere al dreptului public, cat si al celui militar si economic, cu garantia
Germaniei. Numai in modul acesta Romania intreagd ar putea gdsi un
scut definitiv impotriva Rusiei. Spre a se ajunge la aceasta, archiducele
Francisc Ferdinand ar trebui sa consimta ca sa se pregateasca din vreme
terenul in Romania. La obiectiunea ca acest plan va intampina dou mari
piedici, anume interesele particulare maghiare si orgoliul dinastiei ro-
mane, Filipescu a rspuns textual: Cu Ungurii trebue sa se rafuiasca
Francisc Ferdinand. Cu viitorui nostru rege vom lamuri noi chestiunea.
Este vorba de existenta tuturor Romanilor. De-aceea trebue sa se creeze
onditiunea prealabila a posibilitatii alipirii noastre, fdra ganduri ascunse,
la monarchia austro-ungara, prin onesta solutionare a complexului chestiu-
nii nationalitatilor in Ungaria si prin aceasta si a chestiunii romane.
Intru cat cu modul acesta s'ar exclude ivirea unor curente iredentiste,
dinastia noastrd nu trebue se puna piedici in calea viitorului nostru na-
tional alaturi de monarchia austro-ungara, caci altfel va trebui sd fie in-
Murata".
La obiectiunea ca o criza dinastica ar putea sa fie fatala unei
mici ca Romania, N. Filipescu a raspuns: Daca Habsburgul va asigura
viitorul nostru periclitat de un Hohenzolern, nu numai ca ne-ar conveni,
dar l'am si prefera".
D. Vintilii Brit-liana a declarat (spre sfar$itul toamnei 1913): Ideia
pan-austriace, pe care o propagati, spre a creia un curent pentru alipirea
noastra la monarchia Dv., are putine sanse la noi, caci d-nii din Vena
nu stiu nici ei ce vor si se lasa condusi de Budapesta. Am constatat a-
ceasta in mod suficient cu prilejul rdsboiului balcanic si a conferintei
de pace dela Bucuresti. Va sfatuesc sa va mutati activitatea la Berlin. Ca
sa fim siguri, noi, in urma experientelor facute cu Viena si Budapesta,
nu vom putea trata ca politicianii Dv. in viitor decat prin Berlin. Din
nefericire, mostenitorul tronului Dv. nu are o influenta suficient de hote-
ritoare, dat fiind cd Ungurii stapanesc conducerea la Viena".
D. Take lonescu a declarat: Regret fanatismul, cu care pledati pen-
tru marea Austrie; precum si silintele Dv. de a ne castiga pentru alipire.

www.dacoromanica.ro
310

Dar hind ca nu-mi rpese cuiva iluztile, mal ales cand sunt
convins de zildarnicia lor, va urez mult noroc. In ce ma prveste, de-
ciar insa ca 851 prefera mai curand sa fiu muncitor la o fabrica din
Chicago decat ministru de externe la Viena".
Cate-va zile inante de publicarea ultimatului adresat Serbiei, s'au
intamplat urmatoarele:
,,Un membru al presidentiei Parlamentului maghiar s'a intalnit cu un
deputat din pzrtidul guvernamental, carula 't-a comunicat ca vine tocmal
dela primul ministru contele Tisza. Ficesta daduse cea din urma retusare
ultimatului catre Serbia, care este astfel redactat, incat Sarbii vor trebul
sa-1 inghita sau vor fi zdrobiti. Prin aceasta conteie Tisza intentiona sil
scoata chestiunea nationalitatilor nemaghiare, pentru cel putn 50 de ant,
-dela ordinea zilei. flomanii vor trebui sa se piece pe viltor; in caz contrar
vor avea aceeasi soarte ca si Sarbii. Fcesta ar fi Impulsul procedarli
energice a lui Tisza, caci, fara Romani, Slovadi s Germanii nu ar conta
nimic.
Personagiul dela presdentia Parlamentului a rezumat apoi deputatului
euprinsul esential din ultimat. Deputatul era convins ca toate acestea
au izvorit numai din dorinta acestui personaglu. Cu atilt mai mare a fost
msA surprinderea sa, cand, dupii publIcarea ultimatulut s'a convins cat
de precise erau informatiile vice-presedintelui Parlamentului asupra sco-
purilor planuite de contele Tisza in contra Serbie.

STARUINTELE ROMANILOR ARDELENI PENTRU.CA ROMANIA SA

INTRE IN RASBOIU ALATURI DE PUTERILE CENTRALE

amediat dupa declara fia de rasboiu, RonuInd din Ardeal au Meat tot
posibilul ca s4 destepte in Romiinia un curent prietenesc PP de Pulerlle
centrale.
In Septembrie 1914 s'au fiicut dela Berlin incercari, spre a determina
pe contele Tisza, ca sa dea o solutie multumitoare chestiei Romanilor din
Firdeal i Ungaria. Ce a facut contele Tisza? El s'a prefacut cil si
toate silintele ca sa satisfaca dorinta Gerrnaniei.
Spre a produce aceasta aparenta, el a nvitat pe episcopul Gherlei, fr.
V. Hoszu, si pe presedintele clubulu deputatilor romani din Parlamentul
maghiar, dr. Teodor Mihali, sA se dud{ in Romania si sa pledeze facto-
rilor hotaritori in favoarea monarchiei. Nmen nu stia mal bine ca con-
tele Tisza ca in Romania nu se poate nimic obtine cu vorbe frumoase
Cei doui domn au fost primiti in audient de regele Carol si insus re-
gele le-a indicat numele acelor barbati, la cari trebuiau sa se prezinte.
Conform sfatului dat de rege, ei au vizitat apoi pe d-ni!: Ion I. C.
Bratianu, N. Filipescu, Take lonescu, Alex. Marghiloman, C. Stere, Emil
ostinescu si pe altii, dupa-ce, bine inteles, luasera mai inthiu intelegere
cu contele Czernin. Regele, contele Czernin, ca si toti ceilalti dornni, cu
exceptia lui Take 1onescu si Emil Costinescu, 'si-au exprmat parerea
cheia chestiunii cu cine va merge Romania se afla la contele Tisza. El
irebue sa ofere mijloacele pentru schimbarea opiniei publice, care nu IA-

www.dacoromanica.ro
 311

nula convenfille secrete, in favoarea Pittedlor centrale. Intransigent' au

ramas numai d-nii Take lonescu st Emil Costinescu.
Nicolae Filipesru a declarat ea este sceptic. Dupa convingerea sa.
toate silinfele sunt zadarnice, caci niel contele Tisza, nlici un alt ungur,
nu vor oferi nici-odata Romaniei posibilitatea moral de a putea merge
alaturl cu Puterile centrale. Cu toate acestea, el s'a desparfit de ceilalfi
domni cu urmtoarele cuvinte: Spuneli-i contelui Tisza ca atarna de el
ca sa dispuna de 600.000 baionete. Daca solufioneazd chestia Ardealului,
ele vor lupta alaturi de dansul. Altfel in contra lui".
Contele Czernin l'a rugat pe episcopul Hoszu la desparlire sa comu-
nice contelui Tisza ca, precum l'a rugat in repetate randurt mai inainte,
il roaga j acum ca sa faca ceva in chestia ardeleneasca, caci altfel 'i-s'ar
creia in Romania o situafie cu totul imposibila.
,,loa I. C. Brlitianu, in urma rugamintei episcopului Hoszu, 'l-a dictat
o scrisoare, pe care acesta a transmis-o conteltd Tisza. Ian) cuprinsul scri-
soarei: Tatal meu a cautat totdeauna alipirea la Austro-Ungaria si Ger-
mania si a cultivat relafiuni intime cu ele. Eu am continuat politica sa,
adese-ori impotriva opiniei publice. Dar insusi Bismarck a spus ca im-
potriva voinfei si sentimentulul poporului se paate face politic& dar nu
rasboiu. Sa mi-se dea posibilitatea ca s schimb sentimentele poporului".-
Rcesta era cuprinsul esenfial al raspunsului d-lui 1. /. C. Brallanu.
Redactorul-sef dr. F. Funder pusese la cale o alta acliune. La ince-
putul lui Septembrie 1914, el a intervenit la contele Berchtold si a obfinut,
pr1n el, consimfimntul contelui Tisza ca acesta sa rent tratativele cu
fruntasil Romanilor ardeleni i sa caute o platforma ca sa fact{ posibila
Ardelenilor agitafia, la Bucuresti, in favoarea trecerii Romaniei de partea
Puterilor centrale.
La 13 Septembrie, contele Tisza a primit pe dr. Mihall, d,r. Maniu si
dr. Vaida, cari venisera in grabil la Badapesta in urma actiunli incepute
de dr. Funder. S'a tratat timp de peste o orli i jumatate. Nu s'a pronun-
fat niel un cuvant despre scopul adevarat al intrevederii. Contele Tisza
a aratat ca Romanii au avut o atitudine patriotica ireprosabila atat pe
front, cat si in interior. El a vorbit apoi despre tema ea o Nina admi-
nistrafie trebue sit se faca numai intr'o singura limb. Intrucat in Un-
gana limba oficiala este cea maghiara, e firesc ca si administrafia s/f
intrebuinfeze aceasta limn. Tot astfel se prezinta lucrudle si in furls-
clicfiune. Pe terenul invafamantului s'ar putea face ceva. De exemplu, daca
Romania va participa in riisboiu alaturi de noi, sper ca opinia publica
maghiara imi va da posibilitatea sa chibzuesc asupra modificarii legit in-
vaftunantului a contelui Apponyi.
La oblecfiunea cS nu tratativele politice, ci castigarea Romniel este
urgenta, contele Tisza a raspuns: Noi, adica el si Romfinii Coroanei
SL Stefan, urmeaza sa clarificam aceasttt chestiune interna Wit a fine
seama de ceeace spune sau face strainatatea".
Dupa eceasta el a inoeput din nou o argumentare minufioasa, spunand
(a in nici un stat national din lume nu le-ar merge a$a de bine ceior
-de limn stralna ca nalionalitafilor nemaghiare din Ungaria. $1 de.

www.dacoromanica.ro
 312

rAndul acesta. ca si in toate ocaziunile anterioare, leit-motivul trata-

tivelor" contelui Tisza cu Romitnii era: .Ich wasche den Pelz, aber
mache ihn nicht nass", adica fac ceva, dar nu fac nimic 1).
Foarte lAmurit ne-a dat sA intelegem ca suntem farA protectie si fArtt
apArare, la discretia lui. El a imbrAcat aceastA amenintare in urmAtoarele
duvinte: A existat un factor, in care nationalitAtile si mai ales RomAnil
puneau marl sperante. Nu vreau s. analizez, dacA aceste sperante erau
sau nu intemeiate. VA atralg insA atentiunea cA dui:4 ce acest factor a
fost stets dirr rAndul posibilitatilor de combinatii politice, voi trebue sa
vA si:iti ca sA dai politicei voastre o noel orientare".
Astfel a esuat si aceasta incercare, din cauza incapAtAnArii con-
telui Tisza.

CINCI FRUNTASI ARDELENI VIN LA BUCURESTI SPRE A CREIA

ATMOSFERA FAVORABILA PUTERILOR CENTRALE

CAnd a murit regele Carol I, cinci conducatori ai Romanilor ardeleni 2)

s'au folosit de prilejul favorabil si WA a cAdea sub bAnuiala de a fi
agenti mituiti ai contelui Tisza3) s'au dus la Bucuresti, spre a lucra
acolo pentru o schimbare a atmosferei in favoarea Puterilor centrale.
Ministerul de externe, prin intermediul d-lui consilier de Curte,
Montlong, a inlesnit acestor domni cAlatoria peste granitti, inlaturAnd
bate difIcultAtile pasapoartelor.
Cu acest pri'.ej am fcut urmAtoarele experiente:
DupAce ne-am prezentat mai intAiu ministrului nostru plenipotentiar,
contele Czernin, am vizitat in primul rnd pe fruntasii de searnA ai Po-.
liticei romAnesti. D-nii E. Costinescu si Take lonescu erau intransigenti,
de partea Antan`ei. Dar si mai intransigent era Niculae Filipescu.

I) Sau pe ungureste: Nesze semmit, logd meg la", adica: Iata

nimica, prinde-1 bine!" (Nota autorului).
Acestia erau: Alex. Vaida, Valeriu Braniste, Teodor Mihali, Vasile
Goldis 5i Aurel Vlad. Cum se stie, Oct. Goga si pArintele Vasile Lucaciu
veniserA deja la Bucuresti imediat dupA izbucnirea rAsboiului, spre a
duce lupta aici pentru triumful politicei instinctului national. Este inte-
resant de amintit faptul ca Oct. Goga, cunoscAnd scopul venirei la
Bucuresti a lui Vaida si celorlalti 4 tovarasi ai sal, a depus pe ca-
tafalcul regelui Carol I o splendidA coroana cu urmatoarea inscriptie:
Af. Sale Regelui Carol I, din partea partidului na(ional-romein din
Ardeal, ca addndi durere 51 nebiruild speran(d". oroana a fost dusA
la Palat de d. Oct. Goga, care a luat cu sine in trasurA si pe d. Teodor
.Mihali. Acesta irisa. cAnd a citit inscriptia, s'a suparat si s'a dat jos
din trAsurt, spre a nu se comprornite in fata contelui Tisza, dictatorul
Ungariei. Faptul este riguros exact. (Nota autorului).
Rautacioasa aluzie este la adresa d-lui Teodor Mihali si a raposa-
tului episcop Vasile Hoszu. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 313

Ion I. C. Briitianu ne- a sfatuit sa continuam politica defunctului

archiduce Francisc Ferdinand si sa mentinem cursul traditional dinastic1)..
Alex. Marghiloman, C. Stere si aderentii lui Petre Carp si Tau Ma-
iorescu erau partizani intransigenti ai cooperarii Cu Puterile centrale.
Toli acestia din urmd au accentuat insd ca solutionarea chestiunei arde-
lenesti, prin contele Tisza, este o conditie sine qua non, caci altfeI
nimeni nu ar fi in stare sa transforme spiritul de ura din opinia publica
si din armata romana in favoarea Ungariei. Mai inainte de toate, acestia
se temeau de Rusia. Fata de Austria erau indiferenti. Pentru Germania,
cu toata dragostea. Fata de Franta aveau stima, ba chiar admiratie.
Pornirea impotriva Ungurilor a sporit insa pana la furie, din cauza ca
in Ungaria se guverna inca Cu ura impotriva Romanilor.
D. Alex. Marghiloman 'si-a rezumat parerea sa, in esenta, prectun
urmeaza: Interesele vitale ale Romaniei pretind continuarea politicei
regelui Carol I. Cfind s'a tinut consiliul de coroand la Sinaia, nimeni
din cei prezenti nu era suficient orientat. Evenimentele s'au desvoltat prea
surprinzakor. Spre a ne apara impotriva invaziel rusesti, s'au hotarit neu-
tralitatea. Din cauzd siluatiei sale geografice, Romania era la discretia
Rusiei. Toate masurile strategice au fost luate diii consideratiuni dictate
de acest fapt. Ca si irr trecut, tara trebu2 sa cauta si sa realizeze si
acum si pe viitor alipirea la Puterile centrale.. Francofilii scapa din
vedere ca Romania, Cu toate simpatiile pentru Franta, trebue sa se On-
deasca numai la existenta si viitorul tarii. Rusofili nu exista. Exista
numai oameni, cari tremura in fata Rusiei, si altii, cari sunt cumparati
de Rusia. Cu toate succesele Rusiei, el este convins cd victoria finala va
fi a Puterilor centrale. Dar si in cazul, cand victoria acestora nu ar fi
decisiva, este de preferat ca Romania sa mearga cu ele, caci comunitatea
de interese intre Puterile centrale si regat este mai mare ca riscul
de a creia, alaturi de Rusia, cu succeg, o Romania Mare. Romania Mare,
nascuta in cicest fel, nu ar putea exista decat supusa fiind Rusiei, fiincica
Puterile centrale, slabite sau invinse, chiar daca Romaniei 'i-s'ar da
posibilitatea sa li-se ataseze ulterior, ca foste adversare nu ar avea pu-
terea sa-i ofere protectie, fie chiar impotriva unei Rusii semi-invinga-
toare. Franta si /Anglia, pe care se bazeazd nadejdile Antantistilor,
sunt departe. Rusia in posesia stramtorilor, a gurilor Dunarei si
in urma alipirei Romaniei in posesia drumului liber spre Balcani,
nu va mal fi un aliat, ci un stapan al Romaniei. Romania Mare va trebui
sa 'i-se supuna sau sa piara. Maghiarii, in aceasta situatie, sunt desigur
adversari nepericulosi. Mai fartiu sau mai curand se va putea stabili
un acord cu el. Ungurii fac o politica foarte neinteleapta si primej-
dioasa. Aceasta insa nu trebue sa-1 amageasca pa Romani, ca sa-i in-

1) Marele Ion I. C. Bratianu, care cunostea punctul de vedere al frun-

tasi!or ardeleni, nu se putea destainui in fata lor asupra planurilor sale
viitoare si de aceea, cu durerea in suflet, le recomanda continuarea
political lor traditionale dinastice. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
314

treaca in prostie, aruncandu-se in bratele Rustlor. firdelenii trebue

convinga pe conte:e Tisza cat de grea este situatia amicilor Pater'lor
centra:e la BucureA. Trebua sa se faza cava pentru paralizarea agi-
taliei francofile si rusofile si pentru a-I pune pe rusofobi in stare ca sa
1ntervina cu succes in favoarea Puterilor centrale. Firdelenii nu trebue
sti vL cu mainele goale la Bucureti, caci ar prejudicia cauza Puterilor
centrale, expunandu-se banuelii ca sunt in serviciul Ungurilor. Regele
Carol I a facut tot ceeace 'i-a stat a putintO, deasemenea si cercurile
competente din Berlin, ca sa determine pe contele Tisza sii cedeze.
Noul rege Ferdinand I, ca si d. Ion I. C. sunt credinciosi tes-
tamerrtu:ui defunc:u:ui rege. Sunt deci sperante ca, precum o doresc
Ardelenii, Romania va intra in actiune, mai trziu sau mal curand, alaturl
de Puterile centra:e. Romania trebua sa-si pastrez2 insa neutralitatea,
din consideratiuni economice si militare, cat timp va fi posibil".
Marghiloman se rezuma astfel:
Cautati s4-1 convingeti pe contele Tisza di aici nu se poate face nimic,
cl s'ar provo:a numai atacuri Si banuell, daca s'ar interveni pentru coo-.
perarea cu Ungurii fr nici un succes in chestia Romanilor din lardeal.
Trebue sA ni-se creeze o plalforma, cad altfel presa francofila si ruso-
ne paralzeaza la once pas. In timpuri de pace trecem usor peste
opiata publicti, did o putem forma, schimba silransforma dupti necesitatl.
Cum am putea interveni insa fata de masse si fata de armata impotriva
Rusiei temute si Frantei simpatizate si pentru Unguril urgisin de toatii
lumea, cata vreme MI nu putem agita decat prin argumentele unor in-
terese indepartate in viitor, fAr ca sa avem putinta da a tempera at-
mosfera an:imaghiara cu actiuni vizibile si palpabile?. Contele Tisza
face tot poA3i1ul ca sa ne instrainaza de Puterile centrale sl sa asi-
guram succesul agl:atiel francofile si rusofile".
Nicolae Filipescu a consimtit sa-si expunii punctul de vedere precum
urmeaza, dupa ce ne f Acuse o primire politicoasa, dar extrem de rece:
Fall a savarsi o sinucldere, Romania nu poate merge cu Puterile cen-
trale. Acestea nu sunt in stare ca sa batd Rusia decisiv. De aceea Ro-
mania nu trebua sa tinda la posesiunea Basarabiei, nicl chiar in cazul
dacti ar putea s'o caslige cu ajutorul Puterllor centrale. Mai curand
sau mai tarziu, cu tot rasboiul actual, se va realiza intre Rusia $1 Ger-
mania o intelegere. Romania, prinsa intre Bulgaria ostila, o Rusie se-
toasa de revansa si intre Unguriiintariti cu ajutorul armelor romfmesti,
ei, cari urdsc pe Rorniii si cari ar domina monarhia, ar ramane fara
aparare si la discretia Rusiel. Romania nu ar avea atunci de partea ei
nici macar simpatiiie lumei. Pe and astazi Romania, care se plange de
rapirea Basarabiei decatre Rusia, se bucura de simpatia popoarelor, in
cazul cand ar castiga Basarabia cu ajutorul Puterilor centrale, aceasta
simpatie ar trece asupra Rusiei, careta '1-s'a luat Basarabia. Ce folos
ar putea don' sa traga Romania pe urma incorporarii Basarabiei,
clan& abia ajunsa in posesiunea ei, ar fi expusa unai inevitabile
distrugerl din partea Rusiel? Conditiunea prellni:nara a unui rasbolu al
Romaniei impotriva Rusiel ar fi trebult sa fie o alianta cu ilustro-Un-

www.dacoromanica.ro
 315

gana si Germania, asigurata pentru toate timpurile. Singurul om, prin

care s'ar fi putut realiza aceasta, adica Francisc Ferdinand, este mort.
Germanii ,probabil din cauza Ungurilor, nu vor sau nu poi sa faca azi
nimic. Dupa ra3boiu ei vor fi destul de ocupati cu afacerile lor proprii
si vor fi deci siliti sa la3e mana libera Ungurilor. Dar chiar admitand
at Romania ar avea putinta sa incheie acum (Octombrie 1914) un tratat
cu Puteri:e centrale, care sa-1 garanteze pentru totdeauna situatia ei
de drept public 51 de stat fatli de ele, &ILA soluIonarea chestiei ardelene,
Romania nu ar putea lupia alaturi de Puterile cantrale, fiindca si in
cazul ca Germania ar fi hotarita sa apere existenta Romaniei Impotriva
dupa incheierea pii, totusi Ungurii, prin pplitica lor fata de
nationalitali, vor avea grima ca sit starneasca curente lredentiste
Ardeal i ca relatiunile Romaniei cu Austro-Ungaria sa ajungti la o asa
Incordare, incat sa tuibure si raporturile Romaniei cu Germania".
Actuala siluatie poiUc dovedeste exactitatea acestei conceptiuni.
Prin rezolvarea chestiei nationalitatilor din Ungaria, Germania ar fi
putut s ant' de partea ei si pe Unguri i Romania. Germania nu a avut
puterea, nici mijloacele, sa obtlna west rezultat din partea Ungurilor.
Poate nici destul simt al realitalii. O Rusie atotputernicti este mai putin
primeiclioasa ca prietenii dealt un vrajmas avid da revansa.
D. Costinescu a declarat aproximativ urmatoarele: Sunt trecut de
70 de ani si vreau sa vild realizarea idealului national. DV., d-mi mei,
sunteti mai tineri si ave.,1 deci timp sa discutati si sa asteptati. Pe mine
nu ma putel convinge cA s'ar putea ivi vre-odata un moment 'stork,
care ar fi mai propice pentru realizaren Romaniei Mari decat cel actual".
La obiectiuma ea Romania risca totul, daca joaca pe cartea Rusiei,
el a raspuns: Vreti sa juzam pe cea maghiara, ca sa pierdem Wind si
miza? Dv. inzistati mereu asupra prim2jdici rus2sti. Dar oare aceasta
nu-i ameninta si pe Unjuri? 11i gsit vre-odata un Ungur, care ar fi
vrut sa se apere cu ajutorul rrostru impotriva Ruslei? Oare intre noi
German', pe carl 11 stimhi si ni, nu stau si na vor sta t in.
viitor Ungurii, daca noi nu am Must Cu ajutorul Rusiei sa infiintam un
mare imperiu? Dupa ce at' vazut ca argumentatia Dv. nu este bine privitift
la r;oi, ar trebui sa incerca5 sa-1 conving4i pe contele Tisza. Fata del
Francisc Ferdinand aveam l noi incredere; el era 1ncarnarea vointet
$i putaril; el '51-a dat s2ama d2 misiuna istorlca a monarchial de a
instrii:na, prin asiprirea popaarelor sale, pa fratil acestora din
jmul monarchieL ci dimpotdva a n2 atraga si pa nai prin acordarea
ce:or ma' largi liberta3. Ca Fran:isc Ferdhand a murit viitorul mo-
narchiei. In lozul lui donme3t2 Tisza, carula pasa de monarchie,
ea..' el este in primul rand nu:nal Ungur. Dacii insa sperati sa ajungeti
cu el la tint& atunci incercal, dar sii nu ne-o cereti notur.
D. Ta/re lonescu nu a vrut sa intre intr'o discutiune politica serioask
d ne-a intnrelinut pe noi, Ardelenii, cu anezdote si glume spirituale.
D. Nicolae lorga ne proscrls2se de mult ca tradalari de n2am sl ne
ocolea, precum 11 ozoleam l nol.

www.dacoromanica.ro
316

FRUNTASII ARDELENI IN CONSFATUIRE CU CONTELE CZERNIN

BARONUL BUSCHE

Din diferite pdrti am fost sfatuiti sa vorbim si cu ministrul plenipo-

tentiar al Germaniei, baronul von dem Busche. Deoarece nu voiam sd in-
treprindem nimic fard stirea ministrului nostru plenipotentiar, contele
Czernin, 'i-am adus aceasta la cunostintd. Excelenta Sa a avut amabilitatea
sa-1 invite pe von dem Busche si pe noi la clAnsul. Cei doui domni ne-akt
cerut sd le dam relatiuni asupra nationalitatilor din Ungaria. Aceste dis-
cutiuni aveau la bazd memoriul prezentat de conducdtorii partidului na-
tional-romAn contelui Tisza asupra revendicdrilor minimale ale partidului
national romiin. (Toate actele asupra tratativelor noastre Cu contele
Tisza, impreund cu rapoartele in aceastd chestie, le trimisesem mai inainte
contelui Czernin).
Am fost intrebati, daca si in imprejurdrile de azi (Octombrie 1914)
satisfacerea acestor revendicdri ar fi suficienta ca sa asigure multumirea
si o pace solida, durabild intre Romani si Unguri sau dacd revendicarile
noastre merg azi mai departe ca inainte de rdsboiu. Noi am dat asigurdri
ca numai patriotismul nostru ne reline dela augmentarea acestor preten-
tiuni, dar cd in situatia de azi le considerdm ca suficiente, spre a satisface
pe deplin pe de o parte pe Romdnii din Ardeal si pe Unguri, iar pe de
altd parte spre a se cd$tiga o platjorma sigui, pentru,-ca sa putem.
schimba opinia public din Romania in favoarea Puterilor centrale.
Contele Czernin ne-a atras atentiunea cd contele Tisza nu vrea sa
accepte aceste pretentiuni, motivndu-si refuzul prin afirmatiunea ca.
chestia nationalitatilor nu poate fi rezolvata prin concesiuni, invocand, ca
exemplu, Austria si mal ales conflictul national din Boemia. Noi ne-am,
permis sd obiectam cd aceastd argumentare a primului ministru maghiar
este subredd si falsd, deoarece, in cazul nostru, exista o legatura intre
abandonarea programului nostru de drept public si acordarea concesiu-.
nilor, pe cdnd Cehii, imitAnd succesele maghiare, formuleazd pretentiuni
de drept public. Abstractie fcidnd de aceasta, chestiunea cehd s'ar fi
putut rezolva de mult ca energie si cu dreptate, dacd locurile hotaritoare
ar fi avut puterea initiativei.
ConsfAtuirea ne-a ldsat impresia ca cei doui ministri plenipotentiari
recunosteau modestia postulatelor partidului national-roman si impArtasiau
pdrerea cd o pace maghiaro-romium in Ardeal si Ungaria, realizatd pe
baza acestor postulate, ar putea sd exercite o puternicd influentd asupra
atitudinei viitoare a Romaniei. Ca un fir rosu, s'a ivit insd in discutiune
constatarea c totul ar fi bun si frumos, dar cd hotarirea este in mdinile
contelui Tisza, a cdrui rezistent este intransigenta si inaccesibild ori-
cdrei argumentatiuni.
Dupa bate acestea, ne-am convins la Bucuresti $i mai mull ea nu
existd dec.& doua mijloace, spre a se asigura Puterilor centrale cooperarea
Romciniei. In Romania: gruparca partizanilor convin$i ai Puterilor centrale
ai adversarilor Rusiei. In Ungaria: un acord maghiaro-romn, ca sa
se asigure amicilor monarchiei, la Bucuresti, succesul.

www.dacoromanica.ro
 317

OPINIA LUI VAIDA ASUPRA GRWLILOR FACUTE DE GERMAN(

UNGURI PENTRU C4TIGAREA SIMPATIEI ROMANIEI

Am intreprins deci si mai departe tot ceea-ce era in puterile noastre,

ca sa servim acestor scopuri. Daca ni-se cerea sfatul nostru slau daca
cine-va isi lua osteneala sa ne asculte, inzistam ca Puterile centrale sau
acei, cari se strdduiau pentru ele la Bucuresti, in buna lor credinta, dar
fara o cunoastere intima a imponderabilelor, sa nu mai cheltuiasca
bani pentru mituirea unor oameni venali, dar influenti, si pentru infiin-
tarea, cumpararea si intretinerea unor ziare neinsemnate si compromit-
toare. Anumiti domni austriaci si germani dr. F. Neumann, dr. F. Fun-
der, Excelenta &Li-omit Beck, Excelenta Baernreiter, con tele Beaufort,
contele Gallen, contele Alonts, fratii Mannesmann, cari erau convinsi de
dreptatea si oportunitatea propunerilor noastre, au si incercat sd influ-
enteze in aceasta directie. IncercArile acestea au fost insd, din nefericire,
dejucate cu usurinta dela Buda pesta. -
Thstfel s'a comis greseala dup greseala. S'au cumparat cloud ziare la
Bucaresti, s'au infiin /at trei ziare noui. Redactori dela alte ziare au fost
mituiti, printre cari si Dimitrescu-Cdmpina, proprietarul d'atunci al
Universului". /Ault mai practic ar fi fost dacA niunArosii partizani con-
vinsi ai Puterilor centrale, oameni cinstiti si incoruptibili, ar fi fost
pusi in situatia sd se grupeze in jurul Universului", in loc sd-si fararni-
teze fortele intr'o lupta steril. Prin intermediul discret al unor Romdni
onesti, Universal" s'ar fi putut cumpAra mult mal ieftin ca stunele chel-
tuite fard folos la Bucaresti. Este de prisos s explic ce armd ar fi fost
cel mai citit ziar din Rom&ilia in mAna unor oameni cu vazA, destoinici
din punct de vedere ziaristic, cu reputatie nepOtat si deci la adApostul
unor atacuri nefundate.
In loc sa se procedeze astfel, s'a contribuit la cresterea curentului
francOfil, rusofil i antimaghiar, prin faptul ca presa cumparata si mi-
tuit de Puterile centrale seria pe un ton, care exercita asupia marei
multimi a cititorilor o influentd de atfare in contra Puterilor centrale,
producfind scarbli si ilai Hate printre intelectuali.

AUREL POPOVICI CHEMAT LA BERLIN

In urma sfatului si invitatiei unor domni din Germania, Aurel Po-

povici s'a dus (in Septembrie 1914) la Berlin.
D-nul Alex. Beldiman, ministrul plenipotentiar al RomAniei, afland
scopul calAtoriei sale, s'a oferit cu mult bunavointa sa-i stea intr'ajutor
ca intermediar. D. Beldiman a mijlocit mai multe ititrevederi intre Po-
povici si Excelenta Sa d. Zintmermann, subsecretar de stat la afacerile
strOine. Invitat sA stipuleze postulatele minimale ale Romanilor din Un-
gana, care ar putea multund poporul romfm, sd inlture frictlunile cc
Ongurii i sa foloseascO scopurile urmarite de Puterile centrale, prin
efectul lor asupra Romaniei, Popovici, de acord cu acei domni germani, a
rezumat aceste postulate in 14 puncte.

www.dacoromanica.ro
318

In esenta, aceste puncte cuprindeau ceea-ce formase baza tratativelor

/ntre partidul national-roman si contele Tisza. In fond aceste pretentiunt
erau mai modeste ca acele drepturi, de care S2 bucura, din punct de ve-
dere national, pana si cea mai neinsemnala natlonalitate din Austria.
Excelenta Sa d. Zimmermann a aprobat cele 14 puncte. Ministerul de
externe din Berlin le-a trimis la Viena si la Buda pesta, cu rugamintea sa
se Vita seama de ele. In aceasta directie lucra la Viena si contele Monts,
care era extrem de exact infarmat asupra tuturor chestiunilor, atat cu
privire la Unguri, cat si la Romani. Misiunea sa era, probabil, sa exercite,
din insarcinarea ministru:u1 german de externe, o presiune mai mult
sau mal putin dulce asupra ministrului de externe vienez st asupra con-
telul Tisza, in sensul une! atitudini conciliante.
ULTIMILE ABIL1TAT1 ALE CONTELU1 TISZA
Cand contele Tisza a simtit ea nu 1-se mai acorda o incredere oarbiii,
el a facut ceea-ce urmeaza:
Pela mijlocul lunei Septembrie 1914, cu trenul de ora 1, la artifact,
a sosit la Sibiu, din ordinul contelui Tisza, un inalt fuctionar ministerial
care s'a dus imediat la mitropolitul roman greco-oriental ion Me (lana.
Functionarul aducea mitropolitului textul unei scrisori din partea contelut
Tisza, cerandu-i mitropolitulut raspuns in scris pana la ora 4 p. m. de-
oarece la acea orti trebuia sa piece inapoi la Budapesta.
Batranul cap al bisericel, care avea 85 d2 ani, ramasese consternat,
dar totusi a reusit, in timpul scurt ce 'i-s'a pus la dispozitie, sa redae-
teze un raspuns politicos, laconic si care in fond nu spunea nimicl). Con-
tele Tisza a publicat spot schimbul sari de scrisori cu mitropolitul Mefiana-
in ziarele maghiare, austriace si germane. Ca de obic2iu, presa a trambitat
atunci prompt marele suczes al inteleptului barbat de stat contele Tisza.
Acesta a adresat apoi episcopilor romani scrisori private, prin care ii
intreba ce impresie le-a facrit schimbul de scrisori". Dupa-ce contele
Tisza a primit felicitatile lar politicoase, dar vagl, el '1-a invitat sa-1
exprime in presa bucuria si multumirea pentru armonia maghiaro-romana,
slab precizatii, pe care o punea in perspectiva dupti rasboiu.
Episcopit roman', sCara de doui, s'au conformat dorintei atot-puterni-
cului prim-ministru. Ceva mil malt, unul din'ore ei, graje colaborarii ac-
tive a unui barbat de incredere trimis de cantele Tisza la dansul, 'si-a
usurat redactarea pastoralei C2 '1-se prelindea, semnand pur si simplu
conceptul acelui barbat de incredere.
Agen;la Ungarisches Corr3sponden! Th2rJau a ingrijit apoi cu mult
zel plasarea acestor manlfestallani soontane" a:e entuziasmului episcopa-
tului roman.
Succesul activitatii ziaristice a primului ministru a fost dect desavarslt.
Presa row arreasca da Unga.ta sl Ardeal tazea. (Contele Tisza Inca nu
1) ri at se t area -con'elui Tisza, cat si raspunsul mitropolitului Me-
(ianu, ci.itorul le va grli.A la capttolul XIX, pag. 363-366. (Nota
autorului.)

www.dacoromanica.ro
 319

suspendase atunci aparitia tor). Un singur ziar, care apdrea in limba ro-
mana, a fost in stare sa sconteze un articol entuziast ca un acont asu-
pra viitoarelor bune intentii ale contelui Tisz2. Ficest ziar era Destepta-
rea", care aparea data pe sptamand in 4 pagini 1), pe cheltuiala gu-
vernulul, si despre a carui existenta nu avea nimenl cunostinta, niel dintre
Romani, nici dintre neromani, afard de relactorul l culegatorul sdu.
,,Imediat articolul Desteptaril" a fost trimls telegrafic ziarului -Neue
Freie Presse" 51 altor mari ziare germane, ca emanand dela cunoscutul
organ al Romnllor din Rrdeal".

CALATORIA CONTELUI TISZA LA MARELE CARTIER

GENERAL GERMAN

Toate acestea s'au petrecut cate-va zlle inainte de a se produce sur-

prinzatoarea calatorie a contelui Tisza la marele carder general german.
Rmicii Rntantel din Bacuresti aveau un bogat material pentru agitatie.
Presa spumega. Contele Tisza nu era nevolt sa se sileasca a produce do-
vada ca Romanii ardeleni sunt multumiti, !Irani de cati-va agitatort de
profesie, dar ca Bucurestenii nu pot fi castigatl cu Met un pret, deoarece
vor Rrdealul. Ficeasta dovada au facut-o in primal rand pastoralete e-
piscopilor romni, lar pentru Romanii din regat agitatia din Bucure,sti,
care, gratie schimbului de scrisori dintre contele Tisza si mitropolitul
Mefianu, izbucnise de-odata in flacari.
Pentru ori-ce cunoscator al sihiatiei, continutul scrisorli contelui
Tisza catre mitropolitut ille(ianu era o adevdrata bataie de joc, dacd
avem in vedere asuprirea Romanilor din ardeal, ca si thmta lor eroica
pe front, precum si atitudinea lor patriotica-politica ireprasabild.
La Berlin insa contele Tisza a reusit sa-1 ajunga scopul. Este ade-
varat ca, dupti calatoria primului ministru maghiar la cartierul general
german, cercurile competente din Berlin au incetat pentru cat-va timp
sa mai forteze solutionarea problemel romanesti. In cercurile ziaristice
si parlamentare din Budapeea se colporta svonul ca cancelarul Germa-
nlei a declarat unui domn din suita contelui Tisza, dupd audienta acestula
la imparatul Wilhelm II, ca niclodata nu a vazut doui barbati, cart sa se
fi inteles intre el asa de minunat, ca imAratul si Tisza. D'atunci nid
un Roman ardelean nu a mai reusit sa trateze cu contele Tisza.
INTRAREA DEPUTATULUI BUCOVINEAN AUREL ONCIUL IN HORA
TRATATIVELOR DE IMPACARE

Rtunci un conducator al Romanilor din /Austria, in deplin acard cu

conationalli sal din Wile' coroanei SI. efan, a incercat el acest lucru.
Deputatul dr. Aurel cavaler de Onclul a organizat in Bucovina legiunea
romana. Cnd s'a inapoiat la Viena, el a vizitat, in Noernbrie 1914, pe
1) La Brasov, sub directia lul A. Vlaicu si N. Sulicd, profesor!.
(Nota autorulai).

www.dacoromanica.ro
320

contele Tisza la Budapesta. Cu acest prilej, d-rul Onciul a explicat pri:-

mului ministru maghiar ca, dupa convingerea sa, o intelegere cu Romanii
ardeleni, pe baza unitatii de stat a Ungariei, s'ar putea realiza relatikr
usor, cu oarecare bunavointa din partea sefului guvernului. Prin aceasta
lasa s'ar creia o baza, care ar fi desigur propice pentru castigarea Ro-
maniei.
Contele Tisza l'a rugat pe d. dr. Onciul sa ja contad cu Romanii din
Ardeal si Ungaria si sa-i elaboreze propuneri concrete intr'un memoriu.
Deputatul Onciul a vizitat atunci pe capii episcopatului roman, precum si
pe toti fruntasii de seama ai Romanilor ardeleni. A vorbit deasemenea
Cu persoane din toate straturile populatiei, tarani, meseriasi, intelectuall
etc., din diferite regiuni. D-sa a studiat apoi documente din archive asu-
pra tratativelor urmate intre contele Tisza si partidul national-roman.
Dupa-ce s'a informat in acest mod precis asupra situatiei, d. dr. Onc
a redactat un memoriu, pe care l'a trimis contelui Tisza.
Mare a fost desamagirea sa, cand, in loe de multumiri, a primit ca
raspuns din partea contelui Tisza scrisoarea cu care On-iul isi insotise
memoria
Acest procedeu al primului ministru maghiar a fost o noud dqvada
ca el era hotarit sa-si mentina si mai departe, in chestia Romanilor ar-
deleni, punctul de vedere al refuzului absolut.

NOUI INCERCARI DE PACE DIN PARTEA AUSTRIEI SI GERMANIEI

Din partea Austriei j Germaniei s'au facut si in cursul anului 1915

repetate incercari, spre a-1 determina pe contele Tisza sa rezolve aceaSta
chestiune. O astfel de incercare a fost facuta de Excelenta Sa baronul
Beck, dar a esuat cu desavarsire. La Teschen s'a tinut o conferinta, la
care au asistat cancelarul german si secretar de stat, lagow, baronul Bu-
ridn, principele Alois Liechtenstein, Excelenta Sa d. Gessmadn si contele
Tisza. La insistentele acestor domni, contele Tisza a raspuns cu un inda-
ratnic non possumus in chestiunea romaneasca, retransandu-se in culisele
metafizice ale dreptului de stat maghiar.
La sfarsitul lunei Maiu 1915, s'a tinut la Viena o alta conferinta, la
care au participat mai multi politiciani austriaci (dr. Gessmann, printul
Liechtenstein, dr. Friedmann, dr. Sieghardt, dr. Funder etc.) si criti-va
politiciani romani din Ungaria (Aurel C. Popovici, dr. luliu Maniu, V_
Goldi,$). Aceasta conferinta s'a tinut in urma dorintei d-lui Erzberger,
seful centrului din Parlamentul german si omul de incredere al cance-
larului german.
Cu acest prilej s'a adoptat in unanimitate punctul de vedere: ca Ro-
mania trebue chstigata prin solutionarea chestiei ardelenesti.
Deputatul Erzberger a declarat ca este hotarit sd provoace din Ber-
lin exercitarea unei mari presiuni asupra contelui Tisza in aceasta pri-
vinta (autonomia).

www.dacoromanica.ro
 321

AUREL POPOVICI I ALEX. VAIDA CHEMATI LA BERLIN

Citte-va zile dupd aceastii conferinta, d. Aurel C. Popovlei 5 cu mine
am fost chemati la Berlin. Primiti de Excelenfa Sa d. Zimmermann $i de-
cancelar, not clout ne-am exprimat convingerea ca, daca Romanii din Un-
garia vor fi satisfacuti in modestele lor pretentiuni sl dup&ce se vcr
proclama in mod solemn infratirea Cu Ungurit si ca Sasii, acest fapt va
avea desigur un elect hotaritor in Romania. Dupa aceasta ar fi urmat
ca o delega fie de 20-30 dintre cal mai de wail Rontani habsburgict szt
se daca la Bucuresti sa ceara acolo, In conferinfe confldenfiale si lzr
public, ca Romania sa faca cauzil comuna ca monarchia noastra. Cu mo-,
dul acesta s'ar paraliza ort-ce agitatie impotriva Puterilor centrale si
chiar deal anumite elemente din Romania ar fi lost dispuse sil mearga
cu Rusia, ele ar fi fost puse in imposibilitate s'o faca, din cauza incompa-
tibilitatii morale in care s'ar fi gasit prin solutionarea chestiei ardelene.
Aurel C. Popovici 'si-a desvoltat in linii mari conceplia sa asupra in-
tereselor Germaniei si Austro-Ungariei relativ la intdrirea elementulul
romdnesc din ptuict de vedere geografic, economic, technic g strategic.
El a invederat in acelasi timp interesul RomAnilor de a-si asigura viitorul
in strAnsii legdturd ca Puterile centrale. Cancelarul german a recunoscut
trdsliturile mari l juste ale acestei conceptiuni politice, dar a declarat cd
toate acestea nu se pot realiza din cauza impotrivirei contelui Tisza Si a
baronului Buridn.
La obiectiunea mea ca ramie nu este mai usor dealt sil se gaseascd
un prim-ministru in Ungaria, Excelenta Sa a rdspuns cd contele Tisza
se bucurd de absoluta incredere a impAratului Francisc losif I. Minis-
trul plenipotentiar al Romdniei, d. Beldinuzn, care era prezent, s'a de-
clarat in toate de acord cu cancelarul si se intrecea in argumente, care
pledau pentrit contele Tisza, omul cel mai indispensabil.
In urma interventlei domnilor dela Berlin, contele Tisza venise in acelasi
timp cu noi aici. Se intelege cd nici noi nu trebuia s stim de sosirea lui
niel el de a noastrd, spre a-i menaja susceptibilitatea
Dupii cele ce ne-a comunicat Excelenta Sa d. Zimmermann, cele 14
puncte ale noastre 'i-au fost prezentate cu rugdmintea ca sd contribue
la solutionarea chestiunei romdnesti din Ardeal 1 Ungaria. D-sa a pre-
cupetit asupra unor anumite puncte. De pildd, voia sa reducd cercurile
electorale Cu 10, admitea numai 2 scoli medli, in loc de 4, etc. Fipoi a
declarat di este dispus sd-si dea silinta in vederea unei solutiuni, dar
a refuzat sit dea un rdspuns definitiv. D. Zimmermann ne-a ardtat cd
,acest rdspuns depinde de consfdtuirile, pe care le va avea la Viena cu
ministrul de externe, si la Buda pesta cu ministril de acolo. Deasemenea
depinde si de hotdrirea impdratului.
Ceeace ne-a oferit dansul dupa aceasta, era atilt de neinsemnat,
incdt ministrul german de externe a renuntat la speranta cd va mai
putea cdstiga Romihria pe cale pacinicii, prin rezolvirea chestiei ardelene.
De ad inainle nu mai riimAnea decdt increderea in promisiunea regelui
Romdniei, cu convingerea sigurd cd un Hohenzollern obisnueste sit se
tind de cuviint.
1. Rust' A.brudeanu 21

www.dacoromanica.ro
322

INTALNIREA LUI PETRE CARP CU CONTELE TISZA LA VIENA

Februarie 1916, barbatul de stat roman, d. Petre Carp, a avut la

Viena o intalnire cu contele Tisza. Ca partizan convins al allpirel Ro-
maniei de Pittedle centrale, d. Carp a pledat si cu acest prilej in fa-
voarea cunoscutului su punct de vedere 51 anume ea Romania, chiar si
fard solutionarea chestiei Romanilor din Ungaria, trebue sA intre in
rasboiu alaturi de Puterile centrale si impotriva Rusiei, in interesul
propriei sale existente si propriului ei viitor. Solutionarea chestiunii
ardelene ar urma apoi in chip automat, intre aliati.
Cu toate acestea, d. Carp a incercat sa-.1 determine pe contele Tisza
ca s faca cel putin ceva palpabil pentru Romani si sa dea amicilor cre-
dinciosi dela Bucuresti ai monarchiei austro-ungare, daca nu un argu-
ment covarsitor. cel putin un pretext ca sa poata exercita o influenta
asupra curentului anti-maghiar din popor.
Onestitatea sincera a d-lui Carp a avut urmari fatale. Contele Tisza
se convinsese ca in Romania mai exista inch oameni influenti, cari ar fi
in stare sa intre cu once prat in rasboiul mondial alaturi de Austro-
Ungaria. Contele Tisza luase masuri ca sA preintampine aceasta even-
tualitate.
CONTELE TISZA IMPUNE ALEGEREA LUI V. MANGRA
CA MITROPOLIT LA SIBIU

Scurt timp dupa inlalnirea contelui Tisza cu d. Carp, mitropolitul

greco-oriental Metianu a incetat din viata. Contele Tisza a dispus ime-
diat suspendarea ziarttlui Romania" din Arad, organul principal al
partidului national-roman. El avusese de mai inainte grija ca comanda-
mentul armatei sa interzica intrarea acestui ziar in spitalele de rasboiu,
deoarece ziarul inspira ingrijorare in ceeace priveste conducerea ras-
bolului, cu toate ca, spre a nu fi primejdios, trecea zilnic de 3 ori prin
cenzur $i cu toate ca, dela inceputul rasboittlui, contribuise foarte
mult la entuziasmul soldatilor romani din armata austro-ungara.
Contele Tisza proiecta insa o mare lovitura; el voia sA inlature
piedica ce'i sta in cale spre a putea realiza usor $1 sigur alegerea lui
Alangra ca mitropolit. Primul ministru maghiar a impus apoi, prin mij-
loace samavolnice, alegerea lui Mangra ca mitropolit ortodox. (In loc
de alegere prin electori, numire prin organele administrative si impie-
decarea oricarei vointe din partea alegatorilor congresuali).
Aceasta alegere a fost privita in Romania ca o umilire, inscenata
constient de contele Tisza impotriva Romanilor ardeleni. (Mangra fusese
timp de 20 de ani cel mai radical dintre toti fruntasii Romanilor din
Ungaria).
Mangra fusese ales episcop al eparhiei liradului sub guvernul Sze11,
caie jasa, din motive canonice, nu l'a recomandat imparatului spre con-
firmare. Adevarata cauz a fost insa politica sa extrem nationala.Mangra
'si-a pastrat si mai departe radicalismul.sau pana in anul 1910, and,

www.dacoromanica.ro
 323

itara nici o tranzitie atenuanta, s'a prezentat in alegerile parlamentare

cu programul partidului muncel 1) impotriva unuia dintre fostii sal
colegi. din partidul national-roman. El a savarsit deci nu minai o apos-
tasie pofitica 51 o tradare fafa de tovardsii sdi politici i !aft' de cona-
tionalli sdi, dar nu s'a sflit sa .se prezinte direct ca adversar al lor.
Intrucat era lamurit pentru toata lumea ca nu era vorba de o schimbare
in convingerile sale politice, ci pur i simplu de o afacere, mai ales Ca
Tisza garantase alegerea lui Mangra si cd acesta, ca deputat ales, ataca
pe Conationalii sdi l pe vechii sl prieteni din partid, numele lui Mangra
devenise in ochii tuturor Romanilor un cuvant de ()card.
Credinclos pactului incheiat, contele Tisza '1-a adus lui Mangra dem-
nitatea de mitropolit, calcand in picloare statutul organic al bisericei
greco-orientale, sanctionat de M. Sa Imparatul, cu toate ca tocmai mi-
tropolitul era chemat sa fie paznicul suprem al statutului.

ULTIMA iNCERCARE A LUI C. STERE

In hiartie 1916, d. Constan tin Sterg a petrecut cate-va saptamani la

Viena, unde a avut numaroase intrevederi cu diferiti politiciani austriaci.
Toti 'i-au declarat unaninf ea el le vorbeste din sufiet, ca dansii impar-
tasesc pe deaintregul vederile sale, ca Intervenfia Romaniei alaturi de
Puterile centrale ar decide sfarsitul rasbolUiui; toti '1-au confirmat
acordarea modestelor concesiuni in favoarea Romarfilor ardeleni ar fi o
bagateld in raport cu importanta consecintelor; toti au recunoscut cif pe
ealea propusa de d. Stere s'ar putea obtine rezultatui dorit, dar euvantul
final al tuturor a fost: nu este nimic de facut. Hotarirea atarna de con-
tele Tisza.
La inapoiere, d. Stere a vizitat, la Budapesta, pe contii Apponyi
Andrssy. Fimbil 'I-au declarat cif Romania sau trebue sA rdmana neaprat
neutra, sau trebue sa mearga. cu Puterile centrale.
Poz cand contele Apponyi isi intona cunoscutul sdu cantec ca celor de
altii limba nu le merge nicaeri mal bine ca in Ungaria llberal, contele
Andrssy a adoptat punctul de vedere cif, sub regimul contelui Tisza in
Ungaria, dreptatea si legea sunt tot asa de putin respectate pentru Ma-
ca l pentru Romani.
',,Din 3 interviewuri acordate de d. Stere la Viena nu a putut apare niel
unfit, deoarece le-a oprit'eenzura. Cauza a fost cii d. C. Stare descria rolul
contelui Tisza in politica externa' a monarchiei in mod delicat si con-
de,scendent, dar hotarit. Rstfel si aceasta ultima incercare n'a dat nici
un rezultat.
,,Evenimentele 'si-au luat apoi cursul lor fatal. Ramane ca istoria o-
biectiva sa stabileasca intrucat contele Tisza poartd vina desliinfulrii
rasboiului mondial si a provocarii catastrofei Romaniei, care a fost
In .acelasi timp si catastrofa Ardealului".
Dr. AI. von Vajda

) carui sef era insusi contele Tisza. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
324

Aci se termina sensationalul memoriu scris de Al. Vaida i tri-

mis di4manilor neamului romanesc. Pe copia exemplarului, care
l'a pastrat, Al. Vaida a insemnat, cum dovedete facsimilul de mai
jos, urmatoarea notita pro-memoria": Dictat In Maiu 1917.
Intrebuintat lunie-August. Contribuit la statorirea reputagel bane
a lui Marghiloman 1i Stere, res pectiv la increderea Nemfifor fatd
de ei, prin Excelenta Riedl". Este scrisul su propriu, controlat
para controlat de mine. Iota-1:
Die Ereignisse nahmen dann ihren verhingnievollen
Lauf. Es mge dar objektiven Geschichtsforschung der Zukunft
festzustellen anheimgestellt bleiben,insieferne den Craton
Tisza die Schuld an der Entfachung desyeltkrlegee und an
der Provosierung der Katastrophe Ruminiens, die gleichzeitig
auch eine Katastrophe Siebenbrgena war trifft.
j--t.-cir 0,7 I 7 9.
10-f .

Ra+-.-

-et e4.

cy, 5.-Vt /21-0-e

Excelenta Riedl era ef de sectie in ministerul de comed din

Viena. Facuse parte i el din laboratoriul archiducelui Francisc
Ferdinand o era bine cunoscut i la Bucure,sti ca unul care, in anul
1912, luase parte, in capitala Romaniei, la tratativele comerdale ce,
se urmau atunci intre monarchia austro-ungara i statul roman.
Acest document, necunoscut pana azi de marele public, cu afir-
matiunile sale grave, prezintA pe Vaida in cea mai trista i odioasa
lumina: aceea de spion in serviciul Austriei, de duman al dinastiei
Romaniei i al politicei statului roman i pe deasupra de sluga
plecata a Puterilor centrale i a dinastiei de Habsburg, de dragul
crora declara: Indatd.dupii izbucnirea rdsboiului, Romail din
Ardeal au incercal total pentru a provoca in Romania an carent
javornbil Paterilor centrale".

www.dacoromanica.ro
 325

ACORDUL TACIT DINTRE VAIDA $11 MANIU

Dar acesti Romani din Ardeal" erau reprezentati numai de

Vaida, ca acordul tacit al d-lui luliu Maniu i fait de !lid
o autorizatie din partea poporului. Acesti doi oameni, atat
de nefasti pentru cimentarea sufleteasca a neamului nostru,
-au fost parica anume croiti de natura, ca sa se inteleaga de minune
intre ei pe spinarea vechiului regat i in dauna unificarii sufletesti
tuturor Romanilor. Ei lucrau si lucreaza si azi de perfect acord:
.unul activand impulsiv i altul tacand cu infernala premeditare.
Jata o proba dinteatatea altele:
Pe cand Alex. Vaida alerga desperat ca sa obtina, prin aju-
-torul guvernelor austriac si german, eonsimtimantul contelui Tisza
de a arunca cabe-va firimituri Romanilor din Ardeal, crezand
cA prin acest fapt Romania va scoate sabia ei din teaca, spre
lupta alaturi de Puterile centrale si pentru ideia Austriei Mari,
atat de scumpa inimei lui instrainate, intimul sau amic, iezuitul d.
Min Maniu, ne asigura dacA e s dam crezamant declaratiilor
sale din sedinta dela 8 Martie 1921 a Camerei Romaniei Mari, cu
prilejul validrii alegerii tradtorului C. Stere ea ar fi fost
mistuit de urmatoarele ganduri:
...5i ne ingrozeam mewl cum soldatii romemi din Ardeal sutil
sfi meargt1 aliituri de soldatii unguri. Si ne ingrozeam la ideia
.cei, in situatiunea aceasta, Romlinia poate sli in parte in rdsboiu
alfituri de Austro-Ungaria, landed, d-b,, dupli cum prevedeam
.noi lucrurile, ni-se ',drew c nu se putea evita catastro/a".
Groaza d-lui Maniu este o simpla poveste, interesata si menita
sa ametiasca lumea politica din vechiul regat. Documentele iesite la
iveala dupa rasboiu au tradat insa intreg iezuitismul d-sale.
Nu exista nici cea mai mica indoiald ca Alex. Vaida a scris, Cu
stirea si aprobarea lui Maniu, faimosul sau memoriu, spre a se
justifica pe sine si conducerea partidului national, in fata guver-
nelor din Viena i Berlin, pentru insuccesul tratativelor de impa-
care romano-maghiara, insucces, pe care il atribue numai contelui
Tisza, din incapatinarea caruia s'ar fi produs interventia Roma-
niel in rasboiu impotriva Austro-Ungariei.
Dar acest memoriu mai urmarea i un alt scop prea putin ono-
rabil: acela de a reproduce pe larg opiniile lui Alex. Marghiloman,
pe care le-a exprimat in toamna anului 1914 celor 5 delegati ar-

www.dacoromanica.ro
326

deleni, veniti la Bucare#i Cu ocazia inmormantarii regelui Carol

precwn 5i de a descrie pe larg actiunea dela Viena a d-lui C. &ere-
din primavara anului 1916, cu tendinta manifest de a recomanda
pe ace5ti cunoscuti antagoni5ti ai politicei instinctului national
atentiunii guvernelor dela Viena i Berlin, pentru a avea toat in-
crederea in ei in vederea crimei ce se punea la cale impotriva Ro-
mniei 5i a dinastiei sale.
Exact in timpul cand armata romana, refacuta, semana dealurile
dela Maw41i i 011ar, ca i Campia dela Mliri4e#i, cu mortii sai_
Vaida redacta memorii confidentiale catre dumani, pen-
tru a inlesni proiectele lor criminate impotriva Romaniei, iar d.
falla Mania lupta pe diversele fronturi austro-ungare impotriva
aliatilor Romaniei i afirma unii chiar irnpotriva ei.
Cand toate aceste grave fapte se vor cunoa5te de toata suflarea
romaneasca, nimeni nu se va mai mira Ca in ziva de 11 Aprilie
1930, sub guvernul de pomina al d-lor Mania i Vaida, care, spre
btjocura Romaniei Mari, a putut fi adus la putere in Noernbrie
1928, invalizii de rasboiu ai armatei romane, simbolul eroismului
sacrificiului national pentru intregirea neamului, in cap ea va-
uva generalului David Praporgesca, inort ca un erou pe front, air
putut fi maltratati, udati cu tulumbele pompierilor 5i batuti din
cirdinul 'criminal al lui Vaida, ministru de interne, care a avut
chiar cinismul sa comande: foc! Se 5tie ca numai gratie tactului
generalului Nicoleana, prefectul politiei capitalei, care izbucnise in.
plans la auzul ordinului fostulai spion austriac, s'a putut evita eel'
mai monstruos macel.
Infruntand Cu surds i tigara parfumata manifestatia lini5tita a
invalizilor de rasboiu, cari nu cereau mila statului, ci reintegrarea
in drepturile tor legitime, cum s'a fcut din bel5ug pentru pensio-
narii unguri, du5mani ai ideii de stat roman, Vaida a profanat
mai glbrioasa pagina din istaria Romardei, iar moartea invalidului
Nicolae Christache, ictima a represiunii criminate ordonate de cel
mai einie dintre sfetnicii de totdeauna ai Coroanei, va constitui un
veCinit abiz intre Suflettil instrainat al ardeleanului din caput mi-
nistetului de interne 'si sufletul nobil 5i romanesc al vechiului
regat. Cum era sa inteleaga Vaida glasul eroilor schiloditi cart
l'au -eliberat impotriva vointei sale!?
Dar pentru a illistra cultul pentru straini al omului.care, gratie-
zictoarei ca la Dumnezeu 5i in Tara romaneasca totul

www.dacoromanica.ro
 327

putut ajunge prim-ministru i ministru de interne in Romania

_Mare, contra careia a uneltit din rdsputeri ca s nu se infaptuiasca,
imi voiu indeplini aceasta sarcind pand la sfarsit, cu tot desgustul
ce-mi desteapt aceasta orgolioas personalitate, aceasta ciuperca
veninoasa a austro-filismului habsburgic, care otrveste politica
statului roman intregit.
In interesul istoriei tin s adaug c ambele memorii publicate de
mine, unul mai gray decdt altul, si al lui C. Stere i al lui Ale..
Vaida au fost si in posesiunea inteleptului barbat de stat Ion I.
C. Bratianu. Suflet-mare i generos, patriot luminat i ctimpdtat,
cat a trait, le-a tinut zavorite sub cheie, cu durerea .in suflet ca
niste Romani au putut fi capabili de asemenea acte de felonie in
cele mai tragice momente ale neamului.
Mai adaug inca ca ele n'ar fi vazut hunina zilei nici acum, daca
guvernul Maniu-Vaida, punand mana pe guvernul tarii, ar fi fost
aparatorul intaririi Romaniei prin ttnificarea nouilor provincii cu
-vechittl regat. Politica aceasta putea fi marea lui glorie, fiin.d-ca
aceasta era imperativa lui datorie, pe care a nesocotit-o in modul
cel mai scandalos.
Deci e cazul de a spune: Tu l'as voulu, Georges Dandin!

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIV.

C. STERE SCOATE ZIARUL LUMINA" DUP

INDEMNUL HO TARiTOR AL LUI ALEX. VAIDA_
PLANURILE I PROPAGANDA CELOR DO!
CONSPIRATORI
Pentru asigurarea i ducerea la bun sfarsit a infernalei campanii_
din anul 1917 impotriva Romaniei sangerande si a dinastiei sale,
campan. ie criminald pusa la cale si condusa cu o demonica in-
darjire de catre Alex. Vaida 0 C. &ere, se simtea absolut nevoie
de un organ de publicitate, de infiintarea unui ziar, in scop de
propaganda si cu menirea de a fi trimis, prin ori-ce mijloace,
in transeele armatei romane, care trebuia indemnat s dezerteze
dela datorie, spre a se ajunge astfel mai de graba la capitularea
Romaniei si apoi la incheerea pcii cu Puterile centrale.
Hotatirea de a scoate o gazet zilnica, la BucareA in acest
scop mizerabil si odios, a fost luat de Vaida i Siere, in luna
Aprilie 1917, cu prilejul intalnirei lor dela Viena. Persoane demne
de incredere imi afirm cum-Ca la intlnirea acestor doi tractiltori
ar fi luat parte si d. lalla Mania, care ar fi fost vzut atunci de
mai.multi Romani in societatea /or in Caleneaaa Arcadelor" din
Viena. N'am insa nici o dovada, pe care sa ma pot intemeia in
aceast privinta. Ramane ins in sarcina istoriei viitoare, ca s
lamureasca pe deplin i cu probe rolul jucat de d. Mania in abo-
minabila conjuratie vaidisto-sterist. Strnsa i nedespartita pre-
tenie dintre cei doi Herostrati ardeleni indica ins si pe d. Mania
ca fachnd parte din sceleratul complot.
Fapt cert este ca in scoaterea Laminei", Alex. Vaida a avut
cuvantul &au hotAritor, dupa propria mrturisire a complicelui
sail C. &ere, care este edificatoare i asupra atitudinei dubioase a
d-lui Mania. lata dovada:

www.dacoromanica.ro
 329

DOVADA COMPLICITATU LU1 ALEX. VALIDA

in revista Hiena" a d-lui Runfil 5eicaru, actual deputat (No. 1,

anul III din 15 Octombrie 1922), gasesc urmtoarea pretioasa
declaratiune facuta directorului =sha reviste dectre C. Stere
la adresa d-lor Vaida 1 Maniu:
De-allf el eu personal sunt "indreptatit sit nu prea am incredere
In truntaii partidului national. In Martie trecut 1), cand eram
,atacat i judecat cu atdia violenta, doi oameni trebuiau s vor-
heasca: Vaida i Maniu. Ei i1au prea bine ca oiu lacea.
Datoria lor era sa orbeasca. 1/tilinte de a scoate Lumina'', am

Cuvintele lui Vaida au fost bota-atoare: Domnule

Stere, trebue sA avem dou otele in foc. Nu stiu cum va
esi neamul romanesc din Valtoarea cumplit, In care 1-se
hot5reste destin. ul
De-alifel Vaida si Maniu, cari credeau cA singura noastr
sapare In timpurile acelea era intrarea noastr In confede-
Tafia austro-ungark au mers panA acolo c au cerut, pentru
mine si Mil stirea mea, audient la ImpAratul. Noroc
flU m'am dus. Altfel puteam fi foarte bine impuscat fAri
ca nici Vaida, nici Maniu s'a' se g5seasc5 obligati de a
vorbi, clarifiand o realitate."
Nici-odat Vaida i Maula n'au dat un raspuns la extrem de
,gravele declaratiuni de mai sus ale lui C. &ere. rcerea este
sernnificativa si confirma zicAtoarea: cine lace, recunoa,ste. Ade-
vdrul spuselor trdatorului a rArnas piin6 azi nersturnat din partes
,celor doi Herostrati, direct si precis vizati.
APARIT1A I PROGRAMUL LUMINEI"

Primal nurnar al odiosului ziar Lamina" a aparut, la Bucure#i,

in ziva de 1 Septembrie 1917, cu un Cuvant catre cilitori",
ede C. Stere i care se termin cu urmatoarele cuvinte concludente:
Un singar lucra cer dela cititorii ziarului nostru, menit sa
vada lamina In aceste zile de durere i rusine: Sd-1 citeasca
1) Rdica in Martle 1921, cand tradatorul C. Stere, flind ales deputat
la Sofoca (Basarabia), a fost terIbil atazat in Camera cu ocazla
dectitre Take lonesca, p'attinci ministril de externe, N. larga, etc.
(Nota autora/id).

www.dacoromanica.ro
330

tot a$a desbiiicai de patind mTzrunte i prejudecdti, cum va fi'

scrjs. Sa cdnareascif fie-care cuvnt fac4 ei singuri exa-
mena de corWiing, dar sA nu 'M'Abuse, InspAimntati de
lumina crud a adevrului, rAsunetul ce acest cuvnt l'ar
gSsi In inima lor".
PROPAGANDA SCELERATA A LUMINEI"

Despre activitatea omului Luminei" gasese amanunte foarte

interesante in desbaterile Camerei deputatilor din luna Martie
1921, cand Siete, fiind ales deputat de Soroca, s'a discutat vali-
dares alegerii sale. Jata cate-va extrase din discursurile rostite
Cu aceast ocazie.
Generalul G. Cantacuzino-Graniterul spunea, in .wdinta
4 Martie 1921, urmatoarele:
.Eram, d-b,, in transe, unde slingeram cu totil, edad de-odata, por,-
tru prima-oara, primesc in transeele mete ziarul Lumina", ande slova cu-
slova, traza ca traza, d. Stere, romdn, se pusese de partea dusmanilor
in .contra noastra, a Romdnilor, a compatriotilor lui. Ei bine, d-lor,
aceasta nu se poate cherna alttel decdt triidare de neam.
Aceasta proza in transee ne venea prin tunuri, care se cheama Minen-
werfer". Se' scoteau cartusele din aceste tunuri si in local (or se punead-
leancuri de juma/e, care, prin puterea exploziei, erau asviirlite in .,san4-
(urile noastre. Iii chipul acesta am primit in (roncee Gazeta
Ltunina" i un apel al unid mitropolit 1).
Eram intr'o zi mai grea dedil toate celelalte, criad sanfurile eral;
pline de cadavre la dreapta si la stdnga. Tocmal atunci am primit prima
incarcatura ca ziarul Lumina". N'am putut, d-Ion, sa-mi inehipuesc. ea
poate sa existe un om, care' sa faca' astiel de tapte".
In aceeasi sedinta a Camerei, d. Al. D. Berlescu, vorbind irr
contra validarii, reproducea din Lamina" urtnloarele randuri
semnate de C. Stere:
Ronu2nia n'a fost atacad de nimea. Ea a pornit rasboia pentm
un singar scop: Cucerirea Ardealului.
Dar in situatia descrisit de el insui, mai crede primal mi-
nistra cd acest scop mai ponte fi realiza? 'Urna, pentru-ce-
mai luptia Roma' ia?
1) E vorba de apelul nenorocitului mitropolit-primat Canon Ararnesciz
Donici, scris sub presiunea Austro-Germanilor, cari ocupaserA Bet.cureii.
(Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 331.

Pace, prin armare pace, cu orl-ce pref, ca Pu/ente centrale

inivingatoarei"
D. Gr. N. Filipescu, in aceeasi sedinta a Camerei, spunea,
ca C. Stere a dat ziarului ungurescc Az Est din
nitre altele,
Budapesta un interview, publicat in numrul. dela 15 Iunie 1917,
si in care declara urmatoarele:
;,Amlincloua rzeamurile Maghiarii sunt indru-
mate anal lng allai. Maghiarii, printr'o politica prevenitoare,
!rebut, sit Inca posibil ca chestiunea balcanica sa se reguleze de-
linittiv sub egida Pulerilor centrale, iar Romnia s ajunga sub
casa de Habsburg si s" aleag de rege al ski pe impAratul
si regele Carol VII".
Acest interview a fost dat in momentul cand America intra in
rsboin si and imparatul Carol primea faimoasa scrisoare din
partea contelui Czernin, in care acesta ii faces cunoscut ca mo-
narchia nu va putea sa. duca rasboiul mai mult de 6 luni.
In admisibila sa filipica in contra validarii lui C. Stere, d. prof.
N. lorga reproducea, tot la Camera, urmatoarele definitiuni cu
tirivire la rasboiul nostru sfant facute de tradatorul Stere:
Aleut& impotriva neatruilui" (Lumina" din 1 Octombrie 1917),
iar la 2 Octombrie tradatorul declara: Ea rut viid In Germant'a un
rdsmas, care ar cauta s ne strivehsca. Nu Germania nc-a atacat,
ci noi V-ant impus rasboiul". La 29 Decembrie 1917; &ere seria:
La urma urmelor, Gernzania va bind, pentru ca a avid, ca $i
omit. drept al antichitat2i, drepiate singar impotriva tuturor".
D-lor zice d. Iorga in strellucitul shu discurs da, el ste
foarte 'rums sa ai dreptate singar impoir2va tuturor, dar este
ce va impotriva citruia nu poet' sit ai dreptate. Acel ceva este (ara
ta, este neamul titu, este lupta suferin(ele amadutora". (aplause
prelangile, strigate de bravo).
La IO Septembrie 1918, Siere pleda in Lumina" alipirea Ro,-
maniei la Austro-Ungaria:
A lost m.ai putin brdependenta Ungaria prin venirea sub
aceeafi monarchic. ru Austrk, dead Romnia in toaili splendida
Pi' izolaPune?"
Odioasa gazeta, care aparuse cu scopul lamurit de a inlatura
nu numai regimul, care Meuse ra'sboiul, nu numai toate persona-
Iltatile amestecate in rasboiu, nu numai intreaga clasa 'cdridu-
catoare, urmatea sa inlature si pe regele Ferdinand, martirul

www.dacoromanica.ro
332

rasboiului nostru, pe care plnuia sa-1 inlocuiasca Cu imparatut

rege al Austro-Ungariei Carol VI1, intentiune, pe care a re-
cunoscut-o si d. Julia Maniu, la intrebarea expres a d-Iui lorga
raspunzand: Da! Totusi i acest mare patriot" a votat pentru
validarea alegerii trdatorului &ere.
La 26 Decembrie 1917 ,Lamina" scria:
Dina zit:a cad a areal sc.rlle tronului ,si cad, dupii decla-
rafiile lui Delcass, a hottirit sa pardseasdi drunud politic, pe
care l'a urinal $i pe care 'i-l'a ardtat predecesorul su, soarta
regelui Ferdinand s'a legal stras de cea a d-lui Bratianu, a
d-lui Take Ionescu $i a u/arar Antantig`ilor. rasboinici. Nu e-
greu de prevtlzut azi, care va 11 aceastil soarM".
In acelasi numr Lumina" vorbea de Roma'a fr rege $r
feirei guvern", adica nu o detronare de facut, ci o detronare,
care)n ceea-ce prive$te dreptul, este iar In nu-
marul din 11 Ianuarie 1918 tradatorul ameninta cu urmatoarele
cuvinte pe autorii rasboiului:
Va veni ziva de judecatd pentru marii nostri patrioti si barbati de
statl".
CAL cinism, Doatnne, i CAM inconstienta!
Din fericire, rasunetul, pe care comptau trdatorii ca il vor
obtine, prin criminala lor propaganda, in opinia publica din tara
ocupat, ca si in transeele din Moldova, unde brava armatl
romana rezista cu pretul mortii diviziilor de fer ale lui Mackensen,
a fost cu totul contrara asteptarilor lor criminale.
REZISTENTA ROMANIEI

In ce priveste puterea de rezistent a Romaniei, la sfrsitut

anului 1917, cand Stere i Vaida sperau ea o sa fie sdrobita," ea
era Inca' destul de considerabila, precum ne-o marturiseste insusi
contele Czernin, protectoral lor, care in cartea sa Im Weltkriege"-
serie, la pag. 355, urmatoarele. :
Trebue sel spun di parerea dispzinditli in matte cercan, dap&
care Romnia ar fi ajuns la limita puterilor ei $i cii ar fi lost
nevbitil sil accepte toate conditiile, era fundamental fal$ti. Ro-
mali se all= in pozigi foarte pu/entice, moralul armalei lor era
excelent $i la ultimele crancene atacuri dela Mrasesti, trupele
lui Mackensen s'au ales ca ca pelele insangerate.

www.dacoromanica.ro
 333

In rndurile armatei ronulne se auziau foarte multe si com-

petente &sail, care erau absolut de parka acelora, cari oiau
sd continue lupta pad la extrem.
O alta dovada despre aceasta ne-o oler i generalul austriac
Max Rouge, ultimul sef al serviciului de spionagiu din ministerul
de rasboiu austro-ungar, care, in cartea sa Kriegs and Inarustrie
Spionage", scrie urmtoarele la pag. 355:
In primdvara anului 1918, armata romnd reorganizald era
un dusman mai prime/dios ca la 'incepulul rasboiului i, cu toatli
pacea Incheialti, a cdrei ratificare Romdnii o tardgeinau, noi nu
eram siguri de ei".
lata pentru-ce nu s'a putut realiza dorinta si planul infam al
conjuratilor Vaida i &ere. Sufletul romanesc, concentrat in Mol-
dova, era inca viu i destul de puternic, ca sa le strice toate
socotelile, care erau urmtoarele: Cucerirea Moldovei i apoi
ocuparea inevitabil a Basarabiei cu Odessa, teluri ispititoare,
chip care trebuia sa urmeze capitularea Romaniei i odat cu ea
alungarea dinastiei.
Diviziile de fer" germane 'si-au gasit insa la Mdr4e,sti mor-
mntul de veci, iar guvernul roman si armata lui din Moldova
asteptau cu incredere desfasurarea marelor evenimente ale contra.-
ofensivei aliatilor de pe frontul de vest din vara anului 1918, car
s'a terrninat in toamna aceluiasi an cu infrangerea definitiv a Pu-
tenle centrale, cand marele patriot" Alex. Vaida, vazandu-si
inmormantate toa-te visurile pentru renasterea Austriei Mari, 'si-a
revizuit repede, cum voiu arata, toate convingerile si, ca i cand
niel usturoiu n'a mancat, nici gura nu-i mirosea, a inceput de-odata
sa joace rolul lui Alihai VIteazul!

NENOROCUL LUI ALEX. VAIDA

Trebue sa recunosc mns ca Alex. Vaida a fost in tot cursul

rasboiului un om fartt noroc. Intr'adevar, dupa-ce, la 28 Iunie
1914, protectorul i mentorul sari, arhiducele Francisc Ferdinand,
a fost omorit la Serafewo de gloantele tinarului sarb
Prinzip, dupa-ce contele risza l'a tratat mereu ca pe o cantitate
neglijabila, Alex. Vaida 'si-a legat soarta de contele Czernin,
ajuns ministru de externe al AustroUngariei si pe care il cunostea
din laboratoriul" nefericitului mostenitor al tronului habsburgic.

www.dacoromanica.ro
334

Daca ar fi fost un bun roman, care sA se fi inspirat in politi,ca

rasboiului de instinctul national, care vibra in vechiul regat, ca
atata maretie putere, era natural, frumos si logic sa-si fi legat
soarta de cea a Romaniei, ale duei destine le conduce inteleptul
Ion I. C. Brdtianu. El insa s'a ferit de Brdtianu, deoarece stia ca
acesta era dupa cum il taxeaza contele Czernin, la pag. 109
a volumului sau am Werthriege",un barbat cu o orientare ab-
solut occidentald 5.i in fundid sulletului sdu era gernuznoloW.f.
C-at de destept i perspicace era contele Czernin, cu care se
aliase Vaida impotriva Romaniei, este suficient sa arat cititorului
ce spline el insusi despre sine in cartea sa de mai sus, la pag. 128:
,,In Octombrie 1914 scrie con/ele Czernin s'a intntplat
un incident foarte penibil pentru mine. Plecasem ca automobilul
din Bucuresti la Sinaia si duceam ca mine mai multe documente
politice puse intr'o geantii, cate, din greala unid servitor, fusese
legail la spatele mainei, in loc sii fie pusd inlduntru. Pe drunt
geanta a lost deslegatd t /Judd. Cu bate strdduintele mele, geanta
n'a lost gasita decal dupd cerceidri de 3 sdpIdnu2ni in ura anal
tliran, care, dupd toate aparentele, nu instrtlinase alt-ceva dead
tigdrile intr'insa. Dupd ocuparea Bucurestilor de trupele
austronungare, copiile folografiile tuturor actelor mele au lost
gdsite in load* dnlui Brtianu".
lata cu cine se aliase arivistul Al. von Va/da!

CONTELE CZERN1N I DETRONAREA REGELUI FERDINAND

Cu tot memorial tradatorului C. Stare 'catre guvernele ungar,

austriac si german si catre comandarnentele lor militae, prin care
li-se propunea i cerea alungarea dinastiei romane, memoria, care
a fost inmanat contelui Czernin de catre insusi Alex. Va/da, cum
am dovedit mai inainte cu propriul lui scris, i Cu toat campania
mizerabila dusa prin ziarul Lumina", in acest scop, cei
trdatori nu 'si-au ajuns scopul.
Rita ce spune in aceast privinta tot contele Czernin la bag. 130
a cartii sale:
Cad Era/am pacea Bucuresti, s'au Matt asupra mea mari
presiuni pentru a de/rana dinastia. Natural, sititafia nu s'ar fi
schimbat infra nimic, pentru-,cd Antanta ar fi reintronat-o, dapd

www.dacoromanica.ro
 335

victorie. Dar eu m'ant opus acestor stiiruinte nu din acest nwtiv,

pe care nu1 puteam prevede (?),, ci ca totul din alte cauze, cleW
eran perfect convins c regirra Maria nimilnea tot dwrana noastrd."
Iata o chestie, In care contele Czernin se arata mai romanofil"
decal vajnicul roman" Alex. Vaida!
ASEMANAREA DINTRE UNELE PARERI ALE CONTELUI CZERNIN
ALEX. VAIDA

Dar pe cat de adevarat este ca' Alex. Vaida era o sluga umild
5i spion in serviciul.Austriei 5i al dinastiei Habsburgilor, cum re!.
zulta in mod neindoios din memoriul sau, tot pe atat de adevarat
este ca el era In ocela5i timp 5i un du5man inver5unat al tontelui
Tisza, care, fiind-ca ii cuno5tea austrofilismul sau bolnavicios, nu-i
da nici o atentie i il trata in consecint. O aversiune 1mpotriva
lui Tisza, bine inteles mai moderata 5i mai mascata, nutrea 5i
contele Czernin, caruia ii fusese inspirata, ca i lui Vaida, de
daboraiorial" archiducelui Francisc Ferdinand, si cartti devotati
laboranti fusesera amandoi pana la napraznica lui moarte.
Acestei trasaturi caracteristioe amanduror acestor du5mani ai
komaniei din timpul rasboiului, ii d expresiune ,intr'o forma
admirabil oontele Czernin, care, la pag. 127 a interesantei sale
lucrari, scrie:
Este o pedeapsti grozav de dreaptit, cd aceastil biaM Ungarie,
care a contribuit aa de mult la Infrfingerea definitivA a
Austro-Ungariei, a aval inai mull de suferit de pe urma ei
c tocmai.Romeinii, at& de despretuiti i persecutati de (Musa, au
lost aceia, cari au avut cel mai mare triumf in ten/orille maghiar,e".
Chestiunea cat este de dreapta aceasa pedeapsa a Ungariei pe
spinarea scumpei i adoratei sale Austrii de odinioara, ranfane
s'o lannireasca mai pe larg Alex. V aida dupa o intelegere prealabild
Cu prietenul sau Czernin.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XV.

ACTIUNEA POLITICA A LUI ALEX. VAIDA

IULIU MANIU DIN TIMPUL RASBOIULUI IN
LUMINA FOSTULUI MINISTRU DF INTERNE
MAGHIAR I. KRISTOFFY

Sa cercetam acum ce gande0e un alt barbat politic maghiar

despre nationalismul" i romanismul" d-lor Alex. Vaida i 1.
Mania.
J. Krisioffy, fost ministru de interne al Ungariei in anii 1905 0
1906, spune in Memoriile" sale, aprute in 1927 sub titlul Ma-
gyarorsztig Kdlvdricija az dsszeonzlds utja" (Ca/varul Un-
gariei drumul prabugrii), ca archiducele Francisc Ferdinand,
patronul lui Alex. Vaida, voia sa asigure existenta monarchiRi
austro-ungare prin unirea tuturor popoarelor i natiunilor, care
trbiau in monarchie. Stiind insa ca imprejurarile nu vor permite
realizarea acestui proiect, a fost nevoit sa adopte ideia regimului
federalist, dar numai pnii la limita dictat de circumstantele
litice 1).
in ce privege pe Romni, Krisioffy sustine ca izvorul tuturor
relelor era suspendarea aplicrii legii pentru indrepttirea natio-
nalittilor nemaghiare. Conducatorii nationalitkilor urmreau re-
medierea acestei situatii, nu prin mijloace violente, ci pe cale con-
stitutionala 0 de aceea cereau introducerea votului universal. La
desmembrarea Ungariei tui s'au gelndit nici-odaid serios, afard de
cazul prdbu,sirii monarcidel. Aceasid evenivalilate n'a formal insd
nici odaiii in mod serios obiecial preocupeullor lor. DimpotrivA,

1) Vezi Magyarorszg Kcilvdriaja az O'sszeomls utja" (Calvarul

garlei. Drumul prilbuslrel ), de Kriste5Ify lozsef, Buda pesta, 1927, pag. 711.

www.dacoromanica.ro
 337

ei au fost totdeauna de pArere cA pozitia monarchiei trebuie

IntArit 1).
Chiar cnd a esit in vileag archiducele Francisc Ferdinand
cu laboratoriul" sdu, fruntasii Romdnilor i ai celorlalte natio-
nalitti nu doreau alt-ceva decat aplicarea legii nationalitdtilor si
realizarea votului universal. Ei 'si-au mentinut aceste pretentiuni
dupd izbucnirea rdzbolului european si nu 'si-au lrgit pro-
gramul nici atunci, cdnd contele Czernin le-a cerut faimoasa de-
claratie de fidelitate (din primdvara anului 1917), intru cdt nu
cereau in schimbul ei decdt acelasi lucru 2).
In momentul cdnd se prevedea prabusirea monarchiei austro-
ungare, Romdnii, ca i Slovacii, dimpreun Cu celelalte nationalitati,
asteptau, f tre-o emotie deosebU, desfsurarea evenimentelor.
$efii nationalittilor, aflati la Viena, erau ceva mai activi, dar nici
atunci nu lucrau pentru distrugerea monarchiei; ei se str-
duiau s-si asigure cat mai multe concesiuni, dacA rfisboiul
s'ar pierde.
Cu alte cuvinte, nationalitatile din Ungaria s'ar fi putut edstiga
atunci foarte usor pentru un acord echitabil. Pretentiunile lor
erau tot cele vechi. Insusi Julia Mania a declarat Cu prilejul unei
consftuiri tinut la Alba-Julia: Da0 regele Carol IV ar
realiza votul universal, egal i secret si dacA ar aplica cu
sinceritate legea nationalitatilor, totul s'ar putea arangea"9.
Krisioffy scrie mai departe:
Polilicianii maghiari ,i fr4naniau capul a/and ca uniunea
persona1t i nu dedeau aietdie chesiiutdi nationalildeilor din Un-
gana, care era inir'adeviir holliriloare. Timpul acesia era cel nuti
propice pentru solufionarea ei. Atirm ci poi sci dovedesc cd con-
ductilorii nationalillifilor a#eptau alunci si t fie chetnali. Dar ni-
meni stelea ca ei de vorbli nici la Budapesta, Idea la Viena,
cu ioate cii d-nii Vaida a Milan Hodzsa se aflau toctnai in acesi
scop in permanen0 la Viena. Ce-ar fi fost dacei cei doi politiciani
al na(ionaliid(ior ar fi lost primiti la guvertud popular ce se pro-
pusese? Toad.* problema alifrna p'atunci de aceasia" 4).

Idein, pag. 773.

Idem, pag. 774.
Idem, pag. 782.
Idem, pag. 782.
I. Ruso Abrudeanu lt

www.dacoromanica.ro
338

In ce priveste autonomia Ardealului, fostul ministru de interne

al Ungariei Kristfly ne da in voluminoasa sa lucrare urmatoarele
amanunte interesante cuprinse intr'o scrisoare a sa catre Geza
Daruvdry, seful cabinetului imperial, datata din Octombrie 1916:
Fusesem informat din batid sursd berlineza cd este vorba de
aatonomia Ardealului. Aceasta era cea mai recentd concesie in fa-
oarea Romdniei (pentru a fi atrasa in rlisboiu aliituri de Puterile
centrale. Nota autorului). Eu eram de pdrere cd aceasM idee
trebuie imbrdeixtd, Intdiu pentru-ed nu atingea situafia teritoriald
a monarchiei; al douilea, pentru-cd s'ar fi antanat inca mult timp
separatia Ardealului, $i al treilea, pentru-cd acest proiect ar fi
fost in ori-ce caz potrivit ca s paralizeze mi$carea fui N. Filipescu,
in care caz nimic n'ar mai fi impiedecat dinastia Hohenzollernilor
tfin Romnia ca sil se ralieze ca noi.
Repet cii tut md indoiam nici un moment de realizarea acestui
prolect pea ni urmtitoarele motive: Acfiunea lui Filipescu era
absolut cu vechia miscare iredentisM a Ardelenilor. Se
poate spune cd intreaga ac(iune a lui Filipescu se alimenta de
acolo i cd de tape mi$carea silla din Ron:tilda era organizata
'conclusa de preotul Lucaciu $i Octavian Goga dimpreund ca to-
varli$ii lor din Ardeal"1).
La aceasta scrisoare, Kristtiffy adauga urniatorul comentar:
Acelas dr. Alex. Vaida, care a devenit ulterior prim-
ministru al Romniei, a cAlAtorit atunci sAptAmani Intregi
Intre Berlin si Bucuresti, In interesul autonomiei Ardea-
lului. Planul a esuat din cauza impotrivirei IndArIttnice a
une statiuni intermediare a Budapestei"s).
Spre sfarsitul crtii sale, vorbind de ideia unui guvern popular
salvator, in anal 1918, Kristffy se exprima astfel:
Dacd politica maghiarit nu ar fi &alai chestia nationalittleilor
cu lozinci, ci cu mi/bocele vie(ii reale, sus (in cd nenoroclrea cata-
strofala a Ungariei s'ar fi pulut evita. Canoas/eta prea bine men-
talitatea conclacatorilor -nationalitd(ilor.- Cea mal ntare satisfac(ie
cea mai lnaltd distinc(ie ar fi fost pentru ei sa primeascd

I) Idem, pag. 785.

2) Mera, pag. 786.

www.dacoromanica.ro
 339

dela Habsburgi" vre-un porto/olla ministerial si dacei dr. Alex.

Vaida si clr. Milan Hodza ar fi of:limit aceasta, din vreme, in
Ungaria, 0 daca, pe baza aceasta, cona(ionalii lar ar fi glisit an
plasament in guvernarea statului,.nickodatil nu ar fi schimbat stra-
lacila lor situa(ie din imperial lzabsburgic ca portofoliile si pos-
turile nesigure ce li-se oferetut la Bucuregi 0 la Praga.
Cred si astzi in mod neclintit si mArturisesc a in cazul acesta,
niciodata nu s'ar fi citit In Parlamentul maghiar declaratiile de separatiune
si s'ar fi produs acea situatie, aproape de necrezut, ca dr. Alex. Vaida
i dr. Milan Hodza, plasati in guvernul maghiar, s5 apere la tratativele
de pace, limpreunA Cu noi, integritatea teritorial a Ungariei" i).
Ce bine isi cunostea oamenii Kristof f y si nu degeaba sustine
el ca ii cantarise!

1) Idem. pag. 839 si 840.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVI.

LOGICA FAPTELOR
Din cele aratate in capitolele precedente, cu tot luxul de ama-
cu o documentare, care data fiind originen izvoarelor,
cred di nu poate fi pusa nid o dipa la indoial, reese ca in anul
1917, adica tocmai in anul, care insemna punctul culminant al cal-
varului neamului romanesc in sfortrile lui supra-ornenesti pentru
infaptuirea unitatei sale nationale, tocmai in acest timp au cul-
minat i sfortarile fatale ale fruntasultd ardelean Alex. Vaida,
care pare ca isi facuse unica ratiune a existentei sale din impie-
decarea prin ori si ce mijloace, fie chiar prin manopere nedemne si
criminale, a visului secular al neamului acesta.
Ba mai mult decal atat, pecand toate partidele politice din
Boemia, pant!' chiar i socialitil, afara de clericalii papistasi,
$i-au dat frateste mana pentru a lupta impotriva dominatiunii
habsburgice si pentru renasterea statului oeh, Alex. Vaida i a-
colitii sai se improvizau in unelte de sustinere a Habsburgilor
si a integritatii monarchiei austro-ungare, cautand sa faca din
intreg neamul romanesc un zid de aparare in jurul lor. Si ceea-ice
este si mai monstruos, este c acestia, in urmarirea politicei lor
scelerate, nu s'au dat in laturi de a se alia dincoace de munti cu
toate elementele catilinare, ca C. Slere, colonelul Verzea, etc. si
a intinde astfel complotul urzit in speluncile Vienri i pe pmantul
vechiului regat, cu scopul bine definit de a da adiunii lor aparenta
unui consens national.
Trec peste imunda pastorala a tradatorului mitropolit Mangra
de trista memorie; trec si peste declaratia mitropolitilor, episco-
pilor si a intelectualilor romani din prima decadd a lunei Fe-
bruarie 1917, declaratie, care a fost data cu invoirea prealabila a

www.dacoromanica.ro
 341

conducerii partidului national, $i ma opresc la cele trei act,e emi-

namente politice, petrecute in decursul acestui an, ca o actiune
combinata.
Primul a fost memoriul lui C. Stere catre guvernele gentian si
austro-ungar, precum i catre comandamentele lor militare, me-
moriu prin care, ca punct principal, se cerea alungarea dinastiei
noastre i trecerea regatului romanesc sub sceptrul Habsburgilor.
Ca urmare a acestuia, vine memoriul lui Alex. Vaida, tot catre
guvernele $i comandamentele austro-germane si cuprinzand apnoape
aceleag concluziuni, memoriu, care avea de scop s, recomande pe
Alex. Marghiloman $i C. Stere ca pe adevaratii exponenti ai senti-
mentului romanesc din vechiul regat i singurit in stare a realiza
politica preconizat in memoriul lui C. Stere, la care colaborase
si se inhamase cu trup i suflet i ardeleanul Alex. Vaida
Pentru ducerea la indeplinire i sustinerea atmosferei necesare
realizarii acestui plan, la 1 Septembrie 1917 apare, la Bucyre4i,
sub auspiciile comandaturelor germana $i austriaca, ziarul Lu-
mina" sub directia lui C. Stere, aparitie, care, dupa propria decla-
ratie a aoestuia, facuta in 1922, a fost precipitat in urma interven-
tiei hotaritoare a lui Vaida.
Din inlantuirea acestor trei fapte rezulta fara umbra de indoiala
CA Romania sangeranda era subminata, in clipele cele mai tragice
ale existentei ei, de un vast $i criminal complot, ai cartti ma-
nuitori principali erau Alex. Vaida la Viena i C. Stere la Buca-
re$ti, ambit lucrand in cel mai perfect acord inca din preziva izbuc-
nirii rasboiului mondial. Floeasta indelunga i grava complicitate
explica dealtminteri faptul de ce dela 1919 si pana azi, ori de ate-
ori C. Stere a fost tras la raspundere $i 'i-s'a aruncat in fata tot
oprobriul actiunii sale scelerate, Vaida a pastrat mutismul cel mai
desvr$it, pazindu-se cu o deosebita grija de a articula un cuvant
macar sau o simpla apreciere in tot procesul ce s'a desfasurat $i se
desfa$oara inca intre C. Stere i opinia public romaneasca. De
altfel i Stere a pastrat in ce priveste pe Vaida o atitudine identica.
Tainele crimelor din trecut le-a pus ambilor lacatul pe buze, men-
Jinandu-se i unul $i altul in solidaritatea tacerii.
Singura deosebiie este Oa pe cand Vaida, avand acela$i trecut
ba duptt mine $i mai impovarat decat complicele sau dela Baca-
fe,sti a ajuns Inca din anul 1919 prim sfetnic al Tronului, C.

www.dacoromanica.ro
342

Stere, ceva mai ghinionistr desi mai cu suprafata, a batut si bate si

azi fard succes la poarta rehabilitarii.
Cu toate acestea, nedreptatea trebue semnalata, caci in eompa-
ratie cu C. Stere, Alex. Vaida este de cloud-0H tradator. Stere a
avut cel putin si discernamantul realitatii i inteligenta ca sa apara
in Slatul Tdrii, la Chi$inezu, in Martie 1918, ca promotor al tAnirti
Basarabiei cu patria-mama, pe cand Alex. Vaida, ceva mai redus
ea insusiri, tinea mortis la stema Habsburgilor si lupta nu numai
in contra alipirei Ardealului la Romania, dar pentru anexarea a
ynsusi regatului roman la monarchia austro-ungard. El n'a putut
fi adus la simtul realitatii decat numai dupd-ce armata romana a
trecut a doua oara si pentru totdeauna Carpatii.
Cred cd in urma faptelor expuse mai sus, toate fapte agravate
confirmate i prin monstruoasa brosurd a lui Vaida, tiparita la
Viena, in anul incoronrii, pe care cititorul o va gsi In partea III,
complicitatea i identitatea de actiune a comparsilor Vaida-Stere
este pe deplin doveditd. Aeest lucru va usura mult istoricilor viltori
explicatiunea multor situatiuni tragiee din rasboiul integritatii
noastre nationale.
Dar sa continuam cu descrierea ravagiilor, produse de politica
nenorocita a partidului national in sufletul romanesc de peste
munti, fie Ca se inchina Blaiului catolic, fie Sibialai ortodox.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVII.

INCADRAREA POLITICEI NATIONALE"

A BLAJULUI IN DOCTRINA ACAPARANTA A
CATOLICISMULUI HABSBURGIC
Ar insemna nesocotirea adevrului istoric, dacd ar nega cineva
frumosul rol, pe care l'a jucat in trecut Blajul catolic in desvoltareg
noastra cultural, ca si epoca de inAltAtoare lupte politice dusA im-
pcitriva sovinismului unguresc de partidul national-romn din Ar-
deal pana dupd procesul Memorandului". Dar tot att de adevArd
este cA rolul cultural al Blajului a incetat din nenordecire, de-odat
cu moartea canonicului Timoteiu Cipariu i cu plpairile can.onici-
lor Ion Micu Moldo van i Augustin Baum, iar perioada de glorie
a partidului national a incetat odat cu disparitia dintre vii a /3A-
trAnilor Vincentiu Babes, Ion Ratiu i George Baritiu i Cu in-
locuirea lor in conducerea partidului national prin epigonii
Alex. Vaida i Julia Maniu, cari se lsau inspirati in activitatea -tor
politic exclusiv numai de interesele dinastiei de Habsburg Si ,ale
catolicism ului acaparator i cor.
up Ator

BISERICA CATOLICA IN SERVIC1UL HABSBURGILOR

Chestiunea aceasta merita un studiu special si amanuntit, mai

ales pentru ilustrarea greuttilor de tot felul, cu care au, avut sA
lupte Romnii ortodoxi din cauza -Romanilor papistasiti de-odatA
eu ,,unirea" nefastA dela 1698 incoaci. Munca serioasd si temeinicA
a d-lui dr. Silvia Dragomir, autorul celor 2 volume despre Istorla.
desrobirei religioase a RomAnilor din Ardeal in secolul
raspunde marelui gol ce se resimtea in aceastA privintA...
In lucrarea de fa t eu ma voiu margini, in scopul -de a -facilita
cititorului sA inteleag mai temeinic politica national", a Biala-

www.dacoromanica.ro
344

lui catolic, ca sai facem 1mpreuna o scurta privire istorica asupra re-
latiunilor dintre dinastia Habsburgilor si biserica catolia, autoarea
framantarii sufletesti si a desbinarii religioase a unei bune parti
dintre fiii neamului nostru.
Pe tanga armata, dinastia Habsburgilor s'a sprijinit veacuri
dearndul pe biserica romano-catolica, care era stalpul ei cel mai
solid. Biserica catolica a fost ajutata cu toata forta politica i mili-
tara de Habsburgi, cari au contribuit cu cele mai brutale instru-
mente la recucerirea regiunilor, unde protestantismul se intin-
sese in masura foarte mare, precum si la raspandirea catolicismtdui
printre Romnii ortodoxi din Ardeal, cari, la 1698, au g cazut in
capcana.
Pe de alta parte, Roma punea la dispozitia imparatilor Austriei
fara nici o rezerv toate fortele ei spirituale, morale si po-
litice, pentru a face o monarhie unitara, centralista si fidela. In
vremurile acelea, and biserica reprezenta aproape exclusiv in-
structia superioaa, ajutorul ei avea o importanta capital& ea de-
tinand toate asezamintele spirituale si educative. Dar chiar mai
tarziu, and cultura generala laica castiga preponderenta, sou chiar
and statul inceard sa infranga puterea bisericii in chestiunile le-
gislative si educative, autoritatea morala i politica a bisericii ca-
tolice n'a suferit nici o stirbire reala.
Imensa putere a bisericii se baza pe mai multi factori i mime
pe nivelul cultural foarte inapoiat al maselor rurale i apoi pe do-
natiunile colosale facute de dinastie bisericei romano-catolice din
monarhie, ajutandu-o sa devin cea mai bogata biserica din Europa.
Vorbind in general, se poate spune ca feudalismul eclesiastic in-
trunea toata puterea materiala a feudalismului laic cu forta culturii
spirituale si cu mirajul autoritatii ereditare. Pivotul acestei puteri
il constituiau insa de fapt imensele proprietati rurale, cu care bi-
serica mentinea paturile largi ale populatiunii rurale in dependenta
ei materiala i morala.
Biserica roman unita" dela Blaj a avut si ea parte de ceva fi-
rirnituri, aruncate de imprteasa Maria Tereza i urmasii ei, daca
rear fi sa amintesc cleat cele 164.000 pogoane paduri i pamant
ale episcopiei unite" dela Oradea Mare i mai in urma domeniul
Siicel al mitropollei dela Blaj. Episcopia romano-catolica din Ora-
dea Mare avea un domeniu si mai mare: de aproximativ 300.000
pogoane.

www.dacoromanica.ro
 345

Se intelege dela sine Ca o asemenea autoritate istorica si sock-

nomica trebuia sa BMA un rol covarsitor in conducerea maselor.
Aceasta putere se mentinu aproape neschimbat pana in timpurile
moderne. Dar constiinta ca autoritatea si privilegiile ei n'aveau
rival, facu ca biserica romano-catolica s devin din ce in ce mai
automata' si mai oeremonioas, transformandu-se cu incetul inteo
puternicti organizatie politic, intr'un fel de antidot politic, intre-
buintat de Habsburgi in contra claselor sociale, care incepeau
se ridice intr'o organizatie, care nu-si mai tragea energiile din
massele populare, ci mai mult din bogatiile i privilegide acordate
de imparat.
Politica aceasta din partea bisericei catolice a condus cu vremea
la o miscare nu numai anticlericala, dar deadreptul liber-cugeta-
toare. Dogma celibatului era respectata in mod foarte incomplect
chiar de clerul insusi. Viata de familie nelegitima a preotilor ca-
tolici rurali devenise proverbiala prin rolul bucataresei preotului,
care constituia un inepuizabil subiect de anecdota in revistele umo-
ristice vieneze budapestane 1).
Daca facem abstractie de unele exceptii izolate, explicabile poate
prin oarecari interese sau predilectiuni individuale, trebue sa recu-
noastem c biserica romano-catolica, luata in intregul ei, era de-
parte de once tendinte nationaliste. Aceasta atitudine, !Ana de
consecinte, avea mai multe cauze. Inainte de toate, spiritul univer-
salist al catolicismului nu era partizanul adancirii deosebirilor din-
tre diferitele caractere nationale. lYlajoritatile compacte ale Sla-
vilor catolici din Austria nu trebuiau provocate printr'o politica
nationalist germana, in insusi interesul monarchiei habsburgice
unitare Cu biserica ca exponent moral principal.
Numai in Ungaria, unde spiritul nationalist si sovinist maghiar
era. atat de puternic, incat tinea strans in frau tendintele interna-
tionale ale bisericii catolice, gasim ca condueitori ai minoritatilor,
In lupta lor pentru revendicarile nationale, o serie de preoti ro-
mano-catolici sau greco-catolici, dintre cari unii au indurat chiar
ani de inchisoare pentru convingerile lor, ca preotii slovaci Hlinka
Jariga i preotul roman unit" dr. Vas/le Lacacia etc.

1) Vezi volumul The Dissolution of the Habsburg Monarchy" de

Oscar idszi, pag. 156. Chicago, 1929.

www.dacoromanica.ro
346

SITUATIA BISERICEI CATOLICE IN UNGARIA

In Ungaria situatia bisericii catolice era intrucdtva deosebita de

QM din Austria, in prirnul rdnd din cauza deosebirii dintre fortele
numerice ale catolicismului in cele doua tri. In Austria exista o
majoritate covarsitoare catolica de 78,8 la suta, care daca-i
includem pe greco-catolici atingea chiar un total de 90,8 la
Rita. Biserica ortodoxa (greco-orientala) nu cuprindea decat 2,3
la suta din pcpulatie, pe cand protestantii nu atingeau nici macar
aceasta cifra (ci numai 2,1 la sub). Mozaicii, cu un total de
1.300.000 suflete, tralau cu mult prea retra$i de societatea cretina,
pentru a-i putea influenta structura generala religioasa.
In Ungaria insa biserica romano-catolica constituia numai o mi-
noritate de 49,3 la silt& care nu devenea majoritate (60,3 la suta),
cleat daca se adaogau $i greco-catolicii. Elementul greco-catolic
(in majoritate Romani si Ruteni) constituia, cel putin in marea lui
majoritate, o entitate national distincta.
Pozitia monopolista a bisericii romano-catolice mai era contra-
balansat de faptul Ca o minoritate protestanta de 21,4 la suta
(14,3 la suta Calvini$ti de cea mai pura vita maghiara) avea o in-
fluent mare ant asupra vietii politice, cat $i a celei sociale $i re-
prezenta un curent de opinii mai largi si mai liberale.
In acelas timp, o minoritate considerabila de greco-ortodoxi
(12,8 la add"), in majoritate Romani, formau o lume aparte, a ca-
rei.ideologie i aspiratiuni nu aveau niel un punct de contad $i nu
arrnonizau de fel cu catolicismul oficial. Insfar$it o minoritate
israelita, de 5 la suta constituia un element activ in toate sferele
intelectuale ale societatii ungare.
Cu bate aceste diferente in situatia religioasa, cei mai m ilti
dintre clericii superiori maghiari, romano-catolici, ca i cei greco-
catolici romani, eran tot atat de aserviti dinastiei, ca $i cei din
Austria. Toate atacurile date de autoritatea centrala din Viena $i de
absolutism impotriva independentei ungare i orice, plan in fa-
voarea crearii unui stat unitar erau totdeauna sustinute de majori-
tatea clericilor superiori, cari fceau mare caz $i declamau
bate tonurile ca biserica ramane totdeauna fideld tronului. Ma-
xima: Dumnezeu, Regele i Palria continua SA fie prin ordinea
cuvintelor simbolul punctului lor de vedere.

www.dacoromanica.ro
 347

Trebue sa relev ins ea' dupa compromisul din 1867, prin care
iinpratul recunostea Ungaria ca stat distinct, carma statului ajun-
gand in Ungaria in mainile claselor de sus, biserica catolica se
invalui si ea din ce in ce mai mult in tricolorul national maghiar.
Unii prelati erau animati de patriotismul cel mai sincer, altii fa-
ceau numai unele concesiuni, fatale, valului crescand al nationalis-
mului i ovinismului maghiar. Luata in intregul ei, biserica cato-
lica din Ungaria ramasese mult mai feudala si mai imbibat de
spiritul de clasa decat cea din Austria. Fenomenul acesta se ex-
plica prin faptul ca paturile largi ale populatiei ungare eran lip-
site de drepturile politice, asa c biserka catolica ramasese
ptrunsa de acelasi spirit aristocratic si anti-democratic, de care
fusese animat biserica austriaca' inainte de a se fi constituit
Austria partidul crestin-social modern al dr-lui Lizeger.
Biserica catolica ungar era stalpul principal nu numai al di-
nastki, dar si al feudalismului maghiar. Ea nu simtea ca cea
din Austria -necesitatea de a ocroti minoritatile nationale
apasate.
ATMOSFERA IN CARE S'A DESVOLTAT BISERICA ROMANA UNITA"
DIN ARDEAL

In aceast atmosfera s'a desvoltat si a trait biserica romana

unit", care pe zi ce trecea se considera tot mai aproape de bi-
serica papistase decat de cea rasariteana, din cadrele careia a si-
fost scoasa, la 1872 si la 1882, de mitropolitul Vancea, aproape in
mod samavolnic, clan am aratat in capitolul despre unire". Astfel
s'a ajuns ca dela moartea mitropolitului Alex. Sierca 5uk4
(t 1867) dela Blaj, caruia 'i-a urmat in scaun iezuitul Vancea, ac-
tiunea episcopatului. roman unit" pe terenul national a mers me-
reu descrescnd, infeodandu-se complect catolicismului stpanitor
dela Viena i celui al primatelui maghiar dela Esziergom, din par-
tea carora primeau sfaturi, de multe-ori in flagrantil contradictie
cu interesele romanesti si cu formele firesti de viata ale poporului,
romans
La Blaj s'a uitat din ce in ce mai mult adevarul ca Romanii sunt
ortodoxi, pentru-ca sunt Romani, si suntem Romani, pentruca sun-
tem ortodoxi. A ne transforma in catolici, ar insemna sa renuntam
la istoria noastra si la structura noastra spirituala, cu alte cuvinte
sa renuntam de a fi Romani.

www.dacoromanica.ro
 348

Aici rezida tot secretul vechei i nouei ofensive catolice, pe care

Blajul d-lor Mania i Vaida au favorizat-o totdeauna, dar mai
ales decAnd acesti fruntasi" au pus mana pe guvernul Romniei
Mari, cu o inconstientd si indrzneald medieval, fcndu-ne
sa asistam la o bine nutrit ofensivA catolicd, ca nici-odatO, ceea-ce
fatal a dat nastere recentei resurectiuni a ortodoxismului, cum voiu
arta in partea III a prezentei lucran.

ROMANI/ DIN ARDEAL 1 PRIMIREA LOR IN SLUJBELE iNALTE

ALE IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR

Imparatii habsburgi, cari reusisera in cursul vremii s obtie

chiar dreptul de veto la confirmarea Papilor dela Roma, cari erau
protectorii rspAndirii catolicismului in spre Orient i cari aveau
in mOna lor si impartirea slujbelor inalte din imperiu, se fereau
ca de foc de a incredinta functiuni inai inalte Romanilor de legea
ortodoxa. Prerogativa aceast de a scrie se aproba numirea sau
inaintarea lui X sau Y" era undita, cu care impratii din Viena
pescuiau sufletele slabe ale ortodoxilor, spre a trece la catolicism.
O temeinica dovada despre aceasta este textul unei petitiuni a
curagiosului preot loan din comuna Aciliu (jud. Sibiu), datatii din
in ziva de 28 Octombrie 1758 si adresatd Tarinei Elisabela
.a Rusiei, prin care se pldngea cA din pricina unirii, mul(i orto-
doxi au suterit in cause moarlea, chinui(i In nudie chipuri, dar
legetz tut au voit srz 'si-o ase" i arat ca dintre ofiterii ortodcod
nu se inainteaza nici unul la gradul de general, numai dacd
lash- legea", cum a facut unul, anume Budai, pe care il tin ins la
Viena fug comancl, ca nu cumva sli se int. oared iaru,ci la legea
lai", facand astfel de rusine pe Papa dela Roma 1).
Cine ar fi crezut ca vestitul general Traian Doda dela Caran-
sebe$, acest barbat cunoscut ca bun romOn, care, dei ales in mail
multe rAnduri deputat in Camera din Budapesta, a renuntat, in
1887, la mandat din cauza situatiunii create poporului romn din
Ungaria, scos din cadrele constitutiei gest, pentru care a fost
condamnat la 2 ani de inchisoare a trecut la catolicism, numai

1) Vezi istoria desrobirii religioase a Rontailor din Ante& in se-

colui XVill" de dr. Silvia Dragomir, vol. II, pagina 112.

www.dacoromanica.ro
 349

spre putea fi avansat la gradul de general? Faptul este riguros

exact 5i el a fost descoperit abia la moartea lui (in 1895), cad s'a
vzut din acte ca era romano-calolic. Atat el, cat 5i. sotia lui erau
cunoscuti, pan'atunci, ca buni ortodoxi.
Numai cand Curtea imparateasc n'avea ce sh..-5i fac capul,
isclea din cand in cand decrete de ntunire i pentru Romanii or-
todoxi. Astfel in 1863, sub absolutism, cand au, fost mai multi Ro-
mani pu5i in slujbe mai 'mite, din 9 prefecti romani, cati functia-
nau in Ardeal, erau 5i 3 ortodoxi, antune: losif Pugariu (Cetatea-
de-Balt), Bran de Lemeni (Fgra5) 5i Me Macelaru (Miercurea
Sibiului), pe lang urmtorii 6 uniti": Buteanu (Dobaca, Some5u1
de azi), Ladai (Alba superioara), baronul Nopcea (Hunedoara)
A. Bohtifiel, unchiul marelui patriot" de azi Alex. Vaida (la N-
sud), losif Manu (Maramure5) 5i Sigismund Pap (Chioar).
In armed si in justitie, Romanii uniti" se bucurau de o si mai
real preferint. Generalul Leonida Pop, unit" dela Nlsitud, a
ajuns adjutant al impratului Francisc losif I, iar generalul Boeriu,
unit" din prtile Fagarasului, actual deputat national-trnist, a
fost ridicat la rangul de baron de catre nefericitul imparat Carol
VII. Actualul prefect al jud. Sibiu, doctoruI Oh. .Moga, unit" din
partile Bihorttlui, este general provenit din serviciul sanitar al ar-
matei austro-ungare.
In justitie, o multime de Romani uniti" au ajuns consilieri la
Curtea de casatie, anume: baronul Ladislau Pop, losif Pop, Ga-
vriil Mikalyi, I. Mezei, Andrei Freuxu, Alex. Onaciu i altii, pe cand
dintre ortodoxi nurnai losif Pu,scariu, A. Alduleamt, Avram Ber-
logia i in ultimul timp George Plop. Un alt unit", losif Hoszu,
a ajuns presedinte al Curtii supreme administrative din Buda-
pesta.
In biserica se manifesta de catre Habsburgi ace1a5i favoritism
izbitor fat de Romanii uniti", in dauna celor ortodoxi. Dei u-
nitii." alcatuiau numai o treime din numrul total al Romanilor, ei
aveau dela 1853 incoace un mitropolit la Blaj i 3 episcopi sufra-
gani: la Gherla, Oradea Mare i Lugo j, iar Romnii ortodoxi, dei
de doua ori mai numerosi, abia obtin, gratie prestigiului per-
sonal si staruintelor neobosite ale marelui 5aguna, un scaun de
mitropolit la Sibiu cu numai doi episcopi sufragani: la Arad $i
Caransebe.

www.dacoromanica.ro
350

lata pe scurt ce insemna sa fii greco-catolic pe vremea Habsbur-

gilor si ce insemna sd fii greco-oriental! Si cAnd md gdndesc
timp de aproape 2 ani, biserica ortodoxd, in chiar regatul Romdniei
Mari, a putut fi prtasa de acelasi tratament revolttor din parte&
guvernului d-lor Mania i Vaida, ramAn incremenit de cinismul
unitilor", dar in acelasi timp si de biblica tolerantd a episcopa-
tului ortodox!
Dar despre aceasta importantii chestiune mA voiu ocupa mai pe
larg inteun alt capitol.

www.dacoromanica.ro
 CRPITOLUL XVIII.

EFECTELE SUSPENDARII ACTIUNII POLITICE DIN

PARTEA CONDUCERII PARTIDULUI NATIONAL
ASUPRA ATITUDINEI EPISCOPATULUI ROMAN
nUNIT" DIN TIMPUL 1VIARELUI RASBOIU
Cu incepere din ziva de 2 August 1914, cand s'a deslantuit ras-
boiul european, se deschide cea mai mare si inaltatoare epoca din
istoria neamului romnesc. Importanta covarsitoare a acestui mo-
ment istoric, divin sesizata la Bururesti, n'a fost, din nenorocire,
inteleasa la fel in toate pantie locuite de Romani. In special la
Blaj, aceast asa tisa Roma noua" de pe malurile celor doua
Tarnave, se tradau efectele Habsburgismului i Rustrofilismului
bolnavicios, imbratisate amandoua cu indkatnicie de Alex. Va/da
i iezuitul sau coasociat Julia Mania. Rici politica umilitoare pentru
dragutul de imparat" era inca o dogma, care se afirma cu o pu-
tere si lasitate demne de secolul XVII.
Suspendarea oricarei activitti din partea comitetului de condu-
cere a partidului national, care incpuse in cea mai mare parte pe
minile unitilor", ca si trambitarea pe toate tonurile a lealittii
politice fata de Habsburgi i statul national maghiar unitar, exage-
rata pana la acte lipsite de demnitate pentru un popor constient,
erau consecintele dureroase ale dogmei politico-religioase, or-
donata de catolicismul apostolic Cu sediul la Viena *i Esztergom
(Strigoniu) din Ungaria, unde lezaitii fabricau diplome false, sop-
teau rescripte dela Curte si dela Roma pentru subjugarea bise-
ricei romane ortodoxe..
Care anume era dogma Blajului in timpul rasboiului mondial.
ne-o spune ciar si cutezator Alex. Vaida la pag. 30 a brosurei sale
,,Ardealul Ardelenilor...", aparuta la Viena in anal 1922:

www.dacoromanica.ro
352

Fruntasii nostri, cari cunosteau Rominia indeajuns, nici nu vroiau

si audi de o unire cu ea si se giseau foarte multi, cari trigeau la indo-
iali ci am face parte din aceeasi rash, din acelas neam. Acest fapt reiese
dealtfel nu numai din obicieiurile noastre, din datinile noastre, care se
deosebesc a:At de mult de acelea din regat, ci si din cultura noastrit
specifici, dar mai ales din organizatia noastri sociali si In chip bititor
la ochi din deosebirea ce se constati intre biserica noastri si cea din
regat".
Ceea-ce spunea Alex. Vaida cu atta cinism, la 1922, este a-
proape copia exacta a declaratiilor, din Februarie 1921, fcute la
Budapesta de episcopul romano-catolic 5tefan Zadravetz cu prilejul
inaugurarii monumentelor iredentiste. Acest apostol cu gura de
auril, cum il numesc ziarele unguresti, profera la adresa natiunii
romne urmatoarele gratiozitti:
balcanicd a Valahilor ne-a rapit toate comorile si oate
posibilitarile de via( ale statului. In acest cotef ne asteaptd decdderea
complecta si definitiva ca societate 4 ca slat, daca nu va interveni o
mina de tier, care s ne forfeze a ne uni ca tofii ,si prin orice milloacie
sa ne recucerint (ara furald. Local acestor monumente este sl va fi cup-
torul urei si al rasbundrei, care se apropie ca pasi gigantici".
Va/da, sluga Habsburgilor catolici, a adoptat repede i fr ru-
sine insultele episcopului ungur, pentru a se servi de ele in scele-
rata sa brosur, scoasd cu prilejul incoronrii dela Alba lalia.
Ateste sentimente anti-romnesti sunt de altfel de dat veche la
conducatorii Blajului i a celor, cari au pus stpAnire pe directia
partidului national. Insusi un fiu distins al Blajului, marele istoric
Petra Maior, le-a biciuit acum o sut si mai bine de ani,cAnd scria:
,,Papei dela Roma na-i trebue Ronatzi, ci numai catolici ci robi!" 1).
Sub presiunea unui asemenea servilism catolic a luat partidul
national atitudinea sa pasiv de-odat cu izbucnirea rsboiului eu-
ropean. Rezultatele acestei mentalitti i atitudini au fost din cele
mai pgubitoare si mai funeste, cu att mai mult eu. cdt ele eran
scontate de politica iezuit i impenetrabil a Blafulal catolic. libia
dup 2 ani, ele au fost constatate de regretatul dr. Valeria Bra-
n4te, membru ortodox in comitetul partidului national si director
al ziarului ,,Drapelal" din Lugo/. Vazand primejdia politicei pre-
conizat de Iezuitii dela Blaj, Brani,sie seria urmtoarele in ziarul
su cu data de 27 Noembrie 1917:

1) Vezi Cltesliunea concordatului", pag. 11, de dr. I. Lapa,s.

www.dacoromanica.ro
 353

...Din contrd, at ct am lost mai irtactivi, ca at& mai atari

devenit dimensiunile bauelilor vagi, pand cand s'a resimtit
gavera trebuinta de a ingrlidi tara i populatia ca msuri excep-
tionale lap de pretinsul anti-patriotism al poporului nostru.
Limbagiul demn al acestui om intreg i integru n'a intrziat, evi-
dent, de a-1 duce pe timp de 8 luni in temnita dela Seghedin, unde
a intrat senin i voios, avand constiinta clara c intocmai, dupa
cum nu se pot face jumari fara sa spargi oua, tot astfel nu se poate
infaptui nici idealul tuturor Romanilor, fara sange, fara dureri
suferinte.
Politica inactiunii si a lasitatii, ca urmare a dinasticismului slu-
garnic si de esenta pura unita", s'a dovedit repede cat de gresita
si vinovata era prin insasi consecintele ei tragice. In primul rand,
elementele cele mai de viata ale poporului erau lasate, ha chiar in-
demnate, cum voiu arata, sa mearga pe front complect desorientate,
V&A macar o soapt sfant la ureche, s lupte i sa moara pentru
urmasii imparatului Leopold 1, autorul unirii" confesionale cu bi-
serica Romei dela 1698. Pe de alta parte, rasboaele fiind focuri
mari, la flacara carora se vad lamurit virtutile i slbiciunile po-
poarelor, ne-a fost dat sa constatam in randurile fratilor ardeleni,
gratie politicei intronate la Blaj, un noian de scaderi i slabiciuni,
care de obiceiu sunt caracteristica oamenilor fara credinta si nu fac
cinste conducatorilor cu pretentii de corifei" ai trezirei constiintei
nationale.
ATITUDINEA MEMBRILOR EP1SCOPATULUI ROMAN UNIT"

Inca nici nu bubuise bine tunul, deci la inceputul mobilizrii ar-

matei austro-ungare, si episcopul Cherie', dr. Vasile Hoszu, caree
am] s'a putut bine vedea din .Memoriile" contelui Tisza, era tipul
perfectului spion cesaro-craesc", trimitea (la 26 Iulie 1914) prep-
tilor credinciosilor din eparhia sa o pastorala, pi-in Me le
spunea:
Prima datorie ce aveti a implini este ca "indutd, cu drag voie
,si mandrie, su alergati sub steagul datoriei si al gloriei, la care
yeti li chentati, i acolo, ca virtutea voastrei neintreculd $i nett-
lricosati, sd dati fatii cu once vrasmas".
La 28 Iulie 1914 insusi dr. Victor Mihaly', mitropolitul Blajaluip
adresa clerului i poporului sail o pastorala, ce e drept sobra
fr ditirambe, prin care prevenea poporul sa se fereasc de adu-
I. Ru.0 Abrudeanu 23.

www.dacoromanica.ro
354

nan i manifestatiuni, care ar putea aduce pe capul su nacazuri

de care abia putem fi scdpali in zile de grea incercare".
La 31 Iulie 1914, dr. Dumitru Rada, episcopul dela Oradea-
Mare, publica si el o pastorala, prin care se da cu trup si suflet
dinastiei de Habsburg. Inteadevar, dupa ce plange moartea asasi-
natului arhiduee mostenitor Francisc Ferdinand, ierarhul unit"
Ziee:
Apostolicescul nostru rege spune, cii are incredere in popoarele
sale. Al nostril riispans al/al nu este $1 nici nu poate fi allul decal
acela, cl $i noi avem destivar$itti incredere in el. Gata suntem cu
sangele i cu avutul nostru imprejurul tronului ski. Dela ai
no$tri ptirinli am primit ca mostenire aceastii credinld $i cu ajutorul
Domnalui, intreagd, ne$tirbitil i intdritcl o vom kisa spre ceo
nzai departe mo$tenire armasilor no,stri".
Apoi dupa ce indeamna pe toti brbatii i tinerii ca, indat dup
chemare, s alerge cu graba la arme, nefericita victima a atentatului
anarchistului Goldstein din Senatul Romaniei (8 Decembrie 1921)
exclama:
Nici lacrinzile, deallfel fire$1i, ale iabililor lor, nici lipsurile
incd $i mai tare griimddile pe arma deparldrii vetrelor
nici apa, tad focal, nici foamea, nici se/ea, nici nimic mi are sd-i
impiedice dela apdrarea pdmt2ntului, in care se odihnesc scuznpele
oase ale pdrinfilor lor".
Pe de alta parte, Unirea", organul mitropoliei din Blaj, intr'un
articol sub titlul Ca Dumnezeu inainte", publicat in No. 79
(Marti, 4 August 1914), se exprima astfel:
In limp de pace, pot sd' fie lit/re noi disensiuni. In timp de
primejdii ns, in rilsboiu, numai an geind ne poate *cdlizazi pe loll
deopotriv'd: s" atir'm cu sangele i avutul nostru tara a-
ceasta, mama noastr a tuturor, sii ne sprijinim $i apdriim Zug-
pranuitat ca frafii in fala oricarui dusman, care ar veni asupra
noastrd. SA stAm cu avutul i sangele nostru pentru Ma-
iestatea Sa, gloriosul nostru monarch, i tronul Casei de
Habsburg, In umbra cAruia s'a ocrotit poporul nostru de-
atlea ori In vremi de restrite".
Acelas ziar, in numarul ski 80 (6 August 1914), indemna cu ur-
matoarele cuvinte pe tinerii romani ca sa piece pe front:
Piece deci flacui finii noastre la laplii ea insuflelirea $i
ziasnuil onuilui, care aph-r o cauza dreapt".

www.dacoromanica.ro
 355

PRESIUNEA BLAJULUI DE A FORTA ROMANIA SA INTRE IN

RASBOIU COT LA COT CU AUSTRO-UNGARIA

Rstfel, in tot decursul marelui rsboiu, Romdnii ardeleni, la in-

demnul Blajului catolic, si-au urmat inainte politica lor traditionald
dinasticd, nevoind sd stie nimic de ce credeau, ce gdndiau si ce
puneau la cale fratii lor de pe malurile Dambovitei. Sub sugestia
nenorocit a Blajului, a pus Alex. Va/da atAta muncd si alergatura,
ca s blind o impcare a Romanilor cu contele Tisza, crezdnd eh'
astfel va forta mAna Romdniei, care, de dragul concesiunilor
s'ar fi obtinut, ar fi putut s scoatd spada pentru apdrarea Habs-
burgilor, a cdror slugd credincioas era pretinsul corifeu al trezi-
rei nationale".
CAnd planurile impacdrii cu Ungurii au esuat, Cu toata alerga-
tura obstinatd a lui Va/da, i cdnd secerimortii a rpus viata tzpis-
copului V. Hoszu din Cherla (Ianuarie 1916) si a mitropolitului
loan Mefianu din Sibiu (Februarie 1916), la Mal mai ales era jale
mare. Se prevedea cu durere c Romania nu-si va mai putea pune
armata ei in serviciul si pentru salvarea Habsburgilor catolici
apostolici.
Inteadevr, ziarul Unirea" (No. 19 din 26 Februarie 1916),
organul mitropoliei bldjene, intr'un articol intitulat O chestie ac-
tual, de care azi nu nuzi vorbe$te nimeni", se intreba cu ingri-
jorare:
Oare dup disparitia acestor doi prelati, cine le va lua locul i cine
va intelege marele rost In acea inalt situatie, adic de a trata impicarea
romano-maghiar?
Firul aa zisei impAcAri trebue reluat *i se cauti omul mare, care a
urneasca afacerea..."
Lucru ciudat, omul mare" s'a gsit, dar tot in persoana
V aida, care pan aci fAcea numai pe samsarul cinstit" in faimoasa
chestie a impdcdrii romdno-maghiare. In disperare de cauza, el a
recurs la sprijinul amicului sdu de idei C. Stere, pe care l'a adus
de urgentd la Viena i Budapesta, ca s se tunileascd si el, cersind
pe la diferite usi mult dorita impcare, considerat de ambii ca un
adevrat panaceu pentru existenta mai departe a putredei dinastii
habsburgice.
Dar toatd truda j toate drumurile au fost zadarnice. Contele
Tisza, care juca va banque soarta Ungariei pe o singur carte si
care dispretuia pe Va/da, fiind-cd II stia slugd plecat a Vienei, nu

www.dacoromanica.ro
356

voia cu nici un chip s aud de aceasta impcare, sigur fiind ca

pan in cele din urma tot va castiga rasboiul, gratie formidabilei
forte germane, si ca astfel va putea infige cutitul, neturburat, inca
40-50 de ani, in gatul Romanilor de sub coroana Sf. Stefan.
Lunga si desirata lui scrisoare din 22 Septembrie 1914, trimis
prin curier special mitropolitului Me(ianu la Sibiu, ca i toate pro-
misiunile dinteinsa, nu erau decat praf inselator in ochii naivilor
de Romani, ca sa lupte cu foc" pentru interesele scumpei sale pa-
trii maghiare.
Numai dupa intrarea Romaniei in actiune, s'a desteptat i Vaida
din iluziile, in care ii placea sd triasca; numai in ziva de 14/27
August 1916 s'a convins si el di Wan* desonoranta sa slugarnicie
n'a servit la nimic decat la propria-i ingenunchiere si la falimen-
tul politicei sale anti-nationale.
Umilit i indignat de modul cum a fost tratat de contele Tisza,
prim-ministrul Ungariei, Alex. Vaida a cautat sa se razbune.
.Atunci a redactat el faimosul su memoriu, reprodus in intregirne
in cartea de fata, pe care in vara anului 1917 l'a inaintat guver-
nelor din Viena i Berlin, aruncand asupra contelui Tisza toata
vina nereusitei tratativelor in chestia impacarii romano-maghiare
deci lipsa concursului Romaniei in rasboiul deslntuit de Pu-
teuile centr ale.
Din acest punct de vedere, recunosc c Vaida spune tot adevarul
in faimosul sau memoriu. Lipsa de bun simt politic era ins inco-
mensurabila, cad' acelasi Vaida credea, c spada Romniei s'ar
fi putut sa fie scoasa din teaca in favoarea Habsburgilor, chiar in
hipoteza ca irnpacarea romano-maghiar, dup care oftau el g ca-
nonicii dela Blaj, s'ar fi realizat inainte de 14/27 August 1916,
ziva declararii rasboiului de catre Romania impotriva Austro-
Ungariei.
Politica Romaniei urmarea, cu patriotism, tact si rabdare, un
obiectiv cu mult mai grandios si mai sublim dec5t cteva firimituri,
pe care le-ar fi aruncat Ungurii pe altarul Blajului, Gherlei, Orlizii
Mari g chiar al Sibiului ortodox.
DECLARATI1LE BLAJULU1 CATOLIC Cu PRILEJUL INTRARB
ROMANIE1 IN RASBOIU

Spre a ilustra acum ce idei si ce sentimente nutreau canonicit

dela Blaj fata de eroicul gest al Romniei, in scopul eliberarii Ar-

www.dacoromanica.ro
 357

.dealului, reproduc mai jos cate-va crampeie dintr'un articol, pu-

Ilicat in No. 88 (4 Septembrie 1916) al ziarului Unirea", orga-
mul mitropoliei. Iat,le:
Dupd con vingerea noastrd, a Romdnilor din monarchie, deck:-
"area de rdsboiu a Romliniel este o surprizii, pe care statul ronain
-va plati-o eventual chiar cu existenta...
Tendinfa de expansiune a Rusiei spre Constantinopol este do-
vada cea mai sigurd cd Romania s'a aruncat in brafele unui aliat,
xare ntai intdiu o va sugruma chiar pe ea...
Dar toate aceste reflexii acutn sunt ldrzii, ca si Insirarea
binefacerilor si sprijinului, de care a avut parte Romania
dela Puterile centrale, care au ridicat-o la nivelul unui stat
modern european.
Rdsboial se incinge deci mai departe $1 noi, poporul romhnesc
din aceastd patrie, re:WO:tern neclintiti in credit*: ce am jurat-o
fromilui. Cunt ne-am vdrsat sagele In tread i in ace$li doui ami
ai rdsboiului, ne min face $i acum datoria pad la sflirW".
Socoteala Blajului era deci .sirnpl: Dup prerea clarissimi-
lor" canonici, Romnia mai bine stetea linitit, deck aii rite
eventual existenta, luptnd impotriva scumpei, pentru ei, dinastii a
Habsburgilor i impotriva monarchiei austro-ungare, care a ridi-
cat-o la nivelul unui slat modern europecut".
Soliditatea convingerilor politico-nationale a Blajului, in acest
moment istoric, merit desigur s fie eternizat.

www.dacoromanica.ro
 CRPITOLUL XIX.

ATITUDINEA EPISCOPATULUI ROMAN ORTODOK.

DIN ARDEAL IN TIMPUL RASBOIULUI EUROPEAN
SA nu se cread, cA fiind insumi roman ortodox, asi Cauta s f
partial si s nu spun intreg adevruI si in ce priveste tinuta epis-
copatului ortodox. Departe de mine acest gAnd. Voiu spune sincer
si fdr inconjur purul adevAr i ortodoxilor, cu att mai mult, cu
ct lucrarea de fatd, neavAnd nici o valoare prin forma si stilul ei
eneigic dictat de revolta sufleteascA, care mi-a inundat su-
fletul de cAnd cu guvernarea de pominA a d-lor Mania i Vaida
tin s aibA cel putin o valoare documentarA prin dovezile, decla-
ratiile si actele indiscutabile ce contine. Dar mai presus de toate,
nu voiu imbrobodi adevdrul, fiindcd, dup cum spune Cicero,.
istoria este martora vremurilor, lumina adevrului, cel mai nobil
nutremnt al mintii omenesti si cel mai bun povAtuitor al vietii".
Deci s vorbeascd faptele:
CurAnd dup izbucnirea rdsboiului, prin Septembre 1914, se
simtea la Buda pesta nevoia unei manifestatii de lealitate din partea
Ungariei fat de impratul din Viena. In acest scop toate judetele
au ales cte 3 sau 4 delegati, printre cari erau si 14 RomAni, mi-
reni j membrii ai clerului. Printre acestia din urm era si actualal
episcop ortodox al Clujului, Nicolae Ivan, p'atunci asesor consisto-
rial in Sibiu, membru in congregatia judetului Sibiu i vice-prese-
dinte al comitetului partidulal national-roll-ca. Faptul in sine n'ar
avea nici o important, dacA d. N. Ivan s'ar fi mrginit la rolul
simplu i impus de a-si exprima fat de impAratul sentimentele
de lealitak. D-sa a tinut ins s se stie de toat lumea ce sen-
timente profunde nutresc Romnii din Rrdeal fatA de dinastia
Habsburgilor si printr'un interview publkat in ziarul Reichspost
a fAcut niste declaratiuni din cele mai umilitoare, desi, in rspunsul

www.dacoromanica.ro
 359

ce dase delegatiunilor, imparatul Francisc losif n'a catadixit sa

.pomeneasca un cuvant macar despre nationalittile nemaghiare.
Cei doi episcopi ortodoxi, dr.. Miron Cristea dela Caransebe$
i loan I. Pap dela Arad, in cap cu, mitropolitul I. Mefiana dela
Sibiu, au trimis i ei, fire5te, pastorale clerului i credincioilcrr
lor, caci tuturor prelatilor li s'a impus de guvern aceasta sarcina
ingrata. Este insa interesant g instructiv totdeodata de a constata
ca pastoralele episcopilor ortodoxi erau in general tinute intr'un
ton ceva mai demn i nu exprimau atata devotament umilitor ca
cele ale episcopilor uniti". Bine inteles, exceptez atitudinea o-
dioas a mitropolitului tradator Vasile Mangra dela Sibia, ales in
aceasta inalta demnitate numai in August 1916, cu cateva zile
inainte de intrarea Romaniei in actiune.
SA le examinam pe rand, cel putin cate-va din ele:

PASTORALELE EPISCOPULUI Dr. MIRON CRISTEA DELA CARANSEBE

lata, de pilda, cum se exprima episcopul Caransebeplui, Dr.

Miran Cristea, in prima sa pastoral de rasboiu, data in ziva Sf.
proroc Ilie din 1914:
O mad criminald a stins mi$ele$te viata de load lumea iubi-
'alai mo$tenitor de iron al WU noastre, a archiducelai Francisc
Ferdinand, reaztimul batrlinetelor prea luminatului nostru Domni-
tor $1 adeldea de mitine- o monarhiei aastro-ungare $i a popoa-
relor ei, pe care cu milli cdIdurd le-a iubit...
Romaii vor lupia aliiiari de ceilalti compatrioti al lor Ger-
mani, Maghiari, Slovaci $i alti Slavi, ca totdeauna viteje$te pen-
tru apdrarea $1 intdrirea monarhiei austro-ungare, insuflefifi $i
de convingerea ca" Villa ei va fi scutul cel mai paternic al viitoralui
lar $i al aezeimintelor, care le asigur existenta lor ca Romani. E
bine set' se $lie aceasta, ca tot mai malt sli creasa insufle(irea pen-
tru cauza monarhiei, ca'ci caprinde un in adevar vorba anui
bdrbat in(elept, di biruinta nu st numai In varful sulitelor,
ci In inima luptAtorilor").
Iat vorbe cu talc adanc, pe care Romanul bantean tia destul
de bine sa-I desprinda. Lipsa de platitudini umilitoare ridica va-
loarea documentului.

1) Vezi Foaia Dieeezand" din Caransebo, No. 30 din 4 Fiugust 1914.

www.dacoromanica.ro
360

Cu ocazia felicitarilor primite de anul nou 1915, ierarhul Ca-

ransebesului a tinut o frtunoasa cuvAntare, din care Osesc ne-
merit s reproduc urm5toarele
Toatti lumea sta azi sub impresia rasboiului, care isi arunca inainte
umbra si in anul nou 1915. Nu-i mirare deci ca in toate discutiile noa-
stre dam in dreapta, dam in stanga si iarasi revenim la rasboiu, chiar
noi cei chemati a propovadui nu numai patea l iubirea catre dea-
proapele, ci chiar si iubire hint de dusmanii nostri.
In ce priveste riisboial, poporul roman din patrie a facia in anul,
expirat un insemnat pas inainte. Pana decurand presa nalmita ne pre-
zenta In fata opiniei publice maghiare in cele mal negre cokfri, si
aceasta o facea absolut neimpiedicata de nimeni, ba poate chiar Inca-
rajalli de lactorii puternici ai (dril.
ileum tonul ei s'a Schimbat, a devenit mai dbiectiv. Asa de exemplur
o foaie 5ovinista din SIghetul Marma(iel, care mai inainte nu admitea
ca un advocat roman sa se poata Iscli romaneste, glorifica inteun ar-
ticol de fond pe locotenentul roman Ciucudeanu, numindu-1 man-
tuitor al Marmatiei" de prima invazie a ostirei. rusesti. Geza Dombo-
vdry, advocat maghiar din Oradea-Mare, care, precum singur spune,
avea si el fel de fel de preventiuni fatd de Romani, ajunge intre soldatit
romani, cari se luptau in Serbia. Vazand acolo tinuta, vanjosia si vi-
tejia lor si cum infruntau toate intemperiile, a rilmas uirnit l seria
astfel altui advocat: Cdnd a mers la atac regimental de glottui romdnI
dela Lugo j, generalul lor a pldns ca un copil, admirdndu-I.) Ca ace5ti
Romni a$1 cuteza sd ian lupia ca oricare armald din lame "
Cu astfel de virtuti militare nu este de mirare data mai citim cum
a biruit caporalul, avansat sergent, Nlcolae Cioblincan din Ddria, glotaS.
in reg. 32, numai cu 6 soldati romani, o intreaga companie de infanterie
rusa, parte nimicind-o, parte risipind-o (3 Decembrie 1914), intre Kuty
si Rostok (Galitia).
Domnilor, am reamintit aceste fapte, nu ca sa glorific rasboaiele,
ca sa dau expreslune unei convingeri, nu numal a mea, cl si a Dv.
si cred a intregului popor roman din patrie, cum ca dad' merinim
libertate nationala pe teren politic, economic si cultural, ca i sprijin
In toate privintele, aceasta o meritam nu nurnai pentru numiirul l im-
portanta noastra in aceasta tara, nu numal pentru vitena ostasilor
romani din rasboiul actual, ci pentru vitejla l sprijinul dat acestei
patrii de poporul roman in intreg trecutul sari de atatea veacuri.
Pe de alta parte, aceste momente ne intaresc bizuinta in propriile pu-
teri ci ne lac sd privim ca incredere deplind viitorul acestul popor" 1).
In tot decursul rsboiului, acesta a fost tonul retinut i demn,
in care prelatul dela Caransebe$ credea di e bine exprime ve-

I) Vezi Foaia Diecezand", No. 1 din 4 Ianuarie 1915.

www.dacoromanica.ro
 30 I

derile atunci cand i-se cereau sau cand le socotea el necesare.

De Craciunul anului 1915, accentuiaza in pastorala sa ca sa-
lerin(a este poarta cerului" i apoi termina Cu urmatoarele cuvinte:
Deci nici pe o clipd s nu v pierdeti nddeidea de mai bine, cdci cal
xare rabdd pilad la urtna, va birul micazurile 5i D-zeu a filgaduit mdntuire
celar, cari i51 pan tuidejdea 51 2ncrederea in El" 1).
In momentul istoric al intrrii Romaniei in rsboiu in contra
Austro-Ungariei, e.and turbarea si furia Ungurilor nu mai cunosteau
margini, lar prelatii romdni erau supusi de guvern celor mai te-
ribile suferinte sufletesti, episcopul Caransebesului, dr. Miron
Cris/ea, a dat clerului i poporului din eparhia sa o scurt pasto-
rala, in care spunea c, dupa 2 ani de crimen rasboiu, in loe de
mult dorita pace, vede cu ir/mire i durere ca rsboiul mondial se
incinge din nou, alaturandu-se in contra monarchiei austro-un-
gare i regatul vecin al Romaniei, exprimndu-si la urm convin-
gerea ca credinciosii eparhiei sale si toti fiii ei vor dovedi i in
viitor aceeasi tinutit brava, leal i vrednic de toata incre-
derea" 2).
Cuvantul ierarhului dela Caransebe' s era si de astil data masurat.
Daca ar fi spus mai putin, era s supere stpanirea ungureasca,
iar dac ar fi spus mai mult, era s loveasca in demnitatea Ro-
manilor. Si inteleptul prelat se ferea prudent si de una si de alta.
PASTORALELE EPISCOPULUI IOAN 1. PAP DELA ARAD

loan I. Pap, episcopul Aradului, intrio pastoral, adresat de-

ru/ui i poporului su, la sfintele sarbtori ale Nasterii Domnului
-din anal 1914, ocupandu-se de scrisoarea contelui Tisza catre
rnitropolitul din Sibiu si pe care cititorul o va gasi intreag la
pag. 36.3, spunea intre altele:
...Daca vrem sA cercAm si sA aflAm posiblla mAngAere sufleteascA, sA
tiu pierdem din vedere cA orlan de simtite sunt jertfele si 4e mari ingri-
jirile noastre, apol mare este Si cinstea ce au secerat fiii neamului nostru)
atfit orn ascultarea si urmarea neconditionatA a glasului de chemare
arme, cAt si prin vitejia dovedit pe cAmpul de rAsboiu. CA de fapt s'au
fAcut vrednici de virtutile strAbune si cAt de mare este aceastA ciaste, o
lovedeste insusi Excelenta Sa d. mlnistru prezident, contele Tisza, in
scrisoarea adresatA Excelentei Sale d-lui mitropolit loan Me (lana,

Idem, No. 51 din 20 Decembrie 1915.

Idem, No. 36 din 4 Septembrie 1916.

www.dacoromanica.ro
362

care, tratand despre identificarea si sohdaritatea noastra, a Romanimet

din patrie, cu interesele vitale ale monarchiei si ale statului ungar, scrie
intre altele:
Pie= in timpul crizei si al primejdiei, Romdnii se arata frati credin-
ciosi. Natiunea maghiard o vede, o stie s o r6splateste aceasta. Faptul
acesta public Isi va avea roadele sale bogate prin validitarea intere-
selor culturale si materiale ale Romanimei pe toate terenele" 1).
PAn'aci nimic de obiectat. Prelatal dela Arad era pn'acum in
nota vremei.
In schimb Cu totul inutil i depsind limitele unei demne lea-
litti, a fost declaratia adresatd de consistoriul ortodox romn dirt
Arad contelui Tisza, la cateva zile dup intrarea Romniei in
rsboiu.
Iat-o in intregime:
Excelenfa Voastrd, Domnule Ministra Pre$edinte!
Consistoriul diecezan gr. or. reman din Arad, In lata izbitorului lapt
cd Romania Invecinald a declarat rdsboiu monarhiei noastre, 2n care, sub
scutul glorioasei dinastii a Habsburgilor, 2n lidelitate $1 imbucuratoare
desvoltare trdesc milloane de Ronufni, 1,91 fine de s'anta datoring a de-
clara ca credincio$11 gr. or. ronzal ai acestei dieceze, Intocmai ca in-
treg poporul romfin al Ungariei, care popor in decursul une mil de
ani Zn frafeasca Impreund lucrare cu maghiarimea '$1-a aptirat patria lafa
de oricare du$man din alard, ca in trecut, astlel 2n prezent $1 lit viitor
2$1 plistreaza neclintita credinfa lag de tron patria lor Ungaria $1 acest
tron aceastd patrie o vor apara cu averea lor $1 cu toattl jerga, de
care vor fi capabili fat de fie-ce dusman si din oricare parte ar
veni acela.
Roagif pe Excelenfa Vou.itra sa Nnevo!.# a luu grafios la cunoginfa-
aceasta declarafiune a noustra $i stl indurafl !otodata a talnzaci ina-
intea Majestafii Sale, gloriosul nostru imptirat $l rege apostolic Francise
Iosif I, In veci neclintita noastrd al/pire $i omagiald supunere.
Arad, din $edinta plotard a con-istoriului grJ or. roman, (inuta
24 August (6 Septembrie 1916 2)
Vasile Goldis, loan L Pap,
notar consistorial episcopul Aradului

Aceast declaratie umilitoare a consistoriului aradan a fost pre-

cedat de o pastorala a episcopului loan, adresat clerului si cre-
dinciosilor si in ziva de 18/31 August 1916, aciic la 4 zile dup&

Vezi Biserica $coala" din Ianuarie 1915. Arad.

Vezi idem din Septembrie 1916.

www.dacoromanica.ro
 363

intrarea Romdniei in rsboiu. Plind de vorbe late si de platitudini,

pastorala spune, intre altele:
...Este lucru de notorietate publicO, dovedit prin lapte istorice, c nu
ste popor pe fafa pdmantului, care s se lipeascd mai tare de glia
strdmo5cascd 5i de caminul parintesc, decdt cum a Idcut-o 5i o face
aceasta poporul nostru romdnesc In deplind cuno5tin(d a adevdrului a
odihnesc osamintele mo5i1or, ale strdmo5ilor 51 ale pdrintilor sdi;
t aici este leagdnul nostril, aici am vdzut lamina soarelui, aici am
invatat cuno5tinta de Dumitezeu, aid ne-am desvoltat 5i alirmat, 5i
tot alci voim sa ne desvoltam si afirmarn si in viitor ca un popor de
IDrdine si credincios Inaltului Tron si iubitei noastre patrii..."

ATITUDINEA MITROPOLITULUI ION METIANU DELA SIBIU

Ion Mefianu, btrdnul arhiepiscop i mitropolit dela Sibiu, dei

ifa excelat niciodat printr'o atitudine cldrzA fat de guvernele un-
guresti, el a fost ins totdeauna un romdn bun si demn in relatiu-
nile sale cu autorittile maghiare superioare.
Acelasi lucru se poate spune de altfel i despre mitropolitul
:Natalia, Dr. Victor Mihalyi. Amandoi erau brbati intelepti
ponderati.
Cdnd, in Septembrie 1914, la o lun i ceva dupd izbucnirea
european, contele Tisza s'a simtit indemnat de purtarea
pe front a Romdnilor ardeleni ca s insele buna credint a condu-
catorilor lor sufletesti printr'o scrisoare ademenitoare de impcare
romdno-maghiar, adresat octogenarului ierarh dela Sibiu, acesta
s'a ferit de a cdea in cursa ce i-se intindea. Rspunsul, scurt
abil al mitropolitului Mefianu, este cea mai Nina dovad.
Iat textul ambelor scrisori:
SCRISOAREA CONTELUI TISZA CATRE MITROPOLITUL METIANU IN
CHESTIA IMPACARII ROMANO-MAGHIARE

D-lui Ion Alefianu, consular intim, arhiepiscop sl mitropolit,

22 Septembrie 1914
Inalt Area Sfinte si Prea Cucernice Parinte! Fenomenele inaltatoare,
care, la izbucnirea rasboiului, impus nowt au dovedit atat de splendid
solidaritatea Romanilor din patrie cu monarchia $i cu interesele vitale
ale .natiunii maghiare, au contlnuat in mod imbucurator 51 pe camput
de lupta, cat 51 in regiunile locuite de Romani.
Silagele compatriotilor nostri romani impreuna cu al nostru inroseste
campiile de lupt. Eroismul fratilor nostri romani se arata in operatiunile

www.dacoromanica.ro
364

splendide ale armatei noastre, iar acastt Ungurul si Romdnul traiesc

intelegere frilleasca incercArile vremilor rdsboinice. Dispar toate con-
troversele, amuteste once frecare. Suntem una in sentimentele sfinte ale
iubirei de patrie si ale jertfei patriotice. E acesta un fenomen imbucu-
rdtor pentru oricare patriot cu senthnente bune; dar mai cu seam& e WI-
bucurdtor pentru aceia, cari am fost decenii indelungate propovAduitorit
connmitAtii de interese ale rassei maghiare si romdne, muncitorii pentru
buns inteiegere, cultivatorii iubirei si increderii reciproce.
L P. S. Voastrii nu sunteti numai Nestorul clerului romdn, nu numat
capul bisericii gr. or. romdne, cl, amdsurat postului de arhipiistor_
animator drept si muncitor pentru iubire, pace si intelegere.
cuvfmtul bucuriei, sperantei i increderei all rasunet in mima I. P. S.
Voastre si va fi inteles.
Nazuintele mele puse in interesul increderii depline si al intelegerif
au fost urmdrite de I. P. S. Voastrd nu numai cu simpatie, ci in decursul
acelora nu odatii mi-s'a pArut eft simt si mna ajutiitoare a I. P. S..
Voastre, lar cand am fost nevoit sd le intrerup fr ajungerea scopulut
atdt de mult dorit, I. P. S. Voastrd mi-ati adresat nu numai cuvinte-
de multumire l recunostintd, dar m'a-ti si indemnat totodatii
zuesc si pe viitor, frA sft ma desgust si fr sd cunosc oboseald, pentru
ajungerea acestui scop sublim.
Asa simt cd, in atmosferd mai curatil si mai nobild a acestor vremurE
mari, acum a sosit momentul. Acele siirbiitori de infriitire, care in nume-
roase comune ale patriei noastre au contopit sufletele Maghiarilor si
Romfinilor intr'o singurd ruga si o singurd hotkrire bdrbateascd, gata
de fapte, nu sunt fenomene izolate. Sunt simptomele marelui adevdr, ca
atunci cAnd am fost asezati in fats problemei de existent& constiinta
identitdtii intereselor de existentft ale noastre si in consecintd iubtrea-
si increderea reciprocii de camarazi se ridicii deasupra oricarel disonante,
se afirmd cu putere elementard. S'a ndscut acea stare sufleteascd, care
este conditia primordiald a unui viitor mai bun si mai frumos al nostru.
Dar inainte de toate e de lipsd sd-i vedem si stt-i stim tovardsi pArtasi
in bine si in dux, fret' pe RomAni, ale cdror progrese i afirmare le
privim cu bucurie sincera si cu iubire frAteased le remedidm toate na-
cazurile.
Acum in crizd, in clips pericolului, Romimii se araM ca niste frati
credinciosi. Aceasta o vede, o stie natiunea maghiard i faptul acesta
evident va avea roade binefdettoare pentru interesele materiale I cul-
turale si pentru afirmarea in once directie a Romanimei aceste sunt
consecintele automatice ale tinutei de acum a Romanilor. De fapt
aceasta rezidd chezdsia unui viitor mai bun. Aceasta asigurd pe conce-
tatenii nostri romAni di pot conta pe simpatia societfildi maghiare la
exercitarea libera a repturilor desvoltate si pe sprijinul binevoitor
stntului in nAzuintele ion etnice, asa cd inteadevdr se pot simti biner
in aceastd patrie.

www.dacoromanica.ro
 365

Aceleast fenomene ne indeamnd si la mai mult Dupd aceste fapte ale

Romanilor, vom lua in considerare in mdsurii mai pronuntatd dorintele
lor cu privire la institutiunile de stat.
Mai ales in trei directii s'au evidentiat aceste dorinte cu ocazia trata-
tivelor: moclificarea legii scolare pentru scolile confesionale, intrebu-
intarea limbei romdne inaIntea autoritatilor de stat si, in sfarsit, s'a
cerut modificarea nouei legi electorale in asa fel, ca s deschidd teren
pentru afirmarea politicd a concettenilor nostri rometni. In toate trei
directiile au fost considerate de prea restrimse cadrele punctului meu de
vedere adus la cunostintil publica si de aceia nu s'a infdptuit intelegerea
cinstitd, dorit de ambele prti, pentrucd, in starea de atunci a spiri-
telor, am fost nevoit sa rdmiin in acele cadre.
Cred cd azi putem merge mai departe fdra jicnirea punctului de vedere
maghlar national si de stat. Putem pune in perspectiva reforma legit
scolare in asa fel, ca sa fie cu consideratie la postulatele concettenilor
nostri nemaghiari cu privire la scolile confesionale. Cu dispozitiuni.
legale putem deschide calea limbii materne in contactul nemijlocit cu
autoritatile si, in sfarsit, ne putem ingriji de unele modificdri ale unor
dispozitii din legea electorala, care vor aseza pe bazd mai echitabila
reprezentanta politicd a Romdnilor din patrie.
Cu acestea se vor rezolva toate chestiunile mai insemnate, care au stat
in trecut in calea intelegerii depline. Trebue numai simpatie i preve-
nientil asemdattoare cu a mea si, de cealaltd parte, ca sd se inliiture
si ultimele impedimenta ale intelegerii perfecte.
Inalt Prea Sfinte! Cred cA acum cand e fapt implinit, indiscutabil si
public conslmtlimantul fidel i conlucrarea gata de jertfd a Romimilor
din patrie in aceste zile mari de rdsboiu si perico!, acum cand niment
nu mai poste vedea in cuvintele mete titrguirea jertfelor patriotice deja
implinite, scum and in aceste preveniente se manifestil recunostinta
postumd a natiunei maghiare, simpatia si increderea meritata pentru
fapte, actun a sosit pentru noi, pregatitorii pacii nationaliste si ai con-
topirei, ora activitAtii.
Initiativa si rdspunderea mA priveste. Le iau asupra mea constient
cA triiim momente istorice, a cdror atmosferd poate topi metalele red si
aspre, turnfindu-le ca sA reziste orictirei incercdri de desbinare.
Al I. P. S. Voastre cu sincerd stim si devotat
Tisza
RASPUNSUL MITROPOLITULUI METIANU

Sibiu, 23 Septembrie 1914

Excelentit! Domnule Prim-ministru! Primind pretuita scrisoare a Ex-
celentei Voastre din 22 1. c., mil grabase sd-mi exprim bucuria sincerd
pentru cd Excelenta Voastrit si guvernul ungar e aplicat sA implineasc
postulatele vechi si juste ale poporului roman, care formeazil conditia

www.dacoromanica.ro
366

primordiald a fericirei si progresului poporului pe teren cultural.

Recunostinia si simpatia Excelentei Voastre pentru poporul romdn,
care in momentele grele ale incercdrii a dat dovadd atdt de stralucita
de credint fata de rege si patria comund, au aflat rasunet viu in sufletul
meu pentru opera nobild, care tinteste cultivarea si garantarea intele-
gerii $i simpatiei. Sunt gata de a vd acorda ajutorul meu, in speranta cd
opera .aceasta va aduce roade bogate $i cu ajutorul lui Dumnezeu va creia
temelia unui viitor mai frumos si mai fericit.
Cu sincerd stima si devotament
loan Metianu,
archiepiscop $1 mitropolit

SGOMOTUL FACUT IN JURUL SCRISORII CONTELUI TISZA

In legatura cu scrisoarea de pace adresat mitropolitului .Metiana

din Sibiu, contele Tisza, in urmarirea planului su diabolic, a
mai trimis in copie aceasta scrisoare urmtoarelor persoane: mitro-
politului Victor Mihalyi din Blai, episcopilor Ion I. Pap la Arad,
dr. Miron Cris/ea la Caransebe$, Traian Frentiu la Lugo!, Mk-
ntitru Radu la Oradea-Mare i Vasite Hoszu la Gherla, precum si
contelui Czernin, ministrul Austro-Ungariei la Bllcure$1i, apoi ba-
ronului Burian, ministru a la/ere, i tuturor prefectilor din jude-
tele locuite de Romani. Scopul era, in ce priveste pe adresantii ro-
mani, ca sa sprijine cu toat influenta lor aceasta eftina actiune de
pacificare.
Intimului sau prieten Vasile Hoszu, episcopul unit" dela Gherla,
i-a facut cinstea de a-i trimite trei scrisori: una la 2 Octombrie,
a doua la 11 Octombrie si a treia la 30 Octombrie 1914.
In a doua scrisoare, contele Tisza declara ca nu s'a putut a-
dresa d-lui George Pop de Bdse#i, fiindca voia sa evite aparenta
unei intelegeri cu partidul national roman".
In a treia scrisoare, primul-ministru maghiar se exprima astfel:
Eu nu doresc altceva decdt sil obfin dela un numitr cdt mai mare de
barbafi cu vazd $i greutate declarafiuni, in care 1$i exprinid bucuria $1
recuno$tinfa fafd de inifiativa mea, recunosaind importanfa promisiuni-
tor mele $i manilesteindu-$1 increderea cd 1mi voiu indeplini cinstit MO -
duelile $i oferindu-$i colaboraren lor pentru realizarea unei armo/li de-
savdr$ite.
Ce crezi? Ma pot a,stepla la o astfel de declara fiune din partea pre-
lafilor $i dacli nu ar li mai bine sa-i invit, in acest scop, la Budapesta,
inainte de a da in vileag chestiunea? Crezi oare cd am putea obfine

www.dacoromanica.ro
 367

astjel de declarafiuni individuale dela membrii mal insemnag ai comi-

tetului nafional-roman? Ai avea putinfa sa vorbe$ti tu ca unul sau altul?
N'ai putea oare ruga pe dr. Teodor Mihali ca sa exercite $i el in aceasta
direc(ie o influenfa asupra acelora, dela cari s'ar putea astepta un re-
zultat favorabil?
In Romania ar produce insa mare elect, dacit Maniu ar lace o astfel
de declara fie. Chestia aceasta (i-o incredintez fie, care 21 cuno5ti aMt de
bine pe Maniu 1).
Cu stima Si devotat
Tisza

Adevarul adevrat este ca episcopul V. Hoszu, care era amicul

intim si spionul contelui Tisza, n'a putut obtine o asemenea de-
claratiune din partea lui Julia Mania. Acesta a pstrat in tot
timpul rsboiului, pand in Novembrie 1918, un mutism absolut,
contrar limbutiei, de care suferea Alex. Vaida, a carui actiune
gesturi le aproba ins 5i Maniu, in tcere, cci primul lucra in cel
mai perfect acord cu cel d'al douilea.

1) Toata corespondenta contelui Tisza prIvitoare la aceastA chestiune

este publicatA in vol. 11 al operelor sale, sub No. 501.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XX.

CONTACTUL MEMBRILOR EPISCOPATULUI

ROMAN DIN ARDEAL CU VECHIUL REGAT DUPA
UNIREA" CU BISERICA RQMEI PANA IN PRAGUL
RASBOIULUI I REPERCUTRJNEA LUI IN TIMPUL
CATACLISMULUI MONDIAL
Daca pan in anul 1698, cAnd s'a desavrsit nefasta unire" a
unei parti a Romanilor ardeleni cu biserica papal& mitropolitii si
episcopii ortodoxi ai Ardealului intretineau legdturi frecuente si ca-
nonice cu Mitropolia Ungro-Vlahiei din Bucuresti, unde se sfintiau
si de unde luau sfantul mir, dela unire" incoad s'au rupt de-odatti
brusc toate vechile, raporturi friitesti.
Mitropolia ortodox din Alba Julia, fiind desfiintatti de fapt
tirnp de 60 de ani, sefii spirituali ai Romanilor ortodoxi proto-
popii i preotii au rdmas prdsiti ca niste orfani. Cei cari tre-
ceau in Trile roma'ne, fie in Muntenia sau in Moldova, erau bine
primiti i ajutati. Episcopii apostati ai unitilor", in locul legatu-
rilor cu Bucurestii, creat relatiuni in primul rAnd cu Viena
apostolic& apoi cu primatul Ungariei dela Esztergom i cu Va-
ticanul.
Dupti reinfiintarea episcopiei romdne ortodoxe dela Sibiu (1760),
au fost pusi in fruntea ei numai ierarhi sdrbi de nationalitate, a-
farnand toti de mitropolia sarbeasca dela Karlovilz, pn la 1810,
cAnd in sfdrsit impratul Francisc I s'a milostivit sd le dea Ro-
mAnilor un episcop de nationalitate rormin in persoana lui
Vosile Moga, fost protopop la Sebesul Sa'sesc. Succesorul acestuia,
marele ierarh Andrei baron de Saguna (1846-1873) a reusit dup
multti trudd, graie energiei si prestigiului sau, sd reinfiinteze ve-
chia mitropolie ortodoxd si s scape totodatd biserica romdnd de
tutela Karlovitzului.

www.dacoromanica.ro
 369

O FATAL1TATE A ISTO R1E1

Stapanirea seculard austriac si ungureasc a scos in chip fatal
la iveald, in viata Ardealului romdnesc, trei categorii de intelectuali,
pe cari 'i-am putea caracteriza ast-fel:
Prima categorie, destul de numeroasa: Ronidni, cari, dei se afir-
mau ca atare, fiind crescuti in scolile ungtiresti, deci intr'o atmos-
fer Cu totul neromdneasc, fr a cunoaste trecutul Principatelor
romanesti, a marilor lor voevozi, precum nici o boabd de literaturd
romaneascd, aveau incredere numai in vitalitatea poporutui ma-
ghiar si nu puteau don i unirea cu -o tara, pe care ei n'o cunosteau.
Ignoti cupido: nu poti iubi ceea-ce nu cunosti. Ei n'aveau
nici o credintd, nici un ideal national. Toti erau produsul scoalelor
-unguresti.
A doua categorie: Romani ca studii liceale romdnesti cu studii
-universitare la Budapesta sau Viena, deci cu judecata mai largd,
cari stiau cum s'a facia unitatea Italiei, a Germaniei etc. si erau
convinsi cd trebue sd vind ceasul si pentru unitatea nationald a RO-
ma n ilor. Trdind insd in imprejurri grele, ei intrevedeau intruparea
zcestui ideal intr'un timp foarte indeptirtat. Din aceast categorie
fkeau parte cativa advocati, medici si in general membrii clerului
limit ortodox, cari, fiind ins in situatiunea expusd de a apara
salva zilnic institutiunile romdnesti, nu puteau in raporturile lor
=cu cercurile oficiale decdt sd joace teatru, spunand, ca i Talley-
rand, una si gAndind alta. Acestia nu trebue judecati dupd mani-
festarile lor exterioare, fortate de imprejurki, ci dupd sentimentele
lor interne, care eran bine cAnoscute numai de cei din imediata
Tor apropiere.
A treia categorie: Romani intelectuali din primele randuri ale
politicianilor ardeleni. Multi dintre acestia, fiind angajati prin le-
gdtixrile lor mai intime cu brbatii de stat ai monarchiei austro-
ungare si in special prin servilismul lor fatd de apostolica" di-
nastie a Habsburgilor, nu puteau esi din acest cerc ingust la
largul unittii nationale integrale, mai ales cd vechiul regat,
pur ortodox, nu era simpatic sovinismului lor confesional ca-
tolic. Din aceasta categorie fticeau parte toti mitropolitii si
episcopii romani uniti" si aproape totalitatea politicianilor,
inchinati Blajuliti, Cu exceptia ctorva in frunte cu regretatii
preoti rtr. V. Lucaciu i fratele siiu Constantin, amandoui mar-
tiri, cari au fost ins covArsiti de cohorta canonicilor dela
I. Rusu Abrudeanu 24

www.dacoromanica.ro
370

Blaj, avand ca exponenti pe luliti Mania, Alex. Vaida, 5t. Ciao-

Pop, Sever Dan, popa D. Man etc. Acestia, toti la un loc, au fost
autorii morali ai ideii autonomiei Rrdealului si ai altor nazbatii
ce erau s se propun la marea adunare national dela Alba Julia
(1 Decembrie 1918), daca n'ar fi fost interventia hotritoare a su-
fletului romanesc, carat si cinstit, manifestat cu impetuozitate de-
tineretul intelectual si tarnimea romaneasca.
Prin prizma acestei caracterizan i trebue sa privim pe toti mem-
brii clerului inalt din Ardeal, cand e vorba de legaturile lor cu
vechiul regat.
EPISCOPUL SAGUNA REIA CONTACTUL CU BUCURESTII IN ANUL 1849
In Ianuarie 1849, episcopal 5aguna, dupa-ce fusese sfintit la
Karlovitz, vine la Bucure$1i intr'un timp cand unii oameni politici,
atat din Rrdeal cat si din Principatele romanesti, cutau so fami-
liarizeze lumea din gait' cu ideia unei Romanii intregi. Ideia. n'a
prins atunci, cad buba nu era coapt si dusmanii ei numerasi si
puternici. Insusi $aguna trecea prin Bucure$ti in drumul sau spre
Ohniitz (Moravia), unde se afla noul imparat Francisc losif I, ho-
tarit s-i cear acestuia ca toti Romanii sa fie uniti inteo natiune
independenta sub sceptrul Habsburgilor. El sosea la Bucure#1 pe
un ger cumplit, fiind insotit de secretarul sail lacob Bologa i de
protosinghelul Dionisie Roman, originar din Siil4lea Sibiului, care,
dup izbucnirea revolutiei in Muntenia, se refugiase la Sibiu. Epis-
copal 5aguna cu insotitor.ii si au fost primiti si adapostiti de mi-
tropolitul Neofit al Ungro-Vlahiei 1). Trecand prin Moldova', a.
stabilit legaturi ca boerul G. Sturdza, dela care a primit ajutoare,
apoi cu arhimandritul Neonil dela manastirea Neamtului, care de-
asemenea 'i-a druit mai multe crti bisericesti.
Mai tarziu el a stat in raporturi cu mitropolitii Nifon al /Ylun-
teniei si Sofronie al Moldovei, apoi cu episcopal Calinic al Ram-
nicului, cu fratii Filaret i Neolit Scriban, ca Filoteiu i Dionisie
dela Buzau 2).
Legaturile infiripate de mitropolitul 5aguna cu vechiul regat au
fast continuate apoi de invatatul episcop Nicolae Popea al Caran-
sebesului, ales in 1900 membru al Rcademiei romane si incetat din,
viata in 1908.
1) Vezi Mitropolital Andrei baron de 5aguna", scriere comemorativ&
la serbarea centenara a nasterii lui, pag. 82. Sibiu 1909.
2) Idem, pag. 316.

www.dacoromanica.ro
 371

LEGATURILE CLERICILOR DELA BLAJ CU VECH1UL REGAT

Infiintarea Societatii (iterare romilne", in anul 1866, a deschis

Blafului drumul spre Bucure,sti prin alegerea ca membru a in-
vatatului canonic Timotei Cipariu. La 1 August 1867, Cipariu
asist, in sala vechiului Ateneu, la prima adunare a membrilor So.-
cietatii liierare romtine" (devenitd in 29 Martie 1879 Academia
'wand") si rosteste cu acest prilej un substantial discurs asupra
conservrii unitatii limbei romne in toate provinciile locuite de
Romni.
Timp de 2 ani, Ciparia a luat parte regulat la sedintele ordinare
ale societtii pn in anul 1869, cdnd 'a certat cu August Trebo-
niu Laurian pe tema dictionarului limbei romdne si n'a mai venit
dect foarte rar la Bucuresti. Mai tarziu, cand a fost rugat s par-
ticipe la adunrile Academiei, el a declarat c ii este sil de a mai
face cunostintd cu rnodul urit de a se vorbi pe malurile Dmbovi-
tei i aceasta numai din cauza glumelor spiritualului i savan-
Aului B. P. Ha,sdeu.
Raposatul Dim. A. Sturdza, dup-ce fusese ales secretar general
al Academiei, voia cu ori-ce pret sd dea un impuls mai mare acti-
vittii acestei inalte institutiuni culturale. In acest scop, el linea s
-vaza din nou pe olimpianul canonic, asistnd la lucrrile ei. Inter-
ventii speciale s'au fcut in acest sens pe lngd Cipariu. D. Ion
Bianu, piatunci numai bibliotecar al Academiei, a fost trimis in
rnisiune special la Blaj. Cand Cipariu obiecta c nu-i place sA
treaca prin suprrile vmei dela Predeal, inimosul d. Bituzu
declara ca va veni el personal s-1 primeasc la granit i ca" de aci
pn la Bucureti guvernul roman ii va pune la dispozitie un ,vagon
ministerial. Cu toate aceste preveniente, Cipariu n'a mai dat pela
Bucure,sti, dei A. T Lauriarz murise la 1881. Frica de glumele
piperate ale regretatului Haglea l'a pironit in modesta lui chilie
clela Blaj, unde 'si-a dat obstescul sfrsit la 22 August 1887.
Al doilea canonic b/Ajan, care a avut onoarea de a fi ales mem-
bru al Academiei, a fost loan M. Moldo van, ales in 1894. Niel
el insti n'a excelat printr'o frecuentO regulat la adunrile si lu-
crarile inaltului areopag cultural. In primdvara anului 1900 'i-am
facut i eu cunostinta la Constanta, cu ocazia sfintirii noului no-
stru vapor Ronziinia". L'am vOzut atunci pe acest venerabil si ini-
mos bAtrdn picurandu-i lacrimi din ochi de bucuria ce simtea ca se

www.dacoromanica.ro
372

vedea pe bordul unui vapor romanesc, sub pavilion i Cu comandant

roman. D. Ion C. Grd4teatut, ministrul lucrarilor publice d'atunci,
'i-a facut invatatului canonic o primire din cele mai calduroase,
El a incetat din viata la 7 Sept. 1915.
Al treilea canonic dela Blaj, ales membru al Academiei romane,
a fost regretatul i cultul canonic dr. Augustin Bunea. Ales la 28-
Maiu 1909, el a fost insa chemat de cel Atotputernic in san.-ul celor
drepti la 18 Noembrie acelf*i an, spre marea parere de rau a tu-
turor celor cari l'au cunoscut.

CONTACTUL ARGHIROFILULUI V. MANGRA

Prin anul 1896 invatase drumul Bucuretilor faimosul Vasile

Mangra, p'atunci profesor la seminand teologic din Arad i mem-
bru intransigent al partidului national-roman. In anul 1895, el a fost
sufletul congresului nationalitatilor nemaghiare din Ungaria, tinut
la Buda pesta. Venind in capitala Romaniei, Mangra n'a intarziat
sa-i dea repede arama pe fata, scriind o broura de polemica in
chestia caterisirei fostului mitropolit-primat Ghenadie Petrescu,
care se agita atunci i pe care clericul aradan o aproba, hind
pltit cu arginti grei de catre guvern.
Nesocotind caile Domnului, pentru c4tiguri 1ume5ti, el ii ater-
nea drumul vietii Cu spinii ratacirii.
Dei fusese ales membru al Academiei romane la 1908, in locul
regretatului episcop N. Popea, Vasile Mangra incepe sa se clatine
in sentimentele sale nationale i in 1909 trece deabinelea in parti-
dul contelui Tisza, spurcandui un intreg trecut de indarjita lupta
nationala. Rezultatul a fast ca, in Maiu 1910, venind sa asiste la
edintele Academiei i tina discursul de receptie in sanul ei,
a fost huiduit i batut cu oua clocite de catre tinerimea universi-
tara, revoltata de indrazneala tradatorului intere.921or nationale.
Din clipa aceasta, s'a pus capat vizitelor lui Mangra in capitala
Trii romane0i. In schimb, contele Tisza l'a ridicat in vara anu-
lui 1916 in scaunul de,mitropolit ortodox al Ardealului, pe care
l'a necinstit pan in ziva de 1/13 Octombrie 1918, cand a murit de
inima rea sub stralucirea razelor, care prevestiau intregirea nea-
mului, pe care il tradase i in sanul caruia el stia bine CA nu mai
are ce cauta.

www.dacoromanica.ro
 373

FOSTUL EPISCOP UNIT" DUMITRU RADU SI PROPAGANDA CATOLICA

IN ROMANIA

Dintre clericii de searna ai bisericii romane unite", raposatul

episcop al Orazii Mari, dr. Dumitru Rada, si-a petrecut primii 10
ani ai carierei sale preotesti la Bucuresti. El a venit in capitala
vechiului regat in Maiu 1886, trimis de Papa Leon XIII i mitro-
politul Blajului dr. Ion Vancea, ca predicator la biserica Sf. Iosif,
in scop de propaganda catolica, functionnd i ca greot al ca-
pelei romane unite", apoi ca profesor de teologie si in urma di-
rector la seminarul romano-catolic din Buctire$11.
Tandrul predicator, venind in mima regatului, a calcat dela in-
ceput Cu piciorul stng. El sosea in vremea cnd monseniorul
Palma, arhiepiscopul romano-catolic din Bucuregi, dase clerului
&au o circulara-pastorala, care provocase mult sange rau si ma-re
discutie in lumea ortodoxa din tara. Insusi mitropolitul-primat al
Romaniei, boerul de neam Calink Miclescu, se simtise obligat
raspunda printr'o sobra i documentata pastorala, adresata in luna
lunie 1886 clerului i credinciosilor sai ortodoxi. Inaltul prelat
fixa, intre allele, in pastorala sa urmatoarele:
Adevdrul netdgdduit 5i care luceste ca tdrie este ca biserica a lost
totdeauna pentru Romani scutul cel mai puternic al nationalitlitii; cd
Romdnil ortodoxi au tinut cei dint& piept cotropirii Europei declitre-
Musulmani, aparand cu vitejie credinta crestineascd, mosia 51 nationali-
tatea; c limba romiineascd in biserica ortodoxd 5i prin aceastd biserictt
s'a ridicat; ca chiar in secolul actual biserica ortodox4 a lost si este ifr
Romdnia in lruntea taturor miscdrilor natlonale".
Activ i impulsiv, popa Rada, dupa-ce tinuse trei predici de pro-,
pagand catolic in biserica Sf. Iosif, a gsit de cuviint s'a rds-
punda pastoralei capului bisericei ortodoxe printr'o brosurti vio-
lent de 72 pagini, tiparita la Cerna intitulata Pravoslavia
ron2n4 ca dreapta credintri romaner, de dr. Nerset Mariana,
care era insusi energumenul propagandist dr. Dumitru Rada. Bro-
sura aprea in luna August 1886, adic 4 luni dupa sosirea sa
Bucurqti.
Lipsit de modestie, de msura g de tact, tanarul misionar,.
dupa-ce isi aduce lui mnsu.i cateva elogii nemeritate, sustine in te-
merara sa brosur urmatoarele 7 eresii:
I. Ca biserIca ortodoxa ne-a alterat, pana la compromitere, caracterut
'national.

www.dacoromanica.ro
374

Limba noastrd in biserica ortodoxa si prin biserica ortodoxa a fost

schimonositd si numai afara din biserica ortodoxa a izbutit, printr'o
minune, sd viejuiascd pand cdnd in duda aceleiasi biserici s'a mai ridicat.
Biserica ortodoxa este de vind daca am Minas inapoiaji in cultura.
In chiar secolul actual biserica ortodoxa a fost si este la noi in
coada tuturor miscarilor najionale.
Biserica ortodoxa a fdcut in toate timpurile din Romdni unealta
ambijiilor i intereselor strdine.
Biserica ortodoxd a indepArtat posibilitatea formarii unui mare stat
romdnesc chiar in veacul de mijloc.
.7 Biserica ortodoxd este punctul de reazIn al cotropirei noastre din
partes Rusiei.
Brosura-pamflet, aruncata pe *t'A chiar in timpul cand mitro-
politul Calinic era pe patul mortii, a starnit, cum era si natural, in-
dignarea intregei prese din capital. Toate ziarele timpului, ca
Voluta Nationalii, Romaul, Epoca, Romania, Telegraful, Veterana
revista Con vorbirile Merare iau pozitie impotriva iezuitului dr.
D. Rada, despre care unele afirmau ca a fost trimis de Papa cu
scopul de a aduce desbinarea in biserica romana si de a turbura
constiinta natiunii, din care s'a nscut".
Totusi reprezentantul d'atunci al Blajului nu se da batut. El cu-
teazA s anunte o conferint cu tale in sala vechiului Ateneu", dar
n'a putut-o tine, fiind primit dela inceput Cu flueraturi, huidueli si
mere murate. Rbia dup acest esec 'i-s'a mai potolit entuziasmul
de ,propagandist cu ori-ce pret.
In Noembrie 1896, sustinut de contesa Goluchowsky, nscutd
printesa Mural, sotia contelui Agenor Goluchowsky, fost ministru
plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti i apoi cancelar al
Tposatei monarchii, Dumitru Rada este numit de-odat episcop al
eparhiei unite" a Lugojului, demnitate, in care a ajuns, nes000tind
cile Domnului.
In timpul rsboiului a fost omul devotat al contelui Tisza i,
dup unii, autorul textului faimoasei declaratiuni de iubire catre
patria maghiara si de renuntare la eliberarea cese punea in vedere
poporului roman din Ungaria si Ardeal in baza principiilor lui
Wilson, declaratie semnat de toti membrii episcopatului roman
de o multime de intelectuali. Dreptatea imanent a hotrit irisa alt-
fel: Romania Mare s'a M'out si episcopul Rada, de ast-dat al
eparhiei dela Oradea Mare, a devenit, spre nenorocirea sa, membrd

www.dacoromanica.ro
 375

de drept in Senatul Romaniei intregite 1). Zic spre nenorocirea sa",

deoarece in ziva de 8 Decembrie 1920 el a czut victim nevino-,
vat, dimpreund cu regretatul ministru D. Greceatzu i senatoruL
Spirll Gheorghiu, a bombei anarchistului Goldsiein, pus de acesta
in noaptea precedent, in dosul biuroului presedintelui Senatului.
La impozanta sa inmormantare am vzut adunati pe toti mitro-
politii si vldicii bisericei romane de dincoaci i dincolo de Carpati,
uniti in aceleasi rugAciuni pentru sufletele celor cari s'au savarsit
in slujba
MISIUNEA LA BUCURESTI A EPISCOPULUI UNIT" VASILE HOSZU

Al douilea episcop roman unit", care a vizitat Romania, a fost

dr. Vasile floszu dela Gherla, ins Cu insarcinare speciald din par-
tea contelui Tisza, satrapul Ungariei.
Inteadevr, in a treia decad a lunei August 1914, putine zile
dup declararea rasboiului european, episcopul Hoszu cura am
mai aratat si in alt parte a volumului a fost trimis de primal
ministru ungar la Sinaia i la Bucuresti, dimpreun cu d. dr. Tea-
dor .Mihali, presedintele clubului parlamentar roman din Budapesta,
actualmente primar la Cluj, Cu misiunea delicat de a capacita si
insista pe langa brbatii de stat ai Romaniei ca s intre in rsboiu
alaturi de Puterile centrale.
Cititorul s'a putut lesne convinge din memoriile contelui Tisza,
ca i din memoriul lui Vaida, ce urit meserie indeplinea acest pre-
lat roman din insrcinarea dictatorului d'atunci al Ungariei.

1) Un politician maghiar ml istorisea acum altiva ani cd, in 1919,

episcopul Rada inca tot nu uita sd trimitd vorbd detronatului imparat
Carol VII cti Romdaii unig (in $i azi malt la Majes/atea So" si c omul,
care transmitea omagiile episcopatului romdn unit" la locul prea
inalt" era contele N. Szchenyi, episcopul maghiar romano-catolic din
Oradea Mare, care trdia mai mult in Ungaria, unde a si murit, din
cauza urei neimpacate ce purta statului roman intregit.(Nota aulortflai).

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XXI.

LEGATURILE PRIMULUI PATRIARH AL ROMANIEI

CU VECHIUL REGAT
Dintre clericii cu vaza ai Ardealului, cel mai intim contact cu
Jechiul regat, inainte de rsboiu, l'a intretinut, fr indoia1, fostul
,episcop al Caransebesului dr. Miron Cris/ea, actualul Patriarh al
Romaniei Mari. Ca student universitar la Budapesia, el participii,
in Septembrie 1894, ca conducAtorul a 70 de studenti romani dela
nniversitatile din Austro-Ungaria, la congresul general studentesc
din Constanfa, unde tine o vorbire inflcarat, care motiveaza in-
fiintarea unei fise speciale la politia de sigurant ungureasc. Dela
1895 incoace, cand a intrat in viata public& ca secretar al mitro-
poliei din Sibiu, Miron Cris/ea a calatorit foarte des prin Romania,
in dorinta de a o cunoaste i studia.
In vara anului 1906, cu prilejul expozitiei din BucureA, el re-
vine in capitala in fruntea Reuniunei roinhne de marled din Si-
Ji/u", al crei presedinte era, si organizeaz mai multe concede,
care starnesc o adevrat sensatie. Invitat tot atunci de familia
_Briitianu la Florica, tanarul asesor consistorial Miron Cris/ea pro-
voad o scen istoric la mormantul lui Ion BrNianu (tatl) prin-
tr'o cuvantare inspirat, in care ii ureazil fiului, adeca lui Ion I.
C. Braliana, sa complecteze 5i sa desAvarsiasca unitatea national a
tuturor Romanilor, discurs vibrant, la care infiiptuitorul de mai
tarziu al triumfului politicei instinctului national, 'i-a rspuns cu
plini de lacrimi:
5i D-Ta atunci copal bisericei din Romnia, pe care o
visezi!"
Ceca-ce, cum se stie, s'a 5i intiunplat la 30 Decembrie 1919, cu
lunanimitatea voturilor g in aclamatiile sincere 5i entuziaste ale
rnarelui colegiu electoral.

www.dacoromanica.ro
 377

Din clipa istorica dela Florica s'au stabilit intre acesti doi bar-
bati alesi legaturi indisolubile, care au durat pana la moartea ma-
relui Ion I. C. Bridiatta.
ROLUL JUCAT DE EPISCOPUL CARANSEBESULU1
IN T1MPUL RASBOIULUI EUROPEAN

Ales in 1910 episcop la Caransebes, dr. Miron Cris/ca simtea,

in cursul marelui rasboiu, nevoia sufleteasca s informeze guvernul
Braiana despre toate fazele insolentei i injonctiunilor aplicate de
stapanirea maghiara prelatilor romani si peste tot poporului roman.
din Ardeal si Ungaria. El prevenea pe membrii guvernului roman
c pot fi linistiti, deoarece toate declaratiile umilitoare de fidelitate
care statul maghiar, ce eventual li-se vor cere de contele Tisza, ele
vor fi smulse numai cu pretul a tot soiul de amenintari, la care,
dac vor fi siliti sa cedeze, o vor face numai in interesul
nilor, pe care le conduc, dar ca in fundul sufletului lor episcopii
romani Mangra nu fusese inca ales mitropolit sunt si raman
fideli politicei, pe care o va hotri guvernul Romaniei pentru apa-
rarea marilor interese ale neamului.
Cu aceasta delicat misiune a fost insarcinat d. dr. Camel Cor-
neanu, secretarul episcopiei din Caransebe, care, in lipsa lui Ion
I. C. Brilliant( din capitala, a comunicat cele mai de sus in mod
confidential lui Vasile Moreau, ministrul de interne, cu rugamintea
de a le transmite primului-ministru.
Guvernul roman a apfobat, bine inteles, punctul de vedere al e-
piscopului Caransebesului, ciruia i s'a trimis vorba ca fruntasii
Romanilor din Ungaria sa duca pawl la sosirea ceasului. cei
mare" o politica, care s nu-i expuna furiei i persecutiei Ungu-
rilor, dornici de a-i suprima, si astfel sa vaza ca proprii lor ochi
sa se.bucure de infaptuirea Romaniei Mari, care rut va infarzia
sd vind".
In scrisoarea predat de dr. Corneanu ministrului V. Mortan,
epicopul Caransebesului ii cerea raspuns g la urmatoarea in-
trebare: Cum proiecteaza Romania sa apere frontul dela Marea
Neagra pan la Orova?
Din ultima intrebare, de ordin strategic, se vede ca episcopal
dr. Miron Cris/ea simtea impotriva cui are sci lupte Romania
transpira ingrijorarea ce-1 stapanea in privinta acestui front, care,
dupa cum se stie, nu s'a putut rnentine.

www.dacoromanica.ro
378

In asemenea conditiuni, toate declaratiile de fidelitate iscalite de

episcopul dr. Miron Cristea i alti ctiva Romani de treab i cu-
noscuti pentru frumoasele lor sentimente romanesti n'au impre-
sionat nici o clip pe Ion I. C. Brdtianu i pe cei din jurul
cari fusesera pusi in curent prin demersul intelept i prevenitor al
prelatului dela Caransebe. Asa se explica i faptul ca marele
Ion I. C. Bridianu, indata ce a devenit vacant scaunul de mitro-
polit-primat al Romaniei, cea dintai fata bisericeasca, *la care s'a
gandit ca s'o ridice la aceasta inalt demnitate, a fost insusi Prea
Sfintia Sa episcopul Caransebesului, dr. MironCristea.
Pentru restul lumii, care nu cunostea aceste importante dedesub-
turi, episcopul Caransebesului era Pus, in mod gresit, de unii in
aceiasi ala cu tradatorul Vasile Mangra, cel isgonit din sanul
Academiei romane i dupa rasboiu sters din condica sfanta a mi-
tropolitilor romani ardeleni si din pomelnicile bisericesti. Intr'o a-
semenea eroare de apreciere a cazut, pentru un moment, g marele
nostru profesor si invatat, d. Nicolae lorga, in cateva numere din
Neamul Ronanesc". Cand insa d-sa a aflat tot adevarul, n'a in-
trziat a restabili faptele, aducand meritate si sincere elogii ierar-
hului nedrepttit.
CHINURILE SUFLETE$T1 ALE EPISCOPULUI MIRON CRISTEA DIN CAUZA
UNE! SCRISORI ADRESATE COLONELULUI VICTOR VERZEA

Cu putin inainte de intrarea Romaniei in rasboiu impotriva

Austro-Ungariei, episcopul Caransebesului trimisese colonelului
Victor Verzea, pe care il stia drept omul de incredere al lui Ion
1. C. Britiamt, mai ales in ceeace privea chestia Romanilor din
Ardeal, o scrisoare, al carei continut, daca ar fi caza in mainile
Ungurilor, putea foarte usor s'a-1 coste viata in acel timp de ras-
boiu.
lata despre ce era vorba in boclucasa scrisoare:
Episcopul dr. Miron Cris/ea, in ravna lui de a intari scoala ro-
maneasca din eparhia sa, isi propusese sa transforme scoala pri-
mara de fete din Lugoj intr'un fel de scoala medie cu 4 clase se-
cundare pe lang cele 4 clase primare. Chestia o impunea mai ales
faptul c fetele unor intelectuali din eparhia sa dovedisera la un
concert al teologilor din Caransebe$, dat in Me/india, c dispretuesc
cultura si cntecele romanesti. Fetele i facusera instructia in
scoale unguresti si in mnstiri catolice. In acest scop, el cere si

www.dacoromanica.ro
 379

obtine sprijinul material al lui Ion I. C. Bratianu, care ii asigurase

suma necesara pan la 500.000 lei, in rate anuale, dup cum se
vor deschide cursurile 1). In scrisoarea Care Verzea, episcopal ii
.cerea s intervina pe lang seful guvernului roman si. sa-1 roage
a-'i trimite prima rata in scopul de mai sus, caci se apropia des-
chiderea anului scolar.
Intre timp, Romania infra de fapt in rasboiu. Cata vreme nimeni
nu se indoia de cinstea si patriotismul lui Verzea, care, in treact
fie zis, se bucura de multa consideratie si printre Romanii din
Rrdeal, episcopul Miron Cris/ea era perfect linistit si. n'avea nici.
o tearn, ca ar putea s fie trdat in privinta relatiunilor sale cu
guvernul din BucureA. Cand ins, dup cateva luni, a ptruns gi--
rea si la Caransebe, cum ca colonelul Victor Verzea si-a trade
tara si a trecut cu totul de partea Nenrtilor si a Ungurilor, griji in-
fior'toare, de zi si de noapte, au cuprins sufletul prea increzto-
rului prelat de frica de a nu fi tradat.
Rceste grozave si mistuitoare chinuri sufletesti au durat exact 2
ani de zile, timp extrem de indelungat, pentru ca episcopul Cristea
s fie incontinuu nelinistit, cu frica in suflet, cu sabia lui Da-
mocle deasupra capului si asteptand dintr'un moment intr'altul sa
fie ridicat, inchis g dat in judecata Carta martiale.
Nu peste mult vreme, episcopal Miron Cris/ea a g avut senti-
mental ca acest teribil moment se apropie. Ce se intamplase? Un.
sublocotenent, ceh de origine, cu numele Wilhelm Grg, in garni-
zoana la Viena, se castorise acolo cu o fat din o distins familie-
austriaca, care avea o rudenie membra in comitetul de conducere at
unui spital de rniti. Dela acesta, episcopal Caransebesului afl_
intr'o zi o afirmatie surprinztoare facuta la spital de catre d-ni
Krobatin, sotia ministrului de rasboiu al Rustro-Ungariei, baronul
Krobatin.
Spitalul respectiv se umpluse de rniti, sositi de pe frontul ga-
litian si mai ales italian. Prin-tre ei foarte multi tineri romani, chi.-
pesi si frumosi, dar foarte gray rniti, cari trebuiou sa fie de ur-
genta operati, bandajati si ingrijiti. Miscata de suferintele acestor

1) Tot cu concursul material al lui Ion I. C. Bratiana a construit epis-

copul Cristea frumoasa bisericift dela Viirset din Banatul revenit Stirbilor
si care a fost sfintit in ziva de 5 Iunie 1913. Fijutorul dat de Braila=
fusese de 1110.000 lei aun. (Nota aatorulai).

www.dacoromanica.ro
 380

lineri romani, o doamna se adres catre d-na Krobatin cu arma-

toarele cuvinte:
Numrul mare de rniti romani pe fronturile noastre m face
sa cred c presa ungureasca, ca $i cea germana, fac un prost ser-
viciu cauzei rasboiului nostru, criticand g injurand intr'una pe
Romani, c ei nu lupta, ca s mt iredentigi $i spioni. Ei n i meritd a
fi astfel raspltiti pentru rnile $i jertfele lor!"
La aceste cuvinte, sotia ministrului de rasboiu austro-ungar a
rspuns urmatoarele:
Da, ;Aranii romani sunt buni, leali $i viteji. Ei merit toata
lauda. In schimb intelectualii Romanilor sunt in mare parte ireden-
tigi $i tradatori, mai ales popii". Ace$tia ii strica. Si apoi este un
episcopsi anume cel dela Caransebescare este capul tradato-
rilor. Avem date pozitive CA el lucreaz cu bani din Romnial"
La auzul acestor cuvinte, pe care nu le putea pune la indoiald,
episcopul Caransebeplui a ramas inlemnit $i pus pe gnduri, care
nu se mai ispraveau. Omul credea $i cu drept cuvant ea
vre-un mizerabil, Toman, l'a tradat. Adnca sa revolt sufleteasca
in contra trdatorului, ca $i chinurile morale, de care era cuprins,
au inlbit deabinelea atunci, in tirnp de 2 saptamani, frumosul cap
de Christ al Prea Sfintiei Sale. Ierarhul i$i a$tepta, cu resemnarea
unui niartir, ziva judecatii, gandindu-se la ajutoarele inimosului
roman N. Filipescu, care a salvat numroase $coale primare $i inte-
rese romane$ti, mai ales tipografia ziarului Drapelal", proprie-
tatea bunului roman dr. Valeria Braniste, sfetnicul su intim in tot
-timpul cat a fost episcop la Caransebes, apoi la ajutoarele Ligei
culturale", ale fostului ministru de instructie publica Mihail V14-
desea, azi senator de MuKel, ale marilor patrioti Ta/u' lonescu i
Ion I. C. Briltianu, etc.

NOU1 MOTIVE DE iNGRUORARE

In primvara anului 018, numero$i detectivi din politia secreta

din Budapesta napadesc la Lugof g fac descinderi $i perchizitii,
la aceea$i ora, in 15 case romane$ti deodat, toti prieteni intimi ai
episcopului Miron. Singurul arestat g trimis la inchisoarea din
Seghedin a fost regretatul dr. Valeria Braniste, fard ins sa se fi
gasa in casa lui vre-un act compromitator. A$a fusese ordinul gu-
vernului $i el a fost executat intocmai. Dr. Braniste spunea ca a-

www.dacoromanica.ro
 381

restarea sa fusese ordonata de baronul Conrad von Hoetzendort,

eful statului major al armatei austro-ungare.
Dela Lugo/ detectivii politiene5ti urmau s piece in acela,5i scop
la Caransebes, unde se pusese in cale o perchizitie in palatul e-
piscopului Miron Cris/ea. Aceast descindere a fost insa amanata
in arma interventiei baronului Nikolici, deputat guvernamental de
Lugo/, care a pus in vedere agentilor secreti sa nu alarmeze za-
darnic, prin procedarea lor, toata preotimea 5i populatia roma-
neasca din judet pana ce nu va vorbi el personal ca contele Tisza,
la care a 5i plecat a doua zi. Baronul Nikolici era sarb ortodox 5i
nutrea fat de episcopul Caransebeplui multa stima i simpatie.
Unul dintre intimii episcopului era, la Lagol, i advocatul-frun-
ta5 dr. George Dobrin, actual senator national-taranist, care figura
printre cei 15 Romani de seam, carora li-se Meuse perchizitie.
La acesta s'a gsit o singura scrisoare suspect& in care episcorpul
seria astfel:
,,Amice Dobrin! Mi-ai tot promis ca pleci la Bucuresti In chestia cu-
nosculli ,si nu ai mai plecat. Acum citesc la foile din Bucuresti ca gu-
vernal se &atria si poate sa cada, Matta am riimas ca promisiunea 2n
Deci lntocmeste-fi trebarile, ca sa pleci cat mai curand".
Scrisoarea a fost confiscat de detectivi. Chestia canoscat'd"
era sa aduc rata intie pentru proiectata 5coala de fete din Lago j.
Interogat de autoritti, Dobrin a raspuns astfel:
Episcopul nostru este un om harnic si cum a fost el insusi invatator,
se intereseaza foarte mult de scaalele primare. Acurn zideste in Lugo/ o
scoala pentru 9 sau 10 invatatori, cu sli moderne si coridoare largi, in
-care vrea sa aseze tot felul de tablouri instructive pentru elevi. El a
aflat de undeva ca ministerul instructiei publice din Bucuresti a tiparit
asemenea tablouri pedagogice, intre altele si tablouri pentru combaterea
betiei, care se impart gratuit".
La intrebarea judectorului de instructie ca pentru-ce n'a eerut
aceste tablouri dela Budapesta, advocatul Dobrin a zis:
Fiindca vrea sa aiba inscriptii romanesti pe ele. Daca, de exemplu,
tablourile contra betiei ar fi cele dela Budapesta, elevii romani s'ar
putea alege cu convingerea ca numai Ungurii beau si se imbata".
Acest raspuns a fost imediat comunicat de Dobrin, printeun
elev, episcopului Miron Cris/ea, pentru-ca la un eventual intero-
gatoriu sa 5tie 5i el ca s raspundia la fel. Copilul, nebgat in
seam de politi5ti, s'a achitat admirabil de misiunea sa.

www.dacoromanica.ro
382

Dar ingrijorarea persista si nelinistea mereu sufletul inaltu:Ln_

prelat, mai ales ca se ivisera noui motive, care o alimentau.
Intr'adevar, episcopul Caransebesului proteja pe un tanar lu-
gojan de talent, cu numele $tefan A. Iorga, student la Politechnica.
din Viena. El ii obtinuse o bursa din parttea consistoriului caran-
sebesan si ii mai acorda personal si alte ajutoare in bani cu posta_
si de cate ori mergea la Viena, unde studentul lorga il astepta.
regulat la gar& il conducea la Hotel si ii sta la dispozitie pentru
diferite alergaturi prin oras. Spre sfrsitul anului 1916 se intampla
insc tanarul student era pus sub supraveghere din partea autori-
tatilor militare si politienesti austro-ungare. Peste putine zile el a
fost arestat sub acuzatia de spionagiu. Se gasisera la el niste fo-
tografii ale transeelor de langa Caransebe,s i ale hangarelor de
aeroplane din Lago/, la care lucrase intamplabor si un cumnat al
ski, care era tamplar in Lugo/.
Dus la inceput inteo inchisoare militara din nordul Boemiei,.
s'a procedat la o minutioas cercetare impotriva-i, cautand sa se-
lamureasca toate conditiile, in care ii facea studiile la Viena.
Inteo buna zi episcopul din Caransebe7 primeste dela Curtea mar-
Vain' o adresa, prin care i-se cerea s raspunda asupra tuturor im-
prejurarilor, in care i-s'a acordat bursa studentului lorga, sa se_
trimit chiar procesul-verbal al sedintei cu detalii la intrebarile:
Cine a prezidat sedinta consistoriului si cine a facut propunerea?
Acordaren bursei fusese propusa de catre dr. Valeriu Braniste, eel
inchis la Seghedin, iar sedinta consistoriului fusese prezidata de
insusi episcopul Miron.
Mai trziu se mai cerea consistoriului s se trimita autoritatilor
militare, care instrumentau aceast afacere de spionagiu, si o cir-
culara, pe care o daduse clerului episcopul Cristea cu privire la.
folosirea tricolorului roman de catre Romanii din eparhia sa. Stu-
dentul lorga infipsese un steag cu tricolorul national in turnul bi-
sericei ortodoxe din Lugo/.
La primirea acestei adrese, episcopul Miron a inteles repede de
ce era vorba i ca se urinal-ea amestecul sail in al acere. In interesul
accelerrii instructiei, tanarul lorga a fost adus din Boemia in
inchisoarea din Seghedin, unde era inchis si Valeria Bran4te, deci
aproape de Lugo/ i Caransebes. Cu continuarea ei a fost
insarcinat de asta data un locotenent evreu, dr. Rosenfeld, din jus-
titia militara (Curtea martiala), care se nazuia a preciza, daca au-

www.dacoromanica.ro
 383

-iorul moral al intregului spionagiu este episcopul dr. Miron

Cristea. Toti martorii ascultati la Seghedin in numar de 85
erau intrebati sa raspunda, dacA $tiu ceva de rolul episcopului dela
-Caransebes in aceasta chestie a protejatului sail.
0 noua perchizitie, facuta la parintii si rudele tanarului lorga,
41a Lugo f, gaseste inteo oala cheia unui cifru special, intocmit de
student, cu care au fost descifrate notitele zilnice facute de dansul si
care indicau cum mergea la atasatul militar al Romaniei, colonelul
Sifireea, mai tarziu adjutantul regelui Ferdinand i apoi ministru
plenipotentiar la Budapesta. Sunt arestati si dusi in inchisoare la
Seghedin mama, sora si cumnatul inculpatului. In cursul indelun-
gatei instructii, care a durat 2 ani, mama si sora acuzatului lorga
declara, inteun moment de disperare, c inteadevar episcopul Mi-
ron ar fi autorul moral al suferintelor fiului si fratelui lor. La lorga
-se gasisera numeroase scrisori dela protectorul sail, episcopul, dar
toate cu sfaturi parintesti, iar altele cu indrumari in chestia stilului
architectonic al manstirilor din Romania, care il interesau pe
lorga, caci studia architectura. Toate scrisorile aveau un continut
nevinovat. Deasemenea s'au gasit recipise de bani, ca sa-si cumpere
ghete, carti si paine, care se scumpise in cursul rasboiului.
Evident, in asemenea conditiuni, situatia distinsului prelat ro-
man devenea din ce in ce mai critica si mai amenintata. Numerosii
martori propusi de lorga nu declarau ins nimic, care sa confirme
afirmatiile rudelor studentului in ceeace privea complicitatea pro-
tectorului sau. Dar mama si sora erau suficienti, adica 2 martori,
care se gandeau ca, dac amesteca pe episcop in proces, chestia
se complied, se prelungeste si ea' qui habet tempts, habet vitam.
In timpul duratei instructiei, pe care locotenentul dr. Rosenfeld
o conducea cu multa energie si cu un deosebit interes, numarul a-
restatilor romani din inchisoarea Seghedinului mai sporeste Cu Inca'
-unu: Maiorul Curitli din armata roman, originar din Orsova,
cazut prizonier pe frontul dela Cerna dupa batalla dela
Tiirga Jiu i dupa moartea generalului Driigllina. El fusese
adus din lagarul dela Stralsund in ternnita din Seghedin. Bie-
tul om fusese denuntat ca era supus ungar si deci nu se putea
bucura de a fi tratat ca prizonier, ci ca tradator al patriei ma-
ghiare. El era de fapt Banatean. Fusese trimis de primul episcop al
Caransebesului, loan Po pasa, sa urmeze literile la universitatea din

www.dacoromanica.ro
384

Budapest(' astfel cunostea bine limba maghiar. Dar cu timpur

i

a fugit in Romania si s'a inrolat in armata romana.

Maiorul Curitd, in vederea eventualiftii de a fi facut priso-
reusise s-si prefac toate actele militare pe numele de
nier,
M. lonescu, supus al statului roman. In zadar a fost confruntat Cu
o multirne de locuitori din Orsova si chiar cu nevasta-sa, caci
l'au trdat. Veritabila sa sotie, dus la Seghedin dela Turn.0 Se-
verin atunci sub ocupatie germana s'a lepadat de el, spunand
ca aduce ceva cu sotul ei, dar nu este el".
Aducerea acestui ofiter mimos in inchisoarea din Seghedin a
avut darul s remonteze sufleteste pe toti detinutii romani, carol-a
in ora de plimbare unul dup altul, prin curte, stia s le arunce
cuvinte de imbrbatare si de sustinere a demnitatii lor infrante.
Mama, sora si cumnatul studentului lorga Inca au primit aspre lec-
tii de moral& spuse printre dinti. Celula maiorului fiind lipita de.
biroul locotenentului instructor dr. Rosenfeld, gratie unei feras-
truici mici din partea de sus a zidului desprtitor, pe care o lsa
putin intredeschis, Curifit auzea toate intrebrile, toate rtoelile,
tot decursul ascultarii martorilor, ca si mar-truffle ce faceau. Per-
sonalul inchisorii nu bntria CA un maior din armata roman
inteleaga ungureste, chiar daca s'ar auzi ceva.
Intr'una din zile, urechile vigilentului maior inregistra urrna-
toarele cuvinte, spuse cu o accentuat bucurie de locotenentul Ro-
senfeld unui coleg al saw
In sfarsit, iat terminat i dosarul episcopului valach dela
Caransebes! Acum este complect si documentat cu martori. In
cursul saptiimanii acesteia il arestml"
Destinul a voit insa sa se intample altfel. Capitularea Bulgarilor
izbucnirea revolutiei in Ungaria, tocmai in acele zile, a pus brusc
capt planului infernal al d-rului Rosenfeld, stalpul justitiei mili-
tare austro-ungare, care se inmormanta, deschizandu-se largi usile
tuturor inchisorilor pentru anti nenorociti, inculpati, unii pe drept,
dar foarte multi pe nedrept. Dela Seghedin au scpat de asemeni
toti arestatii, in cap cu regretatul dr. Valeriu Braniste. Printre a-
cestia figurau, bine inteles, i membrii familiei lorga. Tot atunci s'a
eliberat i maiorul Curifei, care in trecerea spre cas, la Tarim-
Severin, s'a oprit cat-va timp i la Caransebes, unde a povestit Ro-
manilor si chiar episeopului dr. Miron Cristea cele vazute
auzite de el in puscaria din Seghedin.

www.dacoromanica.ro
 385

O PASTORALA DEMNA I BOCLUCAA A EPISCOPULUI

Dr. MIRON CRISTEA

Cu toata delicata situatie i chinurile sufletesti ce i-le pricinuiau

pe de o parte scrisoarea adresata colonelidui Verzea, iar pe de alta
parte protectia ce acordase studentului 5tefan lorga, arestat in urma
pentru spionagiu, demnul prelat dela Caransebe$, spre a taia scurt
ori-ce posibilitate de exploatare in fata strainatatii a nesincerelor
declaratiuni de fidelitate", stoarse de guvernul unguresc mitro-
politilor, episcopilor i intelectualilor romani, a simtit imboldul ca
de Craciunult anului 1917 &A adreseze clerului si credinciosilor
o pastorala, care a facut atunci multa valva si a motivat che-
marea lui ad audiendum verbum in fats imparatului Carol VII la
Viena.
Data* in timpul cand Germanii tratau la Brest Litowsk paoea cu
Rusii lui Leon Braunstein Trotzky, circulara episcopului Miron
Cris/ea vorbea de pace, spunand ca cine vrea sd secere pace, Im-
bue s seamdne dreptate" i cerand ca sa se facii dreptate i po-
porului roman. Apoi adauga ca intru-cat nu 'i-s'ar face poporului
romien nici de astd-dald dreptatea, pe care de veacuri o mIddiclue-
te, sd se mngliie cu cuvintele psalmistului, care zice: Clind
indreptezi ci cearta ta aceasta m va
InvAtal"
Cu alte cuvinte, energicul episcop declara ca daca Ungurii
de astdata nu vor ingriji, la pace, nu numai de propriile lor inte-
rese, ci si de cauza mare a poporului roman, asigurandu-i si lui
un viitor mai bun, Romnii vor inviga mm/e!
Tonul demn si amenintator din pastorala sa era cat p'aci sa aiba
un epilog neplacut pentru Prea Sfintia Sa.
Inteadevar, dupa cateva zile, comandamentul militar din Curan-
sebe, procurorul din Timipara, procurorul suprem din Budapesta,
ministerul de justitie si cel de culte au cerut telegrafic textul autern-
tic al pastoralei, in privinta careia Alex. V aida ii scria dela Viena
episcopului Miron ca o s aiba mari neplaceri.
Dupa interventia guvernului maghiar, d-rul Miron Cris/ea a si
foit invitat ad audiendum verbum in cabinetul primului ministru
maghiar contele Nicolae M. Eszterhdzy. Dupa 2 zile de grave im-
putari, acesta 'i-a declarat Ca duce chestia in fats imparatului Ca-

T. Rusu Abrudeanu

www.dacoromanica.ro
386

rol VII (ca rege al Ungariei Carol IV). A treia zi au si plecat a-

mndoui la Viena 1).
Ajunsi la Viena chiar in vremea cad impratul Carol trata,
prin intermediul cumnatului su, printul Sixt de Bourbon, pacea
separata cu Franta, s'a trirnis fart intrziere vorba. episcopului
Cris/ea c'd poate prsi Viena, impratul fiind culled ca chestiuni
cu mull mai grave i mai urgente".
Agonia Habsburgilor incepuse.

1) Profit de acest prilej pentru a face urmatoarea rectificare relativ la

aceastii audientil specialti: Ea a avut loc in fata noului prim-ministru
contele N. M. Eszterhdzy, lar nu in fata printului L. Windlshgraetz,
fost ministru al alimentarii si apol, dup pace, seful bandel de falsifi-
catori al bancnotelor franceze, cum am sous, din gresalti, in volumul
meu Patriarhul Romdniei dr. iffiron Cristea, Inalt Regent", la pag.
235. (Nota autorulai).

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XXII.

ADEVARATII MARTIRI AI ARDEALULUI DIN

TIMPUL RASBOIULUI EUROPEAN
Semnarea, in Februarie 1917, de catre membrii episcopatului $i
intelectualilor romani, a faimoasei adrese de iubire pana la moarte
fat de patria maghiara $i de renuntare la eliberarea ce se punea in
vedere fratilor din Ardeal, in baza principiilor democratului Wil-
son, a produs, cum era si firesc, o mare si justificat durere in
toate snfletele cinstite nomane$ti, care au $tiut sa se opun sau sa
se eschiveze dela aceasta injonctiune umilitoare. Singura consolare
era numarul redus al semnatarilor, caci o multime de advocati,
preoti, profesori $i invatatori au refuzat iscalitura lor $i au pre-
ferat &A fie maltratati, batjocoriti, luati dela caminurile lor ai du$i
s sufere injurAturi $i privatiuni prin diferite inchisori sau lagre
de internare, unde unii dintre ei 'si-au gasit chiar moartea.
Acegia sunt adevaratii martiri ai Ardealului.
Este ins interesant $i curios de remarcat ca de aceste suferinte
fizice 0 morale au fost scutiti afara d2 dr. Valeriu Braniste
toti conducatorii partidului national-roman, din partea carora spi-
ritul public ardelean, ca $i cel din vechiul regat, se astepta cm
drept cuvant la mai multa independent& la mai mult curaj, la o
mai ferma $i mai demna atitudine brbateasca. Complacandu-se in
beatitudinea caminului, lor nu li-s'a clintit nici un singur fir de
pr din cap. Singurii martiri ardeleni, condamnati la moarte,pe-
lnga multimea de preoti, profesori, invatatori $i trani inchi$i,
btuti $i internati pe cari ii inregistreaza istoria calvarultd ar-
delean 'in rsboiul nostru de intregire national, au fost d-nii dr.
Zaharia Munteana, cunoscutul avocat din Alba Julia, invttorul
David Pop i functicmarul de banca R. Popescu, directorul colar
Pompiliu Dan din Zfirnesti, preotul ortodox Coman Baca din Po-

www.dacoromanica.ro
388

placa, acuzati de spionagiu, condamnati la moarte i tinufi in tem-

nit timp de 4 ani, fara sa fi avut Ungurii curajul sa-i execute.
Deasemenea a mai fost condamnat la moarte si directorul scoalei
ortodoxe din Rinari, Cu numele Fi-afila% dar n'a fost executat. El
a murit chinuit in inchisoare.

O COMPARATIE INTRE ATITUDINEA DEMNA A CONDUCATORILOR

POPORULUI CEH I LA$1TATEA FRUNTAILOR PARTIDULUI
NATIONAL DIN ARDEAL

Sa nu uitam ca Srbii si mai ales Cehii sk-au avut martini lor

politki legendari in cursul evenimentelor marelui rsboiu.
Rstfel deputatul oeh Kramarz, care fama o intensa propaganda
in favoarea Sarbilor, a fost arestat la 21 Maiu 1915 din ordinul co-
mandamentului suprem al armatei austro-ungare. In urma unei per-
chizitiuni domiciliare s'au gsit la el numeroase ziare straine cu ar-
ticole impotriva imparatului Francisc losif, precum i manifeste
adresate natiunei cehe in legatura cu un articol al su, publicat in
Narodni Lis/y", din care se putea constata nerabdarea Boemiei de
obtine libertatea prin victoria Rusilor. Kramarz a fost condamnat
la spanzuratoare in ziva de 6 Decembrie 1915 dimpreun cu alti
trei tovarasi ai sai: dr. Ra$in (fost ministru d finante in Ceho-
Slovacia independenta, azi mort), Vincenfiu Cervinka si /, Za-
mazal.
In sedinta Reichsrath-ului din 23 Noembrie 1917 deputattd
Stransky declara ca dusmanii Cehilor se afl la Viena $i la Buda-I
pesta, iar la 4 Decembrie, aoelasi an, conductorii Cehilor rup le-
gaturile nu numai cu monarchia, ci i cu dinastia habsburgica.
La 5 Decembrie 1917 deputatul Tusar spunea ca este o onoare
a fi taiddlor, aliad cine va este numil astfel, pentru-cd cere liber-
&lea $i drepturile poporului
Deasemenea brbteasc i demn a fost i atitudinea lui Ma-
saryk, Bene$, apoi a deputatilor Klofac, Reznicek $i Vechel. Rcesti
trei din urma au fost condamnati la moarte. In notitele lui Rez-
nicek s'a gasit o insemnare, datata din 7 /unie 1915, prin carel
declara al considera' ca o onoare $i datorie sd fie trilddlor fagi
de Austro -Ungaria $i cd nu are nevoe sd Minuiascd acest fapt".
Toate aceste instructive si elocuente amanunte sunt istorisite pe
larg de generalul austriac Max Ronge, ultimul sef al serviciului

www.dacoromanica.ro
 389

austro-ungar de spionagiu, iii voluminoasa sa lucrare, intitulan

,,Kriegs und Industrie Spionage".
Iat cu ce ilustrii fii se poate mandri poporul ceh Ei ne reamin-
tesc maxima lui Laroclzeloacauld c adevaratul om onest este
acela, care n'are fric de nimic".
Este far indoiala regretabil i semnificativ faptul c, gratie
nnui abil calcul, vecinic gata sa absoarba toate pornirile vir-
-tuoase, conducerea efectiva a partidului national-roman nu poate
invoca nici un martir national din primele sale randuri. Singurii
membri din comitetul de conducere al partidului, cari desigur pu-
-teau castiga aureola de martiri ai rasboitilui, ar fi fost inimosul
Inuit regretatul parinte dr. Vasile Lucaciu, care pana in anul 1914
indeplinise deja martiriul a 5 ani de temnita ungureasca, apoi ta-
lentatul poet si animator Octavian Goga, daca indata dupa decla-
Tarea rasboiului n'ar fi trecut Carpatii, ca sa vina la Bucuresti,
aducand cu ei chemarea infrigurata a poporului roman din Ardeal,
tcare astepta sa fie desrobit.

BEATITUDINEA CAMINULU1 UNOR FRUNTAI I MARTIRAGIUL

ANON1MILOR

Daca conducatorii partidului national, suspendand once acti-

-vitate in decursul rsboiului, s'au retransat unii in beatitudinea
caminului, altii prin sanatorii sau pe la usile cabinetelor min,is-
-teriale din Viena i Berlin, ca sa unelteasca impotriva dinastiei
romane si a scopului sublim, pentru care intrase mica Romnie
in rsboiu, i deci au vaduvit astfel paginile istoriei de inregistrarea
macar a unui singar erou national din randurile lor, chiar si mai
putin legendar, in schimb multimea anonima a antor preoti mo-
desti, dar ca frka lui D-ZieU i CU o netarmurita dragaste de
neam in suflet, a atator inimoi i demni invantori de prin
sate si orase, raspanditori de lumina curata i netarguit, n'a
scapat de bnile i injuriile gendarmilor unguri, de ferecatal
lanturilor si de scuipatul plebei ordinare ovreo-maghiare din urbele
cosmopolite ardelene.
In afara de mortii si schiloditii Ardealului de pe fronturile
de lupn, cazuti jertn unui ideal strain de sufletul lor, acestia
sunt singurii i adevaratii martiri ai cauzei nationale romane0i.
Chinurile, lipsurile i suferintele lor de tot felul prin diversele

www.dacoromanica.ro
390

lagare de internare, spala toatd rusinea inactiunei calculate a

conducerii partidului national si conteazd in martiragiul comun
adus pe altarul Romaniei-Mari. Vecinic omagiu atitudinei lor
demne, inaltatoare 5i purificatoare!
0 mentiune onorabila' se cuvine si acelor intelectuali anonimi,
sAraci si nepretentiosi, cari, scrasnind din dinti, au fost nevoiti
uneori sa se supuna fortei brutale si s'a-si mece in lacrimi uscate,
dar sfinte, toata indignarea ce le-o producea atitudinea umilitoare
si lipsita de Warbatie a fruntasilor lor, cari se complkeau in a-si
feri pielea intr'un particularism desonorant si intr'un dinasticism._
compromis.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XXIII.

O METAMORFOZA INDRAZNEATA SAU CUM

DEVINE ALEX. VAIDA MARE PATRIOT ROMAN"
IN TOAMNA ANULUI 1918
Din capitolele precedente cititorul s'a putut lesne convinge cum
_Alex. Vaida, intocmai ca un Raskoltzikoff dostoiewski-an, vznd
ca mult adorata lui Austrie se va prabusi in marele rasboiu fara
concursul armatei romane, care 'i-se refuzase in interesal superior
al integritatii neamului, s'a arruncat, dimpreun ca C. Stere,
inteo lupta M'a pereche impotTiva a inssi fiintei statului roman
si a dinastiei sale, lupta dusa fara incetare i cu o patima dia-
bolica in tot cursul anului 1917.
baca, in ce priveste pe Stere, pornirea lid era dictat de ura-i
nepotolit ce o nutrea fata de Rusia tarista, care it condamnase
pentru ideile sale sa petreaca cativa ani ai tineretel sale in Siberia
actiunea lui Vaida impotriva Romaniei nu era ins prin
nimic scuzabila. Contrar ori-carui sentiment si logice omenesti,
-el lovea in Romania insangerata numai din cauza dragostei sale
nemarginite fata de Austria, pe care voia cu ori-ce pret s'o
vaza mare si infloritoare in detrimentul Romaniei, plecata la
rasboiu, in contra sfatului sau, pentru eliberarea lui si a tuturor
-fratilor ardeleni de sub dominatia austro-ungar.

LIPSA ORICARUI SUPORT MORAL IN ATITUDINEA POLITICA

A LUI VAIDA

Daca Alex. Vaida ar fi fost condus in activitatea sa de un

suport moral, trebuia sa recunoasca, cel putin In luna Octombrie
1918, ea politica dusa de el pan'atunci a dat gres, a falimentat",

www.dacoromanica.ro
392

cum se zice in Ardeal, i ca singura scapare pentrut el era o re-

tragere penitenta din arena politica, cedand pasul intaiu acelora,
cari au fost de pareri contrarii cu dansul si au vazut lucrutrile
prin prisma adevaratelor interese nationale.
Dar 'ti-ai gasit omul! Va-ida 'si-a zis: Inainte cu sfanta obraz-
nicie!"
Inteadevar, in Octombrie 1918, cand zorile infaptuirii Ro-
maniei Mari se conturau lmurit, cand triumful politivei patriotioe-
si intelepte dusa de Ion I. C. Br&tianu era vizibil i cand pra-
busirea Austro-Ungariei era numai o chestie de zile, Alex. Vaida,
austro'filttl convins de pang in ajun, 'si-a revizuit repede bagajul
politic, pe care .si-lrinsusise in laboratoriul" asasinatului archiduce-
Francisc Ferdinand, si a imbracat cu ifos armura nationalismului
integral. Ca prin farmec, apostatul, crud si nemilos de pana eri,
adoptA formula politicei instinctului national a micei Romanii,
se' lasa convins c aceasta dogma va trebui sa-si gaseasca ras-
plata in implinirea unitatii nationale si incepe sa priceapa ca, dupa
cum esenta sistemului dualist austro-ungar era domnia minoritatii
germane in Austria si domnia miroritatii maghiare in Ungaria,
tot astfel i federalizarea visata a popoarelor din mozaicul austro-
ungar ar fi fost o piedica de neinvins la ori-ce imbunatatire te-
meinica in situatia Romanilor ardeleni si CA* numai o conflagratie
europeana impotriva tiraniei germano-maghiare, la care sa participe
si Romania, ar fi fost in stare s'A schimbe aceste imprejurari in.
mod Mat de hotaritor, incat sa aseze idealul Romaniei Mari intre
lucrurile realizabile.

VAIDA FRIZZO FREGOLI

Cand, sub puterea evenimentelor de pe fronturile de lupta si a

repercusiunii lor la Viena si Berlin, Vaida era fortat sa inWleaga
toate aceste lucruri, la care inainte era refractar si salbatec,
arunca grabit la cos toate argtunentele lui Aurel C. Popovici in
favoarea Statefor Unite ale Austriei Mari" si recurge la arta ves-
titului transformist Frizzo Fregoli.
In ziva de 12 Octombrie el soseste la Oradea Mare, unde era.
convocat comitetul partidului national roman, spre a discuta asu-
pra situatiei politice si a aproba apoi textul unei declaratiuni, re-

www.dacoromanica.ro
 393

lactat de d. V. Goldi$, care urma s fie citit in Parlamentul din

Budapesta, declaratie, in care se preciza categoric cd Romnii din
-Ungaria $i Ardeal, confortn principiilor wilsoniene, nu recunosc
Parlatnentului $i guvernului unguresc drep tal .56 se considere ca re-
prezentanti ai natianii romtne $i nici sti reprezinte interesele ei la
.congresul general de pace, apdrarea acestor interese plaid fi In-
credintat'd numai unor factori desemnati de propria adunare natio-
Jzald a Romanilor, deci de comitetul executiv al partidului national-
X 0171i411" .

UN DOCUMENT ELOCUENT

In interesul adevrului istoric, voiu spune c luarea acestei de-

ociziuni de cere comitetul partidului national, in sedinta sa dela
12 Octombrie 1918, a fost sugerat de o radiogramti pornit dela
_Icsi in ziva de 6 Octombrie si prin care se spunea cA Comiletal
_national al Romilnilor refugia(i din Austro-Ungaria", intruain-
,du-se /a la,si in acea zi (6 Octombrie), a hotarit lansarea urmatoa-
rei declaratiuni ctre toti reprezentantii marilor aliati din capitala
iYioldovei durerilor si. bucuriilor noastre:
.Romnii ardeleni si bucovineni, afltori pe teritoriul Regatului romn,
in numele nostru si al fratilor subjugati de acas, a cror constiintA e
siluitti si deci In imposibilitate de a se manifesta liber, declarm cele ce
mrmeaz :
1. Cerem sti fim liberati de sub jugul monarhiei austro-ungare si
suntem hotriti s luptm, prin toate mijloacele ;i pe toate clle, ca
intreg neamul romanesc s fie constituit Inteun singur Stat national si
liber sub domnia Dinastiei romane.
.2. Nu recunoastem monarhiei austro-ungare dreptul de a se ocupa
de soarta Romanilor din Ardeal si Bucovina, deoarece veacuri dearndul
ne-a linut in cea mai rusinoas roble.
Toate incerdrile de federalizare ale Casei de Habsburg sunt gesturi
disperate ale unei Imprtii osndite s se descompun si s piar.
Soarta Romanilor din Austro-Ungaria s'a hotrit prin rsboiul rega-
ului romn si prin vointa liber a Intregului popor romanesc si o va
consfinti Congresul de pace general& la care vor lua parte si reprezen-
antii oficiali ai Romniei eliberatoare.
3. Cerem ca intreg teritoriul din monarhia habsburgia revendicat de
Statul romn, recunoscut si garantat prin tratatele de aliant incheiate de
Romnia cu Puterile Intelegerii, s fie liberat si unit cu Patria marital.
.4.-Toate declaratiile Romnilor din Ardeal si Bucovina ce s'ar face
im potriva acestor aspiratiuni nationale, le considerm ca stoarse cu forta

www.dacoromanica.ro
394

de autorittile dusmane i aceste declaratiuni nu vor putea induce irr

eroare opinia Iurii, care a proclamat principiile de dreptate i de liber-
tate pentru toate neamurile asuprite1).
Iasi, 6 Octombrie 1918
Comitehil national al Romnilor emigrati din Austro-Ungaria
Presedinte : AL. LAPEDATU Secretar : Ort. C. Tnslauanu

Declaratia aceasta important& pusa la cale de Ion I. C. &a-

liana, a fost prezentata regelui Ferdinand I prin raposatul profesor
G. Munleana-Murgoci, lui Ion I. C. Bratianu prin d. dr. Victor
Dejen, voluntar ardelean, azi membru marcant in partidul national,
iar marilor aliati prin contele de Saini-Aulaire, ministrul plenipo-
tentiar al Frantei, ilustrul i inimosul prieten al Romaniei.
Cauza romaneasca era castigata si Romania intregita asigurata_

ISTORIA PEDEPSIND POLITICA LUI VAIDA

Luand cunostinta de inaltatorul gest al Romanilor ardeleni re-

fugiati la la$i, comitetul partidului national a imbratisat pe dea-
intregul punctul lor de vedere i astfel in sedinta sa, tinuta la
Oradea .Mare, in ziva de 12 Octombrie, a aprobat textul declaratiei
redactat de d. V. Goldi$, spre a fi citita in Camera ungureasca.
!nil sap as-T, Ssa stuaisIsuir na iruaa I uzinqiut E,S 201E3 'pimp
sarcina de a citi declaratia in Parlamentul lui Tisza, a fost ma-
rele austrofil i sluga a Habsburgilor Alex. Vaida, devenit tigre
roman de indata ce a avut siguranta c lanturile tiraniei maghiare
cadeau de pe trupul Romanilor.
El a citit declaratia in sedinta Camerei maghiare din 18 Octom-
brie 1918, producand, bine inteles, mare consternare. D'atunci, o-
mul acesta, care ani de zile s'a trudit, a muncit si a alergat ca urr
desperat ca sa nu ajunga lucrurile la prabusirea scumpului sau
imperiu austro-ungar, pozeaza cu cinism in mare erou national"
al Romanilor, si aceasta in mijlocul indiferentei si tolerantei,
generoase a infamilor regii(eni", acesti Tigani" $i Greco-Bal-

I) Vezi in revista Generatia (No. 14-15 din Aprilie-Maiu

1930) articolul d-lui Alex. Lapedatu, intitulat D. de Saint-Aulaire
Romdnit refugiati din Austro-Ungaria In limpid marcial rdsboiuu.
(Nota antomlui).

www.dacoromanica.ro
 395

_gol" ai Levantului, gratie carora a ajuns prim-ministru si mi-

nistru de interne in Romania Mare, lsandu-1 timp de attia ani
de zile sa se impauneze, fr a-1 demasca, cu aureola uzurpata
de mucenie al neamului $i ziditor de (ara".

O INDRAZNEATA MISTIFICARE A ZIARULUI PATRIA" DIN CLUJ

Numai in urma aoestei profund crestinesti insusiri a sufletului

romnesc din vechiul regat, ca si a sincerei sale iubiri fata de fratii
din Ardeal, s'a putut l'asa s treaca nerelevat cutezatoarea falsi-
ficare a adevrului istoric din partea ziarului Patria" dela Cluj,
organul partidului national, care in No. 236 din 31 Octombrie
1922, intr'un articol intitulat Ronzsnia, Rusia i Ungaria", scria,
dupa inspiratia lui Vaida i la cae-va zile dupa incoronarea regelui
la Alba Julia, c partidul national romn a fost un factor
decisiv In determinarea atitudinei Romniei in momentul
declarArii marelui r5sboiu mondial si O' InfAptuirea Rom-
niei Mari de azi se datoreste in rndul Intlu atitudinei de
intransigent nationalg a acestui partid".
Cata inconstienta, cat curaj si cata nerusinare in aceast sfrun-
tata palmuire a adevarului istoric!
Cand Alex. V aida avea tristul curaj sa serie in ziarul clujan ase-
menea enormitati, in flagranta contradictie Cu monstruoasele lui
fapte, dirijate toate direct impotriva politicei Romniei si a dinas-
tiei sale, el stia c nu exista pe lume un popor mai bun ca poporul
romnesc din vechiul regat, insusire, pe care o confirma si zic-
toarea populara, care spune ca la P-zeu $i in Tara rontaeascli
_total este posibil"!
A sosit ins timpul ca Tara romhneasca, pe care guvernul destr-
marii nationale al d-lor Maula i Vaida a tratat-o timp de 2 ani
ca pe o tara ocupata, batndu-si cu emfaza joc de cele mai sfinte
curate sentimente, ca si de uriasele ei sacrificii, sa se reculeaga, sa
reactioneze, sa puna pe toli tradatorii la stalpul infamiei, cum se
practica in lumea morala, unde sentimentul demnitatii nationale
este si trebue s fie o dogma, si s-i faca sa inteleaga, cel putin
azi, ca era o sacra datorie pentru Romania s sara in ajutorttl so-
rei mai mici in momentul cand Ungurii ii implantau cutitul in gat.
Dad Vaida n'a inteles astfel datoria Romaniei, au inteles'o, dig
brbatii ei de stat, cari s'au socotit un trup si un suflet Cu

www.dacoromanica.ro
396

fratii din Ardeal, ca un mndru i roditor pom, care se malta

mijlocul livezii romnesti. Acei dintre. Romnii ardeleni, cari, in
urma sfaturilor d-lor Mania i Vaida, 'si-au pierdut viata pentru
triumful cauzei maghiare, au fost stampilati Maghiari si pe ta-
rdna mormntului lor.
Noroc c printre acestia nu figureaza si d. 'luau Mania, care,
ca ausgezeichnetes Material", a fost dus si el, ca glotas, s lupte-
pentru izhndirea cauzei contrare neamului su. In ce priveste pe
Vaida, el a fost lsat la vatr pentru alte scopuri mai inalte" si_
mai patriotice", cum am aratat in capitolele precedente. El intriga.
impotriva Romniei pentru salvarea dinastiei Habsburgilor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XXIV.

D. IULIU MANIU, ALEX. VAIDA I POLITICA

IEZUITik A BLAJULUI
Prinsa in angrenajul catolicismului dinastic si apostolic dela
Viena, furit cum am aratat mai Inainte, urbea etern" de pe ma-
lurile celor dou Trnave, considerndu-se in urma conciliilor pro-
vinciale ale mitropolitului loan Vancea din anii 1872 si 1882 ca
facand parte direct din cadrele bisericei romano-catolice i nici
decum rasaritene, nu era si nici nu putea sa fie stapana pe misca-
rile sale, chiar dac in multe suflete curate inclinrile mergeau spre
biserica rsaritean si spre politica instinctului national.
De aceea, la Blaj, in special, ca si in alte p'rti, locuite in majo-
ritate de Romnii uniti" cu biserica Romei, se resimteau inca des-
tul de straveziu, chiar in pragul desmembrrii monarchiei austro-
lingare, urmele nefastei desbinari confesionale dela 1698, precum
si ale dinasticismului intronat in sufletele credule de fagduelile in-
seltoare ale impratilor austriati.
Unirea" confesionala dela 1698 nu se putea impca la 1918,
in multe suflete iezuite dela Blaj, cu unirea politica cea adevarata
5i mantuitoare. Dupa stingerea strlucitei pleiade, care incepuse cu
O incal, Samuil Micu (laja, Petra Maior _toti 3 adversari ai
unirii" cu biserica Romei, si s'a terminat cu Timoteiu Cipariu,
loan Mica Moldovan i Angustia Bunea, au ramas in arena luptelor
nationale numai epigonii si sub-epigonii: iezuitii, cu vadite incli-
nri spre Viena catolica, apostolica si dinastic.
Iat, drept dovada, ce scrie trdatorul Alex.Vaida, la pag. 31, a
monstruoasei sale brosuri, tiparita clandestin la Viena in anul 1922:
Biserica noastril &I cea mai eclatantd elovadii a am slat singuri
at& in desvoltarea noastra cat i in luptele noastre seca/are, deci
dovede* ca n'am avut nevoe de Romnia si deci legAturi
suflete$ti Intre nol si Romnia n'au existat, dar mai ales
a Romania s'a arkat indiferent fat de noi si tendintele

www.dacoromanica.ro
398

noastre i prin urmare este exclus ca s" se fi ocupat de

ideia unirii tuturor Romdnilor".
Mentalitatea aceasta dureroasa si revoltatoare a tinut s'o dove-
deascil chiar in mima tarii, la Bucuresti, un fiu al Blajalui: pa-
rintele dr. loan &Ian, preotul capelei unite" din strada Polona.
El a fost prins facand spionagiu, in serviciul contelui Czernin, mi-
nistrul austro-ungar la BucureA, fapt pentru care in dupa amiaza
zilei de 14/27 August 1916, cand a intrat Romania in rasboiu, ne-
demnul slujitor al altarului a fost arestat si inchis in fortul Dont-
ne$11. El a fost eliberat de armatele dusmane dupa ocuparea But-
curestilor. Plecat la Blab a fost imediat avansat la rangul de ca-
nonic, iar in alegerile generale din anul 1922 a fost ales deputat
al Blajului in Camera Romaniei Mari, ca membru in partidul d-lor
Maniu-Vaida.
Nu este de loe o vorba goala cand se afirma c a fost o fa-
talitate a, istoriei ca, dupa stingerea strlucitei pleiade de
invtati, pe cari 'i-a avut Blajul pana la moartea lui Augustin
Bunea, sa se produca deodat o scadere regretabila si pgubitoare
in miscarea intelectuala, culturala si nationala din asa zisa metro-
pola a Bialalui. Faptul acesta ingrijitor s'a putut constata mai
ales in cursul marelui rasboiu european.
Intr'adevr, pe cand poporul dela tara, partea sanatoas a natiei
romane din Ardeal, simtea c constiinta national romaneasca a in-
trat in rasboiu impotriva Austro-Ungariei chiar din clipa cand s'a
deslantuit cumplitul macel, unii iezuiti, cu rol conducator la Blaj,
nu voiau sa inteleaga ca, la sfarsitul anului 1918, toti Romanii
triiiam cea mai mare epoca a istoriei noastre nationale. Gandul lor
de capetenie se indrepta spre Papa dela Roma, spre imparatul
apostolic dela Viena, spre primatul Ungariei Csernoch dela Esz-
tergont si spre episcopul militar romano-catolic Zadravetz dela
Budapesta. Pearl' multi din ei, toate preocuparile lor se concentrau
in teama ca nu cum-va, in cazul unirii Ardealului cu Romania or-
todoxa, s'a nu iasa strivit catolicismul in marea massa a ortodoxilor
din vechiul regat, inmultiti cu cei din Ardealul desrobit.
PECETIILE UNIRII" *I D. 1ULIU MANIU

In noaptea dinaintea marei adunari nationale dela Alba lulia,

In diferite intruniri intime de intelectuali, s'a discutat si chestiunea
ca, odat cu unirea politica, sa se infaptuiasca si revenirea uniti-

www.dacoromanica.ro
 399

lor" la matca: la ortodoxie. Dar unite spuneau in cor: Intaitt

sa realiant unitatea politich $1 apoi vom face $1 revenirea!"
Ce oameni mici pentru vremuri asa de mad! Ce prilej solemn,
fericit si divin pentru a traduce in fapt ruperea pecetiilor unirii"
ca biserica Romei, cu care amenintase insusi Witt Mania intr'o adu-
nare a preotimei romane unite", tinuta la Alba Julia in ziva de
16 Maiu 1912, spre a protesta in contra infiintarii episcopiei greco-
catolice maghiare dela Ha/da Dorog, aprobata de Papa P iu IX
dupa dorinta imparatului Frartcisc losif I si a cardinalului-primat
maghiar dela Esztergont!
Caci iata ce spunea d. luliu Maniu la 1912:
Au dreptul Domnitorul si Papa si faca oricit de multe episcopii,
dar n'au dreptul si bage In sufletul nostru suflet unguresc.
Pentruci daca ar incerca asta, noi am rupe pece (111e docttmen(ului, asa
cum a spus Atanasie" 1).
Ei bine, episcopia greco-catolica maghiara dela Heljdu-Dorog
s'a infiintat deabinelea, cu tot protestul amenintator al d-lui Ma-
nitt i cu toata campania presei romane ca lovitura ce se d bise-
ricei romanesti n'are perechea in load politica de nelegiuiri a gu-
vernelor unguresti", si totusi d. Mania cu.clarissimii" sai Cano-
nici n'au rapt pece(ille nefastului document, semnat de tradatorul
mitropolit Atatuzsie la 1698. Tacerea episcopului V. Hoszu dela
Gherla, in chestia infiintarii episcopiei dela Hajdu Doro g, a fost
obtinuta de guvernul unguresc cu suma de 1.100.000 coroane aur,
iar depunerea crjelor episcopilor romani uniti" ramanea sa se
produca in Romania Mare, in anul Domnului 1928, cand cu legea
cultelor a d-lui Alex. Lapedatu, fost ministru al cultelor, pentru-ca
dupa un an guvernul de pomina al d-lui Maniu sa promulge, in
1929 (11 Iunie), concordatul incheiat intre Scaunul papal al Ronal
si statul roman, prin care catolicismul 'si-a asigurat in Romania
Mare niste privilegii, pe care nu le poseda in nici o alta tara din
lume. De aceea el n'a avut onoarea sa fie semnat de Patriarchul
Regent dr. Miron Cris/ea.
lard cum numai iezuitismului dela Blaj se datoreste enorma gre-
seala cornisa cu prilejul marei adunan i nationale dela Alba Mkt
1 Decembrie 1918), cand, in loe ca Romani' uniti" sa fi fost sta.-,
paniti de duhul marei idei a integralei uniri politice, ingloband

I) Vezi ziarul Romania" No. 108 din 1912.

www.dacoromanica.ro
400

revenirea in sanul bisericei ortodoxe, din sanul careia esisera

inainte cu 218 ani, fiind crud amagiti de Habsburgi, unii dintre
iezttitii blajeni nu numai ca au respins-o, dar steteau pe chibzuri si
se framantau ce anume conditiuni sa puna chiar la unirea politica
a Ardealului cu tara mama. La Blaf s'a ventilat doar pentru prima-
oara punerea in cauza a autonomiei Ardealului cu prilejul unirii!
Iat dovada: Tradtorul Alex. Vaida in celebra sa brosura
clandestina, prefatata si tiparita de el la Viena in 1922, sub
titlul Ardealul Ardelenilor..." ne spune lamurit, la pag. 29, ceea-ce
vrea Ardealul:
In anal 1917, Vaida, Maniu ci alfil sustineail sus $1 tare a ei
n'au nimic comun Cu actiunea Romniei i c sunt ferm
deci1 a croi Ardealului o soart nour.

CANONICUL Dr. IOAN COLTOR PLANGAND PE RUINELE

HABSBURGILOR

Acesta era rezultatul dezastros al catolicismului si al politicei

clocite de Alex. Vaida la Viena i popularizata, in surdina, prin-
tre intelectualii ardeleni cu ajutorul intimului su tovaras luliu
Maniu.
O dovada evidenta in aceasta privinta ne-o furnizeaza insusi
clarissimul canonic d. dr: loan Coltor, podoaba" capitlului mitro-
politan din Blaj, care in No. 9 al ziarului Unirea" (de Sambta, 23
Noembrie 1918), deci in organul mitropoliei, deplangea ast-fel na-
ruirea dominatiei habsburgice:
Cdderea ultinuilui Habsburg va fi pentru neamul romainesc tot-
deauna o amintire trist.
De ce oare? Pentru-ed fo$111 sal supu$i ronani au ,stiut sli faca
deosebirea intre Carol IV, impdratal-rege, $i Mire Carol de Habs-
burg. Pentru acesta erau simpatiile noastre, pentru omul,
care voia pacea $i care declara, urand tronza, cd are s'o incerce
intr'una, nu pentra regele Ungariei, cazut In ghiarele oligarchiel
spurcate ungure$ti, nu penen' Carol IV, care sanctiona legi de vol
universal, Murite in contra propriilor convingeri".
Este desigur caracteristic sa vezi cum .cel mai cult dintre iezuitii
dela Blaj manifesta inca vadite simpatii pentru Habsburgi chiar in
ajunul marei adunad nationale dela Alba Zulia!

www.dacoromanica.ro
 401

O LAMURIRE NECESARA

Din cele publicate in capitolele precedente, cititorul s'a putut

lesne si pe deplin convinge de politica direct anti-nationala dusa
de conducerea partidului national din Ardeal cu incepere din vara
anului 1914 si pana in vara anului 1918 impotriva politicei in-
stinctului national, imbratisata i pusa in executie de guvernul
romn din Bucure,sti prin declaratia sa de rasboiu adresat Austro-
Ungariei in ziva memorabila de 14 27 August 1916.
Din fericire, evenimentele de pe fronturile de lupta din cursul
anului 1918 au impus si conducerii partidului national ardelean
antune in momentul cand nu mai exista nici un pericol s'o mar-
turiseasca ca sa parseasca subit politica de duplicitate practi-
cata pn'atunci i sa adopte o linie de conduita national si in con-
forrnitate cu scopurile de rsboiu ale Romaniei. Aceasta brusc
schimbare in politica fratilor din Ardeal s'a produs ins numai in
dipa cand erau perfect vizibile zorile prabusirii imparatiei austro-
ungare si deci asigurata posibilitatea intregirii neamului romanesc.
Nu e deci nici un motiv, ba este chiar o indrazneala, ca anumiti
istorici dela Blaj s bat moned din acest fapt i sa se impattneze
cu niste merite, pe care intreaga actiune de pan'aci a Bialalui ca-
tolic le desminte in mod flagrant, precum o face un d. loan Geor-
gescu, profesor secundar 0. subdirector genzral in ministerul cal-
telor si artelor, in volumul II din publicatia Transilvania, Bu-
natal, Cripna, Maramurepl 1918-1928", scoasa de guvernul
d-lui Maniu cu prilejul jubileului a 10 ani dela unire, publicatie,
plina de greseli intentionate si care a costat vistieria statului ro-
mn suma rotunda de 12 milioane lei.
Este un sfruntat neadevar istoric cnd d. I. Georgescu afirma,
la pag. 785, acestei costisitoare publicatiuni c Blajul a lost
cel dintaiu centra, care, vdziind prilbu$irea mpr4iei austro-un-
gare, a injeles si pregateascii terenul stapanirii romtne#i".
Acest centru a fost de fapt Aradul, unde intr'adevar au desvoltat
in toamna anului 1918 o febrila activitate d-nii Vasile Goldi,s, dr.
-loan Sucia i dr. St. Cicio Pop pentru canalizarea marilor eve-
nirnente nationale ce se anuntau, ca rezultat al rsboiului, iar nu
Blajul, unde entuziasmul sincer al tinerimei din scoalele sale a fost
intunecat de preocupri ieftine de casta i mai mult confesionale,
de frica pericolului intrirei ortodoxiei.
I. Rusu Abrudeanu

www.dacoromanica.ro
402

Chiar la Arad activitatea in directia desavarsirii politicei in-

stinctului national nu s'a inceput decat din ziva de 7 Octombrie
1918, cand, dupa prabusirea frontului bulgar dela Salonic (5 Oc-
tombrie), Austro-Ungaria a cerut presedintelui W. Wilsort al Sta-
telor-Unite incheierea
In ziva de 12 Octombrie 1918, membrii comitetului executiv
national-roman, intruniti la Oradea Mare, aprobau, in lipsa d-lui
Julia Mania, textul declaratiunii, redactata de d. Vasile Go1d4
citita de Alex. V aida in sedinta Camerii unguresti din Budapesta in
ziva de 18 Octombrie, declaratiune faurita sub impulsul hotaririi
refugiatilor ardeleni dela Iaci din ziva de 6 Octombrie i comuni-
catA lumii intregi prin radiograme. (Vezi pag. 393-394).
In sedinta Parlamentului austriac din Viena, din 22 Octombrie
deputatul socialist G. Grigorovici, roman din Buoovina, ca ras-
puns la manifestul impratului Carol, prin care anunta federali-
zarea Austro-Ungariei, declara ca poporttl rotnhn fine siz--$i rea-
lizeze unitatea sa nationale.

O SCRISOARE ISTORICA A LUI ION I. C. BRATIANU

In ziva de 114 Noembrie 1918 ion I. C. Bratiattu reuseste sa

trimita d-lui dr. Teodor Mihali, presedintele clubului parlamentar
al deputatilor romani din Camera maghiara, urrnatoarea istorica
scrisoare:

Joi , 1/14 Novembre 1918

Cea mai sfa.ntg aspiratiune a neamului se

Indeplineste.
Peste suferintele trecgtoare, generatiile
vor r&vni la zilele, pe care le traim.
Fgra mirare am vazut c6.despdrtiti in cele
mai grele imprejurri, ne-am reg&s it cu ace ias i
simtire si cu acelasi ga,nd.
Grabni ca acum este stapa.nirea incercarilor
vrksmase ale Ungurilor, ale anarhiei , ale de-

www.dacoromanica.ro
 403

magogiei , prin organi zal,ie , pr in propaganda,

pr in forVa..
Pentru organizare vi propaganda temeiul
este firevte:
Unirea desavarvit a tutulor sufle-
telor vi a tutulor Vinuturilor :
toVi in jurul Regelui , ciare Vine
drapelul simbol al acestei uniri .
- Libertate vi dreptate pentru total ,
de ori ce neam vi ori ce religie.
Desvoltarea larg democratica: re-
forme electorale vi agrare, con-
diViuni de viaVa. pentru muno itorime ,
eare sa le asigure legitimele lor re-
vendiettri 9 i parte de folosinVIL la
rodul muncii lor. .

Ao i se grabevte trimiterea forVelor armate,

precum aVi eerut .
Reamintind Prevedintelui Domniei Voastre
intalnirea noastra, dela Sinaia, dupa ce fusese
primit de Regele Caro], va, zi c tutulor ou dra-
goste fraVeasca.: CredinVa noastra ne-a mamtui t.
Sa. pavim Inainte ouneclintita. incredere In me-
ni reaNeamului vi neViirmuri tdevotament In ser-
viciul lui .

\%-2 07ZY3 261/7-a42-z-(

www.dacoromanica.ro
404

NATURA PREOCUPARILOR D-LUI IULIU MANIU DIN TOAMNA

ANULUI 1918
Cu toat scrisoarea clara si elocuenta a primului ministru ro-
man, d. Mania continua s' trateze cu misitii guvernelor M. Karolyi
dela Badapesta .i ai lui Varjassy dela Seghedin. Cand guvernul
Braliana Mom cunoscut ca unirea Ardealului cu vechiul regat nu
poate-s sufere intrziere, din cauza negocierilor pentru pace, care
urmau s inceapa la Paris, si a situatiei turbure din Europa cen-
tralti si orientala, d. Mania era preocupat de alte idei i proiecte,
care nu erau in acord nici cu interesele poporului roman din Ar-
deal, care cerea i dorea unirea definitiva si neconditionata cu ,re-
gatul liber, nici cu interesele superioare ale statului roman.
D. Mania i o parte din amicii sai puneau la cale cum ar putea
obtine o unire cu conditii, Thcand abstractie de sacrificiile Romaniei
in rsboiul pentru eliberarea Ardealului. Dupa catva timp s'a si
precizat, care anume erau acele conditii. Jata-le in toata goliciunea
lor: ciatonomia Ardealului ca dietii la Cluj ci armatii separata in
Ardeal cererea aceasta a fost preconizata de generalul unit"
baron Boera privilegii acordate minoritafilor, restabilirea gra-
nitei la Predeal si alte nzbatii.
Fapt cert este c in Noembrie 1918, d-nii Mania si Vaida ur-
mreau in ce priveste unirea Ardealului cu vechiul regat o unire
sui generis" sau mai bine zis iezuita si anume o unire, care sa
permit Ardealului sa stea cu un picior in Romania si cu unul in
Ungaria, iar la mijloc Ardealul pe seama Ardelenilor, carora
ins vechiul regat s le acorde imprumuturi i sa le asigure ajutor
militar in caz de nevoe, iar din Ungaria sa le vin cultura ungu-
reasca si sprijinul catolicismului, putand s ramna si ei nemes
emberek", adic nobili dup factura maghiar. Faptul acesta gray
anacronic rezult din toata activitatea i manifestatiile lor atat
din vremea rsboiului, cat si in Romania Mare.
A trebuit mult tact din partea guvernului Bratianu ca sa evite,
in acele grave imprejurari, neintelegeri intre frati i sa readuca la
simtul realitatii pe oamenii Bialalui: lallu Mania si Alex. Vaida,
simt, care in ultim instanta le-a fost impus de unanimitatea
glasurilor taranilor si ale tineretului intelectual, cari, toti In cor,
au cerut la Alba lulia unirea fr conditiunile plnuite de
reprezentantii Blajului catolic.
Acesta este adevrul curat si start-L.

www.dacoromanica.ro
 405

La indemnul intelept si putern:c al inltatoarelor cuvinte din

scrisoarea marelui Ion I. C. Bridianu, care avea la baza ei o nota
a secretarului de stat american Robert Lansing, prin care se recu-
nosteau Romniei drepturile sale asupra Ardealului, d. Vasile Gol-
di$, in numele consiliului national central Cu sediul in Arad, cerea
guvernului unguresc, in ziva de 10/23 Noembrie 1918, potestatea
sau deplina putere asupra Ardealului, adica consiliul national sa
se instapaneasca imediat peste cele 26 de judete, locuite in majori-
tate din Romani. Energicul pas al cirlui V. Goldis a fost aprobat
numai dupa lungi discutiuni din partea consiliului national central,
care era compus din urmtoarele 6 persoane: Julia Mania, Alex.
Vaida, V. Goldis, Aurel Vlad, ,S te fan C. Pop i loan Sucia (3
uniti" si 3 ortodoxi).
[REAPARITIA D-LUI IULIU MANIU iN POLITICA ARDEALULUI
Cum am mai spus si in alt parte a lucrarii de fata, d. Julia Ma-
niu in tot cursul marelui rasboiu, adica timp de 4 ani si 3 luni, s'a
tinut jute rezerva calculata, n'a actionat pe fata si n'a facut
nici.o declaratie politica, lasand aceasta sarcina lui Alex. Vaida,
caxe, ca agent fati s al Habsburgilor, a desvoltat cea mai intinsa
si desperata activitate pana in toamna anului 1918, spre a salva
pe dragutul de imparat", aparatorul si stalpul catolicismului din
Europa centrala. Cand, in lipsa de cadre pentru armata, a fost
recrutat si d. Maniu, Mitropolia din Blaj, al carei advocat era, a
cenit sa fie scutit de serviciu militar, ceea-ce n'a admis guvernul
unguresc. Gurile rele spun Ca guvernul din Budapesta 'L-a respins
cererea de scutire dupa interventia episcopului unit" din Lugoj,
T. V aleriu Frentiu, care vedea in d. Maniu un adversar pentru can-
didatura sa la demnitatea de mitropolit al Blajului, devenit vacant_
Si inteadevar, daca prabusirea Austro-Ungariei s'ar fi intamplat cu
o saptaman mai tarziu, mitropolit la Blaj ar fi azi iezuitul Fren-
fill, iar nu simpaticul si rustic il d. ,Vasile Sucia.
Numai cand corabia intereselor casei de Habsburg a naufragiat
si zorile infaptuirii Romaniei Mari se intrevedeau, Alex. Vaida a
imbracat armura national& iar d. Julia Maniu a pasit din nou in
arena politic.
Inteadevr, spre sfarsitul lunei Octombrie 1918 d. Mania isi
face aparitia la Viena, unde mersese, din insrcinarea consiliului
central din Arad, spre a organiza o armata revolutionara romana

www.dacoromanica.ro
406

din elementele armatei austro-ungare, ajunsa in compkcta deban-

dada. Ca sub-locotenent de artilerie, Maniu formeaz aici Spirit
soldatilor romani" cu sediul in casarma Ferdinand" i sub con-
ducerea efectiva a capitanului Loichita.
In interesul adevartdui istoric voiu recunoaste Ca d. Maniu s'a
chitat de aceasta insarcinare cu tact si succes. In vremea cand el
isi indeplinea aceasta misiune, la Viena izbucneste revolutia. Pro-
fitand de ea, a doua zi d. Mania, in uniforma de sublocotenent
insotit de d. C. Isopescu-Greca, fost deputat bucovinean in Park-
s-nentul austriac si azi deputat national-taranist la Bucure$ti, se
prezinta in audienta la generalul Strger-Steiner, ministrul de
rasboiu austro-ungar, cruia ii anunt CA, din porunca consiliului
central roman din Arad, a luat comanda suprema a regimentelor
romanesti si ii cere totodata ca, in interesul operei de organizare,
.sa,-i cedeze cate-va birouri in palatul ministerului de rasboiu.
nestiind unde ii sta capul din cauza miscarii revolu-
tionare constatata in sanul trupelor ce se intorceau de pe front, a
cerut timp de gndire. Mania i deputatul bucovinean Isopesea-
Orecu au fost invitati s astepte intr'o camera d'alaturi. Dupa o
jumatate de ora, generalul Strger-Steiner, informat fiind c regi-
mentul romanesc de infanterie No. 64, cu cercul de recrutare la
Oragie, numara cate-va mii de oameni inarmati si bine disciplinati,
pe cand regimentele pur austriace erau imprastiate in desordine
prin mahalalele Vienei, s'a convins c cererea reprezentantului
Romanilor trebue aprobat si in consecinta a pus la dispozitia d-lui
_Mania un apartament intreg in palatul ministerului de rsboiu.
In ziva urmtoare, Maniu luat ca secretar pe generalul ba-
ron Boeru, asa numitul erou" dela Ivangorod, unde s'a distins
intr'o batalie cu Rusii, fapt care 'i-a adus titlul de baron". Toti
ofiterii romani din armata austro-ungar erau acum ocupati cu or-
ganizarea revolutiei, cautand ca regimentele ce se intorceau de pe
front s piece in ordine acas, in Ungaria, i sa nu se puna la dis-
pozitia guvernului maghiar, spre a impiedeca pe Romani cu forta
armat chiar in momentul canl aveau spuna si ei ultimul cu-
vant, iar pe de alta parte ca regimentele sa nu depuna jurmant
de credinta republicei maghiare, ci slatalui national rondin.
Fimbele aceste scopuri au fost atinse. Regimentele romanesti s'au
mentinut admirabil in disciplina ce li-se cerea si la un moment de
erau in Viena i Wiener Neustadt peste 40.000 de soldati romani,

www.dacoromanica.ro
 407

bine inarmati si disciplinai, cari au fost rugati de guvernul

austriac s apere Viena i s'o fereasc de catastrofa revoiutiei des-
tructive. Astfel s'au putut vedea deta$amente romanegi circuland
prin oras, cantand imnul national roman si restabilind ordinea,
dupd care apoi bate regimente/e, ca steaguri nationale romane$ti
in frunte, au fost dirijate cu trenuri speciale in Ardeal, spre a fi
la dispozitia consiliului central roman in opera lui de imbucatatire
a monarchiei austro-ungare.
Dela Viena, 1uliu Maniu a plecat la Arad, unde in ziva de 13
Noembrie avea o intalnire cu Oscar Idszi, ministrul nationalitatilor
din noul cabinet maghiar republican al contelui Mihail Kdrolyi,
in chestia somatiunii cu tertnen fix, adresat de d. V. Goldi$ gu-
vernului unguresc de a preda cele 26 judete ardelene in stapanirea
consiliului central roman.
Din primal moment al intrevederii cu Mania i cu ceilalti frun-
tasi romani, hiszi, care venise cu traista plina de fgadueli, s'a
convins ca. Romanii voesc complecta lor des/acere de Ungaria.
Astfel delegatul ungur a inteles repede realitatea situatiei $i '$i-a
facut calea intoarsa spre Budapesta.
/ULIU MANIU VORBIND LA BLAJ IN PRAGUL ADUNARII NATIONALE
DELA ALBA IULIA
Dela Arad, dupa intrevederea ca Oscar Itiszi i dupa abdicarea
imparatului Carol VII, intamplata in ziva de 16 Noembrie, d. luliu
Mania a descins in ziva de 18 Noembrie in metropola
Intr'un discurs rostit in fata canonicilor $i a populatiei bid-
jene, d. Maniu spunea urmatoarele:
Ungurul nu s'a cu/niri(it nici printr'un rasboill pierdut. El
asttizi si peistreazd firea-i turanica, cristalizatii 111 (loud vorbe un-
gure$ti: Nem engedem nu per/nit).
Stint lucran, care se pot spline. Sunt ins6 si lucruri, care
azi Ina au menirea sa nu fie istorisite nici chiar prietenilor
celor mai sinceri. Atitt wl pot declara c Slade Antantei, cat
statele formate pe ruinele monarchiei dunarene, ca lugo-
slavii, Austro-Germanii, mentin ca noi cele mai stranse
conAenei lijad nu numai de dreptalea cruizei noastre, ci ,F1 de in-
portanfa ce revine unui neam de 11 milioane, unui neam unitar ro-
ma-nesc, care ocupii un leritoriu bogal, cel mai bogat teritoriu al
Europei intregi" 1).
1) Vezi ziarul Unirea" No. 7, cu data de Miercuri, 23 Noembrie 191g.

www.dacoromanica.ro
408

UNELTIR1LE BLAJULUI LA ARAD

Cum se vede, d. Mania era gray, sibilic si misterios. Lucrurile,

despre care afirma ca nu pot fi marturisite flied nici prietenilor
celor mai sinceri, aveau sa fie discutate in cenaclul iezuitilor locali.
Era vorba de conditiile ce trebuiau fixate la actul unirii dela Alba
conditii, printre care figura in primul rnd autonomia
Ardealului Cu diet provincial6 la Cluj, ceruta cu ardoare de
rnembrii capitlului mitropolitan al Blajului pentru asigurarea unor
interese confesionale si de gaga, care, bine inteles, nu putRau
Inca deocamdata mrturisite. In urmarirea acestui plan diabolic, ie-
zuitii dela Blaj reusiser sa cdstige de partea lor i cati,-va orto-
doxi naivi, in cap cu d. Vasile Goldis, care, pentru magulirea lui,
fu'sese chiar insrcinat de d. Maniu, cAnd trata la Arad cu O. Idszi,
sa redacteze motiunea unirii ce urma s fie votata de marea adu-
nare nationala din Alba lulia, motiune care cuprindea ins si ideia
autonomiei si a dietei pro vinciale de la Cluj.
filotiunea aceasta celebrd a fost citit i iscalita de comparsi, tot
la Arad, in casa d-lui 5tefan Cicio Pop. N'a avut ins nimeni cu-
rajul s'o exhibeze la Alba Julia. Ea denot ins gAndul initial al
d-lor Maniu i Vaida, cari inainte de marea adunare nationara din
cetatea lui Mihai Viteazul erau mistuiti de gAndul de a stabili dela
1nceput welatiuni de drept in/re Ardeal si vechiul regal". Din fe-
ricire, ei au fost siliti ins s se inching in fata manifestarii ho-
tarite si constiente a vointei nationale ardelene.
Nu ma indoiesc C cel mai bogat teritoriu al Europei intregi
surAdea de minune d-lui Mania inc de p'atunci. Si eu il cred azi,
fra sa jure nici d-sa, nici ilustrii sai nepoti: dr. R. Boa, dr. Za-
chi Boila, dr. lonel Pop etc.
,A.DUNAREA NATIONALA DELA ALBA IULIA I CONCEPTIILE POLITICE
ALE D-LUI MAN1U

La marea adunare nationala din Alba Julia (1 Decembrie st. n.

1918), d. Maniu venise bine pregatit ca s indeplineasca acele lu-
cruri, care pu se puteau inc spune la Blaj" cu putine zile mai
inainte. Dar vorba Romnului: socbteala de acas nu se potriveste
cu cea din trg. Planurile sale au fost repede ghicite si dejucate,
dei d. Maniu adusese de pe valea Trnavelor la marea adunar
niult plmida, multe burueni si multi sceti, spre a,-i sta inteaki-

www.dacoromanica.ro
 409

tor, Cu gandul ca pe urmd sa se acate de pulpana autonomiei

dealului i sd troneze ca in sdnul lui Avram in dieta dela C/u f.
Ce credea atunci cu adevdrat d. Maniu in cutele intime ale su-
fletului su g care era mentalitatea ce-1 mistuia, s'a aflat abia
dup 5, ani din chiar gura d-sale. Jata intr'adevr ce lucruri inte-
resante ne spune d. general Averescu, om de cuvdnt cinstit, care-
nu poate fi pus la indoial, inteun articol al sau publicat in re-
vista Tara noastre din Cluj (No. 7 din 9 Februarie 1930):
Pela inceputul anului 1923 ne gdseam la o consliitaire
in casa amicalui si colaboraiorulai mea Cudalbu, impreund cu d.
Iuliu Maniu, d. dr. N. Lupu, d. Petre Negulescu in total 5 persoane.
In cursul schimbalui de idei, venind vorba despre Alba Julia, d-
Maniu ne-a.miirturisit a a ame de luplat acolo ca mari
ca toti se temeau cA vor fi mAncati de ciocoii dela Bu-
curesti si ea la un moment dat a fost pusA chiar chesti-
unea, daca* nu era cazul s'A se cearA a se forma dou.
Parlamente: unul la Bucuresti si unul la Club
se inirebe ori-ce om cinsliti: ce indreptigise la acea epoca' a
se ludri as//el de seriamente dincolo de Carpall, dacii infradeviir
aa exisial si cine poart-1 Hispunderea lor? Mai mili, punintrebarea:
ce s'a fAcut In Ardeal pentru a fi neutralizatA acea por-
nire nejustificat Impotriva vechiului regat ?".
Rcesta era deci, la 1 Decembriv 1918, g:Indul intim al ie-
zuitului Julia Maniii. Dar partidul national-roman, atunci masa
compacta' a poporului romdn, care umple vile i coamele Carpa-
tilor, a cdrui viat seculard a fost plr' nadita din amar si din clurere
si care, la Alba Julia, a imbrdtisat pe toti reprezentantii vechiului
regat, afldtori acolo, cu ochii scldati in lacrimile unei fratii cu-
rafe, frd nici un gand ascuns de noroiul politicianismului maghiar
si austrofil, n'a voit ins cu nici un pret s audd de autonomie, de
dieta la Claj $i de privelistea bAnuitelor lor avantagii.
Unire fAr conditiuni au cerut cei 1228 delegati intelectuali ai
tuturor tinuturilor romdnesti, dimpreund cu mcile de mii de trani,
unire fr nici o restrictie a strigat uriasa multime de pe cdmpul
martiragiului lui Noria $i Cosca!
Multimea, cu pumnul ei de fer, a declarat e vrea unirea cu-
rat, fr .rezerve si dictat de marele interes al poporului ro-
mAn de pretutindeni.

www.dacoromanica.ro
410

MANIU I VAIDA OFENSAND DIN PRIMUL MOMENT PE SUVERANII

ROMANIEI MARI

Trebue sa recunosc insa ca infrangerii suferite atunci la Alba

Julia de d-nii Maniu, Vaicla i compania In planurile lor de domi-
natiune exclusiva a Ardealului, ca si loviturii date de popor hiper-
trofiei eu-lui acestor matadori, se datoresc multe din necuviintele
i ofensele manifestate c12 partidul national fata de insusi marele
rege Ferdinand I, desrob:torul, ca i multele si gravele neajunsuri
din viata de azi a statului roman.
Prima necuviinta s'a produs chiar pe loc, la Alba Julia. Era un
lucru elementar, de bun simt, de obraz, de nobila i sfanta dato-
rie romaneasca ca marei adunan, dupa-ce a votat unirea, sa 'i-se
propun de a se trimite o telegramh de respectuoase omagii si
inalt recunostinta regelui Ferdinand I, care, cul un al douilea
Mihai Viteazul, a infptuit visurile cele mai indraznete ale nea,-
mului romanesc, precum si reginei Maria, care atat de constient
mimos a conlucrat la intruparea aspiratiilor noastre.
Ei bine, aceasta datorie de malta si nationala buna cuviinti, daca
nu si de buna crestere, a fost omisa intentionat dela ordinea zilei,
dei o propunere in acest sens se fcuse dimineata in comitetul
partidului national de catre entuziastul secretar dr. Silvia Drago-
mir si fusese incuviintata tot cu acelasi entuziasm si de catre ba-
tranul iritelept George Pop de Base,sti, desemnat sa prezideze ma-
tea adunare.
Ce s'a intamplat insa? Cand s'a comunicat d-lor Vaida si Maniu
ca propunerea va fi adusa si in plenul adunarii, matadorii Nat-
acesti austrofili chiori i ireconciliabili, s'au opus pe motivul
ca un asemenea gest ar indispune pe capii socialistilor Ion Fluera
losif itimanca, cari ar nutri idei republicane.
Personal sunt adanc convins ea pretextul acesta stupid a fost
inventat ad-hoc de d-nii Vaida i Mutua si c cei doi fruntasi
oameni muncitori, dar de bun simt, nici n'au fost pusi
macar in curent cu propunerea, necum s'o respinga.
Omisiunea aceasta profund jicnitoare la adresa Coroanei, ca si
faptul ca in textul actului unirii in loe sa se declare unirea tutu-
ror leritoriilor locuile de Romani ca regatta Romania", se spunea
simplu cu Romania", a facut o dureroasa impresie la Bucuresii,
uncle nu se pricepea si nu sz admitea ca, in momenta' cel mai cut-
minant al istoriei noastre, sa" nu S2 aminteasca nimic, Cu nici un

www.dacoromanica.ro
 411

cuvant macar, de regele Ferdinand i regina Maria, cari au stat la

fruntea actiunii pentru desavarsirea unitatii nationale a neamului..
Marele Ion I. C. Bratianu, cu minunata lui intuitie politica $i
cu profundul su simt istoric, a ramas foarte neplacut atins de a-
ceast regretabild scamatorie ardeleneasca, declarand c ar fi pre-
ferat s fi lipsit voturile socialiste din unanimitatea glasurilor $i
con$tiintelor romanegi decat s lipseascd numele regelui eliberator
din actul, prin care se proclama unitatea national si politica a
Romdnilor ardeleni cu patria-mam 1).
Abia a dotta zi dimineata, 2 Decembrie, adica, cum zice Roma-
nul, la spartul tdrgului", marele slat na(ional, care se intrunea sa
imparta portofoliile membrilor din faimosul Consilia dirigent, a
hotarit, tot in urma propunerii d-lui dr. Silvia Dragomir, sa se tri-
mita regelui Ferdinand o adresa omagial $i prin care 'i-se aducea
la cunostinta ca marea adunare nationala din Alba Julia a decretat,
intr'un elan de entuziasm fara margini $i cu unanimitate, unirea
teritoriilor sale cu regatul Romniei.
Actun, daca cititorul va lega omisiunile vatamatoare $i calcu-
late din ziva adunarii dela Alba falta cu refuzul conducatorilor
partidului national de a participa la serbrile incoronrii regelui
$i reginei Romaniei Mari, care au avut loc tot in acest oras istorig
in ziva de 15 Octombrie 1922, dupd-ce conductorii aceluia$i par-
tid fuseserd reprez,entati, prin d. dr. Teodor Mihali, la incoronarea
regelui Ungariei Carol IV dela Budapesta (17 Decembrie 1916),
vor avea imaginea exacta a incohorentei $i mentalitatii lor, ca $i a
nepregatirii suflete$ti $i politice, in care 'i-a surprins taisul vic-
torios al spadei micei Romanii $i a marilor s'a aliati.
Misiunea istoriei nepartinitoare, care consista in indreptarea
neamului prin cunoa$terea trecutului, va fi sa a$eze aceasta pat.
vecinic la locul, pe care il merit autorii ei: pretin$ii mari pa-
trioti" Julia Maniu si Alex. Vaida.
ALCATUIREA CONSILIULUI DIRIGENT

Cderea ideii de autonomie cu dieta dela Cluj, deci separar

tismului dintre Ardeal $i tara mama, a fost frd indoiala o lovi.-
tura de maciuca, data de constiinta national nefalsificata a po-

1) Vez! revista Generatia Unirii" No, 4 din 1929: Aminiirl

cu privire la acial unirii din Alba hala", de Alex. Lapedatu.

www.dacoromanica.ro
412

porului suveran din Rrdeal in special iezuitilor dela Blaj. Sub

ameteala socalui primit, chiar de a doua zi 2 Decembrie 1918
ei au alergat la marele sfat national", demasciindu-si apetiturile
seculare prin graba ce o punea fig-care de a-'i asigura cte un
scaun sau portofoliu ministerial in Consiliul dirigent, ai carui
membri se desemnau in acea zi in sala de sedinte a tribunalului
din Alba Julia.
La un moment dat, figurau pe lista, printre asa zisii candidati
de ministri, uniti" in majoritate: Ortodoxii, cu trecut serios po-
litic, ca dr. Valeriu Braniste, dr. Aurel Vital i Octavian Goga,
erau pusi de comisia de candidare abia la coad. Numai dupa-ce
un barbat de bun simt a atras atentia d-lui Mania c
dirigent nu trebue si nu e prudent lucru sa se asemene aidoma cu
capitlul mitropolitan din Blaj, au putut fi a/esi i proscrisii orto-
doxi de mai sus. Rstfel au fost alesi membrii in consiliul dirigent
urmatoarele persoane: dr. luliu Maniu, presedinte, dr. Vasile La-
cacia, dr. Alex. Vaida, dr. 5telan C. Pop, dr. Entil Illifiegan, dr.
Victor Bontescu, dr. Rottudas Boilii (nepotul presedintelui)
acestia toti uniti" Vasile Goldis, dr. loan Suciu, dr. Aurel
Vlad, dr. Valeritt Braniste, dr. Aurel Lazar $i Octavian Goga
acesti din urma ortodoxi precum $i socialistii lon Fluera,s
losif !unmet', primul unit" si al douilea ortodox. Deci 8 uniti"
fata cu 7 ortodoxi, dei proportional ar fi trebuit, dup buna
dreptate,sa fie numai 5 uniti", iar restul ortodoxi.
Spiritul de cast confesional dela Blaj a invins i aci, cum a
invins de altfel si la desemnarea ca presedinte a d-lui fallu Ma-
nia, in locul cruia trebuia s fie ales un ortodox si anume Vas/le
Goldi,s sau Valeriu Brani,ste. Dupa sefia a doui uniti" (regreta-
tul dr. Ion Ra(itt $i George Pop de BiiseA, care se retrsese dupa
aclunarea dela Alba Julia), demnitatea de presedinte al partidului
national, deci implicit si al consiliului dirigent, se cuvenea de drept
unui ortodox.
Dar si alegerea ca sef a d-lui Mania n'a fost decat o simpl sca-
matorie calugreascA si anume iezuitic. Ortodoxii, afar de Aurel
Vlad, care singur fusese pus in curent, s'au gsit in fata unui fapt
implinit i, re" semnndu-se, ei n'au mai protestat, sub farmecul
maretiei istoricului moment al unirei.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XXV.

UNGURII SUSTINAND LA CONFERINTA DE PACE

INTEGRITATEA TERITORIALA A UNGARIEI
CU ARGUMENTE SCOASE DIN POLMCA 1

ATITUDINE A PARTIDULUI NATIONAL-ROMAN

DIN ARDEAL
Am in fata mea bogata colectie, care alcatue5te o parte din pro-
digioasa literatura g imensul arsenal de propaganda, inteadevar
demn de admirat, cu care guvernele Ungariei s'au prezintat la
Conferinta pacii din Paris i in fata lumii intregi dela rsboiu 51
pana astazi intru sustinerea intereselor lor nationale 5i a integri-
-lath statului maghiar.
Aceasta opera de propaganda, care merita cu drept cuvant s
fie invidiata, mat ales de noi, este redacted 5i sistematizata cu o
metoda 5i o meticulozitate absolut academica. Nu cuprinde nici o
apreciere upratica -5i nici a insinuatiune. Totul este redat prin cel
mai sever control documentar.
Citind acest intreg namol de volume, cu care vecinii no5tri au
inundat bate conferintele 5i intreaga lume civilizata, uu data su.-
fletul meu s'a strans de durere, vazand cum Ungurii i5i cladesc in
blind parte temelia tezei lor ovine tocmai pe politica 5i conduita
conducatorilor partidului national roman.
In cele ce urmeaza voiu incepe 5i eu cu aceea5i metod, cu care
Ungurii '5i-au alcatuit materialul lor documentar, sa desprind g
s scot in relief din propria opera a fratilor me! din Ardeal ati-
tudinea partiduhii national roman atat din anii premergatari
rasboiului, cat 5i din timpul rsboiului, atitudine, din care Unga-
ria a btut moneda in favoarea ei g impotriva unitatii nationale a
poporului roman, care a format baza principala a declaratiei noa-

www.dacoromanica.ro
414

stre de rasboiu i unica sfnnta menire a jertfelor, cu care mica

Romanie a pinta indeplinirea acestui ideal.
In materialul documentar, cu care Ungaria s'a prezentat la Con-
ferinta pn'cii din Paris (anii 1919 si 1920), gasesc, sub forma de
dare de seama a lucrarilor delegatiunii maghiare, trei mari volume
cuprinse sub titlul: Les ngociations de la paix hongroise", pu-
blicate de ministerul afacerilor straine din Budapesia.
Chiar dela volumul I, Ungurii se servesc de palitica partidului
national rom-n din Ardeal, pecare o expun cu un lux de detalii
cu o documentare, care nu sufera rzplieci intru sustinerea tezei lor.
Voiu reproduce o intreaga serie de capitole Cu titlurile respective,
pentru a se vedea ce scump si pretios colaborator a fost partidul
d-kir Mania i Vaida in afirmaren drepturilor Ungariei asupra
nationalibitilor subjugate si in special asupra nationaliatii ro-
manesti.
Unul din primele capitole poarta titlul:
EXEMPLE ALESE DIN DECLARATIILE DE FIDELITATE ALE ROMANILOR
DIN UNGARIA1

Iatk in traducere textualk cele cuprinse sub acest titlu:

Memorandele, progiamele, manifestele, proclamatiile, etc., care au
apArut din timp in timp pentru a face cunoscut sau a explica punctul
de vedere al partidului national-roman, au afirmat fdrd exceptie si ca
cea mai mare hotdrire eft lealitatea si atasamentul Romimilor MO de
dinastie si stat este in afarA de ori-ce indoiala si c el nu reclama in-
deplinirea dorintelor lor nationale dealt ca sa poata lucra cu un entu-
ziasm si un devotament inca mai mare pentru blnele patriei comune.
Aceste declaratiuni dovedesc in mod amAnuntit ca conducittorii natio-
nalisti al Romartilor din Ungaria nu s'au gdadit niciodata stt se separe ae
statul llagar. Ei au avut cu atat mai putin aceastd idee, cu cat au stiut
in totdeauna sa aprecieze avantagiul de a putea sa-si valorifice cali-
thtile nationale in statul ungar, care era in masura sit asigure su-
pusilor sal romani institutiuni mai democratice, o existentd economica
mai bund si mai sigura si o civiliza(ie cu mutt mai 'Malta ca a Romdniei,
al card nivel de cultura intelectuald este inferior din toate punctele
de vedere acelui al Ungariei. ConducAtorii nationalisti al Romanilor
din Ungaria n'au aspirat nici-odatd decal la o oarecare autonomie in
cadrul de stat maghiar. Putem s afirmam cii, at toata interventia mi-
litara a Romanieit, a revolutiei unguresti, a bolsevismului si a deciziunilor
avantagioase pentru Romania dela Confetinta pAcei, ca autonomia na-
1) Vezi Les ngocintions de la paix hongroise", tornal I, pag. 207..

www.dacoromanica.ro
 415

nu attexhava la Romcinia era cerutd de massele mari ale

poporului romAn din Ungaria si de insdsi majoritatea clasei culte romit-
nesti de acolo si ca ele nu vor pilca nici-odatd s tolereze imixtiunea
Romdniei in pro prille lor afaceri.
Aceasta este ceeace reclarnd poporul romiinese din Ungaria si vom
dovedi-o prin proprille sale declaratii fdcute cu privire la Romania de o
jumatate de ecol incoace si chiar in cursul rdsboiului:
Mtintuirea monarchiei cAt si aceea a patriei noastre si a poporului
ungar cere scrie Memoranda! partidului national-romAn prezentat
regelui Francisc losif I in luna Maiu 1892 ca sa se intreprindd o
actiune, care sd creeze o unitate mai strAnsd mire popoare, pentru ca,
unite in jurul tronului, sd poatd lucra la intdrirea si la consolidarea
patriei comune, inspirati de o nobild rivalltate si plini de lubire si de
incredere".
Dung cum plAngerile poporului romAn nu se indreapta de loc impo-
triva statului ungar scriu studentii universitari romAni in brosura
apdrutd la 1892, intitulata Replica" , tot asa -si aceste nanduri nu
cauta de loc sd atace statul. Poporul romAn din Transilvania si din Un-
gana este cunoscut ea' moGet de fidelitate fatd de dinastie si de respect
fatA de legi".
Istoria nu cunoaste nici un singur caz continua Menzorandul par-
tidului national-roman, trimis lui Francisc losif I in Maiu 1892 care
ar putea fi ara:at ca o infidelitate a poporului roman impotriva suvera-
nului sau impotriva statului, al cdrui sprijin este si el si dela care as-
teapta si el la rhndul Jui sprijin".
Congresul nationalitatilor, tinut in luna August 1895 la Buda pesta, in
primul aliniat al motiunii sale, a anuntat cd RomAnii, Srbii, Slovacii,
etc., asociati in acest scop, doresc sd mentind integritatea teritoriald a
Ungariei sub toate raporhuile.
In sedinta Camerei din 1906, cu ocazia discutiei raspunsului la me-
sagiul tronului, deputatii nationalitatilor, asociati sub directia d-lui
Teodor Mihali, presedintele partidului national-roman, au intrunit di-
feritele lor programe inteo adresa aparte, in care, conform motiunii
din 1895, au insistat in unanimitate asupra faptului cd persistd in mod
absolut sd mentina integritatea teritoriala a statului ungar si cd doresc
s infdptulasca pretentiunile lor nationale in cadrul acestei integritAti
si prin mijloace legitime si constitutionale.
RomAnii din Ungaria au ramas credinciosi punctului lor de vedere,
chiar cAnd in luna Iulie 1914 a izbucnit rdzboiul mondial. In momentul
declaiatiei rdsboiului, flit lor rdspundeau la chemare inspirati de aceiasi
bundvointd, gata la bate sacrificiile si Cu acelasi entuziasm veniau sub
drapel, ca si fiii Ungurilor. Diferitele clase ale societAtii romAnesti
fdceau aceleasi sacrificii, ca si cele ale socielatii maghiare, pentru a duce
greutAtile si marile incercdri ale rasboiului, dela inceput* si pAna la
sfArist.

www.dacoromanica.ro
416

SOH partidului national-roman au facut declaratii tot atat de in-

curajatoare, ca si sefii partidelor maghiare. InaHui cler roman din Un-
gana adresa credinciosilor sai pastorale tot atilt de rasboinice ca 51
prelatli bisericelor maghiare. Va sa zica, raspunderea rasboiului in-
cumba Romanilor din Ungaria tot atat cat si Unffurilor 5i, in general,
aproape Mai exceptie, tuturor nationalitatilor din Ungaria".
PASTORALELE EPISCOPATULUI ROMAN

In sprijinirea afirmatiunilor de mai sus, publicatiunea maghiara

citeaza urmtoarele pastorale, date de membrii episcopatului
roman de ambele confesiuni Cu ocazia declararii rasboiului la 5
August 1914:
Episcopul greco-catolic Dumitru Rada, dela Orallea Mare, se adre-
seaza credinciosilor sai white pastorala incurajatoare, (al carei text
cititorii il gasesc la pag. 354).
Episcopul greco-orientaL loan I. Pap, dela Arad, in pastorala sa dela
7 August 1914, dd ordin preotilor sal sa citeasca in biserici apelul regelui
catre popoarele sale, sa le explice continutul si sa convinga pe credinciosi
c rasboiul era legitim si inevitabil. El constata chiar cu satisfactie
cd credinciosii sai se supun cu placere la apelul Maiestatii Sale cu o
mare exactitate si in acelasi timp cu cel mai mare entuziasm. In sfarsit,
clerul trebue sa ajute ca Romanii din Ungaria sa fie toti fideli tronului
patriei si in consecinta el trebue si de data aceasta sa dovedeasca
credinta lor prin fapte pentru a merita recuno5tinta lui Franciic 104 I,
singurul lor stapnitor".
Lucrarea de propaganda maghiara, de care ne ocupam, releveaza
si pastorals data in ziva de 8 August 1914 de catre episcopul Ca,-
ransebesului, dr. Miron Cris/ea, pe care deasemenea cititorii o
gasesc la pag. 359.
Tin insa sa constat ea ocupandu-se de aceasta pastoral, darea
de searna ungureasca face o intentionata confuzie, cand spune ca
episcopul roman al bisericei greco-orientale din Caransebes,Miron
Cris/ea, a ajuns intre timp mitropolit la Sibiu", cand se stie ca la
acea epoca mitropolit al Sibiului era Ion Me(ianu, iar, dupa moar-
tea lui, in Februarie 1916, 'i-a urmat traclatorul Vasile Mangra.
Mai departe, lucrarea ungureasca releva in chipul urmator pas-
tor al a episcopului greco-catolic Vasile Hoszu del a Gherla:
Episcopul Vasile Hoszu nu numai ca a adresat o pastorala credin-
closilor sail, dar la 14 August 1914, cand regimentul de husari unguri,
poposit la resedinta episcopiei, pleca la rasboiu, el a adresat trupei un
apel de imbarbatare, in care, intre altele, spunea:

www.dacoromanica.ro
 417

1/6 dau ca hrana sufieteasca binecuvantarea mea parinteasca, care,

sper, va va intovarasi in drumul vostru penibil, dar plin de glorie, scump:i
mei copii! Rasboiul cere sacrificii pentru patrie. In acest moment solemn
de despartire va apropiem cu dragoste de inimile noastre, dar sa stiti
bine ea oricat de mare ar fi iubirea noastra i dorinta de a va revedea
pe toti, preferam sa suportarn duserea cie a nu va mai revedea, decat
sa asistam la intoarcerea voastra, ca invinsi si umiliti. Inainte dar pe
drumul gloriei!"
DECLARATILLE PARTIDULUI NATIONAL ROMAN
Lucrarea de propaganda maghiafra continua apoi Cu insirarea
dedaratiunilor mai principale, facute de sefii partidului national-
roman Cu ocazia declararii rasboiului in 1914:
Sefii partidului national-roman din Ungaria au facut si ei, la randul
lor, asemenea declaraliuni, dovedind astfel pana la evidenta ca nu sunt
numai gata a lua partea lor de sacrificii pentru rasboitt, dilr a se incarca
si Cu raspunderea ce le incumba solidaritatea lor complecta cu Ungaria.
,,D. Tcodor presedintele partidului national-roman, a publicat
in ziva de 2 August 1914 declaratia urrnatoare:
Fiii patriei noastre sunt chemati pe campul de onoare. Soldatul roman
ii va indeplini si acum ea in totdeauna datoria lui detnna de gloria
natiunei sale si de rentunele lui de orn viteaz. Maiestatea Sa, batranul
nostru monarch, si patria deasemeni se vor convinge de sentimentele
patriotice si de devotamentul poporului roman, care traieste sub sceptrul
Habsburgilor. Tineretul romanesc s'a grabit sd se stranga plin de entu-
ziasm sub steag, pentru varsa sangele pe campul de onoare, iar
cei, cari au rmas acasa, sunt gata pentru once serviciu. Asteptam cu
un viu interes desfasurarea si sfarsitul evenimentelor istorice, dorind
un succes victorios i glorios. Deoarece intrunirile publice sunt interzise
prin dispoziiiile exceptionale ale guvernului, intrunirea convocata de
partidul national-roman nu poate sa alba loo si gasindu-se astfel in
imposibilitate sa publice proclamatia sa patriotica, el se adreseaza prin
ziare et' toata increderea si frateasca iubire intregei populatiuni ro-
manesti din tara noastra, rugandu-o faca datoria, acum ca si in
viitor, in zilele de sacrificiu, 5i sa fie linistita, avand incredere in Dum-
nezeu i asteptand evenimen':ele. Poporul roman a fost n totdeauna in-
telept, leal si sincer. El trebue sa faca acum dovada calitatilor i vir-
tutilor sale mostenite. Cred si sunt sigur ca linia de concluita dreapta si
patriotica, care a fost totdeauna demna de nationalitatea noastra si de
poporul roman, si vitejia copiilor nostri pe campul de rasboiu vor spori
meritele, care vor face poporul roman demn de drepturite, care 'i-se
cUvjn si pentru care el a luptat pan'acum si va lupta Inca, dar numai
prin hiijloace legale si.constitutionale".
Dupa-ce invoaca in sprijinul tezei sale interview-ul lui Alex.
Vaida din ziarur Adevrul", reprodus la pag. 204-206 a volu-
1. Rusu Abrudeanu 27

www.dacoromanica.ro
418

mului de fata, ca si declaratiile sale din ziarul Budapester Tage-

biatt" (vezi pag. 208), publicatia maghiaira spune mai departe:
D. Vasil.? Goldis, fost deputat si alt sef al partidului national-roman,
insprcinat actualmente cu departamentul cultelor si instructiel publice
in consiliul dirigent dela Sibiu, scria in ziarul Romlinul" din Arad, la
14 Noembrle 1914:
Suntem obligati sa declaram ca luptand cu mijloace legate si intr'un
spirit constitutional pentru consolidarea nationalitatli noastre sl pentru
posibilitatea liberei propasid intelectuale, politice si economice a popo-
rului nostru, in cadrul statului ungar, avem intreaga constiinta comu-
nitatii de Interese ungure$ti si romane, cat si de importanta conside-
rabild a poporului roman in situatia actuala a monarchiei austro-ungare.
De aceea, parttdul national-roman este convins ca ar fi bine sil se
rezolve confActul existent mire conditille de existente ale poporului
roman 5i atitudinea guvernelor statului ungar dela crearea regimului
constitutional din 1867 si pana azi si aceasta mai ales daca cercurile
diriguitoare ar fi informate asupra dreptatii tendintelor patriotice ale
partidului".
ATITUDINEA CONDUCATORILOR PARTIDULUI NATIONAL
IN CONSILIILE JUDETENE
Dar n'au fost numal sefii. Intreaga clasa Intelectuala romaneasca se
orienta dupa conducatori, profitand de once ocazie, pentru a-'si ex-
prima sentimentele si meritele sale patriotice, aratandu-se gata la
bate sacrificille rilsboiului.
Condusl de d. lustin Pop, advocat, locuitorii romirai din comitatul
Hunedoarel au venit la 2 August 1914 la subprefectul din Deva si
1-au prezentat o declaratie de devotament, rugandu-1 s'o transmita
guvernului maghiar. In aceastil declaratie, ei Mean marturia fidelltatii si
patrlotismului Romanilor din comltat. Ei deciaril cil isi dadeau seama
de toata gravilatea situatiel, uitand toate controversele izvorite din
lupta constitutionala, pentrucd once glas protivnic trebue inabusit din
cauza disboiului. Mai declara in mod solemn ca sunt gata la saarificille
extreme si pentru usurarea ,prin puterile lor a victoriei pe calea ar-
melor Xi isi vor da cele mai marl silinte, pentru a mentine poporul
roman in lealltatea $i in patriotismul sau. Romani' din Ungaria nu-si
fac decat datoria, alergand la arme pentru a apara pe rege $i patria
mu:t !Oita. Ei doresc sd faca dovade ca is1 iubesc patria tot asa de
mult ca si Ungurii. Dacd cine va ar vol sa cilopdfleased teritoriui gird,
Romaii vor lupia impotriva lid OM la ultima lor pictiturd de sdnge".
Dar in privinta atitudinei acestui dr. lustin Pop, ca i. 81. d-lui
dr. Aurel Vlad, conductorii Romnilor din judetul Hunedoarei,
cititorii gsesc la pag. 213-214 ale prezentei lucrri detalii si
mai precise.
Darea de seam maghiar continu mai departe:

www.dacoromanica.ro
 4 19

D. Alexandra Ghejle, vicar greco-catolic, conducea in acelasi timp

o clelegatie romaneasca la prefecul judetului Salagiu. Delegatia de-
clara ca. Romani' din judet se cred obligati sd exprime simpatia lor
pentru Unguri si sA asigure pe prefect, ca reprezentant al guvernutui
unguresc, de lealitatea Romanilor catre rege i patrie si de faptui
cii, pentru a salva patria, stint gata la once sacrificii. Ficeasta dealt-
minted o dovedeste In mod strdlucit entuziasmul tineretului roman, care
pleaca la rilsboiu.
Prefectul judetului Timis a prezentat consiliului judetian, in sedinta
dela 16 Octombrie 1914, o propunere, prin care cetatenii din judet si
asigure pe imparatul de sentimentele patriotice si de lealitatea lor g
sa declare ca sunt gata, fail nici o deoseblre de nationalitate si de re-
ligie, la cele mai marl sacrificii morale sl materiale pentru sfarsitul
victorios al riisbolului.
D. dr. Aurel Cosma, membru at partidului national-roman din acest
judet, a adoptat aceasta propunere in numele Romitnilor, declarand
c coheziunea diferitelor nationalltti creste din ce in ce mai mult,
cand patria este in pericol. Devotamentul entuziast al fiilor nostri,
cari aleargit sub drapele la chernarea regelui, in momentul pericolului,
rivalizand cu fiii celorlalte nationalitati din tara, dovedeste patrio-
tismul Romanilor. AtItudinea Romanilor a dovedit incaodata ca nici-
cand patria n'a avut fii mai fideli si dinastia supusi mal leali.
In fa:a comisarului guvernului al judetului Cojocna s'a prezentat la
Cluj In ziva de 5 August 1914, o delegatiune de preoti si inviltdtori romani,
rugandu-1 sa binevolasca a fi interpretul devotamentului si lealitatii
lor elng guvernul maghiar. Preotul, care a vorbit in numele delegatiei,
a declarat ca conducatorii politici ai Romanilor din judet, nu numai ca
pastreazd credinte catre rege si patrie, dar ca sunt gata sa-si ofere si
viata pentru cauzu sjnta".
Tot astfel, la Alba lulia, in primele zlle ale lunei ,August 1914, s'a
prezentat inaintea prefectului preotul roman Teculescu, in fruntea unei
delegatiuni romanesti din comitat, rugand pe prefect sa notifice guver-
nului deciaratia de fidelitate a Romanilor.
Dar n'au fost ntunai marile orase, resedinte de judet sau de district,
unde au avut loc demonstratiuni si declaratiuni patriotice. In micile
sate, departe de centru, patriotismul Ramantlor se intrecea foarte ade-
sea-ori cu acela al Ungurilor. Astfel la 31 tulle 1914, in satul Tearer
(jud. Cojocna), locuitorii unguri, romni si sasi au organizat impreund o
demonstratie, in care preotii tuturor nationalitatilor au citit fiecare, in
amba lar, manIfestui regelul adresat popoarelor sale, vorbind de patrio-
tismul comun, care trebue sd uneascd in aceste ceasuri de grele incercari
pe toll f:ii tarii pentru apArarea tronului si patriei, oricare ar fi limba
lor. Aceeasi scend s'a desfasurat, cate-va zile dupa aceasta, in sedinta
sucursalei Socieldjii culturale romane" din satul Mach'.
Dealungul tArli, unde locuiau Romani, entuzlasmul rasboinic al Ro-
manl:or s'a manifestat intr'un chip impozant si spontan, dovedind ca.
iineretul roman era tot asa de entuziasmat ca si tineretul maghlar".

www.dacoromanica.ro
420

ATITUDINEA PRESEI ROMANE

Presa romana din Ungaria si mai ales ziarul Romeinta", organu/

oficial al partidului national-roman, avea aceeasi notii de entuziasm.
Dintr'o predilectie extraordinara, ziarele romanesti publicau dari
de seama asupra actelor de bravura ale regimentelor romanesti din
armata, dad de seama, a cdror tendinta se marturisea prin demonstratia
ostentativa c fui natiunii romane nu numai ca se luptau cu o bravura
demnd de toate laudele, dar ca valoarea lor militar era mai presus
-dealt aceea a camarazilor lor de nationalitate maghiara si ca soldatul
roman va avea o parte preponderenta in victoria ce se astepta, el in-
trecand ca merite pe combatantii unguri.
Priviti citim in numarul din 28 Iulie 1914 al ziarului Romcinal"
cum alearga Romanii spre garnizoanele lor in chiar dimineata zilei, in
care toba le-a anuntat ordinul de plecare dat de imparatul. Ce hotarire
nestramutata, and se smulg din bratele femeilor, care incearca sa-i
refie prinzfindu-se de gatul lor! Ce jacuri si ce cantece pline de veselie,
pentru a faee sa treacd mai repede timpul, in care ei, indepartandu-se
de satul natal, se apropie de tara dusmana, otravitd de ura si unde nu
sunt asteptati decat de gloante! Cine se mai gandea atunci la moarte?
Nici un caz de dezertare nu este cunoscut in satele romanestit"
Sub titlul Ostasul romdn" acelasi ziar publica la 7 Fiugust 1914 un
articol, in care zugravea in colori vii entuziasmul tinerilor romani, cari
se duceau sub steaguri. Firticolul era inspirat de discursul episcopului
unit"Rada, prin care imbarblita soldatii gata de plecare din Oradea-Mare.
In articolul su Vitelia romcineasccr, publicat la 25 Septembre 1914,
Romdnul" se simte mandru de recunostinta ziareior austriace, germane
si unguresti fata de regimentele romanesti, care au facut dovada vitejiei
lor pe campiile de bataie din Galitia.
La 26 Septembre 1914, Romdnal" reproduce declarafiile lui Roda-
Roda, corespondentul de rasboiu al ziarului Neue Freie Presse", care
vorbeste de bravura soldatilor romani in timpul luptelor dela Grodek si
de frateasea armonie, care domneste intre soldatii romani i unguri.
La 14 Septembre 1914, acelasi ziar Romdnul" publicd declaratia ma-
iorului-chirurg Czak, de nalionalitate ungard, din armata lui Bradermann,
asupra conduitei soldafilor romani: Am vifizut atacul admirabil al hu-
sarilor mei si asaltul infanteriei ungare, dar cele facute de soldatii
exclusiv romani al regimentului de honvezi din Deva sunt deasupra
ori-carei inchipuiri. Nu incerc sa le descriu, caci nimeni nu m'ar crede.
Ofi;erii nu pit:eau sa-si mai stapaneasca oamenii. Bravii romani dela
munte se aruncau ca tigrii asupra soldatilor inamici, omorndu-i 5i
distrugandu-i cu baioneta, cu patul pustei sau cu pumnul. Nici-odata
nu 'mi-asi fi inchipuit asemenea oameni, batandu-se cu atata entuzlasm
Cu atata eroism".
La 14 Decembrie 1914, Romanul publica scrisoarea maiorului George
Flesariu, scrisa de pe front. Aeesta, flind el insusi roman, declara cele

www.dacoromanica.ro
 421

'ce urmeaz: Curagiul bine cunoscut al Romanilor este de neintrecut

si m simt toarte mandru".
In numArul dela 22 Decetnbrie 1914 al ace1uia5i ziar, maiorul Barblni
.arata in chip errtuziast recunostinta sa pentru bravura soldatllor romani
din regimerrtul 33 (Arad).
Dupii l raport publicat la 31 Decembrie 1914, archiducele Friderir,
generalisimul armatei austro-ungare, s'a pronuntat asupra conduitei
regimentului de infanterie din Sibiu, alcatuit aproape exclusiv numai
din Romani, cu prilejul unel ciocniri aproape de Przdborg, in chipul
urmator: Este nespus de frumos ceeace au facut soldatii regimentului
.31. Dupa rapoarte care 'mi-au sosit, un singur batalion al acestui re-
giment a luat Przdborgul Cu asalt".
In numarul salt dela 7 Ianuarie 1915, Rontdnul" publica articolul
d-lui Vasile Goldi$, intitulat Prin ',wane la plaid". Dsa scrie: Odatii
mai mutt ceasul sacrificiilor a sosit si sute de mil de tineri romani, ras-
punzand chemarii imparatului, se due sa se expuna focului ucigator al
inamicului. Sangele vostru, varsat cu o vitejie mostenita, va scapa tronul
si patria, sacrificiul vostru binecuvantat de Dumnezeu va scapa si neamul
nostru romaruesc".

DESAVUAREA PARINTELUI V. LUCACIU SI OCT. GOGA PENTRU

TRECEREA LOR IN ROMANIA SI A LUPTEI iNCEPUTE PENTRU
TRIUMFUL IDEII NATIONALE

Romnii din Ungaria scrie mai departe publicatia maghiara s'au

condus prin urmare sub toate raporturile la fe! cu Maghiarii 5i, cu foarte
putine exceptii, ca 51 toll fiii leali i cetatenii onesti ai patriel. Trebuel
insil de constatat cti au fost unele exceptii ale unor indivizi, cari gandeau
si lucrau contrar opiniei totalitatii Romanilor si ca aceasta 'alma mi-
noritate se punea cu totul dintr'un alt punct de vedere in ce priveste
sasboiul.
Erau chiar priatre conducatorii partidului national-roman indivizi
cari au fugit in Romania, pentru a lua parte acolo la agitatia rasbolului
contra monarchiei. Nu vom cita decat pe d-nii Vasile Lucaciu 51 Octavian
Goga; dar epizodul urmator va ilustra intr'un mod sugestiv judecata
populatiei romanesti:
In conferinta sa dela 29 Decembrie 1914, Liga culturald din Bucuresti
.a anuntat schimbarea numelui sau si a scopurilor urmarite Oita atunci.
Ea nu luptase &cat pentru unitatea culturala a natiund romane; de adi
inainte ea va lupta si pentru unitatea politica a neamultd. Prin acest
fapt, ea accepta punctul de vedere, desmintit pan'atunci, al iredentis-
mu'ul 51 se aseza alaturi de societatile organizate dela inceputul ras-
boiului, avand drept tinta constrangerea opiniei publice din Romania
ca guvernul roman sa declare rasbolu monarchiei austro-ungare pentru
realizarea idealului national roman: Romania Mare sd se "intindil pdna
.la Tisa. .Cu acelasi prilej, pentru a dovedi acordul nationalitatli romane

www.dacoromanica.ro
422

din Ungaria, cei doi conductitori, aflati in Bucuresti, d-nii Vasile Lucacits
I Octavian Goga, au fost alesi membri in comitetul
In articolul sau publicat la 3 Ianuarie 1915, ziarul oficial al partiduluf.
national-roman din Ungaria, Romnul", aduce la cunostinta deciziunex
nationalittilli romane din Ungaria fata de Llga cultural& si fatA de
d-nil Lucaciu si Goga in mcrdul urnrator:
Parerea Romanllor din Ungaria a fost intotdeauna cit ei nu trebue sa
se amesbece in aftmrile Romanlei; pe de alta parte, opinia lor a fost
ca nizi Romania at nu intervinA in afacerile Romanitor din Ungaria.-
Ori de catC-ori s'a incercat vre-o interventie, aceasta a adus nenorocirea
chestiunii Romanilor din Ungaria. Romania sa urmeze o politica e.xternA
dupti vointa ei! E pe raspunderea ei. Dar ask datoria noastra stt pre-
venim pe fratii nostri din Romania asupra sentimentelor si ideilor noa-
stre in fala rasbolului european. SA ja bine aminte! &vista Ii va. ferit
de deceptiuni.
In ce priveste cele ce s'au petrecut la ,,Liga cultural/I", este de.
datorla noastra sa declartim, cu o sinceritate la care n2-au adus eve-
nimentee actuale, ca populatia romaneasca din Ungaria va rranane ere-
dincioasit, once s'ar intampla, patriei sale si glorioasei dinastii a Habs-
burgilor.
Convingerea fermi a poporului roman din Ungaria, manifestatt prim
sacrificille de sange, pe care le-a facut, se bazeaza pe instindul con-
servArii nationale, care II spune cA singurul perical, care il ameninta
in existents sa nationala, este slavlsmul. E treaba fratilor nostri din
Romania, dacA sunt de o alta pArere, dar nu este treaba d-ion Lucaciu
si Goga sii facti politica pentru poporul roman din Ungaria la Bucuresti..
Inainte de a lua parte la o actiune politicA sau de propaganda, ei tre-
buiau sA se expatrieze si sti declare ca nu vor mai lua nici-odata parte.
la conducerea oficiala a poporalui roman din Ungaria.
Politica acestui popor trebue facutti aici, pe loe, si prin el insusi.
dacti ar fi cineva, care ar voi sA-1 conducA intr'o oarecare directie,
acesta trebue sit se puna in fruntea poporului, sA-si asume raspunderea
pentru el si inaintea lui.
Comitetul partidului national-roman nu poate sit reprezinte davit- po-
litico, pe care o face poporul roman din Ungaria, care varsd atata sange
pentru patrie si tron. Suntem convinsl cA d-nii Lucariu si Gaga au
trimis deja d-lui Teodor At presedintele comitetulul, demisiile tor
din comitetul partidului".
MONSTRUOASA PASTORALA A TRADATORULUI MITROPOLIT
V. MANGFtA

Publicatiunea maghiara continua:

Romanii nu si-au schimbat parerea nici dind, la 27 August 1916,
Romania, pentru a realiza idealul Romanlei Mari, a declarat rasboia
monarchial austro-ungare, aliata sa credincioasa de 35 de ani.

www.dacoromanica.ro
 423

La 21 Septembrie 1916, episcopii ortodoxi romani loan I. Pap al Ara-

dului, Miron CrIstea al Caransebesului SI Vastle Mangra, mitropolitul
dela Sibiu, au publicat o pastorala adresata credinciosllor.
Este vorba de monstruoasa pastoral& opera personala a trada-
torului mitropolit Man. gra, care, fr sa asculte sfatul intelept al
celor doi episcopi sufragani ai sai de a scoate din pastorala ce,-
Tuta de guvern toate neadevrurile istorice i toate insultele groso-
lane proferate la adresa Romaniei, a dat publicitatii pastorala asa
cum o redactase singur si pe care cititorii o gasesc in intregime
la pag. 265-267 a volumului de fata.
Episcopul Dumitru Radu scrie in continuare lucrarea maghiara
primind prea tarziu invitatia la sedinta Camerei magnattlor, a trimig la
Decembrie 1916, urmatoarea telegrama pre.sedintelui Camerel:
Regret sincer cii, din cauza absenjel mele dela resedinta, Invitatia pentru
,seclinta de maine n'am primit-o decat asta-seara la o oral asa de Ina-
intata, Inca, din llpsa de timp, mi este inposibil sa .pot pleca. Astfel
in imprejurarile achlalt, care ne produc o sincerd durere, regret ca in
.numele meu, al preotilor si al credinciosilor mei nu pa si spun in mod
public, asa .dum sunt sentimentele noastre patriotice, intreaga noastra
-creclinta si dragoste catre tron, catre augusta dinastie si sfanta coroana
a Ungar1ei".

INTRAREA ROMANIEI IN RASBOIU l AT1TUDINEA PARTIDULUI

-NATIONAL ROMAN IN PARLAMENTUL MAGHIAR

Era imposibil ca publicatiunea de propaganda maghiara, Cu care

-vecinii nostri eau prezentat, pentru documentarea tezei lor,
Conferinta pacii din Paris, sa nu inregistreze i declaratiunile ex-
ponentilor partidului national roman din Parlamentul maghlar
In special faimoasa declaratie de desavuare a politicei instinctuluf
national a poporului roman, facuta de d. dr. $iefan Cicio Pop, In
ziva de 5 Septembrie 1916, in numele intregului partid national
roman.
Textul acestei felonice declaratiuni cititorii il gsesc la pag.
218-219 a acestei lucrri.
DECLARATIA DE LEAL1TATE A TUTUROR MEMBRILOR
EPISCOPATULUI ROMAN I A INTELECTUALILOR ROMANI

Volumul unguresc de propaganda mai scrie:

La inceputul anului 1917, guvernele Statelor Rntantei scriau in nota
lor, adresatti presedintelui Statelor 'Unite ale Americei, c scopui ras-

www.dacoromanica.ro
424

boittlui impotriva Putetilor centrale era eliberarea de sub o suzeranitate

strdind a diferitelor nationalittliti. In aceastd afirmare a scopului rds-
bolului Fintantel, RomAnil dirt Ungaria au vdzut o interventie arbitrardi
in chestiunile lor politice cele mai intinte si in consecintet au publicat
o protestare, pe care au trimis-o presedintelui guvernului maghlar cu
cererea de a fi comunicatet regelui.
Aceasta protestare a fost semnatd decatre toji episcopii roman' ai
ambelor biserici, de cAtre demnitarii eclesiastici, archimandriti, canonici,
advocati, profesori ,persoane laice din cele mai importante si de d. Teodor
Mihali, deputat, presedintele partidului national-roman, intenn cuvemt
decdtre toti reprezentantii importanti ai clasei intelectuale a Romdnilor
din Ungaria, in numdr de 180".
Textul acestei protestri, pusa la cale de contele Tisza i contele
Czernin, cititorii il gsesc la pag. 277-280 a volutnului de fat.

CATEVA DECLARATIUNI FXCUTE DE DEPUTATII ROMANI

IN PARLAMENTUL DIN BUDAPESTA

Cu declaratiile citate mai sus scrie publicatia maghiard n'artr.

terminat incd toate dovezile cd Romemii din Ungaria au luat partea lor
in rdsboiul universal cu o hotdrire i cu o bunii-vointei gata la sacrificii
egate cu cele ale Maghiarilor si celorlalte nationalittiti din Ungaria si
cd condui:a lor n'a sovait nici chiar duper declaratia de rdsboiu a Ro-
mantel din 1916.
Pentru a complecta acest tablou, n'alvem deceit sd citdm unele decla-
ratiuni, pe care deputatii rorndni le-au fAcut in Parlamentul unguresc.
Nicolae 5erban, in sedinta Camerei dela 22 Iulie 1917, aratii cet
declaratia de rdsboiu a Romdniei n'a schimbat infra nimic atitudinea
Romanilor din ara noastrd. O dovadd, intre altele, este aceea cd numetrul
renegatilor in timpul ocupatiunii romeme a fost foarte mic printre Ro-
metnii ardeleni. Chiar acei, cari s'au expatriat cu armata romand invinsti,
nu pot fi considerati in mod absolut ca infidel', caci nu s'au dus de blind.
voie, ci au fost tdriti cu forta decdtre trupele romane.
D. 5telan Cicio Pop, in sedinta dela 27 Iulie 1917,. se referd la faptul
cet d-sa si partidul sdu, partida nafional-romdn, au fost intotdeauna
in relaliuni de prietenie cu natiunea maghiard. Ei vor ca i in viitOr set,
continue a trdi astfel. Pldngerile lor n'au fost nici-odatd indreptate
incontra naliunii maghiare ,ci numai incontra .2uvernului.
Cu ocazia invaziei Romdnilor, d-sa, din libera lui vointd, a fdeut a
manifesta;iune in numele sdu propriu si in numele,partidului. Tiszq, in
discursul sAu, l'a acuzat cA n'a semnat in luna Februarie declaratia in-
telectualilor romemi, in care ei protestau impotriva perrtii din nota adre-
salei decdtre Puterile Rhtantel presedintelui Statelor Unite, in care acestea.

www.dacoromanica.ro
 425

aratau, ca scop al rasboiului, eliberarea nationalitatilor, care traiesc

sub dominatie straina. Dansul n'a semnat-o numai pentru a a whit
aceasta de prisos dupa declaratia facuta in Parlament in numele sau
propriu si al partidului in luna Septembrie 1916.
Pana in luna Noembrie 1918, nici o fractiune mai importanta a Roma-
nilor din Ungaria n'a avut alt punct de vedere decat acela Manifestat
prin declaratiunile mentionate mai sus. Ei se mentineau fr ovaire
la litera programului conferintei nationale din 1881, care a avut
loc la Sibiu.
Fatii de regatul Romanlei, marea majoritate a poporului roman din
Ungaria starue si azi sa ceara autonomia Ardealalui. Ca rezultat al
unes desvoltari politice si istorice de mai multe secole, aceasta autonomie
nu este realizabila dealt in cadrul statului maghiar. Unirea cu regatul
roman exclude aceasta autonomie, fara care nu numai existenta nationala
a popoarelor neromane ar fi in pericol, dar Romanii din Ungaria ar pierde
si ei pretioasele calitati morale, intelectuale si economice, care sunt re-
zultatele caracterizate de o nota populara independenta si de un indivi-
dualism specific, formate printr'o desvoltare seculara si de care aceasta
ramura a natiunii romilne este strans legatii printr'o lume intreaga
de idei si de sentimente.
Conducatorii Romanilor din Ungaria nu 'si-au schimbat atitudinea
decal dupa sdrobirea fortei militare a Puterilor centrale si in urma ocu-
pa:iunii Ardealului in toamna anului 1918 decatre armata romana, dou
fapte care erau in contradictie in mod absolut cu tot trecutul istoric al
progresului lor si al tendintelor lor nationale.
Gresesc arum sau au gregt in recut? Ori-ce ar ji, in re ne priveste,
ne este joarte greu sil credem a au gresit in trecut, peniru cd ni-s'ar
pdrea o imposibilitate mvrala a ar putea exista un popor, care sil cld-
deascd ediliciul slortdrilor sale nationale si politice pe o temelie de
minciund, care ar putea in stare sd-I menpul prin asemenea mijloace
1:mp de an secol cu lipsa complectii de lealitate, de .zin,:eritate sl ca
,o mincinoasd ipocrizie".
Din cele reproduse mai sus, cititorii pot trage concluzii nein-
doioase de modul cum conducatorii partidului national de peste Car-
pati, refractan i politicei instinctului national a neamului romanesc
de pretutindeni, nu numai c nu sustineau in masura puterilor lor
sfortarile i sacrificiile Romaniei libere intru indeplinirea unitatii
nationale, dar prin actiunea lor nefasta cautau s. zadarniceasca"
sa compromita suprema jertfa de sange a unui neam in-
treg, dand inamicului secular, in clip-ele cele mai hotaritoare,
arme de lupta impotriva politicei nationale, demne si constiente a
Romaniei.

www.dacoromanica.ro
426

Constatarea acestui fapt este cu atat mai dureroasa, Cu cat,

dup o trecere de aproape 12 ani, acesti oameni nici astazi nu
s'au adaptat ritmului national si ori se considera ca minoritate,
in propria lor tara, cand se cred napastuiti, ori au veleitti de
stapanire tiranica, dupa factura maghiara, cand imprejurarile il
toleranta traditionala a vechiului regat ii pune in capul situatiu-
nilor.
Ultima lor guvernare constitue cea mai elocuenta si sugestiva
dovadti a acestei incorigibile mentalitati.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XXVI.

SPIONAGIUL AUSTRO-UNGAR IN ROMANIA

Pentru complectarea tabloului raporturilor dintre Romania si
Austro-Ungaria pana la marele rasboiu si chiar in decursul lui,
voiu arata, pe scud, cum marele stat major al armatei austr(o-
ungare anta, prin coruptiune, sa-si recruteze spionii gai mai ales
in randurile Romanilor ardeleni stabiliti in vechiul regat, unde
toti fusesera primiti cu adevaratA dragoste de frati, ajungand unii
s ocupe slujbe insemnate si de cea mai mare incredere.
Cazul colonelului Victor V erzea este tipic si dureros. Fiu de
preot din Sacelele Brapvulai, acest spion si trdtor 'si-a fcut
studiile militare la Bucure#i, pe cheltuiala statului. Sirnpatic, viu
-si inteligent, reusise s faca repede o frumoasa carier militar.
Ajunsese colonel plin de artilerie inainte de a implini varsta de 40
.ani. La venirea lui Aurel C. Popovici in Bucure,s11, in 1895, dupa
condamnarea lui la 4 ani inchisoare in procesul Replicei", capi,-
tanul Victor V erzea, care manifesta aprinse idei nationaliste, a de-
venit din primul moment discipolul su inflacarat si propagandistul
cel mai zelos al ideii Austriei Mari, idee, care, cu timpul, 'i-a fost
fatal.
In anul 1914, Ion I. C. Bratianu, seful guvernului roman, il nu-
meste director general al postelor si telegrafelor, post de mare in-
credere, iar, dup izbucnirea rsboiului european, iI insrcineazd cu
conducerea spionagiului in Ardeal si Ungaria, ca pe unul care avea
Intinse relatiuni si cunostinte cu oamenii de acolo.
Rezultatul se cunoaste: Ficest individ mizerabil a inselat toate
asteptrile si ndejdile ce se puseser inteinsul. Fra nici un scru-
pul de constiinta, in loe s-si slujeasca tara, el s'a vandut Austria-
cilor si in toamna anului 1916, cand cu retragerea, guvernului si a
zrrnatei romane in Moldova, Victor Verzea, sub pretext fais de

www.dacoromanica.ro
428

boala, a ramas in teritoriul ocupat, unde s'a pus pe fata in ser-

viciul dusmanului cutropitor. Dupa infptuirea Romaniei Mari,
odiosul trdtor a fost tras in judecat o. condamnat la 20 ani in-
chisoare. Dup trei ani de pedeapsa ins,regele Ferdinand I, ca
sufletul lui mare si generos, l'a gratiat.
Victor Verzea a fost cel mai abject spion roman in serviciul
Austro-Ungariei. El tragea in acelasi timp pe sfoara si pe ma-
rele Ion I. C. Bratianu i pe lutiu Maniu, cu care intretinea o fre-
cuenta corespondenta. D. dr. Volea Nieesca, fost ministru al Ar-
dealului si apoi de justitie in cabinetul de pomin al d-lui Mutila,
este azi depozitarul unei parti insemnate din aceasta interesanta
corespondent& in care odata seful partidului national ii cerea lui
Verzea, bine inteles far s stie ce zacea in gua tradatorului
16.muriri asupra datei intrdrii Romaniei in rsboiu. S speram ca
d. Nifescu nu va lipsi s publica data aceste scrisori, in interesul
istorki contim por ane.
S mai amintesc apoi de spionii dr. Ion Balan, preotul bisericei
romane unite" din Bucare$ti (Strada Polon), azi mare canonk
la Blaj, i de V. Moldovan-Drumaru, eful Grzei demnitd(ii na-
fionale", deveniti uneltele contelui Czernin? Amandoi acesti spioni,
in ziva intrrii Romaniei in fasboiu (14 27 August 1916) au fost
inchisi in fortul Domne$ti, de unde au fost pusi pe picior liber de
armata austro-ungara, a doua zi dupa ocuparea Bucure#ilor. Dar
de ghiftuitul si nemernicul dr. Cornel Diaconovich? 1).

SPIONAGIUL DIN ROMINIA IN LUMINA ULTIMULUI EF AL

SERV/CIULUI DE SPIONAGIU M/LITAR AUSTRO-UNGAR

In anul 1930 a aparut in editura Amalthea" din Viena o carte

destul de interesantd in aceast materie, sub titlul Kriegs und.
Industrie Spionage. Zwlf labre Kundschaftsdienst, von General-
major Max Ronge, letzter Chef der Nachrichten-Abtheitung des
sterrimg. Armee-Obercommandos and des Evidenzbureaus des
Generalstabes" (Spionagiul de rsboiu si industrial. 12 ani in ser-
viciul de spionagiu. De generalul Max Ronge, ultimul sef al ser-

1 ) El figureaza in dosarul de coruptie al legatiunii germana din Bu--

curcWi cu suma de 172.000 lei aur. Cfit a luat acest trdAtor si din.
parten legatiunii austro-ungare, nu se stie fria. Diaconovich a fost
in timpul din urmd presedintele clubului austro-ungar din Bucure,sti.

www.dacoromanica.ro
 429

viciului de informatiuni de pelangS comandamentul suprem al ar-

matei austro-ungare si al biroului de evidenta din marele stat ma-
jor). Cartea are 424 pagini, 47 ilustratiuni, 20 schite de desemn
si 2 harti. Ea ar fi putut fi cu mult .mai hateresanta, daca autortil
ar fi publicat i numele Romanilor de pe teritoriul Romaniei intrati
in serviciul de spionagiu al armatei austro-ungare. Dar pentru el
nu exista nici colonelui V erzea, nici popa &flan, nici Diaconovich,
nici V. Moldovan-Druntaru si in general nici un Roman regatian"
din randurile spionilor austro-ungari. Totusi generalul Ronge nedd
oare-care inforrnatiuni pretioase, pe care socotesc util sa le rezum
in cele ce .urmeaza:
Dupa generalul austriac, Romania, problematica aliata a Austro-
Ungariei, a inceput sa-si procure in taina hartile Ardealului indata
dupa asasinarea archiducelui Francisc Ferdinand, intamplata la Se-
rajewo in ziva de 28 Iunie 1914. Audienta avuta de maiorul Randa,
atasatul militar austro-ungar, la regele Carol, cate-va zile dupa
acest gray eveniment, a invederat in mod surprinzator" o usoara
partinire pentru Serbia. Din acest moment, ceea-ce nu se Meuse
pan'aci, cu toate ingrijorarile, devenise acum inevitabil, adica inau-
gurarea serviciului de sQionagiu austro-ungar si impotriva acestui
prieten" (Pag. 87).
Generalul Rouge se plange ca Austro-Ungaria n'a luat masuri
mai din vreme impotriva agitatiilor iredentiste sarbe i romane. Tot
asa nici propaganda lui Seton tVatson in favoarea Serbiei i Roma-
niei si in contra monarchiei n'a fost destul de energic combatuta.
Se pare ca ministerul sarb de externe era in stranse relatiuni cu
acest agitator nebanuit", dupa cum s'ar putea deduce pe baza
unor chitante ale lui Seton Watson si ale lui Henry Wickham
Steed, gasite mai tarziu la Nis (Pag. 59).
In Aprilie 1913, cand s'a descoperit tradarea colonelului Red!,
seful statului major al corpului de armata din Praga, care vndusq
Rusilor planul de mobilizare al Austro-Ungariei, a trebuit sa se
amane rasboiul pro:ectat in toamna acelui an de Puterile centra3le.
In 1914, cand rasboiul devenise iminent si cand se constatase Ica
monarchia austro-ungara nu mai putea compta pe colaborarea Ro-
maniei, devenise evident ca flancul drept al armatei de Nord era
descoperit si din aceasta cauza seful statului major hotarise ca
debarcarea trupelor sa se faca dincolo de raurile San si Nistru
(Pag. 79).

www.dacoromanica.ro
430

In Maiu 1914, serviciul de informatiuni din Timisoara comunica

declaratiile unui diplomat roman, care spunea c Sarbii, de acord
cu Rusii, aveau ferma intentie ca in cazul mortii impratului Franr
cisc losif I si ptrund Boinia si Hertegovina, spre a dovedi ca
nu recunosc anexarea acestor provincii, dar mai ales spre a tali
Austro-Ungaria intr'un rsboiu, in care urma s se amestece
Rusia si s se produca ulterior rfuiala intre Tripla aliant i Pu-
tenle Antantei (Pag. 84).
In Iunie 1914, colonelul Hranilovici, fast atasat militar la Bucu-
resti, este rnimit in fruntea biroului de informatiuni al statului ma-
jor austro-ungar, tocmai in timpul cand Rusia si Italia fceau pre-
gatiri febrile in vederea rsboiului, iar Romania elabora planul unei
desfasurri militare impotriva Austro-Ungariei. (Pag. 83).
In timpul cand armata austro-ungar ataca Serbia, cpitanul
Hennig avea insrcinarea s trimit bande, care s distrugA pon-
toanele de pe Durare. El a fcut numeroase incercri ca s turbure
circulatia vaselor pe Dunre, dar au fost in mare parte Adarnicite
prin msurile Sarbilor, ajutati de Romania, care le era favora-
bil. (Pag. 90).
Adevrul este ca in iarna anului 1914/1915 si OM la intrarea ei
in actiune, Romania a ajutat in mod efectiv Serbia, inlesnindu-i
transporturile de arme pe Dunre i trimitandu-i slepuri intregi cu
cereak, care se descrcau mai ales in porturile Prahovo i Ciado va.
Faptul acesta il retin din gura fostului ministru Alex. Constanti-
nescu, care in acest scop a avut in toamna anului 1914 o intalnire
cu Nicolae Pasici, seful guvernului srb, la Ciado va.
In timpul neutralittii Romaniei, maiorul Randa, atasatul militar
al Austro-Ungariei la Bacaresti, avea in grija sa i supravegherea
circurnscriptiei militare ruse din Odessa. Sarcina nu era usoara.
Atasatul militar rus, colonelul Semenow, lucra la Bucuresti pentru
Rusia ca la el acas, Cu concursul politiei si al organelor vamale
romanesti. Colonelul Semenow infiintase in fata locuintei atasatului
militar austriac un post de veghe, alctuit din detectivi, cari urm-
riau permanent activitatea acestuia. Ovreimea din Bacuresti se
oferea ca sa sprijine serviciul de spionagiu impotriva Rusiei
(Pag. 94).
Colonelul rus Semenow, care s'ar fi compromis in urma unor
rapoarte false asupra situatiei din Romania si care se Meuse, pro-
babil, antipatic i Romanilor, fiind-c6 spiona nu numai Puterile

www.dacoromanica.ro
 431

centrale, ci 5i insa5i Romania, a fost inlocuit, in Februarie 1916,

prin colonelul Talarinow. Acesta spune generalul Rouge
era o foarte bun achizitie, intrucat sub masca unui mare curtezan,
jucator de carti, chef liu 5i neinteresandu-se de chestiunile militare,
a putut sa-5i indeplineasca pe nesimtite misiunea sa de a stabili cu
Romanii conditiunile colaborrii lor cu Antanta. Generalul Ronge
spune ca spionagiul austriac avea o sursa sigura, dar fall s'o in-
dice, care il informa foarte repede asupra mersului acestor tra-
tative. (Pag. 223 5i 230).
Serviciul austro-ungar de informatiuni ofensive impotriva Ro-
maniei a fost admirabil organizat de catre capitanul Andrei Czt-
bur. Dela inceputul anului 1916 exista 5i la Bucuresli un serviciu
de informatiuni cu sucursale la Iasi 5i Galati. La Prut, in nordul
Moldovei, functionau mai multi ofiteri observatori austriaci. (Pag_
229).
In Martie 1916 s'a dat o organizare viguroasa serviciului
austriac de informatiuni prin radio pe frontul rus. Cu conducerea
acestui serviciu a fost insrcinat capitanul C. Boldescu. (Pag. 218).
Cu coneursul colonelului Fischer, comandantul gendarmeriei din
Bucovina, generalul Rouge spwle ca a cules fotografii si dari de
seama asupra ororilor savar5ite de Ru5i in Bucovina, care au fost
apoi publicate in presa din Bucuresti. Publicarea acestui bogat ma-
terial, prin intermediul legatiunii austro-ungare din Bucuresli, era
menita s taie pofta Romaniei de a se altura de Antanta. La ran-
dul lui, colonelul Fischer Meuse 250 arestari 5i 42 executiuni dup
prima recucerire a Bucovinei de catre armata austro-ungara. Ge-
neralul Rouge adauga ca s'a luat in nume de rau baronului Alex.
Hurmazachi faptul ca, de5i era capitanul Bucovinei (Landes-Pre-
zident), el a plecat in acele vremuri grele la Viena, sub pretext c.a
era bolnav. Deasemenea s'a luat in nume de am mitropolitului
roman Repla ca a executat ordinul guvernatorului civil rus
Evreinow, celebrand servicii divine pentru Tarul Rusiei, pentru
familia sa i armata rus. (Pag. 124-123).
GENERALUL RONGE DESPRE IREDENTA ROMANA

In vremea cand Italia i5i dedea toate silintele ca s ca5tige Ro-

mania 5i. Bulgaria pentru cooperare cu Antante, spiriieie din Ro-
mania erau atatate mai ales de oamenii din Ardeal 5i Bucovina,
refugiati cz clezertori sau din alte motive similare. Unora dintre

www.dacoromanica.ro
432

.ace$tia, Romania le-a acordat slujbe. Ei faceau pe la intrunirile

publiee dan i de seama asupra ororilor $i persecutiilor savarsite im-
potriva Romanilor din monarchie. Propaganda lor s'a intins si in
Ardeal, unde preotii $i invatatorii se luau la intrecere, spre a in-
fluenta pe soldatii romani ca sa nu lupte impotriva Rusilor, sa
se predea la prima ocazie sau sa se mutileze ca sa fie neapti pen-
tru serviciul militar. S'au constatat peste 102 cazuri de acest soiu
de inalta tradare, dintre care a cincea parte eran savar$ite de
preoti.
In Romania exista dealtminteri o iredentei, care se folosea de
aceleag mijloace, de aceeag masca $i se bucura de acela$i sprijin
neoficial din partea Romanilor din regat, ceea-ce se intampla $i cu
Italia si cu Serbia. Liga culturalti" se ocupa in aparenta numai
de cultivarea limbei $i de ultur, cautand sa evite ori-ce
dar in realitate ea tindea la distrugerea monarchiei austro-ungare,
intocmai ca societatea italiand Dante Alighieri" $i societatea
sarba Narodha okhrana". Legiunea ardeleneasai", infiintata de
generalul Stoica in 1913, semana foarte mult cu formatiunile volun-
tarilor italieni iredentisti. (Pag. 153).
Din actele capturate dela Romani $i cedate Ungurilor, ca fiind
in primul rand interesati, s'a putut constata ea iredenta romana nu
era ctusi de putin o migare pusa la cale numai in mod artificial
cu ajutorul aparatului oficial. Din cercetarile facute pe terenul in-
vatamntului romanesc, s'a constatat ca scolile din Romania erau
focare iredentiste, care nu '$i-au gresit efectele asupra Romanilor
din monarchia vecina. Nici chiar evenimenteie din timpul invaziei
armatei romane in Ardeal nu au putut spulbera visurile conatio-
nalilor ardeleni, dar nici Unguriinu pot fi crutati de reprosul
timp de decenii au tratat in mod gresit chestia romaneasca. (Pag.
356).

INTRAREA ROMANIEI IN RASBOIU 1 DESVOLTAREA SPIONAGIULUI

AUSTRO-UNGAR

La pag. 231, generalul austriac Ronge istoriseste cum Ion I. C.

Baitiana, presedintele consiliului de ministri si ministru de-ras-
boiu, inspectase la inceputul lunei Iulie 1916 regiunile fortificate
dela granifa Ardealului, fapt, care n'a scapat informatorilor

www.dacoromanica.ro
 433

austriaci. Pela mijlocul lunei Iulie, serviciul principal de informatii

din Bra,sov raporta ca in Romania s'au luat masuri pentru suspen-
darea pe ziva de 2 August a tuturor concediilor militare $i ca se
vor face chemari cu caracter general, toate in scopul de a ataca
prin surprindere.
Acest lucru a fost confirmat de un ofitRr roman, al carui nume,
nu-I spune, dar care era in solda Austro-Ungariei i preciza ea"
atacul ce va produce la millocul lunei August stil vechiu".
Cu patru zile in urma, contele Czernin raporta $i el din Bu-
,curesli ca hotarirea Romaniei se va produce abia la 21 August.
Germanii nu prea acordau crez,amant acestor $tiri i numai in urma
insistentelor comandamentului armatei austro-ungare s'a stabilit
la 29 Iulie, intre $efii celor dotia state majore $i reprezentantil
Bulgariei, planul de operatiuni in vederea rasboiului cu Ro-

De aci inainte spionagiul pe frontul roman a fost mult inten-

sificat. La inceput insA descifrarea depesilor radiografice romane
mergea foarte grea. Dar in curand descifrarea deveni ren-
tabila, caci atat depe$ile romanegi, cat i cele ruse$ti, cuprindeau
lordine de natura operativa, astfel ea fait intarziere eram perfect
informati asupra situatiei din fata frontului bulgar. Intre altele,
am interceptat, in ziva de 14 Septembrie, dispozitiile precise pen-
tru contra-atacul armatei romane din Dobrogea, intarita cu trupe
retrase din Ardeal". Cu incepere din 16 Septembrie, biroul
austriac de informatiuni putea sa comunice comandamentului din
Cluj al armatei austro-ungare primele telegrame descifrate cu pri-
vire la operatiunile armatei romane din A.rdeal. (Pag. 236).
Gratie activifatii grupului de spionagiu al capitanului Boldescu,
intentiunile Rusilor de a ataca au fost cunoscute din vreme.
,(Pag. 236).
Generalul Rouge arata ca daca, la inceputul rasboiului, servi-
ciul austriac de spionagiu defensiv avusese mult de lucru cu cer-
cetarea $i internarea Romanifor, cari nu inspirau incredere din
punct de vedere politic, dupa retragerea armatei romane din Fir-
deal si ocuparea Bucurestilor, serviciul de informatiuni a avut sar-
cina sa constate pe toti acei Romani, cari au fost in serviciul si-
urantei din Bucuresti i al Ru$ilor, precum $i pe acei Romani ar-
tdeleni,. cari intrasera in armata romana. (Pag. 238).

1. Rust' Abrucleanu 28

www.dacoromanica.ro
434

GENERALUL RONGE DESPRE P1ERDEREA CIFRULUI DIPLOMATIC

AL CONTELUI CZERNIN

In capitolul XIV a partii a doua, pag. 334 a lucrarii de fata, am

istorisit, dupa insasi marturisirea contelui Czernin din cartea sa
Im W eltkriege" (pag. 128 $i 12)), penibila patanie a acestuia din
luna Octombrie 1914, cand, cu ocazia unui drum facut dela Bucu-
re$1i la Sinaia, 'i-s'a furat dela spatele automobilului" o geantii
Cu acte diplomatice.
Generalul Ronge confirma $i el ru$inoasa patanie a fos-
tului ministru austro-ungar la Bucuresti. Iota chipul interesant cum
se exprima generalul austriac:
In Mau 1917 am am` de regulat o chestie foarte penibild pea-
Ira contele Cz,ernin. In Octombrie 1911, chnd era ministru plena-
potentiar la Bucuresti, 'i-s'a lard contelui Czernin din automobil
o geantd, in care, pe lagd alle acte, se afla $i cheia cifrului diplo-
matic. Geanta 'i-s'a restituit dimpreund ca continaM1 ei, ceea-ce
a contribuit, probabil, ca impdratul Francisc Iosif sd respinga de-
misianea prea neatentului sdu ministru.
ocaparea Bucure$tilor, s'au inceput rerceidri riguroase
in farul acestor documente. In Maia 1917 s'aa gdsit la podui
casei prinudui ministra Bratianu un mare mini& de placi foto-
grafice, care reproduceau rapoartele legatianii noastre, precum
cheia cifrului nostru diplomatic. Erau copitle cuprinsului de odi-
nioara al acelei genti.
,,Cu Mate ca ministerul de externe atrasese meren atentianea co-
mandamentelor militare ca pdstreze cu mare grifa secreial ct-
tot4i acela,si minister a aval ocazia prinzeascd din
partea mea trei pMci, care ariitatt Romaii au aval, incli din
toamna =dui 1911, posibilitatea descifreze depe$ile legatittni-
lor noastre". (Pag. 283).
Dei trziu, dar certificatul, pe care 11 da generalul Rouge ca-
pacittii $i vigilentei contelui Czernitz, ultimul protector al lui Alex.
Va/da, este, cred, caracteristic si destul de elocuent!

ALTE DESTAINUIRI INTERESANTE .

Generaiul austriac spune mai departe in voluminoasa sa lucrare

ca in Romania a facut cunostinta spionagiului aviatic, organizat de
ofiterii francezi. Se trimiteau cu aeroplanele informatori Cu po-

www.dacoromanica.ro
 135

rumbei dincolo de frontul noStru. Acesti informatori gaseau un

sprijin calduros din partea taranilor romani". (Pag. 290).
Ronge se ocupa si de acuzatia de spionagiu adusa studentului
lugojan $ielan Alexandra lorga dela politechnica din Viena, chestie
despre care am vorbit pe larg la pag. 382 a prezentei carti. Acest
student era protejat de episcopul Caransebesului dr. Miron Crisi ea,
actualul Patriarch al Romaniei, dupa a carui interventie capatase
(lela consistoriu o !musa pentru studii si fusese numit secretar al
bisericei romane ortodoxe din Viena. EL era in relatiuni cu
atasatul militar al Romaniei la Viena, maiorul Traian Siarcea (de-
cedat acum cati-va ani in calitate de ministru al Romaniei la
Budapesia). Bnuit ca face spionagiu, a fost arestat la intra-
rea Romaniei in rasboiu.
Dupa Ronge, studentul lorga a marturisit in Octombrie 1917 ca
fost indemnat de anumiti nationalisti romani sa faca spionagiu
in favoarea Romaniei, ocupatie, la care s'a dedat cu incepere din
Itlaiu 1915. De acest fapt avea cunostint si Edgar Mayra-
cordal, ministrul Romaniei la Viena. El a mai declarat ca in tim-
pul acestei activitati a legat cunostinta cu vre-o 50 spioni, recru-
tati in mare parte din cercurile nationaliste i c printre acestia fi-
gura si Vasile Candfani, atasatul comercial de pelanga legatiunea
Romaniei din capitala Austriei. (Pag. 293 si 294).
In Maiu 1918, din initiativa generalului Ronge, s'a infiintat la
Viena o scoala permanenta de interpreti pe seama serviciului de
spionagiu. Conducerea a luat-o asupra sa capitanul Amos Pop.
((Pag. 279).
In toamna anului 1918, servicial austro-ungar de spionagiu
descifra depesile generalului Romei, eful misiunei militare italiene
in Romania, depesi trimise comandamentului armatei italiene asu-
pra situatiei Romanilor si Rusilor. (Pag. 316).

GENERALUL RONGE DESPRE TRADAREA COLONELULUI

ALEX. D. STURDZA

In pag. 266 si 257 a lucrarii sale asupra spionagiului austro-

-migar, generalul Ronge scrie urmatoarele:
In Februarie 1917, pe and impele noasire recucereau in Ba-
to vina de sud panciele de sprijin pierda/e lama in carsal InIitYliei

www.dacoromanica.ro
436

din Carpal, s'a petrecut pe frontal Moldovei un episod, care a-

confirmat adnca neiaelegere din/re Romani si Ru,si, cunosazta
nou si cate ne deschidea o tysoara perspectivii de a putea deter-
mina insenmate contingente din arma ta romana, ca sa treaca de.
pariea noastra.
Co/onelul Alex. Sturdza, pan'atunci comandant al diviziei VIII,.
s'a prezentat in ziva de 8 Februarie 1917 la ovan/-posturile noa-
stre. Dupa cum povestqle genera/al ras Vasile Romejko Gurko,
in memoriile sale, rolonelul Sturdza ar fi condus pe regele Ferdi-
nand at& de departe dincolo de frontul roman, incat numai din in-
tamplare a scapat-sii nu fie Ideal prizonier.
Sturdza urma sa fie atesto t, dar el a preferat sa dezerteze.
Este adevara ca despre aceasta n'a povestit nintic la comanda-
mental austro-ungar al armatei I dela Kezdi-Vsdrhelg, (-and s'a
intidnit ca colonelul Randa, fost atasat militar austro-ungar la
Bucureti. In schimb a aratat di urma sii ja comanda div. X, re-
Malta, care se gasea incadrata mitre trupele ruse de pe front, lucru
pe care el it considera ca o ex/rodare in indizo RuWor, cari il aran
din cauza politicei urnzate de el ci de socrul salt (P. Carp) limp-
de 30 ani. El a desvoltat apoi un plan, dupti care arma sa stranga
la Soveja vre-o said de dezertori, cari ar fi trebuit sa imparta pro-
clamaiuni printre trupele romnesti, in scopul ca RI scape de ban-
ditii rusi.
Soveja era punclul unde Sturdza vota sa-'si stranga amend.
Propanerea a trebuit sa fie luatil in serios, deoarece mo,siile lui
Sturdza se aflau in Moldova, la spatele frontului romano-rus,
astfel ca in cazul anal insucces ar fi riscat con fiscarea lor. Dar
chiar la prima incercare de a strange pe cei 100 de dezertori, ad-
atan tul lui Sturdza, locotenentut C. Wachmann, a lost arestat si
impuscat. S'a pronuaat o sentinfa de condamnare si impoiriva co-
lonelului Sturdza i 'i-s'aa confiscat toate bunurile.
Astfel a esuat acest plan aventuros".
Aici generalul austriac comite o grosiera eroare de fapt. Mai
intAiu, el nu pomenege nimic de, locotenent-colonelul Criiiniceanu,
care el a fost prins, condamnat i impugat. Fostul locotenent C.
Wachmann a reuit s.:1 scape data cu colonelul Stardza. Ei traesc
i azi amandoi in Germania, in dispretul Nemtilor cu punctul clf
onoare intact.

www.dacoromanica.ro
 437

DESPRE SARBI SI BULGARI

Despre procedeul Srbilor in materie de spionagiu, gen. Ronge

spune ca ei trimiteau in acest scop in Austro-Ungaria femei fru-
moase, cu pasapoarte romnesti, dar adaug ca rezultattil n'ar fi
fost tocmai multumitor. (Pag. 133).
Dup izbucnirea raboiului, la comandamentul suprem al ar-
matei austro-migare din Teschen s'a lansat ideia ca monarchia
sa se foloseascA de incordarea relatiunilor dintre Serbia si Italia,
spre a incepe tratative neoficiale cu Serbia. O uniune balcanica,
sub conducerea Austro-Ungariei, ar fi fost o tinta vrednic de a.
fi infptuitd. Din cauza ins a aspiratiunilor de hegemonie ale
Ungurilor, ministerul de externe din Viena n'a aderat la acest pro-
iect si nici nu putea s'o faca", deoarece prestigiul monarchiei sca-
zuse simtitor in Balcani in urma ultimei campanii din Serbia".
(Pag. 163).
In ce priveste Bulgaria, generalul austriac scrie ca ea nu se lasa
ademenita de promisiunile Antantei. Ba dimpotriv, ea ne-a fcut
propunerea, primita de' noi, de a organiza un serviciu de spionagiu
impotriva Rusiei". (Pag. 143).
Esuarea atacului Anglo-Francezilor la Dordanele din vara.
anului 1915 a usurat foarte mult hotarirea Bulgariei de a interveni
activ in rasboiu. La 14 Septembrie 1915, Bulgarii incepusera pre-
gatirile in vederea mobilizarii generale, care a fost decretat la 23
Septembrie acelasi an. (Pag. 182).
Inca din Martie 1917, serviciul de informatiuni al armatei
austro-ungare se convinsese ca fidelitatea Bulgariei aliate se baza
exclusiv pe avantagiile ce-'i putean fi oferite si garantate de Pu-
tenle centrale. Daca Antanta ar fi oferit mai mult, ea ar fi gasa
desigur un teren favorabil pentru tratative.
Revolutia rus nu ramasese far s-si arate efectele printre Bul-
gari. Partidul liberal progresist al lui Daneff desfsura o propa-
ganda intetit, iar in armat se resimteau rezultatele agitatiei so-
cialiste, condusa de Kirkoff. La sfrsitul lui August 1918, o mare-
parte din armata bulgar s'a revo/tat. Aceasta revolt a putut fi
inbusita numai prin executarea unui mare numr de soldati. (Pag._
303).

www.dacoromanica.ro
438

CONSTATARILE GENERALULUI RONGE DESPRE CONMENTA st

HOTARITA ACTIVITATE NATIONAL A CEH1LOR N TIMPUL
RASBOIULUI

Din toata expunerea generalului Max Ronge, cea mai interesa,nt

parte este acea privitoare la lupta hotarita i barbteasca, dusa de
conducatorii poporului ceh pentru recastigarea liberttii lor na-
-tionale.
Nu am cuvinte, cu care sa atrag deosebita atentiune a cititorilor
ssupra pretioaselor constatri ale generalului austriac, care mar-
cheaza o deosebire enorm intre atitudinea slugarnic si anti-na-
-tionala a fruntasilor romani Mania, Vaida, 51efan Cicio Pop
etc. si intre atitudinea demna i curagioasa a fruntasilor cehi
Alasaryk, Benes, Kranzarz, goitre, Tusar, Reznicek, Ra5-in, Cer-
vinka, Zarnazat etc. Numai cunoscand aceste amnunte extrem de
importante din istoria luptelor nationale a popoarelor roman si ceh,
atat de asuprite de Habsburgi, poate cititorul sa-si dea bine seams
de toleranta proverbiala, cu care vechiul regat a putut permite slu-
gilor Lunilite ale Casei de Habsburg din Ardealul desrobit, cu pre-
tul sangelui sau scump, sa guverneze Romania Mare dupa insasi
conceptiile de guvernamant ale asupritorilor de eri dela Budapesta
i dela fosta Curte imparateasca dela Viena.
Generalul Ronge arata cum Elvetia a fost mult timp tara de re-
fugiu a politicianilor cehi, cari lucrau in contra Austriei. Printre
acetia era si deputatul profesor Masaryk, care a parasit Praga
in Decembrie 1914. In lucrarea sa Revolutia mondiald", Masaryk
declara ca a prsit Austria cu intentia de a lupta pentru indepen-
denta Boemiei. Toate actele secrete le-a luat cu el, lasand in lo-
cuinta sa 'un bilet, prin care comunica acest fapt politiei. (Pag. 207).
Cu prilejul unei perchizitii in casa consilierului Olic din Praga,
s'au gasit 14 lazi si 2 geamantane cu acte, pe care le predase
Alasaryk lui Ed. Bencc inaintea plecarii sale. In aceste lzi
geamantane s'au descoperit i insemnrile autografe ale lui Ma-
saryk asupra unei consfatuiri tinuta la 1 Oct. 1914 cu socialistii-
nationali in vederea primirei Rusilor victoriosi, asteptati de p'a-
tunci in Boemia. A urmat apoi un proces monstru impotriva mai
multor deputati cehi, dintre cari 2 anume I. Reznicek i F.
Vechet au fost condamnati la moarte. (Pag. 209).
In notitele lui Reznicek s'a gasit o insemnare, dated din 7
Iunie 1915, prin care declara ar considerti ca o onoare si o dato-

www.dacoromanica.ro
 439

lie sa fie trddiitor Mu de Austro-Lingaria ,si cti tut are nevoie sif
thinaiasca acest fapt". (Pag. 211).
Masaryk a fost sufletul ideii de a se infiinta o armata ceho-slo-
vaca in scopul de a distruge Austro-Ungaria si de a se reinfiinta
statul ceh. Congresul uniunei societtilor ceho-slovace din Rusia
a si luat o hotarare in acest sens (Pag. 215).
In urma acestei hotriri s'a inceput o intensa propaganda pentra
formarea legiunilor ceho-slovace printre prisonierii din Rusia, idee,
pe care 'si-a insusit-o apoi si guvernul roman din Itqi, infiintand
la Kiew ziarul Romfinia .Mare" $i un intreg serviciu pentru adu-
narea intr'o legiune de lupttori pe frontul roman dintre prisonierii
de origine roman, cazuti in mainile armatei ruse.
Krcunarz, care facea o intensa propaganda in favoarea Sarbilor,
a fost arestat la 21 Maiu 1915, din ordinul comandamentului su-
prem al armatei austro-ungare. In urma unei perchizitiuni domi-
ciliare, s'au gasit la el numeroase ziare straine Cu articole impotriva
imparatului Francisc losif, precum si manifeste adresate natiunei
cehe, in leg'tura cu un articol al lui Kramarz, publicat in
Narodni Lis/y, din care se putea constata nerabdarea Boemiei de
a obtine libertatea prin victoria Rusilor. El a fast condamnat la
spanzuratoare la 6 Dec. 1915, dimpreuna cu alti trei. tovarasi:
dr. Rain (fost ministru de finante al Ceho-Slovaciei, azi mort),
Vincentia Cervinka $i I. Zamazal. (Pag. 200).
La 26 Noembrie 1917, agrarianul h Zahradnik czrea, inteo
cuvantare, independenta deplina a Statului ceho-slovac i desmem-
brarea Austro-Ungariei. Absenta celor 6 membri cehi din delega-
tiunea austriaca, cu prilejul citirei mesagiului tronului dela 4 De-
cembrie 1917, a fost foarte just interpretata in sertsul ca conduca-
torii Cehilor au rapt legiitarile nu numai ca monarchia, ci g
dinas/ja habsburgiccr.
In sedinta din 23 Noembrie 1917 a Reichsrathului, deputatur
Stransky a declarat ca dusmanii Cehilor se afta la Viena $i la
Budapesta. La 5 Decembrie 1917, deputatul Tasar spunea ca este
o onoare a fi trlidlitor, and cineva este numit as/fe!, pentru-cl! 4i"
cere liberta/ea i drepturile".
Intr'o declaratie din 6 Ianuarie 1918, Cehii din Praga procla-
mau lupta fAr crutare impotriva Austro-Ungariei si a Casei dom-
nitoare. Era un apel memorabii, de o importanta istorica, la con-
tlinta Europei si a tuturor aliatilor. (Pag. 285).

www.dacoromanica.ro
440

POLITICA DEMNA A CEHILOR I LA$1TATEA CONDUCATORILOR

PARTIDULUI NATIONAL

Jata oameni intregi, jata patrioti luminati i hotariti, iar nu

slugi plecate si servile ca Vaida, Mania, $1. C. Pop, Aurel Vlad
etc., cari pretind cu indrzneala dreptul de a guverna Romania
Mare ei i numai ei ca i cand ea s'ar fi infaptuit, daca nu
cu jertfele i suferintele lor, eel putin cu tactul si intelepciu-
nea
Caci intreb: Care dintre conducatorii de azi ai partidului natio-
nal-roman, toti profitori ai rasboiului de intregire nationala, pot
sta alaturi cu idealismul si cu jertfele patriotilor cehi amintipi
Alai sus? Unde erau si ce-au fcut in timpul rasboiului d-nii Julia
Mania, Alex. Vaida i 51. Ciclo Pop? Ce-au jertfit, ce-au pierdut
si ce-au lucrat pentru infptuirea idealului nostru national? Pri-
mul lupta pe frontul austro-ungar, al doilea intriga impotriva Ro-
maniei si a scopurilor ei de rasboiu pela usile ministrilor si ge-
neralilor austriaci si germani, iar al treilea blama in Parlamentul
unguresc gestul eroic al Romaniei de a fi scos spada in contra Un-
gariei; au stat retrasi, 1ai i prudenti, pentru-ca atunci eand
800.000 de fii ai Romaniei au intrat in mormant de dragul elibe-
rarii Ardealului, sa reapar ca reprezentanti i beneficiad unici ai
sai. Vorba Romanului: la pleicinie Irwinle, la rasboiu inapoi! Jata
motivul sfant, pentru care cred eu ca poporul roman din Ardeal,
care a dat in trecutul su pilda celor mai frumoase acte de eroism
pe altarul Romanismului, ar comite o mare nedreptate, d'aca ar
continua s mai considere pe sefii actuali ai partidului national ca
pe niste martiri ai lui din vremea rsboiului. Asta ar fi o injurie
istorica si o calomnie politica. Indiscutabilele documente din vo-
lumul de MO le atesta, din nenorocire.
Legenda sa inceteze. Profitorii unirii, toti membrii ai partidului
national roman, sa se multumeasca cu beneficiile grase dupa urma
guvernrii de pomina a d-lui Julia Alaniu pe spinarea tezaurului
public si a tuturor claselor sociale, aduse la spa de lemn, i sa nu
mai mistifice un neam, care a suferit atata pentru infptuirea idea-
lului sau national, dandu-se drept figuri eroice, cand in realitate
unil dintre ei, in cap cu tradatorul Alex. Vaida, au complotat direct
impotriva Romaniei si a dinastiei sale, uneltind, in cele mai tragice
momente, pentru anexarea Romaniei la Austro-Ungaria, iar ceilalti au

www.dacoromanica.ro
 441

sabotat tot timpul jertfele ei supra-omenesti, pentru-ca a doua zi

dupa victorie sa faca pe vitejii si s apara pe un camp de lupta,
unde nu 'i-a vazut nimeni, decat doar in memoriile si in declara-
tine lor anterioare de credinta si devotament catre dinastia Habs-
burgilor si guvernul unguresc.
0 STATIST1CA INTERESANTA, DAR FALSA

La sfrsitul cartii sale, generalul austriac Ronge publica lista

cu numele spionilor, cari au fost prinsi facand spionagiu in favoa-
rea Rusiei, Serbiei, Frantei, Finglid, Italiei, Romaniei si Muntene-
grului si cari au fost condamnati la moarte sau la inchisoare.
Dupa aceast list& an fost condamnati la moarte, in 1914, pen-
tru spionagiu in favoarea Rusiel, 37 indivizi, printre cari 3 preoti,
iar 21 la inchisoare dela 20 de ani in jos. In favoarea Serbiei: 28
la moarte si 8 la inchisoare. In favoarea Muntenegrului: 2 la
moarte si 1 la inchisoare.
In 1915 dupa cate s'au putut constata', scrie fostul sef al
spionagiului austro-ungar au fost condamnati la moarte pentru
spionagiu in favoarea Rusiei: 53 indivizi, lar 136 la inchisoare
dela 20 ani in jos, printre cari figureaza si 5 Romani din Buco-
vina. In favoarea lialiei: 1 la moarte si 10 la inchisoare. In favoa-
rea Romaiei: 1 la 20 ani inchisoare (un soldat de administratie cu
ntunele I. German). In favoarea Muntenegrului: 1 la moarte.
In 1916: Pentru spionagiu in favoarea Rusiel: 31 la moarte,
printre cari figureaza si Romanul I. M. Iliescu, i 39 la inchi-
soare, printre cari si o Romanc cu numele Pelaghia Maidan. In
favoarea Italiei: 4 la inchisoare. In favoarea Rom;Thiel: 2 la inchi-
soaxe (Francisc Giimari i I. Kubinyi, in baza actelor gasite in
birourile directiei politiei de siguranta din BucureA). In favoarea
Frantei: 1 la inchisoare (o elvelian cu numele Berta Dousse). In
favoarea Angliei: 1 la inchisoare. In favoarea Serbiei: 16 la moarte
prin spanzuratoare si 96 la inchisoare.
In 1917: Pentru spionagiu in favoarea Rusiei: 1 la 'loarte si 2
la inchisoare. In favoarea ltaliei: 1 la inchisoare. In favoarea Ro-
miiniei: 9 la moarte (Coman Baca, Spiridon Boiti, Romul Cristo-
loveanu, I. Coman, Pompiliu Dan, N. Hamzea, dr. Zaharia Muni-
teanu; David Pop si Victor Pop) i 5 la inchisoare (D. Grescan,
I. Mudroia, loan Nan, G. Neagovici i Ronwl Popescu). In fa-
voarea Serbiei: 1 la moarte si 12 la inchisoare.

www.dacoromanica.ro
442

In 1918: Pentru spionagiu in favoarea Risiet: 3 la inchisoare. In

/avoarea Romfiniei: 1 la inchisoare (Duntitru Mircan). In favoarea
!Mad: 2 la inchisoare. In favoarea Franfei: 1 la moarte si 1 la in-
chisoare. In favoarea Serbiei: 3 la moarte.
statistica de mai sus a generalului Ronge este si
interesat i mincinoasa, cand prezint cititorului numai 117 spi-
oni condamnati la moarte, in 4 ani de crancen rasboiu si in favoa-
rea attor tari, dusmane Austro-Ungariei.
Actualul prim-ministru al Ungariei, contele 1e fan Bethten, care
s'a ocupat mult cu spionagiul, mai ales in Ardeal si let favoarea
Ungariei, ar putea da, daca ar voi, o drastica desmintire rectifica-
liva afirmatiunilor interesate ale generalului Rouge. Ochii i ure-
chile fostului sef al spionagiului austro-ungar n'au functionat nor-
mal, desigur, in cursul marelui rsboiu, conform adevarului istoric,
fare singur conteaz, chiar rite() scriere ingrata ca acea a sa, in-
tinsa pe 424 pagini, in care incearca s prezinte Austro-Ungaria
cirept mielusaua lui D-zeu", plina de inimi nobile i umanitare!
In ce priveste pe Romanii condamnati la moarte, pot afirma ea
cei mai multi dintre ei au fost acuzati de spionagiu pe simple ba-
rmen i declaratiuni false. De aceea, dei unii au fost condamnati
la moarte, autoritatile militare austro-ungare n'au avut curajul s
execute sentintele j odat cu izbucnirea revolutieis- in -toamna anului
1918, au fost pusi toti in libertate, spre a se incalzi i ei la soarele_
ce rsrea pentru intreg neamul romanesc.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA III.
(IN ROMANIA MARE: CONDUCATORII PARTIDULUI
NATIONAL LA LUCRU)
Zugraveste:
Ispravile faimosului consiliu dirigent.
Arivismul, regionalismul i herostratismul ardelean.
Viata efemera a guvernului Vaida.
Demagogia desmatata i far frau a partidului national In timpul celor
8 ani de opozitie.
Scelerata brosura a lui Vaida din anul 1922.
O alt brosura din 1923, patronatft de Alex. Vaida, prin care denuntk
Romania 'Europei si o stropeste cu insulte.
Guvernul de pomina Maniu-Vaida.
Adncirea sparturei confesionale Intre Romanii din Ardeal prin favori-
tismul scandalos acordat de guvernul Maniu-Vaida bisericei unite"
In dama bisericei ortodoxe dominante.
Cum este reprezentata cinstea Blaju. ui, la Bucuresti, de catre un fiu al
Blajului: dr. Zenovie Paclisanu.
Un bilant fr pareche: Invrjbirea i desbinarea sufletului romilnesc.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I.

DUP UNIREA DELA ALBA IULIA. CONCEPTIA

D-LOR VAIDA 1 MANIU DESPRE UNITATEA
NATIONALA
Fra indoiala, ziva de 1 Decembrie 1918, prin actul istoric al
unirei politice a Ardealului cu tara-mama, desavrsita la Alba-
Julia, trebue privit, alaturi de ziva de 14/27 August 1916, cand a
intrat Romnia in rasboiu, drept cea mai mareata zi in istoria
neamului romnesc. Am avut fericirea s traim aceast in veci
neuitat zi, gratie gestului eroic al micei Romnii, care, netinnd
searna nici de mentalitatea, nici de actiunea anti-nationala, ba
chiar criminar& a unora dintre conductorii partidu/ui national
ardelean, orbiti de austrofilism si dinasticismul habsburgic, a avut
curajul sa scoata spada impotriva Austro-Ungariei, declarndu-i
rsboiu in scopul bine precizat de a-si asigura infAptuirea
unittii sale nationale".
Proclamarea unirei la Alba Julia era deci urmarea fireasca si lo-
gia] a acestui gest eroic, care, fiind incoronat de victorie, trebuia,
pentru a fi inzestrat Cu toate formele de drept public si internatio-
nal, s mai fie consfintit si de aprobarea unanima a poporului ro-
mn din Ardealul subjugat attea sute de ani. Aceasta formalitate
indispensabil s'a indeplinit in memorabila zi de 1 Decembrie
1918, cu aprobarea entuziasta si unanima a masselor populare ro-
mnesti, care au stiut s inlture prin vointa lor inteleapt unele
aprehensiuni si conditiuni ce intentiona sa le pun Majal catolic,
cuprins de friguriie autonomiei Ardealului.
Din cronica veacurilor trecute si din maretia momentelor ce inso-
tiser opera infaptuita la Alba Julia, ori-ce romn cu sincera si
neftarit dragoste de neam trebuia s extraga cat mai putine mo-
tive de desbinare si ca mai multe indemnuri de solidaritate na-
-tional.

www.dacoromanica.ro
446

PR1MUL PACAT AL LUI VAIDA IN ROMANIA MARE

Din nenorocire, nu s'a intamplat asa. Primul pacat a fost comis

abia dupa cate-va zile dela unire de catre incorigibilul laborant al
asasinatului archiduce Francisc Ferdinand.
Se stie ca marele slat national" din Alba Julia alesese, in se-
dinta sa din 2 Decembrie 1918, o comisiune compusa din episco-
pul ortodox dr. Miron Cristea dela Caransebes, episcopul unit"
dr. Iztliu Hoszu dela alterla, apoi din Alex. Vaida i Vasile Gol-
dis, Cu misiunea de a inmana actul unirei, la Bucure,sti, marelui
rege Ferdinand I. Trec peste faptul cii si in desemnarea acestor de-
kgati, confesionalismul blajan 'si-a tradat gandurile, insistand ca
din delegatie sa faca parte, in numar egal, unitii" si ortodoxii,
pe cand proportia justa ar fi fost: 3 ortodoxi i numai 1 unit".
Delegatia a sosit la Bucuresli in ziva de 11 Decembrie, cu pri-
mul tren, care circula, dupa potolirea revolutiei din Ungaria, intre
Brasov i Predeal.
Pe drum, inainte de intrarea trenului in gara Predeal, arivistul
Alex. Vaida 'si-a dat cel mai intim gand pe fat& spunand urm-
toarele cuvinte d-lui Eugen Goga, care insotia delegatia ardeleana
in drumul spre capital:a:
Dontnule Goga! 13dn'acum ea am lost in dusmanie at&
ca fratele D-Tale Octavian, ad si ca D-Ta. Sant hoteirit set* nui
impac at Dv., dar ca o condiflune ,si attume: sA punem toti
rul, ca s ajungem noi s guvernam pe Tiganii astia de Re-
garen i I"
Jata ca ce cuget fratesc" venea la Bucuresti austrofilul Vaida-
intr'o misiune atat de frumoasa si de inalttoarel
Intreb: Cui 'i-ar fi putut trazni prin gand, din primul moment al
Romanki Mari, o asemenea ingratitudine ofensatoare, data duh
rau in contra sufletului generos al patrki mame? In loc sa vie
in capitala tarii marite ca sufletul primenit, ca dragoste sincer
cu mireasma de busuioc, Alex. Vaida, pe care nici marele eveni-
ment dela Alba Julia nu l'a facut sa-si schimbe sentimentele si sa
se pocaiasca, aducea cu dansul duhoarea vulgaritatii din Parlamen-
tul unguresc si spiritul antiromanesc.din laboratoriul" archiduce-
lui Francisc Ferdinand.
Din cuvintele de mai sus se putea intrevede cate vipere isi vor
da intainire in blagoslovita Romanie Mare, pangarindu-i trecutul

www.dacoromanica.ro
 447

glorios i ingreunandu-i prezentul, spre a putea cu atilt mai mult

zA beneficieze, dupa rsboiu, din sacrificing de sange i avere ale
altora!

REGELE FERDINAND I UNIREA ARDEALULUI CU REGATUL ROMANIEI

La Bucuresti, in ziva de 14 Decembrie 1918, Cu prilejul solem-

nitatii predarii actului unirei, care a avut loc la Palatul regal, cine
credeti ca avea pretentia sa rosteasc cuvantarea solemna catre re-
gele Ferdinand?
Era tot sluga Habsburgilor de pana in ajun, marele patriot",
omul, care, in vara &RIM 1917, uneltise tovarasie ca C. Stere la
Viena i Berlitt detronarea regelui Ferdinand I si alipirea Romaniei
la ilustro-Ungaria, Alex. Vaida, nerusinatul, can, in lac sa-si puna
cenusa pe cap, se inghesuia in bate ocaziile, pozand in cotoiu
lugarit, in mucenic si fauritor al Romaniei Mari. De ast-data usa
a fost ref uzat categoric de d. Vasile Goldis, care 'i-a luat local ca
*21 mai in vrsta dintre cei patru delegati.
Discursul d-lui V. Goldi$ merita o mentiune onorabila. El a facut
o profunda impresie prin inaltimea gandirei si a conceptiei sale
asupra importantei unirei, despre care declara cd era o prelen-
fiune a istoriel $1 o cerintit a dvilizatiunii otnenoli". Insusi re-
gele Ferdinand a tinut sa sublinieze frumoasa cuvantare a d-lui
Goldi.,s prin urmatoarele -cuvinte, pronuntate la banchetul dat in
onoarea delegatiei ardelene, care ii aducea actul unirei Areadlulni:
In frumoasa sa cuvantare, d. Gold's a spas astdzi cd unirea tu-
turor Romdnilor era o necesitate storied. Aceasta necesitate a lost
infeleasd de toil oamenii ca mima patriotled de dincoace si de dincolo
de Carpafi, dela Nistru pdad la Tisa. Dar dacd asa fusese seris in des-
hiele neamului romdivsc, evolufla istoricd avea nevoe de Instrumente.
Dumnezeu, care a ocrotit necontenit in cursul veacurllor poporul ro-
mdnesc, 'I-a dat bdrbafi, cari au (Mat sus stIndardul nafionale;
lor te-a ddruit suflet romdnesc, le-a inlcirit mIn'ea si ofelit braful,
ea sd dried barca romanlsmului prin toate vilelille vremarilor OM la
limanul dorit, ande, dupd aldlea trude, atatea snferinfe, culegem roa-
dele binemeritate ale une lupte seca/are".
Sunt adanc convins ca regele Ferdinand, CAM a rostit aceste cu-
vinte, n'a vizat printre barbatii cu suflet romanesc" si pe Alex.

www.dacoromanica.ro
448

Vaida, despre care ma mir 5i ma crucesc i azi cu ce obraz a putut

sta atunci In fata marelui suveran, dup complotul criminal urzit
impotriva-i in vara anului 1917.
CONCEPTIA D-LUI IULIU MANIU DESPRE UNITATEA NATIONAL&

Sa vedem acum ce scopuri patriotice" urmarea d. luliu Mania,.

pre5edinte1e consiliului dirigent, a doua zi dupd-ce Ardealul fusese
desrobit. Spre a nu fi invinuit de patima, ma voiu servi de marturii
straine.
In Februarie 1919, generalul Berthelot, eful misiunei militare
franeeze, care cooperase cu armatele noastre pe frontul romanesc,
trimite din BucureA o misiune, compusa din colonelul de Tilly
locotenentul Roger Vercel, spre a face legaturd cu armata noastra,.
care tinea piept incursiuni/or maghiare peste unja demarcationala,
sa ja contad direct cu consiliul dirigent, care functiona la Sibiu,
treaca apoi pentru a face legaturile necesare cu misiunile
franceze din Tim4oara, Arad, Belgrad i Budapesta.
In mai mult decat interesantele note luate in decursul indeplini-
rei acestei misiuni, pe care locotenentul Roger Vercel le publica
intr'un numr din L'Europe Nouvelle" (No. 629 din Martie 1930),
iata ctun relateaza audienta 5i convorbirea pe care a avut-o la Si-
biu cu d. blitz Maniu:
Dimineata urmdtoare a fost ocupata de lunga audienVi, pe care ne-a
acordat-o d. Mania.
O mica incapere patrata, spoitd cu var, o masa de brad ingramadita
ca dosare. Ferestrele se deschid intr'o gradina de legume, dar sunt munti
maiestosi inddratul straturilor de zarzavat.
La intTarea nbastra, d. Maniu s'a ridicat: statura mijlocie, ochi spa-
nasul mare, o gura Cu buzele subtiri ce s'ar impaca greu cu cu-
ceritorul suras romanesc, care de cealaltd parte a Carpatilor infloreste
pe toate gurile. Dansul nu stie frantuzeste si ne primeste in limba.
romaneasca:
Sunteti cei dintai doi Francezi, ca cari amt prilejut sd stau de
vorba. Sunt fericit de vizi:a d-tra si va rog sa luati loe".
De ani de zile nu mai eram deprinsi ca aceasta scurtime de cuvantari..
Bogatia de vorbd a orientului, lirismul Grecilor, limbajul prevenitor al
Romani:or ne pregatise rau pentru laconismul acesta, cad d. Mania
tacuse. Era primul civil, pe care il gaseam dupa atata vreme, caruia nu-1
era urit sd tacd. Intr'o romaneasca sarguitoare am expus obiectul mi-
siunei noastre. Generalul Berthelot dorea sa lega eu presedintele Con-
siaului dirigent din Transilvania relatiuni directe. Dansul n'a parut

www.dacoromanica.ro
 449

surprins, dar indata a gasit ca sa ne semnaleze o contradictie a Frantei:

Consiliul dirigent, autorizat de Regele Ferdinand, nu este recunoscut
de Mari le Puteri. Cu toate acestea astazi un general francez vrea sa
intre cu el in relatiuni oficiale. Mai mutt decht atat, la Paris, delegati!
sal Mi,su, Braila/1u si Octavian (Joga 1) participa la lucraYile conferintei
Jac& De ce atunci sa se persiste in a-'1 ignora?
Era foarte usor de raspuns. Elm oblectat c Transilvania nu era un
stat independent, ci o provincia romaneasca, de care politiceste Pu-
tenle puteau sa nu tina seam& Dansurl raspunse ca OM la noua stare
de lucruri, Transilvania se bucura de o autonomie absoluta: Karolyi la
Budapesta l eu aci".
Comparatia cu dictatorul Ungariei era destul de elocventa. Nick
data acest transilvttnean energic si rece, acest occidental, nu va devent
supusul perfect al acestor Romani din Moldova, atat de diferiti de
dansul sl de ai sai prin caracterul si insusirile lor politice, dar poate
intr'o zi colaboratorul sau chiar seful lor. Dintre aceste vase comunicante,
Transilvania si Romania, in spiritul su, cel dela vest trebue sa ridice
nivelul celullalt din cauza potentialului superior de cvilizatiune.
avut in aceastd calatorie alte ocazil sa ma conving de sentimentele, pe
care Transilvdnenii le nutresc pentru oamenii si institutiile din Bucuresti.
El se cred investiti fata de ceilalti cu o misiune messianic&
Care era situatiunea economica a tarei? L-am asigurat ca aceasta
intereseaza in cel mai inalt grad biroul economic francez.
Centrul muntos este mpro.ductiv. Partea dela rasarit se hraneste
din Moldova. Apusul, foarte fertil, este actualmente foarte prost cultivat
din cauza Ungurilor".
Scandandu-si cuvintele, d. Mania adauga:
Daca nu ocup imediat Transilvania occidental& daca nu reltuim
vechea lnie de dernarcatie, aceste regiuni sunt pierdute. Unguril vor
ridica tot. In dou luni tara va fi golita. De altminteri si Sarbii fac
acelasi lucru in Banat".
Fara a rdca platra aruncata vecinilor, il intreb: care e viata financiara
In ceeace d. Mania stiirue sa numeasca statul Transilvaniel. Prese-
dintele releva si regret& absenta in Transilvania a oricarei institutiun
franceze de credit. Pentru a scapa de finanta austro-ungard, d. Maniu
voia sa creieze la Mai o institutie financiar in legaturil cu Londra
si Parisul.
Incercarea a dat insa gres. Dorinta lui cea mai vie, pe care ne
roaga s'o proclamam, ar fi instalarea la Sibiu, Brasov, Oradea-Mare
si Alba-lulia de sucursale a marilor banci franceze. Dansul se anga-
jgaza s le faca toate usurintele".
SA nu se uite c' acestea se petreceau in Februarie 1919, adial
dou luni dup ce la Alba-Julia se proclamase unirea neconditio-

1) Oferul francez greseste aci, caci nu d. Oct. Gaga era delegatul

Thrdealului la conferinta pacii, c Alex. Vaida. (Nola autoruluil.
1. Rusu Abrudeanu 29

www.dacoromanica.ro
450

nata a Rrdealului cu tara mama, decretata de zecile de mii de

Romani adunati acolo, cari, cu intuitia lor simplista' si rezumativ
ce-i calauzise in decursul veacurilor, incercuisera Consiliul natio-
nal, invitand pe domnii dela Blaj, cari cu ganduri ascunse si cu
o cazuistica specifica inclceau la infinit itele formulelor wilso-
niene, sa ispraveasca mai repede Cu pertractrile.
Prin urmare acelasi d. luliu Mania, care, in Decembrie 1918,
semnase actul unirei si facuse profesie de credinta la Bucare$ti,
doua luni mai tarziu, retransandu-se din nou indarkul Carpatilor
i. a faimoaselor granite si vami, deocamdata economice instituite
de Consiliul dirigent la Predeal iCiiineni, lupta pentru organi-
zaren Ardealului in stat absolut autonom i nu se sfia s'o declare
in mod oficios si deschis strainattei, pretinzand recunoasterea
guvernului sau de catre Puterile aliate.
In notele si declaratiunile consemnate asupra momentului de
catre locotenentul Roger Vercel, sunt preciziuni, sunt situatii, care
nu sufar dotia interpretan i si care oglindesc pana in cele mai mici
amanuntimi o ipostasa a d-lui Julia Mania, pe care marele nostru
public si toti cei de aci, cari, increztitort, 1-au luat in brate, n'a
cunosteau pana acum. In organizarea statului sau autonom, d. Ma-
nia prevazuse totul, pan si organizatia financiara a principatului,
peste care avea sa domneasca. Aceasta trebuia facuta numai di-
rect cu strainatatea, fara nici o legatura cu institutiile financiare
ale statului roman. Abia acum se explica rezistenta indarjit, pe
care d. Mania i Consiliul sau dirigent o opunea, la 1919, exten-
siunei institutiilor noastre financiare si economice in Transilvania,
rezistent, care fusese impinsa Oita acolo, incat se impiedica OM
si achizitionarea de catre Banca National a localurilor necesare
pentru nouile ei sucursale ce urmau sa ja flit* in Ardeal.
lata dar fara nici o umbra de nedumerire geneza intregei atitu-
dini a partidului national din Arde_al in toti cei doisprezece ani,
care s'au scurs de la unire, jata tot rostul si toat tinta urmritizi
prin opera de destramare nationala, la care s'a lucrat metodic si
cu o cinica struinta, mai ales sub guvernul de pomina al d-luti
Mania 1).

1) Vezi in Slipttinzana politicti" (anul I, No. 32 din 11 Maiu 1930), de

sub directia d-lul C. Argetoianu, interesantul articol al d-lui Raul
Crdciun asupra notelor locotenentului francez Roger Vercel.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.

ARDELENII LA LUCRU : CATEVA EXEMPLE DIN

ACTIVITATEA CONSILIULUI DIRIGENT, RECTE
A PARTIDULUI NATIONAL
Dupa-ce cu mari de sudoare si de sange, mica Romanic a ras-
eumparat eliberarea Ardealului si .unirea lui cu tara-mama, guver-
nul in veci regretatului Ion I. C. Bratianu a aratat dela inceput
scumpei provincii desrobite dragostea cea mai curata i sentimen-
tele cele mai calde, acordandu-i un larg credit in conducerea ei.
Strain cu totul de gandul de a administra Ardealul printr'un gu-
vernator cu mana de fer idee, care in capul inteleptului prim
ministru era considerata ca o mare ofensa guvernul central a
lsat intreaga organizare, conducere i administratie a Ardealului
in mainile membrilor Consiliului dirigent, dual de chestiile finan-
ciare, ale politicei din afara si ale armatei. Cand irisa Consiliul di-
rigent ajungea in greutati financiare, ministerul de finante din Bu-
curesii varsa cu largeta toate sumele fantastice ce-'i-se cereau
care insumeaza multe si multe sute de milioane de lei.
Pus pe lucru, Consiliul dirigant dela Sibiu g apoi dela Cluj a
organizat Ardealul dupa catechismul dela Blaj al d-lui luliu Ma-
nia, in tacerea vinovata si in marasmul ortodoxilor, cari priveau
nep'satori cum exponentul canonicilor dela Blaj, d. Julia Mania,
numen cu predilectie in toate slujbele de conducere numai repre-
zentanti uniti" de ai Blajului. Volume intregi s'ar putea scrie a-
supra activitatii lacome i nepricepute a Consiliului dirigent, care
in scurta vreme 'si-a facut porecla in renume, ajungand, in graiul
popular, dela denumirea Consiliului dirigeni" la Consiliul
cuent". Las aceasta sarcina ingrata pe seama altor scriitori mai
harnici cleat mine, ca d. I. Clopofel, de exemplu, care ar face un

www.dacoromanica.ro
452

mai mare serviciu istoriei conti.nporane, ocupandu-se de Socie-

tatea de eri" clec& de Societatea de mhine".
Personal voiu spicui numai cate-va mostre din faimoasa activi-
tate desfasurata de consiliul dirigent timp de 1 an si junfatate pana
la desfiintarea lui in primvara anului 1920 de catre guvernul d-lui
general Averescu la sfatul intelept al d-lui Oct. Goga, dornic de o
mai repede unificare.
FOAMEA MILENARA

Primul fenomen izbitor al acestei febrile activitati a fost

patuiala, intaiu intaiu a rudeniilor d-lui luliu Mania, apoi a
unitilor" mai rsariti i numai la urma a ortodoxilor, buni, to-
teranti i naivi. Nepotul dr. Romulus Boild a fost bombardat mem-
bru in consiliul dirigent, adica ministru la resortul alimentarii;
alt nepot, dr. Erdlyi, a fost trimis la Budapesta ca un fel de co-
misar al poporului ardelean", iar nepotii dr. lona Pop, Julia
Coroianu, dr. Zaharia Bolla etc. deputati sau senatori in primul
Parlament al Romniei Mari.
P;entru scurtul timp cat a functionat ca comisar in capitala Un-
gariei, nepotul dr. I. Erdlyi a fost inscris, far nici un drept, prin-
tre pensionarii statului roman cu 18.000 de lei pe luna., gratie ne-
potului dr. Romulas Bolla, presedintele consiliului de administratie
al casei pensiilor si autorul sacrilegiului acordarii de pensii, in
valoare de sute de milioane, tuturor functionarilor unguri, cari n'au
voit sa depund juramantul de credinta noului stat roman.
Un bun cunoscator al evenimentelor petrecute in Ungaria, in de-
cursul rsboiului, 'mi-a istorisit Cu privire la atitudinea anti-roma-
neasca a acestui dr. I. Erdlyi 1) urmatorul fapt grav, care a
fost relevat si in presa maghiar de atunci si anume in zia-
rul A vildg" de Catre ziaristul Pogdny:
Pledand intr'un proces in fata tribunalului din Budapesta, cu
cateva zile inainte de intrarea Romaniei in rasboiu, advocatul dr.
1) Ziarul Unirea" din Blaj (No. 46 din 15 Nov. 1930) comunica vestea
neasteptata c advocatul-pensionar s'a stins din viata in zlua de 9
Nov. 1930. Organul mitropoliei, in panegiricul ce 'i-I face, scrie: Intran-
sigent i demn, ca unul ce purta cu vrednicie marile traditii ale familiei
Matan, el a stiut sustine interesele romimesti la Budapesta, in calitate
de ministru plenipotenjar al consiliului dirigent si comisar general al
guvernului 3-ornan, in zile grele si pline de primejdii!".(Nota autoralai).

www.dacoromanica.ro
 453

1. Erdelyi, ilustrul nepot al d-lui Mania, a simtit nevoia, nesilit de

nimeni, sa se recomande atentiunii sovinismului maghiar cu tirmat-
toarea declaratiune: cd el va 2mpuga pe primal soldat rom8n,
rare va indritzni "sit treacd Carpafii!"
Si cnd ma gandesc c acest individ a fost inscris de rudenia
sa, faimosul dr. R. Boild, printre pensionarii Statului roman, in-
cas.and lunar cate 18.000 lei, egal, daca nu chiar mai mult decal e
cuantumul pensiei unui general roman, care a luptat si s'a jertfit
pe front pentru infaptuirea Romaniei Mari!!
Dar sa trec mai departe.
Ministru al justitiei ardelene a fost cocotat huliganul dr. Emil
Hiitegan, unit" feroce, fost pana la infaptuirea Romaniei Mari
tut modest judecator la tribunalul din Cluj. Intreaga magistratura
din Ardeal a fost impanat de acest fiu de protopop unit" cu
multime de elemente de ritul unit" al Blajalui, in dauna orto-
doxilor. Azi Emil Hiltegan a ,nu se confunda cu fratele sau dr.
Julia Mitegan, un distins profesor la facultatea de medicina din
Club este, gratie unei greseli de nume, ministru al muncii
sanatatii publioe in cabinetul d-lui G. Mironescu, demnitate in care
M. Sa Regele Carol 11 se astepta sa vaza pe ci,-ral Iuliu Hiitegain,
iar nu pe huliganul Emil Ildiegan, care, in calitatea de vice-pre-
sedinte al Camerei deputatilor, permis s bata in biroul
sau pe d. P. Ghitescu, directorul invatmantului primar din mi-
nisterul instructiei publice, pentru-ca nu ceda injonctiunitor sale
interesate de a face mai multe numiri si mutari ilegate de in,-
-vatatori.
DANSUL PERM1SELOR

lndata dupa instituirea Consiliului dirigent, a inceput dansul

permiselor", care a compromis repede in ochii opiniei publice a-
ceastA forma de guvernare, esita din conceptia d-lui Mania si
acordata ca o rasplata si consolare pentru caderea ideii autonomiei
Ardealului in marea adunare dela Alba Julia. Eliberarea permiselor
rentabile se facea de resortul alimentrii de sub conducerea ne-
potului" dr. Romulus Bollix', care avea ca secretar general pe un
advocat din Lipova, cu munele dr. C. Misici, botezat apoi Per-
gratie ocupatiei frauduloase, la care se deda.
La lichidarea Consiliului dirigent, Romulus Boiler era fericitul
posesor al unui mat-et palat in mima Clain!al. Este adevarat ca. in

www.dacoromanica.ro
454

decursul celoi 9 ani de opozitie, palatul $i toarta mobila fina au

fost secuestrate si para-secuestrate. Azi insa, d. Boild, care 'si-Er
desmintit numele, 'si-a platit, gratie guvernului prezidat de un-
chiul Julia Maniu, toate datoriile $i compteaza chiar printre na-
babii Ardealului.
Mat acest d. Boila cat $i o multime altii ca clansul , dei
simple iascd anklet - au $tiut sa beneficieze in plin din sacri-
ficiul altora: a bietilor regateni", urgisiti i detestati de de-
magogii Ardealului, cari, sub pretext de interes national", nu
se jenau, in 1919, s introduca din Budapesta in Ardeal va-
goane intregi de coroane (bancnote unguresti) ca permise frau-
duloase $i fara mimar de inregistrare, operatie, care a contribuit
in mare parte la deprecierea valutei statului roman.
0, Doamne, cate lucruri grave $i unte ar putea preciza in a-
ceasta privinta distinsul mare$al C. Prezan, fostul $ef al marelui
cartier general, ca $i eminentul general de azi d. Antonescu, care
fusese mana dreapta a mare$alului in operatiile militare, din vre-
mea rasboiului cu bolsevicii unguri ai lui Bela Kan! Dar ei n'au
fcut-o $i nici nu o vor face-o vre-odata.
Tara-mama, iubitoare, ierttoare $i generoasa, le-a uitat pe
toate, pentru-ca sa fie batjocorita mai tarziu cu atata sfidare de
atati frati din Ardeal, lipsiti nu numai de cel mai elem2ntar sen-
timent de dragoste frteasca, ci si de nobilul sentiment al recu-
nostintei omene$ti.

ORGANIZAREA INVATAMANTULUI SUPERIOR

Dorinta exprimata de poporul roman, inca la 1848, in marea

adunare nationala de pe campia Blajului, ca sa ridice, pe seama sa
cu cheltuiala statului, o universitate nationala romanease" 1),
devenea, data cu infaptuirea Romaniei Mari, o chestiune de grab-
nica actualitate. Ea s'a putut infanta la Cluj, in anul 1919, insa
tot dupa catechismul dela Blaj. S'a cautat pe toate caile $i Cu toate
mijloacele ca sa se infiinteze o universitate ca preocupad confesio-
nale unite", iar nu cu inaltele preocupari ale stiintei $i culturei.
Pe cand ministerul de instructie din Bucuresti i facultMile din

1) Punclul 13 din petitia adunarii nationale dela Blaj catre imparatul,

iscalita de episcopii Andrei 5aguna si I. Lemenyi, apoi de S. Bdrnu(in,
G. &frith:, A. T. Laurinn, F. Popazu, P. Man, I: Bologra si I. Bran.

www.dacoromanica.ro
 455

-vechiul regat, fiind vorba de recrutarea profesorilor, cereau ca nu-

mirile sa se faca in conformitate Cu legea in vigoare a invAtoman-
tului superior din vechiul regat, Consiliul dirigent, recte d. luliu
Maniu, pentru a inlesni ajungerea la catedre a tuturor neispra-
vitilor uniti", lupta sa numeascA el profesorii dela diferitkle fa-
cultti, idee nenorocit, pe care, la momentul oportun, cl. Mania
a reusit totusi s'o traduca in fapta.
Astfel s'a ajuns la tristul i pagubitorul spectacol ca s se in-
credinteze catedre universitare la o multime de advoctei din pro-
vincie i profesori dela liceele romOnesti din Ardeal, in mare ma-
joritate. uniti" si lipsiti de pregatirea stiintifica necesara. Numai
in lipsa de elemente ardelene, s'a recurs si la elemente din vechiul
regat, care, alaturi de ditiva distinsi profesori ardeleni, ca Alex.
Lapedattt, dr. 1. Lupa, Sextil Pu,scariu, G. Bogdan-Duicd, dr.
Silvia Dragon*, dr. luliu Hateganu i dr. I. Mittea multi din-
ire acestia cu studiile fcute la Bucure,sti dan azi toata stra-
lucirea universitatii din C/u f.
In special modul cum s'a procedat la recrutarea profesorilor lela
facultatea de drept constitue o rusine i, cum voiu arAta mai jos,
o adevOrata primejdie nationala. La inceput, in 1919, toti prole-
sorii numiti 7 la numr erau advocati mediocri, fr clien-
tela i unii din ei chiar far sA stie vorbi bine limba romOneasca
pe deasupra toti uniti". IatO-le numele: Nepotul Rotaul Boild
(a carui mama este unguroaic, nascuta Szab6), Cassiu Mania, fra-
tele d-lui luliu Mania, Victor Oni$or, Cantil Negrea, Petra Poru-
tiu, Traian Pop i huliganul Emil /Megan. Numai mai tarziu s'a
fOcut apel si la cOte-va elemente de valoare din vechiul regat, ca
d-nii I. C. Ch'ittneanu, Oh. N. Leon, D. B. lonescu, lorrt Rada.
i N. Ghiulea.
Dup o statistica facutd de d. prof. Onisilor Ghibu, universitatea
din Cluj numra, dupa confesiune, urmatorii profesori romdni ar-
deleni: 7 uniti" la drept, 4 uniti" si 1 ortodox la medicin, 1
unit" si 8 ortodoxi la litere si 3 uniti" si 2 ortodoxi la stiinte.
In total 15 uniti" fata de 11 ortodoxi.
Dup locul nasterii, din totalul de 83 profesori ai universitatii
clujene, 29 sunt din Transilvania, 47 din vechiul regat, 1 din Ma-
cedonia, 4 din Franta 5i 2 din Italia, lar dupa confesiune sunt 59
,,ortodoxi, 15 uniti", 7 romano-catolici, 1 reformat si 1evan-

www.dacoromanica.ro
456

gelic I). Numarul mare al ortodoxilor il fortneaza profesorii origi-

nan i din vechiul regat 5i cari au fost numiti numai intru cat nu s'au
gasit Ardeleni cu studii de specialitate.

FACULTATEA DE DREPT DIN CLUJ CONST1TUE 0 ADEVARATA

PRIMEJD1E NATIONALA

Blain/ catolic 5i iezuitic, for-tat fiind de jertfele de sange ale mi-

cei Romanii, consfintite prin tratatul de pace dela Trianon, s faca
parte intregitoare din noul stat roman, pierzand legaturile intime
Cu biserica romano-catolica din Ungaria 5i Austria habsburgica,
se credea, dela unire incoace, gray amenintat in existenta sa prin.
marea mass a ortodoxilor din ve2hiul regat, uniti cu cei din fir-
dealul desrobit. El cuta -deci sa-5i creeze o fortareata de aparare
in cadrele statului roman. De aceea, din primele zile ale unirii Ar-
dealului cu patria-mamd, mitropolia Blajului a dat dela inceput
tot sprijinul sail politicei d-lui 'din Maniu, care era advocatul mi-
tropoliei. 0 mare parte dintre canonicii Blajului s'au lansat chiar
in politica militanta, facandu-se agentii propagandei impotriva re-
gatenilor ortodoxi 5i balcanizati", descinzand 5i in arena btaliilor
electorale, numai 5i numai spre a pune pe roate carul politic al
d-lui Maniu, care, la randul lui, era obligat sa sprijineasca in toate
imprejurarile unitismul", recte catolicismul, 5i pe to/-,i apostolii
sai, mari 5i mici.
Infiintarea universitatii romane din Cluj era, bine inteles, un
prilej fericit 5i minunat pentru plasarea a cat mai multi advocati
uniti" ca profesori universitari. La celelalte facultti (medicina,
litere 5i 5tiinte), accesul unitilor" era mai greu, ba une-ori chiar
imposibil, din cauza lipsei de clemente cu o pregatire 5tiintifica
5i de specialitate. Acesta a fost de altfel norocul universitatii din
Cluj, care azi este, fara indoiala, un focar 5tiintific serios 5i face
cinste invtamantului nostru superior, afara de facultatea de drept,
care a avut nenorocirea sa primeasca dela inceput ca profesori T
advocati din provincie, unii pe baza titlurilor de rutienie cu d.
Mania, altii pe baza recomandrii mitropoliei din Blaj. Numele lor
le-am dat mai sus. Din numrul de 7 profesori, 2 sunt rudenii
1) Vezi vol. II din Transilvania, Banalul, Crisana, Maramuresul,
1918-1919", pag. 917, studiul d-lui O. Ghibu asupra universitatil Daciei
superioare. Cultura Nalionala. Bucuresti, 1929.

www.dacoromanica.ro
 457

apropiate ale d-lui Mania: Cassia Mania ii este frate, iar Romulus
Boil nepot, prin faptul ca tine in casatorie pe una din fiicele su-
Torei sale (maritata cu raposatul dr. loan Pop, fost vicar unit"
la Alasdud).
Departe d2 mir.e gandul de a condamna pe d. luliu Ma'am pen-
tru faptul ca 'si-a numit fratele i n2potul profesori universitari.
Asemenea aparitiuni se intalnesc in toate Wile din lume, cu o sin-
gura deosebire insa si anume ca acolo fratele" i nepotul" sunt
de obiceiu oameni invatati i re:unoscuti ca atare de inssi opinia
publica, ceea C2 nu e cazul nIci Cu d. Cassia Mania, nici cu d.
Romulus Ballet'. Ba tocmai dimpotriv. Si apoi ceea-ce revolta din
putin abila procedare a d-lui luliu Mania este ca n'a facut apel
la nici un advocat ortodox din intreg Rrdealul, spre a-i incredinta
o asemenea impovaratoare i. inalt sarcina.
Lumea ortodoxa din Ardeal, buna si toleranta cum este, ar su-
porta de altfel in tame dispretul Bialalai, daca cei 7 profesori
uniti" ar fi cel putin la inltimea misiunii lor i n'ar compromite
gray interesele invatamntului juridic la toate tinerele generatiuni,
care au nenorocul sa" frecuenteze cursurile facultatii de drept din

Ca dovada, voiu face aci o marturisire grava, pe care am feu-

les-o din gura mai multor printi, cari au copii trimii s Inv*
dreptul la Cluj, ba chiar si dela cRiva dintre studentii seriosi si
srguitori ai acestei facultati, precum si dela o seam de distinsi
advocati ardeleni, vdit ingrijorati de saracia intelectuaia, cu care
ies absolventii aceslei facultti, organizata si selectionata de d.
luliu Muniu.
Toti acestia parinti, studenti i advocati, ale caror nume
putea cita, la nevoe declara unanim, revoltati, ca unii
profesori ardeleni dela facultatea de drept imping, la examene,
lipsa de scrupul, de constiinta profesionala i favoritismul, fat
de toti acei studenti, cari sunt fii sau rude d2 fruntasi politician,i
nationali, pana la o limita intolerabil, compromilAtoare si direct
alarmant.
Cunosc cazul unui distins student al facultatii de drept din
Cluj, de confesiune ortodoxa, care a ramas profund indignat cand
s'a vazut si el tratat la examen in chipul de mai sus, numai de
hatarul ca. tatal sau este Tnembru marcant in partidul d-lui Mania.

www.dacoromanica.ro
458

Ori-ce roman serios si cu dragoste de tara se poate intreba cu-

ingrijorare: unde ponte ajunge neamul nastru, cand pana si in
invtamantul superior se constata asemenea abominabile scaderi,
introducdnd veninul politicei pe catedrele universittii, omordnd
ori-ce elan tineresc, ori-ce sentiment de demnitate si otra vind su-
fletul tinerelor generatiuni cu preferir* politice si confesionale, in
loc de a le insufla dragostea de carte, de stiinta, cultul demnitatii
si al luptei cinstite in viata profesional?
Rspunsul la aceasta intrebare 'si-1 vor da desigur atAti henu-
mrati parinti, cari vor constata cu durere intr'o zi ca in loc sa
alba niste copii bine inarmati stiintificeste si pregatiti solid pentru
lupta vietii, vor avea numai niste simpli declasal,i, cari, prin faptul
c se inscriu in rndurile asa zisilor chemeiristi", gratie pacato-
sului sistem de invtamdnt dela facultatea de drept, cred, in nai-
vitatea lor, ca 'si-au i asigurat de fapt un viitor mai bun si mai
demn. Ce cruda desiluzie le va da viata de toate zilele!
Intr'un cuvant, ceea-ce se petrece la facultatea de drept din
Cluj constitue nu numai un scandal public, ci o adevarata primejdie
nationala, asupra careia n'am destule cuvinte spre a atrage deose-
bita atentiune a guvernului, care, punand mai presus interesele su-
perioare ale culturei itiintei decdt interesele meschine si ordinaria-
ale politicei de partid si ale propagandei de invrajbire confesio-
nal, va intelege s puna cu un ceas mai curnd ordine in pepi-
niera de declasati, pe cari ii furnizeazd Ardealului facultatea juri-
dic din Cluj, de dragul d-lui laliu Maula, care, cu pretul injosirei
invtamantului public, tinde sa ramana dictatorul acestei provincii.

TITLURILE NEPOTULUI Dr. ROMULUS BOILA

P-ral Ronmlus Boll, azi profesor de drept constitutional la fa-

cultatea de drept din C14, a fost p:Ina la starsitil anului 1918 un
modest advocatel pelanga judecatoria de ocol din orselul Dicio-
San-Aldrtin, judetul Tarnava mica. Traind intr'o atmosfera asa de
ingust i lipsit de orizont, se poate lesna inchipui ce slaba pre-
paratie intelectuala, profesional si politic intrunea acest om,
pentru-ca sa indeplineasca cu vrednicie, intdia calitatea de ministru
al comunicatiilor i alimentrii Ardealului si apoi pe cea de pro-
fesor la facultatea de drept din capitala Ardealului. Totusi d. fulja
Maula, infruntdnd rumoarea publica, 'i-a incredintat nepotului am-

www.dacoromanica.ro
 459

bele aceste demnitati i raspunderi. Omul s'a achitat de ele cum a

putut i cum s'a priceput. Dela resortul alimentarii s'a ales ca o
splendid cas la Cluj, iar dela catedra stiinta dreptului consti-
tutional asteapta mereu nouile sale dei reformatoare, care insa
intrzie sa vaz lumina zilei.
Bietul savant" dela Dirio-Siin-Mirlin n'are timpul necesar pen-
tru asemenea preocupan i onoratoare, dar prea putin rentabile.
Acseast epava a maghiarismului este azi, gratie unchiului Mania,
vice-presedinte al Senatului si presedinte al consiliului de admi-
nistratie din directia generala a Casei pensiilor, in care calitate a
luat in brate, cu o indrzneala criminala, cauza pierdut, in fata
tuturor guvernelor romanesti si a Ligei natiunilor, a celor 25.000
-de functionari unguri, cart au refuzat s depun juramantul de cre-
-dinta statului roman, acordndu-le pensii de sute de milioane pe an
din vistieria secatuita a Romaniei Mari, in detrimentul pensiona-
rilor si invalizilor de rsboiu romani, cart, cand 'si-au cerut j ei
imbunatatirea soartei lor in ziva de 11 Aprilie 1930, unchiul Mania
i ministrul sau de interne Alex. Vaida au gasit c este patriotic
.sa-i brutalizeze, s-i ude cu pompele pompierilor si s-i bat.
Saraca Romanie Mare, ideala i dulce tara, in ce trist mod ti-se
resplatesc jertfele si nobilele tale sentimente fat de scumpul nostru
Ardeal! Invaltzii tat, cari 'si-au riscat viata pentru eliberarea Ar-
dealului, sa fie batjocoriti i batuti chiar de care fiii desrobiti, iar
zalaii de eri ai Ardealului sa fie imbrtisati si gratificati ca pensii
grase de catre insisi fostii lor robi!! Te intrebt, daca ceea-ce [ti
intuneca ochii mintei, este aevea sau o oribil calomnte? Si cand
afli c totusi este o groaznica realitate, ti se umple sufletul de
scarba si te miri ce osanda a unor milenare pacate apasa peste gru-
mazii tal, scumpa, dulce si nobila Romnie!

BOILISMUL"
Era fatal ca ura purtata de R. Boild impotriva regatenilor", ca
alergtura lui desfranata dupa o repede imbogatire, sa ajunga a
creia in Ardeal o nou stare de spirit maladiva, dreia vigurosul
condeiu al d-lui Alex. Kirijescu, redator la ziarul Cuvatul" 1),
'i-a gsit denumirea plastica: Boilismul. Iat definitia lui:

1) Vezi Cuvrintul" No. 2009 din 23 Nov. 1930

www.dacoromanica.ro
460

Boilismul? Confiscarea intregei vieti ardelcne de dare o familie, care

uzand si abuzand de numele 51 autoritatea sefului sat* prin alianta, a
introdus peste Carpati o adevarata dictatura, s'a substituit autoritatilor
de stat in exercljul lar fuactional, a taiat once legatura mire acestea
si centru, iar la Bucuresli, plasandu-se in unici si aroganti reprezen-
tanti ai Ardealului, au pans in mainile. lor toate firele conducatoare, au
pus stapanire violenta pe toate posturile de contact intre Carl si C/u f.
Nici o actiune, nicl o initiativa nu deveneau operante, daca nu erau
controlate, verificate, aprobate de familia Bolid. Un soiu de for suprem
lucrand pe deasupra guvernulul, a parlamentului, a ministerelor, orga-
nlzand Ardealul ca un teritoriu cucerit, pentru capatuirea neamurilor
oamenFor de casa, pentru exploatarea pan& la bestialitate a tuturor
positilitkitor de inavutire personatl. Ad.minlstratie, autoritate consti-
Nita, totul a fost ignorat, molestat, paralizat de acesti noui dispensatori
al destine:or ardelene, in fata carora dreptatea, morala, cuviinta si ru-
sinea nu mai aveau sens i nici profil.
Sistem politico-electoral hnitat si agravat prin doi factori noui: regio-
nalismul i ura confesionald.
Persecutiune impotriva elementelor regatene" aflatoare in Ardeal,
straduinta de a ridica blserica unita" in adversara a ortodoxiei ardelene
prin aceasta a confesiunel dominante in stat.
Instrumente de terorizare si de santaj, transportate de pe terenuL
contingentelor materiale pe acela al echilibrului fortelor componente ale
natiunii, ajungand pana la agitarea eelor mai importante probleme ale
spiritualitatii romanestl.
In lumina aceasta, Boilismul, cu toate nuantele, aderentele, complici-
t/01e lui, infatiseaza o adeviirata conspiratie impotriva colectivitatii
romanesti, o maffie de sabotare a tuturor sfortarilor de consolidare
national& t:n cartus de dinamita asezat la temelia statului reintregit".
IatO deci Boilismul infierat ca o primejdie pentru viata noastra
publica, pentru morala ambiant i pentru viitorul romnismului.

TITLURILE FRATELUI" Dr CASIU MANIU

A doua numire, i mai scandaloas, din timpul fiintarei Consi-

liului dirigent, este acea a d-lui dr. Casiu Maniu ca profesor de
filosofia dreptului la facultatea juridica din Cluj. Cand stapanirea
romOneasc s'a statornicit in Ardeal, cu ajutorul armatei romOne,
d. luliu Maniiz, tinand compt ca fratele su mai mare, dr. Casiu
Mania, este o fire eminamente contemplativ i prefera sO vor-
beascA dela inaltimea unei catedre universitare despre principiile
eterne ale politicei nationale, l'a numit profesor de filosofia drep-
tului la universitatea din Cluj.

www.dacoromanica.ro
 461

Pentru a ilustra ce fel de cursuri tine d. dr. Casiu Mania, con-

sider instructiv" lucru sa reproduC o definitie lapidara a sa asupra
politicei. lata-o:
Politica este soarta omenirii, deoarece in desdvdr$irea mediului so-
cial-politic se apropie de soarta ideald si desavArsirea politica a me-
diului social este problema celor ce se ingrijesc de conditiile spirituale,
morale si economice ale naliunii, in care insisi s'au stiut ridica prin
morald 51 urmarind cunoasterea binelui obstesc"1).
Ceva mai ciar nici nu se poate inchipui.
Voiu trece peste alte paren i ale d-lui Casiu Mania asupra poli-
ticei si filosofiei, asupra descendentei noastre romane si a influen-
tei moralei in politica, pe care cititorul le-ar putea gasi in bro-
sura No. 3 a d-lui Casiu Mania despre Idea/al nafional spre a
ma opri asupra unei recente opere a d-sale, intitulata: Testamen-
tal imparutului Traian, intemeietoral poporulai ronan", aparuta la
Cluj, luna Ianuarie 1929. In aceast brosura, de 2k pagini, si care
se vinde cu 40 lei exemplarul, gasesc la pag. 15 urmatoarea viziune
ideala asupra modului cum intrevede fratele d-lui Ulu Mania
organizarea Roma niel intregite:

Arma Daciei va 11 cultura,

Nu (enea, nepdsarea, bdutura,
Dar nu cultura de spoiald,
Ci cea dreaptd,
Ostasul cure te arma,
Nu seadd in mtind Cu peana;
Do//oral gdseascd leacuri,
Nu umple casa cu fleacuri;
Avocatul sd tot ghiceascd,
Pe cel necopt mdutuiasca,
Sd inteleagli ce-i in dos,
Sd nu ma procesal os;
Judele ea pravilele,
Sa nu strdnzbe datinele;
Fiecare ca ale lui pene
Sd zicd voios: Bre! Ce mai faci, nene?
Este imposibil ca cititorul sa nu ramana extaziat in. fata puter-
nicului talent poetic si a imaginatiei sclipitoare, ce transpira din

1) Vezi in Universal" No. 72 din 29 Martie 1929, un luminos articoI

semnat de obiectivul si talentatul ziarist Alex. Hodos.

www.dacoromanica.ro
462

versurile bardului dela Cluj. El a intrecut Oita Si pe vestitul poet

State Prodoesca, care scria:
Foaie verde lapte acru,
Rau ma dor calcaiele
Si-asi mama zapada fripta, etc.

ROMANIA GUVERNATA PR1N PUTEREA MAGIC& A IERBEI FIARELOR"

Si acum, drept ultima proba a seriozitatii si intelectului fratelui

d-lui Mania, rog pe cititor sa nu vazA nici o exageratie in urmAtoa-
Tea naratiune, pe care mi-a facut-o, acum 4 ani, un distins ge-
neral, care a comandat un timp indelungat la Cluj:
intr'o zi ordonanta imi anunta neasteptata vizita a d-lui dr. Casiu
Mania, pe care avusesem placerea sa-1 cunosc cu cata-va vreme mai
inainte. Bine inleles, l'am primit cu prevenienta ce se cuvenea unui
profesor universitar si frate al d-lui dr. Mitt Maniu. Rbia intrat in
birou, d. dr. Casiu Mania m'a uimit facandu-mi urmatoarea declaratie:
Donznule general, am venq sd-ti COM11/11C cii sunt in culmea fericirei.
Inchipuieste-ti, azi dimineata un thrall din pdr(ile GiMaui mi-a adus
ntiraculoasaiarbA a fiarelor", ea care, dupd credinta poporului, omul
poate face tot ceeace dore,ste in via(d. Ea n'anz sd rn folosesc de Ca,
dar am s'o dan frateltti men !Witt, ca sd fcriceascd Romania!" Fara sa-1
contrazic, am lasat pe bietul filosof sA se sirrita fericit, dar, dupa pie-
carea lui, 'mi-am facut cruce si mi-am zis:
Pe bune maini o sa ajung6 Romania sudorilor noastre de sange!
Intr'adevar, Romnia Mare a si ajuns pe mini bune", in luna
Noembrie, anul Domnului 1928, asa cum prevedea distinsul gene-
ral, spre a o ferici" d. Julia Mania, destramndu-o i aducndu-o
in situatiuni din cele mai tragice. Seful partidului national-taranist,
gratie puterii magice a ierbii fiarelor", a stapnit Tara roma-
neascii ca pe o provincie ocupata timp de 2 ani, in conditiuni din
cele mai umilitoare si mai dezastroase pentru toate clasele sociale,
asa, cum nici-odata nu 'i-a fost hrzit sa traiasca.
fost ursit Romniei sa treac i prin calvarul stapnirei fra-
tilor nostri uniti" din Ardeal. In viata popoarelor se intmpla
cte-odata, mai ales in vremuri de mari crize politice, ca brbati,
plini de o spirochetic mostenire, sd functioneze o bucata de timp,
in fata multimei febrile si lesne crezatoare, ca genii sclipitoare, cu
misiuni ad-hoc, inzestrate de znele istoriei.

www.dacoromanica.ro
 463

Cand, in luna Ianuarie 1930, am vazut pe d. luliu Mania afir-

mand, in calitatea lui de prim-ministru al Romaniei Mari, cum-ca
adevarata epoca de civilizatie in statul roman" incepe dela inau-
gur area directiei Educatiei poporului", atasata pela nga ministerul
sanatatii publice $i pusa sub conducerea scriitorului Liviu Re-
breanu, unit" $i el, mi-am pus, ingrijorat, intrebarea daca nu
cumva aceasta injurie nemeritata la adresa statului si poporului ro-
man este manifestarea unei boale cu incantari curioase si care in
medicina i$i are numele ei bine precizat.
Ca Roman ardelean, nu pot dec.& sa regret fenomenul dureros,
care, in urma diverselor panglicarii patetice, ca si a pretentiilor si
nazbatiilor lipsite de logica ale d-lui Julia Maniu, ne prezinta pe
fostul prim-ministru de pana eri al Romaniei Mari, frate mai mic
al d-lui dr. Casiu Mutua, in lumina turbure a unui bolnav aca-
demic, pe care numai cand incoherenta vorbelor $i a faptelor vor
intra mai adanc in examenul vecinic scrutator al opiniei publice,
admiratorii lui fanatici de pana deunazi il vor parasi si vor lua
masuri pentru inIocuirea fantosei.

PENTRU GENERATULE VIITOARE

Pentru-ca generaVile viitoare sa aiba de ce rade sau de ce sa se

infioare, volt' termina acest capitol, insirand inca cateva din ispra-
vile, care caracterizeaza deasemenea lamentabila activitate a
faimosului Consiliu dirigent:
Infiintarea vamii dela Tindsal-de-/os (langa Predeal) i Cdi-
neni intre Ardealul desrobit $i tara-mama.
Oprelistea casatoriilor intre fiicele Ardealului $i fiii vechiului
regat.
Incalificabila lipsa de delicatete fata de marii barbati Ion I.
C. lirdliann, Take lonescu, generalul Averescu $i N. lorga, carora
Cu ocazia primelor alegeri parlamentare din Romania Mare, facute
in Octombrie 1919, nu li-s'a facut cinstea de a li-se oferi candida-
turi in Ardeal, pentru a carui eliberare au muncit, au asudat, au
suferit $i au incaruntit.
Interzicerea aplicata Rrdelenilor, stabiliti inainte de rasboiu
in vechiul regat, de a candida in aceste alegeri in judetele ardelene,
unde s'au nascut, fiind considerati ca ciumati si netrebnici, de$i

www.dacoromanica.ro
464

fie-care din ei pusesera cate o pietricic la edificiul Romaniei Mari

de azi, ai carei profitori nestio0 sunt tocmai robii de eri, deve-
niti infumuratii nababi ai zilelor de azi.
Ma opresc aci, caci e destul. Cititorul va intelege desigur ca
toate aceste manifestatiuni din partea conducatorilor partidului na-
tional din Ardeal sunt suficiente ca sa-i claseze in randurile oame-
nilor lipsiti i de judecata, i de patriotism 0 de elementarul sen-
timent al gratitudinei umane.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.

ARIVISMUL ARDELEAN SI AUTORII LUI

Am avut ocazia sa cunosc de mult vreme pe Alex. Vaida i
Ialiu Mania: pe primul din timpul studiilor ce fAceam impreuna la
liceul romn din Brasov (1885-1888), lar p'al douilea din anii
1909 si 1910, cAnd era deputat, la Budapesta, ande fusesem trimis
de regretatul C. Mille, directorul ziarului Adevdrul", spre a sta
de vorbA cu deputatii romAni si a le lua interview-un i asupra ros-
tului politicei romAnesti d'atunci, pe seams cititorilor numitului
ziar, care imi incredintase conducerea rubricei cu privire la mica-
rea politica din fosta Ungarie. Am avut deci destul timp d'atunci
si pn azi s'A le urmresc intreaga activitate, s-i studiez si s-mi
fixez convingerea asupra intregei lor actiuni politice.
Dup atAtia ani de observatiuni si studii, am ajuns la convig-
gerea ca si unul si altul sunt bAntuiti de anomalia arivismalai,
care consista in dorinta de a se pune in evident& de a se impune,
de a juca un rol, de a domina. CUM la arivistii politici, elementul
brutal si egoist este inseparabil de earl propriu, iar iluzia de
atotputernicia lor ii impinge la exces si ii face s piard senti-
mentul masurii in afirmatiile si actiunile lor, nu este greu de a
constata arivisnzulcelor doi Herostratiai RomAniei noastre de azi.
Nu m'A pot intinde prea mult in cadrul acestei lucrri asupra
tarei patologice a arivistilor Vaida si Mania. Dar intreb: oare
austrofilismul lor primejdios dinaintea si din timpul rdsboiului,
incercarea ratata de a pune pe tapet in marea adunare dela Alba
lalia (1 Decembrie 1918) chestiurrea autonomiei Ardealului, refit-
zul de a incheia in 1921 o intelegere pcditica Cu marele Ion I. C.
Bratianu i de a face ucenicie in guvernul su dela 1922-1926,
abtinerea scandaloas dela serbArile incoronarii (15 Octombrie
1922), apoi demagogia desmtatA din timpul opozitiei, care a cal-
minat in revolutia" caraghioas dela Alba lidio (6 Maiu 1928),
I. Ilu.su Abrudeanu :3,1

www.dacoromanica.ro
466

cu finalul venirii la putere (10 Noembrie 1928), ca $i suspendarea

puterilor Regentei la moartea regentului G. Buzdugan, (9 Octom-
brie 1929) $i insusirea lor de catre avocatelul dela Blaj, oare cri-
mele $i omontrile din alegerile judetene $i comunale (Martie 1930),
ea $i brutalizarea invalizilor de rsboiu din Calea Victoriei (11
Aprilie 1930) etc., nu sunt tot atatea semne ale ambitiilor nebu-
.ne$ti, care obsedeaza si formeaza caracteristica psicho-patologiei
morbide a d-lor Iuliu Mania si Alex. Vaida?
A$i mai putea vorbi si de exjzibitionismul psiho-patologic al lui
Vaida Cu Miss Romania" (Magda Dimitrescu) din vara anului
1929, dar m opresc, constatand numai ca toti arivi$tii politici sunt
amatori si chiar partizani ai tuturor exhibitiilor de prost gust.
Daca cititorul va examina $i exhibitionismul altor conducatori ai
partidului national din Ardeal, ca dr. Aurel Dobrescu, autoru,1 ja-
fului padurilor din Ardeal, dr. Romulus Bolla cu sutele de milioane
de lei aruncate din pimp statului, sfidator $i fara mustrare, in
buzunarele functionarilor unguri, cari au refuzat sa depuna jura-
mantul de credinta statului roman, apoi al analfabetului Sever
Boca, cel care a insultat memoria marelui rege Ferdinand I $i a
tgaduit meritele neperitoare ale eroicei armate romane in rasboiul
pentru intregirea neamului, va putea lesne constata cat dorinta
violenta $i continua, de a se imbogti, de a parveni, cat orgoliu $i
cata vanitate bolnvicioas manifesta majoritatea partizanilor He-
rostratilor Maniu $i Vaida.
PRIMELE MANIFESTAR! ALE ARIVISMULUI
Arivismul s'a ivit in Ardeal de-odat cu infiintarea Consiliului
dirigent, care era distribuitor de slujbe $i onoruri. Elemente tinere
si far nici un trecut politic aveau pretentii de funcVuni inalte $i
rentabile: ministri sau cel putin prefecti Cazul nepotului" dr.
Romulus Boilli devenise tipic $i contagios. De posturi modeste in
magistratura sau administratie nici nu voiau sa auda. Numai cand
criza economica s'a intetit, consimteau sa primeasc $i slujbe mai
modeste, insa fara examene $i in contra disp.ozitiilor legilor in vi-
goare, care, neputand fi clcate, au deslntuit ura Ardelenilor fata
de regateni". Insug d. Gr. lunian, fostul ministru de justitie, acest
Mine de regatian", cum il gratific unii frati din Ardeal, a cazut
la un moment dat victima valului de ura ardelean.
Incet-incet, arivismul s'a intins ca o molim. El s'a manifestat
mai pe fata in primul Parlament al Romaniei Mari, care, in afara

www.dacoromanica.ro
 467

cle 5eLlintele regulamentare dela Camera si Senat, funciona in per-

manenta si noaptea la Clubul Majestic", discutand faptele si afa-
cerile ministrilor V. Bontescu i Aurel Vlad, pana 'i-a silit s de-
misioneze. In scurt vreme, arivismul a devenit barometrul moral
al politicianilor ardeleni. Puterea si influenta lor era in vecinic
neastampar pentru dramarea celor cu situatiuni frumoase si ren-
labile. Ridicarea unuia provoca invidia la alti o sub de amatori,
cari nu-1 iertau pana nu-1 vedeau debarcat, caci arivistii nu se in-
teleg intre ei si ajung prada geloziei indata ce unul pune mana
pe un loc mai bun.
ARIVISMUL COLECTIV

Cu vremea arivismul individual a creiat arivismul colectiv,

tare s'a manifestat cu o putere 5i nerusinare rara pereche, mai ales
In timpul guvernului d-lui luliu Manta, care, cunoscandu-si parti-
zanii, a luat demisiile in alb tuturor deputatilor si senatorilor, ca
msura de asigurare a puterii si apoi de domptare a parazitismului
politic. Dar msura luata de d. Maniu a fost un simplu paliativ
si astfel s'a ajuns la acea formidabila confuzie in idei, in aspira-
tiuni, in maniera de a trai si de a actiona. Intreaga legiferare a gu-
vernului Maula poarta stigmatul arivismului, caracterizat prin
ghiftuirea partizanilor, prin incoherenta, confuzie, verbomanie si
dispozitii perplexe si sucite. Legea administrativa este cea mai vie
dovada, ca sa nu mai vorbesc de altele.
Timp de 2 ani, tara a asistat la spectacolul degradator al goanei
dupa o rapida imbogatire, de parvenire si strlucire cu ori-ce pret
si Cu ori-ce mijloace. Un singur cuvant da nota tendintelor si idea-
lului existentei lor: arivisnutl.
Pe multi dintre acestia, pasiunea arivismului insolit 'i-a facut sa
nu mai cunoasca frica, rusinea si teama de ridicol. Posibilitatea de
a putea face fata scumpetei crescande a vietii, exageratiunea bene-
ficiilor si speculatiile lucrative erau singurul lor ideal, iar cine in-
drznea sa le stea in cale era lovit Cu arma calomniei, care face
parte din arsenalul parazitologiei sociale.
Arivistului n suride sa se vorbeasca mereu de dansul, tot astfel
nrecum il incant s'a fie totdeauna si pretutindeni in primul rand
Adora sa se plimbe in automobil Lincoln, cumparat cu banii sta-
tului, sa insulte memoria regelui fauritor de tara, armata desno-
bitoare si barbatii mari ai tarei, numai din orgoliul de a se ocupa

www.dacoromanica.ro
468

presa de el $i de ispravile lui. Cazul Sever Boca este elocuent_

Numai putin al deputatului Emil elariu dela Hateg, care a pus
consiliul comunal din acest oras sa schimbe numele unei strzi
principale din acela de Ion 1. C. Brdtianu" in cel de Muzsvdnyi",
fost primar pe timpul regimului maghiar, care trae$te azi la Back-
pesta i injura Romania. Infamille, ori-cat de odioase ar fi ele, nu
sperie pe arivist, care n'are nici ru$ine, nici teama de rilicol. A$a
'i-a fost dat vechiului regat sa vaza cum o asociatie de aventurieri
politici din Ardeal duc cea mai desmatata viat intr'o vreme de
mizerie general& care distruge vlaga unei natiuni intregi; s vaza
cum oameni, cari inainte abia aveau o modesta existent& i$i per-
mit azi sfidarea unei societati, care i$i cagiga mijloacele de viat
printrio munca din cele mai grele; cum indivizi suspecti, simpli
agenti electorali, rude ale fruntasilor guvernamentali, calatoresc
pe socoteala statului in tot cuprinsul Europei sau cum incaseaza co-
misioane de milioane dupa urma concesiunilor scandaloase $i cum
poseda insemnate depozite de bani la bncile din tara $i din strai-
natate.
Aceasta este scoala, pe care au facut-o $i au tolerat-o in Ardeal
d-nii Mania $i Vaida. Motivul e simplu. Acegi doi matadori
c toti arivistii apreciaz valoarea prestigiului lor politic ca pe o
putere misterioasa si care constitue resortul puternic al domi-
natiunii.
La randul lor, d-nii Maniu i Vaida $tiu deasemenea ca arivistul
nu este un om liber $i nici nu poate fi. De aceea el este obligat sa
tin la casta lui, la partidul lui, cat timp isi poate face treburile.
Gratie acestei scoale nenorocite i imorale, in partidul national
din Ardeal este azi general credinta ca ori-cine poate ajunge, in
Romania Mare, la cele mai inalte functiuni si onoruri, daca este
membru al acestui partid regnicolar" i atotputernic. Cum ins6,
prin ce mijloace $i pe ce cal, nimeni nu se intreaba. Principalut este
slujba i succesul, caci acestea far admiratia lumei si nu individul.
Impotriva acestei mentalitati josnice $i imorale trebue s se ri-
dice ori-ce constiinta onest din aceasta tara, nobil $i generoasa,
care, in nemarginita sa dragosie pentru Ardeal, a permis advoca-
tului dela Blaj s'o considere drept un labosratoriu al celor mai stu-
pide, mai costisitoare $i mai primejdioase experiente din cate a
putut cunoaste dealungul istoriei sale politice.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.

PSICHOZA ANULUI 1919 *I AJUNGEREA CONDU-

CATORILOR PARTIDULUI NATIONAL LA
GUVERNAREA TARII
Anul 1919, dupa desavarsirea unitatii noastre nationale, incepea
pentru Romania Mare. sub augurii cei mai fericiti: victorie, unire i
reforme (exproprierea $i introducerea votului universal). Toti
aCeia, cari pusesem Cate o pietricied la mreata infdptuire a aspira-
tiilor legitime ale neamului nostru, nutream speranta cd printr'o
sincera apropiere sufleteascd cu toti fratii eliberati, prin dragaste
frateascd, respect reciproc $i printeo muncd con$tientd din partea
tuturor, vom reusi s punem frd intarziere baze temeinice noului
stat roman intregit.
In cursul anului 1919, un curent nou, o psichozd nea$teptata i$i
face drum in opinia publicd din vechiul regat $i mai ales la Mica-
reA. El era de fapt in mare parte urmarea fireascd a desmatului
_gennanofil din cei 2 ani de neutralitate, ca $i a suferintelor de tot
soiul, inherente starii de rdsboiu, dupa intrarea Romaniei in ac-
iiune.
Intr'adevar, in vechiul regat, atat printre locuitorii bastinasi, cat
$i printre cei de origine din Ardeal, incep sd se pund mari nadejdi
in puterile, talentele $i puritatea morala a elementelor ardelene
$i se articuleaza cu viu glas. chemarea lor la munca $i la conducere,
cu convingerea cd numai ei vor fi in stare sa rup cu unele practice
invechite din guvernarea frii $i s introduc incetul cu incetul in
diferitele ramuri ale administratiei $i vietii de stat o parte oel pu-
tin din ceea-ce credea la Bucure$ti ca formeazd sndtatea morald.
a poporului roman de pe versantul vestic al Carpatilor.
Si nu erau de loc putini aceia, cari hraneau o asemenea cre-
dinta $i cari priveau in conducatorii Romanilor din Ardeal pe ni$te

www.dacoromanica.ro
470

.adevarati supra-oameni", singurii capabili sa aduca un duh nou

mntuitor, sa dea tarii o incredere deplina in fortele ei vii si s'o
remonteze intiu sufleteste si apoi economiceste, ca sa fac s se
'tile cat mai repede lipsurile si durerile recente, indurate toate nu-
rnai de dragul desrobirii Ardealului, att de mult iubit i asteptat.
Aproape intreaga suflare intelectual din regat era fascinat de
aceasta fals credinta. Nu erai la mod& ha chiar erai taxat de rau
romn, dac ai fi crezut alt-fel. Toat lumea era dornica de ceva
nou i cerea sa vie la crma tarii oameni noui; toat lumea se
arta stul de oamenii vechi, cari, dei i fcusera intreaga da-
torie, realiznd cel mai mret act din istoria neamului: unitatea
nafionala a tuturor Romanilor, totusi din cauza multelor rechizitii,
a refugiului, a doliului din aproape fie-care casa etc., pretindea o
schimbare, pe care in credinta ei desart, cum s'a dovedit curnd,
nu puteau s'o aduca dect fratii din Ardeal, plamaditi din aluatul
santos, din sngele curat si nebizantinizat al Ardealului!
Nu este desigur de mirare daca aceasta noua mentalitate, aceasta
.auto-sugestie, care imbrobodise ca intr'un fel de orb al gainelor
spiritul public din regat, a trecut repede vitrega granit de odi-
nioara a Carpatilor, provocnd i printre conducatorii Ardelenilor
sperante si apoi pretentii mai mart &cat puterile lor reale, po-
znd din ce in ce mai mult in salvatorii destinelor Romniei-Mari.
Si nu era oare logic aceast prezumtioas atitudine a fratilor
nostri din Ardeal, cdnd publicul intelectual din regat spunea si ce-
rea aproape in cor: sa vie Ardelenii s ne scape de greselile gu-
vernelor trecute, invechite in rele, s ne dea ei o noua indrumare
sanatoasa, deschiznd largi ferestrele edificiului national, pentru
a intra in politica tarii intregite aerul curat si vivificator al pri-
sceperei, cinstei si moralitatei neprihanite de peste munti?!
In aparenta, da, dar numai pentru multimea greu incercat de
rasboiu, din vechiul regat, care atunci, mistuit de frigurile unei
schimbari in politica interna a trei, implora inconstient venirea
la crma a oamenilor noui din mndrul si sanatosul Ardeal.
Dar acest rationament nu putea fi logic dect pentru oamenii cu
judecata strmta sau superficiala, cuprinsi de o fulgeratoare miopie
complicata cu nesocotirea celor mai elementare fenomene
-sociale si politice, care formeaz esenta artei de a conduce un
popor sau un stat, iar nid decurn pentru niste barbati politici lip-
siti de experienta si cari tot timpul n'au facut in Ungaria dect o

www.dacoromanica.ro
 471

politica de darmare si negatiune, cum era icazul fratilor arde-

-leni, cari toemai prin faptul ca s'au lsat sedusi de strigtele tre-
catoare si zorite ale Bucurestenilor, ca sa vie ei ca luminile lor
dela Cluj la Bucuresli in scop de suprema conducere a trebilor
complexe ale Romniei-Mari, au dovedit o complect absenta de
maturit ate politic.
Bun simt si maturitate politica ar fi dovedit fratii din Ardear
numai in cazul cnd s'ar fi multumitt at rolul de modesti colabora-
tori cu partidele politice din vechiul regat si in special cu partidul
liberal, organul puternic al realizrii politicei instinctului national,
si s'ar fi mrginit la rolul calului !de legate al treilea la
carul statului romn, iar nu sa traga numai ei la dreapta si la
stnga oistei, ca si cnd ar fi fost niste cai incercati la drum si o-
bicinuiti cu povara.
Arivismul ardelean a invins insa dreapta judecata si astfel in 6-
Decembrie 1919 Alex. Vaida primeste greaua sarcin de a lua asu-
pra-si conducerea destinelor Romniei, dup-ce marele Ion I. C._
Bratianu se retrasese dela conferinta pcii si demisionase dela gu-
vern in 12 Septembrie (1919), precum facuse si guvernul urmator,
prezidat de generalul Arta,. Vaitoiana, pe tema ca consiliul suprem
al marilor puteri nu tinea seama de tratatul de alianta al Romniei
incheiat cu ele in 1916 si hotarise sa impuna,Romniei conditiuni
de pace inacceptabile, ea ciuntirea Banatului si,chestia minoritati-
lor, pe care ea nu le putea primi, deoareee eran incompatibile ca
demnitatea, neatrnarea si interesele sale politice si economice.
Aceasta era de altfel convingerea unanim a tuturor membrilor
guvernelor Bratianu $i Viloianu, att a celor din vechiul regat, cat
a celor ce reprezentau toate tinuturile desrobite si unite, printre
cari figurau si Alex. Vaid.a, care fusese delegatul Ardealului la con-
ferinta pcii din Paris.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

GUVERNUL VAIDA I SCURTA LU1 DURATik

Dupa-ce i guvernul generalului Vditoianu, fidel politicei demne
trasat de Ion I. C. Brillianu, refuza sa semneze tratatul de pace cu
Austria (dela Si. Germain), spunand ca daca ar fi fost silit sa-si
puna semnatura pe nest tratat, mai inainte 'si-ar fi frant spada
apoi ar fi cenit s 'i-se taie mana, cu care ai fi trebuit s-1 isc-
leasca, arivistul Alex. Vaida accepta insrcinarea data de marele
rege Ferdinand I de a forma el, ardeleamil, un guvern de srzrut
luandu-si obligatia de a semna tratatul, prin care ni-se
ciuntea Banatul si ni-se impuneau conditii din cele mai umilitoare
in ce priveste tratamentul minoritatilor, dei noul prim-ministru
roman asigurase pe Ion I. C. Br?Warm ca si el este partizanul po-
liticei de rezistenta.
Noul guvern, cu colorit pronuntat ardelean, era compus astfel:
Alex. V aida, presedinte de consiliu si ministru de externe, generalul
Averescu la interne, generalul Riiscanu la rsboiu, dr. Aurel Vlad
la finante si ad-interim la industrie, dr.. V ictor Bontescu la domenii,
Octavian Goga la instructia publica si culte, Mihai Popovici la lu-
crrile publice, I. Pelivqn la justiVe, I. Inculet, P. Halipa, dr. I.
Nistor, dr. Stefan C. Pop si dr. I. Cantacuzino, ministrii far por-
tofoliu.
In ziva, in care membrii noului cabinet depuneau juramantul (6
Dec. 1919), Alex. Va/da vizita pe toti minitrii acreditati ai alia-
tilor, comunicandu-le politica lui de Viral /Mina" si declarandu-se
gata s semneze tratatul de pace cu Austria. In aceeasi zi, Alex.
Va/da telegrafia la Paris d-lui general C. Coanfki, delegatul Roma-
niei pelanga conferinta pcii, autorizandu-1 s semneze (8 De-
cembrie) tratatul cu Austria, fara a mai astepta votul primului
Parlament al Romaniei Mari, care se intrunea la 9 Decembrie,
adicA a doua zi dup semnare.

www.dacoromanica.ro
 473

Slugarnicia, timiditatea si ingustimea de veden i sunt caracte-

ristica guvernului prezidat de Alex. Vaida. In efemera-i $i scurta-i
viata de 3 luni de zile, a mers din criza in criza ministerial. Dupa.
9 zile (15 Dec.), d-nii general Averescu i Oct. Goga ies din gu-,
vern pe tema neintelegerilor fuziunei Ligei poporului" cu partidul
national si pe tema disolvarii noului Parlament. Guvernul a fast
complectat cu I. Mihalache la domenii, profesorul I. Borcea la
instructia publica, Victor Bontesca trecand dela domenii la depar-
tamentul industriei, iar Aare! Vlad, luand pelanga finante si minis-
terul de interne.
In ziva de 16 Decembrie 1919, guvernul, astfel remaniat, se
prezinta in fata Camerei deputatilor, spre a desvolta Alex. Vaida
programul blocului", adica a ce/or 5 partide, care formau majori-
tatea guvernamentala (nationalii ardeleni, taranistii din vechiul re-
gat, partizanii d-lui prof. N. lorga, apoi Basarabenii si Bucovi-
nenii).
PRIMUL DISCURS AL LUI VAIDA iN PARLAMENTUL ROMANIEI MARI

In acea vreme, numai foarte putini Romani din vechiul regat

stiau ca noul prim-ministru al Romaniei Mari fusese in tot timpul
rasboiului unealta Habsburgilor impotriva Romaniei. Personal cred
ca toti acestia, cunoscand bine culisele diplomatiei internationale,
ca i greutatile ce trebuiau invinse cu iscalirea tratatului de pace,
care impunea Romaniei ciuntirea Banatului si clauza umilitoare cu
tratamentul minoritatitor, au inlesnit chiar insarcinarea lui Vaida,
de catre rege, cu formarea guvernului, in scopul de a se convinge
daca acest fruntas ardelean, Cu un trecut atat de pacatos, va avea
curajul s accepte malta misiune ce 'i-se oferea si daca, accep-
tandu-o, va consiniti, tocmai el ca ardelean, sa semneze tratatul
ce ni-se prezinta si care contrasta flagrant cu stipulatiunile din
conventia politica incheiata de Ion I. C. Bratianu in ziva de 4/17
August 1916 cu Puterile Antantei la Bucuresti.
Ei bine, orgoliosul i cinicul Alex. Vaida a primit, fara nici o
mustrare de constiinta, sarcina de a forma guvernul si, venind la
Camera, declara, intre -altele, urmatoarele:
Progresul realizat de tara mam in ultima jamdtate de veac dovedeste
cd generalia mare, care a intemeiat regata!, il clddise pe temelit solide.
Dar opera ei epocaM mai produce si alte ejecte. Jur-Imprejur, prin rdn-
duri'e Romdnilar asupri,i, amor(eala seculard dispare ca atinsif de vargg

www.dacoromanica.ro
474

fertnecatd a un_i zane. Mari miscari politice iau nastere. Dincolo de

munti, in Bucov;ni, in Basarabia, Romanimea se agild, tinzand spre li-
bertate s unitatc
Teama oligarhiei maghiare de tendintele romtin,,sti spre nnitate C011-
tribtte la precipitarea rdsbohtlui mondial.
Cu prevedere in(eleaptd, Romdnia isi la local ala turi de acele Pateri,
ewe se luptatt pentrtt apararea principiilor gencrouse, lard de care
natiunile nn pot exista si statele nu se pot susfine.
Intrata in luptd, Roman:a isi lace ca prisosintd datoria latti de lrafii
ctit si lata de marli el alia(i".
Este interesant de constatat i faptul are importanta lui
c Vaida vorbeste numai de agitatiile politice si tendintele Romd-
nimei din Bucovina si Basarabia spre libertate i unitate nationala,
pe cand de atitudinea Ardealului tace chitic, mrginindu-se s'o
mascheze cu teama oligarch!ei maghiare. Nedemnul prim-ministru
isi avea rezoanele sale, care apasau asupra constiintei sale turburate
sub greutatea actelor de trdare, indreptate impotriva politicei inal-
tatoare si constiente a Romniei.
Relativ la iscalirea tratatului de pace, Al. Vaida declara in a-
ceiasi sedinta:
Cunt ruptura aliatilor ca noi era intinenta, cum nimeni nu voia sd ja
raspunderea, Want hotiirit sa jais ea asupra mea sarcina isciirii tra-
latelor litigioase.
Aram hotarit convingerea cl jo e *rods sit riscam* a pierde macar
particied din ceeace s'a dobiindit cu atfitea jertfe, cu ataitea vieti de
eroi, cu attatea fericiri familiare distiase".
Nu dela hrisoave atarnA suveranitatea si libertatea unui neam, ci
-dela vointa sa de a se validita..Pentru moment,u'ar putut arma o poli-
lira de rezisten!a numai in cazul Mild ea ar fi lost ca stdruinfa pretinsd
si sustinutci de intregul ''am si tined resursele noastre tnateriale si
morale ar putnt da fafd intr'o mdsurti coresputtzdtoare acestei pre-
tentii unanime".
Astfel castelanul deja Olpret, ca un perfect Frizzo-Fregoli, dei
fusese al douilea delegat al Romniei la conferinta pdcii i luase
angajamente fata de primul delegat Ion I. C. Bratianu ca va con-
tinua politica de rezistent si nu va consimti la iscalirea tratatelor
Migioase si la ciuntirea Banatului, juca rolul fostului cancelar ger-
man Bethmann-Holliveg, care considera tratatele diplomatice drept
niste simple fituici de hrtie, fart-A nici o valoare.
Peste 5 ani, acelasi Vaida, care trdase de fapt chestia Ba-
natului, a avut tristul curaj s acuze el de trdare, in wee*

www.dacoromanica.ro
 475

chestie, pe insusi marele Ion I. C. Bratianu, pentru-ca a fost ne-

voit sa ratifice, prin Parlament, marea greseala comis de primal
ministru ar dele an la 1919.
Inteadevar, Gazeta Transilvaniei" (de Dumineca, 13 Ianuarie
1924) scria Cu nerusinare urmatoarele:
Aiumele d-lui Ion BrAtianu martin- pe veld pecctirat eu rtiirreaacensar,
Cu actul de trklare fatd de Banatul romanesc".
Buna credinta si cinstea politica a fostului spion austriac sunt
demne de scoala, in care 'si-le-a insusit.
Istoria nepartinitoare va inregistra ca a trebuit sa fie la carttur
Romaniei Mari ardeleanul Alex. Vaida, ca sa iscaleasc cu mima
usoara si Jr s protesteze ciuntirea sacribega a Banatului. Ori-
care regatian" 'si-ar fi pus semnatura pe acest tratat, ar fi fost
desigur taxat ca tradtor de neam de catre marii patrioti"ai Ar-
dealului si in primul rand de Alex. V aida. Cum mintea nu se vinde-
si nici nu se cumpra, arivistul Alex. V aicla 'si-a supus capul si la
aceast umilire, numai de dragul puterii, care, Cu toate acestea,
n'a avut decat durata unei flori de primavar.
Discursului-program, rostit de Alex. Vaida, in prima Camera al
Romaniei Mari, 'i-a raspuns a doua zi (17 Dec. 1919) Ion I. C-
Breitiano printr'o mare si luminoasa cuvantare, al carei patriotism
si inaltime de veden i politice au electrizat intreaga adunare si au
facut sa amuteasca pe toti pigmeii si sub-epigonii, cari, prin aplau-
sele inconstiente, cu cari tineau sa sublinieze unii ignoranti
discursul de aparare al lui Marghiloman, credeau ca vor putea sc-
dea meritele si intuneca opera uriasa a fauritorului Romaniei Mari_
SCURTA VIATA A GUVERNULUI VAIDA

Dup intrarea in guvern (28 Dec. 1919) a d-lui dr. N. Lapu CEr
ministru de interne, impus de d. N. lorga, care era presedinte al
Camerei, i dup votarea de catre Camera, tot in acea zi, cu mare-
insufletire, a proiectelor de lege pentru unir-ea Basarabiei, Buco-
vinei i Ardealului cu patria-mama singura lucrare serioasa a
primului Parlament al Romaniei Mari Alex. V aida a plecat, pela
mijlocul lunei Ianuarie 1920, la Paris, ca sa consfinteasca inca
odata ciuntirea Banatului, calcand principiul integritatii acestui
tinut, considerat ca unul si indivizibil. Cu girarea afacerilor pre-
sidentiei consiliului de ministri a fost insarcinat d. dr. 5tefan C.-
Pop, ministru fr portofoliu.

www.dacoromanica.ro
476

Conflictul ivit intre ministrul de finante dr. Anrel Vlad i marele

cartier general al armatei, care prin organele sale militare prinsese
o mare contrabanda de 200 milioane de coroane, introduse dela
Budapesta _in tara printr'un permis eliberat in neregula de resortul
finantelor din Cluj, caci n'avea numar de inregistrare, con-
flict urmat de o provocare la duel a d-lui V lad de catre colonelul
Antonescu dela marele earlier general si apoi de scan din partea
nesocotitului ministru de final*, facute chiar in Parlament; In de
alta parte nepotismul, care devenise lege pentru distribuirea dem-
nitatilor si slujbelor de catre consiliul dirigent din Cluj, ajuns sa
fie detestat pana si de cel din urma Oran ardelean; apoi slabiciu-
nea guvernului fata de manifestatiile din ce in ce mai indraztwte
ale comunistilor, cari fluturau steagul rosu al lui Lenin pe Calea
Victoriei, pecetluisera fara apel soartea guvernului Vaida.

CUM A FOST INLATURAT DELA PUTERE GUVERNUL VA1DA ?

Regele Ferdinand hotarise inca din a doua jumatate a lunei

Februarie (1920) concedierea guvernului sau, care era lipsit de co-
heziune, de priceperea de a guverna si de a garanta ordinea fata
de pericolul bolsevic.
Fostul ministru Alex. C. Constantinescu, care cunostea gandul
regelui i care simpatiza mult pe d. 5t. Cicio Pop, loc-tiitorul de
prim-ministru, se prezinta, pela inceputul lunei Martie, in vizita la
baciu" Pop, premierul prin delegatie, si ii da sa inteleaga ca ar
fi bine sa cheme pe Vaida in tara. La intrebarea baciului" Pop ca
de ce sa-1 cheme, raposatul Aleca Constantinesra 'i-se adreseaza
Cu cuvintele:
Bine, frate $telane, spune-mi tu mie cum crezi ca merge
tara noastra? Bine sau rau?
Foarte bine, raspunse Cicio Pop, care habar n'avea de gra-
vitatea ce o prezentau manifestatiile comuniste, considerate de el ca
niste simple manifestatii nevinovate.
Asculta, frate 5iejane, ii zise atunci bunul sau prieten Alecu
Consiantinesat: Noi am mostenit tara aceasta frumoasa dela
parintii, mosii si gtramwii nostri, cari ne-au- pus la inima sa in-
grijini de ea, ca sa nu se prpadeascd. Cum bine vezi, noi am limit
seama de porunca lor, caci nu numai ea am pastrat neatinsa mos-
tenirea, dar am si marit-o. Afla dela mine ca tara merge spre

www.dacoromanica.ro
 477

prapastie, daca nu yeti lua severe si urgente masuri impotriva co-

munistilor distrugatori.
Bine, coane Alecule, dar nu s'a intamplat nimic pan'acum!
Nu s'a intamplat nimic, dar desigur o sa se intample, riposta
conu Alecu. Vrei tu, frate 5telane, sa ne pierdem i mostenirea pri-
mita i agoniseala din urma? Desigur ea nu. Atunci asculta sfatul
meu, telegrafiaza-i lui Vaida ca cel mult peste o saptmana sa vie
in tara, caci e nevoie de el aici.
Baciul" 5tefan Pop imi spunea odata regretatul Alecu Con-
stantinescu a telegrafiat, ce e drept, lui Vaida, care era la
Londra, sa se intoarca in tara cat mai repede. Insa el intarziand,
regele Ferdinand '0-a concediat guvernul, in absenta primului mi-
nistru titular, in ziva de 13 Martie 1920, insarcinand pe d. general
Averescu cu formarea nouluiminister, care in aceiasi zi a si depus
juramantul, nedand astfel ragaz Camerei sa voteze proiectul refor-
mei agrare, propus Parlamentului de d. I. Alihalache, ministrul
agriculturei, pe cale *Asa, adica din initiativa parlamentara, deci
far mesagiu regal. Ca lovitura demagogica si plina de pericole,
legea propusa prevedea exproprierea totala a amanturilor, dar
asta numai de nacaz ca se apropia funja de par pentru efemerul
guvern al lui Alex. Vaida.
Cauzele reale ale caderii guvernului Vaida au fost: Rusinea in-
capacitatii, dublata de primejdia spiritului anarchic, si indrazneala
inconstientei, dublat de destramarea demagogiei. Viata neamului
romanesc, neputand servi ca laboratoriu de experienta in felul la-
boratoriului din Viena al asasinatului archiduce Franrisc Ferdi-
nand, in care Alex. Vaida a fost un laborant asiduu pentru inta-
rirea Austro-Ungariei i deci in contra realizarii ilealului national
al tuturor Romanilor, tnarele rege Ferd;nand 'si-a fcut cu tactui
sau recunoscut formele pentru inlaturarea guvernului sau incapabil,
incredintand franele conducerii tarii barbatului incercat d. general
Alex. Averescu, azi maresal.
Moniiorul Oficial din 4 Aprilie 1920 publica decretele regale
pentru desfiintarea consiliului dirigent din Cluj, ca si a directora-
telor din Ch4indu (Basarabia) i Cernduti (Bucovina).
Din clipa concedierii sale, fara precedent, Alex. Vaida a deve-
nit dusmanul ireductibil al regatenilor", partizanul demagogiei
fra" scrupul si al celei mai desntate politice de ura impotriva
desrobitorilor sai.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

OPOZITIA CRIMINALLA PARTIDULUI NATIONAL-

ACCENTUAREA REGIONALISMULUI
DWEPTAREA UREI IMPOTRIVA
VECHIULUI REGAT
Toti acei cari au urmarit ca atentiune fazele atitudinei adoptate
de partidul national fat de vechiul regat, dela unire incoace, au
avut durerea sa constate din partea conductorilor sai o tendint
de izolare de elementele politice din regat. Era prima manifestare,
in Romania Mare, a scoalei nefaste fcuta de Alex. Vaida in la-
boratoriul nefericitului archiduce Francisc Ferdinand dela Viena,
unde, cum am aratat, rsuna si struna catolicismului habsburgic,
si de d. lufiu Mania in mediul canonicilor dela Blaj.
Dar toate aceste manifestari necugetate au fost primite de ve-
chiul regat al un stoicism clasic, ca venind din partea unor copii
rau naraviti, dar capabili de indreptare. In marea lui bucurie de a
avea pe toti fiii neamului la un loe, vechiul regat raspundea Ar-
dealului nerecunoscator prit alegerea episcopului dela Caransebe$,
dr. Miron Cristea, ca Mitropolit-primat al Romaniei Mari, iar
gestului medieval al d-rului V. Onisor, care oprea casatoriile intre
Ardeleni i Regateni", prin primirea solemnd a advocatului arde-
lean dr. Lauren(iu Oanea, unit" si el, in randurile advocatilor
pledanti din Bucuresti, chiar in vremea cand baraurile ardelene
refuzan sistematic admiterea advocatilor regateni" in sanul

URA $1 RASBUNAREA VAID-ISTA

Initiatorul acestei miscari de separatism stupid, anachronic $i

primejdios era insusi Alex. Vaida, fost prim-ministru al Romaniei
.Mari, care din clipa in care a fost indepartat dela guvern, pier-

www.dacoromanica.ro
 479

zandu-si bunul simt romanesc i dreapta judecata si lasandu-se

cuprins de anoestrala-i ura impotriva vechiukti regat, pe care nu
reusise, cu toate memoriile sale, sa-1 anexeze sub sceptrul Habs-
burgilor, 'i-a jurat o crunta rasbunare. Din momentul in care
fostul spion austriac nu mai era prim-ministru al statului roman,
Ardealul inocent trebuia ferit de putregaiul" vechiului regat.
In primavara anului 1920, putine zile dupa prasirea puterii,
Alex. Vaida spunea inteun discurs tinut in fata alegatorilor din
Brasov ca toate relele ce bntuiau Ardealul veniau dela
Bucuresti!"
Este interesant inteadevar de studiat evolutia lui Alex. Vaida
dupa caderea sa dela putere. Multi o justified cu o spirochetica
binecuvantare. Eu voiu rasa pe cititori sa" judece, dupa fapte
precise.
In luna Maiu 1920, cand d. general Averescu, noul prim-mi-
nistru, era in turneu electoral prin Ardeal, ziarul Patria", orga-
nul partidului national, publica urmatoarele randuri, care denota
paternitatea vaid-ista:
Naivitatea ardeleana devenise proverbiala asta iarna. Atitudinea
calma a partidului nostril in Parlament, sforfarile ele implicluire
ale sefilor ardeleni ale celor adevarati /deem la Bucuresti
impresia unei lipse de experienfii sau a unei conzplecte docilitlifi
Prea puf ini emu aceia, cari infelegeau adevaral.
Adevaral era al, srmanii de noi, eram OW de vrajba $i de
fafarnicie. Dornici de infreifire $i de sinceritate, noi, deprinsi a
tr5i cu dou suflete intre strAini, abia asteptam sii pateta a-
runca masca. Nu doar fiind-ca n'am $liat sei tint ea cloud fete!
Dar n'anz voit s jun. Am dat destul dovad sub Unguri cA
stim purta masca. lasa abia asteptam sei arancam mastile si la
cel dintat prilej le-am aruncat.
...Frate Ardelene! Nu-ti rAmne decal s pui din nou
masca aruncatA cu atata dispret I Dar Inanig de a o pane, sel
ne dea voie cel-ce face sa revinli Ardealul la filfarnicii si ari $i sit*
iraim iara$i viafa de duplicitate, de care abia scapasem, s ne dea
voie ce/-ce vine cm cloud jefe 'Mire noi, ca ,sel general de par/i4
ca prim-ministru, s# lie dea voie sz1-1 privinz data in fafil, feird
masca.
lnainte de a-i zice bine ai venit pe panzilnial Ardealulai,
;ntrebam: De ce ai venit? Ardealul nu te-a chemat, domnule
general!"

www.dacoromanica.ro
480

Asa intelegea Alex. Vaida i partidul sau sa primeasca pe pa-

mantul Ardealului pe luptatorul incercat in crancenul rasbolu pen-
tru intregirea neamului. Fatarnicia, desinvoltura i cinismul lui
Va ida erau demne de laboratoriul apostolic dela Viena.
EXH1BAREA LOZINCE1: ARDEALUL PENTRU ARDELEN1!"

Mai tarziu, in timpul serlAtorilor Craciunului din Decembrie

1920, guvernul Averescu, neavand intentia s piece dela putere,
Vaida declara intr'un interview, publicat tot in Patria", urmatoa-
rele:
Se apropie moment& cad, condensadu-se twit, nentulfuntirile,
se va ridica (ip(itul dureros de alarnal: Na ntai toleriim aceastd
asuprire si jefuire nzascath sub placida fa(aflei a unificdrii, ci pre-
tindem: Ardealul pentru Ardeleni!"
Va sa zica, Vaida, fostul prim-ministru al Romaniei Mari, cerea,
dupa cate-va luni de ostracizare dela saad cu graunte, Ardea-
lul pentru Ardeleni", deci separatism de trupul Romaniei-Mame,
ceca-ce constituia o noua arma de lupt in mainile dusmanilor
nostri si in special a tigrilor" dela Budapesta.
Fraza aceasta neghioaba n'a fost numai o vorba aruncata in
\rant, caci marele patriot" ardelean s'a simtit indemnat sa des-
chida o salbatica campanie de ponegrire impotriva celor cAtiva
functionari trimisi din vechiul regat in Ardeal, aruncandu-le epi-
tetul nemeritat de lichele" i (land ordine membrilor partidului
national sa boicoteze in toate partile pe acesti functionari, dintre
cari multi aduceau pelanga experient si o sincera si nefatarita
dragoste frateasca.
Rezultatele acestui rasboiu deschis, declarat de scumpul Ardeal
vechiului regat, rasboiu dureros si josnic in acelasi timp, se vad azi
in toata tragica lor manifestare. S'a compromis, faril nici un castig,
politica de unificare si s'a sters din multe suflete curate si entu-
ziaste adevarata dragoste de frate.
Imi aduc si azi aminte cu CAM durere mi-se plangea in iarna a-
nului 1921 un fost judecator de ocol din Abrud, cu numele Niaz-
lescu, originar din Craiova, caruia matadorii partidului national
puseserd la cale, in oras, sa nu 'i-se acorde regatianului" o lo-
cuinta acceptabila. Bietul om, ajuns in. capitala Motilor, cunoscuti
prin. proverbiala lor ospitalitate romaneasca, era nevoit sa doarma
pe un pat de campanie in sala de sedinte a judecatoriei. A trebuit

www.dacoromanica.ro
 481

interventia mea energica, ca deputat al circumscriptiei Abrudalai,

pentru-ca insusi fostul primar al orasului s dea in cele din urma
judecatorului un cuartir mai omenos, in chiar locuinta sa. Asemenea
scene profund regretabile i nedemne s'au petrecut in multe parti
ale Ardealului, gratie indrumarilor culpabile ale lui Vaida i ea-
lorlalti corifei ai asa zisului partid national-roman.
0 ALTA MONSTRUOZITATE VAID-IST

In nenorocita sa campanie de defaimare a vechiului regat, por-

nita numai din ura si ale carei triste roade se %Tad mai precis azi,
Alex. V aida nu se opreste numai la vii, ci ofenseaza pana i mortii,
pimuind in acelasi timp insusi adevarul istoric.
lata, de exemplu, re scrie Gazeta Transilvaniei, cu data de 13
Iunie 1920, 6' a declarat Alex. Vaida la o intrunire electorala din
Brapv:
Ardealul n'a avut soarta ca dela 1nceputul rAsboiului, In 1916, s se
InfAptuiascA unirea. A trebuit ca In mijlocul unei rAscoale, sub apArarea
gArzilor noastre nationale si in mijlocul gArzilor unguresti, ajutate de
armata lui Mackensen, noi dela Alba Julia, cei peste 100.000 de RomMai,
chemati de conduatorii partidului national, sA facem unirea.
Numai actul nostru dela Alba Julia si revolutia romaneasa a dat putinta
armatei romfine s6 vini incoace i sA Tinthreasa unirea tuturor RomAnilor".
Cate cuvinte, atatea sfruntate neadevaruri. Este Inteadevar sur-
prinzator cat de usor uita tradatorul Alex. Vaida, dupa, cum
l'a taxat insusi d. N. lorga in toamna anului 1914, ca marele
act al unirii dela Alba Julia s'a facut la adapostul baionetelor ro-
manesti din regat, care urmareau resturile armatei lui Mackensen,
i ea intreg acest mare act nu s'ar fi putut intampla fara sange-
roasele i vitejestile lupte dela Miird#1, Mr4e1i i Oilux, unde
zac oasele zecilor de mii de eroi din armata romana, cari 'si-au
dat viata pentru desavarsirea idealului unittii nationale.
Reaua credinta, mostenita din laboratoriul archiducal dela Viena,
este stravezie i aci.
ABTINEREAPARTIDULUI NATIONAL DELA SERBARILE INCORONARII
DIN ALBA ZULIA

Dupa multe si mari duren, amestecate ici-colo si cu zile de mal-

tare, 'i-a fost harzit neamului nostru sa vaza la sfarsitul anului
1918 gloriainfaptuirii Romaniei intregite.
I. Rusu Abrudeanu 31

www.dacoromanica.ro
482

Care era datoria Romanilor de pretutindeni in aceasta mare*

clipa? Socotesc ca o zi de infratire sincera, brbateasca si roma-
neasca, in care, in interesul consolidarii nationale, sa dispar ori-ce
tendinta izolata si ori-ce voce stridenta in acest cor urias al aspi-
ratiilor obstesti sa fie amutita i alungat inainte chiar de a. se
naste.
Dar partidul national-roman din Ardeal nu 'si-a inteles astfel
misiunea. Chiar in ziva marei adunari nationale dela Alba Julia
(1 Decembrie 1918), dupa cum am mai artat si in alta parte a lu-
crrii de fata, daca nu cerea i striga in cor poporul i tineretul Cu
hotrire unirea fiirli conditiani, fariseii dela Blab membrii in co-
mitetul de conducere al partidului national, erau gata sa spurce
actul sublim al unirii cu principiul autonondei Ardealului, inspirat
tot din laboratoriul vienez.
Mai era insa o speranta. Se credea ca la actul incoron-arii
dala Alba Julia (15 Octombri4 1922), comitetul partidului national
va face zid in corpore, cu ceilalti fruntasi ai tare% lnga regele si
regina Romaniei, in momentul and li-se punea pe cap corciatia de
otel ca Suverani ai Romaniei Mari.
O INTERVENTIE SPONTANA I PATRIOTICA A D-1,111 ION BIANU

La Bucare,sti se simtise ca" oamenii Blajului dala conducerea par-

tidului national, consecuenti Cu politica lor din timpul rasboiului,
nu aveau de gand sa participe la actul incoronarii. Membrii gu-
vernului inteleptului Brdlianu 'i-a lasat irisa in plata Domnului,
ca s vaz pana unde vor impinge lipsa lor de patriotism, crezand
totusi ca pana in cele din urma este imposibil s nu-si vie in fine,
de dragul unitatii nationale.
D. Ion Bianu, el insusi fiu al Blajului, dar care 'si-a facut in-
treaga cariera in vechiul regat, cu ale carui aspiratiuni era C0111-
plect identificat i unificat, cunoscand indrtnicia fratilor de pe
malul Thrnavelor si temiindu-se de o gresala Jatala i profund
compromitatoare din partea lor, a plecat spontan, in luna Sep-
tembrie 1922, la Cluj, pentru a sta de vorb in chestia abtinerif dala
incoronare cu fruntasii uniti" dela conducerea partidului natio-
nal si in special cu d. luliu Maniu. Au avut loc mai multe mese si
Intrevederi anume in aaest scop. Toata pledoaria inimoasa
cera a d-lui I. Malta, toat perspectiva dezastroasa, pe care le-o
infatisa luminatul membru, azi presedinte al Academiei romana,

www.dacoromanica.ro
 483

cA o va avea eventuala abtinere a partidului national dela serba-

rile incoronarii pentru unitatea nationala a neamului nostru,
toate apelurile calduroase pentru a-1 aduce pe d. Mania la sirntul
realittii au fost, din nenorocire, zadarnice.
Molul i iezuitul advocat al consistoriului blajan raspundea in-
variabil astfel:
Inteleg bine si este adev5rat tot ce spui, dar nu pot
face altfel, fiind-c5 nu vrea fratele Alexandru Vaida!
Este lesne de inchipuit cu cata desamagire i durere a trebuit sa
paraseasca Clujul inteleptul fiu al Malaita, d. Ion Bianu, in fata
acestui monstruos non possumus", pe care nimic nu-1 va putea
sterge din cartea neagra a istoriei Ardealului.
Astfel s'a ajuns la rusinea de a vedea partidul national-roman,
care fusese reprezintat la incoronarea beciznicului rege al Ungar
rid Carol IV dala Budapesla (30 Decembrie 1916), prin dr-ul
Teodor Mihali, actual primar al Clujalui, stralucind prin absenta
sa dela solemnitabea neuitata a incoronarii marelui rege Ferdinand
5i a reginei Maria, ca Suverani ai Romaniei Mari, solemnitate eat
de rara si de simbolica in istoria unui popor, vaznd in acelasi
timp cum, dupa inspiratia canonicilor dela Blaj, toi membrii epis-
copatului roman unit" au preferat sa stea, ca niste curci plouate,
pe o estrada de afar& in loc sa asiste la impozantul serviciu divin
din catedrala incoronarii.
Partidul national, care cel dintaiu trebuia sa participe la festi-
vitatea istorica a incoronarii, a preferat sa imite exemplul Unga-
singura tara din Europa, care n'a trimis reprezentanti i nici
nu putea s'o faca, pentru-ca ar fi insemnat ca renunta la gandul
vechilor ambitiuni de neintemeiat grandoare, pentru-ca o duren,
actul incoronarli reprezentand simbolul indestructibilei integritati
a Romaniei intregite.
Partidul national-roman era oare in aceasta situatie? Din contra,
era in situatia diametral opusa. Totusi in ceasul aze3ta, triare si
unic, conducatorii partidului national, in primul rnd Vaida
Mania, au crezut nime:-it sa lanseze sofisme cu aparenta de argu-
mente juridice, in faldurile carora se ascundeau josnice resenti-
mente de politica intern.
In manifestul lansat in ziva de 15 Octombrie 1922 catre Arde-
partidul national incerca sa;si azopere ireparabila si veciniza
rnsine prin urmatoare'e randuri explicative:

www.dacoromanica.ro
 484

Absenta noastrii nu inseamnii sliibirea iubirii noastie catre.

mania Mare intaptuild cu atdiea jertle, nici sliibirea siintului nos. Ira
(W/re dinas/le. Dimpotrivd, tocmai sentimentele noastre palriblice
$i dinastice ne impun datoria de a ridica cuviintul nostril g
acest prilej impotriva celor, cari au final s pagiireascd i actul
acesta al incoronarii, monopolizandit-1 pentru scopurile egoiste ale
politicianismului de partid".
Iat cum si cine avea tristul curaj s vorbeasca de pangarirea"
actului incoronriil
Putin s'au sinchisit d-nii Mani2 i Vaids de ce va zice strain&
tatea in fata acestui act de sabotaj al actului unirii, de bucuria ce
o va stdrni gestul lor printre Unguri i 1n sfdrsit de ce vosr zbae
generatiile viitoare ale Ardealului rorn&lesc. Singura chestie, care
'i-a preocupat pe acesti patriotarzi, cari totusi au cinisrnul sil se
improvizeze azi in incarnatiunea Romdniei Mari, a fost sA se fz-
bune pe bizantinii" dela Blicure$ti i pe rege pentru faptul cd
rAsturnat dela putere in Marne 1920.
Dar mai mult decat atat: In chiar anul incorondrii, Alex. Vaidfl,
ca un adevArat Raskolnik, tipbeste la Viena o brosurd clan-
destina, prefatatA i scrisd de dAnsul, in care pledeazA pentru ru-
perea Ardealului de vechiul regat, cAci Ardealul trebue s fie
numai al Ardelenilor", cum voiu dovedi cititorului cu textul fai-
moasei brosuri in capitolele ce urmeaz.

UN DISCURS CELEBRU ROSTIT DE ALEX. VAIDA LA BUZAU IN 1923

In toamna anului 1923, cu ocazia unei intruniri publice, tinuta in

orasul Buzdu (11 Noernbrie), Alex. Vaida rostea un discurs, in care
proslAvea Ungaria si ataca furibund Romania, trAdandu-si
din scelerata-i brosura dela. Viena.
Iata, dupa ziarul Adeviirul" (din 13 Noembrie 1923), balele
expectorate atunci de marele patriot" de azi:
D. Vaida Z,ci aduce aminte ca en:4M de tintpul, cdnd acum 30 de
ani a venit la Buzau Zmpreuni ca delegafil studen(imil rontane din
Austro-Ungaria, ca sit faca unirea sufleteasca ca studen(imea din Ro-
mania.
Romania era pentru dansul (ara visului, (ara libertliiii ideaLe, ande
veneau Romanii din Ardeal sa capete for(e noui pentru luptele na-
(ionale.

www.dacoromanica.ro
 485

De-atunci s'a inlaptuit Romeuaa Mare. Dar n'au inlaptuit.o aca-

paratorii gloriei na(ionale, ci marea multime anonimd a celor cart s'au
jertlit.
Dupa unire, cate desamagiri insa ? Ne-am desmeticit repede din
iluziile noastre, caci ne-am dat seama ci acum incepe robirea.
In Ungaria n'am fost robi. Pe stradi, in casele noastre i in Parla-
mentul maghiar am vorbit romaneste.
De noi nu s'a ingrijit nici un partid. Poporul roman din Ardeal s'a
ingrijit el insusi de propria lui soarta.
Astzi notta, cari am supt cu laptele mamei iredentismul romanesc,
ni se dau lectii de romanism de catre tot ce e mai rau In vechiul regat,
de unde ni s'a trimis in Ardeal numai pleava societatii romanesti.
In Ungaria aveam scutul legilor cari eran legi Si pentru Romani. Astazi
suntem tratati ca niste elemente dttsmane, in gait de /ege".
Este desigur fara precedent in istoria lumei ca un barbat politic,
cu pretentii de seriozitate si de a- juca un rol conducator, sa injure
tara, al crei prim:-ministru lusese OM in ajun, si sa glorifice un
popor, care timp de peste 1000 de ani tinuse in roble milioang
oe Romani, cari, dupa-ce s'au unit cu patria-mama, i-au
cinstea de a-4 ridica la cea mal inalt demnitate in stat. Si tottii
tIn asemenea specimen spirochetic, de provenient ardelean, exista
in Tara romaneasca. El raspunde la numelg de Alex. Valeta, cel
mai mare vinovat in rusinea abtinerii partidului national dela set-
bdle din Alba Julia, gest, pe care istoria va
Pirtea scuza nici-odat. El este prototipul tradatorului de neam.
lat mum pe langa numaroasele probe de pan'aci, ultimele cloud
dovezi, cele mai sensationale, ale -tradarii lui Alex. Valcla
fata de flints si integritatga statului roman: brosura din 1922,
acrisa i tiparita clandestin de el la Viena, prin care pledeaza
chestia ruperii Ardealidui de vechiul regat, apoi brosura iri
/imba franceza din anul 1923, prin care insulta, ca la usa cortului;
Romnia.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII.

POLEMICA MEA CU ALEX. VAIDA IN CHESTIA

BROWREI SALE SCELERATE DIN ANUL 1922,
PRIN CARE PLEDEAZA PENTRU RUPEREA
ARDEALULUI DE VECHIUL REGAT
Vechiul regat, in dragostea lui nealterat i nemrginit fat de
Ardeal, dei an de an, dela unire incoaci, au inceput sd se cu-
noasca din ce in ce mai mult tot tragicul urzelilor criminale ale
lui Alex. V aida $i tovar65ii sal impotriva politicei de realizare a in-
tregirii neamului a tinut, in interesul consolidrii 5i demnittii
nationale, s a5tearn vlul ultrii 5i al iertrii peste toat partea
compromittoare 5i desgusttoare din trecutul apropiat a actiunii
unora dintre fratii ardeleni, cari, Cu toate acestea, pretind 5i se
inghesuie temerar la conduCerea, atat de rentabil pentru unii din
ei, a destinelor Romaniei Mari.
Cele cteva atacuri i e5iri oratorice din trecutele Parlamente,
pe tema atitudinei anti-natiouale a unora dintre conductorii par-
tidultd national din preajma 5i din timpul marelui rsboiu, s'au
desf5urat totdeauna in desaprobarea i regretul tuturor 5efilor de
guvern. Astfel Ion I. C. Braliana, d. general Averescu, regretatul
Take lonescu $i d. Vinlila Brtrianu, brbati patrio:i i innstrati
cu un pronuntat spirit de prescriere a pcatelor omenesti, comise
de multe-ori sub pumnul ameninttor al du5manului, asistau cu o
vdit aversiune 5i durere la aceast splare de rufe murdare intre
frati, ce se fcea in vzul 5i auzul lumii.
Despre aceast inaltd insusire sufleteasca a unora dintre oa-
menii politici ai vechiului regat, cu cari personal am onoarea de a
fi mai mult sau mai pu:in in contact, am avut prilejul s m con-
ving pe deplin eu insumi. Inteadevr, Cani unii dintein5ii ca
d-nii Vi/ha Brdliana, Ion G. Duca $i alii au fost pu5i in ca-

www.dacoromanica.ro
 487

nostintd despre intentia mea de a da publicitAtii prezenta lucrare,

m'au sfAtuit insistent sd renunt la ea sau cel putin sd aman scoa-
terea ei la hunind peste cdtiva ani. Sufletul nobil al vechiului regat
se manifesta i de astd-datd in vechia si splendida lui intelepciune
5i bundtate.
In lunga prefatd a volumului am insirat toate motivele de ordin
sufletesc si politic, cari, debordndu-md, m'au indemnat sd nu le
ascult sfatul binevoitor. Daca am procedat bine sau rdu, o va do-
vedi viitorul si in primul rdnd marele public cititor. In ori-ce caz,
gestul meu bun sau rat'. are scuza inteineiat a tuturor igno-
miniilor ce am vdzut i vdd cd se comit zilnic pe spinarea bietei
Romdnii de cdtre partidul national din Ardeal, care a escaladat
puterea, nu pentru a pune si el o cdrmidd la edificiul Romniei
ci pentru a o jefui si destrdma, in scopul ca cu un ceas In*
curAnd mdndrul si iubitul Ardeal sd se poatd desface dela snul
patriei mame, cum cere cu cinisra Alex. Vaida in criminala sa bro-
surd, al carei inimaginabil cuprins urmeaid.
,,ARDEALUL ARDELENILOR..." DEMASCAREA POLITICO CRIMINALE
A LUI ALEX. VAIDA

Ardealul Ardelenilor..." Acesta este titlul, semnificativ

caracteristic, al brosurei sensationale, tipdritd clandestin la Viena
in anul "1922, frd indicare o tipografiei, de cdtre lancu Azapu,
preudonim, sub care se ascunde insusi Alexandra Vaida, i ca o
prefatil semnat cu numele intreg: Dr. Alexandra Vaida Voevod.
Numele de Azapu este inversarea pseudonimului Papazil, care
pare a fi cu deosebire scump Herostratului ardelean.
Fiind-cd brosura aceasta de o extrem gravitate, distribuitd in
secret si ca mare precautiune numai membrilor Camorei ardelene, a
scdpat pAnd azi atentiunei marelui public romdnesc si autoritatilor
insdrcinate cu paza integritatii statului, socotesc necesar sd-i re-
produc intreg cuprinsul, pentru-ca toatd suflarea romdneasc s
ja act de ceea-ce frmdnta, in anul 1922, capul lui Alex. Vaida,
dupd-ce acest trAdtor, imbrdcat in armura de mare patriot", avu-
sese cinstea sd fie tirnp de 4 luni presedinte al consiliului de mi-
nistri in Romdnia Mare (dela 6 Decembrie 1919 pnd la 4 Apri-
lie 1920).
Dup cum am spus in lntroducere", am intrat in posesia acestei
scelerate brosuri pria bunavointa vechiului meu amic d. Leonte

www.dacoromanica.ro
488

Moldovan, deputat de Braila, ardelean de nastere si de 40 de anr_

neclintit luptator in miscarea nationala pentru tritunful unittii
neamului. Citind brosura si inmarmurit de ne mai pomenita cute-
zant si lipsa de patriotism din partea autorului ei, primul meu
gand a fost sa dau cat mai repede alarma, mai ales ca omul care
o scosesc si o prefatase, se afta inca ministru de interne si deci era
seful sigurantei statului roman.
Daca ministrul de interne, recte Alex. Vaida, este veritabilul au-
tor mi ziceam eu in. acest caz singurul lui mijloc de apa-
rare nu poste fi decat vorba Romanului s arunce cu moartea
in Tigani, adica s'o invalue sub paravanul, eftin i usor, al fabri-
catiei oficinelor maghiare". Esind V aida In publicitate cu o ase-
menea aparare prin nimic dovedita, pentru mine era peremptoriu
indiscutabil ea autorul brosurei este pe deaintregul insusiAlex.
Vaida, complotistul impotriva Romaniei din anul 1917, in tovarasie
cu C. &ere, i autorul memoriului reprodus de mine la pagt.
297-324 a volumului de fat.
Pentru a face dovada convingerii mele, m'am adresat patriotis-
mului d-lui Stelian Popesca, directorul ziarului Universal", pe
case, punandu-1 in curent cu continutul brosurei, s'a cutremurat
nu-i venea s creada ca" insusi Vaida ar putea sa fie autorul. In ce
priveste articolul, pe care ii cerearn s-1 publice in raspanditul sau
organ, 'mi-a declarat cA nu-1 poate da la tipar deet daca il sern-;
nez. si mi iau singur intreaga raspundere, ceea-ce am si primit
rara esitare in dorinta mea de a face lumina.complecta intrio ches-.
tiune national atat de grava.
Astfel Universal" binevoia s publice, in numarul sau 246 din.
8 Octombrie 1930, urmatorul meu articol:

ARDEALUL ARDELENILOR..."
O SENSATIONALA DOVADA DE TRADARE A INTEGRITATII
STATULUI ROMAN
O brosura a d-lui Alex. Vaida din 1922
de ION RUSU ABRUDEANU

Primint spre publicare urnulloarele:

Fini dearilndul barbatii politici din vechiul regat .au fost acuzati de.
patimil si exagerare, cand, criticalnd atitudinea dubioasii in ce pri-
veste sentimentele curat romAnesti ale unora dintre conduciltorii parti-
dului national-romfin din Firdeal, isi manifestau neincrederea in sin-

www.dacoromanica.ro
 489

ceritatea, Cu care acestia au venit sd convietuiasc frateste in granitele

Romaniei intregite.
Acuzarea de patima si exagerare ne era aruncata chiar atunci, cand
in sprijinul indoelii noastre evocam fapte, documente si atitudini ri-
guros precise, care veneau sa arate cd acesti fruntasi ai Firdealuluf au
dus in toata perioada neutralitdtii si a rasboiului o actiune direct Oro-
tivnica politicei instinctului national si marilor interese ale neamultii
romanesc.
In ce mfi priveste personal, cu firea lesne ierttoare a romanului,
asi fi lasat si eu ca praful si uitarea sa se astearna peste trecutulf plin
de pacate al acestora, dacd, in acesti 12 ani de viata publicd co-
mun, nu m'asi fi convins, in repetate randuri, ca in sufletul lor aceste
sentimente dusmanoase nu numai cd perzista, dar se acczntuiazd si
ceeace este mal ingrijorator sunt exploatate, cum au fost
.ales exploatate sub actuala guvernare national-tdranistd, pentru a sertri
la daramarea unifiitii statului roman. Aceastd convingere m'a fdcut sa
dau in mai multe ocaziuni alarma prin scris, s le urmaresc Cu atentiune
incordatd intreaga lor actiune fdtisd si clandestind, adunandu-mi an
.cu an materialul informativ si documentar,' care sa explice publicului
romarfesc mobilele si substratul actiunii de destramare nationald intre-
prinsd cu o mefoda cinica de conducatorii partidului national.
Rcest material documentar, care va constitui o dureroasd surprindere
pentru sufletele cele mai ingaduitoare ale Romanilor din aceastd tara,
-va vedea in curand lumina zilei in lucrarea mea, pusa actualmente sub
presti sub titlul: Pcatele .Ardealului fabd de ssufletul vechiului regat".
Gasesc insd necesar ca astazi, cand partidul national din firdeal,
prabusindu-se dela carma prin propria lui incapacitate si prin de-
zastroasa guvernare a ultimilor doi ani, pare cd incearca o resurevtie
temerara la adresa Coroanei spre a-5i prelungi in mod silnic funesta
lui existenta, gtisesc, zic, necesar ca din voluminoasa mea lucrare sa
dau la lveald un crampeiu sugestiv si peremptoriu, care sd dea pe fat&
fard umbra de tgadd si fara circumstanta atenuantd posibila, un act
ielonic, care constitue o adevaratd crimd de trdare nationald, comis
.ani dupa intregirea Romaniei de cdtre d. Alex. Vaida, care totusi
mal inainte acceptase mint de al doilea delegat al Romanlei la con-
ferinta pacii din Paris, fusese apoi prim-ministru al Romaniei-Mari,
pentru ca data cazut in opozitie sa se intoarca cu indardtnicie la
rolul trist din timpul rsboiului, incepnd din nou uneltirile criminale
impotriv unitatii statului roman.
Se stie ca, in anul 1922, partidul national din Rrdeal a dat durerosul
spectacol de a sabota incoronarea primului rege al Romiiniel Mari,
abtinndu-se demonstrativ dela serbari. Multi au considerat acest f apt ca
o lips de maturitate si de educable politica. Aceastd abtinere avea insa
un substrat mai profund: Partidul national linea sd demonstreze nu
numai inluntrul tArii, dar 51 peste hotare, cd pu consfinteste unirea,
simbolizatd prin actul solemn al incorondrii.

www.dacoromanica.ro
4 90

Dovada materiala 5 i concludentd a acestui fapt o avem astzi in

minile noastre. Pe cnd regele Ferdinand 1 se incorona la Alba tulia,
d. Alex. Vaida trecea, ca pe vremea Habsburgilor, granita la Viena si
de acolo uneltea impotriva propriei sale OH.
In toamna anului 1922 d. Vaida tiprea clandestin la Viena o brosurd
intitulat: Ardealul Ardelenilor...", in care, dupti o prefat semnatii
de d-sa, spune holri:or si fr inconjur. urmtoarele:
...Cei din regat 'bleep sd formuleze preten,iuni asupra Ardealului abia
dupd ce se conving ra Ardealul ar putea fi exploatat ca succes de
regat.
La don't celor din regat de a stapani Ardealul, noi am rdspuns
intotdeauna cu o nespusd indiferent ; mai mult, nu ne-am pretat nici-
odat si rspundem acestui dor, noi niciodatd nu ne-am identificat nici
cu interesele, nici cu tendintele celor din regat i cnd a isbucnit rdsboiul
mondial, noi ne-am spus cuvrtul si am declinat once rdspundere pentru
tendinta celor din regat de a face unirea Ardealului Cu Romdnia fra
asentimentul ntistru.."
Brosura vorbeste apoi despre vizita fruntasilor partidului naidonal,, in
anul 1914, la Bucuresti cu ocazia mortii regelui Carol, cnd, vizitnd
pe biirbalii de stat al Romniei, le-au spus di nu au venit att ca sa
participe la inmormntarea regelui, ci ca sa-si spun& cuvntul asupra
polticei regatului faA de monarchia austro-ungaiti". Deasemenl brosuia
adaugA cti acesti fruntasi ardelenl, vizitnd pe contele Czernin, minis-
trul Austro-Ungariei la Bucuresti, i-au declarat ca nu admit politica
Romtiniei i sunt adercn i intransigenli-ai menfinerii integritalil monar:
hid habsburgice" apoi d. Vaida urmeaz textuall: ca intrucat Romanza
nu si-ar schimba atitudinea, aceasta ar pulen avea urmdri ele?astrons-,
pontra Ardeal i Ardeleni, ceeace i-ar forla sli la nrefsuri de aparare,
fie chiar ca arma in mitad".
Mai departe d. Vaida motiveaz astfel:
noi n'am volt sd n rupem de monarhie dovedeste ,si faptul, ed
n'am participat la tratativele, care au urmat infra An!antel si Cehl se
intre AntantO si Ramcinia. La 1916, citad Romania a declarat rdsboiu
nzonarhiei, noi n2-am aceeasi atitudine, tunait am riimas ere-
dinciosi monarhiei, men:inzinduLne ?tad bate pretenfiunile de parta
atunci ci bate itkercarile Mcrae de Romania de a ne atrage de partea
ei an ramas zadarnice-.
.. Am considerat Ardealul ca fiind al nostru si am cdutat si-1 men-
tinem pentru noi..
..Fruntasii nostri, cari cunosteau Romania indeajuns, nici nu voiau
si audd de o unire cu ea si se gliseau foarte multi, cari trAgeau la in-
doiald cd am face parte din aceeasi rasd, din acelas neam. Acest fapt
reese dealtfel nu numai din obiceiurile noastre, d'n datinile noastre, care
se deosebesc ant de mult de acelea din regat, ci si din cultura noastr
specified, dar mai ales din organizatia noastrd sociald I in chip batAtor
la ochi din deosebirea ce se constatA intre biserica noastra t; I cea din regat

www.dacoromanica.ro
 491

_Ardealut unit cu rega tul va fi mereu In pericol, cdci in caz de

invazie du,smand, ni vom fi Zn stare sd rezisttint., Centrul tuturor ches-
..tiunilor ce privesc Ardealul treinta sd fie 1n Ardeal, ceeace nu se poate
altfel decat daca Ardealul va deveni independent. Trebue deci s se
inteleaga cal unirea cu Regatul este si rmane pentru noi un balast de
prisos, de care trebue sa scapam cu once chip.
...Ardealul este al nostru. Prin tut!rea ca regata/ nol n'am
...Acesta este cdstigul nostru si acestea sunt perspectivele, cari ni
se deschid, daca nu vom avea taria ca, luptand pentru deslipirea de
regat, sa devenim independenti".
, Ca nici un chip nu vom consimfi ca sd cddem victimd expansiunil re-

gatului ,si nu vrem sil mai sacrificdm pentru regat nimic, nici sange, nici
bani. Granifele Ardealului te vom sti apira si la aceastd apdi.arie nu
avem nevoe de ajutorul nimn ti, Zn schimlb Irisa nu vont tolera ca sil
lim exploata:i.
hotdririi dela Filba-Iulia dovedesc In mod eclatant,
unirea s'a fcut sub oare-care presiune, dar nu intelegem de ce s'au
facut concesiuni mai tarziu, cand se stia deja a pe urma unirii se liaste
un dezastru inevitabil.
vont sta ca mdinlle Incrucisate, suntent pierdufi pentru vede
si daca vre-un conflict armat ne-ar gasi ca parte integranta a Roma-
niel Mari, vom plati ezitarea noastra foarte scump, poate chiar cu exis-
tenta noastra. Avem datoril fafit de urmasii nostri si cea mai sfdntd
aintre toate este: Ardealul al Ardelenilor I"
Intreg cuprinsul acestei senzationale 1 f alonice brosuri va apare in
curnd in lucrares subsemnatului dimpreunA cu o intreagd altii serie de
-documente, care vor dovedi cu prisosint cii, diva cum declar insusi
d. Va/da in brosurti, este striiin de n2amul s de sngele romnesc.
Sil nu se ulte frisa c aceasta mentalitate, care exala din brosura
tiparita la Viena si distribuit secret numai partizanilor de confient
absolut, a prezidat si a fost indreptarul intregei guvernri de destr-
mare nationalii din ultimil doi ani. Prin prabuslrea regimului Vaida-
Maniu dele dirima Viril se ganaste ni numai un guvern nefast, dar se
nlAtur pentru totcleauna un adevarat perlcol national si se distruge
un culi) de tradare, care reusise sA acapareze conducerea destinelor
statului romfin.
Ion Rusu Abrudeanu

La sfaritul articolului, Universal" adauga din parte-i urmd-

toarele randuri:
D. Vaida are cuvantul. Prea sunt de necrezut faptele date pe fata in
acest articol i daca mai voeste si fie sccotit ca facand parte din familia
romaneasca, e dator sil se explice i cat de curand".

www.dacoromanica.ro
492

RASPUNSUL D-LUI VAIDA PRIN BIROUL PRESEI DELA PRESIDENTIA

CONSILIULUI DE MINISTRE

In chiar ziva aparitiei articolulut meu din Universal", directia

acestui ziar, ca i toate cotidianele din capitala, primeau din partea
biroului presei dela preidentia consiliului de minitri urmatorul
comunicat, care a fost publicat in Universul" a doua zi in No.
248 din 10 Octombrie 1950:
Ziartd Universal" a pubficat ieri sub titlul Ardealul Ardelenilor"
un articol semnat de d. Ion Rusu Abrudeanu, in care d. Alexandru
Vaida-Voevod, ministra de- interne ad-interim, este violent atacat pe
tema unei brosuri, pe care ar fi publicat-o In anul 1922.
.D.- Fil. Vaida-Voevod, liindintrebat asupra acestui articol, a declarat
cd brosura in chestiune publicatd pe tintpul Incorondrii Regelui rerdinand
a lost produsul olicinelor maghiare ditt Viena, care ama in nzod frecvent
de lalsilictiri de acest fe!, spre a submina unitatea statului ronuin si a
compromite pe autorii nnirii. Continutal tendentios al arelei brosuri,
cdruia nimeni nu 1-a dat creznre, dovedea Cii prisosinta pentru oantenik
de bund credin(d cd semnatura d-lui Vaida-Voevod era falsd. iVici par-
tidul liberal, care clueca pe atunci o /unid aprigd impotriva d-lui Vaida
g a fluntaSilor partidului national, nu a gilsit ca cale sd faca din acea
brosnra apocrild o untad impotriva ck-sale. Cu ala mal strania si mai
condantnabil este acum fangal cd brosura este invocatd contra d-sale.
D. Vaida-Voevod va da in judecatd pentru calumnie pe antorul arti-
colului din Universal".
.De astd-data, ziarul Universul" insotea comunicatwi de urtn-
toarele rdnduri:
,,Rezerva, pe care am fcut-o ieri asupra articolului ce ne-a fost trimis
spre publicare, arat ci si noi am avut ndoial asupra veracititii coni-
nutului acelei brosuri, iar articolul a fost pblicat pe rAspunderei d-lui
Rusa Abrudeauu.
E insi de mirare, cum d. Vaida a lAsat s treacA gata timp si 'n'a
desmintit aceasti brosurii, despre care para acuni n'"am auzit vorbindu-se._
D. Rusa Abrudeanu are acum cuvfintul".
PRIMUL MEU RASPUNS

A doua zi Universal" publica, sub titlul In chestiunea bro-

surei d-lui Alex. Valida O prima' punere la punct", urma-
torul rdspuns din parte-mi:
Fali de comunicatul emanat dula biroul presei presidentiet consi-
liului de ministri in chestiunea paternitatii brosurei Ardealul Arde-
Ienilor...", d. Ion Rusa Abrudeanu; autorul articolulut vizat prin acel
comunlcat, ne trimite urmatoarea scrisoare cu rugdmintea de a o publica:

www.dacoromanica.ro
 493

Donuntle Director!
Am edit lard cea mai micd surprindere laconica explicaliune a
Vaida, data' sub forma at& de originald a unei conuuticari a
biroului de presd al statuhti, chiar cared d-sa se gusete n postura
de ministru dentisionar.
D. Vaida repudiazd pur si simpla paternitatea felotzicei bro-
suri, scoasii la iveald de subsentnatal, afirmad ea' brosura
chestillne, publicald pe timpul incorondrii regelui Ferdinand, a
lost produsul oficinelor maghiare din Viena, care uzatt n mod Ire-
cued de falsifican".
Mei a,steptam la aceasla si recunosc di era singural mi/loe de
aparare, expeditiv si el fin, din par/ea d-lui Vaida.
Deciit dela inceput se impune o primd constatare: din pasagiul
cpntunicatului reprodus mai sus, reese cd d. Vaida tia, la 1922,.
cd aceastd brosurii apdruse la Viena, cd cunostea contiruttal ei
cd stia cli prefata rezumativii a brosurei, prirt care era recomandat.
cititorilor, era semnatil ca nuntele sdu intreg.
Cunt se face alunci cd a-sa, care era primal interesal in cauza,
a lost cel dintiiitt care sd tdinuiascii existen (a ei si asa zisa matzo-
peril a oficinelor maghiare" dela 1922 si pnd astiizi?
Cum se face cd un om, care a fost print-ministru al Romaiei
Mari si care fusese alit de guraliv ciind i-se scosese la iveald fai-
mosul articol din Reichspost, prin care arunca blestemul asupra
viitoarelor generatiuni romnesti", care au des/a/quit calas/rola"
rasboiului integrittltii nationale, n'a giisit, chiar din prima clip ti a
aparitiei brosurei, un cavat de protestare saa un gest de denuntare
in Iota opiniei pub/ice rontlinesti impotriva acelora, cari, sub giral
semndlurii sale, contiteau aceasid odioasii crimii de les-nationa-
Mate?
Pentru once om, care are un graunte de discerniinteutt al red-
litatii, acest mutism din par/ea d-lui Vaida apare din primal mo-
ment ntai Inuit decid suspect.
Curios lucra. insa, apariga brosurei clandestine coincide per-
fect cu incoronarea dela Alba Julia si at abfinerea ostentativd,
dupdindenutul hotaritor al d-lai Vaida, a partidalui nafional
dela serbarile incorondrii, dupil ce in Decentbrie 1916, cand Ro-
nraia se alla in plirt razboia, acela,s partid se prosterna la solem-
nitatea incoronarii rege al Ungariei, Carol IV.

www.dacoromanica.ro
494

,,Si mai curios int.& Aceastd brosurd oglindeste ea cea mai mare
fidelitate intreaga concepfiune si mentalitate a d-lui Vaida din-
tre anil 1914-1918 si cuprinde pasagii aproape ldenlice ca acele
dinfrun alt gray document inedit al d-lui Vaida, pe care 11 posed
de asemenea in mdinile ntele si care va fi publicat in intrezinze in
volumul /nett Pkatele Ardealului fat de sufletul Vechiului
Regat".
Pa atunci insii, pentru ca.opinia publicd sa fie cu un mo-
ment mai inainte edilicatd, mitt publica intr'an nandir valor al
prefiosului dv. ziar pasagii din bro,surii puso lafii in fafa cu pa-
sagii din documental 7n chestiane, garantat ca facsimilul and a-
postile pro memoria", scrisd ca mana d-lui Vaida.
Acfiunile felonice ale trecatului nu se pot sterge prin para vanul
comunicatelor de presa ci ameninfdri ridicole de dare in ludecald.
Brosura data la iveald de mine deschide un alt mare proces.,
care se va judeca in fafa opiniei publice si dela care d. Val& nu
se va putea eschiva cu usurinfa, ea care incearcil pund
panel chestiunii". Ion Rusu Abrudeanu
AL DOILEA RASPUNS AL MEU

Dupa 2 zile, cAnd toate ziarele publicau lista noului guvern G.

Mironescu , din care ins trdtorul Alex. Vaida era dislocat, U ni-
versa" (No. 250 din 12 Octombrie) publica urmatorul meu rs-
puns categoric 5i hotritor, la care pn azi impulsivul fost mi-
nistru de interne a rmas complect mut:
AUTENTICITATEA BROWREI D-LUI ALEX. VAIDA
Verificata prin propriul sau memoriu
In scrisoarea, pe care am adresat-o eri onor. dirediuni a zia-
rului Universul", m'am inscris dela 7nceput 7n lals impotriva apa-
rarii d-lui Alex. Vaida, care a gdsit de caviinfd sa insinueze
brosura clandestina, tiparita in 1922 la Viena, ca prefafa setnnat
de d-sa, nu-i upar fine, ci este produsul oficinelor ntaghiare din
Viena, care uzatt in mod frecuent de lalsificari".
In sprijinul afirmafinnii mele cil paternitatea acestei brosuri
revine d-lui Vaida si nimanui altuia, am relevat tdcerea mai malt
deal suspect% pe care d. Vaida a pdstrat-o in jam! ei limp de 8
ani, pad and documental i-a lost aruncat In fafd,
pentru un ont, pe care increderea unui neam intreg it

www.dacoromanica.ro
 495

ri,dicase, a doua zi dupli unirii, la rangul de prim slei-

nic al Coroanei Romalei intregite, si artliam ccl peste once
lagadir brosura incriminattl na este dedil o fidelli reeditare post-
belica a unui Memoriu al Still din 1917, en care d. Vaida
justifica in fa& guvernelor i cornandamentelor austriac si german
atitudinea sa din timpul neutralillifii si al ritsboiului, felicitiindu-se
peritar faplul de a fi tost adversarul hotarit si ireductibil al unirii
Ardealulvi en patria mama; care, d'upa d-sa, echivtzla ca Ca-
tastrofa Ardealului".
,,Si pentruca in scrisoarea mea de eri ftlgtldniatn cititorilor
pun in fafti, pe dowl coloane, textul brosurei ca textul inedit al
Memoriului san, spre a dovedi unitatea de coneepfie i uni-
latea de paternitate a ambelor documente, dan mal la vale con-
faintarea ditorva din cele ntai sugestive pasagii, i pentru-ca
Vaida ser' nu mai aibei ocazia a arunca si acest Memoriu in spetele
oficinelor nzaghiare" dela Viena, las sil urmeze in primal riind in
facsimil pasagird final din textul acelui Memoriu, insofit de
apostila autografa a d-lui Vaida in cuprinsul urmtor: Dictat In
Mai 1917. Intrebuintat lunieAugust. Contribuit la sta-
torirea reputatiei bune a lui Marghiloman i Stere, respec-
tive la increderea Nemtilor fat de ei prin Exc. Riedl".
Die Ereignisse nahmen dann ihren verhAngniavollsn
Lauf. Es lego der objektiven Geschichtsforschang der Zukunft
fentzustellen anheingestellt bleiben,inwieferne den Grafen
Tizas die Schald an der Entfachung denyeltkriegee and an
der Provosinrung der Katastropbe RumIniens, die gleichteitig
auch eine Katastropbe Siebenbargens war , trifft.

ir 7 ?-

Yra a1-4- 7
,,fit
)44
dt p_r. /2411(

www.dacoromanica.ro
496
TEXTUL MEMORIULUI
In memoriul sau din vara a-
nuhd 1917 d. Vaida ,scrie:
...Aurel Popovici s'a straduit cu
cel mai mare succes sa castige
barbatii competenji din Romania
pentru alipirea permanenta si de
drept a regatului la monarhia habs-
burgica.
...Eu i-am dat concurs ifn a-
ceasta privinta. Grajie silinjelor
noastre, cel mal zelos reprezentant
al acestui plan era oricat de
neverosimil s'ar parea acest lucru
azi Nicolae Filipescu...
...Napraznica moarte a archi-
ducelui a distrus toate aceste pro-
iecte. De atunci Filipescu nu se
mai lasa convins...
...In anul 1909, Aurel Popovici
a organizat, Cu mine impreunil, de-
monstralla gimnasticd a Romanilor
habsburgici, stabiliji in Romania,
la sosirea mostenitorului austro-
ungar la Sinaia.
...Tot ce avem bun ca drepturi
si culturk noi, Romfinii, le datorlIm
casei de Habsburg.,.
...Slavii, Romanii 51 Germanil
trebuia sa fie impinsi ca incetul Cu
incetul sa se raceasca faja de di-
nastie si apoi stt-i devie ostill, pe
deoparte pi-in politica scolara, lar
pe de ale' parte prin absoluta
inaccesibilitate a imparatului MIA
de aceste popoare...
...Speranja Nemaghlarilor in
a rhiducele Francisc Ferdinand si
dragostea lor faja de dansul a
desteptat in popoarele noastre un
fanatic entuziasm rasboinic, cand,
in 1914, Maiestatea Sa '51-a chemdt
popoarele la arme...
www.dacoromanica.ro
TEXTUL BROWREI
In faimoasa brosurd din 1922 d.
Vaida serie precum urtneaza:
....Condamnat in Ungaria, Aurel
Popovici se refugiaza in Romania.
Aci este bine primit 5i prin cultura
lui deosebita, el reuseste sa ocupe,
nu numai in societatea romaneascd,
dar. si in politica romaneasca un
rol distins si exercita o influenjal
decisivil asupra politicei Ord ro-
manesti. Aurel Popovici nu ince-
teaza nici pentru un moment de a
se considera fruntas al Ardealului.
La 1914, cand Ungurli tratau Cu
noi impacarea, Aurel Popovici era
acela, care conducea atitudinea
noastra. Cand fruntasii romani din
Ardeal vin sa participe la funera-
liile regelui Carol, Aurel Popovici
nu numai ii insojeste, dar le 5i
precizeaza atitudinea. In ambele
cazuri el se arAta protivnic al unirii
Ardealului Cu regatul...
...In timpul sederil sale in El-
vella (1915), Aurel Popovici nu-si
schimbil atitudinea, ci se arata ca
5i mai inainte partizan decis al in-
tegritalii monarhiei" (pag. 31-32).
...Privilegille 51 ocrollrile de tot
soiul curgeau neintrerupt, asa ca
la un moment dat toata suflarea
romaneasca se inhama la jugul
Habsburgilor" (Pag. 11).
...Era de prevazut insa a Un-
gurii nu vor uita lupta ce am dus
impotriva lor, asa ca nu este de
mirat cd legea najionalitdjilor, vo-
tata . de Corpurile legiuitoare un-
gare si sanctionatit de imparat, nici
data n'a fost aplicata" (Pag.15).
...Atitudinea lui Aurel Popovici
nu se datoreste unei simpatii mal
pronunjate faja de Unguri, ci unei

...Dupa catastrofa dela *Sera-
jevo, Aurel Popovici, dimpreun
cu mine, am continuat lupta in sen-
sul ideilor defunctului arhiduce.
Trebuia sa intrebuintam toate
mijloacele noastre disponibile ca s
rleterminim Romania s intre in
Tasboiul mondial alaturi de mo-
narhie.
dupa izbucnirea
Romanii dirt Ardeal au f a-
cut tot posibilul ca s destepte
in Romania un curent amical fatd
de Puterile centrale...
Cand a murit regele Carol I,
cinci conducatort ai Romanilor ar-
deleni eau folosit de prilejul fa-
vorabil si fart a cdea sub
bdpuiala de a fi agenti mituiti al
contelui Tisza, s'au dus la Bu-
.curesti, spire a lucra acolo pentru
o schimbare a atmosferei in fa-
voarea Puterilor Centrale:
Dupa ce ne-am prezentat mai
intiu ministrului nostru plenipo-
tentiar, contele Czernin, am vi-
zitat in primul rand pe fruntasii
de seama ai politice! romanesti.
D-nii Emil Costinescu si Take lo-
nescu erau intransigenti de partea
Antantei. Dar si mai intransigent
era N. Filipescu.
Ion I. C. Brlitianu ne-a sfatuit
sa menlinem cursul traditional di-
nastic.
Alex. Marghiloman, C. Stere
5i aderentii lui P. Carp si T. Ala-
iorescu erau partizani intransigenti
al cooperarei cu Puterile centrale.
N. Iorga ne proscrisese de
mult ca tryldatori de neam si ne
ocolea, precum 21 ocolean: si noi..:
i,Dupd toate acestea ne-am
convins la Bucuresti si mai mult
ca nu existd decat doud mijloace
Rusn Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
407
convingeri politice mature. El n'a
fast lom de duzind, ci a facut parte
din elita ganditorilor
...Iata deci omul fugit din Un-
gana de groaza temnitei si trait
decenii dearandul in Romania ca
nu vrea cu nici un chip unirea 'cu
Romania. El, ca si noi toti, consi-
dera Ardealui ca fiind al nostru
Romania ca fiind straina de nor si
poate chiar periculoasa pentru noi".
(Pag. 32 i 33).
...In Septembrie 1914, cu oca-
ziunea mortii regelui Carol, frun-
tasii politici din Ardeal, adicii co-
mitetul executiv al partidului na-
tional din Ardeal, au venit la Bu-
curesti, nu atat ca sa participe la
inmormantarea regelui, ci ca sa-si
spuna cuvantul in ceeace priveste
politica regatului MO de monarhia
austro-ungara.
Pe tim.pul acela si eu am fost
la Bucuresti si intretineam legdturi
de buna prietenie cu acesti fruntad.
Cu ocaziunea sederii lor la Baca-
resti, ei au vizitat pe Ottokar
Czernin, ambasadorul monarhierla
Bucuresti, cruia i-au declarat
nu admit politica Romaniei si sunt
aderenti intransigenti ai mentinerii
integritatii monarhiei habsburgice.
Pornind dela aceasta declarafie
solemn& ei viziteaza pe toll frun-
tasii politici din regat, carora le
declar ca detesta politica, care tin-
de la deslipirea Ardealului de Un-
gana, respective de monarhie,
accentuiazi ca intru cat Romania nu
si-ar schimba atitudinea, aceasta ar
putea avea urmri dezastroase pen-
tru Ardeal i Ardeleni, ceeace
forta sa ia masuri de aprare, fie
chiar Cu arma in mand.
Asupra acestui avertisment ei
n'au lSat cea mai mica indoiald
498

pentru a se afigura Puteritor cen- cd in declaraliile lor ei au fost

tra!e cooperarca Romanlei. In Ro-
mdnia: grur area partizani:or con-
vinsi al Puteifor cent ale si ai ad-
versari:or Ruslei. In Ungaiia: un-
acord maglifaro-roman, ca sd se
asigure la BucureAi EuxeE ut ami-
cilor monarhlei...
...Dar evenimentele si-au luat
cursul lor fa!al. Rdnidne ca istoria
obiectiva sd stabileasca. intrucht
Contele Tisza poartd vina desliin-
'Writ rasbolulut mondlal si a pro-
vocrii catastrofei RomAniei, care a
fost in acelas timp i catastrofa
Ardealului".
foarte categorici reese iein fap-
tul ea regretatul N. Fiiipesra, cel
mal inversunat reprezen'ant al de i
RomAniei Mari, Inteun moment
de furie, il declara tradatori.
Dintre acesti fruntasi, caii ve-
niserd in toamna anului 1914 la
Bucuresti, numal Vasile Lucaciu
Octav;an Goga se declard pentru
ldeia Romdniel Mari si trganci
consecinle:e atitudina lor, Mink'
in regat, luptdnd pentru Ideia, ai
Ord aderenj deveniseid. Cellalli
se intorc la cdmInurIle lor si con-
statdnd c politicianii din Regat sunt
intransigenti, ei rup once legatura
cu aceWa i rAmfin ferm decii a
perzista pe langA ideea integrittii
monartdei" (Pag. 23, 24 5i 26.

Ma opresc ca paralela citaiunilor ad, pentracd Brosura (wad

39 de pagini, lar Memoriul 47 de foi mari scrise su maina Yost,
este imposibil sii fie publicate in corpul ziar. Cititorii le vor
gsi insit incurnd, ea o intreagd all serie de edilicatoare docg-
mente, in volumul mea pus sub upar: Pkatele Ardealului fata
de sufletul Vechiului Regat".
Din cele reproduse awl sus rezalta insd in mod hotdritor idea-
Nolen de conceptiune a ambelor documente. Mai malt lacd:
memorial inedit al d-lui Vaida apare ci mai gray j nazi categoric
dealt bropra repudiad de fostal ministru de interne.
D. Vaida acuzif olicinele maghiare" de pllismaire. In cazul de
ja fil, olicinele maghiare" n'aveau nevoe sd se mai oboseascd pen-
tru a fabrica o broprii in anmele d-lui Vaida, cdri ele puteau da
deadreptul Memoriull Vaida, pe care de-
sigur c It au $1 azi in sertarele comandamentelor militare $1 ar-
chivele politice austro-germane.
Probabil cd d. Vaida, Idgeiduind paternitalea broprei, se tejer
la cei, cari au suportat cheltaelile de upar. Aceasta pe mine tut mil
intereseazd. Pe mine $i pe marele public rotniit' tesc ne intereseazd
descoperirea unei noui lelonii $i aceasta post-belicd a omulai,
care, la serbdrile din anul trerut, a avat cutezonta sd se pund in

www.dacoromanica.ro
jruntea listei fauritorilor unirit Ardeatului ca Roma.la, primind
Cu cinism onorarile cavenite ziditorilor de tara".
Personal nu. cer d-lui Vaida dedil sti-$1 i,th cuvantul, deferin-
da-mii fudeclii. Aceasta li sfif tuesc s'o pal luth d.upd aparitia
carp mete, cncl va avea ca temeiu de rectamafie un material tnai
en gros, nu In detaliu, CUM servesc ast1izi.
A bon entendeur, salut!"
Ion Rusu Abrudeanu

Am reprodus intreaga polemica mea din Universal" pentru o

mai lesnicioasa intelegere a chestiunii din partea cititorilor, cari,
gasind in prezentul voltun atat textul memoriului liii Vaida din vara
anului 1917, cat si textul brosurei sale din 1922, nu vor aves prea
multa bataie de cap in comparatia i studiul ambelor texte, care se
aseamana in multe privinte, mai ales in ce priveste fondul
ca doua picaturi de apa. De-altfel diversele i indiscutabilele
probe ce am adus In tot cursul lucrarii mele, incepand Cu primul
satt discurs din Camera ungureasc (dela 1907) si sfarsind Cu
gravul &au memoriu din vara anului 1917, sunt icoana fidela a
mentalitatii sale instrainate si anti-nationale, de care, lepdandu-se
o clipa, in 1918, sub stralucirea razelor infaptuirii Romaniei Mari,
care se desavarsea impotriva vointei sale, a reluat-o in mod si mai
turbat in anul 1920, dupa inlaturarea sa dela carma statului.
Tradtorul Vaida voia SA fie consecuent, pentru a justifica
faimoasa sa teorie: cd numai boul este consecuent".

www.dacoromanica.ro
 CRPITOLUL VIII.

TEXTUL BROSUREI SCELERATE A LUI VAIDA

Gratie sufletului inacrit al lui Alex. Walla, care izbutise sa con-
vinga sinedriul celor 100 membri ai comitetului partidului national
afara de d-nii Vasile Golic4 i dr. Ion Lupas de a
nu participa la serbarile incoronarii dela Alba Julia, incepe,
in anul 1922, sa se accentueze din ce in ce mai malt o tensitme
inoportuna si stupida dintre Rrdeal si vechiul regat. Frecarea
surda, care invenina raporturile normale dintre cele doua provincii
din clipa concedierii guvernului Vaida in Martie 1920, ja zi de zi
Proportii regretabile si alarmante.
Fairnosul sinedriu de 100 deschide lupta contra Rega(enilnr"
i deslantue in Rrdeal un acerb patriotism local. Lozinca era:
,,a/ara ca Regatenii din Ardeal!"
Scelerata brosura, sub titlul Ardealul Ardelenilor...", scrisa
si tiparita de .211ex.. Vaida in 1922, la Viena, era menita s4 in-
tetiasca aceasta lupta, prin concursul membrilor devotati ai Ca-
morel, carora li-s'a distribuit in cel mai mare secret, si sa duca la
ruperea Ardealului de verhiul regal.
Si acum, muncitori obscuri ai reinvierii nationale, desrobitori in-
sultati ai Rrdealului si claditori ai statului roman intregit, apostoli
ai luminei si raspanditori de faima buna, sfetnici cu mana ne-
intinata si capitani de oaste cu numele trecut de mana nemuririi
pe rabojul gloriei nationale, cititi cu atentiune si rabdare intreaga
proza adanc revoltatoare a omului cu sange unguresc in vinele sale,
care fusese inainte timp de 4 luni (Dec. 1919 Rprilie 1920)
prim-ministru al Romaniei Mari, iar dupa aparitia infamei brosuri
clandestine ministru de interne timp de aproape 2 ani (Nov. 1928
Oct. 1930), pana la alarma data de mine prin ziarul Uni-
versal":

www.dacoromanica.ro
 ARDEALUL
ARDELENILOR ...

DE
JANCU AZAPU

VIENA 1922

www.dacoromanica.ro
5O2

PREFATA
1 oi cei din Ardeal trecem prin monzente grele,
N8 Hotdrarea dela Alba Julia nu numai, cd a
fost calcald in picioare, dar prin ultimele
tT@ alegeri cei din llegat au dovedit, di vor sei
ne fie nu _Trap, ci stdpani.
,,Dupd alegerile facute cu bajoneta ei ne ameninta
ca vor opri tinerea congresului nostru dela Alba
lulia. Con vocarea ,acestui congres a fost hotdra Id
de conducerea partidului national, In urma stdruin-
telor taranilor si intelectualilor romani de dincoace
de munti, stdruinti, fdcute in tot timpul campaniei
electorale si de atunci tncoace.
Aceasta voinfd se va impune impetuos, fie ca vor
Incerca sd opreasca congresul nostru, fie cd vor azdta
atata omenie si fespect Aid de drepturile cetatenilor
romani din Transilvania si Banat, cat au ardtat si
guvernele lui Francisc lost!, in fruntea cdrora se
Rdseatz oameni de talia lui Bdnffy, Wekerle, Szll
si Tisza. Sub aceste guverne unguresti ne-am putut
aduna tot la Alba Julia, cand spre a protesta contra
episcopiei de maghiarizare Haidudorogul", cand
spre a manifesta contra abuzurilor pligonirilor ski-
parzirei maghiare. Tot. asa ne-am putut tine conferinta
nationdla lp Sibiu, adundri politice de protestare la
Arad, Blaj, Lugoj si in alle centre.
Ba am putut chiar, nestingheriti sa ne intrunim
sub streasina lid Tisza, la Budapesta, in congresal

www.dacoromanica.ro
 501

nutionalitcitilor, spre a apela la ()pinta publicd

mondiaki. In alta ocaziutze ne-am adturat la Buda-
pesta spre a refuza ofertele de pace ale confetti(
Tisza, at (cale stdruinrele depuse de guvernuI
bucurestean al dlui BrCitianu de a ctidea de acord
cu dictatorul UnRariel.
Care ar fi Jost situatia dlui Braliana la Patis
ftim platfornza autodetcrtnincirii, pe care i-a oferiro
marea Adunare nationalti de la Alba Julia: Hotartlrile
acestei adundri, pe cari le-a invocat si de _care s'a
folosit In nzasura attit de larga d. L Brtitianu la
conferinta de pace?"
Asta't situatia, ce vont face in viitor nu stiu,
caci ntunai viitorul ne va indica drunzid pe care va
trebui urrnam.
Dr. Alexandra Vaida Voevod-

www.dacoromanica.ro
504

TRECUTUL iNDEPARTAT : DOJA, HORIA, CLI4CA I CRIAN 1)

Pentru lAmurirea unei chestiuni, pe care o injeleg pdnd si striiinii

numai politicianii din vechiul regat nu vor sd stie de ea 2), gdsim Cu
<cale a edita aceastd brosurd, menita s mind punctul pe i", risipind
ori-ce indoiald si echivoc, pe care l'ar incerca aceia, cari numai din dor
de ilomnie nu vor sd admit adevArul.
Firdealul a fost independent si in trecut. Este adevalrat c aceasta
independentd a Ardealului n'a fost nicicausi de putin regim mint-These, dar
ea a existat si poate forma baza istoricd a viitoarei independente.
Dupd cum se stie, Firdealul este locuit de trei popoare: Romani, Un-
guri si Nemti. Dupd insisi datele statistice intocmite decdtre autoritatile
unguresti, care pnd la 1918, adicd data hotdririi dela Alba-lidia, au
stdpfinit Ardealul, elementul romAnesc din Ardeal era in majoritate si
Rim aproximativ 620/o a intregei populajiuni din Ardeal, deci Romdnii
din Ardeal au pilnd la un grad oare-care un drept de ponderantit, dei
nu li se poate recunoaste dreptul de exclusivitate in ce priveste adrni-
nistrarea acestei provincii l ar fi o gresald, care s'ar rdsbuna, dacii ar
lace incercarea sd hied din Ardeal o provincie pur romAneascd, negli-
jAnd i nesocotind drephirile celorlalte cloud popoare, a Ungurilor si
.a Germanilor.
Dupd cum am spus inai sus, Ardealul s'a bucurat secole dearndul
de absolutd independent, dei forma parte integrantd a Ungarlei. Ca
principat independent, Ardealul ducea luptd ctind impotriva Ungariei
.ca atare, cdnd impotriva regilor ungari, a cdror domnie principii ar-
<deleni nu voiau s'o respecte, cdnd impotriva tdrilor invecinate.
Este oarte greu de stabilit in mod precis, dacd Romdnii din Ardeal
eau tsupus domniei principilor ardeleni sau c tindeau a distruge domi-
natiunea regimului unguresc inaugurat in Firdeal din prim' moment al
independentei Ardealului.
Semne ide luptd impotdva acestei dominajiuni giisim in lstorie foarte
rar si nu ne putem referi decdt la rdscoala fardn.lascit a lui George
Do/a, clespre care se zice cd ar fi fost roman, la rdscoala lai Horia,
Clo.ca i Crixn si in sfdrsit la lupta lui Avram lancu.
PitAt rdscoala condusd de George Do/a, ciit si aceia pusd la cale de
cdtre Horia, Closca si Crian sunt mal mult rdscoale de naturd socialii,
lupta nnei clase, dealt de naturd politicd. Cei patru martiri amintiti au
pornit la luptd impotriva feudalilor pentru imbundtatirea soartei ioba-
gilor, deci a clasei muncitoare, si nimic nu dovedeste cif acesti revolu-
lionari ar fi cdutat mai mutt sau cd ar fi avut si pretentiuni de naturii
politicd l cd aceste preten(iuni ar fi urmdrit separa(iunea Ardealului
de Ungaria sau cd ar fi tins sd smulga din mina Ungurilor puterea
Subtitlurile sunt ale autorului brosurei.
Sublinierile cu litere aldine sunt ale mele, iar cele cu litere cursive
sunt ale autorului brosurei, :gnat de numele de persoane, subliniate tot
.de mine.

www.dacoromanica.ro
 505,

pentra Romani. Luptele de clase, dei implicA oare-care conditiuni po-

litice, totusi nu au avut. nicl-odata caracter national mai pronuntat4
Mi-ar parea bine, daca asi putea desvolta in mod detaliat parerea,
mea despre aceste doua rascoale tipice in viata poporului nostru si
totusi ma ablin, cdci nu tind sa jicnesc anumite convingeri si pared
preconcepute, iar pe de altd parte nu vreau sa infatisez pe cei 4 martiri
intr'o lumina deosebita de aceea, in care au fost prezentati pan'acum;
Recunosc meritele lor, nu insa ca anteluptatori al independentei
neamului, ci ca niste intelepti, cari, luptAnd pentru emanciparea lobe-.
giei, au contribuit utult la desteptarea national& iar urmasilor le-ad
dat luna pilda de jean.
Am afirmat mai sus ca istoria nu ne da prea multe date, din care ar
reesi cA Romanii din Ardeal ar fi luptat impotriva stapankii unguresti.
dar nici ca ar fi fost partizan' ai acestei domnii. Deci s'ar putea
sustine ca certitudine ca Romdnii ardeleni au gdsit at cale sd rdmdnit itt
pasivitate politic& Ficeasta pasivitate a fost 'MA exclusiv politica, caci pe
terenul social gAsim vadite semne de progres, mai ales in ce prive.ste bise-
rice, a carel desvoltare si 'Ark se datoreste unei mind enorme. Desvol-
tarea bisericei insA dovetleste un lucru foarte vadit si anume cd domi-
natiunea angaril din Ardeal de pe acele timpuri lnteles bine rostnl,.
n'a Aleut deosebire de raslt, cl a dat, salt sd zicemi a tolerat tuturor
raselor dreptul de a se desvolta clupd place Aceasta reese dealtfel si din
faptul cA tocmai unul din principii Ardealului, anume Rakoczy, a fost
acela care a editat prima gramatica romaneasca. Faptul acesta dovedeste
mai mult dealt vor sA recurmasca sovinistii nostri l anume c !tare prin-
cipe ,sau mai bine zis curte si poporul romdn au existat legdturi
te,sti si c Romiinii acest dar drept recant:sting pentru oare-care
laptee ICare au fost anume aceste fapte, este .greu de stabilit si nici nu
este reaba noastrA, cl a istorkilor.
FiAmane lucru bine stabilit ca Romanii ardeleni au stat secole dea-
randul in pasivitate i s'au desvoltat prin toleranta domnitorilor Ardea-
lului, ca care trebue sil 11 lntretinut legdturi sullete$ti si contunitati der.
'pentru-cii altfel nu s'ar fi putut desvolta. Nu este greu de ghicit.
cA daca Romani' din Firdeal ar fi. opus rezistenta, sau daca s'ar fi,
arAtat pro:ivnici independentei Ardealului, principele ar fi pus stavilk
ori-cArei desvoltari si nici-odata RomAnii din Ardeal n'ar fi ajuns la
gradul tcle culturd .de azi.

DOMN1A HABSBURG1LOR

Sihiaiia in Ardeal se schimba abia dupa ce Habsburgil reusesc sa

puna stkanire pe Ardeal. Din acest moment incep intrigile Curtii din
Viena l o %Adiitt instrainare se observa intre Romani si Unguri. Curtea
de:a Viena uzeaza de fel de lel de intrigi l Rottidnii Ardeletti sutil ln:
ascuas lndemnati la luptli Impotriva .Ungurilor. Cauzele acestor
nu simt greu de .ghicit. Imparatul isi clacluse seama ca pan'atunci cates.i.

www.dacoromanica.ro
506

trei popoarele ardelene au luptat impreuna pentru independenta Firdea-

lului; nimic mi era mal firesc ci2cl cl2cat a semana vrajba intre aceste
popoare.
Asa incepe privilegizarea Romanilor, cari oblin fel de fel de drepturi
impreuna cu Sasii din Firdeal Svabii din Banat. In Ieltd acesta se nasc
ro.munitafile grani(aresti si allele. Cel dintaiu pas pentru castlgarea
siinpatiilor Romanitor din Ardeal il face Maria Terezia, care doneaza
Iicrei parohii gr. ort. cate 32 jugare cadastrale de pamant, imbuna-
tatind in felul acesta situatia materiala a preotilor. Cine crede ea impa-
rateasa a facut acest gest din prea mare-ingrijorare pentru clerul ro-
ma, We insea'a. Gestul a:esta ni insetnneaza alta decat de a obliga pe
preoti si de a-i a duce in turma aderentilor Habsburgilor, cari tocmai pe
timpul acela aveau mare nevoie de simpatii, cae'. Ungurii deveneau tot
mal pretensivi. Este firesc ca pe acele timpuri 32 de jugare de pamant
insemnau o mica mosioara si se inlelege dela sine ca recunostinfa preo-
timei nu cunostea margini ,si limite.
Si privilegiile i ocrotirile de tot soiul curgeau neintrerupt, asa ca
la un moment dat loala suflarea roman,asca se lnhama la jugul Habs-
burgilor si nici nu vrea sa mai auda de comunitatea de interese cu
celelalte popoare din Ardeal.
Stiu pentru aceste stabiliri multi ma vor injura Si multi ma, vor
numi renegat sau poate chiar vandut, dar celor ce nu cugetii, n'am ce le
face: a trebuit sa se faca un inceput de adevar. Lumea romneascd din
Ardeal i toate teritoriile rupte din Ungaria si alipite Romniei trebue
sd afle adevdrul ascuns cu atala maestrie de cdtre aceia, cari pretindeau
si pretind a fi conducAtorii desinteresati ai acelora, cari poartd fdril vini
.cel mai amar jug.
Imi aluc a:ninte ea a fost un timp, cand guvernul migar proiectase
in mod serios regularea tuturor riurilor din Ardeal i extinderea retelei
c altor fera:e. Toate planurile au fost supuse cabinetului imparatului, de
unde in scurta vreme se da raspunml categoric negativ, sub cuvant ca
din pulid de vedere militar inleplinirea acestor planuri ar fi periculoasa,
clat fiind ca Romdnia ar putea devcni agresiva fata de monarhie. Aceasta
sub domnia imparatului Francisc losif. Din toate acestea reese ca Habs-
burgii nu se prea sinchiseau de soarta Ardealului; dirnpotriva tindeau
acesta sa rtnnana in nedesvoltare. Ajungea doar ca prin fel de fel de
privilegii popoarele nemaghiare sa se ataseze Curlii.

RASCOALA DIN 1848. AVRAM 1ANCU

Tocmai acestor intrigi se datoreste si rascoala din 1813, condusti de

Avram auca. Am spus mai sus al Curtea vrand sa facA din
Ungaria o simpld provincie penden'a si poli 1-este si moraliceste si eco-
nomiceste de Viena, cauta prin toale mijloacele sa semene vrajba intre
Alaghlarti fuclul i popoarele nernaghlare de sub imperiul ungar;

www.dacoromanica.ro
 50T

Atmosfera Europei, care tocmai pe timpul acesta lichida rAmdsitele

evu'ul xnediu, era foarte incarcabl. Intre Curtea din Viena si Unguri,
cari tleveneau din ce in ce mai pretentiosi, relatiunile erau cat se ponte
de dusmdnoase. Imparatul i Curtea lineau mortis la drepturile lor ab-
sohnistice, pe atind Ungurii reclamau libertdti de asa naturd, care ar fi
zguduit din temelii intreaga monarhie habsburgicd.
Nimic niai logic dealt c Curtea promitea nr4ionalitafilor din Ungaria
drepluri naOonale si econ)mice, deci us jet de autonomie. Aceste pro-
rcisiuni, care nizi-odatii n'au f3st indeplinite, aduc pe Romani aldturi
de impArat si cand in Ungaria izbucneste revolutia, parte pentru libertate
$i democratie, parte impotriva Habsburgilor, cari nici-odatd nu s'au
bucurat in Ungaria de simpatii mai pronuntate, Romanii pornesc la luptii
impotriva ,Ungurilor.
Este firesc cd Avram lasca si tonta nationalitdtile luptd impotriva
Ungurilor, iu pentru cd intre nationalitdti si Unguri ar fi existat vre-ot
deasebit urd, ci pur si simplu pentru ca a,sa dorea imparatul, asa dictan
interesele Curtii, dar mai ales pentru faptul cd nationalitatile obtinu-
sell% in schimbul ajutorului pus in vedere solemna promisiune a au-
tonomiei.
Nici-odaid perfidia Curul vieneze nu s'a manifestat cu o fortd mai
elementard decdt acum. Ungurli, foarte bine organizati pentru o revolutie,
rezistii u succes si par a invinge, ceeace face pe imparatul sa recurgti
la ajutorui Rusilor, cari, intrati in tar& reprimd riiscoala.
Nu vreau sd intru in analiza luptei, cl Ind marginesc sd scot in evi-
dentd ceeace s'a petrecut dupd ce armata tingard a depus la Siria armele
Promisiunea data nalionaTatilor In ce priveste autonomia n'u lost
respectata i Avram anca inebuneste de necaz si durere. D'aci urmeaa
un timp extrem de trist, cad Romanil sant trata,q la jet ea lingual,
decd. Intocmai ca si cand si ei ar fi fost rilzvrAlitori.
SIngurul lucru, de care am beneficiat in realitate pa urma jertfelor
adirse, a lost statutui organic, adica autonomia bisericei, OA din punct
de vedere national sacrificiul adus de Avram anca si decdtre Transilvd-
neni n'a produs roade. Ca atunci n'am rupt ca trecutul, intorcand
spatele imparatultd, rantne o enigma psihologica.
Soarta noastrd ramtine sta;donard si analoagd aceleia a Ungurildr
;And in anul 1857, and intre Curte si Unguri survine impacarea urmata
de recunoasterea Ungariei ca stat independent de Austria. Drept rdsplatd,
Romfinii i cu ei si celelalte nationalitati sunt imbunate prin legea na-
(ionalita(ilor, impusd guvernuiui ungar decatre imparat.
Era de prevdzut ins cd Ungurii ni vor uita lupia ce am dus-o im-
potriva lor, asa di nu este de mirat cA lege3 nationalitdtilor, votatd de
Corputile legiuitoare ungare si sanctionatti de cdtre impArat, n'a lost
aplicata nici-odata, iar Imparatul nici-odata n'a exercitat presiunc asupra
guvernului ungar ca sit aplice aceasta lege.
Asa-stdteaa lucrurile. Ungurilb chip& ce au constatat cd constituim
pericol pentru unite-ea statilui lor, tinhau sa n2 reduzd drepturile

www.dacoromanica.ro
508

sd ne stAvileascA desvoltarea nationald. RomAnii, din partea lor, raMein,

ea toatd pdcdleala din 1849 i 1867, leali casei clomnitoare si, ca sit sa-
fisfaca dorintd acesteia, poartii Ungurilor o dusrminie neimpOcat. Deia
1867 incoad, RomAnii cAnd sunt pasivi, cAnd sunt act1v1 51 dau dovadii
de lipsa de organizare.
Vocabularul nostru politic a sporit insii ca un cuviint: autanomia
Ardealului, ideal, care insd nu forma o baza de luptO precisd. Cronies
nu aminteste c s'ar fi incercat fortarea autonomiei Firdealului, fie
aldturi de Ungurii din &deal, fie in mod separat.
Nehotarirea noastrA, ezitarea in politicO pAreau a indreptda pe Un-
guri sd ne maghiarizeze ca total si icl-colo gdsim tendinte de aceasfa
naturg, dei relatiunile dintre noi si ei nu erau mal incordate deet
inainte Vreme.

MEMORANDUL
Primul pas spre emancipare il facem la 1892, cdnd o cleputatidize
monstrd prezintd imparatalui Franrisc lasif, peldngd complecta ignorare
a guvernalui ungar, un memoria, in care descriem soarta, in care ne
gdsim, I insirAm toate doleantele noastre, desvoltAnd in acelasi timp si
dorintele noastre. PelAngO alte deziderate, cerem pentru IntAiasi data
autonomia Ardealului sub imperiu romlinesc.
Cu ocazia aceasta se intdmplA oca mai grozavA monstruozitate, cOci
impliratul, dei consimtise sA primeascA deputatiunea romfineascA, care
prezinta memorandul, deci acordase acestei deputatiunl un fel de salvas
conductus anticipat, totusi niel o incercare nu face ea sd opreasca pro-
testa intentat decdtre autorildtile maghiare conducdtorilor acestei de-
putatiani i acestia sunt condamnati la inchisoare.
Ficesta este cel dintidu pas si unica incercare de a dobAndi autono-
mia Ardealului sub imperiu romfinesc.
Simultan u inaintarea memorandului se pun bazele comitetalui na-
tional romdn, care constitue d'aci incolo siimburele unui partid politic.
Se intelege dela sine cA, d'aci incolo, Ungurii cautft sd ne priveze
drepturIle.cAstigate 51 de ad incepe acea luptii pe viatd si moarte
dusA pentru autonomia Ardealului. Cu aceasta ne vom ocupa insd mai
Ja vale.
LECATURILE CU CEI DIN REGAT. MIHAI VITEAZUL

In ce priveste legdturile suflete5ti si culturale cu Principateie romtme,

mai trziu ca regatul romiin, acelea abia meritd sd fie amintite.
Ardealul a lost totdeauna mai desvollat, atAt din punct de vedere
cultural, lc& si din panel de vedere economic, decAt Principatele, mai
bine zis decAt regatul, asa cA not, Ardelenii, n'aveam ce cAuta In
regat, iar Cei din regat nu prea aveau dor de noi. TrAiam unit hinga
altii fAr sd ne dAm seama ell am fi frati.

www.dacoromanica.ro
 509

In luptele Principatelor impotriva Turcilor noi n'am intervenit, lar

ei nici-odatd n'au sdrit In ajutorul nostru. Cronica ne ardtd ca in nenu-
mdrate rdnduri principii 5i boierii, lugi(i din (ara din nzotive politice,
s au refugiat in Ardeal, ande au lost primi(i ca bratele deschise attit
deratre ,Romani, cat ,si decatre Unguri! A$a este cazul lai Petra Rare.
Multi se vor burzului si imi vor striga: Dar Mihai Viteazul? Da,
Mihai Viteazul a intrat in Alba Julia $i a pAs stapnire pe aceasta relate.
Dar el nu a intrat in calitate de cuceritor at Ardealulai, ci ra simplu
vaSal al lui Rudolf de Habsburg, imparatal Austriei, $1 n'a intrat ca sa
alipeasca Ardealul catre Principate, ci luptand impotriva principelui
Ardealtzlai, deci luptcind pentru CUrtea din Viena $i. impotriva autono:-
miei Ardealalui. aceia, cari atribue lui Mihai Viteazul alt rol si-'1
infdtiseazd ca domnitor al Rrdealului, cucerit 5au liberat de jug, comit
u numai o gresala, dar si o falsificare a istorlei. CA /Viihai Viteazul isi
luase la un moment dat aere de cuceritor si domn, este altd chestie,
care viteazul domn a platit-o foarte scump, cdci se stie ca Curtea
Viena nu era straina de asasinarea lui prematurd.
Pdnd la Mihal Viteazul si d'atunci incoaci nici un domnitor romdn n'a
incercat sd cucereascd Ardealul i unirea tuturor Romnilor sub un
singur sceptru nu figureaza nicaieri in istorie; deci Romania a lost
latotdeanna indiferenta $t nepasatoare laid de noi, fata de luptek
noastre, fatd de durerile noastre.
De multe ori chiar aceastd nepdsare era explicabilA, ciar nici-odatd
in acea mdsurd ca 111 ocazia judectirii procesului memorandului, caci
gavel-nut roman n'a filcut nimic ca sa nu fie condamnali aceia, rari,
fiind prea leali, au cif zat virtima rredulita(ii lar in imparatul. Cu aceastd
ocazie, guvernul romdn nu numai ea nu a.intervenit in favoarea noastr,
c1ar la un momennt dat Dunzitru Sturdza, ministrul preedinte al Ronal-
niei, a decorat formal pe leszenszky, insrenatorul laimosului prores.
Rcesta este adevArul, pe care trebue s-1 cunoascd toatd suflarea
din Ardeil ca sd inteIeagd cd Ardealul, si la bine 5i la rdn, al nostra a
lost, al Ardelenilor, si al nostru va raman , cad treinta sit ranzeizia
al nostril.

IREDENTA DIN REGAT IZBUCNIREA RASBOIULUI MONDIAL

In ce priveste iredenta in regat, aceasta nu existd decitt de vre-o 15

ani i anume ea s'a ndscut simultan cu infiintarea Ligei culturale. Liga
ca atare instt nu fAcea decdt iredenta platonica, adicd se multumea sd
protesteze dad! Ungurii comiteau vre-co nazbdtie Mid de Romdnii ardeleni.
Regatul i institutiunile culturale de tot soiul din regat n'au ficut
pentru noi nici-odat vre-o isprav mai mare. Noi am fost aceia, cari,
din punct de vedere cultural, am fAcut pentru regat cu mult mai mult.
Se stle doar ed scolile din regat eran pang pe la mijlocul veaculul
trecut l chiar pawl pe la 1866 grecesti. Romfinizarea lor nu s'a fdcut
decdtre cei din vechial regat, ci decdtre no!. Este in Intregime meritzil

www.dacoromanica.ro
510

lui George Lazar, care vine din Rrdeal si prin munca si zel romanizeaxa
tot ce era grecesc.
Sa nu se creada usa ea George Lazar a fost trimis in regat decatre
Romanii din Rrdeal. Nu, el singur a pribegit in Romania si a facut ce a
fcut din proprie inijativa.
Noi, cei din Firdeal, am fost intotdeauna independenti de cei din
regat si nu ne-a legat de ei nimic, din nici un punct de vedere. Ca a
fost asa, este cm mai Nina dovada lupta dusa decatre biserica gr. or.
romana din Rrdeal impotriva tendintelor patriarhatului sarbesc din
Karlovitz, care facea sfortari s sarbizeze biserica. Rm dus aceasta lupta
fara sprijinul i ajutorul celor din regat, cari se aratau extrem de in-
diferenti MO de tot ce ne durea si de tot ce ne privea.
Cei din regat Incep sa lormeze preten:iuni asupra Ardealului abla
dupa ce se conving cd Ardealul ar putea ji exploatat Cu succes decdtre
regat,
La dorul celor din regat de a stapani Ardealul, noi am raspuns 1n-
totdeauna cu o nespusa indiferent; mai mulf, nu ne-am pretat nici-
data sa rispundem acestui dor. Noi nizi-odata nu ne-am identificat
nici Cu interesele, nici cu tendintele celor din regat ,si cdnd a izbucnit
rdsboial mondial, noi az-am spus cuvantul si am declinat ori-ce rdspun-
derc pentru tend.n:a ce!or din regat de a lace unirea Ardealului ca
Romeinia ldret asentimentul nostru.
In Sep:e:nbilz 19111, cu ocaziunea mortii regelui Carol, It-wee:sit politici
din Ardeal 1), adica comitetul executiv al partidului national din Firdeal,
au venit la Bucuresti, nu atat ca sa participe la inmormantarea regelul,
ci ca sli-si sputa cumintal In ceeace prive,ste politica regatalul lap dei
monarhia austro-ungard.
Pe timpul a cela i eu am fost la Bucuresti 1 intretineam legaturi de
Nina prietenie cu acesti fruntasi. Cu ocaziunea sederii lor la Bucuresti,
ei au vizitat pe Ottokar Czernin, ambasadorul monarhiel la Bucuresti.,
cliruia 'i-au declarat a nu admit politica Romeinlet si cd surd aderen(z
ai menfinerii integritdfii monarhiei habsburgke.
Pornind dela aceasta declaratie solemna, el viziteaza pe toti fruntasit
politici din regat, carora le declara ca detesta politica, care tinde
deslipirea Ardealului decatre Ungaria, respective decatre monarhie,
accentuiaza cd intract Romen'a nu 'si-ar schimba atitudinea, aceasta
ar putea avea urmdri dezastroase petztru Ardeal si Ardelent, ceeace
Tar forta s ia mkiuri de aparare, fie chiar cu arma In mana.
Fisupra acestui avertisment el n'aa la3at niel o indoiala si c in
declaratiunile lor ei au fost foarte categorici reese si din faptul

1) Rces'i frunta3i politici erau: Alex, Vaida, Vasile Goldis, Aurel

V lad, Teodor Mikali V Vateriu Braniste. Parintele Vasile Lucaciu
Octav:an Goga veniseli la Bucuresti inlata dapa dzclararea rasboiului,
sore a lupta dimprelna cu cei din regat pentru triumfal politicei instinc-
tutui national. (Nota autoru!ui).

www.dacoromanica.ro
 51 1

regretatul Nicotae Filipesca, cel mai inversunat reprezentant al ideli

Romaniei Mari, inteun moment de fade Ii declara tradatori.
Dar sa examinam situatia mal de aproape. Dintre acesti fruntasi, cari
venisera in toamna anului 19111 la Bucuresti, numai Vasile Lacaciu
Octavian Goga se declara pentru ideia Romaniei Mari si tragand conse-
cinte/e atitudinei lot% Matan in regat, luptand pentru deja, al carei ade-
renti devenisera. Ceilalti se intorc la caminurile lar i constatand ca
politicianil din regat sunt intransigenti, el rup once legatura cu acestia
raman e'en decisi a perzista peldngti ideia inregriitifil monarhici.
.Ficesta este adevarul, pe care nimenl ni-1 va putea contesta.

AUTONOMIA. ATITUDINEA FATA DE REGAT

Cine ar acerca sa traga din cele ce premerg concluzta c Romanii

ardeleni eraa prea multumi/I cu soarta lar i ca acesta este motivul
atitudinel lar, se insala si comit o gresala.
Romanii din Ungaria, dei situaja lor economica era normala si se
puteau ee,volta dupil pia:, erau namultumiti din puirt de vedere na-
tional, caai nu se poate naga faptul ca Ungurii, stapaniti de ideia sta-
tului unitar maghiar, faceau tot posibilul ca sa stinghereascil desvoltarea
noastra si nationalo-culturala. Deci Ungurli ne puneau piedici
cautau EA ne asupreasca duati plac, lar n3I rezistam cu tarie.
Prima incercare de a ne emnacipa o facem in wail 1892, cand, dupa
cum am sous mai sus, inaintam imparatului Francii.c losif mamorandul,
in Care insi-an toate dolaanele noastre, cerand drepturi nationale
culturale. Urmailie acestui pas decisiv sunt bine cunoscute si le-am
fixat pyin cele de mai sus.
Oda:a cu inaintarea memorandulul, Romanli din Ungaria parasesc
,pasiviiatea de pan'atunci si trasesc p2 terenil activita:ii politice. Duna
inaintarea memoran lului constituim cornitetul national; prima formatiune
pol:ica, de care au dispus Romanii din Rrdeal.
Comiletul nalional isi formeaza prograniul, a carui esenta era eman-
,ciparca noastra nalonaia si culturala. Dar acest progra-n mal continea
si un alt punct esential, care intrecea limitele programului, cad pre-
tindeani autonomia Ardealului. Programul, ca atare, nu deralaza cum
Injelegeam noi aceasta autonomi2 si nici nu Se face incercarea de a pre-
ciza accaslii autono:nie. Fici sa sin2ari: La inaaput acest punct de
program nu fusese acczptat decat ca un maximum de pretentli, dad
cc: un fel de obi7ct de ttirgeiald, die care am 11 lost dispusi sd cedum.
Recunosc insa di mai tarziu, fa da tenlinIa da a ne cotropl tot mai
mare a Unguil'or, acest puact de .progrant a deven't cea mai serioasa
doleanfd a noastrti, din care n'am mai f3st dispusi a ceda.
Rci trebue sa constat ca in ce priveste inaintarea memorandului
alchtuirea comitetului nalonal, cei din regat nimic n'au facut si not n'am
recurs rizi la sfatul, nici la ajutorul. lar. Eu, care cunosc Romania atat
de bine, etrm cu certituline ca cei din regat, Marti de cativa nationa-

www.dacoromanica.ro
512

listi de bastina, nu s'au prea sinchisit de intreaga chestiune

prea Mare nu au facut. Pe timpul ace.la am avut ocazia nu numai s aucl,
ci sd si citesc pdreri, care concluleau in a sustinz cd ne-ar ajunge o
emancipare oare-care nationalo-culturala, a carei baza ar fi sa legal(
nationalitatilor din 1868.
Deci lupta noastrd politica a pornit si la 1892 fdra sprijinul si aju-
torul regatului i fArd amestecul lui.
Nu incape nici o indoiala cd atitudinea clarzd si neimpacata a Un-
gurilor se datoreste in mare parte si faptului c pretindeam autonomia
Rrdealului si anume o autonomic romiineasca a lui, ceeace periclita ideia
statului unitar ungar. Nu vroiu sd zic insd cd ridicarea acestei preten-
tiuni ar fi fost o gresald.
Romdnia, ca atare, si aci este vorba nu numai de RomAnia oficiala,
ci totalitatea populatiunei din regat, n'a facat nici cea mai mica
Incercare de a presiona asupra guvernului llagar. Daca fAcea aceasta,
ar fi dat dovadd cd ne poartd interesul, dar n'a fAcut-o, ca si and
nici n'am fi existat.
Ca noi n'am voit sa a, rupem de monarhie, dovedeste si faptut ca
n'am participat la tratativele, care au urmat ?titre Antanta si Cehl st
in/re Antanta ,si Romania. La 1916, Mad Romania a declarat rasboiu
monarhiei, noi ne-am mentinut aceia,si atitudine, adica am ramas credin-
cio,si monarhiei, mentinAndu-ne insd toate pretentiunile de pdn'atunci,
si 4vate incercarile 'acute deciltre Romania de a ne atrage de par/ea el
au rinas zadarnice, In anal 1917, Vaida, Mania si a411 susfineau sus si
tare ca ei n'au nimic coman cu act-lance-1 Romanic! si ca surit ferm
decisi a crol Ardealului o soarti proprie.
Dovadd di nu am facut comunitate cu Romfinia reese apoi si din faptul
ca guvernul ungar de sub preside/11ga contelui Tisza a Mad in anal
un lnceput de a recunaaste drepturile noastre pormit crunoscutele
1914
tratative de impdcare, care n'au dus la nici un rezultat, pentru ca not
n'am vrat sa renunfam la autonomia Ardealului.
Rceste tratative au fost intrerupte si urmau sd fie continuate in
toamna lacelulasi an si n'au fost reluate numai din cauza cd a izbucnit
rdsboiul mondial. In cursul rdsbolului contele Tisza nu renuntd la impri-
carea cu Romnji, ceeace reese si din schimbul de scrisori dintre el si
regretatul mitropolit Metianu.
In tot timpul acesta n'am facut nici o Incercare sa ne apropiem de
Romdnia j am refuzat ori-ce Incercare a RomAniei de a ne castiga
de partea ei.
Deci nu numai cd am luptat singuri, dar nici nu ne-am identificat
cu RomAnia. Am considerat Ardealul ca liad al nostru t am cdutat
mentinem pentru noi, ceeace ne-a si reusit. Ca n'am vroit sa slim de
Romania, nu se poate contesta, cad, daca am fi tins sd ne intelegem, nu
aveam nevoe sd jertifim pe cdmpul de luptd impotriva Rntantei atilta
sAnge si atAtea vieti dim fAcut-o aceasta nu pentru-cd am fost last.
n'am fi avut altd posibilitate, am fdcut-o pentru-cri eram con-

www.dacoromanica.ro
 513

ca jertfele noastre na vor asigura nu numai enzanciparea natio-

nalit, dar si autonomia pretinsa.
De and cu trataavele de impacare, Romanii din Ardeal au recunoscut
ell nu mai au ce astepta din partea Cureii vieneze si ca nu-si vor
putea face un viitor &cat daca o impacare cinstita i serioasa va
distruge diveriinjek de pareri dintre ni i Unguri.
Fruntasii nostri, cad cunosteau Romania indeajuns, nici nu voiau sd
audit de o unire eu ea si se gseau foarte multi, cari trgeau la
Indoial di am face parte din aceea,si rasa, din acelasi neam. Acest
fapt reese de altfel nu numai din obiceiurile noastre, din datinile noastre,
care se deosebesc eat de mult de acelea din regat, ci si din cultura
noastra specifia, dar mai ales din organizatia noastra sociala si in chip
batator la ochi din deosebirea ce se constata intre biserica noastra
cea din regat.
Biserica noastra da cea mai eclatanta dovada ca am stat singuri
atat in desvollarea noastra, cat si in luptele noastre seculare; deci
dovedeste ca n'arn avut nevoe de Romania i deci legaturi su-
fletesti intre noi si Romania n'au existat, dar mai ales a Romania s'a
aratat indiferenta fata de noi i tendintele noastre i prin urmare este
exclus ca sa se fi ocupat de ideia unirii tururor Romanilor.
Ca noi am trait traiul nostru reese de altfel si din atitudinea
carturatilor nostri. Nu vroiu sa vorbesc de trecutul mai indepartat;
ajunge sa xna ocup de timpurile moderne din urma. In aceste" timpuri
cel mai laminae din fre ai nostri era dr. Aurel Popovici, condamnat
in Ungalia pentru rolul ce-1 jucase pe timpul memorandului printre
studentii universitari din Viena.
D-rul Aurel Popovici se rejugiaza in Romania. Aci este bine pri-
mit si prin cultura lui deosebita el reuseste sa ocupe nu numai in
societatea romaneasca, dar si in politica romaneasca un rol distins
in felul acesta el, care refuzase sa devina cetatean roman, devine
teoreticianul partidului conservator si deci exercita o influenta de-
cisiva asupra politicei tarn romanesti.
D-rul Aurel Popovici nu inceteaza nici pentru un moment de a
se considera frantas al Ardealului. Intreaga lui viata devedeste aceasta.
La 1911, cad Ungurii tratau cu noi impacarea, Aurel Popovici era
acela, care conducea alitudinea noastra. Cand fruntasii romani din
Ardeal yin sa participe la funeraliile regelui Carol, Aurel Popovici nu
numai ii insoteste, dar le si precizeaza atitudinea. Deci in ambele
cazuri el se arata protivnic unirii Ardealului ca regatul.
In anul 1915 Aurel Popovici se stabileste in Elvelia, unde din ne-
fericire pentru poi a si Murit. In timpul sederil sale in Elvetia, Aurel
Popovici nu-si schimba atitudinea, cl se arata, ca si mai inainte, par-
tizan decis al integritajii monarhiei.
Atiludinea lui Aarel Popovici nu se datoreste unei simpatii mai
pronuntate fala de Unguri, ci unei convingeri politice mature. El n'a
fast om de duzina, ci a facut parte din elita ganditorilor europeni.
Rusu Abrudeanu 33

www.dacoromanica.ro
514

Cil el s'a ocupat in mod serios de soarta noastri reese si din opera
lui Gross-Oesterreich", apiruti pela 1907. In aceasti operii, Aural
Popo vid preconizeazi in mod precis cd monarchia hasburgic trebue
devini o monarchie federativi a tuturor popoarelor, care fac parte din
ea Si care trebue si Nina drepturl autonome.
Iatii deci omul fugit din Ungariu de groaza temnItei sl triit decenii
dearindul in Romania, al nu vrea ca nici un chip unirea Cu Romania,
El, ca si not toi, considera Ardealul ca fiind al nostru si Rom3nia ,ca
fiind striin de noi i poate chiar periculoasd pentru
CONSIDERENTE ECONOMICE. PERSPECTIVE

Examinind stivalia din punct de vedere economic, trebue sA consta-

Min cd Ardealul este de:spat-lit de regat prin mun:ii Carpafilor, obstacol
foarte serios, care impiedica ori-ce comunitate ca Romania.
Istoria ne dovedeste ci viata economici a popoarelor s'a desvoltat
In asa fel, ci desfacerea produselor si a bogitillor nationale ale po-
poarelor s'a ficut pan utilizarea viilor. Ori Ardealului nu se
deschid spre MOM, deci spre Romania, ci spre Occidcn". Deasemeni
riurile Ardealului tot spre occident curg. Ori stiut este ci nu se
poate desvolta viata economici a unzi tiri deciit utiliznd ciile de
comunIcCie naturale, deci vine si Hurtle.
Trecutul nostru si conformatia geografici a patriei noastre ne-au
impins spre occident si am stabilit legituri esentiale ca acesta, pe care
nu le mai putem abandona si nici nu voim s le abandonim.
Dar chiar presupunind ci am avea dispozitia si ciutim o orientare
$pre Orient, acea3ta este o imposibilitate materiald, cici Carpalli for-
meazd o stavili in ca:ea noastri si apoi nicl nu putem avea un de-
buseu in Orient, cizi acesta nu are o piati proprie pentru produsele
noastre. Insusl regatul roman a ciutat pietile din Occident si nu
s'a interesat prea mult de Orient.
Privind situCia din alt punct de vedere, trebue si constatim al
Ardealul, anit ca regatta, va fi mereu in pericol, cad in caz de In-
vazie dusmana tu vom in stare sd rezistant, iar pe lingd mijloacele
de comunlcatie, care leagi regatul de Ardzal, un ajutor ar sogi prea
tirziu.
Central tuturor chestiunlor ce privesc Ardealul trebue sd fie in
Ardeal, ceeace al se pout3 dect dacA Ardealul va deveni in-
dependent. Trebue dezi si se inteleagi ca un'rea cu regatul este si
ramane pcntru noi un balast de prisos, de care trebue si scipim cu
once pret.
Ardealul este al nostru .51, dup1 cum am stiut si nz mentinern
sute de ani deariniul Lind stioiliti de striini, vom ti si ne men-
tinern si in viltor, fiind independenti.
Prin un;rea cu regatui 1191 n'am ettigat nimic, cici rechlzitille si
cingitoarele nu sunt un cistig, ci o pierdere: pierderea cuvenitei

www.dacoromanica.ro
 515

stime ce ne-o datoreaza cei din regar. Ces mai mare pierdere i in
acelas timp si un iminent pericol este faptul c prin unirea cu re-
gatul am castigat numai dusmani neimpacall. Ungurii ne-au fost pan'acum
protivnici, lar dela unire incoad ne-au devenit dusmani; pentru im-
prlrea Banatului suntem in permanent conflict cu Serbia, iar pentru
Maramures cu Ceho-Slovacia. Aceste conflicte nu le-am pricinuit noi,
cl ele s'au Itasca odata ea userea nepremediiatd cu regatul si dar clq
aceasta ne sunt dusmani toti acela, cari dusmanesc regatul. Acesta este
castigul nostru si acestea sunt perspectivele, care ni-se deschid, dacd
nu vom avea kiria ca, luptand pentru deslipirea de regat, sa devenim
independenri.
Este deci justificata dorinra de a cauta in vecinatatea noastri simpatii
si de a gasi un aliat mai puternic deck noi, sub scutul caruia sa ne
simrim la adapost de once tentativa indreptata Impotriva existenrei
noastre.
Intl inchipui ca toata lumea se va gandi ca, prin aliatul din ve-
cinatate, vizez pe Unguri. Este o gresala, cad stiut este ca Ungaria
nu 112 poate servi la nimic si o aliantd cu Unguril nu ne-ar garante
nici granitele, nici prosperarea economice. Ma gandesc Irma serios
la o legatura stransa cu Germania.
ma vor contrazice si vor gasi o aliante cu Germania nenatu-
turata si odiaasa, dar, daca vor medita in mod serios, vor trebui sit
cede de acord cu mine, caci atat din punct de vedere economic, cat
si din punctul de vedere al pericolului ce ne ameninta din parted
panslaismului, care astazi dupti in:heerea conventiunel ruso-germane,
a devenit iminent si nu mai este o vedenie rea a viitorului, ci o realitate
foarte trista.
Cu nici un chip nu vom consimri ca sa cadent victima expansiunii
regatului si nu vrem sa mai sacrificam pentru regat nimic, nici sange,
nici bani. Granirele Ardealului le vom ti apara si la aceasta apirare nu
avem nevoe de ajutorul niminui, In schimb Irma nu vom tolera ca sa
fim exploatari.
CONCLUZII
Dupa toate cele ce premerg, cu drept cuvnt ne uimim ca fruntasii
nostri au consimrit la unire i ca dupa unire n'au stiut sd apere drep-
turtle felt de tendintele de cotropire ce se observa fata de noi la cel
din 'regat.
Nu ne putein imagine cum de a fast posibil ca aceia, in ale caror
maini am depus soarta noastra, nu s'au gandit nici la posibilitati, niel
la trecut si au ignorat viitorul si situatia cu desavarsire.
Slipulafiunile hoidririi dela Alba-Julia dovedesc in mod eclatani cd
unirea s'a Meat sub oare-care presiune, dar na infelegem dece s'au)
Mast concesitni mai ihrziu, cand se stia deja a pe urma uniril se
naste un dezastru inevitabil.

www.dacoromanica.ro
516

SA ultdm greselile din trecut si s n2 gndim la viitor, caci, daca

vom sta ca mainile in-rucisate, suntem pierduti pentru vecie. i ar fi,
pcat s pierim in momente, cnd viitorul ne prezint perspective
att de frumoase.
Nu ne este permis a ezita, caci aceasta ar fi nu numial o lasitate,
dar si o crim fat de noi lnsine si daca vre-un conflict armat ne-ar
gasi ca parte late gran a Romlini-i Mari, vom platl ezitarea noastrit
foarte scamp, poate chiar as existenfa noastra. Avem datorii fafa de
urnzasii nostri si ceo mai sidled din/re toate este:
Ardealul al Ardelenilor".
lancu Azapu

Rana azi, cand lucrarea de fata a vazut lumina zilei, amenintarea

cl-lui Vaida de a ma defer, ca pe un calomniator, judectii, a 1.6-
mas o ludarosenie platonica. Acest singur fapt este in msura s
arate gradul de seriozitate a desmintirei opus de d-sa. Sau poate
CA d. Vaida, ascultand de sfatul meu, pe care 'i-l'am dat in cursul
polemicei din Universal", a asteptat aparitia vOlumului Cu intreg
dosarul dovezilor produse impotriv-i, pentru a ma da in judecata?
Nu numai ea astept cu nerbdare, dar somez pe d. Vaida s'o
faca si s'o faca cat mai curand. Va fi unul dintre marile procese,
caci nu va fi procesul dintre doi oameni, ci va fi procesul unui
tradator in fata unui neam intreg, impotriva earuia a uneltit cu
gand criminal si pe care l'a ultragiat in chip neiertat.
Pana Cand d. Vaida va binevoi s-si ja curajul pentru a sesiza
justitia, brosura va ramane in pstrarea mea ca dovad judecato-
reasca. Dupa proces, voiu incredinta-o Academiei romane pentru a
rmne in biblioteca ei ca dovada vie, in fata posterittii, despre
crima, de care a fost capabil un roman impotriva neamului su,
cautand s-i implante in spete cutitul si sa pledeze pentru ruperea
Ardealului de Romania, dupa-ce aceasta ii facuse marea, dar ne-
meritata, cinste de a-1 pune in fruntea guverriului ei.
Aceasta posteritate, scutita de veninul zilelor de azi, va hotri,
odata si pentru totdeauna, ca Alex. Vaida a fost si ramane prin-
cipalul tradator in mreata chestiune a intregirii neamului.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX.

0 ALTA BROWRA DIN 1923, PATRONATA

DE ALEX. VAIDA, PRIN CARE DENUNTA ROMANIA
EUROPEI I 0 STROPWE CU INSULTE
In primvara anului 1923, faimosul comitet de 100 al partidului
national, la propunerea Herostratului Alex.Vaida, scoate o brosura
sub titlul: La lutte contre Pabsolutisme en. Roumanie", in
care, pe 5 coale de tipar, fo$tii indrurnatori ai Consiliului dirigent
se infatiseaza tribunalului straintatii ca revendicrile lor politice.
Dei brosura nu este semnata cu numele lai Vaida, totu14i adeva-
ratul ei printe sufletesc este el, din insrcinarea si ca aprobarea
comitetului diriguitor al partidului national. Traducatorul in lialba
francez este d. I. Lugo$ianu, celebrul sub-secretar de stat plim-
bret de mai tarziu (1928-1930).
Dupa-ce ani de zile au slabit consolidaren trii, inventand pri-
mejdia ciocoilor", dupa-ce au iscodit spectrul Regatenilor", pe
cari 'i-au acoperit de noroiu, dup-ce au boicotat incoronarea, pe
care Vaida o profaneaz prin scoaterea brosurei sale clandestine
dela Viena, plednd pentru ruperea Ardealului de vechiul regal,
toti aoesti nenorociti intarziati ai istoriei noastre se prvlesc jos
de tot si acumuland zdpaceli si incurcaturi, nu se dau indarat din
metodica lor opera de destrmare a Romniei intregite, ci se adre-
seaz Europei ca cei mai inversunati dusmani ai statului roman.
Citind brosttra cu titlul de mai sus, ti-se pare ca ea a fost re-
dacted 'rite oficina dela Budapesta. Intreg cuprinsul ei este de-
nigrarea calomnioas a viCii de dup rsboiu la noi. Tara apare
din paginile ei in cea mai trista lumina. Vechiul regat, infatisat
numai ca patria unei spurcate oldgarhii, anihileaz i astzi zice
brosura toate nazuintee noastre de viat. Totul se prezint in
aceste pagini rusinoase putred i murdar aici. Mamie rege Fer-

www.dacoromanica.ro
518

dinand apare ca un prisonier al partidului liberal si e pazit de-

baionete"; incoronarea n'a fost decat o farsa detestata de adeva-
ratul popor; toate guvernele afar& bine inteles, de al d-lui
Vaida au venit la putere prin lovituri de stat"; starea de asediu
din Basarabia si dela marginea Ardealului nu este decat un pre-
text pentru ingenunchierea populatiei; lege nu exista in tara noa-
stra, unde onestitatea este o notiune exotica, iar adunarea din sala
Dacia a d-lui Mania a fost tinuta in frau de patru-zeci de
de soldati"1
Pe 22 de pagini se scuipa in obraz toata viata publica roma-
neascA prin exhibitii din cele mai desgustatoare. Pana si aventura
faimosului popa D. Man dela Gherla, trimis in misiune la Bu//ea,
cu ocazia unei alegeri, este prezintata ca o teribila catastrofa na-
tionala. Insfarsit totul e turnat in aceasta forma vulgara si asvarlit
in frantuzeste dincolo de vama dela Curlid.
Omul cu scaun la cap se intreaba: Care a putut fi rostul imensei
stupiditati? Ce voia brosura? Si raspunsul ce se degajeaza este
simplu: Denuntarea Romaniei in fata Europei si stropirea el cu
insulte. Cu ce scop? S2 cerea o interventie straina, ca sa n2 scape
de belea? Dar cine s'o faca? Jata o serie de intrebari, care te nava-
lesc, MCA sa le poti da un raspuns. Cert este ca numai o criminala
Mutate sau o inconstienta de 100 de carate a putut injgheba west
act de delatiune.
Fart indoiala, ne aflarn in fata unei noui $i odioase tradari a lui
Vaida sub paravanul partidului national.
Daca ignobila brosura ar fi fost scrisa de un cetatean al unei mi-
noritati dela noi, autorul ar fi trecut desigur la Curtea martiala
ar fi infundat puscaria.
Provenind insa din randurile fratilor eliberati, ca un gest de gra-
titudine postuma, documentul la aspectul unei brutale demonstra-
tiuni a groaznicei zapacell si menta!itati unguresti, care prezideazA
toate infaptuirile naufragiatilor politici cuibar4i in partidul d-lor
Mania si Vaiida.
Sub revolta brosurei, de care ne ocupam, d. Oclavian Goga, bi-
ciuitorul de inima si de talent al tuturor gesturilor anti-nationale
ale partidului national, scria la 8 Iulie 1923 urmatoarele in re-
vista sa Zara Noastre.

www.dacoromanica.ro
 519

...Cine da astfel de probe de pricepere sapat

groapa singar, si-a taut cruce ,Fi a luat Mate masurile ca posteri-
iatea sa se bucure din toata mima c5 e mort deabinelea..." 1).
Evident, asa ar fi fost logic si natural sa se intample. Dar omul
crezut mort, care 'si-a intabulat pe numele propriu trecutul Ardea-
lului, neavand straja la mormant, a 'trivial in ziva de 10 Noembrie
1928, tinand sa se prezinte dupa tantiema cu chitanta in regula la
tezaurul Romaniei Mari, atat de denuntata Europei si eat de hu-
Ma de If_ene/e vietii noastre publice de azi.
Ca corolar al acestei dusmanii neintelese i ultra-stupide aratata
vechiului regat, conducerea partidului national impune, in luna Au-
gust 1924, d-lui dr. Zosim Chirtop, advocat in Campeni i membru
in comitetul de 100, sa ref uze gazduirea, in casa sa, a regelui Fer-
dinand i a reginei Maria, cu prilejul serbarilor centenarului naste-
rii lui Avram eroul Motilor dela 1848. In schimb, demon-
strativ, au fost gazduiti i ospatati in casa matadorului national
membrii prezenti ai comitetului de 100, cari, dei venisera /a Cam-
peni, totusi au tinut sa se ilustreze prin boicotarea serbarilor, nu-
mai fiind-ca erau organizate de guvernul regretatului Ion I. C.
Bratianu si de Societatea Astra. In urma, pentru a pune varf aces-
tei totale lipse de educatie si de bun simt fad de familia regala,
d-na Sofia Chirlo p, sosia advocatului Chirtop, i scuza incalifica-
bilul ei refuz cu-inventia insolita ca cu ocazia primirei i banche-
tului dat in casa sa, in onoarea familiei regale, din vara anului
1919, 'i-s'a luat de ctre suita regala un prosop cusut Cu arniciul
lata cum era batjocorit proverb:ala ospitalitate a Motilor, din
ordinul civilizatilor" Vaida.i Mania!
Sa sperm insa cA, dupa. aparitla volumului de fat& cimitirul itre-
cutului politic al Ardealului se va imbogati din nou cu 2 cruci: cele
ale Herostratilor Alex. Va!d2 i luliu Mania, spre cinstea demni-
tAtii nationale a intregului popor romanesc.

1) Vezi volumul AceIasi luptd, Budapesta-Bucuregi" de Oct. Goga,

pag. 52. Bucure511. Edi:ura ziarulul Universal". 1930.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL X.

CONTINUAREA CAMPANIEI DE PONEGRIRE DUSA_

iMPOTRIVA VECHIULUI REGAT I ROLUL
PREOTIMEI ROMANE UNITE"
Am avut cinstea s fiu ales deputat de Abrucl in trei legislaturi:
dela 1920 OM la 1927. In tot acest interval de timp m'am ferit,
ca de foc, s alunec pe panta certurilor confesionale 0. am cutat
s ajut, cu zel i inima curat, toate nazuintele culturale ale am-
belor confesiuni: ortodoxa i unita". Am considerat drept o crima
national s asmut pe ortodoxi impotriva unitilor" sau vice-versa.
Singura chestie, de care m'am preocupat, era s fiu folositor acolo
unde puteam 5i o multime de biserici ortodoxe 5i unite" din
judetul Alba/ 5i chiar 5i din alte judete '0-au vzut satisfacute
cererile lor de pmant 5i ajutoare materiale in -urma interventier
mele, complect des.intRresate.
De multe-ori insa 'mi-au trecut fiori grei prin inima cand au-
ziam, din partea unor anumiti preoti uniti", vorbe ca acestea:
Era mai bine sub Unguri!" Vedeam cu durere prpastia ce des-
partea sufletul romanesc ardelean, gratie politieei ungure5ti, care
favorizase pe uniti" in dauna ortodoxilor. In anii 1927 i 1923
am vzut apoi Cu uirnire 5i ingrijorare cum aproape toat preotimea
romana unit" Men zid in jurul partidului national, care, prin
mitropolia Bialala i ceilalti episcopi, ii impusese o atitudine po-
litico-confesional in favoarea strict indicata a partidului national.
OTRAVA CONFESIONALISMULUI, PRINCIPALA PIEDICA
A UNIFICAR!! SUFLETETI

De altfel pentru ori-care observator atent al fenomenelor ce le

prezint viata publica din Ardealul desrobit nu este greu sa con-
state azi ca afurisita otrav, care st in calea armoniei nationale

www.dacoromanica.ro
 521

a unificarii sufletesti, este chestia conlesionald cu substratul ei

politic si specific national". Daca sub regimul maghiar domnea
to solidaritate de fatad intre Romanii ortodoxi si uniti" in lupta
national& ce erau fortati s'o duca impreuna in contra Ungurilor
asupritori, sa nu se uite ca i atunci ardea sub spuza aceeai ura
confesionala, dar era inabusita. Azi, din nenorocire, in urma po-
liticei Blajulai, complect nationalizat", arde cu flacari greu de
stins, de teama unitilor" in fata numarului mare al ortodoxilor
din regat, cari, ajutand pe ortodoxii din Ardeal, mai numeroi i
ei decat unitii", ar putea sa-i inghita pe aeestia in marea masa a
ortodoxiei.
Aici rezida, intre allele, in !mina parte, izvorul aversiunei cres-
cande din partea unitilor" impotriva Regtenilor si a tot ce vine
din vechiul regat, ca i concursul ilimitat dat de preotimea romana
unita" din Ardeal politicei destrmatoare de suflete a partidului
_national.

UN ODIOS MESAGIU ADRESAT DE VAIDA ROPANILOR

DIN AMERICA

Sub presiunea acestui sentiment, Alex. Vaida, inca in anul 1923,

-adresa Romanilor din America, ca rspuns la o invitatiune, un
mesagiu plin de injurii la adresa regatului roman. Ian.' o mostr
din el:
...Acam ne vedem sti ducem Lupia in contra oligarchlei
romne, spre a salva (ara de anarhia pus la cale de sus, de
ilegal italea, fika' de care nu ar fi ca patingi mentinerea acestai
sistem mai tialos si decal cel maghiar, ct i in contra
urei ce copleseste tot mai mult sufletul poporului de din-
coace de Carpati In contra RegAtenilor".
Dela 1920 si pana azi se duce incontinuu, in Ardeal, o campanie
periculoasa i nedemna impotriva tuturor Regatenilor fra exceptie,
.avand la ibaza ara confesionald. Aici, in Regat, ar fi Sodoma i, Go-
mora zic unitii" i de aceea multi dintre ei, chiar inbelec-
tuali, n'au fost i nici nu tin sa vie la BacareA, traind numai cu
ce aud, cu ce li-se spune sau citesc n ziarul Unirea" dela
Blaj sau in presa nu tocmai edificatoare a zilelor noastre de
azi.

www.dacoromanica.ro
522

UN GLAS ORTODOX DESPRE URA CONFESIONALA DIN ARDEAL

In Ardeal din cauza acestui cancer confesional, cu talc si ra-

sunet politic, se resimte chiar contactul zilnic dintre uniti" si or-
todoxi mai mult deck ori-cand. Unitii" apartinand in general
numai partidului d-lor Mania i Vaida, lar ortodoxii naivi, fiind
impartiti in diferite alte partide, discutiile, certurile si urile se pro-
duc lesne, se accentuiaza si se maresc.
lata ce imi scrie in aceasta privint inimosul protopop ortodox al
d. Emilian Cioran:
Am intrebut pe un deputat unit", pentru care motive urasc unitil"
pe ceilalti Romdni ardeleni, inscrisi in alte partide politice.
Mi-a rdspuns: 1-1 uranz groaznic $i nici ea nu $tiu pentru-ce!"
Dupd mine explicatia este urmatoarea si S2 reduce la ace1a5i obiectiv.
la aceiasi tinta subversivd: cd prin aderarea Id alta partida decdt cel
national, unitii" isi vdd periclitalt lozinca lu Vaida: Ardealul numai
al Ardelenilor!". Uri ceilalti Pirdeleni, in3crisi in alte partida, ca cel
liberal sau averescan, nu mai Mc nici o deosebire 51 sunt dornici de
contopire, de unlicare: o apd si un pdmAnt.
Conduciitorii partidulul national, in scopul de a indeparta massele
populare din drurnul lor spre alte partida cu rdclacini in vechiul regat,
au Wit printre tarani atdta rdceald, atitta neincredere si urd, incdt
nici nu se mai rezunosc si cand ii intrebi, rdspund doar Facem
not political"
Partidul national vrea sd domine Rrdealul, fie in opozitie, fie la
guvern, seindnAnd ura confesionald cu substrat politic. Eu nu vdd tran-
dafirie soarta vii.oare a Rrdealului cu asemeni conducdtorl, lipsiti de
ori-ce scrupul national si moral. Ei nu se sfiesc sti afirme cd mdntulrea
neamului romdnesc atrund dela trecerea ortodoxilor la catolicismul
unit". In propaganda lor, ce o fac deocamdatii in surdind, spun cd
epoca de glorie a bisericei ortodoxe a trecut, e biserica ortodoxd din
Rusia s'a prabusit si c ideia panslavd a murit.
Biserica unite lucreazd in aceastd directie culid si rafinatM
diplomatie i cu sprijinul asidua, dar nemrturisit, al conductorilor-
partidului national".

sA sp DESFACA UNIREA 1 ZICEA IN 1924 UN CANONIC DELA BLAJ

lata acum o alta confirmare a acestei politici, insusit de par-

tidul national dupa instigatiile canonicilor dela Blaj:
In anul 1924, cand s'a facut fuziunea partidului national din.
Ardeal cu taranistii din vechiul regat, fuziune sustinut cu multa
caldura de d. V. Galdi i combatuta Cu o aversiune egala de d.

www.dacoromanica.ro
 523

Alex. Vaida, care nu poste inghiti pe regateni", aveau loe dese

conciliabile nocturne in casa d-lui Vaida de la Cluj.
Intre cei mai ferventi si mai frecuenti participanti la aceste con-
viliabule secrete era si clarissimur canonic dela Blaj, dr. loan
Collor, care se strecura cu predilectie pe sub stresinele caselor
spre un tren de noapte, ca sa-1 transporte la Blab indiscret si
fara sa fie vazut. Intr'una din aceste expeditii nocturne s'a intam-
plat ca d. Collor sa fie intalnit, pe Strada Regele Ferdinand, de
Tatre d. dr. Eugen Sava, cunoscutul advocat din capitala si p'a-
tunci secretar particular al d-lui luliu Maniu, care 'i-a obiectat
ca" rat' fac toti acei membri din partidul national, cari cauta sa
zadarniceasca fuziunea cu tranistii. D. dr. Saya sustinea ea daca
Ardelenii nu vor g'si o cale de intelegere frateasc Cu vechial
regat, se va periclita insusi maretul act al unirii dela Alba Julia.
La aceste cuvinte, canonicul blajan, care nu-si inchipuia ca in-
terlocutorul ski ar putea fi de religia ortodoxa, a skit ca muscat
tde sarpe si '1-a facut in toat sinceritatea urmtoarea grava si ca-
racteristica declaratiune:
DesfacA-se unirea i ducd-se dracului IndArAt cu Patriarhul ortodox
tlin Capadochial Noi totdeauna vom rmAnea sub protectia Papel, In
,ori-ce tail vom fi !"
Redau aceasta catolica mrturisire asa cum mi-a fost relatat de
chiar d. dr. Savu, un tartar de valoare si de caracter. Ea denota
bolnavicioasa mentalitate a tuturor canonicilor dela Blaj cu pri-
vire la actul unirii dela 1 Decernbrie 1918. Acesta este, cum am
vial spus, cancerul vietii publice romanesti din Ardealul din zilele
noastre, care impiedic unificarea sufleteasca cu vechiul regat si
invenineaza din zi in zi tot mai mult intreaga viata politica a Ro-
Inaniei Mari.
Cei cari au in mainile lor conducerea intereselor vitale ale near
mului au multe de invatat din vorbele calculate ale canonicului dr.
(Collor. In primul rand episcopatul si preotimea ortodoxa au marea
datorie sa-si adune oile risipite prin partidul, care poate nutri si
afirma asemenea idei criminalel
ERA MAI BINE SUB UNGURI" I SPUNEA VA IDA IN 1924

Dupa 6 ani dela proclamarea unirii politice la Alba Julia, Alex.

Vaida, care pozeaza azi in ziditor de tard" si in mucenic", care
s'a luptat cu tigrii dela Budapesta, da, tot in anul 1924, cu ocazia

www.dacoromanica.ro
524

unei alegeri partiale de deputat in cercul electoral al Ighialui ()ud._

Alba), urmatoarea proba de nepangrit patriotism":
In focul luptei si al demagogiei otrvitoare, Alex. Vaida, vor-
bind intr'o zi in comuna Cricau, intreba pe taranii bastinasi in
mod felonic:
Nu este asa, fratilor, a era mai bine sub Unguri.
cleat ast5zi?"
Si cand taranii, mirati, cari considerau pe orator cu frunbea in--
cinsa de lauri, ca unul ce fusese alesul cercului Ighiu ca de-
putat in Parlamentul unguresc si cari nu puteau intelege ce duh
rau il impingea sa pun o asemenea intrebare amagitoare, raspun-
deau unii: O fi fosi, donzn.ule, dar poale o fi mai bine $1 in Ro-
mania Mare de aci inainie!", Alex. Vaida, Cu mintea intunecata de
plaga austrofilismului, cauta s'A infiltreze in sufletele cinstite ale
taranilor ideia inveninata O inteadevr ar fi fost mai bine sub
Unguri decat sub regimul romnesc.
Aceasta sebe din partea lui Vaida de a osandi cu ori-ce pret
vechiul regat, a indignat atat de profund pe d. Grigore N. Fili-
pesca, care participa, alaturi de dansul, la campania electoral&
incat, scarbit, a plecat dela intrunire, flotara s fuga la Bucure,sti,.
ca s nu-i mai atiza urechile vulgaritatea limbagiului monstruos,
la care se dela cu o plcere sadic fosta slug a Habsburgilor,
dei fusese prim-ministru in Romania Mare. D. Gr. N. Filipescu,
care este un barbat de caracter si de onoare, poate confirma tra-
gicul adevr al spuselor mele. Dealtfel insusi candidatul partidului
national in aceast violenta alegere, d. dr. Silvia Dragomir, emi-
nentul profesor de istorie dela universitatea din Cal, rmsese si
el profund impresionat si revoltat de propaganda primejdioasa im-
brtisat de partidul national si peste putin tirnp s'a si retras din
randurile luptatorilor asa zisi nationali".

RASUNETUL POLITICEI ARDELENE IN PARLAMENTUL DIN BUCURETI

In asemeni conditiuni, isi ponte ori-cine inchipui ce espect si-

nistru si hidos putea prezinta o campanie electorala in mancirul
Ardeal. In vreme de alegeri, o propaganda clandestina, misterioas,
quasi subpamanteana, practicat noaptea de agentii Blafului gatolic,
baga in suflebele tranilor creduli virusul ucigator al unitatii nea-
mului, cu insulte si ocari ordinare la adresa brbatilor conducatori

www.dacoromanica.ro
 525

ai vechiului regat, carora li-se nega ori-ce merit, ori-ce virtute ro-
maneasca i cre$tineasca. Filosofi invatati ca L. Seneca, bar-
bati morali ca Marcus Porcius Cato, curagios ca Galas Macias
Scevola, virtuo$i, subtili i sfinti ca Sf. August,in nu se gasesc
decal in Ardeal $i numai in -Ardealul inchintor Biala cOruia
apartin Julia Mania, Alex. Vaida, cei doui Boild, dr. Aurel
brescu, canonicii Collor, I. &Ilan, V. Macaveia, popa D. Man etc.
Cei mai ilugri brbati din regat, oameni cu reputatie europeana,
dar ortodoxi, ca Ion I. C. Briitianu, Take lonescu, generalul Ave-
rescu, N. lorga i chiar Ardeleni ortodoxi cu bun renume, ca Oct.
Goga, Alex. Lapedatu, general Mooia etc. eran prezentati, in ale-
gen, de agentii Blajului ca oameni, cari vor s reintroduca iobgia
in Ardeal si sa ja pamanturile $i pdurile tranilor tocmai ei,
cari le imprtiau de fapt $i cate $i mai cate pete in lun,
soare. Minciuna i calomnia erau intrebuintate la fie-care pas im-
potriva vechiului regat $i a barbatilor de aici. In special calomnia,
care pornea dela Biala!, a crui limba are mai mult venin decat
toti $erpii din padurile m15$tinoase ale Braziliei $i al carei cuvnt
otravitor, cum se exprima Shakespeare, sboar pe aripile vadurilor
$i duce minciuna in toate colturile universului, nu cruta nimic $i
pe nimeni.
In patru campanii electorale, fcute de mine in Ardeal, am ra-
mas inmrmurit de ce mi-au vzut ochii $i auzit urechile, dar mai
ales de ceea-ce am aflat pe urm ca nu mi-au vazut ochii $i nu
'mi-au auzit urechi/e. Din fie-care campanie m'am intors acasa, in
BucureA, trudit i bolnav suflete$te.
Numai cu ajutorul unor asemenea manopere criminale, a putut
partidul national s vire in Parlamentul tarii o multime de figuri
neciopliite, sinistre $i catilinare, la adapostul pumnului carora
putea Alex. Vaida s indrOzneasca a spune in Camera averescan,a
ciin 1921 ca s'a luptat el cu tigrii dela Audapesta, necum ca
ploplifele dela BucureA", iar in Camera liberal din 1927 sa
bage, dela indltitnea tribunei, intreaga majoritate in P(ortul)
M(arsiliei)", adica chiar acolo pe unde iese ori-ce fiint uman
in primul ei drum spre viata pamantean, fr s fie palmuit, sau
chemat la sentimentul realittii, cum ar fi meritat Cu varf i in-
desat $i cum ar fi ptit-o de sigur in Parlamentul tigrilor" dela
Budapesta. Dar regtenii, nenumrand in randurile lor nici un
Gaius Macias Scevola, omul tuturor indrOznelilor a Minas pedepsit

www.dacoromanica.ro
526

numai de scarba opiniei publice fata de limbagiul birjaresc trans-

plantat de un roman ardelean, pretins de elita", fost membru al
Parlamentului din Budapesla, in cel de pe Dealul Mitropoliei dela
Bacuregi.
Numai cu pretul unei asemenea propagande distrugatoare de su-
flete a putut partidul d-lor Mania i Vaida sa adune in ziva de 6
Alaiu 1928, la Alba Julia, ajutat de preotii uniti" ai Bialalui
de tinerimea universitara din Cluj, 30.000 de oameni, ca sa ame-
ninte Regenta cu revolutia Ardealului, dacii nu 'i-se va da puterea,
iar revista Ardealul tandr" (No. 5 din Mute 1930) sa poata
safe, prin condeiul unui ardelean plimbaret al d-lui Mania pe ma-
lurile Seinei, urmatoarele nazbatii:
Cu Ardealul filar a dat Maniu bAtlia hotAritoare.
Odat cu victoria, tara a primit sange proaspAt. Organismul lintreg
s'a Inviorat si peste dAramhturile unei lumi Invechite mijesc zorile unui
ritm nou. O revolutie lent* dar sigur, reintinereste toate fibrele statului,
energii proaspete scutur rugina ce-i Impiedea evolutia".
Ramane sa vedem in capitolul urrnator cum au reintinerit fibrele
statuliti $i cum proaspetele energii puse la munca de guvernul Ma-
Pia au scuturat rugina re-i impiedeca evolutia!

www.dacoromanica.ro
 CRPITOLUL XI.

GUVERNUL DE POMINA AL D-LUI IULIU MANIU

DIO o opozitie de aproape 9 ani, scurta ca timp, dar plind
de pacate ct niste veacuri, opozitie, caracterizat printr'o dema-
gogic tumultuoas, frd fru, desmatata si imbibatd de amenintari
la adresa vechiului regat, la 6 luni dupa faimoasa adunare revolu-
tionara" dela Alba Julia (6 Maiu 1928), care intentiona sa ia
Bucure,stii Cu asalt, Regenta, timorata, conclusa de regretatul G.
Bazdagan, a gsit cu cale sa cheme in ziva de 10 Noembrie 1928
pe d. Julia Mania, eftil partidului national-trnesc, si sa-i lucre-
dinteze puterea. Ceea-ce nici-odat n'ar fi consimtit s faca marele
rege Ferdinand I, daca ar fi trit, fcea de asta-data Malta Re-
genta, pe rspunderea ei moral.
GUVERNUL MANIU I RASPUNDEREA REGENTEI

Guvernul liberal, prezidat de d. Vintild Briitiana, pleca dela con-

ducerea tarii, dup-ce tratase imprumutul si stabilizarea, ramase
numai spre a fi semnate de d. Mania. Prsind puterea, seful par-
tidului liberal a gasa de cuviinta s dea Regentei, printr'un me-
moriu, sfatul ca sa incredinteze franele guvernului unor oameni,
cari vor intelege s'a duca o politica de continuitate. Daca, nouii gu-
vernanti zicea d-sa vor nesocoti unja de conduitd, care a
realizat politica de refacere si de consolidare a Romniei intregite,
tara va fi impinsa In haos".
D. Vintild Brtiana se simtea indemnat sa dea acest consiliu Re-
gentei, bazat pe urmtoarele doua declaratiuni facute de d. I. Ala-
da, in numele partidului national trnesc:
Prima declaratie dateazA din 9 Martie 1923, dupd votarea
nouei Constitutii, cnd fruntasul ardelean era seful numai al part-
dului national-romn. Ea glasuia astfel:

www.dacoromanica.ro
528

Constitutia votatii va reinaine nulg de drept. Ea nu poate servi

de temelie noului stat ronan, nici de isvor pentra ori-ce regim legal
$i constitutional".
A doua declaratie, facut de d. Mania acum in calitate de .sef
al partidului national-trnesc este acea, care 'i-a scapat din
gura in sedinta Camerei din ziva de 22 Ianuarie 1927, Cu prilejul
discutiei proiectului de lege pentru reorganizarea cailor ferate.

Noi am declara!, loarte sincer $i porniti din interesal general,

cd nu vom respecta nici Constitutia $i nu vom respecta mai ales
legislatia economicei a gavernului liberal din 1922-1926".
Pana si tradatorul Alex. Vaida, cum declara insusi el in fai-
mosul su memoriu ca l'a botezat d. N. lorga prinsese limb
dupa votarea Constitutiei, caci, in sedinta Camerei din 16 Martie
1923, fostul prim-ministru al Romaniel Mari ameninta cu sfidare
astfel:
Cad poporal nu mai Vise* scut legal nici la gavern, nici in
cadrele organizatiei de.stat, niel la Rege, el lace la de vechiul eX-
pedient: vim vi repeliere licet. Avertiziim guvernul sii nu-$i asume
rdspunderea".
Impresionata si inspaimantata de asemenea declaratiuni, Regenta
a crezut lucru inteept s incredinteze conducerea tarii in mainile
d-lui luliu Mania, advocatul consistoriului unit" dela Blaj. Ras-
punderea, in fata istoriei, de cele intarnplate, ii apartine ei si nu-
mai ei. Gratie hotaririi Regentei, Romania Mare, ortodoxa in mare
majoritate, a fost nevoit sa vaza pentru a doua-oar in capul gu-
vernului ei pe un unit" dela Blaj, de asta-data chiar pe advocatul
Mitropoliei unite", pe d. luliu Mania, despre care spiritul
eau, Alex. Vaida, spunea intr'o zi, la Camera, cu orgoliul su cu-
noscut, c died fratele luliu ar fi vrat, ar fi putut ajunge prim-
ministru chiar Budapesta".
DESMINTIREA ACESTEI LEGENDE

Pentru sentimentul national, care pe milioane de Romani Inca

nu 'i-a parasit, ludrosenia de bicskds" (strengar) unguresc a
lui Vaida isi are valoarea ei etiz. Este insa aci nevoe de o 'rec-
tificare, care prezinta un deosebit interes.
Memoriile contelui Tisza" lamuresc pe deplin cat de refractar
era acesta ideli acordarii unui loc in guvernul unguresc pe seama

www.dacoromanica.ro
 529

,unui roman, membru al partidului national, ambitie afisata de

Aurel Popovici. Dealtfel i fostul ministru de interne al Ungariei
I. Kristofty, la pag. 782 a interesantei sale carti Calvarul Un-
gariei $i drumal prdba$irii", ne spune ca nici unul dintre condu-
ctorii Ungariei din timpul rsboiului nu statea in aceast privinta
de vorb, nici cu Alex. Vaida, Aid cu slovacul Milan Hodza, nici
la Budapesta i nici la Viena, dei amandoi, tocmai in acest seop,
se aflau in permanenta, in capitala Austriei. Va sa zica, eel care
umbla cu gura eascata dup un portofoliu ministerial in guvernul
din Budapesta era Vaida i nu d. I. Mania, dar nici Vaida, cu-
noscut ca sluga pinata' a Austro-Maghiarilor, n'a fost luat in se-
rios nici-odat.
Mai mult chiar, Kristofty afirma, la pag. 839 si 840, ea dacd
lui Vaida $i lui Hodza li s'ar fi dat dite un loc in guvernul ungu-
resc, nu ar schimbat strdlucita Ion situatie din im-
perial habsburgic ca portotoliile $i posturile nesigure ce li-se ofe-
reau la Bucure$ti $i Praga.
Cred in mod neclintit mai spune Kristoffy $i mdrturisesc
cd, In cazul acesta, na s'ar fi citit nici-odatd in Parlamentul ma-
ghiar declaratille de separatiune, ci s'ar fi produs acea situatie,
aproape de necrezut, ca Alex. Veda si Milan Hodza, plasati
fiind In guvernul unguresc, sA apere Impreun Cu noi, la
tratativele de pace, integritatea teritorial a Ungariei".
Aceste pretioase declaratiuni ale fostului ministru de interne al
Ungariei pelanga ca arat eat erau de acrii strugurii fotoliului mi-
nisterial din Parlamentul ungar, dup care olla si alerga Alex.
Vaida, mai invedereazd totodatii $i tdria convingerilor sale politice,
in ceea-ce privea mareIe interes national, pentru care intrase Roma-
nia in rsboiu, ca i consideratia, de care se bucura in falia Ungu-
rilor, cari il credeau capabil s apere impreuna cu ei, la tratativele
de pace, integritatea teritoriala a Ungariei, in schimbul blidului de
linte: un loc in guvernul unguresc.
In ce priveste falosenia lui Vaida Ca d. Mania, daca ar fi vrut,
ar fi putut ajunge prim-ministru in Ungaria, ma unesc cu spirituala
dorinta exprimata de d. dr. N. Lupa inteun frumos discurs rostit
la Camera' (28 Martie 1930), in chestia legii contra alarmismului,
cnd, plin de logica, spunea:
Ea a$i fi dorit ca d-sa s tie prim minisira in Ungaria 4 sd
aduai tara .ungureascd in halal acesteia ronu2.ne$ti, *and as//el
1. Rusu Abrudeanu 34

www.dacoromanica.ro
530

un mare serviciu RotncIniei 4 bine nzeritdnd pentru a doua oard

dela Patrie, dacd aducea Ungaria In halal in. care a adus Ro-
ntnia".
Din nenorocire, soarta a fost miloasa cu Ungaria si crud cu
Romania-Mare, care in ziva de 10 Noembrie 1928 a avut mirarea
si durerea sa vaza in fruntea guvernului ei pe d. Julia Maniu, iar
pe Alex. Vaida ministru de interne.
Nu este nevoie de cine stie ce sfortare mintala, spre a constata
ca, din primul moment, guvernul Maniu-Vaida apdrea in Dealtd
Mitropoliei indusmnit cu cele mai elementare exigente ale su-
fletului romanesc. 0 punte de simpatie intre ministril ardeleni si
ministrii regteni", adic trnistii, era dela inceput cu totul
imposibil, cdci in vremea cand regtenii" visau si luptau pentru
Romania Mare, conductorii Ardelenilor jurau credinta Habsburgi-
lor si uneltiau ca s impiedice realizaren Romaniei Mari.
Dar, in sfarsit, marea gresal s'a comis si strigatul multimii
usuratice: SA' vie Ardeleniil" s'a indeplinit. Cu ce pret ins?
S'a compromis pe sine si a compromis si Rrdealul. Legenda
falsa, c noi, Ardelenii, am fi mai occidentali, mai civilizati g mai
bine pregatiti pentru conducerea destinelor tarit decat fratii nostri
din vechiul regat, a esuat si a esuat complect si in mod de-
plorabil.
IULIU MANIU SI PART1CULARISMUL ARDELEAN

0 scurt examinare a politicei guvernului Manizz-Vaida ne va l-

muri asupra cauzelor.
Ce astepta tara dela acest guvern? In primul rand cimentarea
unitatii nationale, in privinta careia d. Mania intr'un discurs, tinut
la Lugo/ in luna Noembrie 1919, declara c Unirea Cu Romania
va fi des5var*it si lipsit de ori-ce particularism provin-
cial".
Ce frumoase cuvinte, ce stralucit ocazie avea d. Mania i ce
brbat mare ar fi rmas d-sa, dar le-ar fi pus In practica, din
momentul in care i-si a incredintat conducerea triil 0 mie de ani
de robie ungureasc atarna ins greu in cumpna vremiil Notul
prim-ministru nu putea deveni un adevarat barbat de stat in Ro-,
mania Mare decat numai daca ar fi inteles acest imperativ al tint-.
pului, mai ales cand cerea guvernul WU, amenintand cu revolutia
la Alba Julia i Cu asaltul asupra Bucure$tilor, operatie de inalta.

www.dacoromanica.ro
 531

strategie, Cu care fusese insarcinat bradul" Ardealului, faimosul

prevaricator de paduri, dr. Aurel Dobrescu, la care a trebuit sa se
renunte In ultimul moment de frka
Cimentarea unitatii ngionale aoeasta trebuia sA fie prima si
sfanta preocupare a unui guvern compus In majoritate din Ardeleni.
Din nenorocire ins, Maniu i Vaida s'au transformat in ele-
mente de discordie nationala inca din timpul opozitiei, cand *tau
pe Ardeleni impotriva Regatenilor". Venind la guvern, ambii
Herostrati au cautat sa indarjeasca pe Regteni" impotriva Ar-
delenilor si in loc de a contribui la domolirea patimelor, la im-
pciuirea pentru o fecunda* carmuire a statului, au adus in tara un
adevrat ferment al vrajbei, care a fost Hpins pana la brutalizarea
criminala a invalizilor din marele nostru rsboiu de intregire na-
tionft.
Fostul advocat al consistoriului dela Blaj avea ambitia sa gu-
verneze cu puteri absolute si de satrap. Dela primii pasi si-a des-
valit apuckurile viclene si tiranice, luand tuturor parlamentarilor
sal, ca anticipatie, demisiile in alb, in scopul de a avea un Parla-
ment cu zgarda. A urmat apoi desfasurarea conceptiei: instituirea
in Ardeal a voinicilor" sau a soimilor", adica a batausilor ordi-
nari, desfiintati de mult in vechiul regat; apoi lovitura ascunsa
insolita cu alegerea regentului C. Sdrafeanu, ruda prin alianta cu
Mihal Popovici i Alex. Vaida. Prin tot mace au %cut, au sacia
un sentiment de vadit amrciune in sufletele Regatenilor", cari,
mai ales, prin brutalizarea invalizilor (in Aprilie 1930), desro-
bitori ai Ardealului, s'au simtit toti loviti in suflete, ceca-ce nu se
putea ierta.
1ULIU MAN1U JUCAND ROLUL LUI ROBESPIERRE

Deja dupa un an s'a vazut cA tara a fost pus la discretia unor

aventurieri i nimeni, nici o clas sociala, dar absolut nici una, nu
mai avea nici en mai mica incredere in guvernul d-lui .Maniu,
pe care d. &ajan Popescu, inteun admirabil portret facut in Uni-
versal", il caracterizeaz lapidar astfel:
Acelas om simplu si alectat, aceiasi eleganta jortatel in imbrlica-,
Jninte, aceiasi via(a austera de /atada, locuind o ampla camera la
hotel sau la un prieten, ande are grija sa invite cdte un partizan pentru
vedea ca &ice o via,'a aus!erit, avdnd pe masa de lucru, in loe de
Contractul social", Enciclopedia maghiard", acelasi avocatel de pro-

www.dacoromanica.ro
532

vincie, acelas orator sters si mediocru, aceiasi vorbd lunglt si plicticoas4

aceiasi predispoz4ie lag de lemei, aceiasi scurtime de veden, acelast
orgo.`iu de tiondsurat, il lac pe d. Maniti sd se creazd trimes din cer
pentra a fascna" pe Regliteni dupd calapodul unguresc, care i-a servil
de prolotip in
Democrafia rdsare din bate discursurile sale. D-sa se crede aptirdtor
al poporulai, desi in rea'ilate poate suleri...
Omul acesta incapabil, In loc sd gdseascd mijlocul de a pede psi
abuzul ce se lace cu liberta tea presei a acelei prese de pe urma
cdreia poporul roman din sclavie a ajuns liber si in situalia ande e
azi, a sugrumat-o.
D. Maniu a acis presa, pe umerii cdreia s'a ridicat si lard de care
nu ar fi lost ceeace este astdzi.
Presa, mergnd la esalod,ii strigd azi d-lui Maniu cuvintele, pe care
Danton, titanal Revolutiei lranceze i-le a strigat lui Robespierre,
condamnat de el la moarte: Fissasin!... Tu me suivras!".
Numai cand un condeiu iscusit i tabs va face bilantul nefastei
guvernri de aproape 2 ani a d-lui Manizt, se va putea cntri ma-
rele dezastru ce a lsat In urm. El va trebui s umple volume in-
tregi cu descrierea dezastrului economic, financiar, politic, national
si moral, pe care l'a lasat, ca rezultat al incapacittii sale
fr preche, dublat de o punere la mietat a avutiilor Statului
banului public in favoarea rudeniilor si a partizanilor politici.

D. PROFESOR N. IORGA DESPRE GUVERNUL D-LUI MAN1U

Pentru a dovedi cata amdraciune profund a produs in vechiul

regat corupta guvernare a d-lui Mania i a tovarasilor si, voiu re-
produce urmtorul strigt al d-lui profesor N. lorga, care, intr'un
articol, intitulat Spiritul ru in Ardeal" i publicat in Neamul
Romanesc" (din 28 Aprilie 1930), spune:
Orice inseamnd Mcomie, parvenire, sete de cdstig si de reputalie
lard maned, lard talent e, oriunde, spirit Mu.
El s'a incaibat 7n Ardeal. Intreba(i-1 pe Tiberiu Vornic. El $tie, stie
tot si spune, spune lot! Ce martir admirabil al vrenuirilor noastre...!
Bun Ardeal vechiu, de virtute discretd, ascunsd, liestiuld de nimeni.1
Ardealul prolesorilor in haind roasd, cu casa goald de mbbile, plind de
copii bine crescuti. Ardealul, in care trebuia s trdiesti mull ca omul
ca sd-i infelegi adevdrata valoare. Ardealul unui Andrei Biirseanu,
anal loan Mihu, anal Ungureanu, Ardealul unui Moldovnut amid
Ciorogaru.
Acuma oricdrui absolvent de liceu burse la Paris, lard concurs, o-
norurile celei mai largi publicildfii graba de-a ajunge Mire doudzecf

www.dacoromanica.ro
 533

$i treizeci de ani acolo unde allii la glorioase bdtrdneli nu indrazneat4

sd aspire., Ardealul nou, care strigd, bate din pumni ,si din picior g po-
runcote ca masa tuturor poltelor i vanitellilor sd-i lid servitd, Ardealul
lui Tiberiu Vornie.
Am aval bucuria de a cunoa$te vechiul Ardeal. De ce mi-a lost dat
sd-I vdd i pe acesta nou?"
Rndurile invtatului profesor sunt intristtoare si dureroase.
Ele arat cum au crescut apetiturile Ardelenilor celor noui, adic a
hienelor ideii nationale, care, treciind dela dominatiunea exclusiv
a Ardealului, pretind azi dominatiunea exclusiva a intregei Romnii
Mari, sub amenintarea unei rupturi sau a unui autonomism sepa-
ratist intre Ardeal si tara mama, cu care dela 1920, adic dela
cderea guvernului Vaida, vechiul regat a fost mereu antajat.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XII.

IULIU MANIU, iNCHIZITORUL BISERICEI

ORTODOXE
In partes intia a aoestui volum am aratat mai pe larg calvarul
suferintelor, de care au avut totdeauna parte Romanii ortodoxi din
Ardeal, fie lela impratii Habsburgi, fie dela Ungurii catolicii $1
calvini, $i cum Romanii apostati, indata ce au trecut la catolicism
(in anul 1698) si au devenit astfel mai apropiati de coroana St.
&elan, au fost mereu ajutati $i instriti in detrimentul celor dintai,
pe cari cu totii au cautat sa-i distruga $i sa-i saraceasca.
11 trebuit O. se indeplineasc visul secular al neamului, sa fim
toti Romanii intruniti intr'un stat mare $i puternic, pentru ca Rd-
mania Mare sa ajunga, a fi stapanita de un sedar unit" dela Mal,
iar, sub guvernul la de pomina, Romanii ortodoxi, element domi-
nant in tara, sa fie inlaturati sistematic dela slujbe $i nedreptatiti
ca pe timpurile de trista memorie ale Habsburgilor $i ale regimului
unguresc, $ovinist 5i. netolerant.
A trebuit apoi sa treac 2 ani $i s se intarnple indepartarea dela
guvern a d-lor Julia Mania i Alex. Vaida, printr'un gest intelept
al noului rege Carol II, pentru-ca intreaga lume ortodoxa sa con-
state gresala imensa comisa de Regenta, la insistentele impetuoase
ale riiposatului Regent G. Buzdtigan, de a incredinta cdrmuirea
OHL cu aproape 13 milioane de suflete ortodoxe, in mainile a doi
reprezentanti ai Blajulai catolic.
Timp de aproape 2 ani, lumea ortodoxa, impasibil $i tolerant,
a lasat pe d-nii Julia Mania $i Alex. Vaida sa-$i bata joc de su-
fletul trii printr'un confesionalism primejdios, de care Romania a
fost scutit pan'acum $i ale crui ravagii, cand se vor cunoaste in
-toata tragica lor goliciune, vor uimi ori-ce con$tiinta onesta prin
indrazneala si cinismul, cu care au fost puse la cale si executate.

www.dacoromanica.ro
 535

Ca si cand intreg complexul chestiunilor de consolidare a noului

stat intregit ar fi fost epuizat si fericit rezolvat, cei doi Herostrati,
imediat dupa-ce au pus mana pe franele guvernului, s'au dedat,
de-odata cu incurajarea regionalismuluip la cea mai primejdioasa
opera: destrdmarea sufleiutui romdnesc prin confesionalismul po-
litic.
DOU EDUCATIUNI - DOU MENTALITATI

Si totusi lumea sta in expectativa si nimeni nu da semnalul de

alarma.
De multe-ori 'mi-am pus si eu intrebarea: Cum se face Ca bar-
batii de stat, in special cei din vechiul regat, si chiar membrii de-
rului ortodox, nu acorda toat atentiunea ce comport chestiunilor
de ordin bisericesc, care agit constiintele romanesti cu destula in-
tensitate, mai ales decand, de-odat cu unirea politica proclamat
la Alba Julia, a intrat in cuprinsul sufletesc al natiunii roman%
calla troian", adica biserica unite dela Blaf, ca un fel de avan-
garda a catolicismului, care tinde la disolvarea ideii nationale si
n'are nici un interes ca statul roman sa se consolideze in nouile
sale granite.
Singurul raspuns, pe care 'mi-l'am putut formula, este ca o
buna parte dintre intelectualii vechiului regat, fiind crescuti la iZ-
voarele si in atmosfera inaltei culturi franceze, sunt mai luminati,
deci mai buni si mai toleranti decat cei cari au buchinit in scolild
unguresti sau germane. Pe de alta parte, ortodoxismul a fost tot-
deauna mai putin excluzivist si n'are la activul sau rusinea in-
chizitiilor.
Aceasta structura sufleteasca a Romanilor din regat si chiar a
Romanilor ortodoxi din Ardeal nu se aseamana de loe cu factura
spirituala a frati/or nostri de ritul catolic sau unit" ai mitropoliei
dela Blaj, cari aproape toti, fara exceptie, sunt crescuti bisericeste
In spirit sovinist catolic. Din aceasta cauza, credinciosilor Bialatut
nu le scapa din vedere nici un interes confesional al bisericii lor,
In ori-ce situatie sociala, oficial si politica s'ar afla.
Nu este deci de mirare faptul ea d-nii Mill Maniu si Alex.
Vaida sunt prototipii canonicilor clarissimi dela Blaj.
CATEVA PROBE DE CONFESIONALISM POLITIC IN ARDEAL
Personal mi-am dat repede seama de fe/ul iezuitic cum va fi gu-
vernata Romania Mare sub noul guvern Maniu-Vaida. Normele

www.dacoromanica.ro
536

dupa care s'a facut numirea prefectilor in cele 23 judete ardelene,

ca si fixarea candidaturilor in alegerile pentru Camer si Senat,
m'au edificat complect asupra atacurilor ce aveau s mai curga
pentru ofensarea ortodoxismului dominant", cum 11 defineste
Constitutia.
Cad am vzut ea din 23 prefecti, cati necesit Ardealul, au ,lost
numiti 16 uniti" si numai 7 ortodoxi, iar din 51 senatori, alesi in
Ardeal, ntunai 19 sunt ortodoxi, iar 32 uniti" g din numrul de
deputati sunt numai 49 ortodoxi MO de 48 uniti", 'm'arn lamurit
imediat asupra scopurilor onorabile" si patriotice" urmrite de
d. Mania i ministrul sau de interne Alex. Vaida.
Si nu m'am inselat. Prima lovitur data bisericei ortodoxe ,a
fost desliinfarea minisieralui callelor, dup sfatul canonicilor dela
Blaj i in scopul de a degrada biserica ortodox, punandu-o in
randul celorlalte culte, dei ea este biserica dominant. Inteo
buna zi, lumea romaneasca din Ardeal a ajuns s vaz cu mirare
cum in diferite centre cu inrdacinat viat ortodoxa, ca Sibiul,
Brapval, Oradea Mare etc., toate functiile de conducere in diver-
sele ramuri de administratie erau incredintate sistematic unitilor"
de confesiune, stricand ca bun stiinta chibzuitul echilibru de
pan'aci, semanand indignarea in suflete si reactiunea.
Pana si comunele rurale n'au scpat necontaminate de plaga con-
fesionalismului politic. Iat un caz elocuent:
In frumoasa comuna Rd$inari, din jud. Sibiu, tresc 4500 orto-
doxi g abia 380 uniti", dintre cari multi Tigani. La cate-va zile
dup instalarea la guvern a d-lui Mania, consiliul comunal a votat,
din ordinul prefectului, un ajutor de 200.000 lei pe seama biseri-
cei unite", neclandu-se ortodoxilor nici un ban. In cloud randuri,
prefectul a aprobat numai ajutorul pentru biserica unite, iar
celei ortodoxe nimic. Numai dup mari interventii p2 la BucureVi
s'a reusit ca suma s se repartizeze proportional cu numarul cre-
dinciosilor fie-carei biserici.
0 BROWRA ORTODOXA ALARMANTA

Acest favoritism confesional, inceput inca sub faimosul consiliu

dirigent, a continuat sub guvernul Mania Cu o staruinta fanatic,
luand proportii scandaloase g revolttoare. El a format obiectul
unei cuvantari documentate din partea d-lui dr. Silvia Dragomir
in congresul national al bisericei ortodoxe (19 Noembrie 1929),

www.dacoromanica.ro
 537-

la care Alex. Borza, secretarul general al ministerului instructiet

publice i cultelor, n'a putut raspunde dec.& prin afirmatiuni nea-
devrate, de rea credint si nedemne pentru un om cu pretentii de
cultur.
0 carte, aprut in Octombrie 1930 la Sibiu, sub titlul Conte-
sionalism politic" de Printele Nichifor, confirm cu mult mai mult
dect cele spuse de d. dr. Silvia Dragomir. Pentru edificarea citito-
rului, voiu da cateva cifre.
Astfel din numrul de 12 directori dela liceele din regiunea fos-
tului inspectorat scolar din Oradea Mare numai 2 sunt ortodoxi,
restul de 10 uniti". Inspectorii scolari din Oradea-Mare sunt toti
uniti". Proportia este aceeasi la toate inspectoratele ardelene. La
Sibiu, sediul mitropoliei ortodoxe, s'a impins nerusinarea pan'acolo,
Inca" aici a fost numit ca inspector general unul dintre cei mai_
turbati profesori uniti", cu numele Zaharia Gherman, cunoscut
ortodoxilor prin injurturile ordinare publicate la adresa lor in
ziarul Unirea" din Blaj (No. 8 din 1928) cu prilejul desbaterii
proiectului legii cultelor.
lata o mostra de stil al omului Blajului:
...lar Sibiului hrApdret strigdm mereu intr'un glas puternic,
astfel ca sd se patrundd prin faimoasqe ferestre deschise" pdnd la
cel ce ne-a jurat distrugerea: Hands of!" Jos cu mdinile, cad vi-le,
sdrobim, dacd nu incetali a le intinde lacom spre sfintele noastre co-
mod! Lasaft-ne sd trdim ,si luafi la cuno,ctii4t c chlar sd isbutifi a ne
rdpi tot ce avem, dar Roma papald vom lepdda pentru nimica
in lume!".

Ceea-ce unelteste inspectorul Ghernzan la Sibiu, face aidoma la

Cluj inspectorul Valeriu Seni, alt unit" feroce. Si asa mai departe.
Un preot ortodox din jud. Alba imi scria in luna August 1930
c ceea-ce se petrece la Directoratul administrativ din Cluj (sectia
invtamantului) constitue o adevrata rusine. Toate coridoarele
erau pline de uniti" si numai ei erau numiti in invatamant, chiar
dad nu indeplineau conditiile legii".
In administratia central a ministerului instrucliei publice si al
cultelor opereaz pe ortodoxi: Alex. Borza, secretarul general,
faimosul plimbret la Londra cu automobilul ministerului, Augustin
Caliani, directorul invatamantului, inspeztorul scolar 1. Georgescu,..
vestit mancator de ortodoxi, i Zenobie Pdcligmu, fost director al

www.dacoromanica.ro
538

cultelor minoritare, atasat in ultimul timp de d. Julia Mania la di-

rectia propagandei dela presidentia consiliului de ministri.
Din 23 revizori scolari, Cali are Ardealul, numai 7 sunt orto-
doxi, iar 16 uniti". Din 14 directori dela scolile normale din
Ardeal sunt 9 uniti" i numai 5 ortodoxi.
Unitii" detin cele mai multe si importante posturi in cele mai
ortodoxe centre. Astfel in judetul si orastd Sibiu, resedinta mitro-
poliei ortodoxe a Ardealului, judet cu mare majoritate ortodoxa,
guvernul Maniu-Vaida a numit in toate slujbele importante numai
uniti": prefect, prim-presedinte al tribunalului, revizor scolar,
prefect de politie, administrator financiar, inspector scolar, medic-
sef al judetului, advocat al statului, consilier agricol, presedintele
Camerei agricole. Exact aceiasi situatie este si in judetul i orasul
Brasov, iar centru puternic ortodox, apoi in judetele Alba, Fdgdras,
Hanedoara, Bihor i Caras, toate cu majoritate pronuntata orto-
doxa.
Cititorul ii poate imagina ce navala L exclusivism salbatec au
practicat unitii" d-lor Mania-Vaida in judetele cu populatie in
majoritate unita"! Nu vorbesc de bun simt, dar nici simtul do
omenie si de pudoare n'au cunoscut nici o margin2 in captuirea
odraslelor unite" si in toate ramurile administratiei statului.
Lacomi, ha!ni si samavolnici n'au tinut compt de proportia nu-
meric a Romanilor ortodoxi (peste 2 milioane de credinciosi) fata
de cei uniti" (1 milion i ceva de suflete), numind, in dispretul
legilor si al bunului sirnt, in toate slujbele numai elemente unite",
multe din ele prinse cu arcantd, in interesul cauzei apostolicescu-
lui catolicism.
CONFESIONALISMUL AGRAR IN ARDEAL

Daca dupa anul 1698, cand s'a produs nefasta unire" cu bise-
rica Romei, unitii" luau cu forta armed a Habsburgilor biseri-
ortodoxe i averile lor spre uzul lor, pentru-ce 'si-au zis
d-nii Mania i Vaida nu s'ar intrebu:nt-a, sub nerusinata lor
guvernare, acelasi sistem si in Romania Mare, in anii Domnului
1928, 192) si 1930?
Asa au si procedat, dei biserica ortodoxa, inainte de rasboiu,
era cea mai saraca din toate celelalte biserici ale Ardealului. So-
cotind averi:e dupa numarul populatiei, revenea biseri-
cei ortodox un jugar de pamnt la 1777 de suflete. Biserica greco-

www.dacoromanica.ro
 539

catolica era mai favorizata, caci ei ii revenea un jugar la 7 suflete.

Nu mai avem nevoe, credem, ta repetam pentru ce biserica prtodoxd
n'a primit niciodata din partea statului maghiar nici macar un
petic de pamant.
In Romania intregita, nedreptatea trecutului se cuvenea sa fie
macar in parte reparata, prin reforma agrara. Cu toate acestea bi-
serica ortodoxa din Ardeal a rmas 5i astazi cea mai saraca.
Inteadevar, o multime de parochii ortodoxe, sarace, au fost pur
5i simplu deposedate de pamanturile, pe care le-au prima in re-
forma agrara sub guvernee liberale g averescane, spre a fi date
parochiilor unite" sau alegatorilor uniti".
Jata cateva exemple din cateva sute: Parochia ortodoxa din co-
muna Drtigu (jud. Fagara5), care numara 1600 suflete, a primit
din reforma agrara 3 jugare de parnant. iar parochia unit"., care
are un sin gur credincios (pe directorul 5coalei I. 5ofonea), tot 3
jugare.
Parochiile ortodoxa 5i unite din comuna Chesler (jud. Tarnava
Mica) au cerut sa li-se dea pdure din rezerva de stat. Ei bine,
parochiei unite" i-s'a dat o padure in valoare de 350.000 lei, iar
parochia ortodoxa a fast refuzata pe motivul ca aceasta ar fi in
contra legii!
Parochia unita" din comuna Bodogaia (jud. Odorheiu), deA
n'are nici un cred!ncios, fie el macar Tigan, a fost improprietarita
cu 15 jugare pamant.
Un act abuziv, scandalos 5i ostil bisericei ortodoxe s'a practicat
chiar fan de mitropolia ortodoxa din Sibiu, care a fost in vara
anului 1930 pur 5i simplu deposedata de padurea Tufari, de-
langa Cisnddie (jud. Sibiu), pe care o primise in 1925 5i. o folosise
pan'atunci neturburat de nimeni. In acest scop au fost inlocuiti 2
membri ortodoxi din comisia judetiand cu 2 uniX, ca sa poata
avea majoritate, 5i in ziva de 5 Iulie 1930, trecand chiar peste or-
dinul ministrului de agricultura, noua comisiune judetiand, a carei
alcatuire a fost contestata, a decis deposedarea mitropoliei orto-
doxe de padurea ce 'i-se acordase in conformitate cu dispozitiile
categorice ale legii agrare. Azi chestia se and in judecata Curti
de casatie.
Printee N i chi f or citeaza in bro5ura sa 25 de cazuri, numai din
arhiepiscopia Sibialui, in5irand bisericile ortodoxe, care, dupa ce
au primit cate 5-6 iug're de pamant, au fost obligate in cursul

www.dacoromanica.ro
540

anului trecut s le restitue. In schimb, biserica greco-catolic a

fost pretutindeni avantajat, chiar acolo unde nitinrtil credincio1-
lor ei nu-i nici pe sfert, ba nici a zecea parte, din numrul ere-
dinciosilor ortodoxi.
Voiu mai aminti cateva cazuri din Banat:
In comuna Hitia$, cu 12)2 suflete ortodoxe si 210 suflete unite", a primit
biserica ortodoxa 17 jug., iar biserica unita" 49 jug. Biserica unita" a
mai primit gratuit materialul de zidire al bisericii
In comuna Icloda, Cu 487 suflete ortodoxe si 192 suflete unite", a
primit biserica ortodoxa 16 jug., iar biserica unita" 52 jug.
In comuna Jebel cu 2743 suflete ortodoxe si cu 233 suflete unite",
biserica unita" a primit 40 jug. pmant, materialul de zidire dio
conacul Mira III expropriat si dela prefectura judetului Timis in 1928
un ajutor de 250.000 lei. Materialul de zidire a fost transportat la ordinul
pretorului unit" in mare parte de credinciosii ortodoxi din Jebel.
In comuna Fo!ia, cu 587 suflete ortodoxe si 194 unite", biserica or-
todoxa a 'prima 16 jug., lar cea unite 45 jug. Unit au biserica si casa
pompoasa, zidite de fondul religionar rom.-cat. sub stapanirea maghiara.
In comuna Racovitza, 1151 suflete ortodoxe si 276 unite", biserica
ortodoxa a primit 14 jug., cea unit" 18 jug. avand dinainte 29 jugare.
Biserica unita" a mai prima materialul de zidire in valoare de circa
400.000 lei, transportat in mare parte tot de credinciosii ortodoxi. In
holarul acestei comune a primit episcopul unit" al Lugojului sesiunea
sa de 178 jug., caltatea prtna, si castclul Marialac", care e vrednic
milioane".
Un alt caz tipic i gray merit s fie relevat din interesanta bro-
LITA Confesionalismal politic". La pag. 61 citesc urmatoarele:
Inainte cu 6 ani toti credinciosii uniti" din Chelle Cibului (jud,
Hunedoara) au trecut cu biserica cu tot la biserica ortodoxa. Cu toate
sfortarile episcopiei unite" din Lugo/, nu au putut fi clintiti din hotrirea
lar. Pentru a nu lasa sa se stinga unitismul" in acele parti, episcopia
raffia" face jertfe enorme si se foloseste de once fel de mijloace. Cre-
zand ca vor putea converti la unatie" pe cei din Cheile Cibului, au
primit la cursul de morala pe un tank elev ortodox din Cib, sat la
2 km. departare, cara a f33t raspins dala preppie da ilrhiepiscopia
-ortodoxa din Sibiu, ncavand cualificaDia necesara. Cu acest tanar, astazi
preot, si cu parintid si cateva nzamuri trecute la unatie", in total cam
50 sufle:e, VO2Se sa inItreascd unatia". Episcopia le-a cumprat teren
pentru zidirea bisericei, le-a cumparat case pentru locuinta preotului.
Pentru zidirea bisericei unite" din Cib, cum raporteaz6 preotul locului,
s'a3 dat In 1929 din partea d-lui prim-ministru Maniu, din banii presi-
xlentiei, un ajutor de 600.000 lei".

www.dacoromanica.ro
 54'

Si acum intreb: Aceasta este destinatia banilor dela presidentia

consilittlui de rninistri, ca s se incurajeze propaganda catolic?
Iat deci, fr mult vorba, cum si cine determinA in Ardeal dis-
cordia si invrjbirea sufleteasc, producnd in mod fatal reactiu-
nea justificat din partea ortodoxilor, cari se vd, dei apartin re-
ligiei dominante in stat, mai maltratati decat romano-catolicii, re-
formatii sau luteranii!
ATATARILE BLAJULUI LA UftA CONFESIONALA

Brosura se ocup mai departe Cu plata preotilor, cu politica sco-

lara confesionala, cu unele imixtiuni nesocotite ale administratiei in
biseric, dovedind /a tot pasul, cu acte si documente originale, ne-
dreptatirea evident a biserioei ortodoxe din Ardeal, care se gaseste
oe toata unja intr'o situatie desavantajat fata de oelelalte Siserici.
Ca incheiere, ni se dau cateva reproducen i din articolele publicate
prin ziarul Unirea" de la NV, incrcate de ofense si amenintri
la adresa bisericii ortodoxe. Sunt, in aceste fasii fumegande de ur
confesional, accente de profund dispret fat de ortodoxia fana-
riot", precwn si o declaratie categorica din partea until profesor
dala Academia ieologic a Blajalui, Cu numele dr. N. La y:, care
merit s fie imortalizat:
Na vrem sti ne facem ortodoxi si suntem mndri cd nu
santem...
LdsatiLne in pace ca minciuna legit streimosesti, care mi poate
ji ddeviiratti, si ascaltati ce vii spunem: nu vrem sil mai trdim in
ignoraMa $i imbecilitatea in care au trait strilmo,sii., ci vrem sil
(inern pas ea popoarele, cari formeazd trapul cP1 mistic al lai sus
Hristos, biserica una sldnfd-cato'icd $1 apostolice 1).
Tot in Unirea" (No. d:n 1 Martie 1923) protopopul unit" G.
Aldnzatu din Del scria urmtoarel.e, inteun articol intitulat: Rds-
tigneste-1!":
Tu, constiin(d a Blajului, care, dud n'ai fi fost, nu ar fi avut
pe cine conta dorobantul romn peste Carpati in zilele
de glorie ale neamului romnesc, nu te Idsdm sd te pogori de
pe cruce, cdci al catezat sli te faci punte peste care s5 treac6
Balcanul In Apus" (?)...
I) Vezi articolul Tiria noastrd" de dr. N. Lupu in ziarul Uuirea"
(No. 11 din 17 Martie 1928).

www.dacoromanica.ro
542

Cu putine zile inainte de retragerea d-lor Maniu i Vaida dirt

guvern, ziarul Unirea" publica in No. 39 din 27 Septembrie 1930
un lung articol de polemic& in care, dupa o serie de ironii inte-,
ptoare si de aprec!eri defavorabile la adresa bisericii ortodoxe, a
carei decadere Unirea" o proclama cu deosebita satisfactie, se
ajunge la constatarea, ea numai catolicismul, astazi in plina com-
bativitate, reprezinta principiul biruitor al universului. Deci, con-.
chide oficiosul mitropoliei dela Blab incercarea bisericii rasaritene
de a-si strange randurile intr'un congres ecumenic, nu-i decat o
za-darnica iluzie, menita sa se risipeasca curand.
In fata atator nedreptti i atacuri patimase din partea fratilor
uniti", un respectabil servitor al altarului ortodox din Ardeal imi
scria, la 18 Oct. 1930, o scrisoare plina de amaraciune, din care ga-
sesc nemerit s reproduc ultima-i parte atat de judicioasa:
Nici-ochta nu mi-am Inchipuit ca noi, Ardelenii, prelinzand cu
data sgomot raspunderea mare a conducerii (aril, sa fim a$61 de
mici de suflet, a$a de rill, du,smano$i $i slapanifi de atata ara,
daph-ce dela incepat am dat dovezi de o totalii lipsa de preglitire
in arta de a conduce o (aril' $i un neant. Mare ru$ine pentru noi,
caci ne-am past de ras $i In fafa noastra, dar mai ales a fratilor
din vechiul regat, cari au dal dovezi ca rturniira In randurile tor-
adevarati conducatori de (ara, patrioti $1 luminafi, $1 cari ne cre-
deau $i pe noi oameni. Prin guvernarea d-bu Maniu $i Vaida
s'a spalberat ori-ce legenda, care ne ridica mai presas decal ne-am
dovedit In fapte. O enorma pagaba morale" pentru cei de aici $1
pentru viitor"!
inceput deci sa se faca lumina si in Ardeall

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIII.

PRACTICA CONFESIONALISMULUI POLITIC

DE CATRE D. IULIU MANIU IN VECHIUL REGAT
Lipsit de orizontul larg ce se pretinde unui sef de guvern, d.
lidia Mania, ajuns prim-ministru al Romaniei Mari, s'a Iasat dela
inceput sa fie condus mai mult de scolastica din chiliile iezuitilor
dela Blaj decat de principiul armoniei saciale si religioase, in car
drul legilor Statului, fara sa-si dea seama c va crea nemultumiri
un, va sgandari patimi i va daslarqui vrajba i inversunarea
raporturilor, normale Oda mai eri, intre cele doua confesiuni ro
manesti.
Slabkiunea aceasta a sa se pare ca era indeajuns de cunoscuta
de toti credinciosii biszricei romane unite", fie din Ardeal, fie
de pe malurile Dambovitei. Caci altfel nu se explica uncle simp-
tome, care s'au produs chiar in BucureA, data cu venirea sa la
putere.

UN CAZ TIPIC DE PROPAGANDA CATOLICA IN BUCURETI

Tribunalul Ilfov, sectia I (vezi dosarul No. 6690/1928), a dat

In ziva de 22 Februarie 1929 o sentinta, prin care se acorda per-
sonalitatea juridica Asociafiei catelicilor din Bucure,sti", cu sediul
in Calea Calarasilor No. 11, avand ca comitet de conducere ur-
matoarele persoane: Laurenfiu Moldo van, presedinte; $tefan Dan,
vice-presedinte; parintele T. /ovanelli, director spiritual; Cornelia
Morandini, secretar general; Joachim Ddiana, al doilea secretar;
S. Romeder, casier;, Francisc HaiIler, bibliotecar; Iosif Frollo,
Benedict Martin, I. Hofer, I. Lakatos, I. Mihail, P. Gheorghiu i
Victor Hunts, consilieri; I. Fakler i Laurenfia Gherman, in comisia
de control.

www.dacoromanica.ro
544

Pentru multi cititori ai Moniioralai Oficial publicarea acestei

sentinte nu prezint nici o importantd. In realitate ea are insd o
deosebitA insematate prin faptul c toate numele romaneti subli-
niate sunt ale unor Romani ardeleni, functionari ai Siabdui roman,
cari au dat mAna Cu papistasii de mai sus, Romeder, Lakaios,
Hofer, Fakler Unguri si Svabi pentruca, sub condueerea
spirituald a preotului italian lovanelli, sd fac propaganda in Bu-
curesli i judetul Nov pentru rdspAndirea catolicismului.
Pe doi din RomAnil de mai sus ii cunosc personal si anume,pe
Laurenfia Moldo van i Laarenfiu Gherman, amandoi azi sub-di-
rectori in ministerul industriei. Primul a trecut in tard prin yams
cucului, in vara anului 1915, ca s scape de servicial militar din
armata austro-ungard. Prin stdruinta mea, (Iasi stiam ed este
unit", cea mai bund dovad ca nu m preocupam de confe-
siunea unui Romdn ard2lean, cdnd imi solicita sprijinul a ajuns
functionar la comisia de expcrt a cerealelar. R fcut apoi retrar
gerea cu noi in Moldova,,de ande a-fost trimis in Rusia cu Insr-
cinarea de easier a refugiatilor Romdni ardeleni, intretinuti de
Statul romdn la Elisa vetgrad i alte localitti. Dup intoarcerea la
BucurWi, tot prin ooncursul mat, a intrat functionar in ministerul
industriei, unde azi este mare sub-director, am bogat, Cu moarA
sistematic la Bazna, satul su natal.
Ei bine, acest domn, pe care nimeni nu l'a intrebat, cdnd a fast
numit in slujba, dac este ortodox sau "unit", care n'a facut ser-
vicia militar nici la Unguri, nici in vechiul regat, care s'a instrit
solid pe pdmantal binecuvntat al Romnien crede azi c, dacd
este cntret de strand la capela unite din Strada Polo* are si
dreptul, ca functionar al Statului, dimpreund cu tovardsul sAti
Laurenfia Gherman, sd fac parte dintr'o societate de propaganda
religioas si s submineze, ca concorsul iezuitului pater Jovanelli,
religia dominant a Statului?
Iatd fapte, care, dei in aparentd nu prezint importanta, pot
totusi s aib urmri din cele mai rele pentru pacea i convietuirea
finis-Li-LA a cettenilor acestei tdri.
Asemenea fenomene, pe care le ilustreaz, chiar functionari ai
Statului transformati in agenti ai proselitismului catolic, nu s'au
constatat la Bucaresii decat dela venirea d-lui Mania, acest Loyola
dela Badarini, in fruntea guvernului Romdniei Mari, at mishmea
providentiald de a infrunta i inbusi ortodoxia.

www.dacoromanica.ro
 545

D. 1ULIU MANIU 1 CHESTIA CALENDARULUI

In chestia Calendarului atitudinea d-lui Mania a fost i echivoca

neleala.
La 1929, data Pastelor cadea astfel, Inca Pastele ortodox, in
loe sa fie dupa cele iudaice, potrivit traditiei, eran inainte. Faptul
acesta a starnit o mare nemultumire in popor si mai ales in Basa-
rabia, uncle nu numai data Pastelor era motiv de agitatie i nemul-
tumire ,ci Calendarul insusi asa cum fusese indreptat de Sf. Sinod.
Din cauza acestor agitatii, d. dr. N. Lapu a adresat primului
ministru, la Camera, o interpelare, anuntata eu foarte mult sgco-
mot. In vederea raspunsului ce avea sii dea in ziva desvoltarii
interpelarii, d. Mania a avut o intrevedere cu Patriarhul-Regent
Miron Cristea, legandu-se s raspunda d-rului Lupa ca guvernul va
sprijini hotarirea Sinodului, ori care ax fi agitatiile.
In loc de a-si tine angajamentul, d. .Maniu, dupa-ce istoriseste
Camerei convorbirea avuta cu Capul bisericei, a tinut sa adauge:
Tolit$i acolo, ande populatia va crede altfel, gavernal va res-
pecta liberta/ea de conAinrd a fie-amid".
Aceasta a facut ca, in special in Basarabia, nu nurnai data Paste-
lor, ci insusi Calendarul indreptat sa nu fie respectat.
Curand dupa aceea, primal ministru lucrand la Regenta cu Pa-
triarhul, acesta 'i-a zis:
Bine, d-le Mania, agt ne-a lost vorba? Liberalll n'ar fi lost
capabili de o asemenea inconsecuenrd".
Dar d. Mania a dart din amen, a inghitit si a plecat bucuros
si in chestia Calendarului a reusit sa dea o notra lovitura presti-
giului bisericei ortodoxe, iar Patriarhul-Regent si-a amintit de
vorba sfanta: Ale tale digtra ale tale!".

DUMP1NGUL CATOLIC PE SOCOTEALA ORTODOXIE1

Tot gratie aflarii la guvern a d-lui Julia Mania, biserica mar

a mai inregistrat la Bucarle$1i inca un MSX112 succes. Inteadevar,
Camera si Senatul aici cu toata opunerea mitropolitului Pimen
al Moldovei au votat un proiect de lege din initiativa parla-
mentara, prin care municipiul Bucure$tilor este autorizat a ceda
t. Rusu Abrudeanu 35

www.dacoromanica.ro
546

parohiei romane unite" din capitala terenul dintre cladirea Vama

Postei (Strada Mihai Voda, splaiul Imprimeriei si Strada Lipscani)
pentru cldirea unei biserici, precum si o portiune potrivita din te-
renal viran situat in Strada Mihai Vod, colt cu splaiul Carol I,
pentru o casa parohiala.
Nu m'asi mira ca si biserica si casa parohiala sa fie ridicate, Cu
concursul material al Papal si al guvernelor hermafrodite dela
Bacurqti, inainte de cladirea Patriarhiei Romaniei Mari, pentru-ca
s se adevereasca justificata exaltare de bucurie a ziarului Uni-
rea" din Blaj (No. 26 din 28 Iunie 1930), care scrie urmatoa-
rele:
Suntem addric convinsi si socotim a fi necesar ca acestei convIngeri
sa-i ddm mereu expresiune cd biserica noastrd unitd cu Roma are o
mare misiune, care trebue sa se fa:A tot mai simfitd, daca vrea sd nu
rdmAnd vesnic in cadrele strdmte ale patrimoniului sdu de decenii
veacuri. far aceastd misiune nu poate fi implinita curdnd, cum se cere,
Si bine, cura se cuvin2, decat pornind dela BucureA, din mima Idril.
De aceea n'avem cuvine sa ne buclirdin deajuns de marele aport ce-1
aduce a cestui gand realizarea frumoasti din saptdindna trecutd.
O noua pisericd unita la Bucurestl, ci ma una in plin centrul maul,
inseam/0 o inregistrare, loarte apropiata, alor 'Inca cateva mii de
iar sporul acesta deschide, la sigur, perspectivele man-
gdietoare ale unei viitoar catedrale a bisericii noastre, in capital"
Ba bine ca nu! La D-zeu i in Tara romaneasca, care a primit sa
fie guvernata de un Iezuit, toate sunt cu putinta, pentru-ca mai
curand, sau mai tarziu, nimic sa nu-i impiedice pe uniti"
s se centralizeze ca totii in jurul singurului centra ca adevarat
crestin: catedra sfataini Petra din Roma", cum se exprima tot
ziarul Unirea" (No. 28 din 12 Iulie 1930), acest veninos pamflet
de sub directia canonicului dr. Alex. Rasu, numit in luna Octom-
brie episcop al nou infiintatei episcopii unite" din Baia Mare, prin
sirnpla rezolutie a d-lui Alex. Borza, secretar general al ministe-
rului instructiei si al cultelor.
Dar in chestiunea acestei catedrale unite" in Bucare5ti, ar fi
de pus urmtaoarea intrebare: Unirea" cu Roma s'a facut ca con-
ditia expresa ca cultul extern sa raman acelasi. In fapt, dela
1698 si pana azi, afara de unzle infiltratii catolice, unitii" din
Ardeal au pstrat atat forma biseric.elor in interior si exterior, cat
ritualul ortodox. Dar atunci pentru-c2 atata t12V02 sa s2 faca o

www.dacoromanica.ro
 547

Catedrala special pentru uniti" la Bucuresti? Se vie in bisericile

noastre, caci ii primim Cu bratele deschise. S'ar convinge astfel
de eroarea ce au fcut la 1698 si ar reveni in sanul bisericei mame,
de unde au plecat.

CATOLICISMUL D-LUI IULIU MANIU, SOCIETATEA ASTRA"

D. STELIAN POPESCU, DIRECTORUL UNIVERSULUI"

O trstura caracteristic pentru catolicismul feroce, care inc.&

tuseaza sufletul d-lui Mania, este si urmtorul caz, demn de a fi
relevat:
Vechia societate culturala Astra" din Sibiu primea din parten
tuturor guverne_lor romanesti, pentru lrgirea sferei preocuparilor
sale culturale, o subventiune in bani de cate-va sute mii de lei pe
an. Spre uimirea tuturor, odata cu venirea d-lor Mania iVaida la
carma 'aril, a inceput s se exercite asupra ei de care acesti doi
Herostrati o actiune de constrangere, 'i-s'au facut sicane, 'i-s'au
tiat ajutoarele, pe care le primea dela Stat i 'i-s'a retras ori-ce
sprijin moral din partea detinatorilor puterit, in scopul de a o sili
sA capituleze prin foame.
Si pentru-ce toat aceasta persecutie patimasa? Pentru faptul
ca sta in fruntea ei ca presedinte un ortodox, d. Vasile Goldib care
mai are pe deasupra si cusurul de a fi, in politicA, partizanul d-lor
general Averescu i Oct. Goga.
In fata acestei situatiuni si pentru-ca societatea Astra" sa nu se
resimtii in activitatea ei, d. Stelian Po pesca, directorul ziarului
Universal", imediat ce a luat cunostint despre procedeul incalifi-
cabil al d-lor Meuzia si Vaida, s'a oferit, printr'un gest generos
romanesc, sa tipreasca gratuit in vastele sale ateliere toate publi-
catiile anuale ale societatii, acordandu-i tot-odata si o subventie
anuala in bani de 50.000 lei.
a se intampl ins? Dupa un an de zile, afland marii pa-
trioti" Mania i Vaida de gestul marinimos al d-lui Steil:zit Po-
pesca, fac presiune asupra comitetului Astrei" ca sa renunte la
aceasta favoare regateana" si cu timbru ortodox. Jata inteadevr
facsimilul adresei, prin care Asir-a" comunica d-lui SteHan Po-
pesca surprinzaloarea sa hotarire:

www.dacoromanica.ro
548

Asociatiunea pentru literatura rom5n5 si cultura poporului rorn5n (Astral

FOPCUIll la aftl 1861
parsoun fners01 so0n do 1481 1802 0. 22 lun. 1811. 08191001 . menstons. 00080
-910.89.9081.8

9.197 0. 29 169. 1921. 909 20741

no. p a. .1 a. 9.9808.
9.18. 498 81.8 A. 4kI.fl Bibiu.la 16 AprIlle 1950

no.1154/1950.

Domnule Director.

Primind inetitutiunea naaetra asigurari din partea Minio-

terului Uanatat11 PublIce,ca i ce va inlesni.prin uubventii coreo.

punzatoare.tiparlrea publlcatiilor aale.comItetul central al act8.

tei inetitut11,intrunit in qedinta din 11 "prilie a.c.ne lucre-

dinteaza da a va aduce la cunoqtiinta Dle.Director,c1 ajuna ins-

titutiunea noastra in aceaeta sItuatte fericita.nu mal 'solicita

sprijinul Soc."Bnivereu16 os 1 'a oferit Cu ['tata bunivointa

anul trecut qi Va exprima qi cu aceet prilej cete mal vii multu-

miri pentru tiparirea rey. ..rana.. Nr.12 din anul 1v29,precum ql

pentru ajutorul t'anee In suma de Lei 50.000 (01nrizecimil).care

suma s'a admIntetrat in intreglire caleeriei nosetre centrale.

Primiti.vi rugam,asigurarea deosebItei noastre stime qi

coneideratiuni.-

D-Bale Noc.Anon.
1hui.Btelian PopescuJoet ainistra,Directerul
pe aatiuni "univereul"
Bucure ti
etr.brezo1en0,1

Adresa este semnat de vice-presedintele societAtii, d. dr.

Octavian Rasa, i de sectetarul N. &ala, amAndoi greco-catolici,
adicA uniti".
Faptul In sine p2 cAt este de stupid si dureros, este tot pe atAt
de simptomatic.- Va s'A zic, fratii. ,regateni" nu mai au nici drep-
tul sA sard in ajutorul societtilor culturale ardelene, cAci banii lor,
fijad de provenient ortodox, sunt dela Diavolul!

www.dacoromanica.ro
 549

Lira cum biata societate Astra", care reusise pan'acum sa MI

mana timp de 70 de ani in afar de raza luptelor dintre partide si
omfesionale, este si ea astzi nationalizate si uniatizat", gratie
spiritului stramt si meschin al sectarilor Mania si Vaida.
0 DISTINCTIE DE ULTIMUL MOMENT ACORDATA UNUI
PROTOPOP UNIT" TRADATOR

D. Julia Mania, in ajun de a parasi puterea (100ctombrie1930),

a tinut sa distinga sui generis" pe un cimoscut tradator de neam,
devotat partizan al su. E vorba de protopopul unit" dela Baia
Mare, Alex. Breban, deputat national-trnist in Parlamentul Ro-
maniei Mari, caruia, dei apartine bisericei romane unite", 'i-s'a
acordat titlul de canonic onorar al capitlului archiepiscopiei ro-
mano-catolice din &waresli.
Ziarul Unirea", organul mitropoliei din Blab carcterizeazii in
No. 41 (11 Octombrie 1930) cu cuvintele urmtoare aceast
stranie distinctie:
Ficeastd distinctie, pfin'acum neobicinuit intru cat e vorba de o
canonicie de onoare a bisericii latine conferita unui preot al bisericel
noastre rdsdritene s'a f dcut, cum spune decretul de numire, pentru
merite speciale cdstigate de pdrintele Breban fad de mitropolia Inalt
Prea Sfintitului Ciszar, care a tinut sd fie reprezintat la predarea crucii
canonlcale, intAmplata la 1 Octombrie a. c., printr'un delegat special,
pdrintele canonic dr. Zombori dela BucureVi".
Nu cunosc ce anume merite speciale" 'si-a putut castiga proto-
popul Breban, pentru-ca sa fie vrednic de o asemenea distinc-
tune. Personal sunt convins ca daca distinsal 5i banal roman, care
este archiepiscopul Ciszar, ar fi cunoscut trecutul pacatos,
din punct de vedere national, al protopopului unit" dela Baia
Mare, dasigur nu l'ar fi impartasit de accost:4 onoare, iar canonical
dr. Zombori, barbat cult si inzestrat cu tai deosebit bun simt, n'ar
mai fi avut ocazia sa predea crucea canonical unui trdator al in-
tereselor nationale romnesti.
0 asemenea bruscare a sentimentului national romanesc nu ne-ar
fi mirat din partea contelui Mailath, cunoscutul episcop sovinist
maghiar din Alba Julia, protejatul faimosului dr. Zenobie Pikli-
saw, fost director al cultelor minoritare, despre ale cand opera-
tiuni frauduloase voiu vorbi in capitolul XV. Venit insa din partea
Capului bisericii romano-catolice din Bucuresli, ea ne-a durut si

www.dacoromanica.ro
550

ne-a intristat. Ne asteptam la mai malt dela intelepciunea, tactul

patriotismul mitroplitului Ciszar, atat de stimat de toat lumea
serioasa din vechiul regat, care ii cunoaste frumoasa activitate,
gratie creia biserica catolic a putut fi incadrat in viata Statului
roman, atat spre multumirea ei, cat a exigentelor noastre de Stat.
Inclin s cred cd a fost o simpl scapare din vedere, provenita din
necunoasterea trecutului compromis al protopopului Breban.
Si mum s art pcatele protopopului Breban. Ele stint arhicu-
noscute dintr'o brosura, aprut la Sibiu, inca in 1919, sub titlul:
Condamnarea anni trcIdillor prin faptele i scrierile sale".
Se sae c in toamna anului 1914, dupd izbucnirea rasboiulttil
eta opean, dr. Vasile Lucaciu i fratele sail Constantin Lucaciu,
amandoi preoti romani uniti", sineeri lupttori pentru unitatea
nationala, cari zcuser ani de zile prin inchisorile. unguresti
pentru frumoasele lor sentimentee nationale, au emigrat la Bu-
curesti ca s continue a-si servi aici, la largul lor, neamul in marea
lupt ce se deschidea. Dupd plecarea acestor martiri din protopo-
piatal su, Alex. Breban a convocat atunci o adunare preoteasc la
Baia Mare, ea care prilej, spre a se recomanda atenitiunii guverA
nului unguresc, a prezentat o petitie adresat episcopului unit"
dr. Vasile Hoszu dela Chenla, prin care declara urmtoarele:
Preo(imea romana greco-catolica adanc s'a mahnit la vederea raid-
cirei paca!oase, in care 'au cazut doi 1,34 menzbri ai ei: dr, Vasile Lucaciu,
lost paroh al 5isesti1or, i Constantin Lucaciu, lost paroh al Doroltilor,
cari, tradndu-si patria ci lepadaniu-se de ea, au trecut In Romania,
Prin aceasta au vniut cauzd sIdntd a Romanilor, locuitori pe
teritoriul coroanei Sf. .tetan"...
Aceast scurt citatiune este suficienta pentru a pane in evident
sentimentele romanesti si omenia protopopului Breban, partizanul
amicul d-lui Mania, din anal 1930, care a intervenit sa-1 disting
pentru tradarea sa cu rangul de canonic onorar al capitlului mitro-
poliei romano-catolice din Bucuresti.
Fapta protopopului Breban, reprobabil, i odioas, nu trebuie
s mire pe cititor, cat vreme insusi ierarhul su, episcopal V.
Hoszu, era dup cum s'a pusiut constata din memoriile contelui
Tisza un spion credincios al acestuia. Ceea-ce m uimeste
mA revolta este ca d. Julia Maniu, ajuns prim-ministru al Romaniei
Mari, a putut s consimt a fa2e o asemaneElrecomandare, el, care
in ziva cand se desprtea de guvernul tArli citea, la intrunirea ma-

www.dacoromanica.ro
 551

joritatilor sale din ziva de 10 Oct. 1930, o scrisoare, pe care

pretinde d-sa ar fi lasat-o scum 37 de ani i anume in 1893,
edificiul tninisterului de rasboiu din BucureA in care declara:
Jur pe Dumnezeu, pe constiintd si onoare, cd ml volu jertfl viata
pentru triumfarea cauzei romanesti, ludnd parte activd la revolutia ce
o pregAtim".
Marturisesc sincer ca nu inteleg intreg misterul acestei declara-
tiuni, absolut necunoscuta pana in fericita zi de 10 Oct. 1930. In-
teleg ins, mai mult ca ori-cand, iezuitismul far pareche al d-lui
.Maniu, demn urmas al lui Ignafizz Loyola.

VATICANUL, MUSSOLINI SI POLITICA UNITILOR" DELA BLAJ

La cate-va zile dupa plecarea d-lui Maniu dela conducerea tre-

bilor Romaniei Mari s'a produs in lumea internationala un fapt,
care nu e de natura s ne lase si pe noi, Romanii si mai ales
pe noi de a rmane impasibili.
Acest fapt ingrijitor este discursul d-lui Benito Mussolini, dicta-
torul Italiei, rostit spre sfarsitul lunei Octombrie la Roma. In acest
discurs se canta prohodul Ligei nafiunilor".
Mussolini, care, cum se stie, a incheiat acum 2 ani pactul de
alianta cu Ungurii, avand ca prim punct revizuirea tratatelor, ur-
marita cu atata perseverenta de vecinii nostri, si care, in urma ca-
satoriei regelui Boris al Bulgariei cu printesa Giovana de Italia,
pregateste identica alianta i Cu Bulgarii, a parasit definitiv po-
litica de echilibru si a imbratisat politica aliantelor, politica, care
in primul rand nelinisteste Statele Micei Infelegeri", apoi Polonia
Franta.
Asupra acestei chestiuni, un distins i priceput ziarist francez,
d. Ed. Burl, scrie in ziarul parisian L'Ordre" urmtoarele ran-
duri, care ne descoper un fapt de o deosebita importanta asupra
relatiilor Blajului catolic cu anturajul Papei dela Roma:
...Un fost ministru de externe al Romtiniei, care cunoate perfect
Europa, 'mi-a spus:
,)V'am viizut nici-odata un germanofil uzai deplin dec.& cardi-
natal Gaspari i nu sunt sigur c a pierdut influenfa, pe care o
avea in untura fui Papei.
Consiliile date unitilor din Romfinia, cari recunosc autoritatea Papa
nu sunt de natura' sa ne linisteasa

www.dacoromanica.ro
552

Cine are arechi de auzit sit' audei!"

Grava destinuire de mai sus, pus de ziaristul francez in gura
unui lost ministru de externe al Rornaniei, care cunocqte perject.
Europa" i. care, dup mine, nu poate fi dect sau d. Ion G. Duca,
sau d. N. Titulescu, sau d. I. Mitilimeu, este de asa natur, incEit
nu mai este permis s inchidem ochii asupra politicei Blajului ca-
tolic, care, dup toate semnele, pare a urma o politic diametral-
mente opus politicei statului romn. Indemnat de curtenia ce o
arat Vaticanul Germaniei si Ungariei, n'ar fi de loc exclus, jude-
cnd si dup atitudinea din trecutul apropiat, ca Blajul d-lor Vaida
si Alaniu s se lase incntat de leit-motivul revizuirii tratatelor,
jazzul preferit al vanittii si grandoarei maghiare.
Nu vreau s fiu proroc, dar cred c in curnd viitorul ne va
desveli in aceast privint lucruri din ce in ce mai grave, artn-
du-ne mai precis .drumul, pe care pare ca vor s plece canonicii
dela Blaj in frunte cu marii patrioti" Alaniu i Vaida.
Mrirea neasteptat pierde foarte adeseori mintile omenesti.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIV.

D. IULIU MANIU I CONCORDATUL

Examinand cu atentiune activitatea guvernului Maniu-Vaida in
eeea-ce priveste goana sistematica intreprinsa impotriva ortodoxiei,
care formeaza structura sufleteasca i intima. a insusi statului ro-
man, ajungem la concluzia ea in special d. luliu Maniu s'a lasat
condus in toed opera sa nefasta de un marcat misticism confe-
sional, insuflat de canonicii iezuiti dela Maj.
Inssi graba, cu care a votat si promulgat Concordatul, este o
vie dovada despre aceasta. Tratativele pentru incheerea lui au in-
ceput in anul 1921, sub ministeriatul d-lui Octavian Goga, 51 au
continuat sub alti trei ministri de culte: d-nii C. Banu, Alex. La-
pedatu i Vasile Gold4., care, sub presiunea boalei regelui Fer-
dinand I, l'a si semnat, la Roma, alaturi de cardinalul Gaspari,
in ziva de 10 Maiu 1927. Cu toata semnarea dela Roma, nici gu-
vernul regretatului Ion I. C. Brdliana, nici al d-lui Vintild I. C.
BrWianu n'au voit sa prezinte Parlamentului Concordatul spre ra-
tificare, facand necesare noui tratative pentru a 'i-se aduce corec-
tivele reclamate de statul si biserica romana dominant& asa pre-
cum au facut toate statele civilizate, inclusiv Italia, cu care Va-
ticanul dupa o intrerupere de 70 ani a intrat din nou
stranse legaturi. Acelasi lucru l'ar fi facut desigur i guvernul d-lui
general Averescu, cu toat iscalitura d-lui V. Goldis, daca in Iulie
1927 n'ar fi cazut dela putere.
Nu infra in cadrul lucrarii de fata s aratarn ce consecinte fu-
neste va avea pentru statul roman incheerea acestei conventiuni
Cu o institutie ca Vaticanul, care, avand la temelia organizatiei
sale conceptia unei teocratii universale, este tinut sa lucreze in
sensul disolutiei atat a ideii nationale, Cat si a ideii de stat laic.
Acest ideal, fiind insasi ratiunea ei de a fi, biserica romano-cato-

www.dacoromanica.ro
 554

RCA nu va putea lucru decat in consecinta: expansiunea catolicisma-

lai i internafionalizarea unei biserici, pe care constitutia noastra
o decretase institufie nafionall In paguba cui? Evident in a ce-
leilalte parti contractante, adica a statului national ortodox.
GRABA D-LUI MANIU DE A VOTA SI PROMULGA CONCORDATUL
DUP INDEMNUL CANONICILOR DELA BLAJ

Pentru considerente de ordin pur confesional, guvernul Mania-

Vaida, indata ce a pus mana pe putere i inainte de a desfiinta
ministerul cultelor, pentru injosirea bisericei ortodoxe, a pus in
luna Ma-iu 1929 Parlamentul demisiilor in alb sa-i voteze Con-
cordatul, pe care la 11 Iunie acelag an l'a i promulgat, asigu-
rand astfel catolicismului in Romania privilegii, de care nici o alta
tara nu l'a invrednicit.
Ziarul Unirea" din Blaj (Cu data de 1 Iunie 1929), fericita de
acest fapt, scria urnfatoarele:
Prin aceasta convenfiune de ordin international, catolicisnud
c4tiga un non temeiu de siguranfa pentru existen fa $i activitatea
sa din Rondinia, lar Biserica noastra particulara, romn-unit,
se readuce, $i pe calea unei legi a Tarii, in conuinitatea de interese
a Bisericii romane, de care voia s'o desparta cunoscuta dispozifie
din art. 21 al legii caltelor, care o prezinta drept un cull deo-
sebit de celelalte culte catolice din Tare.
DOVADA SPIRITULUI INCHIZITIONAL AL D-LUI MANIU

Nu putem lasa o problem aa de mare fara a-i lamuri, macar in

treact, inchizitia rugnoas, cu care iezuitul d. Maniu a tinut sa
urmareasca biserica ortodoxa, ca consecinta a votrii Concordatului.
Intrebuintand drept coada de topor pe un semi-ortodox ardelean,
anume dr. Aurel Vlad, ministrul cultelor, l'a pus sa aduca unele
modificari in legea pentru regimul general al caltelor", toate in
scop de inchizitie impotriva preotimei ortodoxe.
Inteadevr, art. 6 din vechea lege prevedea ca:
Constituirea de organizaliuni politice pe baze confesionale si tra-
tarea chestiunilor de politica militanta in sanul corporatiunilor si instl-
tutiunilor bisericesti sunt interzise".
Ei bine, i-s'a parut d-lui Mania ca aceasta dispozitie, san nu
e suficienta, sau vizeaza tocmai pe unitii" d-sale. De aceea a

www.dacoromanica.ro
 555

tinut s'o precizeze 5i s'o inaspreasca adaugand articolulului de mai

sus, urmtorul aliniat (vezi Monitorul Oficial" No. 170 din 3 Au-
gust 1929):.
Membrii clerului, alugarii $i predicatorii, cari, in loca$urile de rul
gliciune ori In adundrile credincio$ilor, convocafi pentru practici rell-
gloase, prin rdspdndirea de scrieri, prin cuvinte, strigdri, cuveintdr4
cdntece sedifioase, ameninfdri rostite in public, prin viu graiu sau aparate
de once fel, vor indemna sau provoca direct la nesupunere cdtre con-
stitufie, autorildfile Statului sau a legilor, regulamentelor $i ordonan-
felor in vigoare, precum aceia care vor ameninfa pe credinciocio$ii lor,
cu pedepse spirituale, dacd se vor supune autoritafilor Statului $1 legilor
in vigoare, pr le vor acorda sau promite beneficii spirituale, dacd nu
se vor supune, se vor pedepsi ca inchisoare dela 6 luni pdnd la 2a4.
Condamnarea atrage plerderea subvenfiunei (salarialui) pentru
prima oard dela un an plind la cinci ani, lar in caz de recidivd pentru
totdeauna. Autoritatea, care dd subvenfie (salaria), este obligald ca fitrit
vre-o altd formalitate, in urma condamndrii, sd opreasca plata sub-
venfiei (salariului)".
De aceia$i pedeaps11 sunt pasibill membril clerului, precum $i orga-
nele de conducere ale cultelor, care vor pune la dispozifia credincio$ilor
loca,surile sfinte pentru ?ntruniri convocate cu scopul de a se agita
impotriva autoritilfilor Statului ori a legilor in vigoare,
Credincio,sii cari vor agita in loca$urile religio ase, ca graiu viu ori
prin rdspandirea de serien, contra autoritafilor Statului sau a legilor,
regulamentelor $1 ordonanfelor in vigoare, se vor pede psi cu ?nchisoare
eta 3 tani pdnii la 1 am
Art, 167 din Codul pen2l roman se extinde asupra ?ntregului teri-
torin al (drii".
Va sa zica, daca cineva r vorbi impotriva Concordatului in bi-
seric, sau in alta parte, sau daca ar spune c fiii bisericti orto-
doxe trebuie s tie cu tarie la credinta lor 5i sa se fereasca de sfatul
celor ce i-ar indemna sa primeasca alta credinta, se vor pedepsi
cu inchisoare 5i vor pierde 5i salariul, daca sunt preoti.
Ba ceva mai mult: in redactarea articolului de mai sus s'au in-
trodus cuvintele: prin rdsptindire de scrieri", fr sa se precizeze
nnde. Astfel articolul lasa a se intelege cA nimeni n'are voie sii
raspndeasca scrieri, in care sa fie vorba de combaterea Concur-
datului, care este 5i el o lege".
Sa spuna cititorul daca aceasta nu e un inceput de inchizitie 5i
de aplicare a doctrinei despre Syllabus?
Rezultatul se cunoa5te: 0 serie de preoti din toed tara, cari au
indraznit sa indemne credincio5ii s fie bagatori de seama la cele

www.dacoromanica.ro
556

ce vor urma dup ratificarea Concordatului, au fost urmriti,

anchetati si dati in judecat, unii suferind chiar condamnri dela
atitorittile civile.
Iat aci numele catorva preoti-martiri dup urma inchizitiei
d-lui Maniu:
Preotii Aurel Costin i 51efan Ghinescu din comuna Sarindara
(jud. Ilfov), preotul G. Popescu din comuna Grecii-de-/os (Ilfov),
preotul C. Stnescu din comuna /. C. Bratialut (Ilfov), preotul
51efan Popescu din comuna Fundulea (Ilfov), preotul Alex. va-
novici din comuna Ci-itrine,sti (Ilfov), preotul I. Popescu din co-
muna Alex. Lahovari (jud. Vlasca), etc. etc.
Ceiace nu s'a intmplat de cnd exist tara romneasca, ceea ce
nu s'a intmplat sub Turci, s'a intmplat sub oblduirea de trist
amintire a d-lui Maula.
Fat cu aceasta monstruoas actiune de destrmare a sufletului
romnesc din partea unitilor" dela Blaj, biserica ortodox a avut
o singur consolare: Patriarhul-Regent 'dr. Miron Cristea n'a ono-
rat cu iscalitura sa Concordatul, nevoind s contribue la sanctio-
narea lui.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XV.

CUM ESTE REPREZENTATA, LA BUCURPTI,

CINSTEA BLAJULUI CATOLIC DE CATRE UN FIU
AL BLAJULUI: Dr. ZENOBIE PACLIM.NU
Este ciudat si regretabil in acelas timp ca din toata" droaia de in-
telectuali ardeleni, in primul rand uniti", cu cari d-nii Maniu i
Vaida au impnat diferitele ministere din Bucare,sti in scop de asa-
nare si regenerare a gospodriei statului, nu s'a distins nici unul
prin cantal, care sd-1 fi impus atentiunei, dragostei si stimei pu-
blice. Cauza ar fi dup chiar ziarul Unirea" din Blaj (No. 46 din
15 Noembrie 1930) c vreme de doi ani gavertzarea najional-
trilnistei a aval prea patine zil senine, lar lipsa de experiengi in
ale gaverniirii a flicat-o sil Imbr(44eze, dintr'odatd binipr, mai
nullt clec& ar fi fost prudent s'o facti".
Sd ne multumim deocamdat4 cu aceastA Lmurire a organuiui mi-
tropoliei din Blaj, dealtfel destul de interesant.
Dar Blajal are de 10 ani un reprezentant al sau in ministerul
cultelor, timp destul de indelungat ca sa' se fi putut distinge in im-
portantul post de director al cultelor minoritare. Acesta este d.
dr. Zenobie Paclipnu. El a fost adus in, ministerul cultelor de
catre ortodoxul ministru d. Oct. Goga in anul 1920 ca inspector
general al cultelor. In 1922 fostul profesor dela Blaj a fost ina-
intat director general al cultului catolic, in 1924 director al in-
vtmntului teologic minoritar, iar in 1925 direetor general al
tuturor cultelor minoritare.
Dup cum se poate vedea, omul Blajalui n'a fost numai men-
tinut in slujbA, dar a fost si avansat de catre succesorii d-lui Oct.
Gaga la departamentul cultelor, d-nii ministri C. Banu, Alex. la-
pedatu i V. GolcZ4, tot ortodoxi 5i ei, dei toti stiau cd el este
calul troian" al d-lui Maula in administratia ministerului.

www.dacoromanica.ro
558

Asupra felului cum 'si-a indeplinit datoria d. Zenobie Pacli5atug

i cum a inteles el refacerea morala a neamului nostru, dupa prin-
cipiile Blajului, las s'a urmeze mai jos un document impresionant
si in fata cruia este imposibil ca cititorul sO nu rmOnd nucit,
mai ales cunoscAnd furia, ca care a procedat guvernul Mania-
Vaida irnpotriva functionarilor de provenient regtian". Do-
cumentul in chestie este un denunt lung si motivat, trimis de un
cettean, ca numele George Pop escu, in primele zile ale lunei No-
embrie 1930, M. S. Regelui Carol II, d-lui prim-ministru G. AV-
ronescu, ca i d-lor ministri Gr. unjan dela justitie, V. Mad-
gearu dela domenii si N. Costdchescu dela instructia public
culte. La ministerul instructiei publice si al cultelor gravul denunt
a fost inregistrat sub No. 147.038 din 1 Noembrie 1930, iar la
sub-secretariatul de stat al cultelor sub No. 17.083 din 3 Noon-
brie 1930.
Fiind deci un act public, ar fi pcat s rmAnd necunoscut 1
de marele public. Iat-1 in intregime dup o copie a exemplarului
remis d-lui G. Mironescu, presedintele consiliului de ministri:

Donznule Prim Ministru!

Pierre Delattre a publicat la Paris o brosura intitulatd Luttes pr.&
settles du catolicism en Europe Centrale, in care ne aratA lumel ca
pe niste Vandali, cari am jefuit averea biseridil catolice din tara noastra.
D-voastrit, ca ministru de externe, ati cerut dele ministerele respective
datele necesare pentru combaterea celor afirmate in amintita brosurA.
Ca GA puteti rAspunde mai cu succes, e bine sd cunoasteti i D-v pe-,
ripetiile, prin cari au trecut averile blsericii catolice dela noi si eventual
s artitati lumei culte, cA dacd s'au 1 fault jafuri in averile acestei
biserici, ele au fost fAcute de oamenii catolicismului si anume de aceia,
cari aveau aderea sd fe apArAtorii acestor avert, aceasta in urma
situatiei ce aveau in bisericA.
SA incepem cu averile Status-ului catolic din Cluj:
1. Duna expropiere, s'a format la Cluj un consortiu in frunte ca ju-
risconsultul Status-ului catolic Nagy Laszlo, pentru a stoarce cat mal
mult din averile catolice. Acest jurlsconsult s'a asociat cu avocatul dr.)
Aurel Blaga din Cluj. Exponentul acestora in Ministerul Cultelor era d.
Zenobie Pdclisanu, director general al cultelor minoritare, pentrucA
toate operaiiile aveau sA fie aprobate de Ministerul Cultelor, conform'
regulamentelor in vigoare pentru administrarea averilor catolice.
Operatia s'a inceput la comitetul agrar: S'a scos de sub expropriere
o mare intindere de pAduri, plimant arabil si asociatii aveau sa primeasca
ca onorar avocajial mai multe milioane dela Status-ul catolic. Neavand

www.dacoromanica.ro
 559

insA Status-ul posibilitatea de a plati onorarul avocatial in numerar, s'a

recurs la modul de vAnzare-cumparare. Astfel s'a vAndut asociatilor de
cAtre Status intreaga intindere scoasA de sub expropriere, plus niste
castele, o moard mare, adizA o avere de circa 43 milioane lei pentru
suma de 10 milioane. Cumpartitorii n'au putut plAti pretul de cumpArare
51 atunci s'a recurs la ajutorul unor polite escomptate la BAnci, polite
semnate si de Status-ul catolic.
Poli:ele au ramas pand azi n2pldtite 1 acum biserica catolica e in
situatia de a pierde averea si a plAti si politele.
Avocatii numiti au primit in modul ardtat onorariul avocatial si spertul
dat functionarilor dela comitetul agrar si din ministerul cultelor, pa-
gubind si Statul, pentruca cei ce au primit onorariul avocatial prin con-
tracte de vanzare-cumpArare, n'au declarat venitul avocatial la fisc.
Canonicul dr. Andrei Baldzs, referentul Status-ului catolic din Cluj,
si senatorul Gydrlds cunosc prea bine chestiunea si la o eventuald an-
chet, fkutil de ministerul cultelor sau de cel al domeniilor, ar putea
sd dea informa;iuni pretioase. mire cumpdratori figureazA si d. Nagy
Ldszlo, jurisconsultul Status-ului catolic.
Nagy Ldszlo si Valentin Porufiu, avocat in Cluj, cumpdra dela
Status-ul catolic 61 jugere de pdmant in nemijlocita apropiere a orasulul
Cluj pentru ridicola suni de 10.000 lei, painfint care valoreazA mili-
oane. SI ad e vorba de onorar avocatial, dat in forma deghizat, cu
scopul de a se pAgubi si statul si.biserica catolicd si a se imbogAtl ju-
risconsultul Status-ului catolic. Credem cd din aceste chestii s'au in-
dulcit si alti functionari catolici, pentruca este inadmisibil sa se calce
in mod attit de fraudulos regulamentele aprobate de stat si apoi tot
minoritarii sd calomnieze in strainAtate statul
Dr. Aurel Blaga, avocat in Cluj, si Nagy Ldszlo, jurisconsultul
Status-ului catolic, cumpdrii tot dela Status-ul catolic 562 de jugdre de
pilmAnt pentru o sumti bagatel, cu contract aprobat tot de Ministerul
Cultelor cu No. 51443/1927.
E interesant sa afia1 procedeul d-lui Zetzobie Pdclisanu, directorul
general al cultelor minoritare din ministerul cultelor, la aprobarea
contractelor: d. dr. Aurel Blaga trimite ministerului de culte o petille
semnatA dr. A. Blaga si sotii, cerAnd aprobarea unui contract de vAn-
zare-cumpArare intre ei si Status-ul catolic. Pe aceasta petitie, nelnre-
gistratd, d. Piiclistinu face la 2 Fiugust 1927 urmatorul referat: ,,ln con-
lormitate cu dispozitiunile al. 1 al reg. de administrarea averilor Sta-
tus-ului romano-catolic, aprobat de ministerul cultelor maghiar cu
1491811915, contractele de vdnzare ale imobilelor Status-ului trebuiesc
apro bate de stat. Subsemnatul, (indnd seama de laptul c vdnzarea se
lace afire elemente romdnesti, pro pun aprobarea contractului. Aceasta
aprobare definitiva sd se dea in311 numai dupace ea va fi cerutd de
Status, asta din motivul ca sd folosim prilejul si s lacent Status-ul sd
recunoascd si de lapt situatia de drept veche".1
(ss) Paclianu.

www.dacoromanica.ro
560

Ministrul de atunci pune pe acest referat rezolutia: Se aprobff

neferatul".
Cititi cu atentiune rafintiria acestui referat: d. referent Pliclisanu
Une Geama de faptul, cA vAnzarea se face cAtre elemente romAnesti
din acest motiv propene aprobarea. AdicA sa instrAinAm, contrar legii,
averile catolice, pentrucA le acapareazA elemente romAnesti. E o proce-
dure incompatibilA cu demnitatea statului romAn. Dar d. Pdclisanu si
aici minte, pentrucd din adresa Status-ului catolic, inregistratA la minis-.
terul cultelor sub No. 51444 1927, reiese ca intre cumpArtori figureaza
5i Nagy Laszlo, jurisconsultul Status-ului catolic, care e ungur si
nu poate fi socotit ca element romnesc. Mai comite d. Pdclisanu
o mare gre5al pentru a seduce pe ininistrul sAu, gresalA, care ar
atrage dupA sine chiar acum anularea contractului. D. referent Pdclisanu
aratA in referatul sAu cA in conformitate ce dispozitiunile regulamentului
de administrarea averilor catolice, 'aprobat de ministerul de culte ma-
ghiar cu No. 44918 1915, contractele de viinzare ale imobilelor catolice
trebuiesc aprobate de stat, ascunde insd dispozitiunile din art. 7 din
acest regulament, conform cdrora nici o avere imobilA nu se poate in-
straina decAt pe cale de licitafie publicata in regal& Oare la aprobarea
contractului d. Pdclisanq a avut in vedere acest articol al regulamen-
tului? E cea mai elementarA datorie a guvernului sa ancheteze aceastA
chestie si dacA de fapt nu s'au Indeplinit la aprobarea contractului
conditiunile acestui articol, sA urmeze dela sine anularea contractului.
SA observall si procedura necorectA a d-lui Pdclisanu in mAnuirea
actelor: D. dr. A. Blaga trimete petitia si d. Pdclisanu face referatul la
2 August 1927 pe un act neinregistrat i ministrul aprobA in aceiasa zi
referatul fArA sA observe eA hArtia e neinregistratA. Se intAmplA insd
si un lucre mai nostim: d. Pdclisanu propune si ministrul aprobA ca
contractul sA se aprobe definitiv numai in cazul, dacA 5i Status-ul
catolic va cere aprobarea. Despre aceastA rezolutie ministerial Status-ul
catolic nu este incunostiintat in mod oficial si ce toate acestea cu adresa
No. 1257 gin 1927, inregistratA la minister sub No. 51444/1927, cere i Sta-
tus-ul aprobarea contractului. De mule a stiut Status-ul catolic de conditia
pusA in referatul d-lui dacA petitia d-lui Blaga, pe care se
afta referatul, s'a inregistrat in aceiasi zi cu petitia Status-ului, adica la
12 Noembrie 1927 sub No. 51443? Deci petitia d-lui Blaga cu referatul
d-lui Pcli,caizu, aprobat de ministre la 2 Fiugust, este tinted neinre-
gistratA mal mutt de 3 luni de zile si de aci se vede legAtura
intre d-1 Neilsen 5i cumpArAtori. Apoi e injositor referatul, care con-
ditioneazA aprobarea contractului si dela cererea Status-ului, asta
din motivid ea sil folosim prilejul si sa facent Status-til sa recunoaseit
de fapt situalia de drept veche". Vai de State' RomAn, care n'are au-
toritatea sa constrAngA pe toll cettenii sai sA. respecte situatia de drept
decAt pe cal lAturalnice, prin apucaturi nedemnel O altA gresalA cardinalA
este cA contractul e aprobat numai de consiliul dirigent al Status-ului
.1 nu de adunarea generala, cum cere art. 7 din regulamentul amintit.

www.dacoromanica.ro
 561

Pe adresa Status-ului catolic, d. Z. Pdclisanu pune rezolutia: Con-

tractul este anexat la No. 5144311927. La acest temeiu se alld i raportul
subsemnatullti i rezolulla d-lui Ministru"d CAutati dosarul si vA yeti
convinge, cA contractul lipseste, fiind interesul d-lui Pdclisaau sd nu
se stie ce si cu cAt s'a vAndut.
SA vedeti efectele: D. Zenobie Paclisanu, sdrac ca vai de el, are) in
Bucuresti o tasA in valoare de 5 milioane lei.
AceastA tovarAsie a sners mai departe: Dela Cluj a trecut la Episcopia
romano-catolicA dela Oradea-Mare si cu sprijinul directorului bunurilor
episcopesti Gerbert, refugiat acum in Ungaria, unde, pe banii furati
dela Episcopie, a eumpArat dou farmacii si al jurisconsultului episco-
piel din Oradea, Kriiger, si-au continuat nobila activitate inceput la
Cluj. Au scos de sub expropriere dela comitetul agrar pentru episcopie
4500 jugAre, lar pentru capitlu 2500 jugAre pAdure, primind ca onorar
avocatial tot dupA reteta dela Cluj prin contract de vanzare-cump-
rare dela Episcopie 1000 de jugAre, iar dela capitlu incA 1000 jugAre
padure, in valoare de cel putin 30 milioane lei. Contractul incheiat cu
episcopia a fost aprobat de d. Paclisanu in numele ministrului de culte-
respective in numele MajestAtii Sale Regelui, ca patron al bisericit
catolice la 27 Martie 1926 sub No. 15705. Dela sine se intelege, ca
dosarul acestei fArA de legi a dispArut din ministerul cultelor, rAmAnAnd
urme numai in condica de inregistrare, iar arhiva ne aratA, cA dosarele
au fost luate de d. Pdclisanu si azi nu li se mai dA de urmA. Fiu mai
dispArut din arhiva ministerului hiirtiile No. 43359/1927 si 44543 din 17
Octombrie 1927, referitoare tot la aceste contracte.
In lipsa dosarului, luat de d. Pdchisalu, e greu de stabilit data si
numArul, cu care s'a aprobat contractul referitor la cele 1000 de jugare
date ea onorar de Capitlu. Aceasta se va putea stabili printr'o ancheta
fAcutA la fala locului. si in aceste cazuri a fost inselat Statul, pentrucA
imensele sume, primite ca onorar avocatial, n'au fost declarate la fisc.
SA mergem mai departe: Un avocat din Bucuresti a primit prin inter-
veniia d-lui Z. Pilclisanu o procura dela episcopul romano-catolic din
Oradea-Mare, ca sA intervinA la Bucuresti pentru eliberarea rentelor
provenite din expropriere. Dupa terminarea operatiei (o simplA petitie
cu timbru de 11 lei), d. Pdclisanu, ca director al cultelor minoritare
din ministerul cultelor, a dat un ordin ministerial episcopului catolic
din Oradea, ca sA elibereze din averea inalienabil a episcopiei
avocat, ca onorar avocatial, rente de expropiere in valoare de lei 8
(opt) milioane lei. Avand insA sa treacti rentele la Patrimonial Sacru",
conform Concordatului, administratorul apostolic Anton Mayer a ras-
cumpArat dela avocet rentele de 8 milioane lei cu suma de 4 milioane
numerar, din care sumd partea d-lui Pdclisanu a fost 1 milion 600 mil lei.
Nu va ingroziti, domnule prim ministru, de aceste afaceri ale d-lui
director general Z. Pdclisanu?
Ministerul cultelor, fiind dosarul furat, a cercetat chestia la fata locului,
delegAnd pe d-1 inspector general Plitescu) Acesta a adus dela episcopie
I. Rusu Abrudeanu 36

www.dacoromanica.ro
562

SI a prezentat d-lui ministru Costlichescu copia ordinului ministerial,

dat de d. Piiclisanu in chestia onorariului avocatial, pe raspunderea
proprie, fart stirea ministrului. Nu intelegem, de ce nu urmeaza sane-
tiunile si d. ministru Costdchescu se multumeste numai Cu faptul, ca d.
Pdclisanu a parasit ministerul tultelor si s'a cocotat la ministerul de
sub conducerea D-voastra, ca consilier technic in chestiile de propaganda
ca diurna grasa, primind totodata si salariul ca director in ministerul
de instructie.
D-voastra, in ca:i'ate ide prim ministru, aveti datoria sa ordonati pentru
clarificarea chestiunilor amintite chiar in interesul moral al tarii
cea mai stricta ancheta, indrumand chiar Parchetul sa instruiasca
intrucat toate dosarele referitoare la chestiile aratate au fost sustrase
si deci nu se mai afla in ministerul cultelor.
Va mai rugatn sa indrumati ministerul de domenii, ca sa ancheteze la
Casa Padurilor pentru a se stabili cum s'a dat dreptul de defrisare la o
cantitate a:fit de enorma de Wine, cand taranului roman rt i se dii
dreptul de a tala nici 10 jugere de padure. Am auzit de multe ori pe
cei interesati spunand, ca interventiile la Casa Mudlor i-a costat 800
mii lei. S'ar mal putea cerceta, daca nu s'a Mat, din lipsa de suprave-
ghere, mai mult dealt a fost aprobat. Am putea aduce dovezi, ca inginerul
silvic al episcopiei si-8 cumparat casa in Oradea-Mare, dei era om sarac.
Am amintit ca.d. Pdclisanu ne mai avand nas sa ramana in ministerul
cultelor, a fost detasat cu ajutorul d-lui Maniu la Presedentia consiliului
de ministri, respectiv la Directia de propaganda din ministerul de externe.
Ca sa vedeti ca acest individ nu poate sa ramana acolo, V rog sa luati
cunostinta de urmatoarele:
I. In decursul rasboiului, guvernul maghiar a trimes pentru serviciul
de spionaj din comunele romanesti din Ardeal pe cel mai periculos
spion al guvernului, functionanil Gagyi, un bun prieten al d-lui Pclisana.
Spionul a fost insolit prin comunele romanesti de d Thiclisanu. Sper ca
va avea atata omenie sa nu nege acest fapt.
In 1917 d. Pdclisanu a trimis rapoarte directiei de presa dela Pre-
sedenjia consiliului de ministri din Budapesta, in care calomnia armata
romana. Ficeste rapoarte si azi se afla la Buda pesta. D. Pdclisanu a fost
insarcinaat de ministerul cultelor cu o anchetd la Muzeul ardelean din
Cluj. In timp ce d-sa ancheta in aceasta chestiune s'a intamplat sa fie
in Cluj un secretar ministerial din Budapesta, in prezent atasat de presa
pe langa ministrul plenipotentiar maghiar din Berlin, care a facut unui
domn roman din Cluj urmatoarea declaratie: Pad, d-I Pdclisanu in-
drdzneste sd ja pozifie fatti de institaIiile maghiare, tl vom nimict,
avdnd noi la Direcfia Presei din Budapesta rapoartele lui, in cari defdima
armata romdnd, si o epistoldi, in care cerea bani in timpul rdsboiului".
In 1924 d. Pdclisanu a insotit, ca delegat al guvernului roman, pe
d. C. Banu, fost /ninistru al cultelor, la Roma in chestia incheierii Concor-
datului. Intorciindu-se dela Roma, a vandut ziarului Brassoi-Lapok"
textul proiectului de Concordat, pe care numal el it avea, pentru nein-

www.dacoromanica.ro
 563

semnata suma de 7000 lei. Chestia a fost ahmci anchetata in minister,

Irma nu s'a putut stabili adevarul.
Nuntiul papal Dolci a facut declaratia ca Pdclisanu a fost in chestia
Concordatului un spion platit de guvernul din Budapesta. Suntem con-
vinsi ca Nunpiul papal ar face si inaintea D-v aceasta declaratie, daca
ar fi intrebat
Un 'Malt demnitar al bisericei catolice a trimis raposatului prim mi-
nistru /. I. C. Bratianu un memoriu confidential despre fara de legile
d-lui Pdclisanu si urmarea a fost ca fostul prim ministru a dat ordin ca
Pdclisanu sa fie alungat din ministerul cultelor. Nu stiu, cine a avut
interes sa nu se execute acest ordin.
D. Pclisanu a trecut In anul 1927 in bugetul Statului o episcopie
reformata maghiara din Oradea-Mare cu suma de 753.000 lel. Aceasta
episcopie nici cand n'a fost infiintata, e inexistent& lar episcopul
fara episcopie, creiat de d. Pdclisanu, n'a depus juramantul de fidelitate
maintea M. S. Regeith, a inaintea lui Pdcl4anu. Tot acest domn a
trecut in anul 1928 in bugetul Statului cu suma de circa 530.000 lei o
episcopie (superintenden(ie) luterana maghiara in Arad, care de asemeni
n'a fost infiintata prin nici o lege. Nici superintendentul (episcopul)
luteran maghiar din Arad n'a depus juramantul de fidelitate inaintea
M. S. Regelui, ci tot inaintea d-lui Pit* clisanu. Gurile rele spun, a d-1
Pctisanu a incasat pentru aceste doua episcopii spertul de 3 mil. lei.
Oare s'a mai pomenit In lumi ca episcopii neexistente sa fie trecute
in pugetul Statului si oare ce ar zice M. S. Regele, daca ar afla cA in tara
romaneasca exista doi episcopi maghiari fara sa existe episcopii si ca
acesti episcopi n'au depus juramntul In mdinile M. Sale, cl in ale ltd
Pdclisanu? De and exercita d. Pdclisana atributli regale? Iata cum
a operat acest om genial: Episcopia reformata maghiara din Oradea a
fost trecuta in bugetul statului in 1927. S'a intamplat 'MA o minune,
ca in bugetul anului 1928 a disparut din buget, dar d. Pticlisanu n'a
desperat, ci si-a servit patronul pe alta cale tot tlin banii statului.
Pentru punerea in aplicare a legii despre regimul general al cultelor s'a
votat in 1928 un fond de 9 milioane lei. Ei bine, din aceasta suma a platit
d. Pdclisanu episcopiei inexistente dela Oradea-Mare intreaga suma
de vre-o 750.000 lei, dei acest fond nu putea avea nicl o legatura Cu
episcopia maghiara neexistenta si statul n'avea nici un obligament sa
plateasca suma ordonantata de d. Pdclisanu, care ar trebui tras la ras-
pundere pentru deturnare de fonduri. In anii 1929 si 1930, episcopia
d-lui Pclisanu apare din nou in bugetul Statului cu suma aratata mal
sus. Chestia a fost cercetata in ministerul cultelor si In urma celor con-
statate d. ministru Costachescu a dat ordin ca cele cloud episcopli
ungurestl introduse prin frauda in bugetul statului sa fie eliminate din
bugetul anului 1931. Cum ramane insa cu milioanele ordonantate de d.
!Mclisanu in mod ilegal? Platim episcopil unguresti inexistente cu mi-
Roane grele, iar biserica ortodoxa o lasam sa tanjeascal
Au trecut turburarile studentesti dela Oradea si d. PrIclisanu a
lost trimes de guvern sA stabileasca daunele. Statul roman a platit des-

www.dacoromanica.ro
564

pagubiri de multe milioane, iar Evreii rad in pumni ca au putut

din bunavointa delegatului guvernului, sume enorme ca desdatmare,
primind si d. Pdclipnu dela fiecare comunitate cate un onorar de
200.000 lei.
Domnule prim ministru, din cele scrise nu trageml nici o concluzie,
ci lasam sA luati D-voastra masurile necesare i sa vedeti, daca un astf el
de om mai poate sta macar o zi in serviciul statului roman.
Binevoiti a primi, domnule prim ministru, asigurarea inaltei mele
consideratiuni.
G. Popescu
Autorul gravului denunt, care, cum se vede, este bine 5i solid
documentat, cuprinznd date de acte 5i numere ide inregistrare ce
nu se poi tgdui, a uitat ins 5i o alt lature a activittii incorecte,
practicat de Paclisamz la ministerul cultelor. Ne vom implini noi
datoria de a-1 complecta.
PACLISANU INGADUE INSTRAINAREA COMORILOR DE ARTA DIN
PALATUL EPISCOPIEI ROMANO CATOLICE DIN ORADEA MARE

In anul 1923, pe cnd Pclixtza era,director al cultuliti catolic,

s'a petrecut la episcopia romano-catolic din Oradea Mare o
foarte insemnat instrinare de bunuri, a cror valoare este greu
de precizat. Se poate ins afirma c e vorba de o avere de zeci de
milioane lei. Palatul episcopiei romano-cartolice din Oradea Mare,
zidit pe timpul Martel Terezia, acumulase in ,tirnp de peste 150 de
ani adevrate comori de arta in tablouri vechi din secolele 15, 16
si 17, covoare persane, bronzuri, portelanuri, faiante, miniaturi,
ceasornice etc. Pot spune c cu ocazia unei vizite, fdcut de mine
in anul 1922, am rmas incremenit de enorma bogtie ce mi-au val
zat ochii in acest palat, care rivaliza in lux 5i obiecte pretioase de
art cu cele mai vestite palate regale g imparte5ti.
Ultimul episcop titular, contele Nicolae Szchenyi, un inver5unat
du5man al Statului romn intregit, impins de ur, tria mai mult
la Badapesta decat in re5edinta episcopal. Fiind i bolnav el
a murit pela sfr5itul anulai 1923 hotrise s treac in Un4
gana intreg tezaurul din palatul episcopal. In acest scop, el avea
nevoe de un tovar5 inteligent i cu trecere, care a fast gsit in
persoana d-lui Z. Paclisana, directorul general al cultului catolic.
S'a intmplat ins c prefectul judetului Bilior de p'atunci, d.
fuljan Peter, actual inspector general adrhinistrativ, om integru
priceput administrator, a aflat c episcopul Szchenyi incepuse s

www.dacoromanica.ro
 565

transporte in Ungaria part din tezaurul artistic al palatului

episcopal. Printeun raport confidential, prefectul n'a intarziat sa
aduc la cunostinta ministerului de culte instrinarea acestor valori.
D. C. Banu, ministrul cultelor, a trimis atunci in ancheta la fata
locului, fara s-i puna la indoial corectitudinea, tocmai pe d. Z.
Pdclipna. Ce fel de ancheta a facut trimisul Startului roman s'a
vzut abia in anul urmator (1924), cand, dupa moartea episcopului
Szechenyi, facando-se inventarul lasamantului sail, s'a constatat Ca
palatul a fost complect golit de toate comorile artistice ce continea.
Intamplator mi-a cazut in mana, anul trecut, un catalog al
vestitei case de arta Slatner din Praga. Ei bine, din acest catalog
am putut vedea cal la o licitatie tinuta in zilele de 14-17 Auguist
1925, in Karlsbad, s'au vandut din liistimiintul contelui N. Sz-
chenyi, lostul episcop romano-catolic al Ordzii Mari", tablouri (din
scoala olandeza si italiana), miniaturi, portelanuri, faiante, mobi-
lier, vase, bronzuri, ceasornice si covoare de Persia, in valoare de
3.372.800 coroane ceho-sloyace sau 20.236.800 lei.
Pentru celelalte licitatii ce s'au mai tinut asupra altor obiecte,
n'am putut s-mi procur datele necesare.
Ceea-ce pot spune este ca d. lalian Peter, care isi Muse datoria
sa avizeze, in 1923, ministerul cultelor de scandaloasa instrainare
de lucruri din resedinta episcopatului catolic, a declarat, in anul
1925, in fata a doi martori, urmatoarele:
Piklisana este un fanctionar incorect, pentru-ca' a prat dela
dosar raportul nteu confidential in chestki instrizintirii aye,* din
palatal episcopiei romano-catolice dela Oradea .Mare".
CUM A INFIINTAT PACLIANU CELE 2 NOUI EPISCOPII UNGURETI
Pentru a ilustra in mod neindoios necinstea si cinismul omului
Blajalui, ajuns factor important in ministerul cultelor, credem
util sa istorisim, in cele ce urmeaza, peripetiile infiintarii celor
2 episcopii maghiare, de care vorbeste d. George Po pesca in bine
motivatul sail denunt.
Dupa delimitarea granitei au rmas pe teritoriul Romaniei, gall
de episcopia reformata dela Cluj, Inca 190 de parochii reformabe,
care in trecut, sub regimul maghiar, au apartinut episcopiei refor-
mate din Debretin. Ministerul cultelor, dei fusese in diferite ran-
dud solicitat sa admita infiintarea unei notti episcopii reformaba
cu sediul in Oradea Mare, pentru cele 190 parochii, a declarat

www.dacoromanica.ro
566

consecuent ea noua episcopie nu se poate infiinta decat dupa vo-

tarea legii despre regimul cultelor. Hotrirea aoeasta o aflarn in
rezolutia dela 22 Iunie 1923 a d-lui C. Banu, apoi in rezolutia dela
8 Martie 1924 a Alex. Lapedatu, ambii fosti ministri ai cul-
telor, precum i in adresa ministeruliii cultelor dela 28 Septembrie
1925, trimisa din oficiu conducerii celor 190 parochii.
Cu toate ca in adresa din urtn ministerul a interzis ori-ce or-
ganizare i ori-ce alegere de episcop inainte de prmulgarea legii
privitoare la regimul cultelor, totusi cei dela conducerea parochillor
reformate mi s'au supus ordinului i cu adresa No. 1243 din 30
Noembrie 1925 incunostiinteaza ministerul ca au ales episcop
prim epitrop. Aceast adres a ramas neinregistrata in minister
dela 30 Noembrie 1925 pa la 25 Martie 1926, cand d. mi-
nistru Alex. Lapedatu ja act de alegerea facut, dar conditioneaza
depunerea juramantului nuimai dupa-ce noua episcopie va fi con-
firmata prin lege.
In timpul ministeriatului d-lui V. Gold4 reformatii cer din nou,
prin adresa No. 446 din 14 Aprilie 1926, ca episcopul nou ales
s fie instalat in scaun, dei insisi ei recunosc ca. de fapt episcopia
nu exista, cad adresa spune: Dela sine se infelege al noul episcop
instalat dupd-ce constituirea episcopiei va fi confirmata prin
lege va avea lndatorirea sa depund jurdmantul de credinfd 11:
mdinile M. S. Regelui".
D. ministru V. Goldi$ a pus pe aceasta adresa, la 19 Aprilie
1926, urmatoarea rezolutie: Se va rdspunde dl instalarea va putea
avea loc numai dupd-ce d. Sulgok (episcopul ales) va depune fur&
manful de fidelitate".
Pan'aci totul este in ordine, pentru-ca toti ministrii de culte
(Bann, Lapedatu i Gold4) s'au conformat directivei luate de d.
Oct. Goga de a nu se admite infiintarea acestei episcopii decat
dupa votarea legii despre regimul cultelor, deoarece ar fi fost un
lucru inadmisibil sa se faca o alegare de episcop inainte de a se
infiinta episcopia.
Dar se vede ea rezolutia d-lui ministru V. Goldi$ nu-i convenea
d-lui Z. Pliclipnu, directorul general al cultelor minoritare, pen-
tru-ca pe aceeasi hartie, pe care ministrul pusese rezolutia la 19
Aprilie 1926, in sensul ca instalarea va putea avea loc numai dupa
depunerea juramantului de fidelitate, sub-ordonatul ministrului
punea 0. el o noua rezolutie, la 7 Maiu 1926, contrail rezolutiei

www.dacoromanica.ro
 567

sefului su direct. Rezolutia lui Pticlipnu are urmatorul cuprins:

In arma hotdririi consiliului de mini$tri, se va scrie d-lai
Csernalc Bela (secretarul parochiilor) cd d. Sulyok se va putea in-
stala in functia de episcop al protopopiatelor rimase flird epis-
cop nutnai dupd-ce va departe jurdnantul de fidelitate. Acest
/warrant, conform adresei noastre No. 14625 din 26 Mar/le a. c.,
na-1 va departe inaintea Maiestiitii Sale decdt dupd-ce episcopia
va fi intemeiaid prin lege. Acum d-sa va face un jurAmnt
acas, la Oradea Mare, inaintea unui delegat al nostru".
Interesant de amintit este ea hotdrirea consiliului de ministri,
de care vorbeste directorul Pdcl4anu, nu se gseste de loC la mi-
nisterul cultelor, ceea-ce indreptteste a crede ea ea a fost inven-
tath pentru anume interese, care se vd si care sunt urmtoarele:
Jurmntul la Oradea Mare a fost luat de Pdclipnu. Tot acest
d. Pdclipnu, la intrebarea bisericei reformate dac jurmntul de-
pus in biseric, inaintea obtinerii aprobrii regale, d dreptul e-
piscopului Sulyok la preluarea administratiei episcopiei, pune,
fr a mai intreba pe ministru, rezolutia: Se va Hispunde argent
telegralie cd da".
Dei episcopia reformat din Oradea Mare n'a fost infiintat si
este si azi inexistent, Paclipna a trecut-o in budgetul anului 1927
cu suma de 741.810 lei. Din budgetul anului 1928 a fost ins
scoas, desigur in urma faptuIui cd ministrul observase gresala ea
s'a introdus in budgetul statului o episcopie inexistent. Ei bine,
Cu toate acestea, Pilelipnu face la 13 Iunie 1928 un referat, dispu-
nndu-se ca s se ordonanteze sus numitei episcopii inexistente
suma de 369.718 lei pe semestrul Ianuarie-Iunie 1928. 11, doua
parte s'a ordonantat pe baza altui referat al lui Pficlisana.
INFIINTAREA SUPERINTENDENTEI BISERICEI PRESBITERIANE
MAGHIARE DIN ARAD

Exact acelasi procedeu a fost intrebuintat de Z. Pdeli,satta,

functionarul model de necinste esit din scoala Blajului, i pentru
infiintarea episcopiei sau superintendentei bisericei presbiteriane
maghiare din Arad, introdus in budgetul statului cu incepere din
anul 1929. In budgetul pe anul 1930 a fost inscris, prin statul
No. 444, cu suma de 418.440 lei.
Inca la 7 Decembrie 1922, d. C. Banu, fostul ministru al cultelor,
pusese pe o cerere a acestei biserici, inregistrat sub No. 64.959,

www.dacoromanica.ro
568

urmatoarea rezolutie: Se admite organizarea pe baza protopopia-

lului. Episcopal $i vicarial nu se poale admite pentru a$a de pu-
fine parochii".
Aceasta organizatie bisericeasca n'are mai mult de 24 parochii.
Constat6m cd si aceast episcopie este inexistent& nefiind infilii,-
Iata prin lege. Ea este opera interesata a lui P'cli,sanu.
Toate aceste tribulatiuni ale omului Blajului, care pun statul ro-
mn intr'o penibilA lumina, au impus ministerului indeprtarea
lui Z. Pacli$anu dela conducerea cultelor minoritare, precum si
stergerea din budgetul pe 1931 a alocatiunilor budgetare pe seama
celor cloud episcopii inexistente.
In loc insh, s fie dat in judecat pentru abuz de incredere, fai-
mosul Plicli$anu, fiind-c6 are stampila unite a Blajului, a fost
hnediat luat in brate de d. Milli Mania, care l'a trecut la presi-
dentia consiliului de ministri ca consilier technic/

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVI.

REACTIUNEA ENERGICA A CLERULUI ORTODOX

Vechea i inteleapta zicatoare romaneasca, care spune cine sa-
Wind yard, allege furtand", a inceput sa se verifice si de asta-data,
cum era de asteptat, in rasboiul confesional declarat bisericei or-
todoxe de catre sectarii inconstienti dela Blab ametiti de deliciile
puterii. Gravitatea situatiunii creiate bisericii ortodoxe prin politica
stramta i inveninata de preocupari confesionale a guvernului celor
doi uniti" Mania-Vaida, era imposibil sa nu provoace reactiunea
clerului ortodox, desconsiderat si spoliat. Era fatal ca scolastica
anacronic din chiliile Iezuitilor dela Blaj s-si primeasca o ad-
rnonestare serioasa din partea tuturor Romanilor insufletiti de prin-
cipiul armoniei sociale i religioase, atat de necesara in zitele grelo
de azi, pline de atatea i atatea alte primejdii, pe care numai dori-
torii destramarii statului roman, intregit cu attea jertfe i sane,
nu le vad sau refuza sa le vad.
PRIMUL SEMNAL
In ziva de 11 August 1930, Patriarhul Romaniei, dr. Miron
Cris/ea, a trimis, in numele Sf. Sinod, o adresa ministerului in-
structiei publice si al cultelor, spre a fi prezentat consiliului de
ministri, adresa, in care Capul bisericei ortodoxe cere i insista
ca guvernul sa pastreze cuvenita proportie legal in chestia ajutoa-
relor, ce le acord statul diferitelor culte. El pretinde respectarea
art. 31 din legea cultelor, care spune categoric ca ajaloarele, pe
care statal le va acorda diferitelor culie, vor fi in raport ca narruit-
rill credinciosilor, celdteni rotnni, Pea' de populafia totald a tdrii,
ca situatia rnateriald a callelor respective si ca nevoile lor reale"
Adresa era motivata de inceperea activittii nouei episcapii
unite" dela Baia Mare, ale carei cheltueli se fac din budgetul sta-

www.dacoromanica.ro
570

tului, rara nici o lege speciala, adica dupa bunul plac al d-lui
Alex. Bona. unit" fervent. ajuns secretar general al ministerului
instructiunii publioe si al cultelor. Dei Sf. Sinod i congresul bise-
rilzesc ceruser guvernului infiintarea unei episcopii ortodoxe pe
seama Romanilor din America, acest desiderat era aruncat la cos,
spre a preferi i ajuta o episcopie greco-catolica, infiintat in mod
ilegal, printr'o simpl rezolutie a d-lui Borza.
PROTESTUL CONGRESULUI DIN BUCURETI AL PREOTIMEI
ORTODOXE

Dumpingul insolit al catolicismului unit" a format apoi obiectul

unor aurinse desbateri si proteste in sanul congresului preotimei
ortodoxe, tinut la Bucure,sti in cursul lunei Octombrie 1930.
S'a accentuat cu acest prilej, intre altele, tratamentul vitreg din
partea guvernului Maniu-Vaida fata de facultatea de teologie din
Chi$indu, care n'are mobila si nici biblioteca, pe cand pentru ser-
baffle aniversare ale scoalelor unite" din Blaj, printr'un vot al
Camerii, sugerat de d-nii Maniu i Vaida, s'au destinat 3 milioane
lei, iar pentru biblioteca mitropoliei unite" tot de acolo s'a inscris
in budgetul stlitului o subventie anual de 500.000 lei. S'a mai re-
levat largeta cu acordarea sumei de 300.000 lei pentru constructia
unei biserici unite" la Roma, a sumei de 1.000.000 lei pentru re-
pararea catedralei din Blaj i alte 500.000 lei pentru refacerea lo-
calului seminarului din Mg, in timp ce mitropolizi ortodoxe din
Sibiu i-s'a refuzat ori-ce ajutor pentru repararea acoperisului rui-
nat al catedralei, etc. etc.
D. Nichilor Crainic, deputat si profesor la facultatea teologica
din Chi,sinau, a invederat congresului tendintele unitilor" cu pri-
vire la reforma invtmantului teologic ortodox, la care a trebuit s
se renunte in cele din urrna sub presiunea amenintrii desvaluirii
unor lucruri grave, de care s'ar fi rusinat multe obrazuri unite"
din guvern, doritoare de a ajunge la separatia bisericii de stat i la
o autonomie mortala a ortodoxismului.
SF. SINOD IA ATITUDINE PENTRU APARAREA DEMNIT411
INTERESELOR BISERICEI DOMINANTE

Atat membrii SI. Sinod, cat i consiliul central bisericesc, orga-

nul suprem al congre3ului national biserimsc, in consfatuirile, care
au avut loc in cursul lunzi Octombrie 1930, au adus grave acuza-

www.dacoromanica.ro
 571

tiuni regimului national-tranesc din cauza favorizarii scandaloase

a cultelor minoritare, prin ceea-ce se nedreptateste biserica orto-
doxO, care, dupa constitutie, este si trebue sa fie dominanta in Stat.
In ziva de 25 Octombrie, toti ierarhii bisericei ortodoxe, intruniti
sub presidentia Patriarhului dr. Miron Crislea, luand in discutiune
problema budgetului cultelor, 'si-au fixat punctul lor de vedere,
just si demn, intr'o motiune, in care, dupd-ce declara ea biserica
ortodoxa este si de asta-data dispus sa aduca noui jertfe pentru
usurarea visteriei tarii, cere guvernului, in interesul dreptatii si al
respectarii legii, ca inainte de a se proceda la reducen, sa se
fixeze mai intaiu proportia justa a demnitarilor, consilierilor, pro-
topopilor si functionarilor bisericesti ai tuturor cultelor fata de nu-
marul sufletelor din eparchii, protopopiate etc. si numai dupa-ce
se va restabili echitatea si echilibrul just al ajutoarelor diferitelor
culte, sa se procedeze la operatia reducerilor.
CUM RASPUNDE BLAJUL LA OFENSIVA ORTODOXA

Puternica si demna miscare de aparare a clerului ortodox a pro-

dus la Blaj stupoare si ingrijorare. Din tonul de rea credinta, cu
care raspunde Unirea" (No. 44 din 1 Noembrie 1930), organul
mitropoliei unite", este vizibila teama, de care sunt cuprinsi cle-
mentissimii" canonici.
,,Lupta scrie Unirea" o poartd deschis $1 pe la(d biserica do-
minant& Mobilul acestei porniri este ura. Chiar dupd cel mai ortodox
calcul, unii minoritari stint mal avantaja,1 in buget decal noi. Totusi noi
suntem finta atacurilor. Biserica ortodoxd nu thzde a se ridica $1 a-$i
valorifica drepturile prin propria-i vrednicie, ci a-$i afirma dominafia prin
distrugerea al/ora: este deci negativist& Pusd in miscare de politiciani,
impotriva guvernului, biserica ortodoxd a rdmas roaba nefastei pu/eni
a politicianismului.
Urnzdrile? Se vor vedea. Noi nu avem dreptul sd ne leisdnt strivifi $1
nu vom rdnuine infrdnfi.. Ne doare un singar turru: neamal nostru are
destute alte pecazuri, deed t sli-i mai lipseascii aceastd luptil in/re frafl
$i biserica altd menire, extrem de ardentd in zilele noastre, decdt sil-$A
iroseasca puterile in certe atilt de p4in cre$tine$ti..
REPLICA ORTODOXILOR LA INSOLENTELE BLAJULUI

Preotirnea ortodoxa din Ardeal, intrunit in congres, la Brasov,

in zilele de 11 si 12 Noembrie, n'a intarziat sa dea un raspuns
prompt cinismului dela Blaj. In acest congres, s'a aratat ca, pentru

www.dacoromanica.ro
572

a se favoriza biserica unit", s'a recurs de guvernul d-lor Maniu-

Vaida nu numai la acte de nedreptate si inechitate, ci si la abu-
zuri, ilegalitti si spoliatiuni MO de biserica ortodoxa. Ca dovada,
s'au produs diferite studii, cercetri si memorii, intemeiate parte pe
calcule budgetare, parte pe date concrete si fapte incontestabile,
din care rezult c inteadevr pe toate terenurile vietii publice, gu-
vernul Mania-Vaida a cutat s favorizeze, s sprijineasc si sa
promoveze elementele unite" si interesele lor, in dauna biserioei
ortodoxe si a intereselor sale.
Insusi mitropolitul dela Sibiu, dr. Nicolae Balan, pentru a ilustra
toata gravitatea situatiunii creiate bisericii ortodoxe prin aceast
politic de preocupari confesionale a guvernului, a tinut ca, atat in
cuvantarea sa dela congres, cat si in declaratiile fcute ziarelor,
sa-si insusiasca toate aceste acuze, sa se facd exponentul hotrit al
revendicarilor bisericii ortodoxe din Ardeal si sa declare a
nu va Inceta lupta deschis5 pSnA ce nu va dobandi sa-
tisfacerea cererilor juste i legitime ale acestei biserici,
chiar, dac pentru ajungerea scopului, ar fi s'd recurgA
la mijloace extreme...
Asupra mijloacelor de luptii a declarat mitropolitul Balan
unui redactor al ziarului Adevdrul" (13 Noembrie 1930) vom
aviza. Inainte de toate, vom creia un mare organ de publicitate,
care VI' se ocupe exclusiv de chestiunile noastre.
5i dacil toti4i mi vom fi auzig, dacii cel in drept nu vor in-
felege cii noi suntem reprezentantii bisericii dominante, voiu da
anatema, c5ci nu inteleg ca In tara noastrA, In Romania
libel% s" fim asupriti".
SCANDALUL CONFESIONAL DELA ADUNAREA GENERALA
A SOCIETATII ASTRA", TINUTA LA CARANSEBE IN ZILELE DE
13 1 14 NOVEMBRE 1930

Adunarea general a vechei societati culturale ardelene Astra",

deschisa la Caransebe$ in ziva de 13 Noembrie 1930 de catre in-
susi M. Sa Regele Carol II, a fost si ea a doua zi teatrul luptelor
confesionale, provocate de intelectualii" Bialalui cu concursul ba-
tausilor adusi de analfabetul Sever Boca, improvizat, spre rusinea
tarii, director ministerial la Timipara.
Ficest profund regretabil scandal a izbucnit cu ocazia discutiei
raportului comisiunii de candidare pentru locul de presedinte al

www.dacoromanica.ro
 573

societtii. Comisiunea propunea realegerea d-lui Vasile Goldis, re-

comandat cu caldura acum 5 ani de catre oamenii partidului na-
tional, fiind-ca p'atunci d. Goldis era unul dintre fruntasii acestuia,
dar care acum, parasindu-1, nu mai avea nici o calitate si ca sa im-
piedice realegerta lui, acelasi partid s'a injosit, facand apel la a-
gentii electorali, adevarati profesionisti ai ciomagului. Inteadevar,
dupa-ce planurile Blajakii au esuat, caci realegerea d-lui Goldis a
fost primita' cu aclamatii, Sever Boca s'a repezit cu a avalansa de
Insulte la adresa demnului mitropolit al Sibiului dr. N. Balan, care
prezida, and in bcelai timp drumul mdschetarilor si platiti
ametiti de bautura ca s tipe si sa une, doar-doar vor impiedica
alegerea unui ortodox si vor putea inlesni venirea unui unit" in
fruntea Astrei".
Dar planul n'a reusit. Rusinea, marea rusine insa, de a introduce
scandalagii de profesie in mijlocul unui sabor de crturari, a ra-
mas pentru pecetluirea scolasticilor dela Blaj. Injurii ordinare con-
tinua' si azi in presa partidului national (ziarele Patria" din Cluj
Unirea" din Blaj), la adresa mitropolitului ortodox si a d-lui
Goldis. Acesta este consiclerat azi de ziarul Unirea" cioclul As-
trei", dui-Ace inainte Cu 5 ani fusese omul luminei si al culturei".

ROMANII DIN ARDEAL IN PRAGUL laSBOIULUI CONFESIONAL

Din cele expuse pan'aci, se vede lamurit Ca cele doua biserici ro-
manesti din Ardeal sunt in pragul rasboiului confidential. Motivul?
Ni-1 spune fara nici o reticent ziarul mitropoliei din Blaj
Unirea", care in No. 47 din 22 Nov. 1930 scrie:
Dup unire (cea dela Alba lulia din 1 Decembrie 1918), situatia noastr
s'a schimbat radical. Suntem putini i slabi fata de marea uriaa a
ortodoxiei".
Dar reaua credinta i indrazneal din partea organului unit"
sporesc cand afirma cele ce urmeaz:
Mai gray decal asta este Irma' faptul, cfi ortodoxia noastrd a stiut angaja,
in milsurd siintitoare, i statul insusi in slujba glindurilor sale proselite. Do-
in care s'a proclamat dominant", oricat de ana-
vacIA constitutia (it rii,
cronice ar [rea astazi astfel de tendinte. Dovad apoi felul cum s'a
silit necontenit sa traduc In fapte aceast dominanta". O intaietate
aroganta afisata cu fast, in scop de reclama, la toate ocaziile, a dus la
umilirea i jignirea continua a bisericii noastre. Destul s pomenim
felul cum se tin oficial srbatorile nationale".

www.dacoromanica.ro
574

lata deci rasboitil declarat pe MO de Blajul catolic bisericei or-

todoxe pe motivul pueril ca aceasta este proclamat, prin Consti-
tutie, bisericii dominant&
l cutremur, cand ma gandesc ce raspundere imensa isi asuma
patriotarzii canonici dela Blaj in fata acestei tragedii, pe care vor
s'o joace inteun moment cand inchiegarea tuturor energiilor ro-
manesti inteun suprem efort de jertf este porunca de viata si de
moarte i cand din toate panne ne pandesc primejdii nevazute.
Intreb daca nu sunt buni de legat si de internati in sanatorii toti.
acei clarissimi" canonici de pe malurile Tarnavelor, cari imping
bisericile romanesti la turburarea sufletului nacjit al neamului in-
Wm moment cand, mai mult decal oricand, avem inexorabila ne-
voie de apostolia pacii si de avantul ideal al duhului religios?
La aceasta trebue sa raspunda in fata Romaniei Mari cei
Herostrati, Julia Mania i Alex. Vaida, cari, dupa o guvernare a
lor din cele mai nefaste i nenorocite de 2 ani, au sporit greutatile
tarii intregite, pelanga atatea altele, i cu problema periculoas a
luptelor confesionale, pe care nu le-a cunoscut plea azi.
Daca politica de invrajbire i desbinare a sufletului romanesc a
fost gandul intim al d-lor Mania i Vaida cand Regenta le-a incre-
dintat guvernarea trii, ii pot asigura ca au reusit pe deplin.
Acest tragic succes" al lor va veni insa in fata judecatii istoriei,
care desigur ii va aseza acolo unde merit.
Rezultatele politicei lor de destrmare nationala sunt prea evi-
dente i prea grave, pentru-ca sa nu villa i ziva scad2ntei: pe-
deapsa istoriei.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVII.

NEDREPTATIREA BISERICEI ORTODOXE

IN LUMINA DECLARATIILOR FACUTE LA SENAT
DECATRE PATRIARHUL ROMANIEI

Fatalitatea istoriei a voit ca dupa 2 ani si 19 zile dela data

de 10 Noembrie 1928, cand Patriarhul-Regent semna decretal
de numire a d-lui lalia Mania ca prim-ministru al Romaniei Mari,
tocmai el, de asta-data tara malta calitate de Regent, sa fie silit a
lua cuvantul, in ziva de 29 Noembrie 1930, la Senat, ca sa infa-
tiseze, in cifre elocuente, nedrepttirea flagranta, cu care a fost tra-
tar biserica ortodoxa, sub guvernul de pomina al d-lui Aliada,
omul Blajalui catolic, care, prin procedeurile sale nechibzuite si
lipsite de m'asura, a impins intreg clerul ortodox intr'o stare de ne-
multumire, de clocot si de framantare necunoscuta pana azi de
vechiul regat.
Gestul gresit, comis de malta Regenta in ziva de 10 Noembrie
1928, pe lana atatea grave consecinte de ordin material, a adus pe
capul tarii si o mare pacoste de ordin sufletesc: lupia confesionald
,si amenintarea unui rdsboia confesional la/re fralii de acelal
stinge.
Ca dovada despre grava turburare produsa in sufletele majori-
tatii locuitorilor Romaniei Mari de guvernarea nenorocita a parti-
dului d-lui Julia Maniu, las sa urmeze partea finala din magistralul
discurs rostit de Patriarhul Romaniei dr. Miron Cris/ea la Senat,
in ziva de 29 Noembrie 1930. Tinut intr'o forma academica si bla-
jind, dar ca atat mai convingatoare, discursul acesta, prin logica-i
inteleapta si datele statistice ce contine, evidentiaza limpede si
dureros gravitatea chestiunii si tot clocotul din cele 13 milioane de
suflete ortodoxo romanesti. lata-1:

www.dacoromanica.ro
576

DISCURSUL PATRIARHULU1 Dr. MIRON CRISTEA

. . . . . . . .
Doinnule presedinte, d-lor senatori! Un alt necaz, pe care sfanta noa-
strd biserica il are, este sub raportul material, al ajutorului, pe care
lara noastra cu destula greutate il da cultelar din vistieria tdrii.
Veti fi foarte surprinsi multi din Dv., cari nu v'ati ocupat mai de
aproape de chestiunile bisericesti, de datele statistice ce vd voiu spune.
Biserica noastrd ortodoxd are aproape 13 milioane de credinciosi
(12.638.081) sau 73/4 procente din totalitatea cetatenilor tarii. Biserica
noastrd este aceea, care are mndria de a fi dat tot timpul vechiului
regat pe stalpii, pe mucenicii, pe umarul cdrora zace existenta insOsi a
statului nostru, caci credinciosii ei erau in vechiul regat identici
cu cetatenii tarn.
In Romania intregitd avem pe langa ortodoxi si foarte multi
minoritari, foarte multi fii l cetateni ai trii noastre de altd religie
de alt neam. Nu trag de loe la indoiala, ca si cetatenii nostri minoritari,
chiar i acei cad vor mai fi avand veden i extremiste, se vor convinge cu
timpul, c patria romand este o mama bund pentru toti, cd in tara noastra
isi pot cultiva mai ales limbs si credinta, cultura, datinile si obiceiurile
lor fOrd nici o restrictiune i maine poimaine vom ajunge acea stare
ideala, cd toti cettenii tdrii, de once neam, se vor identifica cu aspi-
ratiunile din viitor ale acestui neami si ale acestei tad rontnesti.
Dar, dacd ne gandim la trecut si daca ne punem intrebarea, ca tara
romaneascii. Intregita cine a fcut-o? eu ma mandresc a putea raspunde:
CO au facut-o credinciosil bisericii noastre ortodoxe, cari erau aproape
totalitatea cetatenilor Aril. Si daca ar fi sa facemi o statistica confe-
sionala asupra mucenicilor dela Mcird$6Vi si din rdsbolul de intregire,
eu dau ramdsag, c cu foarte putine exceptiuni aproape toti mu-
cenicii eroi au fost nu numal cetdteni al Romniei vechi, cl si fii al
bisericii noastre ortodoxe (aplause).
Fistfel ar fi oarecum logic si prea firesc, ca atunci, and maica
noastr comun6,, tara noastra Romania, isi imparte bunatatile din vis-
tieria sa diferitelor culte, biserica ortodoxd sd primeascd partea
leului, sau, dacd nu mai mult ca altil, cel putin o parte egald si multu-
mitoare. Cu toate acestea, d-lor senatori, nu este asa.
Rog pe d. ministru Costachescu sd nu creadd, c eu atribui guver-
nului actual aceastd nedreptate. 11 Mut-a consiliul dirigent al Ardea-
lului si au mentinut-o de 12 ani toate guvernele de dup rsboiu mina.
azi. 51 au mentinut-o, eu cred nu din vre-o rea vointd, ci din ne-
bagare de seamd, caci noi avem si in vista de stat o gresala mare, pe
care in treacat i pdrintele senator Basarab a amintit-o eri: anume
legiferdm din cale afara prea mult. Fivem eats droae de legi, incat nu
stiu dad un avocat se mal paate orienta in acest labirint infinit de
legi, care se fac, durere, deseori si cu mare graba. Si din motivul acesta,
o Inultime de legi, f acute in graba, sunt nu zic perfecte, cad lucrul
omenesc nu este perfect nesuficient studiate si mai ales nu sunt

www.dacoromanica.ro
 577

facute, la noi, pe bazd de date statistice. ,,Si statistica este sulletul and
norme, chiemate a face dreptate social.
WEI' statisticii la bazd, dibuesti in intuneric. Intocmai asa se pro-
cedeazd, MA date suficiente si WA cunoasterea exacta a tuturor impre-
jurdrilor, si la rezolvirea altor chestiuni importante. Si din motivul acesta
a fost polibili nedrep:atea, ce se face bisericii noastre ca privire la
cuantamul ajutorului de stat ce ni se da si care e mal mic dealt a
celorlalte culte crestine. A mal mentine aceasta, ar fi in adevdr inex-
plicabil, ba dupit parerea mea, ar fi o gresald strigAtoare la cer. Gdsim
oarectun scuzit guvernelor, di descoperindu-le si insistAnd asupra acestei
nedreptfiti, au avut buns intentiune de a o indrepta.
In legea cultelor, fttcutii in 1927, art. 30 spune in reztunat asa: Statict
roman va da Odor material tuturor cultelor recunoscute din tard, ln
proportia numdrului sufletelor lor, lap de totalitatea celd(enilor $1 in
pro portia trebuintelor constatate 4 a averilor, de care cultele respective
dispun".
Dar, durere, legea aceasta din 1927 nu s'a executat nici pand astdzi.
Si ahmci, care este rezultatul? Rezultatul este, cii biserica noastra or-
todoxa, sub raportul a)utorului dela stat, este Tama pe treapta cea mai
inferioard fatd de toate cultele minoritare, inferioarti chiar fatd de
ajutorul ce in proportie se dd Mahomedanilor din Dobrogea. Acesta
este faptul si adevitrul.
' Dacii luilm cele 896 milloane, cdt di tara din vistteria sa, ca ajutor
bisericil ortodoxe pe 1930, cade pe cap, pe suflet de ortodox, o sumd de
70,07 lei; lar pe un cap sau suflet greco-catolic cade, dupd ajutorul dat
lor 99,64, aproape 100 let, deci o diferenta de aproape 30 lei de cap. La
romano-catolicii Unguri si Germani cade pe suflet 60.94. La reformatii
Unguri din Ardeal revine de cap, nu 70 lei ca la not, ci 105,56. La unitarii
Unguri, cart au si el o episcopie, singura episcopie unitard din toatit
lumen, chiar 164.21 de cap. La Sasii Luterani vine 62,11 de cap, lar
Musulmanii au 101,59.
D. Josef Sdndor: In Romania incd nu avem statistic& astfel cd nu
ne putem baza pe aceste declarattuni. Abia acum se face o statistic&
I. P. S. S. Inaltul Patriarh Dr. iffiron Cristea: Orice statisticti s'ar
face, ortodoxii ramiln nedreptdtiti.
Deci, domnilor senatori, drept consecinta a acestei situatiuni trebue
sd constatdm, cd fratti nostri greco-catolici au ca 39.538.186 lei in pro-
portie mal mult ca noi.
Reformatii au cu 23.209.926 mal mutt ca noi.
Unitarli au cu 6.704.609 mai mutt ca not.
Chiar si Musulmanil in proportie au cu 4.878.099 mai mult.
Sii-mi dati vole o parantezd. Biserica noastra ortodoxd este cea mai
tolerantit bisericd din toed lumen, ceeace uneori poate deveni o sldbi-
ciune, anume in fala intolerantei celorlalte culte mat agresive, ca care
trete impreund. Tocmal, consecvent acestui principiu, rog pe colegli
mei cart sunt act: Romano-catolici, greco-catolici, reformat', ori cum
I. Ruins Abrudeanu 37

www.dacoromanica.ro
578

vor mai fi, sa nu creada ca eu vorbesc si insir aceste date din oarecare
spirit de intoleranta, sau din invidie, ca ei au mai mult dead noi, sau,
Doamne fereste, din Lira confesionala.
Trecutul meu de patruzeci si atatia de ani in viata obsteasca biseri-
ceasca este o dovada, ca am stiut intotdeauna sa fiu in bune relatiuni
cu confesionalii si cu coreligionarii din tara, in care am trait. Nu
aceasta ma determina sa fac 5i sa scot la iveala aceste date, ci datoria
mea de parinte sufleesc al celor treisprezzce milinane dz ortodoxi
simjul meu de cetateneasca dreptate.
Eu simt, ca aceasta inegalitate, aceasta disproportiune a introdus,
mai ales in sufletul clerului meu, o nemultumire, care clocoteste in chip
justificat, care fierbe si de care sunt ingrijorat ca nu cumva sa treaca
dela ei si in sufletele credinciosilor mei, cari sunt treisprezece milioane,
sa produca in chip firesc o nemuljumire, o framantare sufleteasca, care
maine-poimaine sa erupa, Doamne fereste, intr'o lupta confesionala.
Tara noastra la doisprezece ani dupa intregirea ei de toate are lipsa,
dar nu are lipsa de conflicte confesionale, el de pace frateasca si de
armonioasa conlucrare a tuturor fiilor ei pentru consolidarea ei. (aplause)
sa ne fereasca Dumnezeu de aceste lupte confesionale. Avem noi alte
nevol. Si mai ales sa ne scuteasca de lupte confesionale dintre frati,
care sunt cele mai dureroase, cele mai rele, care in trecut au adus la
alte popoare la rasboiul de sapte ani si la rasboiul de treizeci de ani,
interminabile, care ruineaza si un neam si o tara.
Principiul care ma calauzeste este acesta: Precum ne vedeti ad,
suntem pe bancile prelatilor un mozaic de ierarhi ai tuturor contesiunilor.
Suntem toji fiii aceleasi maice comune; mama noastra buna si comuna
este patria noastra, Romania. (Aplause puternice).
Si atunci guvernul acestei mame comune are sfanta datorie patriotica
ca intre noi, intre fiii ei, sa men/ilia echilibrul cuvenit, sa ne imparta
ajutorul cu masura egala, sa nu trateze pe unul mai bine cleat pe
celalt, caci rezultatul este invidia intre fra(1, invidie, care este dure-
roasa s pagubitoare nu numai pentru ei, ci si pentru pacea in casa
mamei, in familia intreagO.
Acesta este motivul, care ma indeamna pe mine sa cer rectificarea
acestor sume.
P. S. S. InHu tioizu, episcopal greco-catolic romiin al Gherlei: Pentru
aceea, atunci ar fi de lipsa si de datorinta ca si din partea noastra sa
se spuna un cuvant lamuritor.
I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Pattiarhul Roma/tick Domnilor senatori!
Datele statistice de mai sus sunt fcute fail considerare la ortodoxii
din Bucovina.Ei sunt 800.000 suflete, cel pujin. Biserica ortodoxa, avand
avere proprie, nu este luath in bugetul tarii Cu nici un ban. Si in fosta.
Ungarie romano-catolicii aveau averi proprii enorme si nu erau ajutati
de statul ungar, hipercatolic, deck foarte putin. Statul roman insa 'i-a
luat in carca bugetului sau, fara a considera enormele lor averi proprii,
1-a tratat mai bine, ca pe Bucovinenii romani. Ce e drept, Romano-cato-

www.dacoromanica.ro
 579

licilor li s'ati expropriat multe pamanturi si paduri, dar au primit renta

de stat de sute milioane, pe and ortodoxilor statul nu le-a dat pentru
fondul general al patriarhiei nou infiintate (Ana acum nimic, dei detine
gratis inca mari averi manastiresti.
Daca la calculul statistic adaugam si pe Bucovineni, nu mai vine pe
cap de ortodox 70,07 lei, ci numai vre-o 60 lei. Ficesti lei ii platesc de
cap pentru culte si Bucovinenii in impozite. Astfel ca aceste sume rezultate
din Bucovina si ca diferenta dela 60 lei pima la 99, 105.56, 16421,
101.59 etc., ce:a:enii ortodoxi devin tributarii cultelor minoritare. Asa
ceva nu se mai poate tolera.
Aceasta situatiune nedreapta dainueste, dupd toate datele, pe toata
linia in intreaga organizatie a cultelor. Noi suntem aproape 13 milioane
de ortodoxi. Noi avem o impartire in 18 eparhii. Si fiindca parintele
coleg Hossu m'a intrerupt sa fac o comparatie intre biserica fratiei
sale si noi.
Greco-catolicii sunt in Ardeal, dupa datele statistice, circa 1.300.000.
Acesti un milion trei sute mii au 5 eparhii cu 5 organizatii eparhiale
centra!e, cu vladica, vicari, 5-6 canonici, referenti, functionari, etc.
P. S. S. luliu Hoszu, Episcopul greco-catolic roman al Gherlei: Inalt
Prea Sfinle, pima .astazi avem organizate 4 eparhii si acum a ramas
sa fie organizatd aceea complectata prin concordat.
1. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul Romdniei: Hai s zicem ca
_aveti deocamdata numal 4 oparhii.
P. S. S. luliu Hoszu, Episcopal greco -cable al Gherlei: Awn" 5.
I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul Romdniei: Vasazica 5? La
un milion trei sute mii credinciosi aveti 5 eparhii. Aplicandu-ne aceasta
proportie noua, care avem 18 eparhii, ar trebui sa avem, nici mai mutt
nici mai puin, deck 50 de eparhii. Deci, Inca 32 ca sa fim egali Cu
greco-catolicii; si acestea toate ar trebui sd fie ajutorate din vistieria
larii, in mod proportional. (aplause). Chiar daca ar fi numai 4 eparhii,
si atunci ortodoxii ar trebui sa mai aiba proportional 22 eparhii noi.
Acum va intreb eu: stiti care este scaderea extraordinara a acestei
situatiuni? Eu ma duc cu un plug la camp, in ogorul intelenit. Minoritdrul
cultului neortodox, and eu ies cu un plug, el iese ca 4 Saltli 5 pluguri,
si la sfarsitul zilei examinand isprava este firesc, ca eu am arat o
mica postata, pe rand celalalt de cinci ori mai mult.
Este acest lucru in interesul acestei tari, in interesul neamului si al
viitorului lui, ca rzu, care formez, at marea majoritate a credinciosilor
mei si marea majoritate a acestui neam, trei din patru .parti ale
deci sunt si cel mai puternic stalp al tarii, chiar eu sd fiu impiedicat
de a merge cu aceiasi pasi inainte? Unde este ad i logica?
Daca ne comparam ca fratii romano-catolici, disproportia e si mai
mare. De exemplu eparhia catolica dela Satu-Mare are abia 30-35 de
parohii; iar noi avem zeci de protopopiate, care au credinciosi mult mai
nwnerosi. Chiar si acum cand, dupa Concordat, i-se adauga credinciosi
din episcopia romano-catolica dela Oradea, si tot ran-lane mica, mai

www.dacoromanica.ro
580

mica dealt multe protopopiate ortodoxe. Chiar sd fie cat 2 protopopiate.

ortodoxe de mare, aceste au dela stat la centru un ajutor de eel'
mult 6-8000 lei, pe cand episcopia romano-catolicii beneficiaza pentru-
organizatia sa centrala multe milioane la an, ca sa agite prin foaia sa
eparhiala contra statului roman cu o indrasnealii fr pereche. In corn-
paratie cu Romano-catolicii, noi, ortodoxil, ar trebui sa avem cel putin
65 episcopii, deci inca 47 episcopii noui, suspinute de stat.
Greco-catolicii au 28 canonici, plus 6 pentru Baia-Mare, deci 34 lcr
episcopiile lor; iar catolicil 16 canonici pla,tipi de stat si 16 preoti de-
patrimoniu sacru ,care neavand bani suficienti tot statul va intregi,
pe child noi avem 52 referenti la 18 eparhii si o mitropolie, plus 5 la,
Patriarhie. In proporlie noi ar trebui sa avem eel putin 300 referenti. Mar
e o nedreptate, ca canonicii si referentii unitilor au cu vre-o 3 milioane
plat& trial mare deck toti referentii ortodoxi, dei dupa dreptul lor
bisericesc canonicii trebue s existe din averile proprii ale bisericii, pe-
care tot ei le administrau. Gradatii n'au avut nicl o data, numal statul
roman le da.
Va intreb eu, cum va merge in slujba sa protopopul meu schiopatand
in necazurile lui eu cateva mil de lei pe luna, cand ceilalti au o orga-
nlzatiune episcopala la acelas numiir de credinciosi ou functionari si
ajutor de milioane din vistieria (Rplause prelungite).
Opinia publicd asteaptil tocmai dela mine si dela biserica mea, care-
este organizata in Patrlarhat, ca sa mergem cu automobilul, cu avanturf
de locornotiune moderna, inainte in implinirea grelei noastre misiuni
duhovnicesti; dar daca ne lipsesc mijloacele proportionale, cum poli
face asta?
Eu, domnilor senatori, ca Arhiepiscop al prime' Episcopii a Bucure-
stilor, am vre-o doua milioane si jumatate de credinciosi. Dad' 8$i ayes
aceiasi organizatiune sau aceleasi beneficii sub acest raport ca mino-
ritarii, ar trebui ca pe teritoriul meu sa am inca cel putin vre-o zece
episcopii. si atunci cu zece episcopii, tu zece randuri de functionari, ce
ai putea face? Minuni. Dar, pe cand eu conduc cu aceastii organizatiune
milioane de credinciosi, altul conduce aproape cu aceiasi organizatiune,
sau poate cu una mai buna dealt a mea, abia cateva zeci de mii eparhioti.-
Jata ce disproportie uhnitoare i ad, care cu glas tare cere dreptater
caci, daca nu va face guvernul dreptate si echilibru intre not, unde vont
merge? Vom ajunge de sigur la nemultumiri grozave.
trecem la celelalte organizatiuni, care urmeaza dupa eparhii.
Noi, ortodoxii, avert' 230 de protopopiate in toatil Patriarhia. Fratii
nostri greco-catolici au 78. Daca aplicam cheia domniilor lor la biserica
noastra, ar trebui ca noi sa avem 780 de protopopiate, vasazica inctt cts
550 mat mult. lar daca am aplica cheia noastra la gr. catolci, el ar
trebui sa alba numai 23 protopopi. si daca aplicam proportia aceasta
fata de romano-catolici sau de ceilalti, de sigur tot noi suntem pagubiti..
D. ,Elemer GydrIds: Dar nu primesc toPi ajutor, Inalt Prea Sfinte
Din 15 protopopi numai 8 primesc ajutor.

www.dacoromanica.ro
 581

I. P. S. S. Miron, Arhiepiscop al Bucurestilor si Milrqpolit al Ungro-

Vlahiel, Patriarh al Romiiniel: Rceasta se poate! Se poate! Ori cum ar fi,
3ot nol ramanem in urma, caci disproportia e prea mare in defavorul
Dar sa mai spicuim cateva date. Sa !Aram de exemplu pe Ungurii
unitari dela Cluj. Unitarii sunt 71.294 si au episcop cu ajutor dela stat
<cu peste 164 lei de cap.
In consecint4 la 700.000 suflete, eu ca ortodox ar trebui sa am
_zece episcopi; iar la 7 milloane credinciosi o suta, de episcopi si la 13
milioane ar trebui A. am aproape 200 de episcopi, ca s fiu la fel cu
Jacesti minoritarl.
Sa trec la parohii.
5i ad i tot rau stain! Preotii ortodoxi sunt in tara noastra 7266, adica
nil preot pentru 1739 de suflete.
La romano-catolicl, cari urmeaza ndat dupa nol, au clupa datele lor
un preot la 1240 suflete.
Fratii greco-catolici au un preot la 800 suflete. Iinual se fac la uniti
10 parohii. Una prirneste in calcul mediu cam 20.000 lei dala stat. La or-
todoxi, in proportie ar trebul la an 100 parohli noi. Totu5i s'au creiat
numai cate 40 51 cu o medie numal de 12.000 lei pentru una.
P. S. luliu Hoszu, episcop al Gherlei: Inalt Prea Sfinte!
Toata organizatia bisericei romane5ti s'a facut pe sub mana in acesti
13 ani dupti unire? Or, am intrat cu aceasta organizare eluptata, in
lupta grea, sub stapanirea straina: Patru episcopii, protopopiate,
parohlile. De 13 ani noi n'am 'mai infiintat nici un protopopiat. Parohii
s'au infiintat, 'rasa in toate cazurile au fost examinate de ministerul
-cultelor si aprobate dupa lipsurile reale. Mel o parohie nu s'a organizal
pe sub mana.
Nu intrerup mai mult, intrucat voiu lua cuvantul mai tarziu, dar,
pentru lamurirea Onoratului Senat, spun di 'cu aceasta organizatiune
noi am intrat in Romania intregita. Noi nu va acuzam. (Intreruperi).
I. P. S. S. Patriarhul Miron 6:istea: N'ain decat cuvinte de laudd
sincera la adresa acelor confesiuni, care isi sporesc parohiile. N'asi
avea nimic, ca sa vorbesc inteo .figura exagerata, n'a5i avea ramie
ca fiecare paroh alba si o eparhle, dadi vrea. Un lucru 'rasa cer:
SA se sustina din propille sale miiloace; lar cand se cere ajutorul
-statului, drept si dator este ca acest stat sa imparta cultelor ajutorul
in proportie egala, dupa legile pe care le are. Cu mijloace proprii in
masura harniciel 51 a treburilor -7., are fiecare cult dreptul ca vista
sa bisericeascli Interna intareasca si sa o desvolte cum vrea.
Sa continuam datele.
Sasii-evangelici au un preot la 914 suflete; Ungurii-Reformatit
/ni un preot la 751 de suflete; Ungurii-unitarlanI au un preot la 630
suflete; Mahomedanii au un =MI ja 520 de suflete.
Daca mal adaugam la minoritarli acestia 51 la confesimille neorto-
doxe 51 pe rabini cu cel putin 400 insi minoritarli au paste /1000
preoti, desi sunt numai 1/4 din populatia tarn.

www.dacoromanica.ro
582

Dr. I. Niemerower, sef rabin: Noi ar trebui sa avem mai mult de

10 milioane in budget. (Ilaritate).
P. S. S. Episcopal Ludan Triteanu: D-voastra aveti bani destui.
Dr. I. Niemerower, sef rabin: Nu avem.
I. P. S. S. Patriarhul Miron Cris/ea: In aceasta proportie, not
ortodoxii, in loc de 7226 preoti, ar trebui sa avem 12.000. Deci incd
peste 4500 preoti.
VA intreb eu: Este just, ca eu cu lucratori putini sa intru in via
Domnului cu ajutor dela stat neinsemnat? Ce a gresit biserica noastra
dominanta si fiii ei sufletesti in aceasta tara iubita. Romania, ca sa
fie tratata mai rau decat Mahomedanii? Eu ered ca nimic.
Si atunci, in numele meu si in numele episcopatului meu si in
numele celor 13 milioane credinciosi, rog pe inaltul nostru guvern
de acum, ca sa caute a s face urgenta dreptate intre confesiuni,
impartind ajutorul din vistieria tarii asa dupa cum prescrie art. 30
din legea cultelor, caci, daca am adus o lege si nu o respectam, ce
folos sa mai aducem legi? Am deveni ie prisos cu totul. cu parlatnent
cu tot.
Si aceasta este o nevoe nu numai de pace confesionala, ci si de
pace interna, care este o garantie a linistei din Ora.
Eu nu vreau sa fac imputan i guvernului. Recunosc ceeace zicea
si parintele Hoszu ca inaltii nostri guvernanti au ajutat cultele asa
clan erau. Dar era o fatalitate: ca noi, cei din Vechiul Regat, nu
eram organizati. Si acum va intreb: In Romania intregita, este interesul
statului ca biserica sa dominanta sa se mentina asa, intr'o situatiune
imposibild, pana la sfarsitul veacurilor? Nu! Este necesar, si noi o
cerem cu toata insistenta, ca sa se feed dreptate.
P. S. S. Hoszu, episcop de Gherla: Foarte bine, foarte bine! (Aplause).
I. P. S. S. Miron, Patriarhul Romciniei: Iertati-ma, domnilor, si
dali-mi voe sa trag din aceasta nedreapta si nejusta situatie si o inva-
tatura. In tot raul este si un bine. Rea este situatiunea pentru biserica
ortodoxa, care este cu ajutorul proportional dela stat pe treapta cea
mai inferioara, sub Mahomedani. Este un rail mare si eu cer schimbarea
lucrurilor. Am insa si un moment Ide bucurie. Am anume bucuria sa
constat, ca in tara romaneasca minoritarii i cultele neortodoxe se
bucura de un tratament extraordinar de favorabil. (Aplause prelungite).
Ficeasta este o dovada de marinimie, de intelepciunea, de dragostea
extraordinara a carmuitorilor tarii fata de nouii nostri cetateni, de la
cari asteptam sa recunoasca acest lucru si, cand au vre-o nevoie, sa
vie cu ea aici la noi, la casa, care lor le ofera mai multe bunatati
decat fiilor bisericei dominante. Sa nu mai mearga deci pe la Liga
Natiunilor cu toate nimicurile. (Fiplause).
Cand eram eu episcop, in tara ungureasca, intreaga nOastra orga-
nizatie bisericeasca centrala, episcopia mea, avea 19.800 coroane ajutor
anual, si acela pe cinci ,ani de zile ni s'a detras. Vedeti, fcand a
comparalie nu vreau sa reinviez trecutul, sa lasam trecutul si acum

www.dacoromanica.ro
 583

sa cautam sa fim frati, dar totusi este interesant sa se stie cum

am fost noi tratati de Unguri si cum sunt ei tratati de noi. Iar
azi la Roindnii ramasi in Ungaria incearca sa introduca limba ma-
ghiara in leturghie, adica sa 12 faca o episcopie ortodoxa-maghiara.
Eu gasesc necesar a constata ca ajutorul dela stat cade in defavorut
nostru, in nadejdea c minoritarii vor cauta de acum inainte sa se
alipeasca cu atht mai cu drag de tara aceasta. care pe proprii si
vechii ei fii ii neglijeaza, ca sd-i multumeascd pe cei mai de curAnd
veniti. (Fiplause puternice).
In speranta ca onoratul nostru guvern, orichte greutdti va in-
thmpina, totusi se va simli dator, cdt mai curAnd, sa restabileascd'acest
echilibru intre confesiuni, dAnd autor din vistieria tdrii in proportia
in care dispune legea 'cultelor, declar ca voiu vota proectul de raspuns
la mesajul tronului. (Fiplause prelungite).
Luminosul discurs al Capului bisericii romane a produs o pro-
funda impresie asupra membrilor maturului corp, prin puterea in-
discutabila a cifrelor, evidentiand fara posibilifate de tagada ne-
dreptatirea reala a bisericei romane ortodoxe fata Cu celelalte culte.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVIII.

GUVERNUL MANIU *I CULTURA NATIONALA

Dupa rasboiul pentru intregirea neamului, micarea cultural& in
tara noastra, a luat un mare avant i a dat rezultate, care n'au des-
mintit nici cele mai optimiste sperante.
Din nenorocire insd, in aceti doi axil de guvernare national-ta-
ranista, nu numai ad nu s'a adaugat absolut nimic la tot ceeace se
fcuse cu atata munca" i cu atates sacrificii, dar din contra
prin masurile luate, s'a sdruncinat din temelie intregul nostru edi-
ficiu cultural.
Prin politka nechibzuita a unor oameni, cart s'au dovedit com-
plect nepregatiti, aceasta sdruncinare a fost atat de puternicii, in cat
asMzt tot edificiul nostru cultural std sil se ndrue.
Pentru buna intelegere a gravelor rezultate, la care ne-a adus
aceasta Intristatoare politica culturala, credern di este necesar
aratam mai intai, in cate-va cuvinte, cum s'a pus problema cultu-
ral, dupa constituirea Romniei-Mari, i apoi cum s'a cautat sa
se rezolve aceast problema de o importanta capitala pentru viito-
rul neamului nostru i la ce rezultate se ajunsese in ziva in care
guvernul Mania a luat franele condhcerii. Dupa aceasta expunere,
vom arata cum a inteles acest guvern sa continue politica culturala,
la ce rezultate a ajtins i in ce hal se afla astazi intregul Invata-
mant romanesc.
Dupa unirea provinciilor surori, problema culturald s'a impus
conducatorilor neamului nostru sub un triplu aspect: ca o necesitate
nationalli, ca un rezultat al celor cloud marl reforme soclale (impro-
prieldrirea ci volul ob#esc) $i ca o nevoe a Slatithil de a 'i-se
forma elementele de conducere.
1. Intr'adevar, din populatia de aproape 18 milioane locuitori
ai Romaniei de astazi, numai vre-o 9 milioane se gasete in vechiul

www.dacoromanica.ro
 585

regat i deci numai jumatate din populatia Romaniei de astzi a

avut posibilitatea s se desvolte, din punct de vedere cultural, in
cele mai prielnice conditiuni specific romane#i".
0 mare parte a poporului roman a fost deci sortit de un destin
vitreg s traiasc, timp indelungat, sub stapanirea a trei popoare
foarte deosebite de noi, si ca rasa i ca tendinte culturale. Asa ca,
dei aceasta mare parte a neamului nostru si-a pastrat atatea se-
cole limba i datinele stramosesti, totusi ea a fost supus unor
influente culturale straine, care, in mod fatal, au trebuit sa lase
urnie adanci in cultura si constructia sa sufleteasca. Aceste mo-
tive au irtipu,s ca, imediat dupa rezolvarea problemei politice a uni-
rii poporului roman, sa se caute cea mai buna solutie problemeit
culturale si sociale a unificrii sufletesti a intregului nostru
neam.
Nu trebue de asemenea sa" uitm ca cele doua mari reforme
sociak, chemand la o noua viata economica i social paturile
cele mai adnci ale poporului nostru, au desteptat in el o mare do-1
rinta de cultur, dorinta ce s'a manifestat din ce in ce mai intens,
caci, pe masura ce taranul roman stapan al pamantului, pe care
11 muncea pasia spre o stare economica mai prospera, el vedea
lot mai limpede slrlinsa legdfard ce existil mire prop4irea callurald
propa$irea economic& Si aceasta vedere clara il facea sa cear
conductorilor cat mai multa lumina". lata pentru ce taranul ro-
man a dat un atat de entuziast sprijin atat material, cat si mo-
ral tutulor actiunilor culturale intreprinse in cei zece ani, dela
terminarea rasboiului i pan la venirea la putere a guvernului
Mania.
Trebue sa mai tinem seam si de faptul ea, in primele zile
dupa rsboiu, tara noastra era lipsit de personalul bine pregatit
pentru a face MO tutulor nevoilor organizatiei noastre de stat.
Cei mai multi si mai buni functionari ai sai din vechiul regat
dadusera tributul sangelui; iar, in provinciik alipite, vitregia.stapa-
nirilor straine Meuse ca foarte putini Romani sa poat fi bine pre-
gatiti pentru a ocupa functiunile de stat. Or, trebuiau incadrate,, cu
cat mai multi romani, bode administratiile diverselor ramuri de ac-
tivitate sociala ale acestei
Acestea sunt motivele care ne-au facut sa punem chestiunea cul-
turala pe primul plan, in cei din urma zece ani dela 1918 1828.

www.dacoromanica.ro
586

SITUAT1UNEA SCOALEI DUP RASBO1U

Dupa rasboiu, $coala romdneasca era in cea mai trista stare.

In vechiul regal, din cele aproape 6560 localuri de $coli, numai
vre-o 3000 erau localuri proprii, celelalte erau case inchiriate; iar
din localurile proprii, mai mult de jumatate fusesera distruse sub
ocupatia straina.
In Basarabia am putea spune cu drept cuvant ca in comu-
qele rurale aproape nu eran goli. Dominatiunea ruseasca se ocupa
numai de populatia dela orase, care in cea mai mare parte era
straina. In Basarabia nu se invata romaneste.
In Bucovina erau 531 $coli primare, din care numai 179 erau ro-
mane$ti $i trei sectii de liceu. Restul erau $coli ucrainiene, germane,
ovree$ti sau polone. Politica austriaca tindea la desnationalizarea
elementului romanesc $i rutenizarea lui.
In Ardeal toate scolile de stat erau unguregi. Cele doua confe-
siuni romanesti: greco-ortodoxa $i greco-catolica, aveau 2655
scoli primare, absolut insuficiente pentru cele 312 milioane de Ro-
mani din Transilvania si Banat, $i numai 3 licee si un gimnaziu
pentru intreaga populatiune romaneascd. Prin urmare 1 liceu la un
milion de Romani, iar Ungurii aveau 50 de lricee la un milion de
locuitori.
In ceeace priveste corpul didactic, situatia era aceiag. Multi din
dascalii invatamantului primar, din vechiut regal, murisera in tim-
pul rasboiului pentru intregirea neamului.
In Ardeal, in afara de invatatorii si profesorii celor doua con-
fesiuni, toti ceilalti erau straini.
In Basarabia, neinvatndu-se romdneste, corpul didactic era com-
plect instrainat.
In Buco vina, numarul invatatorilor romani nu trecea de cate-va
sute.
Populatia romaneascd, in toate provinciile, era oropsita $i impie-
decata sa se desvolte din punct de vedere cultural.
Fi$a se explica faptul ca aproape 2 3 din populatia $colara nu
putea merge la $coala; iar numarul analfabetilor era in Ardeal
de 400 0, in Bucovina trecea de 600/0 si in Basarabia era de
940 0.

www.dacoromanica.ro
 587

CE S'A FACUT, PENTRU CULTURA ROMANEASCA, IN PRIMII ANI

DUPA RASBOIU

Imediat dupa rasboiu s'a inceput o activitate foarte mare in

ceeace priveste transformarea scolii romnesti si aducerea ei iu
stare de a putea servi, din punct de vedere cultural si national,
consolidarii RomAniei intregite.
S'a facut apel la initiativa particulara si cu ajutorul statului
si al particularilor s'au cladit peste 7000 scoli primare, 48 scoli
normale, vre-o 52 licee si gimnazii si vre-o 40 scoli profesionale de
-toate categoriile. Toate aceste localuri au costat mai multe mi-
liarde de lei. Animatorul acestei uriase opere a fost d. dr. C. Ange-
lescu, fostul ministru al instructiei publice din guvernele liberale.
De sigur, nu toate au putut fi terminate. Dintre scolile primare,
au ramas aproape 1000 sa se termine dupa 1928 si in ceea-ce pri-
veste scolile normale si licee, o parte neput&ndu-se termina, guver-
nul national-taranist, care a urmat in toamna anului 1928, avea
datoria patriotica sa le termine.
S'a marit numarul invatatorilor dela 12.000, cati erau in 1919,
la 40.000, asa ca cea mai mare parte din copiii obligati a merge
la scoala, puteau urma cursul primar. Din 1.600.000 copii, intre
7 si 12 ani, numai vre-o 2 pana la 3 sute de mii nu putean urma,
din cauza lipsei de localuri de scoala, dar restul urnum regulat.
S'au creat licee, scoli normale si scoli profesionale de toate cate-
goriile in Ardeal, Basarabia, Bucovina si in toata tara. Este sufi-
cient sa spunem ca numai numarul scolilor profesionale s'a ridicat
la peste 500, cu 330 mai multe de cate erau imediat dupa ras,boiu.
Si in aceasta privinta s'au avut in vedere, In special, teritoriile ali-
pite, unde dominatiunile straine impiedecau cultura profesionala a
populatiei romAnesti. Asa ca in cele trei provincii, Ardeal, Basa-
rabia si Bucovina, nu era decal o sin gura scoala prolesionala ro-
maneasca, coala comerciala din Brasov.
PAM la 1928, aproape fiecare oras, din aceste provincii, a fost
inzestrat Cu: scoala de meserii, scoala de comert si scoala profesio-
nal de fete; in afara bine inteles de multe scoli profesionale
create in comunele rurale.
S'au infiintat gimnazii in comunele mari rurale, din teritoriile
alipite mai ales pentru a se da posibilitate populatiei taranesti
Sa-si trimita copiii la scoli secundare.
S'au creat sute de internate, pe l'anga aceste scoli, pentru copiii

www.dacoromanica.ro
588

de tarani si de functionari si s'a prevazut in budget peste 100 mi-

lioane lei anual pentru acesti bursieri. Aviintul era prin armare
extraordinar, in ceea ce priveste ,scoala si cultura romdneascd, in
priinii opt ani dupd intregirea neamului.
Mai mult decat ata, pentru a se da posibilitate elementelor TO-
mAnqtr desnationalizate, ca s'A poata reveni la origina, s'au creat
scoli romnesti in bate centrele nade populafia romaneascd fusese
instrdinald in decursul vremarilor i s'au trimis, conform legii in-
vtamantului primar din 1925 si a invatamantului secundar din
1928, normalisti si profesori secundan i in teritoriile alipite, for-
mand imprejurul Odio o centura de cultura romaneasca, precum si
in celelalte judete unde Romanii fusesera desnationalizati.
Rezultatele preau din ce in ce mai irnbucuratoare si nu trebuia
clec& continuata aceasta opera, pentru ca cultura romaneasca sa se
intareasca i pentru ca neamul nostru sa-si recapete locul ce merita
in aceasta parte a lumii.
Dar de-odata Cu venirea guvernului Maniu la carma, s'a inceput
distrugerea acestei opere nationale.
OPERA DE DISTRUGERE SCOLARA A GUVERNULUI MAN1U

Prin venirea la putere a guvernului Maniu, in Noembrie 1928,

cultura romaneasca a suferit o eclipsa totala. In doi ani, Koala
romaneasca a dat inapoi cu 60-70 de ani.
Acest guvern a, produs in invatamant, ca si in toate celelalte ra-
muri de activitate social& un adevarat haos si o profunda eriza
momia. Nu s'a tinut niel decum seama de interesele fundamentale
ale culturii romnesti si ale educatiei nationale. Punandu-se scoala
institutiunile de cultura la dispozitia politicei de partid, s'a
cautat numai satisfacerea tutulor cerintelor electorale. Partidul
national tranesc, care isi zice democrat si national, prin toat
activitatea sa culturala i colara, a fost si antidemocrat si anti-
national.
Ceeace este si mai grav, este faptul ca aceasta actiune, funda-
mental gresita, a produs desorientarea spiritelor si o atat de pu-
ternica scadere a invatamntului, incat scoala romaneasca este,
dupa cum am spus mi sus, intr'o stare monda mai rea deat la
1864. Ne-am fi asteptat dela acest partid, care in timpul celor zece
ani de opozitie ne-a vorbit continuu de cultura poporului, sa caute
a intinde stiinta de carte pana in pturile cele mai adanci ale po-

www.dacoromanica.ro
 584

porului nostru. Or, toata activitatea acestui guvern, in cei doi ani
de cand este la putere, a fost astfel indrumata, incat scoala roma-
neasca se gseste astzi in cea mai rea stare. Prin neaplicarea dis-
pozitiei fundamentale a legii invtmantului primar abligativi-
tatea invatarnantului analfabetismul a luat un avant formidabil.
Este suficient sa spunem ca mai mult de jumatate din numarul co-
piilor, obligati a merge la sooala, nu mai frecuenteaza scoala pri-
mara i aceasta numai din cauza neaplicarii legilor.
Si ca sa aratm cat de mare este inconstienta si nepriceperea
acestui guvern, este suficient sa spunem c s'au desfiintat zeci de
scoli normale pentru pregatirea invatAtorilor, astzi cand scoala
romaneasca are nevoe de inca oel putin 20-30 mii de invttori,
pentru ca toti copi sa poata invta carte. Actiunea destructiva a
acestui guvern, in ceeace privege scoata normala i coala primara,
s'a exercitat cu deosebire in teritoriile alipite; caci, prin desfiin-
tarea scolilor normale din Sala-Mare, Tighina, Ismail, Vdscetati
etc., se da o lovitura de moarte invatmantului romanesc din aceste
parti ale provinciilor alipite si se lasa elementului minoritar pre-
ponderenta pentru indrumarea coIii in alta directiune dect cea
national.
La Sala-Mare, unde era o scoala romneasca cu aproape 300
elevi i cu teren de cultura, care producea peste 760.000 lei anual,
se des/iinfeazd scoala romneascd, Ilisndu-se bine in(eles
cea ungareascd si periclilandu-se asifel atliara naiionald intr'o re-
giune a tarii, care are cea mai mare nevoe de cultura roma-
fleas&
In ceea ce priveste pe invatatori, sute de elemente de seama, ye-
nite din vechiul regat in. teritoriile alipite, unde erau adevarati a-
postoli de propaganda romianeasca, au fost alungati din aceste te-
ritorii i lsat campul liber elementelor minoritare, care au cerut in-
totdeauna, cu insistent& ca acesti invatatori s fie rechemati.
Dar nu numai la atat se reduce opera de distrugere a culturii,
pe care aoest guvern o urmareste Cu multa tenacitate.
Prin legea din 1925, pe langa invatamantul primar obligatoriu,
s'a prevazut si un mat contplimeniar, menit sa dea o indru-
mare catre profesiuni copiilor dela tara. In 1928 erau peste 7000
scoli complimentare, ca aproape 3000 ateliere practice si cu peste
360.000 copii, cari urmau aceste scoli complimentare.

www.dacoromanica.ro
5g0

Gavin/Id Aigniu a desfiintat complectamente invatantantul coin-

plimentar, ca si invatamiinial adulfilor. Asa ca i indrumarii cdtre
invatamAntul practic 'i-s'a pus obstacol de catre acest guvern ne-
pregatit, lasdndu-se in special In teritoriile alipite cmp liber
minoritatilor, ca sa fie stapdne pe meseriile si pe comertul din di-
feritele localitati, iar elementul romdnesc fiind impiedecat, prin su-
primarea colilor, sa se indrumeze in alte directiuni.
In aceiasi ordine de idei i urmAndu-se arelasi sistem nenorocit,
s'au suprimat si se continua a se suprima zeci de scoli de co-
mert, de meserii si profesionale de fete, atdt in vechiul regat cdt
si in teritoriile alipite, pundndu-se astfel elementul romdnesc in
stare de inferioritate fata de elementul minoritar. Pentru a se putea
vedea pdna unde s'a mers pe aceasta cale nenorocita, este de ajuns
sa aratam ca, astazi, Clutd nu ntai are scoala de meserii. De ase-
menea ,Sinca-Veche, Vadul, Stingiorgiu i alte localitati, unde s'au
suprimat scolile de meserii, F figara,sul, unde s'a suprimat scoala de
comert etc.
Dac trecem la licee i gimnazii, acolo dezastrul este si mai
mare, caci fara nici o chibzuiala s'au suprimat zeci de asemenea
scoli secundare si ceeace este mai gray aceste supriman i s'au
facut mai ales in teritoriile alipite.
S'au suprimat liceele de fete din De/, Deva, Zalau, Lugo/, Sigld-
soara etc., ca sa nu vorbim decdt de o parte dintre acele din
Ardeal.
Si atunci naste intrebarea: Ce vor deveni fetele Romanilor din
aceste localitati, care vor sa urmeze scoala secundara si care nu vor
gasi scoala in localitate si nici nu vor avea mijloacele necesare
pentru a merge in alte orase? Ele vor fi obligate sa mearga la. sco-
lile minoritare, care far indoiala vor avea o influent co-
viirsitoare asupra sufletului romdnesc al acestei tinere generatiuni.
Suprimarea liceelor si gimnaziilor romnesti se face tocmai in
acele centre, unde elementul romdnesc este mai slab si unde popu-
latia minoritara ne copleseste.
S'au facut aceste supriman i fara ca cei pusi sa indrumeze cultura
Amtionala sa-si fi dat seama ca inca multi ani avem nevoe de
intensificarea invatamAntului romanesc pentru a forma sufletul na-
tional in direcia, pe care tara 5i neamul o cere.
In locul scoalelor secundare de stat desfiintate, se vor intri
particulare, si in special acele minoritare, ceea ce va fi in de-

www.dacoromanica.ro
 591

trimentul intarirei sufletului romftnesc. Si ceea ce este si mai gray,

este faptul ca se pune scoala de stat pe o treapta inferioara in ra-
port cu scoala minoritara. Caci, pe c8nd dupa lege o scoala
minoritara nu se poate desfiinta decAt dupa o judecata inaintea
consiliului permanent al invatamantului si cu un aviz conform al
acestui consiliu, scolile de stat se desfiinteaza, de catre actualul
guvern, printr'o simpla trAsatura de condeiu.
Din cele expuse Om aci, rezulta ca guvernul Maniu, zis natio-
nal-taranesc, a dat o lovitura de moarte culturii nationale.
Toata aceasta politica scolara si culturala produce o profunda
descurajare in toata lumea constienta, care isi da seama ca se na-
rueste tot ceea ce s'a ridicat si indrumat cu atdta dragoste, Cu atata
munca si cu atita patriotism.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIX.

UN BILANT DE GUVERNARE FARA PERECHE

IN ISTORIA POLITICA A ROMANIEI
Azi ori-care Roman, fie el chiar unit" nepatimas, este convins
ca rposata Regent a comis, la 10 Noembrie 1928, o mare gre-
sal prin instalarea la putere a d-lor Maniu i Vaida, cari, prin gu-
vernarea lor de 2 ani fr frau, brutal, lipsit de ori-ce simt de
legalitate si plina de ur impotriva vechiului regat si a religiei do-
minante a statului, au intins coarda pan cand a trebuit sti plez-
neasc.
Este de mirare inteadevr cum membrii Inaitei Regente si in
special Patriarhul Romaniei dr. Aliron Cristea, care ii cunostea
deaproape, s'au putut Lisa convinsi de a incredinta conducerea
compusa din aproape 13 milioane de Romani ortodoxi, in
mainile a doi Romani uniti", maini neexperirnentate decal doar
in laboratoriul apostolic al nefericitului archiduce Francisc Fer-
dinand,. i n'au prevazut c at& d. Milt Mania cat si Alex. Vaida
se prezentau, dap& rlisboiu, la guvernul Romaniei Mari ca s be-
neficieze din plin de sacrificiul altora, ceea-ce constituia cea mai
insolita pangrire a sacrificiilor vechiului regat. Nici un membru al
Regentei nu 'si-a dat seama ea' in sufletul fostilor robi ai Ungurilor
slsluiau mari si nebanuite reziduuri de lira confesionala impotriva
ortodoxiei vechiului regat i cA punnd pe fruntasii lor sA conduca'
trebile Romaniei intregite, ei isi vor face de cap si vor otrvi,
odat scosi la larg, toat viata publica' si sufleteasca a poporului
roman, prin impunerea vointei lor peste ori-ce impotrivire, in tra-
gica lor inchipuire ea' vor occidentaliza" biata Romanie bizan-
tinizat".
Nu s'a intrebat o clipa Regenta: Ce suflet si ce puteri aduc d-nil
Mania si Vaida la temelia trii? Ce &Inge bate in. vintrele lor?

www.dacoromanica.ro
 503

Dela ei a purces oare in cele patru unghiuri ale lumii romanesti

cantecul de adunare la olalta a intregei suflri romanesti? Tre-
saltau ei oare de bucurie intre hotarele Romaniei Mari, fara auto-
nomia Ardealului si fara o armata comandat de generalul baron
Boeru?
Speriata ca la poarta mare a istoriei a scartait cheia fals a de-
magogiei scelerate, Regenta a permis s se furiseze la conducerea
Wii tocmai conspiratorii ridicoli dela Alba Julia.
Rezultatul?
Intmplarea a aruncat curand in calea guvernului Maniu-Vaida
o greutate, care a dovedit ce le plateste capul. Complectarea con-
siliului de Regenta, din care voiau sa fac un fel de consistoriu
docil si sectar dela Blab le-a descoperit repede nepregatirea lor
de oameni politici. Invatati sa calculeze cu precizie lungimea pa-
sului lor obicinuit, le-a fost imposibil s msoare consecintele unui
act politic. De aici, introducerea in Regenta a unei rude a d-lor
Alex. Vaida i M. Popovici, gest indraznet si care le-a fost fatal.
Cei doui homunculi" din Faust, d-nii Mania i Vakla, total
lipsiti de puterea de a creia, au guvernat Romania timp de
aproape 2 ani impotriva intereselor obstesti, impotriva principiilor
democratice, impotriva sentimentului national, impotriva ordinei
in stat si mai cu seama au guvernat cu cinism si brutalitate impo-
triva opiniei publice. Activitatea de guvern a d-lor Mania iVaida
n'a cunoscut nici o limit si nici o frana. Ambilor Herostrati le-a
lipsit spiritul de unitate, de solidaritate, de armonie national Si
sociala, fara de care nu se poate face opera utila pentru tara.
Numai ingrijorarea unei asemenea politice de destramare a putut
indemna pe d. general Averescu, afland cum au fost maltratati in-
valizii de rsboiu in ziva de 11 Aprilie 1930 de catre gendarmii
si tulumbele cu apa ale trdatorului fost ministru de interne Alex.
Vaida, ca sa trimit din Kissingen la Bucuresti urmatoarea tele-
grama de protestare:
Ardtati lupteitorilor i urmasilor celor cazuti sub comanda mea,
In rasbolut intregirii, nenulrginita mea indignare fafd de metodele hunice
de a-W (irate recunosti4a acel, pentru cari am luptat, nu numai fra
ajutorul, dar chiar gi frd voia for".
General Averescu
Vreme de aproape 2 ani am avut durerosul prilej sa vedem ctun
din urd fafd de Bucurestiul romtmesc, guvernul Maniu-Vaida a in-
L Rusu Abrudeanu 38

www.dacoromanica.ro
594

fiintat asa zisele Directorate, ande se oplosesc mii de natarai, care

de care mai dornic de cdpatuiala, mai prost si mai lenes. Si aceste
netrebnice infaptuiri ale urei sunt pltite cu miliarde stoarse din
munca istovitoare a cetatenilor.
Din ura pe care o poarta luminei, au pornit cu prigoana impo-
triva scolilor, mai ales a scolilor normale, in cari se pregateau
viitorii invatatori ai poporului.
Din ura ce o poartil bucuriei, pe care neamul a simtit-o diVa
sfaramarea jugului de veacuri, guvernul Maniu-Vaida a inventat
dobitoceasca lovitura ce s'a dat mandriei romnesti prin plata
grasa a functionarilor unguri, cari n'au voit sa stie de autoritatea
statului romnesc pe aici.
Toat lumea s'a convins ca, in partiduI national al Herostratilor,
ura formeaz una dintre poruncile de pe tablele legeiluisi aceasta
infama porunca se execut ca mult supunere de batrani, ca 0. de
tineri. Un ziar al partidului roatei isi incepea cuvntul ctre Cititori
prin aceast intrebare: De ce ii urdm?" Era vorba de oamenii,
cari nu fac politica guvernului.
In anul 1929 a aparut la Bucure$ti ziarul Flamura verde", or-
gan al tineretului partidului national. Acest ziar avea o rubrica
special pentru propovduirea urei: Sii-i urdrn pe Bratieni!"
Din aril impotriva bisericel ortodoxe au fost inlaturati din Par-
lament si din diferite slujbe inalte o multime de elemente de va-
loare ortodoxe, favoriznd in chip scandalos edecurile Blajului ca-
tole, si au ordonantat bisericei unite" subventii de zeci de mi-
lioane, inzestrandu-o tot odat si cu pmnturi, in dauna bisericei
ortodoxe, zis dominanta.
Si, dup toate astea, guvernul de pomina al d-lor Maniu-Vaida a
intronat si goana dupa dantul milioanelor, cuibarind pcatele ia-
dului in cele mai modeste familii, astfel ca plaga desfrului politic
si setea de parvenire si imbogtire a intunecat toate mintile slabe
si a vulnerat cele mai curate inimi. Par'ca toate viperele pmntului
'si-au dat intlnire in blagoslovita Romanie Mare, uncle cu putin
ipocrizie, un fel de vama, pe care vitiul trebue sa o plteasca vir-
tutii, se puneau la mezat cele mai de seama disponibilitati ale
Statuhri.
Potlogarii nerusinate, desagregare sufleteasca si desorganizare
materiala iata rezultatul a doi ami de guvernare manisto-vai-
dista, in cursul careia oamenii dela guvern au fost lasati la voia in-

www.dacoromanica.ro
 595

tamplarii, iar poftele i patimele, toate poftele toate patimele,

fra nici un zagaz.
Doi ani de guvernare a d-lor Maniu-Vaid,a au echivalat cu doll.
ani de ocupatie vrama, vreme, in care, cu toata naruirea grani-
telor vitrege, ni-se parea ca eei doi Herostrati ardeleni ne-au pra-
busit temeliile sufletului.
lata pentru-ce, in ziva de 10 Octombrie 1930, a sAltat de bucurie
intreaga tara la vestea ea' guvernul Maniu-Vaida s'a prabusit sub
greutatea nenumaratelor sale pacate, fara precedent in istoria po-
Mica a Romaniei. Pe noi, cari alunecam pe povarnisul plecarii
cari ne-am crescut sufletele la scoala marilor Romani de odinioara,
ne cuprinde o mistuitoare tristeta, cand ne gandim cat este de
plAns generatia tanara de astazi, crescuta sub duhoarea otravitoare
a tuturor pigmeilor, a tuturor apostaziilor si a tuturor nerusina-
rilor! Ce cenzura morala o sA-si faca generatia de azi, cand vede
presa somand pe d. luliu Mania sa declare cum 'si-a putut achita b
datorie de 14 milioane, la Banca National& in timp de 7 luni de
guvernare, dintr'o leafa de 100.000 lei pe luna?
Rita tragicul adevar al amagitoarelor fericiri pamahtesti, care
an format catechismul guvernarii de pomina a d-lor Maniu-Vaida!

www.dacoromanica.ro
 iNCHEIERE
Dupd-ce a parcurs cuprinsul acestei clirti, citiloral va intelege
desigur cd nu cu patina frdmintare suite/eased $1 luptii cu orgoliul
firesc, pe care tot omul it are pentru pdmintul $i lumea in care s'a
ndscut, m'am hotdrit sd cf.= la iveald aceastd tristd pagind, care a
intunecat, din fericire, numai o clipd zorile alit de frumoase $i
pline de fdgdduinte ale intregirii neamului romii 1' tesc.
E o fericire cd in mi/local sfortdrilor milenare pentru indeplini-
rea idealului visat, s'au gdsit numal ciltiva produ$i sporadici ai
unei singure generatiuni, earl sd nu inteleagd marea chemare, pen-
tru care neamul nostru a Idcut in decursul chinuitei lui istoril a-
tdtea sacrificii ptind in momentul hotdritor.
Se poate ca aceasta sd fi fost efectul unei /ale educatiuni,
strdind de su/letal rgmhnesc. Dar omul ea con$1iinta curatd $i cu
simtul auto-critic nealterat se recuzd el insusi tn /ata gre$elilor
comise $i nu se inghesue pentra a acapara situatiuni, care nu 'i-se
cuvin, a servi cauze, pe care mima sa nu le intelege $i pentru
care sufletul Via tuz este pregdtit.
D. Alex. Vaida $i tovard$ii sill, escaladind guvernarea Rominiei
Mari, impaunati ca fal$a legendd a unui patriotism, pe care nu
Pau simtit $1 nu Pau practical nici-odatd, n'au putut si ajungi
clean la rezultatele, la care au ajuns: destrmarea vietii noastre
publice, inveninarea sufletului romnesc prin adncirea luptei con-
fesiohale dintre uniti" si ortodoxi, deci periclitarea in cel mai
inalt grad a unittii nationale.
Pentru a impiedeca la vreme lunecarea statului ronan pe po-
virnipa prime/dios, croit de guvernarea acestor nechemati, am dat
publicitatii cartea de fat&
Dea D-zeu ca tandra generatie ardeleand, crescutd la sinul pa-
triei intregite $i inazitd la soarele Ube/14U, ddiator de noui
avinturi, sd $teargd prin patriotismul ei netdrInurit ,s1 prin rein-

www.dacoromanica.ro
 597

vierea vechilor insu$1r1 stramo$e$11 insta pagind, scrisd de cdfiva

dintre actualii conducatori ai partidalui national-roman, cari n'au
infeles nici ritmul vremii, nici n'au aval necesara simfire romd-
neasca.
Cilitorul va ierta deasemeni violenfele de limbagiu, scapate ici-
colo in cuprinsul acestei lacrari de un su fiel revoltat, lar pe frafii
ardeleni cei cu sufletul carat, nelntinat, martiri adevarafi, dar
mode,sti ai sfintel cauze nafionale, preofi,invalftori sau fdrani, cari,
ru lode suferinfele lor, au lost nedreptatifi $i umilifi de exploata-
torii lacomi i lard Ira din partidul national, gestionan i pad eri
ai intereselor Romdniei Mari, al& de gray compromise de
asigur ca nu la ei m'am gandit cdnd am dal volumului mea tillul
PAcatele Ardealului fat de sufletul vechiului regat".
Poporului ardelean, care a dat pilda celor mai frumoase acte de
eroism pe altarul romdnismului,' nu 'i-se poate face nedrep-
tatea de a-1 asanzai ca condurdlorii compromi$i ai parlidului nafio-
nal, cari se considera pe nedrept ca singuri exponen (i ai lui.
Aceasta ar fi o injurie istorica $i o calomnie

www.dacoromanica.ro
 SUMARUL
Pag.
Pref ata ..... . . 3
Introducere , 23

PARTEA I
Cap. I. 0 scurtA privire in trecutul Ardealului, Munteniei 0
Moldovei 3o
PP II. Nefasta unire" cu biserica Romei 37
PI III. Schimbul reciproc de cArturari dintre TArile romane 0
Ardeal 53
, IV. Politica instinctului national qi afirmarea ej decAtre bAr-
batii de stat ai Romniei. Primele manifee,tAri iredentiste 65
.. V. Valnrile iredentismului 87
If VI, Natura iredentei romne obiect de preocupan i trecii-
toare la Viena i Berlin 99
11
VII. Problema RomAnismului integral In xnomentul 0 dupA
izbucnirea rAsboiului european , xo4
If VIII. Intrarea RomAniei In rAsboiu . 123
If IX. Eroismul 0 calvarul RomAniei. 7 eripetiile rAsboiului 0
victoria finalif x33

PARTE# II
. I. Caracteristica politicei RorAnilor:ardeleni: Dinasticismul
habsburgic . 163
.. II. Intrarea d-lor Iuliu Ma/1in 0 Alex. Vaida In arena po-
liticA i transformares dinasticismutui moderat In dinas-
ticism slugarnic . , . 174
Ill. Activitatea parlamtentarA a lui Alex. Vaida In Camera
din Budapesta 179
a IV. Laboratoriul .arbiducelui Francise Ferdinand . . . i86
If V. CAteva dovezj despre politica slugarnicA 0 anti-nationalA
a lui Alex. Vaida cu lncepere din anul 1913 gi pana
In pragul zbucnirii rAsboiului european 196
n VI. Atitudinea condamnabilA a lui Alex. Vaida 0 a altor
frunta0 ai partiduldi national In c.lipa 0 dupA izbucnirea
rilsboiului european 203

www.dacoromanica.ro
 599

Pag.
Cap. VII. Memoriile contelui Tisza in legatura cu rasboiul european.
Parerile lui despre politica Romaniei si despre atitudinea
,eonducatorilor politici si sufletesti ai Romanilor din A rdeal 226
VIII. Reusita unui plan diabolic al contelui Tisza. Monstruoasa
pastorala a mitropolitului Vasile Mangra 261
Vasturcomplot urzit in 1917 Impotriva Romaniei sange-
rande declare Alex. Vaida in tovarasie cu C. Stere 269
Mitropolitii, episcopii si intelectualii Romanilor ardeleni
protesteaza impotriva desrobirii lor si a principiilor lui
W. Wilson 277
XI. Memoriul lui C. Stere asupra chestiunei romane, prezentat
In luna Aprilie 1917 guvernelor austriac si german, ca
-comandamentului suprem austro-german . . . . 285
XII. Interesantele destainuiri ale arhiducelui Iosif 294
XIII. Memoriul lui Alex. Vaida cittre guvernele din Viena
Berlin si comandamentele militare ale Puterilor centrale,
in care descrie el insusi odioasasa activitate din preajma

11
si din timpul rasboiului european
XIV. C. Stere scoate ziarul Lumina" dupa indemnul hota-
... 297

rltor al lui Ales. Vaida. Planurile si propaganda celor

doi conspiratori 328
Actiunea politica a lui Alex. Vaida si luliu Maniu din
timpul rasboiului in lumina fostului miniqtru de interne
maghiar I. Kristoffy 336
Logica faptelor 340
XVII. Incadrarea politicei nationale" a Blajului in doctrina
acaparanta a catolicismului habsburgic . . . . . . 343
XVIII. Efectele suspendarii actiunii politice din .partea condu-
cerii partidului national asupra atitudinet episcopatultti
roman unit" din timpul marelui rasboiu 351
Atitudinea episcopatului roman ortodox din Ardeal In
timpul rasboiului european 358
Contactul membrilor episcopatului roman din Ardeal cu
vechiul regat dupa unirea" cu biserica Romei panit In
pragul rasboiului si repercutiunea lui 1n timpul cataclis-
mului mondial . . . . . 368
Legaturile primului Patriarh al Romaniei cu vechiul regat 376
Adevaratii martiri ai Ardealului din timpul Itsboiului
H

european .......... . . . . . 387

XXIII. 0 metamorfoza Indrazneata sau cum devine Alex. Vaida
amare patriot roman" 4n toamna anului 1918 391
XXIV. D. Iuliu Maniu, Alex. Vaida si politica iezuita a Blajului 397
XXV. Ungurii sustinand la conferinta de pace integritatea
toriala a Ungariei cu argumente coase din politica si
atitudinea partidului national din Ardeal . . . . . . . 413
XXVI. Spionajul austro-ungar in Romania . . . 427

www.dacoromanica.ro
600

PARTEA Ili Pag.

Cap. I. Dupti unirea dela Alba-fulia. Conceptia d-lor Vaida
Maniu despre unitatea nationala . . . 445
Ardelenii la lucru: Cateva exemple din activitatea con-
siliului .dirigent. recte a partidului national . 451
III. Arivismul ardelean si autorii lui 465
IV. Psichoza anului 1919 i ajungerea conducatorilor parti-
dului national la guvernarea tarii . 4. 469
Guvernul Vaida i scurta lui durata . . 472
Opozitia criminala a partidului national. Accentuarea Te
gicmalismului si desteptarea urei Impotriva vechiului regat 478
Polemica mea cu Alex. Vaida in chestia brosurei sale
scelerate din anal 1922, prin care pledeaza pentru rupe-
rea Ardealului de vechiul regat 486
VIII. Textul brosurei scelerate a lui Vaida 500
IX. 0 alta brosura din 1923, patronata de Alex. Vaida, prin
care denunta Romania Europei si o stropeste cu insulte 5x7
X. Continuarea campaniei de ponegrire dusa Impotriva ve-
chiului regat i rolul preotimei romne unite" 520
9! XI. Guvernul de pomina al d-lui Iuliu Maniu 527
luliu Maniu, inchizitorul bisericei ortodoxe 534
XIII. Practica confesionalismului politic decatre d. luliu
Nlaniu In vechiul regat . 543
XIV. D. Iuliu Maniu si Concordatul 553
XV. Cum este reprezentata, la Bucuresti, cinstea Blajului ca-
tolic decatre un fiu al Blajului : dr. Zenobie Paclisanu 557
XVI. Reactiunea energica a clerului ortodox . . . . . 569
XVII. Nedreptatirea bisericei ortodoxe In lumina declaratiilor
acute la Senat decatre Patriarhul Romaniei 575
XVIII. Guvernul Maniu si cultura nationala 584
XIX. Un bilant de guvernare Ora pereche In istoria politica
a Romaniei 592
Incheiere 596

www.dacoromanica.ro