Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de Inginerie Tehnologica si Management Industrial

Designul Aeronavelor
Proiect Cessna 152

Numele: Prodan Alexandra Ioana

Specializarea: Constructii Aerospatiale
Grupa: 2631
 Tema de proiect

Sa se realizeze design-ul preliminar al aeronave CESSNA 152 utilizand softul

AAA:

Etape de lucru:

1. Studiu comparativ a 5-6 avioane din aceeasi categorie si regulament cu

avionul ales (3 vederi al avioanelor, tabel cu parametrii avioanelor viteza
maxima, viteza de croaziera, plafon, raza de actiune, masa avion gol, masa
maxima la decolare).
2. Date de intrare necesare design-ului preliminar:
a. Profilul misiunii de zbor (schema grafica);
b. Incarcatura (numar pasageri + bagaje);
c. Raza de actiune (km);
d. Rezerva de combustibil la aterizare;
e. Altitudine de croaziera;
f. Viteza de croaziera la 75% din putere;
g. Timp de urcare la altitudinea de croaziera;
h. Distanta de rulare pe sol la decolare si la aterizare;
i. Motorizare
j. Certificarea;
3. Schema bloc cu modul de lucru in softul AAA;
4. Modulul Weight (Metoda fractiilor de combustibil);
5. Modulul Aerodinamica (Calculul polare pentru decolare, croaziera si
aterizare);
6. Modulul de performante;
7. Modulul de geometrie (Obtinerea desenelor pentru aripa, fuselaj si
ampenaje);
8. Modulul Aerodinamica dimensionare flapsuri;
9. Calcul centraj;
10. Modulul de stabilitate-calculul stabilitatii statice longitudinale.

1 Studiu introductiv. Avioane din aceeasi categorie

Prezentarea avionului Cessna 152
Cessna 152 este un avion mic cu un singur motor cu dou locuri construit de Cessna Aircraft
Company ntre 1977 i 1985. Aeronava Cessna 152 are o structura clasica,cu un fuselaj de tipul
semimonococa, in interiorul acestuia regasindu-se elementele de comanda, postul de pilotaj si
grupul motor.

Aripa are o forma in plan trapezoidala, avand doua lonjeroane, dar si nervuri pentru sustinere si
preluarea si transmiterea sarcinilor. Avand un profil aerodinamic NACA 2412, cu corzi diferite la
incastrare si extremitate, aripa determina caracteristicile aerodinamice potrivite pentru realizarea
unor performante optime pentru aceasta aeronava. Tot in aripa se regasesc si doua rezervoare,
situate in bordul de atac, pana la lonjeron.

Principalele caracteristici ale avionului Cessna 152:

 Echipaj: un pilot
Pasageri: 1 pasager
Payload: 757 kg
Lungime:7.3 m
Anvergura: 10.2m
Inaltime: 3.2 m
Aria aripii: 14.9m2
Profil aripa: NACA 2412
Masa gol: 490 kg
Masa maxima la decolare: 757 kg
Motorizare : 1 Lycoming O-235-L2C , 110 hp (82
kW)
ncrcarea aripii:56kg/m2
Coarda la ncastrare 1.63m
Coarda la extremitate:1.16m
Viteza maxima: 240 km/h
Viteza de croaziera: 198 km/h
Plafon de serviu:4480 m
Rata de urcare: 3.6 m/s
Incarcare aripa: 51kg/ m2
Factorul de sarcin:+6/-3G
Aero AT 3
 Avioane din aceeasi categorie. Caracteristici :
Aero AT3

Caracteristici Cessna Aero AT3 Cesnna 150 Ikarus DAR 21 Pipistrel

152 C42 Vector II Alpha Trainer

Masa gol [kg] 502 372 447 265 285 285

Masa maxima [kg] 757 585 726 450 550 550

Anvergura [m] 10.2 7.55 10.11 9.45 9.42 10.52
Suprafata aripii 14.9 9.3 15 12.5 12.42 15.5
[m2]
Puterea disponibila 110 100 100 100 64 80
[CP]
Raza de actiune 600 717 563 650 978 720
maxima [km]
Plafon practic [m] 4480 4000 4300 4000 4000 5500
Viteza de croaziera 198 208 152 175 175 200
[km/h]
Viteza maxima 204 236 200 185 200 222
[km/h]

DAR 21 Vector II
 1. AERO AT-3

Avionul utilitar Aero AT-3 produs n

Polonia de ctre Aero Ltd a avut primul
zbor n anul 1997, producia sa continund
pn n ziua de astzi.
2. IKARUS C42

Aeronava Ikarus C42 este o aeronav

produs de ctre firma german Comco Ikarus,
ncepnd cu anul 1996. Este foarte apreciat
pentru zboruri sportive i pentru agrement, dar
i pentru elevii la coala de aviaie i turism.
3. DAR 21VECTOR II
Avionul DAR 21 VECTOR II este
un avion ultrausor produs in Bulgaria de
catre firma Aeroplani DAR.
4. PIPISTREL ALPHA TRAINER
 5. CESSNA 150

2.Module utilizate in softul de

predimensionare/dimesionare Advanced Aircraft Analysis
 Mission
Profile
Take-off
Weight
Weight
Sensitivity
Airfoil
Wing CLmax
Clmax
Lift
Flaps
Flaps
sizing
Aerodyna
mics T.O. Gear Down
Class I
Clean
Drag
Land. Gear Down
Stall
speed
T.O.
A.A.A. Distance
Climb
Performa
Sizeing Max
nces
cruise
Wing speed
Landing
distance
Fuselage
Machinin
Geometry
Horizonta g plot
l Tail
Vertical
Tail
Class I
Weight Select
Weight airplane
Weight Fraction
Fractions
Stability
& Control Center of Empty
gravity weight
 3.Datele de intrare utilizate in softul Advanced Aircraft
Analysis

Nr. Pasageri: 1pasager+pilot(80kg/persoana)+ bagaje (10 kg)

Raza de actiune ( in incarcare max.): 768Km
Se prevede o rezerva de combustibil la aterizare de pana la 20%;
Altitudine: 4480m
Viteza de croaziera (75%):198km /h
Rata de urcare: 10min la 10000ft cu masa maxima la decolare;
viteza 75 km/h
Distanta de decolare:475m (la inaltime de 15m)+ rulare 197m
Distanta de aterizare:315m (la inaltime de 15m) + rulare 127m
Motorizare: turbopropulsor Lycoming O-235 110cp(85KW)
Certificarea (care este regulamentul in care se incadreaza): FAR23
Misiunea de zbor

Modulul Weight
 Weight Mission
WEIGHT Sizing Profile

Se vor adauga segmente in functie de tipul misiunii de zbor alese

Definirea parametrilor pentru segmentul Climb:

Definirea parametrilor pentru segmentul Cruise :

 Pentru segmentele Warmup, Taxi, Take-off, Descent, Land/Taxi s-au introdus datele pe
baza datelor statistice ale programului AAA.

Take-
Weight
W EIGHT
WEIGHT off
Sizing
Weight
Mai jos sunt prezentati parametrii de intrare si parametrii rezultati:

In tabelul de mai jos sunt reprezentatea fractiile de combustibil utilizate pentru fiecare
segment al misiunii de zbor:

La intersectia celor doua drepte se afla punctul prin care se poate citi valoarea greutatii
maxime la decolare, care se afiseaza si in raportul de calcul.
 Weight Sensitiv
WEIGHT Sizing ity

Dupa calculul masic, in acest modul se calculeaza si studiul sensibilitatii, dar si a cresterii
factorilor (ordinul de multiplicare in diferite faze de zbor). Datele de intrare se preiau de la
etapele anterioare de calcul.

Astfel, greutatea incarcarii fata de greutatea maxima la decolare va creste de 3.28 ori,
greutatea echipajului va creste de 3.28 ori, iar cea a aeronavei goale de 1.78 ori.
 Modulul Aerodynamics

Aerodynam
ics Lift Wing

In acest modul se incepe prin a calcula portanta generata de caracteristicile dorite ale
aeronavei. Luandu-se in considerare principalul generator de portanta, si anume aripa, se
calculeaza valoarea maxima a acesteia.

Aerodynam Clas I
Drag Clean
ics Drag
 In aceasta etapa se realizeaza polarele in diverse conditii de zbor. In acest caz se
realizeaza polare pentru decolare, pentru zborul fara flapsuri si pentru aterizare.

Polara rezultata:

Aerodynam Clas I Take-off

Drag
ics Drag Gear
 Polara rezultata:

Land.
Aerodynamic Clas I
Drag Gear
s Drag
Down
Polara rezultata:

Aerodynam Clas I All

Drag
ics Drag Polars
Polarele rezultate:

Modulul Performance
 Performan Stall
ce Sizing Speed

Analiza din cadrul modulului Performance, vizeaza analiza vitezelor din cadrul fiecarui
segment al misiunii de zbor prin introducerea datelor necesare calculului, analiza ce se va
prezenta sub forma unui graphic final.

Ta
Take-ke -
P e rfo rm a n
Performan o
off ff
S iz in g
Sizing
cce
e D i s
Distan ta n
ccee

Performan
ce Sizing Climb
 Maximum
Performance Sizing Cruise
Speed

Performan Landi
ce Sizing ng
Dist.

Matching
Performance Sizing Plot
 Se introduc parametrii de intrare pentru grafic, care de fapt sunt intervalele care se vor
reprezenta in sistemul de coordonate xoy al graficului.

Limitele din sistemul de coordonate:

Din aceste intersectii se poate calcula si puterea necesara pentru vitezele de angajare cu flapsuri
si fara flapsuri pentru aceasta aeronava, tot din citirea intersectiilor graficelor ce reprezinta
vitezele de angajare cu graficul vitezei maxime in regim de croaziera.
Din grafic se mai poate calcula si suprafata aripii in cazul decolarii, dar si al aterizarii, prin
aceeasi metoda.
Nefiind variatie de temperatura, aceasta nu este reprezentata pe grafic.

Modulul Geometry
SStraigh
tra ig h
t
GGeometry
e o m e try WWing
in g b ,c r,c t.
b,cr,ct.
Ta p e re
Tapere
dd
Am ales metoda determinarii geometriei aripii pornind de la datele cunoscute pana in
acest moment .
 Pentru aceasta aripa se cunosc anvergura, coarda de la incastrare, dar si de la extremitate
si unghiul de sageata.

Geometria aripii care a rezultat in functie de parametrii introdusi:

 Horizont Straight AR, S, ,
Geometry c/4
al Tail Tapered

Geometria ampenajelor orizontale care a rezultat in functie de parametrii

introdusi:
 SStraigh
t r a ig h
V e r tic a
Vertica tt AAR,
R , S,
S,
G e o m e try
Geometry ,, cc/4
aall Tail
Ta il Ta p e re
Tapere /4
dd

Geometria ampenajului vertical care a rezultat in functie de parametrii introdusi

Geometry Fuselage

Geometria fuselajului care a rezultat in functie de parametrii introdusi:

 Modulul Aerodynamics Dimensionarea flapsurilor

Pentru a realiza aceasta cerinta, se revine la modului Aerodynamics, urmand calea care
este prezentata in figura de mai jos:
Metoda de calcul a flapsurilor:

Alegerea flapsului:

Schita flapsului:
 Centrajul aeronavei

Weight Select
WEIGHT Class I
Fractio Airplan
Weight
ns e
In cadrul acestui submodul al lui Weight, se introduce avioane din aceeasi
clasa, apasand butonul ADD AIRPLANE. Apoi apasand butonul FRACTIONS, va
aparea casuta de mai jos:
 Fractia de masa a unei componente se calculeaza prin raportul dintre greutatea
componentei si greutatea maxima a aeronavei la decolare.

Weight
WEIGHT Class I
Fractio Weight
Weight
ns
Cunoscand masa avionulu gol se estimeaza fractiile de combustibil si
greutatile componentelor avionului.
 Centre From
Class I Empty
WEIGHT of Fraction
Weight Weight
Gravity s
Deoarece acum sunt parcurse modulele Aerodynamics, Performance si
Geometry acum se poate calcula centrul de greutate.

Pentru a realiza acest calcul, se recurge la determinarea centrului de greutate al fiecarei

componente manual, datele fiind introduse in casuta de calcul manual pentru fiecare directie
a sistemului de coordonate. In functie de aceste valori, programul genereaza pozitia centrului de
greutate a fiecarei componente fata de originea sistemului de coordonate, care este in botul
aeronavei.
 Determinarea poziiei centrului de greutate al fuselajului
O jumtate din fuselaj se mparte n n figuri geometrice (datorit simetriei fuselajului fa de
axa Ox). Se calculeaz ariile Si fus unde i=1,n (n- numrul suprafeelor considerate) cu ajutorul
formulelor matematice cunoscute.
Kl=50 (scara)

n=3

Sf1=16*4=64 mm2

Sf2=(2*17)/2=17 mm2

Sf3=(5*42)=105 mm2

Coeficientul de proporionalitate f:

m fus /2
n
f= Sifus
i=1

60.56 /2
f= 664 +17+105 =0.162

Se calculeaz masele figurilor geometrice cu relaia:

mifus=f*Sifus

m1fus=0,162*64=10.36 kg

m2fus=0, 162*17=2.75 kg

m3fus=0, 162*105=17.01 kg

Se calculeaz poziia centrului de greutate a fiecrei figuri geometrice cu relaia:

XCGifus=kl*XCGifus(msurat)

XCG1fus=50*10=500mm

XCG2fus=50*13=650 mm

XCG3fus=50*53=2650 mm

Se calculeaz poziia centrului de greutate al fuselajului:

 n

mifusXCGifus
i=1
XCGfus= n

mifus
i=1

50262
XCGfus= 30.12 mm=1668.75 mm

Determinarea poziiei centrului de greutate al aripii

Se mparte aripa n p figuri geometrice. Se calculeaz ariile Siarip unde i=1,p(p-nr suprafeelor
considerate). Se definete coeficientul de proporionalitatea:

m arip /2
p
a= Saripa
i=1

75.7 /2
a= 1410 =0,026

Sa1=33*23=759 mm2

Sa2=15*35=525 mm2

Sa3=(7*36)/2=12 6 mm2

miarip=a*Siarip

m1arip=0.026*759=19.73 kg

m2arip=0.026*525=13.65 kg

m3arip=0.026*126=3.27kg

Se calculeaz poziia centrului de greutate a fiecrei figuri geometrice cu relaia:

XCGiarip=kl*XCGiarip(msurat)

Kl=50
XCG1arip=50*30=1500 mm

XCG2arip=50*27=1350 mm

XCG3arip =50*37=1850 mm

Se calculeaz poziia centrului de greutate a aripii:

p

miarip X CGiarip
i=1
XCGarip= p

miarip
i=1

XCGarip=1475.3 mm

Determinarea centrului de greutate al ampenajelor

Modul de calcul este asemanator cu cel al aripii. Pozitia centrului de greutate al ampenajului
vertical se determina considerand vederea laterala a avionului, iar pentru ampenajul orizontal,
vederea de sus.

Ampenaj Orizontal:

ma 0 /2
p
a0= Sa 0 i
i=1

18.92/2
a0= 264 =0.035

Sa01=(3*16)/2=24 mm2

Sa02 = (17*10)/2 =85mm2

Sa03 =(16*12)/2=96mm2

Sa04 = 11*4 =44mm2

Sa05 =5*3=15mm2

mia0=a0*Sia0

m1a0=0.035*24=0.84 kg

m2a0 = 0.035*85=2.975kg

m3a0 = 0.035*96=3.36 kg

m4a0 =0.035*44=1.54 kg

m5a0 =0.035*15=0.52 kg

Se calculeaz poziia centrului de greutate a fiecrei figuri geometrice cu relaia:

XCGiaao=kl*XCgia0(msurat)

Kl=50

XCG1ao=4000mm

Se calculeaz poziia centrului de greutate a ampenajului orizontal:

p

miao X CGiao
i=1
XCGao= p

mia0
i=1

XCGao=4000 mm

Ampenaj Vertical:

mav /2
p
av= Savi
i=1

18.82/2
av= 271 =0.034

Sav1=7*3=21 mm2
Sav2 =11*4=44 mm2

Sav3 =13*3 =39mm2

Sav4 =17*7=119mm2

Sav5 =3*16=48 mm2

miav=av*Siav

m1a0=0.034*21=0.71 kg

m2av =0.034*44=1.49kg

m3av=0.034*39=1.32kg

m4av=0.034*119=4 kg

m5av =0.034*481.63 kg

Se calculeaz poziia centrului de greutate a fiecrei figuri geometrice cu relaia:

XCGiaao=kl*XCgia0(msurat)

Kl=50

XCG1av=50*71=3550 mm

XCG2av=50*80=4000 mm

XCG3av=50*86=4300 mm

XCG4av=50*80=4000 mm

Se calculeaz poziia centrului de greutate a aripii:

p

miav X CGiav
i=1
XCGav= p

miav
i=1

XCGav=4772 mm

Centrul de greutate al ampenajelor:

XCGao= 4000mm XCGav=4772 mm

XCga=4300 mm

Centrul de greutate al aeronavei pe fiecare directie se calculeaza in functie de coordonata

fiecarei componente pe fiecare directie, dar si in functie de greutate, dupa relatia:

Cum pe parcursul evolutiei greutatea se modifica, automat si centrul de greutate sufera

variatii. Acesta este cuprins intre anumite limite.

Ordinea de incarcare si descarcare a componentelor din aeronava

Variatia centrului de greutate
 Modulul Stability & Control

Stability & Longitudin Surface

Analysiz Class I Inherent
Control al Area

Cu ajutorul acestui modul se verifica stabilitatea aeronavei si controlul acesteia. O

modalitate de asigurare a stabilitatii si a controlului este realizarea unui design corect a
ampenajului, care sa aiba caracteristicile geometrice potrivite
Cele doua radacini obtinute sunt:

Concluzii

Parcurgand toate modulele cerute, se poate observa faptul ca parametrii

acestei aeronave s-au apropiat, cu o marja de eroare de rigoare foarte mica, de
rezultele reale transcrise de producator, dar si de alte aeronave asemanatoare din
categoria de avioane CS-VLA. Aceste valori care pot fi verificate in conditiile
tehnice corespund, iar cele care nu se regasesc pot fi apropiate de cele reale. Acest
fapt creeaza o imagine de ansamblu corecta a unei etape a proiectarii, si anume cea
de design preliminar, care este foarte utilizata si importanta.

Cabina de pilotaj