14T...

16,1 ,1
',1st
;:01
RR- 4,
"0-
fi)fes.-zt
A.4

www.dacoromanica.ro
.mrpi
,F3 P,R,P141,1 4116414
 CALATORI STRAINI DESPRE
TARILE ROMANE

VOL. VI

www.dacoromanica.ro
 Partea I
Studiu bio-bibliografic i traducere :
M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru
Note, identificari si comentarii:
M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru
Stoicescu

Confruntare text-traducere : I Aurel Decel I

Partea a II-a
Studiu bio-bibliografic i traducere:
Mustafa Ali Mehmet
Note, identificasi I comentariu:
Mustafa Ali Mehmet *i N. Stoicescu

Confruntare text-traducere: Aurel Decei I

ACADEMIA DB $TIINTB SOCIALE I POLITICE

A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITIITUL DE ISTORIE N. IORGA"

II

www.dacoromanica.ro
 CALA TORI STRINI
DESPRE
TARILE ROMNE
VOL. VI

-
PARTEA I
PAUL DE ALEP
Ingrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca
Bulgaru

PARTEA A II-A
EVLIA CELEBI
Ingrijit de Mustafa Ali Mehmet

EDITURA
STIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA
BUCURE$TL 1976

www.dacoromanica.ro
 Coperta si supracoperta
VAL MUNTEANIJ

www.dacoromanica.ro
 CUVINT INAINTE

In prestigioasa serie Cdleitori striiini desfire Icirile ro-

in ne se imbinA acum, in volumul al VI-lea, amplele i valoroasele
descrieri ale celor trei tsi romnesti, Moldova, Tara Rom AneascA i Tran-
silvania, consemnate de doi c5.15.tori veniti din lumea Islamului, unul arab
crestin, Paul din Alep, cellalt turc musulman, Evlia Celebi ; una scris
In limba arabk cealalta in limba osmanA.
Seria noastr, in afar de scurtele pasaje traduse dup.' intinsa relatare
a 6.15.toriilor lui Ibn Battuta din secolul al XIV-lea (vol. I, pp. 1-12), tot
un autor arab, nu mai cuprinde din literatura geografic oriental islamica
deck notatiile incomplete ale Calendarului" (Ruzniime) luate in cursul
expeditiei sultanului Soliman Magnificul impotriva lui Petru Rares, in
anul 1538 (ibid., pp. 380-385).
De ast. (lath% tarile noastre si viata romanease., mirffic sub atitea
aspecte, de la mijlocul veacului al XVII-lea, se revars in doua uriase oglinzi

www.dacoromanica.ro
orientale, contemporane nu numai cu faptele insailate, dar fiind muccipr
(in turc. mudsir), contemporane" 0 intre ele, cki privesc mai ales anii
1653-1670, cind sirianul Paul din Alep 0. istanbuliotul Evlia Celebi au
trecut 0 au haladuit prin locurile 0. printre oamenii care vor aparea mai
apoi in marile ion lucrki publicate acum pentru prima data in vemin' t
romanesc. Dei au vizitat Moldova 0 Tara Romaneasca, deoarece alepinul
nu a intrat deloc in Transilvania, in aceia0 ani, ei nu s-au cunoscut, cad
obiectivele 0 interesele lor erau divergente. Regretam faptul c5.' nu avem
din condeiul amindurora citeva imagini autentice, ca tot ceea ce au
scris ei, despre acelea0 persoane, cldiri, peisaje, sau unele interpretari 0
comentarii pe marginea acelora0 evenimente, 0 cine tie prin cit de multe
0 de tragice evenimente le-a fost dat amindurora sa treaca, la Ia0, Tirgo-
vite sau Bucureti, in contact cu acelea0 prefaceri sociale 0 politice, sau
sa participe, in Transilvania, la pedepsirea unor rebeii fata de Sublima
Poarta. In schimb, din nenumaratele lor pagini, putem sa revedem cum se
dezvolta in Transilvania, sub ochii notri, o societate romneasca genuin.
0 complex. 0 una alogen., zugrvite direct i. de premire main.
Intr-adevar, ceea ce impune 0. caracterizeaza la aceti doi straini,
veniti la noi unul parch' desprins din povestirea O mie 0 una de nopti",
(Alf layla wa layla), sublimata insa 0 ordonata canonic de disciplina religi-
oasa a ortodoxismului de colorit siriano-arab, iar cealalt din miezul Istan-
bulului in epoca sa de mare glorie 0 incredere politica 0 posesorul unei
imaginatii ce-1 face adesea sa depaeasca ponderea inspre limitele extreme
ale exagerkii nu este exclusivismul ion arabo-ortodox sau islamico-otoman,
ci dorinta 0 tendinta constanta de a cunoate autoptic lucrurile 0 oamenii,
de a intregi pe urma analiza prin informatii adause, imprumutate de la
alta lurne prezenta, cu cite o intercalare de gentil se spune, se poveste9te",
tipic orientala, axata' pe aceea0 dorinta de a fi complet 0 explicit 0 pentru
sine insu0 0 pentru cei ce vor lua cunotinta de cele povestite. Un arab,
aadar, care perpetueaz marile traditii ale geografilor arabi, calb.'tori ei
illii sau teoreticienii 0 un seyydh-i-dlem, calator mondial" turc, coboritor
din nomazii nelinititi eurasiatici, invin0 deopotriv de voluptatea explor-
rilor ce se imbiau a fi fkute sub toate fatetele 0 de dorinta de a transmite
cele incercate de ei in fata lucrurilor 0. a oamenilor.
Sub acest raport, 0 unul 0 altul, dar cu precklere Evlia Celebi, apar
ca nite adevkati furnizori de materiale informative asupra fluxului vigil
In cele trei taxi romaneti, inainte de toate de natura politica, social-eco-
1 Asupra acestor puncte cf. Introduction gnrale a la gographie des Orientaux, in
Gographie d'Aboulfda, traduite de l'arabe en franFais par M. Reinaud, Tome I, Paris, 1848,
precum si studiul sintetic Djughrafiya de A. F. Kr am er s, in Encyclopdie de Islam,
Snplments.

VI

www.dacoromanica.ro
nomid, institutionala, militar. Nu le lipsete niel talentul unui roman-
cier, cu toate d genul acesta literar nu inflorea Inc nici in mediul arab,
niel in cel turcesc.
Aa se poate constata insu0rea de povestitor, in sens de meddah
In noptile Ramazanului, la Evlia Celebi 0 de rdwi transmittor"
al celor vAzute i auzite, la Paul din Alep. Ei 0-au redactat operele fira idei
preconcepute i fdr un plan prestabilit, condu0 doar de imperativul
luntric de a nota tot ce se poate nota din fenomenologia romneasd prin
care pa0i propriilor lor interese sau ale altora i-au purtat la un moment dat.
Din ceea ce au inregistrat ei, in descrierile lor, la primul respir geniul
sirian cretin 0 arab al teologizrii mai presus de toate, g6sind o prielnic
atmosfer pentru aceasta In cunoscuta perioad a lui Vasile Lupu i Matei
Basarab, iar la al doilea se descifreaz geniul otoman, distins printr-un sens
administrativ, militar 0 in genere de conducere-drmuire. Interferente intre
aceste trs5.turi generale exist., firete, in opera lor, deoarece niel unul,
nici altul din cei doi c5.15.tori nu s-au limitat numai la principalele obiective ale
vizitei lor in trile noastre, ci au facut investigatii variate i complexe
0 in alte domenii, stringind i ducind astfel cu ei un vast material docu-
mentar, care ne este astzi restituit spre a fi folosit cu profit.
Imediatetea insemnrilor acestor doi dlAtori orientali -se recunoa9te
0 se constat de la primele msuri. De aceea, chiar dad unele pasaje ale
voluminoaselor lor c5rti sint supuse criticii aa cum s-a flcut pe
parcursul acestor traducen, desvir0te de dtre Maria Matilda Alexan-
drescu-Dersca Bulgaru, dup editia lui Vasile Radu, fotocopia ms 6016
din Paris 0 traducerea englez a lui Belfour, in cazul lui Paul din Alep,
0 de dtre Mustafa A. Mehmet, direct din turcete, in cazul lui Evlia Celebi,
sau de alte persoane mentionate in introducerile respective 0 mai cu seam.
de Nicolae Stoicescu, excelent cunoscdtor al arhondologiei romneti 0 al
monumentelor istorice ale acelei epoci ele se cer 0 pot s fie reintegrate
In contextul veridic al istoriografiei sigure. In consecint, valoarea acestor
descrieri de visu et auditu rmine indubitabil.
Fragmentar san din a doua sau a treia mn, unele pasaje din
Paul din Alep 0 din Evlia Celebi au fost utilizate i pin acum cu profit
de multi istorici, istorici de art, sociografi i geografi romani, 0 nu este
debe un truism s, afirmin c far aceste dou tezaure de tiri contem-
porane de pe la mijlocul secolului al XVII-lea nu se poate realiza, in zilele
noastre, o lucrare istorid asupra acelei epoci, ca i in general asupra
civilizatiei medievale romneti.
Deosebirile i similitudinile multiple, oferite de aceste dou exceptio-
nale opere produse in Orientul Apropiat, de pe pozitii ideologice diferite,
se descoper de la sine, pe msurg ce cititorul sau cercettorul parcurge

VII

www.dacoromanica.ro
paginile prezentului volum. Ele rezulta mai cu seamk din notele explicative,
reduse la minimul necesar i raportate la text i care insotesc pas cu pas
i in mod competent expunerile arabului cretin i ale turcului musulman,
disparan i ingemanati intr-o singura carte. Ecourile credintei fiecaruia
rasuna la diferite ocazii, fie prin pura descriere, fie prin interpretarea celor
descrise. Aceast amprenta a credintei confesate nu poate fi nicidecum
trecuta cu vederea, deoarece atit Paul din Alep, arhidiacon ortodox, cit
Evlia Celebi, mfiezzin de rit hanefit, grit expresia climatului spiritual
i al stadiului evolutiv al societani in care vietuiau.
Reflectarea societani romaneti, variatele aspecte concrete ale perso-
nalitatii istorice a poporului roman i ale personalitatilor istorice romaneti
ale epocii sint redate, in cazul nostru, de doi straini, unul fiind adus de tatal
sau, patriarhul arabofon ortodox de Antiohia, ca .1 de interesele bisericii lor
locale aflate la mare strimtorare, iar celalalt fiind impins in primul rind de
o clara i 15.'udabila curiozitate de a cunoate pina la margini i in structura
lui intima tricontinentalul Imperiu otoman, dar tirit i de unii demnitari
turci, printre care exceleaza unchiul su, Melek (ingerul") Ahmed paa.
Familia ortodoxa i familia musulmana ii fac simtite aadar existenp. .1
prerogativele, identice i ele pina la un anumit punct.
Nivelul cultural, conceptilie de viata i calitatea stilistic ale insemna-
rilor acestor doi calatori straini diferiti confesional dar apropiati in ope-
ratia lor de tiricire i de istorisire a paminturilor i a oamenilor de pe me-
leagurile noastre nu se ridica pina la modelele respectate ale altor scriitori
din mediul ckora faceau parte. In schimb, se poate spune ea aceste dou5.
celebre Calstorii" cuceresc prin originalitatea, ingenuitatea i abundenIa
lor. Aceste calitti le fac sa fie de neinlocuit. Cu ajutorul corectiei entice,
aa cum am spus, ele constituie fara indoiala pentru istoriografia noastra,
pentru literatura geografica i istorica, sociologica i folclorica, dt i a
artelor noastre, pina i pentru limba noastra, un izvor ce nu va seca nici
de aici incolo .1 care, pe linga utilitatea sa obiectiva, va incinta cititorul
prin vibratia specified' a viziunii i a spiritului oriental.

AUREL DECEI I

www.dacoromanica.ro
 PAUL DE ALEP
(1637 1667)

Viafa. Paul de Alep, dup& numele an arab Bulos

ibn az-Za`im, se trAgea dintr-o familie de preoti din capitala Siriei de nord, care a dat in
decurs de peste un veac patru generatii de clerici ortodocsi melehiti.
Seria incepe cu teal preotului Bulos ibn az-Za`im si confirm& cu preotul Vuhanna
ibn az-Zacim ales episcop de Alepl si apoi patriarh al Antiohiei (12/22 noiembrie 1647)2,
sub numele de Macarie al Ill-lea ce avea s5. ajungl vestit datoritl unei bogate activitgti
de arturar.
1 V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. Texte arabe et traduction francaise
(Patrologia Orientalis, tom. XXII, fase. 1). Paris, 1930, p. 43-44. Asupra vietii si operei
patriarhului Macarie al II-lea Zacim vezi C. Karalevski, articolul Antioche, in Dictionnaire
d'histoire et de gographie ecclsiastigue, III, Paris, 1924, p. 642 si urm.; V. Grume 1, Macaire,
patriarche grec d'Antioche (1647-1672) in Achos d'Orient", 1928, XXVII, pp. 68-77;
L. Cheiko (gaihol), S. J. Catalogue des manuscrits de sauteurs arabes chritiens depuis l'Islam,
Beiruth 1924, p. 191 si urm., 241 si urm. ; G. G r a f, Geschichte der christlichen arabischen
Literatur, Citta del Vaticano 1940-1953, vol. III, pp. 94-97.
1 Vezi relatia lui Paul de Alep, ed. V. Radu, p. 34.

www.dacoromanica.ro
 Paul de Alep, al patrulea din aceastA serie de clerici sirieni, s-a nOscut din cisiltoria
contractat1 de Yuhanna ibn al-Za'im inainte de con.sacrarea lui ca episcop. Data nested'
poste fi fixatA cu certitudine in anul 1627 intrucit el insusi precizeazAin relatia cAliitoriei
pArintelui ski ci ayea virsta de 17 ani in cel de al nougdea an de pOstorie ca episcop al
acestuias.
DupA moartea timpurie a mamei sale, tinArul Paul a fost crescut cu deosebit griji
de pArintele s5.0 la Alep, marele emporiu al Levantului, unde puternica indurire exercitati
de caluglrii melchiti din Libanul invecinat se impletea cu influenta occidentalg veniti prin
negustori i misionan i catolici.
Inaltele demnitAti eclesiastice la care a ajuns pirintele slu au inlesnit tinArului Paul
s ia parte la evenimentele de seam& din capitala Siriei de nord. A pAstrat o amintire
de nesters despre vizita sultanului Murad al III-lea (1623-1640) care, pomind in fruntea
ostilor otomane pentru a asedia Bagdadul, a poposit la Alep (12-18 iulie 1639) unde a
fost intimpinat de reprezentantii comunitAtii crestine in. frunte cu episcopul Meletie4.
In anul urmiltor, Paul a fost de fatA la primirea (2 august 1640) patriarhului
Autiochiei, Eftimie al III-lea de Chios (1634-1647)6, pe care Il va insoti la plecarea acestuia
pinA la Hama.
In 1641-1642, Paul a urmat apoi pe pArintele stlu intr-un pelerinaj la Ierusalim,
vizitind cu acest prilej Damascul i Locurile sfintes. La intoarcere a fost fAcut diacons. lar
la indemnul patriarhului Eftimie, care a vizitat pentru a doua oarA Alepul in 1644, s-a
cAsAtorit (17 februarie 1644) la virsta de numai 17 anis. Din aceastA cUsAtorie timpurie
au rezultat doi fu, dintre care unul va ajunge si el patriarh de Antiohia sub numele de
Chiril al V-lea (1672, 1682-1720)0.
Alegerea episcopului Meletie ca patriarh al Antiochiei in urma recomandArilor stAru-
itoare facute de patriarhul Eftimie, care ii aprecia insusirile de bun administratorio, a adus
promovarea tinarului diacou la rangul de arhidiacon de Damasc, Alep i al tuturor titrilor
arabell.
In aceasta calitate si in aceea de secretar al noului patriarh, Paul 1-a insotit in
callitoria de vizitatie a diocezei Antiohiais, unde se constatase o trecere in masi a populatiei
crestine la islamis, provocati de asprele masuri fiscale luate de sangeacbeiul de Dama=

Ibidem, p. 51,
4 Ibidem, p. 45.
lbidem, p. 46.
Ibidem, p. 47 si un.
7 Ibidem, p. 49.
Ibidem, p. 51.
P. Cyrille Charon (Karalevsld), de l'parchie de Lw6w, Hisloire des Patriarcals Melhi-
les (Alexandrie, Antioche, Jerusalem), III, Roma, 1911, P. 55.
1 Ed. V. Radu, p. 52.
Ibidem, p. 57.
Ibidem, p. 57 si um,
Ibidem, p. 65.

www.dacoromanica.ro
Ibvir pava. Dar cheltuielile" f&cute in cursul acestei cltoril pentru a uvura situatia mate-
rial& grea a crevtittilor ortodocvi, constrinvi de turci s& plAteascii haraciulu atit pentru local-
toril convertiti la islam cit i pentru cei fugiti, peste sarcinile lor personale, au sporit
datoriile 15-sate de patriarhul Eftimie".
Dup& sfatul clericilor i credinciovilor din Damasc, Macarie a hotIrit sii Intreprind&
o cOlgtorie in tarile ortodoxe din rOsiiritul i nordul Buropei spre a cere ajutor I sprijin
pentru biserica sa vrAjmOvitii de turci. A dat astfel urmare invitatiei domnului Moldovei,
Vasile Lupu (1634-1653), care in calitate de ocrotitor al ortodoxiei fOgOduia set-1 ajute
sfi-vi pliteascii datotiile", ava cum sprijinise mai inainte pe patriarhii din Constantinopolu,
Alexandria" i Ierusalim. Macarie nticlajduia i in ajutorul domnului Truii Romlinevti, Matei
Basarab (1632-1654), ctitorul unui mare numOr de 16.cavuri bisericevti din tara vi bine-
fhcOtor al unor m&nratiri de la muntele Athos. Spera de asemenea In sprijinul hatmanului
Cazacilor, Bogdan Eimelnitki, vi al pravoslavnicului tar al Rusiei, Alexei Mihailovici (1646
1676), cel de al doilea dintre Romanovi.
In indoita sa calitate de arhidiacon vi de secretar patriarhal, Paul vi-a insotit pkintele
In aceast& lung& vi grea cAlAtorie care a tinut aproape vapte ani (9 iulie 1652 21 aprilie
1659).
inaltele fete bisericevti au pArOsit Alepulo, insotiti de un dregAtor moldovean, loan
sulgerul, Indreptindu-se spre Antiohia, Alexandretta vi Adana. Prin defileurile abrupte ale
muntilor Taurus au ajuns In Anatolia, la Konya, de imde au urmat drumul Constantino-
polului ce trecea prin Bursa, imbarcindu-se la Mudanya. Siliti de o furtun& ingrozitoare
s& debarce la Buzburun, dup un scurt popas au pomit pe mare spre Scutari vi KadikSy.
In dimineata zilei de 20 octombrie vi-au f &cut intrarea in capitala Imperiului otoman,
fiind gazduiti la metohul Sf. Mormint31 de ling palatal patriarhului Paisie I (Julie 1652
aprilie 1653).
Dup o petrecere de dou luni i jumAtate la Constantinopol unde au vizitat bisericile
moscheele mai insemnate, clerici sirieni s-au imbarcat In sears de 7 ianuarie,
ajungind la 9 ianuarie la amiaz& la Constants. Dup& un scurt popas, au pomit spre MAcin
unde au trecut Dun&rea la Galati (17 ianuarie 1653). Au fost intimpinati cu mare cinste
de dregOtori, elend i locuitori care le-au urat bun sosit in tara Moldovei. De aici vi-au
urmat drumul spre Iai rinde au ramas siliti de imprejurAri, fiind martorii evenimentelor
ce au insingerat tara.
11 Paul de Alep arat& ca patriarhul Macarle a cheltuit 7 000 de piavtri pentru a obtine
vtergerea numelui unui mare num&r de locuitori din Siria din defter (ed. V. Radu, pp. 66-67).
Haraciul locuitorilor din Siria se ridica in 1650 la 13 piavtri de cap (Ibidem, p. 65).
26 Totalul datoriilor patriarhiei Antiohiei se ridica la 13 000 piavtri (Ibidem, p. 56).
12 Ibidem, p. 68.
18 vasile Lupu a plAtit datoriile patriarhiei din Constantinopol care se ridicau la 2 048 000
aspri ; vezi C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, III/1, Bucurevti, 1942, p. 102.
16 Vezi ed. V. Radu, p. 68. Vezi vi N. Iorg a, Istoria bisericii, I, p. 318.
16 Vezi pentru detalii in legAturi cu alltoria in Orient a patriarhului Macarie ed.
V. Radu, p. 70 vi mm.
al Ibidens, p. 84.

www.dacoromanica.ro
 Seria nenorochilor a inceput cu complotul urzit de boieri in frunte cu marele logof At
Gheorghe Stefan impotriva lui Vasile Lupu care, dupA o represiune singeroas5., s-a vizut
totusi silit sA pkAseasca orasul de scaun. Inaltii clerici sirieni au asistat la insannarea
logofatului rAzvrAtit, la revenirea in scaun a fostului domn iar dupA victoria lu Matei
Basarab la Pinta (17/27 iulie 1653), unde a cAzut floarea cavalerei moldovene, la victoria
lu Gheorghe Stefan de la Sirca (15-16 iulie 1653) si la fuga lui Vasile Lupu. Vkind cii
Iasii se golesc de locuitori, inspAimintati de venirea cazacilor uniti cu tAtarii, patriarhul
Macarie s-a hotkrit sA se indrepte spre Tara RomAneascA. (22 noiembrie) spre a astepta
acolo' restabilirea linistei in Moldova.
Dar si in Tara Romilneasc imprejurkile au. fost potrivnice. Sperantele trezite de
primirea evlaviosului Matel Basarab au fost spulberate de moartea bAtrinului domn (9
aprilie 1654) ale ckui ultime zile fuseserii amante de tulburkile pricinuite de rAscoala
dArAbanilor i seimenilor. Obtinin' d ins& un ajutor bOxtesc de la noul domn Constantin Serban,
cu care se afla in relatii bune, patriarhul s-a intors imprewi5. cu fiul sAu in Moldova (27
mal 1654) pacificatA scum de Gheorghe Stefan.
Duptt un scurt popas la Iasi unde s-au intilnit Cu noul domn, inaltii cleric sirieni
au pomit spre Kiev", wide au fost foarte bine priraiti de hatmanul cazacilor, Bogdan
Hmelnitki ; si-au urmat apoi drumul spre lloscova. Intimpinati Cu toatl cinstea de tarul
Alexei si de patriarhul Nikon, clericii sirieni au rAmas doi aid in Rusia, tocmai in timpul
rzboiului cu Polonia. In 1655 Macarle a prezidat sinodul care a aprobat reforma
liturgicA inceputO de Nikonnbis.
La inapoiere au luat drumul obisnuit prin tOrile romeme, stabAtind pentru a treia
oar& Moldova (1 septembrie 29 octombrie 1656). Siliti prelungeasc sederea in
Tara Rom fineasc in una executkii patriarhului Constantinopolului Partenie al 111-lea
(1656-1657), invinuit de marele vizir KI3priilii Mehmed pasa de a fi uneltit cu tarul Mosco-
vei impotriva polonilor aliati ai Portii, clericii sirieni au folosit acest rktimp pentru a
vzita mAnOstirile din Muntenia i Oltenia.
Dar sederea lor pe meleagurile TOrii RomAnesti a fost farOsi tulburat de mazilirea
lui Constantin Serban acuzat de marele vizir de a fi sprijinit pe principele Transilvaniei
Gheorghe R6.k6czi al II-lea (1648-1660) impotriva polonilor. Ingroziti de jefuirea Tirgo-
vistei de tAtari, clericii sirieni au urmat pilda romAnilor care i cOutau sapare In tinuturile
niuntoase din nordul ri1. Numai dupli retragerea turcilor din Bucuresti au dat urmare
chemArii domnului adus de acestia, anume Mihnea al 111-lea (1658-1659), pe care patri-
arhul Macarie a primit sA-1 inscAuneze, schimbindu-i numele In cel de Mihail. Astfel
c.istigat increderea noului domn care i-a fagAduit sii-i plIteasa datoriile inaintasului
Dar si de data aceasta sperantele clericilor sirieni au fost spulberate.

22 Vezi descrierea c5lAtoriei in Ucraina, in ed. V. Radu, Voyage du patriarche Macaire

d'Antioche (suite), texte arabe et traduction franaise (= Patrologia Orientalis, tom. XXVI,
fase. 5), Paris, 1949, pp. 603-720.
MIS Blumenthal, Geschichte der Kirche Russlands von Philaret ins Deutsche fiber-
sett% II. Theil, Frankfurt a M., 1871, pp. 124-127.

www.dacoromanica.ro
 PregAtirile militare ale turcilor pentru detronarea principelui Transilvaniei, Gheorghe
Rikokzi al II-lea, au dezlAntuit exodul populatiei spre Carpan i blink DunAril. Hotiiriti
pArriseasa aceste meleaguri, inaltii clerici sirieni s-au imbarcat la 13 octombrie 1658
la Galati, ajungind dupii o lunii la Sinop, pe coasta anatolianA a MAxii Negre, iar dupli
site cinci luni la Alep (21 aprilie 1659). Vineri 1 iulie li f Aceau intrarea in Damasc, inchein-
du-0 lunge lor
Dup& ase ani, in 1665, la indemnul taralui Alexei care voia s pun& capAt printr-o
hotArire sinodall diferendului sAu cu patriarhul Nikon, Makarie a intreprins o a doua cA1A-
torie In Rusia", insotit tot de fiul sAu, scum vicar de Damasc. Dar de data aceasta inaltele
fete bisericeti nu au mai luat drumul tArilor romfine, temindu-se de nesiguranta provocat&
de instabilitatea domnilor 0 de luptele dintre factiunile boiereti. Au preferat sA strAbatil
Georgia, unde, la inapoiere, Paul 0-a dat ob#escul sfir0t la Tiflis (22 iunie 1669)21. Moartea
sa nea.vteptatA a provocat unele zvonuri in legAtur cu o eventual& otrilvire. DupA
inapoierea sa in Siria (1670) a murit i patriarhul Macarie (12/22 iunie 1672)20.
Analiza relaliei lui Paul de Alep.
Paul de Alep a lAsat o amplA descriere a alAtoriei intreprinse impreunA cu patriarhul Mace-
rie In Virile minim 0 in Rusia, scrisA dupli. multe ezitAri din indemnul prietenului sAu, diaconul
ibn Konstantin as-Sayegh. PArA s& tinteasc la realizarea unei opere de nivel literar, Paul
de Alep s-a strAduit sA descrie pe mAsura posibiittior tinuturile strAbAtute, modul de
viatii al popoarelor din rAsAritul i nordul Buropei, credintele, obiceiurile 0 mal ales prac-
ticile lor religioase pentru instruirea i edificarea etitorilor ortodoci de limb& arabA.
In cursul alAtoriilor sale prin Dobrogea, Moldova 0 Tara RomfineascA, Paul de Alep
a insemnat tot ceca ce 1-a impresionat, tot ceca ce a socotit vrednic de a fi rennut, fArA
a urmAri vreun plan sistematic. Trece cu uprint.A de la in0rarea localitAtilor strAbatute
la descrieri, uneori foarte intinse, alteori sumare, de orae, palate domneti, case boiere0i
0. mai ales biserici i mAnAstiri in cadrul arora se desf4urau slujbele religioase i cere-
moniile de la curte cum gilt : incoronare, cununie, inmormintare la care patriarhul Macarie
a avut un rol de frunte. CAliitorul sirian le descrie cu un deosebit simt de observatie notind
unele detalii sugestive, pretioase pentru reconstituirea acestor monumente la mijlocul veacului
al XVII-lea.
Se intrerupe, pentru a descrie slujbele religioase la care a lust parte ca arhidiacon
al patriarhului Macarie, dmnd amAnunte care prezintli 0 astral interes pentru istoria cul-
tului 0 practica liturgia.. Reia apoi firul descrierii oprindu-se asupra obiectelor de cult
care i-au retinut atentia. Povestete dup5. informatii preluate de la contemporani legende
In legAturA cu unele lAcauri bisericeti ca de pild& legenda ridicArii mAnAstirii Argeq de

23 V. R a d u, op. cit., p. 11 (introducere).

" J. Ledit in Dictionaire de Thologie catholique, XI pp. 646-655 i Bonwetsch
Real-Encyclopedie, XIV, pp. 86-89; J. Lippl in Lexikon far Theologie und Kirche, VII,
p. 592.
12 G. G r a f, op. cit., p. 96.
26 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
Neagoe Basarab cu marmura adusli din Imperiul otoman" i legenda icoanei injunghiate";
face unele incursiuni In trecutul indeptutat, contopind de pildA traditia legata de persoana
reala a contelui Laurentiu de Longocampo a carui piatra funerara din 1300 se all in
Baratia din Cimpulung cu traditia legendarului descalecAtor de tara" de care i-au vorbit
desigur egumenul c calugarii de la manastirea Negru-voda, talmAcindu-i pisania pusa de
Matei Basarab in 1636 Cu prilejul lucrarilor de refacere.
In dorinta de a oferi compatriotilor sai o imagine cit mai cuprinzatoare a modului
de viata din Tarile RomAne, Paul de Alep descrie aspectul exterior al caselor taranesti,
cladite din birne si scinduri c previizute cu acoperisuri inalte", avind inlauntrul cuptoare
de lut vopsite in verde sau rosu c peretii impodobiti cu covoare, iar ca mobila scaune si
o masa cu un singur picior.
Se intereseaza de portul femeilor dintre care unele purtau deasupra vesmintelor asema-
natoare cu ale frincelor salurl albastre de Alep, iar altele mai instarite, saluri negre de
Bursa si pe cap marame albe".
Paul de Alep a cules informatii si asupra datinelor si obiceiurilor rominilor la dife-
rite imprejurari din viata lor. Astfel descrie alaiul mirelui, inconjurat de nuntas calliri
precedat de colacari, pe cind mireasa, intovarasita de un frate al ei si de jupinese, venea
In trasura, urmata de carele pline cu zestre". Calatorul sirian nu uita sa arate ca drumul
urmat de miri de la conac c pina la biserica era impodobit cu ramuri de brad, ca urare
de vesnica tinerete.
Mentioneazii c datinele observate la inmormintariss, praznicele si pomenile impartite
la parastasuri darurile aduse de credinciosi la sarbatori. lar in calitatea sa de njuii,
c
transmitator" al celor vazute, descrie ospetele de la curtea domnilor Vasile Impu" si
Constantin Serban" i mesele cu libatiuni bogate date la curtea marcial boier Freda din
Brincoveni".
Dar ceca ce 1-a impresionat cel mai mult au fost datinele legate de sarbatorirea ajunu-
hd CrAciunului si a primei zile de CrAciun, cind coliudatorii, purtind icoane, cutreierau
Tirgovistea, cinthid colinde c aducind uritri Domnului, mitropolitului i marilor dregatori,
iar liiutarii cu f Acid aprinse strabateau orasul Head din tobe c swiind din tambale"bis.
Paul de Alep a izbutit astfel sit dea unele date pretioase pentru cunoasterea etno-
graflei i folclorului rominesc din veacul al XVII-lea.

22 Vezi fotocopiile manuscrisului lu Paul de Alep (Paris, Biblioteca Nationala, Ms. arab
6016) in Biblioteca Academiei Romane, Sectia manuscris, ms. 68, fot. 265/I.
28 Ibidem, fot. 265/II 2664.
" Ibidem, fot. 266/II.
20 Ed. Vasile Radu, p. 151.
31 Ibidem.
32 Ms 68, fot. 276/II 277/II.
" Ed. V. Radu, pp. 464 473, 556-559.
" Ed. V. Radu, pp. 177-179.
35 Ms 68, fot. 264/I 264/II.
36 Ibidem, fot. 278/II.
311biS Ed. V. Radu, p. 533.

www.dacoromanica.ro
 Relaria lui Paul de Alep este presarata si de unele informarii cu privire la economia
agrara din TArile Romane. GAsim astfel stiri despre griul moldovenesc caracterizat printx-un
pai lung ce Intrecea Inalrimea omului", despre belsugul i varietatea fsuctelor dintre care
releve. prunele inima de porumbel" i merele domnesti cultivate In gradinile domnului"bis
mtunistirilor", legumele" ce constituiau hrana calugarilor i boierilor l modul lor
de pastrare. Este uimit de mulrimea de boj, bivoli, cai, oi, porci crescute pe intinsele mosii
ale lui Freda Brincoveanu". Noteaza prerurile Minute pentru boil, ceara si mierea vin-
dute la Constantinopol. Descrie pescuitul sturionilor la gurile Dunarii, Cu ajutorul taliene-
lox". Calatorul sitian se intereseaza si de bogariile subsolului, dind amOnunte unice asupra
tehnicii extragerii cuprului din minele de la Baia de Asamass i a sarii" din ocnele Tarii
Romlinesti. Nu-i scapa aproape nimic din ceea ce romAnii au durat cu grija i pricepere
de-a lungul veacurilor framintatel lor istorii i deplinge irosirea rodului munch lor de cum-
plitele navaliri ale tatarilor care pustiau maple i satele, robind nail de suflete4s.
Paul de Alep isi Intrerupe pe alocuri expunerea pentru a povesti evenimentele istorice
pe care le-a trait In cursul sederli indelungate pe meleagurile rarii noastre sau asupra carora
a obrinut informarii.
Evenimentele relatate skit dominate de luptele pentru domnie care s-au inasprit la
mijlocul veacului al XVII-lea.
In Moldova, lupta a pornit dintr-o razmerirli a boierilor impotriva lui Vasile Lupu.
In schimb, in Tara Romfineasca mazurca lu Constantin erban apare ca rezultatul inter-
venriel marelui vizir Kprlu Mehmed pap, hotarit sA readuca tara la supunerea dinaintea
lui Matei Basarab i sil restabileasca supremaria otomana la nordul Dunfirli.
Astfel In relaria calatorului sitian spar ca Intr-un caleidoscop diferitele aspecte ale
vigil statului i societarii romanesti de la mijlocul veacului al XVII-lea asa cum au fost
vilzute l inrelese de un oriental care nu acorda importanra expunerii faptelor intr-o forma
logica i sistematica, ci detaliilor vil i pitoresti care II stimulau imaginaria.
De aceea relgia lui Paul de Alep lasA cititorului neprevenit impresia di a fost serial
la fara locului, uneori zi de zi, fAxA a. fi fost revazuta. Dar o analiza mai atenta dove-
deste ca a fost redactata dupa Inapoierea autorului la Alep deci dupa un interval mare
de timp. Dovada o gasim tu doul pasaje. In primul, arhidiaconul arata ca a luat cu el,
la inapoierea sa la Alep, pe un preot din Cirios, Baba Irani, bun cunoscator al limbii gre-
cesti. In al doilea pasaj, precizeaza, cu prilejul vizitei sale la manastirea Tismana, ca a

39 Ibidem, p. 504.
Ibidem, p. 500.
Ibidem, p. 495.
$9 Ibidem, p. 448.
49 Ms 68, fot. 278/I.
al Ibidem, fot. 294/II.
49 Ibidem, fot. 374/II.
4$ Ed. V. Radu, pp. 447-448; ins. 68, fot. 271/I.
$4 Ms. 68, fot. 271/I.

www.dacoromanica.ro
adus de acolo la Alep dolt& butoaie din len= de tisl, pe care le mai avea Inc& In timpul
cind Ii redacta descrierea de cgatorie.
Se mai pot invoca in sprijinul acestei datgtri si miele comparatii pe care Paul de
Alep le face in cursul relatkii sale privitoare la prima sa clb.torie in Moldova cu stki
asemlnlitoare din Tara Romtmeascrt, Ucraina si Rusia pe care le vizitase ulterior. Relevlim
astfel comparatiile cu privire la casele, portul" i miele obiceiuri" ale populatiei respective,
precum l la aspectul bisericilor".
Din analiza textului rezult6, insgi a. Paul de Alep redactat relatia pe baza unor
note si insemnki luate in cursul cltoriei. Unele vor fi fost ample si precise ca cele refe-
ritoare la descrierile de mari monumente (Sf. Saya, Trei Ierarhi, Galata, MAngistirea Arges),
pe care le-a vizitat in liniste. Alteie au fost luate In grabii si nu intotdeauna ciar, ceea
ce a provocdt greseli in transcrierea numelor de localitgti Sorgast In loc Torgast = Tir-
goviste, Mardj Nani in loe de Mkgineni i chiar unele confuzii ca de pildg confundarea
Ivesti i Tecuci contopite in toponimul Westa Takadju".
Aceste pasagii cuprinse In relatia primelor sale c5.15.torii in Moldova si Tara RomAneascI,
ca cele referitoare la Wile din Iasi" si din Tirgoviste" sau la judecAtile tinute zilnic
de Vasile Impu", lasA impresia a. Paul de Alep s-a mkginit sgt-si transcrie insemnguile,
pun/lulu-le cap la cap in ordinea in care le notase, filx sit le fi clasat i prelucrat intr-o
expunere sistematica. De aici provin miele digresiuni fk legatur cu tema tratat la care
autorul se intoarce apoi, anuntind continuarea expunerii prin cuvintele : S5, revenim...
Valoarea relaliei lui Paul de Alep.
Ca i la alte relatii de cgdgdorie, analizate in volumele precedente, problema cea mai
importantli este stabilirea valorii informatfilor transmise de Paul de Alep.
De la bun inceput, trebuie sa precizgun ci. spre deosebire de alti cgiatori ca Giovan
Andrea Gromo" i Antonio Possevino", arhidiaconul sirian nu a folosit nici o descriere
anterioarg. Dealtfel nici nu era posibil, intrucit nu cunostea limbile europene In care acestea
fuseserA redactate. In asemenea conditii, problema depistkii imprumuturilor l influentelor,
atit de importantil pentru stabilirea valorii relatiilor de c515.torie, nu se pune.
Ca si la ceilalti c5.1kori strAini, valoarea informatillor cuprinse in relatia arhidiaconului
sirian atir' nA in primul rind de provenienta lor i in al doilea rind de intelegerea sa pentru
relatiile din tkile noastre.
Exacte l deosebit de pretioase slut informatiile intemeiate pe observatiile personale
ale autorului. Din aceast categorie fac parte stirile referitoare la evenimentele la care a

" Ms 68, fot. 374/1.

22 Ed. V. Radu, pp. 151 152, 158.
21 Ibidem, p. 170.
48 Ibidem, p. 149.
22 Ibidem, p. 199.
22 Ibidem, p. 594.
Ibidem, p. 198.
62 Vezi Golldtori strclini, II, p. 314 si urni.
22 Ibidem, p. 592.

www.dacoromanica.ro
asistat sau care s-au petrecut sub ochii sal la intrarea lui Timis in Iasi" dupa infringerea
lui Gheorghe Stefan: macelarirea turcilor de catre cazad", prigonirea negustorilor greci66
la inceputul domniei lui Gheorghe Stefan, arderea Tirgovistei de catre tatari", fuga locuitori-
lor din Tara Romineasca de frica turcilor i tatarilor" care aduceau in domnie pe Mihnea
al III-lea sau scena zguduitoare a uciderii boierilor" Pirvu V15.descu, Eustatie Leurdeanu,
Freda Birsanescu din porunca acestui domn.
Tot in categoria informatiilor directe trebuiesc incluse descrierile de monumente:
mintistiri i biserici, palate domnesti si case boieresti, dintre care unele au suferit trans-
formari in decursul veacurilor sau nu s-au mai pastrat ca mitropolia din Tirgoviste. 14ucrarile
de restaurare efectuate in vremea noastra au atestat temeinicia unor informatii ale call-
torului sirian care fusesera anterior puse la indoiala. S-a dovedit astfel ca impunatoarea
mana,stire cu aspect de cetate de la Strehaia fusese impodobita cu fresce nu numai in
interior ci i in exterior cum. afirma Paul de A1ep60, ca la BriUcoveni au fost doul case
boieresti", a lui Preda Brincoveanu l ces a Craiovestilor refacutil de Matei Basarab, ci
la Arnota exista o biserica anterioarau lacasului de piatra ridicat de acest domn.
Alte afirmatii ale calatondui sirian si-au gasit confirmarea in documente, ca de pild
ces referitoare la inaltarea clopotnitei manastirii Arges de catre Matei Basarab".
Pe ling' informatii personale, Paul de Alep a folosit stiri obtinute, atit de el cit
de patriarhul Macarieu, de la domnii i dregatorii roman' cu care a intretinut relatii.
In Moldova a cunoscut pe Vasile Lupu, a carei infatisare mindra i impunatoare 1-a
inspaimintat la prima intrevedere si pe care il aseamana cu priniil regi ai grecilor"; pe
Gheorghe Stefan, boierul de tara, ajuns domn, si pe mitropolitul Varlaam care se retrasese
la Seca pentru ca sa nu-i citeasca molitva de domnie.
In Tara Romaneasca a vazut de aproape pe Matei Basarab, batrinul domn care arunca
bani saracilor i ostenilor din pridvorul curtii domnesti de la Tirgoviste66; a cimoscut pe
Constantin Serban cel insemnat la nas pentru a nu ajunge domn" si pe urmasul acestuia.
Mihnea al 111-lea, crescut la Constantinopol ling& sultan si ling& Kenan pasa, care 1-a
uimit prin cultura sa cad vorbea cu solii poloni i maghiari in limba lor, far& tilmaci,
si pe deasupra cunostea i limbile gresca, turca i persana.68.
" Ed. V. Radu, p. 487.
Ibidem, p. 488.
66 Ibidem, pp. 508-509.
67 Ms 68, fot. 286/11.
68 Ibidem, fot. 287/I.
68 Ms 68, fot. 292/1.
" Ibidem, fot. 276/I.
47 Ibidem, fot. 278/1.
48 Ibidem, fot. 272/11.
47 Ibidem, fot. 265/I.
u Vezi anexa p. 295, 304.
46 Ed. V. Radu, p. 180.
46 Ed. V. Radu, p. 537.
67 Ibidem, p. 589.
48Ms 68, fot, 29011.

www.dacoromanica.ro
 Dintre dregatori a intretinut relatii de prietenie Cu postelnicul Constantin Cantacuzino,
inzestrat cu o minte agera s'i Cu o cultura temeinica dobindita la Constantinopol, care
strinsese manuscrise grecesti rare"b" in biblioteca sa de la Margineni ; cu bogatul boier
Breda Brincoveanue5, cel pasionat de istorie, purta discutii indelungate asupra Orientului
Apropiat. Era prieten cu marele postelnic Eustatie Leurdeanu a carui fug& si ucidere o
povesteste in mod dramatic70. De la toti acesti mari dregatori si de la alti oameni vrednici
de crezare"" printre care se aflau si oameni de casa" ai lui Vasile Lupu a capatat infor-
matii asupra unor evenimente la care nu a asistat ca martor ocular, cum este, de pida,
asediul cetatii Suceava", moartea lui Timue si altele.
Cu ajutorul domnului si al boierilor s-a documentat asupra regimului politic si eco-
nomic al dominatiei otomane asupra tarilor noastre.
A fost astfel in masura sa introduca in relatia sa informatii asupra sumelor cheltuite
de Constantin Serban pentru cumpararea donmiei74, precum si a contributiilor extraordinare
In bani s'i furnituri cerute de marele vizir Kiipriliii Mehmed pap atit acestui domn ell si
lui Gheorghe Stefan in timpul razboiului purtat de turci cu venetienii75 sau sa descrie
trimiterea haraciului sub paza ping la Rusciuk, procedeu confirmat la inceputul veacului
al XVIII-lea de un alt calator Anton Maria del Chiaro75. Tot de la dregatori si boieri a
obtinut unele date asupra organizarii social-politice a tarilor noastre intr-o vreme in care
marea boierime isi asigurase atotputernicia, ridicind in scaun pe reprezentantii ei cei mai
destoinici sau cei mai bogati.
Imbinir' id informatiile obtinute de la protagonistii istoriei noastre Cu propriile sale
observatii, a izbutit sa des o lucrare de o mare bogatie documentara pentru istoria politica,
social& si cultural& a tarilor noastre. Merit& a fi relevate in special descrierea evenimente-
lor care au precedat mazilirea lui Constantin Serban, masurile luate de acest domn pentru
a se impotrivi turcilor, fuga sa in urma expeditiei lui Pazli pap si a navalirii tatarilor,
bejenirea populatiei si jefuirea trail. Dupa cum a observat Nicolae Iorga, povestirea aces-
tor evenimente tragice este foarte bogata si sigura"77.
Dar alaturi de informatiile consemnate in mod constiincios, a caror exactitate este
confirmata de cronicari (Miron Costin, Georg Kraus, Naima) sau de alti calatori straini
ca : Bakaid, Bandini, Evlia Celebi si de documente straine si interne relatia calatorului
/Arian cuprinde si unele inexactitati cu privire la situatia de fapt, ca de ex. atribuirea

OtbiS Ibidem, fot. 270/11.

69 Vezi asupra bogatiilor lui Freda Brincoveanu, ibidem, fot. 278/I.
19 Ibidem, fot. 292/1.
11 Ed. V. Radu, p. 512.
12 Ibidem, p. 509, 512.
12 Ibidem, p. 514.
14 Ibidem, pp. 589-590.
13 Ms 68, fot. 284/I.
78 Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 136.
"N. Iorg a, Studii fi documente, IV, p. CCLXXXVII.

10

www.dacoromanica.ro
narionalitarii grecesti locuitorilor de la Arges". Unele inadvertenre provin dintr-o Inrelegere
gresita a explicariilor primite despre instituriile romanesti deosebite de cele din Imperiul
otoman cu care era deprins. Un exemplu graitor in acest sens este afirmarla c haraciu/
era strins de la tori boierii rasii, de la dregatori si capitani7, facind probabil o confuzie
cu imprumuta" ce se percepea de catre domn pentrn plata grabnica a tributului fati{ de
Poarta. Alteori asimileaza unele institurii feudale romitnesti cu instituril otomane ce pre-
zinta unele asemanari de suprafara. De pilda numeste pe stlipinii de mosii din Tara Roma.-
neasca zaimi", fara s observe ca acestia din urmii eran derinatori de feude militare netrans-
misibile la urmasii lor direcri80. De asemenea, identifica miele dregatorii din Moldova cu
dregatoriile din Imperial otoman, si anume pe hatman cu serdarul turc, pe marele vornic
cu cadiuln. O eroare mai grav este denumirea de rara maghiarilor" atribuita Transil-
vania si titlul de crai al maghiarilor sau ungurilor" dat principelui transilvan Gheorghe
Rak6czy al II-lea. Acestea provin din necunoasterea situariei din Transilvania unde cala-
torul sitian nu a fost niciodata.
Alte inexactitari provin din graba in care si-a luat insemnrile in cursul calatoriei.
Astfel, informariile pe care le da cu prifejul trecerii sale in graba la sosire prin Dobrogea
sint nesigure si chiar contradictodi ; de pilda afirma c tori locuitorii Dobrogei sint tatari
musulmani pentru a menriona ulterior prezenra unor crestini bu/gari la Iglirass.
Relaria lui Paul de Alep cuprinde si exagerari in privinra unor determinad cantita-
tive si numerice. Astfel apreciaz oastea lui Vasile Lupu la 11 000 de ostasi83, pe cind Miron
Costin da cifra mai veridica de 8 000 oamenim. Evalueaza forrele armate ale lui Mata
Basarab la 150 000 de oamenin, pe cind domnul insusi declara lui Locadello el ar putea
stringe 40 000 de oameni8.
Imaginaria sa bogata de oriental il incita chiar sa afirme impotriva oricarei yero-
similitari ca in curtea domneasai din Tirgoviste incapean 100 000 de oameni. Din aceste
exemple si din altele ca de pild aprecierea populariei Tarii Romanesti la 400 000 de
familii87 rezulta ca nu se ioate acorda incredere tuturor cifrelor indicate de calatorul
sitian.
In unele cazuri, Paul de Alep se arata lipsit de obiectivitate. Astfel apreciaz numai
prin prisma intereselor materiale ale patriarhului Antiohlein valoarea unui domn ca Gheorghe

78 Ms 68, fot. 265/1

79 Ibidem, fot. 283/1
" Ibidem.
81 Ed. V. Radu, p. 482.
82 Ibidem, p. 145.
83 Ibidem, p. 502.
84 Miron C o s ti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 149.
8 ed. V. Radu, p. 543.
Vezi raportul lui Aloisie Contarini in Hurmuzaki, Documente, 1V/2, P. 501, doc.
DCXXX, 12 febr. 1639.
87 Ed. V. Radu, p. 581.
88 Ibidem, p. 521.

11

www.dacoromanica.ro
tef an caracterizat de Miron Costin care l-a cunoscut bine, om deplin, cap intreg, hire
covirsind chiar pe Vasile Lupu in tratativele diplomatice89. Deceptionat de modi-
citatea sprijinului material acordat patriarhului de Matei Basarab, sustine c5. acest domn,
care la inceputul domniei sale f Acuse mult bine99, devenise spre sfirsitul vietii sale foarte
strins, fiind darnic numai cu turcii i tatarii91.
TJitind c lgtudase dArnicia lui Constantin erban la inceputul domniei acestuia99,
acuz& dupA fuga lui din Transilvania c5. era peste ingtsur de sgircit i prea putin cinstit"99,
pentrti cgt, sub presiunea nAvalirii turcilor i tgaarilor, nu apucase sgt plateascgt pe deplin
blAnurile de samur aduse de la Moscova de clericii sirieni.
Nemultumit de atitudinea populatiel din Moldova, care, in aceast5, vreme de mari
frtimintgui, de rgtzboaie si de lupte interne, se arat mai putin primitoare decit cea din
Tara Romgmeasc5.94, Paul de Alep invinuieste pe moldoveni de lipsit' de ospitalitate98, afir-
matie care este dezmintit de relatlile contemporatte ale c5.15.torilor strgtini, Paul Beke"
Robert Bargrave. Acuz pe moldoveni i de hotu i asasinate98 i afirmgt c fetele
femeile lor ar fi lipsite de sfia15."99. 'Mend ins mai apoi aceast invinuire, arat cA in
biserica se comportau ca niste regine, serioase l cucernice" l cgt tinerele fete nu treceau
inaintea femeilor in virstgt199. In schimb femeile i fetele din Tara Romaneasa Sint consi-
derate caste, neprih5.nite i virtuoase"181.
In pof ida unor inexactiati, exager&ri i uneori a lipsei sale de obiectivitate, relatia
lui Paul de Alep reprezint un izvor de cea mai mare insemnItate pentra cultura tArilor
rom Axle de la mijlocul secolului al XVII-lea. Prin varietatea informatiilor din domeniul
istoriei politice, sociale, economice si a etnografiei, folclorului, istoriei artei i culturii romft-
nesti, ea constituie un izvor care ne poste ajuta pe de o parte et reconstituim imagines
unei lumi plasate in cadrul ei natural de o mare imbelsugare ce explic inlesnirea locuitori-
lor, bogAtia boierilor, arnicia domnilor i eflorescenta vietii artistice i culturale ce caracte-
rizeazgt epoca lui Matei Basarab i Vasile I,upu.
Pe de altii parte, Paul de Alep zugraveste un tablou impresionant al vremurilor tul-
buri care au urmat and Transilvania, polonii i cazacii interveneau ihi luptele pentru domnia
din Moldova, cind Imperiul otoman, sub conducerea energicului Kprillii Mehmed pasa,
isi relua traditionala sa politicit de interventii la nordul Dun5xii. Relatia caldtorului sirian

39 Miro n Co sti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 180.

9 Ed. V. Radu, p. 573.
91 Ibidem, p. 570.
99 Ibidem, p. 585.
93 Ms 68, fot. 290/II.
94 Ed. V. Radu, pp. 525 526.
96 Ibidem, p. 526.
96 Calatori sirdini, V. p. 231.
99 Ibidem, p. 485.
99 Ed. V. Radu, p. 199.
0 Ibidern.
100 Ibidem, p. 450.
191 Ibidem, p. 555.

12

www.dacoromanica.ro
oglindeste perfect epoca aceasta de mari frAmin' tgri, rgscoale, de lupte interne si de
ale turcilor i tAtarilor. Completeazg astfel informatiile lAsate pentru Moldova de alt martor
ocular, invAtatul cronicar Miron Costin.
Cu mijloace modeste, fgt.& pretentli literaxe i dind dovadA chiar de oarecare naivitate,
Paul de Alep a izbutit sg lase o operg unic in literatura cresting de limb& arab ce fusese
lipsit& pin& la el de interes pentru lucrgrile cu caracter geografic, atit de numeroase
schimb la arabii musulmani.
Opera sa a contribuit la intensificarea leggturilor noastre culturale cu Orientul Apropiat,
dind melchitilor informatii variate i veridice asupra romgnilor care i-au sprijinit in efortul
lor de a-si dovedi apartenenta la civilizatia bizanting.
Interesul pe care crestinii de limb arab& il nutreau pentru tgrile noastre, singurele
crestine din cadrul Turcocratiei, este atestat de traducerea efectuat de patriarhul
Macarie a celei mai vechi versiuni cunoscute a Cronicii Tgrii RomAnesti care descrie perioada
dintre anii 1292-1664, astgzi pierdute. A fost descoperitg in Biblioteca mAngstirii Deir
a-8k din Liban intr-un manuscris al patriarhului Macarie (ms. arab 118) in care se ggsesc
unele informatii relative la Vasile Lupu cuprinse intr-o redactare ineditg a vietii Sf. Paras-
chiva i citeva date istorice privitoare la romfini/02. A fost publicatg. de V. Cindea intr-o
traducere romfineascii efectuat cu ajutorul lui Salek Saad, Eduard Chemali l Abd el-
Rahman es Said Ismail in revista Studii"108.
Atit lucrgrile patriarhului Macarie cIt i relatia cAlgtoriei sale, redactatii de fiul sgu,
au fost scrise in dialectul arabo-sirian vorbit la Alep. Arhidiaconul sirian face unele greseli
de gramatic& i de sintaxg i intrebuinteazg cuvinte dialectale, rareori folosite. Introduce
In relatia sa termeni strgini, grecesti in transcriere arabg sau scrisi in alfabetul grec,
termeni turcesti i chiar cuvinte romAnesti al cgror plural il formeazg dupg sistemul quadri-
silabic arab.
Ca si patriarhul Macarle i alti scriitori melchiti, Paul de Alep foloseste un stil defec-
tuos, anume stilul crestin numit (evanghelic) cu repetitii, superfetatil, abuzul
conjunctiei copulative wa (=i) care ingreuiazg mult traducerea.
Matzuscrise i edilii. Lucrarea lui Paul de Alep intitulat& Riklat al-Batrak al-Antaki
Makarios al-Halabi (Cillgtoria patriarhului Macarle din Alep) s-a pAstrat in mal multe manu-
scxise dintre care se cunosc pin& scum :
1) manuscrisul arab 6016 de la Biblioteca Nationalg din Paris scris de doi copi filoa.
dupg care existg o fotocopie la Biblioteca Academiei romine (ms. 68).

102 V. Cindea, Sources roumaines et grecques dans les bibliothques du Proche Orient,
In Bulletin de l'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europen", VIII, 1-2,
Bucuresti, 1970, p. 71.
1" V. Cindea, Letopisetul Tdrii Rottuinesti fa versiutzea arabd a lui Macarie Zaim,
In Studii", 23 (1970), pp. 690-692. Textul este precedat de un studiu (pp. 675-690).
1" V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. tude prliminaire. Valeur
des manuscripts et des traductions. Paris, 1927, p. 3.

13

www.dacoromanica.ro
 manuscrisul din Londra (British Museum, ms. arab 802-805, add. 18427-18430)
care a stat la baza traducerii lui P.C. Belfour publicatil de Comitetul Oriental de traducen,
1828 1839 ;
manuscrisul din 1700, pastrat in Muzeul asiatic din Leningrad (ms. arab nr. 33),
colectia patriarhului Grigorie al IV-lea al Antiohiei);
manuscrisul aflat in arhivele liinisterului Afacerilor Straine din Moscova, copiat
in 1859 dupil manuscrisul din 1700 de 'lie Djibara, pe care s-a intemeiat traducerea lui
Murkos;
Manuscrisul de la Muzeul Asiatic din Leningrad copiat in 1847 dupa manuscrisul
din 1700 de loan, fiul lui Gheorghe Saruf din Damasc;
manuscrisul copiat in 1849 dupa manuscrisul din 1700 si pastrat in Biblioteca
Publica din Leningrad;
manusctisul din Alep, aflat tot la Alep;
un manuscris incomplet apartinind lui A.E. Krimski, care 1-a obtinut de la manils-
tirea Sednaya dupa indicatiile date de Murkos ;
un manuscris vazut de Senkovski la Aintur in Liban, seria dupa cum mentioneaza.
Vasile Radu cu litere siriene.
Manuscrisul original al lui Paul de Alep nu a fost inca descoperit, ceea ce explica
probabil intirzierea Cu care a vazut lumina tiparului textul arab al relatiei sale.
Din cercetarile Intreprinse de Vasile Radu si prezentate in studiul salt preliminar
rezulta c cel mai bun manuscris din cele noug cunoscute 'Anil acum este manuscrisul din
Paris.
Dupgt acest manuscris, Vasile Radu arata ca Constantin Bacha a publicat prima parte
a calatoriei patriarhului Macarle, anume plecarea din Damasc (fol. 1-11) si intoarcerea
din Rusia (fol. 303-311), confruntindu-le cu manuscrisul din A/ep, intr-o lucrare intitulatif.
Extras din cdlatoria patriarhurui Macare (in limba araba). Textul este plin de indreptari
introduse de editor care urmarea sil inlature greselile lingvistice ale lui Paul de Alep, sa
suprime termenii inutili si sa adauge altii pentru a-1 face mal ciar.
k Tot pe manuscrisul din Paris, confruntat Cu manuscrisul din Londra si cu cel din 1700,
si-a intemeiat Vasile Radu editia critica, insotita de o traducere In limba franceza, publicata
sub titlul Voyage du patriarche Macaire d'Antioche, in Patrologia Orientalis", a lui R. Graf-
fin si P. Naul". Este prima editie stiintifica a textului arab care corespunde cerintelor
criticii modertte. Din nefericire, moartea a impiedicat pe Vasile Radu sgt publice textul
integral, editia sa incheindu-se cu descrierea orasului Kiev.
Traduceri. Relatia lui Paul de Alep a fost tradusa de mai multe ori, integral sau
partial. P.C. Belfour a publicat o traducere in limba engleza intitulata The Travels of

1" Vezi Patrologia Orientalis", XXII, Paris, 1930, pp. 19-194; XXIV/5, Paris, 1933,
pp. 443-604; XXVI/5, Paris, 1949, pp. 603-717 (720).

14

www.dacoromanica.ro
Macarius, Patriarh of Antioh, Londra, 1829-1836. Aceastil traducere efectuatil dupa manu-
scrisul din I,ondra are omisiuni rezultate din lacunele existente In manuscrisul cercetat
precum i unele greseli de traducere (de ex. coliva" tradus prin boiled meat") si identi-
fican i gresite de nume de persoane sau de localitati.
O traducere mai bun& decit a lui P.C. Belfour este cea fficuti in limba rusa de Murkos
intitulata, ; IlyreutecTsile airrx-ozaficicaro naTpHapza Micapas Bb POCCE0 Bb 110.110BHH1 XVII
sum, onscassoe ero CbIHOMb apxsmaxoliomb namomb Anencxsmb. nepeso,ab Cb apa6moro
(Calatoria in Rusia a lui Macarle, patriarhul Antiohiei, la mijlocul veacului al XVII-lea,
descrisa de fiul sau arhidiaconul Paul de Alep. Traducere din limba arabl), Moscova, 1896.
A fost elaborata dupi cele trei copii ale manuscrisului din 1700. Dar cum aceste manu-
scrise cuprindeau multe lacune, Ilurkos, care urmarea Mt des o traducere integrall, a folosit
traducerea lui Belfour ale carui greseli i omisiuni se regasesc in traducerea
L. Ridding a tradus unele parti din relatia lui Paul de Alep sub titiul Extracte
from he diary of the Travels of Macarius, patriarh of Antioh, written in Arabie by his son
Paul, 1652-1660, Londra, 1939.
In literatura roman& s-au publicat cinci traducen i ale cillatoriei patriarhului Macarie
descrisa de Paul de Alep dar niel una nu este exacta. Iar Cu exceptia traducerii fragmentare
al lui Gh. Popescu-Ciocanel, nici una nu a fost efectuata dupl textul original.
In 1841, Mihail Kogalniceanu a publicat in Arhiva Romaneasca" din Iasi prima
traducere fragmentar a calatoriei patriarhului Macarie in Moldova, facuta de Const. Negruzzi
dupa traduceres rusa a lui D.D. Saveliev, intemeiata pe textul englez al lui P.C. Belfour.
Lucrarea a aparut sub titlul : Cldtoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova
i Tara Romdneascaue.
In 1865, B.P. Hasdeu a publicat in Arhiva Istorica a Romaniei" traducerea primelor
&Mori' ale patriarhului Macarie in Moldova si In Tara Romaneascam, facuta de George
T. Calinescu, tot dupa P.C. Belfour ; este insotita de unele fragmente privitoare la romani,
cuprinse in relatia calatoriel prin tara cazacilor i Rusians.
In 1883, M. Gasten a publicat Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Iai de Paul de
Aleppo, in Revista pentru istorie, arheologie l filologie", I, 1883, vol. II, fasc. II. pp.
415-417.
/a 1909 si 1910, Gh. Popescu-Ciocanel a publicat In Buletinul societatii geograf ice"
inceputul relatiei lui Paul de Alep pina la plecarea patriarhului Macarie din Constantinopol,
sfiritul calatoriei in Tara Romaneasca din momentul parasirii orasului Bucuresti (9

108 Vezi Arhiva Romaneasca", II, Iasi, 1841, pp. 191-221.

101 Vezi Arhiva Istorica a Rom&nier, Bucuresti, 1865, I/2, pp. 58-110.
18 Ibidem, pp. 110-111.

15

www.dacoromanica.ro
septembrie 1659) ping la incheierea lucrarii care se termini cu data de 15 iulie 166110*.
Restul a fost publicat sub forma de entrase. Aceasta txaducere fAcut dupa manuscrisul
arab din Biblioteca Nationala din Paris cuprinde multe greseli de traducere si de identi-
ficare, incit nu poate sluji ca instrument de lucru.
Emilia Cioran a tradus dupa Belfour relatia lui Paul de Alep in lucrares intitulatg.
Calatoriile patriarhului Mo,carie de Antiochia In fdrile rotn&ne 1653-1658, Bucuresti, 1900.
Reproduce, cu unele indreptgri, traducerea lui B.P. Hasdeu a primei calatorii a patriarhului
Macarie in Moldova si Tara Rom aneascg. A doua cAlgtorie a patriarhului Antiohiei in Virile
romilne dupg. inapoierea din Rusia a fost elaborata. dupgt traducerea englezA a lui Belfour.
Ca atare prezinta aceleasi omisiuni ca si opera traducatorului englez care a lasat la o parte
pasajele ce i se pareau inutile sau care prezentau greutgti serioase. Cu toate lacunele ei,
traducerea Emiliei Cioran are meritul de a prezenta miele identificar de persoane, de loca-
litan si de instituni gresit transcrise de Belfour.
Intrucit aceste traducen i nu se bazeazgt pe cercetarea mai multor manuscrise i in
special a celui din Paris, cel mai complet, ele nu pot fi folosite cu incredere. Numai Vasile
Radu, intemeindu-si cercetarea pe manuscrisele din Paris, Londra si pe acel din 1700, a izbutit
sa prezinte o traducere mai exacta, dar nu intotdeauna clarg, i sa rectifice unele transcrieri
gresite de toponime rominesti. Cu mici exceptii, a rezolvat chiar unele dificultati rezultate
ant din greselile de gramaticA ale autorului, cit si din folosirea unor termeni dialectali,
disparuti din uz sau care si-au schimbat intelesul in decursul timpului.
In traducerea noastra bazat pe editia lui Vasile Radu, iar pentru textul inedit pe
fotocopiile manuscrisului din Paris si pe traducerea lui Belfour a manuscriselor din Londra,
am cgutat sg. lamurim pasajele obscure, introducind in paranteze unghiulare intregirile
impuse de logics expunerii. Am pgstrat ins& repetinile, superfetatiile si abuzul conjunctiei
copulative (wa = si) pentru a da o imagine fidelgt a stilului lui Paul de Alep. Ne-am stra-
duit sA identificgm localitAtile mentionate intr-o forma. coruptg, arabizatg., i sa identi-
ficgm in note pe unii dregAtori, desemnati in text numai prin functiile Ion sau indicati
numai pnin calitatea lor de stApini de mosii si sate.
Pentru stabilirea valorii relanei lui Paul de Alep, afirmatiile sale au fost corifruntate
cu izvoarele vremii, relevindu-se in note atit exactitatea lor cit i, dupg caz, deosebirile
existente si mai ales inexactitatile i exagergrile. NAdajduim ca. procedind astfel vom veni
in ajutorul tuturor celor care vor folosi in viitor relatia lui Paul de Alep.
Alte lucriiri ale lui Paul de Alep. Relatia calatoriei patriarhului Macarie nu este singura
lucrare a lui Paul de Alep. In primii ani de activitate ca secretsr al parintelui sau 1-a.
ajutat impreungt cu Huri Yusuf al-Musavvar la traducerea partii a doua a cronicii mitro-.
politului Dorotei din Monembasia care se incheie in 1630, mergincl de la Constantin cel
Mare ping. la sultanul Murad al IV-lea (1623-1640). Un manuscris autograf al lui Paul
Alep de prin 1660 intitulat ad-Durr al-manz:um fi ahbar muluk ar-Rum ( irag de perle
100 Popescu-Ciocitnel, Caldtoriile patriarhului Macarie In Valahia, Moldova,
Tara cazacilor fi la Moscova fntre anii 1652-1659, Bucuresti, 1909, extras din Buletinul
Societtii geografice", anul XXIX, nr. 2, pp. 33-103 si anul XXXII, Bucuresti, 1912, pp.
30-95.

16

www.dacoromanica.ro
frumos orinduit; stiri despre regii grecilor =romeilor) se pastreaza. la Leningrad in Muzeul
Asiatic (ms. arab ni. 190). Este ilustrat de pictorul Yusuf (Huri Yusuf al-Musavvar).
Paul de Alep a scris si o istorie a patriarhilor Antiohiei ducind mai departe lucrarile
patriarhului Macarie al III-lea. Este o opera de compilatie, intemeiata in mare parte pe
Analele (Kitab ad-Dail) lui Yahya al-Antaki i pe materialul documentar cules, cu ajutorul
unul capucin si al unui misionar iezuit, In timpul vizitelor sale in Siria si in strainatate.
A mai folosit i lucrarile unor istorici occidentali. Lucrarea are insa o valoare istorica
redusa.
In timpul calatoriei sale in Rusia, Paul de Alep a scris la Kolomna, mide se retrsese
In timpul une epidemii de ciuma, Istoria voievodului Vasile Lupu i a reizboaielor lui (in
limba arabii), care nu a vazut lumina tiparului. 0 copie manuscrisa se all in biblioteca
lui Iskendar al Maluf din Zahle (Liban) care a semnalat-o Inca din 1910 in revista an-
Ni'ma", I, 1910, p. 394. Intrucit nu am putut obtine in tirup util un microfilm dupii
acest manuscris, nu am putut introduce in volumul de fat& aceasta lucrare inedita a 1111
Paul de Alep.
J. Nasrallah, exarh al patriarhului Antiohiei, crede ca Paul de Alep ar fi autorul
unei Descrieri a intemeierii marelui ora,s al Antiohiei (in araba)no care fusese atribuita patri-
arhului Macarle al III-lea Zalin de cercetatorii L. Cheikom, P. Sbathm si G. Grafm.
Bibliografie. stiri despre vista i activitatea lui Paul de Alep se ail& in relatia dirt-
toriei patriarhului Macarle. Unele date sporadice se gasesc i in articolul lui C. Karalevsk
despre patriarhul Antiohiei in Dictionnaire d'histoire et de gdographie ecclsiastique, III, pp.
644-647, in lucrarea lu G e or g Gr a f, Geschichte der christichen arabischen literatur,
Citta del Vaticano, 1940-1953, vol. III, pp. 106, 110-112 si in articolul lui V. Cinde a,
Sources rournaines el grecques dans les Bibliothques du Proche Orient, in Bulletin de
AIESEE", VIII, 1-2, 1970, p. 72.
O introducere generala a jurnalului calatoriei lui Paul de Alep a fost publicat in
revista Masrik", 5, 1902, pp. 1009-1020 de Habib Zayat caruia ii datoram i unele
observatii critice (Ibidem, nr. 30, 1932, pp. 561-574).
De particularitatile stilului lui Paul de Alep s-a ocupat H. Zayat in Lettre . . . a
M. Barbier de Meynard (sur l'histoire des patriarches d'Antioche par Patti de Alep)
Journal Asiatique", X-e Srie 3,1, 1884, pp. 350-356.
In incheierea acestei introducen i am dori sa multumim tuturor ceior care ne-au
ajutat.

ni J. Nasrallah, L'oeuvre historique du patriarche d'Antioche Macaire III Za`im Bul-

letin d'tudes Orientales de l'Institut franais de Damas", XXV, 1972, p. 197.
in L. Cheiko, Catalogue raisonn des Manuscrits de la Bibliothgque Orientale de l'Universiti
Saint Joseph (Beyrouth ), pp. 109-110 (in Mlanges de l'Universit Orientale" i apoi in
Mlanges de l'Universit Saint Joseph", 1913-1929).
ni P. Sbath, al-Fihris (Catalogue de Manuscrits arabes) II. Cairo, 1939, n 1053.
113 G. Graf, op. cit., III, p. 100.

17

www.dacoromanica.ro
 Multumim in primul rind specialistilor de la Institutul de Istoria Artei, RAzvan Teo-
dorescu si Pavel Chihaia, care ne-au venit in intimpinare cu competenta i Cu interesul
lor.
Nu putem uita niel intelegerea de care ne-am bucurat din partea pArintelui Atanasie
NegoitA, membru al Societiltii de studii orientale, si a colegului nostru, Alexandru Gonta
de la Institutul de Istorie N. Iorga, la care am apelat nu o data pentru liimurirea unor
termeni liturgici.
Eustrarea volumului a fost inlesnitil datoritii sugestiilor unor cercetAtori de la alte
institute : Corina Nicolescu de la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Maria Pilat
de la Institutul de Istoria Artei, Octavian Iliescu $i Elena IsAcescu de la Cabinetul Numis-
matic al Academiei R.S.R., cArora le adresAm prin ace.ste rinduri cele mal cAlduroase multu-
miri.

MARIA MATILDA ALEXANDRESCU-

DRSCA BULGARU

www.dacoromanica.ro
 ABREVIERILE FOLO SITE

Bet hle n, Reruns Transylvanicarum =-- Rerum Transylvanicarum libri guator Continentes
res gestas Principum ejusdem ab anno 1629 usque ad An. 1663. Auctore Ioanne
Betlenio, Cluj, 1789.
D. Cantemir, Descrierea Moldovei = D. Cantemir, Descriptio Moldaviae. De-
scrierea Moldovei, tzaducere de Gh. Gutu, comentariu istoric de N. Stoicescu,
Bucuresti, 1973.
M. Cost i n, Opere Miron Cost i n, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1958.
Cronici turcesti = Cronici turcesti privind fdri/e romdne. Extrase, vol. I, Sec. XV mijlocul
sec. XVII gi vol. II, Sec. XVII inceputul sec. XVIII. Volume Intocmite
de Mihail Guboglu, Bucuresti, 1966, 1974.
N. Iorg a, Inscripfii = N. Iorg a, Inscriplii din bisericile Romdniei, 2 fascicole, Bucu-
resti, 1905-1908.
G. Kraus, Cronica Transilvaniei = Georg Kraus, Cronies Transilvaniei. 1608
1665. Trad. de G. Duzinchievici 1 E. ReusMirza, Bucuresti, 1965.
Letopiseful Cantacuzinesc = Istoria Tdrii Romeinesti 1290-1690. Letopiseful Cantacu-
sinesc, ed. C. GrecescuD. Simonescu, Bucuresti, 1960.

19

www.dacoromanica.ro
Monumenta Comitialia = Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, ed. Szibigyi S.,
Budapesta, 1875-1891.
Nagy I., Magyarorszdg csalddai =Nagy I., Magyarorszdg csalcIdai czimerehkel is
nemzedihrendi tdbldhltal [Pamiliile Ungariei cu blazoanele lor si tabeie genealogice],
12 vol., Budapesta.
Radu Popescu, Istoriile =Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdnesti,
ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963.
Quellen = Quellen zur Geschichte der Stadt Bras6, Brasov, 1886-1926.
V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire = V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire.
tude prliminaire, Paris, 1927.
Sebestyn, Renasterea = SebestynG.siSebestynV., Arhitectura Rena,sterii
in Transilvania, Bucuresti, 1965.
N. Stoicescu, Bibliografia Banat = N. Stoicescu, Bibliografia localitdfilor si
monumentelor medievale din Banal, Timisoara, 1973.
N. Stoicescu, Bibliografia Moldova = N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al
localitdtilor fi monumentelor medievale din Moldova, Bucuresti, 1974.
N. Stoicescu, Bibliografia Tara Romdnea,scd = N. Stoicescu, Bibliografia loca-
litellilor si monumentelor feudale din Romdnia, I Tara Romtineascd, 2 volume,
Bucuresti, 1970.
N. Stoicescu, Dicjianar = N. Stoicescu, Dicfionar al marilor dregdtori din Tara
Romtinea,scd # Moldova. Sec. XIV XVII, Bucuresti, 1971.
Tr bate r, Dacia = J. Tr os te r, Das Alt und Neue Teutsche Dacia, Niirenberg, 1666.
A. Veress, Documente = A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Mol-
dovei i pirii Romdnesti, vol. X, Bucuresti, 1938.

www.dacoromanica.ro
 CALATORIA LUI PAUL DE ALEP
Dobrogeal

... Am pornit2 Cu pinzele intinse vineri P. 143

seara ; pluteam clui de un vint prielnic din sud. Dar Oil' itul> s-a intelit
intr-atit c eram ss ne scufundAm ; ins, cu ajutorul lui Dumnezeu, am
ajuns duminic6, dup Boboteaza3, la amiaz, in portul numit pe grecete
Kostanza4 .1 pe turcete Kstendje2.
I Traducerea s-a fAcut dup& editia lu V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Aistiochs,
In Patrologia Orientalis, tom. XXII, fasc. I, Paris, 1930, P. 143 qi urm.
2 Din cartierul Panar al Constantinopolului.
3 9 ianuarie.
a Constanta. Despre originea numelui vezi Radu V ulp e, Note de istorie tomitand,
In Pontice", II, 1969, pp. 149-167.
5 K5stendja, in fotocopia ms. arab nr. 6061 de la Biblioteca National& din Paris,
aflati la Biblioteca Acad. R. S. Romania (ms. 68) ; in ed. V. R a d u, (op. oil., p. 143) :
Kustendji.

21

www.dacoromanica.ro
 Ne-am scos bagaj ele. Aid este un vame. Dupa ce avusesem mai intii
P. 144 de end s mergem inca //trei sute de mile, s'A intram pe fluviul Dunarea
9.1 sa mergem in tara Moldovei, ne-am coborit <totui> aici.
Distanta pe care am strabatut-o de la Constantinopol pina aici era
de mai bine de trei sute de mile. Am ramas acolo doua zile, <fiind ametiti>
de spaima trezita de frmintarea valurilor <care erau> ata de grozave
incit ptrundeau pina 9i in corabie, iar noi ba coboram ca intr-o vale, ba ne
inaltam ca in virful unui munte.
Se spune ca Marea Neagra masoar de jur imprejur opt mii de mile,
astf el ca pina in clipa in care vasele intr pe fluviul Duna'rea ele strabat
cinci mii de mile, cam distanta de la Constantinopol pina acolo 9.1 chiar mai
mult. Navigatia este basa foarte grea, din pricina cotiturilor 0 a ocolurilor,
<iar> uneori din cauza lipsei de adincime i din pricina piratilor. i toate
acestea <le-am indurat> pe vint prielnic ; O ce ar fi fost, doamne ferete,
daca (vintul> ne-ar fi fost potrivnic ?
Ni s-au aratat in vecintatea acestui port aproape o suta douzeci de
vase naufragiate impreuna cu echipaj ele 9i. cu incrcaturile lor <cu tot>
In noaptea in care infruntasem furtuna linga Bozburun9, inainte de sarba-
toarea Sf. Dumitru7.
'ata' descrierea acestei nari de la un capat la cel.lalt. Ea se afla intr-o
vale 0 trmurile sale sint dealuri inalte. Valurile sale nu se agita ci ramin
inlauntru (1)9, astfel ca abia puteam s zarim trmurile de o parte 0 de alta9.
Nu este aa de intima ca Marea Mediteran care are maluri joase de care se
P. 145 sparg valurile". La dreapta noastra era Trapezuntul, Sinop, Kastamonu
9i portul Mingreliei, adica al // trii Georgiei. in fata noastra <se afla> tinutul
Kaffei, tara tatarilor 0 a hanuluin. Apoi la stinga noastr era Turda euro-
peana 9.1 Silistra, apoi Dobrogea, adica tara in care ieisem acum.
Toti locuitorii s'E sint tatari musulmanin, caci sultanul Muhammad,
dup ce a cucerit aceasta taran, a scos din ea populatia cretina i. a aezat
Sau Capul Boz", promontoriu pe coasta asiatica a Marii de Marmara, la nord de
Mudania. Vezi V. R a d u, op. cit., p. 83.
7 26 octombrie.
Aa in text.
9 vorba probabil de tarmul de miazazi si cel de apus al Marii Negre, amintite impreuna
aici.
10 In versiunea V. Radu fraza este obscura.
11 Islam Ghirai al III-lea (1644-1654).
U Afirmatie exagerata ; in Dobrogea se gasea o numeroasa populatie romaneasca, atestata
de izvoarele epocii. Vezi C. C. Giur es c u, tiri despre populafia romeineascil a Dobrogei
in harli medievale i moderne, Muzeul regional de arheologie, Constanta, 1966, 64 p. +2
plame o relatia lui Evlia Celebi in acest volum, p. 357, 371-372, 382.
73 Mehmed I (1413-1421) a cucerit Dobrogea transformffid-o in provincie a Imperiului
otoman in 1417.

22

www.dacoromanica.ro
acolo pe tatari14, popor care ufste pe crestini. Multi dintre ei sint din Kara-
manial si din tara noastra ; i aceasta <s-a facut> pentru a apara malurile
Dunrii impotriva dusmanilor crestini, deoarece <Dobrogea> este o tara
de hotar care se alb.' la capatul tarii Rumeliei, in fata Dunarii, a Moldovei
si a Trii Romnesti. Toti locuitorii de pe malul Dunarii au casele cladite
din stuf si din lemn.
Noi am stat doua zile in acel port si am inchiriat cinci carutel i zece
camile Cu dou cocoase, cum sint camilele din aceasta tall" ; ele <umbra)
neacoperite <0> fr samar 0 vara 0 iarna. Apoi <am inchiriat> o caruta
cu un cal pentru domnul nostru patriarh. China fiecarei carute 'Ana la
fluviul Dunk-ea era de patru sute de osmanin.
Am parasit Constanta miercuri dimineata, 12 ianuarie 19 i am straba.-
tut terenuri joase, fail a vedea nici o piatr. Noaptea dormeam in crute
linga un sat sau in cimp deschis pina simbata dimineata. Am ajuns la un
sat de crestini bulgari numit Iglita 20, in mijlocul fluviului Dunarea ;
este un drum pe uscat pina la el. Se afla sub stapinirea Islamului22. insA
noi am vzut acolo cruci de lemn ridicate pe marginea drumului i deasupra
mormintelor. Acolo este o biserica. Locuitorii cresc turme de porci. Apoi // p. 146
am plecat de acolo 0 am ajuns intr-un oras numit Macin23, pe malul fluviu-
lui Dunarea, in care girt 420 case de bulgari cretini24. Este ultima locali-
tate de sub stkoinirea Islamului, <aflat> sub stapinirea pasalei de Silistra25.
Sint acolo intendentim si un cadiu22. Noi ne-am dus acolo in duminica
Despre asezarea tatarilor in Dobrogea vezi acest volum, p. 372.
u Provincie din centrul Asiei Mici : Karaman.
" Karusa.
Informatie confirmata de Bakaid la 1641 (vezi CcUlitori V. p. 220).
16 In jurnalul sau de calatorie Tamas Borsos nota ea, la 25 noiembrie 1619, s-a emis la
Constantinopol o nou moneda turceasca de asir, numita ostnanin, care inainte ar fi purtat
numele de ahin (Erdlyi 16rtneti adatok, II, p. 256). In 1618, aceasta valora 200 de aspri.
Vezi Ismail Ghali b, Takvim-i osmaniye (Catalog de monede otomane),
Istanbul, 1307 H. (= 1897), p. 504.
11 Kanun es-sani.
14 Inglitsa, astazi contopit cu Turcoaia, sat, jud. Tulcea. La 1652 se sustinea ca locui-
torii de aici sint grecil (Caldtori, v. p. 484). Necunoseind limba locuitorilor de aici,
straini se fnselau adeseori asupra originii lor.
21 Nahr al-Tuna.
11 Min hukm al-islam, adica sub stiipinire turca.
21 Medjayna.
14 Mai sus, Paul de Alep afirma ca in Dobrogea nu exista populatie cretina! Afirmatiile
sale despre aceasta provincie, prin care a trecut repede, sint destul de nesigure.
Silistra.
16 Emin adic gantrak-eminkri, vamesii de la hotarul Imperiului otoman, amintiti de
numerosi calatori (vezi Clildtori, IV, pp. 346, 359, 363 si V, p. 484).
11 Cf. si Cronici turcefti, II, p. 120 $i Ceileitori, V, p. 484.

23

www.dacoromanica.ro
 Cananeenii. Luni dimineata am inchiriat o corabie. Ne-am imbarcat i am
inaintat, lopatind din greu impotriva curentului fluviului Dunarea, deoarece
in aceast" saptamina gheata se topise, dupa ce trecuser.' pe ea carutele
i alergasera caii.

p. 147 CAL ATORIA IN MOLDOVA'

Intrarea in Moldova. Galali.

Dupa amiaza am ajuns la Galanti" adic" la Galati2 unde incepe

stapinirea Moldovei. Acolo fluviul Dunrea este foarte mare, foarte adinc
.1 atit de larg inch in anumite locuri nu se poate vedea de pe un mal pe
cealalt i sgeata nu-1 <poate> strabate ; <de asemenea> nu se poate auzi
bine de la un mal la celalalt. titre A/kin i Galatis, pe malul sting, este un
ora .1 o cetate musulmana numite <amindoua> Braila4 care odinioar se
aflau sub stapinirea Tarii Romaneti6 i care au fost cedate Islamului6.
Ea se all de asemenea la granita paalei de Silistra.
Noi ne-am indreptat apoi spre Galati in dupa amiaza aceleiai zile
luni, 17 ianuarie. De cum am sosit, s-a dat de tire domnului7 printr-un
calara sau olac8. Dregatorii, preotii .1 ceilalti locuitori ai oraului au venit
p. 148 in intimpivarea // domnului nostru patriarh. L-audus la biserica Sf. Dimitrie,
ridicat de curind de Vasile, marele domn1". Apoi a dat-o lui Atanasie
Patellarios11, patriarh al Constantinopolului despre care am vorbit mai
1 Bogdan.
Galantz 0 al-Galas ; forma turca : Kalas.
3 Madjina wa al-Galas.
Braga.
6 Al-Falah.
in vremea domniei lui Radu Paisie (1535-1545).
7 Bey-principe, titlu dat in documentele otomane domnilor romani i folosit de regula
si de Paul de Alep pentru domn ; uneori el utilizeaza 91 termenul de voievod, cu aceeai
acceptiune.
3 Kalaras ay ulak. Este vorba de calarasii de Galati sau curierii galateni (D. Cant emi r,
Descrierea Moldovei, p. 221), care transmiteau qtirile in interiorul tarii i in afara ei, folosind
ca de olac.
In 1645. Biserica este amintita ins& i de Bakai (vezi Crildtori V, p. 227).
1 Fasili al-beg al-mu'azzam = Vasile Impu (1634-1653).
Atanasios al-Batalaron. Din hrisov-hl tarului Alexei Mihailovici rezulta cA i s-a dat
biserica sau manastirea Sf. Nicolae de lingl Galati (S. Dr agomi r, Relafiile bisericii
ronidne cu Rusia in veacul al XVII-lea, pp. 112-115 si N. Stoicescu, Bibliografia
Moldova, pp. 317-318). Paul de Alep face deci o confuzie. Cf. N. Iorg a, letona bisericii

24

www.dacoromanica.ro
sus. Cind a plecat a doua oar la Constantinopol 0 a ajuns patriarh, domnul
s-a supArat pe el 0 a d'aruit-o elug6rilor de la muntele Athos. Acest Patel-
larios a plecat la Moscova indat dupa sosirea noastr in Moldova, pentru
c domnul era foarte supArat pe ell-2. A fmas acolo un an 0 jumatate ; a
venit in tara cazacilor 0 a murit a treia zi de Patim.
La intrarea domnului nostru patriarh in biserici 0 la iegrea lui s-au tras, ca de
obicel, clopotele de bronz : eran primele <clopote> pe care le auzeam /a 0 ; Dumnezeu sit
nu ne lipseascA de frumosul lor sunet I
Am cintat pentru el Axion. estin"". Apoi preotii 1-an intimpinat <pe patriarh>,
investmintati in odAjdii, cu luminAri i cu cAdelnite 0 au spusl : Doamne miluiegte" 13. 149
urmAtoarele. Au pomenit //numele sAu, apoi pe acela al domnului 0 al sotiei sale". Au
isprAvit slujba gi au rostit polychroniull6, pentru domn, pentru sotia acestuia i pentru fiat
lui", dup obiceiul nelipsit la sfirgitul fiecArei slujbe. Apoi domnul patriarh a legit cel dintii,
purtindu-se luminAri inaintea lui. El s-a oprit la ua bisericli gi a dat binecuvintarea sa
tuturor, pe mAsurA ce iegeau, unul dupii altul, potrivit obiceiului lor.
Am stat citva timp in casa parohului acestei bserici ; apoi ne-am intors seara la
biseria dupl ce s-au tras toate clopotele pentru pomenirea sArbAtorii SI. Atanasiels
Chiril", patriarhii Alexandriei. Am fost de fatA la vecernie gi a doua zi la utrenie" ; am
legit i ne-am intors la Liturghie. Am legit dupA patru ceasuri l jumAtate.

romdne, vol. I, Bucuregti, 1928, pp. 296, 314-315. Vez i Emilia CI or a n,

C414toriile patriarhului Macare de Antiohia In fdrile romllne (1653-1658), Bucuregti, 1900,
p. 2, n. 1.
Asupra lu Atanasie Patellarios, fost mitropolit al Thesalonicului i patriarh al Constantino-
polului (25 februarie 1634 aprilie 1634, 12-30 iunie 1652), care a stat in Moldova intre
1642-1654 0 a murit in exil la Lubensk (5 aprilie 1654), vezi Papadopol Calima h,
Despre Athanasie Patelarie, in Convorbiri literare", XXIII, 1889, pp. 1015-1041; XXIV,
1890, pp. 30-42; P. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe et particle-
larement avec le Patriarcat de Constantinople envisagies surtout d'aptis les lettres de Ligarides,
In Balcania", VIII, 1945, pp. 88-104 gi M. Br anigt e, Patriarhii din Constantinopol
prin fdrile romdne in a doua jumdtate a secolului al X VII-lea, in Mitropolia Olteniei", X,
1958, nr. 142, pp. 46-61.
11 V. Radu (op. cit., p. 148 gi nota 3) observl cif Atanasie Patellarios a plecat en
scrisor de recomandatie de la Vasile Lupu (aprilie 1653) ; afirmatia lui Paul de Alep pare
a nu fi exactA.
11 La 5 aprilie 1654 la mAnAstirea Lubensk.
11 "A icrriv", adic vrednic este", deseori intilnit in text.
15 Ecaterina Cercheza, sotia lui Vasile Lupu.
is Bollichronion, formii corupti de la llo X uxpdviov, multi ani", se folosegte la unele
festivitAti.
11 viitor domn al Moldovei (1659-1661).
11 Atanasie I, patriarh al Alexandriei (328-373).
11 Chiril I, patriarh al Alexandriei (412-444). Se serbeazA la 18 lanuarie.
Al-urtheren, de la termenul grec 6p Op ov.

25

www.dacoromanica.ro
 in acest ora Galati gilt opt biserici, cele mai multe de piatr" : dou
inchinate MaiciiDomnului22, dou. Sf. Nicolae 33, dou. Sf. Dimitrie", una Sf.
Mihail 23, a opta Sf. Paraschiva26 i Sf. Gheorghe27. Cea mai mare dintre
ele este inchinat Maicii Domnului. Este toat. din piatr ftuit, cu trei
turle inalte, in virful dirora se afla cruci mari, aurite. inluntrul curtii
este o clopotnit foarte mare i toate slut cu metereze de lupt. Biserica a fost
zidit din temelie de un boier cretin grec, din cetatea Brilei28.
P- 150 Miercuri29 am plecat din Galati In crnte3 Cu cai, care ni se diduser.
Bagajele noastre au fost aezate in care cu boj, trimise mai inainte <de
plecarea noastr>. PircAlabul 31 Galatiului, <cum i se spune> In limba ro-
mn., sau subai32 sau guvernator, a ieit cu dregtorii i cu ceilalti fruntai
ai oraului, pentru a ne insoti pin. departe ; apoi s-au inapoiat. Pe urm_
am mers timp de patru ceasuri impreun cu clraii sau concarii33 care
fuseser desemnati pentru noi i am poposit intr-un sat mic".
A doua zi, joi, srbtoarea Sf. Eftimie cel Mare35, ne-am sculat in zorii
zilei .1 am ajuns seara intr-un tirg mare, adic6 intr-un ora numit Iveti-
Tecuci36, pe un riu mare37. Acolo se afl trei biserici cu clopote la portile
lor38. Apoi piredlabul acestui ora39 ne-a fcut rost de edrute i de cai de
31 Dupa pArerea lui BakAi (1641), cele 8 biserici eran de lemn (vezi Cdhltori V, p. 227).
22 Biserica Precista, reclAdit la 1647, i, probabl, mAnAstirea Mavromolu, avind hramur
Adormirii Maicii Domnului, existentA In secolul al XVIII-lea (N. St oicesc u, op. cit.,
pp. 316-317).
23 Este cunoscutA o singurl bisericA cu acest hram (ibidem, p. 318-319).
34 ExistA o singurA bisericA cu acest hram, despre care a fost vorba mai sus.
25 Probabil bisericA de lemn pe acea vreme (ibidem, p. 317).
33 La fel ca precedenta.
29 ConstruitA de un anume hagi Mihalache in 1664, probabil pe locul unei biserid mat
vechi cu acest hram (ibidem, p. 318).
28 Numele ctitorilor este Dia si erbu, fill lu Coman din BrAila (ibidem, p. 317).
29 19 ianuarie.
$0 Karusat.
31 Barkalam. PircAlab de Galati sau de Covurlui. n aceastA epocA erau doi pircAlabi
de Galati Miera i Toader Ungureanu (18 iulie 1654 18 iunie 1660), ultimul utilizat de
G. tefan in diverse solii (N. Iorg a, Studii si doc., IV, p. 50).
32 Comandant militar la turci, mai trziu sef de politie.
Al-Kalaras ay al-Konakdji.
34 Foarte probabil Iveti, aflat intre Galati i Tecuci i amintit mai jos de Paul de Ater..
(printr-o confuzie) impreuna cu Tecuci.
35 La 20 ianuarie.
35 Al Bazar Westa Takudju, citit gresit de Belfour: Bazaar Wastatakodja. Vezi V. R a d u,
Voyage du patriarche Macaire, pp. 33, 77.
39 Riul Birlad.
Bisericile din Tecuci nu Ant amintite in alte zvoare din secolul al XVII-lea (N. S t o i-
cescu, op. cit., pp. 850-851).
39n vremea aceasta pircAlab de Tecuci era Dumitrasco sluger (1644-1656) (dup.
Estee de dregAtori moldoveni intoc.mite de N. Stoicescu, in ms.).

26

www.dacoromanica.ro
beilic ; ne-a dat i. un concar. Cel care venise cu noi s-a inapoiat cu arutele
9i cu caii, aci aa e obiceiul lor : in fiecare tirg este un menzil" de carute
i. de cai.
Am plecat de acolo 0 seara, destul de tirziu, am ajuns intr-uu alt tirg
mare numit Birlad". Acolo sint trei biserici": biserica Maicii Domnului,
cadit de curind din piatr de c5.tre donan", apoi a Sf. Dimitrie" i <cea a
Sf.> Chiriac".

II. CASELE I PORTUL DIN MOLDOVA

TARA ROMANEASCA p. 151

Casele din aceast tail, de la Mlcin pila in Moldova in intregime,

Tara Ronaneasc, tara Cazacilor pita la Moscova, sint cadite din lemn,
din birne .1 din scinduri". Acoperiul este in dou ape 9i. inalt, pentru ca
zpada s nu rmin.' pe el. inlauntrul caselor sint scaune de jur imprejur
i o mas sprijinit la mijloc pe un picior ca in casele europenilor. in loe de
mobilier slut numai covoare i covorae atimate pe pereti. in fiecare cas,
este un cuptoro care are pe dinafar un f el de horn din lut <vopsit>
verde sau rou, iar la cei bogati din faiant., pentru a opri fumul, i. care se
sprijina <in partea anterioar> pe doi stilpi ; deasupra este o bara de fier;
numele lui in limba lor este kubtor < = cuptor>. Sint multe cuptoare. in
timpul iernii, casele slut mai calde deck bile.
Femeile din Moldova .1 din Tara Rom Aneascg se imbrac cu veminte
asemkatoare cu cele ale europenelor. Ele poart phrul impletit, rsucit pe
capul lor ca un colac 9i. acoperit cu un conci alb, iar la cele bogate cu un
conci trandafiriu, i. pe deasupra cu mamma, tot alba. Toate poart aluri

48 Menzil =-- locul unde se schimbau caii de poqta sau de menAl, termen aparut in seco-
lul al XVII-lea i in documentele interne (C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, 111/2, Bucure*ti
1946, pp. 615-616).
al Berlat.
40 La 1636, un sol polon gasea aici o biserica. de zid i ase de lemn, toate pustii, lar dupa
Bakaid, la 1641, erau cinci, dintre care una de zid 1 doul aproape distruse (Caldtori V, pp.
118 i 228).
" Biserica lui Stefan cel Mare, refacuta de Vasile Lupu (c. 1636) (N. Stoicesc u,
op. cit., p. 84).
" Probabil biseric de lemn pe aces vreme, amintita prima oara la 1692 (ibidem, p. 85).
45 0 biserica. cu acest hram nu este cunoscuta. la Birlad i nici in alte ora.r.
48 Vezi 0 Cdldtori V, p. 487.
47 Fuma. Paul de Alep folosete mai jos *i termenul cuptor.

27

www.dacoromanica.ro
P. 152 albastre de Alep", iar cele bogate valuri // de Bursa 4 9 din m..tase neagr.
etc. Fetele lor poart, de asemenea, prul impletit i incolacit pe cap, das
fir conci; i aceasta pentru a face deosebire intre fete vi femei". Copiii lor
ant goi, nu gilt imbrcati cu nimic" ; in fiecare dimineat.' i sear ii spal
cu ap cald; in zilele cind ninge 11 freac doar cu mult zpad. Toate
femeile au fata descoperia, chiar i doamna".
La Constantinopol i in imprejurimile sale, vduvele poart pe cap o
tichie galben portocalie. Naduvele din Moldova, din Tara Rom Aneasch"
vi acelea ale cazacilor au tichiile i vevmintele negre ca ale clugritelor.
In tara Moscovei ele poart vevminte de lin neagr foarte largi i lungi,
cu mined foarte largi.
S ne intoarcem la spusa noastr.. Stapinirea domnului Moldovei cu-
prinde doulzeci i patru de tinuturi i fiecare revedint a acelor <tinuturi>
pe care le-am pomenit este tirgul tinutului.

VASLUI

Am p`ifsit Birladul simbt de dimineat, 22 ianuarie, dup ce am

primit din nou ckute i cai. Am ajuns seara intr-un alt tirg mare numit
Pe 153
Vaslui", unde fusese mai inainte, // acum o sut vaizeci de ani i mai bine,
oravul de scaun al trii Moldovei, in timpul raposatului stefan voievod".
A fost un erou renumit in r.zboaie <vi> temut de toti. A fcut 44 de
expeditii sau lupte impotriva turcilor, taarilor, polonilor vi ungurilor. I-a
48 Afirmafie exagerat ; este vorba probabil de boieroaice si de tirgovefe ; sntencele se
acopereau cu naframe pe care si le confecfionau singure. Pentru comparafie vezi stirile privind
portul din Cdflatori, V, pp. 331, 486, 595 etc.
45 alurile de Bursa erau renumite in acea vreme (vez! V. B ogre a, in Anuarul Inst.
de istorie nafionall", Cluj, II, 1923, P. 339).
55 Papt confirmat si de D. Cantemir (Descrierea Moldovei, p. 311).
51 Dupn pArerea lui Bandini, coplii erau imbrAcafi sumar, doar Cu o amas& de pinz,
pentru a fi obisnuifi s& poat indura vremea rea (CalcItori V, p. 332).
55 Spre deosebire de Imperiul otoman, unde femeile isi acopereau fats.
Informafia corespunde cu cea din Cronica moldo-polondf din 1564; dup& M. Costin
D. Cantemir erau numai 19 finuturi (vez! Descrierea Moldovei, p. 92, nota 2).
54 Fasiludiy.
Vasluiul a fost capital& in vremea urmasilor lui Alexandru cel Bun, Ilias si Stefan,
cind tara a fost impArfit intre cei doi domni, ultimul avindu-si resedinfa la Vaslui (vezi
amtiminte la Emil Virtos u, Titulatura domnilor i asocierea la domnie in Tara Romd-
neasal si Moldova (pindf in secolul al X VI-lea), Bucuresti, 1960, pp. 262-280). Paul de Alep
se refer& ins& la Stefan cel Mare (1457-1504), de a enrol domnie glorioas& isi aminteau inci
moldovenii (s1 nu uitiim el de curind scrisese despre el Grigore Ureche, mort cu cifiva ani
biainte de vizita lui Paul de Alep).

28

www.dacoromanica.ro
batut de foarte multe ori, pe tal, astfel Cal numele lui a ajuns vestit i era
temut de toti .1 aceasta datorit iscusintei .1 mintii sale agere. Printre
ctitoriile care i se datoresc i milosteniile sale se num.r. 44 de mnstiri
i biserici de piatf.59.
La Vaslui se afl. palatele sale", feredeul su, grdinile sale, apoi
biserica58 mare i inalt cu turlele sale avintate .1. foarte inalte. De jur
imprejurul acestei biserici sint bolti .1 arcuri semicirculare, inlauntrul crora
se afl. picturi i icoane59 de ale tuturor sfintilor. De asemenea, la u9, dea-
supra zidului de jos, este zugrvit judecata de apoi in aur i lapis lazuli,
apoi chipul lui Moise conducind pe Ana 0 Caiafa -1 pe ceilalti evrei cnre
Domnul nostru. Aceste picturi sint urite80. Dup ele sint altele de alte
feluri ; sint picturi infaitiOnd turci purtind pe cap turbane i tulpane albe,
imbrcati cu caftane mari de diferite culori, cu mineci lungi atirnind in
spate *1 cu vlurile lor de lin galben, apoi derviii lor, iar in spatele lor
i printre ei draci care-i gonesc i care ii bat joc de ei. // Satana este in fat., p. 154
purtind pe cap o cciva 61. Unul din draci ii bate joc de el i-i trage cdciula
de pe cap. Si astf el, interiorul ei este zug-rvit in intregime.
Arhitectura este frumoas.. Pe calota turlei <de pe navl> se afl chipul
domnului nostru Isus Hristos ; i ea este locul <unde se afl nevazut> scau-
nul Domnului. In al ara portii <bisericii> se afl un clopot mare.
Bisericile din aceast tara sint alctuite din trei pgrti : prima parte
este in afara uii < i este> rezervat femeilor ; a doua parte este desprtit
de prima printr-un zid i. o u6 <fiind rezervat.> pentru credincioi ; 9i.
partea a treia, de asemenea < desprtit.> printr-un zid i o u6, este rezer-
vat domnului i curtii solera'''. in absidele de la nordul i de la sudul
55 Despre bisericile lui Stefan cel Mare vezi G. B al 0, Bisericile lui Pefan cel Mare,
Bucuresti, 1925 # N. St oicesc u, Bibliografia, indice, tefan cel Mare.
57 Curtea domneasdi din Vaslui, existent& la inceputul secolului al XV-lea, a fost ref A-
cut& de Stefan cel liare. La 1636 curtea era in ruin& (N. Iorga, G. B a 1 s, Histoire de
l'art roumain anden, Paris, 1922, p. 162; V. Dr lighic e an u, Palatal lui 5tefan cel Mare
din Vaslui, In Buletinul Comisiei Monumentelor istorice", VIII, 1915, pp. 93-94; Reper-
toriul monumentelor fi obiectelor de arta din timpul lui Pefan cel Mare, Bucuresti, 1958, p. 237).
Vezi # N. S t oi ces cn, op. cit., pp. 899-900.
5. Sf. loan, dfiditii in 1490, potrivit pisaniei (T. T. B ur ad a, Biserica Sf. loan din
Vaslui, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie", I, 1882, p. 420). Diu vechea biseridi
nu s-au mal p&strat dedt fundamentele # zidurile pina la in&ltimea soclului, fiind refAcutii
In 1820 (N. Stoicescu, op. cit., pp. 901-902).
69 Ihonat.
t., 5 La 1636, un sol polon glsea biserica foarte frumos zugravitl", (Clikitori V, p. 117).
Kulah (In turcii hiilah), un fel de cAciubl in forma colija faent din pAr de cAprioarii.
67
" bis De fapt cele trei pArti sint : pronaos, naos # altar.

29

www.dacoromanica.ro
 bisericii este chorosul cu stranele sale. Mai sint i alte biserici in acest <ora>.
Armenii au <i ei> una". Am stat acolo in durninica lui Zacheu". Apoi
ni s-au dat carute .1 cai de pot6". Am plecat de acolo luni diraineata.

IV. SCINTEIA

Am ie9it de acolo luni dimineata i. am ajuns searalintr-un alt tirg,

mic, nurait Scinteia". Mersul nostru fusese mai repede deck <sborul>
pAskilor. Pe drum, am trecut cu harabalele" peste un riu inghetat care
are un pod mare de piatr". Acolo se afl o biseric mare, nou, con-
struit de sus-numitul domn, fd.tor de fapte bune, iubitor de zi-
p. 155 din i ii de biserici in lumea intreag, i. inchinat. Sf. Paraschiva 68, cu
dou turle inalte, avintate i cu dou cruci aurite. inlAuntrul, iconostasul"
i. crucifixul sint mari. Apoi am plecat de acolo marti dimineata ; 9i in acea
noapte s-a ridicat un vint aprig cu un frig mare, de a inghetat pamintul
<din jur> i noroiul <de pe drum> .1 tot lutul in care ne cufundam <inainte>.
Solul s-a intrit 9i mult zpad a azut pe noi.
Acest conac" era bine cunoscut pentru dificultltile sale <de acces>
cbici nu exist deck un sing-ur drum ; iar pdurea prin care treceam era
nesfirit i infricotoaren. Dup amiaz, dup ce ne cufundasem in a.-
pad., s-a incllzit 0 zpada s-a topit. Ne infundam in noroi pin la pieptul
cailor, intr-un pmint de sarAtur i. galben. Acesta a fost conacul <= po-
pasul> din urm. 9i cel mai greu. Cali s-au oprit ; dup o sfortare uria.',
am ajuns dup amiaz ling un lac mare numit in limba lor elqteun.
Fusese s.pat de mina oamenilor din porunca domnilor 73 pentru creterea
69 Biserica armeana din Vaslui este amintita la 1608 de Simeon Dbir Lehati (vezi Ccildtori
IV, p. 346). Vezi i H. D j. Sirun i, Bisericile armenefti, in Ani", 1942-1943, p. 526.
66 --= 23 ianuarie.
64 Hayl konaluiji.
66 Skintai.
6 Karabat. Cuvintul haraba a patnins in limba noastra in secolul al XVIII-lea.
67 Podul de la Cantrilare.gti, recladit la 1635-1636 de Gavriil Coci hatmanul, fratele lui
Vasile Lupu (N. Iorg a, Inscriplii. I, p. 17). Vezi qi V. R ad u, o. cit., p. 154, nota 1.
66 Construita de Vasile I,upu, ante .1636 (N. St oicesc u, op. cit., p. 748). V. Radu
o identifica cu biserica Sf. Arhangheli din Scinteia-Vaslui.
69 Konostas.
72 Konak, termen turc, utilizat i in documentele din Moldova i Tara Romaneasca.
71 Cf. Caleltori V, pp. 117, 155.
72 Chalastau.
72 Domnul Moldovei Miron Barnovschi a pus s se faca un heleteu care ii poarta numele
,,iazul lui Barnovschi" (M iron Cost i n, Opere, p. 86). Heleteul este amintit i de Bakai6
(Cildtori V, p. 232).

30

www.dacoromanica.ro
petelui. A-fost dat <apoi> in danie mnstirii Maicii Domnului 74, care
este cunoscut sub numele de <biserica> Barnovschim.
Boierii au venit cu cai pentru domnul patriarh i pentru noi. Ne-am
urcat <611are> i ei ne-ausondus 1ing5. o moar // care este tot o danie fcut P. 156
acelei mnstiri. De acolo 1-am urcat pe domnul patriarh intr-o trsur
domneasc.78, cu ase cai albi, iar eu, smeritul cronicar, eram aezat ling
u, tinind sus cirja de argint. imputernicitul sus-numitului domn al Moldo-
vei, Ion sulgerul", adic, in limba lor, casapbai-ul 78 domnului, a venit
inaintea noastr, cci el ne insotise de la Ierusalim, uncle ne intilniserAm,
pe vremea cind fusese trimis de domn pentru a socoti datoriile Sf. Mormint
i. pe cele ale mnstirii Sf. Mihail. Pin la urm, el s-a intors la noi la Alep
cu suma pomenia mai sus.
Mria sa invtatul mitropolit", impreun cu ceilalti boieri i cu otirea
au venit in intimpinarea domnului patriarh. Domnul nu era in orau1 su
de scaun. El se dusese la Suceava 80 spre a face pace intre <Timu> Ilmelnitki,
cu cazacii si, i. poloni81.
Cind a sosit de la Galati tirea venirii noastre, <domnul> a trimis -po-
tunc s fim primiti cu mare alai i toti egumenii82 au ieit in intimpinarea
noastr cu trsuri. De foarte departe, spre bucuria privitorilor, se pot vedea
turlele bisericilor i crucile strdlucitoare ale mnstirilor. Chid am ajuns la
vestita mnstire Galata 83, care este foarte departe de ora, s-au tras toate
elopotele mici i mari, // pIn* ce ne-am deprtat de ele. La f el s-a fcut P. 157

76 Nu este vorba de m-rea Birnova, et= credea E. Cioran (p. 8, nota 1), cad aceasta
are hramul Taierea Capului Sf. loan.
75 Barnovske, Biserica Barnovschi din Ia0, ctitoria lui Miron Barnovschi din 1626-1628,
cu hramul Adormirea Maicii Doinnului (N. Stoic esc u, op. cit., pp. 436-437).
76 Kodjiya mulukiya, adica o code", cuvint de origine germana, intrat 0 in limb;
romana, din acea vreme, prin filiera maghiara.
77 Ivani suldjarai. Personaj greu de identificat.
78 Kasapbasi, cuvint turc ce desemna pe eful macelarilor". Sulgerul se ocupa de apro-
vizionarea cu carne a curtii domne0i.
79 Mitropolitul Varlaam (1632-1655).
88 Sutdjawa.
87 La 7 ianuarie 1653 Vasile Lupu s-a intilnit cu ginerele sau Tirnu., la Hotin, spre a
pune la cale incheierea pacii intre cazaci 0 poloni (H ur mu z ak i, V/1, p. 14 0 IX, p. 18).
Pacea nu s-a putut incheia din cauza cererilor polonilor privitoare la ruperea aliantei dintre
cazad i 0 tatari 0 la darea unui ostatic in persoana fiului mai mic al lui Bogdan Hmelnitki
88 Ru'usa al-deyarihi.
88 Ridicatg. de Petro. Schiopul iu 1582-1583 (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 447-450
o N. Grigoras, Un important monument de aria al Iasului : Galata, in Cercetari istorice",
II, 1971, pp. 349-364).

31

www.dacoromanica.ro
 <cind ne-am aflat> inaintea mAnAstirii Sf. Gheorghe", care se aflA in stA-
pinirea cAlugArilor de la muntele Sinai ; apoi trupele s-au iniruit la trecerea
noastrA <spre ora.

V. IAI

Am intrat in oraul Iai care este <oraul de scaun>' al Moldovei",

marti seara, 25 ianuarie. Toate mAnAstirile i toate bisericile au tras copo-
tele, f Acind un mare vuiet. Am fost condui in fata uii bisericii sfintei
mAnAstiri a Sf. Sava86 i. a Sf. Mihai.
Domnul patriarh a fost ajutat s coboare din trkurl. D-am imbrkat Cu mantia;
preotii au ieit cu evanghelia, iar diaconal mergea inaintea lor Cu adelnita i cu luminki
Domnul patriarh a sarutat evanghelia, diaconal 1-a amiiat, clutketii au cintat Axion
estin"", pinA ce a ajuns in mijlocul bisericii, sub policandru88, unde a fkut semnul crucii.
Apoi a skutat usile altarului, icoanele Domnului si Maicii Domnului i <toate> celelalte
sfinte icoane <care grit> pe wile altarului, apoi icoana Sf. Grigore Teologul, a ckei sk-
batoare era ; ea era asezat pe un tetrapod inalt acoperit cu un covor, chip& cum am spus
cii se obinuiete in toate bisericile din tkile <de rit> ortodox. Apoi s-a urcat in jiltul slu,
iar diaconal a rostit : Miluiete-ne pe noi, Dumnezeule, dupg. mare mila ta" ... i a
10- 158 pomenit ii numele domnului patriarh, al marelui domnitor, voievodul Vasile", al doamnei
Ecaterina i al fiului sau, voievodul tef an. Apoi s-a rostit polichroniu pentrn domn, apoi
Doamne <I1 prtzete intra multi ani>", i el a binecuvintat pe credincioi. Am ieit din
biserictl, el in mantle i cu cirjil. A coborit in china egumenulul cl toti boierif au venit
sA-1 salute. Apoi s-au tras clopotele in ajunul <zilel de> jol din causa skblitoarei strii-
mutArii moaqtelor Sf. loan Chrisostom. Nol am fost de fata la vecernie, frail privighere.
Dupti ce a sunat ora 10 noaptea, s-au tras din nou clopotele ; noi am intrat in bisericii
1 am isprilvit dimineata slujba utrenieiso.
SA se tie cA in toatA tara Moldovei, in Tara RomAneascA, apoi in
<tara> cazacilor 'Ana la Moscova, se stA in bisericA de la inceputul slujbei
" Probabil biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi, care Ina nu era metoh la Sinai, mide au
fost inchinate Galata si Sf. Vineri. Biserica Sf. Gheorghe a mitropoliei a fost construita in seco-
lul al XVIII-lea (N. Sto icesc u, op. cit., pp. 456, 462-463).
88 In textul arab : madina las al-lati hiya al-Bogdan lipseste cuvintul kursi orasul de
scaun, resedintg" pe care insl V. Radu 1-a tradus Jassy, capitale de la Moldavie" (p. 157).
88 Manktirea Sf. Saya din ILO a fos recladit in 1625 de niarele postelnic Ianachi Ca-
ragea (N. Stoic es c u, op. cit., pp. 471-473).
9 Paul de Alep transcrie cu litere arabe cuvintele grecesti "Attov icrstv..
" Al- bolilaan de la termenul grec 11oXycXkoc.
89 Fasili foyfoda wa al-domna Katerina wa waladihi Stafani foyvoda.
99 Al-utrun de la termenul grec /Sp Opov = dimineatA.

32

www.dacoromanica.ro
pina la sfirit, seara i dimineata, in toate anotimpurile, cu capul gol, mai
ales inaintea patriarhului, a unui prelat, a egumenului manastirii, a preo-
tului, pentru c in toate aceste psi se poarta calpace91 de postav cu blana ;
tot astf el, domnii i. boierii lor. Sotiile boierilor din Moldova, de asemenea,
poarta calpace de catifea roie cu samur. Dar in Tara Romaneasca i la cazaci
ele nu poarta <calpace>, ci un val alb, iar <valurile> celor bogate gut aco-
perite cu m.'rg5."ritarell.
tnainte de a tamlia pe patriarh, preotul tamliaza jiltul arhieresc. In ajunul <unei P. 159
sarbatori> si a doua zi de sarbatoare, in timpul intregii slujbe, se sine aprinsa, o luminare,
<pus intr-un sfesnic frumos de lemn aurit, asezat in fata jilu1ui patriarhal, de la lace-
putul i ping la sfirsitul slujbei, de bidet& ce se coboara la utrenie. Dupa Toata suflarea
<sa laude pe domnul>", daca era o zi de sarbatoare sau o duminica, el <patriarhul> sarut
icoana sfintului <pomenit in acea> sarbatoare sau icoanele sfinte pe care arhidiaconul le
ducea inaintea lui. De asemenea, dupa. slujba, duceau <aceasta icoan ?mantea lui pin&
la iesirea din biserica., pina ce iesea tot poporul, precum i femeile, l, de fiece data and
iesea un credincios, el Anita <icoana>, apoi o dadea eclesiarhului.
Dupa ce batea ora trei, credinciosii se intorceau la liturghie si nu ieseau decit spre
ceasul al saselea, fie ca. era sarbatoarea vreunui dint, fie <pomenirea> mortii <acestui dint>
sau sarbatoarea Pastilor. Mai inainte de a se trage c/opotele pentru liturghie, se trage pentru
pomenirea de la proscomidie ; <aceasta> este chpa potrivita pentru cei care fac vreun dar
bisericii.

VI. DESCRIEREA BISERICII SF. SAVA p. 160

lath' descrierea sus-numitei biserid a Sf. Saya. Ea este toata din

piatra <atit> pe dinauntru <cit> i pe dinafara. Nu are decit o <singu-
ra> ua spre miazazi <deasupra> careia este zugravit chipul Sf. Saya, po-
trivit obiceiului tuturor bisericilor din aceast. lark' 92.
Este lung. i catolica"", zidurile i. temelia ei slut masive, cu doua
turle mari turceti", adica asemana.toare turllor de la noi, foarte mari.
Ele gut unice in toata aceasta tail, cad raposatul care le-a cladit, pe nume
11 Kaaba, pluralul arab al cuvintului turc kalpak", In limbs araba kalbak".
91 Este vorba de icoana hramului.
Katolikiia, denumire data bisericilor in care 1 are episcopal jiltul sau (I. Pasc air e,
L'glise byzantine, Paris, 1923, p. 83).
Despre stilul bisericii, care aminteste pe acela al unor biserici din Constantinopol,
vez! N. I or ga si G. B a 1 , L'Art roumain ancien, Paris, 1922, pp. 363-364; N. Grigo-
r a , Stilul bisericilor lui Petru yodel 5chiopul, In Insemniiri iesene" III, 1938, vol. V, nr. 2,
pp. 271 272.

33

www.dacoromanica.ro
 Ianachi95, era de f el din Constantinopol 9.1 postelnic95 al domnilor Moldovei.
Fiecare turl are de jur imprejur treisprezece ferestre cu arcuri rotunde.
P. 161 Ele Sint foarte mari. Acoperi9u1 de tabla care le invele9te // straluce9te de
departe la soare. Deasupra turlelor gut doua cruci mari i inalte, aurite.
Acoperi9u1 bisericii este, de asemenea, invelit in intregime cu tabla. Una
din aceste turle se af15, deasupra chorosului97 9i a doua deasupra nartexului,
numai cu doi pila9tri ; in partea dinduntru se afla iconostasul pe care sint
icoanele domnului <Isus> i ale Maicii Domnului. Acest plan este reprodus
In toate bisericile din tail.
Dupa <primul> pilastru din dreapta se afla jiltul domnului, inalt,
cu un baldachin i cu stilpi mici de lemn ; este indreptat spre rasarit. in
fata celui de al doilea pilastru este un jilt, mai scund, fie pentru fiul sau,
fie pentru doamna. La dreapta este jiltul episcopal, lipit de perete, printre
strane, caci de jur imprejurul zidului snit strane. La dreapta jiltului episco-
pal stau in picioare cei doi egumeni i preotii, apoi dual pin linga u9i1e
altarului ; la f el 9i de partea cealalta.
Policandru199, numit de ei tot choros", este foarte mare. Este atirnat
de turla de deasupra chorosului. Este alcatuit din doudzeci i patru de bucati
aurite ; in interiorul lui se afla un altul, mai mic, in forma de sfera. in toate
bisericile din aceasta lark timpla este impartita in trei parti : partea de
deasupra u9ilor altarului cuprinde toate sarbatorile Domnului nostru, cea
de deasupra acesteia cuprinde chipul Domnului imbrcat cu sakkos99 i cu
P. 162 coroana pe cap, a9ezat pe un tron, // avind la dreapta i la stinga sa pe apos-
toli in picioare ; dar intotdeauna chipul Sf. Pavel <e> la stinga sa i acela
al Sf. Petru la dreapta sa, <iar> Maica Domnului 9.1 Sf. loan snit imprejurul
lui <Isus Christos>. Deasupra acestei pri, la mijloc, se afla chipul
Sf. Treimi cu profetii de fiecare parte 9i cu crucifixul deasupra tuturor.
Altarul este foarte spatios. Are trei ferestre cu arce rotunde 9i cu gratii
groase de fier. In partea dinspre miazanoapte a altarului urci pe <ni9te>
trepte in zid, care amvon, care este foarte inalt i construit in intregime
din piatra sculptata. Cupola i are, de asemenea, crucea ei. Dedesuptul
ei se afla stilpi de piatr, cilindrici. Sint multe tainite pentru vasele biseri-
ce9ti 9i pentru celelalte obiecte de cult, pentru vremuri de restri9te.
" Ianachi Caragea, mare postelnic (1613-1615), nepotul lui Scarlatos din Constantinopol,
cuscrul lui Radu Mihnea vod5. (N. Iorg a, Inscripfii, II, pp. 137-139; C. I. Car age a,
Ceva despre postelnicul I ane Caragea, in Revista istoricA", VI, 1920, pp. 61-62; I. Pilit t
Postelnicul Ianache, in Revista Arhivelor", II, 1927-1929, nr. 4-5, pp. 234-253 si N. Sto
cescu, Dicfionar, p. 368).
" Bostanikos. este termenul utilizat de Paul de Alep pentru postelnic.
97 Choros de la grecescul xop4. Autorul foloseste aici acest termen pentru a denumi
centrul bisericii de la intretAierea navei cu naosul, deasupra ettruia se ridicl turla principall.
Al-bolialaon de la termenul grec 110X uDato
99 Sako de la termenul grec acixxo (vesmint arhieresc).

34

www.dacoromanica.ro
 In peretele dinspre miazzi al bisericii slut trei ferestre mari cu gratii
de fier i cu arce rotunde. Ling, u, unde este mormintul rposatului
Ianachi, cel care a cldit-o cu iscusint., este o fereastr astupat cu icoane
9i o luminare sfintit care arde mereu.
In peretele de miaznoapte slut cind ferestre, de asemenea, cu arce
rotunde.
Pardoseala este alcauit din c.'ilmid5., csci de la Brusa pin6 la Mosco-
va, cele mai multe biserici din tara aceasta slut pardosite cu crmizi.
Icoanele se dn.' pe uile altarului ; in toate aceste tari amintite mai
sus este obiceiul de a-lingtia pe Domnul nostru <Isus> la mijloc //, iar P. 163
pe un mare tablou, toate patimile sau apostolii in jurul lui ; iar in jurul
icoanei Maicii Domnului <slut inftiate> cele 24 strofe ale acatistului,
sau profetii, intotdeauna icoana Sf. Nicolae i a minunilor sale, aceea a Sf.
Saya i a Sf. Mihail, patronii biseridil, la stinga sa icoana Maicii Domnului
i, de asemenea, icoana celor Trei Ierarhi.
Locul unde stau femeile care se afl in partea cea mai inalt din
fundul bisericii i este desprtit cu un grilaj de lemn, are, de asemenea,
un iconostas. Ieirea <femeilor> se face pe o u" din zidul bisericii.
Clopotnita este lipit de poarta bisericii. Are dou ui : prima duce in
afara bisericii, iar cealalt la mnistire. <Clopotnita> este un turn pAtrat,
foarte mare, foarte masiv, <construit> in intregime din piatr: 1" <i>
In mijloc slut <nite> inc6peri <mici> sau cmrute, tainite pentru provizii
In timp de primej die ; sint multe trepte, iar sus de tot, arcade mari care le
incununeaa.. Clopotele, in nums de cind, slut atirnate de tavan. Cel mai
mare a fost turnat la Dantig 101; toate au limbile de fier. Toate chiliile
mn.stirii i toate cele ce o inconjur skit f Acute din lemn ca in toate mA-
nstirile din aceast. tar6102.
Noi am cintat vecemia in biserica mAnAstirii in ajunul dntninicii fariseului i vamesu-
lui ce a cazut odat ca sArbb.toarea ceior Trei Ierarhi, destinaa pentru sklAtorirea zilei
onomastice a domnului care a c.15.dit mAniistirea cu hramul lor100; de hramul lor se
un praznic domnesc bogatilor i s5racilor adunati cu totii laolalta. Am luat, de asemeuea,
parte la utrenie. // 13. 164
Sgautarea evangheliei se intirzie pin& la chatarea a saptea i, de asemenea, citirea
sinaxarului. Apoi am iesit de la utrenie, potrivit datinei, chip& ce am skutat toate icoanele.
Ne-am intors la liturghie. Pentru citirea evangheliei, pe care o face diaconul cu o intonatie

loo Acest turn-clopotnitii a fost adgugat chip& terminarea biseridll. Vezi D. Nast as e,
Tainife metereze la vechile biserici din Iasi, In Studii l cercettai de istoria artes", 1957,
nr. 3-4, p. 88.
101 Al-Dansika.
1" Afirmatie exageratl ; mgn5stiri1e mari erau c15.dite din zid, cum apune si Paul de Alep
mai jos.
ios Este vorba de mln5stirea Trei Ierarhi, claditii de Vasile Impu. Vezi mai jos p. 47-50.

35

www.dacoromanica.ro
 placutit,se apza sub policandru un tetrapod, peste care se pune un acoperamit t cusut
en aur. Diaconul 1i pune orarul deasupra acoperamintului, sub evanghelie, 0 face de trei
or semnul crucii. Tot el tamiiaza u0le imparateti in timpul heruvicului. In tara Moldovei
0 in Tara Romitneasca este obiceiul ca saracii sa vina iara0 la biserica in seara de duminica
0 de sarbatori, chid aud clopotul cel mare.
Sa se qtie ca atunci chid se cinta Pericirile" se trage clopotul cel mare ea 0 la
cintarea a noua ; apoi la Cuvine-se cu adevarat" intotdeauna la liturghie, apoi la utrenie
0 la liturghie. Doamna, sotia domnului, trimite in aceasta zi tavi de coliva domneascau4
la fiecare manastire, daruri, luminari i vin pentru sarbatoare in cinstea Domnului.
Duptt ce domnul patriarh a Impartit anafura, preotul i diaconul au coborit, au tamilat
darurile aezate in farfurii i in caulk de vin, colivele cu miere105, apoi tavile domnului,
in sfitvit pe domnul patriarh 0 pe cei care eran de fata. Domnul patriarh a rostit ruga-
ciunea colivei, dupit dating., 0 a pomenit numele domnulu, al doamnei 0 al fiului lor,
P. 165 care oferisera aceste daruri. //
Cit despre sarbatoarea celor Trei Stele"106, o serbeaza la manastirea Si. Saya in
cinstea unui om care este numit Vasile 0 care purta inainte numele de Mustaf a, turc dupa
tat& i bunic107. El era de fel din Giimiihanelo. Am observat la el o adevarata evlavie
i un zel fierbinte pentru credinta, o dupianie fatia. impotriva celor de o alta religie.
El a dat precadere numelui patronului su Vasile109, sfintul sarbatoarei, asupra acelora
ale lui Grigorie i Chrisostom, pentru ca acesta se numete cel Mare" 0 pentru ea slat
mil de oameni cu acest nume in tara Moldovei 0 in Tara Romfineasca.
Dupb.' amiaza, am vAzut cA sosea mria sa domnul i s-au tras in cinstea
lui toate clopotele orasului, iar seara el a instiintat pe domnul patriarh
11 va primi a doua zi.

VII. INTREVEDEREA PATRIARHULUI

CU DOMNUI, MOLDOVEI
In aceastg luni dimineata, care c5.dea la sfirsitul lui ianuarieu,
boierul loan sulgerulm, vechilul domnului, care venise inaintea noas-
tr cu o escort de cincizeci de drnani sau ieniceriu2 in haine
1" Salika mulukia.
1" Al-salika bi'l-'asl. Zahrtrul nu era Inca cunoscut la noi.
1" Adic sarbatoarea celor Trei Ierarhi, Grigore, Vasile i loan.
1" Nota lu V. Radu (p. 165, nota 1) pare sa stabileasca o legatura pe care de-
altminteri n-o accepta intre acest Mustaf a, turc dupa tata i bunic, i Vasile Lupu, despre
care se tie ca era fiul lui aga Nicolae Coci.
1" Localitate in Asia Mica, la sud de Trapezunt (Trabzon).
1" Fasilios.
110 30 anuarie. Tn textul arab : Kanun essani.
1.11 Ioani boiara al-suldjari.
111 Daraban ay yengaariya, osta.0 pedqtri. Paul de Alep compara darabanil cu ienicerii
tnrci.

36

www.dacoromanica.ro
sosise intr-o I/ trsur domneasc tras de sase cai suri. L-a poftit pe p. 166
domnul patriarh s se suie, dup ce 1-am invesmintat cu mantia,
potrivit datinii ; iar eu eram asezat tot la 110., tinind cirja in sus. Drbanii,
doi cite doi, au mers inaintea noastf, pin ce am intrat in palat113 care
In limba lor se numeste curte"u4. Trupele erau insiruite lng scara diva-
nului. Domnul patriarh a fost ajutat s coboare <din trasura> ; apoi s-a
urcat sus, in timp ce i se tineau poalele hainei ; i eu mergeam inaintea sa,
dup datin. Tati marii dregtori i-au iesit inainte pentru a-1 primi in sa1au6
dintii, apoi in a doua. Domnul a iesit dintr-o sal <l.'untric5.>, rezervat
lui i i-a srutat <mina> dreapt. La rindul s'au, domnul patriarh 1-a s'rutat pe
frunte, dup datin, i-a dat binecuvintarea i <apoi> ei s-au aezat. Bucuria
pe care o simtea <domnul>, vzindu-1, i dragostea <pe care o nutrea pentru
el > i-a stors lacrimile in dou rinduri.
Noi toti i-am fcut m'tinii116, pini la pmint, i-am srutat <mina>
dreapt, apoi pe cealalt. ; i tot asa <am fdcut> cind am iesit. <Domnul>
a stat de vorb aproape un ceas cu el si i-a aftat mult dragoste. Apoi
<patriarhul> 1-a binecuvintat, luat ramas bun si a iesit. A fost urcat
din nou intr-o trsur pentru a fi dus inapoi la mnstire. //
Marti dimineata, 1 februariel", ne-am dus s-i inftism <domnului> p. 167
darurile domnului patriarh. Toate erau puse pe t'avi acoperite cu servete
cusute, dup obiceiul acestei t'AH, chiar piinea druitd. Cind am intrat in
marele divan, a venit amintitul sulger, vechilul domnului, insotit de un
secretar. El a scris numele tuturor acestor daruri, unele dupi altele.

VIII. DARURILE FACUTE DOMNULUI MOLDOVEL

SOTIEI SALE SI FITTLUI SA.0

Iats lista darurilor fcute mriei sale domnului : o pereche de perne

cusute in plratele trandafirii, dou cutii de zahsr candel, o cutie de s."pun
cu mosc, dou cutii de spun pentru splat fata, dou spunuri rotunde de
Alep, un borcan de dulceat de gingimbru, un borcan de dulcear de myro-

114 Al-saray. Este termenul folosit in mod obisnuit pentra cartea domneasci.
114 Al-hurto. Este vorba de curtes domneasca din Iasi, refAcutA la 1634-1636 de Vasile
Lupa (N. St oicesc u, op. cit., pp. 407 413).
111 Al-divan. In vremea aceasta o inclpere din palatal domnesc, ande se intrunea sfatul
sau divanul domnesc, se numea divan.
lis Mataniya.
111 Ifabat.

37

www.dacoromanica.ro
 bolan"??8, o cutie de fructe zaharisite frinceti, parfumuri, migdale, quassia?",
stafide, icre tescuite, curmale, caise, fisticuri s."rate i nesrate i altele.
El <patriarhul> a intrat infatiOndu-le marelui logoft?") sau secreta-
ruluim, apoi am intrat noi> la el. Domnul s-a ridicat din jiltul s.0 din
respect pentru domnul patriarh, noi ne-am inchinat adi"ne122 fata
13. 168 atit la intrare cit 0 la ie0re. El <patriarhul> i-a inatiat // darurile pe t.-
vile lor, in timp ce secretarul spunea : Patriarhul Antiohiei inrtieaz
mriei voastrem cutare sau cutare lucru ; i aa pin la sfir0t, iar el i-a
multumit mult. Apoi am plecat i am dus pentru fiul <domnului> *tefan
voievodi", care locuia singur, daruri asemntoare : o pereche de perne
cusute cu ptrltele trandafirii i altele la f el.
Apoi, in al treilea rind, am infAtiat daruri doamnei, sotia lui. I-am
facut, de asemenea, mici pleckiuni la inceput 0 la sfir0t i i-am srutat
<mina> dreapt, in timp ce <doamna> edea pe un jilt, purtind pe cap un
calpac de catifea ro0e <impodobit> cu samur ; chehaiaua ei a intrat intii
<la ea> 0 i-a luat incuviinparea, apoi am intrat <0> noi. Ea, de asemenea,
ne-a multumit i s-a ridicat de pe jiltul ei in clipa intrrii noastre. Iat
darurile aduse doamnei : un vl cusut cu aur, tmiie de styrax 125, alifie de
iasomie i altele asemntoare.
Am trimis tuturor boierilor daruri asemn."toare, dar totul a fost de-
geaba. Vai I cit de ru imi pare de osteneala noastr5.1 Darurile noastre
erau alcatuite din pinz." cu ptrAtele trandafirii, din stof. pentru briuri
turbane, covoare deosebit de alese, ervete persane, indiene, de Gaza,
impreun cu marame cusute cu aur, zahar, sdpun de ladanurni26, migdale,
fisticuri de mai multe feluri i altele asemntoare. La sfir0t, totul s-a
irosit, cind Vasile <Lupu> a fost invins 0 au fost pu0 pe goan.. in ziva de
13. 169 joi //, 3 februarie, gazal efendil" sau popa Theodosi128, egumen al 1:aka's-
tirii Golia, a venit s.*-1 pofteasc pe domnul patriarh.
118 De la gr. uopo6daccvoL (lat. Phyllantus emblica), fruct originar din India (fam.
combretacee).
118 Kabuli din Kabul" capitala Afganistanului. Este o planta folosit in medicina
(quassia amara).
Megas Logati. Mare logofat era Gheorghe Stefan (1648-1653), ajuns apoi domn al
Moldovei (1653-1658) (N. Stoicesc u, Diclionar, p. 449).
111 Al-defterdar.
UI 'Amalna laha metaniiat, adica i-am facut matanii".
iii In textul arab se foloseste titlul malik" care inseamna rege, monarh".
124 Stafani voivoda.
115 Styrax, planta din a carei scoarta se extrage smirna.
lis Un fel de rasinii din Creta.
In textul arab ; mentinut i in traducerea lui V. Radu Gitzel Efendi, lectura gresita.
pentru gazal efendi", care inseamn cintaret la biserica (vezi ed. B. Cior a n, p. 16, nota 1).
138 Baba Todos i. Nu este amintit in documentele vremii.

38

www.dacoromanica.ro
 IX. TAINURI HOTARITE DOMNULUI
PATRIART1 IN MOLD OVA

Mandstirea Golia

Iath in aminunt tainul pe care ni l-a hotrit mria sa domnul <si>

care se numeste in limba lor mertic12 patru plini albe pentru domnul
patriarh i dou <piini> pentru bietii lui, sase ocale13 de vin ales si alte
patru ocale <de vin obisnuit> pentru bietii lui, o oca de unt topit, o oca
de piine, sase ocale de carne pentru bietii lui, o okiye"131 de lumin.ri de
cear galbena, una de seu, dou drute de lemne pe s.pamink apoi bani133
pentru cheltuielile zilnice ; dac am fi avut cai, ne-ar fi dat orz i fin //.
Mnstirea Maicii Domnului133 apartine doamnei134, sotia domnului, P. 170
care a cadit-o de curind dup modelul mingstirii domnului135. Ne-am dus
acolo cu trsura i ne-am inchinat. De departe este foarte frumoas. Turlele,
care sint foarte inalte, sint acoperite cu tabl alb care str."luceste ca argin-
tul, mai ales la soare. Crucile de deasupra sint uriase i foarte frumoase ;
ele strlucesc puternic datorit aurului cu care sint acoperite. Sint mai
inalte decit dou.' staturi de om.
Iat descrierea bisericii: <este> foarte inalt pe dinafar i pe dinuntru,
este toat, din blocuri din piatr.' ftuit. i turla ei, de asemenea, cci am
vlzut in tara Moldovei i in Tara Romneasc, pin la Moscova, multe
mn6stiri i biserici mari, toate din piatr brut., mici i spoite cu var pe
dinafar si de din.untru. Cu vremea ploaia i zpada le-a stricat. Cit priveste
stilul, este <acela> al unei cldiri din blocuri de piatilatuit. Nimeni in lume
n-a izbutit atit de bine in arta de a cldi biserici i mnstiri din blocuri de
piatr ftuit i sculptat ca voievodul Vasile, cAci pentru constructiile
inmstirilor sale si pentru aceast m5.nstire a adus mesteri inv6tati din

Mertik. Termenul se intilneste in numeroase documente romfinesti din aceastA vrerne.

130 Ocaua de capacitate avea in Moldova 1,520 1, iar ocaua de greutate mttsura 1,291 kg.
(N. Stoicesc u, Cum mcisurau streimofii, pp. 185 si 279).
131 In textul arab se folosesc cuvintele oka i ohiye; in Moldova se utiliza ocaua ca
mAsur de greutate si capacitate.
Darahin, pluralul lui dirhem (dram5.").
MAnAstirea Golia, construit in 1564 de marele logortit loan Golii (Gota), a fost
refacutA de Vasile Lupu si de Steftunta I4upu intre anii 1652-1660. Vezi Radu Pop a,
Mdnastirea Golia, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966, p. 11 si N. Stoicesc u, Bibliografia
Moldova, pp. 450-453. Hramul mAntistirii este lama inaltarea Domnului.
134 Ecaterina Cercheza sau Circaziana. Vezi Olt e a I. Nisto r, O circaziaml pe tronul
Moldovei, Cernetuti, 1928.
135 Mttnastirea Trei Ierarhi.

39

www.dacoromanica.ro
 Poloniam. Toata cornisa acestei biserici este sculptata cu arta, iar sub
P. 171 streasina grit sculptate de jur imprejur stele mari // de piatra137. <Biserica>
se aseamana, prin constructia ei, cu bisericile din Hanak328 <care au sculpturi>
pe dinafara. Si ea <=incinta> are dou porti, una la miazazi si alta la miaza-
noapte. Se intra in ea <biserica> prin usa de apus. <Biserica> este lunga,
catolica", alcatuit dintr-o singura nav, impartita in doua printr-un perete
si alta usa. Locul unde stau femeile se afl deasupra usiii39 pridvoruluil"
amintit. Are o scara foarte frumoas. <ce vine> din gall si <este> luminata
de mai multe ferestre cu arce rotunde. Deasupra naosului este o cupola
foarte Malta si mare, deasupra careia mai este o alta de o inaltime ne-
obisnuitaim. Deasupra pronaosului se afla <inca> o <turl> asemanatoare ;
acestea gilt octogonale. Altarul este foarte inalt, cu trei ferestre lungi,
strimte, deasupra carora sint arcade rotunde. Deasupra <altarului> este o
turla foarte frumoasa, iar intre ttu-la chorosului si turla nartexului se afla
o cupola142 minunata, in forma de nava rasturnata. Tot acoperisul este de
tabl. stralucitoare. Te urci pe trepte in spiral pentru a ajunge la cea de a
patra turla de deasupra locului unde stau femeile ; acolo este camera oro-
logiilor. Are cruci mari si marete (!), ce nu au asemanare cu crucile din cele-.
lalte tari si pe care aura/ le face s scinteieze mai mult decit soarele; sint
cinci la numar.
Deasupra turlei nartexului se afla prima <cruce> si deasupra turlei
chorosului este a doua <cruce>. intre ele si bolta <bisericii> sint asezate
cloud cruci, iar deasupra turlei altarului se gaseste a cincea. Chorosul are
doua abside, una la sud si alta la nord.
Jilturile sint <lucrate> cu o arta minunata, f acute din chiparos, lucrate
la strung si sculptate ca o danteal". <Doamna> le-a adus de la Constanti-
P. 172 nopol //, ca si jiltul episcopului care se gaseste la capatul absidei de miazzi
a chorosului. Jiltul domnului nu este gata ; nici lespezile de marmura albO
nu sint gata ; <acestea> au fost aduse de la Marmara.144, care este linga
Constantinopol.
186 T. Gostynski (Cine a fost autorul bisericii Golia, in Revista istoric1", XXX, 1944,

pp. 55-60) crede cA ar putea fi vorba de arhitectii italieni Giovanni Maliverna si Benedetto
Molla, care au f Acut biserica catolici din Olyka Polonia.
147 E vorba probabil de capitele. Despre arhitectura bisericii Golia vezi G r. Ionesc u,
Istoria arbitecturii in Romdnia, II, pp. 39-44.
144 Ora' din Siria centrall.
no Fawk kabu.
144 Dahliz. Propozitie neclarli.
141 Paul de Alep se referl la tamburul ai ciandrul turlei.
141 Djamalun, adicii bolta clAdirii, cupola.
144 Vezi O. Tafr all, Jelurile fi amvonul bisericii Gaits din I afi, in Arta *i. arheologia",
1927, fasc. I, pp. 12-16 + 2 pl.
144 Marmar.

40

www.dacoromanica.ro
 Marea nav este in intregime din marmura alb ; ceea ce uimete pe
privitor este c' fiecare lespede este de dou sau de trei ori mai mare ca
acelea <puse> la mormintele europenilor din Alep ; lespezile slut mai sub-
Cit despre colonete i despre ancadramentul u0lor, se hiera <inch.>
la cioplirea 0 la lefuirea lor ; cit de r5.0 imi pare c nu le-am v.zut gata!
Si ce de grij 0 ce de greutAti au avut de biruit ca s le aduc de la Galati,
In care trase de boj, pe drumuri inguste i grele !
Iconostasul i simbolu1145 sint lucruri minunate i rar <intilnite> ; n-am
vlzut niciodat asemenea lucru. Este realizarea incomparabil a unui pic-
tor indeminaticl" ; n-am intilnit inc6 un talent ca al sAu, c5ci
sale sint mai frumoase 0 mai artistice decit cele cretane147.
Sint patru rinduri <de picturi> in arcaturi ; cel care se af1 deasupra
uii altarului inati5eaz toate srbtorile Mintuitorului ; al doilea, minunile
Mintuitorului ; al treilea, apostolii cu Mintuitorul la mijloc ; al patrulea,
cel mai inalt, profetii i inf Atiarea Sf. Treimi, <iar> la mijloc i deasupra
tuturor <se afl.> crucifixul. Cit despre icoana Mintuitorului, <11 infatieaa>
aezat pe un jilt, invemintat cu un sacos verde, minunat. tn jurul sau,
pe // pervaz, sint <reprezentate> skbAtorile Mintuitorului.
Icoana Maicii Domnului este foarte veche ; este o pea de art5. ; in P. 173
jurul ei sint <reprezentate> cele dou5zeci i patru de icoanem ale acatis-
tului ; miinile i bratele <Maicii Domnului> sint de aur carat. Doamna149
a cheltuit mult in cinstea <icoan>ei, cAci fiul ei, voievodul Stefan, c5.zind
bolnav de o boala grea, a fost adus inaintea acestei icoane i pe data s-a vindecat.
In cinstea acestei icoane arde neincetat o candel de argint aurit.
In fata u0lor altarului sint patru sfenice de aram5 galben., mai str5.-
lucitoare 0 mai incinttoare decit aurul, lucrate la Dantig ; se spune
pretul lor <in argint> era cit greutatea lor ; i sint acoperite cu postav rou.
Printre ele se af1 alte dou sfenice mari de argint.
Altarul are de jos pin sus zugraveli minunate cu foite de aur. De la
pridvorul bisericii pin5. in5.untru 0 in locul <unde stau> femeile totul este
zugavit la fel, cu foi de aur: corurile ingerilor, toti sfintii i minunile lor.

145 Al-thimbolon.
145 Despre zugravii care au lucrat la Golia vezi St. Mete s, Zugravii bisericitor romane,
in Anuarul Comisiunii monumentelor istorice", 1926-1927, p. 60; C. A. St oid e,
despre alive; zugravi moldoveni din sec. XVII-XVIII, in Mitropolia Moldovei", XXXIV,
1959, nr. 7-8, pp. 423-424.
147 Despre scoala cretan5. vezi G. Mille t, Recherches sur l'iconographie de l'vangile
au XIV-eXVI-e sicle, Paris, p. 661 si un.
145 Icos. Icoasele acatistului se impart in doug grupe cel istoric, cuprinzind evenimente
din viata lui Isus, l ce! mistic. Vezi O. Taf r al I, Iconografia imnu/ui acatist, in Bule-
tinul Comisiei monumentelor istorice", VII, 1914, pp. 40, 127, 135, 170.
145 Ecaterina Cercheza.

41

www.dacoromanica.ro
 Se spune c pictorul a incasat trei mii cinci sute de piatri. Sus, pe cupola
chorosului, este chipul mare, aurit, al Mintuitorului, iar sus, pe cupola
nartexului, acela al Maicii Domnului. i varul este inlocuit prin lapis-
lazuli, deoarece acesta se gAsete in cantitti mari. //
p. 174 in spatele jilului domnului, intr-un colt, este chipul lui Vasile voievod15,.
In picioare. El poart o hain cu blan de samur i tine in ,mina sa <chivotul>
acestei biserici ; o infatieaz5. Mintuitorului, care Il binecuvinteaz, avind
In jurul lui ingeri. In spatele s.'u <al domnului> este sotia sa, care e Cercheza
doamnaln, <imbracat cu o hain de> brocart de aun 0 de samur, cu giuva-
ierurile ei de aur, i <purtind un> calpac de samur. In spatele ei sint
fiicele sale, una care este in Polonia152, <iar> cealalt6153 care a fost mAri-
tat de putin vreme cu fiul lui Hmelnitki cazacul. Mai jos de ele se
afl voievodul tefan i cei trei frati ai luil", care au murit in Rusia155,
toti bogat imbrcati ; s-ar crede c chipurile lor slut aievea.
Dup aceea am ieit din biserid. pentru <a ne duce la> mash'. Apoi
ne-am sculat i ne-am urcat in clopotnita mAreat i veche, cum nu se
mai afl alta nici in Moldova, nici aiurea, mai inalt5., mai largi i mai
mare ; este foarte Inalt i trainic. Apoi ne-am intors la mAn5stire
am luat parte la vecernie. In duminica fiului risipitor am ascultat slujba_
In minstirea noastr5,156. //

/NTILNIREA PATRIARHULUI ANTIOHIE

CU VASILE, DOM.NUI, MOLDOVEI
p. 175 Marti dimineata, 8 februarie, srb5.-toarea Sf. Teodor Stratilat, maria
sa dotnnul a trimis vorba domnului nostru patriarh s se preg.teasc spre
a veni vad. Care prinz, sulgeruP57 a venit la el cu o trsur5.1.58 ark
roate, numit in limba lar sanie", deoarece cAzuse multa z5pad i inghe-
tase. in timp ce trsurile cu rati nu puteau s mearg, aceasta ne ducea
repede i fr zguduiri. Drnanii mergeau inaintea noastr5.. Am ajuns
15 Fa.silifoyfoda.
151 Ecaterina Cercheza sau circaziana.
155 Maria, fiica lui Vasile Lupu din crtsri.toria cu Tudosca Budoc, storit. in 1645 cu.
lanusz Radziwill, ducele Lituaniei. Vezi Calltori V, pp. 135-138 si 643-648.
153 Ruxandra, cAsAtorit in 1652 cu Timus, fiul lui Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor.
Vezi descrierea solemnitatilor nuntii in Clilitiori V, pp. 475-478.
155 loan, fiul Tudosal Bucioc, mort de tinr, in 1639, loan i Alexandru, fill
Ecaterinei Cercheza.
155 Nu stim de unde a luat Paul de Alep aceasta informatie.
15 Sf. Saya.
155 loan sulgerul.
155 Araba.

42

www.dacoromanica.ro
la curte si am intrat la domn care era singur in odile sale. <Patriarhul>
i-a dat scrisorile <sale> de recomandare de la patriarhul Paisios159 al Constan-
tinopolului 0 de la Ioanichie cel de sus160, si de la patriarhul Ierusalimu-
De cite ori ispravea marele logof 'am citir ea unei scrisori, <dom-
nul> se ridica de pe jiltul s.0 i i scotea calpacul.
domnul nostru patriarh i-a dat un dar de pret, &Ilea falca de jos a Sf. Vasile
cel Mare, care era galbena, tare si stralucea ca aurul i avea o mireasma mai imbritatoare
decit rhiblimbarul; dintii i maselele famasesera prinse fara sa se clatine. Noi am clipatat
cu greu aceste moaste la Constantinopol de la rudele lui Chir Grigorie, fost mitropolit al
Cezareei. // Am cumparat-o cu drahme i cu aur, precum am cumparat i altele in diferite p. 176
impreuna cu obiecte vrednice de cinstire, relieve ale Mintuitorului nostru Isus Hristos,
moaste de ale sfintilor si de ale vestitilor apostoli, cad se poate gasi once in regina oraselor.
Iata. lista relicvelor pe care le-am cumparat cu aur, la Constantinopol : putin unt-
delemn, izvorit din trnpul Sf. Dimitrie, putin singe al Sf. Gheorghe, o farima din fruntea
Sf. apostol Filip, vertebrele martirei Anastasia, care a scapat pe oameni de vrajitorie, o
mama a martirului Hermolaos, degetul Sf. Auxentiu, unul din cei cinci insotitori, falca
Sf. Vasile cel Mare, o parte de untdelemn din trupul Sf. Antonia cel Mare si din singele
ltzi Anastasia persanul, <o bucatii> din fruntea Sf. Chiprian si a martirei Paraschiva, o coast
de la cei patruzeci de mucenici, relieve ale Sf. Severianus din Seidjar, din tara noastra,
un deget al arhidiaconului Stefan, un deget al Sf. Teodor Stratilat, singe al Sf. Blasiu,
episcop de Sebasteal" si al <Sf.> Eustatiu martirul, un deget al martirului Mamas, citeva
bucati de piatr de la Golgota cea sfinta, inrosite ea singele lui Isus Hristos, citeva tan-
dar din lemnul adevaratei cruel, de culoare neagra ea abanosul. Le-am incercat bagindu-le
in foc cj s-au faeut asa ca el ; le-am scos, s-au racit si au revenit la starea lor <dintii>.
Le-am incercat // in spa.; au coborit la fund. Eran inchise intr-o cutie rotunda, o lucratura p. 177
indiana, sculptata cu maiestrie lucrare migaloasa si sub ea era bumbac si peste ea
era o stof A de brocart cu fir de aur ; cutia <era> asezat intr-o punga rosie trandafirie.
Chid a vazut-o, <domnul> Moldovei a ramas foarte mirat l apoi s-a bucurat nespus de
mult dmud i-a spus domnul nostril. patriarh : Aceasta este <data> in numele tliu si ea
sa te alba in paza". I-am mal dat si o sticluta cu mir.
<Domnul> I-a indragit foarte pe domnul nostru patriarh i i-a vorbit
despre alti patriarhi greci dinaintea lui i i-a dezvAluit amrciunea pe
care a resimtit-o in sufletul sAu din cauza purtarii lor.
159 Paisie, fost mitropolit al Larissei, patriarh de Constantinopol (iulie 1652 aprilie
1653 si aprilie 1654 martie 1655).
iso Al-ma'zul. Ioanichie al II-lea, fost raitropolit al Heracleei, patriarh al Constantinopo-
lului (16 nov. 1646 29 oct. 1648, iunie 1651 iunie 1652, 11 aprilie 1653 martie
1654, martie 1655 26 iulie 1656).
161 Paisie, patriarh al Ierusalimului (23 martie 1645 2 deeembrie 1660). In 1650
Paisie a trecut Fin Moldova spre Rusia (vezi Ciadtori V, pp. 404-405).
1.1 Gheorghe Stef an.
lea Sivas, oras in Asia Mica.

43

www.dacoromanica.ro
 Apoi au ieit impreuna pentru a se duce afara in sala unde era 'batins
o masa domnease cu talere de argint i. de aur, cu lingurite i. cu furcu-
lite. El <domnul> s-a aezat in locul de cinste pe un jilt de catifea roie
cu cuie de argint. La dreapta lui, a fost aezat un alt jilt pentru domnul
nostru patriarh. Acesta <din urma> a binecuvintat masa i pe domn,
apoi a luat o bucat de pline, a muiat-o in bucate i s-a sculat. Toti
boierii care erau de fafa s-au sculat : el le-a facut urarea dai'man"164,
potrivit obiceiului, i. s-au wzat165. Toate talerele erau acoperite cu <alte>
talere asemanatoare, care nu se ridicau decit atunci cind se minca, deoa-
p. 178 rece ei au obiceiul, // dud aduc talerele la mask s le tina acoperite.
Cind adji"-u1166 sau megas kellarios", adica primal bucatarl" inso-
tit de ajutoarele sale, aducea un f el de bucate, il infatia domnului i ii
scotea capacul. Daca felul placea domnului, il aeza in fata lui in fAcere ;
apoi <domnul> lua o furculita i. amesteca continutul pe taler, minca
din el ; apoi <bucatarul> ii inf.lia un altul. Dad.' domnul nu-1 voia i
ridica ochii168, atunci bucatarul se ducea sa-1 punA sub masa. La stinga
sa sttea un baiat <sufragiu> in picioare, bine imbr.cat, care lua talerelem
Ole punea inaintea mariei sale ; un alt biat <sufragiu> lua talerele de argint,
apoi punea un altul in fata lui, 11 tergea 0-1 punea din nou inainte.
Silihdarul", adica marele spatarm, statea intotdeauna la dreapta
lui, in picioare, cu o coroana incrustata cu nestemate, incins cu o sabie
.1 cu sceptrul domnesc in mina. Paharniculin i. ajutorul sau stateau tot
in picioare l'ing domn. in fata acestuia <---paharnicului>, se afla un vas
de lemn cu trei picioare, 'Malt, in care era apa. Acolo se puneau stickle
de cletar cu diferite feluri de vin, tuica i. berem. Linga el era o masa
acoperita cu o fata de masa alb., pe care se aflau pahare de cletar, ceti
de argint i de portelan.
Se turna de baut domnului intr-un pahar, lar domnului nostru patriarh
in altul. De fiece data cind <acetia> beau un pahar, toti cei de fat& se
p. 179 ridicau. tag ceilalti beau II cu alte pahare i. din alt vin. and paharnicul
164 AdicA cerul sii v5. ingAduie O. oferiji intotdeauna un astf el de ospAt oaspetilor votri".
166 Asupra ospetelor de la curtea domnului ; vezi D. Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 230
i urm.
ies Al-afdji, de la termenul turc asci, bucAtar.
167 Tabbak bap:. Megas kellarios inseamnA mai degrabl mare clucer.
no Yn semn de abnuitio". Cf. V. R a d u, op. cit., p. 178, nota 1.
no Talura.
176 Al-silihdar wa huwa megas sbatari. Mare spAtar era in aceastA 'creme Constantin Cio-
golea (5 febr. 1651 april. 1653) N. St oi cesc u, Diclionar, p. 375.
in Mare paharnic era Alexandra Coci (dec. 1651 april. 1653), nepotul lui Vasile 14upu
(ibidem, P. 379).
17$ 'Arak wa ma al-Fa'ir. Arak a dat in turcA raki (rachiu) ; Fa'ir insemna apA de orz",
adica bere.

44

www.dacoromanica.ro
ii intindea un pahar, Il gusta mai intii i apoi il dadea <domnului>.
dregtori in slujb." stteau in picioare ; i postelnicii173 <stlteau> ling6
el <= domn>, Cu toiegele de argint. De fiece dat dup ce golise mai
multe pahare de vin, el <domnul mai> bea un pocal de bere, cci aceasta
era rece ; iar d.up ce il deerta, se punea paharul in ap.' sau i se dddea
un altul. in locul unde se aaz domnul sau fiul s.0 sau doamna i toti
marii dregAtori ai Moldovei, ai Trii Romneti sau cei din tara
cazacilor, se afl intotdeauna o icoan deasupra capului, cu un tergar
cu o luminare care arde mereu in fga icoanei.
Eu tineara cirja i stteam in fata ion cu insotitorii mei 0 Cu preotii
diaconii curtii putini la numlr. Mria-sa domnul a facut semn postel-
niculuir74, care ne-a condus in sala unde prinzisem ; unul din copiii de
cas. <ai domnului> a tinut cirja, apoi m-am intors i i-am luat-o eu. Se
aduceau mereu <alte> talere pentru a inlocui pe cele care fuseser. puse
<pe mas> ; aceasta a tinut 'Ana seara. El <domnul> s-a sculat i s-a
rostit rug6ciunea pentru <sfir0tu1> mesei, iar domnul nostru patriarh a
binecuvintat pe domn 0 masa 0 luat rmas bun. Am plecat cu tr-
sura la manstirerm.
Cit despre modestia domnului, cunotintele sale, desvir0rea sa, age-
rimea mintii sale, invttura sa culeas din ckli vechi i noi i turceti,
iscusinta sa in discutie nu ar putea fi intrunite de nici o minte omeneasch1-76.
intr-adevAr, el ar putea fi asemuit cu priraii regi ai Greciei i chiar // p. 180
intrecea, caci cuvintul lui era cu greutate in lumea intreagA din cauza
mrinimiei i binefacerilor sale, nu numai fata de patriarhi,
preoti, clugzi, mireni, biserici, mnstiri, astfel c agalele, negustorii
ceilalti turci, dervi0i i negufdtorii nu rosteau juramintele lor decit pe
<numele> lui. Dar cele mai adeseori ei 11 urau. Nu-mi este cu putint
s string laolalt toate acestea, nici <s reproduc> tot ceea ce se spunea
In aceast. privint. El era cunoscut in toat lumea. imp6ratii177 i boierii
de la Moscova primeau cu respect scrisorile lui i tratau cu toata cinstea
pe acel care le aducea ; i aceasta pentru c ei aflaser cu cit rivn ridica
el biserici i mAnstiri i ajuta pe toti. Regelem i nobilii din Polonia // 13. 181
faceau la f el, Hmelnitki i cazacii <lui> i-au luat fiical79, hanul ttari-

173 Al-bastanika, pluralul de la al-bostanik.

174 Probabil Stamatie Hadimbul amintit ca mare postelnic la sfirsitul domniei lui Vasi-
le Lupu (1652-1653) si ucis apoi de Gheorghe tef an (N. St oicesc u, Digionar, p. 442).
175 Maniistirea Sf. Saya.
175 Cf.aprecierea lui Giovanni Tiepolo la E. Cio r a n, op. cit., p. 28 ;La.
177 Muluk adicil regii".
175 Kral = loan al II-lea Ca7imir (1648-1668).
175 Domnita Rusandra.

45

www.dacoromanica.ro
 lorl" fi cinstea inc si mai mult, ca i imp5.ratul germanm, craiul Unga-
rieiisa i venetienii.
El a pus sa se tipkeasc5. in Moldova multe crtils3 bisericesti de
inva1,Atur1" comentarii in limba romAn5.185, pentru c altdat supusii
citeau sirbeste186, adic rus081, caci din tara bulgareascA i sirbeasc'd pink'
In Tara Romneasc si in Moldova, apoi pin6 la cazaci i 'Ana la Moscova,
toat lumea citea sirbeste ; toate crtile lor <erau serse> astfel. ins
bimba poporului din Moldova 0 din Tara Romneasc este limba romanA.
Ei nu inteleg ceea ce citesc188. De aceea el a cldit pentru ei Hugh' m.'ns-
tirea sa un colegiu189 mare, din piatr, si a pus sa se tipreascg pentru
ei cArti in limba lor. Sirbii, bulgarii, cazacii, ca i moscovitii, au o singur
limbA, una si aceeasi, cu deosebiri dup epoc6, dar bimba cartilor lor
este aceeasi pentru toti.

XI. DESCRIEREA BISERICII

p. 182 TREI IERARHI
Miercuri dimineata, 9 februarie, domnul, care se interesa de tot ce
fdcea <patriarhul>, i-a trimis prin sulgerul araintit o mantie de postav
negru, <c5ptusit.> cu picioare de samur, si un caftan de saten i bani
de cheltuial i i-a agaduit plAteasea toate clatoriilel". De la curte
pin la mAnstire i-au fost aduse <aceste> daruri pe brate. in ajun, in
seara simbetei din carnaval, nu s-a gcut deloc pomenirea mortilor in
180 Islam Ghirai al 111-lea (1644-1653). Aceasta dup& prada din 1650.
181 Malik al-Nemse Ferdinand al 111-lea, impArat roman de natiune germanica
(1637-1657) si rege al Ungariei (1625-1657).
180 Kral al- Ungurus = Gheorghe Itk6czy al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1660).
183 Vezi P. P. Panaitescu, L'Influence de l'oeuvre de Pierre Moghild archevgque de
Kiev, in Mlanges de l'cole roumaine en France". I, 1926.
184 Paul de Alep se refer& probabil la legiuirile scoase de Vasile Impu sub titlul Carte
romdneasccl de invdtaturd, 1646.
Bi-lisan al-falachi.
188 Adic& slavond, limba oficial& in stat i biseria.
287 Bi'l servi wa huwa al-rusi.
188 Informatia lui Paul de Alep concord& cu aceea a lui BaBie (Ceildtori V, pp. 205 qi
225), dovadl c limba slavona limba de cult si de cancelarie nu era inteleasl de
popor, care a vorbit tot timpul romaneste.
180 Madrasa scoal& secundar" sau colegiu" cu caracter precump&nitor teologic.
Intemeiat in 1640 (vezi Ca-Mori, V, pp. 225 si 282-283). Bibliografia la N. Stoicesc u,
Bibliografia, pp. 423-424.
19 Acesta era scopul, nerealizat, al vizitei In Moldova. Dealtfel, Vasile I4upu platise
datoriile patriarhiei de Constantinopol, cifrate la 2 048 000 aspri (C. C. Giur esc u, Istoria
romdnilor, III/1, ed. a II-a, p. 102 i N. Ior g a, V asile Lupu ca urmdtor al impara(i/or de
rdsdrit in tutelarea patriarhiei de Constantinopol fi a bisericii ortodoxe, Bucuresti, 1914).

46

www.dacoromanica.ro
biserici. in ziva de simbata, egumenul manstirii domnului, Cu hramul
celor Trei Ierarhilln a poftit pe domnul nostru patriarh. Ne-am dus acolo
cu trasura.
Aceasta <mnastire> este unick' i. prea frumoasain ; seamnl cu o
cetate i. este inconjurat cu ziduri de piatra. Deasupra polla <incintei>
se afla clopotnita."3 5i orologiul orawluil", cu totul de fier <i> cu <nite>
roti mari. Clopotele sint atirnate sus, pe o schela de lemn, i ea se gasete
In mijlocul unei chilii. Un odgon de sirma ptrunde prin tavan <i merge
pina> sus, pina la marginea clopotului celui mare ; de acest odgon este
atirnat un ciocan greu de fier. Cind e vremea s bata <clopotul>, o bucata
lunga de lemn iese din // fereastra turnului i <are un arc care>, la cea p. 133
mai mica atingere, pune in micare clopotul cel mic atirnat la capatul
<arcu>lui. Este,Anumit vestitor", pentru ca da de veste ca oamenii sa
asculte i apoi se opre0e. Odgonul este tras in jos de nite roti <iar>
ciocanul se ridica i se coboar de pe marginea clopotului; <atunci> el
incepe sa bata i. este auzit de tot oraul.
Sfinta biserica se afl in mijlocul manastirii; ea este <cldita> in
intregime din piatra ftuita, iar pe dinafar este toata // sculptata ca o P- 184
m lestrie artistica ce uimete mintea <privitorului>. Nu este nici cit un
deget care s nu fie acoperit cu sculpturi; i. sub streaina corniele de
piatra neagra sint de asemenea sculptate195. <Biserica> are doua turle
foarte inalte. Dup cum e obiceiul la bisericile lor se intra prin dou, ui,
una la miazazi i alta la miazanoapte. Deasupra fiecarei ui este o fereas-
tra foarte inalta .1 strimtd, cu arce rotunde. in zidul dinspre apus, sint
alte dou ferestre cu arce asemanatoare ; in acest loe este o poartal" in
forma de cruce. Sus <pe bolt5.> este infatiata Sf. Treime. Deasupra uii
dinspre apus a bisericii se afla pictura judec5.tii de apoi, mai frumoas

191 Celebra bisericA Trei Ierarhi a fost inceputA in 1638-1639 si terminatA in 1641-1642.
Irezi indeosebi N. Gr i g o r a s, Biserica Trei Ierarhi din Iasi, Iasi, 1962. Restul biblio-
grafiei, foarte bogate, la N. Sto i ces c u, op. cit., pp. 480-485.
in Descrierea bisericii fAcut. de Paul de Alep a fost utilizatl de numerosi autori, fiind
publicatl si separat. Vezi M. Gaste r, Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Iasi de Paul
de Aleppo, in Revista pt. istorie, arheologie si filologie", I, 1883, vol. II, fase. II, pp.
415 417.
193 Clopotnita a fost reconstruitA in 1804-1806. Din vechea pisanie rezult& c& a fost
terminara in 1638 (N. Gr ig o r a s, Inscripiia turnului clopotnifel al mcindstirii Trei Ierarhi
din Iasi, in Anuarul Inst. de istorie", Iasi, I, 1964, pp. 169-170).
ig4 Orologiul este amintit in documente contemporane (N. Sto i c es c u, loc. cit.),
de BakAi, Bandini etc. (vezi Clettori V, pp. 234, 328).
195 Despre acest bogat decor de influent& orientall, vezi G r. Ionesc u, op. cit., II,
pp. 32-39, Ion Banateanu, Aspecte ale influentei artei armeano-georgiene asupra artei
religioase romdnesti, in Glasul Bisericii", XXIV, 1965, nr. 7-8, pp. 705-706 etc.
196 Kapu, in limba turc inseamnA poartA, nu cupola cum a tradus V. Radu.

47

www.dacoromanica.ro
p. 185 deck cea /1 pe care am vazut-o la Vasluii97, <inatisind> i grupuri de
turd cu vesmintele lor felurite i purtind pe cap turbane i cealmale
'Make.
Pe celelalte ziduri sint picturi reprezentind toat suflarea"128 i toate
vieVatile din lumea intreagd, de la om pin la animalele domestice, fiare,
pasari, copaci i toate plantele, <picturi> care uimesc pe privitori. Apoi
slviti pe Dumnezeu prin sfintii si cu surle i trompete, bAieti tineri
fete tinere si tot neamul omenesc si cinareti", dup rangul lor, i de
tine se bucur", tinerele fecioare si regii i judecatorii" dura rangul lor ;
totul este in aur si lapis-lazuli.
La intrare, deasupra uii dinspre apus a bisericii, sint infatisati cei
trei ierarhi; usa este ferecat cu fier, acoperit cu sculptuti cu opere
de art. Prin ea se ajunge in nartex. In zidurile sale sint firide unde
se afl mormintele fiilor domnului i al primei sale sotii, doamnaln, pe
<aceste mornainte> fiind acoperminturi din stof6 de matase si din bro-
cart de aur200, lucru imbelsugat2131. Deasupra <lor> se afl candele de
argint sfintite, care ard zi i noapte, precum i sfesnice i luminari.
Acolo sint patru ferestre cu arce rotunde, <cite> dou in fiecare zid.
Se g6seste i portretul domnului i al raposatei doamne amintite, care a
fost pictata inainte de a muri202. Apoi ale celor trei fii203, morti in Rusia
( ?), imbrkati in vesminte bogate, iar pe cap <purtind> calpacuri de
samur Cu surgudurim.
p. 186 La // stinga ieirii prin usa <dintre tind i nartex> este zugrvit
<chivotul> bisericii pe care Il sus-tine cu mina domnul si pe care slut
cei trei Ierarhi, oferind-o lui Isus Hristos, care, inconjurat de ingerii
si de apostolii lui, 11 binecuvinteaz.

197 La biseria domneascl.

199 Ent aoi xaEpexv (Psalmul CXLVII, 1 l urm.), transcris grasit de Belfour obi-
shore" de la care 1-a preluat Emilia Cioran (op. cit., p. 25). Vezi i descrierea picturii
de Evils Celebi In acest volum, p. 479-481.
Igo Doamna Tudosca Bucioc, moara in 1639.
soo Al-sutura al-dibadj wa al-saras. Vezi N. Iorg a, Tapiferiile doamnei Tudosca a lui
Vasile Lupu, In Buletinul Comisiei monumentelor istorice" VIII, 1915, pp. 145-153;
Dinu C. Giuresc u, Contributii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi, in Mitropolia
Moldovei,", XXXVI, 1960, nr. 3-4, pp. 215-238.
sox, ayu Itathiru.
191 In 1639.
103 Ion, fiul Tudoscili, loan si Alexandru, fiii Ecaterinei. Portretele lui Vasile Lupu
ale familiei sale au fost extrase din biserica Trei Ierarhi cu prilejul restaurArii facute de
Lecomte de Noiiy. Vezi descrierea lor la Corin a Nicolese u, Istoria costumului de curte
fn farile romelne. Secolele XIVXVIII, Bucuresti, 1970, pp. 246-248.
1" Surguciu, de la termenul turc srgii9", ornament flcut din pene de strut dispuse
in forma de creastA, pe care II purtau pe cap domnii truilor romitne si dregatorii otomani._

48

www.dacoromanica.ro
 Pe cupola inalt a naosului este atirnat un policadru de aram5., foarte
mare, <lucrat> cu mdestrie. in acest loc sint, de asemenea, chipuri rare,
atit de ciudate incit nu mi-a fost cu putint s le pstrez in minte, in ciuda
sfortrilor mele. Se intr spre naos (choros) printre dou coloane octogonale
sculptate i vopsite in culoare verde deschis, care nu se deosebesc de piatra
verde. intre ele sint vrejuri de aur de sus pink' // jos. p. 187
Jiltul domnului se afl in spatele unei coloane, cu fata care rsrit,
ca de obicei, cu trepte inalte i cu un baldachin. E <acoperit> tot cu frunze
aurite, de o lucrtur prea frumoas; pe dinduntru este de catifea ro0e ;
treptele i podeaua sint acoperite cu postav rou. in virful baldachinului
este o cruce, <iar> deasupra doi vulturi minunati, care ar putea fi socotiti
ca o lucrare de giuvaergiu.
La dreapta jiltului anaintit, in zidul dinspre miazzi, se afl un arc
consoliv mare ale cgrui colonete, acoperite cu sculptur artistic, sint de
marmur alb. Se urc tot pe trepte de marmur. in mijloc se afl racla,
care, pe dinAuntru 0. pe dinafar, are catif ea // ro0e, impodobit cu tinte p. 188
de argint ; <are 0> o incuietoare minunat, care a fost deschis in fata
noastr. Ne-am inchinat 0 am srutat moatele Sf. Paraschiva cea nou,
din Bulgaria, care a fost adus de la Constantinopol de la biserica patriar-
hiei, din cmara relicvelor sfintelor, ale crei moa0e le-am srutat, dup
cum am mai spus. S-a pltit la patriarhie peste dou sau trei sute de
<de piatri> pentru ca moatele s fie predate in bun stare", dar nu a
fost cu putint.. Ea este acoperit., ca in timpul vigil, cu valuri cu testuri
de matase brodate i altele de felul acesta. Deasupra ei sint atirnate candele
de argint 0 de aur, care ard zi i noapte.
Pe peretele arcului consoliv sint reprezentate caznele martiriul>
ei, locul unde a fost inmormintat i modul cum au transportat-o turcii
pink' acolo. Este o lucrare de mare maiestrie. Cind prelatii i-au adus tru-
pu1206, domnul a desemnat pe capugiii si pentru a-1 insoti, spre <a-i face>
mai mult cinste i pentru spori, prin aceasta, faima.
Chorosul, ca <0> acela al bisericii din mnstirea doamnei207, are inn.-
untru dou abside rotunde : la miaznoapte 0 la miazzi ; jilturile, sculp-

105 in dara de plata datoriilor patriarhiei cffrate la peste 2 milioane de aspri (vezi
nota 190) Vasile Lupu a achitat pentru aceste moaste suma de 468 000 de aspri (C. C. G I u-
r es c u, op. cit., p. 102).
106 Racla a fost insotit de trei mitropoliti : Ioanichie de Heracleea, Partenie de Adria-
nopol i Teof an de Palaiopatras. La Galati si la Ismail a fost intimpinat de domn si de
episcopii Evloghie de Roman si Gheorghe de Hui (N. Ior g a, Istoria bisericii, I, p. 307;
G. T. K irile an u, Contributie la istoricul raclei Sf. Paraschiva din Iasi, in Anuarul Liceu-
lui National din Iasi" pe 1942-1945, Iasi, 1946, pp. 83-93). Pentru comparatie, vezi
relatia lui Bakid in CcIldtori, V, p. 235 si relatia lui Evlia Celebi in acest volum, p. 483.
107 Mtuastirea Golia.

49

www.dacoromanica.ro
 tate din chiparos 0 din abanos, au fost lucrate artistic la Constantinopol.
Mai intii vine jiltul mitropolitului. in fiecare absida se afl. cite o strana
p. 189 a cintdretului, incrustata ca os 0 ca abanos i cu altele asemn.toare //,
o incintare pentru privitor, i <este> acoperita cu postav row.
Cupola chorosului este foarte nalt, iar pe calot este zugrvit Hristos,
care binecuvinteaza. Turlele acestei biserici sint zvelte i 'Mahe. De <turl.>
este atirnat policandrul cel mare, alcatuit din aisprezece bucati, toate
din argint aurit i cizelat cu o arta surprinzatoare. inauntrul ei mai este
un altul in forma de tambur stelat.
in zidurile fiecarei abside sint doua ferestre cu arce rotunde. in fata
u0lor altarului skit patru sfewice de arama galbene, fara seaman prin
desenul i lucratura ion, apoi alte dota mari de argint. De asemenea
catapeteasma are patru serii minunate <de picturi> fr pereche. Icoana
Domnului nostru 0 a Maicii Domnului, icoana celor Trei Ierarhi i icoana
p. 190 Sf. Nicolae au fost lucrate la Moscova cu aun i cu argint28//.
Altarul este foarte frumos 0 armonios. imprejurul absidei se gasesc
arcuri deosebite ce se impletesc ; printre ele unele girt impodobite in intre-
gime cu foi de aur. La mijlocul lui sint trei ferestre mari cu arce rotunde
coloane care le marginesc ; sint Ompodobite> tot cu foi de aun. in partea
cea mai inalta a boltei se afl. chipul Maicii Domnului. Pictura i chipurile
dinluntrul altarului 0 din afara lui, de pe ziduri, sint din foi de aun 0 lapis-
lazuli, iar frumusetea ion nu poate fi asemuita Cu nimic.
In fata uii altarului este o candela foarte mare de argint209.
Toata lumea spune intr-un glas c nici in Moldova, nid in Tara Roma-
neasca i nici la cazad nu este vreo biserica comparabil cu aceasta, nici
prin podoabe, nici prin frumusete, caci ea minuneaza mintea celor ce o
viziteaza. Dumnezeu s-o p5.streze pina la sfir0tul veacurilor !
p. 191 Sfewicile sale de argint, vlurile sale, brodate // toate cu aun i marga-
ritare, ve0ninte1e, patrafirele, stiharele, potirele, candelele <0> toate
vasele sale sint nepretuite.
Pardoseala, <atit> pe dina'untru <cit> 0 pe dinafara, la fel ca 0 in
intreaga cladire a acestei mnastiri, chille i odaile, este de marmor,
alba i neagra.
Trapeza21 are o boltd din piatr. Putin mai departe, linga Mi, se afla

208 Biserica a fost zugrAvit de pictorii rui Sidor Pospeev, Iacov Gavrilov, Delco Iacov-
ley o Pronca Michitin (S. Dr agomi r, Conlribulii la relagile bisericii romane cu Rusia in
veacul XVII, Bucuresti, 1912, pp. 95-98; Al. Lapedat u, Icoanele lui Barnovski vodd
de la Moscova i zugravii Trei Erarhilor din Zap:, in Buletinul Comisiunii Mon. Istorice",
V, 1912, pp. 112-113).
1" DAruit5, de Vasile Lupu (N. Grigor a s, op. cit., pp. 55-56).
210 Actuala sal goticl.

50

www.dacoromanica.ro
marele colegriu211, construit de domn pe marginea marelui lac sau heleteum,
crescatorie de peti.
in ajunul duminicii carnavalului am ascultat vecernia in manastirea
noastra i a doua zi, utrenia. Apoi egumenul vestitei manstiri Galataus,
care are hramul nljrii, cldita de voievodul Petrum, a venit s'a pofteasca
acolo pe domnul nostru patriarh. Domnul nostru patriarh s-a urcat intr-o
saniem trasa de patru cai negri, deoarece cazuse multa zapada' i era foarte
frig, incit ni se parea c, ne cad unghiile. Ea <manastirea> se afl la un
ceas i jumatate departare de ora. Cind ne-am apropiat, s-au tras toate
clopotele pina la intrarea noastra in biserica. Am ascultat liturghia i <apoi>
ne-am suit la trapeza.

XII. MA.N.XSTIREA BISERICA> p. 192

GALATA

lata descrierea mnstirii i a bisericii. Este foarte mare 5i inconjurata

de o imprejmuire de lemn, ca .1 toate chiliile i od'ailem ; ji bucurd inima
s o vezi atit e de luminoas. De acolo privirea se intinde asupra curtii
<domneti> i asupra lacului <numit> heleteu ; toate mnstirile precum
oraul se afta sub ochii notri.
Biserica este cl.dit din cramida .1 are dou'a turle zvelte. Are doua
ui, una la miazzi i alta la miazanoapte ; deasupra fiecrei ui este o
fereastra inalta. in zidul dinspre apus sint alte dou <ferestre>, inalte.
Intrind prin ua dinspre apus, in a doua <parte a bisericii> sint patru f eres-
tre mari ; este nartexul, care are o singura cupola. Dupa ce intri printre
cele patru coloane octogonale, cladirea este de piatr pina la choros. Sus,
de a doua turra, se afta atirnat policandrul. in fata coloanei din dreapta
este jiltul aurit al raposatului domn217, cu un baldachin cu o cruce sus
doi vulturi de cele doua parti. Deasupra capetelor lor sint dou coroane
aurite in intregime cu foi de aur. Jiltul episcopal este la dreapta lui.

2". Clklirea gcolii, construit de Vasile Lupu pe Ulita CiubotAreasca (Uricarul, VII, p. 188;
N. Iorg a, Documente privitoare la familia Callimachi, I, Bucuregti, 1902, pp. 449-451), a
fost distrusg de incendiu in 1723, sub Mihai Racovit.
272 Al-chalesteu, elegteul format de riul Bahlui. Vezi Cellatori, V, p. 328.
272 Vezi mai sus nota 83.
274 Petra Schiopul, domn al Moldovei.
219 soniye. .
216 Refacute probabil dup 1618, cind zidirile din juntl bisericii, inclusiv aflige, eran
risipite" g't stricate (N. Stoicesc u, op. cit., p. 514, nota 115).
917 Petnt Schiopu.l.

51

www.dacoromanica.ro
 n fat5., pe zid, este chipul voievodului Petru <*chiopul> si al doamnei,
sotia 1ui218,si al fiicei 1u1219 cu coroane <pe cap>. Ei sustin <chivotul>
p. 193 oferindu-1 lui Hristos care, inconjurat de legiunea // ingerilor, cu Maica
Domnului, Ii binecuvinteaz220. Chorosul este format de asemenea din dota
abside, la miaz.'noapte i la amiaz.
Altarul este mare, cu trei ferestre, <deasupra crora se afl.> arce rotunde,
policrome. Cele dota abside au sase arce rotunde. Deasupra altarului este
un baldachin de lemn cu colonete ; pe ditauntrul s't pe dinafar sint orna-
mente din Polonia, cu flori i cu crini s't altele, care uimesc pe privitor <si
sin In intregime din foi de aur. Un policandru din lemn aurit este atirnat
acolo ; este atit de bine fcut, Inch nu se poate deosebi de un adevkat
giuvaer.
Catapeteazma are numai dou. frize : prima cuprinde pe apostoli cu
Domnul <Isus Hristos> in mijlocul lor ; a doua, srbtorile Dumnezeului
nostru ; deasupra lor se afa crucifixul, iar mai sus <stilt> nimburi : unul
de argint i altul de aur.
in fata usilor altarului slut patru sfesnice de lemn aurit, minunat
lucrate221. in choros sint de asemenea dota strane ale cintketilor, ajurate,
sculptate, aurite. titre coloanele din spatele jilului domnului, sint dota
icoane mari i minunate <aduse> din Moscova. Prima este aceea a Sf. Dimitrie
si a calului care calc in picioare calul din Li0S222 ; singele Ii tisneste din
nri ca focul, lancea sfintului este sarimat in bud.ti ; el tine o sabie
min. Spatele icoanei <este> acoperit in intregime cu inscriptia : O, cuvint
al lui Dumnezeu, fiu, unic, nemuritor", lucruri prea subtile pentru ca mintea
13. 194 s le poat // cuprinde. Cealalt icoan., care se afl in fatd, este aceea a
Sf. Gheorghe i in spatele ei este aceea a Nasterii <Domnului>. Sus skit
coruri de ingeri, sfintii, iar Maica Domnului tine pe genunchii s51 un vas
alb si lung, in mijlocul eraia este Domnul <Isus>, inconjurat de multe
raze de soare.
Apoi am slujit vecernia.
Ne-am inapoiat la mkastirea noastr i clopotele n-au incetat s sune
ping ce nu ne-am inderartat. Clopotnita este deasupra portii nanstirii.

an Maria Amirali, dintr-o famine de italieni grecizati, originarii din Rodos. A fost tumor-
mintatit la Galata. Vezi N. Grigor a Descoperiri arheologice la Galata, In Cronica",
14 sept. 1968, p. 11.
119 Doinuita Maria, cgsgttoritZi. cu Zotu Tigara din Ianina (1587) si apoi en venetianul
Polo Minio (H ur mu z ak i, XI, pp. 563-564, 705-707).
110 Despre aceste portrete vezi N. Iorg a, tiri noud privitoare lafamilia Tui Petru 5chio-
pul, Bucuresti, 1932.
121 Vezi descrierea sfesnicelor de A. Taf r al i, Sculptura in lemn romdneasat, in Arta
si arheologia" fasc. 11-12, 1935-1936, pp. 20-22.
ns Lohauf.

52

www.dacoromanica.ro
 XIII. MA.N.A.STIREA BARNOVSCH1228

In joia din sgptAmina asatului de sec a brinzei, egumenul mgnOstirii

Adormirea Maicii Domnului, cunoscut sub numele de <mbinstirea> voie-
vodului Barnovschi224, a venit s pofteascg pe domnul nostru patriarh.
Ne-am dus la el intr-o sanie tras de caii lui. Ca intotdeauna eu il insoteam
//pe domnul nostru patriarh, cind calgtorea cu trAsura cu sania, tinind p. 195
cirja inaintea lui, iar egumenii mAnstirilor stAteau la dreapta si la stinga
lui. El binecuvinta norodul in piete i pe ulite, in timp ce turcii ne priveau.
Am intrat in mmstire.
Biserica are turle inalte, <una> octogonalg, <alta> rotund. IatO
descrierea turlelor bisenicii mnstirii Doamnei225 : are un acoperis ce se
ridic in form de spinare de cOmil.. Deasupra altarului este o turla, armo-
nioasg. Deasupra ei <sin cinci cruel mari, aurite. Cupolele, acoperisul
coama <acestuia> sint invelite cu tabl, care de asemenea stflucesc. Aceastg
lucrare este din timpul lui Vasile vod., cOci la inceput acoperisul era din
lemn i i s-a dat foc pe vremea tAtarilor226. A fost schimbat ca s nu mai
ard si nici sg nu mai fie furat.
La Iasi este o baie ridicatg de Vasile vod dup modelul bdlor tur-
cesti227, Cu cupole, marmurA II din belsug i cu camere frumoase. Ne-am p. 196
imbdat acolo de mai multe ori. El a mai zidit in palatul sat', ling casa
doamnei, inc o baie cu plOci de faiant i o alt baie foarte ingrijit pentru
folosinta ei i a lui, cu marmur din belsug i cu bazine. Apa se aduce din
lac cu harabalele. Cind a fost invins pentru a treia oar& de dusmanii lui <si>
clad palatal era gol, aceast baie a fost incOlzit pentru aga vistieriei. Noi
ne-am imbdat acolo de mai multe ori. De la Istanbul incoace, baia se 'Mal-
zeste cu lemne.

223Barnovska.
214 Ctitoria lui Miron Barnovschi, construitA in 1626-1628 Cu hramul Adormirii Maicil
Domnului, intr-un stil deosebit de stilul bisericilor moldovenesti. Pentru am5.nunte vezi N. I o r-
g a, G. B a Is, L'Art roumain, ancien, Paris, 1922, p. 364, V. R a d u, op. cit., I, p. 194,
nota 1, N. Stoicesc u, op. cit., pp. 436-437.
$11 Elena, mama lui Miron Barnovschi, cAlug5.ritA sub numele de glisabeta.
"6 Paul de Alep se refer la prada tAtarilor i cazacilor din 1650, chid Galga sultan o
Bogdan Hmelnitki au prldat si au ars pAmintul nostru <al Moldovei> din apa Nistrului
ping in munte si au ars tirgul nostru Iasi", inclusiv mAnAstirea Barnovschi, dupA cum declarA
Vasile Lupu la 14 aprilie 1652 (Arh. St. Buc., m-rea Barnovschi, 11/3, f. 4-5). DupA Miron
Costin, au ars tot orasul", cu exceptia mAnAstirilor (Opere, p. 133).
2" Baia veche, numitA i feredeul" turcesc, clAditA de Vasile Lupu RITA biserica
Trei Ierarhi (N. Stoicesc u, op. cit., p. 428). Paul de Alep aminteste separat baia curtii
domnesti.

53

www.dacoromanica.ro
 Biserica <Barnovschi> are o u la apus. Se compune din trei p54i.
Este toat din piatr, vruit pe dinauntru i pe dinafar. Prima parte
este pentru morminte228. Nartexul are o alfa' u0... Acolo sint mormintele
domnilor22 9 i ale boierilor. Un policandru frumos este atirnat acolo ; de
asemenea, mai sint candele, sfenice, luminri .1 icoane. in partea de sus
<a nartexului> este locul unde stau femeile; apoi se intr in naos.
Deasupra este zugravit chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei
mnAstiri. El este <infbitiat> calare pe un cal alb. Cind sultanul Murad23
a pus sh-1 ucid6231, <chipul lui> s-a crApat deodat. Sub portretul lui se
afl jiltul aurit pe de-a intregul, unde sttea <domnul> in picioare.
Un policandru lucrat cu miestrie este atirnat de bolta chorosului
P. 197 i cuprinde un policandru pretios mai mic, din arama. Chorosul // are, de
asemenea, abside rotunde. Iconostasul este foarte mare, iar icoanele sint
toate de la Moscova232 i <sint> de mare pret. Colonetele frumoase ale
uilor altarului seam5.n cu trunchiuri de vitg sculptate, ale cror vrejuri
sint de aur, cu strugurii verzi.
Pardosea/a <altarului> este roie la fel cu cArmida. Ua altarului
este ajuratl In intregime <i> aurit ca in celelalte biserici. Turla altaru/ui
este ca aceea a mbin.stirii Galata. Pardoseala bisericii este fcut din lespezi
negre. Clopotnita, deosebit de trainick este foarte inalt5.233.

XIX. RiNDUIALA RUG.ACIUNII

CARE SE ROSTETE PENTRU DOMN
LA MECE MASA
Ne-am urcat apoi la trapeza. La fiecare osp54, musafirii incepeau prin a bea in ama-
tatea domnului. Domnul nostru patriarh se scula, tinea cupa in minA i rostea: pentru
ruggtciunile preasfintei pururea Fecioarei Maria" i toti <musafirii> r5.spundeau: prin mij-
locirea sa, iart6.-ne i tuieste-ne, Doamne", apoi prin puterea crucii" i ei riispundeau
tot a.5a. i pentru rugAciunile ingerilor i cetelor de sfinti qi de martiri", chip& cum se
arata in liturghier la slujba jertfeim. and rostea una, ei <musafirii> rgispundeau pentru
rugAclunile <tuturor sfintilor>" phi& la sfirOt. Apoi <patriarhul> a rostit : Duinnezeu

228 Gropnita.
Begavat, pluralul cu final arab colectiv de la beg.
229
232 Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640).
231 La 22 iunie 1633, la Constantinopol (M iron Costi n, Opere, pp. 102-103).
232 Vezi A 1. Lapedat u, Icoanele lui Barnovschi Vodd de la Moscova, in Buletinul
Comisiei Monumentelor Istorice", V, 1912, pp. 110-111.
233 Vezi D. N gts t a s e, Tainle i metereze la vechile biserici din Iafi, in Studii i cercetki
de istoria arter, 1957, nr. 3-4, pp. 90-91.
su Trp6Oecri, adic liturghia.

54

www.dacoromanica.ro
darniasca domnuluilsis iubitor de Hristos, Vasile // voievod, sanatate i mintuire, impreun 13. 198
cu doamna i cu fiul lui". S-a rugat mult pentru el, apoi a but cupa stind in picioare
dup& aceea s-a asezat, iar noi am ramas in picioare. De cite ori bea, se aseza jos ;
asa <a Merit> pin& la sfirsit.
Aceste mnistiri, adicA mnstirea Sf. Saya, cea de la Galata, cea a
lui Barnovschi, gut inchinate patriarhului de Ierusalim236.
au baut in sanatatea lui, asa cum am arittat, in timp ce domnul nostru patriarh
a stat in picioare pin& ce a sfirsit sa se roage pentru el si apoi s-a asezat. La sfirsit au
rostit pentru el polichronion", adica: Dumnezeu sa-i dea multi ani prea sfintului i feri-
citului nostru parinte, pastorul pastorilor" i <Doamne>, tine-1 intru multi ani". Apoi,
<Doamne tine intru multi ani> pe stapinul i pontiful nostru", apoi <au rostit> pentru
chir Macarie al Antiohiei si al intregului Orient", ca i polichroniu pentru domn. Noi beam
In sanatatea lui <stind> in picioare. Seara ne-am coborit sA celebram vecernia cu mdtanii
mari.
Ne-am intors la mnstirea noastra in trsurk cci patriarhul nu are
obiceiul s ias fr mantie i fr. trsur.
Vineri dimineata am vzut pe mria sa domnul cind ieea in procesiune
i se ducea s vad pe mitropolitul trii numit Varlaam237, care era
bolnav.
SA se tie c m'Aria sa domnul Vasile tinea divan in fiecare Zi238, dar
cel // de simbAt era pentru judecarea tilharilor ; el osindea pe unii la moarte p. 199
9.1 slobozie pe altii, cci Dumnezeu cel Prea-inalt n-a creat pe suprafata
pmintului un popor mai ru ca acela din Moldova ; cci toti locuitorii
sint hoti .1 ucigai236. Se socotete c, in timpul lui Vasile <Lupu>, aproape
douzeci i trei de ani240, el a osindit la moarte peste patrusprezece mii de hoti,
<aceasta> dup condicile <de judecat'A>24.1. El nu osindea la moarte pe un
vinovat de la prima sa crim. : mai intii punea s-1 bat i s.-1 insemne cu
fierul rou, fAcea cunoscut in mod public crima lui, apoi Il slobozea. Pentru
a doua fapt punea s i se taie o ureche ; a treia ()ark cealalta <ureche> ;

238 Al-malik.
238 Pe atunci Paisie (1645-1660).
237 Mitropolit al Moldovei (1632-1653).
238 Informatie asemanatoare cu a lui Bakaid, duptt care V. Lupu linea divan aproape in
fiecare zi", i Bandini, potrivit caruia se linea divan zilnic, ca exceptia sarbatorilor (Cdlalori,
V, pp. 233 si 342).
232 Afirmatie exageratii. D. Cantemir care cunostea bine situatia sustine di la ei
<la moldoveni> furturile sint putine sau nu slut deloc" ql arata ca cei din preajma tatarilor
faceau jafuri in tinuturile acestora, motivind calf luau inapoi bunurile jefuite de tatari (Des-
erierea Moldovei, p. 313).
348 Adicii 19 (1634-1653).
247 Cifra este exagerata, dar afirrnatia concord& ca aceea a lui Bakaid, dupa care V. Lupa
a stir-pit raufacatorii din Moldova (Cdhltori, V, p. 225).

55

www.dacoromanica.ro
 a patra oar punea 0.4 executembis. Noi am vazut la ei un lucru de care
s ne fereasc5. Dumnezeu : preotii lor erau 9efi de band5.. Cu toate acestea,
<domnul> tot n-o scotea la capt.
at despre femeile 0 fetele lor, ele gut lipsite Cu total de sfial i de
cinste242. El <domnul> obosise tindu-le nasal, acind cunoscut in mod
public <crimele lor> i inecindu-le cu miile2" ; <totu0 a rAmas nepu-
tincios.

RITUL POSTULUI CELUI MARE

IN MOLDOVA

p. 443 S5. revenim <la vorba noastr5.).

In simbAta din gpamina lsatului de sec al brinzei este obiceiul ca
sg fie sloboziti toti cei care se afla in temnite, dup5, cum in prima saptminA
a postului ei inchid divanele de judecat i amini judectile, iar domnul
nu se mai arat deloc nim5inui, ci numai in biserica, credincios postului,
el 0 toti boierii lui 9.1 copii lui de casg.
!xi duminica postului aceluia, dup& rugdciunea Acum slobozeste, <Doamne>, pe robul
tAu", s-au fAcut doar txei matanii mari s'i au terminat slujba. Apoi <au f &cut> polichroniu
pentru domn, dar la ei nu e obiceiul de a se face pavecernita ces mares" in bisericA pin&
In ultima sear& a postului, dar o fac in rhiliile lor. Apoi inaltul der de fat&, preotii si
toti cei ce se aflau in bisericl au f &cut matitnii in fata domnului patriarh, doi cite doi,
pinl la cel din urmik.
In dimineata de luni a spolocanieimbis ne-am dus s vedem pe aga2"
( ?) ora9ului care i9i f6cea inspectia cu <unealta de cazn5.> falak" 0 cu bete
pentru pedepsirea acelora ale caror crime erau deschise i a celor care
p. 444 faceau rachiu. Tot el e cel care hot5x4te pretul alimentelor //.
mbis Informatia nu concord& intocmai realitAtii ; cei care furau din biseric& sau fAceau
furtusag mare" erau ucisi pentru prima yin& ; ierarbizarea pedepselor de care vorbeste Paul
de Alep se aplica numai la furturile mid (Carie romdfleascd de invaldturd, cl. Academia,
pp. 66-67).
2" Vezi D. Cant emi r, op. cit., pp. 311 si 313, care afirmit adulterele sint rare"
(in Moldova).
2" Informatie inexacta; pentru alcarea moralei se pl&tea asa-numita dusegubinii sau
gloaba pintecelui", care constituia un venit al marelui vornic si al subalternilor s&i (D. C a n-
t emi r, op. cit., pp. 313 si 317, nota 16). Nici Cartea romtineasca de itivtticIturil nu prevede
pedepse ca moartea pentru curvie (ed. cit., p. 110 si urm.).
2" Ultima parte a slujbei, dupl vecemie.
224b" In anul 1653 Pastele s-a serbat la 10 aprilie ; deci lunea spolocaniei <= sp&larea
vaselor> a c&zut la 21 februarie.
2" Muhtasib, dreettorul insArcinat ea controlul mAsurilor si greutatilor. Despre pedepsele
aplcate celor ce foloseau mAsuri false vez Cartea romdneascli de invcIlitturd, p. 60.

56

www.dacoromanica.ro
 S.' se tie c5. in toate aceste taxi femeile vmd cu amanuntul toate
alimentele.
lit mlnIstiri ei au f &cut o toaci de lemn nou&us. C'nd a sunat ceasul al optulea,
paracliserul a lovit-o de trei ori. Am intrat in bisericl i s-a citit <rugciunea> ceasului
al treilea247. La sfirsit a iesit, a lovit <toaca> de trei ori i s-a oprit ; apoi din non <a
lovit> de trei ori pentru a vest ceasul al saseleaus ; apoi a iesit, a sunat de trei ori
s-a oprit ; apoi inca de trei or l s-a oprit ; irle& de trei ori, in total de nouit ori, pentrn
a vesti ceasul al noullea249.
Ciad a fost la Periciri", s-a urcat In clopotnit, a lovit toaca de lemn cea obisnuitl,
apoi clopotul ce! MiC266, pentru a vest slujba vecerniei. Au f Acut la fel in tot timpul postului.
Toti negustorii greciul veneau cu sirguint& la slujba 6easurilor pin& la sfirsitul vecerniei,
In tot timpul postului. Apoi am iesit din biseric& i ne-am intors dup& dou& ceasuri. Apo
.au inceput slujba pavecernitei celei mari. In timp ce rosteau canonul sfintului Andrei
Cretanu1152, cele dou& coruri 31 cintau psalmodiind. Cititorul slujbei pavecernitel zicea : O
sfint& Pecioar& l" i Da-ne, Doamne", del acest cititor era nevirstnic.
Domnul nostru patriarh a citit ruglciunea : O stApine, Doamne Isuse Hristoase,
Dumnezeul nostru", dup cum este obiceiul la ei, i toti s-au plecat la piLmint in timpul
rostirii <rugAciutdi>, phi& ce s-a terminat, apoi s-au ridicat. Dupl aceea toti au venit //
inaintea lui, s-au inchinat doi cite doi, chiar i copiii, si au plecat. La iesirea lui <a patriar- P- 445
hului>, toate femeile lor ingenunchiaza, cit trece el ; fac astfel in tot timpul postului. i marti
ne-am dus la biseric i am facut la fe!; i seara. Miercuri toate mlnstirile i cei mal multi
din negustorii grecii53, i chiar i domnul, sotia lui i toti cei de la curtea lui, de la boierilau
pina la copiii de cas1256, au postit in toate aceste trei zile si nu au intrerupt postal decit
miercuri seara dup& liturghia mal inainte sfintitl. Nu se bea vin debe in aceast
nici in tot timpul postului, afar& doar de simbIt l dnminic& In aceast& miercuri, seara,
au tras clopotele ceasurilor, intii la ora a sapteam ; paracliserul iesea ca sl sane de trel
ori, de fiecare ceas phi& Ia sfirsitul fericirilor". El s-a urcat atunci iii clopotnit, a b&tut
toaca de lemn, apoi a tras <clopotul> cel mare, adicil clopotul de bronz, pentra a vest
liturghia inainte sfintit.

246 Nakus al-chafat.

247 Ora 9 dimineata. Paul de Alep foloseste orartil in vigoare in Orient, imprumutat din
vechiul Testament, ziva fiind cuprins& intre orele 6 si 18 ale noastre, lar noaptea intre orele
18 si 6 dimineata.
246 Ora 12.
242 Ora 15.
246 Nakus al-saghir.
267 Bazargan al-rum.
242 Xanun-alAhritii. Canonul lui Andrei Cretanul se ateste in prima silptAmin& a posta-
tui mare.
263 Tudjdjar al-rum. Aici termenul arab iudjdjar" inlocuieste cuvintul persaxi bazargan".
244 Al-boyovariye, pluralul arab de la cuvintul boyar = boier.
Awlad al-chazana.
I" Ora 13.

57

www.dacoromanica.ro
 Au inceput apoi liturghia si ciad s-a ajuns la S& se indrepteze rugiicinnea mea inaintea
ta, <Doamne>"888, preotul a cintat-o mai intii in altar, apoi cele don& coruri au cintat-o
pe rind de patru ori, dup& care preotul a reluat-o pentru a sasea exg. ping, la mijloc, lar
ei au sfirsit-o afarl <in curte>.
Cititorul profetilor nu face niel o metanie in fata usilor altarului, ci numai inaintea
domnului nostru patriarh. Cind preotul a iesit cu epitrahilul, n-a ajuns phi& la choros, ci
P. 446 a iesit prin // usa dinspre miaz&-noapte si a intrat <trecind> printre sfesnice si icoane prin.
usa domneascA.
La kinonikon"8" domnul nostru patriarh a coborit, a s&rutat icoana sfintului loan
Botez&torul care fusese asezat& pe un tetrapod288, cu prilejul slrb&toarei lui, care cAdea a
dona zi. El le-a binecuvintat, potrivit datinei. Ori de cite ori cobora, saruta icoanele. Toti
au venit apoi s& primeasc& anafurA288 din mina lui si s& sArute icoana, c&ci asa este obiceiul
la el in fiecare sear& a postului se la anafurl ; chiar clac& nu s-a fAcut liturghia mai inainte
sfintitit, preotul pAstra <anafura> de la liturghia de diiminicA si le-o impArtea. Ei au stat
In picioare pin& ce domnul nostru patriarh a trecut prin fata lor, potrivit datinei ; si dup&
obiceiul lor au iesit doi cite doi. Ridicind atunci mina, patriarhul ii binecuvinteaz& phi&
ce les femeile, lar ei rAmin' pinI ce 11 binecuvin' teaz& pe toti a doua ara si apoi pleaa.
Acest rit despre care am vorbit este cel care se urmeaz& in tot timpul postului. Ins& In
tara noastril nu se asteapt& pin& la ridicarea perdelelor.
In sAptAmina aceasta, negustorii veneau in fiecare sear& la bisericit in timpul slujbel ;
preotul iesea cu epitrahilul pentru a le citi molitvele de dezlegare si ei ii dadeau bani ;
clici in biserica mAnAstiril sfintului Saya s-o p&zeasc& Domnul 1 negustoril sint singuril
p. 447 // care vin sii. se roage, iar printre el sint multi oameni insurati.
Cit despre oamenii frii261, ei nici nu postesc262, nici nu se roag5., nu au
'lid <un fel de> religie; sint cretini doar cu numele. Preotii lor sint cei
dintii care ii incep ziva la crima. E ceea ce am vazut in tara Moldovei.
Cit despre Tara Romnease, Domnul sA dea viat locuitorilor ei pentru
evlavia i. cump6tarea lor !
Ne-am aezat apoi la mas. Nu era decit bob fiert in ap i mazre
sau fasole fiart, M'r ulei, care semAna cu m.z6richea, 0 varz pstrat
In saramur263 pentru tot anul, O nimic altceva. Dup cum am spus, ei nu
intrebuinteaz6 nici vin, niei ulei, afar de simbta O duminica, dar ei beau

257 XCCTE II 13 uv O Ira).

258 Al-kinonikon de la termenul grec xotvconx6v, verset din Psalmi, cintat indatit dup&
predicA, cind se sun& clopotelul in altar.
259 Procynitar.
168 Andidara de la termenul grec 'Avrt acopov = dar in schinib.
261 Ahl al-balad, moldovenii.
261 Opinia lui Paul de Alep om al bisericii este contrazis de alti cAlittori (Bandini,
weismantel), ca si de D. Cantemir, care considera di moldovenii posteau cu destull asprime
(Descrierea Moldovei, pp. 341 si 347, nota 11).
168 Bi-ma wa mith, In ap& si sare", adic& murata.

58

www.dacoromanica.ro
must de mere264. lar pentru noi domnul a pus sa ni se dea, <in zilele de>
miercuri i vineri din post 9i in timpul acestei prime saptamini, bere
mied265, caci in toata aceasta tara nimeni nu bea apa goala, afara doar
de citiva.
Sesamonu1262bi8 macinat, uleiul de sesamon i sesamonul boabe le slut
cu total necunoscute ; negustorii greci sint cei care aduc din Turcia europeana
untdelemnul, maslinele, icrele tescuite, caracatita, zeama de lamiie, nutul,
orezul i fideaua i altele de acest fel. Plateau ocaua de ulei o jumatate de
piastru, cea de masline un sfert de piastru, ocaua de icre tescuite un piastru
jum'atate, ocaua de caracatka uscat un piastru riyal, iar ocaua de naut
un sfert <de piastru>, cad locuitorii din toata aceasta tara, in afar de
cei bogati, nu le cultiva 9i nu le cunosc. // p. 448

XV. LEGUMELE I PRODUSELE <MOLDOVEI>

Cit despre legume, ca sfecla, parunjelul, ceapa alb. 9i usturoiul, <aces-

tea> nu cresc deck dupa Pa9te, caci in tot timpul postului ninge mereu
ziva 9i noaptea, iar dimineata pmintul este tare ca piatra ; mai ales rimile
sint inghetate. Cind rsare soarele 9.1 ziva se mai incllze9te, zapada se topete
9i se schimba intr-un noroi gros care ajunge pina la genunchi. in mansti-
rile 9i in casele celor bogati sint adincituri266 mari boltite, din piatra, numite
In limba lor pivn4e262, unde pun butoaiele cu vin ; acolo sint 9.1 locuri pentru
pastrarea legumelor. inainte de iarna 9i de caderea zapezii ei smulg din
paraint patrunjelul i ceapa pentru a le pune <in pivnite>. Prazul se gase9te
din bel9ug 9i <e> foarte dulce. Ei pastreaz legumele in adinciturile de
care am vorbit i, multumita racoarei care domne9te acolo, ele tin. Cind
e nevoie, ridica de acolo dupa vointa 9i le maninca, mai ales in timpul postu-
lui. in manastiri, dupa cina de miercuri seara, se poste9te pina vineri
seara.
Am intrat apoi In biseria dupa ceasul al aptelea, lar In timpul kinonikonului"
domnul nostru patriarh a coborit i a srtrutat icoana sfintului Teodor martirul, cit 1 un
deget al acestui dint, care fusese expus i 'bat mrmlistirii. De asemenea, la implirtirea
anafurei, au sgtrutat cu totii <acest deget>//. p. 449

264 Ma tuffah, aprt de mere".

265 Ma fi'r wa ma 'asl, ap5. de orez i ap5. de miere".
sesbis Sesamon, plantrt tropicalgt originar din Africa, din ale clrei semi* se extrage
un ulei glbui, f AA. miros.
122 Maghair, pluralul de la al-maghara, pegterl.
252 13inimdja wa binisa.

59

www.dacoromanica.ro
 Dupit ceasul al zecelea nu a mai sunat decit clopotul mic.
Am intrat In bisericA si el au asezat tetrapodul acoperit Cu o broderie, <precum> si
luminki Inaintea icoanei sfintei Fecioare. Egumenul mgtnAstirii a rostit cele sase strofe ale
acatIstulni; dupA define lor, In fiece ajun al simbetei din postul Pastelui, rostesc sase
<icoase>.
In prima simbAtA, de dimineatA, am iesit de la utrenie, apoi s-a tras clopotul cel
mare duplL ceasul al treilee"; nu s-a iesit de la liturghie decit aproape de ceasul al ciad-
lee". In ziva aceea au adus multe farfurii cu colivA, cu miere si cu mirodenii in cinstea
Sf. Teodor martirul. DupA liturghie, preotul a iesit <din altar> ca sit tAmiieze ; dupA aceea
s-au cintat troparele sfintului, apoi <s-au rostit rugAciunile> pentru morti, lar domnul nostru
patriarh a citit rugliciunea pentru colivit si s-a rugat pentru cei care o aduseserA in cinstea
mucenicului, cit sl pentru odihna mortilor lor.
ENvt,, Dupti ce le-a impArtit anafurit si dupli ce au sArutat icoana martirului, <credinciosii>
s-au intors la stranele lor pentru ca toti acei care adusesergt farfuriile <cu cony* a& se
poet& infltisa inaintea domnului nostru patriarh care lua pe rind putinA coliv cu o linguritl
de argint sau de Rides. <Acestia> mergeau apoi pe rind la cei de fatA, pin& la cel din
urmA. Apoi domnul nostru patriarh a iesit in.aintea lor, la usa bisericii, ca de obicei ; a
binecuvintat pe credinciosi in timp ce acestia ieseau In tAcere, doi cite doi, pin& ce au iesit
toate femeile.
p. 450 llrau toate ca niste regine, serioase /1 si cucernice ; tinerele fete nu treceau inaintea
femeilor in virste"; acestea mergeau intotdeauna inainte, dar cu cita rAbdare si cu en&
credint.1 Nimeni nu era nerndator, niel nu cirtea. In duda frigului si a inghetului, toti
stAtean in picioare, cu capul gol, fArA ciciulli, intr-o liniste si o tIcere deplinA, de la lace-
putul ping la sfirsitul slujbei : toti, copii sau femei, ca si cei axed, mergeau cumpAtat si
In tAcere in bisericA, f Acind multe mAtAnii.
Simbetele, fie in timpul postului, fie in timpul anului, el <credinciosii> nu se imbulzesc
sli la anafurgt, niel sii, sArute icoanele, niel sgt las grAbiti, elles doi cite doi.
Dar, far& indoialA, dacA Dumnezeu, In dreptatea si echitatea lui, 1-a lAsat <pe Vasile
voievod> in domnie pin& scum, este pentru ca <a vrut sa-1 asplAteascA>. Si In aceastit
zi, dupti liturghie, am sArutat fruntea sfintului Iacob Intercis, care este imbrIcat in argint
si care e inchis intr-o rada din acelai metal. Aceste moa.gte slat ale acestei tuAn5stiri, ca
i degetul sfintului martir Teodor. Am plecat la mas5. i am b5.ut vin.

161 Ora 9 dimineata.

119 Ora 1 1.
170 Contradictie cu cele spuse cu citeva Pagini mai inainte, unde femeile erau acuzate
de lipset de snail.

60

www.dacoromanica.ro
 <XVI. SLUJBA IN M.XN.XSTIREA GALATA>

Seara, dup. vecernie, mria sa domnul trimis vechilupn au,

sulgerul amintit272, s salute // pe domnul nostru patriarh roage si-i p. 451
dea voie s petreac noaptea la mgnastirea Galata pentru ca s asculte
liturghia. Totodat, trimis buctarul i merinde pentru post, adic :
un butoi de untdelemn, un butoi de limonaa, un sac de caracatite uscate,
un sac de orez, un sac de fidea, un sac de linte, un sac de nut, un sac
de bob, un sac de fasole, un sac de mazre boabe, totul purtat pe umeri
de drnani.
Apoi s-au tras clopotele i in dimineata primei drminici a postului ne-am dus la biserica.
Nu s-a f twat procesiunea icoanelor in timpul cintarii Sfinte Dumnezeule", cum e datina
la noi, ci s-a pus icoana pe tetrapodul acoperit ca o broderie i in tot timpul rugaciunii
sau cintrfi Thata suflarea <sit laude pe Domnul>", domnul nostru patriarh a coborit
s sarute icoanele si mal ales cele puse la iconostas. Toti cei de fatit au facut la fel si am iesit.
Dup dou ceasuri sulgerul amintit a sosit cu trsura domnului, csp-
tusit cu postav rosu, impodobit cu galoane de argint i tras de sase
cai roibi. In acest echipaj am sosit cu odjdiile noastre la aceast m'n.-
stire Galata.
Intrind in bisericit ne-am invesmintat in odajdiile noastre, noi i toti egumenii mama.-
stirilor, cad acestia slut tinuti sa slujeasca, liturghia pretutindeni unde se duce domnul
si asculte sfin' ta slujba. Apoi au venit sa ne spina sa invesmintam pe domnul nostra
patriarh, caci mariei sale domnului nu-i place ca slujba sit tina prea malt. i noi am iesit
din altar.
lata ordinea urmat la slajba. Ciad les, toti egumenii l preotii poarta pe iilinile lor
unele odajdif ale domnului nostril patriarh, de la stihar pina la naitrit, // l toti se aseaza p. 452
In jurul lui. I,a dreapta domnului nostril patriarh statea gazal effendi"2", egumenul mama-
stirii Doamne1224 si la stings lui egumenul manastirii Sf. Saya. Ei primeau odajdiile, una
dupa alta, si ne ajutau sit-1 invesmintam pe domnul nostru patriarh. Faceau tot astfel
ori de cite ori domnul nostru patriarh slujea liturghia. Noi acoperisem mitra ca un val
de aUr272 si nu am descoperit-o decit in clips cind a pus-o. Dupa ce domnul nostra patriarh
a fost invesmiUtat cu odajdiile sale, s-a asezat in jiltul lui i indata s-au tras toate clopotele
pentru a vesti sosirea domnului.

271 Wakilahu.
272 loan sulgerul.
273 In textul arab : Gazel Efendi.
272 Dayr al-Domna, adici Golia.
Bi mahrama altin.
61

www.dacoromanica.ro
 Pe clnd intra pe ua mAnAstirii, dof din arhiereif care slujeau au ieit cu luminki, far
ceilalti diaconi 0 preoti cu cAdelnitele mergeau inaintea domnului nostru patriarh. Bi s-au
avezat in rindurf in al ara portif bisericii. La stinga domnului nostm patriarh satea un preot
cu un vas de portelan in care era agheazm5. 0 (un fitoc> de busuioc ; la dreapta lui stAtea
un alt preot purtind evanghelia, far domnul nostm patriarh tines crucea in mink ateptit' Id
venirea fiului domnului, voievodul tef an.
Acesta a coborit din tr.'sur 0 a ateptat in picioare, pin: a intrat
tatl su. <Aceasta> era acoperit cu brocart, <iar> pe dinuntru <ep-
tu0td> cu catifea ro0e, cu galoane de argint aurit. Domnul a coborit 0
ase etrari279 mergeau inaintea lui, purtind toti aceea0 uniform ; pe cap
p. 453 aveau cAciuli trandafirii, iar in miini // topoare impodobite cu cruci.
Toti boierii, dregtorii 0 alaiul au d.esclecat 0 au mers in jurul lui;
seimenii 0 osta0i s-au in0rat atit in afara cit 0 inluntrul mnstirii. A
fost o zi memorabil in viata noastr ! Noi eram plini de sfial 0 de respect
fop: de el, pentru c era prima liturghie pe care o slujeam inaintea lui 0
pentru c noi nu tiam care erau regulele practicate in prezenta domni-
lor277. Apoi domnul a inaintat.
Domnul nostru patriarh a ieit inaintea lui, i-a dat evanghelia apoi
crucea s le slrute, l-a aghezmuit pe el 0 pe fiul lui. El i-a binecuvintat
o data' 0 a doua oar 0 diaconii i-au tmiiat. Apoi noi am intrat in biseric
inaintea domnului ; el a intrat la rindul sau 0 s-a dus s se aeze in fata
jiltului su ; a flcut semnul crucii, s-a intors la dreapta, inclinindu-0 capul
inspre cei de fat, care s-au plecat cu totii in fata lui. S-a urcat apoi 0 a
stat in picioare ling jiltul acoperit in intregime cu catifea ro0e. Tot
astf el a fcut 0 fiul su. Domnul nostru patriarh i-a binecuvintat a treia
oar 0 a stat 0 el in picioare ling jiltul su.
Dregtorii 0 alaiul, la rindul lor, au intrat 0 s-au aezat in absida
de miaznoapte. Postelnicul sttea cu toiagul de argint in fata domnului,
in timp ce silihdaru1279, purtind o coroan pe cap, incins cu o sabie 0 <inar-
mat> cu un buzdugan, sttea la stinga lui279. Restul alaiului s-a oprit in
nartex, toti cu capul descoperit, c.ci nimeni nu st cu capul acoperit in
p. 454 fata <domnului>, // nici chiar la masd. Diaconul a tmiiat apoi u0le altarului
0 icoanele, dup care s-a dus s.'-1 tmiieze <pe domn> in jiltul lui ; a tmiiat
apoi pe fiul lui 0 pe domnul nostru patriarh ; apoi a tmiiat suita.
Inapoindu-se la locul s5.u, diaconul a rAmas in picioare, dup5. datinA, 0 a rostit
"Miluiete-ne pe nof, Dumnezeule, dup5. mare mila ta" 0 de asemenea Te mai rugAm,
auni-ne i ne railuiete". Inc5. ne rugAm pentru inaltul domn, de Hristos iubitorul, binepAzitul

178,5'atirbafiya de la cuvintul turc 9adirbafi = eful cortului domnesc.

277 Al-muluk = regi, domni.
278= Spgtlitlil.
279 Cf. M. Costi n, Opere, pp. 238, 388.

www.dacoromanica.ro
de Dumnezeu, domnul loan Vasile voievod i pentru regina sa, sosia sa, doamna caterina,
l pentru principele, finl s.u, tef an voievod220 ; pentru el iti cerem pace, sntrtate i mintuire
<vesnicgt> i ca domnul Dumnezeul nostri s sprijine intru totul pe domn i s5.-1 ajute in
toate treburile lui i s zdrobeasc sub picioarele lui pe tot dusmanul si pe tot potrivnicul I"
Intotdeauna and domnul intra in bisericA, diaconul ii tmlia, rostind aceleasi ruglciuni,
potrivit datinei lor. Copii de cas de la curte erau toti in hain.e de postav rosu i stAteau
intotdeauna in picioare in cele dou abside. In absida din dreapta, ei cintau greceste221,
si in cea din stings, pe romaneste222, cintind impreung i pe un ton care mica inimile
o rscolea sufletele. Dup5, Mania rostita de diacon, ei au psaimodiat de mai multe ori
alternativ : Doamne miluieste"2" ; apoi preotul a rostit incheierea si a sfirsit slujba.
de cas de la curte // au rostit polichroniu pentru domn, pentru sotia i fiul lui, potrivit p. 455
datinei. Diacon.ul a Ricut apoi o usoar plecAciune in fata domnului, in fata fiului lui, in
fata domnului nostru patriarh, inainte i dup litanie, potrivit obiceiului s.u. Apoi diaconul
stat in picioare, cu faSa aplecat care patriarh, spunind : binecuvin' teaza, stApine"284.
Preotul a inceput liturghia si la fiecare Doamne miluieste" tunerii cintau : Doamne
miluieste" ; de o parte cintau in greceste, de cealalt cintau in romaneste ; diaconul s-a
aplecal spre ei pentru a-i sa1uta si a intrat deandkatelea in altar ; i noi am flcut tot
astfel, dar tremuram de emotie.
Dup5. cintarea fericiti cei _285", am iesit pentru vohod" <intrare> i un diacon
mergea inaintea noastrA purtind un sfesnic cu trei brate, dup5. datinA ; un altul purta o
lar eu duceam evanghelia. Domnul nostru patriarh a coborit atunci din jiltul
s5.0 i, asezindu-se sub policandru, a binecuvintat vohodul." (intrasea). Potrivit obiceiului,
eu m-am indreptat spre dona, i-am dat s skate evanghelia i i-am skutat mina dreaptg,
ca si pe aceea a fiului sau ; apoi <am skutat> mina d.omnului nostru patriarh i am intrat
inapoi in altar. Chid domnul nostru patriarh a rostit Miluieste-ne", el s-a intors cltre el
<care domn>, 1-a binecuvin' tat mai intii pe el, apoi a binecuvintat pe fiul su, ca si pe
silihdarul <spltarul> lui, i suita lui, apoi a srutat icoanele potrivit datinei i a intrat
pentru a tmiia in jurul altarului. l nu a t5milat // usile impkkesti, a:el nu e obiceiul p. 456
la sfirsitul <cintarii> in vecii vecilor", ci a iesit pentru a le binecuvinta cu sfesnicul
cu trei brate <= tricherul>, iar tinerii de la curtea domneasel au cintat : sfinte Dumnezeule"
pe o melodie foarte dulce, pinA ce au rostit : putere". Dar nici domnul nostru patriarh,
nici preotii dinluntrul <altarului> nu au rostit acest cuvint ; ei nu au rostit nici Intru
multi ani". Diaconul a iesit purtind evanghelia ; de departe a f Acut o plecAchme usoara
pentru a saluta pe cei de fata si a citit pericopa evangheliei send sub policandru. Dup5.

285 Natalib min adjallu'l malik, al-muhibbu'l-Masih, al-mahfuz min Allah, el-Efendi Yoanu
Fasili foyfoda, harematihi al-Domna Katerina tva'l-malik ibnuhi Stafanos voy-
voda
281 Bi'l-rumi.
282 Bi'l-falachi.
288 Kirieleison, scris cu litere arabe.
285 Ablodjison despota, de la Ba6p1scrov Marcora.
285 Al-makarezmi.

63

www.dacoromanica.ro
 ce au sfirsit, s-a indreptat citre domn i citre fiul lui i le-a dat <evanghelia> si o siruter
apoi le-a sgrutat mina.
In timpul tAmlierii, la dntarea heruvicului, domnul nostril patriarh a iesit din altar
cu cgdelnita; s-a asezat intre sfesnice, a tAnaliat pe donan si pe cei de fati, apoi s-a intors
ca si tAmiieze usile altarului i icoanele si a intrat <din non in altar>. u am iesit cu
sfintele darurii". S-a intins atunci in fata jiltului domnului un covor de mAtase cusut
aur, avind In mijloc un motiv de catifea rosie ; s-a intins si un alt covor de aceeasi formn,
dar mai naic, in fats jiltului fiului sAu. Ei <amindoi> au coborit i s-au Inchinat ping la
pmint pe ele. Cind am ajuns lingi ei, m-am intors spre ei, potrivit datinei, spunind:
pomeneste intotdeauna, Doamne Dumnezeule, in impgrgtia ta cereasen pe domnul 10
Vasile voievod, pe sotia sa, doamna Ecaterina, si pe fiul sgu. Stefan voievod"27. Preotul
care ducea potirul a fgcut tot astf el. Domnul nostru patriarh Ii scosese mitra pe care unul
p. 457 din preoti // o ducea in fata <sfintului> trap, potrivit datinei lor fiecare ducea cite ceva
In minA, chiar i numai un liturghier.
Dormaul <ti.rii> fiind de fati. dupg cum am spus <preotul> a fost silit si. scurteze
slujba. La kinonikon" domnul a coborit s sirute icoanele dupg obicei i fiul su dupn
el; s-a urcat apoi din nou in jiltul siu.
Sit se stie el atunci du' d preotul rosteste rugiciunea binecuvinteazil, doamne, pe
cei ce te binecuvinteaz1"288, el pomeneste intotdeauna pe domn, pe sotia lui si pe fiul lui,
cum se face in toati aceastg tara, din Tara Romaneascg si de la cazad ping la Moscova.
Apoi a iesit domnul nostru patriarh, preotul i diaconul ca sg tAniiieze tava cu coliva domneas-
ci, care fusese adusii de dona, impreunn cu un vas de argint cu vin. Era obiceiul lui ca,
atunci cind asculta liturghia, s dea el totul, ca i ospgtul de la masa lui.
Dorunul nostru patriarh a rostit o rugnciune dupg obicei asupra acestor daruri s'a s-a
rugat pentru el, pentru sotia lui i pentru fin! lui. Apoi domnul a coborit din jiltul
a primit din mina lui anafura, ca i fiul su, apoi s-au asezat In jilturile lor ; apoi ceilalti
boieril" i dregatori de frunte au venit, unii dupa altii, s primeasc de asemenea <anafura>
si au sirutat icoanele, dupg obicei. Preotul a iesit atunci ca o alt tavg si a impArtit
anafurg celor care erau afarn. Apoi s-a adus tava cu colivg inaintea domnului.
p. 458 Donanul nostril patriarh, arhiereii i ceilalti preoti au pus rnlinile pe // colivg, apoi
patriarhul s-arugat indelungpentru domn care ("Muse aceste daruri. Domnul nostru patriarh
a luat apoi primul din ele, pe urm domnul l fiul lui, ca i cei care eran de fatil. Au
Mint apoi din vasul cu vin.
Apoi domnul nostru patriarh, in picioare sub policandru, s-a rugat mult pentru domn
si a terminat slujba. A intrat in altar, si-ascos oclAjcliile i copiii <de casa> ai curtii
domnesti au spus polichroniu pentru domn ping ce domnul nostru patriarh a isprnvit
pima mantis., pe chid domnul stgtea in picioare la jiltul lui. Apoi a iesit, insotit de noi,
288 wa'l-djasad.
287 Yadhkar al-Rabbi al-Ilahu al-malik Ivanu Fasili Foy'oda wa harematahu al-Domna
Katerina wa waladahu Stafani Foyfoda fi malkutahu al-samawiyya kullu hin.
288 Baraka al-ladzina yabarakunaka yarabbi.
288 Al-boyoraye.

64

www.dacoromanica.ro
pina la usa bisericii. A ramas acolo pin& ce a iesit domnul ; atunci 1-a binecuvintat potrivit
datinei, ea si pe toti cei care se aflau in biserica.
Apoi <patriarhul> s-a urcat cu domnul mai intii intr-o sala retrasa,
unde au vorbit pin s-a pus masa ; dupa aceea s-au indreptat spre trapez5..
Dup cum am spus, ori de cite ori domnul asculta liturghia, bucatele
vinul <pe care le claruia> ar fi fost indestulatoare pentru citeva mii de
osta0 0 de oameni.
Dup amiaza au coborit in biserica, au ascultat vecernia, iar domnul
nostru patriarh, mergind tot inaintea lui, l-a binecuvintat la ie0re. <Domnul>
a plecat cu trasura sa i clopotele au sunat 'Ana ce nu s-a mai vazut. Cu
adevarat aceast zi a fost demn de a fi amintit in viata., aa cum am
spus mai sus.
Nimic nu mi-a placut mai mult ca rugaciunea i cintarea // tinerilor 13. 459
de la Curtea domneasca i sirguina lor in a se intrece unii pe altii.
Ne-am intors apoi la manastirea noastra. Pe drum am b.gat de seama o
balta mare numita helWeu", aezat in dosul palatului domnului289bis. Este
o cresctorie de peti foarte rari, numiti domneti"290, foarte pretuiti,
care au icre in Earth'. in ziva aceea, balta inghetase i calaretii treceau cu
cali pentru a merge de la Curte la manastirea Galata. Cind vor sa scoata
ap sau s adape caii, sparg gheata cu hirletele in chip de pu t pin se ridic5.
apa ; adapa caii, apoi apa ingheata din nou. Pescarii fac la fel cind vor sa
prinda pete pentru el <domn>.
In ziva aceea ni s-a daruit mere raari, cu miros placut, i culoare fru-
moasa, minunate la gust, numite domneti"291 adic. regeti"292. in
aceasta tara, ele se tin in pivnite pe paie 0 se pastreaza pin in vremea
merelor noi. De asemenea, ne-au daruit piersici, prune, ciree pastrate in
sirop, care pareau atit de proaspete 0 de gustoase indt ai fi crezut ca
stilt culese de curind.

<XVII. SLUJBA IN CELELALTE SAPTAmiNI

ALE POSTULUI>
In a doua luni a postului, dup11. ceasul al saseleam s-a tras clopotul <care aratii> ceasul
am iesit inainte de ceasul al optulea. In tot timpul postului slujba s-a Meat potrivit acestei reguli.
seobis Despre acest mare iaz, format din stavilirea Bahluiului, faz ce se intindea ping
sub zidurile curtii domnesti, vezi amanunte la C. C. Giuresc u, Istoria pescuitului fi a
pisciculturii in Romdtria, I, Bucuresti, 1964, pp. 151-152.
9 Efendiko.
Ill Vasiliko, termen grec.
2 92 Muluki.
991 Ora 2 dupa amiaza.

65

www.dacoromanica.ro
 Ling. mm.'stirea Sf. Saya se g5.sete i aceea a Sf. Paraschiva2",
p. 460 cu o biseria frumoas.. Aceasta // este ocupat de cglugri de la muntele
Sinai. Fiecare iconostas are icoana Sf. Ecaterina i celelalte icoane. Uile
altarului i <chipurile> apostolilor au fost fcute in Rusia. Pe zidul uii
bisericii se vld picturi inatiind muntele lui Dumnezeu, muntele Sinai,
mn.'stirea, muntele lui Moise, unde acesta a vorbit cu Creatorul, muntele
Sf. Ecaterina i celelalte mnstiri din acest tinut, cu beduini i altele de
acest fel. Ai crede c vezi aceste locuri aievea ; aa este intr-adevr.
Manstirea Sf. Mihail222 este aezat in fata minstirii Galata. lar
mlnstirea Sf. Nicolae, care este ling5." palat226, seamn cu aceea de la
Vaslui, care a fost cldit de voievodul tefan227. Este mare i maiestoas,
cu turle inalte, iar in afar se and o cldire alipit ; se spune c ar fi o
constructie a turcilor222.
Ni s-a spus c in acest ora Iai skit treizeci de biserici i mnistiri222.
Oraul are o inftiare plcut, aerul este curat, apa e dulce .1 shn.toas,
mai bun decit cea din celelalte orae ale acestei tri.
In a doua simbAtA din post, am slujit liturghia, iar seara am cintat vecernia.
dimineata celei de a doua duminici am slujit liturghia in biserica mAnAstirii. Miercuri, in
cea de a treia sAptArninA a postului, adicA. la 9 martie, sArbAtoarea celor patruzeci de
mucenici, am iesit de 14 liturghia mai inainte sfintitA dupl ceasul sapte i jumAtate, adici
p. 461 numai cu o jumAtate de ceas mai putin decit de obicei. -
tu ziva aceasta, lumea a adus la biseric: o multime de piini mici,
rotunde, piine obinuitd, turte i colaci de toate formele ; .1 multe lumindri,
precum .1 colivd. S-au imprtit, ca binecuvintare celor de fat, ca de
obicei.
KiIn dimineata celei de a treia duminici din post, in timpul cintArii : toatA suflarea",
la sfirsitul lui Sfinte Dumnezeule", preotul a iesit din altar tinin' d deasupra capului o
tavA pe care se pusese crucea, fax diaconul mergea inaintea lui ca cAdelnita l ca luminarea.
Elinainta incet pail ce a ajuns inaintea tetrapodului pe care era evanghelia, asezat sub
policandru ; tetrapodul era acoperit cu un covor de catffea bordatA cu tiv de catifea verde
si cu ciucuri pe margine. Preotul a pus acolo tava, a luat cAdelnita din Hinile diaconului,

2" Biserica Sf. Paraschiva sau Sf. Vineri, ctitoria marelui vomic Nestor Ureche, ante
1610 (N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 477).
296 MAnAstirea Sf. Arhangheli, construitA de Isac Balica hatmanul (1586-1587), cunoscutA
din secolul al XVIII-lea sub munele de Prumoasa (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 446-447).
296 Biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitoria lui $tefan cel Mare (1491-1492), (N.
esc u, op. cit., pp. 467-470). Vezi i descrierea lui Trifon Korobeinikov in vol. III alStoces
colec-
tiei de fatA, p. 352.
297 La 1490.
196 Turcii nu avean voie ridice construct:if pe teritoriul romitnesc (D. Cantemir,
Descrierea Moldovei, p. 297).
Ili La 1646 se indican la Iasi 60 de biserici i 11 mAniistiri (CAlAtori, V, p. 327).

66

www.dacoromanica.ro
a tilmliat de jur imprejur, cintind: Crucii tale ne inchingm..."300 ping, ce a sfirsit ocolul;
el a cintat-o a doua oar pint" ce s-a sfirsit al doilea ocol, apoi a cintat a treia oarit, ping.
ce a ocolit a treia oarit. Atunci domnul nostru patriarh a coborit, a fttcut trei =AMU'
mari inaintea crucii, a sltrutat-o, apoi a binecuvintat credinciosii cu cruces, potrivit datinei.
Dupg el, au izttrat egumenii, preotii si lumea cealaltg, doi cite doi, si au f6cut la fel.
Am iesit din bisericl. Ca de obicei, in seara de ajun, domnul a dat de stire patriarhu-
lui s se pregracasc5. // all slujeascrt liturghia a doua zi la mlnIstirea doamnei, mAntistire P. 462
despre care am vorbit mai sus. El i-a trimis apoi o trAsurii cu sase cal murgi si am plecat.
Intrind in biserictt ne-am imbrrtcat in odAjdii, dup obicei, si 1-am invesmintat <pe patriarh>,
am slrutat cruces mare aurit inAuntrul clreia este o bucatii neagrtt din crucea cea ade-
vArat5. a Donmului nostru Isus Hristos. Aceast relicvgt este a Sf. Munte <Athos>801, lar
documentul care constaa autenticitatea lemnului <adev&ratei cruel) se aflet in aceastif
mAttbstirem, cAci cele dou mAniistiri ale domnului au fost inchinate Sf. Munte. Egumenli
si alug5xii acestor <mkastiri> vin de acolo.
La sosirea domnului, s-au tras toate clopotele in cinstea lui ; el a venit
cu un alai mret, ca .1 data trecut.. Ca de obicei, am ieit in intimpinarea
lui, iar patriarhul 1-a stropit cu agheazm.. Am sfirit Sf. liturghie .1 am
mincat i coliva. Domnul nostru patriarh a ieit inaintea lui ca s.-1 bine-
cuvinteze ; domnul s-a suit in trsur i. a ateptat ca domnul nostru patriarh
s, se urce in trsura lui i au plecat impreun. la Curte.
in ziva aceea domnul I-a ospatat la masa lui cu toat dragostea i.
prietenia. I-a fgAduit c va pune sa i se fac o mitr de aur i odjdii
arhiereti complete. Seara Ae-am intors inapoi.
Seara, in ajunul celei de a patra dittninici din post, domnul i-a trimis vorlA domnu/uf
nostru patriarh sa se pregaeasc sl slujeasa. liturghia // la mAngstirea Barnovschi. Dimi- P. 463
neata, dup utrenie, i-a trimis tr5sura, lar el <patriarhul> s-a dus la aceastg mgastire;
noi 1-am invesmin' tat cu Sfintele odAjdii. Apoi s-au tras clopotele si donutul a sosit en un
alai si mai mAret si mal frumos decit inainte; 615.rea pe un cal turcesc sur, acoperit cu
brocart de fir de aur impodobit cu nestemate.
I-am iesit in Intimpinare, dupil obicei, si, intrind <inapoi in bisericgt>, am terminat
liturghia. In ziva aceea am citit evanghelia, dupii aceea i-am dat cartea s o siLrute, 1-am
sArutat mina dreaptA, ca si pe cea a fiului lui.
In toate aceste tiri, oamenii se mirau mult de felul nostru de a citi grecete,
c'dd la ei numele nostru nu e tinut in mare dnste. Dupa ce domnul nostru
patriarh a imprtit anafur. i dup." ce am mincat coliv.", el a ieit inaintea
domnului, invemintat cu mantia, i 1-a binecuvintat.
3" Tbto crrozup6to TO Trpoaxuvccetttevot."
3" Djabal al-mukaddas.
aos Un asemenea document nu exist.

67

www.dacoromanica.ro
 in ziva aceea, patru mitropoliti fuseser de fat: la slujbai <0 anume> :
episcopu1303 care st intotdeauna la curte, 0 mitropolitul Sofiei, 0 Velasie3",
p. 464 mitropolit de Naupactos in // Moreea, 0 episcopul de Georgia ; acesta
venise de curind de la Moscova cu milostenii bogate. El pretindea ea este
episcopul unei biserici din tara lui Dadian305, unde se pstreaz5. egmaa
Sf. Fecioare, Maica Domnului. Din aceast cauzs. tarul3" <Moscovei> i-a
dat, in afar, de milostenii bogate, o mitr frumoasA 0 toate vemin.tele
sacerdotale. El era incins cu un ciliciu. impreun cu aceti prelati, domnul
nostru patriarh a fost dus in trasue. la Curte, la osptul d.omnesc ; seara
ne-am intors la mAnstire.
In ajunul joii canonului mare s-a slujit utrenia cea mare; s-au tras clopotele la ora
p. 465 doug. // din noapte. Paracliserul a bAtut mai intli toaca de lemn de trei sute de ori; si
dupg fiecare sutA de Mai el se oprea. Apoi au tras de mai multe ori toate clopotele de
aramit; apoi am intrat in bisericA. Preotul a inceput sit tAmiieze in tgcere, Mr& s inceap5,
slujba ; el s-a oprit sub cupolg s'l a rostit : Binecuvin' teazg, stgpine"307. Apoi, a sfirsit
tiliniierea domnului nostru patriarh, a intrat in altar prin usile impArgtesti si a rostit :
SlavA Sf. ... <Treimi>"308, dupg dating.. Domnul nostril patriarh a rostit fase psalmi
fArg sg spunA Sf. Dumnezeule", la inceput trei topare, apoi aleluia" si trisagion"309.
S-a rostit o cathismg"s" a psalmilor s'i Miluieste-mg, Dumnezeule"sn, apoi au inceput
canonul, <care era> in intregime pe o melodie armonioasg.
Este obiceiul in aceastg tara ca proestosul s rosteascA psalmii de dimineatA, apoi
Slav tie celui care ne-ai arAtat nouA luminA" si Slavg intru cel de sus lui Dumnezeu"
si O Hristoase, lumina cea adevAratA", apoi psalmii vecemiei fi Luming linA", apoi
Invredniceste-ne <Doamne>" si Acum slobozeste pe robul tgu" si luminihdele. Slujba a
inceput la primul ceas, dupg dating ; s'i am iesit de la slujbA dupg ceasul al saselea din
noapteau.
Dupg amiaz ei au slujit liturghia mai inainte sfintitg si au pus pe tetrapod icoana
Bunei Vestid, care trebuia si se serbeze a doua zi. Domnul nostru patriarh a coborit, a
p. 466 sgrutat-o, dupg obicei, ca si toti cei de fatg,. Dupg ce // am primit anafura, ne-am dus sg GI
ne asezitm la masA si am bitut vin.

303 Mitropolitul Varlaam.

$od Flasios, Vlasios, Blasius.
300 Este Toi; Accaufvvou aetvretx" (sic) mendonatg de cronicarul bizantin Laonic
Chalkokondylas (ed. Bonn, p. 467, trad. V. Grecu, Bucuresti, 1958, p. 267), aflatA in Georgia
sau Iviria.
306 Al-malik, termen arab ce inseamni rege.
207 Kirie eblodjison (xAtol.s sa6r.gov). In realitate: Binecuvinteazg, prea fericite pArinte".
sae In textul arab A6Ca ,rt rlytc,c [rpick8cc]. In realitate : Slav& sfintei celei de o fiintii
si fAcgtoare de viatA si nedespArtitg Treime".
300 spicarov, adicit de trei ori Sfinte Dumnezeule".
310 De la termenul grec x&OLaRa, citirea unui grup de psalmi.
$11 Arhamni, ya Allah!
313 La miezul noptii.

68

www.dacoromanica.ro
 In timpul serii nu s-a f Acut slujba vecerniei si nu s-au tras clopotele, dar vineri, la
miezul nop, au sunat clopotele. Am intrat in bisericA si a inceput slujba vecerniei celei
maxi si chip& Miluieste-ne pre noi, Dumnezeule, dupA mare mila ta" au inceput litia".
Au asezat cinci piini, un vas cu untdelemn, un vas cu yin I unul cu gnu i dou sfesnice
pe masa asezati dedesuptul cupolei.
Dupl ce a tAmliat, diaconal a rostit rugAciunea de la vecernie : Mintuieste, Doamne,
poporul tAu..." etc. si a tAmiiat de jur imprejurul piinflor ; a luat una si domnul nostru
patriarh a binecuvintat-o. La utrenie, au inceput cei sase psalmi f ArA sA mal rosteascl:
Sfinte Dumnezeule" l celelalte trei tropare, apoi au rostit Dumnezeu este domnul ...",
psalmii i canonul. I nu au rostit cntecele de slavA, cl in locul lor au rostit: O sfintA
FecioarA, melca lui Dumnezeu, miluieste-ne pre noi". Dup5. Toat suflarea <A laude pre
Domnul>", domnul nostru patriarh a coborit, a arutat icoana Bunei Vestiri, ca i toti cei
de fat& Am iesit devreme de la utreniem.
Domnul a trimis din nou vorbA patriarhului s5. se pregAteascl ca sA slujeascA liturghia
In biserica sfintului Nicolae de ling& Curte, cunoscutA sub numele de biserica domneascAm.
I-a trimis trAsura sa si am plecat. j Ne-am invesmintat cu odAjdiile noastre, am hives- p. 467
min' tat si pe doranul nostru patriarh si am inceput slujba potrivit dorintei domnului. Am
rostit: BinecuvinteazA, stApine" i preotul a spus : BinecuvintatA este <impArAtia>..."
Au inceput psalmul vecerniei: BinecuvinteazA, suflete al meu, pe Domnul", ectenia
stihurile cunoscute cu Doamne miluieste I"; apoi domnul, care venea pe jos de la curte,
a intrat in aceast5. clipA. Nu ne-am dus in intimpinarea lui, ca de obicei, pentru ca
incepusem liturghia, dar and s-a asezat in jiltul lui, patriarhul l-a binecuvintat, ca
pe fiul lui, de douA, trei ori, apoi am sfirsit liturghia. Am mincat colivA domneascA
dupil ce s-a sfirsit, patriarhul s-a rugat pentru domn si am Whit vin. Domnul a stat in
picioare lingA jiltul slu asteptind ca domnul nostru patriarh sA-si scoatA odAjdiile i sA-1
invesmintAm cu mantia, potrivit datinei. Patriarhul a iesit inaintea lui ca sl-1 binecuvin' teze
ei au mers impreunl pinA la curte.
In ziva aceea a fost un ospat 0 o serbare mai mare ca de obicei, pentru
ca era o sarbatoare a Domnului nostru <Isus Hristos>. Cind se aduceau
talerele de la bucatarie sus, <in sufragerie>, bateau toba, sunau din trimbita
cintau din fluier. in aceasta zi a fost multa veselie ; muzica imparateascam
cintecele turceti nu au incetat 'Ana seara.
Ne-am intors la manastire cu trasura.
Sa. se tie c la mijlocul lunii martie ei sadesc piersici i altele, apoi
trandafiri 0 se seamn bob, ceapa, usturoi i altele asemenea. in acest
anotimp ei aduc lmii din Rumelia 0 le pun. // in pivnite, invelite in hirtie. p. 468
0 oca de rodii aduse costa o jumatate de gro, caci nu se gasesc deloc in
acest tinut.
313 Al-utrurn.
314 Kanisa al-begat.
315 111-sultaniyya.

69

www.dacoromanica.ro
 n ajunul simbetei Acatistului, nu s-au tras clopotele si nu s-a slujit vecernia ; dar
dupa ce a sunat ceasul al saptelea al serii, au slujit vecernia cea mare si au batut toaca
de trei suteh de ori, dupa cum am spus, apoi s-a tras clopotul cel mare de o mt de ori.
Dup5, ce a tamiiat preotul, s-au citit psalmii diminetii i dupa ce s-a rostit : Dumnezeu
este Domnul 1" i cathisma psalmilor, au asezat tetrapodul acoperit cu un covor in fats
icoanei sfintei Pecioare i dupa ce s-au aprins huninarile din sfesnice, domnul nostru patriarh
a coborit din jiltul sat' si-a pus epitrahilul i omoforulen si a rostit sase icoase din acatist,
dup care s-a urcat din nou In ji1ul sau. S-a rostit apoi a doua cathismi a psalmilor,
apoi episcopal a rostit alte sase icoase ei repetau irmosul egumenul a rostit sase icoase,
preotul care slujea a rostit dupa el alte sase icoase. Ei au cintat i canonul, fara cintarea
de slava, i invocatia O, Male& a Domnului, miluieste-ne". Apoi am iesit de la utrenie
dis-de-dimineata.
In ziva aceea, simbata acatistului, domnul nostru patriarh a slujit liturghia in biserica
Si. Saya, pentru negustori. A fost o liturghie solemn& si am facut slujba in intregime.
Dupa ce am iesit de la liturghie, era aproape de amiaza ; 1-am invesmin' tat <pe
P. 469 patriarh> cu mantia, dupa obicei, i am iesit din biserica. Au mers inaintea // lui cu luminari
ping la cimitirul din afara bisericii, caci un om 1-a rugat pe domnul nostru patriarh, d:
Taal meu, inainte de a muri, a lasat cu limba de moarte : la trei ani dupa moartea
mea, s deschizi mormintul meu i s privesti de fat& cu un mare dregator i, daca este
un patriarh, sa citeasca asupra mea molitva de dezlegare". Noi i-am pus atunci epitrahirul
omoforul si el <patriarhul> a inceput slujba.

XVIII. iNMORMINTAREA iIT MOLDOVA

S-au cintat rugaciunile obisnuite pentru morti ; patriarhul a rostit apoi molitva de
dezlegare i syghoreite"117, adica rugaciu.nea pentru iertarea pacatelor, dupa care el a
stxopit trupul cu agheazmii. Apoi ne-am dus la trapeza manastirii, unde familia a f &cut
pentru el un mnimosynon"118 sau un parastas. In trapeza s-a pus o mas mare cu tot
felul de bucate, apoi coliva i vin si am impartit luminari mari la toti cei de fata. Apoi
domnul nostru patriarh s-a sculat in picioare impreuna cu toti cei de fat& a i rostit :
binecuvin' tat e Dumnezeul nostru", apoi sfinte Dumnezeule" si au cintat troparele mortilor.
Diaconul, imbracat in stihar, a tanaiiat pe toti cei de fata cu o cadelnita de argint
qi a rostit : Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupl mare mila ta", apoi pentru odihna
sufletului robului lui Dumnezeu cutare, care s-a mutat de la noi", ping la sfirsit. Domnul
p. 470 nostru patriarh a rostit // rugaciunea mortilor : Dumnezeul duhurilor ..." Apoi s-a sfirsit
slujba si am stins luminarile. Toti au luat coliva i noi ne-am rugat pentru raposat.

Ii Al-batrasil wa al-omoforon.
ail Ai-sichorochati, de la utyac.Spevo = a ierta.
SD De la termenul grec 1.1.v 7)11. 01.11) 0 V -= parastas.

70

www.dacoromanica.ro
 Dap& praznic, fiul rAposatului a impArtit o poman& celor de fat& pentru ca acesta
obiceiul In tara Moldovei si in Tara Romfineascl i aceasta este datina parastasului pe
care noi 41 numim sabahiye" l slujba din ziva a treia si a noua.
Chid ne-am sculat de la masA, s-a tras clopotul cel mare ; la el este senanalul el a
murit cineva. Daca familia doreste ca el s fie inmormintat In m&nAstire, porunceste para.
cliserului s tragA clopotele pentru ca sit adune toti preotii din oras la inmormintare. Aceasta
se intimplA cind <rAposatul> e bogat sau instArit; daca e sraac il ingroap& BA, s& tragii
clopotele ca s& nu afle nimeni. Dup& aceea sase preoti ai antulAstiril in feloane se duc la
casa r&posatului, impreun& cu doi diaconi cu cAdelnita, pentru ca s1-1. ja.
La el e obiceiul c& dacl moare cineva s nu-1 ingroape deal dup& dou& sau trei
zile i Inc& frail giulgiu, cu fats descoperitfi, aprinzind lumin&ri zi i noapte in jurul mortului.
Once preot care doreste s& vin& la el, poste s o facA, pentra ca sA citeascA <pericopele>
evangheliei, de la inceput pint la sfirsit, nu o singua data, cl de mai multe ori, din
clips naortii pin& in aceea a inmormint&M, chiar daca ar fi acolo cincizeci de preoti sau
diaconi; i aceasta se face de dragul pomenilor bogate <care li se clan> II. 13. 471
Cit despre rAposatul acesta, era un om in virstA i fusese prietenul nostru; se trAgea
din Konyano, din tata i bunic de ieniceri. rusese si el ienicer. Venise aici, se botezase
si se insurase. Hatmanulln, fratele Domnului j vizirulan lui Ii fusese na. Credinta i rivna
sa la rugAciuni nu se intilneau la niel unul dintre noi.
Cind a murit, datora bani unor negustori turci. Hatmanul a trimis indat s& se pun&
peceti pe bunurile sale. Mai intli au luat din oficiu vreo dou&zeci de galbeni pentru chel-
tuielile de inmormintare i pentru ingroparea lui; chip& aceea creditoiii si-au impIrtit mos-
tenirea lui. Bi lAsase cu limb& de moarte ca toti negustorii sA fa parte la alaiul si la
Inmormintarea sa din cauza invinuirii pe care turd' i-o aduceau.
Chad s-a adus nAsAlia, preotii mergeau inaintea el, purtind luminAri. Chid ajungeau
ling& o cas& turceasc&, o puneau pe p&mint, iar preotil se rugau cu voce tare, pin& ce au
bAgat-o in bisericA si au pus-o in mijloc, in timp ce sunau clopotele. Apoi s-a facut acere.
Am imbrAcat pe domnul nostru patriarh cu mantia si am intrat In bisericA, i-am pus
epitrahilul i omoforul. El a stat in picioare la cApAtilul mortului, a cArei fat& era desco-
perit& si care avea o icoan& pe piept; i, dap& datinA, diaconul a intins cAdelnita patriar-
hului i acesta a tAnaliat in jurul mortului in form& de cruce, apoi a tAmiiat usile altara-
lui, rostind: Binecuvintat este Dumnezeul..."; apoi au inceput slujba dezlegArii. El a
amliat absida din dreapta si pe tea din stinga si pe toti preotii // care se aflau acolo, ca P. 472
si pe mireni, apoi a tAmiiat in jurul nAs&liei a doua oar& si s-a tutors spre r&s&rit si a
fAcut seranul crucii de trei ori pe faa.; apoi s-a urcat In jilu1 s&u, pe c/nd se cinta feri-
citi cei f&rii. prihanA..." l miluieste-ml pre mine, Doamne", cintecul altemind, ca si
canonul.

119 Oras in central Asiei Mici.

SI Gheorghe Coci, fratele lui Vasile Lupu, mare paharnic (1634-1651) f apoi hatman
(1651-1652) (N. Stoicescu, Digionar, p. 378).
an Sfetnicul lui.

71

www.dacoromanica.ro
 Domnul nostru patriarh a rostit prima incheiere. Apoi episcopul care era de fat& a luat
cAdelnita dup& domnul nostru patriarh si a tAmiiat de jur imprejurul mortului prima oar&
si a doua oarl, apoi a tiimilat usile altarului si pe cei care erau de fatA i si-a flcut
semnul crucii pe fatA ; apoi s-a aplecat de dou& ori cAtre domnul nostru patriarh i s-a
oprit la locul sttu i in clipa potrivit& a rostit a doua incheiere. Apoi ceilalti preoti au
fAcut la fel pia, in clipa and se da sAratarea <mortului>. Dup& ei, diaconul care slujea
s-a dus cu c&delnita inaintea fieciind preot, dup& rangul lui, l-a tAmiiat de dou& ori, de
trei ori, pin& ce fiecare preot, iesind la rindul su, lua cAdelnita, Il tAmiia pe diacon de
dolt& ori, de trei ori, l Il &idea inapoi cAdelnita. riecare preot care tAmila rostea incheierea
ce urma, la timpul cuvenit, pinA la sfirsit, fan% s& uite niciodatA s tAmlieze jiltul domnului.
Apoi domnul nostru patriarh a coborit la cApAtiiul mortului si a citit evanghelia.
Este obiceiul ca sotia, copiii i rudele mortului s stea in gen.unchi sub evanghelie in timpul
p. 473 citirii <pericopei>. Apoi a citit dezlegarea de pAcate i, inaintind // spre icoana care era pe
pieptul rAposatului, a fAcut trei mAtAnii spre rAsArit si a sArutat icoana ; apoi a fAcut alte
trei <mAtAnii> i s-a urcat in jilul salt.
Apoi episcopal i egumenul mAnAstirii au venit fiecare din sit& parte ; au f &cut matiinii
spre rAsArit si au sArutat de asemenea icoana. Au venit i preotii, ca i diaconii l cAlugAtii,
doi cite doi. Dou rude sau prietetti ai mortului stAteau in picioare, de amin' doul pArtile,
impArtind adunkii intregi cite o pomanit <ca> pentru sAraci, invelit& In foi de hirtie sau
In basmale cusute. Apoi au intrat dregAtorii si au mers dup& rangul lor, doi cite doi, chip&
multime. Apoi l-au scos i l-au ingropat in afara bisericii, dar noi nu am iesit cu el, cad
nu este obiceiul.
Cind rAposatul este foarte bogat, toti cei de fat& sint poftiti la masA in casa celui
rAposat. Se aduce o tavii cu colivA si se impart luminAri, iar preotul rosteste binecuvintat
este Dumnezeul..." i troparele mortilor. Dup& ce a tAmilat, diaconul rosteste: miluieste-ne
pre noi, Dumnezeule" pinit la capAt, apoi pomeneste <numele> celui rAposat. Arhiereul
rosteste rugAciunea, <cei prezenti> iau colivA si se roag& pentru cel rAposat.

XIX. CRONICA iNTiMPLARILOR TRECUTE

in a cincea duminieg a postului am facut ruglciuni in biserica mns-

p. 474 tirii, iar mria-sa domnul a pus // pe domnul nostru patriarh s fgduiasc
c va sluji liturghia la mnstirea lui Aron Vod, in afara oraului.
Dar in dimineata acelei zile el322 era tare supgrat i noi nu tiam de ce.
Trebuia s.' se tie c orologiul de fier al manastirii domneti323 suna
de la 1 martie324 pina la 10 ale acestei luni, dousprezece ceasuri In timpul

122 Vasile Lupu.

213 Deyr el-Efendike, nume dat mAnAstirii Trei Ierarbi.
SU Adar.

72

www.dacoromanica.ro
noptii i dou5sprezece ceasuri in timpul zilei, iar in urm5.toarele zece zile
sima paisprezece ceasuri in timpul zilei i zece ceasuri in timpul noptii. // p. 475
Dup aceste Intmplri, s-a ivit un fapt care a impiedicat pe domn
s iasa in ziva aceea. I se trimisese o scrisoare326 printr-un preot duhovni-
cesc826, vestindu-1 c boierii frii sale 1-au trdat327 ; <acetia> se intelesesera
cu marele logof5t328 ca s5.-1 omoare. Acesta, folosindu-se de un vicleug,
se dusese cu zece zile inainte la craiul maghiarilor sau ungurilor322 i la
Motel, domnul Trii Romaneti, ca s se refugieze la ei.
A invinuit pe Vasile de dorinta de a cuceri Cu sabia i cu sprijinul cazaci-
lor tara maghiarilorm i Tara Romneasc5.331. Ei s-au miniat foarte impotriva
325 Scrisoarea, alcatuita de spatarul Constantin Ciogolea, este reprodusa de Miro n Co s-
t i n, Opere, p. 137.
326 Ioasaf, egumenul manastirii Aron Voda (ibidem, p. 137). Vezi si G. Krau s, Cronica
Transilvaniei, p. 154.
321 Din conspiratie faceau parte, in af ara de Gheorghe Stefan : Patrasco Ciogolea mare
stolnic (1650-1653), Constantin Ciogolea mare spatar (1651-1653) si Stefan. serdarul (1651
1653) (Miron Costin, Opere, pp. 135-136).
ne Megas Loghotetis. Gheorghe Stefan, fiind trimis la Gheorghe Rkczi al II-lea si la
Matei Basarab, mai multe ad'aogea spre vrajba si in locul trebilor stapinu-sau, in solii au
asedzat treaba sa spre domnie" (ibidem, p. 135).
322 Kiral al-Madjar ay al-Ungurus Gheorghe Rakczi al II-lea, prixtcipele Transilva-
niei (1648-1660). Gheorghe Stefan fusese trimis in repetate rinduri cu solii la Gheorghe Rakczi:
In 1648 (M ir o n Costi n, Opere, p. 135), in 1650 (G. Krau s, op. cit., p. 143) si intr-o
a treia solie cind a inceput s unelteasca impotriva lui Vasile Lupu cu sprijinul lui G. Rakczi
(ibidem, p. 153).
330 Asa se spunea uneori Transilvaniei, dup conducerea politic din acea vreme. Pre-
cum se stie, dei alcatuiau majoritatea populatiei, romitnii din Transilvania erau lipsiti de drep-
turi politice, din care cauza tara pe care o locuiau era numita uneori impropriu dupa numele
stapinitorilor maghiari. Exist numeroase dovezi despre preponderenta elementului romanesc in
Transilvania in aceasta epoca ; pe la mijlocul sec. XVI, umanistul Verancsics afirma, de pilda :
romanii, dei Ii ajung usor la numar (pe secui, unguri i sasi, pomeniti mai inainte N.S.),
totusi nu au niel o libertate, nici o nobilime, nici un drept al lor" (Ccildtori strdini, I, p. 410).
In a doua jumatate a sec. XVII, Miron Costin remarca si el ca romtinii pina azi sita
mult mai numerosi ca ungurii, incepind din Badea sirbilor temisoreni, peste tot Muresul, in
Hateg, in jurul Balgradului (Alba Iulia N.S.), unde locuiesc principii, in Tara Oltului
In tot Maramuresur (Opere, ed. P.P. Panaitescu, p. 229).
Date mai precise cu privire la numrul populatiei avem din sec. XVIII, cind incep sil se
alcatuiasca recensaminte. La 1720-1721, romdnii forman majoritatea absoluta' ( 50,92%
93,75%) in toate 8 comitate", fiind ceva mai putini in scaunele sasesti i secuiesti (D. Onclu 1,
PoPuiatia Ungariei i Ardealului in 1720-1721, in Scrieri istorice, I, ed. A. Sacerdoteanu,
pp. 429-437). Mal tirziu, la 1760-1762, romdnii constituiau 213 (65,46%) din totalitatea
populatiei principatului, ceea ce o determina pe imp'rateasa Maria Tereza sa numeascii
Transilvania principatul nostru romdnesc" (Istoria Romdniei, III, p. 420).
Despre motivele care 1-au determinat pe G. Rkczi al II-lea sa-1 schimbe pe Vasile 1.4u-
pu din domnie vezi scrisorile principelui Transilvaniei adresate regelui Poloniei, lui Ianusz Rad-
ziwil, seimului polon, palatinului Cracoviei etc. la Sziligyi S indo r, Ohmanytar II.
Rdltdczy Gy6rgy, Budapesta, 1874, pp. 674-689.
Dupa Kraus, Vasile.Lupu refuzat de principele Transilvaniei In oferta sa de incuscrire

73

www.dacoromanica.ro
 lui <Vasile vod.> i au dat marelui logofft amiutit o armat mare de aproape
treizeci de mii de ostai332, ca s' mearga impotriva lui Vasile i sd-1
<Mamie logofat> ingenunchiase inaintea lor i se intelesese cu ei ca s lucreze
uniti.
Marele logofa amintit .1 c5.'peteMile ostailor333 din Moldova se intelese-
prind5. pe neateptate pe Vasile, in duminica Floriilor, dud se
serba liturghia la mnastirea lu; cad avea obiceiul s serbeze Floriile cu
veselie i voioie ; ei voiau apoi s pun mina pe comorile lui ucidd.
p. 476 Dar Creatorul nu a ingduit-o ; // el a descoperit adevIrul prin scrisoa-
rea de care a fost vorba, pentru c binefacerile i pomenile pe care le facea
el <Vasile Lupu> in lumea intreaga l-au apkat. Dupa ce a aflat aceasta,
el i-a pfsit indata palatul i vi-a trimis sotia i toate avutiile sale impreun
cu provizii in cetatea Hotinului334, la hotarul Poloniei335, i <a pornit> cu
toate Wile sale, dar toate l-au trAdat. A plecat atunci spre aceasta cetate
.1 de acolo in simbRa sfint a trecut fluviu1s36 i a intrat in Polonia in
cetatea numit Camenita337. A trimis scrisori la Constantinopol pentru a
face cunoscut ceea ce i se intimplase338, apoi a cerut ajutor lui Hmelnitki339,

s-a gindit s cucereascil Tara RomAneases.' pentru a pune domn pe Gavriil Coci hatmanul,
s dea lui Timis Moldova, lar el s domneascet asupra Transilvaniei. Planurile lui V. Lupu
ar fi fost date in vileag de pasa din Buda (G. Kr au s, op. cit., pp. 152-153). Vezi si N. I o r-
g a, Acte fi fragmente, I, pp. 207, 216).
Asemenea planuri ale lui Vasile Lupu sint mai vechi. intr-un raport din 1640 dire
Ferdinand al 111-lea se spunea cfi sultanul era hotrult fac domn peste cele trei trtri romine
(tres Provincias islas christianas, Transilvaniam, Moldaviam ac Transalpinam, sibi suisque
dan i postulavit) (H urmuzak i, IV/1, p. 656). La 14 ian. 1643, Vasile Lupu a reinnoit pro-
punerea sa marelui vizir, cerindu-i s dea domnia Tri Romlinesti fratelui sgu, Gavril, sau
ginerelui Om, I. Radziwil, el urmind s treactl in Transilvania, unde populatia in majori-
tate romitneasca se va ridica impotriva maghiarilor (ibidem, p. 663).
331 Cifra este exagerat ; Kraus india doar citeva mii de oameni" (op. cit., p. 154).
333 Constantin Ciogolea spatarul i stefan serdarul.
2134 Hotini. Fapt confirmat i de Mir on Cost in (Opere, p. 140). Din Hotin, la 16
april. 1653, Vasile Lupu seria voievodului Podoliei : am fost atacat pe neasteptate de unii
dintre boierii mei trdittori" (Istoria Romdniei, III, p. 175).
118/ Al-Leh.
113 Nistrn. Aici Vasile Lupu a fost ajuns de oastea lui I. Kemny, dar a reusit sii scape
pentru cgi nu mergea pe drum, ci pe al5.turi (G. Kr au s, op. cit., p. 155). Vezi i Hurm u-
z a k V/1, p. 15 (28 april. 1653).
n Despre fuga rsi sederea lui V. Lupu la Camenita vezi Miron Cost i n, Opere,
pp. 143 si 145 i G. Kr au s, op. cit., p. 155.
338 Oferind 20 000 lei pentru a fi restabilit In domnie (H urmuzak i, Fragmente zur
Geschichte der Rumanen, III, p. 178).
a" Alma Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor (1649-1657). Despre solia trimistt
vezi M. Cost i n, Opere, pp. 141 si 142.

74

www.dacoromanica.ro
hatmanul cazacilor, si noului su ginere, Timus34, fiul hatmanului ; a cerut
si ajutorul hanului341 si al ttarilor.
Inainte de a iesi din Iasi, a osindit la moarte pe trei dintre cpeteniile
ostirii sale : primul era serdaru1342 ostirii si alti doi3".
Vasile vod fusese nast.1 \marelui logoat>344 si d.oamna l'i fusese nas5. ;
11 iubea nespus de mult si nu-i ascundea nici una din tainele sale, c5.d ii
era foarte apropiat. Odat l-a trimis la Rkczi, craiul maghiarilor, ca
so1348, el s-a dus si a uneltit cu acesta pentru a inltura pe Vasile din scaun,
sub cuvint eh' <domnul> ar fi trimis <un sol> la turd pentru a le oferi bani
ca s numeasc pe fratele s'u crai al maghiarilor ; si l-a flcut <pe IRkczi>
s'd cread348. De asemenea, domnul il trimisese in solie la voievodul Matei
al Trii Romnesti si <Gheorghe tefan> l-a mintit in acelasi chip, // spunind p. 477
61 el trimisese la turd ca s5.-1 rstoarne, pentru a lua scaunul Trii Romnesti
pentru fiul sau, voievodul tefnit5.347. Acela l-a crezut de asemenea.
<Muntenii> au scris craiului ungurilormbis si. ei s-au inteles cu logoftul
mai sus pomenit ca acesta s' ajunga domn al Moldovei cu sprijinul lor si
cu ajutorul ostilor lor. El nu a incetat s5. trimit' <r5ivase> si s unelteasc
pink* ce a cistigat pe boierii din Moldova348, datorit urei clocotitoare pe
care o nutreau impotriva lui Vasile, a boierilor lui si. mai ales impotriva
neamului lui grecesc348 ; (in plus>, pentru c' <domnul> avea un nepot

340 Timoteos.
au Islam Ghirai al 111-lea (1644-1654).
342 Serdar al-asker = tef an serdarul, comandantul trupelor ce pAzeau marginea de
rAsArit a Moldovei.
"3 Constantin Ciogolea mare spAtar (1651-1653) i PAtra5co Ciogolea mare stolnic (1650
1653 )(M. Costi n, Opere, p. 140). Dupl G. Kr aus (op. cit., p. 155), fratii Ciogolea au
fost uci,i chiar de Vasile Impu. Vezi i A. Ve r es s, Documente, X, pp. 259-260.
3" De aceea Vasile Lupu afirma cri. Gheorghe stefan ii este TudA (ibidem, X, pp. 270-271).
a" Aluzie la solia a treia a lui Gheorghe stefan in Transilvania.
3" Informatia lui Paul de Alep diferl de qtirile cunoscute lui Kraus (vezi mai sus nota
331).
347 Stefanisa. Asemenea planuri erau mai vechi ; se tie cA, la 1639, Vasile Lupu se
intitula doran al Moldovei i al TArii RomAnalti.
'obis AdicA al Transilvaniei.
348 imperial la Constantinopol arat5. ea : boierii din Moldova, care de multi
ani sufereau asupriri nedrepte, s-au ridicat impotriva lui Vasile <Lupu> pe care-I urau"
(Hur mu z ski, Fragmente, III, pp. 182-185).
Despre cauzele i imprejurgrile cAderii lui Vasile Lupu vezi amiinunte la I. T an o vi-
ce an u, Din luptele pentru neam. Reisturnarea lui Vasile Lupu. Studiu istoric, Bucureti,
1902 i C. Cihodar u, Rclscoala din anul 1653 din Moldova, in Analele 9tiintifiee ale
UniversitAtii A. I. Cuza", Ia5i, istorie, XIV, 1968, pp. 103-109.
a" Djinsihi al-Rum. fn ultima parte a domniei Vasile Lupu se inconjurase de dregAtori
greci, ceea ce a nemultumit boierimea autohtonA.

75

www.dacoromanica.ro
 niimit 33 care stricase patru mii de fete, iar cind parintii lor se plingeau
impotriva acestuia, nu puteau sa-1 dovedeasca vinovat pentru ea el pa' trundea
pe neateptate noaptea prin case, lua fetele cu sila i altele la f el. Timp
de trei ani, el a folosit numai vicleuguri tainice pentru atinge telul
prin uneltiri chiar la Istanbul 0 turcilor h t plcut aceasta.
Apoi Vasile 1-a chemat <pe Gheorghe Scefan> i i-a dat zece mii de
dinarian ca puna in siguranta. S-a folosit de iretlicuri trimis
sotia in satul sau Bogdana352 ; dupa aceea, intr-o zi anumita, i-a artat
<domnului> o scrisoare ca ea e bolnava, dar era un vicleug. Atunci domnul
i-a dat voie sa se duca la ea353. Dupa ce i0 bAtuse astfel joc de domn, el
slobozise pe faimo0i seimeni, osta0 viteji care erau in slujba domnului
ani de zile 0 al caror corp era alcatuit din greci, sirbi, bulgari i altii. Pentru
ca sa scape de ei, folosise vicleugul, spunind <domnului> : Nu ai dumani,
P. 478 de ce sa fad toate aceste cheltuieli" ? JI
In fiece simbata dimineata din post, el slobozea un numar oarecare
de steaguri <de seimeni>, pina ce le-a dat drumul tuturor355. Vicleugul
s.0 a izbutit pe de-a-intregul, cad oastea tarii a tradat pe domn.
VasiIe <Lupu> a ieit din Ia0 in joia mare356 i dac nu 0-ar fi trimis
nepotu1357 cu oastea s strice un pod mare care era in calea dumanilor sAi,
acetia 1-ar fi prins in ora. intr-adevar, au intirziat dou zile ca s dreaga
podul. El a plecat, dar ei nu 1-au ajuns.
indata dupa plecarea leului (adica a domnului), groaza i infiorarea
au cuprins populatia oraului, ca'ci locuitorii trii s-au schimbat toti in
tilhari razvratiti355. Toti negustorii i or5.enii s-au adunat i 0-au dus
555 LacunA in text. Este vorba de unul dintre fiii fratilor lui Vasile Lupu, ucisi apoi
de Gheorghe Stefan (N. Stoicesc u, Diclionar, pp. 378-379).
851 Dup cum declara mal tirziu SteflnitA Lupu, tatAl sAu, Vasile Lupu, li dAduse fostu-
lui mare logof At 40 000 de taleri ca sA-i foloseascA pentru apArarea tArii, dar logof Atul
utilizase ca sA-1 scoatA din domnie pe fostul sAu stApin ; pentru aceasta i se confiscA mosiile
toate i blAni de sobol" (Uricariul, XI, p. 210).
Vezi I cronies lui Ioachim Jerlicz, unde se spune el G. Stefan a strins oaste chiar cu
banii lui Vasile vodii, de la caze imprumutase 20 000 de galbeni" (Arhiva istoricA", II, 1865,
p. 15).
111 La Bogdana avea case Gheorghe Stefan, duptt cum arAta el insusi la 16 nov. 1653
(A. Veress, op. cit., X, p. 276). Vezi N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 93.
555 rapt confirmat si de Mir on Costi n, Opere, pp. 136-137 si de G. Xr an s,
op. cit., p. 154.
Postul Pastelui.
U5 Faptul nu este confirmat de Miron Costin, care vorbeste de seimenii rAmasi creclin-
ciosi lui Vasile Lupu (Opere, p. 143).
555 Yawm al-chamis djum'atan = in ziva de joi a sAptAininii Floriilor, adicl
la 7 aprilie 1653.
"7 Este vorba de StefAnitA paharnicul (M. Costi n, Opere, p. 140).
355 Haramiya djalaliya. Eran zorbalele" obisnuite la schimbarea domnilor.

76

www.dacoromanica.ro
lucrurile in manstiri ; s-au intrit acolo, fcind baricade de trsuri in
jurul fiecrei mnstiri. 0 mare spaim domnea printre ei i noi o imprtd-
9eam, cad in toat viata noastr nu fusesem martori la astfel de intim-
plri. i in timpul acesta au incetat rugciunile i liturghiile pentru
biseridle i altarele erau pline de mrfuri 0 de provizii, <filiad> ticsite pin
la boli.

XX. INTRAREA NOULUI DOMN IN MOLDOVA p. 479

In ajunul duiuinicii Floriilor66 am slujit vecernia360 In trapeza mn-

stirii i duminica dimineata am rostit utrenia, fr liturghie.
In dup-amiaza acestei zile, marele logoft mentionat <mai sus>
a intrat in Iai cu o oaste mare 0 a tras la casa lui. In lunea sfint,
de dimineat, a intrat in curtea <domneascA> ; in cinstea lui s-au tras
clopotele 0 el a luat in stgpinire scaunul de domnie361. De trei ani preg-
tea el aceast lovitur 0 a sfir9it prin aduce la indeplinire telul.
luat numele de loan Ghiorghif stefan voievod362 cci dorrinii Moldovei
Trii Romneti au obiceiul de a pune numele de loan inaintea nume-
lui lor ; este prenumele <lor>"3 in aceste tri. Pecetile lor au intotdeauna
un cap de vite1364. Noul domn numit mai sus parta numele de Gheorghe365 ;
tatl i stramoul su fuseser odinioar domni366 ; ei se numeau tefan367.
Boierii, armata 0 tot poporul au ingenunchiat inaintea lui i i s-au
supus pentru c era din neamul lor ; dimpotrivd, ei il urau pe Vasile (Lupu>
din cauz a era fiu de greco" i pentru c i0 alcauise intreaga suit
353 adicg la 2 aprilie 1653.
360 Al-asbarinon.
ma S-a oprit mai inainte la biserica Sf. Niculae Domnesc unde a fost uns ca domn de
episcopal de Hui, Ghedeon (M iron Costi n, Opere, p. 141).
362 Ioanu Djeordjitsa Stefanos foyfoda. Despre titlul domnului vezi observatiile lui V. B o.
gre a in Anuarul Inst. de istorie nationalg", Cluj, II, 1923, pp. 340-341.
$65 Kunya. Vezi Barbier de Meynard, Dictionnaire, II, p. 650.
863 In realitate cap de bour.
arabg siriang : Djirdjis.
266 Afirmatie inexactg ; tatgl I bunicul lui Gheorghe Stefan au fost dreggtori.
365 Dupg, bunicul lui Gheorghe Stefan, Stefan mare logofgt (1594, 1595, 1700) (N. S t o i-
cesc u, Dictionar, pp. 329-330).
266 Vasile Lupu (Lupu Coc) era albanez sau arbgnaa, fiul lui Nicolae Cod din ArnAut-
Chioi. Vezi Pranz Babinge r, Originea ci sfirsitul lui Vasile Lupu, Bucureqti, 1937
(extras din Analele Acad. Rom., Mem. Sect. istorie"). Dupg alte opinii, Vasile Lupu ar fi
fost de origine romAng. Vezi D. G zdar u, La lengua y al origen do Vasile Lupu, in
Romanica", 1971, nr. 4, pp. 71-79.

77

www.dacoromanica.ro
 din gred. Acetia asupriser, umiliser i injosiser peste msur pe moldo-
venin9, aducindu-i in sap de lemn. Din aceast pricind, ei <moldovenii>
P 480 Ii urau peste msur. //
Cit despre noi, fat?' ce ni s-a intimplat : domnul nostru patriarh incepuse s preggteascg
Sf. nih. Adusesem tot ce ne trebuia de la Constantinopol si el f AgAduise domnului Vasile
sg-1 preggteascit in sAptiimina sfintg. <Domnul> se bucurase foarte mult. Am pisat toate
ingredientele chiar de la inceputul postului si in zilele urmAtoare, lar chid s-a intimplat
ce s-a intimplat, am inceput sA le fierbem de cu noaptea, pentru ca s nu se strice.
Am inceput chiar din lunea sfmnt i in fiecare zi am fiert o parte, ping la fiertura
a cincea, adicA ping In joia mare. Cu toate acestea domnul nostru patriarh, arhiereii de
fat& i cu ceilalti preoti stAteau in picioare in jurul cAminului, citind sfintele evanghelii de
la inceputul fierturii ping la sfirsit. Cind am isprAvit, in joia mare, dupg ce pusesem balsam,
mosc, ambrg., tAmiie i alte ingrediente de pret i chip& ce am umplut vasele, le-am dus
la biserica mAngstirii Doamnei 1 domnul nostru patriarh a slujit acolo fiturghia Cine'
celei de taing". In timpul procesiunii iranului heruvimilor, fiecare din preotii care slujeau
a luat in min& unul din aceste vase, a fAcut ocolul de la intrarea din fata Sf. 'rrup,
pina ce le-am asezat in dosul altarului. La sfirsitul dipticelor patriarhale, le-a sfintit potri-
vit ritului.
In ajunul vinerii mari s-au tras clopotele la ceasul al doilea din noaptesegbia pentru
481
ajun. Apoi am fAcut slujba // in timpul acesta in trapezA si tot astfel, in vinerea mare,
13.
seara, s-a f Acut slujba inmormintArii <lui Isus Hristos> dupg. dating.
In ajunul Pastilor s-au tras toate clopotele de sear& ping dimineata. Ne-am sculat
si am cintat, tot in trapezg, utrenia Pastilor i Hristos a inviat"370. A fost o sArbAtoare
celebratA cu team si groazg.
Cit despre cei care erau de neam grec, toti preoti i mireni, se ateii-
tau, din clip in clip, s moarA de sabie. Cit despre noi, indat ce
noul domn s-a aezat in scaun, el a trimis domnului nostru patriarh bani
de cheltuial i i-a cerut s se roage pentru el. I-a fgaduit tot binele cu
putintA i i-a artat prietenie, cd el ne cunotea de mai inainte. Atund
noi Ii facusem daruri, pe care le-am reinnoit cind s-a aezat in scaun. M-am
dus la biserica Sf. Nicolae, ling ctutea <domneasc> i am fost de fat
la slujba Invierii371, pe care au slujit-o episcopii tsii .1 egumenii mAnAsti-
rilor In fata noului domn, dup datin. In acest scop i se pusese un jilt
in afara bisericii, iar dup' ce au sfir9it rugciunile au intrat in biseria
i au terminat slujba.
269 Al-Bogdanliyya.
asobis = 8 sears.
220In textul arab pe greceste : Christos anesti" (XPurr:ecviaT71)
291 Al-Anastasis de la termenul grec : 'Av&crrccat.

78

www.dacoromanica.ro
 XXI. NUMELE BOIERILOR DIN MOLDOVA
DUPA. RANGURILE LOR372.

Iat'd lista dregtoriilor boierilor de la curtea domnului Moldovei. // P. 482

Marele logofdt care este marele cancelar373 ; el are sub el pe al doilea
logofa374 0 al treilea logoft375.
Marele vistier378 este cel care verific. socotelile <vistieriei>377 ; are sub
el pe al doilea 0. al treilea vistier.
Vornical sau judecAtoru1378 are sub el pe toti judec5.torii ca el.
Paharnicul378, adic cel care toarn6 domnului butur la s'Arbgtori ;
are sub el pe cei care toarn de baut38 domnului in tot timpul anului,
adic pe p5.hrnicei.
Marele postelnie381, adied cel care poart intotdeauna toiagul de
argint inaintea domnului ; are sub el pe al doilea 0 al treilea postelnic
care stau intotdeauna in picioare cu toiagele lor <ling5. domn>.
Tot astf el, marele spaar sau serdarul oastei382 ; el poart mereu sabia
buzduganu1383, stind ling6 domn. Are sub4e1 pe primul spaar sau silih-
dar" 0 pe uu al doilea <sptar>.
Apoi grmticul sau secretarul domnului ; apoi armattl, adid.
suba0-u1384 ; este cel care face s se execute <pedepsele capitale> i caznele.
Sulgeru1385 este cel care are in seam carnea.
<Domnul> a ieit apoi din biseric5. <dup.' slujba tnvierii> i s-a dus
pe jos la curte cu mare alai. Apoi s-a intors la liturghie. // Dupg ceasul 13. 483

373 Vezi si D. Cant emi r, Descrierea Moldovei, cap. VI, p. 199 si urm. o relatla lui
Evlia Celebi in acest volum, pp. 719-721.
373 Megas logoteti huwa defterdar al-Kabir. In realitate termenul turcesc defterdar"
corespu.nde ministrului de finante. 1,am tradus aici prin cancelar" care corespunde logofl-
374 Logoteti thani.
875 Logoteti thalith.
378 Bistiyar.
377 Runnandji muhase-bedji; corect : ruznamedji-muhasebedji".
$78 Al-Fornik hutva al-kadi. Termenul de kadi" cadiu desemna pe judecItorul musul-
manilor. In Moldova eran doi mari vornici : al tIrii de sus s't al tArii de jos care indeplineau
functii Lii primul rind judecItoresti.
379 Al-Baharnikos.
380 5arabdariyya = vIrsItori de vin".
381 Bostenik.
382 Serdarul (= comandantul) oastei moldovene era in realitate hatmanul, omis in mod
inexplicabil de Paul de Alep.
333 Al-dobus = topuz.
384 Subasi, in sensul de sef al politiei.
$85 Al-sludjari.

79

www.dacoromanica.ro
 al treilea din zi au tras clopotele i noi am plecat cu domnul nostru
patriarh ca s ascultm liturghia de Paste la biserica mn'stirii Doamnei.
in timpul cetirii <pericopei> evangheliei, preotul a citit-o mai intii
inluntrul <altarului> i diaconul a citit-o pe greceste afarg, pe rind, cu
pauze foarte mici. in aceast zi s-au adus In biseric multe tvi pline
cu ou vopsite i incondeiate si de culori felurite ; s-a adus i carne de
porc3"bis, 'aline cu unt topit386 i busuioc, dup datina lor. Domnul nostru
patriarh a rostit rugaciunea <pentru sfintirea> oulor i brinzei, apoi
<a rostit> rugAciunea pentru binecuvintarea crnii ; si <acestea> au fost
imprtite celor de fatd.
Tot in aceast zi, am srutat epitaful, adic o bucat de brocart
de aun inatisind punerea in mormint a Domnului nostru, care era asezat
pe altarul bisericii ; este o danie a impratului loan Cantacuzinu1387 cAtre
Muntele Athos. Am iesit din biseric la ora la care ieseam in mod obisnuit
de la liturghia de duminica

XXII. 'VESTEA INFRINGERII OASTEI MOLDOVENE

DE CATRE CAZACI.

In zilele <de> Pasti, luni i marti, nu a fost nici o liturghie din cauza
spaimei i groazei. Noul domn trimisese veste domnului nostru patriarh
p. 484 s-i sfinteasc pasca, c'ci el era foarte prins // cu plata trupelor i cu
pregairea expeditiei. Nici in prima duminic dup Pastes" nu a fost
liturghie ; chiar in aceast zi a sosit vestea c Timus, fiul lui Hmelnitki389,
ginerele domnului <Moldovei>, Vasile, trecuse cu o armata de cazaci39
Nistru1391, care slujea de hotar intre tara Moldovei si tara cazacilor, pentru
a se fzboi cu noul domn, i c el invinsese trupele acestuia, care pAzeau
hotarele acestui fluviu.
ass bis Asa in text ; este vorba probabil de carne de miel.
383 Cozonac.
388 Al-malih Yuhanna al-Katacuzinos. E implratul bizantin loan al VI-lea Cantacuzinui
(1341-1344).
383 Duminica Tomii care a cazut la 17 aprilie.
368 Timoteos ibn Ichmil Timus Hmelnitki, fiul lui Bogdan Hmelnitki, hatmanul
Ucrainei.
380 Armata lui Timus a ajuns la Nistru la 18 aprilie. Dup unele izvoare, ea avea 16 000
de osteni (N. Iorg a, Acte fi fragmente, I, pp. 216-217) ; G. K r au s, op. cit., p. 156) ;
dup5. M. Cost in numai 8 000 (Opere, p. 145). Vezi si Hurmuzaki, Ix11, pp. 21-22.
881 Nistros.

80

www.dacoromanica.ro
 La vestea aceasta, domnul a pregatit oastea pentru a porni in intimpi-
narea lor; i, dupa ce lasase pe ostaii unguri i munteni s piece, le-a
cerut din nou sa se intoarca- Atunci avangarda cazacilor, care numara
doar trei sute <de oameni>, numita in limba lor straj."332, a inaintat
0 a infrint oastea pe care domnul o pregatise impotriva lor. In vremea
aceea domnul pomenit adunase cam patruzeci de mli de osta0393 dupa
condici ; erau moldoveni, unguri, nemti, munteni, sirbi i alte neamuri.
Dar sa ne pazeasc Dumnezeu ! Toata lumea tremura ; de spaima 0 de
groaza nu naai vorbim aici.
Domnul amintit a ieit apoi cu toate aceste forte, // miercurea care p. 485
a urmat primei duminid dupa Pate394 ; toti negustorii i grecii au fost
tIrDi cu ei la lupta. Ei au intilnit oastea cazacilor i batalia a tinut din
acea miercuri la prinz 'Ana joi la amiaza. Cazacii au invins oastea domnului
0 au facut mare macel.

latcl cum au purtat raboiu1395

Cazad ii erau in tabara lor, la adapostul meterezelor i anturilor lor,
inconjurati de carele 0 de caii lor. Ei stateau baricadati in traneele lor,
astfel ca nici unul din ei nu se zarea. Moldovenii credeau c nu vor iei
0 au trimis <impotriva lor> un numar oarecare de daralani, imbracati
In haine roii, cam opt sute de oameni. Cind voievodul tefan a pus sa se
descarce asupra lor ase lovituri de tun iar darabanii sa-i descarce asupra
lor toate putile, cazacii s-au ridicat 0 au descarcat cele unsprezece tunuri
<ale lor> 0 au ieit <0> ei inii ; descarcindu-i putile i trgindu-i
sabiile, ei au ucis pe aceti darabani. Tunurile cazacilor au impratiat grosul
oastei celei mari, careia nu i-a mai ramas decit fuga 0 infringerea.
In aceasta clip a aprut Timu i i-a pus pe goana, caci cazacii se
tin tari pe cimpul de lupta, ei nu dan inapoi, niel nu fug. Au o tnare lude-
minare, dobindit in anii de dinainte, in timpul razboiului // cu polonii396, P. 486
cind au invatat cum sa-0 intareasca tabara sau taberile cu anturi spate in
391 Stradja, termen intilnit adesea in cronici si documente.
Cffrele sint exagerate ; Gheorghe $tefan avea 12 000 de oameni oaste de tail",
iar Xemny Ianos cam tot pe atit (M iron Costi n, Opere, p. 145 si 146).
"4 20 aprilie.
555 Vezi i M. Costin, Opere, pp. 145-146; Flur mu z a k IX/1, pp. 21-22.
Despre luptele pentru cucerirea tronului din anul 1653 vezi pe larg A 1. Pa p adopo 1
C ali m a h, Despre Gheorghie pefan voevod, domnul Moldovei (1653-1668), Bucuresti,
1886, p. 54 si urm.
U' Rgzboiu/ de eliberare condus de Bogdan Hmelnitki, incheiat prin paces de la Belaia
Terkov.

81

www.dacoromanica.ro
 pamint in jurul Wirii, numite in limba turc& meteris"397 0 care le apAra
taberile impotriva oric..rui atac nea4teptat. Fiecare din ei ii are traneea
lui, adicA o gaur s.pat in pAmint. Cind se ridic. <in picioare> ei i0 des-
cared putile 0 cind dumanii trag asupra lor, ei se culc in gnrile lor, unde
<nimeni> nu-i poate ajunge ; ei i0 ating dumanii, dar ei nu pot fi loviti.
Ei <cazacii> sint foarte sobri in felul lor de trai. in expeditiile lor se
multumesc cu foarte putin. <hran>, neavind nimic in afar de piine
neagr uscat 0 ap ; ei nu au nici corturi, nici veminte frumoase, nici
altceva de acest f el. .1, Cu toate acestea, sint foarte rezistenti.
S ne intoarcem <la vorba noastr.>.
indat ce domnul scos din scaun a primit intriri, ei <cazacii> s-au
apropiat de Ia0 0 au inceput <A dea> lupta399. Noi ii priveam de sus, din
clopotnit. Cind s-au auzit <rsunind> tobele 0 trimbitele, s-a aflat cA
Timu, fiul lui Hmelnitki, se apropia, caci i0 trimisese avangarda inaintea
sa, ca de obicei. In acela0 timp au primit intdriri 0 indat." <dumanii>
au fost infrinti 0 nu a mai rmas nici unul din ei.
Cit despre doran 0. insotitorii sli, ei au fugit la unguri399, prsind
curtea cu tot ce se afla intr-insa 0 Cu tot ce jefuiser. in timpul acestor
p. 487 zile din urm., adic bunurile boierilor 0. negustorilor /1, pe care el le
lsase <acolo>, astfel c., la rindul slu, fiul lui Hmelnitki a pus mina pe
ele. Oh! s* fi vlzut osta0i fugind <in neorinduial.>409, aruncindu-i stea-
gurile, fugind in cete de cite douzeci 0 de cite cincizeci pentru a ajunge
In munti 0 in pduri ; cazacii <mergind> pe unnele lor, au sfir9it prin
a-i ajunge in munti, mAcel4rind cit au putut 0 jefuind o cantitate uria0
din proviziile lor.

(XXIII. INTRAREA TRIUMFALA A iNVINGATORULUI)

Atunci Timu, fiul lui <Hmelnitki>, a intrat in Ia0., cu ajutorul
cazacilor, a trecut prin fata mnstirii Sf. Saya 0 s-a indreptat spre
Curte. Domnul nostru patriarh i-a ieit in intimpinare in fata portii man's-
337 Meterez.
398 Lupta s-a dat la Popricani, pe partea dreapt5. a Jijiei, la 1 iunie ; vezi Mir on Co s-
tin, oP. cit., pp. 145-147; Hur mu z a k i, IX/1, pp. 21-22).
339 Gheorghe tef an s-a indreptat impreund cu Kemny Janos spre Trotus, unde s-au
despIrtit, primul pentru a cAuta ad5.post in Tara Romaneascg, la Matei Basarab, lar cel din
urnitt pentru a se intoarce in Transilvania (M iron Cost i n, Opere, p. 148; Hurmuzaki,
IX/1, p. 21 si G. Kr au s, op. cit., pp. 156-157). Despre relatiile dintre cei doi vezi Ale x.
Lapedatu, Din grijile si greutcltile unc domnii ... .opt scrisori ale lui Gheorghe tefan-
vodd catre loan Kmny, Bucuresti, 1932 (din Analele Acad. Rom., Mem. sect. ist.", s. III,
t. XII, 1932).
600 Despre luptele care au urmat vezi Mir on Cost i n, Opere, p. 149 si urm.

82

www.dacoromanica.ro
 imbfAcat cu mantia, Cu omoforul, cu patrafirul si cu crucea. Timu
era insotit de mai multe mii de oameni, care se grAbeau cearA bine-
cuvintarea si care, ingenunchind in fata domnului nostru patriarh, sArutau
crucea.
Apoi cazacii s-au imprAstiat in munti i p5.duri si au prdat pe locui-
torii frii care fugiser5.40I. Au despuiat chiar si pe femeile acestora, au
prAdat bisericile i manAstirile402, pentru c acolo i cAutaser sclparea
si fiindd <locuitorii> isi trAdaser domnul i stApinul lor, Vasile voievod403.
indat <domnul> a trimis // un sotnic404 sau iuzbas5.40 cu compania p. 488
lui ca s'A ne apere mnstirea <Sf. Sava>. A pus la poarta ei un steag
impodobit cu o cruce.
in acest timp, turcii i evreii au inceput s tremure in fata cazacilor,
care ii jefuiau si care i-au supus la cazne i violente neinchipuite. Dac
nu ar fi fost de fat domnul nostru patriarh, ei ar fi fost nimiciti. Cum ar
fi fost altfel, dci le sint dusmani ? at despre moldoveni, a fost si mai
fAu ; iar evreii erau pusi in lanturi si schingiuiti in toate noptile pentru
ca sA se boteze si sA-si m'ArturiseascA averile. Sufletele noastre erau cople-
site de mil-mire auzind plinsetele copiilor i pruncilor lor.
at despre turci, ei si-au cAutat scA'parea ling domnul nostru patriarh
si noi i-am adApostit in chiliile noastre, noi insine stind ; astfel au
scApat cu tot avutul lor. Printre ei se afla un ienicer care fugise ; el avea
ca rob un tinr cazac care de la bun inceput a avut o purtare de necre-
zut cu lucrurile i bunurile st'Apinului s.u. El le-a arAtat unul dupA altul
cazacilor, care le-au jefuit toate, ca si pe altele ale tovarsilor lui. Am
v.zut fapte uimitoare.
In noaptea aceea s-au tras clopoteie la toate nan5,stirile si s-au slujit vecernii mari,
la care am fost si noi de fat5., pentru hatmanul Hrnelnitki i pentru fiul su, hatmanul
Timus. Diaconul a spus : Indura-te de noi, Doamne, dup mare mila ta" si urm5toarele ;
apoi IarAsi ne rugAm pentru domxtu1406 nostru Vasile voievod, pentru hatmanul Zenobiel",

401 Fapt confirmat si de Miron Costin (p. 146).

Fapt confirmat i de documente. De pila, m-rea Dragomirna a fost brautli 1 stri-
cat" de cazad, care au luat toate avutiile i vestmintele si vas5.1e... si odoard de mare pret"
(N. St oi c escu, Bibliografia, p. 281, nota 57).
400 Begihim wa Efendihim Fasili Foyfoda.
404 Sotnikos, de la sotnic" = comandant a o sut/i de ostasi la cazad. In Moldova
se folosea termenul de iuzbas5..
405 De la y4z" = sutl i baff = capetenie, comandant a o sut de osta.si la turci ;
termen folosit atit in Moldova cit si in Tara Romitneasc5.
Al-tnalik = domn, rege, titlu dat mai jos si lui Timus.
407 Zenobios = Bogdan Hmelnitki, era numit si Zenobie. Vezi En g e 1, Geschichte der
Kosaken, Halle, 1796, pp. 116, 157, 211, citat de V asile R a d u, op. cit., p. 489, nota 1.

83

www.dacoromanica.ro
p. 489 // pentrn principele Timus si pentru sotia lui". Aceasta fusese ostatecil la Constantinopolog.
El a cheltuit comori pinA ce a putut a o aducA409 si s se cunune <cu ea>. Era ffica
lui Vasile vodA, domnita Ruxandra. SA aibl parte In veci de pace, de sAnAtate si de
min' tuire si pe deasupra tuturor, domnul nostru Dumnezeu MI le dea izbinclA In toate si
sit umileasa sub picioarele lor pe toti dusmanii si pe toti potrivnicii". Apoi au cIntat
nrmarea canonului de Paste si parachisis" si am iesit din bisericl Inainte de miezul noptii.
in simbta care cade odat cu s.rbtoarea Sf. Gheorghe 0 a doua
zi duminicd, nu a fost liturghie. Luni seara, hatmanul Timu a trimis
vorba domnului nostru patriarh s se pregteased pentru liturghia care
trebuia sA aib loe a doua zi la mnstirea domnului410. Marti dimineata
am pornit 0 am luat parte la utrenie. Dimineata, hatmanul a venit la
biseric5., s-a urcat 0 a stat in picioare ling jiltul domnului, socrul su ;
era incins cu sabia sa de care nu se desprtea niciodat.. Domnul nostru
patriarh I-a binecuvintat 0 am ispfvit liturghia.
A fost o zi mare ! Apoi domnul nostru patriarh a ieit din biseria ;
hatmanul, care venea in urma lui, 11 tinea de subsuori pentru a-I ajuta
p. 490 sg se silk pe cal 0 i-a tinut // scara pin, afar din minstire. Ei i-au
luat fmas bun unul de la altul 0 au plecat.
Dup. infringerea <noului> domn au dat de tire la Camenita lui
Vasile voda4n, care a inclecat indat. Vestea despre sosirea sa se rs-
pindise <in toat Tara> 0 poporul se bucura. A intrat in Iai joi 28 aprilie.
Domnul nostru patriarh 0 noi ceilalti ne dusesem la m.'nstirea lui ca s.-i
ateptAm sosirea. and a venit, noi 1-am primit in afara portii mndstirii,
inconjurati de egumeni i. de preoti invemintati cu odAjdiile lor 0 de
diaconi cu cadelnitele, doi cite doi.
Dup ce a desalecat, el s-a imbiltiat cu domnul nostru patriarh
<0> au intrat in biserica.
Diaconul a venit 0, dup. ce i-a luat in sapinire jiltul, I-a tmiiat
0 a rostit apoi : Miluiete-ne pe noi, Dumnezeule, dup mare mila ta"
0 celelalte ; a pomenit pe doran 0 pe hatmanul Zenobie412, pe Timu i.
pe domnita Ruxandra pentru pacea 0 min' tuirea lor, in vecii vecilor".
S-au coborit sa srute icoanele 0 domnul nostru patriarh i-a binecuvintat.
"B Vasile I,upu trimisese pe domnita Ruxandra ca ostatecA la Poartl dupti cAsAtoria
domnitei Maria cu principele Radziwill (G h. $i E. c ai, Chronic romitinitor i a mai multor
rseamuri, III. Iasi, 1853-54, pp. 76 si 17, n. 4).
aos Cronicarul turc Mustafa Naima scrie cli Vasile Lupu a dat multi bani mal ales astro-
logului (miinedjimbasi) Portii (Tarih, Istanbul, IV, 1281-1283 <1864-1866>, p. 349).
4" MAnlistirea Trei Ierarhi.
Vasile Lupu se adApostise la Camenita, asteptind rezultatul negocierilor de pace dintre
cazad si poloni. Vezi corespondenta lui cu regele si dregAtorii poloni la Acad. R.S. RomAnia,
Poto, pachet XXIII.
au Zinobios .--- Bogdan Hmelnitld.

84

www.dacoromanica.ro
<Domnul> l-a imbratiat a doua oar plingind i spunind : Ceea ce mi s-a
intimplat este o pedeaps pentru pAcatele mele"418. Apoi am ie9it cu el
din mnstire. El a inclecat i s-a indreptat spre curte pe cind se trAgeau
clopotele ca de obicei. Cind a intrat <in palat>, s-a a5ezat pe scaunul ;
in acea clip, toti otenii cazaci 0-au descarcat muschetele, apoi cele un-
sprezece tunuri pe care le adusesera cu ei, impreunA cu celelalte ase <tunuri>
pe care le cuceriserA de la noul domn, astfel cA' oraul era cu susul in
jos. //

(XXIV. SLUJBELE) p. 491

in duminica-slbanogului" am v.zut la curtea <domneasc.> pe fiul

lui Hmelnitki dud a venit la domn pentru lua rdmas bun cAci ei se
inteleseserA s'A mearg cu totii impotriva domnului Tzii RomAneti414.
Apoi <domnul> i-a dat <in dar> o blan de samur ; apoi a incAlecat,
urmat de un toboar 0 de un trimbita, acut semnul crucii 0 a pornit.
Luni dimineata, domnul nostru patriarh s-a dus // s-0 ja fmas bun p. 492
de la domn, i-a cerut voie s ne facem pregtirile de plecare in interio-
rul <trii>. <Domnul> nu s-a invoit, spunindu-i : Ai rbdare pin iti
trimit rspunsul <meu>". A spus aceasta deoarece se temea pentru noi,
c'Aci toat tara cazacilor era tulburat de micrile trupelor czceti
ftreti, deoarece in anul acesta hanu1415 incheiase o intelegere cu Hmelni-
tki ca s porneascA fzboi impotriva polonilor. Din aceast pricina ne-a
intirziat (plecarea) pinA ce drumurile urmau s fie sigure.
Marti s-a dus s se intilneasd cu ginerele sAu, impreun cu oastea
sa moldoveneasc, care mai trAdase i inainte pe domnii ei.
n miercurea dinaintea joil n1.rii, starqul mbnIstirii Galata a poftit pe domnul
nostru patriarh // s slujeasa liturghia din joia II:04611i, al drui hram 31 purta mAnstirea. p. 493
Ne-am dus acolo i am fost de fatl la vecernie si a doua zi dimineata la utrenie ; era
tirziu ; s-au tras clopotele. Domnul nostru patriarh a facut liturghia si a hirotonit un preot,
de fat5, fiind toti egumenii mtintistirilor i cei care veneau in vizit. Dupg liturghie s-a
adus couvA, ca de obicei, si si-au intins cu totii miinile deasupra ei, dupa obicei. Domnul
nostru patriarh a citit asupra ei o ruglciune, pentni sufletul ctitorului bisericii, Petra vodren,
care clAdise mlnAstirea.

113 Exact acelasi lucru il spune V. Lupu despre clderea sa in introducerea unei scrisori
din oct. 1653 (A. Ver es s, op. cit., X, p. 270).
4i4 Beg al-Flah. Vezi si G. Kr au s, Cronica Transilvaniei, p. 157.
416 Islam Ghirai al 111-lea (1644-1654).
Petru $chiopul.

85

www.dacoromanica.ro
 Am iesit de la liturghie spre amiaz i ne-au luat s ne duc; la masd.
Ne-au dat un praznic domnesc care a sturat pe cei mari i pe cei de raid.
La sfirsitul praznicului s-a but in s.natatea domnului, apoi in (snatatea)
lui Hmelnitki i a fiului lui, in santatea patriarhului Ierusa1imului417
ckruia Ii era inchinat. mnstirea.
Seara am fost de fata si la vecernie. S-a adus o tam& cu coliva i un vas cu yin;
preotul i domnul nostru patriarh au citit rugaciuni pentru pomenirea ctitorilor
cad asa este obiceiul la ei s slujeasc o liturghie i sa fac un praznic pentru pomenirea
sarbatoarei, lar o a doua liturghie si un alt praznic pentru pomenirea ctitorilor manastirii,
potrivit cu conditiile
Vineri dimineata am fost de fata, asadar, la utrenie ; apoi s-au tras clopotele pentru
P. 494 liturghie. La intrarea noastra in biserica s-a pus o tava cu // coliva i cu vin, impreunii
cu dou sfesnice mari de argint, pe un tetrapod acoperit cu o fata de masa scumpa. Domnul
nostru patriarh a luat cadelnita, a tiimiiat de jur imprejur, apoi a tamiiat usile altarului,
jiltul domnului, apoi pe egumenii si pe preotii si pe toti cei care mai erau de fata. Diaconul
a spus : binecuviMeaza, stapine" i donuml nostru patriarh <a zis> : binecuvintez"
cintaretii au inceput sA elute : miluieste-ma, Dumnezeule...", apoi Fericiti cei fara pri-
hEma...."; apoi <s-a ciMat> canonul mortilor pe o melodie dulce. La fiecare slavil."415
diaconul spunea : miluieste-ne pe noi, Dumnezeule", pomenind numele ctitorilor manastirii.
Au tgonliat, de asemenea, pe egumenii de fata, dupa. obicei, cum tamiiase domnul nostru
patriarh. i fiecare din cei care tamilau spuneau in continuare, pin& ce domnul nostru
patriarh a rostit rugaciunea pentru coliva. Apoi, toti si-au intins rntinile deasupra el; apoi
au pus-o de o parte pe masa asezat in mijlocul bisericli i s-a inceput liturghia. S-a rostit:
Inca ne rugam pentru binecredinciosul de Dumnezeu iubitorul domnu/ nostru Ion Vasile
voievod i pentru dreptcredinciosul i prealuminatul marele hatman Zenobie
pentru binefachtorul sat]. fiu Timus pentru toata curtea lui". i astfel au fost pomeniti
P. 495 la polichroniu dupa. slujba. i astfel am iesit de la liturghie catre amiaza. //. Am mai fost
de fata la liturghia de simbata, la el, I in-am intors apoi la matastirea noastra.
Am v.zut in grdinile mandstirii Galata caisi din ale c.ror fructe
am mincat i migdali, toti plantati de curind4" ; cit despre ciresi, pruni
ziiininl de porumbel, gutui i peri, sint foarte multi in aceast tara
sint de soi bun. De asemenea, in grdini sint i multe garoafe i crini
obisnuiti. Crinul galben numit frincesc creste In toate aceste tinuturi,
'And la Moscova, ca buruienile si nu este pretuit. in Moldova, in Tara Ro-
maneasa.', pin6 la Moscova, iarba cea mai rspindit pe cimpii este pelinul.

"7 Paisie (1645-1660).

418 Doxa de la termenul grec cuviUt ce revine adesea in slujbele religioase.
419 Este posibil ca asemenea plante s fi existat intr-adevar deoarece, la 1746, mitro-
politul Neof it al Tara Rominesti vedea in gradina curtii boieresti din FrimanestiIlfov
naramzi, lamii, chiparosi i altii" (ms. la Inst. de istorie N. Iorga").

86

www.dacoromanica.ro
 <XXV. INFR/NGEREA WI VASILE LUPU SI A CAZACILOR
IN TARA ROMANEASC.A.>

In aceast zi am primit vestea c5.. domnul Ktrii> Vasile <0> ginerele

sAu cu oastea cazacilor au fost infrinti 0 cs o luaser la fug. Pe chid
ne aflam in sig-uranta 0 auzeam in fiecare zi c." ei invinseser6 in patru
rinduri pe unguri 0 pe m.unteni, pe care ii m.celariser grozav, iat c
dintr-o dat stirile au ajuns infioraoare ; oamenii s-au intors in mAn.'stiri.
Atunci au sosit pe rind ostile czcesti, invinse 0 fugrite ; pe de alt parte
a venit stirea c domnul si ginerele lui au disprut ; dar marti inainte de
bis, au sosit pe neasteptate 0 au intrat in curte intr-o stare jalnic6.
Rusaliius

Ei au instiintat indat pe Hmelnitki despre cele intimplate.

S-a confirmat atunci stirea c invinseser de patru ori pe unguri,
armata // munteneasc. 0 pe sirbi42 0 c nimeni nu li s-a putut impotrivi P. 496
pin," ce s-au apropiat cale de o zi de drum de <orasul de>
Tirgoviste421,

scaun al domnului Trii Romnesti. Matei voievod a iesit <din oras> 0 a

pornit impotriva lor cu o oaste mare, alatuit din munteni, unguri, sirbi,
greci, albanezi, bulgari 0 turci.422. Atunci seimenii lui Vasile Grecul"423
s-au npustit asupra si. cind au ajuns la cortul domnului l-au pr.dat
lor424

si au impuscat pe Matei voievod in cu un glont care a doborit

picior425

calul pe care caarea. Ins el a rezistat pin. seara <dud> si-a scos cis-
ma plin de singe. Indat a incalecat pe alt cal pentru a continua lupta.
Intreaga sa ostire se invoise s.' se inchine si s se supun lui Vasile
si. cazacilor, dar in clipa aceea Domnul nostru, care schimb vremurile,
a trimis tunete, fulgere, trAznete, ploaie 0 grindin mare ca pietrele, asupra
oastei lui Vasile si a cazacilor, cAci vintul le era potrivnic425. InsA moldovenii

tiabis = 19 mai 1653.

4sio Este vorba de mercenarii sirbi din armata lui Matei Basarab, asa-numitii seimeni.
421 Dorgo ft.
411 Despre oastea lui Matei In care predominau curtenii vezi M. Cost i n, Opere,
p. 153.
421 Fasili al-Rum.
424 Este vorba de lupta de la Finta (17/27 mai 1653). Vezi Mir o n Costi n, op. cit.,
p. 153; Letopisejul Cantacuzinesc, pp. 110-112; G. lir au s, op. cit., pp. 157-159; H u r-
mu z ak i, V/1, pp. 19-20 etc.
411 Fapt confirmat de M. Costin: au nemerit si pre Matei vodI un glont de sinetu aproa-
pe de Incheietura genunchiului" (M iron Cost i n, op. cit., p. 154).
411 De o asemenea furtun vorbeste si Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit., p. 111 si
M. Cost i n, Opere, p. 154. Dui:a o ala informatie, In timpul luptei s-a poniit o ploaie
mare si le-a udat (cazador) iarba de puscii.", ceea ce a usurat victoria lui Matei Basarab
(Relajiile istorice dintre popoarele U.R.S.S. i Romdnia in veacurile XV --inceputul celui de
al XVIII-lea, II, 1633-1673, Moscova, 1968, P. 240).

87

www.dacoromanica.ro
 au tfldat vi ei vi au fost invinvi, iar cazacii nu-vi mai puteau slobozi
puvtile din cauza ploii mari. Atund oastea muntean a desarcat asupra
lor lovituri de tun vi de puvti vi i-a atacat. Moldovenii au fost primii
care au luat-o la fug., urmati de cazaci, care s-au intors invinvi, pe dud
muntenii, urm'grindu-i cu sabia la vold, i-au mkelrit cumplit. A fost //
un ceas de jale. Muntenii n-au incetat s5.-i nimiceasc6 timp de trei zile,
13. 497 luind pe multi in prinsoare. Cit despre cei care au sckaat cu fuga vi au
venit la Iavi, acevtia vi-au aruncat toate armele pentru a se ascunde.
Domnul Vasile vi ginerele am v'i citiva oameni au scapat apudnd
drumul Galatilor, apoi acela al Moldovei, <mergind> pe chi neumblate,
de teama urmririi. infringerea lor s-a intimplat in dup5, amiaza <zilei>
de marti, inaintea joii in.lt.rii427. Vestea a sosit la Iavi in trei zile, dei
din Moldova pin in Tara RomneascA este o distanf de zece zile de
mar.
Intrarea domnului, dup cum am spus mai inainte, a avut loc intr-o
marti, cu opt zile inaintea Rusaliilor. Ostavii cazaci care au supravietuit
au fmas trei zile, apoi s-au intors in tara lor din cauza marii ridiairi a
preturilor care a avut loc in zilele acelea, cci li se vindea o pline mare
rotund cu un piastru. Timuv, fiul lui Hmelnitki, a rsmas citva timp
acolo, apoi a plecat pentru a se duce la tatal s.u, &dci se avtepta sa-i
trimit ajutoare. Dar nu i le-a trimis, pentru c. <tat.1 s'Au> era suprat
pe el.
Vasile <I,upti> a rmas singur, fr nimeni ling5.7el. In fiecare clipa
se spunea c duvmanii s.i veneau cu o armata ca s5.-1 la pe neavteptate
intr-o noapte ; vi a doua ratacire era mai rea dedt cea dintii. <?i> el vi
noi eram intr-o spaima necurmat., tot timpul, noaptea vi ziva. Cit despre
doamna, fiul sau, averea sa vi toate bunurile sale428, el trimisese sa i le
13. 498 duc. prin Polonia vi Camenita // vi le avezase intr-o cetate intarit, de
piatr., care atirna de el, numit Suceava429; el a strins acolo alimente
vi Vuturi multe de teama unui fapt care, de altfel, s-a vi intimplat.

427 17 mai 1653.

424 Tezaurul lui Vasile1.4upu, depus mai intil la cetatea Neamtului (M iron Costi n,
Opere, p. 143) si apoi la Suceava, era apreciat la doua milioane de galbeni (H urmuzak i,
V/1, p. 6; vezi si G. Kr au s, Cronica Transilvaniei, p. 155).
422 Istidjava.

88

www.dacoromanica.ro
 <XXVI. SA.RBATOAREA RUSALIILOR LA IAI IN TIMPUL
*EDERII NOASTRE>

In ce ne priveste, am fost de fata la liturghia cea inare de la Rusalii in manastirea

noastra. Dupa slujba, s-a intins un covor pentru domnul nostru patriarh inlauntrul altarului,
in fata pristolului. Noi 1-am invesmintat cu epitrahilul i cu omoforul si el a citit rugaciunea
ingenunchierii cu fata intoarsa catre credinciosi.
In d.uminica tuturor sfintilor429bis, egumenul mmstirii Sf. loan cel
Nou430, cunoscut sub numele de Mnstirea Fecioarei", care se afla
la capatul orasului Iasi431 0 care era metoh i danie tinind de mnstirea
Sf. Saya, a venit s pofteascd pe domnul nostru patriarh.
Ne-am clus la aceast. mnstire 0 am fost de fat la liturghie, d.up
care am prinzit, iar seara ne-am intors la mnstirea noastr. <Sf. Sava>.
<Mndstirea Sf. loan> e frumoasd; pe dinafari are foisoare care domina
tot orasul, cci este asezat intr-un loc ridicat. Biserica este frumoas.'
clopotnita se gseste deasupra pridvorului.
Cit despre mucenicul Sf. loan cel Nou, ni s-a spus ea a indurat cazne (martiriul) 13. 499
la Trapezunt432, acum mai bine de un veac. // Domnii Moldovei au trimis soli si au folosit
tot felul de siretlicuri pina ce au putut sa aduca <moastele sfintului> in tara lor. <Moastele>
au fost lasate la locasul acestei mnastirii pentru a vedea unde voia <sfintul> sa fie asezat.
Dar trasura domnului434 in care erau aduse aceste moaste ale sruitului si care era urmata
de ei s-a oprit la Suceava435. Acolo i s-a crdit o manastire436 si o biserica In cetate, iar
sfintul a fost pus acolo pentru a fi pastrat in veci. Poporul din aceasta tara are deplina
incredere in acest dint ; cu prilejul hramului sau, care se sarbatoreste in joia de dap&
Rusalii, <locuitorii> yin In pelerinaj la el din partile cele mai indepartate ale tarii. Fiica

429biS 5 iunie 1653.

430 Mdastirea Sf. loan cel Nou (Nicorita) este ctitoria hatmanului Nicoara si a sotiei
sale Teodosia (1626-1629) (N. Stoicesc u, op. cit., p. 465).
431 Pe culmea dealului Tatarasi.
432 Sf. loan cel Nou s-a na'scut la inceputul veacului al XIV-lea la Trapezunt, dintr-o
familie de crestini. N-a indurat martiriul la Trapezunt, ci la Cetatea Alba. Alexandru cel Bun
i-a adus moastele in anul 1402 i le-a asezat in biserica Mirauti din Suceava. Vezi S. F 1.
Marian, Sfintul loan cel Nou de la Suceava, Bucuresti, 1895; V. Draghiceanu,
O icoand din sicriul Sfintului loan-cel-Nou din Suceava, in Buletinul Comisiei Monu-
mentelor Istorice", VIII, 1916, p. 21-24) ; T. Voinesc u, Cea mai veche opera', de argintdrie
medievald din Moldova, in Studii i cercetari de istoria artei", II, 1964, pp. 265-289.
433 In realitate mai bine de doul secole.
434 Alexandru cel Bun (1400-1432).
434 Istadjava.
436 Despre m-rea MirAuti, construit probabil de Petru Musat, vezi N. Stoicesc u,
op. cit., pp. 798-800.

89

www.dacoromanica.ro
 unui mare boier a clklit aceast6. frumoasA biseric4417, ce-i este inchinattt si care poart&
numele luius.
in ajunul sarbatoarei Sf. Apostoli, au tras indelung clopotul cel mare
s-au impodobit bisericile potrivit datinei lor cu flori i cu manunchiuri
de busuioc, puse la icoane.
Sa se tie ea de la 1 aprilie439 ceasornicul de fier suna cincisprezece
ceasuri in timpul zilei i noua ceasuri noaptea. in luna iunie i iulie44
suna aisprezece ceasuri in timpul zilei 0 opt ceasuri in timpul noptii.
Sa se tje ca in aceast tara fetele au obiceiul s impleteasca cununi
de flori 0 de busuioc pentru a 0 le pune pe cap ; iar femeile se impo-
dobesc in ace1a0 fel 0 aceasta <se intilnete> pina in tara Moscovei.
Sa se tie c in aceasta tara primii castraveti se coc de sarbtoarea
Sf. Apostoli441 ; sint mici i fra zeama.
p. 500 lar prunii zii inima de porumbel" <slut atit de multi> inch seamana
cu o mare care se revarsi ; <prunele> sint de culori 0 de soiuri variate :
albe, galbene, ro0i, ruginii i girt foarte gustoase ; cire0i <cu fructe>
ro0i sint atit de multi inch par ca nite paduri ; slut i soiuri minunate
de pere442.
In palatul domnului am vizitat biserica domnului443 care e foarte
frumoasa 0 e inchinata Sf. Gheorghe 0 de asemenea biserica doamnei444,
inchinat <tot> Sf. Gheorghe445. Locuintele unde stau sint acoperite
intregime cu placi de faianta, iar Vasile <Lupu> a pus sa se impodobeasca
minunat tavanele446. Sint acolo WI prea frumoase pe care Vasile <Lupu>
441 Este vorba de Teodosia, sora lui Miron Barnovschi i sotia hatmantului Nicoar. salt
Nicorit, care, impreun cu sotul ei, este pomenit ca ctitorA a mndstirii Sf. loan cel Nou
intr-un hrisov al lui Miron Barnovschi din 1629 (N. A. Bogda n, Orasul Iasi, p. 219).
Adia. al SI. loan cel Nou.
429Nisan.
444 Haziran va tammuz.
441 Petru si Pavel (29 iunie).
444 BogAtia de fructe a Moldovei a fost remarcaa de D. C ant emir (op. cit., p. 109)
si de numerosi strAini (ibidem, p. 112, nota 6).
443 Biserica sau paraclisul domnului se afla deasupra portii principale a curtii domnesti;
a fost clAdit de Stefan Toma la 1613-1614 (N. St oicesc u, op. cit., p. 413). Vezi
Cdldtori, V, p. 334.
444 Hramul ei este Sf. Treime.
444 Biserica sau paraclisul doamnei (numitA biserica din spre doamna") se afla
palatal ei numit i haremul doamnei (N. A. Bogda n, op. cit., p. 189). Vezi i Cdatori,
V, p. 490 (1652), N. Grigor a s, Bisericile curfii domnesti din Iasi, in Mitropolia Mol-
dovei", XLV, 1969, nr. 5-6, pp. 312-320 i N. St oicesc u, op. cit., p. 414.
446 Vezi Corina Nicolescu, Ceramica otomand de la Iznik din sec. XVIXVII
&Lila In Moldova, in Arheologia Moldovei", V, 1967, pp. 287-308) ; Al. Androni
Ceramica otomand descoperitd la Iasi, in SCIV, XIX, 1968, nr. 1, pp. 159-168; Euge-
n i a Neamtu, Ceramica decorativd polono-lituaniand de la curtea domneascd din Iasi,
In SCIV, XXI, 1970, nr. 4, pp. 697-703 etc.

90

www.dacoromanica.ro
le-a cldit in intregime din marmur ; i apa este adus din alt
parte.
In gradina domnului am v.zut i duzi <cu fructe> dulci i multi caisi,
ca i migdali ; am mai vdzut un pom mic cu rodil, plantat intr-un butoi,
l.mii dulci, cultivati tot in hirdaie.

(XXVII. LUPTA HOTARITOARE DINTRE VASILE LUPU

NOUL DOMN).

Sl ne intoarcem (la vorba noastr6).

S-a adeverit stirea c'd noul domn, dusmanul lui Vasile, sosise in satele447
asezate linga hotarul Ungariei448, in locuri greu de ptruns, pe virful muntilor,
In mijlocul codrului; // avea cu el ostasi unguri i romni449. El inrola oameni, p. 501
iar locuitorii din aceste tinuturi erau legati de el. A reinceput teroarea
noi eram incurcati in toate privintele. Vasile <Lupu> nu avea armat.
toti moldovenii il trdaser1450. El ceruse ajutorul ttarilor ; dar acestia
nu l-au sprijinit451. Furios, a inceput s recruteze trupe dintre locuitorii
cpitani i izubasi, dindu-le tainuri i leafa4b2. In timpul acesta a
sosit vestea ca Hmelnitki Ii trimisese citeva mii de ostasi cazaci453
acestia sosiser. El le-a impstit bani i daruri in vesminte, le-a rinduit
tainuri i b.'utur si le-a fdcut o tabr in jurul orasului i ei s-au asezat
acolo. intre timp, Vasile voda a primit trei caftane si o scrisoare de int-
rire454 <in domnie>, aduse de agale455. Dup aceea a venit la el Kadir-Aga,
aga vistieriei, cu un caftan adus chiar cu miinile sale si de asemenea si o
scrisoare de intarire. Domnul a iesit in intimpinare cu cazacii i ei au intrat

447 La ItAcAciuni un sat al sAu" (M iron Costi n, Opere, p. 155).

"8 Adia. al Transilvaniei.
448 Ain al-Ungurus wa al-Flach. Brau romfini (valahi") din Tara RomAneascl. Despre
ajutorul primit de la G. Rsik6czi al II-lea i Matei Basarab vezi M. Co sti n, Opere, pp.
155-156.
4" Dui:a izbinda lui Gheorghe tef an de la Valea Seac5. (jud. Baau), multi moldoveni
au trecut de partea noului domn, addog,indu-i den dzi in dzi oameni de tara de sus toat1
den gioseni multi" (ibidem, p. 156). Despre cauzele prnusirii lui Vasile Lupu vezi Istoria
Romdniei, III, p. 175.
Vezi si G. Kr au s, op. cit., p. 163.
851 Fapt confirmat si de M. Co sti n, Opere, p. 156.
4" Dup5. M. Costin au fost numai 400 (ibidem, p. 157).
4" Mukarrer-name.
Marele vizir Kpriilii Mehmed pasa, care sprijinea pe Vasile Lupu, i-a trimis un ceaus
cu daruri (Maiolino Bisaccioni, Historia delle guerre civili di questi tatirni tempi ...,
Bologna, 1653, p. 417; Hurmuzak i, Fragmente, III, p. 185).

91

www.dacoromanica.ro
 <in Iasi> cu mare alai. Apoi domnul s-a preglit s porneasc impotriva
dusmanului su.
n acest timp, <atit> noi <ell> i mringotirile sale facem paraclisul" i vecernii de
sears pint dimineata, potrivit rinduielii vecemiei joiei pocAintei i simbetei celor sase icoase
ale acatistului, dar toate acestea nu au folosit la nimic. //
p. 502 in sfirsit, domnul a purces din Iasi, marti 5 iulie, insotit de toti negu-
storii i de grecii, partizanii lui. Acestia impreun cu cazacii erau aproape
de vreo patru mii ; li s-au adugat i vreo unsprezece mii de moldoveni"6.
El a pornit impotriva dusmanului sau despre care iscoadele sale ii adusesera
stirea d nu avea decit dou sau trei mii de oameni457. in timpul acestei
nopti au fost multe tunete, fulgere i trznete, <a dzut> o ploaie torenIialk
astf el c.. ne spuneam : A venit ceasul". Trinetul a dzut pe turla mare
de lemn a bisericii mnstirii Sf. Paraschiva, care este a dlugrilor de la
muntele Sinai, i a infipt adinc in pmint virful i crucea. A czut i pe
grajdurile marelui palat <domnesc> si a ars multe case. Fulgerele strluceau
ca sbiile i se vedeau pe cer intruchipki fcute din non i alburii asemenea
unor cetati i unor lnci. Toate acestea vesteau, de asemenea, infringerea
lui Vasile <Lupu>.
Cind cele dou osti s-au rinduit pentru lupt, trupele lui Vasile <Lupu>
ar fi putut s nimiceasd trupele dusmanului su cu bete, nu cu sbii, din
cauza numArului lor mic, dar acestia <din urm> se tineau tare pentru
ei aveau cunostint de trdarea moldovenilor, care si-au plecat steagurile
si au trecut la noul domn l-au prsit pe Vasile <Lupu> i l-au trdat
p. 503 s-au unit cu ostenii domnului celui nou, <care erau> unguri valahi
moldoveni.459. Ei s-au luptat corp la corp cu rmsitele trupelor lui Vasile,
cazaci i greci, i cum acestia erau putini, i-au invins i i-au tdiat in budti
cu sbiile lor.
Avangarda trupelor amintite <ale lui Vasile>, <aldtuit> din negustori
din ostasi greci, era sub comanda hatmanului, fratele domnului459 si a
fiilor lui460. Cind a vzut ca, dup.' ce fusese biruitoare, era infrint, si pe
punctul de a fi nimicit de sabia dusmanilor, rupt rindurile si a luat-o
la fug. infringerea a avut loe miercuri 6 iulie, la amiaz491.
4" M. Costin apreciaz oastea lui V. Lupu la 3 600 de oameni ; el nu vorbeste de cei
11 000 de moldoveni (Opere, p. 157).
4" Dup5. M. Costin ar fi fost 2 500, in afar de alt strinsura'" (ibidem).
458 Dup opinia aceluiasi cronicar, moldovenii din oastea lui V. Lupu au fugit f5.rA
nici o nevoie" din lupt5. (ibidem).
459 Gheorghe Coci hatmanul (22 sept. 1651-16 oct. 1652), prins dup infringerea
de la Sirca (N. Stoicesc u, Dictionar, p. 378).
.80 Gligorascu paharnic al doilea i Stefan paharnicul, ultimul ucis de G. Stefan (ibidem).
461 Asupra cauzei acestei infringen vezi raportul ambasadorului Dell' Haye, in Hurm u-
z a k f Ar/2, pp. 4-5 (16 iulie, 5 septembrie 1653) i vol. V/1, pp. 19-20.

92

www.dacoromanica.ro
 Toate acestea au fost spre nenorocirea noastrd, cdci nddejdea pe care
o pusesem in Vasile <Lupu> i in boierii lui a fost sp-ulberat.. Darurile pe
care le adusesem pentru el si care se ridicau la sute de piastri erau irosite.
Cit despre Vasile <Lupu>, dupd ce fgdduise domnului nostru patriarh
sd-i pldteased datoriile i cheltuielile, el se vedea silit s ne ja inapoi toate
cele care ne erau de trebuintd pentru eldtoria in interiorul ca trsuri,
cai i altele, dupd ce ne ddduse <ca insotitor> pe solul tarului Moscovei462.
vorbele sale erau vddit sincere. Cit despre boieri, ei ne fcuserd s ndddj-
duim la o sumd mare de bani ; acum totul era pierdut cu desdvirsire.
Domnul Vasile a luat-o indatd la fugd, cu putini oameni //, clare pe p. 504
calul su, pdrdsindu-si cortul, addposturile, caii, bogdtiile in seama dusmanu-
lui su, asa cum le pdrsise <mai inainte> dup infringerea sa din Tara
Romneasa.. El s-a dus la cazaci 0 a gsit addpost sigur in tara lor, unde
nu avea nici dusmani nici potrivnici463. A trimis indatd vorbd la cetatea
Sucevei unde i pusese in sigurant sotia i fiul, bunurile i comorile, pentru
ca linisteascd, cerindu-le s reziste i s5. lupte 'And ce el va putea veni
In ajutorul lor cu. forte mari.
Nenorocitii de negustori i ceilalti ostasi greci i cazaci o luaser la
fug acolo unde nu au gdsit addpost i unde 0-au intilnit dusmanii. Vederea
li se intunecase i ei se aruncaserd intr-o dim* cu griu, care in aceastd
tara intrece de obicei in indltime statura unui om. Picioarele cailor lor s-au
impotmolit iar dusmanii lor, ajungindu-i <din urm>, i-au mdceldrit ca
lovituri de sdbii si de Thud.
Acesti negustori i incArcaserd avutiile lor in ddsagi de aur i argint,
<pusi> pe caii lor, spunindu-si : Dac vom fi invinsi, o vom lua la fug
Cu acestea". Dar nu le-a slujit la nimic cd'ci au cdzut pradd pistoalelor
iar dusmanii lor le-au luat avutu1403bis. Acesti nenorociti au
ajuns intr-o stare jalnicd. Strabdtuti de gloantele pistoalelor 0 pe moarte,
ei strigau : Oh, cine va avea mild de noi i // va veni sa ne taie capul p. 505
pentru a ne curma <zilele> i pentru a pune capdt suferintelor i caznelor
noastre i s ja in schimb aurul din chimirele noastre !" Dar nu le-a venit
nimeni in ajutor i sprijin.
Hatmanul, fratele domnului464, care era in virst., s-a impotmolit cu
calul su, ca i ceilalti, in ogorul cultivat. Atunci dusmanii lui, ungurii,

462 De la Vasile 1.4upu ni s-a pastrat o bogat corespondent cu tarii Mihail Peodorovici
Aleksei Mihailovici, privind indeosebi transmiten i de stiri din Imperiul otoman, achizitionAri
de blAnuri, solicitri de mesteri etc. (Relaffile istorice dintre popoarele U.R.S.S. fi Romania,
p. 26 si urm.). In aceste scrisori nu se vorbeste de prezenta unui sol in Moldova la 1653.
463 Vezi si M. Costi n, Opere, p. 158.
assbis Vezi ibidem p. 180.
4.4 Gheorghe Coci. Vezi Mir on Costi n, Opere, p. 158.

93

www.dacoromanica.ro
 1-au ajuns si 1-au rdnit 0 dind i s-a prd'busit calul la pdmint, ei 1-au luat
In prinsoare si 1-au trimis in tara lor. Dupd ce fusese principe, a ajuns in
prinsoare465, ca si ceilalti boieri greci ai lui Vasile <Lupu>.
Fiji hatmanului, tefnit5..466 0 tovardsii sdi, acestia scapaserd din miinile
lor datorit calilor lor; s-au aruncat din virful muntelui si au c'dzut in riu.
Dupd aceast cddere, s-au ridicat din nou la suprafata <apei> si au fugit
si ei spre tara cazacilor. A fost pentru ei o clipd de durere, de jale 0 de
amdfciune.
Acei dintre cazaci care erau buni cldreti si care aveau cai buni au
fugit, au ajuns in tara lor si si-au scdpat viata. Cit despre pedestrasi 0 altii,
acestia au fost mdceldriti si au pierit sub loviturile dusmanilor lor, ungurii.
i. cum ar fi putut fi altfel ? Cci acestia gut dusmanii religiei, dispretuitori
ai crucii si ai evangheliei. Numele pe care 11 poartd li se potriveste : cal-
vinisti467, iar in limba greacd calvinos", si 1uterani468. Moldovenii ajunseserd
p. 506 dusmanii lor inversunati, au ucis multi dintre ei //, mai intii dud au fost
infrinti in Tara Rom Aneascd, unde veniserd cu miile din tara lor ; tot asa
<au acut> 0 acum, si aceasta pentru cd veniserd in ajutorul dusmanului
lor, Vasile469.
Toti cei care fuseserd partizanii acestuia se despd'rtiserd de el de la
prima infringere, 0 acum el era incercat ca by 0 ca Rustatiu si ca alti
asemenea acestora. i.-a pierdut atunci toate rudele si prietenii si chiar
sotia 0 copiii si toatd averea sa, dupd cum voi ardta. In sfirsit, si-a pierdut
ginerele, fiul lui limelnitki, acest viteaz cavaler470. Unde este acum iscu-
sinta ta in afaceri, Vasile, si unde este intelepciunea ta ? Unde sint nenu-
mratele tale bogdtii? Tu esti lipsit astdzi de toate aceste bunuri ! Citd
dreptate are cel care a spus : Cind se implineste soarta, mintea se intuned. !"
Dac nu ar fi fost un bun cdldret, nu si-ar fi mintuit viata din miinile dus-
manilor s.i.

466 La Oradea Mare, unde a si murit (N. Iorg a, Studii fi doc., III, p. 31 s'i G. Kr au s,
op. cit., p. 164).
466 Stef Anita paharnic al doilea, var cu Stefanita. Lupu.
457 Al-halbiyin. Paul de Alep face un joc de cuvinte cind serie ca. termenul de KccX(36voc
(calvinos) vine de la cuvintul arab Kalb" care inseamna dine. Vezi V. R a d u, op. cit.,
p. 505, nota 1. Era ilic vie amintirea sinodului de la Iasi din 1642.
468 Kalbinos wa luteran.
468 Din text ar rezulta c este vorba de maghiari ; cum ins cei care au venit in ajutorul
lui Vasile Lupu au fost cazacii, nu maghiarii, Paul de Alep dupa obiceiul lui a schimbat
subiectul. Despre uciderea unor mercenari maghiari de catre sangaii de la Tg. Ocna vezi
M. Cost i n, Opere, pp. 147-148.
470 Ucis la Suceava (ibidem, p. 163).

94

www.dacoromanica.ro
 S-a dus la cazaci i. a stat in primul ora 9 din tara lor numit Rakovni
*i. a intiintat pe Hmelnitki, apoi pe ginerele su de ceea ce i se intim-
piase.

<XXVIII. INTRAREA NOULUI DOMN iN IASI> p. 507

S-a reinnoit pentru noi mihnirea i. spaima, c5.ci ungurii au venit indat.
la Iai O au jefuit tot ce au g5sit in afara mndstirilor472. Ne-a cuprins o
mare spaim, astfel c nu puteam dormi noaptea, iar in timpul zilei ne
adposteam in clopotnite.
Dup ce dumanul lui Vasile <Lupu>, adic noul domn, a ajuns la
Iai, el s-a indreptat indat spre cetatea Suceava, a inconjurat-o O a
asediat-o. A trimis indat'd scrisori domnului nostru patriarh pentru a ne
liniti ; el ne-a hotarit un mertic", adic tainuri in alimente O buturi
mai mare decit cel pe care-I primisem in timpul lui Vasile <Lupu> O s-a
purtat tot astfel cu aga vistieriei472bis.
La alegerea sa, a trimis dreg5.tori pentru a mentine ordinea la Iai.
i. in celelalte orae. Au venit atunci i. s-au rzbunat impotriva dumanilor
lor, grecii, care au ajuns in stare jalnicd, caci li s-au luat toate bunurile.
Zilnic ii supuneau la tot soiul de umilinte ; au ajuns s-i injunghie cu sbiile
pe str'zi, s le taie urechile .1 s*-i bat in v5.zul tuturor. Groaza cumplit
ii cuprinsese pe toti O multi dintre ei au scapat de maceldrire datorit domnu-
lui nostru patriarh. Musulmanii i evreii ieeau in v.zul tuturor fr team5.,
dar grecii nu mai ieeau din casele lor din pricina marii dt.iin5nii care era
impotriva lor, c5.ci boierii lui Vasile <Lupu> // subjugaser pe moldoveni473 P. 508
dup cuna am spus i ii nenorociser, astfel eh' am vazut pe cei mai
de seam dintre ei imbr5.cati sdrAckios. Ei munceau zi i noapte .1 li se
adea atit cit se inteleseser cu turcii. Dar ce crim fptuiser oare n.enoro-
citii negustori ? Caci fr negustori aceast tara n-ar fi putut exista. Aga
471 Ra.51rov, cetate pe Nistru. De aici Vasile Lupu s-a dus apoi la Volodijin (ibidem,
p. 158). La 24 oct. 1653 fiind inca la Ra.7kov Vasile Lupu i*i cerea fiul i sosia aflati
in miinile lui Gheorghe Stefan (A. Veres s, Documente, X, pp. 270-271).
4" Fapt recunoscut "i de Gheorghe Stefan, care al-Ata lui I. Kemny c5. mercenarii
maghiari prklau ca i niste tdtari" (A. V eres s, op. cit., X, p. 275).
osbis Informatia lui Paul de Alep despre largheSea noului domn al Moldovei este *i ea
confirmat5. de Miron Costin, dup5. opinia clruia mesele *i petreckiiile cestii domnii de-abiia
la vreo domnie sd s5. hie prilejit ... Slujitorii mila i cinstea care au avut la aceastrt domnie
n-au avut nice la o domnie" (Opere, p. 180).
473 In sfatul domnesc al lui Vasile Lupu erau, in 1652, apte boieri greci i numai trei
moldoveni : Gheorghe Stefan mare logoflt, Constantin Ciogolea mare spdtar .1 Pltraco Ciogo-
lea mare stolnic (Istoria Romdniei, III, p. 159). Vezi i ibidem, p. 175.

95

www.dacoromanica.ro
 vistieriei s-a inspErnintat 0 a dat de tire la Constantinopol de ceea ce
se intimplase.
In ajunul s.rbaoarei Sf. lije, s-a tras clopotul cel mare. Am fost de
fat la liturghie. Biserica a fost impodobit, dup cum am spus, cu flori
0 cu busuioc. S-au adus tvi incarcate cu fructe proaspete, pepeni, castra-
yeti, prune, mere, pere 0 ciree ( !). Au fost imprtite celor de fat., potrivit
datinei trii, la vremea poamelor; iar srbtoarea cadea in postul Sf. Fecioare,
a opta duminid. dup5. Rusalii474. Dupa vecernie, dascdlul s-a mai urcat
In clopotnit ca s.' trag clopotul cel mare, pentru paraclis". Aa se acea
In fiecare seal-6 in tot timpul postului, de la cderea noptii.

XXIX. ASEDIUL CETATII SUCEAVA475.

In dimineata de luni a postului Maicii Domnului, cazacii 0 Timu,

p 509 fiul lui Hmelnitki, au trecut Nistrul care este hotarul dintre // cazaci 0
Moldova. Ei au micel."rit pe ungurii 0 pe moldovenii care p5.zeau granitele ;
s-au dus apoi in ajutorul cettii Suceava. Ei 0-au aezat tabra in jurul
zidurilor cettii 0 au abaut cursul unei ape care curgea in apropiere.
Aveau dou5.zeci de tunuri.
Cind noul domn a auzit de venirea lor, a prsit cetatea 0 i-a lsat
s. intre ; apoi noul domn 0 Wile sale s-au intors 0 au impresurat cetatea.
Ei aveau atunci peste patruzeci de mii de oameni, pe chid cazacii nu aveau
decit patrusprezece Mii476.
In seara celei de a zecea duminici de dupa Rusalii, adica in seara spre luni, ajunul
Adormirii Maicii Domnului477, s-a tras clopotul cel mare si noi am intrat in biserica. In
timpul cintarii Slava" amindou corurile cintau cu rindul fiecare stih clupa modulatiunea
cuvenita in melodia corului. In a doua zi s-au adus tavi cu fructe si struguri, piersici,

474 Nu este vorba de sarbatoarea Sf. Ilie (care nici nu cade in postul SI. Maui), cl de
cea a Schimbarii la fata" (6 august), ciad se binecuvinteaza pirga din struguri.
4" Asediul este povestit pe larg de Mir on Cos ti n, Opere, p. 158 si urm. si G. Kr au s,
op. cit., p. 163 s'i urm.
4/6 Efectivele slut exagerate ; dupa Miron Costin, Timus ar fi avut 9 000 de cazad, iar
G. Stefan citeva mii de moldoveni, la care se ada'ugau 5 000 de secui si poloni (Opere,
p. 158) ; G. Kr aus (op. cit., p. 163 s'i urm.) sustine ca. erau 12 000 de cazad contra
10 000 de osteni ardeleni (de moldoveni nu vorbeste) s'i 6 000 de poloni si suedezi. Despre
stringerea oastei moldo-maghiare in tabara de la Cotnari inainte de asediu vezi A. Ver es s,
op. cit., pp. 266-267.
471 14 august 1653. Cu dou zile inainte un capugi bast adusese insemnele domniei lui
G. Stefan, aflat la Roman (A. V eres s, op. cit., p. 268). Vezi si Hurmuzak i, IX/1,
pp. 29, 31.

96

www.dacoromanica.ro
prune zise inim de porumbel", // ciresi ( !) i altele. Au fost binecuvintate i impArtite p. 510
celor de fata, ca i busuiocul i florile asezate deasupra tavilor. Mr& s mai punem la
socotealri cele cu care fuseser4 impodobite icoanele.
in cea de a dousprezecea duminic dup Rusalii478, domnul nostru
patriarh s-a dus s slujeasc liturghia in biserica Mnstirea Doamnei479,
In urma invitatiei primite de la postelnicul noului domn480. Acesta l-a luat
In casa sa i i-a dat un spat mreI, cg.ci ne iubea foarte mult.
Citi greci au fost scpati de la moarte de domnul nostru patriarh in
timpul sederii sale, dupa ce li se (Muse imprtsania i dupd ce fuseser
dusi la spinzurtoare i dup ce fuseser dezbrcai i li se pusese streangul
de git pentru a fi spinzurati! In toate tarile crestine, cind trebuie s fie
executat un criminal, Il aduc la armas sau la subasi481 si o ceat de oameni
il duce mai intii la o biseric unde un preot iese i Il spovedeste
imprtsania, apoi este dus i executat in locul hotrit. Asa i-am vzut
fcind i astfel le este obiceiul !
In ajunul <zilei de> joi, care a crizut la 1 septembrie, inceputul anului 7162482 de la
facerea lumii, s-a tras clopotul cel mare pentru a vesti sgirbAtoarea Sf. Simeon Stilpnicul
din Alep. A doua zi am iesit de la liturghie la amiazA, dup datina marilor sarbatori pentru
care se trag clopotele cele marl II. In Moldova si in Tara Romaneascl, la fiecare sarbAtoare P. 511
chid este dezlegare"483, se trag clopotele cele mari, se incepe liturghia in a doua jumatate
a diminetii484. S-a fAcut tot astfel cu sArligtorirea nasterii Maicii Domnului la 8 septembrie
si in ziva urmAtoare, de s5rbatorirea pitrintilor ei. S-au acut slujbe mari i s-au adu
tvi incArcate cu multe poame.
In ajunul sArbgtoririi /nAltArii sfintei cruci, s-a tras si clopotul cel mare. La utrenie
nu s-a fAcut, ca la noi, o procesiune in jurul crudi, ci preotul o purta pe o tdvit si a
pus-o pe un tetrapod488 i toti au ingenunchiat in fata crucii potrivit ritualului duminicii
ortodoxiei.
In ce ne priveste, am fost retinuti in tot acel timp in Moldova si eram
coplesiti de mihnire si de durere. Frica de grozviile care s-au abtut asupra
noastr ar fi albit prul pruncilor ; nota ne-au pricinuit boli grele care
constau din friguri alternind cu fierbinteli, astfel c eu, biet povestitor,
am ptimit de la sfirsitul lunii iulie pin in zilele Rusaliilor <urmtoare>,

478 28 august.
479 Golia.
440 Probabil Ilie eptilici, rudg cu Gheorghe *tef an (mentionat de la 6 mart. 1654-25
mart. 1653) (N. Stoicesc u, Diclionar, p. 447).
tu al-'arma ; ay al-subafi.
46* 1653.
482 ICceraucrig = deslegare, cind este voie s mrininci untdelemn i sa bei vin in post.
484 Dui:4 ora 10.
485 Terpoirco aov --= o mgsutA cu patru picioare pe care se pune Evanghelia i alte
cgrti de cult.

97

www.dacoromanica.ro
 indurind chinuri aprige in zilele in care frigul era cumplit 0 de neindurat.
Nu aveam putere nici s, mergem in tara cazacilor, nici s ne intoarcem,
cci toti locuitorii trii slut hoti i tilhari486 i toti fugarii erau uci0 pe
drumurile mari, astfel c 'And i caravanele de negustori greci care fugeau
p. 512 it erau atacate, mAcelrite i jefuite. Nu tiam intr-adevr ce s facem,
intrebindu-ne &it vor mai tine aceast spaim i groaz de zi i noapte.
In timpul domniei lui Vasile <Lupu>, ca urmare a asprimei cirmuirii sale,
femeile purtau <ca podoab> salbe de galbeni i puteau merge ori unde
voiau fr nici o team, ; dar pe vremea noului domn, groaza domnea chiar
In mijlocul oraelor.

XXX. LUPTELE DIN JURUL CETATII SUCEAVA487

In jurul cettii cazacii se luptau necontenit cu oastea noului domn.

In fiecare zi, Timu, fiul lui <Bogdan> Hmelnitki, ieea din cetate i ucidea
mii din cei care o asediau. Nimeni nu putea s i se impotriveasc din pricina
marii sale vitejii i indrzneli cavalerWi. Era un erou nemaipomenit
istoria nu mai arat vreun rzboinic care sa fi avut puterea i vitejia lui.
In fiecare zi el ieea din tabra sa calare pe un cal sur pe care-I iubea foarte
mult, urmat numai de citiva oameni ; ucidea pe dumani, Ii rnea
imprtia pe multi. intr-o singur zi, a ucis cu mina lui o mie trei sute de
germani488, dupa spusele unor oameni vrednici de crezare, i ei zkeau mor-
man in fata lui, unii peste altii. Ba trgea din arcul su cu mina dreapt,
p. 513 ba Il schimba in cea stingk apoi lovea cu sabia // ; apoi slobozea muschetul,
astf el c minuia armele cu amindou miinile sub burta calului i i0 ucidea
du0nanii.
Cind a sosit aga visteriei capugiba0u1 care venise de la Istanbul,
din partea sultanului, pentru a pune rinduial in tara, ei s-au dus la noul
domn care asedia cetatea ; au fost uimiti de vitejia lui Timu 0 de virtutile
sale de clret i s-au rugat lui Dumnezeu pentru el 0 pentru tineretile lui.
Nimeni nu-1 putea nimeri cu vreo lovitur de muschet, sau cu orice alta
arm c.ci era un cal.ret incercat 0 se intorcea ca fulgerul pe spatele calului
sau. Ce groaz a insuflat el printre polonii mari i mici ! A ucis cu mina

Haramiya wa djalalija. Afirmatie exageratil. Vezi mai sus nota 239.

488
497 Despre luptele din lunile aug. oct. vezi si A. V er es s, op. cit., pp. 268-269, H u r-
mu z ak V/1, p. 21. Supl. 11/3, pp. 44-53.
488-490 Cifre evident exagerate.

98

www.dacoromanica.ro
lui citeva mii de dusmani489, cum am aflat de la oamenii lui ; tot dup
spusele lor, ar fi ucis cu sabia si cu mina lui sapte mii de evrei490. In fiecare
zi se aduceau la noi la Iai numeroase cArute <incdrcate> Cu mii de raniti ;
din cauza multimii de morti, pmintul se ridicase de multimea lor. In
afar de acestea, tunurile de sus ale cettii i cele de jos ale cazacilor ucideau
numerosi ostasi sau Ii puneau pe goand.

XXXI. SUCEAVA. TIMU. p. 514

In sfirsit, intr-o zi, pe cind Timus sedea in cortul sau in cuprinsul

taberei i bea, el a fost lovit la picior 491 de o ghiulea de tun tras de dus-
manii sdi, polonii, care veniser in ajutorul lui tefan, noul domn, din ur
pentru dusmanii lor, <Bogdan>, fiul su i cazacii. Ei tintiser. i 1-au
nimerit. A fost ru rnit i dup citeva zile a murit492. Dup moartea prin-
tului lor, ce spun ? a leului care Ii pAzea, situatia cazacilor, atit din afar
cit i a acelora dinlauntrul cefdtii, s-a iniluttit tot mai mult, iar cea a
lui Vasile <Lupu> a ajuns fr putinfd de indreptare. In acea vreme, doamna
toti cei din jurul ei erau covirsiti de necazuri pentru c nu mai aveau
nici ajutor, nici sprijin.
Dupa ce i-au scos mruntaiele lui Timus, // 1-au imbAlsmat i i-au 13. 515
asezat trupul intr-un sicriu impodobit cu catifea, atit pe din.untru cit
si pe dinafark si 1-au ingropat. Jalnica veste a fost dus.' tatlui i socrului
sdu Vasile <Lupu>. Inainte de a-si da sufletul, el primise vestea imbucu-
rtoare c sotia sa dAduse nastere la doi gemeni, dar el nu s-a bucurat,
cAci nu se implinise inch' nici un an de la cAsatoria sa.
La Suceava drimase mnstirea armeneasc6493 i. ucisese pe varta-
bed"494, pe preoti, pe cAlugri si pe toti armenii care se adApostiser acolo.

491 Dupl opinia lui G. Kraus, Timu ar fi fost lovit in spate de o ghiulea care i-a smuts
pastea din spate a trupului" (op. cit., p. 166). Despre ranirea lui Timu vezi 0Hurmuzak
IX11, pp. 40, 41.
4 99 La 15 septembrie 1653 (N. Iorg a, Acte fi fragmente, I, p. 254). Vezi 0 M. Costi n,
Opere, p. 163.
49s Probabil Zamca (vezi N. St oic es c u, Bibliografia, pp. 811-812). G. Kraus
(op. cit., p. 167) arati a au prklat bisericile i mangstirile din Suceava ; intr-o insemnare din
18 mai 1653 se spune venit-au atunci Timu Hmelnitki i cu o multime de cazaci 0 a aprins
mtuastirea" (Humorului) (S t. Bereche t, Picaturi mdrunte, Chiinau, 1924, p. 125) ;
tot astf el fusese peadatA. i milnastirea Dragomirna (T. B Et 1 a n, Documente bucovinene, II,
p. 146).
4 Termen armean probabil pentru a desemna pe egumen.

99

www.dacoromanica.ro
 Cum ei erau peste msur.' de bogati, el a pus mina pe toate averile lor, pe
lucrurile lor de pret, pe aurul lor, pe margritarele lor 0 pe nenumratele
lor giuvaeruri fine ; cit despre monetele de aur, erau dou butii pline.
Moartea lui a fost un dezastru. Vai cit de ru imi pare de el 0 de vitejia
lui ! Cind venise pentru prima oar. in Moldova, el spusese domnului nostru
patriarh : Eu nu am venit numai ca s cuceresc scaunul socrului meu,
ci pentru a mintui marea bisericA din miinile du0nanilor". Cititorul va
intelege acest grai.
O foamete mare i-a cople0t atunci pe cazaci 0 pe toti cei care se aflau
inluntrul cetatii ; negustorii i ceilalti au ajuns s mnince carnea calor
lor. Au ajuns in starea cea mai grea cci nu le sosea nici un ajutor nici de
la Vasile <Lupu>, nici de la <Bogdan> Hmelnitki. In sfir0t, <cazacii>,
cople0ti de foamete, au cerut aman495 lui stefan, care l-a dat sub prestare
de jurmint496. El le-a dat tot ce le trebuia pentru ca s se intoarc in tara
lor in deplin sigurant i fr s le fac'd cea mai mic6 impotrivire. i au
P. 516 luat cu ei sicriul printului lor //, comorile lor, tunurile lor 0 au plecat.
tara cazacilor i s-a fcut <lui Timu0 o inmormintare mreat. Oameni
demni de crezare ne-au spus c pieriser de ascut4u1 sbiilor, de la inceputul
acestei rscoale pin acum, vreo sut de mii de oameni, atit moldoveni
eh i munteni, greci, unguri, sirbi, arabi i turci497.
Slav. Domnului ! Dup aceea noul domn a intrat, prin predare, in
13- 517 stlpinirea // cettii, cu tot ce se afla in.untru, adica cu toate bogltiile lui
Vasile <Lupu> i cu nenumratele lui comori in aur i argint, arme, ve-
minte, argintrie, blnuri de samur, mrgritare i altele asemenea lucruri pe
care nu le aveau niel regii498. Cind Vasile <Lupu> dus intiia oar avutiile
din cetatea Hotin499 in cetatea Camenita, cum avea in straja sa osta0 din
tara noastr, acqtia ne-au spus c trecuser. fluviul Nistru cu o sut de
care 0 ca fiecare car era tras de doisprezece, zece sau opt cai ; in toate erau
aur, argint i alte lucruri de prep. El mai avea numeroase comori ingropate
sub pmint de dou.zeci de ani, dar le-a scos pe toate ; printre acestea erau
treizeci i cinci de cabanite de samur500. Oamenii lui de cas ne-au spus
499 Iertare.
495 Juramin' tul a fost prestat la 9 octombrie 1655, odatA cu predarea Sucevei (N. Iorg a,
Acte fi fragmente, I, p. 22). Vezi formula jurAmintului la V. Radu (op. cit., p. 576), care
reproduce conditiile impuse cazacilor de regele Poloniei i de generalul lui Gheorghe Riikczi
dup documentul din 9 octombrie 1653 publicat in Hurmuzaki, Supl. 11/3, pp. 53-54
(doc. din 9 octombrie 1653). Vezi si G. Krau s, op. cit., p. 167, care arat cum au capitulat
cazacii datorit infometlirii. De o tocmalb." stie si M. Costin (Opere, p. 164).
4,7 Cifr5. exagerat, ca i altele indicate de Paul de Alep ; in realitate, totalul participan-
tilor la lupt nu a depAsit cifra de 30 000,
498 Despre comorile gasite la Suceava vezi raportul ambasadorului Dell'Haye in H u r-
muzaki, V/2, pp. 6-7.
999 Min kal'a Hotini.
soo samar.

loo

www.dacoromanica.ro
c6 una din ele, pe care pusese s i-o fad, pentru a o imbraca de Pasti, era
de brocart de aur, impodobia cu mrg.ritare i cu nestemate ; ea singur
costase treizeci i cinci de mii de dinari ; fr s mai socotim ce storsese
din averile boierilor. Nu este de mirare, cki toate aceste comori uriase
fuseser adunate in decurs de douzeci i patru de ani de cind ajunsese
Vasile <Lupu> domn501. Nu voi pomeni de comorile pe care le mai are in
Polonia, in Austria, la Venetia i aiurea.
Apoi <noul domn> a scos din cetate pe doamna si pe fiii ei502 si pe
toti boierii i dregaorii. Dup ce a jurat <c Ii va l.'sa in viat5.>503, <noul
domn> calcat jurmintul ; a ucis pe cei mai multi din ei504 si a tinut
pe doamn. // i pe copiii ei nchii intr-un sat505, pe care 1-a inconjurat cu p. 518
straj ca nimeni s nu poat intra nid iesi. Tot ce era in cetate a dus in
Tara Ungureasa unde cumprase un castel bine intrit50. A impxtit
solde ostasilor si le-a dat drumul. Iat cele ce s-au petrecut.

<XXXII. VASILE LUPU I TATARIL>

Iat ce s-a intimplat cu Vasile <Lupu> i Hmelnitki.

and <ttarii> au aflat ce s-a intimplat cu Timus, de strimtoarea cazaci-
lor si a celor aflati in cetate, au inarmat patruzeci de mii de cazaci // i p. 519
douzeci si opt de mii de atari pentru a merge in ajutorul lui, cAci sul-
tanul" atarilor, adic vizirul hanului507, numit erif-bei, era cumnatul
lui Vasile <Lupu>, cci doamna lui Vasile <Lupu> era circasian.
501 Doar 19 in realitate (1634-1653).
606 De f apt, in cetate se gasea impreuna. cu doamna Ecaterina numai 5tefanit Lupu
(M. Costi n, Opere, p. 163).
608 Jurmintul a fost prestat la 9 octombrie 1653, dud s-a predat Suceava (N. Iorg a,
.0p. cit., pp. 236-237; vezi i Hurmuzaki, V/1, p. 22).
504 A tilat capul lui Stefanitil paharnicul, fiul lui Gheorghe hatmanul, la Suceava,
lar la Buciulesti a ucis pe Alexandru paharnicul i pe Enache comisul, fiii lui Gavril hatma-
nul, nepotii lui Vasile Lupu (M. Costi n, Opere, p. 168). Fratii Toma si Iordache Cantacuzino,
doi dintre dregatorii apropiati ai lui Vasile Lupu, au fost salvati de la moarte de interventia
lui Constantin Serban, ruda lor (ibidem, pp. 158, 168).
sos Buciulesti, pe Bistrita (ibidem, pp. 164-165). Domnul recunostea el insusi intr-o
scrisoare catre I. Kemny cA amenintase i infricosase pe sosia lui V. Lupu (A. Veres s,
op. cit., p. 275). Poarta i hanul tatarilor au cerut apoi pe doamnd si pe Stefanit (E. H u r-
muzak i, Fragmente, III, p. 205), dar G. Stefan a raspuns cA muriserd (Hurmuzaki, V/1,
p. 11) .
606 Este vorba de Sinteu. Vezi St ef an Met e Domni din principatele ronuine pribegi
fn Tra4szloania in veacul XVII, Cluj, 1934, pp. 25-26. Aici, in Transilvania, la Toplita,
cloamna Safta, sotia lui Gheorghe Stefan, a construit un schit.
607 Islam Ghirai al III-lea.

101

www.dacoromanica.ro
 bei se insurase cu sora acesteia. El insusi a venit in ajutorul lui, c.ci ttarii
In anul acela erau ali4i cu Hmelnitki.
Cind au strgbatut rara Moldovei cu ostile lor si. au ajuns la riul Prut,
la patru ceasuri de Iasi508, s-au intilnit cu oastea cazacilor care se inapoia
din cetate i l-au instiintat despre predarea acesteia. Vitejia lor s-a inmuiat
atunci i ostile lor s-au intors, spunind : Vasile ne f.gg.duise leaf5. i acum,
cind i s-au luat avutiile, cum ne-ar putea oare plati" ? indat s-au intors
p. 520 din cale509. Iat ce se intimplase //.
Vestea sosirii lor <in Moldova> s-a rg'spindit inainte de a-si fi inceput
ei retragerea. De teama lor toti locuitorii trii s-au imprstiat prin pgduri
munti. La Iasi nu a mai ramas nimeni cci toti se pregAtiserg s se retraga
la Galati. Groaza care domnea i crestea tot mai mult atunci nu se poate
descrie, c'ci pin i mnstirile au fost pgrasite i noi insine a trebuit
plecm cu ei, spunindu-ne : Pin cind va tine oare aceasta" ? Domnul
nostru patriarh ceruse mai intii domnului s.-i dea mijloace pentru a pleca
In interiorul Rusiei. Acesta nu l-a lsat s plece, de teama ostilor unguresti
care pazeau hotarele Moldovei si a turburdrilor care izbucniserA la cazaci
la ftari. Apoi l-a intrebat a doua oar asupra posibilittilor de a merge
In Tara Romaneasca. <Domnul> i-a spus Asteptati ca sfintia voastr
s slujeasc o liturghie pentru mine, dup care voi avea o convorbire cu ea
si o voi pregai de c.ltorie intr-un chip demn de rangul ei si tot ceea ce
P- 521 ndjduise de la Vasile <Lupu>, dac va vroi Dumnezeu, eu vi le voi da"//.
Domnul nu inceta s serie sfintiei sale.
Toate proviziile care se gseau prin mnstiri fuseser jefuite, in afar
de cele de la Sf. Saya, mnstirea noastr., din pricin." c acolo sedea domnul
nostru patriarh, care nu a avut nici o paguba. Aceasta a fcut ca toti negus-
toril s'A prseasca celelalte mngstiri i s vin la noi. Cind au fugit toti
locuitorii, am fost siliti s plecdm cu ei.
<Domnul nostru patriarh> l-a intrebat inc o dat pe domn, care, in fata
stkuintelor sale, i-a trimis o scrisoare prin care Ii dklea slobozire de ple-
care. De asemenea a trimis o alt scrisoare i lui Matei, domnul Tarii Roma-
nesti, pe care-1 numea tat5.1 sAu". A mai pus s i se dea <bani patriarhu-
lui> pentru cheltuielile cltoriei, dar el era foarte zgircit.
Atunci china unui car cu boj ping. la Focsani, la jumg.tatea drumului
intre Moldova si Tara Romneasck era de dougzeci i cind de piastri,
dupa ce fusese de trei pin la patru piastri. Am gsit cu greutate trei sau

"a La Popricani, pe malul drept al Jijiei.

609 Vestea c5.derii Sucevei i-a ajuns la Steflnesti pe Prut, unde s-a tinut sfat mare.
Serif-bei a parAsit pe Vasile Lupu, fiind chemat de han (M ir on Costi n, Opere, p. 164),
lar fostul domn s-a refugiat la hanul tRarilor care 1-a trimis la Constantinopol, unde a
ajuns la 5 iunie 1654 (H urmuzak i, V/2, p. 9).

102

www.dacoromanica.ro
patru care de inchiriat. Am pArsit Moldova joi, treisprezece octombrie".
Am trecut prin Scinteia511, Vaslui512, Birlad513 i acolo am prsit druniul
Galatilor. Am trecut prin spaime pe care numai Dumnezeu le stie. Am
sosit intr-un tirg numit Tecuci" s'a acolo am trecut cu pluta515 largul riu
al Siretului516.

<XXXIII. SOSIREA PATRIARHULUI LA ROMAN.> p. 522

Joi 21 octombrie am sosit la Focsani. Toate aceste tirguri si sate erau

parsite, cAci locuitorii fugiser in munti s'a in p.'duri. Drumurile nu erau
sigure. Focsani este un oras naare prin mijlocul cruia curge un riu mic5"
care este ultimul punct al hotarului Moldovei.
Pe malul acestui riu incepe granita Trii Romnesti. Am stat acolo
treizeci si una de zile i am petrecut acolo postul Crciunului, pentru
domnul aflase c Iaii fuseser prsiti chiar s'a de clugri i de egumeni.
A fost atit de indignat de aceast purtare, s'a mai ales de aceea a egumenilor,
inch a trimis urmaoarele ordine la granita de la Galati i de la Focsani :
Cind va veni la voi patriarhul Antiohiei, s." v purtati cu toat cinstea
dati tot ce i va trebui lui i suitei sale, dar nu s'a strinilor care
insotesc".
Din aceast pricin.' domnul nostru patriarh s-a dus indat. la Roman518
care este resedinta domnilor", cci nu se intilnise inch' cu el <domnul>
nici nu-1 vzuse520 i aceasta o flcea pentru a fi pe placul straitailor care
ne insoteau. Ne-am intilnit cu el <= domnul> si i-am dat patru daruri,
anume : o pereche de perne brodate, o sticlut cu mir, un covor i dou
feluri de spun. Dup liturghia de Sf. Mihai521, <domnul> // a dat domnului p. 523
nostru patriarh un ospt.

510 Tisrin elaul.

511 Skintey.
510 Fasiludi.
523 Berlat.
514 Tikudj.
515 Paul de Alep confund5. bkcile cu plutele. Cf. V. R a d u, op. cit., p. 521, nota 1.
510 Serhet.
sii Milcovul.
sis Romanos.
Kursiyu al-Begat, adicti tronul begilor". Paul de Alep se refer probabil la faptul
c Gheorghe tef an i stabilise resedinta temporar la Roman (M. Costi n, Opere, p. 164).
HO De cind era domn.
ssi 18 noiembrie.

103

www.dacoromanica.ro
 Am fost de fata si la skbaoarea <Sf. loan> Gur de AUr522 ; a fost
o mare solemnitate.
Episcopul titular523 s-a imbrdcat cu felonu1524 sfintului loan Gull de
Aur zis polistavrion"525, asa cum Il imbrka in fiecare an la slujba din
ziva srbatoririi sfintului. Patriarhii de la Constantinopol trimisesefa acest
felon in dar lui tefan voievod cel vechi i acesta l-a fcut danie episcopului
amintit in mlastirea cea mare a Sf. Paraschiva526.
in Moldova este un mitropolit care are trei episcopi sub jurisdictia
sa, nu mai multi. Primul este episcopul de Roman, al doilea episcopul
tinutului Husilor527 si al treilea, episcopul de Orhei528 i dioceza lui. Mai
are sub el alti doi episcopi in Tara ungureasck adicA maghiar528, cu
opt sute de preoti. in Austria530 este un oras mare numit Ivanopolis"531,
sau orasul <sfintului> loan, pentru c se afl acolo insusi trupul Sf. loan.
milostivu1532.
Perimetrul Tarli Moldovei este de opt sute de mile533, fiind deopotrivA
13.
524 Cu acela al insulei Cipru. Nu se poate evalua multimea locuitorilor ei //.
Cu toate acestea, taarii fac neincetat nvliri i jefuiesc aceastd tara.
Sub domnia lui Vasile <Lupu>, acum cinci ani, au venit pe neasteptate
si au luat cam saptezeci i cinci de mii de suflete54.
Apoi ne-am intors de la Roman si ne-am dus la Focsani pe un drum
foarte greu si am plecat din nou luni, 22 noiembrie535 si am intrat in Tara
Roinmeascd.

525 Id Fam al-Dahab. Sarbatoarea Sf. loan Cur& de Aur cade la 13 noiembrie.
6" Anastasie al III-lea (1651-1657).
524 Afloniya. Asupra acestei traditii vezi Mel c hise de c, Cronica Romanului, Roman,
1874-1875, p. 269 si urm.
526 Boli stafri, de la termenul grec iroAtaup6 = cu multe cruci, inflorat, ornat.
556 Acest felon nu se gaseste printre obiectele de arta ramose din vremea lui Stefan cel
Mare, cuprinse in Repertoriul monumentelor i obiectelor de arid din timpul lui tefan cel Mare,
Bucuresti, 1958.
527 Bilad-al Hits.
525 Orheni, lectura stabilita de V. Radu (op. cit., pp. 89, 523), care considera cd acolo
se afla un protopop cu putere quasi-episcopala. in realitate, sediul celui de al treilea episco-
pat era la Raclauti (D. Cant emi r, op. cit., p. 351 si M. Costi n, Opere, p. 386).
522 Bilad al Ungurus ay al-Madjar. Este vorba de Transilvania, unde mitropolitul
Varlaaru trimisese episcopi la Vad o in maramures (N. Iorg a, Istoria bisericii, I, pp. 327
si 330).
520 Bilad al-Nemseh.
621. Ivanobolis = Ienopolis, Ineul; in limba turca Yanova.
532 La V. Radu : St. Jean l'Aumonier.
sss Dupa opinia lui D. Cantemir, era de 711 mile italiene sau 237 ceasuri de mers
(Descrierea Moldovei, p. 61).
5" Este vorba de marea prada din 1650 (M. Cost i n, Opere, pp. 131-133).
526Ti,crin es-sani.

104

www.dacoromanica.ro
 /' ..4%;

1 Patriarhul Macarie al 111-lea Za'im

.;.
,ramax rrr ,...2r i

.
1,., 1' ' :.11
1.,' "". ' tt.e..r.,,,
1.47title;,41,....,:.-:,--,,,a,.- .) .3- 26 , LW,
:40
wri. 4.:,,JtAir.'"....' (:-0._ Jp...Lit-,-,,..p f%.!
/.. r- -

- - 1/4 4.,
' . .....'',
11
*, q.'
....' .... C.4i '1:4 ..!;:.'=r,,, LW. Liky.::.,,,,,,,,,s....),,,,,4 t....,,..',
7, ,4-.w. ,,,,th.J.:.01..0..x, ,j,k, 3..414,.
,
a.:,...t...:i...: ;:,,!Pr,...!,-.0.;,.....::....,r, av,C....;',/,i: ' -' t zu...fq.:3 .-
....., w''1/44,1. . ,-,
Ai.4.....Z.7 & ......:-.'Z 4;44-dt_4-tAvr, 2):;;;Ci4.# !
1:re:::
.. k...,k,sz.
. "7- ,Lir.,
... ,.,... - "v.-
., ..,... , .,--.11,:-.:2-744,7,-..k.ti,:,.1,.,:,
..........,.....,.., ,

. -f).1.Li: r,"ii;9;4
f>a,- ' -4:1,1:-A.,;*; t.;',
-
.,,:.,:,,;:,,,;,;-,-;,1;piz::1 .....;it,';,:m.t.k.--1-..4,
- ';4'. ' - .. ;!' ;
4.'.-.,..oto....." : ,..,i, I -

,e41.4':-.1.4::.,4-........1.,,/:-".,..t.,jt-ar,..yes... :.

AJ",:w1 itttrt...r-4,e,11:1zAtkAb.:-"Aln4evov,....,:/v..";
"t.ib,;4-04v,;.-:ilt"-:?:A.::ilhi"':R'':41-71-AKil'kk,i:j4,4; .

:.:4z.:,tili,:,:uts,;:*,i, i4.*Ybi.:LA)-f :;:,,i,,,',..4.!,,,,,w'

t,i,'.1.?,.t*I...-6.1,...3,;;b.,;-...3-',44.
sk
0:f`' -''''' ti:',4-4,.+. 6:.i.3t..s...,'4.j- ':TS:;7s '' '47,41W4,!':31
... u;4 t.-,Li.:a4-,..7,7; '4
' 4%1,4' :..51.: `.7 tt- - J. 7...';...;4,ti.,. : ti....*.....-1, 6 Li.
._,.. ..

'
-I :;.,...,-i.:-.!-&-A.. :,--.4,4,,let.k fl r
-
ws4i.q.:;-4:1,4.,;::,:,4,-.::i- 01- :.
2 Pagina din manuscrisul lui Paul din -A4.,:-.".=,;-::JIi,. .!, :*- .

Alep (Paris, Biblioteca, National ms.

arab 6016) fr.- .

4( t iff-

www.dacoromanica.ro
 3 Pagina din manuscrisul lui Paul din Alep
(Londra, British Museum, ms. arab 802-803
add. 18427)

) 432
4 aot14-4),41:.v..qt.A3.* 6S; Y. 3li4\-y:
c4,,,_,1.1:A,,,V,-xf13_)

',411,14.t:LUZ.4;t110,1>:,,z-V.314:St.,;441..1S".1,

el.:411.;;Al
ixt4A;14:
kA:4V/043
..:4;;LI,I,,,,,:;1,f46:11.,,,,A1

1,6
4 LA i'
-

a
JT
Aa

)
A 97 , 11
F

4 Pomelnic in faianta de Iznik cu numele ttr

donatorilor : Vasile Lupu si familia sa

r
CIrtNs, AA
,11,1 Art(
rt,

lie
www.dacoromanica.ro
_ c -

7A1.7 7.41i r
":1,--'41`."-.-'"'-'1-.'141

5 Vasile 14upu, tefanit5. doamna

caterina
6 Gheorghe tef an

7 Sigiliul lui Gheorghe tef an

te: bnflittOi
"T(15,ki
mfrhrn
OfilltaitikrOrh"rfrittn
www.dacoromanica.ro ritt)ithfi ION
 _

8 Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor

zaporojeni

9 SemnAtura lui Bogdan Hmelnitki

www.dacoromanica.ro
 On

.1

-
1.

10 KangLstirea Trei Ierarhi

li
4
,

it

1
11117 /7") '4f9ADM f t

W.,
-1'

k 1

11 Vl de timpa brodat re- 1

prezentind pe cei trei sfinti

Ierarhi 91,,,
*,
'44L''It'
11;P
1).) 4 11-

,
gro,
- !shgli
"
z 10 'PO
www.dacoromanica.ro
 '

"
tle;e4its
- `Y, v ot o.

... 12 Perectur rdruit de Vasile Lupu

.
. mAustirii Trei Ierarhi

13 Vasul cu mir dAruit de patriarhul

Partenie lui Vasile Lupu

www.dacoromanica.ro
14 Scene din viata cuvioasei Paraschiva

15 Sf. roan cel Nou de la Suceava

1CJA 1100f31 Me COIa

www.dacoromanica.ro
44
,
.*".."-A..

www.dacoromanica.ro
WThi ,,tiiirihr Olt (GI ti lliriVifilififfirifitthiitil :.16AY
"111 . 6.41'

p
18 Matei Basarab si
!,,,;ex f Danciu Piriianu

!li

N,

\16 Racla Sf. loan cel Nou de

la Suceava

19 Sigiliul lui Matei

17 Tirgoviste. Curtea Dom- Basarab
neasa. si Turnul Chindiei

www.dacoromanica.ro
 4'
,-
. ..._- -
,

,. lift/AK EV MA01.11,A1TC
i1-
.
1TMi,i;,,I

. !ii,
e
-
111 NfPVT.1;;I<V1))0- "f11-113fil NV1101'
fil.Ti.1.-, 1
L

, - r LAP, TA (1)()C WAPFKbINAElf.) PP:,. ,

.,-.
.,
yAr rjzfyr\ctt;t1-.1&h.,)./1\
Ar\;1,f,

, ._ I 111-.(V 1";\ 1 ' - - y

,
;
i

1
1

,I7MA1,.!. r4ivrlAlfri,l'I
,.
., ,4..
1

. ... ..,
E.Of E PF .1111 11 V -V 1(-
. A , -
-1
1,

". i.i!" .' ' f K.1\4( V:v11N AINNEK'i HVI'VlitTEPIFTAll

" 4 1,,

ti."It
o is , .
,11.1,1,0411? ' 4isr,
l' -*A ..yi,"1.--A

I' !
'
..b.

r..16 ,.
dr. aar.A.
.
,.,,,
sl, .00....v_ja,
f ,
. ,..... e..

20 Piatra de mormint a lui Matei Basarab la Bise-

rica Domneasca din T1rgoviste

41-. 21 Constantin erbart

23 Semnatura i sigiliul doamnei Nedelea

--
14E've

www.dacoromanica.ro
 -1 _ z

,
a

111.4
174.-
5,...
r ___,...,

V.x...-..i
1Z1%.1 s%

tN\
3
gr4,47
[1:I. 4.;

22 Doamna B1aa
erban
i Constantin
:
...

Ct-r
-
Nis WS" , -14/ -

24 Constantin Cantacuzino, mare

postelnic

'rat
" no quondam Serpren,U.S. ttb.4""ii. ,c
www.dacoromanica.ro
1 OW 4,1 fiV ':, '
14 I

-... ..;...:-,.,
,r
. i ,- 0 , ,,
.1' ..,'; 14; ilt.- -
25 Preda Brincoveanu
.; -73116!'"- - /..... ,'
..-,..." N,ok ' , .N
sa
:
,..-
no=
4,
,
-
r :\;' ,
...

.
1
I ...,.. 1. 1

bas.
,I ;
' , 1'4" ', '...
4,1

7-4 I1

,1

26 Pocal din manstirea Negru Vod5., Cimpulung

www.dacoromanica.ro
 c

--'114C-NR. ^

A tt %Is \
re ,

sa.

27 Racla Sf. Grigore Decapolitul din mAnastirea Bistrita

28 Pereatura evangheliarului lui Nicodim (1404-1405)

.......,,,,., ,...,,,,,,,..7., 7... e ,,,,,,,- - -,

e.-"'''
.V.,. i
''
g- '
' ''' i V s
' " --'4A
.-:-.
'-, N
. -
.....
r 1, Y.
1.- t 6, 14.st gist. v
,,--;;r'' ' ..-t-1.-0.,' 1

A-4.
v..' -,

,
f.-- &.-

....-4
*..,
0-,.:QW

ze )i
4 -I . . ..
. V 1 1!
`A. ^ . ,. ot,,-.4
1,-3,-9Tet
,,, mivs,

--,'Z'''' ' ',

www.dacoromanica.ro
 29 Evangheharul lui Nicodim. Prontispiciul
evangheliei dup Matei

lafghtiOggc
torrirtit ittriOtoki ir
icTiri, co pl. rA

Pi! fit'A C WA
4

. AAA, MA ;we A.AkAM. A tip

Mt A p6,A.H:11A)41fA
iilf015A A ItOtinit

,tmtpi ioy,A,orlispivritio'6110.
iiiireA,A71%EpitAti, +AIWA if re

-1.4S,H, 640 AAA etp. /whip

rit4ikkatliliA,H,MAIIHA4.A6A.
-AAIA II tiol,A,11640piltHMAACtiniA tiA A
tattiatEntAH,CIAAAACSHA . ctAMOHdSt
rAltirWitl ibPANAISfil BOW7,thf
umittArefor+61. CiJ ti 11,4 (hi

30 Portretul lui Nicodim

www.dacoromanica.ro
 '_
4:.',1,-..."4", ' : ...?1,,,' ..-7,-,-=,,,,,,,,i,:-,,, Fr, , - - - '
,. ,
,:-.'...ws,,3
rt

,,,,,,,,, N,,,-1-,N..!.',:',.'1.,i...
.-
o
r 1
,. . '

.-- .33
.3
3

e ..' .. '`'`.5 '71. "),kie'"Oi( le',(''' i:.1(4

-v -
*
'i
P 1

,,,,,..,
P,,.f(APA..4 (C. .);.W if 6 ,-.4.' .. 1 ..A:er
, eli'llto,
.N4
),
-41-( ' 'fr,.17 .;!+7,:f.-1. i ..f. .. "i 1 ,
-

A
Al'

Et
kp44
I w;'
, f ..t.

'''r
r
f
I

' . ..,,
1 ti
!
M/
rir
..,

y
-
d
n ' ' .1

i(r -r-

-14

4)
(
.4,1 B1/7 3,6

,
't
e - )
('. ,rpyr,s key hvidifI-3 4 is 071.1" 19, , 14(
, - -

- .

E
- F.--;
, I 7/ '4 pb
- 41.
'))
4 4.

31 Racla de moate a lui Nicodim cu scene din viata sa

32 Racla de moate a lui Nicodim cu scene din viata sa
1.4:'64`27.6e4W-41' .1,-; , r '
-,'
:. _
-`:..,,
41,,,iy
.
drnnimm4vst:v6T.,
' ,,..MM,,, I el;r i
),.,) ,.. ,..,. t. 4 ,A, i
.t. , 4 4. tv 4 V
A
1
P)...IS 1.1,f, ,,, y o itt .1 tV,:111,i4jrct
,'.0 -*-'-A ^ a, , .
.

r, I rA '\
ilLit*jr'4 i Ili
r
.: . Ir. .'"
,r
, \I

,,,, 11111. S' ). ,.

'11:
i 4n ,.' !

.71
b .:
6

_
. er,1-.Z;4,irs41, I ),..1",k..
-
rq 1..,"
XI' I

www.dacoromanica.ro
 33 Cadelnit din rnAnAstirea Tismana

PI

34 Potir diiruit de Matei Basarab

Doamna Elina mAnAstirii Brincoveni

-
'4'4
www.dacoromanica.ro
 <PARTEA A TEMA>

<CARTEA iNTIIA>

INTRAREA NOASTRA. IN TARA p, 525

ROMANEASCA

<1. RIMNIC, BUZAU>

Am ajuns intr-un tirg mare' numit Rimnic2

i. de acolo ne-am dus la un ora mare numit Buzsau3, reedinta unui episcop
i. a unei episcopii. Acolo se afl o nfain'Astire mare de piatr a crei biseric0,
mare i foarte inalt, este de piatr cu o scar inalt. i cu turle foarte inalte,
lar deasupra este o cruce foarte mare. Biserica era hramul Adormirii Maicii
Domnului. Am fost de fat la vecernie, apoi la liturghia slujit de s.r1A-
toarea Sf. Ecaterina5.

5 Bazar-kabir.
' Rfmnicu.
3 Botza sau Butza.
4 Intemeiat6, de Radu cel Mare (1496) i refAcut din temelie de Matei Basarab (1649).
Era reqedinta episcopului Serafim (1648-1668) (N. St,oicescu, Bibliografia Tara Romdneasc(t,
I, pp. 113-115).
5 25 noiembrie 1653.

105

www.dacoromanica.ro
 Slujbele i cintecele liturgice sint minunate cad crestinii8 din Tara
Romaneasca sint foarte evlaviosi i foarte darnici. Ori de cite ori intram
p. 526 intr-un sat sau intr-un tirg, preotii, boierii i norodul veneau // inaintea
domnului nostru patriarh pentru a primi binecuvintarea lui, apoi ne duceau
la osp i ne faceau vizita. Stateam putin timp i plecam din nou.
Tara este populata i imbelsugata i fiecare sat este mare cit un tirg.
<Oamenii> Ii iubesc pe straini nu ca in tara Moldovei ; atunci cind patriarhul
intra la acestia din urma, nimeni nu se oprea inaintea sa i nu-i dadea nici
macar o bucata de piine7. Tatarii sint mai credinciosi deck ei I De aceea
au fost ucisi mii <de oameni dintre ei>, iar cazacii, tatarii i ungurii le-au
jefuit bunurile i turmele. Ce tiranie au rabdat <ei> sub domnia lui Vasile
<Lupu> si de cite ori nu l-au tradat pentru a trece de partea <domnului>
celui nou! Caci acesta i batuse joc de ei, fAgaduindu-le scuteasca
timp de trei ani de bir8 si de toate angaralele, <dar>, dupa ce a pus mina
pe putere i dup ce a cucerit cetatea <Suceava>, impietrit Mima si
le-a trimis indat birari i ispravnici i le-a luat de trei ori mai mule, astfel
c au inceput sA ofteze dupA Vasile <Lupu> i dupa domnia lui.

<II. TiR. OVI*TE>

S ne intoarcem <la vorba noastra>.

Pe urma, am ajuns in apropiere de orasul Tirgoviste", resedinta de
iarna a domnului Tarii Rom anesti. Chir Ignatieu, mitropolitul orasului,
P 527 a iesit in intimpinarea domnului nostru patriarh. Era un batrin // venerabil
care cunostea limbile turd., persana, greaca i romana. A poftit pe domnul
nostru patriarh in prea frumoasa lui trAsura i au intrat impreuna in oras.
Acesta este inconjurat de o palanca de lemnI2 ridicata de Matei <Basarab>,

Masihiyin, de la Masih --= Mesia.

7 Afirmatie inexactii, infirmat de numerosi calatori straini (vezi C 'diet-tort strain& V,pp. 279,
331, 485), ca i de D. Cantemir, care laud& ospitalitatea moldovenilor (Descrierea Moldovei,
pp. 313 si 317, nota 17). Dupa opinia lui Vasile Radu, aceasta afirmatie a lui Paul de Alep
s-ar datora faptului ca domnul Moldovei nu-i &Anse lui Macarie suma de bani pe care acesta
o astepta (Elude praiminaire, p. 34).
Min al-charadj de haraci.
Afirmatie exagerata. Totusi, M. Costin recunoaste qi el ca era la noi in tara amu
mai greu de dari pentru raultiraea lefeciilor ce tines tefan voda" (Opere, p. 169).
" Madina Torgag
n Ignatie, fost episcop de Rimnic, a inlocuit din noiembrie 1653 ping. in 1655 pe mitro-
politul *tef an (1648-1653, 1655-1668) (N. Iorg a, Istoria biserticii, I, p. 373; II, p. 330).
19 Este vorba de asa-zisa cetate" a Tirgovistei, constind dintr-un sant intarit, facut
la 1645. Vezi si mai jos p. 118.

106

www.dacoromanica.ro
noul domn". Orasul este foarte mare si in imprejurimi sint mai multe
dealuri.
Apoi boierii i-au iesit in intimpinare i ne-au dus la manstirea pe
care o ridicase Vasile voievod, din piatra", cind incheiase un tratat de
prietenie cu Matei cel amintit, domnul Tarli Romanesti. Aceast mnistire,
cu hramul Schimbrii la Fata a domnului nostru, este nurait: in limba
lor manstirea Stelea. Este mare si inconjurat cu ziduri de piatr.. Chid
ne-am oprit, s-au tras clopotele ; am intrat in biseric cu mare alai i am
tras la mmstire.
Biserica amintit este foarte mare si inalta, are dota turle zvelte <dea-
supra crora se ridic.> multe cruci. Se spune c s-a cheituit suma de sapte
sute de galbeni venetieni numai pentru poleire. Timpla este o lucrare ruseascA.
<Biserica> este foarte bine luminat i are trei
Intrarea noastr la Tirgoviste s-a fcut <in ziva> de marti, 29 noiembrie.
Seara s-au tras clopotele pentru skbatorirea Sf. apostol Andrei. in aceast
Tara Romaneasc liturghia tine mai mult ca in tara 1VIoldovei //. 13. 528
S se stie c in ajunul fleck-6 srbtori insemnate sau inainte de dez-
legare"" trag clopotele i slujesc liturghia cu mult solemnitate.
Matei vod avea intotdeauna obiceiul s pregAteasca un praznic"
mare pentru preoti, clugari, saraci, tirgoveti s't pentru strini. Dupd praznic
li se impstea tuturora o pomand. S.rbtoarea Sf. Nicolae a fost prznuit
cu mare solemnitate. Domnul si-a trimis trsura ca s6-1 ja pe domnul nostru
patriarh i ne-am dus la biserica Curtii". Domnul nostru patriarh a s/ujit
liturghia impreun cu chir Gavril", arhiepiscopul sirb, i cu mitropolitul
Trii Romanestil, adic au fost trei mitre si trei sfesnice cu cite trei brate
cu totii au dat binecuvintarea. Dup5. Axion"20, domnul a coborit s't a stat
In picioare lng jiltul su. Dupa ce i-a dat anafur21, ca i celorlalti boieri,
potrivit datinei <0> apoi coliva domneasa ne-am urcat la trapezd, <unde
am ramas> pin. seara. Ne-a impstit tuturor vesminte de cinste. Ne-am
intors la mn.stire cu trsura.
15 Matei Basarab nu era domn nou" la 1653.
MAndstirea Stelea, ctitoria lui Stelea sptarul din 1582, a fost recIndit in 1645 de
Vasile Lupu, al atrui tatd, Nicolae vel aga, se glseste ingropat in vechea biseric6. Hramul
bisericii este ins invierea, nu Schimbarea la Fat (N. St oicesc u, op. cit., II, pp. 648
649).
15 Katalisis, de la termenul grec xerrecXuatc.
16 Trabeza de la termenul grec TpCbrE CM.
Al-Kurta. Este vorba de Biserica DomneascA din Tirgoviste, ctitoria lui Petra Cercel
(1583), reparatil de Constantin Brincoveanu in 1697-1698 (N. St oicesc u, op. cit.. II,
pp. 640-642).
15 Kir Gafriil.
15 Mitropolitul Ignatie (1653-1655).
"Atov LaTiv transcris cu litere arabe.
22 Al-buruti, al-boroti, poate de la termenul grec 7cp6u.

107

www.dacoromanica.ro
 Tot astfel s-a fcut i in ajunul Sf. Ignatie dinaintea srbltorii Cr.'-
ciunului. in ziva acestei srbtori este obiceiul in aceast Tara Romneasca
si se taie porci i s-i atirne pentru srbtoare sau pentru pastram22.
Tipetele <porci>lor rsunau neintrerupt pin la cer.
p. 529 Domnul nostru patriarh a avut atunci o convorbire cu Matei voievod //
care Il adusese la el cu trsura sa i l-a primit foarte bine. Noi i-am infAtiat
darurile noastre ; domnul nostru patriarh i-a ddruit o parte din fruntea
Sf. apostol Filip, <fcltoarea de> minuni, apoi un vas cu noul mir. Dar
el era suprat pe noi pentru CA' ne dusesem mai intii la dumanul su, Vasile
p. 530 voievod //.
SA se tie c domnul ne-a pus la indemin doi drbani care erau din
p, 531 categoria <osta0lor> saragea, deoarece gut imbrcati // in uniform ro0e23.
Duminic dimineata ei venir s ne slujeasc : taiau lemne, aprindeau
focul, curtau petele de solzi, splau vasele, ne aduceau tainul de hran.
0 de buturd, pin simbt. seara ; plecau atunci i domnul nostru patriarh
le &Idea un bac0; apoi veneau altii. i f Aceau la fel.
Domnul tinea foarte mutt la domnul nostru patriarh. in ajunul Cr.-
ciunului a pus s se bata toba pentru a intiinta pe osta0i care se aflau
in ora: era semnul lor de adunare. Ei s-au strins la el cu steagurile lor.
El <domnul> a ieit i s-a urcat in trsur, iar ei au alctuit un alai mare
<care mergea> inaintea lui, in timp ce tobele, trimbitele i goarnele
urmau, potrivit datinei domnilor Moldovei i Trii Romneti, datin
imprumutat de la turci. Au plecat la vinstoare, c5.ci in toate aceste
pin la cazaci 0 la moscoviti, in fiecare casa de episcop sau de boier sint
intotdeauna ur0 i alte animate, pentru petrecerea lor.
aci este un obicei strvechi <al domnilor> s dea cu prilejul ajunului
Crciunului 0 al simbetei luminate un ospt domnesc din vinatul lor,
p. 532 in a doua zi de sdrbtoare Erau peste zece mii de oteni ale0 dintre cei
mai viteji 0 mai neinfricati : sirbi, bulgari, albanezi, greci, unguri, turci,
munteni.
Seara s-au intors cu mare pomp. in spatele trsurii domneti veneau
care incrcate cu vinat mistreti, iepuri, vulpi i ur0 pentru petrecere,
apoi psri slbatice, <cum ar fi): cocori, gini slbatice, porumbei
altele24.
11 W a ta'llakuha li-adjl al-'id aw bastirma. Bastirma este forma arabl a cuvintului turc
pastirma care a dat in limba roman& pastrama.
Daraban ithnayn wa hum min kism al-saradja li-innahum bi-yalbisu djuh ahmar.
Dup alte informatii, uniformele dorobantilor erau de culoare albastra (N. St oi c es c u.
Curteni i s1ujitori, p. 121). Este greu de spus de ce incadreaz& Paul de Alep pe dorobanti
In categoria saragelelor, al ca.ror nume -vine de la san = galben, dup& culoarea galben& a
uniformelor sau steagurilor (ibidem, p. 134).
" Pentra comparatie, vezi D. Cant emi r, Descrierea Moldovei, pp. 237-238 (cap.
Vnatorile domnefti) i Cdlcitori, III, p. 15.

208

www.dacoromanica.ro
 Cit despre boierii din tara Moldovei i din Tara Romneasc5., ei au
obiceiul s aduc domnului, cu trei zile inainte de srbtoare, daruri, fie-
care dup. rangul Au's.
Cit despre domn, in dimineata zilei de ssbaoare <mare>, el le druia
vesminte de onoare.
lar ritul slujbei ajunului" Craciunului se fama dupii ritul de la Constantinopol: s-au
tras clopotele i s-a intrat in biserica dis-de-dimineata, iesindu-se abia dupa amiaza. Toate
citirile i rugaciunile au fost cintate pe o psalmodie duioasa.
S se stie c, In aceast tara, este obiceiul ca in ajunul s.'rbltoarei
Crkiunului preotii din orase i strinii, apoi copiii, colarii, cit
adunati in cete, cete, s poarte icoana i s cutreiere prin // oras in tot timpul p. 533
noptii, trecind pe la casele dregltorilor i fkindu-le urki de skbtoare.
Ei au zis mai intii un polihroniu pentru domn, apoi un al doilea pentru
domnul nostru patriarh i au fkut urki pentru ei.
Dupi aceea, se duc felicite, mergind mai intii la mitropolit, apoi
la domn ; aceasta <o fac> pentru a primi rsplat. Ei au venit i la domnul
nostru patriarh in timpul noptii i au cintat : Fecioara astzi"21 i alte
cintece de Crciun. El skuta icoanele si le dAdea daruri. Ei plecau, dar
veneau altli i aceasta <a tinut> de seara pin& dimineata. L.utarii cei care
cintau din tobe, fluiere, trimbite, au fkut tot asa ; ei au cutreierat in cete
toat noaptea din ajunul Crdciunului i in noaptea urm.toare cu fklii,
mergind la casele boierilor, la casa mitropolitului si, de asemenea, la patriarh.
Cei mai multi cintseti erau de fel din tara turcului( 1)28.
in dimineata simbetei Crkiunului, am fost de fat la utrenie in biserica
mnstirii <Stelea> i domnul ne-a trimis trsura ca s mergem la liturghie
ne-am dus la biseric..
Am fost uimiti de multimea ostasilor din Tara Romneasc, de diferite
neamuri. Dei in Tara Romneasc sint mii de circiumi unde se vinde vin,
rachiu29, brag.3 i alte Uuturi i dei toti beau, totusi // noi nu am vAzut p. 534
In nici una din aceste zile pe nimeni care s fi fost beat, nici un rnit sau
ucis, nici care s fi fkut vreo fapta rea ; ci toti erau linititi, tkuti i in
" Cf. si relatia lui Franco Sivori in Cd/c1tori, III, p. 11.
26 In textul arab termenul grec rcapap.ovi) care inseamn ajun de slirbatoare, cind
se citesc anumite slujbe bisericesti, este transcris cu litere arabe.
27 In textul arab cuvintele grecesti 7) Trap eivog aillsepov, condacul de Craciun, imn
ce sintetizeaz ideile religioase legate de aceasta sarbatoare.
28 Bilad al-Turc. Este greu de crezut c locuitorii din tare turcului" cintau cintece
religioase ortodoxe
29 Arak adica rachiu facut din struguri sau din bucate cu anason. Termenul arab 'arak
a dat in limbs turca raki.
29 Boza = braga" In limbile siriana, persana i turca. V. Radu traduce prin bere"
(bire).

109

www.dacoromanica.ro
 toate mintile. Cum se poate spune in tara noastrn c cretinii nu tiu s
cirmuiasc, c. se imbat, se poart ca nite descreierati i. c. nu tiu &A'
fac s domneascA nite rinduieli bune in tara lor ?

<In. CURTE.A. DOMNEASCK>

S. se tie ca Curtea32 domnului T."rii Romaneti este mare i incon-

jurat cu un zid de piatr. ; un riu curge la cap.'tul ei33. Biserica, la care
ajungi pe o scar.', este foarte mare"; este aezat la mijlocul <curtii>.
Este impartit in trei prti : partea exterioard cuprinde arcadele nartexului,
apoi ajungi printr-o a doua u in partea a doua a bisericii, unde se alibi
mormintele domnilor ; apoi se intr printr-o a treia u* in naosul bisericii,
care este o incpere foarte veche. Deasupra ei sint cupole inalte i. este
inconjurat cu strane.
In mijlocul acestei Curti este un turn de piatr., mare i inalt36, care
ne-a uimit prin inltimea lui ; acolo se afl orologiul oraului i acolo stau
de straj multi paznici. in timpul cinei acetia bat dintr-o tob asemenea
unei khalilie"36 de la noi, pentru a opri circulatia in timpul noptii ; dup
aceea aprind o lumina mare i. atita timp eh rmine aprins lumina, nimeni
P. 535 nu indr5.znete sa umble <pe ulite>//.
In zori de zi bat iardi din tob., sting luminile i se trag lovituri de
tun pentru a vesti pe toti locuitorii din ora ca pot s umble pe strazi ;
acesta este obiceiul lor.
Cind gsesc pe cineva umblind noaptea fereasc5..-ne Dumnezeu!
straja il ucide.
Ce s mai credem despre zvonurile care umbl prin tara noastr i.
potrivit cruia cretinii nu pot pistra rinduiala i nu pot cirmui ?
31 Siria.
32 Kurta. Despre curtea domneascA din Tirgoviste, construitl de Mircea cel Darin,
mriritg. de Petra Cercel si reparat de Matei Basarab, vezi mai nou N. Constantinescu
si Cristian Moisesc u, Curtea domneascd din Tirgoviste, Bucuresti, 1965. Restul biblio-
grafiei la N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romeineascd, II, pp. 637-638.
33 Ialomita.
34 Despre Biserica Domneasca a lui Petru Cercel vezi Mir ce a Georgesc u, Biserica
Curfii Domnesti din Tergoviste, in Glasul Bisericii", 1960, nr. 1-2, pp. 118-128, Ro di-
e a MAnciulescu, Date noi referitoare la aspectul initial al bisericii domnesti din Tirgoviste
apdrute in cursul lucrdrilor de restaurare (1961-1962), in volumul Sesiunea stiintificd a Direc-
fiei monumentelor istorice, Bucuresti, 1963, pp. 34-39 s'i N. Stoicesc u, op. cit., II, pp.
640-642.
36 Turnul Chindia.
36 Un fel de tamburin.

110

www.dacoromanica.ro
 Jiltul domnului <din biseric5.> este inalt i aurit. In dosul lui sint
trepte care ingduie s urci spre un loc retras", unde st doamna i suita
ei ; <aceast galerie este prevdzut> cu zbrele de lemn ; de acolo poti merge
In camera de consiliu a domnului38, c5.ci pe acolo se urc5. i se coboar.
(el> cel mai adeseori. Exist i o alt scar care duce pin la el prin local
unde sint mormintele domnilor. Tn partea de sus este o fereastr ; acolo
st.' <domnul> in zilele de srbltoare ale Domnului nostru <Isus> i duminicile;
de acolo el privete jos unde stau otenii i s.racii i <tot> de acolo le arunca
bani in mai multe rinduri. Acetia se arune grAmad.' asupra banilor
el se distreaza uitindu-se la ei. Acesta este obiceiul lui de totdeauna.
Cind domnul coboar, in biseric: s: se roage, paznicii stau mereu de
straj la ui cu halebardele lor ; nimeni nu poate fi de fat in afard de boierii
lui i ei nu las pe nimeni altul s se apropie //. P. 536
S se tie ca in tara Moldovei 5.1 in Tara Romaneasca este obiceiul
ca numai domnul s utilizeze ceara roOe pentru a-0 pecetlui scrisorile" ;
toti ceilalti trebuie s foloseascA <ceari> verde.
Cind domnul nostru patriarh sttea in picioare la jiltulo sAu inaintea citirii epistole,i,
el pomenea, dupa datinl, numele domnului, apoi cel al mitropolitului" i cinaretii <ciasen*
11 repetau in afara <altarului>, apoi eu, arhidiaconul" <patriarhului> Antiohiei rosteam
dipticurile" domnului nostni patriarh, preotii le cintau inluntrul altarului, iar cinaretii
<=-- dasalii> cintau in afara <altarului>, unul din coruri <chiflad> in limba romAna si cela-
lalt in limb a greaca. Arhidiaconul" arhiepiscopului sirb." fAcea tot astf el ca i arhidiaconul
mitropolitului TIrii Romanesti ; ei <le> rosteau fiecare pentru mitropolitul lor. Atunci
domnul nostru patriarh a slujit liturghia cu foarte mare solemnitate.
Din pricina virstei foarte inaintate, domnul nu putea sta in picioare
de la inceputul pin la sfiritul liturghiei, dar la axion"48 el cobora
postelnieu147 cu toiagul su de argint sttea in fata sa, sptaru148 incins
Aceastl tribuna, numit5. in vechime cafas", comunica cu palatul domnesc printr-o
us aflat in partea de nord a bisericii.
32 Madjlis al-Beg.
39 Cf. Emil Virt os u, Din sigilografia Moldovei f i a Teirii Romdnesti, in DIR,
Introducere, II, p. 374: rosal este culoarea rezervat exclusiv domnului in Moldova i in
Tara Rom Aneascd".
Al-kathedra.
Al-brotopapas, adicl primul preot" sau protopopul". Aici este vorba de mitropolit.
42 Aridialton.
43 Dibticha.
44 Ra'is famamise.
46 Ignatie.
46 Al-aksion estin, de la "Axio ko-rEv vrednic este.
47 Constantin Cantacuzino, mare postelnic (1632-1654) (N. St oicesc u, Dictionar,
p. 135).
49 Diicu Buicescu, mare sptar (1645-1654) (ibidem, p. 129).

111

www.dacoromanica.ro
 cu sabia i cu buzduganul in min sttea in picioare in spatele jiltului lui,
tinind calpacul" domnului, c5.ci domnii Tarii Romneti au obiceiul s
stea cu capul descoperit de la inceputul slujbei pin: la sfir9it, in fata mitro-
politului sau a patriarhului ; dar domnul <Moldovei> Vasile <Lupu>
scotea decit rareori calpacul.
La chinonic", el <domnul> s-a coborit pentru a gruta icoanele
p, 537 dup5. liturghie // domnul nostru patriarh i-a prezentat anafur."50 lui
boierilor. Apoi am ieit 9.1 am fcut rugciuni la mormintul doamnei, sotia
lui, care murise de curindu i fusese inmormintata in gropnita domnilor,
dup cum am spus. Apoi ne-am intors. S-au rostit rugaciuni asupra
de coliva domneasc., toti cei de fata au luat din ea impreuna cu colad
frumoi, care li s-au impartit. Apoi domnul nostru patriarh I-a binecuvintat
<pe domn> .1 s-a suit pe scar.; apoi a ie9it imbracat in mantia <sa>, cu
mitropolitul tarii, cu ceilalti preoti 9.1 boieri de fat ; apoi 1-au ateptat
pe domn sub fereastra cea
Dup ce domnul a aruncat bani, dui:a datin, o9tenilor i gracilor,
domnul nostru patriarh 1-a mai binecuvintat odata dup obicei. Ne-am
urcat pe scara amintit. <care ducea> din biseric pima la el <la palat>
In sala de mincare.

<IV.> OSPATURILE DIN TARA ROMANEASCA.

Atunci <domnul> a imbr'cat pe boierii pill sale cu veminte de cinste

p. 538 dup obiceiul regilor la marile sarbtori //. in ziva aceea ei au slujit la
masa de la inceput pin la sfir9it, c.ci <acesta> este obiceiul lor de sarba-
toarea Craciunului52, Anului Nou, Bobotezei i Pa9tilor. Dar a doua zi dup
srbatoare, boierii stau la masa cu el <domnul> 9.1 altii Ii slujesc, aa cum
se face in celelalte zile ale anului.
Cind se aduceau farfuriile <cu bucate> de la budfarie <in sala de
mincare aezata> sus, se bteau tobele, tamburinele, se cinta din fluiere,
se sunau trimbitele, iar muzica le intov.r4ea. Se fcea tot astfel ori de
4 Kalbak.
5 Al-andidara de la 'Avri8capov.
51 Doamna Elina a murit in august 1653, in virsta de 54 de ani i a fost inmormintatgt
In Biserica Domneasa din Tirgoviste, in pronaos, in dreapta locului unde se afla odinioarli
scara (N. Iorga, Inscriplii, I, p. 107; I d e ni, Doamna Elina a 7-aril Romeinesti, ca patroand
literarel, in Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist.", III, t. XIII, 1932, P. 67; N. Coast a n-
tines c u, C. Moisescu, D. Nicolgtescu-Plopsor, Considrations sur les tombes
princieres de Tfrgoviste, in Dacia", XI, 1967, pp. 301-319.
62 Cf. relatia lui Franco Sivori in vol. III al colectiei, p. 11.

112

www.dacoromanica.ro
cite ori bea domnul. Dupg ce cinta muzica, se trggeau trei lovituri de tun
de se cutremura pgmintul. Aceast petrecere a tinut ping seara. <Domnul>
sttea cu capul descoperit. S-au bgut la <acest> mare ospgt cu cupe mari
de o oca de vin, mai intii fiecare cite trei cupe in cinstea sgrbgtorii, In al
doilea rind alte trei <cupe> in sgntatea domnului nostru patriarh, in al
treilea rind53 mai multe <cupe> in cinstea numelui domnului. Nimeni nu
putea sg refuze sg bea, cgci datina cerea ca oricine stg cu el la masg s bea
In felul acesta54 ping in clipa dud se aduceau lumingrile, acesta fiind semnul
plecgrii55.
<Domnul> dgdea atunci veminte de cinste arhiereilor i egumenilor
din suita sa, care erau intotdeauna primiti la masa sa. Mai intii patriarhului
prezent i-a dat un vemint de postav ; tot astf el mitropolitului tgrli care
este primit // in tot cursul anului la masa sa, pentru c afarg de acesta p. 539
nimeni altul nu-i binecuvinta masa. Celorlalti egumeni de fatg le adea
veminte de satin de o calitate superioarg sau inferioarg ; pentru preoti
pentru noi, diaconii, erau veminte de bumbac in dungi de culoarea
rinei
Pentru ceilalti preoti, cgluggri i pentru multimea de sgraci, li se aeza
o mas mare, deosebit 0 la sfir0tul <praznicului> li se imprteau bani
basmale. Aceasta era rinduiala obinuit la fiecare sgrbgtoare a domnului
nostru.
SA se tie c mitropolitul Tgrii Romneti are doi episcopi sufragrani :
unul este episcopul de Buzgu56, de care am vorbit, i cellalt de Rimnicul
Mareo.
In Tara Rom gneascg sint patru sute de mgnstiri mari clgdite in piatrg58.
Toti egumenii i episcopii au obiceiul de a veni <la curte> inainte de sgrbg-
toarea Craciunului i fiecare din ei aduceau daruri domnului i prinosurile
alcgtuite din piine pentru agnet, vin, fructe i alte daruri ; ei Ii fceau urri
cu prilejul srbg.toarei i ramineau oaspetii lui de la care primeau daruri
ping dup Boboteaza, apoi plecau. Veneau 0 de Pati 0 de joia
pentru ca biserica Mitropoliei are acest hram, dupg cum vom arta.
52 In variants arab& acceptata de Vasile Radu, este trecut rabe an adia. a patra oarg.",
pe and in alt manuscris este indicat corect thalitha", adic& a treia
54 Despre ordinea in care se inchinau paharele vezi i relatia din 1657 in CtIldtori, V, p.
611 si D. Cantemir, op. cit., p. 233.
55 Acelasi era semnalul terminarii ospAtului i pleciirii $i in Moldova: cind se aduceau sfesni
cele la mask oaspetii toti se ridicA de la mas si saint& pe domnul lor" (D. C ant e mi r,
loc. cit.).
56 Butza. Episcop era Serafim (1649-1668).
67Rimnih al-Kubra (Rimnicul Vilcea). Episcop era Dionisie de Cozia (1653-1658).
58 Cifra este exagerat de mare. Referindu-se la Moldova, Paul de Alep spunea cA mlnasti-
rile sint de lemn 1

113

www.dacoromanica.ro
 <Dar> s ne intoarcem <la subiectul nostru>.
Seara ne-am reintors cu trsura la manastire. Seimenii i drabanii
p. 540 mergeau inaintea noastr i ne urmau cu lncile i cu armele lor //. Paicii
domnului alergau in jurul trasurii i cintretii domnului impreun cu elevii
lor, copii de casa de la curtea domneasc, cintau i inginau cintece de la
palat pin la manstire. Toti au primit baciul obinuit 0 au plecat dupa
ce seimenii 0-au descrcat muschetele.
Sa. se tie ea este obiceiul domnilor Moldovei i Tarii Romaneti, ca,
In ajunul sarbatoarei Anului Nou, toti boierii tarii, ispravnicii, pircalabii29
sau suba0i6 i toti dregatorii divanului s petreaca noaptea la domn
s depuna inaintea sa insignele dregatoriilor lor : unul o sabie, altul un
buzdugan, altul un toiag de argint, altul un lant de argint sau un alt lucru
de acest f el ; apoi ei pleaca. Atunci, <chiar> in noaptea aceea, domnul tri-
mite numirile 0 face destituirile ; aceluia care a fost inaltat in rang Ii tri-
mite insigna cu un vemint de cinste, ace_luia care famine pe local lui
trimite un vemint cu insigna lui iar celui pe care vrea sa-ldestituie nu-i
trimite nimic i acesta este semnul destituirii61.
In cursul anului nu se face nici inaintare nici destituire62, decit in ziva
sarb..toarei Anului Nou care cade in prima zi a anului. Toti vin atund
la biserica, dimineata, potrivit obiceiului lor, pentru c In fiecare zi ei sint
de fat la utrenie dis-de-dimineat. Ei ies ca sa se dud.' la domn, li fac urari
p. 541 cu prilejul // sarbatorii i Ii sarut mina dreapt. in acea zi, dupa liturghie,
ei slujesc la masa pin seara, imbra.cati in vemintele lor de cinste.
A doua zi, ei prinzesc la masa domnului, pe cind altii servesc, potrivit
obiceiului (casei) ca in tot cursul anului. Atunci ei ii trimit daruri <domnu-
lui>, fiecare dupa rangul lui. Doamna, sotia domnului, d veminte de
cinste sotiilor i fiicelor <dregatorilor), iar ele in schimb Ii dau daruri.
Cu prilejul Anului Nou, domnul nostru patriarh a slujit liturghia Sf.
Vasile la domn. Apoi ei s-au urcat la sala de mincare i s-a facut o serbare
mai mare deck de sarbatoarea Craciunului, bind in sntatea musafirilor,
slobozind lovituri de tun 0 punind sa elute muzica. Seara domnul a impartit
veminte i ne-am intors cu trsura la mnastire, insotiti de seimeni, de
darbani, de paici, de cintareti, care 0-au luat baciul, ca de obicei,
s-au intors acas.
55 Al-Barkalam.
65 Al-sawabisa, pluralul de la subasi.
ei Vezi M. Stoicesc u, Sfatul domnesc ci marii dregttori, pp. 92-93.
52 Afirmatie inexactA ; numeroase schimbAri de dregAtori se efectuau i in cursul anului.

114

www.dacoromanica.ro
 <V. SARBATOAREA BOBOTEZEI>

in ziva ajunului63 Bobotezei, slujba s-a desfaurat dupa acelai ritual

ca pentru ajunul Craciunului, cu binecuvintarea apei in toate bisericile,
potrivit datinei.
S se tie c In toate tarile cretine, la inceputul fiecarei luni, preotii
slujesc la biserica // leturghia apei sfintite i. se duc apoi s stropeasc Cu p. 542
ea casele, de dragul unei miluiri, i. mai ales in Tara Romneasca ei inde-
plinesc aceasta datin cu mare rivna.
Sa se tie c. in Tara Romneasca, cu prilejul acestei sarbatori a
Bobotezei, mii de egumeni, preoti, calugari, diaconi din Tara Romneasca
de aiurea au obiceiul s se stringa laolalt cu mitropolitul Tirnoveim,
i. nimeni nu lipsete dintre mitropoliti, .1 aceasta din cauza darurilor <pe
care le primesc>. Ei se pregatesc in acest scop de la un an la altul.
Seara, dupa slujba <sfintirei> apei, ei ii umplu vasele i galetile, se
imbrac cu feloanele .1 poart crucile in mina i se duc singuri, mai intii
la domn, pe care Il aghezmuiesc. Acesta d fiecaruia o miluire bogata ;
apoi se duc la mitropolitul tarii, apoi se duc in casele inaltilor dregatori ai
tarii .1 in acelea ale bogatailor, pe care Ii aghezmuiesc. Veneau de aseme-
nea la domnul nostru patriarh in acea noapte, cintind : in Iordan"66.
El a luat <un manunchi de> busuioc, apoi a stropit casa cu semnul crucii,
s-a aghezmuit singur i. pe toti cei de fat.', apoi a sarutat crucea .1 a aruncat
o miluire in vasele lor, in toata acea noapte i. in noaptea care a urmat
Bobotezii, cintaretii cu tobele, cu fluierele, cu trimbitele mergeau i ei
cu f clii pentru a face urzi boierilor trii. Au venit .1 la noi i // au facut p. 543
urari domnului nostru patriarh cu prilejul sarb'torii : toti <cintaretii>66
erau turci ; el le-a dat o miluire.
Maretia, solemnitatea i bucuria publica pe care le-am vazut mani-
festindu-se de Boboteaza la romni nu le-am vazut nici auzit
nici chiar la regii cretini.
In dimineata Bobotezei am fost de fata la utrenie in biserica manastirii.
La ora liturghiei, domnul i-a trimis o trsura <patriarhului> .1 am plecat
cu mare alai. 0tirea era rinduita pe dreapta i pe stinga, de la manastire
'Ana la palat ; steagurile impodobite cu cruci erau desfurate pe drumul
65 5 ianuarie 1654.
64 Ma'amitran Tirnof. Asemenea adunAri largi ale reprezentantilor bisericii, adunAri numite
soboare, la care nu era prezent totdeauna mitropolitul Tirnovei, aveau loe Cu prilejul marilor
sArbAtori religioase : Boboteazii, Inviere, InAltare (N. St oicesc u, op. cit., p. 22).
65 Inceputul troparului introdus in textul arab cu litere greceti 'By lop Despre
modul cum se sArbAtorea Boboteaza in Moldova la 1646, vezi Cclatori, V, pp. 335-340.
66 Greu de crezut cA turcii musulmani sArbAtoreau Boboteazal

115

www.dacoromanica.ro
 nostru. Inauntru <curtii> palatului, daca ai fi aruncat un bob de mei nu
ar fi czut pe pamint, ci pe oameni, toti osteni, al cror numar dup
cum am aflat atingea vreo suta de mii67. Domnul Tdrii Romaneti
are vreo sut cincizeci de mii de osteni in solda sa68, cci tara sa domnul
s-o tie in belug ! este foarte populata si once fugar din tara turcului
vine sa locuiasc aici, pentru c gaseste aici mare cistig. Intotdeauna
adun toata aceasta oaste cu prilejul sarbtorilor Bobotezii i Pastilor.
Am intrat apoi in biseric unde domnul nostru patriarh s-a invesmintat
In odajdii, cu mitropolitul, apoi cu chir Gavril, arhiepiscopul sirbilor, cu
ceilalti egumeni de seama ai manstirilor ; fiecare din ei tinea in mina o
p. 544 cruce de pret //. Au venit apoi s se aseze inaintea jilturilor lor. S-au adus
atunci legaturi mari de luminari, pe care le-au imprtit celor de fata, apoi
au asezat un f el de masa mare in mijlocul bisericii ; au acoperit masa cu
covoare si au asezat vase mari i lighene de argint pline cu ap. Au asezat
si o racla mare plink' cu moaste de sfinti ; au scos din ea mina dreapt. a
Sf. Mihai, episcopul Synnadelor, mina dreapt. a Sf. Marina, imbracata numai
In aur curat.
in aceasta clip, domnul a coborit si a stat in picioare lng jiltul sau,
iar sptarul tinea in mina luminarea cea mare, aurita a domnului ; altele
asemantoare le-au pus in sfesnice. Domnul nostru patriarh a coborit atunci
si a rostit rugaciunea asupra apei.
Dup slujba am iesit din biserica pentru ca domnul nostru patriarh
sa cufunde, de asemenea, crucea in riu. Steagurile i prapurile, ale chror
prajini aveau cite o cruce in virf68, erau rinduite doua cite doua ; erau pur-
tate in fruntea <alaiului> ; apoi veneau lumnrile, apoi preotii doi cite doi,
si in spatele lor domnul nostru patriarh cu mitropolitii ; au mers astfel pin
la riu". Cind domnul nostru patriarh a ajuns la malul riului, avind crucea
In mina, apa mai era inca inghetata, caci in ziva aceea fusese un ger de crpau
pietrele. Datina era s se slujeasc ritul sfintirii apei in mijlocul curtii <pala-
p. 545 tului>, dar din cauza // virstei inaintate a domnului cit i din pricina frigu-
lui cumplit, s-a facut slujba inluntru. S-a spart atunci gheata pentru ca
67 Paul de Alep are un mod foarte curios de a aprecia cifrele ; in curtea domneascit din
Tirgoviste nu puteau inapea mai mult de 2 000-3 000 de ostasi. Vezi si nota urmaoare.
68 Cifra este mult exagerat. Matei Basarab declara el insusi c putea ridica ping la
40 000 de ostasi (H urmuzak i, IV/2, p. 501). Din acestia circa 7 000 erau curteni, circa
8 000 mercenari, circa 10 000 slujitori, scutiti de dAri, iar restul oaste de tArani (N. St oi-
cesc u, Curteni i slujitori, pp. 42 i 179). Vezi si C. Rezachevic i, Efectivele qtilor
din Tara Romdneasca fi Moldova in veacul al XVII-lea, in Studii i materiale de muzeografie
s't istorie militara", 1973, pp. 105-106.
66 La 1664 se spunea cA pe steagurile trupelor Tdrii Romilnesti erau desenate cruel rosii
sau albe i figuri de sfinti (N. Iorg a, Acte fi fragmente, I, p. 260).
Ialomita.

116

www.dacoromanica.ro
<patriarhul s poat.> cufunda crucea in ap- de trei ori, pe dind se cinta :
In Iordan". in clipa aceasta tot poportil 0-a umplut vasele cu apa din riu.
Preotii au botezat multi copii in riu ; ei spArgeau putin gheata, care se
fAcea <apoi> la loc. Ne induiosau suferintele acestor micuti, care plingeau
din pricina apei inghetate. Ochii nostri erau ca i orbiti, pentru ch' eram cu
capetele descoperite ; am rmas zile intregi cu duren i asurziti.
Toat lumea s-a intors 0 am intrat in bise_ric.. Domnul nostru patriarh
a aghezmuit toate cele patru laturi <ale cadirii>, apoi altarul ; dup aceea
a venit lng domn i I-a aghezmuit ; pe dud acesta sruta crucea, s-a dat
un semnal trupelor, care si-au desc.'rcat muschetele, astfel c aerul se cutre-
mura ca 0 cum ar fi tunat i ne temeam s, nu se raruie biserica asupra
noastra. Urechile noastre erau ca asurzite. Apoi <el> a aghezmuit pe boierii
de fat. ; i-ai fi luat drept flori de prinzavard, vzindu-i in vesmintele lor de
postav fin de felurite culori i toate <imblnite> cu samur, cki nu le place
un alt soi de blan.
Am iesit apoi din biseric. 0 au aezat dou jilturi in fata u0i, pe un
loe ridicat : pe unul s-a aezat domnul, iar pe celdlalt domnul nostru patriarh.
Preutii s-au rinduit la dreapta i la stinga. Apoi s-au adus cai de ras 0 de
pret, acoperiti cu mindre valtrapuri de mtase // cusute cu aur, cu mkgki- P. 546
tare si cu nestemate, de un efect incintAtor. Domnul nostru patriarh i-a
binecuvintat i i-a aghezmuit cu ap., unul dup altul, cam doudzeci dintre
cei mai frumo0, care pretuiau fiecare mii de dinari. La sfirsit au venit un
servitor negru chlare pe un catir mic 0 un alt rob cAldrind un mgar ; aceasta
pentru a stirni risul i glumele celor de fat, i <patriarhul> i-a aghezmuit
cu ap.
Am intrat la liturghie i apoi ne-am urcat <sus> sa ne warn la mas.
in ziva aceea praznicul a fost i mai mset decit la s.rb5.'torile dinainte,
cu inchinare de pahare, muzic., tobe i timpane, cu descArcare de muschete
tunuri multe ; a fost mare veselie. Seara ni s-au impktit veminte de
cinste, ca de obicei, i ne-am intors cu trsura, insotiti de paici, de seimenin
0 de drbani72, care isi slobozeau necontenit muschetele ; i cintretii
au cintat 01E1.6 la sosirea noastr la mnstire. Si-au primit bac4uri1e
au plecat. i noi eram foarte veseli la intoarcere.
Simbt dimineata, a doua zi de Boboteaz., toti mse.ricii i scamatorii,
cu tobele, fluierele, timpanele i trompetele, cintreti turd 0 romni,
se duceau prin toate casele celor bogati, Ii inveseleau cu jocurile i cu instru-
mentele lor i felicitau pe domnul nostru patriarh cu prilejul sgrbaoarei /10 p. 547
fceau urAri mari pentru el. Noi le d.deam un baci i ei plecau. Tot astfel
am facut cu seimenii i cu capeteniile oastei, care veneau in cete, i descr-
71 Sakman.
77 Daraban.

117

www.dacoromanica.ro
 cau muschetele i ne faceau urri, iar noi le ddeam daruri si ei plecau. Asa
a tinut pin. seara.
S se tie c toti dregtorii Trii Romnesti sint foarte evlavioi. in
fiecare dimineat., in toate zilele anului, se due la biserica curtii ca s fie
de fat la utrenie. Se urc apoi la domn si deschid divanul de judecat. Apoi
coboar <in biseric> pentru a asculta liturghia i aceasta cam pin care
amiaz ; ei ies apoi in prezenta domnului, pentru ca s se duc s. prinzeasc.
Astfel isi intrebuinteaza ei timpul in toate zilele anului.

<VI. BISERICILE I PALATELE>

S se tie c in acest ora, Tirgovite, grit peste optzeci de biserici i

mnstirin ; cele mai multe <sint cldite din> piatr.
Tirgoviste este un ora mare, cam cit Alepul sau Damascul. Cu mare
trud. Matei Voievod Il inconjurase cu o palanc6 de lemn si cu un antm.
Ni s-a spus c in principatul Tara Romneti sint douzeci .1 ase de orase // ca
acestam, dar <dintre mnstiri>78, mnstirea domnului <Moldovei>
P. 548 Vasile <Lupu>" este cea mai frumoas.
Locuinta mitropolitului Trii Romanesti se dl la capaul oraului,
inluntrul plncii ; este foarte mare, cu trei ingrdituri de lemn i cu trei
curti. Curtea din afar slujete pentru crescutul gistelor, ratelor i ginilor ;
cea de a doua cuprinde g-rajdurile cailor i buctriile ; cea de a treia este
inchis cu cldiri mrete de piatra la care se intr prin porti mari.
In fat se afl o biseric mare78, care nu-si are pereche in toat tara,
afar doar de biserica mitropolitan a cazacilor, care seamn. cu <biserica>
Sf. Sofia. Aceast bisericd este tot atit de mare, spatioas, incptoare i
sprijinit de numeroi stilpi ; ea este impuntoare si in stilul Sf.
Sofia. Este imprtit in trei parti : prima este pronaosul, foarte spatios
73i aici cifra este exagerat& ; la Tirgoviste existau in acea vreme circa 25 de biserici.
74 LucrArile au fost f Acute in anul 1645.
75 La 1585 Franco Sivori sustinea cA exist& 21 de tirguri mari negustoresti" (Gait/Lori.
III, p. 14) ; in realitate, erau si mai putine orase mari.
76 Intregirea aceasta, cerutzl de claritatea textului, apare in versiunea tradusA de Bel-
four.
77 Vasil Big. ste vorba de biserica Stelea.
78 Descrierea ce urmeazA, a mitropoliei i a palatului mitropolitan din Tirgoviste ambele
displrute este una din cele mai amAnuntite ce ne-a lAsat Paul de Alep. a a fost utilizat&
de numerosi autori, incepind cu Virgil Dr Aghice an u, Mitropolia Tirgoviftei. Note
istorice i arheologice, Bucuresti, 1933. Pentru restul bibliografiei privind vechea mitropolie,
ctitorit& de Neagoe Basarab i reparatA de Matei Basarab, vezi N. Stoicesc u, Bibliografia
Tara Romtlneascd, II, pp. 643-644.

118

www.dacoromanica.ro
si cu multe cupole ; de aid se intr printr-o a doua us in nartex, de
asemenea spatios i frumos ; apoi se intr printr-o a treia us chiar in raij-
locul <bisericii> care este foarte mare. Turla // este mreat prin inlIiraea p. 549
deschiderea ei. Se vede atirnat un policandrum foarte mare. <Biserica>
are trei altare inalte i mari ; cel din mijloc este foarte mare, cu strane8
mari de jur imprejur. Iconostasul, crucea rstignirii i crucea cea mica sint
minunate ; sfesnicele de lemn aurit sint <de> o lucratur. aleas.. De jur
imprejur se &ese multe ferestre, iar j turle <sin* ferestre mid <si> rotunde.
Jiltul domnului se afl la dreapta intrrii In iesindul zidului
Ling jiltul lui se afl acela al episcopului, unde sttea domnul nostru
patriarh ; in tata lui, in cellalt perete, este un alt jilt, unde sttea mitropo-
litul trii.
De jur Imprejur sint strane81, iar peretii sint acoperiti in intregime cu
picturi vechi. Doamna i suita ei stau In stranele celui de al doilea nartex.
Biserica este <inconjurat> de o grdinl de trandafiri si de alte <flori>
frumoase ; dar nu prea intins, <inconjurat.> cu balustrade. Ling altarul
de la miaznoapte mai este un chiparos82, a crui frumusete,
mretie i coroan te fac s binecuvintezi pe creator.
Turlele mari i mici ale acestei biserici sint in numir de dou5sprezece,
cu dousprezece cruci aurite. in fata usii se afl o fintin83 frumoas cu ap
curgtoare, minunat <de bun.>. De asemenea in fata portii curtii se afl
o alt. fintinam.
Chiliile din locuinta mitropolitului se all in partea dinspre rsrit ;
ele sint foarte inalte ; te poti sui pe o scar lung. i ajungi // intr-un pridvor p. 550
mare cu arcade care d spre biserick spre curte si spre gradina cea mare.
Toti peretii sint acoperiti cu picturi minunate <reprezentind> animale de
uscat si de mare, cu o vedere a Ierusalimului88 si a mnstirilor lui, a munte-
lui lui Dumnezeu, muntele Sinai88 in intregime, a muntelui Athos87 cu cele
douzeci i patru de mnstiri ale lui, i a mrii ; toate acestea sint
ate clan.
79 Choros, de la termenul grec xop6g, folosit in loe de noXuacog pentru a desemna
policandrul, atirnat deasupra chorosului.
99 Katedra.
Karasi, pluralul de la kursi, jilt, tron.
99 Vezi observatia lui V. R a d u, op. cit., I, p. 93.
93 Kastelma. Mutilas mitropoliei este amintitA. in documente la <1664-1669>, cind se
apune a se alimenta cu BpA. de la fintina domneascA, amintia mai jos i de Paul de Alep
(N. Stoicesc u, op. cit., II, p. 671, nota 46).
94 ConstruitA de Petra Cercel (1583-1585) (ibidem, p. 639).
as Urfa/im. Arabii il numesc Kuds.
as Tur Sina.
ss Djabal al-mukaddas, adicA Sfintul Itlunte".

119

www.dacoromanica.ro
 Apoi intri in prima salg de primire a mitropolitului, <care> este incgp-
toare i lung, cu o mas, mare, o sobg i un cuptor88 mare, toate in pad
de faiantg ; <odaia are> multe ferestre cu arce rotunde care dddeau spre
grdina cea mare. Intri apoi in alt odaie elegant .1 mult mai frumoas,
care are, de asemenea, o soba in plci de faiantg, un loc pentru atirnat bl-
nurile de samur i altele. Pe dinguntru, odaia a fost impodobit de curixtd
cu picturi care infgtieaz chipuri felurite de sfinti. Din locul acesta intri
in cgmgri unde se gsesc vemintele <mitropolitului>, cununile lui care se
numesc mitre, cirjele lui, argintkia lui i. altele. Gseti apoi locul unde
gut eile impodobite cu aur .1 argint, cusute hogat, briie, sgbii, pistoale
i. armuri. Intr-adevk atunci cind <mitropolitul> iese in intimpinarea unui
patriarh sau cind cgltorete, are iataganul lingg el. Servitorii lui, imbrgcati
In haine frumoase i acoperiti cu <blnuri de> samur i cu altele, merg
cAlare inaintea i in spatele lui. Tot astfel <se face> i. pentru mitropoli-
p. 551 tul tkii cazacilor //.
S. se tie cg vemintele femeilor, de la Constantinopol ping in tara
Moldovei .1 in Tara Romneasc, slut alckuite dintr-o haing88 cu treng
lung, care ajunge ping la pgmint i este impodobit cu blank potrivit
mijloacelor lor80.
S. ne intoarcem <la subiectul nostru>.
Din cmarg intri apoi intr-o salg <de primire> care are un pridvor
<= loggie> cu arcade deschise spre grdin, unde este o fluting cu ap
curggtoare. Acolo se afl o mas pentru a prinzi vara. De acolo cobori
intr-o grdin mare pe care nu o poti vedea in toat lungimea ei i care
este inconjurat de nuci mari. Jumkate este plantat cu vita de vie i.
trandafiri, iar cealalt jumtate cu meri, peri, gutui, cirei, pruni numiti
inim de porumbel" i altele, <precum> i zarzavaturi semAnate, ca : bob,
varz, ptrunjel i altele de acest feb.
Clopotnita se afl in afara uii bisericii. Se spune c zidul care inconjur
aceast locuintg precum .1 grdina sint deopotrivg cu acelea ale unui ora
mare.
In aceastg tara, mitropolitul i egumenii nignstirilor trgiesc in bung
intelegere. Mitropolitul acestei tki obinuiete s mearg zilnic cu trsura
la domn pentru a lua parte la sfaturile divanului88bi5 ; se aduce acolo crucea
.1 evanghelia. Cind sfatul se sfirete, se coboar in bisericg pentru a asculta
88 Kubtor wa furun. Termenul de kubtor este cuvintul romanesc cuptor", lar termenul
de furun, imprumutat din limba greaca (cpoiipvo;), are acelaoi sens.
89 Feredje. De aici feregea.
99 Paul de Alep revine la imbrAclmintea femeilor de care a fost vorba si la inceputul
c&15.toriei in Moldova (vezi mai sus pp. 27-28) ; compar Cu Cd1dlori, III, p. 17.
9obis Informatie neconfirmattt de alte izvoare narative.

120

www.dacoromanica.ro
liturghia, apoi se urea la domn pentru a rosti binecuvintarea asupra prinzu-
lui. Totul sta in puterea lui, mai ales cind este msinimos.
Sa se tie c atund cind barbatii sau femeile din aceast tara vin spre
a fi judecati la domn sau la episcopi //, ei ingenuncheaza pentru rosti p. 552
plingerea i ramin in aceasta pozitie pina la sfir0t91.
Darurile cele mai bogate <pe care le aduc> domnului constau din tavi
cu piine.
Mitropolitii acestei tri nu string dari de la credincio0, ci fiecare dintre
preotii care se aflA sub ascultarea lor trebuie sa le plateasca o anumita
sumA de galbeni pe an92. Aceasta in afara veniturilor provenite din danii
evlavioase din stpinirea asupra unor sate, vii, livezi 0 din alte bunuri
lasate ca danie arhiepiscopiei. Am constatat aceasta aid 0 pina in tara
moscovitilor.
De la intrarea i pina la ie0rea noastr. din Tara Romaneasca, toti
boierii veneau la domnul nostru patriarh pentru a-i primi binecuvintarea,
intotdeauna cu daruri potrivite anotimpului, ca : lamii, portocale, mere,
pere, stafide, smochine, alune 0 mai ales piine, aezate pe talere acoperite
cu tergare, apoi pete, i intotdeauna vin. Toate femeile, chiar tinerele
casatorite i fetele, veneau la el cu trasura, cu fetele descoperite, insotite
de multime de slugi i slujnice 0 de rind* ; 0 ele Ii aduceau
daruri, cum am spus, cerindu-i binecuvintarea i iertarea pacatelor.
Ele purtau multe margaritare, blanuri, samur, haine foarte scumpe
multe altele. //
SA se tie c toti locuitorii din Tara RomaneascA sint foarte evlavio0 p. 553
supu0 ; ei se tem foarte mult de afurisenie, mai ales marii dregatori. Ei
veneau la domnul nostru patriarh ca sa-0 pima semnatura i pecetea pe
scrisorile pe care le aveau de la domn cu privire la slujbele 0 la daniile lor.
Ei obtineau de la el scrisori de afurisenie pentru ca <in viitor> judecatile
sa fie pronuntate cu nepartinire de catre toti". Chid aduceau vreun criminal

91 Cf. si relatia lui Franco Sivori in Caldtori, III, p. 19.

93 Este asa-numitul plocon al cirjei". Dupd Sivori, acesta dddea un venit de 4 000 de
scuzi pe an (ibidem, p. 13).
93 Este vorba de asa-numitele cd.rti de blestem". De la patriarhul Macarie ne-au rdmas
numeroase documente din timpul sederii sale in Tara Romftneascd. De pildd, la 12 mai 1654,
acesta intdreste lui Neagu mare portar satul Bdalesti-Olt (Arh. St. Buc., Mitr. Tdrii Rom.,
CXLII/7) ; la 1 ian. 1657, intdreste asezdmintul dat de voievozii t Aril mAndstirii Cimpulung
(Acad. R. S. Romdnia, DCXXV/13) ; la 6 aprilie acelasi an intdreste pdrintelui Gheorghe
de la biserica danineascd. din Bucuresti niste vii (Arh. St. Buc., Mitr. Tdrii Rom., CCLXV/1).
Toate aceste carti erau prevAzute cu blesteme cumplite, menite s inspliminte pe cei care nu
le-ar fi respectat. Vezi si mai jos p. 200, nota 235.

121

www.dacoromanica.ro
 la domnul nostru patriarh ca s5.-1 afuriseased, oamenii din popor ieeau
o luau la fug.' pentru ca s nu fie de fa-VA, c5.ci ei cred c afurisenia este un
foc. Multi negustori" luau de la el scrisori de_iertarembis.

<VII. CLIMA, MORAVURLLE>

In anul acela, de la inceputul lui ianuarie, pink' la sfir0tu1 lui martie,

a czut foarte mult zpad., care nu a incetat s cad." pin la Pate, 0 a
fost un Vint inghetat, un ger 0 un frig cum nu mai v.zusem niciodat;
vinul ingheta in vase, tot astf el mslinele in apa lor, ca i muraurile.
despre lndi i oul, ele s-au inarit ca piatra i s-au stricat cu desvir0re.
Vedeai turturi lungi de cletar, adia de ghiar, atirnind de-a lungul prid-
voarelor caselor de jur imprejur. Aceasta se intimpla cind se aprindea focul
P.
554 inl.untru, iar afar. ingheta. // De fiecare data chid cdeau picsturile, inghe-
tau i alctuiau turturi lungi de gheat, ceea ce minuna pe aceia din tara
noastr care vedeau aceasta.
S. se tie c cei mai multi din slujitorii domnilor i ai dregstorilor
tarii sint din tara noastr. 0 din Egipt ; gut musulmani i cretini. Ei au
multi robi negri i gut numiti arapides"95 adic6 arabi96. i romnii cred
c totii locuitorii tarii noastre seamn cu aceti robi negri sau cu aceti
slujitori. Din aceast cauza noi sintem dispretuiti de ei.
Cud am sosit la ei i dud l-au vzut pe domnul nostru patriarh s-au,
mirat foarte tare de ritualul nostru <0> de felul nostru de a citi bimba greac
literar.
In timpul carnavalului, ne ducearn s vedem nuntile lor, pentru cs. In
aceste zile foarte multi se cstoresc. in ajunul nuntli, mirele cu prietenii
si strbat c5.1are strzile oraului in tot timpul noptii, <insotiti de oameni>,
care bat din tob., cint din fluier i duc
Mireasa, cu alte fete, se urc in trsuri i, urmate de l'Autari, se plimb,
prin feluritele mahalale ale oraului, cu fata descoperita, dup obiceiul
13. 555 fetelor de aici. In ziva aceea tinerele fete // joac hora in curtea casei, tinindu-
se de mImi, impodobite cu hainele lor cele mai frumoase. Pe p.'r ele poart.
" Al-bazerdjiye, pluralul arab de la cuvintul persan bazar, bazer tirg, negot", la care
s-a adAugat finalul turcesc dji (in limba roman5. giu").
94b'5 Ni s-a pAstrat o asemenea carte de iertare a pAcatelor dati de patriarhul Macarie-
In sederii sale in Tara Romemeasa., la <1657-1658> (Muzeul de istorie a orasului Bucu-
resti, nr. 26902).
95 De la termenul grec ecpcircaec, introdus in textul arab ; vezi V. R a d u, op. cit.,.
I, p. 93.
95 Arab. Este vorba de tigani.

122

www.dacoromanica.ro
coronite de piele aurit sau de cositor galben, trandafiri artificiali lucrati
la Venetia sau in Tara nemteasc5.97, flori ro9ii, iasomie i altele. Ele sar
joad. invirtindu-se.
Indat ce slujba nui4ii s-a sfir9it la biserica, se acoperA capul miresei
cu un v5.1 alb ; este semnul femeilor mAritate. Noaptea, muele cu tovarAii
lui i cu lAutarii urmeazl in tfAsuri mireasa, Onsotit de> alte femei
tate, i se plimb6 cu veselie ; i aceasta se prelungete, zi i noapte, dou sau
trei zile. Aceasta este datina lor i nu este nici un ochi rnhnos, nici cineva
invidieze.
S'A se 9tie c noi am bgat de seamA cA in Tara RomAneascs in timpul
marilor posturi98, locuitorii se opresc de la mincarea crnii i alearg gr-
mad s cumpere pe9te inghetat tare ca lemnul in acest anotimp i foarte
scump ; eram tare uimiti vAzind c 11 poart pe brate. Se procedeazA la fel
In toate t'Afile cretine.
SA se tie c femeile i tinerele fete din Tara Romneasca sint caste,
neprihnite i virtuoase99. Dac vreo fapt'A de ru9ine ajunge s fie cunoscutA,
brbatii sint condamnati la inchisoare pe veci, in ocne, de unde nu este
scApare, iar femeile sint condamnate s fie inecate19.

<VIII. iNMORMINTAREA.> p. 556

Slujba inmormintArii mortilor lor este asem'Anstoare cu aceea pe care

am pomenit-o la inmormintarea moldovenilor, cu deosebirea c fac la toate
inmormintArile cheltuieli mari.
Duceau pe domnul nostru patriarh la casa celui rposat, se tragea clopotul bisericil
unde voiau sa-1 ingroape, de dimineata pina in clipa inmormin' tarii. Multi preoti, diacont
calugari i saraci se adunau acolo, pentru ca in aceasta 'rara Romaneasca locuiesc nenumarat
de raulti preoti straini l diaconi care se dedau unor indeletniciri ca aceasta. Piecare 41
aduce epitrahilul i cartea lar diaconul, stiharul sliu. Toti diaconii de Uta 41 imbracatt
stiharele lor. Se imparteau apoi luminari mari tuturor celor de f ata, de la preoti pina la
asad. Atunci arhidiaconul lua cadelnita in mina i tamila pe patriarh, spunind : bine-
cuvin' teaza, stapine".

97 Bilad al-Nemsah.
98 Despre posturi vezi l CeIldtori, III, P. 18.
99 Curioasa deosebire fata de cele din Moldova !
loo Afirmatia lui Paul de Alep nu este confirmata de documente; la 1695, dupe cum
iaste vechiu obiceiu al vomicii", vomiceii de judete incasau gloabe pentru curvii" (Studii
i mat, de istorie medie", V, 1962, P. 432). Cind o boieroaica. era prinsa in curvie" ca o
slugA, ea putea fi ucisti (Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, pp. 117 qi 346-347).

123

www.dacoromanica.ro
 Patriarhul lua cadelnita'" in Intinile sale si tiimila in jurul mortului, spunind bine-
cuvintat este ..."1" l cintAretii incepeau st date in intregime, pe rind, miluieste-ne pe
noi, Dumnezeule"101, apoi Fericiti cei far prihana care ..."103, cintind pe o melodie
P. 557 duioasa //. Dug' ce tAmila pe preoti, pe cei de fata, apoi din non in jurul ntisalief mortului,
domnul nostru patriarh tAmiia pe diacon, if dadea cAdelnita l, fAcind de trei ori semnul
intorcindu-se spre rAsarit, ling& mort, se intorcea la locul slu.
In timpul primei slava", dup.& fericiti cei Hal prihani care ...", arhidiaconul,
tinind in mina a doua cAdelnitA, spune : miluieste-ne pe noi, Dumnezeule" l urmatoarele,
si Inca ne =gam pentru rAposatul cutare, pentru ca Domnul Dumnezeul nostru
aseze sufletul". Apoi domnul nostru patriarh rostea prima litanielog. Apoi incepeau a doua
Slava" dupa Fericiti cei farl prihana care ...", Miinile tale m-au facut i m-au
zidit ...".
Daca este de fat& vreun episcop sau vreun arhiereu, el tamiiaza in jurul mortului,
apoi pe domnul nostril patriarh si pe ceilalti de fata, liar la sfirsit el tamiiazA pe diacon,
Ii di cadelnita si se duce, fAcindu-si semnul crudi, sji reia local, rostind a doua litanie,
inainte de CautA spre mine si ma miluieste ..." dupa ce cel de al doilea diacon a rostit :
Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule ..." l urmatoarele.
Fiecare diacon rostea pe rind cite o data miluieste-ne pre noi, Dumnezeule ..."
urmatoarele i dadea cadelnita preotului urmator, fiecaruia potrivit rangului sau,
acesta rostea litanie dupa, litanie, far la sfirsit tarniia pe diaconi. tn clipa sarutului, domnul
nostra patriarh se ducea sa sanite icoa,na i i f Acea de doua ori semnul crucii, binecuvinta pe
credinciosi, se intorcea la local sau, dupa ce citea <pericopa> evangheliei deasupra capetelor
P. 558 membrilor famillei <celui rAposat> //. Apoi veneau preotii, dupa rangul lor, doi cite doi,
unul pe partea dreapta lar celllalt pe partea stinga. In acelasi timp se plecau data si a
doua oara, pinA la ultimul, apoi intrau pe rind diaconii, calugarii i saracii. Rudele mortului
stAteau in picioare pe amindoua partile si de fiecare data ch.ud un preot saruta icoana,
li imparteau o pomanA dintr-o naframl brodata, fiecarnia dup6. rangul lui, ca i diaconilor,
calugarilor i sAracilor. Dula& aceea intrau dregAtorii i eel care fusesera de fata.
Ne-am das la bisericA mergind inaintea nasAlief. In fata <eran> preotii doi cite doi,
apoi <venea> domnul nostru patriarh, urmat de nasAlie si de mireni, pe chid cintAretif
psalmodiau. De fiecare data, dupa ce strabAteau o bucatA mica de drum, puneau nasalia
jos si <insotitorii> se insirau in jurul ei, lar diaconul cu cAdelnita in mina rostea miluieste-
ne pe noi, Dumnezeule" l celelalte, i domnul nostru patriarh spunea rugAciune pentru
morti ; apoi luau mortul i plecau mal departe.
Au fcut astfel pind ce au bagat mortul In curtea bisericii, ling mormin-
tul lui. L-au luat de pe naslie ; 1-au pus intr-un sicriu imbracat pe din.un-
tru in rou i 1-au ingropat, iar noi am plecat.
101 Eflodjitos, de la termenul grec E6X6r1rog.
los Arhamina ya Allah I
103 Tawbahun.
104 Ruglciunea Dumnezeul duhurilor ...".

124

www.dacoromanica.ro
 S.' se stie c, in aceast tara, brbatii, rude ale rAposatului, au obiceiul
s.' rAming.' cu capul descoperit timp de cincisprezece zile. Cit despre femei si
fete, ele isi despletesc prul gr s plinga, nici s boceasc zgomotos si
pstreaz o tinut demn si cump5.tat.
Cind episcopu/ sau preotul se pregfteste s. citeasc. <pericopa> evan-
gheliei deasupra mortului // care se afl pe nlslie, femeile s'i fetele tinere p. 559
vin s ingenunche sub evanghehe pin la sfirsitul <cititului>. Dup ce cei
de fata srut pe mort, vin si ele ca s5.-1 srute si piing cu respect.
In ziva a treia, a noua si a patruzecea, in timpul anului, se slujeste parastasulm
pentru el <= raposat>, impartindu-se atunci In biserica luminazi preotilor invesmintati
In odajdii si celor care sint de fa tit si incep sa cinte miluieste-ne pe noi, Dumnezeule..."
si fericiti ce! <f Ira prihana> care ..." pe rind; apoi canonul. Domnul nostru patriarh
tamilaz cel dint% apoi ceilalti preoti de fata, apoi el citea evanghelia si se impartea o
pomana tuturor celor de fata., dupl care noi plecam.
0 inmormintare ca aceasta costa de la o sut pin la dou sute de du-
cati, mai mult sau mai putin. Dup inmormintare sau dupa slujba paras-
tasului unii poftesc pe cei de fata la ei acas, la masd.
in ajunul simbetei lsatului de brinz, nu se face nici o liturghie
de pomenire a mortilor, ca la noi, si aceasta din cauza multimii biseri-
dlor( !)
In dimineata dumb-deli lasatului de brinzal", cele mai multe dintre sotiile marilor
dregatori al tarii au venit la domnul nostru patriarh sa-1 roage sa le citeasca rugaciunea
de iertare a panatelor. Ele au ingenunchiat inaintea lui, in bogatele lor vesminte, pina ce
a sfirsit cititul ; sotii lor au facut tot astfel pina sears.
Dupa vecemie, in ajunul postului // nu au fost rugaciuni inainte de a merge la culcare, p. 560
cad nu este obiceiul in aceasta tara, nici chiar dirminica seara, ci toti veneau la biserica,
de la boieri, dregatori pina la negustoril bogati o ceilalti cu sotiile si copili lor. Domnul
nostru patriarh a coborit din jiltul lui si a stat in picioare !litre sfesnice, imbracat cu
epitrahilul si cu omoforul. Toti au ingenunchiat la plimint si el le-a citit rugaciunea
iertarii pacatelor, apoi a binecuvintat pe toot& lumea, mai intii pe episcopil de fata, pe
arhierei, pe egumeni si pe preoti, pe boieri si pe cei care mai eran de fata. La rindul sau
maria sa domnul a trimis pe naitropolitul tarii sa, cear iertarea pacatelor sale, pentru ca
avea o incredere nemarginita in domitul nostru patriarh, ceea ce era vadit.
In timpul acestui mare post, a venit s.-1 vad pe domnul nostru patriarh
un egumen care zicea c este staretul unei mnstiri ortodoxe din insulele
101 de la termenul grec p.vms6auvov.
JOS Cf. V. R a d u, op. cit., p. 94.

125

www.dacoromanica.ro
 Brutania107 pomenit de Sf. loan Gur.' de Aur108, din orasul numit Hervat109.
El spunea c in aceast tar erau vreo douzeci i cinci de mii de familii
ortodoxe, iar cirmuitorii lor erau sirbi, ca i limba lor. Arhiepiscopul sirbilor
spunea c ei fugiser din tara lor i se asezaser.' in tara nemteasc.'u putin
mai la nord de tara Venetiei. A cerut s fie hirotonisit ca s: le fie episcop.
p. 561 El avea semnturile lor //, dar s-a dovedit c era un minemos. indat. dom-
nul Matei trimis la cuele de sare. Se spunea c ei credeau in predicile
patriarhilor Antiohiei i c aveau deplin incredere in acWia.

<IX. POSTUL. SAPT.A.MINA SFINTA>

In aceasti sptrnn s-a postit i s-a ficut slujba dupi ritul urmat in Moldova i
chiar mal bine ; in simbetele postului nn se ieea de la liturghie decit spre amiazi. In
prima i in a patra duminic a postului, domnul nostru patriarh a slujit liturghia in biserica
mnAstiril <Stelea>. In ajunul joiei pociinteinl, care a cazut odatii cu sirbitoarea celor
patruzeci de mucenicim, s-au tras clopotele i s-a slujit vecernie in timpul noptiim, dupi
datina vecerniei din Moldova ; de asemenea i In ajunul simbetei celor ase icoane ale
acatistuluin4. In simbita lui Lazir s-a slujit o mare ceremonie.
In dimineata duminicii Floriilor, domnul nostru patriarh a impirtit celor de fati
ramuri de pom, ale ciror frunze crescuseri, cit 1 flori albe aduse d la cimp. Domnul
nostru patriarh a slujit <acolo> i liturghia. In miercurea sfintilus, mitropolitul tirii, cu
egamenii, au pregitit o fiche pentru dotan, potrivit datinei.
Descrierea spcirdrii picioarelor
In joia mare, dis-de-dimineat, domnul a trimis o trsur i ne-am dus
p. 562 la biserica Curtii pentru // a fa.ce slujba sp5.15.rii picioarelor i liturghia. Ne-am
101 nazi. Brutania in partea de apus a Dalmatiei, identificind-o cu Brattia
lui Plinius, astizi Brazza. Numirea de Vretania se regisete in hrisovul dat de Vasile Lupn
ci.tre sfinta ministre de la Lepovina, din pimintul Vretaniei, in tinutul tirii Croatiei". Vezi
Revista pentru istorie, arheologie IX12, 1903, pp. 86-87 (doc. din 15 august
1650).
108 Yuhanna Fumon al-Dzahab.
1" In Croatia (vezi B. P. Hasde u, Arhiva istorici" 1/2, p. 97, nota 1 V. B o gr e a,
In Anuarul Institutului de istorie nationali", Cluj I, 1922, p. 408). De aici numele Harvat
dat unor locuitori croati stabiliti in Tara Romineasci.
no Bilad al-Nemsa. E vorba de Austria.
Joia Canonului Mare.
lis 9 martie.
113 Miercurea la orele 6 p.m. se citegte canonul Sf. Andrei Cretanul (V. R a d u, op. oil.,
p. 561).
114 Simbita acatistului.
ni Din siptimina patimilor.

126

www.dacoromanica.ro
invemintat, noi 0 domnul nostru patriarh, potrivit datinei. S-a tras clopotul
eel mare. El s-a dus s. ad in jiltul sail, avind in fata,lui pe mitropolitul
/aril. Au inceput prin a curati vasul pentru spalarea <picioarelor> apoi au
a9ezat o lavit foarte mare 0 lunga in faja absidei dinspre miazanoapte,
pentru ca sa ada preotii, 0 au aezat un alt scaun mai mic pentru luda,
In fata sfenicului cel mare din partea de miazanoapte.
In acest scop au adus un calugar, preot batrin foarte sarac, care, din
cauza saraciei, se invoise s joace acest rol, caci dupa aceea domnul a pus s
i se dea o rasplata. Statura lui, infatiarea lui, barba lui, gluga lui murdara,
tras pe ochi, stirneau risul privitorilor, cu atit mai mult cu cit fusese imbra-
cat cu un felon zdrentaros. L-au aezat pe scaunul amintit, apoi au pus la
mijloc in loc de tetrapod o masa mare 0 pe deasupra un covor pe care au
pus un lighean mare de argint 0 un ibric de argint cu capacul lui in forma
de caliciu, intr-o parte, iar un altul, la f el, de partea cealalta, <0 aceste vase
erau> pline cu ap pentru spalare.
Apoi mitropolitul tarii 0 doi parohi slujitori ai bisericii au primit bine-
cuvintarea domnului nostru patriarh pentru ca sa se duck' s pregateasca
pe preotii carora trebuia s' li se spele picioarele. Toti preotii s-au invemin-
tat in odajdiile lor. Mitropolitul s-a dus sa stea in picioare la jiltul sail in
absida de miazanoapte //. p. 563
Apoi cei doi parohi au adus din altar, intre ei, doi preoti imbracati
in odajdiile lor, toti la f el ; s-au dus intr-un singur ir catre domnul nostru
patriarh caruia i-au f'd cut o plecaciune; tot astfel au f Acut 0 in fata mitropoli-
tului. Dupa aceea i-au pus sa ada pe lavita cea lunga linga <aa-zisul> luda.
Apoi au intrat in altar, au adus de acolo pe alti doi 0 i-au pus s ad, acolo,
pina ce au implinit cele cinci perechi, adica zece <preoti>. Egumenii mai de
searna s-au aezat la urm. Apoi au adus pe episcopul de Buzau 0 i-au
dat rolul lui Petru, l-au aezat la capatul intregului ir; apoi cintretii
au inceput sa cinte imnurile spdlarii picioarelor, dupa rinduiala slujbei,
pina la sfir0t.
Sa se 9tie ca in biserica domneasca, sau la el, cintaretii domnului &in-
tau mereu, pe grece0e, in absida din dreapta, 0 pe romanete, in absida
din stinga.
Apoi eu am inceput citirea evangheliei in fata uii altarului unde se
pusese un trepied inaintea sfe9nicelor, pin ce am sfir0t. Patriarhul 0-a
scos atunci vemin' tele, sacos-ul 0 s-a invemintat cu savanon"u6 ; a fost
imbracat cu un vemint de in 0 a coborit din Atli ski. El a inceput s
spele mai intii picioarele lui luda, pin ce a ajuns la Petru, iar dup ce a
118 Savanon" de la ..cal adeccvov =- acoperainint, halat, lintoliu; este pinza cu care Isi
acoperl episcopul odttjdiile inaintea spIllrii picioarelor. Vezi A. Couturie r, Cours de
liturghie, Paris, 1912, fasc. I, p. 7.

127

www.dacoromanica.ro
p. 564 sfirit i-a spus ce scrie // in. evanghelie. S-a.isprkvit <acea.st parte a slujbei>.
S-a adus apoi ligheanul care a fost aezat pe tetrapod la locul lui. Dup. ce
9i-a pus sacosul, domnul nostru patriarh a coborit din jilt, s-a apropiat de
lighean a flcut trei mktknii dupg obicei, i-a inmuiat degetul in a.p ii-a
acut semnul crucii intre ochi. Apoi a venit mitropolitul trii i a fAcut ace-
lai lucru, apoi ceilalji preati de fatk 9.1 toti boierii, doi cite doi, pink ce au
sfirit. lar eu am luat ligheanul 9.1 am urcat cu preotul pe scar pink la doran
pentru a-1 binecuvinta, pentru ck era foarte Latrin .1 nu mai avea putere
sk stea in picioare, nici sk fie de fatk <la slujb.>. L-a binecuvintat ; dup
aceea a dat o milostenie preotului. Toti cei care erau ling el au primit,
de asemenea, binecuvintarea. Ne-am coborit 9.1 a inceput liturghia.
Toti boierii care erau de fatg. in bisericg. au cenit domnului nostru patriarh sg ros-
tease& deasupra capetelor lor ruggciunea de iertare a pgcatelor ; ei au ingenuncheat si el
le-a citit-o.
Sg se stie cl nimeni nu venea la bisericg mai inainte de a merge sg ingenunche inaintea
domnului nostru patriarh i sg-i sgrute mina dreaptg, dupg care se ducea la locul sau.
n clipa Asionului", domnul s-a dat jos si a stat in picioare lingg jiltul sgu. La
infgtisarea potirului, el s-a coborit sA sgrute icoanele, apoi a intrat in altar si a fost spri-
jinit de subsiori ping. ce s-a apropiat de domnul nostru patriarh; apoi s-a dus la jiltul
p. 565 sAu. In timpul acesta toti boierii au venit sA sgrute icoanele // i s-au apropiat de aseraenea
de domnul nostru patriarh, care le-a impgrtit anafurg. Noi am luat din colivg i slujba
s-a incheiat. Domnul i ei stgteau in picioare lingg stranele lor, ping ce domnul
riostra patriarh a intrat in altar sa-si scoatg odajdiile si a imbrgcat mantia, ca de obicei.
A iesit apoi inaintea domnului i l-a binecuvintat <pe el> si pe credinciosi. Ne-am intors
la miingstire dupa-amiazii.
In ajunul vinerei mari s-a fgcut slujba vecerniei celei mari, de cu searg. ping la
ceasurile sase din noapte117, cu cintece prelungite. Tot astfel a fost in simbgta mare, care,
In acest an, a cAzut odat cu sgrbgtearea Bunei Vestiri. S-au sculat In toiul unei nopti
adinci si la ivirea zorilor au iesit la slujba inmormintgrii <lui Hristos>, fgcind inconjurul
miingstirii pe strazim.

X. <SARBATOAREA PASTILOR IN TARA ROMANEASC.A. >

Dup ieirea de la liturghia din ziva aceeausbis, copiii nu au incetat toat

noaptea sk batk toaca de leran i de aramk, dup obiceiul lor, pentru ck
oamenii nu dorm deloc in timpul acestei nopti de Pate. Copiii din fiecare
u? Este vorba de denla din joia mare, cind se citesc cele dougsprezece Hvanghelii.
ne Este vorba de slujbele din vinerea mare cind se scoate epitaful, lar seara se club].
prohodul si se ocoleste biserica.
118 1)18 = 12 noaptea.

128

www.dacoromanica.ro
maha/a si din fiecare ulit se adunau la mnstirea sau la biserica din
mahalaua br, // aprindeau focuri in curte, se veseleau zgomotos i trgeau p. 566
clopotele pin la al saselea ceas din noapte119.
S-au tras toate clopotele in biserici i in mnstiri i lumea s-a dus la
slujba <de Pasti>, afar doar de biserica curtii. Au s.virsit slujba invierii
ca de obicei si au iesit dimineatam, apoi s-au intors curind sA slujeasc.
liturghia. Dup aceea am fost de fata dimineata la inviere, domnul a trimis
o tr.sur care ne-a dus la curte, unde 1-am invesmintat pe patriarh cu od.j-
diile sale. Domnul <a venit> in biserics i a stat in dreptul jiltului ssau unde i
s-a dat binecuvintarea. Apoi <multimea> a iesit inaintea noastr in curtea
palatului din fata bisericii. La mijloc au asezat un jilt, pentru domn, apoi
la stinga lui au pus un altul pentru domnul nostru patriarh i ling el au
asezat un altul pentru mitropolit.
Toti preotii i cllugrii stteau in partea stinga ; boierii tarli <s-au
asezat> de jur imprejur, aledtuind un cerc mare. Puteai vedea la ora aceea
mii de vesminte de postav scump i fin, de culori felurite, impodobite cu
blnuri de samur. Apoi au pus la mijloc un tetrapod mare, acoperit cu un
covor deasupra cruia se afla evanghelia. Apoi au impartit luminki mari
celor de fat.; mai intii domnului o luminare aurit., tinut de un silihdarm,
apoi patriarhului i mitropolitului. in timpul acesta curtea era ticsita de
ostasi, to# inarmati cu lanci <avind minerul> in forma de cruce i cu musche-
te algeriene //. p. 567
Am lust atunci cAdelnita si am tAiniiat pe domnul nostru patriarh, spuntud: bine-
cuvinteaz, stApine".122 El a inceput s tAmiieze in jurul acestui tetrapod i al evanglieliei,
spunind de trei ori : Hristos a inviat"'23, apoi el a trimiiat pe doran, pe mitropolit, pe
preoti si pe ceilalti de fat5. si a venit s6 stea in picioare in dreptul jiltului sAu. Au inceput
atunci ciutketii potrivit ritualului, apoi a urmat canonul, un cor pe greceste i @Walt>
cor pe romaneste. Domnul nostni patriarh a rostit prima incheierem, apoi mitropolitul a
amiiat <intocinai> ca si el si s-a intors la locul su spunind a doua incheiere. Episcopii
i marii egumeni au tii'iniiat in acelasi fel pinA la sfirsitul canonului si fiecare rostea o
incheiere. Nu s-a deschi.s usa <bisericii> cum este obiceiul la noi, cad biserica nu poste
cuprinde atita lume ; de aceea au sAvirsit slujba
La sfirsitul canonului, domnul nostru patriarh a venit, a s.rutat evan-
ghelia si a dus-o domn.ului, care, venind in mijloc, a ingenunchiat, a srutat
evanghelia i mina dreapt a patriarhului care i-a spus : Hristos a inviat"
l Simblita mare = 25 martie 1654.
a Slujba invierii si utrenia incep la ora 12 noaptea, liturghia incepe la mrintLstiri la
ora 9 dimineata.
121 SpAtar.
1" In text transcris cu litere arabe : Efloghison, desbota.
121 Christos anesti (xpeark civicrr1).
Primul ekforis (Excpctvca).

129

www.dacoromanica.ro
 0 1-a srutat de trei ori pe cap. in aceasta dip. trupele 0-au slobozit mus-
chetele de s-a cutremurat pamintul i ne-au asurzit urechile. Dupa ce s-a
sfir0t slujba au adus jiltul patriarhului i 1-au aezat la dreapta jiltului
domnului, linga el. Patriarhul s-a aezat tinind evanghelia in mina lui
P. 568 dreapta, spunindu-i : Hristos a inviat", apoi a inaintat spre domn, a saru-
tat crucea de aur batuta cu margaritare, cu nestemate, pe care o tinea
In mina sa dreapta, 0 a spus acela0 lucru ; domnul I-a sarutat pe cap ;
dup aceea s-a dus s se aeze in jiltul sau la stinga domnului. Apoi au venit
maintIi episcopii, pe urma egumenii i ceilalti preoti i calugari 0 au saru-
tat evanghelia domnului nostril patriarh i mina lui dreapta, spunind:
Hristos a inviat", apoi s-au apropiat de domn, i-au sarutat crucea i piep-
tul, spunind acela0 lucru. i s-au dus apoi linga mitropolit i s-au aezat
alaturi de el. Atunci toti boierii au inaintat, fiecare dupa rangul su, ca
ceilalti de fata, 0 au facut la fel. Am isprvit dimineata tirziu, i dom-
nul s-a urcat in palatul su.
Noi am intrat in biserica spre a sluji liturghia. Am rostit trei evanghelii
<in trei limbi>. Domnul nostru patriarh <a citit-o> in limba greaca inlun-
trul altarului, mitropolitul in limba romana i eu in limba araba. Cind am
ispravit am fost cuprins de un tremur puternic care a tinut 'Ana seara <0>
care a fost pricinuit de frigul cumplit ce domnea. Am intrat in altar, mi-am
scos stiharul'25 0 am adormit125bis . Apoi am ieit <pentru a merge> la mas ;
dar eu eram intr-o stare proasta, pe cind toat lumea se veselea, eu eram
abatut i tremuram. In ziva aceea a fost o mare serbare. Vremea era minu-
nat. ; primavara era stralucitoare i rasrea iarba.
Atunci s-a tras de mai multe ori cu tunul, s-au slobozit muschetele
p. 569 s-au deertat pahare mari in sunetele muzicii, tobelor // fluierelor, trompete-
lor, cintecelor, cu glume i altele de acest feb. S-au impartit apoi veminte.
Am plecat ca trasura spre manastire inconjurati de seimeni i darabani
care slobozeau muschetele, de paici 0 de cintareti, care au plecat dup ce
0-au primit bac0*ul.
In timpul acestei saptmini se slujea liturghia cu utrenia, se trageau
clopotele cele mari in fiecare dimineata 0 in fiecare seara ; negotul lincezea,
dughenele nu se deschideau, afara de acelea ale vinzatorilor de unt, ale
macelarilor 0 ale negustorilor de alimente.
S. se tie ca in aceasta tail este obiceiul ca in fiecare joi dupa Pate
sa se savireasc o litanie", adica o mare procesiune afar din ora, cu pra-
pure 0 icoane cu preoti invemintati in odajdiile lor ; apoi <vine> domnul
cu oastea sa. Se face atunci o sarbatoare mreata, in cinstea joiei mari,
de la care i0 iau ramas bun Weptind joia Inaltarii.
115 Isiiharti.
iubls Aa este in text.

130

www.dacoromanica.ro
 ULTIMELE ZILE ALE LUI MAUI, DOMNUL
TARII ROMANESTI>

In aceti doi ani <din urms> Matei, domnul Trii Romneti, a desfiin-
tat acest obiceine, pentru c5.' era barin i nu avea de loc putere s6 ias5.. In
aceast joie a Patilor a trimis o trlsur dup domnul nostru patriarh ji. p. 570
Am intrat in biseric5., ne-am pus ocajdiile i 1-am invemintat pe domnul
nostru patriarh. S-au pregAtit apoi vase pentru agheazin5., adic cupe de
argint aezate pe ilit. Domnul nostru patriarh a fcut slujba agheazmei 1.
ne-am urcat cu ea la domn i. 1-am aghezmuit.
Apoi ne-am scos od5.jdiile i ne-am urcat la trapez. Dup aceea ne-am
luat rmas bun de la el, c.ci p15.nuisem s plecam pentru a merge prin tara.
Am venit la m5n5stire i ne-am inceput pregairile de cAlatorie.
Domnul i-a trimis milostenia obinuit, cad se fcuse foarte zercit
spre sfiritul vietii sale i. iubea foarte mult pe turci i pe tatari 0 le dAdea
toat averea sa. Dac vreunul din ei venea s5.-1 vad5., Il imbraca cu vemin-
te cu blani de samur El ura pe preotii, pe cAlugArii sau pe egumenii care
veneau cear vreo milostenie, aa cum mai facuser odat5., i Ii lsa
s plece dezamAgiti.
In sAptAmina aceea a primit vestea c tarul moscoviti1or127 Ii trimite
un sol cu mari daruri. El <domnul> a trimis indat porunca s5.-1 intoarel
din drum spunind : S6 nu ma faceti s5.-1 vld la fat", cki intr-adevr el
ura nespus de mult neamul cazacilor i al moscovitilor.
La infringerea lui Vasile <Lupu> i Timu, fiul lui Hmelnitki <domnul>
a fAcut mare mAcel de cazaci // 0 a luat pe foarte multi in prinsoare. Chid P 571
aga visteriei a venit la el, <domnul> a ie0t in intimpinarea lui i a pus s.'
se taie capul multor cazaci inaintea acestuia spunind : Eu ii urdsc pe cazaci
iubesc pe refugiati" i a trimis vizirului multi prizonieri in fiare, ca
Cind vizirul i-a intrebat : Cine sinteti voi ?", ei au r.'spuns : Noi
sintem cazaci din oastea lui Hmelnitki i amifost infrinti in Tara Romneas-
cV. El <vizirul> le-a dat indat haine din stof5. roie i bani i i-a trimis
In tara lor, la Hmelnitki, cAci intre acesta i ei, <= turcii> era o mare prie-
tenie i legAturi diplomatice strinse. Hmelnitki i cazacii nutreau o mare
dunanie fat5. de Matei, domnul Trii Romneti ; "i chid acesta a trimis
inapoi pe solul Moscoveins, aceast ur a crescut i mai mult.

I" Este vorba de procesiunea din joia de dupl

117 Malik-al Moscov; era Aleksei Mihailovici Romanov (1645 1676) .
na Solia trimisl in aprilie 1654 in Tara Romitneascii qi in Moldova urmtirea incheierea unei
aliante comune impotriva turcilor (H urmuzak i, Fragmente, III, p. 229; N. Iorg a,
Acte i fragmente, I, pp. 242-243).

131

www.dacoromanica.ro
 Din pricina aceasta toti locuitorii Trii Romnesti traiau intr-o frica
necurmata de ilmelnitki si de cazad. In fiecare zi umbla acest zvon : Vin
cazacii, au intrat in tara" ! Noaptea nu se mai dormea astfel c supusii
p. 572 sai, pe care Ii asuprise cumplit, au prasit tara, cu ostirea sa // i cu toti
Ei au conspirat ca s-1 omoare129, spunind : Cum, din timpurile
stravechi i pina acum n-a venit la noi inca un sol din partea tarului nostru,
acum vine unul, <iar> tu Il trimiti inapoi pe sol ?" Atunci Dumnezeulso a
indreptat aceast situatie, chemindu-1 la el <pe doran>, 1 cgci chiar in acea
saptamina a cazut grav bolnav de o board fara leac ; el nu mai stia ce-i cu
dinsul deoarece daduse in mintea copiilor.

XII. MOARTEA LUI MATEI, DOMNUL TARII ROMIINESTI

In duminica Sf. Toma, domnul nostru patriarh a slujit liturghia in
biserica mnastirii negustorilorin. In dimineata duminicii mironositelor132,
P. 573 Matei, domnul T'Axil Roragnesti, a murit, dupa o domnie de 23 de ani133//.
La inceput facea mult bine i era foarte milostiv. Printre facerile de
bine si ctitoriile sale se numar,', numai in tara sa, o suta cincizeci de manstiri
biserici de piatralm, dar mai ales biserica episcopala de la Buzan.
Inainte de a-si da sufletul, chir Ignatie, mitropolitul tarii, a sosit,
indat toti boierii trii s-au adunat si au tinut sfat135 ; pe loc au ales domn
pe un boier numit Constantin136, dintr-o familie domneasca137. El era fiul
lui erban'38, fostul domn al Txii Romnesti.
u Este vorba de miscarea seimenilor din Tara RomfineascA, inceputA in.ainte de moartea
lui Matei Basarab, cAntia ostasii rAsculati li cereau sA plece din tara san sA se cAlugAreascA.
Pentru amAnunte vezi Lidia Demeny, L. Demeny si N. Stoicescu, Rdscoala
seimenilor sau rdscoala populard ? 1655 Tara Romelneascd, Bucuresti, 1968.
130 Rabbina.
131 Este vorba de biserica Tirgului, reclAdit de Udriste NAsturel.
133 La 9 april 1654, a doua duminicA dupl Paste.
las De fapt, ani 21, fArA. 5 luni i zile 11" (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 117).
134 Cifra este mult exageratA. Vezi lista ctitoriilor In Letopiseful Cantacuzinesc, p. 106.
Despre ctitoriile lui Matei Basarab vezi C. C. Giur es c u, Matei Basarab cel mai mare ctitor
bisericesc. 5tiri noi despre ldcasurile /ui, In I.P.S. Arh. i Mitrop. Nicodim, patriarhul Romniel,
primos la sdrbdtoarea de 80 de ani, Bucuresti, 1946, pp. 167-176.
135 DupA Letopiseful Cantacuzinesc, p. 117, la acest sfat au luat parte boierii, mitropolitul,
toatA curtea 1 toti slujitorii".
136 Constantin Serban, fost serdar al lui Matei Basarab, care-1 insemnase la nas pentru
ca sA nu poatA ajunge doma (N. S t oi c e s c u, Dic(ionar, p. 158).
137 Konstantin Efendikobulu ayyunin nasli al- efendiya al-bakat, adicli Constantin fin de
domn, adic din neamul domnesc al begilor.
las Ibn 5raban. Constantin erban a fost fiu natural al fostului domn al TArii RomAneSti
Radu erban (1602-1611).

132

www.dacoromanica.ro
 Apoi ei au ieit din biseric in afara palatului i mitropolitul s-a urcat
pe un loc inalt 0 a spus poporului ; Domnul vostru a murit ; pe cine doriti
s alegem drept cirmuitor in locul lui ?". Boierii, otirea 0 tot norodul au
strigat intr-un singar glas : Noi nu vrem deck pe Constantin, fiul lui erban
vod 1" Ei au arAtat <o mare> insufletire did alegerea lui la rangul de domn
venea de la Dumnezeu 0 mai multi boieri ai trii il vzuser in picioare in
biserid, in jiltul domnilor. Pe vremea lui Matei voievod el fusese mai intii
al doilea serdar al (*frill".
Matei voievod avea un nepot, pe care Il facuse mare sptarl", adits* // p. 574
comandantul suprem al otirii. El era de o mindrie 0 de o ingimfare nemai-
pomenit i aceasta in tot timpul vietii sale. Noi Il vedeam intotdeauna,
ori de cite ori se ducea din casa lui la curte, insotit de peste cinci sau ase
sute de osta0 care mergeau inaintea lui i in urma lui, 0 tot astf el la intoar-
cere. El venise mai inainte de srbtoarea Patilor, cu oti munteneti
ungureti, sa insoteasc. pe <Gheorghe> stefan, domnul Moldovei, cind
voiau s ja pe neateptate pe Vasile vod5.141. Unchiul su, Matei voievod,
11 trimesese in tain, fr tirea boierilor si, cdci dac acetia ar fi tiut,
i-ar fi ucis pe amindoi 0 nu i-ar fi lsat s atrag asupra lor o nenorocire
venic. in mai multe rinduri Matei voievod a vrut s'-1 a. eze domn in locul
su 0 a folosit <in acest scop> f el de fel de iretlicuri, dar din cauza trufiei
lui nimeni nu l-a vrut, nici dintre boierii trii, nici dintre supu0.
Constantin, fiul lui erban vod., era sub ordinele lui, ca al doilea ser-
dar. Dar aici, la boieri, este obiceiul ca atund cind doi dintre ei au acela0
rang 0 se intilnesc, s nu-0 scoat calpacele, iar dac unul din cei doi este
de rang mai mare decit cellalt, acesta <din urm> s5.-0 scoat. calpacul.
Dar Constantin sttea intotdeauna cu capul acoperit in fata <comandantu-
lui> su marele serdar. intr-o zi acesta l-a dojenit, spunindu-i : De ce stai p. 575
tu in fata mea cu'capul acoperit ?" El i-a rspuns : Eu sint de neam dom-
nesc, iar tu eti fiu de trani42 ; de aceea nu md voi descoperi inaintea ta 1"
Auzind aceste cuvinte, cellalt s-a miniat //, s-a dus la unchiul su i 0.-a
aruncat armele inaintea lui. Aflind aceasta, domnul l-a scos pe Constantin
din slujba. Acesta s-a retras in palatele i in casele pe care tat5.1 su le cl-
dise pentru el, pe dud tria, in diferite locuri din Tara Romneasd. 0 a
locuit acolom, pin in aceast clip. and Matei voievod a czut bolnav,

144 In anii 1646-1648.

144 Meghas sbataris. Diicu Buicescu, inrudit prin mama Cu Matei Basarab. In calitate de
mare spAtar (8 ianuarie 1645-10 aprilie 1654), a comandat ()stile lui Matei Basarab in luptele
din 1653. A fost ucis de Mihnea al 111-tea. (N. Stoicesc u, Dictionar, p. 129-130).
141 Vezi Miron Costin, Opere, p. 137.
144 Ibn fellah.
144 La Dobreni, jud. Ilfov.

133

www.dacoromanica.ro
 a venit in ora. ul Tirgovite pentru treburile sale fr s. fie 1ntiintat de
ceea ce se petrecea. S-a intimplat atunci ceea ce se tia .1 a fost ales domn.
Cit despre marele serdar pomenit mai sus'", in timpul spfrdinii
PaOilor el a aflat vestea c fiul s.0 trgea s moar intr-un sat145 dephrtat
de ora. S-a dus s'a-1 vada i unchiul s.'u a murit In timpul lipsei sale. .4a
s-au petrecut lucrurile.

XIII. CEREMONIA UNGERII NOULUI DOMN

Cind crainicul a f6cut cunoscut in tot oraul <vestea alegerii>, tati

supuii au venit la curte i s-au invoit cu totii intr-un glas. Cind a aflat vestea,
p. 576 Constantin s-a speriat i s-a ascuns ; dar ei 1-au cutat i, gasindu-1, // 1-au
adus cu toat frica sa.
Apoi 1-au dus in biserica. Mitropolitul i-a pus toate od.jdiile sale preo-
teti. L-au adus pe Constantin in altarul divin, spunind de trei ori : po-
runcete, poruncete, poruncete, stpine I"146 <Domnul> a ingenuncheat
mitropolitul a citit asupra sa rug.'ciunea ungerii dup formula ritualului :
mila Domnului, care vindec intotdeauna bolle i indreapt pe cei nede-
saviriti, a chemat pe fratele chir Constantin de la rangul de serdar la inaltul
rang de domn ; s cerem acum pentru el ca harul duhului sfint s se pogoare
asupra lui". lar noi am cintat de trei ori vrednic este"47. Dup care aceeai
strigare a fost cintat infa'untrul i in afara altarului.
I-au scos apoi vemintele i a fost imbrcat cu straie domneti,
te dintr-o hain subtire, dedesupt clma.' de brocart de aur148 i pe dea-
supra o hainA asemntoare de blani de samur i un calpac de samur foarte
scump, care avea deasupra surguciu de aur i de nestemate de mare pret
vrednice de un rege. Apoi 1-au dus la jiltul domnesc i 1-au aezat <pe
trola). Toti au venit srute mina dreapt. ; mai intii mitropolitul,
apoi preotli i egumenii ce erau de fatk apoi dregtorii jnil, unul dup
altul, apoi mai marii otilor cu totii. Era cu adevrat minunat c a-ti-tea
mii de oameni 1-au vrut <domn> intr-un singar glas i ca nimeni nu s-a
opus alegerii lui.
Diicu Buicescu.
146 La Buicesti, jud. Olt. Aici se afla spAtarul Diicu cind a fost ales domn Constantin
erban (Radu Popescu, Istoriile, p. 111).
1" In test AJA transcrise cuvintele grecesti: xactmov, xaaactsc, xasocrov, Cu li-
tere arabe.
147 & 1.0)c
Despre vesraintele lui Constantin erban vezi Al. Lapedat u, Portretele murale
de la Hurezi, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", 1908, pp. 77-78.

134

www.dacoromanica.ro
 Inscaunarea sa a avut loe lin dimineata duminicil mironositelor, adicA p. 577
la 9 ale lunii aprilie. Domnul a trimis indat pete i alte <alimente> domnu-
lui nostru patriarh, cerindu-i s se roage pentru el, cad era prietenul nostru
de mult vreme.
Toti oamenii bogati i negustorii erau cuprin0 de spaim in urma mortii
domnului Matei ; ei se temeau ca o9tirea s." nu jefuiaseg oraul, dar Domnul
<Dumnezeu> le-a lin4tit indat mintile i toti au spus intr-un glas :
aceast pace se datora numai prezentei patriarhului Antiohiei printre
noi", ealci <Dumnezeu> Ii intirziase plecarea pin in aceast. clip.. Noi
hotkisem, intr-adevr, s pornim la drum chiar in lunea de dupa duminica
Tomii i intirziasem din vointa lui Dumnezeu, astfel c.' am fost martori
la aceste intimplri.
In dimineata de luni dup duminica mironosite_lor, noul domn, chir
Constantin, a trimis o trsurd 0 1-a poftit la el pe domnul nostru patriarh
cu cea mai mare cinste i cu multi osta0 inarmati, care mergeau in fata
0 in spatele lui. Am intrat in curte. Toate drumurile, ulitele i toate pietele
curtii <domneti> eran ticsite de multimea de norod. Am intrat apoi in
biseric i ne-am schimbat i 1-am invemintat pe domnul nostru patriarh
cu odAjdiile sale, ca 0 pe mitropolit, i ei au stat in picioare in dreptul
jilturilor lor. Domnul a sosit i s-a aezat in jiltul su. Domnul nostru patriarh
1-a binecuvintat 0 el s-a sculat in picioare, s-a aplecat i i-a skutat mina
dreapta.
Matei voievod nu cunotea decit limba sa, cea romneasc., pe chid
acesta // cunotea limbile romank greac. 0 turca literarP49 cit i limba p. 578
maghiard150, astfel c domnul nostru patriarh nu avea nevoie de tilmad
pentru a vorbi cu el. Intr-adevr, in timpul ederii noastre, noi toti inv.ta-
sein limba greack datorit legturilor noastre cu poporul, cci cea mai
mare parte din locuitorii Trii Romane9ti i Moldovei i toti negustorii sint
greci151.

XIV. JURAMINTUL <PRESTAT DE POPORUL TARII ROM.P1NETI

CA SA. NI-L TRADEZE PE DOMN.
Toti boierii s-au adunat apoi in biseric, apoi mai marii otinii, cdpi-
negustorii, zaimii158 i iuzba0i i alti dregatori ai oastei s-au intrunit
15 Al-turkiya al-fasiha.
150 Lisan al-ungurus.
151 Afirmatie inexacta. Numai unii boieri de la curtea lui Vasile Lupu l unii negustori
erau greci.
155 Termen arabo-turc, desemnind pe feudalii cu un venit anual infra 20 000 ai 100 000 de
aspri ; aici are sensul de mica boierime.

135

www.dacoromanica.ro
 la curte. In biserica au asezat cloud tetrapoduri, unul in fata sfesnicului
din dreapta i cellalt in fata celui din stinga 0 le-au acoperit cu vluri ;
pe fiecare au asezat o evanghelie aurit, bogat si o cruce de aur. Domnul
nostru patriarh a stat in fata celui din dreapta, iar mitropolitul s-a asezat
ling cel din stinga.
Atunci toti boierii i toti slujitorii curtii au prestat jurmintul. Grma-
ticii sau pisariim s-au asezat fiecare ling un tetrapod, tinind in min o
foaie scris. Indat ce au intrat boierii din alaiul domnesc, si-au pus cu totii
p. 579 miinile pe evanghelie i pe cruce, iar diacul a citit foaia // pe care scria ast-
f el : jurati voi pe aceast sfint evanghelie si pe sfinta cruce s.' fiti intr-un
cuget i intr-un end cu chir Constantin voievod, fiul lui erban voievod,
s-1 ascultati i s-i fiti credinciosi, pe fata si in tain., ascundeti
vreo tain., atita timp cit va tri el 0 yeti tri i voi i s: nu-1 trdati nici
s uneltiti impotriva lui. La fiecare fraza ei rspundeau: ,,Da". Dac
il trdati, dacd uneltiti impotriva lui, dac nu-i sinteti credinciosi, yeti fi
afurisiti i respinsi de Sf. Treime 0 de cele sapte sfinte sinoade si prin gura
domnului patriarh al Antiohiei, chir Macarie ; i ceea ce s-a intimplat
zidurilor Ierihonului, Sodomei i Gomorei, lui luda i lui Arie vi se va intim-
pla i vou. ; i yeti avea soarta lui Ana si a lui Caiafa i a celor care au rds-
tignit pe Hristos"155. La fiecare fraz ei rdspundeau amin, amin, amin".
Apoi toti au srutat mina dreapt a domnului nostru patriarh i s-au
dus spre domn, care sttea in picioare la jiltul s.u, i-au srutat mina dreapt,
poala vesmintului 0 au plecat. Mitropolitul a fcut la f el. i ceilalti boieri
au intrat unii dup altii ; apoi a fost rindul dreg6torilor domnului i ai curtii,
al copiilor de cas., toti dup.' rangul lor, i toti au jurat din toat mima
intr-un singur glas.
Apoi au venit mai marii oastei ; mai intii marele serdar156, apoi agalele,
P. 580 adic aga seimenilor167, apoi capitanii, apoi ceilalti cdpitani si iuzbasi //
ostasii dup rangurile lor ; fiecare cpitan cu steagul lui i fiecare iuzbasi
cu bulucul lui. La sfirsit toti au sdrutat mina dreapt a domnului nostru
patriarh, apoi pe cea a domnului i poala hainei lui 0 au plecat. Au urmat
astfel pin etre amiaz, dar unii dintre ostasi nu intraser. inc. (Dumnezeu
binecuvinteze !) c noi ne plictisisem i ostenisem s stm in picioare.

16$ Gramatikos ayyu al-kataba.

1" Na'am, adia. da".
165O ceremonie asemAntoare este descris5, in Letopiselul Cantacuzinesc, pp. 160-161,
la urcarea pe tron a lui Antonie din Popesti (1669). La 1653 se spunea c boierii jurau credintli
domnului pe Evanghelie dupl obiceiul lor" (H ur mu z a k i. IV/2, P. 169).
166 Este, foarte probabil, vorba de marele spltar, care era comandantul (serdarul) armatei ;
asa Ii apune Paul de Alep i lui Diicu Buicescu ca mare spAtar.
167 rn aceastl vreme aga comanda pe pedestrasi (dArdbani i seimeni) ; separat, existau
cipitani de seimeni i mari cApitani de d&rabani.

136

www.dacoromanica.ro
in sfirit, Dumnezeu ne-a scapat, caci cei care ramasesera au fost aminalj
pe a doua zi i pe zilele urmatoare.
Dupa, inscaunarea noului domn au trimis cl.rai, adica curieri158,
pentru a vesti in toata tara ridicarea sa in scaun. Puteai sa vezi alergind
In fiecare zi, timp de patruzeci de zile, mii de oameni. Toti egumenii,
preotii, calugarii 9i. chiar doi episcopi au adus daruri noului domn, impreuna
cu urarile lor.
Mult, vreme ostaii au continuat sa vina sa presteze juramintul. La
sfirit toat lumea se plictisise. Domnul a trimis pe noul serdar159 impreuna
cu trupele sale in toat tara pentru a primi juramintul intregului norod,
caci (Dumnezeu sa binecuvinteze principatul Tarii Romaneti !) ea cuprinde
mai bine de patru sute de mii de familiii6o.

XV. iNMORMiNTAREA LUI MATEI VOIEVOD.

Am ieit apoi din biserica pentru inmormintarea lui Matei. Au ridicat

un cort mare in mijlocul curtii // palatului, au ar.zat un jilt pentru doran 13- 582
i au pus un altul ling el, la stinga sa, pentru domnul nostru patriarh,
apoi un altul pentru mitropolit. Pe acest rind din stinga, ceilalti episcopi
de fata stateau in picioare impreuna cu egumenii, preotii, diaconii i alu-
garii. Erau aproape o mie de oameni. Boierii formasera un cerc mare, pe cind
ostaii inarmati i supuii umpleau curtea. Apoi ne-au luat, pe domnul
nostru patriarh i pe noi, i ne-au urcat sus sa rostim rugaciunile de inmor mm-
tare ale
ale raposatului In prezenta noului domn.
Am gasit trupul in sala cea mare, unde in timpul vietii sale daduse
ospete vesele ; el era intins pe masa (cu> fata descoperit, dupa datina
locului. Era imbracat cu vemintele sale domne5ti, cu o haina subtire de
brocart de aur, impodobit cu blana de samur de mare pret, cu ceaprazuri,
cu nasturi de argint aurit i. cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit in
intregime pina la picioare cu un giulgiu de saten alb cu o cruce in foi de aur,
iar in jurul sau ardeau lumina'ri. Sotiile tuturor boierilor plingeau i. ill
boceau. Domnul nostru patriarh 1-a tamiiat, a rostit rugaciunea de inmor-
mintare, apoi (celelalte> rugaciuni, i noi am coborit inaintea lui. L-au
158 Al-kalarasiya ayyu al-ulak.
165 Este vorba de marele spAtar, comandantul armatei, Hrizea din Boga.nei (25 aprilie-
29 decembrie 1654), viitorul domn al slujitorilor risculati din 1655 (N. St o ices c u, Dictionar,
P. 196). Vezi s'i V. R a d u, op. cit., I, p. 96.
16 Cifra este exagerat ; dup5. Paul de Alep, ar insemna cl Tara Rom aneascA avea circa
dou6 milioane de locuitori I DupA calcule mai recente ale Liei Lehr, populatia Ord ar fi fost
de circa 55) 000 de locuitori (Studii si mat, de istorie medie", VII, 1974, p. 204).

137

www.dacoromanica.ro
 aezat pe nslie in curte, in mijlocul cortuluilm. Domnul sttea In picioare
p. 582 la jiltul s.0 ; s-au imprtit i/ luminri mai intii domnului, apoi domnului
nostru patriarh, mitropolitului, egunaenilor, preotilor, calugarilor i sgraci-
lor, apoi boierilor i tuturor celor de fat ; intr-atita incit fumul supara pe
toat. lumea.
Apoi eu, arhidiacon al <patriarhului> Antiohiei169, luind cadelnita, am tamiiat pe
domnul nostru patriarh, spunind binecuvinteaza, stapine"163, apoi el insusi a tamiiat
jurul nsJiei, spunind fii binecuvntat"1 i cintaretii au inceput s ante Miluieste-ne
pe noi, Dumnezeuleiss ..." i fericiti cei fx prihana eareos...", apoi canonul Pastelui ;
un cor cinta (in limbs) greactt i celalalt <cinta in liraba> romana. Apoi patriarhul a tamiiat
pe domn, pe mitropolit si pe preoti, pe boieri si pe ceilalti <care erau> de fata, <precum>
nasalia, pentru a doua oara. Apoi el a facut semnul crucii, ca de obicei, i s-a asezat
In jiltul salt Dupa. prima slava" i fericiti cei far& prihana care ... ", eu am rostit
Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila ta ; tie ne mean, auzi-ne, asculta-ne
ne miluieste" i Inc ne rugam pentru odihna sufletului robului lui Dumnezeu, de Hristos
iubitorul Matei voievod, pentru iertarea pacatelor lui, cele de voie i fara de voie" in intre-
gime. Apoi domnul nostru patriarh a rostit prima incheiere. Mitropolitul apoi, episcopii
egumenii au tamilat, ca de obicei, ori de cite ori diaconul spunea miluieste-ne pe noi,
Dumnezeule"167. Cel care tamiia spunea in continuare aceasta pinta la citirea pericopei
p. 583 evangheliei. Apoi, cind domnul nostru patriarh s-a apropiat // si a citit-o, toate sotiile
boierilor au ingenuncheat ; apoi el a citit ruga.ciunea de dezlegare.
A urmat apoi s.rutarea <rposatului> ; Domnul nostru patriarh i-a
dat sarutarea, apoi mitropolitul, pe urm domnul. Au fost plinsete 0 <de
asemenea> i bucurie ; i episcopii i preotii au urmat apoi doi cite doi.
S-au imprtit tuturora pomeni bogate, in basmale.
Dregatorii au intrat apoi pling-ind ; i ceilalti boieri, doi cite doi. Apoi
preotii, perechi, perechi, dup rangul lor, au purtat nasAlia in jurul biseri-
apoi au dus-o In cel de al doilea nartex i 1-au inmormintat, in fata
<mormintului> sotiei sale, doamnei169, 0 al fiului &dun. Domnul nostru
lei Vezi i Letopiseful Cantacuzinesc, p. 118.
162 Ana arsidiyakon al-Antaki.
os In textul arab, pe greceste Ablodjisan, desbota.
164 Ablodjitos (E6X6rtrroq).
166In limba araba arhamna, ya allah 1"
166 Wa tawbahum.
16? Mukabil haramatihi al-Donna.
He Biserica Domneasca.
lea Mormintul doamnei Elina (taugust 1653) se afla la dreapta, Rugg scara pe unde se urea
spre tribuna corului unde statea in timpul slujbei (V. Dr ghic e an u, Morminte domnesti,
Matei Basarab, doamna Elena si fiul lor Mato*, in Buletinul Comisiei Monumentelor lato-
rice", VIII, 1915,p. 172 ON. Constantinescu, Cr. Moisescu, D. Nicolaescu-
Plopsor, op. cit., pp. 308-311, 314).
174 Mateias postelnicul. S-a pastrat inscriptia de pe mormintul sau (V. Dr ghic e an u,
op. cit., pp. 170-175).

138

www.dacoromanica.ro
patriarh a dtit rug6ciunea de dezlegare a doua oar. L-au pus<pe -Mat>
intr-un sicriu bogat impodobit, demn de un print.
Noi am plecat dupa-amiaz, istoviti de oboseala, pentru c stAtusem
mult in picioare. Apoi domnul ne-a poftit la masa lui ; a stat jos vorbind
mult cu voie bun cu el <= patriarhul> pn seara. El ne-a impArtit ve-
minte de ceremonie. Ne-am intors // Cu trAsura la manstire inconjura4i p. 594
de mai mult cinste decit prima aj, insotiti fiind de trupe, de paid i de
cintsreti.
Dup ce ne-am hot.'rit s plecam, noul domn a rugat pe domnul nostru
patriarh s mai rmin la el inc" o lun. ; el i-a flgduit i daruri, cci tinea
foarte mult la el, pentru c ajunsese domn in timpul sederii lui <in tar>.
In toate zilele ne fcea daruri din lucruri de ale mind.rii, pe deasupra tai-
nurilor care ne fuseser hrzite pe timpul rAposatului domn.

XVI. <SLUJBA RELIGIOASA CU PRILEJUL /NSCAUNARII NOULUI

DOMN>

In dimineata primei joi de la inscunarea sa, domnul a poruncit s

se faa o litanie", adia o procesiune afar din oras, potrivit datinei domni-
loen. El a trimis s ne ja o trAsur cu o numeroas escort de osteni.
Am intrat in biseria, ne-am invemintat i am imbrIcat pe domnul nostru patriarh
cu odAjdiile sale. El a intrat in altar, a tAmiiat de jur imprejurul sfintei mese, spunind
Hristos a inviat"?" i a inceput slujba dup rinduiala Pa#ilor ; din afara <altarului>,
cintlretii dfideau rilspunsurile ca de obicei. Dupti ce a tilmilat pe domn i pe cei de fat,
a urmat altares Ziva invierii" pin la marea ectenie, pe care am spus-o eu, pomenind
numeie noului domn. Apoi cintlretii au inceput canonul, cintind pe o melodie dulce, dup
muzica orientan?".
La iesirea din biserica ostirea a fdcut o mare // parad.'. p. 585
Domnul i domnul nostru patriarh mergeau impreun in frunte cu
toti preotii orasului, invesmintati cu odajdiile lor j cu cruce lor. Ei mer-
geau doi cite doi, in timp ce clopotul cel mare nu incetase s sune de cu
seara pin in aceast dip pentru a aduna cu acest prilej preotii i norodul.
Dou cite dota', prapurile i crucile bisericilor erau purtate in fruntea tutu-
ror. Steagurile ostdeti, impodobite cu cruci, erau nenumArate, ca i ote-

171 Al-bakavat, dublul plural de la al-bak, beiul, care are i pluralul al-bakat.
vls in textul arab Christos anesti, de la formula greadt xptcrs6; avicrrn.
17$ 4gtXTIX61q.

139

www.dacoromanica.ro
 nu inarmati ; se numArau Cu miile I Cu zecile de mii. Satirbaiirg
t'axil mergeau inaintea domnului i a domnului nostru patriarh ; i eu mer-
geam linga ei, tinind sfenicul cu trei bratelm.
Am ieit apoi din curtea (domneasca> i ne-am indreptat catre un curs
de apa pe care 1-am trecut pe un pod de lemn foarte lung. Am strabatut o
distanta cam ca cea de la Alep pina la Ayn al-Ta11176 sau de la Damasc pinA
la Kabunin. Mergeam foarte incet, in timp ce cintretii cintau canonul
In limba greacd i in limba romna, dupa muzica orientala.
Am ajuns intr-o pajite intinsa, inverzita, cci in aceasta s'aptamina
soarele strlucise, zapada se topise i iarba crescuse. Am a4ezat un jilt
pentru domn .1 el s-a aezat pe acesta, un <altul> pentru domnul nostru
patriarh i in mijloc am aezat o masa mare, pe care am acoperit-o Cu un
covor am aezat pe cupe, un lighean i un ibric de argint pline cu ap5..
Pe urma eu am tamiiat pe domnul nostru patriarh, spunind binecuvinteaz,
P. 586 pine". El a tgcniiat in jurul apei, spuniUd : 1/ binecuviUtat este ..." ; apoi <el a tArniiat>
pe domn, pe ceilalti boieri care formaserA un cerc mare ; in spatele lor au nezat steagurile
prapurele, lar preotii stAteau in cerc in fata lor.
Cintaretii au inceput apoi canonul slujbei celei miel a agheazmei. Patriarhul a citit
pericopa evangheliei i eu am spus ectenia. Apoi au intins in fata apei un covor pentru
domnul nostru patriarh i un altul in fata jiltului domnului. Domnul nostru patriarh a
ingenuncheat, apoi tot norodul i domnul, cel dintii, s-a inchinat pina la pAmint. El a
rostit rugAciunea pentru ploale dupl obiceiul lor, apoi rugAciunea pentru agheazmA. La
cuvintele pfize0e, Doamne, pe binecredincioqii regii notri", el adAuga : pazqte, Doamne,
pe robul tu iubitor de Hristos, domnul loan Constantin voievod"178.
Apoi s-au ridicat cu totii ; <patriarhul> a cufundat crucea in ap i cintketii au
psalmodiat de trei ori. In Iordan"1"..., apoi el a stropit cele patru puncte cardinale.
eind l-a stropit pe dotan, pe cind acesta Omita cruces, toste trupele i-au slobozit putile.
Apoi el a stropit pe preoti, pe boieri i pe cei din suit5. care eran de fat5-
Ne-am intors in mijlocul cinfrilor 9.1 al salvelor de muschete pina ce
am intrat in curtea <domneasca> 9.1 in biseric, unde ne-am scos odajdiile.
Domnul <OH a poftit pe domnul nostru patriarh la masa lui. in aceast
P. 587 zi a plouat tare. //
In aceeai zi, atit la dus cit .1 la intors, domnul a impartit bani de
argintl" ostailor, saracilor i celor care Ii aduceau daruri, caci de la ieirea
174 Allaterbaiyya. Este vorba probabil de *etrari.
176 In textul arab se folosete termenul grec: al-trikari = tricher In romanete.
17$ Halab tva'Ayn al-Tall.
177 Dima,sk tva al-Kabun.
174 Amindou5. invocatiile sint in linaba arab5..
179 In textul arab cuvintele grece.Iti : kv 'Iop achrn.

180 Darahim banal. Darahim este pluralul interior" arab de la termenul dirham, drahmg ;
iar banal este pluralul feminin de la cuvintul rotnanesc ban.

140

www.dacoromanica.ro
noastr5. de la curtea <domneasc5.> pin la intoarcere, femeile veneau
intina in fata domnului pinze de in pe care aruncau boabe de gnu, de orz
alte grine, potrivit datinei lor, pentru ca era anul nou( ?) 0 un domn nou.
Cnn6raul sau vistieru1181 st6tea ling. el 0 arunca bani de argint pe aceste
pinze i <femeile> Ii adunau i plecau. Altele Ii ofereau spice vechi, altele
mere, altele pere, altele flori albe, altele ramuri de copac inverzite, altele
lAmii i portocale182, altele ota, altele pe9te, altele gini, g-19te, rate, altele
miei, altele iezi, altele lmpingeau inaintea lui o oaie.
amrau1183 cadea pumni de bani tuturora. Seara domnul a imprtit
haine de cinste preatilor ; nou <ne-a d'ruit> haine de satin ; dregAtorilor
trii le-a impArtit stofe de brocat de aur, de catifea, de mAtase brodat cu
aur i alte daruri. Ne-am intors la mnistire cu trAsura i cu mare ponap.'.//

p. 588
XVII MINELE DIN TARA ROMNEASCA.

Observatie. In Tara RomneascA 0 in Moldova sint ocne in munti

mine pe sub p5mint de unde se taie <sarea> in bolovani mari. Sarea este ca
piatra neagr de Alep, dar zdrobit se face ca z5.pada ; femeile o vind in-
totdeauna in pulbere la tirguri. Ins t5.'ierea ei este foarte grea. Cei care cad
sub urgia domnilor sint trimi0 <la ocne> la taierea ssrii184. Acesta este un
lucru cunoscut.
In Tara Rom Aneasc6 minele de ararnA sint minunate ; se extrage
minereul sub form6 de pietre negre, care sint scoase din puturi subterane
foarte adinci ; acestea stilt <apoi> preschimbate in aramA foarte frumoag.
Sint aici 0 multe mine de argint 0 de aun, dar ei le tin ascunse de frica turci-
lor188 i pentru a nu le spori bogiile. Doamna, sotia domnului, primete
obinuit o mie de galbeni ca arend pe an de la cei care scot minereul de aur
din riurile de la Tirgovite188 ; acesta este un lucru cunoscut.
181 al-kamaras ayyu al-chazinedar. Chazinedar, termen de origine persanA intrat in limba
turcA cu sensul de pAstrAtor" al tezaurului. De fapt, in Tara RomAneascA existau doi dreg5.tori
diferiti, pritnul avind in grip. cAmara domneascl, cel de al doilea vistieria (N. St oicesc u,
Sfatul domnesc, p. 220).
Afirmatie inexactA ; femeile nu aveau de unde sA arunce lAnili i portocale.
188 CAm5sas era in aceast5. vreme PanA PArdescu, c5sAtorit cu nepoata lui Mihai Viteazul
(3 mai 1648-28 oct. 1654) (N. Stoicesc u, Diclionar, p. 223).
184 Vezi relatia lui Franco Sivori, Cdlrltori, III, p. 16. TAierea srff o fAceau asa-numitil
ciocAnasi.
188 Aceastil idee revine la numerosi cAlgtori (vol. III, p. 15, vol. V, pp. 275, 612 etc.)
tO la D. Cantemir (op. cit., p. 103).
188 De fapt, nu din aceastA regiune, cl din jud. Vilcea. Vezi p. 187. Despre exploatarea
aurului din nisipul riurilor vezi C. erb a n, Contribuiii la istoria mestesugurilor din Tara
Romdneascd; figanii rudari in sec. XVIIXVIII, in Studii", 1969, nr. 2, pp. 131-147.

141

www.dacoromanica.ro
 S. ne intoarcem (la vorba noastr>.
p. 589 Mitropolitul frii187 lipsea cad domnul il trimisese in // solie la paa
de Silistra, Siavu, fostul vizir188 care omorise pe <sultana> Valide189, pe
Bekta aga i pe altii199. De aceea a fost destituit191 i i s-a dat paalicul
Silistrei care este un guvernmint foarte mare. El supravegheaz pe domnii
Moldovei i Trii Romneti i nid o slujb.' nu ajtinge <de aici> la Istanbul
dedt prin el .1 cu incuviintarea lui.
Domnul trimisese la Istanbul citiva boieri ai tsii pentru a-i aduce
int.rirea <in domnie> .1 steag <de domnie>192, dup obiceiul domnilor.
Au plecat apoi cu un arz semnat i pecetluit mai intii de mitropolit, apoi
de episcopi i de toti egumenii, apoi de boieri i de ceilalti supui. Era astfel
ticluit : Ne place Constantin, fiul lui Serban vod., i 1-am recunoscut
drept domnul nostru".
and au ajuns la Istanbul, inltimea sa sultanul (s-1 tin. Dumnezeu!)
i-a dat incuviintarea ; i Dervi Muhamed pava vizirul .1 celelalte persoane
de seam6 din casa imparteascA i-au dat incuviintarea lor cu privire la
succesiunea raposatului domn Matei i la inscunarea noului domn193 i
la noul tribut194, i aceasta In schimbul a o mie cinci sute de pungi sau apte
sute cinci zeci de mli de piatri196. Ei i-au dat scaunul domnesc <i> steagul,
iar un capugiu196 i-a insotit pe trimiii domnului ca s incaseze suma <de
bani>.
<Imputernicitii> au adus la cunotint domnului vestea cea bunA.
Indat s-a tras cu tunul i s-au fAcut mari petreceri. Domnul a mai trebuit
P. 590 s prateasc pe deasupra paalei f de Silistra i suitei lui, apoi hanului
fgtarilor i suitei lui vreo dou sute cincizeci de mii de alti <piatri> ; cu
totul un milion intreg sau de zece ori <cite o sun.' de mii>197. A pltit trei

Ignatie Sirbul (1653; retras 1655).

197
199 Siavus pasa, mare vizir (1651 IXXII si 1656 III 5 IV.30) ; a fost destituit in noiem-
brie 1651 si inlocuit cu Gurdji Mehmed (1651 IX-1652 VII).
199 Mama sultanului Mehmed al IV-lea, K6sem sultan.
199 Anume pe Kizlar agasi Ibrahim.
291 Ha mme r, Geschichte des Osmanischen Reiches, vol. III, pp. 62-64.
191 Al-kursiyyu wa al-bayrak. Gatirl bojar, egumeni, popi, apitani, slujitori, de-i
trimiserl la Tarigrad, cu cArti de la tarrt, fiind imp&rat sultan Mehmet si vizir Dervis-pasa ;
spuserl c le-au murit domnul, i se roaga s le dea domn pe Costantin-voclii, c iaste fecior
de domn, i toat tara il pofteste". (R a du P op es c u, Istoriile, p. 111).
199 Cu privire la impAcarea dintre noul domn i sultan, vezi Hur mu z a k i. Fragmente,
in, p. 211.
194 Al-chazina al-djadida.
199 Guruf, termen turc pentru piastri.
199 Terzi Mustaf a aga Tahalgiul a adus steagul l caftanul de domnie, fiind ins5scinat si
primeascli harachil (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 118).
197 Yn textul arab lipseste mi'at alf o sutil de

142

www.dacoromanica.ro
lefuri odat. trupelor 0 a scutit pe toti supu9ii s.i de dAri 0 de birle pe ase
Comorile pe care rposatul <domn> le ldsase cind murise erau foarte
mari200 ; multe case de piatr erau pline pin'd la acoper4.
Dar haraciul romnilor era foarte ridicat, cum spusese domnul pe cind
traia, domnului nostru patriarh in fiecare an ne trebuie un venit egal
cu suma care se scoate din Egipt, adicA ase sute de mii de galbeni, pentru
turd 0 pentru ttari, pentru lefile osta0lor, daruri, pomeni i altele la
fel".
in duminiea Samaritencii, care cade odat cu srbRoarea Sf. Gheorghe,
domnul se ducea la biserica Sf. Gheorghem-, aezat afar din ora, pentru
a fi de fat la litania sau procesiunea obipuit.. Cind a primit vestea intoar-
cerii mitropolitului tri insotit de un mare ag.' al pa0i de Silistra22, el a
grabit slujba pentru ca s se duc cu mare alai in intimpinarea lor.
in duminica orbului, domnul nostru patriarh a mers cu tedsura la domn
pentru lua rmas bun, dar el nu i-a dat voie s plece. Am coborit apoi
cu el ca s ascultm liturghia in biseric. Dup ce s-a sfir0t slujba, el a
poruncit patriarhului s. citeasca // rug6ciunea de iertare pentru bojen i Ix 591
popor, pentru cei de fat i pentru ceilalti locuitori din alte prti ale
Romne0i, ceea ce a <0> acut. Apoi ne-a poftit la mas. Seara ne-am intors
la mnstire.
in noaptea de marti 25 aprilie a murit preotul Suleiman Ibn Az-Zahr,
tovar5.011 nostru din Damasc ; moartea sa i-a fost pricinuit de boala de
care ptimea din timpul ederii noastre in Moldova, &lid. friguri
; avea cite dou sau trei accese pe zi ; nu se putea vindeca, mai ales
in zilele de frig 0 inghet 0 in timpul noptii. Nu eran nici doctori, nici siro-
puri, nici magiunuri. Nu aveam decit ajutorul lui Dumnezeu cu atit mai
mult cu cIt in aceste tari apa este foarte rea i nesn."toasd. Nu mai minesm
nimic, nu beam deck ap in dimineata acestor zile pline de amardciune,
din cauza scaunelor noastre, care ne ardeau. Aveam o poft mare de rodii ;
am sfir0t prin a gsi unele aduse din tinutul Rumeliei. Dou rodii costau
un sfert de scud. Pateam ocaua de migdale un piastru i un sfert, ocaua
de zahr doi scuzi. Aceasta ne-a fAcut s suporam suferinte greu de indurat.

198 Haradj.
199 In Letopiselul Cantacuzinesc, p. 119, se spune cA domnul au platit pre slujitori cu un
haraci deplin si au ertat tara de bir 3 luni", nu ease, cum sustine Paul din Alep.
soo Fapt confirmat i de Miron Costi n, op. cit., p. 179. La 6 sept. 1654 se spunea
c6. fuseser trimisi la Poartei 450 000 de reali din comorile lui Mate! Basarab (H urmuzak
V/2, p. 11; vezi si p. 16).
201 Ctitoria lui Neagoe Basarab (N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romdneascd, II,
pp. 645-646).
sos Siavu*, pas5. de Silistra (1653-1656). Must af a Naim a, Tarih, et. IV, Istanbul,
1281-83 (1865-67) V, p. 264; VI, p. 138.

143

www.dacoromanica.ro
 Cind a murit rhposatul Suleiman, frica 0 groaza a inceput pentru eel care
scrie aceste rinduri. L-am ingropat in mnstirea mai sus amintith i i-am
fdcut o inmormintare frumoash, mai frumoash ca ale lor 0 am imphrtit
bani.
In ajunul joii Inljrii, mitropolitul thrii a poftit pe domnul nostru
P. 592 patriarh sh slujeasch liturghia // in biserica cu hramul nitrii2oa, cum am
spus mai sus. Dimineata el i-a trimis trsura i ne-am dus acolo. Ne-am in-
ve9mintat cu totii in odhjdii. Cind domnul a sosit, domnul nostru patriarh
i-a ieit in intimpinare in afara uii bisericii i l-a stropit cu aghiazmh.
Doamnam a sosit 0 ea.
Duph liturghie ne-am dus s.' ne aezhm la mash' in sufrageria de var.'
care d spre grdinh. Domnul a luat loc i domnul nostru patriarh s-a ae-
zat ling el, ca i toti boierii. Doamna i sotiile boierilor care erau cu ea s-au
aezat in sufrageria din interiorul <palatului>, iar osta0i i norodul, in cete,
s-au aezat in grAdin sub nuci i li se aducea vin in butoaie. Cinthretii, tobo-
arii, fluiera0i, cei care cintau din goarne <0> din cobze, mhschricii, cinth-
retii turci cu mhti, sthteau sub cerdacul sufrageriei, in grhdinh, pentru a
fi v.zuti de domn. A fost o zi mhreath, care poate sh rhmin insemnat in
toat. viata.
Care sear s-au sculat de la mash 0 au coborit in biserich pentru a fi de
fath la vecernie. Domnul nostru patriarh a plecat inaintea domnului pentru
ca sh-1 binecuvinteze la ie0rea lui ; a binecuvintat 0. pe boieri, pe doamna
0 pe sotiile boierilor care o insoteau in ase trhsuri ticsite. Ne-am luat rhmas
bun de la mitropolit 0 am sosit cu trsura la mn.stirea noastrh. Nici in
ziva aceea domnul nu i-a dat incuviintarea s plece domnului nostru
patriarh.
A doua zi duph joia nltrii, domnul a dat un mare ospt in cinstea
P. 593 episcopilor 0 a egumenilor romni //. CIt despre vechiul sptar"5, adic
serdarul comandantul> otirii de care am vorbit, la intoarcerea lui din
satele sale, <domnul> s-a purtat fata de el cu mult cinste, l-a inthrit cu
dreghtoria lui i i-a dat veminte. Dar duph aceea, aflind c rostise cuvinte
<nepotrivite>, duph obiceiul lui, din ingimfare i trufie, el l-a chemat
l-a scos din dreghtorie ; a numit in locul lui un nou sphtar200. A vrut chiar
s-1 osindeasch la moarte, dar unii au pus o vorb bun pentru el 0 a porun-
cit s.' i se taie virful nasului ; prin aceasth insemnare i-a infrint ingimfarea.

555Mitropolia din Tirgoviste.

5" Doamna BAlasa, fifes lui Nicolache Rani, prima sotie a lui Constantin Serban.
555 Diicu Buicescu.
2" Hrizea din Bogdanei, mare spittar (25 aprilie-29 decembrie 1654) (N. Stoic es c u,
Dictionar, pp. 196-197).

144

www.dacoromanica.ro
Cu ce masura vei masura, Cu aceea ti se va masura i Inca mai mult,
potrivit cuvintului Sf. Evanghelii, cad unchiul sau, Matei voievod, insem-
nase la nas pe Constantin voievod, cind acesta era final-, pentru ca era fiu
de domn.
Este obiceiul in aceasta tara ca cel care este insemnat la nas s fie dis-
pretuit -t sa nu mai poata domni. Acest Constantin, al carui nas s-a vindecat
dupa o bucata de vreme, a ajuns <totuO> domn. stefan, noul domn al
Moldovei2", a facut la f el cind a luat in prinsoare pe fiul lu Vasile voie-
vod208 ; i pe mama lui ; indata i-a tiat nasul ca s nu mai poata ajunge
domn209. Dar cine poate ti <ce va ma fi)?

BAILE DIN TARA ROMANEASC.A. p. 594

La Tirgovite, pe malul riului, sint i feredeie turceti cu cupole fru-

moase ; aceste feredeie sint alimentate cu apa cu ajutorul unei mici roti
care mina apa ; inlauntru gut doua : una pentru barbati, unde este un
bazin de 'Mot, i o alta pentru femei. Intr-o sala din mijloc, barbatii
femeile se dezbrack barbatii intra in sala lor 9.1 femeile in a lor, caci toate
aceste sali au ui. De la Istanbul i pina aici toate aceste bai se indizesc
cu lemne, nu cu balegar. Acest feredeu este o danie facuta manastirii
nate Sf. Niculae210.
Sa ne intoarcem <la subiectul nostru>.
n duminica Rusaliilor2ll, domnul avea treaba. Am fost de f ata la
liturghia din manastirea noastra. Dupa slujba s-a facut pe deasupra slujba
ingenunchierii i domnul nostru patriarh a citit, dupa dating., rugaciunile
in limba araba i in limba greaca.
207 Gheorghe Stefan.
202 Stefanita Lupu.
02 Dupa opinia lui Miron Costin, dei boierii 1-au indemnat s5.-1 semnedze la nas"
pe Stefanita. Lupu, G. Stefan a refuzat s o faca, deoarece fiul lui Vasile Lupu era copilas
mic" (Opere, pp. 193-194).
210 De f apt m-rea Caldarusani careia i se daduse baia din Tlrgoviste avea hramul
Sf. Dumitru (vezi doc. din 20 april. 1642 la G. P o tr a, Tesaurul documentar al jud. Dim-
boviia, pp. 212-213).
211 14 mai 1654. Din ziva de 12 mai 1654 ni s-a pastrat o carte de judecata data de patriar-
hul Macarie la Tirgoviste (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CXLII/7).

145

www.dacoromanica.ro
 <XIX. PLECAREA DE LA TiRGOV4TE.>

Vineri dup. Rusalii, domnul nostru patriarh s-a dus &Ali ja ramas
bun de la domn. A ramas singur cu el .1 cu doamna i le-a dat dezlegarea
de pacate, invemintat cu epitrahilul i. cu omoforul, iar ei sta'teau in
P. 595
genunchi // in timpul eitirii. Domnul i-a trimis darul pe care i-1 fagaduise.
Cit despre noi, ne continuasem pregatirile de plecare de la Pati pina in ziva
aceasta, dupa cum se cuvine in aceasta tara pentru o calatorie de patriarh,
nu ca pentru un episcop. Am cheltuit vreo ase sute de piatri pentru
douazeci i unu de cal .1 cinci trsuri ; fiecare trsura era trash' de patru cai
Cu hamurile <i cu tot> tacimul <lor> cu eile i cu tot ce era de trebuinta
pentru trsuri. Cit despre trsura domnului nostru patriarh, aceasta a
costat aptezeci de piatri, in care se cuprindea pretul trasurii, al fierariei
i. al pielei, al poclitului de postav i. altele de acest f el. in vremea aceea
noi aveam vreo cincisprezece slugi, cei mai multi cazaci i moscoviti, prini
de razboi, care fugisera i erau dintre aceia care fuseser luati in prin-
soare de catre Matei voievod, dupa infringerea lor212 i. pe care ii scapase
domnul nostru patriarh.
in duminica tuturor sfintilor ne-am luat ramas bun de la biserica
manastirii, iar luni, ,la inceputul postului apostolilor, dis-de-dimineata,
am vazut pe mria sa domnul plecind cu mare alai, in oraul Bucureti213,
reedinta de var a domnilorm, cu toti boierii .1 cu sotiile acestora pentru
P. 596 ca sa primeasc. acolo // intarirea in domnie .1 steagul trimis de sultanul
sau2'5.
in aceeai zi, 22 mai, la amiaza, noi am parasit Tirgovitea, dupa ce
ne-am luat lamas bun de la biserica i <dupa ce patriarhul> a citit rugaciunea
de dezlegare pentru toti calugarii mnstirii .1 pentru negustori. Ei ne-au
Insotit pin afar din ora. Aveam cu noi apte egumeni din Tara Romneasca
care se duceau la Moscova.
Am ajuns la un munte .1 la o p5.dure care se trecea cu anevoie din cauza
numeroaselor .1 puternicelor ploi i averse care cazusera in aceste zile i
care facuser s creasca mult riurile.

222 In lupta de la Pinta din 1653.

212 Bukureft.
04 De fapt, aici era capitala tgrii, dar Itlatei Basarab se mutase la Tirgoviste In timpul
refacerii curtii donmesti din Bucuresti si cum nu dorea sl fie prea aproape de turci pre-
ferase apoi Tirgovistea.
212 Despre aceasta vezi Radu POP es c u, Istoriile, p. 111.

146

www.dacoromanica.ro
 XX. MANASTIREA DE LA MARGINEN'

Marti dimineata215 am ajuns la mAn'Astirea Sf. Nicolae, cunoscut sub

numele de mAnAstirea postelnicului211 chir Constantin218, prietenul nostru.
Se spune cA este scoboritor din dinastia Cantacuzinilor218, impArati greci,
iubind binefacerile i milosteniile, pe cei din neamul nostru // i limba noastrA p. 597
araba; el se amuza foarte de felul nostru de a citi <pe greceste>. Domnul,
chir Constantin, era rud cu acest postelnic. Indat ce noul domn, ruda
sa220, a numit pe singurul sAu fiu221 camsras, adic mare vistier, el <=--pos-
telnicul> pArAsit dregAtoria i s-a retras acasA222, aceasta din pricina
marei sale intelepciuni, pentru c postelnicul este un fost mare dregAtor.
El a ajuns administratorul principatului, rinduindu-i toate treburile228 ;
totiboierii veneau la casa lui pentru a-i cere sfaturi. El se ducea la domn
In fiecare zi de dimineatA si nu se petrecea nimic fArA sfatul lui. 1i plcea
foarte mult s'A fac bine i avea fat de noi o deosebitA aplecare.
El clAdise de curind aceast mAnAstire, clAdire care minuneaz pe
vizitatori. Biserica are o turlA inalt., acoperit cu taba, i trei altare, fie-
care avind deasupra o cupol elegant. In fata portii se aflA o cupolA
rotundA i largA cu mai multe arcade ; in mijlocul acesteia este un bazin cu
mare joc de ape, alimentate de la un canal ce aduce apa de departe. Nim.eni
In aceast tar nu a pus s'A se cldeascA bazine, afarA de postelnic.
De jur imprejurul acestei cupole sint picturi in serie dupA acest text :
De voi se bucur6"224 si de asemenea SlAviti pe Dumnezeu225 din /I ceruri P. 598
2" 23 mai.
Al-Bostanik. Constantin Cantacuzino postelnicul a fost ctitorul mAnAstirii MArgineni,
pe care a ref &cut-o la 1646 impreunA cu ginerele sau, PanA Filipescu, precum si al bisericii din
Pilipesti-Tirg, unde avea si case. Nici una din aceste biserici nu are insA hramul Sf. Nicolae,
de care vorbeste Paul de Alep (vezi N. St oic es c u, Bibliografa Tara Ronalneascel, I,
pp. 304-305 si II, pp. 419-420). Din test rezultA cl este vorba de mAnAstirea MArgineni,
nu Pilipesti, cum s-a crezut.
212 Constantin Cantacuzino, fost mare postelnic al lui Matei Basarab (21 nov. 1632-25 april.
1654) (N. Stoicescu, Dictionar, pp. 135-137).
2" Min sulale al Katahuzinos. Despre originea f amiliei vezi Mihai Cantacuzino, Genealoga
Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, Bucuresti, 1902.
2" Cei doi erau cumnati sotia postelnicului, Elina, era sor& dupA tat& (Radu Serban)
cu Constantin Serban, f Acut cu o posadnicA" (N. Stoicesc u, op. cit., p. 136).
Informatie inexact& ; postelnicul a avut 6 fii DrAghici, Serban, Constantin, Mihai,
Matei i Iordache. Este posibil ca Paul de Alep sl se ref ere la DrAghici, fiul cel mal mare al postel-
nicului, care a fost unul din apropiatii lui C. Serban ; nici unul din fiii postelnicului nu a fost
irisa mare vistier in perioada 1654-1658, cind dreg&toria a fost detinutA de Bunea Vilcu GrAdis-
teanu (1653-1655) si de Pirvu VlAdescu (1655-1658).
Despre aceasta vezi N. Iorg a, Studii si doc., IV, p. 32.
2" Afirmatie exageratA ; in atributiile marelui postelnic nu intra administrares tArii.
2" In greceste crot xcapet xexaprrovivl.
2i5
al-Rabb.

147

www.dacoromanica.ro
 toate neamurile de dobitoace vi de fiare din lume, din mare vi de pe uscat"
vi Liudati pe Domnul intru sfintii si, fecioarele antuitoare, judecaorii,
tinerii, tobele i flautele" etc. Este un lucru care minuneaa. mm-
tea <vi> lucrarea unui meter artist, care a fAcut <vi> picturile de la mMas-
tirile lui Vasile, domnul Moldovei. Toate frescele de pe ziduri sint aurite.
at privevte aceastO lucrare, <fcut> pe lemlaria <de pe timpla>, te ni-
mete frumusetea picturilor sale ; dar este vi mai frumoas cea de pe ziduri.
Pe calota acestei cupole se vede Domnul nostru Isus Hristos inconjurat
de nota cete de ingeri226. Pe uva bisericii, de o parte se afl icoana Domnului
nostru Isus Hristos vi de cealalt <parte> cea a Maicii Domnului, in foite
de aur curat. Te urci pe o scar inalt. Uva bisericii este auria in intregime.
intregul interior <al bisericii> este proaspt zugilvit pita in partea de sus
a cupolelor, ca i tavanele. Se vAd in zugilveal cele vapte sfinte soboare
in intregime, Domnul nostru Isus Hristos ducind cAlare omul care a ezut
In mijlocul unei bande de tilhari, ducindu-1 rnit la un han, vorbind han-
giului i vArsind untdelemn i vin pe rnile lui.
Iconostasul227 acestei biserici, crucea 'Asti plirii228 i icoanele nu pot fi
asemuite cu cele de la mdnstirile lui Vasile <Lupu>. Clopotnita te uimevte
prin arta picturilor care se afl pe dinafar, pe tencuial. Ai crede c sint
13. 599 insevi culorile marmurei albe, a marmurei vi a mozaicului de toate // felurile.
Este de form rotund i octogonal in partea sa de sus, <uncle> are opt
arcade in care sint atirnate clopotele.
Mai este inc o biseric nota, frumoasbi ; apoi pe rindul pridvorului
chiliior mnOstirii, se afl o a treia bisericA. Locul trapezei se g.'sevte Rugg
biserick la catul de sus ; ea a.' spre mAnAstire v't spre pOdure. Este lungd,
spatioas i cu multe ferestre cu arce rotunde. Este impodobita toat cu
picturi i cu tablouri reprezentind subiecte bine alese. La captul ei, pe
perete, sint picturi ingtivind infricovata judecat de apoi ; pe ceilalti trei
pereti se vede plAsmuirea cerului vi a pmintului i Creatorul (slOvit sO fie
numele gu!) pldsmuind pe Adam vi pe Eva, ievind din coasta lui in timpul
somnului lui ; toate animalele, fiarele, pOgrile, copacii, poamele, plantele
pmintului i altele toate ; Eva luind o poam i dind-o lui Adam i amindoi
acoperindu-se cu frunze de smochin ; apoi Ii vezi alungati pe pmint ; heru-
vimul inarmat cu sabia strMucitoare i ingerul invOtind pe Adam s sape
pmintul cu o sal:a de fier i altele de acest fel.
128 Tagmat, de la termenul grec Ta'liara; vez! i V. R a d u, op. cit., I, P. 98.
887 Konostas.
888 Al-thimbolon, de la termenul grec atLoXov, desemneazg. aici crucea astignirii ca aim-
bol i semn de izbind al crestinismului. (V. Mitrof anovici i T. Tarnavsch
Littergicts bisericii ortodoxe, ed. N.N. Cotlarciuc, Ceraurti, 1929, p. 225).

148

www.dacoromanica.ro
 Pe celelalte doua ziduri au infatisat : 1 Fiul risipitor, care, primindu-si
partea sa de avere, a plecat in calatorie // ; 2 acelasi, indragostit de femei p. 600
pierdute ; 3 pascind porcii si bind ap de ploaie luata dintr-o balta ; 4 in-
toarcerea sa la tatal sat', in straie sarkacioase, cum l-a sarutat cu bucurie
<tat5.1 su> care il imbraca in straie domnesti, i pune un inel in mina dreap-
pune s se taie vitelul cel gras, pe dud fratele sau mai mare se opreste
afara in faja uii i se intreaba ce se petrece <inauntru>. Mai este inca o
pictura a mesei omului bogat si a lui Lazar; acela maninc i bea in veselie
incintare, in timp ce Lazar zace <pe pamint>, unde ciinii Ii ling rnile ;
se vede de asemenea bogatul in fundul iadului tinindu-si degetul in gura;
Lazar In sinul raiului vorbind lui Abraham. Mai dind i alte reprezentari
de ospete.
Manstirea aceasta este cladita in virful muntelui i in padure. in
helesteele din jur se pescuieste mult peste. Noi ne-am oprit <acolo> un ceas
ne-am indreptat <apoi> catre un sat mare, bine populat i stapinit tot
de sus-pomenitul postelnic i numit Filipesti220. Se vad acolo multe piraie
gradini.
Apoi am intrat in biserica acestui sat care este inchinata Adormirii
Maicii Domnului, cla'dita de curind de pomenitul postelnic230. Ea are un
exonartex <prid.vor> cu porticuri exterioare i cu picturi pe toti peretii. // p. 601
Ele sint opera aceluiasi meter; toate patimile Sf. Gheorghe, cei sapte
frati dormind in petera, un taur de aram in care au inchis citiva mucenici
aprinzind focal dedesupt ; se vede chipul Sf. Ignatie aruncat leilor
alti mucenici pe care, cu ajutorul unor cangi de fier, Ii incalta cu cisme
de fier inrosite in foc ; mai slut i alte picturi a caror descriere ar cere prea
mult timp.
Iesind din biserica ne-am coborit in palatu1231 acelui postelnic. Sint
cladiri domnesti ce uimesc mintea, fiind mai frumoase decit cladirile din
orase232. Acolo se afla o baie elegant. a &anti marmura e minunata; apa care
o alimenteaza este adusa de roti cu galeti asezate pe riu ; aceste ro# stro-
pese i gradinile de zarzavat i livezile frumoase ; ele pun in miscare i multe
mori. Acolo se afla case cladite ca la Istanbul, caci toti boierii din Tara
Romaneasca au cladiri minunate in satele lor. Fiecare are intotdeauna linga
casa lui o manastire mare inzestrata cu danii233 i fiecare boier se intrece cu

2" Filabaft, sat in jud. Prahova, acum

2" La 1641-1642.
231 Sarai. Paul de Alep ti d aceeasi denumire ca i curtii domnesti.
222 Acest frumos palat al postelnicului s-a ruinat (N. Iorg a, Palatul de la Filipeftii
de Tfrg, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", VIII, 1915, pp. 1-5).
Este vorba probabil de bisericile-paraclis ale curtilor boieresti, existente in numeroase
sate (Bjesti, Coiani, Dobreni, Dragomiresti, Filipesti-Tirg etc.).

149

www.dacoromanica.ro
cei de o seam cu el in ceea ce prive0e frumusetea c.15.dirii 0 a lualturii.
i9i pun toat mindria in aceste lucruri. Cind vreunul din ei este scos din
slujbA, el se retrage pentru tot restul vietii sale in satele sale 0 in palatele
sale 0 i0 are mnAstirea lui alsturi.
Am plecat miercuria" 0 am ajuns la amiaza intr-un tirg mare numit
P1oieti2a5, iar joi seara am intrat in Buziu23, unde se afla episcopia 0
vineri seara am sosit la Ritnnic237.

234 24 mai 1654.

135 Ploiaft.
235 BURP.,
137 Remnicu.

www.dacoromanica.ro
 <XXI. MOLDOVA. TR.ECEREA PRU- p. 602
TULM g A NISTRULUI>

in ajunul celei de a dona duminici de dup5.

Rusaliil am sosit la Focpni2 9.1 am trecut in partea Moldovei. in acea
duminic dup5.-amiaz am trecut riul Siret3, cu corniile4, i am dormit
In apropiere intr-un sat mare. Luni la amiaz am sosit la Tecuci5, de unde
am plecat indata. Am petrecut noaptea intr-un sat de greci, pe care Vasile
<Lupu> Ii adusese din tara Rumeliei. in timpul intimplkilor din urm
moldovenii6, dumanii lor, i-au jefuit 9.1 i-au nimicit.
1 27 mai 1654.
Al-Foltfan.
3 Serhat.
Bi'l maraltib de la morhab = barc, corabie.
6 Tikudj.
Al-Bogdanliyya.

151

www.dacoromanica.ro
 Marti la amiaz am sosit la Birlad7 i miercuri la amiaz: am sosit la
Vasluis. Dormeam pe cimp pentru a l'Asa caii s pasca in voie cki in toate
aceste fdri binecuvintat s fie ziditorul <cerului i al pimin.tului>
primivara <natura> este inverzit din cauza multimii ploilor.
Joi dimineata am ajuns la Scinteia, i am trecut cu mare greutate
dealul i <apoi> p5.durea. Seara am dormit ling6 heleteull i mnstirea
lui Barnovschiu, adic marele iaz care se af15. ling5. Iai. Vineri dimineata
am intrat in Iai .1 am tras tot la m'An5stirea Sf. Saya.
In a treia duminia de dup5, Rusalii, domnul <Moldovei>, tefan, a
poftit dup obicei pe domnul nostru patriarh la prinz .1 ne-am dus la el
13-
603 cu trsura. I-am of erit un al treilea dar, ca i doamnei, sotia lui. Apoi 1/
domnul luat r.'mas bun <de la patriarh> i el a hotsit ca unsprezece
c5.15.rai s ne insoteascA pin la hotar pe drumuri pline de primejdii.
Marti dimineata, 6 iunien, am plecat avind in frunte o escortd de ostai
i dup dou ceasuri de mers am trecut riul lat Jijian, pe un pod lung de
lemn. Dup alte dou ceasuri am trecut cu barca marele nu Prutn, foarte
adinc i cu malurile inalte. Pe amindou malurile acestui curs de ap se
afl.' un sat ai cdror locuitori sint insrcinati cu trecerea riului ; se numete
Tutoran.
I-am slobozit pe c5.151raii din escorta noastr; au fost inlocuiti de o
alt escorta, care a mers inaintea noastr. Am stabaut un es nesfirit,
lat, f5.r5. locuitori i ar. ap5.. Care sear ne-am culcat ling.' un put. Ne-am
sculat in zori i am ajuns dimineata in virful unui deal inalt i acoperit cu
o pidure mare, de unde am vzut oraul Iai. Am coborit intr-un sat numit
Hoginetin. Acolo alti cdlrai au inlocuit escorta de dinainte i ei au mers
inaintea noastra. Seara am ajuns intr-un sat ling.' o pdure mare numit
Bravicea17 ; este o feud de spahiin ; aerul este minunat. Am dormit acolo.
7 Burlat.
8 Fasiludiy.
Skintei.
18 Chalistav halestav. Este iazul Birnovii, facut de Miron Barnovschi. Vezi mai sus p. 65,
nota 289 bis.
11 Barnovska. Este vorba de mAn5stirea Birnova inceput5. de Miron Barnovschi in 1626
1629 i terminat de Dabija vod1 (1664-1666) (N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 438).
12 Haziran.
13 Ziza.
14 Brut.
Ttzora, Tutora, sat, jud.
18 legest, identificat de V. Radu, (op. cit., I, p. 98), Cu Hoginesti, R. S. S. 11tEoldove-
neasca.
13 Braidja, Bravicea Orhei (R.S.S. Moldoveneascrt).
18 Nu este vorba de spahii turci ; in aceastl regiune de margine a Moldovei eran colonizati
asa-numitii c5.15.rasi de margine, insracinati cu paza hotarelor (N. St oi cesc u, Curteni
slujitori, pp. 86-87).

152

www.dacoromanica.ro
 Am plecat in zori i am trecut prin apropierea unui iaz mare numit
heleteul, lung i lat. Am mers pe malul lu cale de patru ceasuri i am
ajtms la amiaza intr-un tirg mare de pe acel iaz, numit Orhei, reedinta
unui episcop, dupa cuna am mai spus. La captul orattlui am trecut iazul
pe un pod de plute20. Podelele gut acute din trunchiuri de copac decojite, 13- 604
sub care curg canalurile care duc apa la motile ce se invirtesc ; slut lucruci
minunate printre care trebuie pomenite <i> podurile cladite odinioara
de Vasile voievod, pe cele zece lacuri din Tara Moldovei. in fiece an se
scoate din acest lac pete care se vinde cu trei mii de ducati. Aici se afla
O. o manastire cldita tot de e121.
Vineri dirnineata am plecat din non i am ajuns in satul numit Tri-
fe4ti22. Am strabatut acest tinut cu groaza i in mare graba caci locuitorii
spuneau : Cazacii vin sa ne jefuiasca" i ei traiesc intr-o spaima necurmata.
De acolo am ajuns intr-un alt sat numit Soroca23, unde am petrecut noaptea.
Toti locuitorii din acest tinut, din Moldova pina aici, au fost luati in prin-
soare de catre tatari, care au dat foc satelor lor, cind au venit pe neateptate,
In timpul lui Vasile <Lupu>, dupa cum am mai spus", pentru cbi hotarul
tarii ttareti (Dumnezeu s-o nimiceasca I) este aproape de aid.
A doua zi, simbata dimineata, 10 iunie, am ajuns pe malurile marelui
fluviu Nistru25, ultima granit a pill Moldovei i in marginea tarii cazacilor.
L-am trecut cu brcile.
<Urmeaz descrierea calatoriei in Rusia>.

12 Chalastav. Este vorba de lacul Orhei, mirit de Vasile Lupu (D. Cante in ir, Descrte
rea Moldovei, p. 69; C. C. Giurescu, Istoria pescuitului, pp. 154-155).
so Sakat.
Biserica domneascii din Orhei.
22 Trifast, Trifesti (sat R.S.S. Moldoveneasc5.), pe drumul de la Orhei la Rezina.
" Soroku. De fapt, era ores cu cetate (D. Cantemi r, op. cit., p. 79, Ccildtori,
p. 600 si N. Stoicescu, Bibliografia, p. 772).
" Este vorba de marea prad5. din 1650.
Istros. Confuzie cu numele grecesc al Duntirii. Nistrul se mai numea i Tyras sau Turla
D. Cant emi r, op. cit., p. 61).

153

www.dacoromanica.ro
 1656 septembrie 1.

[DESCRIEREA INTRARII PATRIAR-

HULUI MACARIE iN MOLDOVA1
BUNA PRIMIRE A PATRIARHULUI
DE CATRE DOMNITL MOLDOVEL
DESCRIEREA ROMANULUI, BACAU-
LUI SI FOCSANILOR. RELATIE
DESPRE SASII DE LA GRANITA
MAGIIIARA. TiRGUL SI MANASTIREA
BOGDANA]
262/H I,uni era prima zi a lunii septembrie2 i inceputul anului 7165 de la
p. 317
facerea 1umii3.
La 8 septembrie domnul4 a rugat pe domnul nostru patriarh i acesta
a slujit liturghia pentru el in biserica curtii. De srbAtoarea Crucii5, doamna6,
la rindul ei, a poftit pe sfintia sa i a slujit o liturghie pentru ea in biserica
Pentru cea de a doua cAlAtorie a patriarhului Macarie in tArile romAne s-a folosit foto-
copia manuscrisului nr. 6061 de la Biblioteca NationalA din Paris aflatA la Biblioteca Academiei
R.S.R. (Arh. 638, condica de achi7itii pe 1952) o traducerea englezA a lui Belfour, II, p. 317
urm.
In arabd. : Eylul.
a 1656.
Gheorghe Stefan.
I 14 octombrie.
Al-Domna, doamna Salta, fiica vistierului Toader Boul.

154

www.dacoromanica.ro
<aflat> in resedinta ei7. in duminica dup6 srbtoarea Crucii, doamna,
care se dusese la mnstirea numit. Kn5stirea Doamnei"8, a trimis
din nou roage pe domnul nostru patriarh si el a slujit o liturghie
pentru ea.
Mare a fost d.rnicia i insemnate i bogate au fost dovezile de bun5.-
voint artate patriarhului nostru de ctre domn care i-a dat un ajutor
zilnic de mai bine de un dinar impreun cu un tain zilnic de douzed de
ocale de vin si de cincizeci de piini, un car incrcat cu fin i orz pentru trei-
zeci i cinci de cai si o crut de lemne, impreun cu o alta de ap pentru
indestularea animalelor, pe ling lumin.ri de mai multe feluri i alte lucruri
de uz casnic.
Pe pmintul Moldovei am inceput s respirm aerul propriei noastre
m-am inbiat, obicei de care fusesem lipsiti timp de // dou.zeci 13. 318
sapte de luni ; in tot acest timp noi nici nu ne-am bAgat in scldtoare,
nid nu ne-am spllat cu ap5. ; si acum ne-am primenit hainele care ajunseser
ca niste zdrente. Mai eram i foarte ingrijorati din cauza lipsei noastre
indelungate de acas.
La sfirsitul <lunii> septembrie domnul8 a plecat intr-o drtorie la
Hui" i de acolo la Galatiu ca s cerceteze o mnstire pe care o clddise
de curind12 in vecintatea acelui oras. *i el i-a f5.g5.duit domnului nostru
patriarh c va veril la el, la mnstirea sa.
Asadar, indat ce a ajuns la Galati, i-a trimis vorb patriarhului,
iar vechilu118 su i boierii14 si ne-au fcut rost de tfsuri si de o ceat de
insotitori.
Am plecat din Iasi miercuri 8 octombrie18, fiind petrecuti la poarta
din afara <orasului> cu ceremonialul obisnuit si am ajuns la Tirgul Prumosu,
unde se ea' un palat de piatr5.17. Mai inainte de a ajunge la acest <palat>,
treci de un pod de piatra unde a avut loc ultima Vtlie dintre Vasile

7 Biserica din spre doamna" din curtea domneascii.

a M6m5stirea Golia.
Gheorghe tef an.
1 Al-Ht7s.
11 Al- Galas.
MAnAstirea Casin, ctitoria lui Gheorghe tef an (N. St oicesc u, Bibliografia Moldova,
pp. 157-159). Intr-adevar, la 4 oct. 1656, domnul Moldovei se afla lingl Galati, de uncle se
ducea la mgtngstirea eosin (N. Iorg a, Sludii i doc., IV, p. 50).
" Wakil, adic loctiitor, termen folosit i in documentele moldovene.
Arakhin, pluralul de la arkhon nobil.
Tesrin al- Avowal.
18 Tel-al-Frumos.
Curtea domneascit a lui tef an cel Mare, ruinatti in secolul al XVIII-lea (N. S t o i-
cesc u, op. cit., p. 858).

155

www.dacoromanica.ro
 <Lupu> i domnul de acuml ; cel dintli a fost invins aid .1 silit s-i caute
adApost in tara cazacilor. Pe locul uncle s-a dat lupta mai pot fi vAzute tes-
tele celor ucii.
A doua zi am ajuns la oraul numit Roman12, unde se afl mai multe
biserici de piatr i o mnstire minunat cu numele Sf. Paraschiva20,
263/I o cldire foarte frumoas, ridicat de rposatul Alexandru voievodn, i
reedinta Rpiscopilor. in acest ora se dl multe hanuri frumoase ce apartin
oamenilor care fac rost de trsuri .1 de toate cele de trebuint cltorilor.
De aici <am mers pe> drumuri foarte rele i am trecut peste un riu
larg care se trece cu barcile ; am ajuns la un alt ora al crui nume este
Bach'u22 i are mai multe biserici de piatr.22b1s. Din acest loe, <trecind>
prin pduri i peste munti, pe drumuri anevoioase, asemnltoare drumurilor
Moscovei i chiar .1 mai slbatice, am ajuns la satele acestui domn23 pe care
le-a primit motenire de la tatl sau24 i de la strbunii si .1 care skit unele
dintre <satele> cele mai frumoase i mai populate, iar fiecare tirg are i
un palat i o biserica25.
Fiecare ungher al acestei tri, de la Rom.an pin la Focani, este impinzit
de sate i orae .1 slut in ele locuri atit de minunate, udate de izvoare i
riulete, inch intrec once descriere. Din toat. Moldova, acesta este tinutul
cel mai frumos i cel mai locuit.
De la Roman pin la Focani este o cale de cinci zile i aceasta este o
regiune vecin cu tinuturile ungureti2 locuit de o numeroas populatie
de sai; i saii Mud, supui papei, ii au bisericile lor27. Dup cum ni s-a
P. 319 spus, in Ungaria sint // nesfirit de multe secte i comunitti, astfel incit
Podul din apropierea satului Sirca, pe valea Pundoaia, ling iazul Sirca. Aici a avut loe,
la 6/16 iulie 1653, bat5Iia dintre otile lui Vasile Lupu i Timu Hmelnitki impotriva lui Gheorghe
Stefan (M iron Cost in, Opere, pp. 156-157).
19 Romanos.
88 Baraskafi. Este vorba de biserica episcopall.
81 Alexandra cel Bun. Biserica este amintia la 16 sept. 1408 (N. Stoicesc u, op.
cit., pp. 721-723).
n in ms. arab Bukafi.
saws Vezi N. St oicesc u, op. cit., pp. 40-42.
n Gheorghe Stefan stApinea satele RoznovNeamt, RAdeana, Valea SeaclBacitu,
PacaniBacgu, FintineleBacAu, Buciuleti pe BistritaNeamt etc., foste ale tatalui slu
(vezi catastihul de sate din D.R.H. XIX, pp. 241-248).
" Mamie logofAt Dumitraco Stefan, unul din cei mal bogati boieri din Moldova
(N. Stoicescu, Dictionar, pp. 448-449).
II M. Costin sustinea ca nici o familie boiereascl din Moldova nu avea atitea sate i curti
(Opere, p. 135) ; dintre aceste cursi Cu biserici s-au plstrat bisericile din Buciuleti i Radeana
(N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, pp. 128 i 702-703).
88 Bilad al Ungurus = Transilvania.
17 Wa bi-ha ra'aya .$af Kathir. Wa a-$(4 hum Afrandj tabi'al-Baba. Despre aceste biserici
vezi relatiile lui P. Bak.k6 in vol. V al colectiei, pp. 242-250.

156

www.dacoromanica.ro
intr-una i aceeavi familie se gsesc mai multe legi, tatal fiind de o lege,
sotia de alta vi copffi urmind fiecare credinta care 'B. convine. Craiul
guvernatorii sint calvini28, iar mai marii oravelor stilt savi reformati28.
S ne intoarcem <la subiect>. Pornind mai departe, am gsit drumuri
foarte rele v"1 am intrat in pduri mai mrete i mai slbatice dedt ori unde
dup ce s-a lsat noaptea, am dormit in mijlocul lor csci nu eram in
stare s ajungem la conac. Deocamdat, am dat drumul cailor ;novtri s
pasca in voie ; i am aprins focuri pe care le-am tinut pin dimineata.
Apoi, adunindu-ne animalele, am pornit iar la drum ; vi luni am ajuns
la unul din tirgurile domnului, ce poart numele de Bogdana", care este vi
numele dat mnstirii cldite aici31. Acest loe este avezat intre munti, intr-o
vale cu o pajivte frumoas i este aprat din cele patru pxti de munti.
Prin ea curge un riu mare numit Trotu32. Ascultind de poruncile domnului,
ne-am lsat aici lucrurile vi am pornit fra nici o povar spre mnstirea
domnului care se afla intr-o margine a tirgului. Pentru ca s ptrunzi pin
aici o iei pe o vale ingust. care fie din spate sau din fat, fie din once
<alt> parte, din jur sau din apropiere este singura trecere spre mnstire,
cci <aceasta> este avezat intr-un colt al tirgului, in fundul unei
insp'imintatoare... vi este inconjurat de muntii Ungariei33 vi de pduri
<vi> de un rill mare in partea din fat ; in el sint pevti frumovi i gustovi.
De cum am trecut de vale vi ne-am apropiat de m5.nstire, am ajuns
intr-un cimp verde vi neted, cu vanturi de jur imprejur, in fundul cruia
se afla mndstirea, inconjurat de numeroase fintini cu ap5. dulce. Domnul
ajunsese aici inaintea noastr, cu doamna sa i cu boierii, insotiti de sotiile
lor. Cu acest prilej s-a tinut acolo un mare panaghiric" mai ales intru pome-
nirea Sf. Paraschiva, fecioar bulgar al crei trup se afl in m'nstirea
lui Vasile voievod35.
In ziva care a urmat sosirii noastre, am slujit liturghia in fata domnului,
intr-o bisericA de lemn pe care ei o ridicaser lbag mnstire, impreun
28 Kalbiniyin.
29 .Sa$ nu'awid (de la verbul 'ada = a intoarce, a schimba, a reveni) deci sasi intorsi",
adicA reformati.
29 Bogdana, sat ling& Tg. Ocna, jud. B acAu. Aici avea curti Gheorghe Stefan (A. Ver es s,
op. cit., X, p. 276) si apoi Vasile Stefan-Ceaurul hatmanul, fratele lui Gheorghe Stefan, curti
pe care Gheorghe Ghica le-a dat, la 1659, lui Andronic postelnic (Arh. St. Buc., m-rea Bogdana,
XXIII!).
al Este foarte probabil ca Paul de Alep se refer& la biserica curtii boieresti, deoarece
tires Bogdana a fost construitl mal tirziu, la 1670 de marele logof At Solomon BirlAdeanu
(N. St oicesc u, Bibliografia Moldova, p. 93).
Tot rus.
n Carpatii Transilvaniei.
Panair.
" Trei Ierarhi din Iasi. Vezi mal sus p. 49.

157

www.dacoromanica.ro
 cu chiliile, addugate spre a fi folosite pina la desvirsirea apropiata a era"-
dirii". Dupa liturghie, am fost osptati la praznicul care a tinut pina. seara.
Descrierea manastirii Casin. Este inconjurata de un zid foarte inalt,
cu patru turnuri, cite unul la fiecare colt", in afara de clopotnita, care este
deasupra portii. Tot ce s-a cladit s-a ridicat numai in vara aceasta38 i se
spune c ar fi lucrat peste opt sute de lucratori dintre tiganii" robi ai aces-
p. 320 tei taxi; dar construirea bisericii inca nu s-a terminat.11 Este inchinata celor
dou capetenii ale cetelor ingeresti, Sf. Mihail si Gavril, si celorlalte oti
263/11 ceresti.//
Domnul a trimis si a luat pentru aceasta manastire un istatikon""
de la patriarhul Constantinopoluluiu, declarind ca este stavropighie42 si
ca tine in primul rind de patriarhie i CA' nimeni altul nu poate avea nicio-
data vreo autoritate asupra ei. Ei i-a cerut i patriarhului nostru un act
asemantor ; i sfintia sa i-a scris un istatikon" In acelasi sens, cu blestem
afurisenie etc. Domnul a ddruit manstirii pentru intretinerea ei mai
multe sate si multe alte avutii43.
Miercuri domnul s-a intors ; si noi 1-am urmat de aproape pina in micul
sat Bogdana.
Joi dis-de-dimineata, domnul a trimis dupa domnul nostru patriarh
ca sa aiba o intrevedere de despartire cu sfintia sa ; si patriarhul a facut o
rugciune pentru el si pentru doamna sa. Dupa aceea, domnul a pornit
spre Iasi, dindu-ne un capitan cu ceata lui ca s ne insoteasca pina la Foc-
sani.

36 Gheorghe Stefan nu a apucat sg. termine ingngstirea, fiind mazilit (vezi Hurmuzaki,
XIV/1, p. 363).
37 Acest zid ca de cetate a fost dgrimat din porunca lui Mihai Racovitg la 1717, deoarece
mangstirea servise ca loc de refugiu cdtanelor austriace.
39 Dupg. Paul de Alep, mAngstirea s-ar fi clgdit in vara anului 1656; Miron Costin sustine
Ins cg. domnul Moldovei a ales loe de mgrastire la Casin in vara anului urmAtor, 1657, cind au
inceput lucrgrile (Opere, p. 179 0 180). intrucit domnul face primele danii de sate (RAdiul
de la Trotu*, Bene0i i Pleeti) noii sale ctitorii la 22 mart. 1656 (Al. B gleanu 0 C. S t o i-
d e, Documente moldovenesti privitoare la familia de boieri Neaniul, Ia.0, 1938, pp. 49-50),
mgngstirea a fost construitg in acest an. Mai tirziu domnul i-a adgugat satele Poieni i Stg.ne0i
pe Cain (doc. din 20 ian. 1657, Arh. St. Buc., ms. 628, f. 378), Buciule0i i Roznov, ambele
din tinutul Neamt, Rgcgcitmi i Carbune0i, tinutul Adjud etc. (doc. din 1657, ibidem, f.
345 346).
39 Al-Djenghena, de la cinghene" (turc cingene), denumire dat tigani/or de popoarele
orientale. Tinind seamg de cuvintele robi ai acestei psi" (abid-hadihi al-bilad) ce urmeazA dupg.
djenghena", nu rgmine nici o indoial cA e vorba de tigani.
40 Istatikon, de la termenul grec `icrraux6v.
41 Ioanichie al II-lea (martie 1655-26 iulie 1656).
41n ms. arab : Stafrobidji, adicg mangstire ce tine nemijlocit de patriarhie. tn realitate,
m-rea Cain a fost metoh al patriarhiei de Ierusalim, care a terminat lucrttrile de constructie
(N. Stoicescu, op. cit., p. 157).
" Vezi nota 38.

158

www.dacoromanica.ro
 Seara am ajuns,intr-un sat apartinind marelui vornic" al c5sui nume
este Dabija" ; aici, potrivit poruncilor domnului, ni s-a arRat mare cinste
dup cum ni s-a artat i in ziva urm'atoare, intr-un alt mic sat apartinind
aceluiai <boier>, unde se afl un palat mare", aezat pe malul unui riu lat,
pe un loe inalt i vesel, ling.& Tai unde a fugit Gheorghe Stefan Voda dup
ce a fost infrint prima oar de ctre Timu i cazacii lui ; i el s-a aezat
aici pentru c este foarte aproape de Ungaria qi de Tara Romneasc. A
fost un lucru de mirare pentru noi c trebuia s trecem pe acest drum pe
care nimeni nu c5.16torise pin acum, nici m.car
Acest vornic avea cu el pe sotia serdarului pe care Vasile Vod il ()sin-
dise odinioar la moarte47. Ea este din rudenia noastr5. i din neamul nostru
fiind o urma5. a lui Petru voievod care a trgit in surghiun la Alep".
Duminica am ajuns la Pocani, unde 1-am slobozit pe c'S.pitan, trimi-
tind prin el scrisori de multumire domnului. Aici am fost intimpinati de
un corp asemntor de oaste din partea domnului TArii Romneti49, care
ne-a insotit luni la Rimnic50, marti la Buz5.1151, i miercuri am fcut o 6116-
torie lung'd din primele ore ale diminetii ping tirziu seara, cind am ajuns la
Ploieti52. Joi am sosit la mnstirea postelnicului". Vineri, potrivit poruncii
domnului, mitropolitul T.rii Romneti", impreun cu ceilalti mitropoliti
care se aflau in trecere spre capitald i un grup numeros de boieri" au ieit
s ne intimpine, impreun cu negustorii oraului i ne-au condus cu mare
alai pin. la Tirgovite.

44 In ms. arab : li-l-Fornik-al-Kcibir.

45 Eustratie Dabija, mare vornic al tgrii de sus (1655-1659), viitorul doran al Isioldovei
(1661-1665) (N. Stoicescu, Diclionar, p. 393).
46 Probabil Domneati, uncle avea case Eustratie Dabija i wide existg *1 astgzi biserica
claclitg de el la 1661-1664 (N. Stoicesc u, Bibliografia, p. 259) sau Rgcgciuni, pe riul
Rgcgciuni, aproape de confluenta cu Siretul (ibidem, p. 695).
47 Dafina-Ecaterina, fiica lui Iona*co Jora, a fost mai hall sotia marelui vistier
Dumitru Buhuv, apoi a lui tef an serdarul, cel ridicat din obiele" de Vasile Lupu, din
al cgrui ordin a fost executat in 1653 datoritg participarii la complotul condus de Gheorghe
tef an. Dafina s-a ciisgtorit apoi cu Eustratie Dabija, ajungind doamng (N. S toic es c u,
Digionar, pp. 355-356, 393 i 448).
46 In realitate, urma.5g a doanmei Maria Amirali, fosta sotie a lui Petru chiopul, domnul
Moldovei (N. Stoicesc u, op. cit., p. 356). Paul de Alep 11 confundg cu Petru cel Tingr,
domnul Tgrii Romikne.,ti (1559-1568), care fusese surghiunit in 1568 la Alep, in Siria.
4 Constantin erban (1654-1658).
56 Rimnikii.
Buza.
52 Bloiafiti.
62 In ms. arab : Bostanik. Este mgngstirea Mgrgineni, ctitoria postelnicului Constantin
Cantacuzino, de care a fost vorba mai sus.
64 tefan (1648-1668).
65 In ms. arab : arakhan.

159

www.dacoromanica.ro
 [SOSIREA LA TiRGOVITE.
PRIMIREA PATRIARHULUI DE
CATRE CONSTANTIN ERBAN.
OSPATUL DOMINESC, GOLETI,
PITETI. ORAUL I MANASTIREA
ARGE]

p. 327 Ne-am coborit la mnstirea Stelee, lo-

cuinta noastr de mai inainte, in sunetul clopotelor, ca de obicei.
Duminid, de srbtoarea Sf. Dumitru2, Constantin voievod a trimis
dup noi careta sa ca s mergem la el ; i el ne-a tratat cu cea mai mare
bun voie, cinste i mrinimie. Tot astfel i de srb'toarea Sf. Mihail,
la 8 noiembries, domnul a trimis dup5. noi i. noi am slujit pentru el liturghia
In biserica curtii ; dup aceea el ne-a osp6tat la masa sa pin seara, umplind
orele de rgaz cu <inchinarea unor> cupe de vin, i. cu impstirea unor caf-
tane pe cinste ; apoi ne-am intors la mn.'stirea noastr...
Acelai lucru s-a petrecut de srb'toarea Sf. Nicolaie 9i. la aceea a
1 Siena.
i 26 octombrie 1656.
a Tapin eth-thani.

160

www.dacoromanica.ro
Naterii Domnului care cuprinde 0 ajunul, in timpul c&rora s-au observat
aceleai rituri de inveselire.
Tot astfel, de srbatoarea Bobotezei4, chid ne-am dus la curte 0 ne-am
invemintat cu odjdiile noastre ; iar chid s-a coborit domnul l-a binecu-
vintat inv&tatorul nostru5, ca de obicei ; 0 toate c&peteniile derului 0
preotii in odjdiile lor 0 cu crucile au venit in curtea palatului unde au
format un cerc mare ; apoi invTtorul nostru 0 domnul au mers impreun& ;
0 inaintea domnului venea postelnicul6 cu toiagul sau de argint, in timp ce
eu mergeam inaintea patriarhului cu tricheriul, pin& ce domnul a trecut
spre scaunul sau 0 apoi cind sttea in picioare l-a binecuvintat <domnul
nostru patriarh> 0 apoi s-a dus s& stea ling& scaunul s&u, la miaz6noapte.
Ling& sfintia sa sttea mitropolitul frii 0 apoi urma un Or de c&petenii
ale clerului 0 egumenii manstirilor, de preoti 0 de clugAri, imirati la
miazzi.
In fata lor stteau boierii trii iar curtea era plin& cu osta0, purtind
puti 0 arme.// Doamna7 0 toate sotiile boierilor stteau in nite cerdace 264/I
inalte care ne dominau. Dup& ce s-au imp&rtit lumin&ri intregului popor,
invtAtorul nostru <patriarhul> s-a coborit s tdmiieze de jur imprejurul
tetrapodului pe care era aezat icoana botezului <Donanului Isus>, 0
deasupra mesei, pe care erau 2.9ezate vase de argint umplute cu ap, crucea
0 busuiocul. Eu am mers inaintea lui cu tricherul 0 insqitorul meu
<venea> cu crucea.
Dup6 evanghelie 0 predick urmate de rug6ciuni 0 de afundarea crucii,
au trecut pe dinaintea noastr cu steaguri 0 cu prapuri, indreptindu-se
cstre riul care se afla la oarecare depArtare ; 0 aid invt6torul nostru a
cufundat crucea 0 icoana in riul care curgea la vale, potrivit datinei Ion;
0 <ei> // infurinduli prapurii, i-au cufundat, de asemenea, in api 0 au p. 322
umplut cu apa aceea un numir nesfir0t de vase. Totodat., au botezat
multi copii. Apoi, inapoindu-ne, am gsit pe domn 0 pe boieri stind inc&
In bisericd, unde invtAtorul nostru patriarh a intrat cel dintii, aghezmuind-o
.a.m.d. in clipa chid domnul a intrat s srute crucea, s-a acut un semn
0 muzicantii au sunat din tobe, fluiere, cornuri, surle 0 din tot felul de alte
instrumente ; 0 toti osta0i au slobozit de trei ori putile, pin& ce ne-au
asurzit 0 ni s-au turburat inimile de spaim6, caci ne aflam chiar in mij-
locul tuturor <acestora>.

4 6 ianuarie 1657.
5 Mu'allim.
Bostanic. Mare postelnic era Neagoe Sicuianu (11 august 1656-4 april. 1658, (N. S t o i-
ces c u, Diclionar, pp. 240-241).
7 Doamna Brilaa (-F martie 1657).

161

www.dacoromanica.ro
 Ar fi trebuit sd pomenesc cd la intoarcerea invltdtorului nostru in
biseried el s-a urcat, dupd dorinta domnului, la doamnd, in cerdac, 0 a
aghezmuit-o, impreun cu celelalte fiice 0 cu toate sotiile boierilor. Dupd
rugziunea asupra colivei8 0 impartirea anafureip ca de obicei, ne-am dus
sus la ospdt care a fost mret.
Aid este totdeauna obiceiul ca, atunci cind servitorii incep A. aducd
farfuriile de la bucdtarie, s fie de fatd lutarii 0 sd trag o cintare din fluie-
rele 0 din tobele lor. Osptul, intr-o zi atit de solemnd, nu se sfire0e nici-
odat fail nenumrate rinduri de inchin.ri cu pahare. Mai intii se aprinde
o luminare la icoana care se afl deasupra capului domnului 0 se aduce o
cadelnit pe care, sculindu-m de la masd, am luat-o 0 am traiiat icoana,
pe domn 0 intreaga adunare, aa cum se afla la mas., dar toti stteam in
picioare, in timp ce patriarhul spunea o rugciune pentru domn.
Primul pahar l-a inchinat domnul pentru Dumnezeu 0 el a pus sd se
toarne de dou 0 de trei ori pentru toti cei de fatd. in al doilea rind el a
inchinat in cinstea srbdtoarei ; in al treilea, in s.'ntatea sultanilor turci-
lorn, de trei ori, iar in clipa cind domnul nostru incepea sd goleascd paharul,
se slobozeau indat trei tunuri 0 se suna de trei ori din tobe, fluiere, comuri
0 trimbite. Tot astf el s-a fcut cind a inchinat, in rindul al patrulea, pentru
craiul ungurilorn, apoi in al cincilea, pentru fiul acestuian, de trei ori ; in
al aselea <rind> pentru tef an, domnul Moldovei, de trei ori ; in al aptdea
(rind> pentru Hmelnitki, de trei ori ; 0 in al optulea 0 ultimul rind s-a but
In sndtatea chiar a domnului, de trei ori sau de patru ori.
La pomenirea numelor tuturor acestor mdriri, s-au slobozit tunurile,
s-au btut din tobe 0 s-a scos un concert de sunete din cornuri, trimbite
0 din toate celelalte instrumente muzicale, ca dintr-un <singur) glas. Tot
astfel au inchinat in sdndtatea domnului nostru patriarh, de trei ori ; intr-a
264/U mitropolitului, de trei ori 0 de <alte> trei ori in grata:tea marilor dregtori
ai tdrii, care 9edeau la masd. Pentru a cuprinde totul intr-un cuvint, mi-a
fost cu neputint s: tin socoteala cupelor care mi-au fost intinse spre a
p. 323 fi sorbite 0 golite, cci paharnicii nu voiau cu nici un pret s. accepte // vreun
refuz de la vreunul 0 nici nu era cu putint cuiva s: blind ca paharul s
i se umple mai putin sau sd-1 inapoieze fail a-1 fi golit pe deplin. Cdci acestea
erau strapice porunci ale domnului 0 aa este datina lor 0 ospitalitatea
lor. i noi ne aflam aadar in mare ptimire in taijlocul lor.
La urmd de tot, au intins un covor in fata domnului 0 marii dregdtori
ai tdrii, ridicindu-se de la locurile lor, doi cite doi, au venit 0 au ingenun-
9 Al-selika.
9 Al-ral.
1 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
11 Gheorghe Rkczi al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1657).
19 Francisc Rikczi I, ales principe in 1652, n-a domnit efectiv.

162

www.dacoromanica.ro
cheat, i apoi fiecare a golit in sntatea domnului o cup mare care avea
de blind seam o oca sau poate chiar i dou ocale de vin pe care le-au deer-
tat in aa fel c ne-au fAcut s ne cutremurm la aceast privelite13.
Dup aceea s-au sculat i i-au srutat mina dreapt i el i-a srutat
pe frunte. Apoi ei i-au reluat locurile. Pentru a spune adevarul, nici chiar
la Moscova nu slut pzite cu atita strAnicie rinduielile unei asemenea ser-
bri ca inaara Romneasc. Adunarea nu s-a sculat de la mas pin la ora
dou dup c.derea noptii i s-au imprtit caftane, ca de obicei.
Acest domn ne iubea mult i glumea intotdeauna cu mine i arata c
mg comptimete din cauza indelungatei mele lipse din mijlocul a lor mei.
Dumnezeu s-1 tie 1 A doua zi, de dimineat, au venit toti lutarii cu instru-
mentele ion s. srbtoreascA i s capete un dar bogat, fiind intovr.iti
de cintretii bisericeti, dieci, slujbaii bisericii i
Auzisem de la mai mult lume c in acest tinut al Trii Romneti
se afl o mare mnstire domneasa care, dup cum se crede, nu are pereche
In ce privete mretia ; i ni s-a spus de ctre nite negustori greci,
care fAceau negot cu tara frincilor i cu Venetia, c acolo nu este nimic ase-
mnltor. Se numete mnstirea Arge14. M-am dus, aadar, sb." Wept pe
domn, ca s-i cer voie s merg eu insumi s cercetez minstirea aceasta.
El mi-a spus nu, nu te vei duce singur, te vei duce cu domnul patria.rh".
Dar sfintia sa nu nutrea o dorint pentru aceasta, din cauza nerbdrii sale
de a se inapoia fr nid o intirziere in tara noasta. Totui domnul trimise
dup eg-umenul minstirii care se afla, intimpltor, in ora, impreund cu
toti staretii mnstirilor din toate unghiurile trii i l-a pus s se duck* i
pofteasc pe domnul nostru patriarh la mnstirea sa ; i dui:4 aceea
i-a poruncit s se duc mai inainte i s-i pregateasc un loc de gzduire.
Domnul era aa de hotrit pentru c acea mnstire face parte dintre
cele numite domnetim i cirmuirea ei se afl in miinile domnului. Egumenul
a plecat, ca s ajung inaintea noastr ; i noi, dupa ce ne-am fcut preg6-
tirile de drum i am primit snii domneti i cai din grija domneasc i un
capugiu sau portar16 care s mearg inaintea noastr, am ieit din Tirgovite
luni 12 ianuariel7 i am ajuns seara intr-un sat al marelui logoft18 numit
Goleti", care are o //biseric. mare i frumoas cu un acoperi in dou <ape>, p. 324

" Pentni comparatie vezi D. C ante mi r, op. cit., pp. 233-234.

Awji Monastir.
19 Efendika.
14 DregAtor care avea in sarcina sa primirea l gAzduirea solilor.
19 Kanun eth-thani.
19 Stroe Leurdeanu (13 octombrie 1655-30 ianuarie 1658) (N. St oic esc u, op. cit.,
p.-204).
29Gola,iti, jud. Argeg.

163

www.dacoromanica.ro
 pe care el o cldise Cu hramul Sf. Treimi". Deasupra se ridica o clopot-
nit, constructie bine inarit5. 0 bine pkzit. Palatul logoatului este o elk-
dire armonioask, mareat., apkrat de multe turnuri. Am dormit acolo,
fiind primiti ca mare cinste i. osptati cu o mask domneasc5..
In dimineata urmktoare am ajuns la un -Virg numit unde se
afl zece biserid de piatr 0 de erkmidA22. Locuitorii, ca tot clerul lor, au
ieit In intimpinarea noastr. Aid se face un vin dulce, bu.n, care are un mare
renume 0 este cel mai bun din toate vinurile fcute in Tara Romneasc5..
Ne-am oprit acolo cam un ceas i apoi am plecat in grab mai departe.
Am gksit aceste drumuri foarte rele i primejdioase, chci se revArsa-
serk apele unor izvoare i. nun i erau acoperite cu gheatk ca stick, care
rnea picioarele cailor i Ii facea s alunece i s se poticneasck ; 0, pe dea-
supra, urcumile i coboriurile erau foarte dese.

III. ORAUL I MANASTIREA ARGE

Urmindu-ne drumul pink seara, ne-am apropiat de oraul numit
Arge. La oarecare deprtare de acesta, ne-a ieit in intimpinare poporul,
purtind fclii. Aceastk localitate are nouk biserici : patru inchinate Sf.
Nicolae23 ; a cincea cu hramul Intrarea in biseric5. a Maicii Domnului24 ;
365/I a asea inchinat. Sf. Petru apostolul ; a aptea celor doi sfinti Petru 0 Pavel ;
a opta cu hramul Adormirii Maicii Domnului26 0 a noua, Sf. Gheorghe.
Casele din acest ora gut frumoase 0 se aseamand ca acelea din tara
cazacilor. Aici sint locuitori greci26 i egumenul mndstirii a venit impreunk
cu ei s ne intimpine. Am trecut inainte spre m.nkstire, care se af1 la un
ceas i jumktate de ora27 iar de-a lungul drumului este un ir de case una
ling alta, care gut ale mknstirii ; <acolo> sint locuintele tiganilor care sint
robii mknastirii.
20 ConstruitA in 1646 (N. St oicescu, Bibliografia, p. 343).
21 In ms. arab : Bitasiti.
22 NumArul este exagerat ; la aces (lea. orasul Pitesti avea doar 4-5 biserid.
ill In realitate, doar douA biserici aveau acest hrarn : biserica domneascl i biserica SI.
Nicolae din Tirg (N. Sto icesc u, op. cit., p. 236 si urm.).
Biserica Intrarea in BisericA Biltusari, construitA de Petru vod5. Cercel la 1583
(ibidem, p. 242).
26 Sint dou5. biserici cu acest hram : AdormireaOlari, care dateaza din sec. XVII si
AdormireaCApresti din sec. XVI, plus mAngstirea lui Neagoe llasarab, care are acelasi hram
(ibidem, p. 238 si 249).
36 Afirmatie inexactl; locuitorii erau in marea majoritate romAni.
37 Este vorba de celebra mfinAstire construitA de Neagoe Basarab, sfintitA cu mare fast
la 1517 si zugrAvitli de Radu de la Afumati la 1526 (ibidem, pp. 243-250). Din foarte bogata
bibliografie relativA la aceastA celebrA mtuiftstire a se vedea in special Emil 141zirescu,
Biserica mdn.sSirii Argefului, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1967.

164

www.dacoromanica.ro
 Am ajuns aici noaptea ; si. dupa ce am fost primiti, ne-am inchinat in
biseric, de unde am fost dusi la trapeza.
A doua zi ne-am sculat devreme ca sa ascultm slujba bisericeasca.
lata descrierea manastirii : deasupra portii se dn.' clopotnita, cladita
acum citiva ani de raposatul Matei voievod28. Chilfile in forma de patrulater
sint cladite frumos din piatra cu un cerdac mai sus si unul mai jos. In mijloc
se inalta biserica. Ea este intr-adevar, asa cum se spune, un prilej de uimire
pentru minte s't este fail pereche printre manastirile din aceast. tara'28.
A fost cladita de raposatul Neagoe voievod3 acum o suta treized si. sapte
de wain precum am aflat, facind cercetari pentru <a-i descoperi> data.
Se spune ca, neputindu-se gsi nici un fel de marmura in aceasta tara, spre
a-si face rost din belsug de acest material, voievodul a folosit urmtorul // P. 325
mestesug. El a dobindit un hatiserif de la su/tanul turcilor pentru a c.ldi
o moschee in orasul Vidin32. i cu aceast viclenie a adus marmur si piatra
din tara turceasc." pe riul Dunarea33, in corabii, pin in aceasta localitate. In
acelasi timp el a tocmit, ca pentru cladirea unei moschei, arhitecti si alti
mesteri pietrari s't cioplitori de marmura si i-a pus sa lucreze la aceast biseri-
ea, pentru a carei inaltare era minat de inspiratia divina; caci pe local pe
care sta biserica fusese odinioara o balta formata din izvoare si in mijlocul
ei s-a descoperit o icoana a Maicii Domnului, pe care unul din preoti a venit
sa o duca la biserica din oras, o biserica inchinata Sf. Nicolae, despre care
se spune c ar fi prima biserica ridicata acolo34 si cuprindea moastele tmei
sfinte, care a fost o tinara fecioar martir numita Filofteia35.
Se spune ca tatal ei era un mare zgircit ; si in vremea aceea era lipsa
cumplita de bucate, iar aceasta tinr fata le impartea la saraci, <luindu-le>,
ail stirea lui, din magaziile lui. Intr-o zi el a venit pe neasteptate si a gasit-o
facind aceasta si i-a tdiat indata capul. Trupul ei se mai pstreaza Inca;
ea are un sinaxar si o slujba deosebit. (care se face> in cinstea ei ; si. savir-
seste neincetat multe minuni. Noi am avut fericirea de a ne inchina la moas-
tele ei.
28 Papt confirmat de un document din decembrie 1643 din care rezult5. c5. Motel Basarab
a Innoit mgnAstirea din Arges (Bibl. Acadendei, Peceti tu-. 362). Vezi si N. I or g a, Studii gi
doc., V, p. 134.
29 Opinia lui Paul din Alep este asetndnItoare cu a cronicarilor nostri (vezi R. a du P o-
p es c u, Istoriile, p. 33 s'i Letopisejul Cantacuzinesc, pp. 35-36).
38 Nagoy Foyfoda.
31 De fapt trecuserl 140 de ani de la 1517.
32 Fi madina Scrim.
as Fi nahr al-Tuna.
34 Informatia este exact5.; este vorba de biserica domneascl Sf. Nicolae, construitg in
secolul al XIV-lea.
to Filota. Vezi D. M a zil u, Sfinta Filofteia de la Argeg. Leimurirea unor probleme isto-
rico-literare. Monografie hagiograficd, Bucuresti, 1934.

165

www.dacoromanica.ro
 Dup. aceea, icoana de care am vorbit mai sus s-a reintors /a local sau
de alt. data; i Dumnezeu luminat dupa aceea pe pomenitul Neagoe
voievod, care a venit atunci in acest loe si a inceput zidirea acestei manastiri
aid ; dar mai probabil pentru c., dupa cum se spune, scaunul domniei
Tarii Romnesti fusese in vremurile strdvechi in acest oras Arges38. Cum
local hotarit pentru biserica era o balt.37, dui:a cum am aratat mai sus, el
a umplut-o cu pietre i carbuni ; i cind s-a ispravit biserica, ea a ramas fara
pereche, cel putin in ceea ce priveste frum.usetea ei pe dinafara, dup cum
am vazut, caci pe dinafar este mult mai frumoas decit pe dinauntru.
Este inchinata hramului <Adormirii> Maicii Domnului.
in jurul ei este un drum de trecere imprejmuit cu stilpi <scunzi> de
piatr, in numar de 318, spre a corespunde, dupa cum se crede, numarului
capilor de familie insarcinati, din porunca voievodului, cu stringerea
supravegherea banilor pentru cladirea bisericii. Temelia este asezata pe
blocuri uriase de piatra, santuit cu un jgheab de jur imprejur, prin care
sa se scurg i s se verse apa. Cit despre arhitectura, nu este cu putinta
nimanui s dea o descriere potrivita, atit de felurite sint sculpturile
ferestrele bogat impodobite, dintre care unele sint lungi i inguste, altele
rotunde i cu chenare asemenea scuturilor. Deasupra lor sint arcade mici,
p. 326 la impreunarea carora // sint <niste> cercuri mid, facute din piatra, asemenea
265/11 unor discuri sculptate. // Sint in numar de 84 i deasupra fiecaruia se spune
ca voievodul a asezat o pasare de bronz, cu aripile intinse, ca i cind ar zbu-
ra. and vintul bate tare, aceste pasari suiera la suflarea sa si se clatina clopo-
teii atirnati sub aripile lor. Numai dou sau trei din ele se mai afla Inca in
fiinta
Aceasta biserica are patru turle, dintre care dou, deasupra
sint inalte i rotunde cu chenarele care incadreaza <ferestrele> rasucite in
spirale si care Ii par privitorului ca i cind ar fi gata s cada, caci el nu poate
vedea pe ce parte anume sint sprijinite. Turla cea mare de deasupra choro-
sului" este prevazuta de jur imprejur cu saptezeci de arcade ca s cores-
pund, dupa cum se zice, cu numarul celor saptezeci de discipoli38.
Deasupra fiecarei turle este o cruce ; si pe laturile bisericii, la fiecare
din cele patru colturi se afla <cite> o cruce, astfel ea sint, cu total, douazed
de cruci. La cei doi pereti principali ai bisericii, cel de miazazi i cel de miaz-
noapte, se afla, la fiecare, intre ferestre, cite sase stilpi de marmura alba ;
jumatate din ei se \Tad pe dinafara. Se socoteste ea acesti stilpi corespund
se rn realitate, aid se gAsea mitropolia tArii bic de pe vremea cind la Arge., era capitala
Tgrii Rom fi.ne0i.
38 Afirmatie inexact& : pe acel loe se afla biserica mitropoliei Vail, pe care Neagoe Basarab
a spart-o" 0 a inlocuit-o cu noua sa ctitorie (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 35).
88 Resul.

166

www.dacoromanica.ro
numrului celor doisprezece apostoli .1 c sint, ca reprezentanti ai acestora,
sustintorii
In fata noii biserici este o cupor frumoas. <sprijinit> pe patru stilpi
de marmur5.40, cu soclurile de bronz aurit".
In jurul boltii fiecreia din cele patru turle este o balustrad. mare.
Toate sculpturile i. ornamentele de pe pereti i de pe turlele acestei
biserici sint acoperite cu aur, lapislazuli etc. i cu tot felul de culori. Peretii
sint incini de jur imprejur cu un briu rsucit.
Urcarea spre biserica se face pe 64 de trepte de marmur" chenarul
uii este, de asemenea, in intregime din marmur. 14a ins.0 este in dou
canaturi, de proportii mari, lucrat cu mdestrie fiind opera unor artiti
din Constantinopol ; pe ea este inscris data cldirii, in limba gread.".
Dup ce intri pe aceast u., urci trei trepte pentru a ajunge la podeaua
bisericii ; <aceasta> este pardosit in intregime cu marmur. alb.
Biserica este ald.'tuit din dona prti. Prima parte, care este pronaosul
sau tinda are doisprezece stilpi mari de piatr in spiral, fiecare pereche
fiind de aceeai form.
Toti cei care intr in biseric trec printre cei doi <stilpi> din fata uii
din afar. ; ceilalti doi, corespunzaori, se ala inaintea u0i a doua, adid. a
chorosului", apoi alti patru, de partea dreapt, .1 patru de cea sting
implinesc numrul de doisprezece, care e acela al apostolilor, ca mai inainte.
Intre fiecare pereche de stilpi este cite o icoan mare, opera unor artiti
cretani, de o frumusete uimitoare, pictat pe amindou. fetele. Pe partea
din fata sint nite martiri cl.ri, <iar> pe spate sint chipurile unor cuvio0
vestiti". In dosul stilpilor, la dreapta, sint mormintele domnilor Trii Ro-
mneti, ale ctitorilor mnstirii i ale sotiilor lor .1 pe peretele acela sint
zugivite chipurile lor, al fiecruia in parte". //
39 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, p. 36.
49 Este agheazmatarul care, dup spusele lui Petre Verussi (N. Iorg a, Negoful si megte-
)sugurile in trecutul romelnesc, Bucuresti, 1906, pp. 32-33 si idem, Istoria bisericii, I, p. 130),
nu a adapostit o fintina pentru ablutiunile zilnice, ci a servit pentru asezarea toacei.
41 In Letopiseful Cantacuzinesc, p. 36, se spune c este vorba de un cerclAcel", pe patru
stilpi de marmur, invelit ins cu plumb, nu cu bronz.
42In Letopiseful Cantacuzinesc, p. 36, se spune c scara bisericii are 12 trepte semnind
12 sementil ale lui Israil".
43 Pisaniile sint in limba slavonA (R emus Ili e, hiscripliile de la mandstirea lui Neagoe
Basarab din Curtea de Argeg, in Glasul Bisericii", XII, 1953, nr. 9-10, pp. 587-597).
44 Vezi Emil L z r e s e u, O icoand puf in cunoscutd din sec. XVI gi problema pronao-
sului m-rii Argegului, in Studii si cerc, de istoria artei", 1967, nr. 2, pp. 187-199).
" Despre aceste portrete vezi P av el Chihai a, Citeva date in legaturel cu portretele
votiva din biserica lui Neagoe" din Curtea de Argeg in Mitropolia Olteniei", 1962, nr. 7-9,
pp. 451-472 si idem, Semnificalia portretelor din biserica en-rii Argeg, In Glasul Bisericii",
1967, nr. 7-8, pp. 788-799).

167

www.dacoromanica.ro
 327 Ua chorosului este mare 0 frumoask fiind de marmur alb. Este
acoperit cu o testur. <de fir> de aur, brodat peste tot, infftind Adormi-
rea Maicii Domnului. Acest inveli sau perdea este o lucrare foarte frumoas
0 Cu adevrat minunat. 0 se spune c a fost cusut de mina doamnei46
pomenitului voievod. Chipurile sotului ei 0 ale fiilor ei47 sint desenate,
In aceea0 stofk pe partea dreapt 0 chipul ei precum 0 al fiicelor ei48,
pe partea sting, in josul vlului. Chorosul este alatuit din dota abside.
In partea cea mai de sus a turlei este chipul Domnului nostru, Mesia,
0 coroana sa este din aur curat. Cit despre chipul lui Christos, care se af/
ling ua altarului, el este alctuit din mozaic aezat pe o placA de o foarte
mare vechime ; 0 <icoana> este aceea0 despre care se spune in cronicile
grece*ti cA a fost mai intii aezat la fintina Samaritencei din Sf. Sofia 0
a venit un evreu 0 a lovit-o cu sabia 0 indat a curs singe din ea 0 i-a stropit
hainele. Evreul a aruncat atunci icoana in fintin. ; indat apele s-au revrsat
266/1/ i. s-au preschimbat in singe.// De cura a aflat poporul de aceast intimplare
a infcat pe evreu <care a fost recunoscut> dup singele pe care 11 avea
pe hainele sale. Toat aceast poveste este descrig pe marginile icoanei :
cum c a fost atirnat <acolo>, cum evreul a /ovit-o 0 a aruncat-o in fintina,
cum l-au prins 0 cura mrturia <despre aceste fapte> a fost inscris in toate
cronicile greceti din acel timp. Locul loviturii era sub mina stingk mide
tot mai rmseserd urmele cele mai vAdite de singe". Partea cea mai mare
din mozaic a cdzut 0 a lsat placa goal ; pe spatele ei este zugrvit. rstig-
nirea. Aceasta este o comoar <de art.> cu adevrat vrednic de admiratie,
dup cum este de asemenea icoana Maicii Domnului, care a fost descoperit
In balt. 0 care este inc 0 mai veche. Aceasta din urina face neincetat
minuni 0 se spune c la o nvlire neateptat a ungurilor in aceasta tail",
cind au ocupat mnstirea 0 au scos ochii <sfintilor> de pe toate icoanele
din aceast biserick ei au aruncat aceast sfint icoan in foc ; dar ea a
rmas nevtmat. Printre nepretuitele moa0e ale sfintilor, pstrate in
aceast biserick ne-am inchinat la capul <Sf.> Serghie 0 de asemenea la
<acela> al lui Vacho, precum 0 la capul lui Nifon, patriarhul Constantino-
poluluiu, care a murit la Sfintul Munte ; 0 pe ling acestea 0 la multe alte
46 Doamna Despina.
47 Teodosie, viitorul domn, si fratii sal, Petra si loan.
44 Domnitele Stana, Ruxandra si Anghelina.
44 Vezi legenda acestei icoane in Letopiseful Cantacuzinesc, pp. 34-35 si la Radu
Popescu, Istoriile, p. 35. Vezisi Tit Simedrea, Icoana junghiata de la Arges. Glosa
pe marginea viefii Sf. Ntfon, Sibiu, 1940.
5 Probabil cea din lama anului 1610-1611.
51 Nifon, fost mitropolit al Tesalonicului si apoi patriarh al Constantinopolului (1486-1488,
1497-1498), a venit in Tara Romaneasca in timpul domniei lui Radu cel Mare. A murit la Athos
In anul 1508. Trupul sau a fost adus in tara de Neagoe Basarab (vezi Gavril Pr o tu 1, Viafa
si traiul sfintului Nifon, patriarhul Constantinopolului, trad. Tit Simedrea, Bucuresti, 1937).

168

www.dacoromanica.ro
moavte. intr-un colt al cldirii este o capel mareat, cu dou cupole, inchi-
nat <sfintilor> Petru vi Pave152.
Pentru a cuprinde totul intr-un singur cuvint, aceast biseric este
un giuvaer. Rposatul.ei ctitor vi-a stors vi singele din inim pentru a o
cldi vi nu a crutat nici o cheltuial pentru mretia vi impodobirea ei. El este
acela care a adus de la // Constantinopol vestita icoan de care am pome- p. 328
nit 0 alte moavte minunate, pltind pentru ele un pret mare Pentru a svir-
vi tirnosirea53 acestei biserici, el a adus pe Nifon patriarhu154, pomenit mai
sus vi pe toti egumenii mnstirilor de la sfintul Munte.
Trapeza sauTsala de ospete a mnstirii este foarte incpAtoare ; v'i
turnul ei nu are pereche, afar doar de acela al castelului din tara noastr
numit Hisn", fiind octogonal pe dinafar vi ajurat peste tot in felul pecetii
lui Solomon55.
Constructia chiliilor 'acestei mnstiri este foarte frumoas vi ele au
cerdacuri care fac legtura de la una la alta. De jur imprejurul ingrdirii
gilt helevteie cu ap unde se gsevte pevte ; vi riul Argev, de la care vi oravul
vi mb.'nstirea ivi capt numele vi care este un riu foarte mare, curge in
apropierea mnstirii.
Hramul bisericii se tine in ziva de Adormirea Maicii Domnului, la 15 August, si vine
<aici> aproape intreaga populatie din tarri.55. A doua zi de sArbatoare, dup liturghie, se
face o pomenire57 si un praznic in cinstea ctitorilorDumnezeu s alb& mili de sufletele
lor 1 A treia zi este a slujitorilor care si-au prestat servicille lor in celelalte douS. zile.
Am slujit liturghia in frumoasa biseric a sus-numitei mlnIstiri, joi 15 lanuarie65, si
prea sfintia sa a hirotonisit pentru ei un diacon anagnost", un diacon evanghelist" s un
preot si el a incins pe egumen cu un brin peste txisaghion cad este obleeiul lor de a
nu lua acest dar de la nimeni altul decit de la patriarh. Totodat, prea sfintia sa a citt
asupra lor <cuvenita> rugaciune si 1-a numit arhimandrit. La sfirsitul liturghiei, el ne-an
dus la mormintele domnilor, ctitorii mri.n5stirii, si la ale altora, lar dup ce au flicut
o slujbit de pomenire pentru rAposati, patriarhul a citit asupra lor rugkiunile de dezlegare

52 Pentru modul cum erau dispuse vechile c15.diri ale mlnastirii Arges, vezi Pavel
Chih al a, Mtindstirea Argesului (Incercare de reconstituire), in vol. Din magi de scaun ale
prii Romdnesti, Bucuresti, 1974, P. 166.
" Al-ankaniya, de la termenul grecesc 'Byxixivicc.
" Tirnosirea a fost sIvirsita, intr-adevgir, de patriarhul de Constantinopol, dar acesta era
Teolip (1513-1522), nu Nffon, care murise in 1508 (vezi Letopiseful Cantacuzinesc, pp. 37-40).
" Pecetea lu Solomon se mal numeste si planta Polygonatum officinale" sau coada
cocosului" (V. B ogr e a in Anuarul Inst. de storie nationalA", Cluj, II, 1923, P. 408).
56 Exagerat ; probabil din regiunea inconjuriftoare.
52 Tadakkar, adicit parastas.
55 1657.
59 .amas anagnost, diaconul care citeste psalraii si alte imnuri, ajutind pe dntlreti (psalt.).
.ama indjili, diaconul propriu-zis care skit& pe preot.

169

www.dacoromanica.ro
 qd de iertare. Dup ce ne-am ridicat de la mask egumenul a dAruit domnului nostru patriarh
un covor si o stun& de bani din tezaurul mlniistirii si fiecAruia dintre noi ne-a facut un
dar asemAniltor.
Vineri ne-am luat ramas bun de la el i am pomit la drum, dup ce
ne-am facut a doua oar.' rugaciunile in biserica. Domnul nostru patriarh
a fost ajutat s se urce in sania lui i am sosit seara intr-un sat al manastirii,
unde am dormit. Simbat dimineata cind ne-am sculat spre a porni, am dat
de un frig cumplit i aproape de nesuportat ; dar cum riurilen mari din
aceasta' tara sint foarte repezi, mijlocul riului nu era inghetat, astf el &A
atund chid saniile treceau peste ele, apa patrundea inauntru ; martor imi
p. 329 este Domnul, rogojinele i covoarele s-au lipit unele de altele // i de sanie ca
un strat de gheata, formind o singur masa solida. Dei in continua micare,
caii nii au patimit din cauza gerului aspru.

226/11 IV. DESCRIEREA MANSTIRII CiMPULUNG62

Trecind pe drumuri grele, prin paduri i peste dealuri i vai, cu dese

urcuuri i coboriuri, am ajuns seara in oraul numit Cimpulung", care
este un ora mare, cu gindul de a vizita o mare manastire de acolo cu hramul
Adormirii Maicii Domnului.
Intelesul numelui Cimpulung in romnete este cimpie lunga""
-i chiar aa este insuirea acestui loc, caci este un ora foarte lung .1 prin
mijlocul lui curge un riu". Se spune ca din timpurile vechi in ace_st ora
era scaunul domnilor Tarii Romaneti. Lucrurile stau astf el : romanii"
acetia locuiau in oraele maghiarilor sub cirmuirea craiului, avind un co-
mes"67 dintre ei. Acest comes" a venit sa-i pasc odata caii pe acest pa-
mint, care era pe vremea aceea in intregime in miinile ttarilor .1 lipsit de
locuitori. Cerind, aadar, voie craiului, el a venit i, Cu ajutorul lui Dumne-
zeu, a izgonit pe tatari din acest tinut i, crescindu-i puterea, a ajuns domn
peste acest tinut. 11 numeau <pe acel comite> Negru voievokadica domnul
61 Riurile ce au trebuit trecute ant : Vilsanul, Riul Doamnei, Bratia s'i Riul Tirgului.
22 In not& marginal.
22 Konbulunghi.
" Al-mawdj al-lawil. Explicarea este exact. Vezi Dr a gos Mold o v a n, Principii
ale lexicografiei toponimice, in Anuar de lingvistic s'i istorie literar5.", Iasi, XXIII, 1972,
pp. 84-100.
65 Riul Tirgului.
" Al -Falahiyun.
al Karnes.

170

www.dacoromanica.ro
cel Negru68 0 el a clAdit aceast mnstire68. Din timpul acela pin in vre-
mea fdposatului Matei voievod, clidirea se p:r5.ginise ; dar <acel voievod>
s-a ingrijit de ea 0 a reinnoit-o; aadar acum este mare 0 frumoas., iar
constructia ei e cu totul nou."7.
Biserica ei se inalta mret pe patru stilpi frumo0. Clopotnita este mare
foarte mnalt. Aceast manstire a fost ocupata din timpurile cele mal
vechi de chinovnici".. Populatia oraplui, impreuna cu preotii cu calugarii,
ne-a intimpinat in afara portilor ; i indat ce am intrat in bisericA, a ince-
put vecernia pentru ajunul Duminicii fariseului 0 a vameului78.
in ziva urmtoare, care a fost duminic dimineata, noi am slujit litur-
ghia ; i sfintia sa a hirotonisit un <diacon> anagnost, un subdiacon, un
diacon evanghelist 0 un preot. Dup, liturghie, el a ie9it in odjdii s fac
rugAciuni la mormintele ctitorilor mnstirii i s.' rosteasc ruglciunile de
dezlegare pentru intregul norod.
Am observat cu mirare marea evlavie a populatiei din acest ora*,
asemsdnAtoare aceleia a cazacilor ; cci niel unul dintre ei, fie femeie, fie
copil, nu a pregetat, Cl cu totii au venit sa se spovedeasc i s primeasc
binecuvintarea de la domnul nostru patriarh.

V. DESCRIEREA M.A.NASTIRII" <VIERM

Noi voiam s-1 plrAsim luni, dar nu ne-a fost cu putint, atit de stlrui-
tor s-au imbulzit in jurul nostru. Dar marti, dis-de-dimineat, ne-am reluat
elAtoria 0 am ajuns in seara urmtoare la o mnstire cu hramul // Naterii P. 390
Maicii Domnului, care este tot a marelui logoftu i <este> aezat in mij-
18 Nagru Foyfoda ayyu al-Beg al-Astvad. In araba sirianX a lung (a) are valoarea de e.
Este aici un amestec a doul vechi traditii : aceea a comitelui Laurentiu, ingropat la Cimpulung
in anul 1300, o aceea a descgdecatului lui Negru Voda din Transilvania.
69 Biserica exista in anal 1351-1352, cind este amintitgt intr-un hrisov al lui Nicolae Ale-
xandru voievod (N. Stoicesc u, Bibliografia, I, p. 163).
70 Matei Basarab a reconstruit mAn5stirea Cimpulung in anii 1635-1636 (ibidem, pp. 163
si 255, nota 99). Pentru comparatie vezi i descrierea fAcuth de patriarhul Macarie cu prilejul
vizitei din ianuarie 1657, cind afirmgi ea mAmistirea avea o asezare foarte frumoasgt si o vatr
foarte sigurgi, fiind a doua dintre mAnastirile Valahiei (Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, LXI/113).
Kinubeyun, de la termenul grecesc soiv6(hot.
79 Thiminica a zecea inainte de Pasti.
76 In nota marginall, ultimul cuvint s-a tgdat impreun6 cu marginea hirtiei.
74 MIngistirea Vieros, ctitoria lui Ivasco Golescu vomicul (1571-1573), biserica refAcutil
in parte zugrgivitii de Stroe Leurdeanu mare vistier, la 1645. Vezi Stoica Nicolaesc u,
Miindstirea Vierq din judeful Muscel, ctitoria marilor i vitejilor boieri din Golesti, Bucuresti,
1936 si N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romdneascd, II, pp. 708-710. In vremea
ctitorul, Stroe Leurdeanu, era mare logont (1655-1658).

171

www.dacoromanica.ro
 locul unor dealuri i a unei paduri mari. Nu este decit un singur drum pita'
la ea <care poate fi strabatut> fie calare, fie cu &asura ; i cind se da vreo
alarm in tinutul inconjurator, locuitorii fug cu familiile lor in locul acesta
stau ascuni aici.
Este o manastire foarte frumoasa i are doualkhavuzuri sau fintini
indestulate cu apa <ce vine> dintr-un izvor din virful muntelui. Aceasta
localitate produce un vin cu efsiten"75 pe care ei Il numesc pelin76 ; este
foarte ametitor i este de diferite feluri i calitati.
A doua zi am_mers mai repede, intrucit drumul se facuse mai lesnicios
datorita ninsorii imbelugate ; i seara am ajuns la Tirgovite.
In anul,acesta, iarna a fost cumplita i grea pentru trani i pentru vite.
Zapada nu a incetat s'a cada pina in prima zi din postul cel mare, care era
la 9 februarie i multe vite au pierit din lipsa de nutret ; i riul Dunarea a
inghetat de trei ori prima data. <gheata avind o> grosime de trei palme.
Dup aceea a urmat o moina i s-a topit putin din ea ; apoi a inghetat a doua
()ara i dupa' aceea, din pricina zapezii, a treia oara, pina ce a ajuns gheata
la o grosime de doua palme. Ca s poat lua ap din riu, <locuitorii> ei
trebuiau s sape un fel de puturi prin stratul de gheat. Se spunea c
ceva nu se mai intimplase de treized de ani.

VI. DESCRIEREA MANASTIRII <DALU>77

In marea din sptlmina brInzii sau marea brinzii, 3 februarie, ne-am

dus sa vizitam o manstire din vecinatatea Tirgovitei inchinat Sf. Nicolae
267/1 .1 cunoscuta sub numele de Dealu78. Se afl cale de numai o or departare
de ora; dar este pe virful unui deal, greu de urcat atit vara cit .1 iarna ;
caci vara drumul este impotmolit cu noroi i disk datorita numeroaselor
uvoaie de apa care curg din vil-fui dealului ; .1 iarna este alunecu din cauza
ghetii i zapezii.
Mnastirea este aezata intr-un loe deschis, domintnd intregul tinut,
iar biserica seaman'a cu aceea a mnastirii Arge. Se spune ca tot ce a ramas
din pietrele i materialele de la cladirea bisericii din urma a fost transportat
75 Astfel in mss. arab.
75Tn mas. arab : bellinu.
77 tu nota marginan.
78 Dalu. MAnAstirea Dealu, ridicat . inainte de 1431, a fost reconstruitii de Radu ce! Mare
futre 1499-1501, fiind terminan, de Vliidut voievod in 1510-1512, lar biserica a fost zugrAviti
de Neagoe Basarab in 1514 (N. Stoicesc u, op. cit., I, pp. 269-272). Dintre lucrl-
rile mal noi vezi C. Bala n, Mcliastireci Dealu, ed. a II-a, Bucure5t1, 1968.

172

www.dacoromanica.ro
pentru cladirea acesteia, de catre ginerele voievodului, care i-a urmat19.
Dar aici turlele sint toate acoperite cu mozaic ; pe dinafara, peretii sint aco-
periti i impodobiti cu piatr tare 0 frumoasa80, iar ferestrele au chenare
de marmur. alba.
Toate terenurile // care inconjura aceasta manstire sint. sadite cu vii p. 331
livezi i stilt ale sale.
Am luat parte aici la liturghie 0 la ring. 0 sears ne-am tutors in ora' unde, de vineri
pint,. in Duminica <11Isatu1ui de sec al brinzei>, mai ales de pe la unu sau doul dupti-
amiazg ping aproape de miezul noptii, boierii, sotiile lor, negustorii i poporul de rind
s-au strins la domnul nostril patriarh, cerindu-i dezlegare de pricate i rostirea asupra lor
a molitvelor de iertare pentru care le ascultau cu cea mal said{ smerenie, respect 0
veneratie.
Cit despre domnul insu0, el a poftit pe domnul nostru patriarh dup1-amiazg la biserica
din palatal stiu ; i, dupa vecernie, el s-a prosternat la pinnt impreunA cu marii sAi dregAtori
cu toti cei care eran de fatA, in timp ce patriarhul rostea asupra <domnului> l asupra
lor sus-pomenitele rugAciuni de dezlegarea pAcatelor.
Dupa aceea ne-am suit la marele divan al palatului, impreuna cu mitro-
politul rii, celelalte capetenii ale clerului, toti marii dregatori ai tarii
toti slujitorii curtii ; dud unul din logofeti a pa0t inainte 0 a citit dintr-o
hirtie cu glas tare, un f el de preamarire81 pentru domn i un polihronion,
0 la sfir0t el a cerut iertare potrivit cu cuvintele domnului nostru Mesia
in evanghelia zilei : Daca yeti ierta greelile fratilor votri impotriva voastr
ziditorul v va ierta pacatele voastre". Dupa aceea domnul nostru patriarh
s-a sculat i l-a binecuvintat <pe domn> dorindu-i snatate in postul cel
mare ; i toti cei de fat au p4it inainte 0 au facut la f el, mai intii plecin-
du-se in fata domnului i apoi skutindu-i mina; ei au savir0t aceea0 ceremo-
nie de asemenea fata de domnul nostru patriarh i fata de toti :rnitropolitii.
Apoi, domnul s-a sculat 0 a luat pe domnul nostru patriarh intr-o inca-
pere dinauntru 0 a vorbit multa vreme cu el in taina. Sfintia sa s-a dus apoi
s o vad pe doamna.
ne-am tutors la mAntistire, unde toti marii dregAtori l altii s-au InfAtiqat cu duiumul
la bisericil pentru ca patriarhul sit citeascri asupra lor molitvele de iertarea pAcatelor,
timp ce stAteau ingenunchiati la pAmint. La sculare, 11 sgrutau cu totii mina sa dreaptil,
f kind plecticiuni l inchinAri ; l astfel, au tot venit unul dupA altul pinA aproape de miezul
noptii, dupft cum am pomenit mal inainte.

Radu de la Afumati (1522-1529) a fost ginerele lui Neagoe Basarab ; el a urmat la

tron dupl scurta domnie a lui Teodosie (1521-1522), dar nu este amintit in alte izvoare ca ctitor
la Dealu, care fusese te.rminatA de Neagoe.
8 Este vorba de fatadele bisencli imbrAcate In placaje de piatrA de talle.
cAX6yiov.

173

www.dacoromanica.ro
 In prima diiminici a postului, din porunca domnului, domnul nostru patriarh s-a
dus la mitropolie 1 acolo a slnjit liturghia impreuna cu episcopul". La trisaghiu" 11 s-a
pus inainte un tetrapod dupa obicei l s-au impartit lumlnari tuturor calor de fata in altar ;
dupa ce domnul nostrn patriarh s-a asezat pe un scaun, unul din preoti a inaintat pina
in mijlocul bisericii si a citit in intregime sinrmarul zilei". La pomenirea parintilor ortodocsi
P. 332 si a sfintilor, clnd // se raspunde de trei ori vesnica pomenire", invatatorul nostru s-a sculat
totl cei de fa ta in altar an cintat de trei ori vesnica lor pomenire". lar cind s-au amintit
ereticii l schismaticii, ei si-au stins luminarile, intonind de trei ori o intreita anatema;
apoi, aprinzindu-si din non lummnarile, ei au urmat tot astfel pina la sfirsitul slujbei.
A fost <apoi> o hirotonire de preoti i dup aceea un mare spat in
sala de deasupra, cu multe inchinri de pahare, mai intii in cinstea lui
Dumnezeu, apoi intr-a Sfintei Fecioare 0 a tuturor sfintilor, trei cupe ;
apoi, intr-a domnului trei cupe ; apoi pentru domnul nostru patriarh
slujitorii si, trei ; pentru marii dregtori, trei ; i pentru mitropolit i sluji-
367/II torii lui, trei.// Aadar, nu ne-am sculat de la masa pin ce"nu am fost ametiti
i prpditi i ne-am retras la mnstirea noastr intr-o stare groaznicA.

VII. DESCRIEREA MORTII DOAMNEI I FELUL CUM A DE-

CURS iNMORMINTAREA EI"
In joia pocintei a murit doamna Bllaa85, sotia lui Constantin Vod.
0 am expus-o cu rnare pomp sub un baldachin in curtea palatului. Dup
aceea a fost purtat de jur imprejurul bisericii ; i inmormintarea ei a fost
slujit de un mare sobor de preoti i clugri, in afara de apeteniile clerului,
carora li s-a imp.'rtit tuturora <cite o> rsplat bogat in bani. Dup ce
au ingropat-o in tinda bisericii din afara curtii", s-a dat un mare praznic
celor de fat mari i mici 0 ni s-a spus c s-au impartit skacilor i lucrtori-
lor care erau de fata mai bine de zece piini bune, tuturor skacilor pline
bun" i blide cu mincare i pahare cu vin. La a noua zi, la pomenire, s-au
pstrat acelea0 rinduieli.
Mitropolitul.
Adic viata sfintului sarbatorit in ziva aceea.
In nota marginaba.
uBalaca. Doamna Balasa, fiica stolnicului Nicolae Rail, a murit la 12/22 martie 1657,
dupl cum rezulta din inscriptia de pe piatra funerara d,e la biserica SI. Vineri din Tirgoviste
(N. Iorg a, Inscriptii, I, p. 110).
88 Este vorba de biserica domneasca, mica sau biserica Sf. Vineri, situat in afara zidului
de Incinta al durtii domnesti, uncle doamna B Map a fost ctitora (N. Stoicesc u, Biblio-
grafia, II, pp. 647-648). Constantin erban nu o putea ingropa alaturi de Matei Basarab,
fostul sau dusman.
87 In textul arab exist& aceasta a doua mentiune despre imparldrea plinii la toti saracii.

174

www.dacoromanica.ro
 VIII. DESCRMREA CEREMONIALULUI IN DIMINEATA
DUMINICII FLORIILOR88

Devreme, in dimineata Dunilnicil 121oriilor, domnul l-a poftit pe domnul nostru

patriarh sl la parte la utrenie si la polieleu i 1-a adus ramuri de copses asupra cArora
s-au rostit rugAciuni. Apoi, domnul a venit spre el si i-a dat o ramurA si tot astfel toti
boierii au venit inainte si au primit ramuri, in timp ce dascrdii le impArteau luminAri de
cearA. S-a urmat aceeasi rinduialA pentru fiecare din cei de f atrt in bisericA; l dup5. ce am
terminat liturghia, ne-am dus la un mare praznic la masa domnului.

IX. DESCRIEREA CEREMONIEI <JOII> MARI

Miercuri, in sAptAmina mare, domnul ne-a poftit, potrivit datinei, i noi i-am pregAtit
In palatul sAu untdelemn sfii4it90. In joia mare am mers cu trAsura i ne-am invesmintat
in odAjdii in biserica cu4ii, impreunA ca mitropolitul tArii ; si de cum a coborit domnul,
amindoi i-au i dat binecuvin' tarea lor, apoi au purees afar5., invAtItorul nostru mergind
alAturi de domn spre curtea palatului, unde fuseserl pregAtite brtnci lungi de jur imprejur,
cu covoare i trei scaune la mijloc, indreptate spre rAsttrit, pentra domnul, pentru invAtfi-
torul nostru i pentru mitropolitul tArii. La sti.liga stAtea mitropolitul l egu.menii mauls- p. 333
tirilor ; la dreapta,
Pe tetrapoduri erau asezate cartile cuprinzind slujba spAlArii92 I ligheanul i ibricul
de argint. Apoi s-au impArtit luminAri de cearA celor de fat& i domnul nostru patriarhul
a 1naintat, pe ciad en mergeam inaintea lui cu c/rja lui lar el tAmiia. Apoi a tAmliat in
jurul tetrapodului, clup aceea a tAmilat pe doran si pe mitropolit si a terminat rindul din
stinga. Apoi a tImilat pe bojen l a terminat cu rindul din dreapta. Dap& aceea s-a tutors
si a t5.mliat pe postelnic si pe toti cei din jurul domnului. A urmat a dona citire, and
<patriarhul> s-a dus i la domn.
Eu am rostit binecuvinteazA, stApine"" lar el <a zis> binecuv1ntat"99. Apoi ei an
inceput sl elute slujba sptdrtrii". In. timpul citinli Evangheliei, m-am dus 1 ata tAmiiat,
dup1 cuna este obiceiul, asa cum tAmiiase el. Unul din preotl a citit evanghelia, cu fata
indreptatA spre apus : i ciad a ajuns la locul nade apune: l si-a lepldat vestnintele sale",
noi am dezbrAcat pe invAtatorul nostra de sacosul slu si de alte vestminte, potrivit obi-

98 In nota marginalA.
89 De salcie.
9 Adicet sfintul mir cu care se ung noii botezati.
91 In atnintirea spAlArii picioarelor apostolilor de cAtre Isus.
92 ciadyriaov Akattovx.
99 cf.) X6riTo.

175

www.dacoromanica.ro
 ceiului, ci 1-am incins cu un ctergar din pinzit de in. Apoi el s-a dus i, turnind tipa din
ibric lighean>, a venit mai intii la cel care il infAtica pe luda ci care fusese invectmintat
la fel ca anul trecut l i-a spllat mai intii picioarele lui. Sub ele intinsese un covor. Dupg.
el a trecut la ceilalti ping ce a terminat cu totii. Mitropolitul tgrii era acolo, inflticindu-1
pe Petra. Dup ce patriarhul a indeplinit ceremonia ci dupit ce 1-au investmintat din nou
cu sacosul sgu, el a inaintat cg.tre vasul cu apg acezat pe tetrapod i, inmuinduli virful
degetelor, a insemnat cu ele semnul crucii intre ochii sgi i i-a dat binecuviUtarea domnului,
de departe. Tot astfel i mitropolitul a venit ci a fgcut la fe!, ci dupg. aceea i domnul.
Apoi au trecut dupg. el arhiereii, staretii i boierii. Apoi au trecut cgluggrii i ceilalti.
Am intrat in bisericg ci am terminat liturghia fgrg spglatul mesei", dupg. care a avut
loe hirotonirea a citorva diaconi. i domnul, la infAticarea potirului, a intrat in altar ci a
primit impArtgcania.
268/I In dimineata simbetei sfinte, dupg ce am fgcut slujba prohodului in biserica din
mAngstirea <Stelea>, ne-am dus spre amiazg cu trgsura la biserica curtii ; i, dupg ce ne-am
invecmintat, domnul a coborit i <preotii> s-au dus sg. aceze epitaful pe <o> masg potrivit
datinei, impgrtind lumingri tuturor celor de fatg.
Apoi domnul nostru patriarh a tginiiat dupg cum este obiceiul, lar eu am spus bine-
cuvinteazg stApine" ci el a spus binecuvintat" etc.
Ei au inceput sg ante canonul psaltic" l toste cintgrile''. Noi ne-am dus sg cintAm
impreung cu ei irmasul96 11'110. epitaf, ping s-a fAcut de noug ori. A trecut intii domnul
nostru patriarh ci a dat binecuvintarea, dupg aceea <au trecut> i mitropolitul l domnul,
precum cl toti cei de fatg. Dupg aceea ei 1-au purtat o data in procesiune solemng de jur
imprejurul bisericii, af ara intrind din nou, au isprgvit liturghia ci au hirotonit citiva
preoti.
In dimineata driminicil Pactelor, dupg ce am sAvircit slujba invierii" in biserica mIngs-
tiril, am fost aduci cu trgsura la curte unde am repetat intocmai acelaci ritual ci slujbe,
precum facusergm in anul de dinainte. Dupg. liturghie, care s-a slujit in prima org a zilei",
am fost ospgtati sus, la masa domnului.
In prima marti dupg Pacte dupg cum fAcusergm ci in anul de dinainte, ne-am dus
Cu domnul in procesiune pta. afarg din orac, dupg obicei.
In simbgta a doua dupg Pacte am slujit liturghia in biserica mitropoliei pentru vgduva
unui boier, intru pomenirea mortii acestuia. In Joia ingltgrii am slujit din nou liturghia
p. 334 In biserica mitropoliei in fata domnului i // potrivit datinei anuale a urmat un praznic
care s-a prelungit pina seara. In ziva Rusaliilor, dupg liturghie, domnul nostru patriarb.
s-a inchinat ping la pgmint in biserica mAngstirii, dupg cum se face de obicei.

64 Al-Bsaltika.
" Odiya de la c7.)81 = cintare.
96 Al-armis, imnul prim al fiecgreia din cele noug cintgri ce compun un canon.
'7 Al-Anastasis de la termenul grec : 'Avacrrack.
"" La ora 6 dimineata.

176

www.dacoromanica.ro
 X. [Urmeaz, povestirea luptelor dintre ru0 i suedezi, asediul Rigi
incheierea tratatului dintre Carol al .X-lea Gustav 0 tar]. 268/II
i pentru c acel crai99 facuse bine i d.duse ajutor domnilor p. 335
Roms.neti i Moldovei in vremea strimtorrii lor, el a trimis acum s le
cear.' un ajutor de citeva mii de osta0, pe care i-au dat, dei fr voia
iorioo. Cu <aceast> oaste, astfel adunat6, el a pornit in toiul iernipm, pe
vreme de mare viscol // 0 de inghet ; din aceast cauz multi oameni s-au p. 336
inecat in valuri sau au pierit de frigioa ; i inaintind spre acele orar, le-au
luat in stpinire. Aici el s-a intilnit cu regele Suedieilo i s-au unit cu for-
tele lui . Toate acestea s-au intimplat dup sfatul i indemnul lui Hmelnit-
ki care dduse regelui un corp auxiliar, ce se urca la treizeci de mii de
oamenim, nct, vAzindu-1 astf el infArit, nimeni dintre poloni n-a indrznit
intimpine. In timpul pleckii sale din tara sa, el nu avea peste ase mii
de oameni cu cci intreaga forth' <armat.> a t.rii maghiariloriobbis
este numai de patruzeci pin la cincizeci de mii de osta0.
Dar tirania sa era mare <iar> cruzimea sa nemsurat. 0 el, distrugind
biserici i mn.'stiri, a f.cut in tara polonilor atitea rele ce nu se pot descrie.
A inceput s rspindeasc calomnii impotriva lui Hmelnitki i s.-1
spunind Acum am izbutit intind puterea asupra celor dou. princi-
pate, Tara Rom Aneasc6 0 Moldova, care sint intru totul in miinile mele ;
9i tara maghiarilor a fost, inaintea mea, a tat.lui meu 0. a strmo0lor mei.
In afar de aceasta, eu mi-am intins puterea i asupra tarli polonilor
le-am luat in stpinire capitala ; i acum nu-mi mai rmine alt rival decit
acest mujic sau Oran Hmelnitki"1 013. s-a pus acum s ucia in tain atitia
osta0 cazaci <ci# a putut> ca s-i slbeascA puterea.
Acest <fapt> s-a descoperit curind i, ajungind la urechile lui Hmelnitki,
i-a stirnit cea mai mare indignare impotriva regelui. El a trimis indat s-1
pofteasa pe hanm ca s porneasc impotriva lui, 05.gduindu-i> s6

3 Gheorghe Radczi al II-lea (1648-1660).

loo Este vorba de corpurile de cite 2 000 de oteni trimise in sprijinnl lui G. 12.41c6czi
al II-lea in Polonia, de Constantin erban 1 Gheorghe tef an (M. Costi n, Opere, p. 176
qi A. V er es s, Documente, X, p. 313).
Bxpeclitia a inceput in ianuarie 1657 (Istoria Romliniei, III, p. 188).
loi Fapt confirmat i de M. Cost i n, Opere, p. 175.
103 Carol al X-lea Gustav (1622-1660).
104 Duprt M. Costin erau doar 20 000 (Opera, p. 176).
100 Dup5. alte informatii, G. 1A1E6czi ar fi avut Cu sine 20 000 de oameni u r m nzak
V/2 p. 34). Cronicile turceti dau efectivul de 60 000 (Cronici turceti, II, pp. 172-173).
Losbia Vezi nota 330, p. 73.
100 ayyu al-Falah Hmil. Falail are aici sensul de f ellah, Oran. Despre relatffle
dintre cei doi vezi i M. Cosli n, Opere, p. 177.
103 Mehmed Ghirai al IV-lea in a doua domnie (1654-1665).

177

www.dacoromanica.ro
 predea ; 0 ap. s-a 0 intimplat aievea ; cd, atunci cind sultanul turcilorl 08
9i hanul ttarilor au auzit de nvlirea regelui in Polonia ail s-1 fi intrebat
<pe sultan> 0 a.' cei doi domni ii dduset ajutor, s-au miniat foarte tare
impotriva lui <Rdkczi>.
Astfel c s-a rspindit printre ttari 0 printre turci zvonul e. apte
regi se inteleseser 0 hotriserd s fac o expeditie in aceast tara in timpul
postului celui mare ; prin urmare era o mare nelinite <in nord> dup cum
am artat mai inainte, nelinite care s-a prelungit 0 a tinut 'Ana la Rusalii,
dud au sosit veti c hanul pornise 0 c era in drum atre aceast tatl.
A urmat o mare frdmintare 0 toti se pregateau de fug. Totodat pe toat
granita trii turceti, de la guille Dundrii pin la Vidinu, s-a rdspindit
p. 337 zvonul c, turcii au pornit impotriva maghiarilorlu, // impreun5, cu t.tarii 0
c ei, in drumul lor, vor trebui s'a cucereasc Tara Romneasca 0 Moldova
eaci acestea daduser ajutor maghiarilor. Aadar donanul a adunat Wile
1269/1/ acestei tri care s-au pregtit de aprare 0 au aezat citeva tabere. In acest
timp au sosit scrisori de la Hmelnitki, indemnindu-1 sa se apropie; 0 indat
ce a venit Hmelnitki, i-a dat libet trecere prin tara lui.
Cind aceste fapte au ajuns la ureehile lui Rkczi, adic lui Gheorghe,
craiul maghiarilor, el a fost cuprins de o maie team. 0 a pornit in intimpi-
narea n.vlitorilor. Cazacii s-au retras 0 l-au lsat s lupte cu ttarii trei
zile. La sfir0t <ttarii> l-au amgit cu propuneri de pace 0 de impcare ;
dar el, aflind de perfidia lor, a fugit singur in tara sa. Ttarii au luat in primi-
re peste datazeci 0 cinci de mii de oameni din oastea lui dup cum ni
s-a spus in cap cu conductorul112 lor loan Kemnyu, cel mai mare dintre
generaliiu4 principelui, fr a se socoti pe acei care fuseser ud0 in lupt.
Cu aceti prin0, hanul s-a intors in tara sa in mare triumf 0 cu bucurie
nespus ; 0 aceasta s-a intimplat la sfir0tul lunii iulie.
. Aceast rzbunare care a ezut peste maghiari a fost fr indoial
urmar ea nvlirii <lor> in sfintele locapri ale lui Dumnezeu, in biserici i
mnstiri cit 0 a uciderii, fr mil san indurare, a alugrilor, preotilor
0 cretinilor din Moldova.

an Mehmed al IV-lea (1648-1687).

log La 1 Julie 1657 C. $erban ceruse printr-o solie trecere liberl pe la Brasov in caz de
primejdie (Quellen, VI, p. 57). De fapt, hanul a trecut prin Moldova dupii retragerea sa din
Polonia chip& ce au luat toatl oastea lui Racotii in robie" (M. Costin, Opere, p. 178).
no Bodom.
111 Madjar. Vezi amAnunte la Evils Celebi, in vol. de fatl, p. 452.
114 Zaim. De fapt general.
112 Kimianos. Kemny a ajuns robul tg.tarilor, ciici acestia nu au recunoscut pacea inche-
iatil de Rakdoczi Cu polonii (24 iulie 1657). Vezi M. Costi n, Opera, p. 177.
114 Arhoni.

178

www.dacoromanica.ro
 Vreau chiar s4i pomenesc, frate cititor, citeva din faptele lor necu-
rate pe care noi i-am vlzut c le-au s.virsit cind au fost cu noi, in Tara
Ronaneasd. Iat una din acestea ; in tara mai sus-pomenit a venit un
episcop din Rumelia, om s.rac i foarte lipsit, aducind cu el singura lui
avere, o iap pe care s-a dus s.' o vind la tirgul de vite. Unii din acesti
unguri s-au oprit s' se uite la ea ; i unul din ei, psind inainte i luind-o
de friu, a spus : Aceast.' iap este a mea". La acestea, sapte din tovarasii
lui au depus m5xturie c era a lui i ei au luat-o. Caci acesta este un obicei
curent.... c dad unul din ei spune : Acest lucru este al meu" i Il ja din
bunul sau plac, i dad.' sapte din compatriotii si dau mkturie c este al
lui, devine al lui. Acesta este obiceiul lor.
Blestemul lui Dumnezeu s cad asupra lor pentru <c slut> dusmanii
religiei lui Hxistos i ai icoanelor i ai slavitei cruel. C slut astfel, am vAzut
cind ei intrau in biserici i distrugeau icoanele sau le scoteau ochii cu s.'biile
lor i cind au svirsit // alte fapte tirite din ur impotriva dlugArilor si a P. 338
clerului, ucigind pe multi dintre acestia, dup cum am spus mai inainte,
In vremea <domniei> lui Vasile <Lupu>.
S ne intoarcem la povestirea noastr ; acest skman episcop a inceput
ss plng i s se vaiete din pricina <pierderii> iepei sale, dar nu era nimeni
s5.-1 ajute, pin5, ce a fost sfatuit de niste crestini s mearg la dpitanul lor
s se pling impotriva maghiarilor. El s-a dus asadar ii-a inaintat plin-
gerea. Dar dpitanul l-a dojenit i l-a dat
Mergind la domn, el a aratat cum stau lucrurile. Domnul, care era
supus despotismului maghiarilor, neavind puterea s li se impotriveas6.1-15,
a f5.cut tot ce a putut pentru ca s mingiie mima episcopului. i chid a venit
dpitanul s-1 vad5, ca de obicei, el i-a vorbit despre aceasta. apitanul a
fdspuns : Dup ce sapte martori au depus mkturie c lapa era a lui,
a maghiarului, cum pot s i-o iau inapoi, dud astfel este legea noastr?"
Domnul a r5.spuns : Acest srman episcop are peste patruzeci de martori
c iapa este a lui i ca el a adus-o cu el din tara lui". Martorii nostri, a
r5.spuns dpitanul, Sint primii care si-au f'dcut depozitia i aceast afacere
nu mai poate fi cercetat din nou".
Domnul, ar alt n'Adejde de a putea indrepta <nelegiuirea>, nu a
avut alt mijloc deck s dea episcopului un cal din propriul s.0 grajd i i-a
dat drumul s plece cu aceast. ming-iiere.
115 Dupg lupta de la oplea din vara anului 1655 cistigat de C. erban Cu sprijinul
principelui Transilvaniei acesta din urna si-a intiirit influenta asupra domnului Tara
Rom finesti.

179

www.dacoromanica.ro
 Maghiarii fac multe nelegiuiri asem'ntoare i timpul mi-ar lipsi ca s
le enumr. Dintre acestea ei ingAduie omorul, adulterul, incestul, furtu1116.
[Se afl de uciderea patriarhului de Constantinopol112 de c..tre marele
vizir]us.

XL <PLECAREA SPRE MANkSTIRI. RIMNIC>

269/II Asadar domnul nu a vrut s ne lase s mergem nici nu ne-a dat voie
s plecAm in tara noastra, nici el <si> nici unul din boierii lui, de team
pentru siguranta noastr.
Cum ni se urise s tot stm, invttorul nostru patriarh a cerut voie
domnului s plece i s cerceteze mnstirile trii. i domnul a fost multu-
mit s poat incuviinta aceasta, orinduindu-i in acelasi timp un portar adicb.'
p. 339 -un capugiu. //
Am plecat din Tirgoviste joi 18 iunien2 cu toate lucrurile noastre ;
cci ne temeam s nu izbucneasc vreo tulburare ; i motivul de cpetenie
al plec.'rii noastre era s ne facem nevzuti i s ne retragem in tar, in
vecin.tatea muntilor UngarieingbiS, unde fug cei mai multi locuitori ai
t.rii pentru <a-si cuta> un adpost in timpuri de restriste... cci in once
colt ne intorceam privirile acolo era turburare mare.
Am ajuns mai intii la Pitesti12 si de ad am trecut la mnstirea Arges121 ;
de aci am ajuns la Rim" nic122 care e scaun episcopal, mergind de-a lungul
marelui si vestitului riu Olt care curge la vale <venind> din tara maghiari-
lor122bis. Peste el este un pod foarte mare, una din binefacerile r'posatului
Matei voievod.
In acest ora am intilnit pe mitropolitul mazilit Ignatie122. Palatul
episcopal de aici seamana cu acela al mitropolitului din Tirgovite, atit
118 ExagerAri evidente.
117 Partenie al 111-lea (26 iulie 1656-24 martie 1657), spinzurat din cauza leetturilor
intretinute cu tarul Moscovei (L e Quie n, Oriens Christianus, I, col. 340; Hurmuzaki,
Fragmente, III, p. 232).
118 KOpriilii Mehrued paga, mare vizir (1656-1661).
118 Hatiran.
nabie Este vorba de muntii Carpati. Vezi nota 330 de la p. 73.
Bitast.
1111 Ardji.
188 Rimniku = Rimnicul
issbis Vezi nota 330, p. 73.
1.88 Ignatie, episcop de Rimnic (1637-1653), a fost scurt timp mitropolit al Tarn Rominegti
(1653-1655) dupti depunerea mitropolitului tefan, tare a revenit dupti inlAturarea potriv-
nicului sgur.

180

www.dacoromanica.ro
prin cldirile si grdinile sale, cit prin livezile 0 helesteiele sale, numai ca este
mai mic. Biserica are hramul invierii Domnului124.
Apoi capugiul <=portarul> ne-a dus la marea si renumita manastire
numita Cozia care este asezata spre rasarit, la trei sau patru ceasuri de cala-
torie de riul amintit mai sus, pe dreapta acestuia. Drumul este nemaipo-
menit <de rau> din pricina locurilor acddentate si a greuttilor <intimpi-
nate>. Este o poteca ingusta, pe marginea riului, de-a lungul caruia nu poate
merge, deodata, decit un singur cal, si aceasta cu mare anevoint, grija
si teama. Cad riul curge jos intr-o vale inspaimintator de adinc, plina de
stinci si .de curenti ce salta valuri ca ale marii si, cind mugeste, vuietul sau
este ingrozitor, tulburindu-ti mima de spaima.
Riul este foarte mare si larg, mai mare decit Orontele125 la Hamahl26
si dincolo de el, pe partea cealalt, skit munti foarte mari, cu neputinta
de trecut, acoperiti cu paduri 0 cu totul de nestrabatut. Pe stinga drumului,
adica' la stinga noastra cind urcam, se afl un munte foarte inalt, prapas-
tios si stincos, acoperit cu copaci uriasi ; si poteca noastra a urmat inainte
tot astfel, ping ce am ajuns la un pod de lemn, sprijinit in chip mestesugit
peste prapastia inspaitnintatoare pe malul subred si. nesigur dupa cit se
pare al riului ; cind n.e-am uitat la el, ni s-au infiorat inimile.
La ivirea vreunui atac sau vreunei nenorociri care ar fi amenintat
manstirea, calugarii veneau si ridicau acest pod, care, fiind facut din lemn,
este fixat in cuie la un capat de doi copad inalti care se ridica din albia
riului, in timp ce celalalt capat famine pe malul prapastios al muntelui.
Prin ridicarea podului, in locul lui famine o prpastie imensa de care niel
nu te poti apropia <0> nici nu poti trece peste ea, caci nu este niel o putinta
de a o trece printr-un mijloc oarecare. Nimeni nu este in stare sa coboarell I 340
pin'A la riu din cauta adincimii sale si a malurilor sale abrupte, drepte ca
peretele ; nici nu poate trece mai sus, caci in tot drumul sau, inca din
Tara Ungureasca, el curge pastrind aceasta insusire de bariera si de hotar.
Totusi, dupa cum ni s-a spus, atunci cind nevoia ii constringe, ei aduc din
Ungaria pe acest riu cele de trebuinta, ca vin 0 altele ; dar aceasta se face
cu infruntarea unor nesfirsite spaime 0 primejdii. Dupa cum am aratat
mai inainte, muntele nu poate fi strab.'tut niciodata ; dupa spusele lor, nu
exista vreun drum nici in dosul su, nid in vreo alta parte din jurul sa'u ;
el poate fi strabatut numai prin aceast'a ripa nemaipomenita care este
opera Creatorului (slavit fie numele sau!). i cind ne-am uitat, am fost cuprinsi

1" Biserica episcopal din Rm. Vilcea avea hramul Sf. Nicolae ; ea exista la sfitlitul
secolului al XIV-lea, cind aici a fost probabil sediu episcopal; a fost refacut& de Mate' Basarab
qi apoi din non in sec. XVIIIXIX (N. Stoi ces c u, Bibliografia. II, pp. 540-542).
"1 Vifi.
iss Hamah, oras in Siria.

181

www.dacoromanica.ro
 de uimire privindu-1, cci odat ridicat podul, daca ar fi asezat aici chiar
numai o trup mic, inarmata cu pusti, ea ar fi in stare s resping mai
multe mii de dusmani. Taria i siguranta acestei mnstiri binecuvintate,
atit de vestit in lume, se datoreste in intregime numai locului i asezrii
pe care am descris-o.

XII. DESCRIEREA MANA.STIRII COZIA CEA FRUMOASA.

A DRUMULUI EI ABRUPT127

Eram inspimin' tati de ing-ustimea drumului si de apropierea sa de

marginea pr.pastiei ; , coborindu-ne de pe caii nostri, am mers pe jos pin
ce am trecut podul.
270/I Aici am iesit intr-o cimpie mare, deschis, imprtita in ogoare, acoperite
cu semnturi i cu grdini i vii pe care a trebuit s" le strnatem pin ce
ne-am apropiat de mmstire ; <aceasta> este o cldire intrit i mreat,
inltatd pe marginea acelui riu, dar inconjurat de piscuri inalte i impuna-
toare, iar golurile dintre ele erau inchise de pduri de neptruns, astfel
prin nid o parte a acestui loc nu este vreo alt intrare, &dci acest loe bine-
cuvintat se af15. <ca> intr-o covat.'128 la marginea tnii i la marginea pill
Ungurestim, atit la miaznoapte cit la apus, cale de dou, zile de c615.torie.
Drumul ctre aceasta din urm este prin spatele muntilor de miazzi13; este
extrem de greu i cu neputinta de strbltut <cu carul> cu boj.
In limba lor intelesul numelui acestei mnstiri, Cozia, este fortreata
de pmint"'n din pricina nenumratilor munti din aceast. tar.. In aceast
mnstire nu pitrunde nici o femeie i nici chiar partea femeiasca a vreunui
animal; dealtfel este regula stabilit de rposatul Mircea voievod132 care
a cldit-o impreuna Cu bisericile sale, inchinind-o Sf. Treimii33. Se spune
c5." i-au dat numele de Treime numai din cauza celor trei munti care o in-
conjoar dinspre sud-vest, nord i nord-est.

181 Not marginala.

138 ta`ghrud.
ut Bilad al-Madjar.
138 Astfel in text.
131Ma'si barriya. Numele de Cozia este in realitate sinonimul turc al vechiului Nucet.
Vezi V. B o gr e a in Anuarul Inst. de istorie nationalii.." Cluj, II, 1923, pp. 242-243.
133 Mirtea Foyfoda, transcris din limba romang cad litera e nu exist& in limba
183 In 1387-1388. Vezi E. L A z I. re sc u, Data zidirii Coziei, in Studii i cercetiiri
de istoria artei", 1962, nr. 1, pp. 107-137. Restul bibliografiei la N. St oic esc u, op. cit.,
I, pp. 205-209.

182

www.dacoromanica.ro
 in fata sfintei biserici este o fintin5.134 indestulat de un mindru izvor
de ap care curge de la munte 9.1 incint simturile. in jurul bazinului sint
patru // chipuri din a ckor gur.' curge ap: unul este chipul unui maghiar, P. 341
celMalt este capul unui turc, cu turbanul s.u, al treilea este chipul unui
domn i al patrulea cel al unui rob. in bazin se pstreaza totdeauna peti.
Chillile acestei anm'stiri stilt mari i solid construite, en dou caturi,
de jur imprejurul unei galerii Mahe : i in partea dinspre r.'s.rit sint citeva
sli minunate unde se servete masa, cu ceardacuri sau galerii ce domin
cu privirea riul, a ckui adincime, adie distant., aci, de la \Tar' ful cldifilor
pinh' la albia sa, este intre patruzeci sau cincizeci de ori statura sau inlti-
mea unui brbat. Acestea sint ind.peri care indeprteaz grijile plicticoase,
alung. melancolia i lumineaz5. mintea. Un om bolnav este alinat aci de
murmurul vesel al apelor i. nu numai de curentul spumegind al riului, ci
i de uvoaiele izvorului care se prvlesc de pe ripi. i omul reinvie la
privirea acestor munti cu verdeata inconjur'toare i de gustul nespus de
bun al acelor peti frumoi numiti pstrvi135, care nu se afl dedt in ase-
menea locuri. Ei triesc numai in ape curgatoare de munte, hrnindu-se
printre stind 9.1 nu le plac adincimile noroioase i <cu ap> stttoare.
Seamn6 cu petele Sultan Ibrahim" de la Tripolime i este frumos insem-
nat cu pete roii. Are un gust ales, intrecind ca aromA once pasre fript.
etc. Este foarte pretuit in aceast tara i cind este srat il duc in dar dom-
nului -1 marilor dregtori.
Gradina acestei mnstiri este frumoas6 i in ea se naai OA, de ase-
menea, un chioc unde obinuiam s ne lu'm prinzul la amiaz, cina luind-o
la o or mai tirzie in galeria pe care am descris-o i in arhondaricul unde
eram gzduiti. Ara gsit aci un vin minunat de o buntate deosebit. i cu
o culoare aprins6137.
In afara portii mn.stirii, pe povirniul muntelui se afla un izvor de
ap spumegind ; i. deasupra lui este cldit o biserica mreat.', spre slava
sfintului Petru i a sfintului Pavel. Ei num.esc acest loc bolnit038 ; aci,
In acest ajun al sarbtoarei Apostolilor, am fost de fat la privegherea
care a tinut toat noaptea.
In fata acestui Mica este un drum pe care am mers o jumtate de ceas
pin la poalele dealului, unde este o biseric prea frumos cldit cu hramul

Fintina lui Neagoe Basarab (?).

11115In textul arab : bastrofos, transcris apoi l cu litere grecesti: 7ricrrpoupeg.
in Tarabulus. Este Tarabulus aF-. am, Tripoli din Siria.
187 Renumitul vin de DrAgAsani.
128 Bimaristan. cuvint iranian folosit si de turd cu sensul de spital". Bolnita Coziei este
ctitoria lui Radu Paige (1542-1543) (N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 209-210).

183

www.dacoromanica.ro
 Naterii Sfintului loan Botezatoru1139. Aici locuie0e un cucernic pustnic,
a ckui chille este lipitg de bisericA, uncle el slujete i face liturghia.
Aceast fatg cuvioas a cerut dezlegare de pcate de la domnul nostru
patriarh i l-a rugat s', skleasc pentru el un vl6star de nuc ca
o amintire de la el i ca pe viitor toti s'a" poat ti c este un pom sgdit drept
P. 342 binecuvintare de c5tre patriarhul Macarie al Antiohiei. // Prea sfintia sa i-a
incuviintat <cererea> i, luind un cutit, a tgiat toate mladitele care cre0eau
pe fsad, lsnd numai o tulpinA ; dup ce a sdit-o i a binecuvintat-o,
am plecat. La fel a fcut in grdinile fiearei manstiri in care am intrat,
aceasta fiind obiceiul lor ; i este un obicei foarte bun, c5.'d astfel se pAstreaza
amintirea unei astfel de vizite ; de asemenea, cunoscind data, e0i in stare
s recunoti virsta pomului sadit in acel timp. Ni s-a aratat printre ei un
numar de pomi denumiti cu numele patriarhilor precedenti care au vizitat
aceste locuri.
Revenim. Luni dimineata, sarbatoarea sfintilor Apostoli140, prea sfintia sa a fcut
liturghia in biserica cea mare, in timpul careia a fost o hirotonire de preoti i diaconi, atit
anagnoti cit i evangheliti ; i el a incins pe egumenul manastirii cu un briu, dindu-i
titlul de arhimandrit.
Dupa slujba am facut o pomenire pentru ctitori. Apoi ne-am lsat, dupa porunca domnu-
lui, toate lucrurile i bunurile noastre intr-un loe sigur din manastire.

270/11 XIII [COIVIENTARII ASUPRA PSALMILOR I CARTEA

ORACOLELOR. COPII FACUTE DE BABA YANI]
Auzisem ca. o mare i foarte pretioasa carte din colectia imparateascit a sfintel
se afla in stapinirea dumnealui Constantin Cantacuzino142, postelnicul raposatului Matel
<Basarab>, domn al Tarii Ronzineqti ; era o carte a psalmilor profetului David pe care
sfintul Nicetas, mitropolitul Siriei, le adunase cu mare osteneala din toate scrierile sfintilor
doctori ai bisericii, extragind tilcuirea data de fiecare din ei l stringind total intr-un volum
mare in grecete, de 300 de pagini in folio, de formatul cel mai mare.
Ni s-a spus de prea invatatul barbat chir Paisie din Chios (care venise de la 'ern-
salim la Alep 1 tinuse o predica in biserica de acolo), dupl cum ne-a aratat mai tirzin,
cii el calatorise in toate Wile din Europa i statuse mal mult timp in marea cetate a
Romei ; el se dusese in biblioteca papel uncle numarul cartilor bisericeti se ridica la apte-

139 Este vorba de aaa-numita Cozia Veche", situata la un kin de manastire,

sec. XVIXVII (N. Const a ntinesc u, Cercetdrite arheologice de ta Cozia, in Mitropolia
Olteniei", 1965, nr. 7-8, pp. 587-601).
140 29 iunie 1657.
141 Sfinta Sofia din Constantinopol.
Kostantin al-Katahuzinos.

184

www.dacoromanica.ro
zeci l doua de mil de exemplare i_este un lucru bine cunoscut ca printre toste <acestea>
i-a fost cu neputinta sa gaseasea un al doilea exemplar al acestei cartimbis. // Cartea psalrai- p. 343
lor este deci link& in lume, dupii cum ni s-a spus de multi <altii>. Se pot &I, intr-adevar,
lucrad miel i deosebite pentru explicarea psalmilor <alcatuite> de Teodor, episcop de Cyr,
si de Alti doctori ; dar acest sfint Nicetas a facut o colectie din toste expunerile l le-a
adunat intr-un volum, dupli cum am spus mal inainte.
Sint patruzeci de invatati, in dar& de altil, care au interpretat Cartea Psalmilor".
De pilda, comentatorul primului psalm care ?acepe <astfel> Perice de omul care nu se
duce la sfatul celor /AL nu se ()preste pe cales celor pacatosi, l tia se asaz& pe scannul
celor batjocoritori I"1". Acesta este textul original ce este continuat de autor, care spune
explicarea acestui text, cutare sfInt sau cutare doctor a spus astf el, euvint cu cuvint
lar altul a spus astfel i astfel" i pomenindu-le numele lor pe marginea cartii, a f &cut
tot astfel pina la sfirsit.
Multi au dorit sa copieze aceasta compilatie care, de bulla seama, nu poate fi gasa&
in niel o alta biblioteca, ci numai in aceast biblioteca imparateasca de unde a fost luatii ;
dar nu au putut-o copia din doul cauze : mai intii, pentru cA stapinul posesorul el nu
a vrut sa le-o incredinteze, cae nu voia O. mai existe o a doua copie ; in al doilea rind
pentru ca <lucrarea> avea un format atit de mare si un subiect at/t de intins incit cal
care au inceput sa o transcrie, au obosit dup5. ce au f Acut <abia> o parte <din ea> ;
am vazut multe dovezi despre aceasta.
Indata ce eu, sarmanul scriitor al acestor memorii, am auzit laudele aduse acestei
cArti nepretuite, mi-am dat toata silinta i, cu puterea Domnului nostru Afesia, cu ajutorul
parintelui met.1144 i cu binecuvintarea rugaciunilor sale, am capatat-o acasA, la locuinta
noastrii. Prin calAuzirea Atotputernicului, am gasit un preot, numit Baba Yani din Chios,
un bun scriitor grec, cunoscAtor al tuturor tainelor limbii, cu o cultura nemarginitii pe
care 1-am insarcinat sa faca un izvodlubis.
Cum dragostea de vin este o aplecare innascuta a adevaratului grec, nu am incetat,
In imprejurarea de f ata, sa-1 scot din minti145, pina ce 1-am adus cu noi in aceasta manas-
tireu6 j/ unde 1-am silit sa stea l sA serie. In fiecare zi li dadeam doul ocale de vin 271/1
pentru prInzul i cina sa i simturile sale eran Iinitite i puterile mintii sale scaparau mal

usbis Este vorba de manuscrisul cuprinzind Expunerea psalmilor profetului David, de

sfintul Niceta de Remesiana, manuscris grec, unic In Europa, adus de postelnic din biblioteca
imperial& de la Constantinopol (C orneliu Di m a-D raga n, Biblioteca unui umanist
roman. Constantin Cantacurino stolnicul, Bucuresti, 1967, p. 201).
Psalmul I, 1.
144 Patriarhul Ifacarie al Antiohiel.
144bi5 Mentionam ca. un anuine Ianache din Egipt a alcatuit, la 1644-1646, o copie de
pe versiunea turceasca a confesiunii patriarhului Ghenadie al II-lea Scholarios, la cererea lui
Istratie Leurdeanu, al doilea vistier (vezi A. D ec e i, Versiunea turceascd a confesiunii
patriarhului Ghenadie II Scholarios ..., Sibiu, 1940, p. 21).
Adica sa-1 imbat.
140 Manastirea Cozia.

185

www.dacoromanica.ro
 departe cu toatg strglucirea lor ; si <astfel>, cu puterea lui Dumnezeu, el a isprgvit cartea,
la inceputul si la sfirsitul cgreia sus pomenitul mitropolit de Gaza a pus o paging de titlu,
dind aceastg relatie i explicatie, adicg <ariitind> imprejurgrile in care aceast nepretuitg
comoarg era ascunsg etc. Creatorul a trimis pe pgrintele si pe domnul nostru patriarh, chir
Macarle al Antiohiei, C11 fiul sgu, ca s o descopere i sli o scoatg la luming pentru dobindi-
344 rea propriei lor rgsplate in ceruri i spre folosul intregii biserici crestine" etc. Cheltuiala pe
care am avut-o cu aceastg carte ping la terminarea izvodirii a fost de peste o sutg de
reali.
Mai tirziu, cind ne-am inapoiat in tara noastrg, la Alep, unde am luat Cu noi pe
sus-numitul Baba Yani, 1-am pus sg scrie un al doilea izvod mai frumos decit primul did
era gindul nostru ca odat i odatg, cu voia lui Dumnezeu, sA trimitem in timpul
noastre, cartea spre a fi tipgritg in tara atit pentru folosul nostru cit 1 pentru
seals al bisericii lui Hristos. Dupg implinirea acestora dee Dumnezeu 1 aveam de gind
sil incepem sA traducem cartea in limba arabg ; si in acest scop, noi ruggun fierbinte pe
Atotputernicul sA ne dea pacea i linistea mintii.
O altg. cauzgl. <care ne fgcea> sg o copiem a doua oarg era teama de a o pierde pe
mare sau de a i se intimpla vreun accident in timpul tipgririi si astfel sg. se piardg un
giuvaer atit de pretios. Fereascg Dumnezeul Nu era mai bine, in acest caz, sg rgmlug
o a doua copie in sigurantg, In stgpinirea noastrg ?
Am mai primit Inca de la sus-pomenitul mitropolit de Gaza o altg carte in limba
greac al cgrui cuprins 1-a adunat din toate tguile si de la mai multi autori. El a numit-o
oracol"148 sau Cartea Profetilor"uo, si era cu totul unicA, nemaiexistind nici un fel
de copie a sa. Cuprindea profetii ale proorocilor, inteleptilor i sfintilor cu lucruri care
s-au prezis cu privire la evenimentele din rgsgxit, indeplinite de copiii lui Agar'50, f pri-
vitoare la Constantinopol i la cucerirea acestei cetgti/51; vesti minunate privind trecutul ;
sf de asemenea, profetiiie lor despre cele mai dinainte hotgrite cu privire la viitor.
Am avut doug copii ale acestei cgrti, fgcute de acelasi scriitor, dar acestea le-am
realizat dupg ce am intimpinat mari greutgti pentru a determina pe proprietarul ei stt
ne-o dea ca sit o copiem ; cAci acela, adicg anitropolitul de Gaza, era cu totul impotrivg.
ping ce i-am eistigat consinatAmintul prin daruri felurite i 1-am nisinat prin mgrinimia
<noastrg>, ca sg ne inggduie sA facem astfel. Oricine se uitg in aceastg carte pretioasg.
este cuprins de admiratie pentru profetiile, zicgtorile si altele cuprinse <in ea>. Dupg aceea,
acel prelat ne-a trinais din aceastg targ o scrisoare spre a ne da de stire cg. a fost jefuit
and i-a dus In tara ungureascgm i cg i s-a luat tot ce a avut i, printre alte lucruri,

147 Italia.
148 XP.1)Silk
Al-Chrizmos ayyu kitab al-Rumuz.
150 Agar, personaj biblic, sclava egipteang a lui Abraham cu care a avut un fiu, Ismail,.
stainooll poporului arab.
i51 Aluzie la cucerirea Constantinopolului de Meh.med al II-lea (30 mai 1453).
158 Fi bilad al-Madjar = Transilvania.

186

www.dacoromanica.ro
s-a furat i aceasti. carte. Slivit si. fie Domnul care, din mila sa, a binevoit si ne
silinta pentru a face o copie de pe ea, cid, altminteri, lumea ar fi fost lipsiti de ea si
stridania mitropolitului ar fi fost zadarnici. E1153 a trimis sA ne roage si-i dim i lui o
copie scrisi spre a-i inlocui pierderea. Domnul si. fie binecuvintat in vecii vecilor Amin I

XIV. [MINA.STIREA DIN OSTROV]

S revenim. Apoi ne-am luat ziva bunA de la arhimandritul m5,nAstirii

Cozia i de la // ceilalti clugri, dindu-le cu strdnicie in seama grijei lor 13. 345
pe sus-numitul Baba Yani i, dup ce am ieit de pe poteca ingust care
duce la manastire, am vazut c riul insu0 se desparte in dou brate in
mijlocul crora se afla un ostrov, unde am trecut cu o corabie. In acel
ostrov este o mAn6stire frumoas6 de c5.1ugkite, clAdit din piatr intr-un
loe mai retras i inchinat NWerii Maicii Domnului. Este numit obinuit
Ostrov164. Dup ce ne-am inchinat aci, am parbisit-o i am ajuns la
Rimnic.
Intreaga regiune dintre Rimnic i mAnstirea Cozia este impinzit
de stavilare mari, ce opresc apa, <facute> din fddkinile unui copac asem-
naor cu salcia. La deschiderea stAvilarelor, se d la o parte milul i. se ja
nisipul de aur din fund i aceasta este renumita baie de aur din Tara Roma-
neasc. ce apartine doamnei sau sotiei domnului in scaun. Produsele sale
sint luate in arena.' de tiganii sau aurarii acestei tri i de alti meteri z151-
tari, dup cum se spune, pentru o mie de dinari pe an155.

OCNELE DE SARE DIN TARA ROMANEASCA156

Joi dimineata am plecat din Rimnic i dup vreo dou'A ceasuri de drum
am ajuns intr-un tirg unde este o ocn.' de sarem. In Tara Romneasc
155 Mitropolitul de Gaza.
155 Ostrob. Schitul OstrovCiliminesti, existent in veacul al XV-lea; biserica a fost
reziditi. de Neagoe Basarab in 1520-1521 (I.B. Georgese u, Biserica Ostrovului, in Arhi-
vele Olteniei", 1940, pp. 25-31; D. B I a s a, Complexul : Mandstirea Cali-
nulne)stiOstrov, tmlndstirea Cozia cu bolnifa, schitul Piatra fi biserica de mir din Calimanesti,
In Mitropolia Olteniei", 1968, nr. 1-2, pp. 38-61 si N. St oicesc u, Bibliografia Tara
Romaneascd, II, pp. 465-466).
155 Vezi C. er b an, Cantribulii la istoria meftesugurilor din Tara Romelineasca : figanii
rudari fis sec. XVIIXVIII, in Studii", 1959, nr. 2, pp. 131-147.
155 Non. marginan..
157 Ma`-den Este vorba de Ocnele Mari.

187

www.dacoromanica.ro
 sint cu totul patru localitti unde se afl ocne de sarem, a cror arend.
271/I1 este de o sut i cincized de mii de reali//.
Aceast ocn este cea mai mare dintre ele i este cercetat de toti
negustorii din Tara Turceasc <care vin> s cumpere sare i sl o incarce
pentru Constantinopol, cci toat sarea intrebuintat in Rumelia i la
Constantinopol este adus din aceast. tar.. TAierea srii este foarte ane-
voioas. <Thetorii> sap fiecare pu t de min la o adincime de vreo nouzeci
Ipme"159 pina ce dau de sare ; i toti cei care au fost prini ca hoti sau
care se all sub osind sint trimii in lanturi de ctre domn in acest loc,
ande ei taie sarea in timpul noptii i apoi o scot afar in timpul zilei. Fiecare
bucat este un bolovan mare, cintrind intre dota i trei sute de ocale.
Aceti bolovani mari sint ridicati de lucrtori cu funii lungi, cu ajutorul
unor maini invirtite de cai.
Aici am vzut o privelite care iti rupe jalma, cci atunci cind aceti
srmani nenorociti au ieit din ocn., noi nu-i puteam privi in nici o alt
lumin decit doar ca nite strigoi care se scoal din mormint, dintre morti.
Dumnezeu s-i ajute in nenorocirea lor ! Unii dintre ei <locuitori> le exploa-
teaz, <luindu-le> cu chirie160. Tot pmintul acestui tinut este srat,
cci, de pild, dup cum apa unor puturi din Alep este srat, aici apa
este solidificat j alcauiete un bloc solid de sare.
Aceast localitate <Ocnele Mari> este un tirg ce cuprinde un numr
de biserici. Locuitorii au ieit in intimpinarea noastr. Dar cum ne dusesem
p. 346 acolo numai <ca s vedem> ceea ce era // de vzut, am dormit aici numai
o noapte <0> ne-am reintors pe urmele noastre, cci nu era nici un drum
pentru trsuri pin ce am ajuns la drumul mare cu greu i prin piduri.
pe acest <drum> am ajuns, dup, amiaz, la o mnstire peste riul
Bistrita.161 numit <Mnstirea> Dintr-un Lemn162.

XVI. MkNA.STIREA DINTR-UN LEMN

Motivul <pentru care i s-a dat> aceast denumire este d., in vremurile
vechi, locuia aproape de aid un pustnic care, deteptindu-se din somn,
a gsit o icoan. a Maicii Domnului atirnind de un copac i <aceasta> i-a
u Este vorba de ocnele de la Ocnele Mari, Ocna Mic6 de lingA Tirgoviste, TelegaPra-
hoya i GhitioaraSaac (A urora Ilie s, tiri in legaturd cu exploatarea sarii in Tara
Romaneasca pina in veacul al X VIII-lea, in Studii si mat, de istorie medie", I, 1956,
pp. 157 159).
159 Astfel in textul arab.
1 W a ba' dihim biyaftaghiluna Ad i e vorba de arendasi.
161 Bistrisa.
161 Yusammunaha Kit-at Chasab.

188

www.dacoromanica.ro
spus : Dorinta mea este ca tu s5.-mi c.15.'deti aici o biserid din acest
copac".
Aadar pustnicul s-a sculat i a taiat copacul i a inceput s5. cadeascA
din el o biseric frumoas pe care a acoperit-o i a ridicat-o din lemnul
acestui singar copac163. Din aceast cauz ei au numit-o mandstirea Dintr-un
iar in limba greac5. Mov6EuXog"1", i aici s-au intimplat multe
minuni. Acum doulzed de ani unuia dintre marii dregAtori ai frii i-a
cut acest loca i, lsind biserica <de lemn> in vrful unui deal unde se
afla, a clidit mai jos de ea o mnstire mare de piatr0", cu o biserid minu-
nat cu hramul Adormirii Maicii Domnului166 ; este locuit de calugarite.
A doua zi am slujit aici liturghia i ne-am inchinat in fata sus-pomenitei icoane a
Maicii Domnului care este mare si face meren minuni. <Tot> a doua zi ne-am urcat si am
slujit liturghia in vechea mginftstire de lemn i ne-am inchinat din nou icoanei binecuvintate.
Ling biseric. se OA doi copaci uriai, care, dup cum se spune, slut
tovar5.ii celui de al treilea, care a slujit la cldirea <bisericii>.

XVII. MANASTIREA BISTRITA

Dup prinz, am prsit m.'nstirea i, mergind pe un drum foarte

greu, am trecut peste riul Bistrita, de mai bine de patruzeci de ori.
Scoborind povirniul unui deal ripos, am ajuns seara la o mnstire
mare cu oarecare renume in tara aceasta .1 cu unele intarituri pentru ap5.-
rare, numit. m.'nstirea Bistrita. <E> aezat intr-o vale singurated far
nici un drum, intr-o pozitie intru totul asemnitoare cu aceea a mnstirii
Cozia, i e clddit intocmai ca o fortareard. Are o biserid inchinata Adormirn.
Maicii Domnului167, inzestrat cu un mare tezaur, unde trupul nsui al
1' E vorba de fosta biserica de lemn care pare sg fi existat Inc din secolul al XVI-lea,
c5.ci in 1578-1579 si apoi in 1581-1582 Mihnea Turcitul if 1nt5.reste unele privilegii (I. Dona t,
Fundaliile religioase ale Olteniei, In Arhivele Olteniei", XV, 1936, pp. 60-61).
La 1746, mitropolitul Neofit inregistra o legend& asem5.nAtoare despre construirea mauls-
tirii D. Lema (ms. la Inst. de istorie N. Iorga").
1" Astfel in textul arab.
165 Este vorba de Preda Brincoveanu mare vornic care a clAdit mInAstirea in 1634-1635.
Vezi Radu Creteanu, Preda Brincoveanu, ctitor al bisericii de zid al mandstirii Dintr-un
kmn, In Mitropolia Olteniei", 1966, nr. 7-8, pp. 645-651; I d e ni, Mdndstirea Dintr-un
Lemn, Bucuresti, 1966 si N. Stoicesc u, oP. cit., I, pp. 276-278.
1" in realitate hramul este Nasterea Sf. Pecioare.
1" MAnastirea Bistrif a, ctitoria boierilor Craiovesti, ridicat6 inainte de 16 martie 1494,
stricat din temelie de Mihnea cel 126.0 (1509) i refAcutl de Craiovesti (1519), care an inzestrat-o
t e f nesc u, Bdnia in Tara Romdneascd, Bucuresti, 1965, pp. 120-130). Vezi
N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 71-74.

189

www.dacoromanica.ro
 sfintului Grigorie din Cesarea168 pe care <localnicii> 11 numesc Grigorie
Decapolitu1169 si care a fost adus cu cheltuieli foarte maxi."0 din Serbia
de ctitorul manastirii. Este asezat intr-o racla de argint, poleit. i sculptata
In relief pe partea convexa a capacului cu chipurile intocmai ale sfintilor.
/272/1/ De jur imprejurul raclei sint chipurile altor sfinti i ingeri.// Aceasta racla
este o danie a raposatei Balasa, doamna lui Constantin voievodm, care
a trimis si a pus sa fie facuta in tara ungureasca, unde se gseau mesteri iscu-
siwnns. Se spune c a dat giuvaergiului numai ca leaf a o mie cind sute
de reali. Dac te uiti la ea, iti ja ochii. La deschiderea ei, cind stteau <toti>
p. 347 de jur imprejur cu luminari i cu cadelnite, cintind troparele cu capetele
descoperite, noi am fost minunati de infatisarea ei si de mireasma ei pla-
cut si am sarutat-o si am luat o binecuvintare de la mina sfintului. Am
slujit liturghia in biserica luni, 6 iulie ; i liturghia a fost insotit de hiro-
tonirea unui calugar i a unui diacon, dup care ne-am dus la ospat.
Aceasta manastire este i ea vestita in toat tara pentru pozitia ei
intarita. Originea intemeierii sale este aceasta : un vechi pustnic, deosebit
prin virtutile sale, a gasit in virful acestui munte, care se ridica dinspre
miaa-noapte, deasupra mnstirii, gura unei pesteri i cu indeminare
staruint el a deschis in sfirsit poteci care duceau acolo si a facut in <petera>
o biserica spre slava sfintului
Cind ne-am urcat s vedem aceasta petera, ne-am suit pe o singura
potee, unul cite unul, pe un urcus g-reu, avind in dreapta noastr o pia-
Pastie inspaimintatoare pina jos la albia riului. Din aceasta cauz pe cea
mai raare parte a drumului ei pun balustrade prinse din copac in copac.
Am ajuns la acel loc cu mare greutate i cu multa osteneal. De la povirnisul
dealului pink' la petera., cam cit o aruncatura de piatra, sint niste scinduri
lungi i inguste ca de podet <slujind> drept balustrade ; cind se tem de
vreo primej die, le ridick. i aici stau in siguranta cad nici chiar d.racii

162 Grigoryos al-Banyasiy, adicl din Banias, vechea Cesareea, oras sirian supranumit
Paneas din cauza cultului lui Pan. Vezi V. Bogre a, in Auuarul Inst. de istorie nationalr,
chii, II, 1923, p. 343 si Dragos Petrosanu, Sf. Grigorie Decapolitul din mandstirea
Bistrifa, in Biserica ortodox5. romAnA", LIX, 1941, pp. 682-703.
122 in tortul arab Grigoriyos (cu litere arabe) apoi imediat rpeyogo ilexce7c0),CTIN.
172 Vezi I.C. Filitti, Banatul Olteniei i Craioveiii, Craiova, 1932, p. 46.
171 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, p. 119. Vezi inscriptia raclei la N. Iorg a, Inscriplii,
I, p. 198.
inbis Racla a fost executatA de mesterid argintar Martinus Weiss cel bAtrin din Brasov.
Vezi descrierea el la Teo dor a Voinesc u, Din legdturile artistice ale Tdrii Romdnesti
cu Transilvania. (Mefteri argintari), in Studii i cercetAri de istoria alter, 1956, nr. 1-2,
P. 85.
272 Schitul Sf. Arhanghel Mihail exista in jume 1642, cind este amintit in documente
(Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, LXVI/58). Vezi $i D. B 1 a s a, Sibdstriile Ovidenia i Sfinlii
Ingeri, in Mitropolia Olteniei", IX, 1957, pp. 662-664.

190

www.dacoromanica.ro
null. pot face drum spre ei. Asadar, cind domnii erau amenintati de vreo
primej die, isi triraiteau comorile, impreuna cu sotiile, in aceste pesteri.
le sint asezate in mijlocul dealului ; de la ele pina la virful van stilt patru-
zeci si patru de fatomil73 ; <pina> sus, catre virful muntelui, pare <sa fie>
o cale nesfirsita.
La poarta slut doua ferastruie de fier prin care am patruns ca ani-
malele, <mergind> in patru labe ; si am continuat sa inaintim de-a lungul
tunelului, unul cite unul, la lumina tortelor, pin5. ce eram aproape morti
de oboseal.. In sfirsit, am iesit intr-un loc intins si neted, unde am cercetat
cu evlavie biserica cadit intr-o mare infundatura ce comunica cu exte-
rioral si alaturi de ea este o chilie curata, locuita intotdeauna de un calugar.
Linga biserica, la rsarit, este o alta infundatura mare care comunica cu
exteriorul si cu valea, unde, dupa cum se spune, numai in zori patrunde
o raza de soare.
Aici este un copac mare de care atirna o fringhie lunga pe care o pun
In miscare cu o roat si scot cu ea apa din riu sau <ridic5.> alte lucruri
grele pe care obisnuiesc,,sa le puna la pastrare aici, asa cum am pomenit
mai inainte. Acestea i<lucrurile> nu puteau trece prin tunelul prin care
am fzbit noi ; dar, fiind tirite pe un drum tainic, de la manastire la o
deschidere <aflata> sub local unde atirna fringhia, eran ridicate in sus
acolo si trase prin deschizatura.
In petera este un izvor curat cu apa limpade // care curge mereu din 1). 348
plin. Acest loe nu are nimic de jur imprejur, ci numai un mute Malt si
ripos care se ridic dincolo de r/u. Cu toate acestea, acei care folosesc petera
ca loe de refugiu pentru ei sau pentru avutiile lor stau cit se poate de putin
<aici>, caci sanatatea lor este vatarnata si lucrurile lor slut distruse din
cauza pozitiei locului, expus vinturilor, si din cauza umezelei intretinuta
de apele din cuprinsul ei. Nu ne venea sa d'alm crezare simturilor noastre
cind am iesit la lumina zilei si ne-am coborit din nou cu bine la manastire.
Pentru a descrie <manastirea> ar trebui amintit ea, in partea dinspre
fsarit, chiliile dan spre sus-numitu/ rili174 care, coborind din culmile cele
mai inalte ale muntilor, se sfarima, spumegind, de stinci. in spatele acestora
se prind multi pesti frumosi, numiti pastavirm.
Zgomotul riului este un vuiet neincetat caci, dupa cum am spus mai
inainte, se pravale din crestele cele mai inalte ale muntilor cu iuteala cea
mai navalnica, iar in fundul riului si, inconjurindu-1 de jur imprejus, slut
stinci ; asadar nu inceteaza de a mugi ca o furtuna ca traznete.

173 Fatom, unitate de m5sur5. de 1,62 m, asemlnItoare st1njenului.

174 Bistrita.
176 Al-b astrofos.

191

www.dacoromanica.ro
 In mijlocul acestor chilii este o biseric frumoas i curat, inchinat
272/U sfintului Nicolae, iar in afara // mnstirii este o a treia biserid. <pentru
cei bolnavi> Cu hramul Schimb.rii la f45.176. Apoi ne-am luat rmas bun
i am plecat.

XVIII. DESCRIEREA MANASTIRII ARNOTA177

Marti ne-am urcat la o mnstire <aezat.> sus pe partea cea mai

inalt a muntilor, in fata aceleia pe care tocmai am descris-o i inchinat
sfintului Mihai, dar este numit mnstirea Arnota.
Drumul c6tre ea este foarte greu i nu poate fi strbtut decit cu
piciorul, <mnstirea> fiind aezat pe munte. Noi am incercat totui
s urc5m alare i am <constatat> di se afl la o or de drum de la mns-
tirea Bistrita, fat de care este aezat spre rsrit.
Este o mnastire frumoas i se spune c, in vremea sa, rposatul
pkinte al lui Matei voievod178 a cadit <aici> o biseric de lemn179 i c
murind in Ungaria, fiul s.'u Matei, care a ajuns domn a trimis dup5. rAm5.-
itele sale p.minteti i le-a adus aici. Apoi indat a inceput s." ridice toat
cldirea din piatr., cu ziduri inconjuraoare, cu chilii frumoase i. cu o
biseric inzestrat cu multe avutii i comori180.
Cu citva tirap inainte de moartea sa, <a (limit o> racla cu moaste de ale sfintilor.
P. 349 Ne-am inchinat unul cite unul fiecgreia din ele. Acestea skit, // mai intii, mina dreaptg
a sfintului Mihail, episcop de Synnade, al cgrui cap este pgstrat intr-una din ingngstirile
de la Sfintul Muntem, si a fost adus de acolo, dupg cum ni s-a spus, de judetele unde
tl fac aparitia lAcustele. Preotii preggtesc o agheazmg pe care o sfintesc cu aceste cinstite
moaste. i apoi, cu aceastg apg. sfintg, stropesc cimpurile i ogoarele si o impart locui-
torilor din orase si din sate. Si cu puterea Atotputernicului i prin mijlocirea sfintilor,

176 Bolnita mgngstirii, construitg de boierii Craiovesti la 1520-1521 (N. St oicesc

op. cit., p. 71).
177 Arnota.
170 Abu Matey Foyfoda. Este vorba de Danciul vornicul din Brincoveni, mort in Transil-
vania la 1595 (N. Stoicesc u, Dictionar, pp. 49-50).
179 Existeiata unei biserici mai vechi la Arnota este mgrturisitg si de patriarhul Partenie,
In decembrie 1643, cind spune cg aceasta fiind invechitg, din vremuri nestiute i ruinatii",
Matei Basarab a ridicat-o din temelii" (Arh. St. Buc., Peceti 62).
reo Matei Basarab a construit mgngstirea Arnota inainte de 1637, potrivit unui document
din 17 aprilie 1637 (Arh. St. Buc., ms. 717, f. 1199 v.), iar dupg pisania unui dopot, in 1634
1635 (N. Stoicesc u, Bibliografia, I, p. 41, nota 45). Vezi i lucrArile indicate la pp. 36-38.
181 in 978 impgratul loan Tzimiskes dgruise nigngstirei Lavra de la Muntele Athos capul
si. Mihail, episcop de Synnade, mort in Prigia (T. Bodoga e, .Ajutoarele romdnegti din
Sfintul Munte Athos, Sibiu, 1941, p. 89).

192

www.dacoromanica.ro
Ilcustele sint izgonite de ad in mare. Si in acest an roadele <pAmintului> slut ieftine
la ei, datoritA recoltelor imbelugate. Acesta este un lucru bine cunoscut in tArile acestea.
Ni s-a spus c4 scum citiva ani a fost o mare foamete in insula Cipru, din pricina
unei invazii a lAcustelor care a tinut neintrerupt timp de apte ani. Aadar ei au arAtat
situatia lor sultanului i i-au cerut in hatierif, adicl un ordin imptirlitesc care s5. porunceascit
<cAlugArilor> din acea mAnAstire O. le dea capul sfintului. In urma acestui arz, a fost
trimis un ag5. din partea sultanului cu hatierif. Si el s-a dus la mguiAstire sri cearrt capul
<sfintului>. Dar era obiceiul mAnAstirei i o regal. aezatA din vechime sA nu se ingAduie
transportarea acelor moade sfinte in afara domeniilor lor decit cu chezAie, astfel cii. cipriotii
le-au dat ca ostateci patruzeci de arhoni" dintre cei mai de neam din insull, ping ce au
transportat capul <sfintului> in Cipru ; acolo au f Acut agheazmg. i au stropit cu ea tot
tinutul lor. Si <este> minunat de povestit 1 LAcustele au fost gonite indatA. din insulA i
s-au inecat in mare. Iar ca dar de multumire, dud insularii s-au intors cu capul <sfintului>
au dat mAnAstirii cinci mii de piadri i au plecat dupA ce au multumit lui Dumnezeu.
Se spune c5. tot adi fac i locuitorii din Rumelia, atit musulmani cit i credini cAci acest
dint, la moartea sa, printre alte cereri, a f Acut anume aceasta <indreptind-o> cAtre Dumne-
zeul cal Atotputernic. Si acesta este un lucru ininunat, <demn> de a fi cunoscut.
SA ne intoarcem <la subiectul nostru>. Am lust i o binecuvintare de la mina sfintu-
lui Filip apostolul, care, // ca i mina srtutului Mihail, amintit mai sus, era imbriicatl toad,. 272/II
In aurun ; de asemenea, de la ramura de palmier a sfintei Marina mucenica, cu care ea a
lovit pe diavol in inchisoare. Si de la inoadele sfintului loan GurA de Aux i de la cele
ale lui Anastasie, patriarhul Alexandriei i de la mucenicul Pantelimonl83 .1 de la <moadele>
lui Chiricos i de la Iolita, mama lui, de la sf. Gheorghe, de la sf. Dumitru, de la sf.
Mercurios184 i de la cei patruzeci de mucenici, premix' i de la moadele sf. Nicolae i ale
celorlalti martiri i sfinti, care toti au fost pomeniti. Aceste sfinte moade tAmAduiesc de
frigurf H. Egumenul mAnAstirii tine un catastif cu acestea d cu altele, toate pecetluite cu 273/1
sigilli i insotite de o descriere scria.
Apoi am slujit liturghia in bisericA 0 am fcut agheazm la fintina
din partea push' a bisericii185 ; se spune cb." apa vine din virful muntelui,
de la o depArtare de o sut5. 0 patruzeci 0 patru de stinjeni.
in locul cel mai inalt, care dominA intreaga regiune, au // ridicat o cruce p. 350
mare de piatr6186, dup cum am mai vzut din mila lui Dumnezeu multe
<altele> aezate 0 in alte locuri dar mai ales pe drumuri.

183 La 5 noiembrie 1641 Matei Basarab aratA di moadele cumpArate pentru mAnAstirea
Arnota le-am plAtit cu mult pret i le-am impodobit cu aur i Cu argint i cu pietre d le-am
pus in mfinAstirea Arnota, s5. ne fie nou5. d plirintilor notri spre venicA pomenire" (N. Iorg a,
Inserip/ii, II, p. 364).
183 Wa min al-fahid.
134 Wa min Mar Markuriyos.
183 Fintina a fost fAcutA de Matei Basarab odat cu mAnAstirea, fiind ref AcutA de iznoav5."
de Constantin Brincoveanu la 1693-1694.
181 Crucea a dispArut.

193

www.dacoromanica.ro
 Din cauza pr.p5stiilor i a greut'Atilor drumului, noi nu am fost in
stare s mergem pin la locW de unde izvorte apa din fintina care curge
jos in bazin. Dincolo de zidurile m.n.'stirii se deschide o privelite foarte
larg asupra unor locuri indeprtate, deoarece aceast cldire se afl pe
un loc foarte deschis i rid.icat. De aid ne-am coborit cu piciorul la mns-
tirea din vale.

XIX. [RiMNIC]

Joi ne-am luat rmas bun <de la diugzi> i, plecind de la manIstire,

am trecut de-a lungul unor drumuri foarte grele i. vlurite ; in drumul
nostru am trecut printr-un sat numit Rimeti1-97, locul de natere al lui
tefan, mitropolitul Tarli Romneti199, care acurn cldete aici o biseric
de piatr5.199. Se spune ea, la inceput, el a fost pisar la mnstirea Bistrita ;
dup aceea a ajuns c.lugar .1 apoi egumen al vestitei Mnstiri Tismana,
despre care vom da acum pe scurt o descriere, apoi mitropolit al T6rii
Romnetil9 in timpul <domniei> lui Matei voievod, care mai tirziu I-a
i 1-a inlocuit cu Ignatie, episcop de Rimnici-92, un prelat pe care
1-am pomenit mai inainte la prima noastr. intrare lu Tara RomneascA.
Mai tirziu el a fost repus in demnitatea sa de c5.tre Constantin voievod.

(11/kNA.STIREA POLOVRAGI>
Dup5.-amiaz am ajuns intr-un sat din apropierea muntilor i ling.
este proprietatea unuia din boierii care fusese alt.dat pos-
riul O1t41-93 ;
telnic, dar care acum este.destituit1-94. Se numete Polovragi195 ; boierul
182 Rimast, jud. Vilcea.
288 !titre 1648 1653 si 1654 1668.
188 Biserica Toti Sfintii, construitA de mitropolitul Stefan in 1658-1659 (N. Sto i-
cesc u, op. oil., II, p. 535).
Despre viata lui Stefan mitropolitul vezi G. Negulesc u, 1efan I mitropolitul
11113

Ungrovlahiei (1647-1668), Bucuresti, 1890 i C. rbicean u, Testamentul fi data mor*

mitropolitului 5tefan al Ungroulahiei, in Bis. ort. rom.," XXVI, 1902, pp. 296-297).
Ica Sub acuzatia c5, a tesut uneltiri impotriva domnului facindu-se pArtas cu cei
ce au stricat orinduiala i s-au ridicat impotriva domnier (Harmuzaki, XIV/1, pp. 195-197).
188 Ignatie (1653-1655).
Oltast.
184 Danciu Plriianu fost mare postelnic intre 8 ianuarie 1655-30 iulie 1656 (N. Sto 1-
cese u, Dic/ionar, p. 224).
188 In textul arab Bolfradj, de la Bolofradj =-- Polovragi, sat, jud. Gorj.

194

www.dacoromanica.ro
a ridicat aici o manastire mare cu intarituri, cu hramul Adormirii
Domnului, pentru a face din ea un loc de inmormintare pentru el i pentru
urma9ii sail". A chemat la el calugari i preoti i i-a a9ezat in mai multe
chilii, pima ce a sfir9it manstirea 9.1. a daruit acestei manastiri tot satul
cu acareturile sale, cu mori i gradini 9.a. potrivit obiceiului pe care
1-am amintit de raai multe ori al tuturor boierilor din aceste tri.
Am slujit liturghia pentru el intr-o biserica mare de.:lemn, linga zidirea
cea nou..

<MANASTIREA CRASNA>

Si, plecind dupa-amiaza, am ajuns seara la o alta manastire, numit.

Crasna, inchinata sfintului Nicolael97 ; este tot o cladire de piatra. In dru-
mul nostru am trecut peste multe riuri. A doua zi am facut aici o liturghie
9i. dupa prinz am plecat, ratacind pe drumuri grele, paduri 9i. ape, pina seara,
cind am ajuns intr-un tirg mic, numit Tirgul jiuloss pentru c se afla linga
un riu mare numit Jiti.12 ; cuvintul tirg"200 inseamn. bazar" 2 0 Obis, iar
Jiu este numele riului.
In acest judet se afla o mina de fier din care s-a scos mult minereu
in timpul (domniei> lui Matei voievod201.
De la Tirgovi9te pina in acest loc, tot drumul a fost pe sub // muntii p. 351
care despart aceasta tara de tam maghiarilor202 prin <locuri> sterpe 9i
nelucrate, timp de o zi de drum. Partea dinspre Tara Romaneasca este
rotunda ca o strachina 9i manastirile pe care le-am descris sint toate a9e-
zate in acest chip.
198 Man6stirea Polovragi, ridicata pe la inceputul veacului al XVI-lea, recladitil de zid
in 1647-1648 de Danciu Piriianu logoflt din Milesti, care a inchinat-o la Sf. Mormnt. Vezi
Al. $tefulescu, Polovragi, Tg. Jiu, 1906; V. Brettulescu, Mandstirea Polovragi,
in Buletinul Comisiei /vIonumentelor Istorice", 1940, pp. 5-34; St. Andreesc u, Data
zidirii Polovragilor, in Mitropolia Olteniei", XV, 1963, nr. 11-12, pp. 922-925; I d e
Ctitorii de la Polovragi, in Mitropolia Olteniei" 1964, nr. 3-4, pp. 231-235 si N. S t o
cesc u, Bibliografia, II, pp. 507-508.
197 Ctitoria lui Duman. Pilisanu mare sluger al lui Matei Basarab (1636) (Al. Stef u-
lescu, Seltitul Crasna, Buc., 1910 si N. Stoicescu, op. cit., I, pp. 228-229).
los Turgudjiu.
199 Dji.
100 Turgu.
loo bis Termen intilnit i in documentele romfinesti.
iol Baia de Fier (Nicolae Maghiar Stefan Olteanu, Din istoria mine-
ritului Romelnia, Bucuresti, 1970, p. 153).
sos Transilvania.

195

www.dacoromanica.ro
 XXII <MANASTIREA TISMANA>

DuminicA dimineata, dup'd ce am ascultat liturghia in acel tirg, am

plecat mai departe si am trecut peste nenum'Arate riuri ; desigur peste trei-
zeci. Toate curg din dealurile Ungariei22bis si se vars. in Dunre. Ni s-a
spus c." doulzeci i apte de riuri, ca marele riu Olt, pe care 1-am trecut
Cu plutele, strbat Tara Romneasel, venind din tara maghiarilor si se
vars. in DunAre ; nu mai pomenim de altele, nenumrate. Binecuvintat
s.' fie Dumnezeu! Toate aceste riuri au ap limpede i curat. ; i pmintul
pe care curg este poros, inlesnind absorbirea <apei>.
Drumul nostru in aceast zi, pin." tirziu dup5.-amiaz, a fost foarte
obositor, din cauza dealurilor i a p'dolurilor pe care trebuia s le str.-
batem.
La sfirsitul c5.15.toriei noastre, egumenul2" vestitei mnstiri Tismana204
a venit s ne intimpine i ne-am coborit pe riul cu acelasi nume, pe malurile
cdruia, de fiecare parte, este cite un tirg mare care tine de man.stire.
Din clipa in care ne-am apropiat de acest loc, am putut vedea manas-
tirea care este asezata in mijlocui unei vai, pe marginea unui deal, in.con-
jurat de munti foarte inalti i de pduri. tn aceast mnstire se pAtrunde
pe o potec la fel cu cea de la minstirea Cozia sau de la mn'astirea
Bistrita. Nu este nici un alt fel de drum decit aceast: <potec>, ce se intinde
chiar de-a lungul riului, pe care 1-am trecut de mai multe ori <si> ara
ptruns intr-o vale foarte intinsa spre a ne sui la locul unde este asezatd
mnstirea. De pe muntele din jurul ei curg izvoare de ap formind aulete,
apoi impreun, marele riu din vale, peste care trece drumul c6tre
273/11 mmstire.
Inainte de a ajunge sus, la prima poart, se gseste sus, pe rnunte,
chilia unui pustnic, lingd care se afl o biseric6 mick curat, inchinat
sfintului Antonie cel Mare. i aici este un helesteu sau iaz pentru pesti ;
In el se vars un curs de ap <ce coboafg> din inltime.
Ne-am urcat la msnstire cu mare strdanie, din cauza repeziciunii
Cu care curge rul i a multimii copacilor i pietrelor pe care le tirste
le pfvale mereu din virful muntelui pin jos, cind cad ploile. Am mers
pe o potec ingust, de jur imprejurul cldinii, inainte de a ajunge la prima

301 bis Vezi nota 330, p. 73.

203 Nicodim (Al. Stefulesc u, McIna'stirea Tismana, ed. a III-a, Bucuresti, 1919,
pp. 331, 333).
204 Tetsimana.
sos Schitul Sf. Antonie de la Sclunele (N. St oic esc u, oP. cit., II, p. 571).

196

www.dacoromanica.ro
poart5.", ferecata Cu fier. In acest loc este o fintina de apa tinitoare i dea-
supra unui turn mare, care slujete de poart, sint numeroase creneluri.
Dupa ce am trecut prin aceasta poarta, am ajuns la o a doua, tot
de fier, f/ deasupra cAreia este clopotnita 0 am intrat in biserica cea mare, P. 352
care are hramul Adormirii Maicii Este o cldire frumoas
Domntilui206.

trainica, Cu dou turle inalte, una deasupra nartexului, cealalta deasupra

corului i amindoua sint octogonale. Vistieria sau vemintarul este in partea
din apus, la dreapta altarului.
In fata uii bisericii se afla un pu t <alimentat> cu apa curata care
curge dintr-o peter de sub munte, unde slut magaziile sau camarile cu
provizii ale manastirii. Pe drumul <care duce> spre ele se af1 un bazin
zidit in pamint pentru a tine petii, de cind sint prini pink* ce skit folositi
<la mincare>. De aici treci prin fata uii bucatariei, i <mai> la o parte
tred prin pivnitele manstirii, folosite pentru racirea vaselor cu vin
pentru a tine proaspete toate zarzavaturile de care au nevoie. 0 parte din
ap curge prin umbltoare, <iar> cealalt curge spre o moara mica, curata,
care se invirtete meren 0 care macina pentru ei207 toate grauntele de care
au nevoie, fara osteneala i fara greutate.
Datorita acestor inlesniri, manstirea este bine pregatita pentru o
rezistenta In adevar, ea nu mai are seaman nici in aceasta
inverunata208.

tara, nici in alta, prin frumusetea locului 0 a aez5'xii, prin multimea apelor
sale 0 intarirea natura1 pe care o are, ajutata 0 de ocrotirea zidurilor
sale inconjuratoare.
Aceasta manastire a fost 0 ea cladita din nou de raposatul Matei voie-
vod209. La inceput fusese schitul unui barbat credincios, numit Nicodim210,
al carui tata era grec, de f el din oraul Castoria, 0 a crui mama era sir-
boaic5.. El a fugit de la parintii sai 0 a <venit> in acest loc din indemnul
unui inger care i I-a aratat, sub cretetul muntelui, ca un loe ce poate fi
ales pentru multimea apelor sale curgatoare. Aici, sapind stinca, el i-a
facut o chilie la care te urci acum cu ajutorul fringhii, 0 a facut mari minuni.
El s-a dus in oraul Bucle", ling5. craiul Ungariei 0 a predicat acolo credinta
Biserica a fost inceputa la 1377-1378, prin stradania caluggrului Nicodim, de Radu I,
fiind terminatit de Dan I, la 1385; a fost refacuta de Radu cel Mare si Neagoe Basarab, biserica
fiind zugravita. la 1563 (N. Stoicesc u, op. cit., II, pp. 653-658).
a7 Pentru calugari. Acestia aveau inca. din 1406 dreptul exclusiv de a pescui in
riul Tismana incepind de la sat in sus ping in munti" (DRH, I, pp. 70-71).
sos Datorita pozitiei sale, manastirea a si fost folosit ca loc de refugiu de Matei Basarab
si de Tudor Vladimirescu ca baza fortificata. la 1821..
100 Basarab a ref acut cladirile i incinta m5.nastirii la 1646-1651 si a construit
un paraclis la 1650 (N. Stoicesc u, loc. cit.).
910 vezi B. 14azarescu, Nicodim de la Tismana ci rolul sdu In cultura veche romdneascd
I (pitiet la 1385), in Romanoslavica", XI, 1965, pp. 237-284.
111In textul arab : Budum, ce corespunde la denumirea de Bodon, adica Vidin.

197

www.dacoromanica.ro
 luir Hristos. Craiul i-a rdspuns Eu voi aprinde un foc mare 0 dad, vei
274/I trece prin el nevtamat cu vemintele tale 0 cu evanghelia, eu te voi crede"22.
Sfintul a facut astfel : el a trecut prin foc, impreuna cu diaconul sau, care
tamiia tot timpul. i, din cauza aceasta, credinta lor in el era mare.
Craiul i-a dat daruri de mare pret, printre care erau <0> treizeci de
sate ; i i-a mai dat mari ajutoare pentru ridicarea acestei manastiri, la
care a lucrat el cel dintii 0 pe care a inaltat_0213. Cneazul Ladr214, pe vre-
mea aceea despotul Serbiei, i-a dat un tirg mare cu aizeci de sate in
jurul 1ui215 ; i domnul Tarii Romanetim i-a daruit toate veniturile vmii
din regiunea ma'nastirii 0, in afara de aceasta, a miluit-o cu multe alte
daruri217. Craiul pomenit mai sus i-a dat 0 o cadelnita masiva de argint in
p. 353 forma cetatii de la // Buda, cu turnurile sale, care ne-a fost aratata.
Dar cl.'direa acestei manastiri era mai putin aratoasa cind raposatul
Matei voievod, fugind de Leon voievod, a venit aici ca sa se apere. Dumanii
sal l-au urmarit 0 au asediat manastirea, dar ei n-au fost in stare sa fad.
<nimic> impotriva luihI8. Dup aceea domnul a sc'apat din surghiun
mergind in oraul Constantinopol2", a fost facut domn prin puterea
trecerea vizirului Abaza paa220 i s-a intors in Tara Romaneasca.
Primul lucru catre care 0.-a indreptat grija <domnul> a fost neintirziata
recladire a acestei mnastiri, straduindu-se sa-i sporeasca intariturile
mai mult, deoarece datorita ei sdpase <din miinile dumanilor> sai 0 el
acuse juramint in acest sens. Aadar mana'stirea a fost inconjurata de
jur imprejur cu ziduri i, fiind aezat la marginea muntelui, inspaimint
pe cel care o privete de jos, mai ales din pricina caderii de apa care se

ala Asa-numitele ordalii. In catagrafia manastirii Tismana din anul 1735 (Arh. St. Buc.,
m-rea Tismana, XCVI/3), se arat ca in vistieria inanastirii s-ar fi aflat sfita cu care Nicodim
ar fi trecut prin foc.
ala Afirmatie inexactL In realitate, regele Sigismund de Luxemburg a dat un act la <1419>
prin care a intarit mangtstirii satele # averea acesteia, asigurindu-o de protectia sa (DRH, 1,
pp. 93_95).
ala Kinaz 'Azar-oghlu, Malik Bilad al-Sirb, cneazul Lazar (1372-1389).
alb In 1406 despotul Stefan Lazarevici (1389-1427), amintind de ajutorul dat la zidirea
manastirilor Tismana I Vodita de catre tatal sau, cneazul Lazar, le intareste stapinirea peste
10 sate in Serbia (DRH, I, p. 69).
116 Foyfoda al-Falach; Vlaicu-Vladislav voievod (1364-1377).
ala In realitate, Vlaicu-Vladislav a facut unele danii manastirii Vodita, ctitoria sa, aflata
un timp sub aceeasi conducere cu manastirea Tismana (DRH, I, pp. 17-19).
ale Paul de Alep se refer% la evenimentele din augustseptembrie 1631, povestite intr-un
mod asemanator de Letopiseful Cantacuzinesc, p. 98.
ala In realitate, Matei aga a fugit in Transilvania, la Gheorghe Rkczi, # nu la Constan-
tinopol (ibidem, pp. 98-99).
no Boierii razvratiti impotriva lui Leon Toma au cumparat pe Abaza pasa de Silistra,
pentni a sustine candidatura la tron a lui Matei Basarab (Hurmuzaki, IV/2, p. 460 # 464).

198

www.dacoromanica.ro
pravale de sus 'Ana in fundul vaii. Pin in ziva astazi nu am vazut un
loe atit de bogat in astfel de vai.
titre crenelele zidurilor sint aezate cinci tunuri mici221, care domina
drumul la o deprtare foarte mare. In aceasta parte a manstirii, acolo
unde este un fel de galerie sau pridvor deasupra vii riului, ni s-a pregatit
locuinta noastra.
in pivnita man'.stirii se afla un butoi de marime uriaa, a carui lungime
este de douzeci i ase de palme222 .1 Ian.' de nou palme223. El cuprinde
trei mii de vedre224 de vin, fiecare vadra avind 12 ocale22 ; aadar contine
treizeci i ase de mii de ocale. <Calugarii> il um'plu cu vin, cu ajutorul
unor pilnii lungi, legate sus i care ajung pina afara. Si vinul se pastreaz
tot anul, pentru cauze binecuvintate, butoiul fiind facut de un dint, cu
propriile sale miini, dintr-un lemn care nu crete nicaieri decit in impre-
jurimile manastirii 0 este numit tisa. Seamn cu abanosul, nutnai culoarea
se apropie de rou inchis226 Din aceasta cauza, numele riului 0 al manas-
tirii este Tismana ; aceasta inseamna ca sint numite dup acest copac.
Lemnul este foarte tare .1 frumos .1 din el se fac mii de butoaie mici, legate
cu cercuri de fier care nu se desfac niciodata in bucati. Am adus Cu mine
doua <butoaie> la Alep r le mai am inca acasa.
Reiau firul descrierii. Ne-am binecuvintat acolo cu felonul sfintului227,
acelai cu care a intrat in foc dupa cum am amintit mai inainte <0 care>
este din pined roie, impodobita cu galben ; <apoi> cu omoforul sfintului
cu un evangheliar vechi pe care 1-a scris cu mina sa in Ungaria228, in
limba ruseasca229, cu slove de o finete minunata, pe // un pergament frumos. p 354
Este impodobit cu argint iar la sfiritul cartii se afla data 6912230, astfel
calare acum 253 de ani.

111 Manastirea Tismana a avut 7 tunuri mari, dintre care 3 diiruite de Radu erban la
1 Julie 1605 (DIR, XVII, vol. I, p. 175).
U' abr, masura de o palma.
1" AFbar, pluralul de la fabr.
111 Fadire.
1115 Este vorba de vadra mare, olteneascii, de 12 ocale ; in restul Tarli Romanesti vadra
avea 10 ocale (N. St o ices c u, Cum nulsurau stramofii, p. 172).
no Fana.
227 Nieodim.
'is Adica in Transilvania. Evangheliarul a fost scris la manastirea Prislop, in 1404-1405
j. $tefulescu, Mandstirea Tistnana, pp. 56-57).
no Adica slava, medio-bulgara.
230 Adica. 1404-1405. Vezi descrierea ferecaturii evangheliarului la Corina Nico-
lescu, Arta metalelor prelioase fn Romdnia, Bucuresti, 1973, pp. 30-31.

199

www.dacoromanica.ro
 'rrupul sfintului este mewls sub pardoseala bisericii, de fria sa nu-1 fure maghiarii211,
deoarece el au mare credinti in puterea lui <miraculoasA> l grit vecini atit de apropiati.
Acum el <cillugArii> li clAdesc totusi un mormint in afara bisericii intr-un portic prevAzut
cu chenar, balustri s.a. Se area numai un deget al sfintului ca un obiect de evlavie $i am
luat o binecuvintare de la el. Am fAcut tot astfel cu moastele altor sfinti patriarhi ai
Antiohiei, care sint in posesiunea <alugArilor>. Unul dintre ei era sfintul Ignatie, cel incins
de Dumnezeu. Era, de asemenea, sfintul <loan> Hrisostom, impreunl cu alii. Sfintul mAnAs-
374/II tirlim, in timpul vietii sale, a edit pe muntele opus satului // vil i castani care mai ant
Inca in fiintA233.

Pe dealurile care inconjoar aceast, mn.'stire slut multi credincioi

pustnici care vin la biseric in toate anotimpurile potrivite ca s primeasc6
sfintele taine. Cu prilejul de fat., indata ce li s-a dat de veste de sosirea
domnului nostru patriarh, ei au alergat la ei ca cear dezlegare de p6cate
ei ne-au binecuvintat.

XXIII. DESPRE BAIA <DE ARAMA)]

DIN TARA ROMANEASCA.234

Dup aceea am slujit liturghia in biserica lor joi 14 iulie235. i patriarhul

le-a hirotonisit un preot i un diacon. i a invemintat pe staret Cu briul,
dindu-i dreptul de a purta titlul de arhimandrit 0 de a spovedi 0 de a
impkt50.
A doua zi ne-am luat rlmas bun de la ei 9i am purces la o cTtorie
de trei-patru ceasuri cAtre vestita Baie de Aram238 2.9ezat la marginea
trii. Am observat, dup cum ni s-a spus, c. Tara Romaneasca are forma
131 In documentele din secolul al XVII-lea se spune c mAnAstirea Tismana, fiind situatA
la marginea tArii, de multe ori au venit tilharii i pandurii la sfinta minAstire de au prAdat-o
si au jefuit-o" ; din aceastA pricinA era pAzitA zi i noapte" de locuitorii satelor din jur i pri-
mise si arme de apArare (Studii si mat. de istorie medie", IV, 1960, pp. 205-206).
131 Nicodim.
133 Paul de Alep inregistra aid o traditie pe care o Intilnim i in unele documente din timpul
domniei lui Constantin Serban (Arh. St. Buc., Peceti, nr. 69).
134 In notit marginald la textul arab : 'an ifat Ma'den fi al-Falach.
11/5 In ajun, la 13 tulle 1657, patriarhul Macarie a emis o carte de blestem impotriva celor
care s-ar atinge de mosiile i averile mAnAstirii Tismana (Al. tef tiles e u, op. cit., p. 332).
O altit carte de blestem a patriarhului Macarie, tot in folosul mAnAstiril Tismana, poartA data de
3 iunie 1658 (ibidem, p. 333).
284 Ma'den al-Nuhas.

200

www.dacoromanica.ro
unui arc. Pocani237 este linga Dunre239. De acolo <mergi> in directia
muntilor catre mnstirea Cozia, cale de patru zile de la Dun're. De la
Cozia 'Ana la aceast." Baie de Aram este o distanta de jumltate zi <de
clatorie> 0 de la Tirgovite pin aici gut, intr-adevar, patru zile. Din
acest loc este bic o zi de calatorie 'Ana in ora011 numit bazar"239 care este
graniIa Trii Rom neti, // a maghiarilor <0> a turcilor240. p. 355
Dunarea curge pe teritoriul stapinit de maghiari unde cetatea Timi-
oarei241 care a fost cucerita de la maghiari de catre raposatul sultan Sulei-
man242 0 acolo este reedinta unui paa de margine. Lungimea Trii
Romneti de la Foc.,ani la bazar"-ul mai sus aratat este de circa zece
zile de cattorie, iar in latime se intinde pina aproape de Dunare, aa
cum am aratat.
Aceast mina de aram a fost descoperit in timpul rposatului Matei
voievod24 i anume : un sirb, mergind la vinatoare prin paduri i ajungind
In acest loc, care era atunci ca total necunoscut tuturora, a gsit o gramada
de pietre negre, puse laolalta de mult vreme, 0 care se prefcuserl intr-o
mas. solida. Pietrele fusesera aezate acolo inch* din vremea grecilor244 i
dup infatiarea lor s-a banuit c trebuie s fie o mina in apropiere. Sirbul
s-a dus la domn ii4tiinteze despre aceasta 0. a luat terenul <cu arenda>
de la el 0, din porunca domnului, au exploatat-o 0 au extras minereu1249.
Mina este aezat ,in virful unui munte. Tot locul din imprejurimi,
cuprinzind culmile dealurilor invecinate, este acoperit ca piatra alba, dede-
suptul creia pamintul este rou intocmai ca parnintul de la Alep. Ape
slut din belug, iar stratul <de minereu> este ca acela al unei ocne, acoperit
cu verdeat. i adinc. 1,ucrtorii carau materialul in sus 0 in jos ca ajutorul
unor scrip4,248 i fringhii trase de cai, ce merg de jur imprejur. In fund,
ei sapa i noaptea la lumina tortelor i ca mare trud scot min.ereul negru.
Acei care nu au puterea sa-1 taie, din cauza duritatii <lui>, pun imprejur
crbuni aprin0 i apoi ies din mina. Indata ce s-a stins focal i local s-a
racit, ei se coboar <in mina> 0, gsind piatra crapata, scot afar. buc5.tile
217 Fiksan.
131 Desigur o confuzie a autorului, care se refer5, probabil la Siret.
211 Tirgul Jiu.
140 Al-Madjar ura al-Turk.
111 Temepar.

141 Suleiman ce! MAtet (1520-1566). Timisoara a fost asedlat 1 cucerita in 1552.
143 Dap& alte tiri, exploatarea aramei ar fi mai veche ; in timpul domuiei lui Mate' Basarab,
mina de la Baia de Anima a fost luata pe seama domneasc5." (N. Ma ghiar si Stef an
Olt e an u, op. cit., p. 156).
244 Yunansi.
143 Mesterii care au exploatat mina pe vremea lui Matei Basarab se numeau Poznan,
Stoian i Ghiura (N. Ma ghiar i t. 0 lt e an u, op. cit., p. 156),
143 Mandjilik.

201

www.dacoromanica.ro
 0. le ridic prin gura putului. 0 parte din minereul din vin este de un
verde ca rugina, o parte este strAlucitor i galben ; aceasta este arama curat.
Ei amesteca totu0 total la un loc i il duc la topitorie.
Descrierea unei topitorii este urmltoarea : <topitoriile> sint mari
inalte i acoperiurile lor sint povirnite. in mijlocul fieareia din ele
sint cinci sau ase cuptoare, wzate pe czi sau pe zad.tori 0 in dosul fie-
crui cuptor se, afl o pereche de foale foarte mari, ca acelea folosite de
fierari, puse in micare de ap. Cci sint astfel alctuite, hack la spatele
fieckui atelier se afl un scoc cu ap curgAtoare, care cade pe o roat exte-
rioar. Aceast roat invirtete o oite lung i groasa cu ajutorul ei
pirghiile foalelor gut ridicate i lsate astfel incit sufld cu mare fort in
foc, in timp ce lucratorii stau necontenit ling cuptoare pentru a pune
275/I crbuni i minereu. fi Aceste focuri sint intretinute cu cea mai mare grija
13- 356 9i. trua., // atit ziva cIt i noaptea pin ce arama este bine incalzit i topit
datorit greuttii sale cade intr-o groap, sub pmint. indat ce s-a
acit, o scot in grAmezi mari pe care le crap in bucAti mici i le scot afar
din topitorie. Aici aduc cantitti mari de lemn de salcie 0 de plop. Si punind,
alternativ, straturi de lemn de acesta i straturi de bucti de metal, pin
la inltimea unui stat de om, dau foc grmezii din cele patru laturi 0 o las
s ard zi i noapte pin ce arde tot. Apoi string metalul i 11 pun pentru
a doua oar in foc, intr-un alt loc. Si. urmeaz tot aa de ase ori. Apoi aduc
din nou arama in acela0 cuptor in care fusese topit mai intii 0 o topesc
din nou. Ea curge intr-o groap ca 0 mai inainte, dar este inc brut.
Si dup ce s-a fcit, o pun din nou in cuptor. De data aceasta amestecul
este deslvir0t i curge acum intocmai ca apa. O scurg in tipare 0 o scot
ca pe buctile de cear. ; <este) o aram curat i frumoas. Se spune
este mai bun 0 mai curat decit cea de Kastamonu247, fiind tot atit de
moale ca (0) argintul. Si este dus de negustori in Turcia, la Trapezunt248,
la Kastamonu i in Persia. Ocaua se vinde cu o jumtate de rial" 0 se
spune c, intr-un an cind se gsea inc din belug la suprafata pmintului
s-au scos ase sute de mii de ocale. Dar acum o scot de la o mare
adincime.
in ultimii ani productia anual a fost de dou sute de mii de ocale,
dar e nevoie de o mare cheltuial pentru cumprarea crbunilor, plata
lucatorilor, a meterilor, .a. arbunele nu poate fi decit cel fcut din salcie
0 plop 0, tot astfel, lemnul pe care ei Il folosesc co s ara arama trebuie
s fie din aceia0 copaci. i acum ei trebuie s-0 aduc lemnul lor de
departe.

247 Oras din Anatolia, capitala vilaietului cu acelasi nunie.

Trapezunt, astAzi Trabzon, oras din Anatolia, pe coasta MArii Negre.

202

www.dacoromanica.ro
 De mult nutream dorinta de a vedea asa ceva i, pin." la sfirsit, mi
s-a implinit. Noi i-am intrebat de ce pietrele din acest tinut sint albe ca
zpada ; ne-au rispuns di din cauza caldurii mari si a fumului ce se ridica
In urma arderii minereului de aram, in felul in care 1-am descris.
Riu1249 care curge pe ling6 cherhanale si care le invirteste rotile izvo-
rste de la poalele muntelui unde se afla mina. i din aceast cauz nu
traiesc in el nici pesti, nici broaste, nici viermi sau alte insecte25 de nid
un f el, dei in vechime misunau in el vietuitoarele. Dar indat ce au inceput
s sape muntele i chid s-a deschis mina, apa s-a otrvit, iar pestii i cele-
lalte vietuitoare au fost izgonite, cci minereul de cupru este insotit de
pucioas si se crede chiar c toat temelia muntelui este <alch."tuit> din // P- 357
acest minereu.
Intr-un an se aprinsese focul in diferite prti, in fundul minei, dup
cum am amintit mai sus, <cind am ar'tat> c ei slbesc partea cea mai tare
a rocii prin foc ; i acest foc mai arsese inainte, timp de zece ani, nefiind
In stare nimeni s-1 sting. Totusi, este de mirare c aerul din aceast loca-
litate este atit de blind si sntos.
Revin. Apoi domnul nostru patriarh a fcut agheazm la gura minei
si a aghezmuit tot locul <din jur>. El a rostit de asemenea litanii in ateliere,
deasupra cuptoarelor. Toti lucrtorii i mesterii sint sirbi.
Ni s-a spus c peste Dunre, de partea cealalt, se afla un oras mare
al &Arai nume era in vremurile vechi, C1audiopo1is251, adica cetatea imparatu-
lui Claudiu252, dar acum ei 1'1 numesc Cladova25.
Cind au cucerit-o, turcii i-au dat numele de Fethis1m254. Aproape in
aceeasi directie se afl orasul Belgrad. Belgrad este un cuvint rusesc ; la
drept vorbind <se numeste> Bielogorod255, adic. orasul alb"256 si este la o
deprtare de cinci zile de cAlktorie de mina aceasta.
Orasul Buda257 este la o distant de opt zile <de mers>. Cea mai mare 275/11
parte din locuitorii si sint maghiari sau unguri, de sub stpinirea cezarului,
adic al irnpratului otomanilor258 care este numit de asemenea si imprat
162 Riul Baia de Aramti, afluent al Motrului.
Dodol.
Klafdiyoboli.
252 Klafdiyus.
253 Kladofa.
Fath Islam, in limba turca: Feth-i Isldm, contras Fethislam.
256 Balogorod a'na.
255 Madinatu al-Bayda.
257 Budum.
152 Malik Aloman.

203

www.dacoromanica.ro
 al nemtilor222 i a crui reedinta este oraul numit Badj"260, la cinci
zile deprtare <de Buda>.
Se spune ca Dunarea izvorate din posesiunile sale i, curgind cale
de o lun de calatorie prin tinutul sau, se unete la Belgrad cu un alt riu,
tot aa de mare ca i ea insi, al carui nume este Sava261. Dupa aceea,
datorit multimii de riuri ce se varsa in ea, ajunge un fluviu uria; .1 curgind
din imprtia nemtilor in Marea Neagra, se vars in aceasta <mare> dupl
o alt cale lunga cit o luna de calatorie.
Pe malul riului Dunarea, care formeaza granita imparatiei turceti,
sint cinci paalicuri. Cel mai mare dintre aceste paale este beglerbegul
de Buda, care are rangul de beglerbeg al Egiptului. Al doilea este begler-
begul de Bosnia, <provincie> care formeaza granita stapinirii venetiene
In fata Zarei262. El cirmuiete .1 sangeacul de Ipek223, care este scaunul
arhiepiscopului Serbiei. Al treilea este pa4a de Belgrad ; al patrulea, pap.
cettii Sofia i al cincilea, paa de Silistra.
Vineri am parasit pe 135.iai i ne-am intors paii spre cimpia 'Aril
Rom neti, isprvind cu muntii. Am intrat mai intii in ocirmuirea cadiu-
lui de Vidin2". Apoi am intrat in aceea a Craiovei, uncle cirmuiete in chip
independent banul, care ii intinde autoritatea sa asupra a cinci judete2".
la. 358 Am inaintat // cale de trei ceasuri de-a lungul malului sus-pomenitului
riu al minelor i. am ajuns intr-un sat mic, stapinit de unul din boieri, unde
am fost primiti cu mare cinste. Am stat cu ei pina duminica, deoarece nu
au vrut s ne lase sa plecam pina ce nu am facut o slujb pentru ei O. nu
le-am pregnit agheazma. Dupa spat am plecat .1 seara am ajuns intr-un
alt sat mic, unde am dormit226.
Ne-am sculat luni, dis-de-dimineata, <in ziva> sarbatoarei Sf. Ilie,
tocmai chid se implineau cinci ani de la plecarea noastr. din Alep.
168. Nemsah. De fapt Ungaria nu fusese Inca cucerit de austrieci.
160 Viena, numit de turci Be, dup5. denumirea ungureasc5. Bcs.
161 Sabe.
"X Zadra.
1" Ibakiu.
1" Eyddin. Dup11 opinia lui Radu Creteanu (Mitropolia Olteniei", 1967, p. 919) este vorba
probabil de Severin, cucerit de turci.
agi Haza, circumscriptie de sub jurisdictia unui cadiu. E ceva mai mia decit un judet.
Este vorba de cele cinci judete ale Olteniei.
184 Dupit opinia lui Radu Creteanu care a studiat cu atentie calltoria lui Paul de Alep
prin Oltenia ar fi vorba de satele Glogova, proprietatea lui Necula Glogoveanu mare pitar
(1656-1657) i de Corcova, aflat in apropiere (Mitropolia Olteniei", 1967, P. 919).

204

www.dacoromanica.ro
 XXIV. DESCRIEREA MANASTIRII <STREHMA>267

Am cltorit timp de trei ceasuri 9i am aju.ns la egumenul marii mans-

tiri numit Strehaia268, inchinat Sf. Treimi.
Am intrat in aceast mnIstire cu adevrat mseat, aezat intr-o
din* i cldit de fposatul Matei Voievod269. Seamns cu o cetate mare
are ziduri puternice de incints, cu multe creneluri. inluntru este o
fintin frumoas cu ap curgltoare, deasupra creia s-a ridicat un turn
puternic i inalt. Deasupra portii mnstirii se afl clopotnita, foarte
cldit. <intr-un stil> manet, avintat. Portile sint de fier i <sint> noi ;
chiliile sint frumos cldite, iar buctria_ i grajdurile sint toate boltite
cu piatr.
Se spune d., mai intii, <domnul> a inceput s construiasc.' biserica
In apropierea acelui sat, apoi a infrumusetat local de acolo i a inceput
s construiasc curtea, adica palatul su personal. Dup ce acesta a fost
terminat, mai multi i-au spus : Dar ceea ce se cere este s o prefaci intr-o
mnstire". El a rspuns : Este pe cale de a fi prefAcut intr-o mAnstire" ;
i a terminat <cladirea> in acest f el. Din aceast cauz, constructia mns-
tirii este de o mare frumusete, trainid. i bine infrit.. In centrul curtii
este aezat.' pivnita sau incsperile boltite pentru <pstrarea> vinului, iar
deasupra acestora sint camere mrete i un divan mare, cu un pridvor in
jur, folosit ca loc de osp5.4.
Toate aceste crdiri sint spoite cu var i pe din.untru i pe dinafar.
In partea de rsrit a mnstirii nu sint chilii pentru elugki, d numai
ziduri puternice de incint, deasupra azora se afl o cldire mindra, care
cuprinde o salsa frumoasA .1 o sala de mincare unde sufletul este uurat
de g-riji datorit veseliei privelitei. De jur imprejur sint grdini i o ap
curgtoare care curge dintr-un izvor i se vars: intr-un heleteu din
apropiere.
Biserica este foarte frumoas. /I .1 este impodobit cu tot felul de 376/I
ornamente, fiind zugrvit atit pe dinuntru, cIti. pe dinafara270. Intr-un
cuvint, este o mn.'stire domneasc i este foarte pretuit in aceast tara
287 In notl marginalgi, in textul arab.
288 Strehaya.
282 MilnAstirea Strehaia (jud. Mehedinti) a fost construitii de Mate! Basarab in 1645
(p. S. NAsture 1, 5tiri istorice noi despre doud monumente vechi, in vol. Sesiunea
a Direcfiei monumentelor istorice, Bucureti, 1963, pp. 26-32; N. Stoicesc u, Bibliografia
Tara Ronstineascd, II, pp. 601-603).
270 Informatie pretioas, adeverit. In cursul lucrgtrilor de restaurare, cind s-a descoperit
aceastii pictur exterioargt constind din linii ce imitil arginaida i din motive geometrice (Mitro-
polis Olteniei", 1967, p. 920).

205

www.dacoromanica.ro
 pentru frumusetea sa i pentru intriturile sale. Noi n-am intilnit, desigur,
niel <o alt mnstire> deopotriv' cu aceasta2n. Privelitea larg deschis
asupra locurilor din jur este deosebit de inveselitoare pentru suflet. //

XXV. DESCRIEREA MAN.A.STIRII GURA MOTRULUI

p. 359 SAU GURA RIULUI272

Dup ce am slujit aid liturghia i. am prinzit, am prsit mnstirea.

Si cltorind vreo trei, patru ceasuri, am ajuns la o veche manktire inchinat
Sf. Paraschiva, dar numit obinuit Gura Motrului2", adicA Gura Riu-
lui"274, cAd riul minelor, al ckui nume este Motru279, ctu-ge aproape de
mnstire 9i. o indestuleaz cu ap.
Se tie c aceast mnstire este mai veche decit cea a Tismanei, Cci
Sf. Nicodim a fost primul om care a venit sa locuiasca aici, intr-o cuvioas.
sihstrie, i care a inceput ridicarea bisericii278. Mult timp dup aceea s-a
dus s cldeasc5. mnstirea Tismana.
Biserica de aici, in vechea sa form, era mic.' .1 simpl i a fost
d'kimat. de unul din dregAtorii din aceast tara, care era <mare> vornic2"
sau mare cadiu" .1 al crui nume era Preda278, rud a rposatului Matei
Voievod279. De la tatl su i de la stramoii sgi el avea multe moii,
mnstiri, biserici i sate. Si printre ele se afl aceast mnstire despre care
se va da mai departe o descriere anume. El a zidit-o din nou a doua oar.29
*i a fcut o crdire mreat i. aleas cu trei turle. intregul acoperi,
fiind fcut din plci incheiate <de plumb>, se spune c ar avea o greutate
de aisprezece mil de ocale291. Din nenorocire, aceast mnstire era
aezat <intr-un loe> foarte neplcut, bintuit de mute i de tintan.

Afirmatie flcutil, totusi, si despre alte mguiristiri.

171
27$ Sifat dayr Guru Motru ayyu Famm al-Nahr.
27$ Guru Motru.
274 Famm al-Nahr.
174 Autorul confundA riul Baia de AramA ca Motrul in care se van acest riu. Mlastirea
este chiar in dreptul varatrii Motru.lui in Jiu.
176 In realitate mgaristirea Gura Motrului a fost construitit mult mal tirziu, de Harvat,
mare logoflt, pe la inceputul veacului al XVI-lea (N. Stoicese u, op. cit., pp. 355-356).
277 Fornik.
Brada -= Preda Brincoveanu, mare vornic (21 mai 1652
1711 11 februarie 1655)
(N. St oicesc u, Diclionar, p. 125; ca bibliografie).
s7' Vezi ibidem, pp. 125-126.
ISO La 1653 (N. Stoicescu, Bibliografia, I, pp. 355-356).
asa Cffrit exageratA (circa 20 000 kg!).

206

www.dacoromanica.ro
 XXVI. DESCRIEREA MANNSTIRII TINTARENI SAU REGA-
TUI, TINTARILoR282

Am facut aici o sfintire de agheazm. i o pomenire a ctitorilor i dup.

amiaza am ajuns, dup o caltorie de un ceas spre miazazi, la o manastire
inchinata Sf. Mihail. Ea este cunoscuta de obicei sub numele de manastirea
adicl manastirea regatului tintarilor, O aceast.' denumire
Tint.reni283,
este intr-adevar intemeiata. Este inchinat. Sf. invieri O este cirmuita
de un egumen deA,f el din Grecia i locuit de calugari care sint discipolii
patriarhului de la Ierusalim. Se afl asezata pe malul riului Jiu care curge
la poalele muntelui *i. din cauza multimii de iarb5. O verdeat., care crete
In netire, i. a desimii padurilor din jurul ei, intregul tinut roiete de mute
i fintari intr-un chip de nedescris.
Am petrecut aici dou5. nopti ; in prima <noapte> nu am putut inchide
ochii, in a doua ne-am urcat, in speranta de a ne odihni, sus, in virful
unui deal din vecinatatea manstirii, unde fusese sadita o vie O acolo se
afla un foior inalt2". Dar n-am putut scapa de ginganii nici ziva, nid
n.oaptea, i. am. patimit din cauza lor un chin cumplit care nu poate fi descris
in cuvinte. Dumnezeu s apere pe vizitatorii m5.nastirii 1 Dei am aprins
focuri de jur imprejurul nostru O s-a ridicat fum de baliga de vaca, nici una
din toate aceste masuri nu ne-a folosit. Dimpotriva, // du*manul nostru se Fi- 360
lupta cu noi in chipul cel mai neimblinzit, astfel 6. Dumnezeu ne este
martor 1 in timpul celor mai multe din noptile din timpul lunilor de
var5. i. a celor mai mari calduri din aceast tara eram siliti &I ne culcam
cu ciobotele in picioare, sa ne tragem pe miini mna5i de piele O s ne
acoperim faja; nici macar aa tot n-am scapat <de tintan>.

XXVII. <SATUL *I PALATUI, DE LA POIANA. SLUJBA INNIOR-

MiNTA.RII 1 A NUNTII>

Am. calatorit un ceas i jumatate spre apus285 i am ajuns intr-un sat

stpinit de unul din marii dregatori ai tarii, numit Poiana288. Acolo se afla
un palat mare, ridicat pentru stapini, cu cladiri de o frumusete uimitoare.
S82 In nota marginan: Szfat dayr Tintsarani ayyu Mulk al-B4.
288 Mnstirea Tintseni, cu hramul Sf. Arhangheli, dateaza de la sfirsitul sec. XVI sau ince-
putul secolului al XVII-lea, fiind amintit. la 1610 (ibidem, II, pp. 678-679).
284 Dup. Radu Creteanu, o mil& (Mitropolia Olteniei", 1967, p. 920).
1" In realitate Poiana de Gilort e la nord-est de TintAreni.
86 ',lag& Fillasi (jud. Dolj).

207

www.dacoromanica.ro
 In clipa in care acest boier287 a fost bwtiintat de: trecerea domnului
nostru patriarh, se intimplase tocmai ca familia sa se afla in preajma cunu-
niei nepotului gU287bis el a trimis cu mare insufletire i bucurie
pofteasca pe invtatorul nostru sa-1 viziteze.
and am ajuns la el acasa, i-am gasit pe toti robotind la pregatirile
de nunta. Dar s vezi ce a voit Atotputernicul sa se intimple ! Chiar atunci
a murit pe neWeptate fratele cel mai mare al logodnicului. i bucuria
lor impreuna cu veselia lar s-au preschimbat intr-un doliu amar i in bocete
.1 jeluiri ce nu pot fi descrise.
Este obiceiul, in aceasta tar, sa nu se logodeasca sau s nu se cunune
fiul sau fiica cea mai tinara inaintea celei mai mari288. Dar ei au fost mult
uurati .1 mingiiati de faptul aflrii printre ei a domnului nostru patriarh.
Caci le-a tinut predici i i-a mingiiat i, dupa o lunga cuvintare, // i-a indu-
276/11 plecat s duc pina la capat cununia. Vezi deci cum, ascultind de el i
turind once impotrivire la sfatul su printesc, au savirit in acelai timp
doua ceremonii atit de opuse, ca cea de nunt cea de ingropaciune.
Barbatii i femeile se pregatisera inca de mai inainte spre a merge
s aduca logodnica dintr-un loc in.departat. Dar intinaplindu-se aceast5
moarte napraznic, ei fuseser. opriti <de a mai merge>. Patriarhul ins
a silit prile s dud la capat svirirea lucrului inceput. i ei au trimis
acum, in chipul obinuit la ei, pe mire cu rudele lui l cu multi boieri
p. 361 jupinese, in trasuri, cu insotitori, ca//s aducmireasa. Pina atunci au inceput
slujba pentru mort. i cu mari stradanii i-a silit patriarhul sa-1 aeze in
cociug i s.-1 ingroape in dup amiaza zilei urmtoare, caci ei nu erau
datori s faca astfel.
In ziva urmatoare, care era duminica, au facut un parastas pentru el
i au facut un praznic stralucit, pentru care au tiat patru boi .1 cincizeci
de oi. S-au copt piini nenumrate .1 au intins pinze de in, care pareau valuri
intregi <scoase> din razboi, pe mesele care ajungeau din mijlocul casei
pina gar in curte. Pe aceste mese ei au aezat piinea in jimble mari intregi
.1 pe fiecare jimbla au pus o bucata de carne. Noi ne-am dus anume pentru
a vedea ce se petrece. i am socotit c num'arul celar aezati unii linga
altii trecea de o mie cinci sute. Caci este obiceiul in toate trile acestea
ca, atunci cind se raspindete zvonul despre o veselie sau o intristare, adica
despre o nunt sau o inmormintare, lumea din satele vecine s vin la
praznic.
287 Arhon. Probabil Barbu Poenaru (din Poiana), mare ban, mare stolnic, mare clucer
si mare vornic intre 1644 si 1659 (N. Stoices c u, Dictionar, pp. 227-228).
187bi1 Este vorba probabil de Dumitrasco, pe care, la 4 februarie 1660, Barbu, fost snare
vornie din Poiana, Il numeste nepot (G. Ghib An ese u, Surete i inoade, VI, p. 81).
us In noth marginall in textul arab.

208

www.dacoromanica.ro
 Pe lng fiecare ceata- statea cineva cu un toiag, avind rostul de a se
ingriji ca ei sa manince i sa se indestuleze i ca fiecaruia s i se dea cele
trei pahare de vin. Fiecaruia i se imparteau, de asemenea, trei jimble2"
oaspetii stateau la mask' pin ce sfireau sa se ospateze. Apoi puneau
resturile dinaintea lor pe ervete, pe care 0 le adusesera in scopul de a lua
cu ei ce le prisosea i, dupa ce se rugau pentru iertarea rposatului,
plecau.
inaintea ospatului, patriarhul rostise rugciuni asupra tuturor acestor
mese 0 le binecuvintase cu rugaciunea : Miluiete-ne pre noi Dumnezeule
..." <precum> i cu tamiie, f kind pomenirea raposatului. Cind ne-am
aezat la masa, ni s-au infatiat numeroase blide ; i cind ne-am ridicat,
s-au facut din nou rugaciuni, potrivit datinei.
Nu numai cei bogati fac pomeni in chipul aratat, ci i saracii ; chid le
moare cineva din familia oricaruia dintre ei, Ii insotesc la mormint cu
coliva i piine. i dupa ce Il ingroapa, le impart celar de fata ca s se roage
pentru iertarea lui. i acest obicei este foarte demn de lauda I
Sa reiau descrierea nuntilor din aceasta tara (dei am mai pomenit
cite ceva mai inainte in aceasta privinta) ; este dup cum urmeaza. Trimi-
tindu-0 slugile i ruminii29 cu carele sus la munte, acetia le adusesera
o mare multime de ramuri de copaci291 i ascutindu-le tulpina, i-au infipt
in ziduri, de jur imprejur, in fata portilor, la dreapta i la stinga, de o parte
0 de alta a drumului 0 de la biserica 'Dina acasa. Acesta este la ei semnul
unei nunti in preajma celebrkii ei. i noi am intrebat ce rost are 0 ce
inseamna. i ne-au spus // ca, aa dupa cum frunzele acestui copac nu cad P. 362
niciodata, ci sint intotdeauna verzi <inconjurind> fructul din mijlocul
lar, tot aa sa dea Domnul mirelui i miresii.
S. reiau <0rul povestirii>. Luni au venit, cu vestea imbucuratoare
despre sosirea apropiata a mirelui, colacarii care luasera inaintea cetei de nun-
ta0, calari, precedind pe mire. i duph ce au dat aceasta veste buna parinti-
lor acestuia, li s-au impartit daruri de pret292. indata a sosit i mirele cu
alaiul su de prieteni, clri, care-I intovaraeau, el insu0 calarind un cal
ce-i fusese daruit de socru, dui:a cum este obiceiul aici, cu eaua, cu harna-
ament293, cu friul i cu tot tacimul. i purta pe cap un surguciu alb, dupa
cum se obipuiqte la gineri.
Mireasa era intr-o tr.'sura, urmata de alte trasuri pline cu jupinesele
boierilor ; fratele ei o insotea. in urma ei erau dou care pline cu lucruri
1" Banat.
130 'Abidahum wa fallahiy-yahum.
131 In textul arab : ghafun adjar. E vorba aici de ramuri de copad, probabil de brad,
dup cum reiese si din context.
3" Pleharim.
133 Rahta. De aici termenul rafturi" pentru harnasament.

209

www.dacoromanica.ro
 constind din haine, mobile, .a.m.d., pentru ca mireasa e cea care inzestreaza
pe ginere, acesta nedindu-i nimic. Tatal miresei ii trece in scris o zestre
culmoii, tarani, slugi, vii etc., dupa puterile sale.294 Dac ea va avea copii,
aceste bunuri vor reveni sotului ei ; dar daca ar muri fara urma0, // atunci
277/1 intreaga zestre se intoarce la tat5.1 ei2 95.
De indat ce mirele intra in curtea conacului, tatal i mama ii ies inainte,
aa cum fac 0. cind vine impreun. cu mireasam. Si, dup ce le-au dat sa
bea vin din cupe mari de argint, s-au indreptat spre biserica, noi mergind
inaintea lor.
Aici, potrivit obiceiului lor statornic, au intins un covor sub picioarele
tinerei perechi. Si nau1297 a luat loc linga mire, in timp ce nap.298 statea
ling mireas., a carei fat era acoperita cu un val. lar eu, smeritul arhi-
diacon, invemintindu-1 pe invatator in epitrahil, omofor 0 mantie, am
tamiiat de jar imprejurul mesei pe care o aezaseram in fata corului 0 pe
care pusesem evanghelia 0. crucea.
In timpul slujbei, cind mirele 0 mireasa ocoleau masa, s-au aruncat
zaharicale cu migdale 0 stafide i cofeturi 0 jimbl. 0 <acestea> au fost
adunate cu lacomie de cei de fata. Dupa sfir0tul rugaciunii, perechea nou
casatorita a inaintat spre a ingenunchea in fata evangheliei pe care au
sarutat-o ; de asemenea <au srutat> 0 mina dreapt a invatatorului nostru
0 apoi au ieit <din biserica>. Acum nu mai era plinset, nici tinguire, ca
In ajun. Fie ei binecuvintati pentru firea lor, care alunga atit de repede
intristarile lor <i-i lasa> sa se dedea bucuriei 0 multumirii !
Seara am fost poftiti la spat care a fost maret, numarind peste cin.ci
p. 363 sau ase // sute de tacimuri; 0 ori de cite ori mai aduceau cite un fel, il adaugau
la cele aflate acolo.
Este obiceiul ca mirele s nu-i scoata niciodat calpacul299 de pe cap,
dup cum am vazut la Tirgov4te, la toti tinerii boieri carora domnul le
era nun, el insu0 stind cu capul descoperit in biserid 0 in fata inaltelor
fete biserice0i, dar mirele i0 pastreaza calpacul.
In tara aceasta este obiceiul ca ginerele insu0 sa serveasca la mas.
0 sa intind farfuriile 0 bautura. Si mireasa, la fel, se ingrijete de toti
oaspetii, de la primul la ultimul, impreuna cu sotiile lor.
Dup citva timp au adus pe o tava nite marame, dupa datina, <adu-
catorii> fiind insotiti de un diac care fusese mai inainte induntru .1 care
294 Este ap-numita foaie de zestre.
295 Informatie exactl.
296 E vorba aici de doul momente deosebite : anume primirea ginerelui la venirea lui acastt
i primirea miresei pe care mirele o infltileazil plrintilor.
295 Esbin.
295 Esbine.
299 Kalpak.

210

www.dacoromanica.ro
scrisese numele tuturor mesenilor. Pe fiecare marana era cusut o bucata
de hirtie pe care era scris numele persoanei careia urma s i se dea, dup
rangul fiecareia, ca sa nu dea prilej de incurcaturi. Ei au imprtit acum
aceste marame tuturor oaspetilor, in timp ce diacul scria toate numele
lor intr-un catastif, pina a ajuns la capat. Apoi au adus o tav mare, i.
primul caruia i-au infatisat-o a fost domnul nostru patriarh care a pus
In ea un numar de piatri pentru a cinsti pe noii castoriti 0 dui:A el ceilalti
oaspeti 0-au infat4at darurile.
Cei care aveau bani la ei au svirlit <pe tava> bani sau dinari, potrivit
cu starea lor. lar altii au spus diacului : Scrie ca ai primit de la casa mea
cutare cal sau cutare bou sau cutare numar de oi sau de porci sau cutare
slug& sau tigani robi. Pita s-a facut ocolul <mesei>, sahanuP s-a umplut
cu bani. Acela.i lucru se face printre femei in incaperile lor. Apoi bunicul
ginerelui i-a intins o sabie argintata 0 o teac de brocard i catif ea iar tatal
i-a dat o paceam de blana de samur Toti banii care fuseser adunati au
fost pu0 intr-un ervet i pecetluiti.
Dupl ce mireasa, urmata de femei, s-a apropiat de domnul nostru
patriarh i, ingenunchind inaintea lui, i-a primit binecuvintarea, i s-a dat
ervetul cu bani impreuna cu toate cheile sipetelor sotului ei 0 ale caselor
0 ale pivnitelor unde se pastreaza mur'turile i vinurile, toate <cheile>
fiind atirnate de un lant de argint. Caci in aceast: tara sotia este pastra-
toarea avutiilor sotului sau i cheile Ii atirna intotdeauna de cingtoare.
Ea sta intotdeauna in fruntea mesei i b.rbatul sau la dreapta ei, dupa
cum am vazut adesea in multe imprejurari.
Apoi au golit numeroase cupe <de vin>, mai intii <intru slava lui>
Dumnezeu ; in rindul al doilea pentru // domn, apoi pentru ban, adic pen- p. 364
tru cadiul" acestui tinut pe care 1-am pomenit mai inainte aici ; <apoi>
pentru tatal miresei, pentru bunicul mirelui, pentru tatl i pentru mama
lui, pentru el O. pentru oaspeti. Astfel ei au continuat s. bea 'Ana dupa
miezul noptii, cind ne-am sculat i ne-am dus in corturile noastre, caci ei
ridicasera pentru noi un mare pavilion 0 corturi 1/ pe pajistea care se 277/11
afla intre biserica i conac 0 am fost uimiti cit erau de curate 0 de ferite
de praf. Dimineata, toti au plecat la casele lor i n-a mai ramas pina la
urm nici un oaspete.
in noaptea de 27 a lunii iulie i in cea care a urmat, a fost o furtuta
,ingrozitoare, cu tunete i fulgere care au zguduit pAmintul si am spus :
A venit invierea <mortilor>" I
100 Vas rotund din aramii cositorit.
801 Bace.

211

www.dacoromanica.ro
 XXVIII. FILIAI

Dup oarecare tocmeal, miercuri am c6paat invoirea de a pleca ;

.1 dup ce am primit cu totii daruri, dup prinz, ne-au copleit cu
lor i ne-au insotit pin6 destul de departe.
Dup ce am mers cale de &ma ceasuri, am intrat intr-un oro al
crui nume este Fi1iai302, unde am petrecut noaptea de dinaintea postului
Adormirii303 <Maicii Domnului>. lar dimineata, dup o gustare matinaa,
ne-am luat r6mas bun de la locuitori. i dup ce am c.'15.torit vreo dou
ceasuri, am ajuns intr-un alt tirguor stapinit de un boiern, unde am
dormit in acea noapte.

XXIX. [CRAIOVA]

Vineri dimineata am ardtorit dou5. ceasuri i am ajuns intr-un ora

numit Craiova303 care este al doilea scaun episcopal din principatul
Romneti306. Mai inainte, in timpul lui Matei voievod i al domnilor
de dinaintea lui, in acest ora ii avea reedinta un guvernator, cu titlul
de ban ; ca un al doilea domn, el avea puterea de a confisca <bunuri>
i de a osindi la moarte i d'dea porunci .1 punea opreliti fr a-1 intreba
pe domn, 'Ana mai in urmk cind Constantin voievod a desfiintat atit
rangul cIti exercitarea autoriatii respective" pentru ca s nu se iveasa
de aici strickiune i coruptie.
In imprejurarea de fatd, aa-numitul ban, care ii mai pstreaf
doar dentimirea, a venit s ne intimpine afar din ora, insotit de boieri
i de popor ; i ne-a dus in biserica cea mare de piatr, zidia_de raposatul
303 FiliFan (jud. Dolj).
sos Siyam al-Sajyida.
304 Probabil Brldesti sau Cotofeni.
son 1<yetyota.
10$ La Craiova nu era scaun episcopal ; episcopia se afla la Rimnicul Vilcea, duptt cum spune
chiar Paul de Alep.
301 In realitate, functia de mare ban a continuat sit existe, cu aceleasi atributii, 1 chip&
domnia lui Constantin Serban (N. Stoic es c u, Sfatul domnesc, p. 160 si urm.). Intre 18 iunie
1656 chid mare ban era Chira. Rudeanu si 26 mai 1658 chid dregiLtoria a fost ocu-
patil de Preda Brincoveanu documentele nu amintesc un alt mare ban. Este foarte probabil
cti Paul de Alep se refer& la aceasat lips temporarg. a banului.

212

www.dacoromanica.ro
Matei voievod, cu hramul Sf. Dumitrus08. Seamn intocmai cu biserica
curtii <domneti>8", fiind ridicat pe patru stilpi inalti i avind un aspect
luminos i incinttor.

XXX. MANASTIREA BUCOVAT

Simbt. dimineata, 1 a lunii august, am sfintit pentru ei agheazm.30

In biseria. i dup-amiaz., dup ce ne-am desprtit de ei, am ajuns
In partea de apus a oraului intr-o vale sau vilcea din mijlocul unei pduri,
la o mnstire cu hramul Sf. Nicolae, numit in limba lor // minastirea p. 365
Bucovtsll. Se afl in stpinirea unor c5.1ugAri greci, fiind inchinat vestitei
mnstiri Sf. Varlaam din Rumelia, care, dup cum ni s-a spus, este zidit
In virful unui deal 0 este inaccesibil oricrui drum care ar urca, intrucit
dealul st ca o stinc dintr-o singurA bucat., <ridicata> sus in aer, cu
cele patru laturi ale sale perfect drepte.
and vine cineva la poalele stincii pentru a fi primit in mnstire,
acesta trage de o fringhie care atirn jos, cu un clopot in virf, iar
auzindu-1 dac este cineva pe care vor s5.-1 aduc la ei sus
las jos pin la el o lad cu ajutorul unor scripeti i fringhii i, dup ce
se aaz." in ea, o trag in sus.
Este o minstire m.reat i foarte frumoas. Apa pe care o folosesc
provine numai din ploaie i <calugrii> au holde de grill i vii, acolo sus.
Dar acestea nu sint indestultoare pentru traiul lor i restul recoltei lor
este in cimpia de jos. Aadar, din aceast pricin, ei depind de ispravnicii
tinutului fat de care, altfei, ar fi fost neatirnati. Nu dau atentie niel
unei persoane pe care nu vor s o primeasc: i nu-i ofer5., bineinteles,
niel un mijloc de a se urca, chiar dad.' ar fi un dregtor de cel mai inalt
rang 0 stare ; i acela nu are niel o putere s.-i constring.
S revin. Acqti cluglri care slut in sus-pomenitul metoh grit schim-
bati la fiecare trei ani 0 se trimite de la lavr un alt egumen cu alti
alugsi pentru a-1 inlocui.
308 Biserica Sf. Dumitru, ridicati de boierii Craiovesti, in secolul al XV-lea sau la inceputul
secolului al XVI-lea, a fost rezidia de Matei Basarab la 1651 (N. Sto ic es c u, Bibliografia,
I, pp. 224-225).
09 Ai-kanisa al-kurta. Este vorba de Biserica Domneascl din Tirgoviste.
$10 Adjiazmos.
311 Monastir Bukofatis. Mitnitstirea Bucovett (satul Mofleni, com. Bucov54, jud. Dolj),
nnmit& o Cosuna, a fost clitditii de Stefan clucerul in timpul domniei lui Alexandra Mircea,
1571-1572. (N. S toic es c u, op. cit., I, pp. 103-105).

213

www.dacoromanica.ro
 Biserica este o ctdire minded 0. este frumos zugrivit peste tot.
In fata u0i este un izvor adinc ca un put, din care izvorqte apa
deasupra <uii> este un pridvor cu o turl. inalt..
Am sfintit agheazm intr-o duminic dimineata, in ziva a doua din
<luna> august.

XXXI. DESCRIEREA MANASTIRII JITIANU312

De la aceast msnstire pin la oraul Vidin313 este cale de dou5. zile.
In limba greaca numele acestuia este Finidinis". i in el ade un mitropolit
378/1 care i0 intinde jurisdictia asupra a cinci sute de orae 0 sate, toate bul-
greti.
Seara ne-am luat fmas bun de la ei i dup ce am mers timp de
dou ore prin p5.dure, am ajuns la o mandstire inchinat. Sf. Dumitru
numit. Jitianum, dup riul Jiu313 care curge in apropierea sa. De jur
imprejurul ei este un lac mare care nu poate fi trecut nicieri, ci trebuie
s ocoleti vreo dou ceasuri pentru a ajunge la mAnstire care este
aezat in mijlocul pdurilor. Rposata doamn6316 a lsat, prin diat., o
sum de bani pentru ridicarea unei noi biserici, i ei o cldesc acum cu
cinci turle. Mai apoi, domnul nostru patriarh a aghezmuit biserica 0 a
sfintit-o prin rostirea rugciunilor obinuite. Am gsit in aceast manstire
un vier de fel din Stirlatis" ( ?) din Damasc (Siria), al crui nume este
acum Dimitrie ; i ni s-a spus c era unul din cei liberati de sultanul
5elim317. 1/

XXXII. BRATX*ANI
P 366 Am plecat de la mnstire dup, amiaza 0 am ajuns seara intr-un
tirguor unde am dormit. Sculindu-ne dis-de-dimine46, am mers timp de
patru ceasuri ; am trecut riul het= 0 am ajuns la satul numit Brt-
311 In nota marginal: $ifat dayr Djitiyani.
313 Budum.
314 Djitiyani. MAnAstirea Jitianu (jud. Dolj), datind din secolul al XVI-lea, a fost refAcutA
hi anii 1654-1658 de Ghinea BrittAsanu vistier si de IJdriste vistier, biserica fiind construitA
cu ajutorul doamnei Mass (N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 391-392).
316 Numele mAnAstirii nu are niel o legAturil cu riul Jiu.
316 Doamna Blaa, sotia lui Constantin Serban.
r17 Confuzie evidentA ; sultanul Selim al II-lea a donanit intre anii 1566-1574.
313 Oltats.

214

www.dacoromanica.ro
ani315, stapinit de marele vornic Preda320, ruda a raposatului Matei voie-
vod, pe care 1-am pomenit mai inainte. El este primal dintre boierii din
aceasta tara datorita motenirii <primite> de la stramo0i sai i mo0ile
sale gut imense, dupa cum vom arata lamurit mai jos.

XXXIII. DESCRTEREA MANASTIRII BRINCOVENI321

In dup amiaza zilei urmatoare am ajuns intr-un tirg al carui nume

este Brincoveni322 in care se afla palatele sus-numitului boier. De asemenea
aici mai slut case care au apartinut raposatului Matei voievod323, care era
de fel de aici.
Am mers de asemenea, la o manstire din apropiere, aezata in mijlocul
unei pduri i inchinata Adormirii Maicii Domnului, pe care ei o numesc
manastirea Brncoveni324 in legatura cu tirguorul ; aceasta este tot o
ctitorie a raposatului Matei Voievod. Am slujit dupa aceea liturghia
acolo de sarbatoarea Schimbarii la fata 0 am botezat cu mare bucurie
un tinr evreu.
Acest boier325 este foarte bogat i fail pereche atit in aceasta <tara>,
cit 0 in once alt. tara. Se spune ea are pe mo0ile sale douasprezece
de iepe de prasila 0 in fiecare din cele doug sute de4 sate care ii apar-
P1326, se afla cite o herghelie327. El are treizeci de mii de capete de oi
dintre care se spune ca au murit cinci mii in nul acesta de molima iar
unsprezece mii i s-au furat de nite tilhari impreuna cu 70 de funzi de
griu, in timpul tulburarilor care au avut loc in rindul trupelor la urcarea
in scaun a lui Constantin voievod325. El are patru mii de capete de boj,
315 Bratufani.
330 Preda Brincoveanu mare vornic. La BrAtAsani, pe Oltet, avea case si mosie i Ghinea
Tucala-BrAtAsanu, marele vistier al lu Matei Basarab (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 153).
331 In not& marginal: .Fifat dayr Brankofani.
233 Brankofani, sat, acum in jud Olt.
333 Curtea din Brincoveni a boierilor Craiovesti din secolul al XVI-lea a fost ref AcutA de
Matei Basarab la 1634-1635; separat de aceastA curte dupA cum rezultA din textul lui Paul
de Alep, ca si din planurile austriace din secolul al XVIII-lea existau aici i curtile lui Preda
Brincoveanu, ruda lui Matei (vezi N. Stoic esc u, op. cit., I, p. 101).
2I5 MAnAstirea Brincoveni, ridicat de boierii Craiovesti inainte de 1582-1583, a fost
refAcutA partial de Matei Basarab la 1640 (N. Stocesc u, op. cit., I, pp. 98-100).
311 Arhon. E vorba de Preda Brincoveanu.
315 Cifra este exageratA.
331 Herghele.
325 Este vorba de marea rAscoalA din 1655, chid, intr-adevAr, casa lui Preda Brincoveanu
a fost jefuit i s-au ars actele de proprietate (Lidia Demen y, L. Demeny si N. S t o
cescu, op. cit., p. 80).

215

www.dacoromanica.ro
 o mie de bivoli, patru mii de porci *i trei sute de *iruri de stupi, cu
roiuri <de albine>, fiecare *ir aducind mai mult de un butoi mare329
de cear *i vreo sut de vedre33 de miere ; fiecare vadr valoreaza un
piastra *i aceasa <cear> este cumpArat5. *i transportat de negustori
In tara Turcului331. In fiecare an acest boier trimite cite o mie de capete
de boj la Istanbul cu slujitorii s5.i, spre a fi vindut cu zece mii de
pia*tri.
El are o mie cinci sute de familii de tigani robi *i. se spune ea nimeni
nu are avutii ca el, afar de mnstirea Cozia care are o mie de tigani.
Ni s-a spus c ja de la fiecare familie, la srbtoarea Sf. Gheorghe, cite
6 dinari **1 la srbgtoarea Sf. Dumitru incA pe atita, ca haraci. Cei mai
multi din ace*ti tigani sint meseria*i se spune c aceast sum de
**1

p. 367 dou5.zeci // de mii de dinari se vars.& in toti anii in vistieria sa. *i. cu toate
acestea, traiul su este foarte simplu, mai ales in ceea ce prive*te masa
la care nu obi*nuie*te sk bea altceva decit ap5..
Dar este foarte milostiv ca clugrii *i ca sracii *i e bucuros s
cldeasc5. biserici *i. mnstiri *i s contribuie la intretinerea clerului.
Lui ii place s construiasc biserici322, fcindu-le cele mai bogate danii
In boi, oi, cai, albine, gospodrii, mori *i robi333 ; jpe altele le-a mo*tenit
de la stramo*ii s5.i334, dmtre care cea dintii este mnstirea Bistrita, o
veche ctitorie a lor ; celelalte stilt : mnstirea de maici Dintr-un Lenin,
Mnstirea Arnota, Strehaia, Sadova, Gura Motrului *i m'nstirea de la
Brincoveni.
El cld' de*te acum o mnstire in Ungaria335, cAci craiu1336 11 iube*te
mult *i 11 nume*te tat *i. se crede ca stpine*te multe mo*ii in aceast
tara. El a luat pe seama lui toate mndstirile care au fost cldite de
rposatul Matei voievod fiind dup cum am spus ruda domnului
cea mai de aproape *i acum el le administreaz5.332. Nimeni altul nu se
amestec in treburile clugrilor sau in posesiunile lor. i el este acela
care depune pe egumenii lor dud se abat din drumul lor *i ridica pe altii
*i in aceasta el nu intimpin nici cea mai mich impotrivire din partea
domnului. Pentru a rezuma totul intr-un cuvint, binefacerile lui stilt nume-
313 Fudja.
333 Fadra.
331 Ila Bilad al-Turk. Aceste informatil despre averea unui mare boier din secolul al
XVII-lea, unice in felul lor, au fost utilizate in numeroase lucari.
us 'Imaret.
333 ',Ibid.
333 Boierii Craiovesti.
333 In Transilvania; este vorba probabil de biserica din SimbAtaFIglras, unde Preda
avea rnosie.
336 Gheorghe ReLkczi al II-lea.
337 rapt confirmat de un document din 18 oct. 1659 (Arh. St. Buc., ms. 295, f. 271 v.).

216

www.dacoromanica.ro
roase, cldirile sale strglucite 0 multe 0 el este un cretin foarte evlavios, 278/11
temindu-se de Dumnezeu cel preamrit338.
Il vedeam cum se scula obinuit la vremea citirii ruggciunilor de la
miezul noptii, citind neincetat psalmii profetului David 0 restul ritualului
stabilit, de la inceputul slujbei ping la sfir0t, stind intr-unul din colturile
bisericii, fr s priveascg nici la dreapta, nici la stinga 0 sirg-uindu-se
ca toat mima, dud se ivea prilejul, s aprincl 0 sg stingg luminrile
0 <s. facg> 0 alte slujbe bisericeti, ca 0 cind ar fi fost un paracliser339
sau chiar 0 cu mai multg insufletire, astfel incit tare se minunau de el.
Fr. indoialg, Creatorul binecuvintat s'd fie numele sgu ! i-a dat
toate aceste bogtii pentru c e vrednic de ele.
Chid ne aezam la masg, dimineata 0 seara, el stgtea necontenit in
picioare ca s ne serveascg 0 bea neincetat 0 ne intindea cupe 0 tot
timpul cit inchinam aceste cupe intru slava lui Dumnezeu, in a domnului
nostru Mesia, in a prea Sfintei Treimi 0 in a <Sfintei> Fecioare 0 a
sfintalui ce se prznuia in ziva aceea <apoi> pentru bisericg, pentru sultan,
pentru doran, pentru patriarhul nostru 0 pentru sdntatea tuturor oas-
petilor ; 0 cind // spuneam : SlAvit s fie domnul Dumnezeu, am scApat 1",
tocmai atunci boierul i0 pusese in end s ne duc cu biniorul, golind P. 368
la pahare care le intreceau pe ale celorlalti. <Inching la sgngtti> de
care nimeni altul nu avea tire, bind in sangtatea noastrg, unul cite unul,
0 mai ales in sultatea acestui umil scriitor. Apoi, intrebindu-m de
numele copiilor mei Anania 0 Constantin, el a but 0 ne-a intins un
pahar <ca s inchingm> in sntatea fiecgruia. Tot astfel, el a but in
sgratatea poporului nostru. Dupg aceea, noi am spus : SlAvit s fie
Dumnezeu, am scgpat 0 sintem acum liberi !" Dar boierul sculindu-se
In picioare, a luat o cup. 0 a spus : Aceasta este, s. titi, in sgngtatea
economilor de la scaunal domnului nostru patriarh". Si bind el ins*,
ne-a turnat i noug <vin>. Iar0 am spus : Am scapat 1". Dar n-am
apucat s privim <in jaral nostru i> el a 0 pus mina din non pe o
cup, zicind : Aceasta este in sngtatea cpeteniilor derului din eparhia
Antiohiei, aceasta este in sgratatea preotilor sgi, aceasta este in sntatea
diaconilor sgi, aceasta este in sntatea tuturor tgranilor si 1"
Si. nici anal nu a indrgznit s se dea in lturi de a bea, cAci noug
tuturor ne era ru0ne s respingera cupa pe care ne-o intindea cu mina
sa ; dar eram cu total amriti de aceast bguturg fgrg msurg. Dar aa
este felul lor de ospitalitate la ospete 0 aa i0 aratg ei marea lor prie-
tenie. Am fcut socoteala c am. bdut la masa boierului de la 70 ping la
80 de cupe de vin 1
338 'Oahu Ta'ala.
ng Kandilaft de la termenul grec : xavaaricporyl.

217

www.dacoromanica.ro
 S revenim. Apoi vineri boierul luat fmas Ibun de la noi pentru
a pleca la o mare deprtare, iar noi ne-am intors aproape de Ua ?)340
si am ajuns la o mn'stire nunait Hotsrani341, inchinat Soborului inge-
rilor. Este ocupata de clugri greci si este inchinata mn.stirii Sf. Dio-
nisie de la Sfintul Munte.
Cea mai mare parte din drumul nostru se intinde pe un drum pardosit
<cu pietre care> dup cum se spune a rAmas inc din timpul inchinArii
279/I la idoli342. Aceast.' m'n'stire este s.raca.
A daos pentru insirarea numkului mbinstirilor de la Sf. Munte si pen-
tru descrierea lor. Sint dousgzeci i patru de msdn'Astiri mari, patru stilt
distruse i doulzeci au rmas in fiint dup cum ne-au spus unii clugri
stareti demni de incredere... <Urmeazi lista acestor m'n'Astiri cu unele
explicatii>.

XXXIV. CRETINAREA UNUI EVREU343

Portarulm pe care domnul 11 orinduise ca s ne insoteascA era un evreu de neam,

<ce fusese> haham3" i fusese botezat in timpul domniei rAposatului Matei voievod, ajungind
un crestin dintre cei mai habotrdci. i noi insine am fost martori la astfel de fapte ii merite
ale sale <si> la astfel de relatAri, vorbe de duh i insusiri rare, tacit intrec orice de-
scriere. Dintre acestea, vom spune in treacgt di el ne-a fAcut istoricul originii sale, spunindu-
ne c tatAl Oar era de fel din Alep, un evreu din casa lui 'Abud, cA el a plecat de acolo
pentru a se aseza la Istanbul, de unde cest6lalt, fiul, s-a indreptat spre aceast& tar& pentru
13. 369 a face negot, pin& ce Dumnezeu a binevoit s5.-1 c&luzeascA spre adev&r. El poart& discutii
numai cu evreii i a calauzit pe multi din ei spre credinta <adev&ratA>, dup cum am
fost noi insine martori.
Intr-o zi un negustor evreu a venit la Tirgoviste i, indat& ce 1-am v&zut, am spus
in glum& portarului nostru : ,,Poi oare sa-1 convertesti pe acest om ?" El a raspuns : Da,
pot". Si indata, a doua zi, el a adus pe evreu la domnul nostru patriarh ca s& Ingenunche
inaintea lui i sA mArturiseasca cu propria sa gur6. poc&inta sa, spuniltd : NAdAjduiesc

"0 fu textul arab : all-Un, poste Uria ( ?) (sat, jud. Olt).

541 HotArani (jud. Olt), ctitoria marelui vornic Mitrea (1587-1588) (N. St oicesc u,
Bibliografia, I, p. 375).
Adic& din vremea romanilor. Este vorba de soseaua de pe valea Oltului, latI de 10 m
care se pAstreazgt Ina bine intre SlAveni i Hotgrani unde se confundi uneori cu soseaua moderna.
(D. Tudo r, Oltenia romand, ed. a II-a, Bucuresti, 1958, p. 46). in hArtile din sec. XVIII
acest drum apare sub numele de Via Traiana".
343 Not& marginal& in textul arab, ttdat& partial in fotocopia nianuscrisului.
344 Al-Bortari.
"5 Haham.

218

www.dacoromanica.ro
ca sfintia voastra nia. va boteza, cad trebuie s multumesc lui Dumnezeu crt m-a calauzit
spre credinta cea adevarata prin mijlocirea acestui crestin", aratind pe sus-numitul Atanasie. 279/11
Am ramas foarte surprinsi de aceasta i domnul nostru patriarh a trimis un om Impreun
cu mine la domn care, dupa, aceea, a dat poruncA i noi 1-am botezat. Dupa aceea domnul
i-a f Acut mari miluiri, inrolindu-1 ca lefegiu in oastea sa i insurindu-1.
De asemenea, Atanasie a spus evreilor : Cind intrati in sinagogile voastre, imbracati
cu talesurilem voastre, fiecare din voi li intoarce capul spre rasarit i, plecindu-se, repeta
din psalmii profetului David : Eu intru in casa ta", apoi, intorcindu-se catre apus, spune :
eu ma inchin In casa sfinteniei tale" ; apoi intorcindu-se catre miazazi, spune : De
frica ta, o Doamne" si <apoi>, catre iniazanoapte, <zicind> Calauzeste-ma spre dreptatea
ta". Dar acesta spune el este chiar semnul crucii".
Tinruul evreu pe care 1-am botezat la Craiova fusese invatat l convertit de el.
El ne-a povestit, spunindu-ne : Intr-o zi am pus aceasta intrebare une adunar de
evrei : Voi spuneti cA Diesia va iesi din neamul lui David ; dar triburile voastre s-au
sfarimat. Spuneti-mi atunci, de mide urmeaz sit mai villa. ?".
Intr-alt zi, vorbind despre anafura847, mi-a spus cA evreii i-au obiectat : Voi, crestinii,
spuneti ca fiecare agnet este insusi trupul lui Mesia ; scum din mille de insi care se impar-
tasesc in bisericile voastre, fiecare mAnnc insusi trupul <lui Hristos> ?". Atanasie le-a
raspuns cA trupul lui Hristos era ca o oglinda in care, daca este intreaga, u.n om ii vede
chipul, iar daca este sparta in mi.i de bucati, el tot isi poste vedea faptura in fiecare bucata. 280/1
Ei au ramas rusinati de acest raspuns ; i, intr-adevar, este <un raspuns> pe placul lor.
El mi-a spus, pe ling aceasta, ca lii scrierile evreilor se spune ca, atunci chid va
veni laesia, le va fi ingaduit prin lege O. manince carne de porc. De aceea el li dojenea
mereu si le spunea : Noi crestinii mind= porc pentru cA credem cA Domnul nostru Isus
Hristos a venit pe lume i ca. // prezicerile profetilor au fost implinite, dar voi nu credeti p. 870
in venirea sa ; asadar inncai in suparare si in amaraciune".
El a mai spus iarasi ca legea lui Kasidiaria" si a tovarasilor sai se numeste in bimba
ebraica. Habil; aceasta inseamna. vanitate". Acum Ha", printre numere, este cinci",
Ba" doi" si Lam" treizeci". Ha" sint cele cinci rugaciuni pe care le spun evreii in
fiecare zi; Ba" adica doug." sint cele doua sarbatori care ant celebrate in timpul anului
si Lam" care <inseamna> treizeci" este a treizecea zi a lunii postului. Prin urmare este
In intregime Basamata" si Basafestis" si In limbs. ebraica : Habil Habilim" adica.
desertaciunea desertaciunilor"848.
Vorbindu-se despre Efiraysa care era Cu el, a spus ca. a luat-o impotriva vointei el
i ca, prin urmare, ea 31 otravise. Apropiindu-se moartea lui, ea s-a dus indata si a chemat
pe oameni88, spunind : Veniti repede ca sa-1 prindeti, cad el are de end sii va lase

"6 Tales, sal pe care si-1 pun mozaicii cind fac rugaciuni.
Al-andidara.
"8 Al-Kasidyari.
"9 Paul din Alep citeaza citeva expresii din gematria utilizata In cabala judaica.
959 Antrobito.

219

www.dacoromanica.ro
mostenire o lege". Asadar ei s-au grabit si au venit indata la el ; si el a inceput sit le
feel semne care slut bine cunoscute de evrei, dar pe care nu le putem
ebraica, a spus el, numerele eran ca acele din araba; astfel, atunci
serie.In cind vreunul
isi vede din nou prietenul l 11 saluta, spune As-salamu'alaykum" ; in limba ebraica,
salutul este 'Alaikum selam"3".
ne-a spus multe lucruri de acestea ; i noi eram incintati de familiaritatea sa fata
de noi, caci ne distra foarte mult cu spusele sale si cu tovarasia sa.
S. revenim <la vorba noastr. La toate aceste mnb'stiri i biserici
dracul i trepdu0i si sint zugrviti intr-un riu de foc care curge
numele lor smnt insemnate pe ei. La mn.'stirea Jitianu 1-am v.zut zugr.-
vit sub chipul unui urs negru mthalos.

XXXV. [CARACAL]

Acum ne intoarcem la cl.toria noastra. Plecind de la mmistirea

Hotrani, am c615.torit vreun ceas 0 am ajuns intr-un sat352 stpinit de
marele stolnic353 numit nrca, unde acesta are un palat mare354.
Simbt dimineata, biv-vel-comisul355 poftit s vizitm noua sa
bisericA de lemn pe care o c15.dise drept schit in apropiere, inchinati
Sfintilor Petru i Pave1358.
invststorul nostru a aghezmuit-o i ne-am intors. i dupa-amiazs
plecind din nou, am ajuns intr-un firg mare nurait Caracal357, unde se
afl un palat mare, cldit de rposatul Matei voievod358 putin 1nainte de
a muri i inconjurat cu ziduri de lemn, cuprinzInd o vie intins. 0 o bisericA
din piatr35 8, la care duce o arare deschis, <ce pornete> de la case.

331 Corect : alehem salom".

1" Farkaf Farcasa, astazi Parcasele (jud. Olt).
3" Radu Parcasanu (din Farcasa) mare stolnic (11 august 1655-22 decembrie 1657),
ucis apoi de Mihnea al 111-lea (1659) (N. Stoicesc u, Dictionar, p. 176).
Palatul" a disparut ; ruinele lui au fost vazute in secolul trecut de Al. Odobescu
(N. Stocescu, Bibliografia, I, p. 302).
3" Probabil Badea Comaneanu fost mare comis intre 12 martie si 11 mal 1655 (N. S t o
cescu, Diclionar, p. 155).
$31 La Comani Olt, uncle familia Comiineanu avea si case (N. Stoicesc u, Biblio-
grafia, I, p. 190).
Kirakil.
318 Casa donmeasca a lui Mihai Viteazul, reciddita de Matei Basarab (N. Stoicese u,
op cit., I, p. 139).
US Biserica domneasca cu hramul Intrarea in biserica, construitii probabil de Mihai Viteazul
refacuta de Matei Basarab (ibidem, pp. 139-140).

220

www.dacoromanica.ro
in aceast biseric am fost la slujba de sear // si la utrenie. Liturghia p. 371
am ascultat-o in alt biseric de piatr, clidit de marele stolnic388.
Dup.-amiaz am pornit inainte i am ajuns seara intr-un sat unde
am dormit. Toat. aceast cale este in v.zul Dunrii, la o apropiere de
trei sau patru ceasuri de ea. Si cum acolo e un loc de margine, satele
sint putine. Cea mai mare parte din locuitorii acestui tinut sint ostasi
<sint numiti> rosii381, adic cllreti382, purtind uniforme rosii i 05.cind
de> strajd.

XXXVI. MANISTIREA SADOVA383

Luni la amiaz am ajuns la o alt mnstire, clidit de curind,

care seamn Cu mn5stirea Strehaia si care e numit Sadova364, dup5.
numele Sf. Nicolae, i care e cadit din nou de ctre r5.posatul Matei
voievod30, Cu ziduri i intrituri388 si o biseric mare care seamdna cu
aceea a m5ndstirii Bucovt. Este zidit cu asemenea infrituri // pentru 280111
c Dunrea se af1 in preajm, la o or i jumtate de drum. De la
Craiova este o cale de o zi intreag de mers. Aceasa man.'stire apartine
si ea tot vornicului Preda, pe care 1-am pomenit aid mai inainte.
Am slujit in ea liturghia marti 11 august i in dimineata de miercuri
am trecut riul Jiu367 intr-o luntre i am ajuns seara intr-un erg daruit
patriarhului de Alexandria inc din timpul lui Radu voievod388 i numit
Segarcea388, asezat intr-un loc frumos cu pmint intins i proprietti
360 Este vorba probabil de biserica Sf. Treime, ctitoria lui Radu FArcAsanu mare stolnic
(1655-1657), sau de biserica Sf. loan, reclAditA la 1768, dupl cum crede Radu Creteanu (Mitro-
polla Olteniei", 1967, p. 922).
$el Ros = rosii sau curteni de tara. De fapt cei care f Aceau de straj . la hotarul dinspre
DunAre se numeau cAlArasi de margine. In aceastA regiune se aflau insA si multi rosii sau curteni.
Sibahiyya. Aici termenul de sipahi (sibahiyya) e folosit in sensul primordial iranian
de cAlAreti" sau ostasi ; rosii erau ostasi cAlAri.
$63 NotA marginal& in manuscrisul arab.
364 Sadofa, clitoris Craiovestilor, de la sfirsitul secolului al XV-leainceputul celui de
al XVI-lea.
385 ReclAditA din temelie ante 1640 (N. Stoic es c u, op. cit., II, p. 564 si 611).
368 Merami.
sei Dji.
also Radu Voyvorla : la Belfour, Radzivil Voivoda, lecturii imprumutatA si de Emilia
Cioran (op. cit., p. 201). Aici e vorba in mod sigur de Radu Mihnea, care, la 28 oct. 1622,
blares atul ca slobozie patriarhiei de Alexandria (DIR, XVII, vol. IV, pp. 200-201;
vezi si p. 579). Vezi si D. G. Ionesc u, Relaliile pri/or romrIne Cu pairiarhia de Alexandria,
Bucuresti, 1935.
se 9 Seghardja.

221

www.dacoromanica.ro
 numeroase Cu un venit anual de cinci sau sase sute de piastri. Aici
locuieste un alugr trimis de patriarh care sade itotdeauna acolo si este
schimbat la fiecare trei ani ; aici e un loc cu clim plcut.

XXXVII. DESPRE MANASTIREA CALUI CEA MINUNATA.3"

Dimineata am ajuns la mnstirea Jitianu371. Apoi am trecut la

Craiova si am dat de niste drumuri foarte grele, prapastioase, printre
dealuri i vl i pduri ; le-am strbtut foarte anevoie pin& seara, cind am
ajuns la o mnstire cu hramul Sf. Nicolai, numit Clui372, mare si frumoas
si bine infrit. Cldirea este ridicat de nemti373 ; i chiliile sale se
intind de jur imprejurul cldirii, prin galerii exterioare. Biserica este
foarte frumoas, cu clopotnit deasupra ; este frumoasa opee a
unui frinc374 priceput, astfel c nu am mai vzut ceva asemntor cu ea
p. 372 in tot timpul sederii noastre ; i totul se afl intr-o vale, inchis // de munti
inconjuratori, astfel c este o mn.'stire ascuns ; i drumul <ce duce>
spre ea este tainic, cdci am ajuns pin la ea ara s o vedem o singur
dat pilas& ce am intrat pe poarta ei. Este o mnstire tare vestit in
aceast. tar.
Dimineata, devreme, in ziva OxbAtoarei Adormirii Maicli Domnului875, am sfintit
agheazma i am primit o binecuvintare de la mina dreaptA a Sf. Nicolae care are toate
degetele intregi i aceste degete oricit de minunat poate sA par5. <aceasta> sint unele
intinse, altele indoite in forma unei miini de episcop cind d5. binecuvintarea. Este impodo-
bit cu aur i este socotit ca un lucru de mare pret. Am primit, de asemenea, o bine-
cuvintare de la o bucatA din capul Sf. loan BotezAtonil, care este impodobitA cu neste-
mate de mare pret ; acestea strAlucesc ca soarele in jurul sAu.
Apoi am primit o binecuvintare de la o cruce fcut: din unsprezece
smaragde verzi, cel mai mic valorind o sut: cincizeci de dinari ; este de
aur masiv, lucrat in intregime de nemti. Pietrele amintite sint asezate

374 Nota marginal la textul arab 'an dayr Kaluy al-'adjib.

377 Djitiyani.
373 Kaluy. MnAstirea CAluiul, numit i mAnstirea de la Cepturoaia (jud. Olt), ridicatA
in timpul domniei lui Neagoe Basarab, prin 1516-1521, a fost terminatI i infrumusetaa de
fratii Buze9ti, la sfiritul secolului al XVI-lea i inceputul secolului al XVII-lea (V. Dr Agh i-
c ean u, Lamuriri asupra Buzestilor, in Buletinul Comisiei Monumentelor istorice", IV,
1911, p, 119; C. B Ala n, Mandstirea Cdluiul, Bucureti, 1967). Pentru alte lucrAri vezi
N. Stoicescu, Bibliografia Tara Romdneascd, I, pp. 134-136.
s73 $ughl al-Nemsah lncru nemtesc
374 Efrendji, in sens de european.
374 15 august.

222

www.dacoromanica.ro
pe amindou fetele si. crucea este pretuit la trei mii de dinari. Ele apar-
tin tezaurului domnesc. N-am mai vazut pin acum alta deopotriv5.
cu ea. Aveau un epitrahir cu testur de aur, impodobit tot cu nestemate,
valorind cel putin o mie de dinari. Mel ctitorii care au cldit s'i au inzes-
trat aceast mnstire, fAcindu-i aceste danii si binefaceri, erau mari boieri
care cirmuiau peste jumtate din Tara Romneasc378. Ei slut aceia care
1-au ridicat pe tron pe rposatul Mihai voievod377 s'i dup aceea au uneltit
impotriva lui si 1-au ucis378.
Am fi dorit s lum aceast mnstire si. A o legm de patriarhia
din Antiohia, asa cum mai slut mnstiri inchinate altor patriarhii, dar
nu am gsit pe nimeni, afar de egumen si. de citiva cAlugari, care s
vrea sd intre in aceast invoial379.
Duminic., dup liturghie, ne-am luat rmas bun si am ajuns din
nou la drumul ce) ru si din nou am trecut riul Oltet si dup5.-amiaz
am ajuns intr-un tirgusor stpinit de ctitorii mnstirii din urm.380. Cuprin-
de o mnstire din,piatr cu hramul Sf. Procopiu, unde am slujit liturghia.

XXVIII. [MANASTIRnA STANESTI]

Am mers apoi la alt mnistire, ridicat de aceiasi boieri, avind hra-

mul Adormirii Maicii Domnului si. numit Stnesti381 ; <se afl> la o
deprtare de dou zile de cltorie si este asezat intr-o vale in mijlocul
unor pduri intinse. Arhitectura sa seamn cu aceea a mnstirii alui,
indeosebi clopotnita, aci mesterii care au eldit mnstirea aceea au fost
folositi si la cealalt. // 280/11
Rivna de a cldi mnstiri este foarte mare in aceast tar si ei
<romnii> le inzestreaz cu minunate danii // de mosii, tarine, vii, grdini, p. 373

370 Pratii Buzesti, Radu, Preda s'i Stroe.

377 Al-marhum Michal Foyfocla al-mashur. E vorba de Mihai Viteazul.
370 Autorul atribule din gresea15. Buzestilor uciderea lui Mihai Viteazul care a fost omorit
din ordinul lui Basta.
me hi 1594 fratii Buzesti au inchinat mgvastirea CAluiul Sfintului Mormint (Gh. S. B u-
zes c u, Reconstituiri istorice privind neamul Buzeftilor, partea a II-a, Sibiu, 1936, p. 76).
300 Poate fi vorba de Cepturoaia (cum crede R. Creteanu) unde exist& o veche bise-
ric din secolul al XVI-lea cu hramul SI. Paraschiva si o casI a familiei Buzescu (N. S t o i-
c es c u, oP. cit., I, p. 147).
301 $atianisitii, transcrie initial corect : $tanefti. M5u5stirea StAnesti (jud. Vilcea) a fost
ridicata in 1536 de Giura logofaul, flind ref iicut si completat5, cu chilli de boierii Buzesti
(N. Stoic es c u, op. cit., II, pp. 594-595). Dintre lucarile mai noi vezi D. Pie si a,
Contribuiii la istoricul mdnastirii Stdnefti $ a ctitorilor ei, in Mitropolia Olteniei", 1966, rm. 5-6,
pp. 407 417.

223

www.dacoromanica.ro
mori, tigani robi i altele. Fiecare mnstire este locul de ingropare al
ctitorilor s5i i pe peretele dinluntru, de o parte <si de alta> a usii bi-
sericii cind intri pe dreapta, sint zugilvite chipurile acelora care au era"-
dit-o, &lid: al boierului insusi, ale fiilor sai, al tatlui i ale fratilor,
unul dup5. altul ; la stinga se aflg sotia i fiicele sale si sotiile i fiicele
rudelor sale. Numele lor slut serse deasupra capetelor <Ion> i toat do-
rinta este ca, in timpurile viitoare, copiii copiilor lor sa se poat uita la
chipurile lor i s spun5.: Acesta este chipul bunicului nostru, acesta
este acela al bunicii noastre s.a.". Chipul domnului nostru Mesia se af15.
deasupra uii i <ctitorii>, care slut Cu totii pe amindou laturile, sint
inatisati Cu miinile intinse c5.tre el, spunind Primeste de la noi, o bine-
cuvintate Mesia, aceast sfint biseric5., pe care am cldit-o intru slava
numelui t.u, i r6sprteste-ne pe noi pentru osteneala noastr." Cu cereasca
ta imp5r5tie !'
S5. revenim <la descrierea noastr5.>. in aceast m'nstire este un
izvor de apa curg5.toare, dar intregul locas este acum pustiit, c5.ci ctitorii
s5.i, putin timp dup5. 65.direa ei, au supus cirmuirea ei lui Nichifor, patriar-
hul Alexandriei382 ; i dup moartea acestuia nimeni nu a luat-o in seam5..
Noi am svirsit o pomenire pentru ctitorii mdnastirii i apoi ne-am
intors in sat.

XXXIX. MkNASTIREA LUI DRAGU*IN383

Marti am trecut Oltul cu o luntre i iesind de sub jurisdictia episco-

pului de Rimnic, am intrat in aceea a mitropolitului capitalei. Am trecut
peste dealuri i vi foarte abrupte, unde drumurile eran stricate de <tre-
cerea> carelor grele si am ajuns la amiaz6 la o mnstire inchinat Sf.
Treimi, numit m5n5stirea <lui> Drgusin, dup numele celui care a
zidit-o acum de curind lng riul Olt. Se af1 in vecin5.tatea apropiatA
a mnstirii St5nesti. Dar cum nu este nici un drum de-a dreptul, bun
pentru care, ne-am dus pe drumuri 16turalnice <si am f5.cut> un mare
ocol de o jumstate de zi. Biserica este mindr i ling ea este o fintin
si o clopotnita mare.
292 Nichifor, patriarh al Alexandriei (inainte de 30 mai 1639aprilie 1645). IlAnastirea
era metoh al patriarhiei din 1615.
222 'An dayr Draghop:n. Nu este vorba de DrAgAsani cum s-a crezut pinA acum
ci de mtulastirea Deleni, cu hramul Sf. Treime, clAditli pe la mijlocul sec. XVII de.DrAgusin
Deleanu mare paharnic (N. Stoicesc u, op. cit., I, p. 274). Paul de Alep arat el insusi
cA mrtnAstirea purta denumirea de Draghosin dup6. numele_ctitorului.

224

www.dacoromanica.ro
 intorcindu-ne, de aici am ajuns seara intr-un sat Curtioara354 ;
in dimineata urmtoare am trecut de tirgul Slatina395 0 peste riul Olt
care este tined el 0 care se trece cu

XL. M.A.NASTIREA CLOCOCIOV386

Am ajuns la o mnstire cu hramul Sf. Mihail, dar numit de obicei

Clocociov397. Seamn cu o mnstire pe care o vizitasem mai inainte
0 are, ca 0 ea, o fintin cu ap. Este locuit de un egumen 0 de calugri
gred de la mnstirea Cutlumuz389 de la Sfintul Munte, intrucit ctitorii
sd'i au inchinat-o acesteia din urm.
Joi dimineata am plecat 0 am urmat drumul Bucuretilor389, cci
ajunsesem foarte aproape de acesta. i drumul nostru era tot spre rssit
miaznoapte, dar foarte greu din cauza pdurilor dese.

MANASTIREA GLAVACIOC39

Simbt am ajuns la o man.'stire inchinat. Bunei Vestiri i cu P. 374

numele de Glavacioc391, ctitorie a unuia din vechii domni al crui nume
era Neagoe voievod392, impreun. cu Petru voievod393. A fost intemeiat

388 Banukirkes, compus din Banu i Kirkes. Este vorba, fara indoiala, de banul Chirca
Rudeanu, care la aceasta data era fost mare ban (1657-1659) (N. St oic esc u, Dicfionar,
p. 238) si care avea case si biserica la Curtisoara (N. Stoicesc u, Bibliografia. I, p. 250
si 265, nota 346).
388 Bazar Slafina ($alafina).
388 Nota marginall : 'an dayr Klokocok.
889 Manastirea Clocociov, ridicata pe la inceputul secolului al XVI-lea, a fost rencuta
de Mihai Viteazul (1593-1601) si apoi de Diicu Buicescu niare aga la 1645 (N. Stoic es c u,
op. cit. II, pp. 583-584).
388 Kurtulmi,s. Era metoh la Cutlumuz din 1626.
$89 Bukarest.
$99 Nota marginal& : 'an dayr Ghlafalok.
391 Manastirea Glavacioc (jud. Arges), existent& Inca. din prima junatate a secolului
al XV-lea, a fost recladita din zid de Vlad Caluganil, fiind ispravita. in 1496 in timpul dornniei
lui Radu cel Mare. Biserica a fost zugravita de Neagoe Basarab (1512-1521) i Petru Cercel
(1583-1585) (N. Stoicesc u, op. cit., I, pp. 338-339).
$81 Nyaghoy Voyvoda Neagoe Basarab (1512-1521).
393 Petros Voyvoda = Petra Cercel (1583-1585). Este asociat cu Neagoe in calitate de
ctitor.

225

www.dacoromanica.ro
 acum o suta saptezeci de ani. Biserica este mare si cu o arhitecturl
frumoasa, avind dou turle, una deasupra navei, cealalt deasupra corului.
Pe cele patru coloane sint patru arcuri pe care este rezemata turla. Nu
am mai vazut in aceasta tara nici o alta biserica care sa poata fi ase-
muita acesteia ; seamang cu biserica Adda din tinutul Tripolis" Chiliile
manastirii grit toate de piatra si in partea de miazazi se afla un lac mare.
Este asezata in fundul unei paduri mari i drumul care duce spre ea
este tainic.
Duminica am facut slujba in manastire i am cinstit cu briu pe
egumen slujba s-a incheiat printr-o hirotonire de preoti si de diaconi //.

MANASTIREA CASCIOARELE

281/II Dupa masa ne-am luat ramas bun de la ei. Am facut o vizita la
curtea unui boiers". lar de aici, trecind printr-un sat al sotiei sale numit
Petrestis", am ajuns apoi la manastirea numita Cascioareles" sau Casa
saracilor", cu hramul Intrarii in biserica a Maicii Domnului, asezata pe
malul riului Arges, pe care 1-am trecut.

MANASTIREA SF. NICOLAE

Apoi am mers la o alta manastire cu hramul Sf. Nicolaesss si am

ajuns dupa-amiaza in orasul Bucuresti, vestita resedinta a domnilor din
timpurile cele mai vechisss.

Kanisa Adda fi bilad T arabulus.

295 Arbon.
3" Bet,witi = Petrestii de la Neajlov, sat dispArut (jud. Ilfov).
3 97 Kasi,sore. MInastirea C'ascioarele (jud. Ilfov), ridicata in veacul al XV-lea (N. S t o
cesc u, op. cit.. I, pp. 142-143).
a 98 Este vorba de mAn6stirea GAiseni sau Strimbul, cu hramul Sf. Nicolae, situat& in apro-
piere de Cttscioarele ; mbinastirea a fost construitil de Draghici mare vornic la 1512-1521
(N. Stoicescu, op. cit., I, p. 325).
3" tu traducerea noastr am restabilit succesiunea vizitelor care, in testul arab corupt,
se infAtiseaz& astfel : Am ajuns la mAnAstirea CAscioarele. i am mers la o alt mAta.stire cu
hramul Sf. Nicolae si am ajuns dupl-amiaz in orasul Bucuresti cel vestit qi am mers la Clscioa-
rele, adicl Casa slracilor", cu hrainul Intrarea Maicii Dornnului in bisericg, asezatrt pe malul
riului Arges pe care 1-am trecut. i am mers la alt miin&stire cu hramul SI. Nicolae" etc.

226

www.dacoromanica.ro
 XLIV. MA.N.A.STIREA SF. GEMORGHEs" P. 375

Ne-am hotrit s'A tragem la mnstirea Sf. Gheorghe401 care este

bine cunoscut ca un metoh al Invierii, locuit deTun egumen si de alu-
grii de sub ascultarea patriarhului Ierusalimului402.

XLV. LA BUCURESTI

Acest oras Bucuresti este foarte mare si se spune d., acum multi
ani, cuprindea cam sase mii de case. Are patruzeci de biserici si mnstiri
s'i vestitul riu Dimbovita.403 care curge prin mijlocul su. Noi ne-am dus
apoi la Curte404, care este o cldire de mari proportii si este inconjurat
de ziduri inalte de lemn. Era odinioar o cldire veche, dar a fost dri-
mat de rposatul Matei voievod si. refcut din nou de-a intregul406.
Este o cadire uimitor de armonioas si care incint privirile si este mai
mindr si mai yesera', decit curtea de la Tirgoviste. Biserica sa are hramul
Adormirea Maicii Domnului406 si in ea am svirsit o slujbd de sfintire a
agheazmei.
Apoi am mers la o margine a orasului, pe un deal inalt, care imbr-
tiseazd cu privirea tinutul inconjurnor, unde domnul de acum s-a sirguit
s cldeasc o biseric mreat5.407 si prea strlucit, semnind pe dinkin-
tru cu biserica de la Arges. Dar aceasta este de clrmid, s'i in nav are
doisprezece stilpi, fiecare dintr-o singur bucat rotunda de piatr, ca s
ir Dlinease numrul celor doisprezece apostoli. Deasupra ei se inalt patru
turle mari si pe dinafar un pridvor larg. Acoperisul e invelit cu plumb ;
se spune e greutatea lui se ridic la patruzeci de mii de ocale.
400 In nota marginan.
401 mAnIstirea Sf. Gheorghe Nou, construitA in secolul al XVI-lea, fost metoh al patriar-
hiei de Ierusalim, unde locuiau patriarhii cind veneau la Bucuresti (N. St oi cese u, Reper-
toriul bibliografic al monumentelor din Bucuregi, pp. 281-286).
402 Paisie (1645-1660).
403 nahr Dinbofitsa al-mafhur.
404 Al-ISurfa = Curtea Veche, inceputA in secolul al XIV-lea pe malul sting al Dimbovitei,
reconstruitA la mijlocul secolului al XVI-lea de Mircea Ciobanul (N. Stoicesc u, Reper-
toriul, p. 29 si urm.).
405 Dup5. anul 1640 (ibidem, p. 29).
4" Biserica Curtii Vechi, cu hramul Buna Vestire, a fost construitA de Mircea Ciobanul
pe la mijlocul secolului al XVI-lea (ibidem p. 195-198).
407 Biserica mitropoliei, ctitorit5. de Constantin erban (1654-1658) si terminata de urma-
sul sAu, Mihnea al III-lea (1658-1659) (ibidem, p. 241).

227

www.dacoromanica.ro
 Am acut in ea o slujb de sfintirea agheazmei i sfintia sa a aghez-
muit-o, potrivit datinei, caci pin acum nu fusese inch' terminatV08
1). 376 prin urmare rIn'Asese netirnosit. Este inchinat <sfintu>lui // Constantin
(care este si numele ctitorului) i <sfintei> Elena.
Apoi am trecut la o mnstire cu hramul Sf. Ecaterina409 in care se
afl un egumen i clugrii de la muntele Sinai ; apoi la o alta, care
poart. numeie Sf.Ioan Botezdtoru1410, <apoi> la alta cu hramul celor
patruzeci de mucenici i numit. <Cei> Patruzeci411 care este un metoh
al manastirii Adormirea Maicii Domnului din cetatea Ianina ; <apoi>
la una, inchinata celor doi apostoli, Petru i Pavel, ctitoria lui Matei Voie-
vod412 si care line de una din mnstirile de la Sfintul Munte413 ; apoi o
micA mnstire cu hramul Sf. Sava414, pe care ctitorii si au inchinat-o
la inceput mAnistirii cu acelasi nume din Ierusalim si este cirmuit de
un egumen imputernicit de patriarhul de la Ierusalim.
Simblt ne-am dus s." slujim liturghia intr-o mnstire care poart
numele Sf. Nicolae, ctitoria rposatului Mihai voievod115, asezat tot pe
o inaltime la marginea orasului, de mari proporji i mreap, cu trei
turle. Aici a fost hirotonit, tot atunci, un preot.
Duminic dimineata am sfintit agheazma lu mnstirea Sf. Gheorghe.
Luni, cea din urrn. <zi> a <lunii> august, am vizitat o minstire
care poart numele <Sfinta> Troit4", una din cldirile rposatului Ra-
4" Biserica a fost pictatA in timpul domniei lui Radu Leon (1664-1668) (ibidem, p. 241).
4" MAnAstirea Sf. Ecaterina, situatA pe malul drept al Dimbovitei, la est de actuala mitro-
polie, construitA in a doua jumAtate a veacului al XVI-lea, de Ivasco Golescu vornicul, ref Acut
din piatrA dupl anul 1595 de PanA mare vistier (N. St oicesc u, op. cit., pp. 278-279).
4" MAn6stirea Sf. loan cel Mare sau Grecesc, asezatA pe Calea Victoriei, pe locul unde
se ridicl astzi palatul C.E.C., intemeiatA in a doua jumAtate a secolului al XVI-lea (ibidem,
pp. 287-289).
4" MAnAstirea SArindar, situatg. pe locul unde se aflA astAzi Casa CentralA a Armatei,
existentA la sfirsitul secolului al XVI-lea si ref AcutA in vremea domniei lui Matei Basarab (ibidem,
pp. 266-268).
a" MAnAstirea Sf. Apostoli, zisA i mAnAstirea Tirnovului sau a Arhimandritului, pe malul
drept al Dimbovitei, existentA in a doua junigtate a secolului al XVI-lea, ref AcutA de zid de Matei
Basarab (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 271-274).
413 De fapt, era metoh la mAng..stirea Tirnova din Bulgaria.
4" MAnAstirea Sf. Saya, situatA pe locul din fata UniversitAtii, construitA de Andronache
pircAlab in secolul al XVI-lea sau la inceputul secolului al XVII-lea ante 1619, reclAditA de Con-
stantin Brincoveanu (ibidem, pp. 295-296).
4" Mikhal Voyvoda Mihai Viteazul. MAnAstirea Mihai VodA, cu hramul Sf. Nicolae,
construitA la 1591, unde in veacul din urm au fost instalate Arhivele Statului (N. S t o I-
ces c u, op. cit., pp. 27-35, 230-234).
Al-Thaluth Treimea". MAnAstirea Sf. TroitA, ridicatA intre anii 1568-1586 de Alexan-
dra al II-lea Mircea si de fiul sAu, Mihnea Turcitul, la marginea den jos" a orasului, dArimatA
de turci la 1595 si reclAditA de Radu Mihnea In anul 1613, luind apoi numele acestuia din urmA
(N. Stoicescu, op. cit., pp. 259-265).

228

www.dacoromanica.ro
du voievod417 care a domnit in vremea sa asupra Moldovei iTarii Rom-
ne9ti. Aceast mnstire este i ea la o margine a oraului, pe un loe
mai ridicat inconjurat de un fiu i de o ap. stattoare ; i cind sint apele
rnari, nu se poate ajunge la ea decit trecind pe un pod de lemn. Este
o cldire frumoas 9i. pretuit iar biserica sa este mreat i spatioasa,
foarte impodobit, plcut i acoperit cu picturi. In partea de miazAzi
<a bisericii> este local mormintelor domnilor, cu pietrele lor de marmur
a1b5,418, impodobite cu acoperminte <de mormint> din testur de fir ;
shrt fcute in chip de cupol, rezemat. // de patru stilpi de fier i chipurile 2824
rposaIilor sint zugrvite pe perete.
Aici am slujit liturghia 9i am hirotonit preoti i diaconi. Aceast mns-
tire atirn de mnstirea Ivir41 9, adicA de mnstirea Georgienilor de
la Sfintul Munte 9i. este locuit de un egumen grec i. de alugari greci
care sint schimbati la cite trei ani.
Afar din ora' este o alta mnstire ridicat de Matei voievod420.
In dimineata primei simbete greceti421, prima din luna septembrie22
aniversarea Sf. Simeon Stilpnicul din Alep i inceputul anului 7166
de la facerea lumii423, am plecat din Bucureti la amiaz ; i am ajuns
intr-un sat in care locuise mai inainte domnul de acum, pe vremea
era boier fr dregtorie. El a ajuns dup aceea serdarul armatei.

XLVI. <SATTJL DOBRENI>

Satul se numete Dobrenj424, ceea ce inseamn. cel frumos"425. Acolo

e // o curte mare, inconjurat de un gard de scinduri lambuite, in.untrul p. 377
crora sint cldiri mari i spatioase4" cu firide i boite acoperite in intregime

417 Radu Voyvoda Radu Mihnea.

418 Aici au fost ingropati Alexandra Mircea (1577), Elena, fiica acestuia (1589), Vlad,
fiul lui Mihnea Turcitul (1590) si Rada Mihnea (1626).
411) Ifarisko (Iverisko). Era metoh la Ivir din 1614.
420 lan&stirea Plumbuita, ctitoria lui Petru eel Tindr, Alexandru Mircea i Mihnea Turcitul
intre 1559 1585, refAcut5. de Matei Basarab (1647) (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 251-254).
421 Dup5. calendarul grecesc" sau ortodox, prima zi a anului bisericesc, ce incepe la 1 sep-
tembrie, a clzut In anul 1657 chiar intr-o simbAt5., care a fost cea clintli simbat din acel an.
422 Eylul.
422 1657 Paul de Alep foloseste era constantinopolitang care incepe la 1 septembrie i care
era in vigoare si in Antiohia.
424 Dobrani ayvu al-Maliha = Dobreni, sat, com. VArAsti, sud. Ilfov.
422 De la termenul ,a0BPb, care inseamng in limba s1av5. butt".
424 Palatal Cantacuzinilor de la mijlocul secolului al XVII-lea (N. Stoicesc u, Biblio-
grafia Tara Romaneascd, I, p. 280).

229

www.dacoromanica.ro
cu chipuri de sfinti i cu altele asem.n6toare etc. Oddile dau spre o gr-
din foarte mare, impXtit, in straturi, ca grdinile frincilor427, cu jghea-
buri de olane. In partea de afara este un bazin mare cu ap cu un pod
peste el, de la un capt la cel.lalt428. in mijlocul gxdinii este un chicic
frumos i lingl el este o biseric foarte mare de piatr purtind hramul
Adormirii Maicii Domnului429.

XLVII. [MOARA DOMNEASC.']

In ziva urm6toare, indat dup. slujba <sfintirii> agheazmei, am plecat

pe un drum anevoios, printr-o pdure deas, de-a lungul malului unui lac
de care nu s-a depXtat niciodat poteca noastr pin in apropiere de
riul Arges.
Aici este o moar. mare 0 frumoas, apartinind domnului, fAr seam'ain
cu tot ce am vlzut pn acum. Are p.se roate pe dinafar si sase pietre
de moar. dinuntru. Fiecare piatra este inchis intr-o cutie ca un tease
de vin i cind cade f.'ina, ea este prins in saci, care atirn de fundul
cutiei, f.r s." scape nici pulberea cea mai mrunt, pietrele fiind asezate
sus, deasupra podelii morii. Ea aduce in fiecare an, dup contract, o
suma de o mie de scuzi venetieni, afar de fAina cu care indestuleaz5.
casa. Dar lucrul cel mai minunat este eh', induntru, se afl o nsscocire
iscusita datorita cAreia toat f 5.ina cade de o parte 0 tdritele de alta.
Am fi dorit s ne dam bine pe lined domn ca s dea aceast moar.
scaunului Antiohiei, cci venitul ei consta din bani siguri430. i cum noi
puteam trimite in fiecare an pe cineva ca s'a ja in primire cei o mie de scuzi
fdr nici un fel de alt btaie de cap, &earn c. aceast. <moar.> ax fi
mult mai nimerit. decit rich de multe mnstiri, caci acestea constituie
un f el de proprietate care cere mult munck spre a putea scoate cistig,
mult priveghere indreptata asupra alugkilor i slugilor. Dar, din neno-
rocire, <moara> a ars dup aceea, impreun cu satul i cu palatul, dup
cum vom avea prilejul s aratAm.

427 Adicl intr-un fel de desen geometric ca al geiclinilor din Italia, adoptat apoi si de fran-
cezi i ajuns la perfectie in celebrele grAdini desenate de Le Netre.
428 Este vorba de un helesteu in care Constantin erban se spune di au avut avutie /me-
cat& In burle" (butoaie) (R a du P op es c u, Istoriile, p. 121).
Biserica Adormirea, construit de Constantin Serban vel serdar la 1646 (N. St o i-
cescu, op. cit., p. 280).
434 Adica liberi de once datorie sau sarcinA.

230

www.dacoromanica.ro
 Revin <la subiect>. Apoi am trecut pe un pod 0 am ajuns intr-un
sat, stpinit de unul din marii vistieri care nu mai e in slujbA431, 0 al carui
nume este Grdistea432. Stapinul sau a cladit de curind:aici o biserica falnic
mareata de piatra cu hramul Adormirii Maicii Domnului438.

MANASTIREA EPISCOPULUI NICOLAE, NUMIT.

COMANA434

in dimineata urmatoare am plecat si, trecind pe <niste> drumuri cu

hirs toape si printr-o strimtoare mare, am ajuns la o manstire inchinata
S. Nicolae, numita Comana, ctitoria raposatului Serban435 voievod, tatal
domnului de acum. Ea este o mnastire mare, trainica, inconjurata de
ziduri de piatra. Si. la cele patru colturi sint patru turnuri cu galerii boltite,
in jurul lor, pentru plimbare. Unul din ele seamana cu unul din turnurile
manastirii <sfintei> Treimi din Moscova. Clopotnita este deasupra portii.
Ce // m-a incintat cel mai mult a fost privirea asupra pajistei de iarb p. 378
verde care se intinde in intreaga curte a manastirii cu fintina sa de apa
dulce si cu chiliile calugarilor asezate in jurul ei.
Aceasta manastire este asezat ca intr-o insula, fiind inconjurata de
lacuri 0 de balti, de apa 0 de mocha de nepatruns. // i nu este nici un 282/II
drum <care s duc.> spre ea. Am trecut cu barca intr-acolo. i riul Dunarea
este foarte aproape de ea. Ei spun : Dac imparatu1436 ar veni sa poarte
razboi impotriva ei cu intreaga lui armata, el nu ar fi in stare sa <o>
biruie" ceea ce pare adevarat, caci pozitia este foarte puternica, intre lacuri
care nu ingheata niciodata, chiar in iarna cea mai aspr, i nisipuri pe sub
al:a i noroaie.
Spre seara am plecat si, intorcindu-ne pe drurnul pe care venisem,
am ajuns, pe intuneric, intr-un sat stapinit de marele postelnic Constantin437,
asezat pe un loc ridicat ce domina 1.11.11 Arge <si> numit Coiani438, unde acesta

431 Btutea-Vilcu Grdisteanu sau Bunea din Grdiste, mare vistier (11 iunie 1653-15 fe-
bruarie 1655) care i avea casele i temeiul" la Grdistea (N. St o ices c u, Diclionar, pp.
188-189).
444 Gradifti = GrAdistea, sat, jud. rifov.
Construita la 1657 (N. St oic esc u, Bibliografia, I, pp. 348-349).
444 Not marginall : an dayr Mar Nikola Komana.
4" . eherban = Radu Serban (1602-1610) a recldit mgmAstirea Comana prin anii 1588
sau 1590, inainte de a ajunge domn, zugrgtvind-o in 1609 (N. Stoicesc u, op. cit., pp.
187-189).
4" Adia. sultanul.
4" Constantin Cantacuzino mare postelnic (1632-1654).
488 J.Coyani = Coiani, sat, com. Mironesti, jud. Ilfov.

231

www.dacoromanica.ro
 are un mare palat dup felul palatelor de la Constantinopol. Este intr-ade-
vIr ceva vrednic de admirat in arhitectura celor doua crdiri principale
aezate una in fata celeilalte*i care nu se deosebesc citui de putin una de
alta, cu cupolele lor, i stilt zugrvite in intregime spre a imita liniile vAluri-
te ale marmurei colorate. <in virful> fiedrei cupole, incununind-o, este
un cerc, intocmai ca o bucat solid din porfir foarte tare, i resteul este
<gait> in felurite fete, asemenea cu cele ale marmurei. Lemnria este de
o frumusete rar. i firidele .1 ferestrele sint minunate. inkintrul incintei
este o biseric mare cu hramul Sf. Nicolae439.

[BISERICA SI PALATUI, DIN FIERASTI]

In dimineata urmaoare am plecat i, trecind riu144 intr-o barc6, am

ajuns inainte de amiaz intr-un sat numit Fier5.ti44' unde se afl conacurile
9i. palatele fratilor doamnei lui Matei voievod442. Cind s-a inceput cladirea
se spunea di nu se mai afl.' in lume palat asemnAtor, garb: numai poate
in tara frincilor, caci <acetia>443 au adus meteri arhitecti din tara ungu-
reasca444 i piatr din tara turceasd:445 i. au inceput s o clAdeasd pe din-
luntru i pe dinafar cu piatr. ftuit. Pin5. i. boltile i pivnitele de de-
desubt, gangurile .a. erau toate din piatil, lucrate cu ingrijire i. cldite
cu atita tr'inicie incit stirnea admiratia privitorului446.
Clddirea are trei caturi, unul deasupra celuilalt i. este atit de vesel
back indepiteaz once grij din sufletul celor intristati.
p. 379 Ar fi zadarnic // s incerc s descriu minunata sa imprtire interioar
in cmri i sdli de primire. in mijlocul spatiului dintre cldiri sint tainite

439 Biserica Sf. Nicolae din Coiani a fost constrnia de Neagoe mare baa si sotia sa Anca
din Coiani inainte de 1563; actuala biseric a fost rec15.ditg 'MO cea veche la 1669 de postel-
niceasa Iliaca Cantacuzino impreun ca fiii ei Constantin mare stolnic s'i Mihai mare spltar
(N. Stoicescu, op. cit., I, pp. 185-186).
440 Argesul.
441 Fiare,siti = FlerAsti, sat, jud. Ilfov.
449 Este vorba de Serban, Cazan si Udriste N5sturel, fratii doamnei Elina, toti fii al
marelui logofgt Radu Ngsturel din PierAsti (N. St oicesc u, Dictionar, pp. 214-215).
443 Adia fratii NAsturel.
444 Bilad al-Madjar, adia Transilvania.
444 Bilad al-Turk.
446 Asupra casei familiei Msturel-Herescu, ridicatl pe la mijlocul secolnlui al XVII-lea,
vezi R. Grecean u, Casa de piatrd din Herafti, in Monumente si muzee", I, 1958, pp.
119-129; Eugenia Greceanu, Casa de piatr4 din Herdsti, Studiu arhitectonic, ibidem,
pp. 131-148 si lucarile citate de N. St oicesc u, Bibliografia Tara Romdneascd, I, p. 366.

232

www.dacoromanica.ro
bine intocmite pentru <pstrarea> proviziilor, <lar> uile lor sint aezate
In pardoseal sub acoperiurile lor care sint toate invelite cu olane roii.
In acest chip sint plnuite dup cum ni s-a spus toate cldixile
din Tara Ungureasc spre marea inlesnire a stpinilor i. detintorilor lor.
Dar aezarea acestui sat este tare nesntoas .1 regiunea din jurul gil
este in venic. alarm i spaim', indeosebi din cauza vecinttii cu tara
turcilor. in ce m'A privete, eu nu a don i ca o clddire ca aceasta s fie ridi-
ea-a in vreo alt parte ci <numai> spre mnstirea Cozia i spre munte,
in pace i. linite, unde este o sigurant aproape depling impotriva spaimei
.1 primejdiilor.

L. MANASTIREA NEGOESTI447

Revin <la subiect). Din acest sat am plecat dupg-amiaz5. i am ajuns

seara la o mnstire aezat intr-o localitate numit. Negoeti, cu hramul
Sf. Mihail i al otilor ingereti, cladit de rposata Elena, doamna lui
Matei voievod448. Este o cldire cu totul nota i foarte aproape de riurile
Arge i Dimbovita care se unesc aici.

LI. MANASTIREA PLATAR4TI449

Ara plecat simbt dimineata i am ajuns la amiaz6 intr-o mnstire

mreat, cu hramul Sf. Mercurie martirul, dintr-o localitate numit. PM-
trti45, refcut din temelie de rposatul Matei voievod.
Ni s-a spus d.' intr-unul din rzboaiele sale cu Vasile voievod, purtat
In acest loc, el a chemat in sprijinul su rugciunile martirului care i-a aprut
In vis i l-a insotit cu brbtie .1 trie. in ziva urmatoare, cind s-a trezit
din somn, a pus pe goati pe dumanii s'i, cu mare ruine i cu infringere,
/1 i drept aceea el a ridicat aceast. mnstire. Arhitectura mnstirilor 283/r
sale, ca aproape a tuturor <celor din tarl>, este uniform451.

"7 in notA marginall tAiat in fotocopie : an dayr Nighoyasiti.

448 MInAstirea Negoesti (com. Soldanu, jud. Ilfov), etitoria lui Matei Basarab si a doamnei
Elina (1648-1649) (N. St oicesc u, op. cit., II, p. 445).
" In not& marginal& Wat& : 'an dayr Blataraft.
"o Balatarasiti = PlAtAresti (jud. Ilfov). MAnAstirea e ctitoria lui Matei Basarab si a
doamnei Mina din 1646 (ibidem, p. 491).
4" in descrierile sale Paul de Alep a remarcat totusi unele deosebiri.

233

www.dacoromanica.ro
 Apoi fratele domnuluid52 m-a poftit intr-un sat care ii apartine i care
este aezat intr-o insul in mijlocul unui lac mare nemkginit i f.r nici
un drum ca s ajungi acolo ; numele acestei localifti este Frund.neti453.
El a fcut totui un drum pentru noi ; i a fost mare greutate i trud
piti ce, in sfirit, am trecut. El s-a apucat s-i recladeasd un palat mare
pe insul i acolo am sfintit agheazma.

MANASTIREA TINGANU464

Dui:4 mas am plecat i, c5.15..torind timp de dou ceasuri, am ajuns

la o mAnstire veche intr-o insul inconjurat tot de un lac mare. Am tre-
cut acolo intr-o bard_ Este o manAstire veche, numit Tinganu4", inchina-
t. Sf. Simeon, noul teolog.

LIII. MANASTIREA BALAMUCI456

Dup o agheaznik o pomenire a ctitorilor i osptul care a urmat,

P. 380 am pArsit aceast localitate i nu ne-am oprit pinbi seara, cind // am ajuns
la o mnstire cu hramul Sf. Nicolae, numit insnsstirea Balamuci. Este
aezata pe malul unui riU457. Doresc s.'n'tate i fericire locuitorilor
tuturor celor ce trdesc in preajma sa, dci ai crede c ar fi chiar riul Alep,
atit de argintii i de duki sint apele sale i atit de dese sint rindurile
de slcii care cresc pe malurile sale. Aici am dormit in acea noapte. Dimi-
neata am sfintit o agheazm, am acut o pomenire a ctitorilor i rug'ciuni
de dezlegarea pkatelor i, prsind mnAstirea, ne-am intors la locuinta
la palatul ctitorilor458 tot pe drumul pe care venisem.

454 Radu-Mihail TintAveanu, frate dup mara5. cu Constantin erban i marele su pahar-
nic (1655-1658) (N. Stoic es cu, Diclionar, p. 234).
453 Frodjona,sit, coin. Pundeni, jud. Ilfov.
454 In notil marginalA : 'an dayr Tingan.
455 Tingan = Tinganu, cu hramul Intimpinarea Domnului, ctitoria lui Radu cel Prumos
(1462-1474), jefuit de atari in 1659. Biserica mentionati de Paul de Alep a displrut in seco-
lul al XIX-lea (N. Stoi c es c u, Bibliografia, II, p. 634).
454 Balamudj. Schitul Balamuci a fost ridicat de Papa Greceanu mare logoftd, la 1631
(ibidem, I, p. 50).
451 Prahova.
454 Este vorba de casele familial Greceanu din GreciIlfov.

234

www.dacoromanica.ro
 LIV. MANASTIREA C.X.T.,DARTJANI459

Apoi am trecut la o mnstire mAreat la care duce un drum care

trece printr-un loe ingust. Este inconjurat de o ap fr sfirsit i fxa
fund460, are hramul Sf. Dumitru i se numeste CldArusani. Este vestit
In aceast tar, fiind una din mnstirile cele mai mari ; este cldit tot
de rposatul Matei voievodnil. Cl'Adirea este intins.' cu totul nou din
temelie, cu o biseric de o nespus frumusete, cu chilli si incperi de o m5.-
retie domneased.
// Lacul imens o inconjurg i, in afara de un drum nenorocit ping la 283/II
t.rm, nu exist: nici un mijloc de nici un fel de a ajunge la ea. Aici se
afl intr-o rael. Sf. Mitrofan, patriarhul Alexandriei, i noi am primit
bineeuvintarea de la preaeinstita sa teast..

LV. MANASTIREA SNAGOV462

In dimineata urmatoare am plecat i am ajuns la o alt, mnstire,

ultima dintre man.stirile pe care le-am vizitat. Este o etitorie veche, Cu
hramul Intrarea Maici Domnului in biseric." si este numit m'nstirea
Snagov4". Constructia sa trebuie atribuit in parte r.posatilor Mirceal"
voievod, Radu465 voievod, Matei Basarab voievod i Petrum voievod.
Pe ling biserica prineipal., mai are si alte dou.' biserid4", pe laturile ce
cuprind chiliile, cu hramurile Bunei Vestiri i Adormirii <Maicii Domnului>.

4" Nota marginal& ttdat5.: 'an dayr Kaldarufani.

444 Lacul C5.1dArusani.
461 1637-1638 (N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 129-131). Vezi, mai nou, V e-
ni amin Nicola e, Mdnifstirea Calddrufani. Monografie, Bucuresti, 1973, 158 p.
4" Not& marginal t&iatA : 'an dayr Sinaghoghu.
us A fost ridicat la sfirsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea. Bise-
rica mare a fost refAcutl de Neagoe Basarab (1512-1521) si Mircea Ciobanul, fiind zugrgivit&
de Petru cel Tinar la 1563 (N. St oicesc u, Bibliografia, II, pp. 589-592). Vezi indeosebi
N. e r b A nesc u, Istoria mn.siirii Snagov, Bucuresti, 1944.
464 Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559), zugrAvit ca ctitor in fresca
din pronaosul biseridi mlnAstirii Snagov, precum i in naos, tinind chivotul bisericii (S t. A n-
dreesc u, Portretele murale de la Snagov Tismana, in Biserica Ortodox& Romina",
LXXXVIII, 1970, p. 164).
4" Probabil Radu, fratele lui Petra cel TinAr.
4" Petru cal Tinta (1559-1568) este reprezentat ca ctitor in pronaos impreun& Cu fratii
Radu i Mircea, i cu mama lor, doamna Chiajna.
411 vorba de dou& paradise, primul din secolul al XV-lea, al doilea din secolul al
XVI-lea (1588), ambele disp&rute (N. Ior g a, Inscriplii, I, p. 156).

235

www.dacoromanica.ro
 Aceast'A manastire este wzata tot intr-o insul, cu un lac imens in
jurul sau, peste care se afla un mare pod care duce acolo. Dupa ce am
sfintit aici o agheazma 0 <am facut> o pomenire pentru ctitori, am plecat
In dimineata de joi, in zece ale lunii septembrie468 i, gonind repede cu
trasura, am intrat seara in Tirgovite, dupa o lipsa de optzeci i doua de
zile din acea capital.
Manastirile Trii RomAneti4" pe care le-am descris slut toate aezate
In eparhia sau jurisdictia mitropolitului sau 0 in aceea a episcopului de
Rimnic. Nu ne-am dus la manastirile care se afla sub jurisdictia episco-
pului de Buzau 0 care slut in partile acelea ale principatului. S le pa-
zeasca Atotputernicul in vecii vecilor ! Amin.
p. 381 Revin. La sfir0tu1 lui octombrie470 vremea a devenit foarte friguroasa,
insotita de multa zapada 0 de un ger mare, care a tinut zece zile ; apoi a
incetat 0 a urmat o a doua primAvara, cu soare, caldura, flori i verdeata
proaspata, dupa ce totul fusese ars de ger. Cei ce-0 pateau caii i alte vite
s-au inapoiat indata cu ele la paune, pentru a doua oaf& dupa ce le
bagasera mai inainte in staulele lor spre a le pune la adapost. In timpul
acestui ger, au pierit o multime de oi, boj i vite, atit de neateptata
0 de crunta a fost n'Avala <gerului>, iar acum, dupa ce a ars focul ziva
noaptea, am simtit din nou zpueala unei calduri apdstoare.
Invatatura. Am vazut la romAni un mijloc foarte bun de a prevesti,
283/11 dui:A anumite semne, asprimea sau blindetea vremii. i // anume : la opt-
sprezece ale lunii noiembriem se face o pomenire a Sf. Platon472, a carui
sarbatoare ei o cinstesc cu totii cu prinosuri, daruri i liturghii. Din an in
an ei Weapta aceasta zi ; i once se intimpla in timpul acestei zile este
un semn pentru ei 0 o indicatie lamurita i hotarita : daca este zapada
sau frig in acea zi, ei spun ca asprimea frigului in acel an va fi mare ; daca
este ploaie i soare, ei prevad ea iarna ce urmeaza nu va fi prea friguroasa,
ci mai blinda. Astfel s-a intimplat anul acesta ; ploile, insotite in parte
de soare, au tinut intr-una pink' la 9 decembrie i apoi a inceput frigul
zapada.

468 Aylul.
4sa Bilad al-Falach.
470 Tesrin al-awwal.
471 Tesrin eth-thani.
471 Bla fonos.
473 Kanun al-awwal.

236

www.dacoromanica.ro
 LVI. CA.S.A.TORIA LUI CONSTANTIN SERBA,N474

La 8 noiembrie <1657> domnul nostru patriarh a cununat pe Constantin

voievod cu o roabg circasiang475 pe care au numit-o la botezul ei Nedeleam
adicd Incoronarea sau cununia s-a oficiat inguntrul palatului,
in harem sau apartamentul de sus al femeilor. Patriarhul a stat linga mire
ca na i mitropolitul a rostit ruggciunile asupra perechii ; dar cind s_a
ajuns la binecuvintare, sfintia sa patriarhul a fost acela care i-a bine_
cuvintat de fiecare datg. Li se preggtise cununi de aur i cind au trebuit
s'A ocoleased masa cu icoana, evanghelia i crucea, s-au imprgtiat deasupra
capetelor lor nuci, cofeturi, dirhemi i dinari, acesta fiind obiceint
La sfir9itul slujbei, mirele i mireasa au fost du0 s'A ad pe doug'
jilturi, in vemintele lor domneti, doamna impodobitg cu o multime de
lanturi de aur i ragrggritare, stele de diamante q.a. i boierii au venit
le fac urari, in frunte cu domnul nostru patriarh i cu mitropolitul
oraului i urmati de ceilalti oaspeti, printre care ne aflam i noi. Dup p.382
aceea au intrat, in acela0 fel, sotiile boierilor, // ca s'A li se infatieze.
Apoi mireasa i mirele au fost du0 <solemn> in ineAperile lguntrice
noi am purces s'A 1u5.'m loe la marele ospgt dat in acea zi, la care s-au
inchinat ping seara multe rinduri de s'AngfAti, slobozindu-se, cum e obiceiul,
multe tunuri. A fost 0 o reprezentatie de acrobatie fAcut de o femeie
indiang478, de o dibkie de-a dreptul drkeasck cgci nu am v'Azut nimic
care sa-i stea aaturi ping acum : rnergea pe fringhie cu capul <in jos>
cu picioarele aruncate in aer ; <apoi> infigea citeva sbii cu ascutiwl gol
intr-o tobg rotundg i, bggindu-0 capul intre ele, stgtea in cap 0 ice-
pea sg se incovoaie de jur imprejur ; 0 toba, fiind prev'zutg cu un arc,
se invirtea datoritg jocului ei uimitor de dibaci.
474 Nota marginal: aklil Kosfanfin voyvotta.
476 Djariyya Djarkasiyya.
476 Nedele<a>ayyu Kiriyaki.Za a insotit pe Constantin erban in exilul su in Transilvania
(martie 1658) i a rgmas algturi de sotul ei ping. ce acesta a murit.
477 Nedelea in limba slavg inseamng. duminicg." e deci echivalentul numelui de Domnica
Doarnna), redat de autor pe greceste xoptaxii. Intr-un act de la mAngstirea Hilandar
din Athos se gAseste echivalenta Nedaquae aliia Dominica" (Revista pentru arheologie,
istorie l filologie", X, p. 85), aici Eind vorba de fiica lui tefam Uros, sora lui tefan Craiul
(N icef or Gregor a s, ed. Bonn, II, p. 135). Vezi V. B ogre a, Doamnele /ui Constan-
ti erban, in Rev. istoricg", VI, 1920, pp. 183-184 si acelasi in Anuarul Inst. de istorie
nationalg", Cluj, II, 1923, p. 339.
478 Imrat Hindiyya.

237

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA COBIA479

In ziva s.'rbtoarei Sf. Nicolae, domnul s-a dus s. prznuiasc <acea>

gil:atoare intr-o mAnstire cu hramul acelui sfint ; o are prin motenire
de la str5.'moii si i e numit in mod obinuit mAn5stirea Cobia48 din
vecinaatea Tirgovi0ii. In acelai chip a fost tinuta i prznuit din plin
srb5.toarea Craciunului, potrivit obiceiului din anii ceilalti, ca i sarb-
toarea Bobotezei.
Dar, in ajunul acesteia din urm5., au sosit veti de la Constantinopol
c doranul fusese mazilit481, fapt care nu se mai intimplase din vremea lui
Matei voievod (I). Aceast mazilire a dat prilej pentru sectuirea
Romne0i, luarea In prinsoare i In robie a locuitorilor i pentru devas-
tarea ei des5.virit6. Pentru noi a fost inceputul unor spaime
nemsurate i de nedescris.

MENTIUNEA... SI RUINA <l'AMI ROMANESTI>482

Cauza ruinrii Trii Romneti a fost aceasta : in anul din urm5., cind
in5.1timea sa sultanul Mehm.ed483 pe care s-1 p5.zeasc Dumnezeu
i marele vizir Mehmed pava, cunoscut sub numele de Kprilli1484, arn.ut
de neam, purtaser r'zboi cu corbiile frince485 la gura canalului486 M.rii
284/1 Mediterane487 //, acel vizir a cerut domnilor Moldovei i T'Axil Romneti
cite o mie de pungi488 de la fiecare, spunind c el socotete ch este de datoria
47 In nota marginan. Mata. partial : Dayr Kobiya.
48 Manastirea Cobia, pe piriul Cobia (jud. Dimbovita), ctitoria lui Badea Bolosin stol-
nicul, ridicata in 1571-1572 (N. St oicesc u, op. cit., I, p. 182).
481 Aceeasi data a mazilirii 5 ian. 1658 o indica 1 Letopiseful Cantacuzinesc,
p. 130.
482 Nota marginan taiata din care se poate citi dhikr . wa charab (mentiunea ...
ruina).
pentru evenimentele ce urmeaza., povestirea lui Paul de Alep este foarte bogata l sigura.",
diva cum spunea N. Iorg a, Studii si doc., IV, p. CCLXXXVIII, nota 1.
482 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
686 Kpriilii Mehmed pasa mare vizir, 1656-1661.
488 Rrtzboiul purtat de turci cu venetienii pentru insulele Tenedos, Lemnos etc. (J. y o n
Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, VI, p. 16 i urm. W. Zinkeisen, Geschi-
chte des osmanischen Reiches, IV, p. 942 si urm.).
488 vorba de Dardanele.
482 Balsr al- Abyarl = Marea Alba..
488 In nota marginan : Punga fiind o suma. de 500 gurusi (kuruf) l totalul fiind de
500 000 gurusi". Paul de Alep traduce de obicei cuvintul turc gurus (in test: hurus) cu termenul
grecesc de piastru.

238

www.dacoromanica.ro
lor ca, ori de cite ori sultanul pleaca la razboi, s.-i faca un dar de bani
pentru slujba <ce i-o datorau>489. El mai cerea inca de la fiecare cinci
sute de mii de capete de oi i trei // sute de cai de trup5.490. p. 383
Auzind aceste cereri, domnii au fost foarte tulburati i, dup sfatul
mntregului popor, adunat la curte491, ei au trimis amindoi impreuna un
arz inltimii sale sultanului pe care Dumnezeu s5.-1 ocroteasca I
el a primit dezvinovatirile lor. In ace1a0 timp a dojenit pe vizirul sau i
i-a zis : Noi n-am scapat inc.& din razboiul nostru cu frincii i totu0 tu
doreti sa mai stirneti impotriva noastra un al doilea razboi". Vizirul, infri-
coat, nu a mai staruit in a mai cere ceva domnilor ; i fiecare din ei a
scpat Cu aproape cinci mii de piatri, care au fost folositi in taina de fiecare
din capuchehaiele lor pentru atingerea scopului dorit, facind ca arzurile
lor s ajung in miinile imparatului.
In timpul acesta batina0i credeau ca vizirul i0 va pierde curind
locul ca i inainta0i lui ; i aceti sarmani oameni nu banuiau c dup
cum vom avea prilejul sa amintim mai jos el 10 va pastra neclintit dre-
gatoria pe o lung perioadl de cinci ani492.
Pastrind, aadar, in sufletul sau, ca o comoara, ura adunat impotriva
lor, pentru a o cheltui impotriva lor de indat ce se va ivi vreun prilej,
el 0-a implinit in cele din urm rzbunarea atit impotriva domnilor cit
impotriva celor dou principate, dupa cum vom arata mai la vale cit
mai l.murit, cu ajutorul lui Dumnezeu.
<Sosirea unui> ag al vistieriei <in> Tara Romaneasca i trimiterea
<haraciului la Poarta>493.
Potrivit obiceiului, a venit la domn pentru a primi haraciul anual
un aga al vistieriei, insotit de aptezeci sau optzeci de insotitori. Acestui
ag i insotitorilor lui li se da tainul i leafa stabilita prin practica obinui-
t dupa condici (caci aici nimic nu se face decit potrivit unor reguli stabilite) ;
aga sta de obicei cam douazeci de zile sau mai mult.
422 Despre aceste contributii extraordinare, cerute pentru nevoile militare ale Imperiului
otoman, vezi Istoria Ronaniei, III, p. 16.
422 Despre aceste cereri posedlm o scrisoare a lui Gh. tef an cAtre C. $erban, prin care
il indeanua pe acesta s nu dea nimic ping ce nu va interveni hanul atarilor la Poart in f avoa-
rea lor. Domnul Moldovei 11 acusa pe clinele de vizir" c5. face atitea fealuri de ameste-
c&turi" asupra domador Moldovei i TArii Rom5.nesti l afirma : mai bine sa ne mAnince
ciinii plmintului nostru decit pre alte locuri str5.ine s5, izidim" (N. Ior g a, Acte romelnesti
din Ardeal privitoare fis cea mai mare parte la legdturile secuilor cts Moldova, Bucuresti, 1916,
pp. 221-222).
491 Este vorba de adunarea tArii, convocat In imprejurAri speciale. Dupa opinia croni-
carilor, Constantin serbati. auziad c a fost mazilit a fugit in Transilvania (Letopiselul
Cantacuzinesc, p. 130-131, R. Popescu, Istoriile, p. 120).
422 Exact ciad ani i dou5. luni.
692 Not5. margina15. Udall : . mdji agha al-chazina...al Fallado wa duhubihi.

239

www.dacoromanica.ro
 Acest tribut sau haraci494 este shins de la toti boieriifrii si de la dreg,
tori i capitani, potrivit cu posesiunile i veniturile lor. Raialele494bia nu
au nimic de-a face cu acesta ; Mara doar de arendasii unor mosii ale statului,
care i platesc arenda sporita cu acest tribut495.
Indat ce banii se string este obiceiul sa se trimita dup aga' o trasura
imbracata cu postav ales de culoare rosie, tras de patru cai, toti la fei,
insotit de un cal povodnic, purtind nou. pungi, &lied 4 500 de piastri,
o bucat de postav ales <sau> de saten pentru el ; iar pentru ofiterii
lui cite o punga de cinci sute de piastri de fiecare si o bucata de postav,
potrivit rangului lor, de la cel mai ales pin la cel mai grosolan. Toate aces-
tea li se impart intotdeauna dupa aceasta regula i cu mare grija, ca sa nu se
iveasc cea mai mica crestere sau scAdere a darurilor. In <acest> fstimp,
domnul face agai mai multe vizite de curtoazie.
Joi, de dimineata, in ziva hotarita pentru predarea tributului, am
fost poftiti la curte unde a venit i aga cu toti nsoitorii, // in trasurile care
13. 384 li se trimisesera ca s-1 aduca. Aga s-a asezat impreun cu domnul pe un
loc mai inalt ce domina curtea palatului, ca sa poata privi cu ochii lui minui-
rea tezaurului. Atunci lefegiii tocmiti anume au adus inaintea <lor> noua
care cu coviltire, la fiecare <car> fiind inhamati cel putin cite opt cai
<iar> la unele cite zece sau doisprezece <cai>, iar tnuzicantii au inceput
s ante din tobe, fluiere i trompete, in timp ce poporul se strinsese de jur
imprejur s. priveasca. Primul car pe care l-a tras in fat avea inlauntru
o lada mare ; pentru a o umple, ostasii au inceput s mute pungile <cu
bani> din camara camarasului adica' a trezorierului496, fiecare ducind pe
umeri o pereche, iar marele vistier497, care lua seama ca asezarea sacilor
de bani in lad sa se faca in regula', venea inaintea lor. In prima lad s-au
pus treizeci i trei de pungi; iar in celelalte lazi din celelalte care numai cite
treizeci i dou'd498. Peste ele vistierul a pus o invelitoare de postav fin de
4" Hadhihi al-chazina ayyu al-charadj. Despre evolutia haraciului in Tara Rom aneasca,
vezi studiul lui M. Berz a, Haraciul Moldovei i Tetrii Romineti in sec. XV-XIX, in Studii
si materiale de istorie medie", II, 1957, p. 27 i urm.
494b1s Termenul de raia, rayyet, are ad sensul de supusi. in Imperiul otoman desemna
pe supusii musulmani i nemusulmani care se indeletniceau cu agricultura sau cu comertul.
Pasajul nu este prea der si, in plus, este in contradictle cu cele ce se spun mai jos despre
plata arilor pentru haraci. aste probabil ca. Paul de Alep se refer% aid la asa-numita
imprumuta", pe care domnul o lua de la boieri pentru plata grabnica a obligatiilor cfitre
Poarta. Nu existau arendasi ai mosiilor statului, ca in Imperiul otoman.
Min Kamara al-Kamaras ayyu al -chazinadari.
4" Al-fistiyar al-habir. Mare vistier era Pirvu VlAdescu (1655-1658), despre care Paul
de Alep va .mal vorbi (N. St oic esc u, Dicfionar, pp. 255-256).
440 Punga avea 500 de reali ; haraciul se ridica deci la 144 500 reali, cifr apropiata de
cea indicata de De la Croix : 140 000 de scuzi (N. Iorg a, Acte si fragmente, II, p. 756).
precum si de un raport venetian din 22 febr. 1672: 150 000 de reali (Hurmusaki, V/2, p. 126;
cf. M. Berz a, op. cit., p. 39).

240

www.dacoromanica.ro
lin. i m'Atase, pin ce s-a umplut lada pe care a inchis-o apoi 0 a pecet-
luit-o cu pecetea sa. In chipul acesta au fost trase in fata pe rind toate
carele i odaa inarcate cu postavuri de ln, cu naTsurile cu celelalte
daruri, au fost in0rate in ordine ; i toate acestea au fost indeplinite dup
regula cea mai strict i dui:a condici. // 284/11
Este obiceiul ca marele vistier s insoteasc tezaurul i s.-1 predea
dregtorilor sultanului425bis. i acest tribut in bani este pistrat in intre-
gime pentru plata soldei ienicerilor de la Istanbul, in miinile crora ajunge
cu dou zile inainte de grbtoarea Ramazanului.
In aceste care nu se afrA nimic altceva in afar.' de rzile de care am
pomenit. Dar se ob4nuiete ca, dup aceea, s se inchirieze locul <ilmas>
liber negrustorilor care umplu carele cu tot felul de lucruri pin la implinirea
greuttii pe care o pot duce. aci ei nu sint niciodat. opriti (la vam> sau
stinjeniti in trecerea lor nici la Dun'Are, nici aiurea; i aceasta este un izvor
de c4tig.
Noi am trimis un baiot intreg de lucruri la Istanbul sub ingrijirea lui
al-Churi Saba422, egumenul mnstirii Deir-Belment500. Dar nu a ajuns
la destinatie, de0 noi Ii oferisem atit citiguri acestui clugr in timpul
ultimilor cinci ani, iar in ziva chid s-a despArtit de noi i-am dat o suf de
piaWi ca bani de drum. Dar lucrurile s-au intors astfel incit el ne-a jefuit.
Dumnezeu, care este judecaor intre el 0 noi, s5.-1 rspateasc potrivit cu
faptele sale !
S. revenim. Convoiul de care a pornit apoi la drum 0 domnul a purces
imprenta cu aga, petrecindu-1 pita foarte departe, cu tobe i trompete,
In mijlocul veseliei otenilor.
Este obiceiul ca, atunci cind tezaurul ajunge la Rusciuk51, vistierul
s. se &ILA' imprema cu aga la tribunal // ca s'A-1 predea cu dovada legar', P. 385
de team c, dac s-ar intimpla vreo pierdere in Turcia, aga sa nu ridice
vreo pretentie pentru acea lips`d ; aa era obiceiu162.
Vizirul se afla in castelul de pe canalu153 Mrii Mediterane ; i ei s-au
dus la el cu tezaurul, iar el, de cum a vzut pe vistier 0 pe ceilalti trimi0
desbis Informatie neconfirmatgt de alte izvoare.
fig Eclesiarhul Saya, egumenul mAngtstirii Deir Belmencl din Tripoli in Siria (V. B ogre a,
Cdnitoriile patriarhului Macarie. indreptiri, fntregiri i klmuriri la traducerea romflneascd, in
Anuarul Institutului de istorie nationalgt", Cluj. II, 1923, p. 344).
soo Deir al-Falamand.
501 Urusdjuk.
502 Faptul este confirmat mai tirziu de Del Chiaro, care spune c haraciul era pAzit de
ostasi pinA la granita Irii, unde acestia ricevono un attestato o vogliam dire quietanta, che
vien fatta loro da quei Turchi" (Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. N. Iorga,
p. 136).
sos ganakkale = Dardanele.

241

www.dacoromanica.ro
ai domnului, a lasat indata sa-i izbucneasc minia 0, descarcinduii focul
urei pe care o nutrise in sufletul &du, a cerut vistierului oile pe care le pretin-
sese mai inainte. Delegatii au trimis indata sa dea de tire domnului despre
aceasta. i domnul a adunat pe boierii tarii la sf at.
Dupa multe discutii, s-a hotarit, in sfir0t, &A se trimit vizirului
douazeci de pungi ca pret al <oi>lor. De cum i-au sosit aceti bani, el a
0 repetat cererea sa privind caii. *i toate acestea erau numai ca sa poata
ridica pretentii impotriva lor. Cu mare durere au fost siliti sa se invoiasca
sa string pentru el, de la boierii mazili, trei sute de cai, care i-au fost tri-
mii5 04.
Atunci viziru1505 a trimis vorba la inaltimea sa sultanu1506 la Istanbul,
spunindu4 : Scoala-te 0 mergi la Adrianopol 0 stai acolo pina ce voi
veni la tine 0 iti voi umple pungile 0 lazile cu aur 0 cu piatri". Aadar,
sultanul a plecat la Adrianopol unde a ramas.
Indata ce aceste intimpldri au ajuns la cunotinta aliatilor, adica a
celor doi domni 0 a craiului maghiarilor567, ei au fost cuprin0 de o mare
spaima. Dupa aceea vizirul a venit el insu0 la Adrianopol, la sultan, 0 s-au
invoit intre ei sa trimit s'a ceara de la fiecare domn cite o mie cinci sute
de pungi, 0 de la craiul maghiarilor aceea0 suma. Aceasta era numai ca
sa stirneasc un prilej de cearta cu ei, caci vizirul tia bine ca ei nu vor
da bani, nici macar cinci sute de pungim 0 ca nu se vor conforma cererii,
chiar 0 numai pentru ca s se fereasca de aezarea unui asemenea obicei.
Li s-a pus in vedere <domnilor> ca, chiar dac s-ar abtine <de a trimite>
darul, ei tot trebuie sa se infatieze inaintea sultanului ca sa-i grute mina
potrivit datinei domnilor de dinainte59.
Intrucit acetia doi se ridicasera la <aceasta> demnitate prin ascutiul
sabiei lor 0 prin puterea bogatiei lor aa dupa cum am lasat sa se inte-
leaga mai inainte nu se dusesera <atunci> la Istanbul510; cum ar fi fost
<oare> cu putinta ca ei s ail35. acum destula incredere pentru a se incumeta
sa se infatieze la curtea sultanului, dupa intimplarea de care tocmai am
504 Despre cei 350 de cal ceruti celor doi domni in martie 1657 vezi Hurmuzaki,
V/2, p. 33.
505 Kprillii Mehmed pap.
506 Mehmed al IV-lea.
508 Gheorghe Rkczi al II-lea.
508 La 2 dec. 1657 C. 8erban declara ca nu poate da 500 de pungi sau mai mult (Monu-
lento Hungarica Historica, XXIII, p. 590).
so. Vezi si Hurmuzaki, V/2, p. 39.
no Lui Constantin erban sultanul i-a trimis steagul de domnie prin Mustaf a aga Tahalgiul
(Letopiseful Cantacuzinesc, p. 118), lar lui Gheorghe tef an i 1-a adus un ag mare" (M. C o s-
t i n, Opere, p. 167). Vezi si Cronici turcesti, II, p. 172.

242

www.dacoromanica.ro
pomenit ?511 Cum ar fi putut ei &A nu simta o teama indreptatit de o curs
a turcilor inapotriva lor ?512 Dar vizirul starui asupra tuturor acestor cereri
ca sa stirneasca prilejuri de dusmanie. Si dorinta sa era sa le ja oricum dom-
nia519, pentru a-si satisface propria lui razbunare514. //
In acelasi timp, vizirul trimisese un capugiu in Tara Ungureasca cu un p. 386
hatiserif indreptat care nobilii tarii si ca'tre sasi, care sint puternici in tara,
0 care tin in miinile lor cele sapte mari cetati ce alcatuiesc reazimul Tarii Ma-
ghiarilor, dupa cum am aratat mai sus. Scopul acestei porunci era <urma-
torul> : // Mai intii, dac ei doresc liniste si pace 0 daca nu vor ca turcii 285/I
&A navaleasca impotriva lor, s5.-1 dea jos mai intii pe craiul lor R 5.1c6czi
si sa ridice in scaun pe oricare altul pe care vor voi &A 0-1 aleaga, si in al
doilea rind, s predea comisarilor sultanului icele dou cetati, asezate pe
canalul de ling. cetatea Buda515, ca sa se deschid drum liber armatelor
turcesti pentru a merge pe uscat, oridnd, impotriva Zarei516 sau a Venetiei.
Dad ei primesc de bunavoie aceste conditii, vor preintimpina asa li
s-a spus toate urmarile unui razboi foarte greu.
Zguduiti de aceast, instiintare, dpeteniile maghiare au tinut sfat517
&lid.' adunare 0 divan518 0, ajungind la o hotarire unanima, au depus
pe craiul lor si au numit un a1tu1519 potrivit indicatiilor turcilor. Totusi

511 Constantin erban care stia ce insearrma o asemenea chemare, deoarece era Inca vie
In amintirea contemporanilor taierea capului lui Miron Barnovschi a refuzat sa se due&
la Poarta, adaugind c va veni cu sabia in mina". Gheorghe tef an refuza s'i el din acelasi
motiv (Hurmuzaki, V/2, p. 38; X, p. V; Hu r mu z ak i, Fragmente. III, p. 237; J. v o n
Ham m e r, Geschichte des osmanischen Reiches, III, pp. 485-486).
5" La Constantinopol se stia c chemarea la Poarta a celor doi domni era o cursa
(Hurmuzaki, V/2, p. 40).
515 Intentia aceasta era cunoscuta Inca din 18 oct. 1657 (ibidem, p. 37). Despre prega-
tirile pentru mazilire si ordinele date pasei de Silistra s'i hanului tatarilor vezi Cronici turcesti,
I', pp. 174, 294. Despre relatiile celor doi domni cu vizirul vezi mai sus scrisoarea citata la
nota 490.
5" In realitate, turcii voiau sa mazileasca pe Constantin erban s'i pe Gheorghe tef an
din canz c sustinusera in 1656-1657 pe Gheorghe Rkczi al II-lea impotriva polonilor,
aliati ai Portii. intronarea acestuia ca rege al Poloniei ar fi intarit frontal antiotoman
si ar fi dus la eliberarea tarilor romane de sub dominatia otomana. De aceea, dup infringe-
rea lui Rkczi, turcii au hotarit set distruga alianta celor trei taxi (Istoria Romaniei, III,
p. 188). Despre pricinile schimbarii celor doi domni vezi scrisoarea marelui vizir din 8 mai
1659 (Hurmuzaki, V/1, p. 49-50).
515 Budum; in limbs turcrt Budin sau Budim.
5" Zadra.
517 In manuscrisul arab : Sifatu, transcriere gresita a termenului romtmesc sf at.
5" Ayyu madjma `wa diwan. Termenul de divan se utilizeaza paralel cu cel de sfat si
in documentele interne ale epocii.
519 La 1 noiembrie 1657, la porunca Portii, starile Transilvaniei, intrunite la Alba-Iulia,
au deterrninat pe Gheorghe Rkczi al II-lea O. abdice s'i au ales ca principe pe Francisc
Rhdey. Potrivit insa deliberarilor dietei (Fontes Rerum Austriacarum, Scriptores, III, p. 319

243

www.dacoromanica.ro
 noul crai nu a putut pastreze multa vreme onorurile de curind dobin-
dite, caci fostul crai a mers <impotriva lui> i. s-a fzboit cu el i, punhi-
du-1 pe fuga, 0-a reluat scaunul in ciuda tuturor.
Cud vizirul a fost intiintat despre aceasta, a turbat de minie i, mai
intii, a trimis sa-1 mazileasca pe Constantin, domnul Tarii Romanesti,
dupa cum am aratat mai inainte. tirea despre mazilirea lui a sosit in aju-
nul Bobotezei odata cu vestea c s-a daruit domnia unui om de casa al
sultanului, numit Mihnea", adica Mihail, fiul lui Radu voievod521. Indata
ce romnii au aflat, in mod sigur, despre acest lucru, ei au protestat cu
tarie, iar domnul s-a suparat rau. in acelai timp, se mai dadea ca sigur
*tirea c vizirul ar fi trimis un hati9erif hanului522 i. tatarilor, poruncin-
du-le s'A porneasca asupra Moldovei i Tarii Rom Aneti523.
Aadar primul lucru pe care l-a facut domnul a fost sa trimita indat
calra0.524 in toata tara ca s'A dea de stire populatiei sa-i paraseasca indelet-
nicirile i s fug in munti, <retragindu-se> din fata tatarilor. Aceste po-
runci fiind urmate, intreaga tara a fost, aadar, aruncata in cea mai mare
tulburare ; gospodariile i satele s-au golit de nenorocitii lor de locuitori
In toiul gerului cumplit ce domnea atunci i a mor zapezi mari aternute
pretutindeni pe pamint, iar starea nenorocitilor tarani era atit <de grea>
incit storcea lacrimi i tinguiri celui care ii vedea. //
P. 387 Apoi domnul a intrunit divanul boierilor <vi> acetia, sfatuindu-se,
au ajuns la hotarirea de a trimite un arz vizirului, rugindu-1 sa aiba
de ei sa nu infiinteze un nou obicei spre paguba lor, nici s nu-i impovareze
cu o sarcina care sa intreaca puterea lor, ci sa se tina de cele hotarite de
sultanii de dinainte, cu care ei au avut atitea intelegeri i tocmeli525.
Dar acest umil arz al lor nu le-a folosit la nimic ; dimpotriva, vizirul
a staruit cu mai mare infocare in inverunarea .1 in dumania lui i. le
trimitea un capugiu dupa altul ca sa iscodeasca imprejurarile din tara .1
faptele lor. Indata ce unul din aceti capugii se arta in divan, boierii
singuri, fr domn, se apropiau rugatori de el, <indemnindu-l> prin staruin-
i urm.), Rak6czi isi putea reciipata tronul in cazul in care s-ar fi impacat cu turcii (Hur-
muzaki, V/2, p. 38). Vezi i G. Kr au s, op. cit., p. 244 i urm.
620 Mimeo. al III-lea (1658-1659). Vezi scrisoarea vizirului in Rev. istoria", 1934,
p. 383. Cronica tarii il numeste grec amatariu", fiul lui Iane Surdul. Noul don= se &idea
drept fiul lui Radu Mihnea. Despre originea noului domn vezi Al. Cioranesc u, Domnia
lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659, Bucuresti, 1936, pp. 40-43.
631 Radu Mihnea, domn al Tarii Romanesti (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) o
al Moldovei (1616-1619, 1623-1626). Vezi si relatia lui Evlia, p. 220.
6111 Mehmed Ghirai al IV-lea in a doua domnie (1654-1665).
sas La 7 ian. 1658 se tia a 20 000 de tatari se gaseau la hotarele Moldovei (Hurmu-
saki, V/2, p. 39). Vezi i Cronici turceti, 13. 174, 294.
i" Al-kalarafiyya.
6" Vezi Hu rmuza ki, Fragmente, III, p. 238.

244

www.dacoromanica.ro
tele lor sa se dud. i sa puna vorba pentru ei ca sa nu fie mazilit donmul
lor, deoarece tot poporul era multumit de el ; i. chiar poporul pe ulite
ridica glasul i striga capugiului in fata ca dorinta sa era sa nu aib alt
domn deck pe Constantin; c'ad domnul trimisese mai dinainte sa intiinteze
pe locuitori despre cele ce se puneau la cale ca sa-i invete ce sa faca.
Dar nici acest fel de rugaminti nu au folosit la nimic. Si boierii, fiind
convini ca vorbele goale nu duceau la nici un sfirOt bun, au ajuns la hota-
rhea sa inceapa mai degrala un razboi cu turcii deck sa-i parseasca
domnu1526. Aceast hotarire a lor s-a aratat indata prin inrolarea unor
lefegii cu solda regulata, caci ei nu-i mai puteau ascunde clocotul nemultu-
mirii lor fat& de tirania turcilor i. fata de calcarea sfruntata a legilor bine
stabilite din vechime.
Ori de cite ori era pus in slujba un nou vizir, prima lui grija era s le
cear un tribut peste regula <stabilita> 9i sa se sileasca sa introduca prin-
tre ei noi obiceiuri.
Primul lucru pe care 1-a facut dupa aceea dormattl a fost ca a iertat de
haraci intreaga tara, cci era obiceiul ca aceasta dare sa se plateasca in
fiecare 1un527 ; domnul ja de la omul sarac numai trei dinari pe an, <iar>
de la cel bogat ase528, cu conditia ca sa fie totdeauna pregatiti sa mearga
cu el <la razboi>, oricind ar fi voia lui.
in imprejurarea de fata, poporul s-a strins in mare numar in jurul
lui i el a impartit steaguri i. flamuri pentru capitanii522 *i iuzbaii lor ;
i toti slujitorii tarii nu pridideau sale scrie numele, ca i. numarul. Mitropoli-
tul - 5.rii53 sttea de dimineata pina seara in biserica, luindu-le juramintul
pe sfinta evanghelie i pe cruce, ca nu vor fi haini fata de domnul lor531, ci
vor fi toti cu toat inima pentru cauza lui532.
Dula ce au rostit acest juramint, li s-au impartit muschete, arme i
munitii.i au fost inrolati // peste zece mii de ostai cu plata. S-a facut, 285/II
de asemenea, o nota inrolare de darabani .1 de seimeni, asupra carora P. 388
czuse mai inainte minia domnului533; i aceasta treat:a a urmat 'Ana ce s-a

5" Despre juramintul de credinta al boierilor fata de C. $erban vezi Quellen. VI, p. 114.
sr? Este asa-numitul bir de luna".
538 Mai sus (p. 240) Paul de Alep sustinea ca haraciul se stringea de la boieri si drega-
tori si ca raialele nu au nimic de a face cu aceasta" I
528 Al-llabalaniyye. Interesanta stire despre impartirea steagurilor.
53o Mutran al bilad. Ignatie.
531 Despre acest juramint al soldatilor vezi scrisoarea lui C. $erban catre G. 1/.6.1c6czi
al II-lea din 15 dec. 1657 in Monumenta Hungarica Historica, XXIII, p. 587.
532 pupa Letopiseful Cantacuzinesc (p. 142), trecerea darabanilor, seimenilor si rosilor
de partea lui Constantin erban s-ar fi petrecut mai tirziu, in mai 1660, cind acesta s-a intors
In Tara Rom aneasca.
5" Dupii lupta de la $oplea din 1655, cind multi slujitori au fost ucisi.

245

www.dacoromanica.ro
completat tot numarul. Potrivit spuselor unor oameni vrednici de crezare
numrul lor se ridica la peste o sut zece mii de ovteni534.
Pe ling acevtia, craiul maghiarilor i-a trimis in ajutor o insemnat
oaste cu tunurile ei535, socotind c once is-ar intimpla domnului i se intimpla
din cauza lui536. S-a trimis o cerere de ajutor lui Hmelnitki i cazacilor;
domnul avtepta din clip in clip sosirea lor. Apoi el vi-a trimis cpitanii
la granita de la Dunre pentru a face de paz in acea parte.
acum s-a adeverit zvonul sosirii la Rusciuk a lui Kadri Aga537 care
a ajuns in urmi pav. de Damasc in chip de iskemle ceauv538
sau ag de inscnnare53 9 a noului domn. i aga a trimis pe citiva din suita
lui la domn pun in vedere s.' se ridice i s piece, s nu mai intirzie,
cki in timpul acesta noul domn se temea s-vi fac intrarea in (tail).
La auzul acestora, domnul i tara intreag vi-au arbitat multumirea,
dar totuvi au stat linititi i chiar au trimis s.' propun numrul cerut
de pungi sultanului, vizirului v.1 pavei de Silistra, Fazilm pava, care se in-
surase cu fiica sultanului Ibrahim541, cit vi mai sus-pomenitul ag al inscAu-
narii. Cci ei aveau intotdeauna o foarte mare groaz' de once rzboi cu
turcii deoarece vtiau c un atac din partea acestora nu poate fi oprit sau
intrerupt pe mai mult timp dup cum li s-a vdit cu 18 ami in urm din expe-
ditia turcilor impotriva Bagdadului542 pe care I-au asediat turcii cu ina-
rtnicie pin. ce I-au cucerit ; i, de asemenea, din expeditia lor mai recen-
t6 impotriva Cretei543, o insul mare, cu vreo 13 ami in urma.
534 Aceasta cifra este exagerata. ca aproape toate cele indicate de Paul de Alep.
Armata lui Constantin erban se ridica la circa 25 000 de ostasi, la care se adauga cei 7 000
de ostasi trimisi de Gh. Rak6czi (Hurmuzaki, V/2, p. 41 i E. Hurmuzak i, Fragmente,
III, p. 241).
635 7 000 de ostasi sub conducerea capitanilor Mihail, Coloman i Gheorghe Mikes (Monu-
menta Comitialia, XI, p. 380; Quellen, VI, p. 114 si 131).
536 In plus, Gh. RILk6ezi urmarea s opreasca in Tara Romaneasca trecerea turcilor
tatarilor spre Transilvania (Quellen, VI, p. 115).
531 Kadiri.
533 In textul arab : skimni djaviF, care nu transcrie corect titlul turc : iskemie Favsqi, ci
un intermediar greco-roman skimni (schimni) urmat de arabizantinul djavi. Titlul exact al
ceausului care insotea In tara pe noul domn era : iskemle agasf (vezi si D. Cant emi r,
Descrierea Moldovei, p. 171).
533 44yyu kursi agha al-kursi, adica aga al inscaunarii. Primul kursi a fost apoi sters,
ca incorect.
54 Fazil pasa, fost pasa al Strimtorilor, numit sangeac de Silistra i Nicopol i serdar
in expeditia impotriva Tarii Romanesti (M ustaf a Naim a, Tan/i, IV, p. 308-309).
551 Ibrahim I (1640-1648).
541 tu 1638 Bagdadul a fost recucerit de Mehmed al IV-lea.
1133 Razboiul turcilor impotriva Cretei, aflata sub stapinirea Venetiei, a inceput In 1644
prin ocuparea Caneei. Dupa, cucerirea localitdtilor Rethymno (1646), Sfakia, Sitia (1647)
0 La Suda (1648) turcii au asediat Candia care a rezistat dougizeci de ani la 69 de asedii,
capitulind abia la 6 septembrie 1669.

246

www.dacoromanica.ro
 acum o mare nenorocire, insotit de o mare pa/lick s-a manifestat
printre locuitorii frii i starea multora a ajuns <tare> grea, mai ales da-
torit frigului care cretea neintrerupt, cAci inghetul0 z"pada nu mai con-
teneau. Intr-adevAr, unde puteau s6-0 gAseasca un adapost grmanii
nenorociti ? lntre timp, in fiecare zi turcli treceau Dunrea in partea aceas-
ta544 dar se retrAgeau noaptea, atit eran de cuprini de mare fried' ; i amin-
doia taberele se preg6teau de fzboi.
Tranii fugeau In virful muntilor spre a se ac15.'posti, iar negustorii
indeosebi stpinii de pimint se retrAgeau In tinutul muntos al ampulun-
gului, la nakistirea Arge sau la ni6nAstirea Cozia // care sint aezate spre p. 389
muntii maghiarilor545, caci cea mai mare parte a locuitorilor din muntii
Cimpulungului, Argeului i Coziei sint oameni care se indeletnicesc cu
c.r'uia de msrfuri, cu carele i erutele lor in schimbul unei plti546 etc. ;
cind este alarmA 0 se d prin toat tara semnalul de fug, ei vin indat
In capital i, inckcind lucrurile oamenilor in carele lor, le iau i le depun
In locuri sigure, tiute numai de ei. Aceti c'rui sint oameni bine cunoscuti
negustorilor China pe care o iau pentru transportul lucrurilor este foarte
mare 0, cu adevrat, intrece mAsura. 8.1 in aceste imprejurki se dovedete
pe deplin adevkul proverbului care spune: Nenorocirea unei clase de
oameni este norocul alteia".
at despre noi, am ilmas mai departe la Tirgovite, 011 la sfiritul
lunii ianuarie547 <1658>.

[PLECAREA PATRIARHULUI LA CIMPULUNG. RAZBOIUL

CU TURCII I TATARII]

La inceputul lunii februarie548, ne-am luat rAmas bun de la domn 0 am

plecat la ampulung. Trimisesem mai dinainte acolo toate lucrurile noastre,
cu de-ale mincarii i, de asemenea, i zaherelele noastre, c5.d i ceilalti
refugia ti nu fAcuser' numai aceasta, ci luaser cu ei, oriunde mergeau,
provizii pentru ei i orz pentru vitele lor.
Abia ne aezasem in chiliile noastre de la vestita mnstire din Cimpu-
lung, cind s-a raspindit zvonul despre sosirea ttarilor impreun.' cu sul-
544 Li hada al-djanib, adic5. pe tttrmul romfinesc al Dungrii.
su Adicii. ai Transilvaniei Carpatii.
546 De frica tatarilor, boierii si-au trimis avutiile la Brasov. (Quellen, VI, P. 131).
547 Kanun es-sani, 1658.
Oat.

247

www.dacoromanica.ro
 tanii"54 lor, de la Brila. *i se obtinuseil citeva stiri de la ei, prinzind un om
sau doi pentru a afla de la ei cam cit de multi ar fi. La inceput ni s-a spus
c5. ttarii ajungeau la 60 000; dar dup5." aceea cei mai multi aducatori
de vesti se uneau in a spune cg. numkul lor era doar de numai 16 000 <de
oameni>551.
Cu aceste forte sultanii" au pornit asupra tkii si au intrat in ea si
au linistit pe toti cei care nu fugiser. <inc0 dinaintea lor, incredintindu-i
a.' pot rinine la casele lor ar fric sau neajunsuri din partea lor ca fiind
supusi asculatori ai suveranului lor552. Dar aceasta nu era decit inseaciune
si gind rau din partea lor, eaci intotdeauna obiceiul ca, <atunci> cind
286/1 intr pentru prima oarl // in tara dusmanului, s nu jefuiascl si sa nu
robeasca pe nimeni552bis, ci numai s ridice caii si proviziile de care ar
avea nevoie.
p. 390 Pe de alt parte, turcii, sub Fazil pasa // d.up ce au inaintat si au tre-
cut Dunkea, au mers spre Giurgiu553 prin teritoriul romnesc.
in timpul acesta domnul a inceput s.' sape un sant pe drumul spre
Cimpulung pentru ca, la vreo nenorocire si infringere, s se poaf retrage
intr-acolo spre a se ap5.ra, iar de acolo sa-si gseasc ad'post in tara ma-
ghiarilor. Pe doamna sa, impreuna cu celelalte sotii ale marilor boieri, cu
toatl averea sa misckoare, cu tezaurul, cu caii s.i si ca tot bagajul s5.0
greu, le trimisese intr-un tirg mic, nutnit Ruck's, <aflat> mai sus de
Cimpulung, pe drumul spre Ungaria. Aici doamna s-a oprit si dorinta ei
era ca dotnnul s ne triraitI cu ea s'i cu insotitoarele ei ; dar noi nu am vrut
s o supunem <nici> pe ea si <nici> pe ele la spaima si primejdiile care
s-ar fi putut ivi, dac s-ar fi aflat c5.' sintem cu ele.
Dupa aceea, domnul s-a hotkit s nu ias. din Tirgoviste, ci s dea
lupta Cu dusmanii sai acolo, ceea ce nu era o hotkire vrednic de laud.
*i. cind i-a sosit vestea c turcii se apropiau de Bucuresti, a poruncit
trupelor stationate acolo s dea foc intregului oras si curtii <domnesti> ;
si au fost arse minstirile, impreun cu bisericile, ceea ce a fost, de ase-
55$ Titlu purtat de principii tAtarilor.
550 Vezi si scrisoarea lui Gheorghe Stefan, din 24 febr. 1658, prin care anunt5. intrarea
in Tara Romb.neascl a unei Oki puternice de turci s'i tAtari (Relatiile istorice, II, p. 304).
551 DupA alte izvoare, ar fi fost 20 000 (Hurmuzaki, V12, p. 39).
55$ Hanul Mehmed Ghirai al IV-lea 1-a sfAtuit pe Constantin Serban O. se inchidA intr-nn
loc intArit, asigurindu-1 c va lupta doar de form& impotriva lui pentru a asculta de porunca
sultanului (Monumenta Comitialia, XI, pp. 364-365; A 1. Cior Anesc u, Documente pri-
vitoare la domnia lui Mihail Radie (Mihnea HI), tn. Bul. Com. Ist.", XIII, 1934, pp. 95-100).
ssibis Informatie suspect& ; tAtarii jefuiau tArile creltine **1 ridicau brabati, femei i
copii pe care ii vindeau ca robi.
s53 Djerdjobo. DupA unele tiri, pap de Silistra venea cu 15 000 de oameni (Hurmuzaki.
V/1, p. 44, 46-48).
555 Rukalu.

248

www.dacoromanica.ro
menea, -o hotarire grbit. Gindul su era ca, atunci cind va veni noul
domn, <acesta> s nu fie in stare s gseasc vreun loe unde s-0 a*eze
scaunul su, unde s se poat stringe in jurul lui poporul 0 trupele ca s
i se inchine 0 s-1 recunoasc de domn ; cci <domnul> se temea mult ca
norodul s nu-0 calce credinta fat de el, aa cum s-a 0 intimplat mai
tirziu.
Apoi 0.-a mutat gindul 0., mergind inapoi spre Bucureti ca s dea
lupta Cu turcii, a ajuns in apropiere de hele*teu1555 sau iazul cu crescdtorie
de pete pe care-1 Meuse el insu0; 0 acolo s-a oprit pentru a sta la mas.
in acest loe i s-a adus vestea c sptaru1558, pe care 11 trimisese s poarte
lupta cu turcii la Bucureti, fugise557 0 se inapoiase fir s fi tras un foc
de puc deoarece cpitanii nu au luptat558.
El a primit apoi o a doua veste, anume c seimenii 0 drbanii care
dezertaserd 0 fugiserg pe teritoriul turcesc o luaser inaintea ttarilor,
<pornind> dinspre p5stile Buzului558 spre muntii din vecintatea Tirgo-
vitei, pe drumul dinspre mnstirea Mrgineni580, care era mn6stirea
postelnicului5" 0 satul acestuiam 0 c s-au apropiat de Tirgovite cu gindul
de a da atacul 0 de a tia trecerea ariergardei domnului in timp ce turcii
11 loveau din fat5.563. Era limpede c aceasta a fost hotrirea proniei cereti.
*i domnul, cuprins de team5., s-a inapoiat la Tirgovite uncle a spat
un ant in afara zidurilor5" ca s5.-0 intreasc apArarea. Apoi, din cauze
cunoscute <doar> Atotputernicului 0 in urma faptului c ocrotirea sa
dumnezeiasc a fost // retras. domnului 0 trii, domnul s-a tras inapoi fr P. 391
s fi incercat <s dea> mcar o singur bAtalie, indreptindu-se spre un fel
de ant, numit in limba lor ant"585 pe care il fAcuse pe drumul spre Cimpu-
lung. Aici s-a oprit, dup ce I-a postat la Tirgovite pe sptar, in fruntea
555'lucia al-chalastaau al-ladi 'amalahu. vorba de helesteul de la Dobreni.
558 Al-sbatar =-- Pan5. Pilipescu, mare spdtar (5 ianuarie 1655-30 ianuarie 1658).
5" Despre aceasta fug vezi raportul olandez din 27 ian. 1658 la N. Iorg a, Studii
f i doc., IV, pp. 247-248 o cronica lui Husein Vegihi in traducere ita1ian5. la N. Iorg a,
ManuscriPte din biblioteci strine, relative la istoria ronelnilor. Al doilea memoriu, extras din
Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.", s. II, tom. XXII, 1894, p. 57.
558 Li-anna al-habataniyya lam yuharibu. Pentru refuzul lefegiilor lui C. erban de a lupta
fin,potriva t5tari1or cf. A 1. Cior 5. nese u, Documente privitoare la domnia lui Mihail vodcl
(Mihnea III), in Bul. Com. Ist.", XIII, 1934, p. 127.
559 Bum
580 Mardj Nani, in doug cuvinte nelegate. M5.nlstirea MArgineni este ctitoria familiei
Cantacuzinilor.
mu Constantin Cantacuzino postelnicul.
552Pilipesti, de care a fost vorba mai sus.
522Dupg opinia autorului Letopiselului Cantacuzinesc, p. 131, seimenii s'i dArabanii
conducean pe turci s'i pe taari sl prade tara.
582 Este vorba de zidurile curtii domnesti.
565 Al chandah al-musamma bi lisanihim sansu.

249

www.dacoromanica.ro
 unei trupe regulate de mai bine de 12 000 de oameni, cu ordinul de a nu
p5..r6si acest post ; aceasta s-a petrecut in ziva de duminica 16satului de
brinz. i s vezi i poruncile neskbuite care s-au dat, anume> : domnul
a dat voie trupelor din Tirgovite sA prade tot ce fusese lsat acolo in maga-
zii spre pAstrare, ca provizii de mincare, vin i alte buturi, cu &dui ca,
once s-ar intimpla, s nu rminA nimic de ca.re s se foloseasd dumanul.
chiar in dipa and eran ocupati cu prada i <erau> rpu0 de betie,
au apkut pe neateptate in fata oraului vreo trei sute de fdtari, care
pornisera inaintea grosului armatei, spre a culege informatii asupra impre-
jurarilor i asupra pozitiilor lui Constantin. indata ce acetia au inceput
hktuiala, trupele lui Constantin 0-au pierdut cumpaul i spatarul a fugit
din fata atarilor cu intreaga armat ce era cu el.
Ttarii nu au incetat urni."rirea pin.' ce nu i-au impins pe romani pin.
la antul domnului ; i dac s-ar fi grbit ceva mai mult, 1-ar fi prins de viu
chiar pe spaarul insu0. El ar fi luat desigur antul cu asalt dad nu
li s-ar fi impotrivit cu dirzenie seimenii cu putile lor. i totu0, este ciudat
sate gindeti c tdtarii, in tot timpul acestei actiuni, se temeau de romni,
socotind c ei s-au retras astfel printr-un iretlic i d au 15.sat oraul
liber in fata nvlitorilor pentru ca, dup aceea, cind dumanii se vor fi
imprtiat in locurile din interiorul oraplui, s se poat intoarce impotriva
lor atace din spate 0 din faf.. Dar fuga romnilor, cu tot numrul
286/II lor mare, era adevrat i nepreflcut //.
Taarii s-au inapoiat la Tirgovite, faind cu sabia pe toti pedestra0i
pe care i-au g6sit in drumul lor i in ora. Cei mai multi erau beti i purtau
pe umerii lor prada pe care o putuser aduna. Toti acetia au fost uci0
f.r5. mil, IAn la mai bine de o mie trei sute de oameni. Apoi ei au prdat
oraul i i-au dat foe". Nenorocirea a fost ingrozitoare cad cei mai multi
dintre locuitori se zavorisell in diferitele lor locuinte; i nimeni nu credea
In fuga lui Constantin, d toti socoteau c era biruitor. Multi au fost du0
de acolo in robie.
Indat ce vetile despre aceast treat:a au ajuns la urerhile paei 0 ale
p. 392 turcilor si, ei 0.-au grAbit // marul inspre capitalk insotiti de notil domn.
Pirjolirea oraplui Tirgovite a inceput in prima noapte din postul cel
mare567. lar manastirea Stelea568 a tinut piept unui asediu puternic ; ea
era ocupat de o trup de cazaci569, cu sotiile lor, care s-au luptat pin la
moarte cu o ceat de turci i ttari, impreunk pin6 s-a innoptat. V5.zind
atunci c asediatorii au dat foc unui colt al cadirii i temindu-se de vilv5.-
566 Pentru arderea 'nrgovitei vezi Monumenta Comitialia, XI, pp. 364-365.
567 Al Patelui.
568 Staliya.
669 Mercenari cazaci din armata domnului.

250

www.dacoromanica.ro
taie, cei care aveau putinta de a sdpa au fugit spre munti, profitind de
intunecimea noptii, si s-au impfstiat. Dusmanul, izbutind s ptrund
In mnistire, a trecut prin tiul sabiei peste o sut'd saizeci de insi, prin-
tre care chlugri, oameni mai btrini i srmani, care erau prea istoviti
ca s6 poat fugi. i au trimis in robie o mare multime dintre cei tineri si
zdraveni. lar nvlitorii au dat foc bisericii care era plin cu lzisi cu
lucruri apartinind populatiei i au ars-o cu totul atit pe dins.untru cit
si pe dinafard, cu zidurile i cu acoperisul ei cu tot ; i impreun6 cu ea a
pierit vai ! si acel iconostas de o frumusete atit de rar. tn focul
acesta, in boltile de sus ale acestei biserici, noi am pierdut dou 15.zi cu
ulcioare de cositor, pline cu mirul pe care-1 pregatisem cu putin timp mai
inainte in Moldova si, printre altele, o cantitate de argint viu, o pendul,
mare de argint, ceva bagaje i lucruri pe care nu le putusem lua cu noi ;
au ars toate impreun6 cu tot felul de obiecte care ne fusesera incredintate
de diferite persoane.
Apoi navlitorii au profanat mormintele fdposatilor si le-au jefuit.
Au dat foc palatului mitropolitului i mitropoliei <precum> i bisericii
curtii. Au profanat mormintul lui Matei voievod care ceruse cu limb5 de
moarte sa-1 ja j s5.-1 ingroape la mnstirea Arnota, de care am pomenit
mai inainte ; dar Constantin vod n-a vrut s dea incuviintarea. Ei au
profanat, de asemenea, i mormintul sotiei lui Mateim si pe cel al fiului
SaU571 i pe acela al doamnei lui Constantin572 ; i, despuindu-le trupurile
si luindu-le vesmintele, le-au aruncat afar goale, dup ce au sarimat
in budti toate pietrele de mormint573. Au svirsit in cetate blestemtii care
intrec puterea noastr de a le descrie. Nici focul nu si-a incetat distru-
gerile in acest ora nenorocit pin6 ce nu a mistuit cea mai mare parte din el.
acum fdtarii au alergat in goan spre munti ca prinda pe acei
care fugiser acolo si au tirit dup.' ei mari multimi, mai ales din orasele
asezate pe vestitul riu Ialomita, care curge din sus de Tirgoviste egre
Orasul de F1oci574, ling fluviul Dun6rea. Aceste orase si sate erau ca un
rai i semAnau cu al-Ghuta575 de la Damasc, in ceea ce priveste grdinile
<institutiile> de binef acere. Dar acum t.'tarii le-au pustiit rAu, // cAci p. 393
locuitorii fuseser luati pe neasteptate, <fiind plini de o> incredere oarb'.,
sporia de asigurarea ce li se dAduse la inceputul invaziei c, dac se vor
una supusi credinciosi ai sultanului, nu vor avea de ce s se team5..
570 Doamna Elina.
07'Mateias postelnicul, fiul adoptiv al lui Mate! Basarab.
571 Doamna B.lasa. Despre ingroparea ei vezi mai sus p. 174.
571 Faptul acesta a fost confirmat de stipilturile arheologice. Vez! Dada", 1967, p. 314.
5" Falodj.
575 Cimpia al-Ghuta, de circa 240 km', este o oazli foarte roditoare datorita fluviului
Bailada. In naijlocul ei se all. Damascul.

251

www.dacoromanica.ro
 Paa, insorit de domn, a intrat la Tirgovite in ziva de marri, in prima
saptmin din postm. i se spunea c din cauza lipsei de hran, ei <adic
noul domn i. restul trupelor sale> ar fi mincat numai carne, neputind gsi
niel piine i nici ripenie de om care s le fac piine. Dupl aceea ei au
plecat de acolo, inapoindu-se la Bucureti. i. paa a poruncit ca Tirgovitea,
cu ziduri cu tot, s fie dat prad focului, pentru ea s se r'zbune impotri-
va lui Constantin care dduse foc Bucuretilor, vechea capita15.577.
287/I Cit despre Constantin <erban>, el a plecat doar de fried // din acel
anr, pe care-I adugase taberei sale, cci nite dumani ai sai ii intiivra-
ser pe ttari i-i duseser pin in virful munrilor, de unde acetia puteau
cobori spre a-i tia retragerea578 pe drumul de la Tirgovite la Rucr
care este un defileu ingust ce duce pin in rara maghiarilor.
Deci a fugit i a ajuns la un pod579 numit al lui Soco1580 care se afl pe
renumitul riu Dimbovira, un fin care curge din Ungaria spre Rucr. Aici
sttea doamna. i. aici, intrind pe drumul Rucrului, care este un drum
cu adevrat foarte greu, cci se afl intre doi munri, cu loe de trecere n.u-
mai pentru un singur cal, el a pus pe oamenii sai s traga cu multd munc5.0 tru-
dd carele de artilerie. i., oprindu-se eiteva zile la Rucr, a fcut un alt anr in
afara acelei localitri, construit in intregirne din <trunchiuri de> copaci, pen-
tru a o putea apra pin ce va trimite pe doamn in Ungaria, imprenn en
toate soriile boierilor. i apoi, ascultind de porunca craiului, a plecat ca
s parund in Tara Un.gureasc6 i. a trecut in cetatea dinluntrul oraului
Braov681 i. in Fg'ra, care aparrine craiului ; aici s-a oprit cu tori parti-
596 Vezi o FIurmuzaki, V/2, p. 41 (14 mart. 1658)ai Al. Ciornescu, Domnia
lui Mihnea III, p. 38.
579 Mutarea capitalei de la Bucure.5ti la Tirgov4te a avut loc intre 22 octombrie 1639, data
ultimului document dat de Matei Basarab din Bucureti (Acad. R.S. Romnia, DCXLI/172) qi 10
decembrie 1639, data primului document emis din Tirgovi4te (Arh. St. Buc., m-rea Nucet, X/9).
678 lefegii straini ai lui Constantin Serban care trecuserl de partea lui Mihnea, tatarii
au aflat de existenta unui drum care ajungea, peste munti, in spatele taberei fostului domn i
au incercat s.-i taie retragerea in Transilvania (G. Kra u s, Cronica Transilvaniei, p. 268).
579 Podul lui Socol Corn.teanu se afla in apropiere de satul Laicli (jud. Argeq), dupg
cum rezult din inscriptia de pe crucea ridicat de el i de sotia sa, Manila, pe malul
sting al Dimbovitei (Buletinul Comisiei monumentelor istorice", III, 1910, p. 144).
680 Socol Corniiteanu din Cornilteni i Razvad, mare clucer (18 august 1641-20
decembrie 1644) i mare sluger (26 ianuarie 10 mai 1653), ucis de seimeni (1653) sub
fnvinuirea de trAdare.
651 In textul arab : wa tnadiya ila kal'a dachil madina Brasob li'l-hiral ismuha Fagharaf,
fraz in care cei care 1-au infortnat pe Paul din Alep nu i-au Iiimurit ciar pozitia celor doll&
localitati : i a trecut la cetatea dialluntrul ora.gului Bra.,ov a craiului, al crei nume e
Pagraq". Ordinea e restabilit in traducerea romneasca.
Dupl informatii sigure, C. Serban a trecut in Transilvania la 10 martie 1658 (Quellen,
VI, p. 132). Dap& ce a rmas o zi la Ri.gnov, s-a indreptat, prin Codlea (14 martie), spre
Iernut, pe Murel, reledinta lui Gh. Rkczi al II-lea (ibidem), de unde s-a intors apoi la
Pgilra., spre a inrola mercenari. Vezi i Quellen, VI, pp. 245-246 9i N. Iorg a, Studii
0 doc., IV, p. 277.

252

www.dacoromanica.ro
zanii si. Aici situatia lui era cit se poate de injositoare 0 de ru0noasA
(Dumnezeu s. nu-i ing.duie s aib parte de linite pentru faptele pe care
le-a sivir0t !). i craiul a fost foarte miniat pe el pentru c fugise fr s.
lupte5".
Dup aceea cumpkat un castel in vecinkatea trii nemtilor cu
pretul de dou.zeci de mii de thnari5 i domnul s-a dus acolo s se aeze
cu locuinta. Dar craiul nu i-a dat nici lui, nici vreunuia din ei, nici o
linite pin ce nu a luat cu desivir0re 0 de la el 0 de la partizanli lui toti
toate animalele, toti banii i toat averea pe care o motenise de la
Matei voievod, spunindu-le : Ceea ce ni s-a intimplat sau ceea ce ni se
va intimpla trebuie in intregime pus pe seama retragerii voastre la noi".
in acest timp ttarii au ajuns ling. Cimpulung i apoi s-au retras //
jefuind, arzind i luind prizonieri. Cea mai mare parte din trupe se des- p. 394
prtise de Constantin <erban> pe cind acesta se afla la Ruck 0 se impk-
t.0ser.; 0 pe multi i-a luat cu el impotriva vointei lor. Dar acum toti
se cAiesc, cAci plecarea lor din acel loc a fost spre mihnirea i nenorocirea
lor, dup cum voi arka mai tirziu.
In ce ne privete, staretul5" mndstirii avea o ceat de slugi apropiate
devotate care supravegheau de departe drumurile. Acetia, aflind de
apropierea tatarilor, ne-au dat de veste. Noi trimiseserAm inc de mai
inainte toate lucrurile noastre in munti, prin mijlocirea i incredintarea
acelui staret. El d.duse tuturor ceteior de tkani care locuiau in acei munti
cite o boccea, dou sau trei, cu lucruri de ale noastre, impreuta cu china
pentru ca s le pstreze sau s le ascund in peteri i tainite in virfurile
muntilor, tiute i cunoscute doar de ei. in aceast privintd, ni se spusese
c5, ele sint adinci ca puturile, de o adincime care nu poate fi msurat,
care mijlocul ckora se afld un f el de peteri i <locuitorii> coboar boccele-
le jos cu ajutorul unor funii 0 un om se coboar in ele pentru a le bga
ascunde in peteri.
Fiecare familie de la munte are ascunzkori de acest fel, pe care numai
ea le cunoate. i pentru fiecare boccea se pltete un dinar romnesc5"
care este cit un piastru i jum5.tate 0 o jumtate de real. Nici bocceaua nu
trebuie sA fie prea mare, cAci altfel nu poate intra pe gura acelei adincituri.
582 Cf. Hurmuzaki, V/1, p. 47.
Ni s-au pastrat chitantele din 10 si 21 mal 1658 cu care C. erban a platit 5 962 gal-
beni si 17 232 talen i pentru mosia i cetatea inteu (Solyomk0) (A. Veres s, Documente,
X, pp. 328-330). Vezi si G. Kraus, op. cit., p. 262 si tef an Metes, Domni din
Principatele Romdne pribegi in Transilvania in veacul XVII, Cluj, 1934, p. 18, uncle se publica
un alt act privind cumpararea mosiei i cetatii, in valoare de 33 000 de talen. Cetatea fusese
inainte In stapinirea lui Gavriil Movila, fost si el domn al Tara Rominesti.
5" Ushuf. Staret era Melchisedec.
Dinar falachi; probabil zlot.

253

www.dacoromanica.ro
 La primirea lucrurilor, ei dau garantie c5.' le vor inapoia in aceea0 stare in
care le-au primit 0, dup51 cum ni s-a spus, aceti srmani oameni card
boccelele cu spinarea pin5; in locul unde stilt acele tainite deoarece carele
nu pot merge printre aceti munti stinco0 0 ripo0.
i acum ne-am mai linitit, dd nu am pstrat la noi decit ce ne era
necesar pentru trebuintele noastre zilnice, ca haine 0 velinte5" ; ne-am
despArtit chiar 0 de lada cu schimburi587 0 de alte veminte preoteti,
de mitra patriarhului 0 de toate acestea. Starettil a fAcut la f el cu lucrurile
mnstirii, ca 0 negustorii care fugiser dup noi cu ale lor.

[PLECAREA PATRIARHULTJI LA CORBII DERIATRA.]

Indat ce ne-am convins c5. tirea despre infringerea lui Constantin
<*erban) la antul de pe drumul Cimpulungului <era adevrat>, am
p. 395 plecat in graba // in duminica brinzei588 0 am ajuns seara intr-un sat numit
287/II Corbii de Piatr5.58 // pentru c deasupra lui se afl o stincl foarte inalt
care st ctre fasrit ca un zid. in mijlocul <stincii> este o biseric veche,
mid dar frumoas5.590, despre care se spune c st'tea inchis iar apoi a fost
descoperia de un dint pustnic, caruia i s-a artat locul ei intr-un vis ;
venind, aadar, la ea, el a desehis-o. i vechile icoane se mai pot vedea
inauntru. In aceast biseric se slujete regulat liturghia. Un riU591 mare
curge prin sat.
Cit eram ind acolo, a venit la noi mitropolitul oraului de scaun, care
fugise 0 el, 0 am plecat devreme, in dimineata de marti, cu scopul de a
sui un munte, lucru pe care 1-am fcut cu mare greutate.

[MANA.STIREA BRIDET]
Pe munte se afla o mnstire mid. 0 veche numit Brdet592 unde
ne-am aezat acum. Totodat, sub garantia staretului, am incredintat
toate lucrurile de oarecare greutate sau mrime care mai rmseser5. la
SU Faraftatta.
111 Al-badalat.
see Yawm alma marfa'al-djaban=-- 21 februarie 1658.
see tn textul arab Kori Bayatra, tradus in limba arabA : ;Pi? al-I;/adjar, azi satul Corbi,
jud. Arge*.
90 Este vorba de biserica schitului Corbii de PiatrA, bisericA sApatil In stincii, construitA
la inceputul sec. XVI (N. Stoicesc u, Bibliografia, I, p. 194).
191 Riul Doamnei.
591 ta textul arab Uradath. Na poate fi vorba de nanAstirea Nucet, cum credea V. Bogrea
(Anuarul Inst. de atore nationall", I, 1922, p. 408), deoarece aceasti miinAstire se af16.

254

www.dacoromanica.ro
noi ca : scule de metal O aternut de pat, in miinile taranilor apartinind
acestei mnastiri, in urma sfatului ce-mi daduse <egumenul> sa facem aa
ca s'A putem fi gata <oricind> de fuga mai departe, caci ar fi vai de noi dac'
am fi prini. Trasurile le-am dat, de asemenea, ca s'A le ingroape in crin-
guri, temindu-ne ca nu cumva sl poata fi descoperite urmele lor, daca
s-ar intimpla ceea ce s-a O intimplat s'O se poata afla cumva ca fusesem
aici.
Tineam zi .1. noapte caii in9euati i eram in once clipa gata de fuga
In prtile cele mai neumblate ale muntilor, temindu-ne nespus de mult
s'A nu fim prini de tatari, tocmai pentru ca numele nostru era atit de vestit.
Unele persoane s-au dus sa ne pregateasca o ascunzatoare in padure, in-
tr-un loc greu de ajuns, cunoscut doar de ei, pentru ca, atunci ciad s-ar
intimpla navlirea, sa ne putem retrage acolo singuri.
In acelai timp, la fel ca toti ceilalti fugan, eram apasati de cea mai
cumplit mizerie 9i chinuiti de cea mai grozava spaima. Dei czuse zapada
din belug i. era un ger aprig, nimeni nu indraznea sa aprinda un foc, nid
chiar acei dintre fugan i care se retrasesera in mijlocul padurilor, de frica
dupa cum spuneam ca tatarii sa nu zareasca fumul din departare O sa-i
urmareasca directia. inchipuiti-va starea acestor nenorociti, lipsiti .1 saraci,
care nu indrOzneau nid macar s aiba vreun ciine cu ei, de teama sa nu
latre ! /u timpul noptii nu puteam dormi de spaima i. toti locuitorii din
-tara fugisera in creierii muntilor. Desigur, ciad au ajuns tatarii la Cimpu-
lung, Atotputernicul slavit sa fie numele sau! i-a orbit i ei s-au in-
tors inapoi.
Manastirea pe care am pomenit-o in urma se afla la capatul lantului // 1/- 396
de munti, in apropierea Ungariei, .1 mai departe de ea nu era nici un drum
i. nici o locuinta. Linga <ea> se afl,' un alt sat numit Nucpara553 adica
Satul Nucilor5", acolo fiind foarte multi nuci. Acest sat este in virful unui
munte i, prin urmare, domina cea mai mare parte din cimpia Tarii Romneti
i aproape toate ora5e1e 0. satele aezate pe malul Dunarii. Aici se aflau
cele mai multe sotii de boieri. Si mila lui Dumnezeu sa fie asupra celui care
a ddit aceasta mana'stire pe cea mai inalta din aceste culmi caci noi am
profitat m.ult de pe arma ei, aflindu-ne la adapost, in chilii mici, una dea-
supra alteia, in timp ce tot poporul, impreuna cu boierii, stateau afara sub
cerul liber. Slava lui Dumnezeu pentru toata aceste incercari i. spaime pe
in jud. Dimbovita, de unde plecase Paul de Alep. De aceea credem c1 este bulla identfi-
carea ficuta de Rada Creteanu, care a ar6tat ea e vorba de mkistirea BrAdet, ctitora lu
Mircea cel Bltrin, mn5stire situatii in apropiare de Nucsoara s unde se ajungea de la Corbi
trecind peste dealurile inalte ce despart valea Riulu Daamnei de aceea a Vilsanulai (Mitro-
polla Oltenier, 1967, p. 923).
6" In textul arab : Nikfora = Nucsoara, sat, jud. Arges.
6" Ayyu Karya al-Djawz.

255

www.dacoromanica.ro
 care le-am indurat pin acum, cci ne-a fost dat s venim i s vizitm
aceast min.stire i s cuprindem Cu ochii acesti munti binecuvintati
aceste plaiuri care sint totdeauna in pace si in sigurant I D.-le, Doamne,
sntate locuitorilor lor ! Ei nu au ce e drept un pmint bun de cul-
tur5., care s produc bucatele trebuitoare pentru hran., ci merg pin in
sesmile de ling. Dunre cu carele lor, inercate cu poame care cresc in
fiecare an in anotimpul potrivit pe aceste virfuri de munti, i schimb
aceste poame pe griu pentru a se indestula cu hran pe un an.

NOTA INTOCMITA DE SCRIITORUL I ALC.XTUITORUL

ACESTOR MEMORII

Eram intr-o zi in casa marelui vornic595 al acestor tinuturit care era

un iubitor infocat al istoriei ; el m-a intrebat despre tara noastr. I-am
288/I povestit despre ea i despre cadirile sale de piatr. // i despre castelele
sale intirite i c mi tim ce e spaima, nici pirjolul i nimic de felul acesta.
El mi-a rspuns: Ai grit adevrul. Dar noi, cu toate acestea, multumim
lui Dumnezeu cel Atotputernic ca nu avem castele in tara noastr..
loe de castele i de cetti, avem acesti munti i <aceste> pduri, impotriva
ckora nici un dusman nu poate birui. Dac ar fi altfel i dac am fi avut
castele pe pmintul nostru, turcii de mult ne-ar fi gonit din ele". Desig-ur
de aceea turcii n-au avut niciodat puterea de a cuceri Tara Romneasc
sau de a rmine in ea ; i vornicul avea fr ndoial dreptate In ceea ce
spunea.

LXII. [MIHNEA VOIEVOD LA BUCURESTI]

S ne intoarcem la cele spuse despre ConstantinT<Serban>. La intra-

rea sa in Ungaria599, el luase dup cum am mai pomenit pe cei
mai multi din boierii i dreg'torii t.rii sale 597, <precum> si o mare parte
696 Preda Brincoveanu.
596 10 martie 1658. Vezi mai sus nota 581.
6" Dupa G. Kraus (op. cit., p. 262), C. Serban a fugit cu circa 2 000 de oameni,
din care cei mai multi s-au intors apoi. Dintre dregatorii fugiti cu fostul doran amintim pe;
Stroe Leurdeanu mare logofat, Pana. Pilipescu spatarul, Radu Pareasanu stolnicul, Radu
Mihalcea comisul, Badea comisul, Chirca Rudeanu clucerul, Ivascu armasul etc. care au ramas
in Transilvania pina la 1659 (N. Iorg a, Studii i doc., IV, pp. 56-57, Quellen, VI, p. 57).

256

www.dacoromanica.ro
din Wile sale, in ciuda faptului cg ei nu voiau .1 nu erau bucuroi sg-1
insoteascg in interiorul acestei tri de unde au fugit apoi in taing, pe cgi
neumblate, i multi au fost ucii de maghiari.
In vreme ce Mihnea voievod, noul domn, i-a luat reedinta la mn.'s-
tirea tatglui sgu, adic. // mangstirea <sfinta> Troit.628 din Bucureti. i, 13. 397
intgrind-o, a inceput mai intii s cldeasc in jurul ei o palancg de lemn
cu dou rinduri, umplute cu pgmint, ca s.' se poat apgra acolom.
poporul .1 ostaii au inceput sg ving la el .1 s i se inchine i
se dezvinovteascg, rugindu-1 sg primeascg incredintarea cg tot ceea ce
se intimplase nu se Meuse cu voia lor, ci de frica lui Constantin <erban>.
i el i-a iertat bucuros.
Apoi el a dat drumul lui Fazil paa600 i, dupg ce a plecat acesta,
i-a dat lui iskemle ceau peste patruzeci de pungi pentru slujba sa i lui
capugibai peste dougzeci .1 le-a dat drumul <sg piece>. Dupg aceea el a
trimis in numele sgu scrisori in toat tara, vestind pace i iertare .1 poftind
pe toti bgjenarii sl se reintoarcg la casele lor60.
Ne soseau regulat tiri despre cele ce se petreceau; eu insumi m duceam
cglare impreung cu citiva negustori din ceata noastr ca sg aflm i
culegem tiri la Nucoara .1 la Corbii de Piatr. i, dupg ce mergeam ping
la Cimpulung, ne intorceam inapoi.
La sosirea scrisorilor noului domn vestind <tuturor> pacea i siguranta,
populatia din toate pgrtile a cgpgtat incredere, mai ales dui:a ce s-a lucre-
dintat cg zvonurile despre linite i pace erau adevrate i c atarii pleca-
serg cu multi robi, care, dupg spusele unora, ajungeau la 70 000 <i chiar>
ping la 80000, iar dupg altii treceau la 150 000602. Multi din ei au fost
rgscumpgrati din miinile <tatari>lor de care noul domn care nu le-a in-
ggduit turcilor sg ja niel mgcar un singur rob. i clack' acetia din wing
duseserg pe vreunii in roble, aceasta s-a fcut in taing, hotete, fgrg tirea
donlnului.
Dupg aceasta ne-am in-tors impreung cu alti bgjenari la Cimpulung
i ne-am aezat la mngstire, luni, in a treia sgptming din post. Dar am
544 MAngstirea Radu Vodg.
4 Fapt confirmat si de Letopiseful Cantacuzinesc, p. 132.
00 Asupra raporturilor dintre Mihnea si Fazil pasa vezi A. Veres s, Documente.
X, pp. 327-328, doc. nr. 215; Husein Vegihi la N. Iorg a, Manuscripte, p. 57.
601 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, p. 133, care spune trimis-au la Mari preste munte
cgrti cu jurgmint".
sos Cifrele sint evident exagerate, dar ele aratg gravitatea situatiei. Despre jafurile sgvir-
site de tgtari, care au prefiicut totul in ruing, au trecut prin sable pe cei care s-au opus
si au lust in robie pe cei care au ceru iertare, vezi Cronici turcefti, II, p. 174, 295, Quellen,
VI, p. 116, Letopiseful Cantacuzinesc, p. 131. Aceastg pradg i robire din 1658 au fost unele
din cele mai mari suferite de Tara Romineascd. Vezi studiul Lief Lehr, in Studii i mat, de
istorie medie", VII, 1974, p. 188.

257

www.dacoromanica.ro
 15.sat cea mai mare parte din lucrurile noastre in miinile tranilor 'Ana
aproape de Pasti, dnd le-am cerut inapoi; si ni s-au dus toti banii care ne mai
rmseser pentru plata chiriei, cci in tot acest timp noi mincaserm
buserm din punga noastr. i <s, dm> laud si multrimire lui Dumne-
zeu, care nu a ingduit s ne ism ademeniti i s mergem cu doamna
lui Constantinm in Ungaria, de unde nu am fi putut sapa niciodat. ! C6ci
multi negustori bogati i altii au fugit impreund cu Constantin <Serban>
la Brasov 604 si nu au mai fost lsati, dup aceea, de hoti si de tilhari
s paseasc acea tar i s se intoarcA in Tara Romneasa, fiind impiedi-
cati i opriti de blestematele lor viclenii i ticlosii. Si amar trebuie s se
fi cit acei care nu-si lsaser avutul in Tara Romneasa. in cele din urm,
cu mare greutate si jertfind tot ce aveau, acesti negustori amgiti au izbu-
p. 398 tit s. plece. i Dumnezeu s mai fie ludat i pentru c // nu am trimis la
Brasov nimic din lucrurile noastre, cum au fcut altii, aci unii ca acestia
au avut multe necazuri pin ce si-au recAptat lucrurile.
S'rmanii locuitori ai Brasovului ca i acei din toat tara maghiarilor
doreau mult potrivit stirilor pe care le-am primit ca domnul nostru
patriarh s se dua la ei ; dar acest lucru era greu de indeplinit. Aproape
toat t.'rnimea din jurul Brasovului era ortodox i au pentru Ungaria
doi episcopi sub jurisdictia mitropolitului Trii Romanesti. Sint mai bine
de 1500 de preoti dup cum am ardtat cind am vorbit mai inainte, cu alt
prilej, despre toate aceste amnunte.
Apoi noul domn a trimis s-i ameninte pe maghiari si a struit cu
trie ca acestia s: lase slobod plecarea boierilor pe care Ii luase Constantin
<Serban>, impotriva vointei lor, &it si a sotiilor lor, i A, lase pe toti
288/11 romnii care fugiser impreun cu el s se intoara la casele lore ; ad
maghiarii le inchiseser intrrile trecatorilor din munti si se impotriveau
cu forta plecArii lor606. Toate cile spre Ungaria dup cite ni s-au spus
slut niste v inguste, deasupra cArora s-au ridicat castele i turnuri
spre a strjui atit intrarea cit i iesirea <din ele).
"3 Doarana Nedelea. O scrisoare a el din eacilul salt din Ungaria e publicata de A. V e-
r e s s, Documente, XI, pp. 29-30 doc. nr. 24 (facsimil).
1" Brasob.
6" La 20 martie 1658 Mihnea al 111-lea cere lui Gh. Rakczi s, ingaduie intoarcerea
boierilor pribegi, promitind ca nu le va face niel un rau (A. V er es s, Documente. X, pp.
327-328). 0 scrisoare asemanatoare i-au trimis principelui Transilvaniei sfatul tarii i mitro-
politul, asigurindu-i si ei pe pribegi ca. nu li se va intimpla nimic (Monumenta Hungarica
Historica, Diplomataria, XXIII, pp. 610-613) .
Vezi i scrisoarea vizirului catre Gh. Rkczi al II-lea, din mai 1658, prin care, printre
altele, Ii cere restituirea fugarilor din Tara Romaneasca (S zil igyi S., Oknanytdr
Rdk 'key Gy.
drgy, pp. 624-626).
"6 Cf scrisoarea lui Gh. Rikczi al II-lea din 25 april. 1658 (Buletinul Com. isto-
rice", XIII, 1934, pp. 159-160).

258

www.dacoromanica.ro
 Indata ce maghiarii au auzit amenintarile domnului vi-au schimbat
treptat felul lor de a se purta. Doar am fost eu atit de des la Rucar607
i am vazut acolo cete intregi de ostai608 i. de alti bejenari care fugisera
din Ungaria pe poted neumblate ; i. intre acetia i soldtimea maghiara
se iscase ra'zboi crincen i lupta. Toti acetia se intorceau ca sa se puna
bine pe linga noul doran care Ii primea pe toti foarte bine i. a9eza din nou
pe fiecare in locul sau de mai inainte809.
Domnul oprise pe linga el trei sau patru cete de taari; i acum el i-a
trimis s stea de paza la Rucar din doua pricini : mai intii ca sa-i poata
tine in friu pe maghiari i apoi ca sa nu se intimple vreo tradare din partea
strajii romaneti care i-ar ing5.dui lui. Constantin <erban> s descalece
din Ungaria n Tara iRomaneasca i s incerce prinda chiar pe el ; cad.
se optise ceva despre asemenea planuri.
Am inalecat din nou i m-am dus impreuna cu alti dtiva la Tirgovite,
unde am vazut pe bietli oameni ce fusesera ucii zacincl aruncati pe ulite.
Dupa aceea, din poruncedomnului s-a sapat o groapa mare pentru ei i. au
fost aruncati inauntru ; deasupra lor s-a ridicat un climb sau o movila in
semn de venica aducere aminte.
Noi nu ne puteam impiedeca de a plinge, vazind ce se petrecuse la
Tirgovi9te i. in ce stare este <oraul> acum. Nu am putut gasi nici un
loc de dormit ; afarI doar in pivnita man'astirii i. de alte pivnite, nu mai
ramsese la suprafata pamintului nici o urm de cldire. // F5..r1 indoiala, p. 399
aceasta a fost o mare urgie lasat5.' de Dumnezeul cel atotputernic.
Apoi domnul nostru patriarh a trimis noului domn o scrisoare de firi-
tisire, iar el, primind-o cu foarte mare bunavointa, a trimis raspuns, aratind
c este foarte dornic i c voia cu tot dinadinsul s.-1 intilneasca pe sfintia
sa. Doar totui 11 ruga s ramina unde se afla, <adica> la man5stirea <din>
Cimpulung, pin ce vor pleca turcii care erau IMO el .1 va sosi timpul
prielnic pentru a se intilni ca el.
Ia seama la intimplarile care au avut loe in timpul <calatoriei> noastre :
mai intii, cind eram in Moldova, toate acele lucruri ciudate care i s-au intim-
plat lui Vasile vod51 din acea tara i mazilirea lui ; apoi, dup el, mazilirea

"7 La 14 aprilie 1658 Vasile c5pitan din Rucrtr seria lui Mihai, fost Jude al Bravvului,
cA patriarhul Macarie se gAsea acolo (N. Iorg a, Socotelile Brapvului, p. 102).
408 Ostall lui Constantin erban ceruserl voie sti se Intoarcli i el a fost nevoit
le dea drumul, in schimbul faglduielii cii se vor reintoarce la prima chemare (Monumenta
Comitiatia, XI, p. 365; Quellen, VI, p. 115).
.9 Cf. Radu Popesc u, Istoriile, p. 119, care arati cA toti boierii fugiti in Transil-
vania au venit pe la casele lor in tarti". Preda Brincoveanu s-a intors cel dintii. Au urmat
Istratie Leurdeanu, care a intrat In sfatul domnesc, ca Udri*te Niisturel, Radu Mihalcea,
Pirvu VhIdescu oi Barbu Poenaru. Vezi lista boierilor ram* In Transilvania la N. Iorg
Studii fi doc., IV, p. 57 (29 april. 1659).

259

www.dacoromanica.ro
 lui stefan voievodelo al Moldovei, dup cum se va povesti mai apoi ; dup
aceea moartea lui Matei voievod, mazilirea lui Constantin <erban> care
s-a intimplat chiar acum i inltarea noului domn, dci acest eveniment
a fost ultimul.
S. revenim <la subiectul nostru>. De srbtoarea Duminicii Floriilor
este obiceiul ca populatia din Cimpulung s mearga in procesiune de jur
imprejurul ; tot astfel fac .1 de srbtoarea Bunei Vestiri, de Joia
Mare, de Duminica, Lunea .1 Martea Patelui ; i ei vin impreun cu totii
laolalt la mnstire unde se slujete un parastas i se sfintete agheazma ;
i apoi se intorc acas..
in prima zi611 pomenit <mai sus>, domnul nostru patriarh nu a slujit
liturghia, dar in ziva de Pati el a sfintit potrivit datinei agheazmam
pentru liturghie. Cu acest prilej am aflat c, in Duminica Floriilor, intocmai
noul domn indeplinea cu mare grij. i cucernicie aceeai ceremonie care se
face la Moscova, fiind indernnat de marea sa credint, evlavie i rivnk
pentru religie.
El a stat mai bine de douzeci i cinci de ani in seraiul sultanuluim,
printre turci, .1 totui nimeni nu l-a putut ademeni ca s.-1 abat de la
legea sa. Ni s-a spus c la inceputul fiecrei luni el avea obiceiul s cheme
clerul ca fad o agheazm, s.-1 spovedeasd i s-i dea sfintele taine.
Pe ling acestea, mergea obinuit la biserici i niciodat nu trecea cu vede-
rea timpul de rugciune, nici dimineata, nici seara. Aadar, printr-o practid
indelungat, devenise un infocat aprtor al religiei .1 era, prin urmare, in
vrajli cu nvlitorii dumani. Cum s-a intimplat ca srbtoarea Floriilor
s cadk <tocmai> in aceste cupe grele, s-a gindit cit este de potrivit rolul
2894 pe care il indeplinete in aceast ceremonie tarul // Moscovei ; .1 el a fcut
la fel, dei niel unul din domnii de ping la el nu mai fcuser vreodat ceva
asemntor. Aadar, aduninduli oti1e cretine i invemintindu-se in hainele
p. 400 sale cele mai bogate, el a ieit cu mare alai. Mitropolitul cettii, // invemin-
tat in odjdii i purtind evanghelia i crucea in min dreapt, mergea dlare
pe un catir. i domnul, mergind pe jos, lima d'pstrul, insotit pe dreapta
.1 pe stinga de paicii ; caii sai de clrie erau dui inaintea sa, iar el
<era> urmat de marii dregAtori ai trii, fiecare ducind cite un cal. Astfel
au intrat ei, in ciuda unei ploi repezi i a unor noroaie adinci, i au fcut
oeolul intregului ora al Bucuretilor i s-au intors la mnstire, uncle mitro-
politul a incheiat slujba.

ale Gheorghe $tef an (1653-1658).

ell Duminica Floriilor.
en Haghiama.
au Dupti Letopiseful Cantacusinesc, p. 131, Mihnea al III-lea au petrecut vista ltki la
turci ca la 40 de ani".

260

www.dacoromanica.ro
 LXIII. [iNTOARCEREA PATRIARHULUI LA BUCURESTI]

De sarbtoarea Sf. Gheorghe614 a avut loc o procesiune la Cimpulung,

potrivit datinei. i domnul nostru patriarh s-a dus ca ei la o veche biserica
inchinat. sfintului Gheorghe615, de la marginea oraului, unde le-a sfintit
agheazma i apoi s-au intors ca totii la liturghie ; apoi ara inceput sa ne
pregatim ca s pomitn la drum. i doua zile mai tirziu, am plecat de la
Cimpulung i am ajuns la Piteti.
La Bucureti am ajuns la 28 aprilie i. am fost gazduiti la manastirea
Sf. Saya. Dupa Pati, domnul a poftit pe domnul nostru patriarh ; i ne-am
dus impreuna i. am avut o intrevedere ca <domnul>. I-am adus in dar
o icoana moscovita, un candelabru mare, o oglind5. .1 citeva lucruri mai
rare, care ramasesera in stapinirea noastra, iar domnul a rinduit un tain
pentru sfintia sa. Toate spusele domnului i toate intrebarile sale erau
scoase din scrieri teologice i erau privitoare la chestiuni religioase, astfel
ca am ramas uimi# de vorbele sale. Mu4uniirea lui de a se intilni cu sfintia
sa i. de a sta de vorba ca el in once clipa a crescut intr-adevar foarte mult
i pentru mai marea sa inlesnire a mutat pe patriarh de la manastirea
Sf. Saya i. l-a adus sa locuiasc in propria sa mnstire, ling5. el. Aceasta a
fost o indurare din partea lui Dumnezeu, 6:6 am fost dui sa ocuprn chiliile
din chiar central mandstirii <Radu voda>.
Dupa focal care pustiise acest ora, nu mai ramasese nimic in picioare,
nimic nu scpase, doar bisericile, pentru c erau boltite i cladite din piatra ;
In aceste cldiri locuiau acum boierii. Ni s-a povestit ca s-ar fi petrecut
acolo multe fapte vrednice de plins i de grea minie, cad turcii i tatarii
s-au aezat ca robii i cu prada lor chiar in sfintele locapri i nu s-au oprit
de la nici un fel de spurcaciune i blestematie...

[PROMSIUNEA RELIGIOASI LA BUCURESTI] p. 401

S. revenim <la subiectul nostru>. in a patra joi dupa Pati, ridicindu-

ne chiar dupa porunca domnului, ne-am schimbat vemintelem <i> am
ieit impreuna cu el in mare procesiune pina afar din ora, cu faclii aprinse
ca de obicei, caci el n-a intrerupt procesiunile din nici o joi. Am facut tot
astfel i in a cincea i in a asea joi dupa Pati. in fiecare joi <procesiunea>
se indrepta care o anumita parte a oraplui, unde era un loe deschis ;
624 23 aprilie 1658.
69 Biserica Sf. GheorgheOlari, datind probabil din sec. XVI (N. St o i cesc u,
Bibliografia. I. pp. 166-167).
616 Abadalna.

261

www.dacoromanica.ro
 0 in drumul lor intr-acolo, meterhaneaua paraclisuluin7( !) cinta tot feiul
de cintece. Odat, ajun0 in acel loe, ei formau un cerc mare, in care aezau
dou scaune, unul pentru domn, ce.15.1alt pentru invttorul nostru. Apoi
intindeau un cavar pentru sfintia sa care se scula s citeasc rugciunile
anumite <rinduite> pentru ploaie618 i pentru recolt imbelugat.19. Dup
aceea se intorceau. inaintea domnului mergeau atrii62O 0 in urma lui
pedestra0i621 i potrivit obiceiului <erau> doisprezece la numr ; ase pe
partea dreapt. i ase pe partea sting, ase turd Cu c4ti622 aurite i ase
rom Ani cu cume impodobite cu rop. Atit la ducere cit 0 la intoarcere,
domnul mergea pe jos, iar invttorul nostril <era> mereu la dreapta sa ;
0 in timp ce mergeau alturi, ei vorbeau intre ei. Chid se intorcea procesiu-
nea, cintretii intonau cintri de Pati, pind ce ajungeau la biserica mnsti-
rii, unde slujeau liturghia.
In Joia inltrii.623 am slujit liturghia, la cererea domnului, i s.rb-
toarea a fost rinduit cu mare solemnitate. in Duminica urmtoare am
fcut din nou slujba. i a fost de faja marele sol venit din partea regelui
289/n Poloniei624 0 care mergea la sultan625 la Adrianopol //. El a ascultat slujba
cu evlavia cea mai insufletit i intre noi s-a legat o prietenie desavirit.

DESCRIEREA iNCORONA.RII LUI MIHAIL, VOIEVODUL CEL

NOU AL TARII ROMANETI626

La Rusalii27 s-a a:cut o solemnitate foarte mare 0 a fost atita bucune

cum rar mai fusese ; cAd domnul a cerut domnului nostru patriarh sa-1
incoroneze in aceast zi, cu coroana domniei, potrivit ritualului prescris
617 Matarghon al-baraklisi.
618 Matar.
611 Wa rachas al-ghulat al-mu'anida.
620 Al-sutar. atr1, membrii garzii de onoare a domnului. Cf. D. Cant emi r, Descrie-
rea Moldovei, pp. 101, 169.
611 Biade de la piade.
1182 Tasat.
8" 20 mai 1658.
024 I.Ciral al-Lahi. Rege era loan al III-lea Cazimir (1648-1668). Este vorba de loan
Cazimir Jaroszewski, trimisul regelui loan Cazimir la Poarta otomanii, cu care Macarle a
dezbettut o controversa despre anumite puncte ale credintei, mai cu seamii despre primatul
Pina la urmet, Macarie l domnul Tetrii Romanesti s-au aratat dispusi sii se preocupe
de grija unirii bisericii rasaritene cu cea romana" (F r an cis c Pal 1, Mdrturie ineditd despre
cdatoriile patriarhului Macare al Antiohiei in telrile 'Trutt:8, in curs de editare in Revista
de istorie", 1976).
6" Mehmed al IV-lea (1648-1687).
6" tn nota marginal& tedata. : $ifat tatwidj Michal Foyfoda al Falach al-djadid. Despre
incoronare vezi I Al. Cioranesc u, op. cit., pp. 59-61.
617 30 mai 1658.

262

www.dacoromanica.ro
in marele i imparatescul Evhologille28 Cu binecuvintarea ce se ob4htr.-
iete pentru suverani. Ciohodarul a venit 0 a intins covoare in biserica,
de la tronul domnului pin la u0le imparatWi i, dupa ce domnul nostru
patriarh s-a invemintat In odajdii, impreun cu mitropolitul oraplui222,
a venit postelnicul630 impreun cu camaraul i, cerind voie, au intrat
au pus pe scaun un fel de coroan5.231 pentru domn, care fusese facuta la
Istanbul 0 era inalt cum se obinuiete la solad632. Fundul era brodat
cu fir de aur <coroana> era impodobita cu un surguci, care semana P. 402
cu nite crengute de flori din cletar, i cu diferite feluri de nestemate.
Domnul o cumparase de curind cu doua mii de dinari. De asemenea, o
cingatoare impodobita, un hanger impod.obit 0 un sceptru aurit.
and a intrat domnul la trisaghium am iesit din altar insotit de arhidiaconul mitro-
politului Cu tricherul <sfesnicul cu trei luminiri> <si am mers> pini in fata scaunului sau
tronului domnului i ne-am plecat inaintea sa. i atunci marele ban624 impreuni cu <marele>
logoflits" au venit i 1-au luat pe domn de subtiori i, ajutindu-1 s coboaregn, au inaintat
impreuni cu el, pas cu pas, in timp ce noi mergeam Inaintea lor ; i, privind mai intil
citre domnul nostm patriarh, am rostit : Porunceste"837 i apoi insotitorul men a spus :
Porunciti"ess i eu am repetat Porunceste, sfintite doamne",139, pin& ce am ajuns la o
scurti distant& de usile Impiritesti de unde au iesit doi episcopi care, luindu-1 pe domn
de subtiori, 1-au dus in altar. Aici, in fata sfintului altar ei <i> s-an inchinat de trei ori,
pe clnd el stitea ingenuncheat, cu capul descoperit, in timp ce eu spuneam : Domnului
si ne rugim""... Invititorul nostru a asezat apoi un capit al omoforului sin pe capul
domnului, spunind : Harul lui Dumnezeu care pe cei slabi ii intireste si pe cei neputinciosi
li fortifici, far pe cei picitosi ii muntuiete, te 11100 pe tine principe, iubitor de Dumnezeu,

628 Al-afcholodjiyon.
29 Probabil Ignatie Sirbul.
6" Iordache Trufanda (Pirscoveanu), zis Iordache din Pirscoveni, mare postelnic (22 apri-
lie 22 iunie 1658). Era in bune relatii cu Mihnea al 111-lea care-1 numeste boiar bun
intelept" (N. Stoicesc u, Dictionar, p. 226).
682 In realitate Mihnea copiase piliria imperial& bizantini; contemporanii au confundat-o
Ins& cu turbanul (toskiu, probabil de la tozkulla = acoperimint impotriva prafului) de ciorbagiu
(H urmuzak Supl. I/1, p. 245).
6" In textul arab al-Solalsiyya.
6" Al-trisadjiyan de la termenul grec : tptackyiev, moment din slujbi cind se rosteste
de trei ori rugiciunea Sfinte Dumnezeule.
6" Banu al-Kabir Preda Brincoveanu (din Brincoveni), mare ban (26 mai 25 iulie
1658) (N. Stoicescu, op. cit., p. 125).
686 Al-loghotati de la termenul grec Xoye0L-Ti. Mare logof it era Constantin Cantacuzino
(3 iunie 8 iulie 1658), fostul mare postelnic al lui Matei Basarab (ibidem, p. 135).
36 De pe treptele pe care se afla jiltul domnesc.
629 Kalifson, de la imperativul grec : xacuaov.
638 Kaltfsate, de la termenul grec : usXkucrcere.
639 Kalifson, desbota adjie, transcriere din grecescul xiXtuaov. Aka/Term &Tie.
640 transcriere dupi grecescul irpocuxcop.cv.

263'

www.dacoromanica.ro
 Mihail, fiul lui Radu voievod (domnul rugase pe sfintia sa sl-i schimbe numele Mihnea in
liihail)(41, la rangul de domn6"; scum noi ne ruglin, apdar, pentni el ca binecuvintarea
Duhului Sfint sA se coboare asupra lui". i am strigat de trei ori Doamne miluiete 1.'443.
Apoi patriarhul 1-a ridicat i, ajutat de cdpeteniile clerului, 1-a inves-
tit mai inth cu cingdtoarea ; apoi i-a atirnat hangerul i. apoi 1-a incins
.

cu sabia. Dup. aceea 1-a invemintat cu mantia de domn, care era o hla-
raid de brocart superb644, impodobitd cu bland de samur. i in local
cumei de samur"5, folositd de domnii dinainte, el i-a pus pe cap coroana645
de la Istanbul despre care am pomenit, i a prins de ea surguciul. Pe
mdsurd ce il invqminta cu fiecare parte din veminte, spunea de fiece
data: invemintdm pe robul lui Dumnezeu ... cu ... etc." i. noi
fspundeam de cite trei ori Sfint"847. Apoi 1-a binecuvintat 0 1-a srutat ;
0 (apoi> doi episcopi 1-au luat 0 1-au dat in seama celor doi dregatori.845
care stdteau la ua altarului i ei 1-au dus la scaunul domnesc. Dupd aceasta
a ieit mai intii invttorul nostru ca sd-1 firitiseasc., s-1 binecuvinteze
i sa se roage pentru el. Dupd sfintia sa au urmat c5peteniile clerului ;
dupd acetia, cei doisprezece mari dregnori, preotii, calugrii q't diaconii ;
i. dupd ei ceilalti dregdtori ai tdrii, pin ce au isprdvit cu totii. Slujba
s-a incheiat cu hirotonire de preoti 0 multimea celor ce se indesau la
srbdtoarea din ziva aceea a fost foarte mare.
in afard de cele dou corturi pe care le avea ca el, domnul trimisese
p. 403 s i se aduc de la Istanbul un // cort foarte mare care costase doudzeci
de pungi 0 era foarte frumos, cu trei cercuri de aur. Pe acestea le-a incon-
jurat cu un fel de perete, intocmai ca un zid de cetate.
Local <unde erau aezate corturile> era un cimp deschis in fata
portii mnstirii, inconjurat de un riu ale cdrui ape le-a sporit i le-a
imbogdtit, inchizind cu stavile riul care curgea prin antul zidurilor mnds-
tirii, pe latura a treia, i croindu-i o albie mai scurt, astfel cd de fiecare
29011 parte a cimpului era un canal de apd curgtoare 1/. Cimpul insu0 era frumos
virstat cu nisip i. verdeat qi in jurul marelui su cort el <domnul> a
aezat dupd moda turceascd vreo aptezeci de corturi noi pentru
cei din jurul sAu, atit boieri cit i slugi. Cdci el pritaise un hatierif de
la vizir 0 de la sultan, poruncindu-i sd se pregateasc5. 0. sd mearg cu ei
impotriva maghiarilor.
en DupA numele lui Mihai Viteazul.
643 Efendi.
643 Kiriyaleyson, transcriere a expresiei greceti : xlpie 0,e4rsov.
444 Fawkaniyya.
643 KUM8 al-sammur.
646 Tadj.
641 Aksiyos de la termenul grec gLog.
648 Marele ban i marele logof4t, amintiti mai sus.

264

www.dacoromanica.ro
 Dup5. liturghie, indat ce s-a golit biserica, am venit Cu totii impreun5.
In acest loc. Toate trupele de diferite ranguri 0 grade erau a4ezate cu
putile lor, unele ca s mearg inaintea domnului de la biseric6 pin in
afara mnstirii, iar altele ca s se inire de-a lungul drumului su i.
fac de straj in jurul cortului.
In aceast zi s-a intimplat din nou s vin un sol al maghiarilor,
aducind cu el tunurile pe care Constantin voievod le luase cind fugise
in tara lor49, c5.ci domnul trimisese s le cear ca proprietatea .1 materia-
lul de r'zboi al trii, i maghiarii, de frica, i le-au inapoiat indat.
De cum am ajuns la cort .1 domnul s-a aezat la un capt, au intrat
cu totii ca s-i fac urari pentru a doua oar5. ; i acum au inceput s slo-
bozeasc. tunurile in trei rinduri. Tunurile erau cincizeci i trei la num.r",
c6c.i pap."' lsase domnului toate tunurile sale pentru apararea .1 spri-
jinul i printre ele se aflau trei tunuri de fier, fiecare cu apte guri.
Toate trupele 0-au descrcat putile in trei rinduri, f kind s se zguduie
p5.mintul din cauza zgomotului i intunecind cerul cu fumul lor, astf el c
nu ne mai puteam vedea nici auzi unul pe ce15.1alt; i nu s-a pus masa
pin dup. amiaz.
Noi eram foarte mirati vazind insuOrile acestui domn : cci el vorbea
cu solii poloni i. maghiari in limba lor, fr ajutorul nici unui tilmaci. El
cunotea limba romn, limba lui de batin, .1 putea s vorbeasc5., pe
deasupra, in limbile greack turc i persan653.

LXVL TiRNOSIREA MANASTIRII LUI CONSTANTIN

VOLEVOD DIN TARA ROMANEASCA."4
El s-a apucat acum s termine cldirea m5.nstirii lui Constantin voie-
vod", aezat in acest ora656, care nu fusese isprvit ; i a insrcinat
645 Mihnea intervenise la Poart5 plingindu-se c5., la plecarea lui in Transilvania, dom-
nul cel vechi, Constantin erban, luase trei tunuri ale tlrii, impreunii cu vistieria lui Mate!
Basarab. La cererea sa, Poarta a trimis la dieta de la Alba-Iulia (3 iunie 1658) soli spre a le
cere inapoi. Rakdoczi le-a inapoiat, dar nu a pomenit nimic despre vistierie (G. Xr au s,
op. cit., p. 262 i Al. Cior5.nescu, Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu
(1658-1659), in Buletinul Comisiei Istorice", XIII, 1934, p. 112).
454 SO1U1 lui Mihnea in apus d cifra de 20 de tunuri (Al. Cior nesc u, op. cit.,
p. 28).
551 Pazil pasa.
452 De teama unei noi nAvAliri a lui Constantin erban (G. Kr au s, op. cit., p. 182).
252vlia Celebi spune c5. era cunoscAtor al limbilor persanli i elinA, caligraf, poet,
eradit" (vezi vol. de fat5., p. 467).
456 Innot marginal tAiatli partial : dayr Kosianfin Foyfoda fi-Aflach.
855 Xitropolia inceputg de Constantin erban.
455 Bucuresti.

265

www.dacoromanica.ro
 pe marele postelnic657 cu pregtirea tuturor celor de trebuint pentru tir-
p. 404 nosire. 1/ El a f'cut o rugciune in acelai scop domnului nostru patriarh.
pregaindu-ne pentru ceremonie, ne-am dus la mnstire in Duminica tuturor
Ne-am invemintat in odjdii. i domnul a venit cu mare
sfintilormb's.

pomp.
La intrarea sa s-a inceput liturghia i procesiunea moastelor sfintilor de la biserica
din jos ; eran asezate in raciele lor i purtate pe capul domnului nostru patriarh, lar in
spatele lor mergea domnul, pin& ce ne-am intors la biserica cea noun.. DupA ce am bacon-
jurat-o mai fatal, am intrat in biserica si am terminat slujba obisnuitii a titnosfrii.
In clipa sfintirii altarului, s-au adus chipurile celor patru evanghelisti, zugaviti pe
patru foi de hirtie. i sub fiecare din aceste chipuri, la fiecare colt al altarului, au pus
o cantitate oarecare dintr-un amestec de mastic, cearg i marmuril, fierte intr-o tingite.
lar domnul, punind cu nuinile sale un dinar pe foaia de hfrtie, 1-a lipit acolo, fricind acelasi
lucru la toate cele patru colturi. Dinarii li eran inminati de protopopilis. Intimplindu-se
ca primul sl fie o moiled& egipteank domnul a dispretuit-o i a aruncat-o la o parte ;
certind pe vistier659, a saruit s i se adua o alta, care era maghiargi i deci cresting060.
Chid domnul nostru patriarh s-a dus sit miruiasa zidurile i stilpii bisericii cu
domnul 1-a urmat Cu o pensul cu coad lunggt, in mink zugravind pe urmele inv545.torului
nostru cruel frumos formate din amestecul fiert. Am rgunas uimiti de dibgtcia i iscusinta
sa, cAci s-ar fi pArut cA ar fi condus, in vremea sa, tirnosirea mai multor mii de biserici,
atit de bine cunostea i intelegea cele ce trebuiau indeplinite i atit de bine cunostea
bisericesti i cinarile bisericesti.
Dup." ce am ieit de la liturghie, domnul s-a aezat intr-un cort in
afara bisericii, pin ce insotitorii si s-au cinstit cu buturi tari sau dulci.
apoi ne-am intors In sal la ospAt. Domnul era intotdeauna nedesprtit
de domnul nostru patriarh, atit dimineata cit i seara ; i era de cele mai
multe ori impreun cu el la prinz i la cin, punindu-i intrebri i intrind
290/II in discutii despre cele bisericeti, pe Hugh' multe alte lucruri. //

p. 405 LXVII. (N.A.VALIREA TURCILOR iN UNGARIA>

De skb..toarea apostolilor, am slujit liturghia cu aceeai solemnitate
ca i mai inainte ; i domnul a primit sfintele taine, caci fusese chemat s'
ja parte la o expeditie militar ca s poarte razboi impotriva maghiarilor,
"7 Probabil Iordache Trufanda (Pirscoveanu).
1117bila = 6 iunie 1658.
868 Al-brafababas de la termenul grec 7Cp crronanek.
0", Pirvu Vladescu (din Vlgtdesti), mare vistier (12 martie 1655 25 iulie 1658).
Probabil ca simbol al directiei in care voia sit priveascil.
"7 Miron, de la p.ilpov.

266

www.dacoromanica.ro
impreun6 Cu hanul ttarilor662, Cu vizirul6", Cu paa de Silistra Kadri pava
care fusese iskemle ceau, cu domnul Moldovei Ghica voievod664.
Cci dup fuga lui Constantin, vizirul l-a mazilit i pe 8tefan, domnul
Moldovei665, .1 a ridicat in locul lui pe acest Ghica care fusese capuchehaiaua
lui tefan la Istanbul666. Acest domn <Ghica> a adus cu el o armat de
cazaci care porneau la lupt din ur impotriva maghiarilor, din cauza fapte-
lor pe care le-am pomenit, ca fiind svirite de ei cind au n.'valit in tara
polonilor6". Toat aceast micare era o urmare a faptului ca ajunsese la
cunotinta domnului ca Constantin <8erban> nu era multumit c scapase
Cu fuga, a aduna acum trupe i c strinsese chiar peste zece mii de oameni668,
Cu care avea de end s vin .1 sa cutreiere intreaga Tara Romneasck
<pornind> din judetul Cimpulung666 mai departe -1 s s.vireascA nelegiuiri
care nu se mai puteau indrepta. El a imprtait acum 16murit ace ast tire
vizirului care, drept urmare, a incAlecat i, pornindu-0 trupele la lupt
impotriva domnului mazilit i a maghiarilor, a plecat mai intii din oraul
Adrianopol in oraul Sofia. impreunA cu el era dup cum se spunea o
armat. de 80 000 de oameni05.
Paa de Silistra a trecut DunArea cu trupele lui din Dobrogea, alcatuite
mai ales din tltari, .1 a p.'truns pe pmintul Tarli Romneti care era in
drumul lorm. A ajuns intr-un ora numit Giurgiu -1 s-a oprit acolo mai
bine de patruzeci de zile, in timp ce i se adunau din tara provizii de carne,
unt, pesmeti, orz etc. El nu a ingaduit nimAnui din armata sa vatme sau
s asupreascA pe cineva. Dar, Cu toate acestea, domnul i boierii tarii au

666 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654-1665).

663 Kpriil Mehmed pasa (1656-1661).
664 Gays Foyfoda Gheorghe Ghica, numit domn in martie 1658 (H urmuzak
V/2, p. 43), a venit in Moldova abia in aprilie 1658 (M. Co sti n, Opere, p. 182, E. V.
Trauschenfels, Deutsche Fundgruben sur Geschichte Siebenbfirgens, p. 345). Retkczi
a incercat zadarnic s5.-1 atragl de partea sa (N. Iorg a, Studii gi doc., IV, p. 55-56).
La 24 mai Ghica a primit porunca de a ctdituzi pe tittari spre Transilvania.
666 Gheorghe Stefan (1653-1658). La 3 aprilie 1658 acesta pragosea Moldova, plecind
In Transilvania (G. Kr au s, op. cit., p. 255). Despre pribegia sa vezi N. Iorg a, Din
pribegia tui Gheorghe tefan vodd, in Rev. istoricl", IX, 1923, pp. 97-103.
666 Vezi ananunte la M. Costi n, Opere, p. 179 si urm.
Aluzie la expeditia lui Gheorghe R6.k6czi in Polonia. Vezi Cronici turcegti, II, pp. 175
i urm., 297 si urm., Quellen, VI, pp. 109-110, 134 etc.
668 NumArul trupelor trimise de Riik6czi a fost considerabil exagerat, astfel cii in anumite
cercuri se vorbea de 70 000.
es. De fapt judetul se numea Muscel.
870 Despre aceastii expeditie vezi relatia lui Evlia Celebi In acest volum, pp. 463-466,
469, Cronici turcefti, II, pp. 175 si mm., 297 l urm., Quellen, VI, pp. 109-110, 134 etc.
681 Kadri pasa si-a asezat tabtaa la Dridov, asteptind pe Mihnea (Letopiselul Tdrii Romd-
ne)cti, ed. St. Nicolaescu. p. 66; Gergely Samue 1, Telehi Mihdly. Levelesise, I, Buda-
pests, 1905, pp. 226-227).

267

www.dacoromanica.ro
 ajuns sa se caiasca mai tirziu de navalirea turcilor in Ungaria, cad de0
ce e drept romnii nu iubesc pe maghiari care le slut dumani nespus
de indirjiti, totu0 nu doresc ca nici turcii s aiba vreo aezare stabila la
ei, de fried s nu prefaca Tara Romneasca 0 Moldova in paalicuri, dupa
planul lor mai vechi.
i au inceput, aadar, sa trimita arzuri sultanului, rugindu-1 staruitor
p. 406 s. puna // capt acestui razboi, ca tarile lor sa nu fie pustiite prin trecerea
trupelor i prin nimicirea desavir0ta a proviziilor i recoltelor lor.
Maghiarii au trimis, de asemenea, multe solii spre a cere pace. Dar
turcii au respins rugmintea lor672, caci saii, stpini pe cele apte cetati673,
se rasculasera impotriva craiului pe care 1'1 urau tare ; dar, nefiind destul
de puternici spre a-1 invinge, doreau mult sosirea turcilor spre a se uni
cu ei ca s poata numi un nou crai674 i sa inlature pe cel de dinainte. Aceasta
s-a intimplat mai tirziu.
Apoi vizirul a plecat de la Belgrad i trupele sale din avangarda au
dezlntuit un atac impotriva maghiarilor ca sa-i alunge din imprejurimile
Budei, dar nu au putut sa-i invinga.
Din cauza acestei micari de trupe, intreaga Tara Romaneasca a ajuns
intr-o mare invlmeala i, pentru a se spori confuzia, s-au rspindit zvonuri
despre g-rabnica sosire a ttarilor care, sub hanul lor, aveau s treaca in
cursul expeditiei lor prin Tara Romaneasca. Maghiarii 0-au intarit intreaga
linie de hotar 0 au facut pregatiri stranice de razboi.
Toate acestea s-au intimplat spre nenorocul nostru. Constantin voievod
nu ne pltise niciodata pe deplin blnurile de samur pe care le adusesem
cu noi de la Moscova 0 pe care i le predasem ; 0 el ne-a ramas dator 9
pungi de reali pe care ne fagaduise mereu c ni-i va plati. Cind a fugit, ne
ramasese inca <dator> 0 el ne-a aminat de pe o zi pe alta 0 dintr-o vreme
In alta, pina ce i s-a intimplat ceea ce s-a intimplat, cad era peste masura
de zgircit i prea putin cinstit675. Dupa retragerea sa definitiva i dupa
fuga sa din tara, am fi ramas cu totul in lipsa dac acest nou domn nu ar
fi luat asupra lui plata tuturor datoriilor lasate de Constantin <erban>,
potrivit obiceiului domnilor, la care este o regula ca cel care urmeaza la
domnie s plateasca datoriile lasate de inaintaul sau. Potrivit cu aceasta
regula', el a fagaduit domnului nostru patriarh i i-a cerut sa se roage Atot-

OS Gheorghe RAk6czi considera rgzboiul inevitabil, dup5, cum rezult1 din scrisoarea sa
din 13 iunie 1658: Chiar dac tara ar siege alt principe, n-am avea pace WA o mare sum&
de haul i fArl a preda pe cei doi voievozi Constantin iStefan" (S z i 1 g y i S., II. RcEhczi
Gyargy levelei Rhclei Ferenczhez, in Trtetuiltni Tr", 1892, p. 97).
073 Din Transilvania.
474 Acatiu Barcsai (1658-1660).
070 Afirmatie exagerat.

268'

www.dacoromanica.ro
puternicului ca s binevoiasc a-i cluzi mintea ca s nu se intimple nici
un rzboi, nici rscoal, care s. impiedice <aceast> plat. //. 291/I
Ayadar noi eram tare ingrijorati, ayteptind i indreptindu-ne privirile
cstre alte treburi. Pricina era c.' atit Constantin <Serban> cit yi toti
boierii T'Arii Romneyti nu voiser s ne lase s plecAm in acel timp din
tara ion, dorind s aytept'Am pin ce starea de lucruri i norocul s-ar schimba,
mai ales in ce-1 priveyte pe paya de Silistra care era <atunci> Melek Ahmed
paya676. Dupi el a venit Fazil paya care a fost pe urin." trimis la moarte
de care vizir, fiindc'A refuzase 5 poarte f.zboi impotriva lui Constantin
<erban> care Ii f'g'Aduise o mare sum de bani677, &it i pentru c ridica
In mod samavolnic pe unii i cobora pe altii. Vizirul // a dlruit apoi paya- P. 407
licul lui Kadri paya.676, dup cum s-a mai pomenit.
Tot &dui acestui s'Arman domn era s ne plteasc i s'A ne porneasc
la drum dui:A ce ne-ar fi implinit toate nevoile spre multumirea noastra
deplin. ; dar vremurile nu s-au potrivit cu dorintele sale i el a fost adus
In cea mai mare strimtoare676 din cauza sfruintei i presiunilor turcilor pentru
tribut, pe de o parte, yi din cauza impupinarii veniturilor, pe de alta, in
urma secltuirii
Noi am oftat pentru el i 1-am compaimit, mai ales vzind cum capugii
trimiyi de vizir veneau s'A-1 zoreascg zi i noapte ca s'A se pregAteasc pentru
fzboiul apropiat. Si luau intotdeauna drumul pe aci, fie la venire, fie la
plecare, uneori trimiyi de vizir la paya de Silistra, alteori trimiyi de acesta
676 Melek Ahmed pasa, unchiul lui Evlia Celebi, mare vizir (1650-1651) apoi pas& de
Silistra (1651-1658). Vezi asupra lui relatia lui Evils Celebi in volumul de fat, p. 330 n. 84.
677 Pazil pasa, fiind numit serdar, a intirziat la Rusciuk pina ce Constantin Serban a fugit
in Transilvania, dup.' ce a ars toate orasele pinA la Tirgoviste. Se spune cii ar fi primit
de la Constantin suma de 20 000 de galbeni (vezi Naim a, Tarih, IV, p. 324; J. v o n
Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, VI, p. 33; Zinkeisen, Geschichte des
osmanischen Reiches, IV, p. 878). Piind reclamat lui Haseki aga de zairaii i timariotii otomani
(N a i in a, Tarih, IV, p. 325) si la Poartgi de Kalgai sultan Gazi Ghirai, a fost surghiurdt
la Cerdac i apoi ucis din ordinul sultanului (ibidem, pp. 326, 330). Vezi l Cronici turcefti,
II, p. 175, 271, 296.
678 Kadri aga, chehaia de capugii (kapu'iular kethudasi), in timpul expeditiei impotriva
lui Constantin erban, trimis la Giurgiu pentru a duce daruri lui Kalgai sultan si serdarului
Pazil pasa a fost numit pas5. de Silistra (20 decembrie 1658) fiind un bgabat destoinic...,
care dlduse dovadgt de devotament" (N a i m a, op. cit., IV, p. 330).
879 Dupgt unele socoteli, cheltuielile lui Mihnea al III-lea la urcarea pe tron s-ar fi
ridicat la 400 000 de talen, dintre care 30 000 numai pentru daruri i giuvaeruri, mAtAsuri
nestemate pentru sultan (N. Iorg a, Studii fi doc., XXIII, p. 229). Prietena sa Atik6
sultan, fiica sultanului Ibrahim I si sosia protectorului s5.0 Kenan pasa, i-a imprumutat 50 000
de talen i (D osoft e i, patriarh al Ierusalimului 'IcrropIa i5v kv 'Iep000ASu.otg accrptapxsu-
adcwrcov, p. 1205).
Doi evrei slujitori ai sultanei, Muceacin si Ibrahim Celebi, au imprumutat 30 de
pungi, urmind s se despgtgubeascgt din veniturile ocnelor (N. Io r g a, op. cit., V, p. 123;
AL Ciorgtnescu, Domnia lui Mihnea III (Mihail Radie). 1658-1659, p. 49).
269

www.dacoromanica.ro
 la domnul Moldovei i la hanul ftarilor ca atite la rzboi .1 s-i por-
neasd in grab.
Cei mai multi dintre locuitorii Trii Romneti i-au prsit din nou
casele pentru a se ascunde in virfurile muntilor sau in mijlocul baltilor68
de pe malmile Dunrii care le alimenteaz cu ap.. Treceau cu brcile
mergeau s se aeze in ostroavele din mijlocul lor de teama ttarilor care
skit adevrata pacoste a acestei tri. Incurcdtura in care ne 0:seam in
urma acestor intimplri era foarte mare .1 noi ne socoteam cu totul
prapditi.

<PLECAREA ARHIDIACONULUI LA GALATI SI

INAPOLEREA LIM LA BUCURESTI>

Neavind nici o nadejde pentru sig-uranta noastr aici681, noi nu puteam

descoperi nici un loc de sd.pare, nici un mijloc de mintuire deck s prsim
pentru totdeauna Tara Romneasca, chiar daca am fi fost nevoiti s ne
lsAm avutul spre a scApa cu viat, cci treburile trii se scufundau intr-un
abis de tulbufri i se impleteau cu r.zboaie nesfirite.
Frica noastr cea mai mare se intemeia pe spusele inteleptilor cum
c oraele maghiarilor sint cetti care nu pot fi cucerite i ea* tinuturile
lor sint un Or de locuri greu de stfbtut. Aadar, dad. turcii .1 ttarii n-ar
fi in stare s le supun tara repede, ei ii vor aeza taberele de iam atit
acolo cit .1 in Tara Romneasc ; i. astfel ni se Inchidea i. speranta noastr
mai indeprtat i ne-am zis : Este mai bine s ne incredintm viata .1
avutul cumpenelor soartei deck s avem de infruntat lama chinurile sfiie-
toare ale unor bejenii cit i cazna de a ne tiri lucrurile din munte in munte
i din loc in loc".
Ne-am hotrk s ne trimitem intii toate cuferele i lucrurile noastre
grele Cu toptanul la Galati i apoi s le trimitem cu corbiile pe Marea
Neagr la Sinope682, impreun cu citiva din insotitorii notri, ca s scpin
de grij. i de greutate i s putem rmine ascuni pink' ce va fi timpul s
ne rinduim treburile multumitor. i aa ara i fcut. La inceput, ce e drept,
nu am gsit trasuri pentru transportul nostru, nici cu chirle, nici cu pod-
p. 408 voad, cad atunci dud domnul a plecat pe neateptate, vineri 1118 iulie la
tabrk toti negustorii au fost aruncati intr-o mare incurctur .1 nu puteau
080 Al-balfat, pluralul arab de la balta.
481 La Bueureti.
481 Port in Anatolia, pe Osumi MArii Negre.

270

www.dacoromanica.ro
s fad, rost nimAnui de trsuri nid Cu imprumut, nid cu chirle, intrudt
chirigiii se sustrAgeau de la indatorirea silit de a cAra bagaj ele domnului,
ascunzindu-se i. fugind. lar acele trAsuri ale domnului pe care le avea cu
el, dorea s le foloseasc pentru transportul sotiei683 i. copiilor s.i. Eram,
aadar, nedumeriti 9.1 incurcati i. nu puteam gsi nid un mijloc 91., in
aceast privinta, deznadejdea noastr era cumplit. Bucuretii se goliser
de locuitori i. fmsesem singuri. ToatA grija noastr se indrepta spre
bagaj ele noastre, dar nu era nimeni care s se tocmeasc pentru a ne duce
la Galati, nid s'A ne dea vreun sfat in aceast privint, atit era de mare frica
de venirea tAtarilor, a cror cale era tocmai pe acolo 0 care ar fi putut s
ne intilneasc pe d.rum i dacA s-ar intimpla aa, Dumnezeu cu mila 1 Si
aceasta era in adevr o spaim bine intemeiat. Nu puteam dormi noptile
de spaim. i de fric'A i. din cauza 15.tratului neincetat al dinilor.
In sfirit a binevoit Dumnezeu s'A ne scape, trimitind domnului gindul
de a ne da in grija insrcinatului su, marele vornic684, care a gsit pentru
noi dau trsuri pe care le-am incrcat, in ciuda relei vointe a stpinului
lor. Am gsit multi tovarai de fuga in aceeai directie i. eu, bietul scriitor
al acestor memorii, am fost trimis impreun cu ei de la Bucureti //, marti 291/II
13 iulie 1384biS, dup. amiazA. Am cdlAtorit prin locuri pustii, singuratice
.1 retrase i. prin cimpii devastate OpArSite, pin ce am incruntit de spaim.
In afar. de Dumnezeu atotputernic .1 de pronia sa, nu era nimeni care s
ne ajute in alAtoria noastrA. Cit despre ttari, hotrisem dac i-am
intilni &A le spunein c domnul a trimis in dar hanului cele dou care,
caci tocmai se intimplase ca domnul s.' rinduiascA drept insotitor al nostru
pe unul din servitorii sdi al crui rost era s duc. .1 s aduc rspunsuri
de la ttari. Un alt plan pe care 1-am furit era urmtorul : dad.' am fi
strimtorati i. tulburati, s ne tinem de malurile Dunrii, ducindu-ne fie
In schela Oraul de F1oci685 sau la Cornte1686 in fata Silistrei6" sau la
BfAila688.
Cu voia lui Dumnezeu, am trecut riul Siret689, care este la hotar, i.
am ajuns la Galati in 7 zile, cAltorind cu cea mai groaznica spaima ; dar
slav. i. multumire lui Dumnezeu! fr, a da de o singur cutAturl
dumnoas i m-am bucurat nespus de mult la sosirea noastr acolo.
Ti
6" Despre aceast5. sotie" atlroaic5. vezi Al. Cior Aries c u, op. cit., p. 85, n. 2.
684 Grectil Mano, mare vornic (22 aprilie 25 octombrie 1658) (N. St oicesc u,
Dictionar, p. 208).
688bi8 Mai sus era vorba de 18 iulie I
686 Ya i/a mina Flodj.
686 Ya ila Kornitsalu.
" Mukabil Silistri.
688 Ya ila Brayila.
488 Sirat.

271

www.dacoromanica.ro
 Am gasit o corabie din Trapezunt, incarcata cu gnu i care se ducea
In acel loc. Si ne-am invoit cu capitanul i, inchiriind-o, ne-am ingramadit
lucrurile in ea. Ne-am lasat insotitorii pe bord, cu o parte din merinde
.1 s-au intins pinzele, cu binecuvintarea Atotputernicului. Apoi am angajat
p. 409 citiva oameni inarmati cu puti i, cumparind merinde // pentru drum, ne-am
preg5..tit de inapoiere.
Toti prietenii notri erau foarte ingrijorati pentru siguranta noastra.
i noi ne temeam mai ales din pricina turcilor care erau in mar spre a se
intilni cu paa, caci acetia jefuiau i ucideau in drumul lor pe toti cei pe
care Ii puteau dobori.
Dar teama noastra cea mai mare era pricinuit de bejenia intregii
populatii din tara, de-a lungul drumului nostru, caci nu am intilnit nici
tipenie de om i nici mcar un dine sau once alt animal, de la Galati la
Bucureti. Ne-am poticnit in drumul nostru de leuri .1 lumea intreag
era ca o pata <de intuneric>. In afara de Dumnezeul cel atotputernic, nu
am avut nici un tovara. de calatorie, in timpul careia ochii notri se roteau
mereu in jurul orizontului. i seara nu puteam dormi decit in chip liber,
departe de drum, de fric sa nu ni se ja urma i sa nu fim ajuni i ridicati
pe sus.
Am sosit la Bucureti in simbata dinaintea postului sfintei Mari .1
ultima zi din iulie, in patruzeci de zile cu totul, cu inimile sfiiate de temeni
.1 de pierderea cailor notri pe care i-am prapdit cu oboseala unei alergazi
aproape necurmate ziva .1 noaptea. i laudat fie Domnul, care a fa.cut
s ne ajunga merindele !, altf el am fi pierit de foame, intrucit nu aveam
nici un mijloc de a ne indestula.

LXIX. [PLECAREA PATRIARHULUI LA PITESTI

CkLATORIA ARHIDIACONULUI PRIN TARA.
PENTRU A STRiNGE BANI]

Nu 1-am gasit pe domnul nostru patriarh la Bucureti, caci din cauza

deselor tulburari 9.1 spaime care se iveau in ora i a desaviritei lipse de
locuitori, el plecase de acolo i se dusese la Piteti unde i-a stabilit ree-
dinta ; i eu m-am dus la el. S-a bucurat mult ca, scapasem cu viat", fapt
In care nimeni nu mai nadajduia. i noi am scapat cu adevarat de la pieire
numai prin raila lui Dumnezeu i bunecuvintarea rugaciunilor sfintiei sale
i a mijlocirei sale.
Apoi m-am pregatit impreuna cu o ceata de slujitori cslari i inarmati
ca sa mergem sa ne incheiem socotelile, oriunde aveam bani rsati in pastrare

272

www.dacoromanica.ro
sau datorati noua, sau unde aveam de luat sau de dat bani de pe urma schim-
bului de bani de la locuitori. Acestia, din pricina invlmselii de acum, se
imprastiaser. prin munti si am inceput sa-i cercetez pe rind.
Dar mai intii m-am dus la Tirgoviste si. am avut o intelegere cu domnul
In tabara de la Ploiesti690. in acea zi, pe cind eram in drum spre domn,
am vazut sosirea hanului si. a ta'tarilor, insotit de Ghica, domnul Moldovei691
si de cazaci. Domnul i-a dat mai multe daruri hanului.
In timpul vizitei mele din aceast dupa-amiaza la domn, i-am dat o
scrisoare de la domnul nostru patrarh. Dupa ce a citit-o, l-a chemat pe
vornic692 si. i-a spus : Vezi unde sint banii patriarhului si socotiti cu arhi-
diaconul diferitele sume ce i se cuvin, ca s5.-i poti face plata".
Era // cineva care ne datora cinci sute de reali ; fusese vames6" sau p. 410
incasator al vmilor si. ramasese mofluz, iar Constantin voievod voia sa-1
spinzure ca pe un vinovat. Acesta venise la noi impreuna cu prietenii sai
si ne rugase mult si, dindu-ne chezasie, ii imprumutasem dou pung. Pe
una din ele am recapatat-o dar dup aceea vamesul a murt, lasind o fata
si un ginere. Acestia s-au aprat impotriva cererii noastre, adus inaintea
marelui vistier94 // care le cam tinea parte. i el s'i eu am purtat discutii 292/I
infocate in aceasta privinta. El mi tot spunea : Lasa-m.' s-ti scriu un
ordin ca sa te duci s-ti primesti datoria dumitale de la prietenii s'i tovarasii
raposatului, caci ei au devenit garanti si chezasi pentru bani". Dar eu i-am
raspuns : Nu, eu voi lua banii numai de la mostenitorul raposatului si
lash-I pe el s.'-si bat capul si sa se inteleaga Cu <tovarasii> raposatului".
In timp ce noi ne sfadeam s'i ne ciorovlam astf el, toti dregatorii mi-au
luat partea si. mi-au dat tot sprijinul impotriva vistierului care era mare
tiran ; si era cel care uneltise cu viclenie impotriva lui Constantin voievod
In vremea cind fusese trimis cu haraciul la marele vizir la strimtoarea de
la Marea Mediteran5.695, dup cum am pomenit mai inainte, macar ea cel
care il ridicase in aceasta slujba s'i in aceast dregatorie fusese Constantin
<erban>.
In nemasurata sa trufie s-a ridicat acum si impotriva acestui domn ;
impreuna cu citiva boieri a pus la cale ca acestia &A se duc s'i ei s-au
si dus sa depuna o plingere impotriva domnului la Kadri pasa, spunindu4 :
Domnul a uneltit o tradare impotriva sultanului s'i a incheiat o inte/egere
cu maghiarii, cu care a purtat un schimb de scrisori in vremea din urma".
Era adevrat, cad domnul se suprase impotriva vizirului care ii cerea
eo Ployiafti.
91 Gheorghe Ghica, domn al Moldovei (1658-1659).
692 Mano mare vomic.
699 Giimrfikci, termen turc ; de aici giumruc.
s Pirvu VhIdescu.
695 Dardanele.

273

www.dacoromanica.ro
 mereu prin solii nenumxate sa-i trimita pungi de bani, oi, cai etc., pin
ce, in cele din urma, Il impovxase cu nu stiu ce cheltuieli i plati pentru
stile turcesti i nu-i daduse niel o clipa de ragaz, de and Il trimisese
ja in primire domnia. Domnul, dupa cum spun, miniindu-se de aceasta
purtare neomenoask incheiase de curind o intelegere cu craiul i cu maghiarii
si se unise cu ei cu gindul de a-i ataca pe turci si pe tatari pe la spate si
de a-i trece pe toti sub ascutisul sabiei6", astfel ca era aliat in taina cu
maghiarii, dei pe faja aparea ca dusman al lor.
Indat ce pasa a auzit aceasta, s-a miniat foarte tare pe domn si a
hotrit s trimita stiri despre aceasta vizirului.
Domnul, speriat peste masura, a alergat la pasa i l-a raituit cu saizeci
de pungi, dupa cum mi-a spus unul din curtenii si, ca sa-i ierte i sa-1
P. 411 impace // cu piritii lui. Dar domnul a pastrat ascuns in cuget duda
sa impotriva tuturor pina acum, cind eu ma certam cu vistierul; i toti
cei care erau de fata se mirau de indrzneala cu care i tineam piept, c'ci
nimeni nu avea puterea de a i se impotrivi, i nici chiar domnul care,
vrea, se temea de e1697; caci vizirul era prietenul lui de aproape
si se invoise cu acela ca s nu-1 piarda din ochi pe domn i sa-i scrie
mereu ddri de seam despre toate faptele acestuia. Cind a auzit domnul
discutia noastra, a trimis dup vistier, chemindu-1 s vina la el, in camkuta
sa din cort i au inceput s vorbeasca impreuna. Dintr-o data a aparut,
cu totul pe neasteptate, o ceat de ftari inarmati, care au intrat, pe o
usa mic din spatele cortului. i asezindu-se linga amanita unde vorbeau
domnul i vistierul, ei stateau intr-o asteptare incordata.
in aceast clipk unul din prietenii mei care cunostea tainele domnului,
s-a apropiat de mine si mi-a spus prin semne : Iesi afark caci acesti osteni
au fost chemati de domn ca sa-1 ucida pe loc pe vistier i s nu te sperii".
Nici nu am apucat bine sa ies pe usa i s-a auzit un strigat si a urmat
invlmaseala prevazuta, caci ttarii, tirindu-1 pe vistier din fata domnului,
l-au taiat in bucati668. Cei care erau de fata s-au ingrozit i grbindu-se

698 Planul prevedea uciderea turcilor din Tara Rom Aneascrt inainte de a trece in Transil-
vania. Boierii au refuzat pe motiv c5. noi sintem o Ora neputincioasa i fiirri de ajutor
din niel o parte, lar turcii sint puternid si biruiesc toat6.1umea" (Letopiseiul Cantacuzinesc,
p. 133).
697 Pirvu Vliidescu era un muteferikka al Portii.
698 Pirvu V15.descu era acuzat de a fi administrat prost vistieria. In realitate a fost ucis
pentru c, impreuul cu postelnicul Eustratie Leurdeanu, destlinuise lui Kadri pasa planurile
lui Mihnea, cerind inlocuirea acestuia cu marele ban Preda Brincoveanu (N. M. V1 it dese u,
Din trecutul boierimii romeinesti, Vel Comisul 5erban Pirvu Vladescu, in Revista Arhivelor",
I, 1924-1926, pp. 230-234). Inscriptia de pe mormintul sAu, publicatri de I. VlAdescu,
arat ins& cg. 1-a sfirsit Mihnea voievod pe grea nedreptate". Vezi si Al. Cior nese u,
Domnia lui Mihnea III, pp. 87-89.

274

www.dacoromanica.ro
s. fuga, cadeau unul peste altul. Dumnezeu s rsplteasca pe prietenul
binevoitor care mi-a dat de tire prin sfatul lui despre ceea ce avea s
se intimple I
Apoi au ucis pe ag699 adic6 pe aga seimenilor 0 pe arma sau subai"700
0 le-au aruncat trupurile afar.. in timpul acela stateam de vorbs cu cel
mai bun prieten al nostru, postelnicul istratie701, i imi luasem tocmai
zina buna de la el. i ajunsese ceva la ureche despre aceast treaba inainte
de moartea vistierului, chemase in tain'a slujitorul sa-i aduca <indat>
calul. Dar cum acesta nu venea destul de jute, postelnicul a incalecat indat
pe unul din cei aflati la ua cortului 0 a luat-o la goan.. Abia in-am intors,
and, deodata, am auzit o larma i intrebind care era pricina, ni s-a spus
c postelnicul fugise i ca garda calare se dusese s.-1 urmareasca. Dar s-a
lasat noaptea, desprtindu-i, i bietul fugar, sarind de pe cal, s-a ascuns
In pdure. Taranii702 l-au descoperit foarte curind i, jefuindu-1, l-au adus
dimineata in graba. A venit porunca domnului ca ei s.-i taie capul far.
a-1 mai aduce inaintea lui i i-au tiat deci capu1703.
De asemenea, domnul a mai trimis i la Tirgovite 0 a pus sa fie sugru-
mat prietenul nostru, vornicul Preda704 Dumnezeu s.' aiba mil de p. 412
sufletele acestor dou victime ucise fi de domn pentru c trimiseser. // un 292/II
raport, spunind c el pusese la cale o tradare impotriva suzeranului sau.
andat> far s intirzie o clip, el a pus stapinire pe toti banii 0 pe toate
moiile lor 0 de acolo a dat paei ceea ce Ii fgkluise. in timpul acestei
nopti a domnit o mare spaim.' in otire, i eu, mai ales, eram grozav de
inspaimintat !
Dup aceea domnul mi-a dat un teanc de scrisori <serse> de mina sa,
adresate oriunde mi se datorau bani, struind pentru redobindirea lor.
eu m-am intors la Tirgovite. De acolo m-am dus la Piteti i dupa aceea

a99 Vlad Birsescu agg (12-15 iulie 1658), trecut gresit in cronic5, Preda Birsescul
(N. Stoicescu, Diclionar, p. 119).
Cronica Aril nu-1 aminteste printre cei ucisi de Mihnea al 111-lea. Este posibil ca
Paul de Alep stl se refere la Badea lattaf de pusasie (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 134).
Despre uciderea boierilor vezi i Monumenta Comitialia, XII, p. 68 si N. Iorg a, Mihnea
Yodel (cel Rau) i uciderea boierilor munteni, in Rev. istoric5.", V, 1919, pp. 162-170.
901 Eustratie Leurdeanu a urmat lui Iordache Trufanda in dregAtoria de mare postelnic
(30 iunie 25 fulie 1658) (N. St oicesc u, op. cit., pp. 206-207).
993 Felahin,
903 N. Stocescu, op. cit., p. 207, nota 7.
901 Brada Preda Brincoveanu. Si. au trims pe Dina, vel armas, sirbul, de olac, de
au omorit p5. Preda Brincoveanu vel ban in casele domnesti in Tirgoviste, nefiind vinovati
de nimic" (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 134). Mai tirziu, Mihnea justifica uciderea lu Preda
prin faptul c acesta ca mare ban ar fi risipit stile si afirma c5.-1 judecase cu drep-
tate" (Al. Clot. inese u, Documente privitoare la domnia lui Mihai Radu, In Bul. Com.
istorice", XIII, 1934, p. 170).

275

www.dacoromanica.ro
la Rirunic, unde am recapatat toti banii ce ni se datorau, ping la o mie de
dinari 0 mai bine.
Din nou m-am inapoiat la Piten in prima zi a lunii septembne, la
inceputul anului 7167700 de la <facerea> lumii. i 1-am dus pe donanul
nostru patriarhul cu toate lucrurile noastre cu suita la Bucureti, de
unde m-am intors din nou la Tirgovite. Reintorcindu-ma in sfir0t la
Bucureti, 1-am regasit pe patriarh. Nu am erutat nici o staruinta ca
grabesc plecarea noastra din aceasta tara a relelor i eu eram intocmai
ca un curier, calarind incoace 0 in colo, zi i noapte, aproape doug' luni,
in timpul carora am seapat tot ce am putut apuca din bunurile noastre.

DESCRIEREA PLECARII <PATRIARHULUI> DIN TARA

ROMANEASC.A.706

La Bucureti am trait multumita ospitalitgtii imputernicitului domnu-

lui. in sfir0t, terminindu-se toate pregatirile pentru calatoria la Galati,
am plecat din locul aratat mai sus la 9 ale lunii septembrie 0 am ajuns
la Fintina ReCe707, o localitate aezata in mijlocul unei cimpii intinse. De
aci am ajuns seara intr-un tirg ink numii Suliman709, care cla faina ntregu-
lui inconjurator. In ziva urmatoare am descins in dteva sate, aezate
pe riul Ialomita709, pe care le-am pomenit mai inainte ca sema'nind Cu
al-Ghuta de la Damasc. Aceste sate fusesera pustiite de tatari.

LXXI. DE LA M.A.NA.STIREA SF. MIHAIL LA SLOBOZIA

De aci am purces la vale de-a lungul riului spre o manastire inchinata

sfintului Mihail 0 otilor ingereti, numita Slobozia lui Ianachi710 sau vakuf-ul
scutit al lui Ianachim.
To5 1658.
700 Not& marginal& t&iatA.
707 Fintinaradj Poate Putul Dimii de pe vales Colentinei, in drum spre Sunman sau

un topic local.
708 Sulaymani Sunman, sat, com. SArtilesti, jud. Ilfov.
700 alomisi.
710 Slobozia, astazi oras, jud. Ialomita.
711 Slobodjiya Yanaki ayyu walg Yanaki al-mu`af. V akuf (wakf) este, la musulmani,
o donatie pioasA scutitA de dad.

276

www.dacoromanica.ro
 Acest Ianachi este cel care // a ridicat mnastirea sfintului Saya de la 13. 413
Iai in Moldova712. Se spune ca el a trimis s se cumpere din banii lui o
seama de robi cazaci, barbati i femei, din tara tatarilor i, slobozindu-i
de robie, i-a aezat ca slugi pe linga aceast. manastire.
Din aceasta cauza ei o numesc Slobozia lui Ianachi ; in limba romaneasca'
aceasta inseamna sloboziens. Este aezata de partea cealalta a riului Ialomita
care, in acel loc, ajunge ca o mare sau ca un lac intins datorit multelor
riuri care se varsa in el. Peste el se afl un pod facut din lemn pe care se
trece. Dar noi am trecut cu luntrea. Manastirea7" este inconjurat cu
ziduri mari de piatra, ca un castelm, fiind numai la o zi departare de Silistra.
Noi am stat aici pina la srbatoarea <sfintei> cruci din cauza ploilor puternice
care nu au incetat i care cad in timpul acestei luni septembrie, insotite
de furtuni mari, de tunete, fulgere i grindina.
Apoi am purces mai departe, strabatind o cimpie intins, inconjurata
de toata desfatarea i frumusetile primaverii, umblind prin locuri care sint
renumite pentru prasirea i creterea cailor, mult pretuiti pentru frumusetea
i rasa lor aleas. ; i a doua zi am ajuns la riul Siret i am trecut de oraul
Braila. Linga aceasta se afl un alt ora mare, pe linga care am trecut.
la o mica dep'rtare, am trecut un pod peste riul care este la hotarul
dintre Moldova i Tara Romaneasca, lasind Braila la dreapta noastra.
De la pod 'Ana la Galati este o cale de doua ceasuri.
Ajungind lu aceast." localitate in seara de vineri, 17 septembrie, am
tras la manastirea sfintului Dumitru. Apoi eu am plecat la Iai pentru
nite treburi ce nu rabdau aminare .1 care mai ramasesera de rinduit .1
apoi m-am reintors aci.
La Galati am stat timp de 22 de zile, cautind o corabie care s ne
duca pe Marea Neagra la Sinop, dar nu am gasit nici una. Cauza era c
vizirul716, avind a-i echipa i porni armata la razboi impotriva maghiarilor,
ii trimisese toate alimentele i proviziile de gnu, orz, pesmeti i alte merinde
tunurile mari .1 alte munitli i arme in corabii de la Constantinopol,
pe Marea Neagra, pina la Dunare, ca sa fie apoi duse pe acest riu in sus,
la cartierul sau general, la Belgrad. 293/I
Abia ii incepuse vizirul operatille impotriva craiului maghiarilor
and Insui otile craiului 1-au parasit, pe de o parte, din indemnul necre-
712 Ya f al-Boghdan. Este vorba de Ianachi Caragea postelnicul, despre care vezi mal
sus pp. 33-35.
716 Despre Slobozia lui Ianache sau Vaideei, uncle postelnicul Ianachi a asezat moldoveni
rusi (cazaci), vezi Matei V1 a d, Colonizarea rurald in Tara Romdneascd fi Moldova (sec.
XVXVIII), Bucuresti, 1973, pp. 123, 136 pa-ssim.
Vezi N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romdneascd, II, pp. 587-588.
716 Cf. Hurmuzak I, Supl. 1/3, p. 142.
716 Kpriilii Mehmed pasa.

277

www.dacoromanica.ro
 dintei lor fata de el 0 pe de alta, a miniei lor, mai ales pentru c. predase
pe cei mai multi dintre soldatii si ca robi in miinile tatarilor7l7 dupa
cum am pomenit mai inainte. i acetia eran, cei mai multi, chiar dintre
rudele i neamurile lor.

LXXII. [NAVALIREA TATARILOR IN TRANSILVANIA]

p. 414 i apoi, cind s-a pornit zvonul despre tradarea lui Mihnea // voievod
despre intelegerea sa cu maghiarii impotriva turcilor 0 a tatarilor, acesta718
a fost silit, fr voie, sa fad, o isprav care sa-i dovedeasc zelul fata de
han, cucerind prin viclenie una din trecatorile renumite spre tara maghiari-
lor, numita Teleajen7'8, cad maghiarii se incredeau in el.
Tatarii, patrunzind astfel in tara cu toat oastea laolalt., s-au revarsat
ca un potop 0 au cucerit un numar de caste_le 0 de cetati. Se spune ca
tatarii au dat foc fr rost oraelor i satelor din acele parti care erau toate
de lemn. i pirjolul n-a incetat s bintuie in tot tinutul o buna bucata
de vreme, putindu-se vedea la o deprtare de citeva zile de drum 0 intune-
dnd vazduhul cu fumul s.0 <timp de> o lun. intreaga728. Prin aceste mijloace
a fost sf'ximat puterea maghiarilor 0 nu a mai scapat nimic de al lor,
decit cet."tile i castelele cele mai mari.
Din Braov au trimis hanului, cazacilor, lui Mihnea i lui Ghicani,
fiecaruia in parte, daruri bogate constind din sume insemnate de <monede
de> argint 0 de aur, ca s-i induplece sa inceteze razboiul i sa nu devasteze
imprejurimile cetatii lor ; li s-au trimis in acela0 chip solii 0 din partea
celorlalte apte cetati ale sa0lor722.
In vremea aceasta, tatarii au ajuns inaintea cetatii. Paga.ra723, unde,
dupa cum am amintit, fugise Constantin voievod. i ne-a spus o persoana
care fusese in cetate c oastea cea mare a <tatarilor> n-a fost niciodat.
717 E vorba de capturarea intregului corp de trupe al lui loan Kemny, impreunA cu
acesta, de cAtre ttdari.
718 in traducerea Emiliei Cioran (p. 256) se face o confuzie, atribuindu-se introducerea
ttltarilor pe la Teleajen principelui Transilvaniei, In loc de a se lamuri c e vorba de Mihnea.
712 Teladjinu.
72 Dupii G. Kr a us (op. cit., p. 268), tAtarii an intrat prin pasul BuzAu la 5 august
1658 au pustiit pin prdiiciuni, pinol i omoruri cele Trei Scaune i Tara Birsei, astfel incit
niel un sat n-a riimas nevltiimat, ci toate au fost acute scrum". La 25 august tlitarii erau
In fata Brasovului.
721 Trupele lui Gheorghe Ghica cuceriser clteva fortificatii inspre Brasov.
722 De f apt Ina. sase, fAr Bra.sov.
712 Fagharaf.

278

www.dacoromanica.ro
in stare sa se apropie de el pentru ca tunurile bateau pina foarte depar-
te724. i se spune ca s-au tras asupra lor peste o suta 0 optzeci de lovituri,
omorind multi tatari.
Dar totu0 au luat in robie pe multi dintre locuitorii satelor, pina ce
maghiarii s-au napustit asupra lor 0 i-au invins ; iar taranii au ocupat
muntii 0 defileurile din satele lor 0 i-au ucis cu sutele.
Intre tatari 0 cazaci 0 romani s-a iscat o mare dihonie datorita
faptului ca, in timp ce acetia din urma porneau inainte la Iupta 0-0
croiau drumul cu forta inauntrul castelelor 0 a oraelor, tatarii veneau
de-a gata 0 le smulgeau prazile din miini. De aceea ei au f cut mare
maul <intre tatari>, a drui veste a ajuns pina la vizir 0 l-a bucurat
foarte mult, caci turcii incepusera 0 ei sa nutreasca dumnie impotriva
tatarilor.
Dar cu toate acestea tara maghiarilor era plina de oti 0 s-au aprins
focuri care nu au incetat s umple vazduhul de fum, cel putin timp de o
lun. intreaga. Noi am vazut de la Galati incendiul 0 am tiut limpede
ce era, pentru c tara tnaghiarilor este toat numai munti inalti care se
va' d din departare.
Ldata ce a aflat craiu1728 de tradarea tarii, a fugit impreun. cu
Constantin <Serban> 0 cu Stefan voievod dinaintea // vizirului, <retragin- 13- 415
du-se> intr-o cetate foarte puternick renumita pentru puterea sa, numit."
Patak728 0 acolo s-a intarit. Ca urmare, multe ceati care fuseser in miinile
turcilor pe vremea sultanului Suleiman 0 fusesera apoi recucerite de dtre
maghiari, s-au predat727 acum vizirului.
Dupa aceea principele acelei parti a tarii, un mare ban, s-a supus
impreuna cu 5 000 de oameni 0 a fost tratat cu indurare de vizir care
l-a facut crai peste maghiari728 cu voia lor, dar cu conditia c va sta
trei ani 0 a se va duce cu domnii Moldovei 0 Tarii Romneti la incheie-
rea fiecarei <perioade> de trei ani sa sarute mina sultanului, potrivit
legii 0 obiceiului ; 0 dacasultanul 'Li confirma in demnitate pentru o a
doua perioada este bine ; dad nu, ei vor rmine la curtea lui 'Ana ce le
va veni iar rindul <la domnie>
722 Faptul este confirmat de G. Kr au s, care spune cl, din pricina tragerilor lungi",
tAtarii nu s-au putut apropia de cetate (op. cit., p. 270).
722 Gheorghe RAIK6czi al 11-lea.
722 Bafa. G. Kraus sustine cA, dup luptele din 26 iunie, Ch. Ibik6czi a venit la Patak
la castelul mainel sale (op. cit., p. 263).
727 E vorba de cetatea Ineu, numitii, de cronicarul Mustaf a Naima (Tarih, IV,
p. 353) cheia tArilor ghiaure"; fiind asediatA de turci si de tAtari din toate pArtile (ibidem),
s-a supus (1 zilkade 1068/31 august 1658). DupA trei, patru zile de luptA, si cetatea Alba
Iulia a fost ocupati si prAdati. (ibidem).
722 Acatiu Barcsai (23 august 1658 31 decembrie 1660).

279

www.dacoromanica.ro
 Obligatia impus maghiarilor consta odinioar dintr-un dar de 12 000
de dinari pentru sultan, pe care un trimis Il ducea in fiecare an, de sr-
btoarea crestineasd.729 la curtea sultanului. Aici, la incheierea celor dou-
sprezece luni, <trimisul> avea de urmas pe un altul, dup ce sttea la
Constantinopol pin la incheierea unui an intreg. El avea un tain imbel-
sugat de provizii i altele in numele si pe socoteala sultanului, iar la.
implinirea terinenului, venea un altul i Ii urma. /f
Acest crai730 intrerupsese plata tributului care turci pe multi ami, cu
293/II de la sine putere i pripire, dar vizirul 1-a asezat acum din nou la 40 000
de galbeni pe an731.
n timpul acesta hanul i domnii care nu incetau de a supune cetti
si de a cistiga btlii, au ajuns s se uneasc cu vizirul, in locul unde
se afla <acesta> i cind vizirul se straduia din tot cugetul si din toate
puterile s mearg s-1 asedieze pe crai deodar au aprut in fata sa,
In cursul unei singure zi dup cum se spune nu mai putin de sase
olaci, unul dupd altul, cu hatiserifuri de la sultan, poruncindu-i s se
scoale repede i s vin inaintea lui, fr nici o intrebare sau scuza, fie
chiar pentru o intirziere cit de mid, dci aceasta nu-i va aduce iertarea
chiar dac ar fi s-i aduc prinsi sapte crai in viar.

LXXIII. [RISCOALA LUI ABAZA HASAN PASA]

Cauza era urmdtoarea : Abaza Hasan pasa, care fusese ag al turco-

manilor i fusese numit de Catre vizir pasa de Alep, se ardtase pe fata
dusmanul acestuia i, ridicindu-se el insusi i plecind cu trupele sale la
Bursa, f Acuse multa pagub in acel oras. Se spune ea* peste douzed
cinci de pasale se aflau in tovrsia lui. El a trimis la inltimea sa sul-
tanul cerind s fie judecat in fata lui, impreun cu vizirul, in privinta
neorinduielilor ivite <ca> si a luptelor stirnite i purtate, cum nu mai
purtase niciodat vreunul din sultanii de dinainte.
p. 416 Sultanul, primind aceast cerere, s-a miniat foarte tare impotriva vizi-
rului s.'u ; mai ales c' dusmanii vizirului i-au adus la cunostint d vi-
zirul singur trimisese cererea amintitului Hasan pasa ca s'A te ajute pe tine
729E vorba de srbtoarea CrAciunului.
739 Gheorghe Rkczi al II-lea.
731 Mustaf a Naima (Tarih, IV, pp. 354-355) arata c5. la haraciul de 15 000 de galbeni
pe care (ardelenii) il datorau la malta Ymp5x5.tie, s-au adlugat inca 25 000 de galbeni, fcin-
du-se lao1alt6. suma de 40 000 de galbeni. Vezi si Cronici turcefti, II, p. 177 si G. Kr a u s,
oP. cit., p. 271.

280

www.dacoromanica.ro
0 vizirul a adunat otile tale, ins atunci, lipsindu-te de ele, nu s-a pre-
zentat niel unul"782 ; 0 aceast spus era adevxata.
Vizirul, dumirindu-se asupra adevrului 0 zorului acestei chemari,
s-a sculat impotriva vointei sale 0 s-a intors la sultan. Si intreaga armat,
dui:A ce ocupase prin capitulare vestita cetate ce o numesc Ineu733, s-a
intors 0 s-a adunat in jurul suveranului care i-a mutat tabra de la
Adrianopol la Istanbul.
Acolo a inceput s. sape anturi in fata Scutariului 0 a intrit acea
localitate cu tunuri, de teaml s nu vie Abaza pap. 0 s o jefuiasca.
A inrolat oteni la Istanbul 0 i-a trimis la Bursa s lupte impotriva paei.
Pava i-a invins 0, ardtindu-se impAciuitor fat de toti cei care nu fuseser
ucii in btlie, i-a apzat stpinirea pe o baz sigur, pin ce a trimis
sultanul impotriva sa pe Murtaza pap. de Diyar Bekir cu alte ipaple 0
i s -a intimplat ceea ce se va povesti mai thziu.

LXXIV. [FUGA ILOCUITORILOR DIN GALATI SI PLECARA

PATRIARHULUI]

La plecarea sa, vizirul a dat ordin sa fie transportate inapoi la Con-

stantinopol toate proviziile, munitiile, tunurile 0 celelalte bagaje grele,
prea numeroase pentru a fi descrise, <tot> in corbii, ap cum fusesera
aduse. Gindul su fusese la inceput s ierneze in tara maghiarilor dar
intoarcerea sa a fost spre folosul lor cel mai bun 0 spre fericirea lor.
Fr nici o clip de intirziere, s-au numit capugii pentru a duce la hide-
plinire aceast treab5.' 0, luind-o inapoi pe drumul de intoarcere, cu provi-
ziile 0 cu bagajul greu, au venit cu iuteala focului 0 au inscris pe listele
lor toate vasele care se aflau pe fluviul Dunrea, de la gura ei pin la
cetatea Belgradului, cele mai multe stationind in micile schele ale Moldovei
0 Trii Romneti in leglturd cu cumprrile de gnu pentru Constantino-
pol 0 in numr de vreo patru sute. Au pus opreliti pe toate acestea
<retinindu-le> pentru capital.
Si noi, apdar, am fost aruncati in cea mai mare incuratura 0 in
cea mai cumplit deznddejde, // vzind mai ales c se apropie iarna. Numai 14 417
de frica de a traversa Marea Neagra, chiar 0 in anotimpul cel mai prielnic,
am ateptat aceti doi ani, cutind motive 0 sperind c5. Dumnezeu ne
va inlesni cltoria pe drumul Rumeliei.
Adic nici un ()sta.,. Vezi 0 relatia lui Evlia Celebi, pp. 280-281, 453, 512.
71$
7113 In textul arab: KaVat a/-ntahura ai-musammaha bi Yanofa.

281

www.dacoromanica.ro
 Aveam o mare dorinta de a vizita Sfintul Munte, ai caror locuitori
poftisera la ei pe domnul nostru patriarh i erau foarte nerabdatori ca
sa vin la ei. Sfintia sa ar fi putut citiga foarte mult de la ei, spove-
dindu-i i dindu-le patalamale de dezlegare de pacate. i de acolo ne-am.
fi putut imbarca direct spre tara noastr in vreo corabie apartinind creti-
nilor din Marea A1ba734. Dar ping in vremea aceea fusese cu neputint.
s aflam vreo inlesnire pentru calatoria noastr pe drumul acela.
Cind locuitorii din Galati ne-au vazut nelinitea i nenorocirea, s-au.
strins laolalt i ne-au sf."tuit, intr-o adunare, s nu plecm acum in acest
anotimp de iarna, and primejdia unei cltorii pe mare era atit de mare.
Totu0 noi nu am incetat de a face cercetari, pina ce am gsit o corabie
294/I incarcata cu orz a unui cretin din Sinope i ne-am inteles sa-i dam
doua sute de piatri ca sa ne clued in acel port. Aceasta intelegere a fost
adusa la indeplinire
In acest timp, locuitorii din Galati au inceput i ei sa fuga i, trecind
Dunk-ea, 0-au facut pentru ei in00 colibe736 in tara turcilor736, unde
s-au aezat. Unii s-au mutat in corabfile care erau ancorate in portul lor.
Cauza acestui fapt era <urmatoarea> : atund cind s-a retras vizirul,
maghiarii s-au opintit tare impotriva hanului 0 a ttarilor lui 0 a celar
doi domni i acetia au fost siliti sa se retrag i ei. Indata ce acest fapt
a ajuns la cunotinta locuitorilor tarn, acetia s-au tras inapoi in grab&
din calea lor. lar noi, din partea noastra, eram atit de ingrijorati de
aceasta inch abia puteam da crezare simturilor noastre cind am vazut
c ne-am depus in sfir0t lucrtnile in corabie i ca ne gram imbarcati,
feriti de acea primejdie imediata. lar Dumnezeu a binevoit s ne ajute
sa ne calauzeasca.

LXXV. [TRECEREA PATRIARHULUI PRIN ISACCEA, IZMAIL

CHILIA]

Am plecat din Galati in dimineata de miercuri, 13 a lunii octom-

brie"' 0 am trecut prin Tomorova.738 care este oraul renumit pe care
grecii 11 numesc Reni.736. intre acesta 0 Galati se afl cursul riului numit
774 Aici in sensul de Marea Egee. De obicei denumirea de Akdeniz" se da Marii Medite-
rane.
735
736Dobrogea,
737 Twin al-awwal.
738 Timarobo.
733 Al-Rina.

282

www.dacoromanica.ro
Balkofi740. Aici am avut de intimpinat o furtuna cumplita i un virs tej
al vintului ; este un loe intotdeauna foarte primej dios. Circula o poveste
ca, de curind, un pescar a sapat o borta in mal ca sa-i tin i sa-i
ascund, <acolo> caicul i c valurile, rostogolindu-se in el fr.' incetare,
au format cu timpul o insul. mare. // P. 418
Apoi am ajuns la cetatea Isacceen pe dreapta noastra, caci pe dreapta
noastra se afla provincia Rumelia ; i aceasta este cetatea cldit de sul-
tanul Osman742 dnd a venit s poarte razboi impotriva polonilor. De aici
a trecut riul, facind un pod peste Dunare, care in aceast parte este
mai ingusta. Ni s-a aratat un loe, ca un golf sau un canal, intre doua
dealuri, unde se vad inca urmele unei constructii despre care se spune
a fost un pod de piatr. Dunarea, citeodat, are o mare latime, poate
patru sau cinci mile.
Apoi am ajuns la vestitul ora al lui Snail743, numit de turd Ismail,
In amintirea acestui <Ismail>. Se spune c in acest ora gut peste 12 000
de familii de romni i bulgarim, fugite de tirania turcilor .1 venite sa
locuiasca aici, unde viata este placuta, unde se bucura de dreptate i
de linite i unde cheltuielile sint mici, In afara de haraci. Singurul drega-
tor al stapinirii este intendentul de vakuf. Acest ora cit i Reni sint
vakuf-ul hasekiului745 .1 mai inainte faceau parte din teritoriul Moldovei ;
dar unul din domni le-a dat turcilorm. intre acesta i Galati este o dis-
tanta de doua zile de drum.
inainte de a ajunge in aceste parti, am trecut printr-un loe numit
Ceata1747, unde <incepe> despartirea ; aici Dunbirea se imparte in trei
brate, fiecare din acestea fiind fra nici o legatura cu celelalte. Unul este
numit strimtoarea748 sau canalul Sulina, al doilea, canalul sfintului Gheor-
ghe .1 cel de al treilea este acesta, prin care am trecut spre Ismail.
De la locul pomenit in urma, am plecat catre cetatea Chilia, unde
am auzit ezanul" sau chemarea mahomedanilor la rugaciune, fiind aproa-
pe ase ani de cind nu o mai auzisem, ci numai clopotele.

740 Poste c ad e vorba de terenul inundabil care se numete Balta".

741 Sakei, care red denumirea turcg. Sakci.
755 Osman al II-lea (1618-1622).
744 Smil, de la Smil.
744 Alte izvoare dan 8 000 de case (Cronici turceFti, II, pp. 112, 119, Cdlettori strata,
V, p. 411, etc.). Vezi i relatia lui Evlia Celebi, pp. 406-407.
745 Haseki, termen turcesc ; are sensul de sfetnic al sultanului.
746 Bugeacul a fost anexat dupg expeditia lui Soliman cal Mgret din 1538.
747 Ceatal (in limba turcg Fatal: bifurcare) ; fort mezat la pwactul de despgrtire al bratului
Chiliei (V. B ogre a, in Analele Dobrogei", II, 1921, P. 35).
746 Boghaz.

283

www.dacoromanica.ro
p. 419 LXXVI. [TERMINAREA

Curind dup plecarea noastr, am ajuns la nite cimpii intinse, nite

mlatini pustii, despre care se spune c sint de netrecut vara din cauza
marii multimi de Vintari i. de mute <ca> i din pricina piratilor care
bintuie cu bardle lor. Este, desigur, un loe insemnat <cu pecetea> miniei
lui Dumnezeu.
Am trecut pe ling nite zgazuri de prins pete indeosebi pentru
moruni, numite talianuri"7" ; aici se prinde pete pentru imprtie.
In a doua zi am ajuns la vestita cetate Chilia care este un castel
mare i. falnic, foarte vechi i bine ap'rat, fiind foarte trainic. Se spune
c a fost cldit de genovezi, pe care i-au chemat g-recii in ajutorul lor,
dindu-le aceasta cetate, impreun cu cetatea Caff a; amindou aceste
cetti au rmas in stpinirea ion mula vreme. Aici se cerceteaz corbiile
i echipajele lor .1 incrcatu-a lor. Aici este marginea Rumeliei i Dobrogei
i gura canalului <spre> Marea Neage. Locuitorii si <trAiesc> mereu cu
team de cazacii de pe Don, de corbiile lor de care, potrivit spuselor
294/II ion, au fost atit de des jefuiti. //
Toate satele din imprejurimi sint locuite de ttari, i. se spune
In apropiere, se afl paisprezece taliane de // prins pete .1 in special mo-
p. 420 runi760. Acestea sint refcute in fiecare an de populatia din aceste locuri,
c.ci la dezghetul Dunrii, prin violenta revrsrii sale, duce cu ea parii.
De aceea lucrtorii se duc i taie de pe muntii cettii Isaccea vreo 12 000
de cpriori de lemn ca reconstruiasc in fiecare an, fiecare cprior
costind o mie de osmanini. Odat ce le aduc la Dunre, le ascut capetele
In virfuri de sulit i le infig in pmint intr-un ir, de la un cal:at la
cellalt, lsind numai de o parte o deschizatua destul de mare pentru
trecerea unei incrcdturi ; iar la captul ce15.1alt este un canal ingust care
inconjoar un fel de csut, toat din pari de lemn infipti in pmint.
Cind morunal sau alt pete se apropie de aceast ingrditur, e atras
printr-o iscusit. nscocire .1 cade inAuntru ; i cei care se indeletnicesc
cu aceasta, Ii lovesc cu sulite lungi, pin ce Ii omoark cAci petele n-are
nici un mijloc de scpare. Apoi Ii scot cu mina i, incdrcindu-i In caicele
lor, li aduc slujbaului vame insrcinat in acest district cu stringerea veni-
tului provenit de la moruni i icre. Multe corbii vin fr incetare aci
74 De la termenul turc dalyan.
750 Despre importanta informatillor date de Paul de Alep cu privire la pescuit in regiu-
nea Dunlrii de Jos vezi C. C. Giuresc u, Istoria pescuitului fi a pisciculturii in Romania,
Bucuresti, 1964, p. 91 i urm., care consider& aceste informatii exacte si de mare pret"
si le comparl cu acelea rAmase de la Evita Celebi privitoare la stIvilarele de pescuit" (vezi
vol. de fata, pp. 442-443).

284

www.dacoromanica.ro
de la Constantinopol 0 din insule, pentru a cumpgra monad pe care
Ii sreazg i Ii bag in butoaie ; la fel fac i cu icrele, separat.
Ni s-a spus c perioada de pescuit imbelugat a fost acum mai bine
de 5 sau 6 ani ; in dimineata fiecgrei zile de la inceputul lui septembrie
ping la inceputul postului Craciunului, adicg inaintea inceperii gerului,
se prindeau in mod obipuit, in acest port, intre trei-patru ping la apte
sute de moruni. Era obiceiul intendentului s trimit cgpitanului fieckei
corg'bii, stationind in port, cite un pete i totodat cite o portie pentru
fiecare membru al echipajului. Dar, de curind, a venit un intendent afuri-
i astf el, dat fiind c a sc.'zut productia
sit care a pus capt acestui obicei.
de pete, am ateptat trei zile ping ce am putut capg'ta unul de aproape
optzed de ocale, pe care 1-am cumpgrat cu patru guru0751 i jumltates
Icrele sint luate de intendent i costa mai putin la Galati. eel care mi-a
vindut petele ne-a spus c mai inainte, un asemenea pete n-ar fi pretuit
peste un singar guru, cel mult. Cel mai mare morun cinfa'rete doug
sute de ocale 0 mai bine.
Am adus un mgcelar pentru a-1 curgta pe al nostru i I-a desfgcut
pe tot in bucti. i binecuvintat s. fie Ziditorul cerului 0 al pgmintului
c nu s-a pierdut nimic din pete, cgci toate mgruntaiele i intestinele
sale erau numai icre pe care ei le iau i le pun separat pe o scindurg
adugindu-le o cantitate de sare, aazg deasupra lor o altg // scindurg P. 421
sau blang, cu pietroaie mari ca sg se scurg singele i zeama.
at despre oase, le-am sgrat 0. le-am presat cu pietre, ping le-a pierit
umezeala, i apoi am umplut cu ele dou butoaie mari, neazvirlind ca nefo-
lositoare nici cea mai micg parte. Pielea i zgirciurile slut chiar mai bane
decit carnea ; iar savoarea acestui pete este de nedescris. and voiam
preggtim o parte din el, puneam apg cu ceapg iofran intr-o oalg i cind
fierbea apa, puneam petele inauntru. i minunat de spus ! indat ce
fierbea petele ggseam o mare cantitate de grgsime plutind la suprafatg,
aci carnea de morun este piing de ulei curat.
Ni s-a spus de cgtre un cretin din Chios, stabilit aici, 0 care pregg-
te9te icre i le vinde, Ca. acum apte sau opt ani s-au prins foarte multi
peti i printre aceti peti se afta regele morunilor, scurt i gros, in
greutate de 120 de ocale. Pe burta lui erau trei crestgturi ca trei coarne,
ie0te in dar, foarte aproape unele de altele, 0 pe spateie lui, adaugg
el, s-a gsit serse intr-o limbg arabg curat i aleasg', urmAtoarele cuvinte :
Dumnezeu este regele veacurilor, treimea personificatg". Dup. aceea
1-au jupuit. i unul dintre dreggtori ducindu-1 in casa sa, nu mai vrea
sg-1 arate acum nimgnui. // Dar faptul n-a putut fi ascuns. Acesta era 295/I

751 Dupa reforma monetani din 1050 H. (1640-41) gunisul valora 80 de aspri in loc
de 120 (H a dji Kalif a, Djihannuma, II, p. 222).

285

www.dacoromanica.ro
 un semn din partea lui Dumnezeu spre a face pe arabi sg amtrteascg in
propria lor limb. ; caci dac scrisul am fi fost in oricare <alt.> limbg, nici
unul dintre noi nu i-ar fi dat crezare, 0 aceasta este intr-adevgr o mare
minune.
Apoi noi am plecat din acel loc, 0 plutind cam 18 mile, am ajuns
la binecunoscutul canal sau ie0re in Marea Neagrg. Acolo, 60 ping la
70 de corgbii stteau de mai bine de doug luni 0. ateptau un Vint prielnic
pentru a porni, avind ca destinatie Nilul 0 Damieta 0 alte porturi ale
Mgrii Mediterane.
Corgbiile cele mid, de indatg ce vremea devine prielnid, purced la
drum nefiind retinute de nici o piedid sau zgbavg. Dar coral:line cele mari
inchiriazg pentru ele cite un tombaz, care sint vase <mici> de Dungre,
bgrci cu fata indreptatd spre Moscova752. Aceste bArci sint aduse de la
Chilia 0 se deartg in ele o parte din incgrcatura corgbiilor pentru a le
uura trecerea prin strimtoare. De indat ce corabia a ieit in larg, ei
o incard din nou cu grinele din tombaz.
Aceast strimtoare sau canal se numete Boghaz in toate limbile73
0 are o lrgime considerabilg. Acolo unde apele sale curg in mare, devine
ea insg0 asemAngtoare unei Ingri 0 ping departe, afarg, apa sa rgmine
p. 422 dulce. Mai ales cind vintul sung in sensul curentului, // apele sale precum-
pnesc curentul asupra valurilor skate ; dar dac vintul bate dinspre mare,
precumpgnesc valurile n1E-H.
Multe corgbii ateptau vintul 0 o vreme <prielnid> pentru a porni.
multe 10 ispr.veau proviziile 0 trimeteau acum dupg altele noi.

LXXVII. IMBARCAREA PE VAS IN MAREA NEAGR.X754

Pe cind ne distram privind corgbiile care se tot duceau 0 tot ve-

neau, Dumnezeu a binevoit s ne ajute. Deodatg duminid, dis-de-dimineatg,
s-a ridicat un \Tint prielnic, bine cunoscut marinarilor, 0 indatg, corgbiile
cele miel 0-au intins pinzele 0 ne-au depg0t.
Cgpitanul corgbiei noastre, vgzind acestea, a prins curaj 0 le-a urmat
spre larg, ping ce am ajuns lit' 10 doi btwteni de lemn folositi ca semne
0 aezati in fiecare an in locurile lor, pe partea dreaptg a trecerii pentru
a feri corgbiile de primej die. Cgd acolo partea de sub apg este pling de

772 AdicA spre nord-est.

2" Adici in limbile turcl 1 arabi, de la care l-au preluat ql alte popoare.
277 In nota marginal, Vast: al-marhab ila Bahr al-Aswad.

286

www.dacoromanica.ro
send, 0 clack' vintul ar duce corgbiile dincolo de limitg, acestea s-ar face
cu sigurantg bucgti sau cel putin s-ar r5.'sturna, din lips de adincime.
La sosirea noastra la aceste semne s-a constatat cg <aceastg> corabie
a noastrg, era supraincgrcatd, iar cgpitanul nu se ingrijise s inchirieze
un tombaz pentru a-i uura povara. Urmarea a fost c5., fiind ridicat
deasupra apei de puterea vintului, a atins fundul chid s-a scufundat din
nou 0 a fost lovit i zguduitg. Toti cei de pe vas, intr-un singur glas,
1-au chemat pe Dumnezeu in ajutor, dar vintul a continuat totu0 sg
salte corabia i aceasta s-a izbit de trei, patru ori. Dacg nu ar fi fost
construit de curind, s-ar fi f Acut fgrim.e, dar dat fiind a era aa, a sc5.' -
pat doar printr-o minune i prin indurarea lui Dumnezeu, c5.ci santinam
era pling cu apg iar bieii marinari erau ocupati ziva i noaptea pentru
a o scoate cu ggletile, una dupg alta. Cit despre noi, ne-am pierdut cum- 295/11
pgtul i inimile noastre erau zdrobite. i domnul nostru patriarh se afla
in cabina egpitanului, fAcind agheazmg cu paraclis.
Dar indata ce am ie0t in larg, inimile noastre s-au 1initit. Vintul de
sud-est a inchis trecerea, curentul dinspre mare a biruit curentul Dungrii
s-a dezlAntuit o mare furtung. Toate corgbiile care izbutiserg sg treacg
0-au urmat c5.1gloria ; dar cele care nu au putut face astf el s-au intors
spre a a0epta un alt prilej. //
Vintul, din fericire, ne era prielnic ; i in dou5. zile 0 o noapte, strg- P- 423
bgtind o distantg de 250 mile, am ajuns la o sche15. al CA'rui nume este Ca-
vara. 0 am fost pe <aceea0> coastg cu Mangalia, Constanta i Caliacra.
Aici, in urma umilelor noastre ruggrninti i apeluri, adresate cApitanului
corgbiei, acesta a lsat ancora 0 am petrecut pe mare o noapte din
cele mai neplAcute cgci sufla un vint puternic i toat noaptea n-am fost
In stare &A gustgm plkerea somnului din cauza vintului. intr-adevr,
ne sfiream datoritg fului de mare 0 nimic n-a mai rgmas in intestinele
noastre.
De cum am vgzut mijind ziva, am infgt4at cererea noastr cgpitanului
care, cedind ruggmintilor noastre, ne-a lgsat pe trm. i ne-am urcat
ping la sus-numitul ora' care se af1 in virful unui deal. Coborindu-ne
in casa unui preot, am stat acolo ping vineri la amiazg, cici vintul se schim-
base. i aici ne-am revenit in fire 0 ne-am bucurat de a respira aerul curat.
Indat ce vintul a devenit iar prielnic, cei de pe vas au venit sg ne ja
0 am plecat cu ei ca 0 cum ne-ar fi dus la tgiere.

Fundul coribieL

www.dacoromanica.ro
 ANEXA
EXTRASE DIN CALATORIA IN TUR-
CIA, IN UCRAINA SI RUSIA A PATRI-
ARHULUI MACARIE DESCRISA DE
PAUL DE ALEP

<CHEMAREA PATRIARHULUI
MACARIE DE CATRE VASILE LUPU>i
Cind domnul patriarh a vzut c dato-
(13. 68)
riile scaunului Antiohiei cresc 0 CA se adun. 0 dobinzile, el a intru-
nit la Damasc pe toti cretinii precum 0 pe preoti 0 pe clerici 0 s-a
sftuit <cu ei>; toti au fost de p.'rere s se indrepte spre piffle cretine2,
pentru ali atinge telul : aceasta chiar in clipa in care Vasile voievod, domn
al Moldovei, i-a trimis vorb6 chemindu-1 la el ; i-a fgduit s.'-1 ajute 0.
s-i plteasc datoriile pentru c era intotdeauna aplecat s fac5. fapte

1 Traducerea s-a fAcut dup editia lui Vasile Radu din Patrologia orientalis, tomul XXII,
fase. I, Paris, 1939, p. 68 si urm.
I Este vorba de tkile ortodoxe : tAxile romAne, tara cazacilor si Rusia.

288

www.dacoromanica.ro
bune de felul acestora. El platise datoria Sf. Mormint3, pe aceea a patriar-
hiei Constantinopolului si pe aceea a patriarhului Alexandriei5.
<Pomenirea domnilor Moldovei ci Tiirii Rottuinqii in biserica patriarlziei (p. 85)
din Constantinopol>.
<La slujba la care a fost de fat patriarhul Macarie in biserica patriar-
hiei au fost pomeniti) : Alexei imp5.ratul moscovitilor, impfteasa
Maria7, Vasile <Lupu> domn8 al Moldovei, sotia lui Ecaterina8, Ma-
tei <Basarab> domn al T..rii Romnesti i sotia lui Mina, apoi chir
patriarh al Constantinopolului i chir Macarie, patriarh al Antiohiei.
Cintketii au cintat pentru fiecare din ei doamne miluieste-ne pe noi""1
de trei ori.
<Capuchehaidele domnilor romiini>. (P. 86)
<Dup slujb5.> domnul patriarh s-a dus la metoh12, cu mitropolitii
cu preotii <care mergeau> inaintea si in urma sa, impreund cu capuche-
haielele Moldovei iTrii Romanesti, pinA ce <patriarhul> i-a binecuvintat.
Atunci s-au inapoiat.
<Cucernicia romeinilor> (1). 88)
in toate prile de rit grecesc <ortodox>, ca Moldova <si> Tara Rom5.-
neasc6, nu este nimeni care s nu skute icoanele dimineata.

a tu raportul rezidentului Rudolf Schmidt se aratA c Vasile Lupu a trimis la Ierusalim

40 000 de talen i (H urmuzak i, IV/1, p. 674, doc. DXCVIII, 20 august 1643). Athanasie
Patellarios scrie : acest cucernic domn a plAtit datorii f r5. numAr ale Sfintului dataorului
de viatft Mormint i cugeta la o eieImosin i mai mare" (N. Iorg a, Vasile Lupu ca urnultor
al impdralilor de rdsdrit..., in An. Acad. Rom. Mem. sect. ist., II, t. XXXVI, 1913, p. 228.)
4 in valoare de 20 poveri de bani sau 2 048 000 aspri ; vezi C. C. Giuresc u, Istoria
romdnilor, III, p. 102.
6 Asupra relatiilor lui Vasile Impu cu patriarhul Ioanichie (1645-1657), vezi Dimitrie
Ionescu, Relaiiile Tdrilor ronuine cu patriarhia de Alexandria, Bucuresti, 1915, pp. 17-22.
Alexei Mihailovici (1645-1676).
7 Maria Ilinisna Miloslavski (1648-1669), prima sotie a tarului Alexei Mihailovici.
Fasili foyfode.
Katerina = Ecaterina Cercheza.
10 Paisie I, patriarh al Constantinopolului (iulie 1652 aprilie 1653, aprilie 1654
martie 1655).
11 Kiri eleison.
Metohul Sf. Mormint, la intrarea prin poarta Kobra, ling& palatul patriarhului in
care era g Azduit ; vezi Paul de Ale p, ed. cit., p. 84.

289

www.dacoromanica.ro
 <Mormintul lui Pavlaki # Bogdan Serai>.
Am vizitat biserica cu hramul Sf. Paraschiva. Domnul nostru patriarh
a fost poftit s se roage pe mormintul lui Pavlachi13 care a fost capuchehaia
lui Vasile <Lupu>, domnul Moldovei. Cind l-a trAdat, domnul a pus s5.4
ucid. Ne-am dus (apoi> in locuinta sa, dar, ce spun, in minunatul s.0
palat14, aezat in mijlocul mArii, cladit pe pilaOri mari, potrivit sistemului
<folosit la> cldirile din Istanbul. inuntru sint locuri 0 castele ce incint
mintea, o baie toat din marmura, grdini plcute la vedere, o conduct
de ap din mozaic de felurite culori 0 deasemeni o biserica ; 0 toate
acestea se inalt deasupra mArii.

<Cereale din regiunile Duneirii>

114 Ne-am imbarcat (lucrurile> intr-o corabie pe cind sufla un vint
prielnic dinspre sud <nothos> ateptat de toate navele din Marea Neagr
care se indreptau spre Dunre pentru a inckca cereale.

(Ix 116) <Hramul i icoanele din bisericile Tdrilor Romdne>

in bisericile din Moldova, din Tara Romanease 0 in cele ale caza-
cilor se zugravWe pe ua dinspre miazzi chipul arhidiaconului tefan
cu cdelnita ; in al doilea rind se recunoate hramul bisericii numai dup
icoana de pe u0., deasupra zidului ; in al treilea rind, icoana sa e zugr-
vit in.untrul bisericii la dreapta Sf. Fecioare ; in al patrulea rind, icoana
skbatorii domnului nostru sau cea a sfintului care cade in acela0 timp
cu hramul <bisericii> este aezat." pe iconostas pin la sfir0tul spt5.-
minii <respective> 0 fiecare <credincios> se inchin. 0 o srut. ; in al
cincilea rind, candele de argint sint atirnate in fata iconostasului 0 a
u0i altarului 0 sint mereu aprinse ; in al aselea rind iconostasul ... ;
In al aptelea rind in loc de anafur sfintit se aduceau seara tvi cu
coliv in fel de fel de culori 0 desenuri 0 flori frumoase <i chiar> nainu-
nate. La sfir0tul liturghiei, preotii slujesc aceast. <coliv.> pentru sufletul
rAposatului 0 este imprtita impreun'a* cu vin, piine 0 sare.

14 Pavlachi, capuchehaia lui Vasile Lupu (1646-1651) aspirind la domnia Moldovei, raga-
se in 1650 pe marele vizir s ucid pe Vasile Lupu pentm a-i confisca averea. 11 u r m nzak i,
Fragmente, III, pp. 190-191; N. Iorg a, Studii fi documente, II, p. 234; IV, pp. 239
241 ; idem, Vasile Lupu ca urmator al impetralilor de relsarit fn tutelarea patriarhiei de Constan-
tinopol, p. 23; A. Golim a s, Despre capuchehaielele Moldovei, Ia9i, 1943, pp. 77-78.
14 Bogdan serai, resedi4a capuchehaielelor Moldovei, se afla in cartierul Duraman din
Constantinopol, ling& palatul implratului bizantin Constantin Porfirogenetul. Vezi G. B a 19,
Bogdan-serai, in Buletinul comisiei monumentelor istorice", 1916, pp. 10-18, si Marcel
Romanesc u, Monumente romdnesti la Stanbul, in Boabe de grin", 1932, nr. 6, pp. 226-238.

290

www.dacoromanica.ro
 <Slujb a Botezului>
Se observ c naul noului nscut aduce untdelemn cu prilejul slujbei (p. 117)
celei mari a botezului, pentru c.' fratii noOri grecii fac o slujb mare
pentru botez, Cu mare cheltuiaa de bani <dind> luminri mari bisericii
i Omprtind i> celor de fat.. In Moldova i in Tara Romnease se
face i. mai mult, se sa cu capul descoperit de la inceputul slujbei ping la
sfirit. Se face de asemenea o slujbA mare pentru inmormintarea morti-
lor lor.
<Pomenirea do mnilor romeini>
<La slujba acut de patriarhia Constantinopolului i. a Antiohiei, a (p. 124)
fost> pomenit numele tarului IVIoscovei, Alexei i. al tarinei Maria, al lui
Vasile <Lupu> domnul Moldovei i al lui Matei <Basarab> domnul Trii
Rom neti.
<Cucernicia ro ma' nilor>
<in timpul slujbei> lin4tea desIviria i credinta care se vede in (p. 130)
aceste t.ri ortodoxe, in Tara RomneascA, la cazaci "i la Moscova nu se
pot descrie <in cuvinte>.
<Athanasie Patellarios in M oldova>
<Dup depunerea sa, Athanasie Patellarios>" s-au dus la Vasile <Lu- (p. 135)
pu>, domnul Moldovei, care i-a dat o biseric i o mn.'stire la Galati
cu toate daniile acute <de domni>, apoi pe toti supuiii din oraul Baila
i Ismail cu dijmele lor, socotite pentru 6 000 de case ; a rAmas acolo
in tot timpul acesta. Apoi a plecat la Istanbul ark' voia domnului i a
revenit patriarh impotriva lui Chiril Kuse" cum am artat. CM.d nu a mai
avut cu ce s multumeasa pe g-uvernator", a rmas numai 15 zile, apoi
a fost depus. S-a refugiat din nou in Moldova.
(Patriarhul Teofan peirsqte M oldova)
Cind rposatul patriarh al Ierusalimului, Teofan", a vrut s vinA in 615
aceast. tail <a cazacilor> acetia i-au trimis vreo cind mii de cazad
pentru ca s-1 aduc. din Moldova in tara lor ...
Is Athanasie al III-lea Patellarios, patriarh de Constantinopol (25 februarie 5 aprilie
1634, 13 iunie 30 iunie 1652) a stat in Moldova din 1642 pinii in 1654 ca o scurtif intre-
rupere in 1652. Vasile Impu i-a fizat ca reaedintii mlinttstirea SI. Nicolae din Galati. Vezi
mai sus pp. 24-25 n. 11 o articolul din revista Bessarione". III, nr. 29-32.
" Chiril al 111-lea, patriarh de Constantinopol, a p&storit numai 8 zile in iunie 1652.
17 Mamie vizir Mehmed paga (septembrie 1651 Julie 1652).
11 Teofan al II-lea (1608 15 decembrie 1644).

291

www.dacoromanica.ro
 Extrase din calatoria in Rusia <Batalia de la Hotin>
p. 616 Apoi sultanul Osman" a venit cu peste apte sute de nui de
. . .

09teni2o pentru a se lupta cu polonii la cetatea Hotinn, care se afl. in

Moldova i la vestita cetAtuie Camen4a, aezat in fata ei. Atund polonii,
umilindu-se fat de cazad, i-au chemat in ajutor f5.0.duind <s le dea>
leaf pentru a-i apka impotriva lui <a sultanului>. Cazacii s-au iuptat
cu dirzenia lor obinuit5.22 i din toat mima <i> 1-au respins, dup cum
sint povestite faptele acestea in citeva ctilegeri de istorien. Apoi otile
1-au ucis <pe sultan>24 i <polonii>25 au ajuns prieteni buni cu turcii.
<Polonii> le-au predat <turcilor> cetatea Hotin, ocupat5, <apoi> de dom-
nul Moldovein ; ei <turcii> i-au supus <pe poloni> la <plata> unui tribut

12 Osman al II-lea (1618-1622).

22 Cifrif evident exagerata.
21 B5.0.1ia de la Hotin este descrisa foarte amAnuntit de cronicarii otomani Kiatip
Celebi i Magi Khalifs in Fezleke-i Tarih (Cronica sinoptica), Istanbul, 1286-1287 H (=
1869 1870), I, pp. 410-412; II, p. 3; vezi traducerea lui M. Gubogl u, Cronici
lurcesii, II, Bucuresti, 1974, p. 81 i urm. si Must af a Nairn a, Tarih (Cronica), ed. IV,
Istanbul, 1283 H (= 1866), pp. 199-204.
21 Asupra luptelor dintre turci i cazad i vezi Kiatip Caleb i, op. cit., I, pp. 409,
410; Must af a Nairn a, op. cit., ed. cit., p. 197 si un. M. Gubogl u, Cronici,
II, pp. 80-81.
23 Este probabil cli Paul de Alep se referA la cronicile turcesti mentionate mai sus.
24 Politica de independent& dusl de Osman al II-lea sub influenta marelui vizir Dila-
ver-zade Husain pasa i-a atras dusmAnia armatei i ulemalelor. In una rlscoalei ienicerilor
(18-20 mai 1622) provocat de pregrairea unei expeditii impotriva emirului Druzilor Fakhr
al-Din, Osman al II-lea, detronat i inchis la Yedikule, a fost ucis in seara de 20 mai 1622.
Vezi Mustaf a Naima, op. cit., p. 206.
26 Mustafa Naima (op.cit., p. 205) aratA cA cetatea Hotin, fiind o cetate puternicli, fusese
cuprinat incl din <vremurile> trecut<e> in granitele Moldova'. <Cu prilejul> razvratirii sale,
Gaspar <Gratiani> o cedase regelui polon i polonii asezaser aici <o garnizoanl de> citeva
sute de ostasi. Cetatea aceasta a fost inapoiatii Moldovei pentru ca rasculatii cazaci si nu
mai prade tinuturile din Imperiul otoman". Prin pacea incheiat& cu mijlocirea domnului
Tarli Romttnesti, Rada Mihnea (20 august 1620 august 1623), la 9 octombrie 1621, in
schimbul restituirii cetiltii Hotin, Osman al II-lea a anexat Reni impreunA ca citeva sate la
teritoriul cetltii Ismail. Pentrn retrocedarea Hotinului vezi textul polon al tratatului din 9 octom-
brie 1621 (Arh. St. Bucuresti, microfilm Polonia, rola 69115 c. 163-166. Vezi i Tahsin
Cemil, La Moldavia dans les trait& de pain turco-polonais du XVII-e siacle (1621-1672),
In Revue roumaine d'histoire", XII, nr. 4, 1973, p. 696).
26 tef an al II-lea Tomsa (octombrie 1621 august 1623), intrucit Alexandra Ilia
(10 septembrie 1620 octombrie 1621) ca pedeaps ea nu facuse pregAtiri pentru campania
de la Hotin, au fost legatu la pusci in obedzi si in toatl vremea aceia, cit an fost hapAr..
tila la Hotin, tot au fostu la inchisoare" (M iron Cost i n, Opere, p. 85).

292

www.dacoromanica.ro
anual de 70 000 piastri27 si de 30 000 boj i oi. i ei <polonii> nu 1-au
plAtit ... 28.
<Atitudinea lui Vasile Lupu ;i Matei Basarab fald de Bogdan Hmelniflei> P. 617
Ond Zenobie, numit Hmelnitki de cAtre regele lor29 <al polonilor>
a aparut i s-a arAtat plin de rivna pentru credintd, el nu era puternic
si nu avea aliati ; a inceput prin a cere sprijinul lui Vasile <Lupu>s
dornnul Moldovei si al lui Matei <Basarab>21, domnul TArii RomAnesti,
pentru a-1 ajuta sA mintuiascA pe cazacii ortodocsi de sclavia evreilor, a
armenilor si a polonilor. Dar in loe de a-1 ajuta si de a lupta impreunA
cu el pentru credint, Vasile <Lupu> i Matei <Basarab> 1-au fAsplAtit
<fAcindu-i> rAu, cAci Vasile <Lupu> a trimis scrisoarea lui prietenilor
sAi poloni pentru a-i informa de demersul lui Hmelnitki, dusmanul lor
a-i asigura de propria sa credint. Cit despre Matei <Basarab>, el a
trimis un sol la turd, aliatii si, pentru a le da veste despre zvonul
supunerii cazacilor sau rusilor mici fatA de tarul rusilor.
Dezam5.git de acesti doi prindpi in care i pusese nAdejdea, Hmelnitki
a cerut ajutor lui Alexei, tarul moscovitilor32, i aceasta in mai multe
rinduri
<Drumurile din Tara Romneasc i din Moldova>
SA se stie c in Tara RomAneascA si Moldova, la cazaci i pinA la P. 627
Moscova, toate drumurile trec prin mijlocul oraselor i satelor ; cAlAtorul
27 Cronicarii otomani Kiatib Celebi (Fezleke-i Tarih, II, p. 4, 8), Naima (Tarih, II,
pp. 754-756) i istoricii turci Uzunarsili (Osmanli Tarihi, III, partea a II-a, Turk Tarih
Kurumu Basimevi, Ankara, 1954, pp. 176-177) sustin cA prin tratatul din 9 octombrie 1621
Polonia era obligat s trimitA daruri (peche) i s plAteascA tribut (kharadj)
28 In 1624 Cantemir pasa f Acea presiuni pentru ca polonii sA plAteascA tributul stabilit
prin tratatul de la Hotin (Z y gmunt Abr a ha in o wic z, Katalog dokumentow Tureckich,
I, Panstwowe Wydaw, nicrwo Naukowe, Varsovia, 1959, pp. 255-256), lar Miron Costin (Opere,
p. 84) aratA cA polonii n-au vrut sA plAteasc5. tribut.
29 Sigismund al III-lea Wasa (1597-1632).
39 IncA din 1648 Bogdan Hmelnitki a trimis soli la Iasi pentru a negocia cu Vasile
Lupu o aliantA militar impotriva Poloniei, dar domnul s-a mArginit sA ja mAsuri pentru
a opri trecerea fugarilor poloni din Ucraina in Moldova, urmin' d sA cearA aprobarea Portii
In privinta colaboarii militare cu cazacii. Vezi Istoria Romdniei, III, p. 173.
Asupra soliei trimise de Bogdan Hmelnitki lui Matei Basarab vezi I. Sir b u, Matei
vodd Bdsdrabds auswdrtige Beziehungen 1632-1654, Leipzig, 1899, pp. 276-277.
32 Intr-o scrisoare adresat. lui Matei Basarab, tarul Alexei Mihailovici aratA cA, de rAul
prigonirii credintei pravoslavnice crestine si al asupririlor", Bogdan Hmelnitki, hatmanul ostirii
zaporojene, i toatA ostirea zaporojan i s-au supus impreunA cu cetAtile i tinuturile care
tin in Rusia Mica, de cnezatul Kievului si al Cemigovului i toatA Rusia Mica". Vezi 14cTo-
pligecxue CBH311 HapwloB CCCP H PyMbIHHH B XV-HattaHe XVIII B. sub redactia lui
V. A. CostAchel, L. N. Ruskarev, E. M. Russev, vol. II (1633-1673), Moscova, 1968,
pp. 241, 242-243.

293

www.dacoromanica.ro
p. 628 intra printr-o poarta 9.1 iese pe alta. Cit despre drumuri tainice in afara
oraelor, ele nu exista. Este o dovada de buna administratie.
<Vasile Lupu reiscumpitrii polonii luali in prinsoare de tdtari>
p. 643 <La Krasnopol33, patriarhul Antiohiei impreuna Cu Paul de Alep au
vizitat palatul guvernatorului polon Kalimovski", care fusese invins de
tatari i luat in prinsoare impreuna cu Potocki)".
Atunci Vasile <Lupu>, domnul Moldovei, i-a rascumparat platind
pentru fiecare cite douazed de mii de galbeni.
Al patrulea guvernator se numea Wisniowiecld", unul dintre cei trei
guvernatori de pe malul Niprului. Vasile <Lupu>, salvindu-le viga, avusese
de end ajute pentru ca ei sa-1 raspl.'teasc intr-o zi ; .1 polonii l-au
rasplatit intr-adevar", cad au trimis ajutoare duruanului su <Gheorghe>
tefan voievod care asedia cetatea Suceava" i au ucis pe Timu, fiul lui
HmelniTki, ginerele lui, printr-o lovitur de tun cum am povestit39. Atund
HmelniTki s-a suprat foarte tare impotriva lui <Gheorghe> tefan din
. 644 pricina acestei purtari caci amindoi se dusesera in Tara lor i purtara
apoi razboi impotriva lui HmelniTki i a cazacilor ; dar Timu49, vestit
prin vitejia lui, a venit intru intimpinarea lor, i-a ucis cu sabia "i le-a
9ters numele de pe <faTa> pamintului
In tot drumul din Tara Romneasca 'Ana in capitala Rusiei nu am
p. 651 vazut decit un <arpe) pe care 1-am omorit.
p. 653 <Comparatia intre domnii romdni i polcovnicii cazad)
<Povestind intilnirea patriarhului Anatoliei cu hatmanul Bogdan Hmel-
niTki, Paul de Alep exclama :>
" Krasnopol, orAsel in Ucraina, in regiunea Jitomir.
34 Martin (Marcin) Kalinowski (m. 1652), hatman al Coroanei poIone, a fost luat in prin-
soare de tAtari in bAtAlia de la Korsum (1648) si eliberat in 1650.
36 Nicolae (Micolay) Potocki (ni. 1651), sotul Anei MovilA, fiica lui Ieremia Movi/A, ca-s-
telan al C.racoviei, prins de tAtari in bAtfilia de la Korsun, a fost rliscumpArat de Vasile Lupu
impreunit cu hatmanul Martin Kalinowski de la hanul tAtarilor. Vezi PlcropinecKne CBS1311
aapos,os CCCP H Pymbiumi B XV-Hagasne XVIII B., pp. 225, 227, doc. 71, 7 noiem-
brie 1650.
26 Michal-Jeremiasz (Yarema) Wisniowiecki (1612-1651), voievod al Rusiei, stApinea
domenii intinse pe malul sting al Nistrului, ce cuprindeau i regiunea Jitomir, Cu orgyselul
Krasnopol.
89 Miron Coatin (Opere, p. 158) afirmA c5. regelui Poloniei Ioan. al II-lea Cazimir
era urit Vasile vodA pentru legAtura cu cazacii". Asupra ajutorului dat de poloni lui Gheorghe
Stefan, ibidem, p. 162.
$8 Asupra asediului Sucevei vezi : Mir on Costin (Opere, pp. 158-164) Si relatia
lui Paul de Alep, pp. 96, 98-99.
3 9 Miron Costin, op. cit., p. 163.
48 Mir on Cost in (op. cit., p. 175) aratA c Gheorghe Stefan a dat ajutor polonilor
In expeditia conclusi de Wojczeckowski impotriva lui Bogdan Hmelnitki.

294

www.dacoromanica.ro
 Uncle VA' sint ochii, domni ai Moldovei i ai TArii Romneti? Unde
v. este maretia i mindria ? Nici unul din voi nu pretuiWe eh un pol-
covnic" din cei care sint in slujba lui ...".
<Relatiile lui Constantin 'erban i Gheorgher,5tefan cu Bogdan Hmelnitki>
in cursul convorbirilor dintre Hmelnitki i patriarh, hatmanul a r5s- p. 656
puns intrebrilor cu privire la Constantin <erban>, domnul Tsrii Rom-
neti, care se temea foarte tare de el <Hmelnitki> ca i boierii lui ;
cum se ateptau s nvleasc pe neateptate armatele lui
din pricina purtarii domnului Matei <Basarab>, ale arui oti au infrint
pe cazad" 0 au mcelrit o parte <din ei> 0 au dus alt parte in ro-
bie i <a fcut> altele de acest fel.
Constantin <*erban> i boierii sli au cerut domnului nostru patriarh
sa intervin6 pe ling5. el <HmeInitki> pentru ca ierte sa-i trimit>
o scrisoare din partea lui pentru a le liniti sufletele. Hatmanul a multu-
mit pe patriarh i le-a trimis ceea ce ceruse <acesta>. De asemenea
<Gheorghe> tefan, noul domn al Moldovei, se temea mult de el <Hmel-
nitki> pentru c ucisese pe Timu", 0 din cauza altor ffddelegi faptuite
de moldoveni, impotriva cazacilor, mcelarindu-i; 0 el <Hmelnitki> i-a
iertat de asemenea". El le-a trimis 0 o scrisoare ca rspuns la scrisorile
lor
<Portretul lui V asile Lupu> p. 657

Vasile <Lupu>, domnul Moldovei, era inalt la stat, avea o infatiare

sever, semeat, un aer impuntor ; cuvintul s6u era ascultat i vestit
pretutindeni, din pricina bogAtiilor sale 0 a nesfir0telor prAzi. Dar toate p. 658
41 Bolkovnik.
41 La Pinta (17/27 martie 1653), Bogdan Hmelnitki precizeaz cA oastea cazaa fiind
impresurat de munteni, numai 500 de oameni au putut scapa impreunii Cu Timis i cu Vasile
Lupu. Vezi raportul voievozilor din Putivl (F. A. Milroy Starodubski si P. D. Protasiev
in licTopngemme CBSI3H..., II, pp. 239, 240, doc. 77, 15 iunie 1653).
43 Asupra mortii lui Timus vezi mai sus p. 90. Intr-o scrisoare atre tarul Alexei, Gheorghe
Stefan afirmit di am avut vrajb o url".
44 Pacea intre Gheorghe Stefan si Bogdan Hmelnitki a fost incheiat prin mijlocirea
tarului Alexei Mihailovici (Ibidem, pp. 257-259, doc. 84, 6 august 1654) in urma soliei lui
Miran Ciogolea la hatmanul cazacilor (ibidem, p. 256, dos. 84, 19 iulie 1654) care a trimis
In Moldova pe esaulul oastei, Demko Mihailov, pentru a primi jurAmintul de credintil al dom-
nului l boierilor (Ibidem, II, pp. 260, 263, doc. 85, 25 septembrie 1654). Vezi l T r. Io ne s-
cu-Niscov si A. Constantinescu, 300 de ani de la incheierea primu/ui tratat de
a/iang dintre Moldova fi Rusia, in Studii", IX11956, p. 211. In septembrie 1654, Gheorghe
Stefan a trimis tarului o scrisoare prin Ivan Nichiforov, din care reiese cA domnul era mul-
tiunit de restabilirea bunelor relatii Cu cazacii (Bibl. Acad. R. S. R., ms. nr. 173, f. 53),
la care a trimis solul Troiascul Lupul (14cTopmecime II, p. 260, 263, doc. 85,
25 septembrie 1654).

295

www.dacoromanica.ro
 acestea nu i-au fost de folos, cad a fost infrint 0 silit sa fuga in prima,
a doua 0 a treia lupta, ca 0 in cele urmtoare.
La masa el <Hmelnitki> dadea primul loc domnului patriarh 0 se
aeza el insu0 ling patriarh, potrivit onorurilor care trebuiau urmate intr-o
ceremonie. El nu se purta ca domnii Moldovei 0 Tarii Romaneti care se
P. 677 aezau in locul de frunte i aezau pe marele preot mai prejos de ei.
<Rinduiala mesei in tdrile romdne>
La ospetele <cazacilor> se serveau mai multe feluri <de bucate> ;
apoi le ridicau 0 aduceau altele pink' la sfir0tul ospatului dui:a obiceiul
turcesc, iar nu dupa <cel> din Moldova 0 Tara Romneasca, <uncle>
bucatele erau puse unele linga altele.

<Petru Movild>
<Biserica Sf. Sofia de la Kiev> a ramas in ruina timp de aproape
aptezeci de ani, pina, in vremea raposatului Petru Movila45, fratele lui
Moise46 domnul Moldovei, care a ajuns mitropolit al ru0lor 0 care s-a
straduit sa o restaureze pe cit a fost cu putinta, aa cum exista inc
acum.

f. 89 r. <Mndstirea cliiditii de Vasile Lupur

p. 244 Am mers aproape dou ceasuri pentru a trece riul acesta <Nipru>
care este mai larg decit Dunarea 0 cind, in sfir0t, am ajuns <la malul
celalalt> 0 am debarcat pe celalalt trm, am vazut pe dreapta noastra
sfintele manastiri 0 biserici care se afla in virful dealului, adica manastirea
Sf. Mihail, mnstirea Sf. Nicolae 0 mnstirea <=Lavra> Pecerska cu
bisericile din jurul ei ; 0 alta manstire cladita aici de Vasile <Lupu>,
domnul Moldovei ...
<Moldoveni in oastea cazacilor>
Acest dregator cirmuia de la riul Nipru pina la riul Putil care se
p. 246 afla la granita Moldovei. Sub ordinele sale erau trupe care se ridicau la
60 000 de osteni, toti adu0 din Moldova si din Rumelia 0 din Albania 0
din Germania 0 din diferite triburi ale tdrii acesteia.

45 Petra Movilil, mitropolit de Kiev, fiul lui Simion Movi15., domnul Moldovei.
44 Moise Movill, domn al Moldovei (1630-1631, 1633-1634).
47 Traducerea s-a fAcut dup fotocopiile ms. 6016 din Paris (Bibl. Acad. rom. fotocopie
68), confruntat cu traducerea lui Belfour.

296

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
.4 :4
-41
_
4 44
* 111,11
'411
e-7 E
Is
cft
O. fl
L-.4.
s '
-
J

-ft
vt_I
n t;'
t*-
Ltati Jitrt. -

Sacosul mitropolitu-
lui Varlaam. Muzeul
de arta
b. o
.11*.

r
" r .

.- -

Inelul doamnei Tu-

dosca si al fiului ei
Ivan. Muzeul de is-
torie. Tezaur"

www.dacoromanica.ro
 ._

t9F"V44--i."IT4041-,' N'espiiii l''';,,F.,....m,

it -:- .41.-atAlk.-.:- itArr.4g ,-...0b,41- -
4.4 .++*-**+*4-fl.++,/,-4-r++,v+++++.+++++++444,s4744,1.-4,1.1** . * 2'4.,...+ 4..- ,..r.
'1( * -
ro' - itlf 1 a.3.1i-,f,-,,, ,k) *4 * - *
(I 4 ''',+, T -41-w__4
- ----:* 1,_ -Lc * 4- .11, 4_ * 4..,
A' ' 7. .
.
40'40: - --.. 1

k. -4L a.. . .+)1111,41e

..-
.,-..,..t.-, i -7
>'ri -"--i4` *
1
C.: .4: , 4.t U (
3''t...;) ' *
e - 1A -71
k-i) IN
-1*
i ........ n
.4. ' /"? \r, i 41E t ;11/4 -
L '0'4' ' '<'''l Ife
'74i;r4' * 311E * - e+ .1 Jr] ,
.., 1 ,.,,.> -'' 4,1 II1_ il * 4E. *
Jet.'' ". V X 7%
ld --'4'
, .1. A f ,% * ii- ' * 1k- * * ---k # 4,-,
t.+4
.4 ....* + r_++.*+.1.44 4. .4. .1.4. * I,*k.i..-++ *4,+A** + t I. +.t, t...5.
- A. 0017 e
4 0,..

www.dacoromanica.ro
cw
4
Beglerbey Cu garda sa. Karl Teply, Kaiserliche Gesandschaf ten aus Goldene Horn,
Stuttgart, 1968, p. 97
www.dacoromanica.ro
 t- 43
A

II r

107:po

ACADP/.7.:.1.

4......4*-1/" 7.A.: AgA- fr4

"IT wo
e,4102: -
e ; ....
Ilk .-
,:. , , f ,,,, //: '''''' - _

1 ".G,FrOfC41-V--S :k.I ) czA. Ju41';:__ e

www.dacoromanica.ro
Gheorghe Rkoczi al II-lea. Trachten Kabinet von Siebenbiirgen, Bibl. Acad.
R.S. Romania, Cabinetul de Stampe
 394

'

tv15.

SQ

loan Kemny, Trachten Kabinet von Siebenbiirgen; Bibl. Acad. R.S. Romania
www.dacoromanica.ro
 2a

Pt 0.

(j i
-

Mihail Apaij I. Trachten Kabinet www.dacoromanica.ro

Steagul lui Mihail Apafi I. Muzeul de istorie

Bumbi din Transil-

vania (sec. XVII) (?)

www.dacoromanica.ro
 <Mandstirea Sf. Treime, ctitoria lui Vasile Lupu> f.90 v.
Apoi am plecat s vizitm o mnstire numit Knstirea Troit" p. 248
sau mnstirea Cu hramul Sf. Treimi48, ridicat,de ,Vasile <Lupu> voievod
al Moldovei ; casa in care locuiam era un metoh care linea de acea
mnstire.
<Atanasie Patellarios refugiat in Moldova> p. 249
Si Atanasie Patellarios, <patriarhul> Constantinopolului care a fost
depus i. despre care am aftat c venise in Moldova dup ce fugise de
la Istanbul, a plecat de acolo, inaintea noastr, la Moscova. In aceast
altorie a trecut pe la mnstire <Sf. Treime>. Apoi a murit in oraul
de scaun al lui Hmelnitki numit Cehrin, in ziva a treia a Patilor din
anul acesta.
<Faimallui Vasile Lupu ca ctitor>
Cind aceast mnstire a fost mistuit de foc in vremurile trecute, p. 249
in timpul acela se preamrea dragostea lui Vasile <Lupu>, domnul Moldo-
vei, pentru zidirea de biserici i. mdstiri <precum> i. pentru darurile
sale bogate. Si staretul i. cdlugrii acestui <sfint> lca s-au grbit s i
se inft4eze pentru a-i cere milostenie i. a-1 ruga s'a.* binevoiasc a-i lua
sub ocrotirea sa i s le cladeasa mnstirea prin daniile sale. El nu le-a
dezatnagit ateptrile ci le-a dat aur, potrivit dorintei lor, pentru recldirea
sfintului lor 15.ca. Si ei au venit aadar aici i. au ridicat aceast mnstire
din lema, fiind convini c situ4ia aceasta era mai bun pentru ei decit
<fusese> cea dinainte. Cind ins vestea despre aceast chestiune a ajuns
la urechile tarului lAlexei, tarul Moscovei (s5.-1 ocroteasc5. Dumnezeu) li
cind acesta a aflat despre ceea ce fcuse Vasile voievod, le-a trimis 0
el, din partea sa, 1 500 de galbeni pentru iconostasul lor i. pentru auritul
i zugrvirea icoanelor ...

<Tragerea clopotelor> f. 93 r.
lar in aceast. sfint5. i ingereascA mnstire ei <clugrii> au un p. 254
obicei foarte bun, c5.ci trag indelung primul clopot pentru a trezi pe
credincioi din soma 9i. sutil mai departe pin' ce acetia se scoa15. i. se
imbrac pe indelete ; nu se aseamn deloc cu obiceiul din Moldova i
din Tara RomneascI ande credincioii incep s'a' se adune de indat ce
se trag clopotele.
" Este vorba probabil de mauastirea ortodoxa swietej Trojcy (SI. Treime) din Stuck,
la nord de Nipru, pe Hui Stucza.

297

www.dacoromanica.ro
f. 94 v. <Orfanii din frile romtine>
p. 257 in Moldova i in Tara Romneasc, orfanii ratacesc <de colo pina
colo> cu carpe lor i rpesc din timpul oamenilor prin milogelile lor.
f. 94 y. <Abaterea patriarhului in Tara Ronaneascii>
p. 258 i pe cind ne aflam in Moldova, au venit dinraceasta. tara. <a cazacilor>
citiva inalti clerici, stareti de manastiri, insotiti de multi calugri i negus-
tori i toti vorbeau in acela*i grai. Apoi, cind din cauza celor intimplate
lui Vasile <Lupu>, domnul Moldovei, drumurile spre aceasta parte au fost
inchise, noi am fost nevoiti s trecem in Tara Romaneasca. lar dup
aceea, cind ne-am intors, urmindu-ne calatoria, ori de cite ori am indi-
na in aceasta tara. <a cazacilor> vreun calugar sau vreun negustor,
acesta ne-a spus : Din ce cauza ati intirziat pina acum ? Tarul, Dumne-
zeu s'a-1 ocroteasca, a intrebat de nenumarate ori de sfintia voastra i va
a0eapta cu nerabdare. A aflat_de cele intimplate sfintiei sale in Mol-
dova ..."
f. 95 v. <Tiltnaciu din Moldova>
<Patriarhul Macarie se folosea de> tilmaciul pe care Il tocmise
in Moldova.
f. 98 v. < Tragerea clopotelor>
Clopotele care se afl in bisericile lor <din Putivl> sint in intregime
din bronz, daca sint mari ; iar daca sint mici, din argint, i sunetul lor
se aude la mare departare. Dar ele nu sint trase.cu fringhiile, aa cum este
<obiceiul> la romani 9.1 la cazad.
f. 100 v. < Tainuri>
p. 280 Aici <in Rusia> nu este ca in Moldova i inara Romaneasca unde
se d'A zilnic tain de carne i de bautura.
p. 281 <Mitropolitul de Ohrida: in Moldova>
Cind am ajuns in Moldova am fost intimpinati de capetenia episco-
pilor din Ohrida", cetate intemeiata de imparatul Iustinian", al ami
steag era verde.

4 Vezi N. Iorg a, Istoria bisericii, I, p. 374.

4 Justinian, implizat bizantin (527-565).

298

www.dacoromanica.ro
 <Episcop sirb in Tara Romdneascd> p. 282
and ma aflam in Tara Rom aneasca a venit acolo un anume chir
Gabrieln, mai mare peste episcopii din provincia Serbia, al carui scaun
se afla intr-un ora care este reedinta unui pa5. i se numete Ipek52.
Acest prelat a pornit inaintea noastra din Tara Romaneasca i a calatorit
inspre Moscova.

<Aratul pdmintului in fdrile romdne> f. 104 V.

in Moldova i in Tara Romaneasca i-am vazut <pe batinai> arbid p. 289

Cu dnci sau ase perechi de boi insotiti de cinci sau ase oameni <care
mergeau> pe jos ; i chiar cu aceasta forg, ei eran tare istoviti, cind ii
indeplineau munca, caci nu te poti lipsi de roti.
<Tei in tdrile romeine>
Voi observa ca aid in toate padurile de la marginea Ta.'rii Romaneti, p. 292
pi-in Moldova .1 tara cazacilor 'Ana in tara moscovita se gasesc multe
soiuri de copaci, asemanatori la forma. i la frunze Cu mais", numai ea
acest copac este mai inalt. De obicei inflorete in lunile iunie i iulie,
<acoperindu-se> cu flori cu miros placut care se raspindete pina la mari
departari ; este alb .1 ei <localnicii> numesc acest copac tel. Din acest
copac, taie scoarta i fac din ea coviltire pentru ca'rutele .1 <acoperiuri>
pentru casele lor spre a le feri de ploaie i ninsoare ; este lata de peste
trei coti. Ei mai fac din <tei> obezi pentru rotile de la carutele lor, donite,
cofe pentru lapte, masuri <de capacitate> site ( ?) i roti pentru carute
i din curmei de <tei> impletesc hamuri pentru cai, fringhii pentru carute
i altele.

<Semnalizarea primejdiei de rdzboi>

In Tara Romaneasca i in Moldova, in caz de razboi, un om trage p. 293
dopotul cel mare, scotind un sunet foarte strident .1 infricoator. Si acesta
era un semnal pentru ca toti locuitorii sa se stringa <laolalta>, sa stinga
focurile sau sa se mintuiasca pi-in fug.

gi Mitropolitul slrb Gabriel a trecut prin Tara Rom&nease& *I prin Moldova in drum spre
Moscova. Vezi scrisoarea tarului Alexei Mihailovici cAtre Gheorghe stefan scrisA intre 1-4
aprilie 1654 in Hcropimeciaie CBS:MN..., II, pp. 251, 254, doc. 82. Le Quien, Oriens
christianus, Paris, 1740, II, pp. 322-323.
il lbakio = Ipek sau Pcs.

299

www.dacoromanica.ro
 <Casele din ldrile romdne>
p. 294 Toate casele din aceste fri nordice, din Tara Rom Aneasa pin. la
Moscova, au acoperiuri in povirni, facute din indril i aceasta s-a
nscocit din pricina ninsorilor <mari> pentru ca <zpada> s nu se poat
aeza pe ele. Toate casele au couri i sobe.
<Tunderea pdrului>
p. 295 De la marginea cea mai indeprtat a Trii Rom Aneti pin la
hotarul cel mai deprtat al trii cazacilor, locuitorii au obiceiul s-i rad
prul de pe cap, lsind un smoc de pr, care <le> cade pe frunte.
<Sdnii folosite in ldrile ronuine>
Sniile sint crute fr roti ; ele alunea <pe zpad."> cu mare iuteal.
<Localnicii> nu se opresc pentru a schimba <caii> pe drum...
p. 302 Anul trecut, chid ne aflam in Moldova, au venit in dougzeci i patru
de zile nite cAlugri cu sniile de la Moscova pia. la Iai, alunecind
pe edpad dup cum am artat <mai sus>. Dar cine tie ce ti se poate
intimpla cu degetele de la miini i picioare sau cu incheieturile din pricina
groaznicei asprimi a gerului. Multi i-au pierdut picioarele i miinile i
foarte multi degetele i nasal. Cit despre noi, nu am avut indrazneala
de a <face> o asemenea expeditie .1 laid nu eram pregtiti <neavind>
cele de trebuint pentru o astfel de imprejurare. Anal trecut, <cind ne
aflam> in Tara Rom.'neascA, incerckile noastre de a cltori <pe timp
de> iarn au dat gre, caci dei ne-am fAcut f haine de blan, mnui
i veminte clduroase de tot felul, i ghete cptuite cu ln, n-am izbu-
tit s scpAm de frig.
<Tragerea clopotelor>
p. 222 in Moldova i in Tara Romneasc5. <precum> i in tara cazacilor
<clopotele> se trag numai in ajunul duminicilor sau a unor srbtori marl.
<Inmormintarea>
p. 330 In Moldova i in Tara Rom neasc i in tara cazacilor, toti cretinii
inmorminteazA pe cei rgposati in cociuge fcute din scinduri.
<Boli>
p. 332 Anul trecut, <cind ne aflam> in Moldova, am auzit zvonuri de razboi.
Dup.' aceea oamenii nostri i noi insine am zcut bolnavi de friguri ; iar
anal acesta, in tara Moscovei am dat peste flagelul <ciumei>.
300

www.dacoromanica.ro
 <Cdscitoria domnitei Maria cu Ianusz Radziwill>
Vasile <Lupu>, domnul 1VIoldovei, se socotea fericit 0.-0 m.rite pe p. 337
fiica sa Maria cu acest calvin <Radziwill>58, sperind ca va fi pentru el
un sprijin 0 un ajutor. Dar numai acest blestemat tiran a pricinuit moar-
tea lui Timu, fiul lui Hmelnitki. [Amintind de expeditia lui Ianusz Rad-
ziwill peste Nipru, Paul de Alep arat. ch. Vasile <Lupu> s-a strAduit
A mijloceased pacea intre poloni 0 cazaci dar sfortrile sale au fost za-
darnice din pricina rauttii acestui mizerabil".]
<Alaiul tarului comparat Cu acela al domniloy romeini>"
La fata 0 in urma <tarului Alexei> erau <purtate> icoane 0 steaguri ; P. 368
<dar nu era> nid o gard.', nici tobe, nici surle sau alte instrumente muzi-
cale cum este obiceiul la <alaiurile> domnilor Moldovei 0 Trii Roma-
neti.
<Teama inspired de Vasile Lupu>
Mai inainte, cind ne-am inftiat inaintea lui Vasile <Lupu>, domnul p. 379
Moldovei, am simtit mare team 0 spaim., iar acum trebuie sd dm ochii
cu puternicul tar a crui faim se intinde asupra lumii intregi iar robii
robilor sai au un rang mai inalt decit Vasile <Lupu> 0 impun mai mult
respect.
<Prizonieri romdni luati de teltari>
<Du$ cucerirea cetAtii Mohilev de cneazul Ianusz Radziwill55, Paul de Alep a II p. 53
vrizut pe prizonierii> luati de Hmelnitki de la Mari 0 trimi0 <tarului Alexei>: poloni,
unguri, moldoveni 0 gerinani.
Noi am rostit rug.ciuni din strfundul sufletelor noastre impotriva
lui Radziwill, acel duman al lui Dumnezeu 0 al bisericii cretine, aa
cum blestemasem mai inainte pe <Gheorghe> tefan, domnul .Moldovei
cci fr indoiala ziditorul <lumii> a ridicat pe aceti doi pentru pedeapsa
cre9tinilor.
0 Ianusz al IX-lea Radziwill, cneazul Lituaniei, magnat polon. Pentru a obtine invoirea
marelui vizir Kara Mustafa paaa (1634-1644) in vederea incheierii acestei cAsAtorii, Vasile Lupu
i-a trimis un dar de 20 000 de galbeni. Vezi 14cToplitiecxxe C13513H, II, pp. 127, 130,
doc. 33, 26 noiembrie 1643. Vezi descrierea nuntii in CcYldtori strelini, V, pp. 643-648.
" Asupra alaiurilor domne01 vezi relatiile lui Niccol Barsi (Cdlellori strdini, V, pp.
77-78), Marco Bandini (ibidem, pp. 340-341) 0 Dimitrie Cantemir (Descrierea
Moldovei, Bucure0i, 1973, p. 227). Cf. 0 N. Grigor a q, Instituiii feudale din Moldova.
I. Organizarea de slat pinel la inceputul secolului al X VIII-lea, Bucure-sti, 1971, p. 159 0
N. St oicesc u, Curteni fi slujilori, pp. 365-367.
" In iarna 1654-1655.

301

www.dacoromanica.ro
 <Cruzimile lui V asile Lupu i darurile fdgdduite patriarhului Macarie>
S-ar fi putut crede c aceti dumani ai lui Dumnezeu au aprut in
vremea <cltoriei> noastre pentru a ne spori mihnirea, tearna i greuttile
ce ne izgoniser din tara noastr 0 care nu ne-au mai prAsit. Am banuit
c rzbunarea divin s-a indreptat impotriva bisericii sale din pricina
celor intimplate in vremea inscunrii lui Vasile <Lupu> prin miinile
cAruia au fost uci0 peste o sut de mii de cretini65bis <dintre> moldoveni,
munteni, unguri, greci, sirbi, bulgari, albanezi, turci, arabi, ttari, poloni,
P. 54 cazaci i alte neamuri. Totu0 // noi nu ne-am plins din cauza aceasta
ci pentru ea' Atotputernicul n-a avut fladare fat de noi <amininduli
rzbunarea> numai cu 15 zile <anume> din joia dinaintea Floriilor pin&
In joia de dup Pati. ad Vasile <Lupu> fgduise s ne fac tocmai in
aceea vreme tot felul de daruri, s ne pltease datoriile, s ne inzestreze
cu ve0ninte sacerdotale, cu o mitr de mare pre i altele. Dac am fi
petrecut srbltorile Pa9tilor impreun cu el am fi primit toate aceste daruri.
Apoi el ne-ar fi trimis aici <in tara moscovitilor> fr vreo oboseal sau
tulburare 0 am fi fost siguri c ne intoarcem la timp in tara noastr
0 nu am fi fost tinuti <s rminem> aici pina acum
lar cind am scApat de tulburrile din Moldova, noi am crezut c neno-
rocirile noastre se sfir0ser, dar nu au incetat niciodat., nici chiar acum.
<Statutul fdrilor romdne luat ca model de poloni>
p. 65 (In cursul negocierilor cu turcii, polonii au primit> s le plateasc
<turcilor> un tribut anual de 30 000 de dinari, s.' le recunoasc suprema-
tia i s se duc la fzboi in calitate de auxilian i ori de cite ori Ii va
cherna, intocmai ca provinciile Ungarid, Trii Romaneti i Moldovei...
p. 66 <Turcii le-au fdspuns> dac vreti s vb." ajutAm i s trimitem
poruna hanului ttarilor, regelui Ungariei, domnWui Moldovei, domnului
Trii Romaneti i paalei de Silistra s vin cu toate trupele lor clri
In ajutorul vostru, impotriva dumanilor votri58, s ne pltiti tributul
pe care 1-ati stabilit prin tratatul vostru de pace cu rposatul sultan
Osman" in numar de 70 000 de piatri pe an 0 30 000 de capete de
boj i oi".
ssbis Afirmatie evident exageratfi.
16 Polonia era amenintata sa fie dezmembratil., in urma ocuparii Voliniei, Ucrainei, Ruteniei
Albe i a une parti din Lituania de catre tarul Alexei Mihailovici (1654) 1 mai ales a razbo-
iului cu suedezii lui Carol-Gustav care a intrat in Vargovia (1655) silind pe loan Cazimir
fuga in Silezia, pe clnd electoral de Brandenburg ocupa Prusia regala, iar o parte din Litua-
nia recunotea suzeranitatea Suediei.
67tu depozitiile sale, trimisul mitropolittilui Varlaam, Piotr Iuriev, arata cii in februarie
1638 sosise in Lituania un sol trimis de liurad al IV-lea pentru a cere tribut in contul
celor 18 ami trecuti de la intelegerea incheiata de Sigismund al III-lea Wasa cu Osman

302

www.dacoromanica.ro
 (Rciscoale in Moldova Fi in Tara Romdneascel> p. 71
La sosirea noastr5. in Moldova poporul s-a rsculat impotriva lui
Vasile <Lupu>68, iar in Tara Romneasca s-a intimplat ceva asem5na-
tor62.

(Domnita Maria sfirijincl fie cillugaritele cazace)

Se spune c5. Radziwill se purta fat de <cllugsitele cazace> cu mare p. 67
bunbitate i darnicie. Cad satia lui, Maria, fiica lui Vasile <Lupu>, domnul
Moldovei, fiind de religie ortodox5.', le iubea foarte mult *i se ruga mereu
impreun cu ele ...
<Depiirtarea Moscovei de laFi>
Am fost incredintati de negustori c distanta de la Moscova pin& la p. 184
Iai este de o mie de verste60.

<Negocierile lui Gheorghe 5tefan cu farul Alexei Mihailovici>

In timpul asediului Camenitei, <Gheorghe> Stefan, domnul Moldovei, p. 235
a trimis boierului Buturlinn, stolnicul (tarului), multe daruri in dinari,
butoaie de vin, boj, oi, piine.

<Expedifie Mara in Moldova>

Apoi hanu162 i-a cerut lui Hmelnitki 1 500 de cazad pentru a-1 insoti p. 236
pink' la granitele Moldovei i i-a incredintat ca ostateci mai multi mirzaci
sau tineri nobili pin ce va fi trecut pe teritoriul Moldovei. Apoi a plecat
in tinutul ski.
al II-lea. Regele Poloniei, Vladislav al VII-lea, ar fi refuzat, cerind sultanului sa-1 dea Tara
RomAneasc5. o Moldova pinA la DunAre. Vezi 14cropitiecime CI:MU..., II, p. 22, 25, doc. 4
din 7 mai 1638, reluind pretentiile formulate in 1568 de Sigismund al II-lea August asupra
Moldovei.
66 Asupra ascoalei izbucnite la Iasi in 1655 vezi Mir on Coati n, Opere, p. 170 si
Istoria Romdniei, III, p. 181.
69 Asupra marii miscAri populare din 1655 vezi P. Cer no vode an u, Rdscoala seime-
nilor fi dorobanfilor din Bucureti la 1655, Bucuresti, 1962; 14. Demn y, Cu privire la carac-
terul rdscoalei din 1655 din Tara Romdneascd, in Studii", nr. 9/2, 1963, pp. 307-337; Lidia
Dem ny, L. Demny si N. Stoicescu, Rdscoala seimenilor sau rcIscoald populard?
1655, Bucuresti, 1968.
6 VerstA, unitate de lungime de 1067 m.
61 Vasile Vasilievici Buturlin, urmasul printului A. M. Lwov in dreggtoria de stolnic.
" Ilanul tAtarilor din Crimeea, Mehmed Ghirai al IV-lea (1654-1665).

303

www.dacoromanica.ro
 <Stema Moldovei>
p. 265 Sigiliul (pecetea) domnilor Moldovei i Trii Romneti de pe hrisoa-
vele i scrisorile lor i stemele a9ezate deasupra portilor palatelor, bisericilor
ingingstirile lor reprezint mereu un cap de bour despre care se spune
cg ar fi pus din consideratie pentru evanghelistul Marcu".
<Samur cumpeirat pentru Constantin ,5erban>
p. 280 Constantin <erban>, domnul Tgrii Romneti, trimisese o scrisoare
domnului nostru patriarh rugindu-1 cu smerenie s capete pentru el din
tezaurul imperial <al tarului Alexei> un sorok" de samur", de prima.'
calitate, cel mai scump .1 cel mai frumos .1 cel mai inchis <la culoare>
adicg un sorok cum nu s-a mai ggsit niciodatg. Aadar domnul nostru
patriarh a scris o cerere care tar inatiind aceast. intimplare .1 tarul a
poruncit s.' i se dea un sorok" de samur din vistierie la pretul plait
atunci cind a fost adus din Siberia. Dup ce au cutat <bine> au
ggsit dona soroace" dintre rcare am ales pe cel mai bun pe care l-a
plait la pretul fixat (la locul de) origine, in Siberia, adic. 480 de dinari.
Pentru urmgrirea acestei chestiuni, am fost nevoit s mg, duc la depozitul
de <blAnuri de> samur i m-am bucurat de privilegiul de a mg uita la ele.
<Thierea vitelor de Page>
Din Tara Romneascg, din Moldova i din tara cazacilor ping la
p. 291 marginea Rusiei, ei <b4tinaii> nu taie vitele in felul prescris de lege",
ci prin strangulare dupg.' sistemul europenilor.
tefan cu farul>
<Tratatul lui Gheorghe ,

p. 292 Cam in vremea aceasta a venit la patriarh6, ca trimis al lui <Gheor-

ghe> tefan voievod, raitropolitul Moldoveio, insotit de un logofg't"
i de o suitg numeroas pentru ca in numele voievodului s supun taru-
lui intreaga targ, fiind in realitate sub ascultarea sa. Actul acesta a fost
primit de toti boierii i de toat tara <Moldovei> ca urmare a dispergrii
13 Afirmatle inexact6. Simbolul Sf. Marcu este un vultur inaripat.
"i Matei Basarab cumpArase din Rusia blanuri de samur prin solul su Pavel Bondratiev.
Vezi 14cToputiecluie CBA3H... , II, pp. 217, 218, doc. 68, 13 iunie 1649; p. 228, doc. 72,
1 martie 1651; pp. 233, 234, doc. 75, 3 octombrie 1652.
N6v.og.
Macarie al 111-lea ZE'im.
.7 Ghedeon, episcop de Hui, mitropolit al Moldovei (1653-1659). Vezi scrisoarea lui
Gheorghe Stefan cittre tar in Pleropsgecicue CBA311... , II, pp. 270-272. doc. 88, 15 martie
1656.
Grigorie Neaniul, viitor logoflit (ibidetn). Vezi i Uricariul, VIII, p. 13, ianuarie 1667.

304

www.dacoromanica.ro
lor i a neputintei lor de a rezista tiranicilor lor vecini si mai ales ttari-
lor care eutau s-i robeasa. In vremea aceea ts.rul era tare miniat impotriva
lui <Gheorghe> tef an pentra c acesta trimisese de mai multe ori aju-
tor polonilor69 impotriva cazadlor. i ca urmare <a acestui fapt> se ivise
o mare dusmnie intre acesti <cazaci> i moldoveni. Dar <Gheorghe> te-
fan nu a incetat de a furi planuri prin tot, felul de vicleuguri pin ce,
In sfirsit, s-a impcat i s-a imprietenit cu ei prin daruri, <trimiteri>
de solii7 i interventii, astf el cA s-au reintors la vechea prietenien. El a
uneltit s se prezinte tarului o scrisoare de la patriarhul Ierusalimului72,
ca mrturie c. el <Gheorghe tefan> i se inchin <fcind act de supunere>
din tot sufletul i cu deplin sinceritate. Dar tarul a refuzat s-1 cread,
rspunzind c toate acestea erau <numai> trdare i viclenie. Mria sa
nu a vrut s primeasc nici o mrturie in sprijinul <domnului>, ci numai
pe aceea a domnului nostru patriarh care a intervenit mereu pentru el
<Gheorghe tef an>, ca tarul primeasc' <actul de> supunere. In cele
din urm tarul i-a redat increderea sa.
Solia adusese un memoriu ce rspundea vointei trii intregi, prin
care atit poporul cit i domnul cereau tarului zece hatirurin. Until dintre
acestea era s.-1 apere cu trupele sale la vreme de nevoie, un altul s le
dea tribut potrivit cu regulile din vechile registre ale impratilor Bizan-
tului ; un altul ca domnul s nu fie mazilit in timpul vietii sale iar la moar-
tea sa s-i urmeze un domn din neamul su i din familia sa. Tarul le-a
incuviintat scutire de tribut pe timp de zece ani cu conditia ca domnul
s nu primease la curtea sa, fr voia tarului, pe nici un boier moscovit.
69 Intr-o scrisoare trimisa stolnicului Vasile Buturlin se arat5 c5. moldovenii 1mpreun5.
cu polonii au trecut Nistru si au atacat polcul de la Bratlav (NcToputiecicue CBA3H
II, 256-257, doc. 83, 19 iulie 1654). Si Bogdan Hmelnitid denunta tarului pregAtirile incepu-
te in legAturl cu o expeditie a polonilor , tAtarilor, ungurilor i moldovenilor impotriva Rusiei
(ibidem, pp. 266-267, doc. 86, 10 noiembrie 1654). In timpul r5zboiului polono-rus Gheorghe
Stefan a trirnis, la cererea turcilor, 2 000 osteni cu platA pentru a sprijini pe poloni. T r. Ion e s-
c u-N iscov si A. Constantinescu, op. cit., p. 111.
7 Este vorba de soliile lui loan Grigorie care a stat la Moscova intre 18 martie si
13 aprilie 1654 (Bibl. Acad. R.S. Rom finis, ms. 5151, f. 336 si ms. 5244, f. 100; vezi
14croplittecxue CBA3H..., II, pp. 249, 250, doc. 81, 3-4 aprilie 1654) si a lui Ivan Nichifor
(ibdem, pp. 259, 262, doc. 85, 25 septembrie 1654). Asupra politicii nesincere a lui
Gheorghe Stefan vezi Tr. Ionescu-Niscov si A. Constantinescu, op. cit.,
p. 111.
Asupra pAci incheiate de hatmanul Bogdan Hmelnitki cu Gheorghe Stefan si a jur5.-
mintului depus de domn in fata esaulului cazac Demco Mihailov vezi scrisoarea tarului Alexei
Mihailovici, HcropwliecKue CBSI3H..., II, pp. 262-263, doc. 85, 25 septembrie 1654.
72 Paisie (1645-1660).
71 Cele zece articole erau intitulate punctele domnului qi ale prii intregi pe care le
cer de la credinciosul I autocratul tar". Vezi i D. G. Ion esc u, Traialul incheiat de Gheorghe
tefan cu rucii in 1656, in Revista istoria. romiing", III, 1933, nr. 2-3, pp. 234-247;
Tr. Ionescu-Niscov si A. Constantinescu, op. cit., p. 114.
305

www.dacoromanica.ro
 Dup. aceste <negocien> preliminare, tarul a poftit la ei pe soli ca
s-i sArute mina ; cu prilejul acesta, ei <solii> i-au infstiat un cal turcesc
foarte frumos cu hamuri domneti impodobite numai cu aur, mrgaritare
.1 pietre nestemate i i-au <mai> druit piciorul unuia din cei patruzeci
de mucenici, numit loan. Ei <solii> i-au druit patriarhului74 catifea i bro-
cart i moatele unui dint. in schimb au primit de la tar numeroase
binefaceri, danii .1 altele.

<Relinerea patriarhului Macarie la Moscova>

p. 297 Abia acum am descoperit cauza retinerii noastre <la Moscova>. Au
fost trei motive. Primul era s, discutm chestiunea botezkii polonilor ;
al doilea s am mrturie despre mitropolitul Moldoveim, al treilea, s
condamnam o nou erezie76 a unui al doilea Arie, care ap&ruse intre
moscoviti.

<Vizita domnitei Ruxandra la patriarhul Macarie>j

p. 314 Am ajuns in sfirit intr-un ora numit Subotov77 unde locuia in mod
obinuit Timu, fiul hatmanului <cazacilor>. Locuitorii au venit eu mare
<alai> s ne intimpine i ne-au dus intr-o biserica nou5., mare, cu hramul
Sf. Mihail in care sint adunate tezaurele bisericilor armeneti, jefuite i
ruinate de raposatul Timu <in timpul ederii lui> la Suceava, ora din
Moldova pe care 1-am pomenit mai inainte. i mormintul lui <Timu>
se afl in aceast. biseric6. Sotia lui78, fiica lui Vasile <Lupu>, domnul
Moldovei, a venit de mai multe ori s vad pe domnul nostru patriarh,
imbr.cat ca o roabA circazian., cu un calpac de postav imblAnit ; .1
<era> insotit de fete circaziene 9.1 moldovence imbracate ca i ea, intocmai
ca roabele.
Duminic dimineata, dup utrenie, am slujit in fata ei un parastas
pentru sotul ei. Potrivit datinei, am atirnat deasupra mormintului lui un
steag mare pe care era zugilvit eroul alare cu sabia sa in mina dreapt

74 Patriarhul Moscovei Nikon (1652-1658).

76 Mitropolitul Varlaam care se retrsese la mlnastirea Secul pentru a nu sfinti domn
pe Gheorghe Stefan.
76 Aluzie la schisma (raskol) provocatA de anatema lansat impotriva arhipreotului Ivan
Nenorov, seful opozitlei religioase dezlAntuitA de reforma patriarhului Nikon (corectarea ciir-
tilor liturgice) intreprins5. sub influents curentului latin de la Kiev.
77 Sobota --= Subotov, slobozie si oral in IJcraina la o mill de Cehrin. Mir o n Cos tin
(Opere, p. 127) serie c Bogdan Hmelnitki primind in danie de la craiul (Poloniei) ...
un loc de odaie ... isi f Acuse si bisericA".
78 Domnita Ruxandra.

306

www.dacoromanica.ro
s i cu un buzdugan in cea stinga 0 Cu tara Moldovei in primul plan, ca
filiad tara pe care se ducea s-o cucereascA. Era un tablou care facea sa
lacrimeze pe cel care il pxivea. Biata lui sopie care 9tie patru limbi, romAna,
greaca, turca 0 rusa <0> pentru care tatl ei cheltuise un tezaur de bani
ca sa o aduc de la Istanbul", este acum departe de tatAl ei, de mama
et de fratii ei, 0 de poporul 0 tara ei, trAind printre strAini, in palatul
sotului ei, in jurul c..ruia construise o cetate Cu anturi.
Drumurile sint mereu pline de primejdii inspiminttoare mai ales P. 316
In ziva caTtoriei <noastre> dinainte de a ajunge la riul Nistru, cad
fiind <aici> granita, se intilnesc in pArti/e acestea numeroase cete de
moldoveni 0 alti tilhari.
Vineri 15 august am ajuns cu bine la Ra0cov 0 am adus slavA domnu-
lui. Aici ne-am bucurat ea' vom minca struguri din viile Moldovei, c
vom gusta din hais" moldovenesc 0 din alte fructe de care uitasem
de dud pb..rasisem Moldova 0 de dorul crora suspinam mereu.

79 Tn lipsa unui frate mal virstnic, domnita Rusandra a stat ca ostatecii. la Istanbul
(1645-1649), sub paza sultanei mame Ksem. Pentru a o readuce in Moldova, Vasile Lupu
s-a invoit s5. plAteascet 100 000 de talen sultanului Ibrahim I si 200 000 de talen marelui
vizir Ahmed pasa. Vezi raportul olandez publicat de N. Iorga in Studii fi documente, IV,
pp. 234-235, doc. 71, 8 iunie 1648. Pentru greutAtile intimpinate de Vasile Lupu dup5. detro-
narea sultanului si numirea altor viziri vezi Hurmuzak 1, IV/2, p. 571, doc. DCLXV, 19
august 1649 si Hurmuz a k 1, V/1, p. 4, doc. IV, 16 ianuarie 1651.

www.dacoromanica.ro
 PARTS& A II-A

www.dacoromanica.ro
Nota: Au mai tradus din Evlia Celebi, In prima forma.: Seit-Abdullah Muratcea (din
turca) qi I Ion Totoiu I (dupa traducere in limba maghiara.).

PartioularitfIle allabetului tun) modern:

A a (lung) s i (rom.)
c dj (international) i i (lung)
f - a(muiat) avind deasupra semnul ca la
,, 6
4
ca in sch6n (germ.)
ca in aber (germ.)
g
a rom. ; nu s-a putut confections

www.dacoromanica.ro
 EVLIA CELEBI
(1611-1684?)

Despre viata marelui calator turc Evlia Celebi

se cunosc date relatv putine, informatiile In aceasta privinta reznmindu-se doar la propriile
relatari, cuprinse In vasta sa opera intitulata Seyahatttame (Carte de calittorii). Potrivit
afirmatiei lu Evlia Celeb Insui, el s-a nascut la 25 martie 1611 (10 muharrem 1020 H.)
la IstanbuP. Dupil opinia unor specialisti, nnmele san adevarat era Mehmed, si a fost fiul
lu Dervi Mehmed Zills. Se pare ca el a primit nnmele de Evlia (Evliya) dupa. Evlia-
Mehmed Efendi, un prieten al famliei si desea In Sera?. El Lli spunea uneori Evlia, alteori
Milla Celebi san Evlia Efendi.
Mama sa se krudea en marele vizir Melek Ahmed paya, de al crui sprijin s-a si
bneurat mult calatorul. Evlia Celebi vorbete despre gradele sale de rudenie si cu alti
demnitari otomani4. In alte part ale operei sale, Evlia Celebi incearea sa reconstituie genea-

I E vlia Celeb I, Seyahatname, I, Istanbul, 1896 (1314 H.), p. 212 (Pentru

editiile intregii opere vezi mai departe).
a Ibidem, III, p. 442.
3 Meskiire Eren, Evliya gelebi Seyahatnamesi Birinci Cildinin Kaynahlars azerinde
bir Aratsrma (O cercetare asnpra izvoarelor volumului intli din Cartea de caMtorii a lui Evlia
Celebi), Istanbul, 1960, pp. 2-3.
4 Seyahatname, II, pp. 370, 453.

311

www.dacoromanica.ro
logia familiei, mergind pint in secolul al XII-lea, din dorinta de a face o legnura cu nuinele
unor cArturari de seam din vremea aceea, cunt a fost Ahmed Yesevi6, dar aceast5. ?acercare,
ca si alte povestiri ale cllgtorului, contine o doza de exagerare, pentru a-si pream5.ri
originea6.
Dup ce a studiat un timp la diverse scoli elementare si ecleziastice (medren), tinarul
care avea sit deving cunoscut sub numele de Evlia Celebi, si-a inceput cariera prin an.ul
1636 ca hafiz, adic recitator al Coranului, la raoscheia Sf. Sofia (Aya Sofya) din Istanbul?.
In calitatea sa de cintare't (mUezzin) la moscheie, atrage atentia sultanului Murad al
/V-lea (1623-1640) si, astfel, reuseste s fac parte din anturajul acestuia (cca 1635) in
calitate de sfetnic (musahib), f and mai apoi primit in Serail). Aici el a avut prilejul s
faca cunostinta cu o serie de oameni politici s'i axturari ai Imperiului. Dar peste citiva
ani Evlia Celebi avea sii. plaseascti Seraiul, dobindind slujba de spahiu (sipahi) cu soldL
Acum incepe si perioada numeroaselor sale cal5.torii, fie insotind pe unul sau pe altul dintre
demnitari, fie din proprie initiativA, pentru satisfacerea dorintei de cunoastere.
Crescut in atmosfera povestirilor despre c115.toriile intreprinse de tatill s&u, ca i de
prietenii familiei, Evlia Celebi cerceteaz5 'file& din 1630 imprejurimile Istanbulului din
dorinta de a cunoaste meren alte locuri si de a trAi el insusi cele auzite de la alti. Mai
tirziu, dup cum el insusi povesteste, 11 insoteste pe sultanul Murad al IV-lea in expeditiile
acestuia in Orient (1633-1635). Prin anii 1640-1644, Evlia Celebi reuseste s viziteze
o serie de orase importante ca : Bursa, Izmit, Batuta, Trabzon, precum si alte localitIti
si tinuturi din Asia Mica. De ase enea, dup ce a luat parte, in 1645, la expeditia impo-
triva insulei Creta, c5.11toreste un timp prin Azerbaidjan si Georgia, in salta unor viziri.
In septembrie 1648 va pomi larg.si intr-o cllatorie de doi atti in Orient, vizitind Armenia,
Siria, Palestina etc. In compania beilerbeiului de Damasc, Murtaza pasa.
Pin la mijlocul veacului al XVII-lea trecerea lui Evlia Celebi in partea europeani
a Imperiului otoman a fost mai mult intimplatoare s'i de scurtg durata. Dup aceea incepe
seria c5.15.toriilor sale de lung& durat si in Rumelia, altemind cu unele reintoarceri in
partea asiaticA a imperiului, mai ales in fuactie de schimbarea principalului sAu protector,
vizirul Melek-Ahmed pa.sa. Astfel, incepind din septembrie 1651, Evlia Celebi a vizitat In
mod deosebit tinuturile Bulgariei i Dobrogea, insotind (*Ile otomane conduse de Melek-
Ahmed pga, desemnat beilerbei de Oceacov (= Silistra). Mai tirziu, impreuna cu acela.gi
vizir, 11 gasim pe calatorul nostru fie la Basora (Barra), fie la Tebriz sau la Bagdad (1655).
Dar o noua schimbare survenita in functia lui Melek-Ahmed pa.ga, care trece 1ar4i In partea
rumelianit a Imperiului otoman, ca valiu de Oceacov 11 readuce i pe Bvlia Celebi pe me-
leagurile europene, incepind cu iulie 1656. Cu scurte intreruperi sau cuunele reIntoarceri
la Istanbul, In cadrul unor misiuni speciale, calatoriile de asta data ale lui Bvlia Celebi

6 Ibidem, VI, p. 226; IX, p. 915.

6 M. P u a d, Kapralilzade Tiirk edebiyatsnda ilk mutasavvuflar (Primii mistici in litera-
tura turca), Istanbul, 1918, pp. 69, 86.
? Seyahatname, I, pp. 243-244.
6 Ibidem, I, pp. 244-252.

312

www.dacoromanica.ro
in partea europeanii dureazi o perioadi mai indelungatl, datorit l participlrii sale la
diverse campanii ale armatelor turcesti.
Astfel, Evlia Celebi a luat parte la campania militar otomanA din 1657 impottiva
lui Gheorghe Ritkeiczi al II-lea, la expeditiile intreprinse in 1659 impotriva lui Constantin
Serban, care ocupase scaunul Moldovei in noiembrie 1659, preen= $i tmpotriva domnului
Trii Rominesti, Mihnea al III-lea Radu, care se aliase cu principele 'rran.silvaniei In lupta
de eliberare de sub dominatia otomaia. Tn anii 1660-1661 11 vedem pe Evlia Celebi parti-
cipind la campaniile conduse de vizirul K6se-Ali pava pentru. supunerea Oradiei, ping la
instalarea lui Mihail Apafi ca principe al Transilvaniei (septembrie 1661). 1.n timpul desf5.-
sur&rii acestor expeditii otomane Evlia a avut prilejul s strAbatI in lung si in lat Moldova,
Tara Romaneascrt si Transilvania, chiar si Bosnia si o parte din Polonia, 16sindu-ne insemnAri
deosebit de pretloase despre tot ceea ce a vAzut, a auzit sau a &Alt el insusi. Evlia Celebi
a mai fost prezent si la expeditia marelui vizir Ko5priiiiizade Pazil Ahmed pasa impotriva
Austriei, in 1664, soldata cu luptele nedecise de la St. Gothard, iar in urma armistitiului
intervenit intre turci i imperiali, spre sfirsitul aceluiasi an, abItorul nostru 1-a insotit,
dap& cum ne relateaza el insusi, pe vizirul Kara-Mehmed pasa In solia acestuia la Viena
pentra definitivarea pAcii turco-austriece9.
Evlia Celebi sustine a. de la Viena a c&lAtorit timp de doi ani i jum&tate"19 sau
trei ani i jumItate"11 prin Europa, vizitind, cu invokes wild), a implratului Leopold I,
Cele sapte crlii" ale Austriei, precum i Danemarca, ajungind apoi in Pranta, pin& la
portal Dunkerque (Dunkarlaz). Dar unii specialisti socot c el nu a trecut dincolo de
Viena sau niel nu a fIcut parte din aceast& solie12. Totusi se pare c6. Evils Celebi a vizitat
o serie de tinuturi din Europa centralii, deoarece el apune el, plecind In toamna anului
1664, in Austria, la intoarcere 31 gaseste la Buda pe vizirul Giirdjil-Mehmed pava", care,
dup cum se stie, a functionat acolo ca beilerbei incepind din octombrie 1664 si pin& in
martie 1666. Afirmatia c s-a tutors in al treilea an" coincide tocmai cu prinavara anu-
lui 1666, and vizirul Giirdjii-Mehmed pasa era Inc& valiu de Buda. Ajuns la Alba Iulia,
Evlia Celebi a plecat de aici, cu o scrisoare de recomandare a principelui Mihail Apafi, la
domnul T5sil RomAnesti, Radu Leon (1664-1669), tar de acolo a trecut in Moldova. Dupa
aceea il gAsim pe cAlltor in Crimeea, de unde va ajunge pin& in Caucaz i chiar la Kazan,
asa cum afirm el insusi.
Mai tirziu, Evlia Celebi a avut prilejul sa viziteze l regiunile Greciei, luind parte
si la ocuparea ceatii Candis, din insula Creta (1669). El a cercetat I coastele Adriaticii,
mergind ptnA In interiorul Albaniej, dap& care s-a inapoiat din nou la Istanbul in 1670.
In anul urmator va porni in ultima c515.torie, de astii datI spre Orient, din dorinta de a

9 Despre lucrArile referitoare la Evlia Celebi si la opera sa a fost intocmitft o Bibliografie,

care va fi publicatO. separat.
1 Seyahatname, VII, p. 390.
11 Ibidem, I, p. 300.
Gyul a Szekf u, T5r6k nirtnetiroh, vol. III, Budapest, 1916 (Introducere).
28 Seyahatname, VII, p. 390.
14 Ibidem.

313

www.dacoromanica.ro
merge in pelerinaj la Mecca- si Medina, ea si din setea de a vedea meren ate meleaguri,
necnnoscute pin stand de el. Din Arabia, Evlia Celebi se itttoarce in Egipt, de mide
pleaca apoi spre Sudan si Abisinia, incheindu-si astfel sirul peregrinarilor sale chip aproape
jumatate de secol de calatorii si la o virsta destul de inaintata.

Daca ar fi sa facem o sumara lista a locurilor pe unde a trecut Evlia Celebi am

vedes el el a cutreierat tosta, Anatolia, ajungind pina In Caucaz, Siria, Irak, Iran si Arabia.
Apoi, din Egipt a trecut in Sudan i Abisinia, in timp ce din Europa a vizitat intreaga
Petlinsula Balcanica, trecind prin Bulgaria, Grecia, Albania, Serbia, Hertegovina, Croatia,
Bosnia. in unele regiuni a revenit in mal multe rinduri, cum a fost Dobrogea, a cunoscut
aproape pas cu pas cele trei tari romanesti, de la Dimare si pina in nordul Transilvania
san Moldovei, de unde a trecut mal departe, in Polonia, Ucraina sau Crimeea, pina in
Caucaz, ocolind de asta data nordul Mril Negre. In Occident a ajuns pina 1a Viena, lar
daca ar fi Mi darn crezare relatarilor sale, ar trebui sa prelungim aria acestor peregrinad
pina la Oceannl Atlantic si la Peninsula Scandinaviei. Chiar daca se excepteaza ultimele
zone amintite mal sus, asupra carora mai exista. inca indoieli, celelalte teritorii ramase
alcatuiesc si ele un spatiu urias pentru ca Evlia Celebi sa se numere printre cei mai cunos-
cut calatori din istoria utdversalii. Pina nu de mult, specialistii dispuneau de foarte putine
date despre iiltlniii ani ai vietii lui Evlia Celebi, dar treptat s-au facut miele progrese pe
acerista linie aducindu-se miele clarificru-i16.
Astfel, se credea ca. ultimul an mentionat in Seyahatname se referfi la anal Hegirel
1089 (1678/79)16. Cercetarea mai atenta a opere! lui Evlia Celebi aratii tusa at, de fapt,
relatarea evenimentelor continua. pina la asediul Vienei de catre turci in 1683, si chiar
dupa aceea. De pilda, spre srirsitul volumului X, Evlia vorbeste de unele fapte petrecute
In Orient, mentionate si in alte izvoare. Aftindu-se in Egipt, el descrie intreg ceremonialul
care a avut loe cu ocazia sosirii vizirului Osman pasa si a plecarii predecesorului sau.
Abdurrahman pasa, apune calatorul du-si ramas bun de la Osman pasa, a plecat
cu mare alai in a zecea zi a lunii sevval din anul 1091 (3 noiembrie 1680)"17. De asemenea,
el a fost in Egipt cind Osman pasa a primit si actul de raminere in post (mukarrer)
pentru anul <10>9218.
Tot in acelasi an s-au intimplat i moartea serifului Berekiat si inundatiile de la
Mecca, iar pentru inlaturarea pierderilor au venit, cu hatiserif, marele imbrohor Suleiman
aga, Giirdjii-Siavus aga Kiird-Ahmed aga"1.

15 M. Cavit B a ysu n, Evliya Gelebiye ait notlar (Note despre Evlia Celebi),
Tiirkiyat Mecmuasi", XII, 1955, pp. 257-274.
16 Seyahatname, I, p. 301; M. Gubogl u, Evliya Celebi : De la situation sociale-econo-
migue des Pays Roumains vers le milieu du XVII-e sicle, in Studia et Acta Orientalia", IV,
Bucarest, 1962, pp. 156-157.
17 Seyahatname, X, p. 1048.
10 Ibidem.
16 Ibidem.

314

www.dacoromanica.ro
 Aceste informatii ale cilittorului sint confirmate de cronicarul oficial (vah'anavis) al
Imperiului otoman, Mehmed Raid (m. 1736). De pildit, acesta aminteste de inlocuirea
vizirului Abdurrahman pasa prin Osman pass, in Egipt, in cadrul evenimentelor anulul
Hegirei 1091 (2 februarie 1680-20 ianuarie 1681)2, pentru repararea striciciunilor provocate
la Mecca de ploile din 14 ianuarie 1681 (23 zilhicce 1091) a fost trimis marele imbrohor
Suleiman aga", care pleacit din Constantinopol la 2 iulie 1681 (15 cemazi ul-ahir 1092)n.
Surprinzittor este Iasi faptul c, dupi relatarea evenimentelor mentionate mai sus,
Evlia Celebi trece dintr-o data la anul 1683 (1093 H.), referindu-se la potolirea unor ris-
coale din Orient de sub conducerea lui Beni Vefayi Magribi".
Toate aceste relatiri invedereazi faptul cit la acea dati Evlia Celebi se afla Inca in
Egipt si era in stare si consemneze cele vizute i triiite de el pe meleaguri indepArtate
de Istanbul, unde se crede cA s-a stins din viati.
In aceasti ordine de idei, se cuvine sA ne oprim putin i asupra insemnirilor, fie si
indirecte, ale lui Evlia Celebi cu privire la asediul Vienei de citre turci in anal 1683, ceea
ce, de asemenea, ne sugereazi elemente importante in legitura cu ultima parte a vietli
acestui mare cilitor otoman. In acest context, ne asociem convingerii unor specialist' cum
ca Evlia Celebi a trait i evenimentele din perioada asediului Vieneils.
intr-adevir, Evlia Celebi relateaz cA, in timpul cilitoriel sale in capitals Austriei,
In suits soliei lui Kara-Ilehmed pava, el ar fi intilnit acolo un oracol" care i-ar fi declarat :
Dumnezeu nu va sorti ca In anul 1683 (1094 H.) Viena s5. fie predatit in vainite musul-
manilor"24. Aceastit mentiune a fost considerati drept dovadi el Evlia Celebi a murit abia
dupl asediul Vienei, dei nu se refer& direct la desfi,surarea evenimentelor de atunci".
Cilittorul ne der& i alte indicii in sensul concluziilor de mal sus.
Astfel, referindu-se la faptul cA persoana care ii relatase cele mentionate despre Viena ficea
parte dintre oracoli", Evlia Celebi adaugit : Dar in scurt timp, prin sosirea oastei islamice,
Allah va sorti ca ea sA puni piciorul pe pamin' tul acestui orar". Nu rimine nici o indoiall
cA Evlia Celebi avea in vedere tocmai pomirea armatelor otomane spre Viena in 1683.
alte relatiri ale cilitorului reprezinti referiri la evenimentele petrecute atit in
timpul desfitsurixii asediului capitalei imperiale, cit i dupit aceea. De pildi, vorbind tot
despre trecut, Evlia Celebi afirmi cA, la Viena, crestinii de acolo i-ar fi declarat astfel
Oastea turcit poste si vini, dar, ajutindu-ne titarii, noi II vom dezorganiza pe turci,
vom nimici pe vizirii turci i 11 vom lua prizonieri l, datoritit acestui ores, devenind invitt-
gitori, vom lua multe cetitti de la turci"22. Aceste relatiri ale lui Evlia Celebi gat consi-

" Mehmed Rasi d, Tarih (Istorie), vol. I, 1282 H. (1865/66), Istanbul, p. 361.
al Ibidem, pp. 365-366, 369.
al Seyahatname, X, p. 1049.
"M. C. B aysu n, op. cit., p. 259.
" Seyahatname, VII, p. 239.
15 Me9kiire Eren, op. cit., pp. 10-12.
' Seyahatname, VII, p. 239.
17 Seyahatname, VII, p. 250.

315

www.dacoromanica.ro
derate ca referindu-se la refuzul hanului Crimeii de a opri armatele lui Sobieski la trece-
rea DunAril, in fata Vienei", ceea ce marcase inceputul dezastrului otoman din 1683, urmInd
inaintarea imperialilor in directia Ungariei i Transilvaniei. Cronicarii otomani, ca i izvoarele
europene, aduc o serie de precizki in legaturii cu aceste evenimente. Se stie, de asemenea,
vizirul Kara-Mustafa pap a fost ucis, fiind socotit autorul principal al Infringerii
otomanilor In fata Vienei.
DupA pkerea noastrA, Bvlia Celebi nu a relatat toate evenimentele legate de asediul
Vienei s't urmiirile sale In felul mentionat mai sus (el nu aminteste niel de uciderea lui
Kara-Mustafa pap) poste dizttr-un sentiment de dezamgire i pentru c faptele veneau
In conflict cu Intreaga sa peril., In care el preamrise succesele militare otomane de ping
atunci. De aceea s-a limitat doar la formulki evazive, vorbind de niste evenitnente pe care
le considera cli aveau sit se petreacA In viitor. Dar pare verosimilA convingerea potrivit cAreia
toate aceste InsemnAri Invedereazi ca claritate cA In 1683 (1094 H.) Evlia Celebi era
incA in viatg. De asemenea, dat fiind faptul cA cele mai multe cetAti turcesti din Ungaria
au cAzut In anul urmAtor, ele ne dau posibilitatea sA apreciem cA marele ciilAtor tale
In anal 1684 (1095 H.)2.
Niel despre locul unde a fost inmormIntat Evlia Celebi nu se cunosc prea multe luc-
ruri. Dupg pArerea unora, se all la Istanbul intr-un mic cimitir din cartierul Pera
(Beyoglu)30, dar piatra de mormint a dispArut22.
S-a ends i ipoteza c Bvlia Celebi ar fi mutit In Egipt, ande clkorise In ultima
parte a vietii sale". La un moment dat, s-a crezut crt zaormIntul acestui cAlkor se gkeste
in orasul Adana" unde se descoperise urmAtoarea in.scriptie : Melek-Ahmed pafals, seyyah-s
diem Evliya ruhigun Allah risassna, Fatiha 1 Sena 1083. Traducere Rug. (Fatiha), intru
voia lui Allah, pentru sufletul cAlAtorului mmii Evlia, ruda lui Melek-Ahmed pasa I Anal
1083(1672/73)"".
In studiul amintit mai sus, M. C. Baysun a demonstrat ins& cii, de fapt, era
vorba de o inscriptie redactatii de Insusi Bvlia Celebi cu prilejul trecerii sale prin acel
oras". El obisnuia sA lase asemenea urme prin localitkile pe unde trecea, texte similare
fiind gsite i In alte pk-ti". Unele au fost reproduse i In Seyahatname, cum este de
pildit o inscriptie identicil din lAcasul de cult Osman Baba Tekkesi de lingA Edirne, rAmas
de la Evils, Celebi, dui:a cum ne miirturiseste alAtorul Insusi".
88M. C. B a ysu n, op. cit., p. 260.
29 Ibidem, p. 261.
3 B urs all Mehmed Tahi r, Osmanls Maellifleri (Scriitorii otomani), vol. XII,
1343 H. (1924/25), Istanbul, pp. 15 16.
al P. Babinge r, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und Ihre Werke (G.O.W.), Leipzig,
1927, p. 220.
32 M. C. Baysun, Evliya elebi, In Islam Ansiklopedisi (loc. cit.).
Arar Hikme t, Evliya gelebi'nin mesare Adana'da ms? (Mormintul lui Evlia Celebi
se all la Adana ?), In Yesil Mersin", 30 Kamm 1 Aralik, 1949.
34 M. C. Baysun, Evliya gelebiye ait notlar . . ., p. 262.
35 Ibidem.
36 Ibidem.
32 Seyahatname, VIII, p. 771. Pentru alte inscriptii, vezi vol. IX, pp. 217, 336.

316

www.dacoromanica.ro
 Dealtfel, vorbind despre insemnarile sale din moscheia construita de sultanul Mehmed
al II-lea (1451-1481) la Elbasan, din Albania, Evlia Celebi afirma ca a facut acest lucra
deoarece noteaza el am un vechi obicei de a lasa urme serse prin toate satele o
oraele pe unde ma duc, precum i prin locurile mide se adun multa lume"38. Aceasta
afirmatie nu pare intimplatoare, intrucit Evlia Celebi confirma din nou, intr-o altii parte
a operei sale, acest obicei al sail : In Anatolia (Rum) 0 in Arabia, in Iran, la Belh 0 la
Buhara ne marturisete el in fiecare geamie 0 han, casa de binef acere (imaret) sau
ilea de cult (tekke), pe scurt, in cei cincizeci 1 unu de ani de clnd calatoresc prin cele
optsprezece imparatii, am scris i m-am rugat, in once imprejurare, pentru cite o slujba
de Fatiha, cu scrisul meu nu tocmai urit. Acest lucru nu este o tainti pentru poetii-chitareti
(aftla) care Il vad"38.
Din considereutele mai sus amintite, chiar i mormintul lui Evlia Celebi rsnmne incii
atentia oamenilor de tiinta care se ocupa de viata 0 de opera acestui dilator otoman.
Opera lui Evlia Celebi, cunoscuta sub denumirea sugestiva de Carte de calatorii (Seya-
hatname), insumeazii. aproape 7 000 pagini, tiparite in 10 volume masive. In ceea ce priveste
realizarea acestei vaste lucrar se poate spune cA, in buna parte, ea are la baza insemnarile
facute de autor in timpul calatoriilor sale, despre desfaurarea diferitelor evenimente la care
a fost martor. De asemenea, Evlia Celebi a cules impresii 0 date despre satele, oraele
sau cetatile vizitate, despre popoarele intilnite in timpul peregrinarilor sale etc. Ulterior,
aceste insemnari an fost intregite, capatind forma 0 dimensiunile sub care le cunoa#em
astral.
Este tot atit de adeva.rat ilia'. 1 faptul c Seyahatname cuprinde i amintirile neconsemnate
ale autorului, in calatorii, ca 0 o serie de informatii extrase din cele mai variate lucrar con-
sultate de el. Un studiu intreprins, doer asupra primului volum din Seyahatname", a dovedit
cu prisosinta boga.tia surselor folosite de Evlia. S-a stabilit c printre izvoarele folosite in
acest volum se mamas& opere ca : Dictionarul lui Sahidi (ni. 1550-1551), o istorie despre
Alexandru cel Mare (Iskendername), o cronica numita Tuhfe Tarihi (Istoria evenimentelor
ciudate), legislatii (Kanunname), Istoria lui Tabari .a.81. De asemenea, Evlia Celebi a
folosit aici i unele opere fax& sa le fi mentionat in mod special. Printre ele se all cronica
lui Mustaf a Ali (ni. 1599), intitulata Kilnh-la-ahbar (Esenta informatiilor), o anexa la .$akaik-s
Nu'maniyye (Biografii de carturari) a lui Ta.,k6priizade (m. 1561), cronica lui Ibrahim Pecevi
cca 1650), diferite biografii in versuri despre poeti, cronica lui Djevri (Cemi) Celebi
q.a43. S'int ins& i lucrari mentionate, dar neutilizate de Evlia Celebi la intocmirea volumu-
lui amintit43. Toate acestea adeveresc diversitatea mijloacelor de informare de care s-a folosit
cartorul Evlia Celebi chiar i atunci and este vorba de un sing-ur volum din vasta sa
opera.

Ibidem, VIII, pp. 720 721.

39 Ibidem, VIII, p. 771.
4 Meskre Eren, op. cit., 133 p.
Ibidem, pp. 37-74.
42 Meelcare Eren, op. cit., pp. 75-126.
43 Ibidem, pp. 127-128.

317

www.dacoromanica.ro
 Lu Evlia Celebi nu i-au ramas straine niel miele opere scrise in limbi neislamice.
Multi specialisti apreciaza ea, in afara de limbile turca., araba 1 persana, el cunostea greaca
qi latina". Calatorul insusi ne sugereaza acest lucru atunci clad povesteste cft am ascultat
cu urechile mele cind, In cetatea numita Fagiiras, se citea din istoriile maghiare despre
Infatisarea cetatii Akkerman"". Din analiza operei lui Evlia Celebi rezulta ca el s-a straduit
sli invete cite ceva din limbile popoarelor cu care a venit in contact. El explica aceasta
stradanie astfel : Persoanele care ant obligate, ca mine, sit calltoreasca prin lume trebuie
sA cunoasca cite ceva din fiecare limba, ca sa fie atent, intelegind cele ce se rostesc impo-
triva sa, in cazul dud nu va fi pe plac"". ti continuare el adauga : Caldtorii trebuie
sA cunoasca citeva cuvinte despre bautura mincare, spre a-si putea astimpOra nevoile
stomacului si chiar sa se salveze, la nevoie. Dar e mai bine sa. nu spuna aceasta"7. De-
altfel, Evlia Celebi ne oferl numeroase exemple din limbile mai multor popoare, printre
care si din romana, rusA, maghiara, germana, georgiana, tatara deoarece a transcris
cu caractere arabe liste intregi de cuvinte sau expresii din cele mai variate domenii.
Dei, datorita unor imprejurari nefavorabile, Evlia Celebi nu a putut atinge, cu total
cultura sa, virful ierarhiel carturtiresti otomane de la mijlocul veacului al XVII-lea, totusi
datorita cunostintelor sale de literatura turcii, araba i persana el a avut posibilitatea
imbogateasca relatarile sale de cillatorie cu mijloace de exprimare deosebit de variate i cu
o retorica specific oriental. De aceea stilul povestirilor sale nu numai ca este bogat
variat, dar i captivant. Aceasta trasatura a lui Evlia Celebi se poate aprecia si dupa o
alta lucrare a acestui calator, intitulata $ahaname (Carte de glume), amintit de el in pri-
mul volum din Seyahatname", dar care nu a putut fi descoperita pina in prezent. Alternin' d
proza cu versurile, adeseori creatii personale, i folosind un limbaj relativ siniplu. in com-
paratie cu ate opere din vremea aceea, pline de arabisme i persanisme, Seyahatname se
prezinta ca o lucrare atractiva, unde se gasesc presarate multe anecdote, dialoguri etc.
Dar, dupa cum vom vedea mai departe, aceasta opera isi pastreazl toata valoarea el mal
ales datorita bogatiei i diversitatii informatiilor pe care le cuprinde despre viata a numeroase
popoare din Europa, Asia si Africa, vilzute de Evlia Celebi l descrise sub cele mai variate
aspecte : social-economic, politic san militar, administrativ-institutional, ca si sub raportul
traditiilor de artiL, limbii, folclor etc. Daca la toate acestea adaugam i interesul deosebit
acordat de Evlia Celebi satelor l oraselor prin care a trecut, o data sau de mai multe
ori, descriindu-le pina la cele mai miel detalli, ca l efortul sau de a patrunde in intimi-
tatea intregii naturi inconjuriltoare, putem afirma ca Evlia Celebi este acel globtrotter"
vrednic a fi pomenit alaturi de cei mal vestitl calatori ai istoriei universale, cum ar fi :

" Bursali Mehmed Tahir, op. cit., p. 15.

" Seyahatnarne, VI, p. 111.
88 Seyahatname, VII, p. 483.
47 Ibidem.
48 Ibidem, I, p. 385.

318

www.dacoromanica.ro
Ibn-Padlan (sec. X), Al-Mas'udi (sec. X), Marco Polo, Iba-Batutta v.a. Dealtfel, el a si
fost denumit Ibn-Batutta al otomanilor"55.
Evlia Celebi se distinge 'de multi alti cAlgtori l prin maniera de a-si prezenta mar-
tunde, In timp ce opera sa riimine un izvor de informatli de tot felul. In ea se imbinit
trecutul cu prezentul, din vremea autorului, realitatea istoricg cu fantezia lui Evils Celebi
care, pomind de la fapte l evenimente concrete, s-a strAduit sg. amplifice unele situatii,
din dorinta de a le prezenta cititorului ca intimplAri deosebite, ceca ce a determinat pe
wail specialisti sd-1 compare de astii datA pe Evlia Celebi cu celebrul Dante50. De aceea
multe din informatiile sale prezintA o valoare istoricA de netAgAduit, ele pornind de la fapte
rea/e, de la evenimente sau intimplAri trgite sau vAzute de c&lgtor, dupg cum unele au
fost culese din alte opere demne de luat In seamg. Pe toate le descrie cu multe detalii
mai ales, ca mult simt al umorului. Problema se pune de a disceme, din noianul de infor-
matli, adevArul de exagergrile vgdite ale autorului, de erorile in descrierea fapte/or sau de
intervertirile cronologiei evenimentelor etc. 0 serie de relatgri ale lui Evlia Celebi, ca de
exemplu cele in legAtur& cu trecutul mai indepArtat al unor popoare sau localitAti, slut
adeseori eronate. De asemenea, numArul ostilor indicate de el in descrierea unor bAtAlii
sau ca alte prilejuri diferii de alte izvoare. Ele se cer confru.ntate cu lucrArile care trateazi
aceleasi evenimente, ceca ce s-a fAcut, dealtfel, desi in parte, $i in noteie din volumul
de fat& Dar relatiile de cglgtorie ale lui Evlia Celebi prezintA important& pentru incercarea
sa de a ne infgtisa un tablou cit mai cuprinzgtor al societAtii in care pgtrundea la un
moment dat cklgtorul, observind-o i studiind-o sub cele mai variate aspecte ale vietii
materiale i spirituale. Trebuie subliniat totodatg l faptul cA, fiind un produs al perioadei
de reviriment al Imperiului otoman, sub guvernarea marilor viziri din familia Kpriiliilor,
ca Mehmed pasa (1656-1661) si Pazil-Ahmed pasa (1661-1676), opera lui Evlia Celebi
se caracterizeazA prin preamgrirea puterii armate otomane, In luptele duse in aceastii peri-
cad& indeosebi cu lumea cresting. Din acest punct de vedere, Seyahatname pAstreazA intr-o
mAsurg oarecare trAsliturile specffice izvoarelor narative medievale. Inclinatiile multiple ale
lui Evlia Celebi, dar mal cu seamg spre muzicA i picturA, explicl in mare masurl o inte-
resal an pentru creatiile artistice ale popoarelor. De aceea el admirg frumusetile artel
crestine cu o insufletire nu mai putin entuziastA deck creatiile artei musulmane. Aceasta
rezultA si din descrierile ample rezervate bisericilor i mAngstirilor, iar in ceca ce priveste
folclorul popoarelor, pasiunea lui Evlia Celebi se manifestA. cu aceeasi tgrie atit fat& de
mulsulmani, cit i fatA de crestini.
In principiu, pe el 11 intereseazg once domeniu. El acre, de exemplu, in legAturl
cu invAtarea limbilor sau cunoasterea altor aspecte ale vietii popoarelor, urmAtoarele :
noasterea lor este mal bung deck ignorarea lor"51. Tinind seama de caracterul complex al
relatgrilor lui Evlia Celebi, toti cei care au apelat la Seyahatname nu au uitat sg mentioneze

49 Bursali Mehmed Tahir, op. di., p. 15.

6 M. L li t f I k i z, Evliya gelebi ve Dante (Evlia Celebi si Dante), in Hilal", Ankara,
nr. 1/1958, pp. 14-15.
51 Seyahatname, VII, p. 483.

319

www.dacoromanica.ro
rezervele lor in privinta anumitor informatii, dar nici nu au ezitat s foloseasca aceastg
opera, luind-o adeseori drept una din sursele importante fie sub report istoric, militar sau
politic, fie sub aspect institutional, folcloric etc. Bibliografia anexata la aceastg nota hive-
dereaza cu prisosintg interesul trezit de opera lui Evlia Celebi in lumea specialitilor de tot
felul.
Seyahatname a lui Evlia Celebi fusese semna/atg, pentru prima oarg, fuel pe la ince-
putul veacului al XIX-lea de istoricul Imperiului otoman, Joseph von Hammer". De atunci,
s-au intocmit nenumgrate studii asupra acestui calgtor turc, ca i asupra operei sale. De
asemenea, s-au efectuat l foarte multe traducen i din Seyahatname, in cele mai diferite limbi,
despre o localitate, un tinut sau un popor descris de Evlia Celebi. Tinem sa precizgm totu0
faptul cg, in ultima vreme, preocupgrile referitoare la marturiile lui Evlia Celebi au fost
reluate in mai multe tart dar pe o scarg mult mai amplg, valorificindu-se, de asta data,
sub forma tmor traducen i aproape complete relatarile din Seyahatname despre o targ sau
alta. Astfel s-a procedat, de pildg, in U.R.S.S., in R.P. Bulgaria, R.S.P. Iugoslavia .a.,
punin' du-se din non in circuitul tiintific, sub o forma mult mai completa 0 mai unitara,
marturiile acestui dilator despre tattle i popoarele respective. Seyahatname prezinta o deo-
sebita importanta i pentru istoriografia romang, deoarece ea cuprinde un impresionant
volum de informatii referitoare la istoria poporului roman sub cele mai diverse aspecte,
autorul imbinind relatarile politico-militare cu descrieri de sate, tirguri i orae, de cetati
0 palate domneti sau monumente de art& etc. De remarcat este 0 faptul c Evlia Celebi
a consemnat in opera sa aspecte din viata economica a celor trei tari romane, bimba sau
portul, obiceiurile i indeletnicirile poporului roman. De asemenea, s-a preocupat indeaproape
sii inteleagg modul cum sint cirmuite ladle romane 0 cum functioneazg diferitele institutii
politico-sociale i militare. Date interesante ne oferg el 0 despre regiunile care fusesera
transformate, timp de mai multe secole, in provincii turceti sub denumirea de r ai al e,
ca Dobrogea, Banatul, o parte din Transilvania, cu centrul la Oradea, zonele din jurul
cetgtilor Turnu, Giurgiu, Braila, Chiba, Bender, Hotin ,a. Evlia Celebi intocme0e adeseori
adevarate statistici in legaturg cu numarul strazilor san al caselor, al monumentelor de
artg i cultura din sate sau orae, referindu-se uneori 0 la trecutul lor, ca 0 la starea lor
din vremea aceea.
Boggtia informatiilor lui Evlia Celebi despre Virile romfine se datorqte i faptului
di el a avut prilejul sg cutreiere, o data sau de mai multe ori, Tara Rom aneasca, Moldova
0 Transilvania, ca i Dobrogea, Banatul i celelalte r ai al e, vizitind un turnar impre-
sionant de regiuni, sate 0 orae de pe aceste meleaguri fie ca participant direct la diverse
campanii ale Wilor turco-tatare, fie indeplinind unele misiuni speciale, din insarcinarea
protectorilor 5E, in ale caror suite se afla. De aceea, pe ling descrierea istorico-geografica
a satelor i oraelor vizitate, pe ling& relatgrile despre viata cotidiana sau despre mani-
festarile de altg naturg din tarile romane, mgrturiile lui Evlia Celebi prezintg o important&

52 Des Osmanischen Reiches Staatsverfassung und Staatsverwaltung, Wien, vol. II, 1815,
pp. 455-469.

320

www.dacoromanica.ro
deosebita. si sub raportul infaisarii evenimentelor politico-militare din vremea aceea, mai
ales ca multe din ele au fost trate l vazute de el insusi. El insist indeosebi asupra ras-
coalelor antiotomane din timpul lui Constantin erban in Moldova (1659), al lui Radu al
111-lea Mihnea, domnul Trail Romanesti (1658-1659), ca i asupra actiunilor de reprimare
duse de stile otomane i tatare bnpotriva principelui Transilvaniei Gheorghe Ittik&zi al
II-lea intre anil 1657-1660, sau impotriva lui loan Kemny, pin& la disparitia acestuia
In ianuarie 1662. Evlia Celebi asistase mai inainte (in 1659) la instalarea lui 8tefanitit Dupu
la tronul Moldovei, lar in urma unor campanil indelungate duse impotriva Transilvaniei,
pentru inlaturarea lui Gheorghe Rfikeoczi al II-lea si a urmasului sau loan Kemny, el
asista si la inscaunarea lui Mihail Apafi ca principe al Transilvaniei (sept. 1661), descriindu-
le cu multe detain, ca martor ocular. In timpul acestor campanii traile romane devenisera
teatrul unor operatiuni pustiitoare, dupa cum se poate desprinde si din marturisirile lui
Evlia Celebi Insuli. El se refera la o serie de obligatii ale tailor romane si In legatura cu
razbolul turco-austriac din anii 1663-1664, la care, dup cum am mai mentionat, Evlia
Ce/ebi a fost prezent. Este greu de stabilit numaral calatoriilor lui Evlie Celebi in diverse
direetii, avind ca centru capitala otomana, Istanbul. Aceeasi d.fficultate prezinta si deter-
minarea trecerilor sale in partea europeana a Imperiului, aceasta necesitind cercetari spe-
ciale, ceea ce nu este in intentia noastra in nota de fata. Precizam Ins faptul ca i cala-
toriile sale in Moldova, Tara Romaneasca i Transilvania, ca si in celelalte provincii (Dobro-
gea, Banat etc.) au famas oarecum nedefinite, studiile in aceasta privinta pomind de obicei
de la calamine sale mai importante, cum au fost cele din 1651, 1657, 1659 s.a. Ducerile
intoarcerile lui Evlia Celebi s-au repetat i in cadrul acestor calatorii mai marl, pin& in
anul 1666, dupa care el nu mai revine pe aceste meleaguri". Calatoriile lui Evlia Celebi
iu taile romane au fost prilejuite, de cele mai multe ori, de trimiterea unor armate turcesti
pentru paza Dunarii sau a tarmurilor Marii Negre, mai ales impotriva atacurilor cazacesti,
sau pentru reprimarea rascoalelor antiotomane din Moldova, Tara Rom imeasca i Transil-
vania, ca si de expeditiile intreprinse In directia Austriei. Dealtfel, autorul insusi menti-
oneaza adeseori circumstantele care i-au prilejuit o calatorie sau alta fie spre tarile romane,
fie in alte parti.
Toate cele analizate mai sus explica interesul unui mare numar de specialisti din cele
mai diferite tai fat& de Seyahatname a lui Evlia Celebi. De aceea aceasta opera nu a sca.pat
nici atentiei istoricilor, geografilor, cercetatorilor in domeniul artei sau altor specialisti din
Romania. Multi au apelat la acest izvor fie prin mijlocirea traducerilor f acute in alte limbi
europene, mai cu seama in limba maghiara i bulgara, fie consultind direct originalul turcesc.
Unele materiale puse astf el in circuitul istoriografiei Tom flue reprezinta studii en caracter
mai mult sau mai putin general, de informare, iar altele constituie traduceri din Seyahat-
name, dar, asa cum am mai amintit, dupa alte talmaciri. Aceste procedee duceau adeseori

Pentru o incercare de stabilire a calatoriilor lui Evlia Celebi in Dobrogea vezi : M u s -

tafa A. Mehmed, ilspecte din istoria Dobrogei sub dominalia otomand, fu veacurile XIV
XVII (Mdrturiile cdldtorului Evlia Celebi), in Studii", Revista de istorie, Bucuresti, 1965,
nr. 5, pp. 1097-1116.

321

www.dacoromanica.ro
la oarecare indepartare de original, daca nu din punctul de vedere al informatiei, cal putin
al prezentarii marturiilor respective, multe fiind traducen i prescu.rtate. Astfel, incepind Inc&
din primele decenii ale secolului al XX-lea, au fost prezentate cititorilor din Romania o
serle de pasaje din calatorilie lui Evlia Celebi privind Dobrogea (1651), Moldova (1659),
Tara Romaneasca, Banatul, sau Transilvania, ca i informatifle acestui calator despre unele
monumente de arta, cum ar fi Mangistirea Trei Ierarhi din Iai sau cucerirea unor cetilti,
ca vestitul asediu al Oradiei de catre turci in 1660-1661 etc. ti aceasta privinta, ant
demxte de relevat eforturile unor turcologi straini care au valorificat marturiile lui Evlia
Celebi despre tilrile romane. Dar trebuie s precizam totodatgi i faptul el, pe ling& carac-
terul lor fragmentar si neunitar, aceste materiale Ant dispersate in diverse publicatii, dintre
care unele au devenit raritliti. De asemenea, unele fragmente fiind traducen i comentate, ele
pierd in mare parte valoarea lor stiintifica. Ca atare, pe baza materialelor publicate pin&
acurna nu se putea forma o idee complet& asupra marturiilor lui Evlia Celebi in legaturii
cu trecutul taxilor romane si al poporului roman. De aceea se simtea nevoia de a se pune
la indemina specialistilor si a unui public larg de cititori traducerea integrald i unitard a
relatarilor din Seyahatname despre Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Dobrogea
Banat, unele fragmente selectate extinzindu-se i asupra tinuturilor invecinate, datorit&
naturii i conditiilor istorice din perioada in care a trait si a scris Evlia Celebi relatiile
sale de calatorie. Din aceste considerente, pentru prima era, informatiile din Seyahatnamet
privind tnile romane sint prezentate integral in limba romana in volumul de fat& a serial :
CalcItori strdini despre tdrile romane. Acest f apt va determina ca stirile date de Evlia Celebi
sA fie cunoscute pe o scar& mai largii, in aceeasi proportie amplificindu-se i posibilitatile
de folosire critica a acestui izvor, pentru a deosebi adevrul istoric de exagerarile sau de
fantezia autorului, prin confruntarea mai sistematica a marturiilor sale cu alte izvoare
narative sau documentare, in aceasta privinta, socotim cA aparatul critic, uneori explicativ,
care insoteste traducerea, va inlesni intr-o oarecare mantra orientarea cititorului, desi cer-
cetarea mai atenta a marturiflor lui Evlia Celebi despre trecutul poporului roman necesita
confruntarea lor i cu alte surse decit cele indicate in notele din volumul de fata. De pre-
cizat este si faptul crt au ramas inc& unele semne de intrebare fie in text, fie In note, mal
cti seama la denumirile de persoane sau geografice (sate, orase, riuri s.a.), ele fiind defor-
mate fie de autor, fie de editori, sau, pur i simplu, nu corespund realitatilor istorice, hind
creatii ale imaginatiei autorului.
Dealtfel, editiile de pina scums privind Seyahatname prezinta o serie de deficiente
nu numai de lectura sau tipografice, dar si prin faptul cA, in genere, s-a luat ca bazgi
un mimar restrin' s de manuscrise, i chiar unul singur. Cu toate acestea, editia cea mai
completa. i, totodata, cea mai rgispindita este, cal putin pina in prezent, cea apiruta la
Istanbul intre anii 1896-1938, in 10 volume. In anii din urma s-au depus eforturi pentra
reeditarea operei Seyahatname In caractere turcesti moderne, dar nerespectarea textului, prin
rezumarea l adaptarea unor expresii la turca contemporana, in comparatie cu editia amin-
tita, face ca aceste editii noi sgi nu corespundgi cerintelor stiintifice, ea toate c i aceasta
fusese adaptata, in wiele locuri, la limbajul epocii, dar mai putin evident& in raport cu

322

www.dacoromanica.ro
originalul. Exceptind miele cercetAri, care s-au bazat pe manuscrise, cea mai mare parte a
studiilor efectuate asupra cAlAtoriilor lui Evlia Celebi, ea si majoritatea traducerilor de ptnit
scums au fost acute pe baza editiei vechi, in 10 volume. in aceastit privint& mentionitm
si traducerile in limbile rusl, maghiar& i bulgarl, care cuprind fragmente bogate l despre
tArile romitne, asa cum s-a arAtat i in paginile anterioare. Tot chip& aceastit editie au
fost valorificate mgrturiile lui Bvlia Celebi despre tinuturile Iugoslaviei, Albaniei sau Greciei,
ca i despre restul Europei, ceca ce intereseazg intr-o mitsurA. l trecutul t&rilor ronalne,
ele situindu-se in aceeasi parte a lumii cu Virile europene.
Cit priveste biografia propriu-zis& a cAlltorului Evlia Ceiebi, un studiu cuprinzittor in
aceastA. privint& a fost publicat de M. Cavit Baysun in Islam Ansiklopedisi, autorul f &and tot-
odat& o serie de consideratii i asupra operei Seyahatname. Asupra vietii i peregrinArilor lui Evlia
Celebi se mai gAsesc miele date si in studiile care au folosit Seyahatname intr-un fel san altul,
multe din ele avind un caracter general, pentru a-1 informa pe cititor. O contributie important&
o constituie i efortul de a se stabili totalitatea izvoarelor folosite de Evlia Celebi in alcAtuirea
opere! sale Seyahatname, e.a cum s-a procedat de pild& cu primul volum". O operatie difi-
cil, dar extrem de utilit, o reprezint& I initiativa alcAtuirii de Indici pentru diverse pro-
bleme la care se refer& Evlia Celebi in Seyahatname. tu acest scop, au fost luate ca
fie unele volume, izolate, scotindu-se din ele toate problemele, fie anumite aspecte, selec-
tindu-le din toate volumele, cum este, de pildA, Indexul de folclor din Seyahatname a lui
Evlia Celebi55.
Dup& cum se poate deduce i din cele expuse pin& aici, opera lui Evlia Celebi nu
este seutit& de o serie de deficiente, datorate fie autorului, fie editorilor sau imprejuritrilor
in care a fost redactatA. Seyahatname. Se presupune cii. aceast operA. a fost completat& pe
etape, in a doua parte a vietii cAlAtortilui, avind la bazA. insemn&rile anterioare. Ele au
fost definitivate prin comentariile lui Evlia Celebi sau prin adaosuri de elemente noi, Mi-
nute pe parcurs, iar acolo mide nu a avut la dispozitie toate datele, Evlia Celebi a pre-
ferat s5. lase un spatiu liber spre a efectua mai tir' ziu completArile necesare. Dar multe
din ele au rAmas ca atare, ceca ce ingreueaz& si mai mult identificarea lor.
in primele sase volume, datorit& cenzurii de pe vremea sultanului Abdu-Hamid al
II-lea (1876-1909), se intilnesc miele omisiuni sau elimingri care afecteazit ansamblul operei
lui Evlia Celebi. 1Juli specialisti apreciazA. cA eliminitrile datorate fie cenzurii, fie altor
motive sint destul de numeroase, hick pot influenta intr.() mAsur& important& continutul
operei"". n aceastA privintit ei conchid el : cercearile I culegerile bazate doar pe
textul tipitrit reprezinta eforturi departe de a fi serioase i veridice"".
Tinem sA precizAm faptul el, nedispunind de alte posibllit4l, culegerea de fat& a fost
intocmit& pe baza aceleiasi editii in 10 volume, de care am amintit mai sus si care pre-

54 Mekiire Eren, op. cit.

56 Tan Nai 1, Evliya gelebi Seyahatnamesi. Folldorih Dizin Denemesi, Ankara, 1974,
115 p. (dup& editia non& a lui Zahuri Dainsman).
56 Gzay din Ne v z a t, Evliya gelebi Seyahatnamesi azerine (Despre Seyahatname
a lui Evlia Celebi), in Ttirk Kiiltiirit", nr. 119, Eyltil 1972, Ankara. pp. 1188-1189 (28-29).
67 Ibidem.

323

www.dacoromanica.ro
zinta deficientele semnalate. Pentru aceasta s-a pornit de la considerentul cg extragerea
informatiilor privitoare la Virile rom tine prin compararea mai multor manuscrise nu numai
cg ar fi necesitat eforturi indelungate dar nici nu se poate realiza prin initiative unilaterale,
manuscrisele operei lui Evlia Celebi aflindu-se in alte taxi. Regretabil este ins& faptul
nu ne-a fost acce.sibil niel volumul editat in anii din urma cuprinzind tocmai omisiunile
eliminarile de care am amintit mai sus. Aid se cuvin totu0 precizate don& lucruri
anume faptul ca editia amintitg a ramas, cel putin pina in prezent, cea mai completa,
de0 se bazeazg in general pe un singur manuscris, cu exceptia ultimelor volume, iar in
ceea ce privete pgrtile cenzurate, ele nu afecteaza, in principiu, informatiile referitoare la
lumea erg-Una, inclusiv Odle romane.
Aa cum s-a mentionat mai inainte, asupra operei lui Evlia Celebi planeazg i indoiala
unor specialiti privind veridicitatea marturiilor acestui dilator care fie ca tinde sa exa-
gereze faptele relatate, mal ales datele cifrice, fie cg li da uneori friu liber imaginatiei
sale din dorinta de prezenta opera mai interesant 0 mai captivant. Totu0, apreciem
ca indoielile nu pot fi generalizate, Seyahatname in ansamblul ei, importanta
sa deosebitg ca izvor de informatie tiintific. In aceastg privinta s-au f gcut deja uncle
confruntari ale relatgrilor lui Evils Celebi cu alte izvoare pe care le avem la indeming80.
Editarea unitara 0 integral& a informatiilor referitoare la trecutul poporului roman va lgrgi,
flat indoiala, aceast posibilitate pina la cele mai mid detalii, supunind opera Seyahatname
unui adevarat examen.
Pentru a sugera miele elemente in leggtura cu raportul dintre fantezie i adevar la
Evlia Celebi ne vom referi doar la &eva exemple, comparin' du-le cu relatgri similare din
alte surse competente.
Astfel, vorbind de dificultatile intimpinate de vizirul All paa., in 1661, pentru cuceri-
rea cetgtii Oradea, datorita apei care umplea antul din jurul cetgtii, Evlia Celebi rela-
teazg urmatorul episod: Intr-o noapte serie el a venit la serdarul Ali pava o ungu-
roaica i i-a vorbit astfel: Stapine, daca imi eliberezi feciorul cgzut in mtinile tatarilor,
iti argt local de scurgere a apei din antul cetatii, lar daca lavi sa se scurgg apa din ant
cetatea ramins e pe uscat, o cucereti far vreo piedica ; altfel, aceast cetate nu se teme
de loviturile de tunuri"88. Dupg scurgerea apei, potrivit indicatiilor femeii, i s-a dat
feciorul, iar femeia, luindu-1 Cu ea, a plecat la Ineu", adauga Evlia Celebin. La prima
vedere, aceastit relatare pare neverosimilg, putind fi consideratg produsul imaginatiei cald-
torului Evlia Celebi. Dar iatg ce spune despre aceea0 intimplare un alt izvor, demn de
incredere l contemporan, provenind, de asta data, chiar din tabara ardeleana, unde se
desfa.,urau evenimentele.

58 OZan Mustaf a Nihad, Evliya elebi. Seyahatname. Onyedinci asir hayatsndan

kvhalar (Evlia Celebi. Seyahatname. Tablouri din viata secolului al XVII-lea), vol. E[I.
M ustaf a A. Mehmed, Aspecte din istoria Dobrogei ..., pp. 1097-1116.
Seyahatname, V, p. 412.
el Ibidem.

324

www.dacoromanica.ro
 Aici mai trebuie argtat noteazg cronicarul Georg Kraus (1607-1679) a in acest
fillip o unguroaic arestatg, femeie destrgbglatit, a dat de stire cg, dad. va fi sloboziti, ea
va argta locul unde apa poste fi secatg ping la fund..."65. Autorul continug apoi relatarea
sa in spiritul mgrturiilor lui Evlia Celebi. Compararea celor douA categorii de mArturii duce
la convingerea cg, punind drept mobil sentimentul matern, relatarea lui Evlia Celebi pare
mat veridicg decit motivarea cronicarului ardelean Georg Kraus. Asemenea exemple slut
destul de numeroase in cele doug opere amintite, autorii completb. idu-se unul pe altul in
inffisarea evenimentelor. Faptul in sine devine cu atit mai semnificativ cu cit unul
vine din tabgra otomang iar celglalt aparfine taberei ardelene, amindoi fiind contemporani
evenimentelor relatate, dar unul algtor, altul cronicar.
Tot in sensul celor afirmate mat sus, ne-am putea referi i la un aft exemplu, care
invedereazg parunderea autorilor chiar i in intimitatea faptelor descrise. Astfel, Evlia
Celebi relateazg cg, in timpul expedifiilor din Transilvania (1660-1661), turcii, pornind
in cgutarea unui nou principe, cu ajutorul cgruia sg-1 inlgture pe loan Kemny, il ceruserg
pe Zolyomi-oglues, aflat in miinile cgpitanului cetIfii Hust. Potrivit afirmafillor lui Evlia
Celebi, care participase personal la aceste evenimente, aducindu-1 pe Nicolae Zolyomi Cu
lanfurile de git, cgpitanul cetgfii ar fi declarat solilor otomani urmgtoarele : Cifi bani va
putea oare stringe impgrgfia otomang punind eral pe un nebun ca acesta ? Cum va putea
el sg stApineasc 1 sg apere Ardealul? Dar ce are craiul nostru loan Ketnny ?"
Despre aceeasi intimplare Georg Kraus spune cg. Nicolae Zolyomi se gases tocmai
atunci inchis la Hust pentru trgdarea doveditg i scrisori de uneltire cu turcii", lar maes-
trul curfii, Mihail Kalnoki", ar fi riispuns turcilor cg ei ar avea un principe bun65, care
a fost ales, si n-au nevoie de un altul"66. Mai mutt, ambii autori vorbesc aproape in ter-
meni identici de aducerea l scoaterea solilor turci din cetate cu ochii legafi, pentru a nu
putea observa pe unde anume erau dust sau intorsi.
Desigur, spre deosebire de prezentgrile fragmentare de ping scums, punerea, in
traducere, in circuitul istoriografiei a ansamblului mgrturiilor lui Evlia Celebi despre
grile romane asigurg in mai mare mgsurg atit folosirea lor cit l verificarea lor cu alte
izvoare narative sau documentare, interne sau externe.
Mustafa Ali Mehmet

62 Georg Kr au s, Cronica Transilvaniei (1608-1665), Editura Academiei, Bucurestl,

1965, p. 367.
" Fiul lui Zolyomi". Este vorba de Nicolae Zolyomi.
64 Seyahatname, VI, p. 45.
65 Este vorba de loan Kemny.
Georg Kraus, op. cit., p. 412.
325

www.dacoromanica.ro
 EVLIA CELEBP
VOL. I

Cu voia lui Allah cel preainalt,

fluviul Dunk-ea, intorcindu-0 indat cursul2, a stricat drumurile pe unde
a trecut si a format un brat mare, cotind mai intli in locul numit Mo-
rile Dunrii3, din apropierea Varnei si Provadiei. Acum, se afl pe ea'
niste mori mari si toat populatia Dobrogei acolo isi macin6 f aim, incit
locul cunoscut sub numele de Morile Dun5sii e vestit pin in ceruri.
1 Traducerea s-a f Acut dup5.: Fvli a Celeb i, Seyahatnatne Cartea de cgtlfiterin,
Vol. I X, Istanbul, 1896-1938.
1 Evlia Celebi povestete ch.., potrivit informatiilor unor istorici de altAdat5., trecind
odinioargt prin Portile de Fier (Demir Kapu), Dungirea se v5zsa in Marea Mediteranii pe
la Constantinopol.
$ Tuna Degirmenleri. Fvlia revine la aceste mori in vol. III, p. 352 i in vol. V, p. 53.
4 Pe apa de la Morile DunArii". In realitate nu este vorba de Dun5se, ci de miele
riuri dintre Varna i Provadia, care, dup5. parerea autorului, ar fi rAmA.5itele unui brat al
Dmarii (vezi i p. 399).

326

www.dacoromanica.ro
 ... M'Aria sa eihul Zendani 9iIKara-emseddin au prevestit, in anul 44
8895, sultanului Baiazid Veli6, cucerirea cetstilor Chilia7 i. Cetatea Alb65,
care sint porturi importante...
Descrierea cuceririlor de pe vremea domniei sultanului Mehmed al II-lea9 141
... in anul 880" a fost cucerit Cetatea [A1M..., iar in anul 88111
a fost cucerit vilaietuln Moldovein...
Cuceririle din timpul domniei sale fericite" 145
...in anul 88915 au fost cucerite cetstile Chilla i. Cetatea Alb5....
in anul 918", fa'sculindu-se moldoveanul", el a fost supus la haracin...
Desprelbeilerbeii" hanului Suleiman" 168
... Gazi Hasan pa. a., mergind in Iemen i in Abisinia, a ajuns apoi 169
valiun la Timioara.
Ulama paa... Dindu-i-se in dar sangeacul22 Lipova, a indurat aco-
lo patruzeci de zile de asediu ; i tocmai cind ieea din cetate, predind-o,
de nevoie, in miinile ghiaurilorn, cu iertare (aman) a fost fcut martir
30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
a Baiazid al II-lea Veli, sultan otoman (1481-1512), amintit adeseori de Evlia Celebi.
7 Kili. Evlia Celebi revine asupra acestor evenimente in vol. V, pp. 108-109.
Akkerman. Despre echivalenta Akkerman-Cetatea Alba vezi vol. V, p. 109.
1 Ebulfeth Parintele cuceririlor" (Fatih -= Cuceritorul), porecla data de turci sultanu-
lui Mehmed al II-lea (1451-1481).
14 7 mai 1475 25 aprilie 1476. De fapt cetatea a fost cucerita in 1484 (vezi mal
jos nota 15).
11 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477; este vorba de batalia de la Valea Alba. din 1476,
care nu a dus irisa la cucerirea Moldovei. Alte cronici turcesti vorbesc doar de pustiirea tarii
(Cronici turcegi, I, pp. 95-98 s.s.).
14 Vildyet, provincie otomana, denumita si eyalet. Aici cu sens de tara.
n Kara-Bogdan (Bogdania NeagrA), denumire data de turd Moldovei. Cu acest nume
Evlia se refera cind la tara Moldovei, cind la domnii ei.
14 Este vorba de Baiazid al II-lea, amintit mai sus.
n 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485; cele doma cetati au fost cucerite in iunie
1484.
16 19 martie 1512 8 martie 1513.
11 Este vorba de Bogdan al 111-lea (1504-1517) ; cel cale s-a rasculat" a fost de fapt
Petru Rares (Cronici turcefti, I, pp. 221-232).
16 Despre aceasta vezi D. Can t emi r, Descrierea Moldovei, pp. 271 0 276-277, notele
3-4.
14 Beylerbey, guvernator al unui vilaiet, seful sangeacbeilor.
10 Suleiman Magnificul (1520-1566), amintit adeseori de Evlia Celebi.
al Vali, guvemator, conducatorul militar al unui vilaiet.
32 Sancak, steag, drapel ; are 0 sensul de subdiviziune a u.nei provincii numite vilaiet.
22 Ghiauri, forma popular din kiafir (kdfir, pl. kaffar), necredinciosi; crestini; nume
dat de turci nemusulmanilor.

327

www.dacoromanica.ro
 de catre ghiauri, pentru c s-a luptat cu ei timp de patruzeci de zile24.
Este inmormintat la Lipova...
174 . ..Eialetul Oceakov25 are 6 sangeacuri, 188 zeamete28 si 1 286 tima-
ruri27...
Eialetul Timisoarei28 are 6 sangeacuri, 1090 zeamete...
Eialetul Oradea28 are 5 sangeacuri; zeamete si timaruri nu sint.
Eialetul Ardeal-Moldova3 avind bei31 ghiauri, d_trei mii de pungi
<de aspri>32.
<Autorul enumer si celelalte eialete din partea european a Imperiu-
lui otoman>.

176 Despre marimea hassurilor33 fiecirui beilerbei

...Hassul Timisoarei este de opt sute sase mii sapte sute nouzeci
de aspri34 <venit>.
...Hassul Oceakov este de nou sute optzeci si opt mii de aspri...
178 Mai intii, eialetul Rumelia35 are douzeci si. patru de sangeacuri...
<Urmeaz enumerarea sangeacurilor din Rumelia>. Dar sangeacurile Silis-
tra, Nicopol, Kirkkilise38, Tighina37, Cetatea Alba, Oceakov, Kilburun38 au
fost despilite de Rumelia, iar pentru a se asigura paza satelor si oraselor
de pe Malul Mrii Negre, Silistra a fost transformat'a in eialet si vizirat
independent...
34 Este vorba de luptele din -1551. Vezi Cronici turce;ti, I, pp. 413-418, 483-485 s.a.
26 Chil, infiintat ca provincie (eyalet) la inceputul secolului al XVII-lea; s-a numit s't eia-
letul Silistra. Vezi si Cronici turceti, II, pp. 110-112.
26 Zeantet, feudA cu un venit anual intre 20 000 si 100 0000 aspri.
21 Timar, feudi cu un venit anual pinA la 20 000 aspri.
" Tamapar sau Temepar. cucerit la 1552. Vezi mai jos.
39 Varal, cucerirea ei la 1660 este povestitA pe larg de Evlia (vezi mai departe).
ao Erdel-Bogdan; de fapt ar trebui Ardealul si Moldova san Kara-Bogdan.
31 Bey, in sens de domn, voievod ; asa spun turcii si domnilor romAni.
33 Despre haraci vezi mai jos vol. III, nota 128.
u Hass, domeniu viziral sau imperial cu un venit anual de peste 100 000 de aspri.
u Alto (rom. acce), monedA otomanit. Despre scAderea cursului acestei monede in a dona
jumAtate a secolului al XVII-lea vezi articolul lui H. Bowen in Encyclopdie de 'Islam, ed.
II-a, vol. I, pp. 228-229.
" Rumeii, partea europeani a Imperiului otoman.
36 larkkilise, oras in Turcia europeani ; azi Kuklareli.
31 Bender, cuceritA la 1538.
18 Kt/burun, cunoscut si sub numele de Kin-Burun sau Kinburn, cetate pe malul MArii Ne-
gre, in apropiere de Nipru (raionul Oceakov, reg. Nikolaev, R.S.S. UcraineanA). A fost dAri-
mat5, in 1860.

328

www.dacoromanica.ro
35 Mihnea al 111-lea

_MICHAEL VAIVO DA)

Val a, clt ix Tr alalf ina fix rtldstar
36 Bucuresti, gravuril fantezist din sec. XVII

.4s

'
Nx - `

-
_, . --A.-4.; ' , ',
in ,
-4........ -
'.. -''' VA=L't::::-.

k '
*17' VI '

' t

www.dacoromanica.ro
 37 Evlia Celebi

:, . , . ' ' e' ...., vo...tio

. k
.41

5", .' ..,/,';,:,..: ....../;,....rt-r-.;--: t...

. ' .:,...1%
.
6.... 1

J''.:./,'....,;...47

.."9.),:. 'a ..a.,..)01. dajw.:-.4..X,. fi/flibl.,1,., +I, .g...

::. -...../. ... -4 ,/,,,..-.' -. -..-.. ,-...4 ,......,' ,..!..3.4 .,.;,,,,,.. -1.:-......r
,..1:7 .,,, - : L., : ...- -.4..., .., ....?, ....::;:a.-..../ ,,,......;;,, .....,..,41,
'
,

,.......,i -La.., ..'... ...-e-.1,-;,$., /.. ,,,,, -;.. ,:,....A.- ..---& '..- .-,.. ..;--..-

- t.:-.,^;;;',.----4,,, f.-;. - ,'; ;,--:. ...- - -, '.

...,..
0.1.......ti......--........,-:::.
,,.......;,-...,:'; - -_,.,...-.., ..,;..: ....., ..$4 -. -4,..e.
1. ,1-, ......
..:

,
.1.,..

i
:

' ./.. ....- ,.... e .. _.).;........V,.1........ ,... , ,.......,,, p .., ,,,....,..e. 4'2' 11
...S., ..,,,....... ,i..,,.. 1, -2 Ik
......,.., 7. , j,...., la 1........"...w, ........i.,,,,,, , , .2,,
,-.: .p. .7....4.ni - 7:4' .---4,1, .,, .,,-..,--1.;.,.,, .17
,4,%.,f,,. '-:-

I )''.-..,... --,..A.,,,.....7,,,,,l'::, .4 ....t.r....t.,.-:4+,,,,/:..Y...),...,1-.%

i" ;.rt, ,..Z...7 -: -Ar), .-...,..r.;.,.."'-, '''''; '...,.'"'"..,,i ,:',' `''' il,li.
XA::"1,, Ail,: ....bo .7,,,,,,0:, ,.....%:.,....k...,..11,, , ; ,...1,. % , ..r ....; ;J..; 0,1-.
44
it ....VA. "A. ',4:' '...... - .s.4.--,.-_--ul /.-."..1..... ,--, A-1' ,.10:;(.
;0::,,,,,,, ...;,,,,,,,,,:4 :....;!., ,,,,.,...; ., ,0, .: .....,,,,,,,,....,,,,-.." .........-- '1, 11
,

,A,.:..;,....4. 1 ....... 6.1./...),RA;;; ...,....,:S.k..p.:. j:..../,:t., .;.:+:

2.1 - -.3',..4.44.;-,-.Ji -j.:.:,..0.e.:"..;,..--;,:f .'.-*A -14 '' ,..' I 'I; .ii! --
,,,,,,,,L SA.' ...),;'. 4%, .....;.- a -,,,,,i,,,...:.:$,,,I.X..) -;."-5,....e,-'4 Ii: i...4.)
.j, .; s; ,-. 4 . 0 . -)4 r=, 1.,'-i A; - o ,I,
'-'.."-,-4-, ,:e-.',1- ,r,, g,
*:
I-.),,,I,,,t ,.:.; , '4;44 ....4.44:\
'' ''';',:ke 'i... 4. ,1';' 4.' ...... ,-,......0 ,!", .>^... !";!, 4, ": ..34...6'.:'.
:SI'V:1
,4' 3;
. ',A. , _?.... .......: . i .... 3..........0 ..,..., ..,.. or"2.4.. .104
...../. 'Av.,-P,Z-ol, ...-...q...;;,;:. .......) At 44/1/4.0...r. ... .,;....1-i .

, ....),,...t.J.,:a...... 2 4., i?j,...... ,...:, ;,;,,,,,u;+...0., ,...4.11,.. 1..15 1; 38 Paging din manuscr4u1 lui vlia Celebi

,e" :=V-1,"; Ai+1.:,'. ;7'14,, ...,.4.0,.iti,...y_.' .i:,/-t'Iti..-, ..., AIN1 */* ,

..L.A-,1,-.:,...... - ,.., ....X:

' .. 4. ' :-?ii-4.....i -....',....-.),'-, ,,,,.. i ,..14
5
. ""'"...-.'/..-1-',../..i.,...,
''',. ,.. ' 4: ,,,-
t '." ..,-- , 4,...,,,....).
'
-.
''
t'
?al. 4,,J., 4, - '''' ..t..",;""\-...
'.
.14,,,,,,....v. .4, ,,,,,.........: ... ....,... ... .,, , .4.-A .-..e.eire
`'''' -,,,k,..S....f.,)
. p.,..._,.,.,,- .,,
www.dacoromanica.ro
 39 Harta Dobrogei de Kiatip Celebi

40 Mehmed al IV-lea

_
',I.
......__,...........,--..............--......., . _......1,......._. ,
r:1, +'.'$.....70-1r 1 (eyanhnerrit, .iresi /.., Jereike;,t tition re, .
0,.-.X.,., pi r.elerut en "nfon, 4 Ki.'el.per ettryire3 le ,?J Vi- fi li-li. La 1
4'.,,,,,,,fir.../.. trte,,et Velapierftrelpd. e eh," Jefo I:cur, 0,.. i
x,,. ft:-tst ,e ir.m.! gild. Fen4.11V >mil,'It, .
I
,

www.dacoromanica.ro
,
,.

V.ri,,,,/,,114.. ,,,,,,..61..-....,-,,,tel.a.d,z. *I.,

-- 1
 41 Han tAtar

42 Francisc Rhedey

www.dacoromanica.ro
 43 Acatiu Barcsay

-
44 Scutul i buzcluganul lui Acatiu Barcsay

www.dacoromanica.ro
 44 -
=t1 L AVOTO P LIS
COLOttkr3i0 Q.,A,A.;.ENEV4
441".44='. cr;no cilave '<Yam privat..4.

17'

11-r-2
Srn r(
1.i.4.1
riav 114t

.. rA. 0...-+Jerr

45 Cluj (1617)

46 &en& de 1upt5. intre loan Rmny i turci

----"mra../=2"'Arkin
11A4*.pc Air, u. Ir_mr.a
...A....
Pima..., rnN.A.,.SILVANIA. 99
V A.L.d.i.t.,
C.,ds.I.
,
B.,a,, ,....,r, H C448 4 4/4.4
-44n 1. i - rr,..... iel rto /44,40
1,f4r la,* L C....A,.
Ky... a R.I. Adig
,......- A

Om 414., ,
,M1 ,ftrenoln

II

63_4L ex--

- 1

.
'
AP-'1,,-.4+:;'44-; ' '' A NIA AI"-
-- ..
Ai
$ ..-
l'1- it-,
,
i 41,,-......
..,. .-
,-
-
- -
..-`,
I. -
,..-
'
...
4. 4.,,.4, 4._ i'.1
,,,,t .." --....... -..,..
F
ae n4ek . --'.....
1 . 1 ___:_ .
, - N_M-X-r'-':14 '--. ' -r-'-'S..---"' tiz
t 4/4... ""4- r .
A -1. . - ' z7v: a. . ,* t
-;
-
1.,
-1''..,
-,,,
:,
....
.i"..
., ii , ' (
.

..- -.
: C,
P- I 1,0
,..q./

,.
.
4,4,,,,t ,-,4 , '. , I,
p .1"
i P` '
www.dacoromanica.ro -`1/414
le. '11'''' 4,1%,10:Ft
-.4.
-(2
 47 Ali pa.. a.

;
y:\
111 V
\\\

SCHIVT ME' IEVMET PASO:\ DIVAR.

NDIND

48 Kuciuk Mehmed paa, beilerbei de Oradea

.; fdoem 111:4 F; ,"Detrvr

www.dacoromanica.ro
 (5

9drae
WARDEIN
----

I -r-
,,IT_,*.: ..

r - _... . 9
VP'
t ' Ir ,
e.*r..,...t0.
,etottra,_eiff..VL r.

4ttritttOlif,ON ... _
4.45.3,
- -- ,

r.., 41,14

-- 74..
----- '''''''''''''''`-..,7----
,A.,".1.04,4'. ---77- -,,-;
7

- _ ..
_
f L...,.. k,.h. . - ay++. k.1 , jig Sta2 , .1., v7 r li..,44, fi. 4" Lr V$1.
-- --,----
49 Oradea
49

50 Timioara

TEMESW:i1i

s". r

r. 4
_

www.dacoromanica.ro
 t' ,

,
, -
...' ,'L P.. , ,..:-4,-- 4, 10( -.!,

.
4r, -
'' e,---_,4144* ':,
r3
a?
' ' i -

e
^114/4 IL4- ' 4 44 .

-epil,.---,, '0C .2. t -, 4,

......_ \-Ws-,:-...........:-.7-.....-17:
"
''''.11

-......,....t -,
e
.5

.. E1
-

Ltic

CRON ST.A ,tag ite,gr kLI

51 Brwv

52 Sibiu

www.dacoromanica.ro
 53 Aga ienicerilor

or '''. ...",--------
54 Timariot
---

www.dacoromanica.ro
55 Beglerbeg i Agemoglart

56 Osta;ti turd de la granit

www.dacoromanica.ro
 57 Kadiasker

58 Azab si sipahiu

.15

..,"
....

www.dacoromanica.ro
 59 Tiifendji

N.

ore,
-6,

I ,
4Id .1

' A

r,''
tii
,.. 2'
: f i

,
.1 ,..
, ,
r. _
tii.4 , , , ii
%
N'.:.i ,)
5 n '''f , '
.

'1.
60 Negustori in tabka otoman5. 1W -- ,4 112_ ,.._

www.dacoromanica.ro
 41,
-

61 Popas Intr-un karavauserai

62 Pemei turce dansind

- ,-,---
ii 1-t
4,%[TE-4
<

tv, p
rt- 7 . CA, 14

At;

r -A:41 "',1
At'&61,
_ '

www.dacoromanica.ro
63-67 Monede care circulau in TArile Rol:IA.11e in sec. XVII

www.dacoromanica.ro
4" -
P." ,

`NW.

www.dacoromanica.ro
 Eialetul Tim4oarei. Cuprinde *ase sangeacuri. Are un defterdar de 180
vistierie39, un intendent al condicilor" //, un defterdar de timar", un defter- 181
dar pentru avutia pad4ahului42, un chehaia de ceaui" i un intendent de
ceau044, precum si douazeci si dou'd de agale" cu tuiuri" pentru paza cetatii,
dizdar47, ceribai" i. alaibei". Fiind cucerit pe vremea domniei sultanului
Mehmed han al IV-lea50, de catre Kpriilii Mehmed paa", cetatea Ineu
a devenit acum reedinta de sangeac pentru paa de Timioara. Celelalte
sangeacuri sint : Timisoara, Lipova, Cenad", Gyula53, Moldova", Caranse-
ber, cucerit de curind, Lugoj, cucerit de curind", sangeacul Faget" i
sangeacul58 Arad i sangeacul Becicherec". Mai tirziu <oraul> a devenit
vacuful6 lui Sokollu Mehmed paa", ins sangeacul este vacuf.
Eialetul Oradea62 a fost cucerit in timpul domniei sultanului Mehmed
han al IV-lea locul sa-i fie in rai63 de catre marele serdar Kse-Ali
39 Hazine defterdars, corespunzind logoftului de vistierie de la noi.
49 Defter kethudass, un gen de Id al arhivarilor.
41 Timar defterdars, cel care se ingrijete de problemele financiare ale feudelor dennmite
timar.
42 Mal-s-padisahi defterdars.
43 avuslar kethudass.
44 gavuslar emini.
" Aga, clpetenie de oeste. Are qi alte sensuri (vezi glosar).
48 Tui (tug), semn distinctiv in ierarhia militar otomanA, format dintr-o cosd de cal
pus4 pe un par.
47 Comandant al cettii ; am utilizat denumirea turceasca a dregtoriei.
48 geribass, clpetenia unui corp de oaste.
49 Alaybey, beiul(eful) unui alai (regiment).
59 Mehmed al IV-lea, sultan otoman (1648-1687). Cucerirea a avut loe in 1658; vezi
mai jos vol. V, p. 241.
51 Kpriilii Mehmed pava, mare vizir (1656-1661), amintit adeseori in timpul evenimen-
telor povestite de Evlia Celebi.
52 Cenad, jud. Timi*.
53 Cetate in R. P. Ungar.
" Morova. Moldova-Veche, jud. Cara.s-Severin.
55Sebe. Vezi qi Cronici turcesti, II, pp. 114-115.
55 Ambele cucerite in 1658 (G. Krau s, op. cit., p. 271).
59 Kacinat, transcris gregit pentru Faiyat, jud. Tim4.
58 Liva, steag, drapel; denumire persantt a unittii administrative-militare otomane numiti
sandjak.
" Bes kelek (cinci pepeni galbeni), Becicherecul Mic, jud. Timi9, sau Becicherecul Mare
(R. S. P. Iugoslavia). Vezi Cronici turcefti, II, p. 116.
59 Vakuf (vakf), fundatie religioasii care nu avea voie sIli instrAineze bunurile.
81 Sokollu Mehmed paga, mare vizir (1565-1579) ; in realitate, Kpriilii Mehmed pa.la.
Vezi 0 Cronici turcesti, II, p. 115.
83 Varat. Despre situatia celos dota eialete, Timiloara qi Oradea, vezi I. Tot oi u,
Contributii la problema stdpinirii turcesti in Banat si Crisana, in Studii", XIII, 1960, nr. 1,
pp. 5-35.
3 Mehmed al IV-lea a murit in 1687, pe cind Evlia Celebi, se presupune, a decedat
In jurul anului 1683 sau 1684.

329

www.dacoromanica.ro
paa" i a fost transformat in eialet. Are un defterdar pentru dAri66, un
intendent al condicilor" .1 un chehaia de ceatni 0 intendent de ceaui67,
agale pentru zece odale68 de ieniceri6 9, dizdar, un vizir stapin, un alaibei
O. ceribai.
Sangeacul de reedinta a paei este Oradea. Sangeacurile sint urmA-
toarele : sangeacul Salonta", sangeacul Debrepinn, sangeacul HAlmagiu",
sangeacul Siniob" 0 sangeacul Pomezeuu. Aceste sangeacuri fiind locuite
In intregime de creltini, conduc5.'torii lor sint tot dintre ei, urmaii dinas-
tiilor maghiare", care, ineasind avtrliile eialetului, ii trimit haraciurile76
emirilor" lor. Acesta a devenit eialet, fcindu-se acolo rinduieli minunate.
Eialetul Ardealm. *i aceast regiune a fost cucerit prin loviturile
distrugtoare de sabie ale sultanului Mehmed al IV-lea cel ce se odihnqte"
in rai de cltre marele serdar80, gaziu181 i. martirul cel fericit,
efendiu182 nostru Seidi-Ahmed paa86. in urma propunerii lui Melek-Ahmed
paa.84, rAposatul i. milostivul nostru stApin, in acest eialet a fost numit
crai Mihail Apafi", cel lipsit de glorie i. renume86, cu conditia de a plti

64 Kse-Ali paga, desemnat serdar, in locul lui Seidi-Ahmed paga, impotriva Transil-
vaniei, in anul 1660.
" Mal defterdari.
66 Defter emini.
67 avuplar emini.
68 Oda, unitate militara echivalenta cu o companie. Are # alte sensuri.
69 Y eniperi (ostag nou), oaste permanenta formata din elemente cregtine islamizate_
78 Salonta, oras in Crigana, jud. Bihor.
77 Debreczen, R. P. Ungarrt.
" Hdlmap, Halmagiu, localitate in Crigana, azi judetul Arad.
" Senkiovi, Siniob, jud. Bihor ; aici era gi o cetate.
7i Papepmez, Pomezeu, jud. Bihor.
75 Informatie eronata; e vorba de comiti, vice-comiti, etc. (Istoria Romdniei, III, p. 36).
" Irsaliye.
77 Emir, principe, stapin, guvernator ; aici se refera la principele Transilvaniei. Locuitorif
din teritoriile ocupate de turci la nord de Mureg platean dari atit turcilor cit # principelui
Transilvaniei sau vechilor stapini de mogii.
78 Erdelistan, Erdel, din maghiarul Erdly plus istan din persanii, formativ pentru state :
Tiirkistan, Bulgaristan etc.
7 9 Vezi nota 63.
88 Serdar, comandant, de la ser = cap si dar = care sine, dregatorie existenta o in
Tara Romaneasca # Moldova din secolul al XVII-lea.
87 Gazi, luptator pentru religia musulmana., viteaz, erou.
88 Efendi, donan, stapin.
88 Seidi-Ahmed papa. A fost capudan-paga # apoi vizir in eialetul Bosniei. Despre cam-
panilie lui in Transilvania vezi mal departe p. 339-340.
84 Melek-Ahmed papa, mare vizir (1650-1651) ; a fost vizir # in vilaietele : Silistra,
Rumelia, Bosnia g.a. Evlia vorbegte mult despre el in insemnarile sale.
66 Apopi Mihai, Mihail Apafi I, principele Transilvaniei (1661 1690).
86 Numit astfel datorita imprejurarilor in care a prlinit domnia.

330

www.dacoromanica.ro
In fiecare an cite o mie de pungi de bani87 si de a da o mie de pungi drept
daruri". Astfel s-a supus eialetul Ardeal Casei otomane. Eialetul acesta
cuprindea patru sangeacuri. Popula4ia de aici este ald.tuit in parte din
haiducime89, in parte din ardelenimis, in parte din secui9 si in parte
din sasi-maghiari91. Sasii-maghiari nu s-au rdsculat niciodat impotriva
osmanliilor92. De patru ori au incaput in miinile noastre pr.'zi si prizo-
nieri din aceasta regiune a Ardealului".
Eialetul Tdrii Romdnegim i eialetul Moldovei95 stilt, de asemenea,
locuite numai de crestini, iar beil lor slut mazilipi si numi# de dinastia
otoman6 1 . Ei cirmuiesc de-sine-sat6tori98. Pltesc statului97 otoman 182
cite doua mii de pungi <de aspri> pe an ca tribut" ; si ei atirnA de
eialetul Silistrei".
Eialetul Oceakov adicd Silistra nu are nici defterdar de vistierie, nici
ceausi de divanl, nici defterdar de timar si nici slujbasi ca intendent
de condici101. Acesta a devenit eialet si a fost declarat vizirat numai
dup separarea lui de eialetul Rumeliei. Acest eialet cuprindea unsprezece
sangeacuri : Nicopol, Cirmen, Vize, Kirkkilise, tatarii din Bugeac, Tighi-
nal02, Cetatea Alta, Oceakov, Balburun si noul sangeac Doganl". Sangeacul
Silistrei este resedinta pasei ...
87 Mal, in sens de bani, tribut. Punga (lase) continea 500 de gurusi. Dupa alte izvoare,
cel care si-a asumat aceast obligatie a fost Acatiu Barcsai pentru acoperirea cheltuielilor
f Acute cu expeditia turcg. (Cronici turcefti, II, p. 177).
88 Hediye. Despre aceste obligatii vezi Istoria Romdniei, III, pp. 30-31.
89 Haydufak, teritoriu colonizat cu ostasii denuiniti haiduci (in sens de viteji) la incepu-
tul secolului al XVII-lea; cuprindea pArti din comitatele Bihor o Szabolcs ; o parte se afla
sub jurisdictia principelui Transilvaniei, iar o Ea parte sub stpinirea Habsburgilor. Vezi
bibliografia la N. Sto i cesc u, Curteni fi slujitori, p. 171, nota 150.
99bi8 Este probabil c5. prin ardeleni" Evlia intelege pe romani, pe care nu-i pomeneste
separat. In vol. X, p. 77, aratA c5, toat4 raiaua <Transilvaniei> o formeaz4 valahii".
" Seykel.
1 Saz-Madjari, astfel ii numeste Evlia Ceiebi pe sasii ardeleni.
92 Informatie inexact.
99 Evlia se referl la anii 1658-1661.
94 Eflak.
95 Bogdan.
96 Baflu basina, de capul lor, singuri" ; cu un rind mai jos se spune insit : Silistra
eyaletine teibi'dir, adicg. ant supusi eialetului Silistra".
97 Devlet, stat, imprAtie. Are si sens de noroc", fericire", putere".
98 Despre aceasta vezi mai jos, vol. III, nota 128 (seyahatname).
99 Despre regimul politic al ttailor romilne in timpul dominatiei otomane, vezi paragra-
fele Cu acest titlu din vol. II si III din Istoria Romdniei.
100 DregAtori insgrcinati cu ducerea stirilor de la divan.
101 .Kethuda-i defter.
102 Nider, grafiat gresit in loe de Bender.
193 Este Dohan-Ghecet; cetatea a fost construit de stile muntene si moldovene
la 1680 (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 177).

331

www.dacoromanica.ro
190 in eialetul Timisoara emirii au hassurile urmtoare : sangeacul Lipova,
care aduce <un venit> de 210 000 <aspri>, Cenad, 20 892, Gyula, 298 945,
Moldova-Vechel", 26 008, Ineu, 92 420 si. Caransebes102, 619 155 <de aspri>.
Hassul defterdarului de Timisoara este de 110 000 <aspri>, iar zeametul
intendentului de condici din Timisoara este de 60 000 <de aspri> . . .
204 Expeditia imprteasca in tara Moldovei16 si cucerirea orasului
Iasi. .. au avut loc in anul 945107 ...
205 .. . Cucerirea cet..tilor Pcs1", Becicherec si Arad'" si Cenad i
Timisoara, precum si lupta lui Hadim-Ali pap in cimpia Seghedinului,
au avut loc in anul 958u0. Dar Timisoara a fost cucerit in anul 959"
de care al doilea vizir Ahmed pap....
F'cindu-se expeditie imprteasc si in 973112, Sigetvaru1113 a fost impre-
surat, iar in timp ce se ddea o mare Vt."lie, serdarul Pertev pasa a cucerit,
in pilile Ardealului, cetaile Gyula, Ineu si Lugoj114, in anul 974"..,
211 Cuceririle din timpul domniei sale"
Hanul taar117 venind in Moldova, raialeleu0 i s-au supus in 1004110.
Djafer pasa a salvat Timisoara de atacul ghiamilor in 1004120.
214 Cuceririle de pe vremea domniei sultanului Ahmed han121
...Craiul Ardealului, Stefan Bocskail2 2, s-a ivit in anul 1013123
Cucerirea cettii Estergon, cea demn de pild, devastarea cetaii vi:
Modova sau Mudova, Moldova-Veche. Vezi 0 Cronici turcefti, II, p. 115. 1"

1" Esbef, Caransebq. Despre aceste raiale .1 paplicuri vezi Istoria Romeiniei, II
__, pp.
806-917 *i III, pp. 35 38.
201 Expeditia a fost condusg de sultanul Suleiman Magnificul in 1538.
27 1538.
108 Iahia, in loe de Bo (Pees).
' (greqit).
"0 1551. De fapt 1552.
111 1552. Vezi Cronici turcefti, I, pp. 485 487, II, pp. 152 154 .a. Evlia revine el
insuO la cucerirea cetAtli (vezi mai departe).
in 1566.
110 R. P. Ungarl.
114 Gula, Yanova, Lago.
218 19 iulie 1566 7 Idle 1567. Evenimentele au avut loe in 1566.
118 E vorba de Murad al 111-lea (1574-1595).
117 Gazi Ghirai (1595 1608).
us Raja (re'aya), populatie, locuitori, supu.,i (musulmani i cretini).
118 6 sept. 1595 24 aug. 1596. Este vorba de luptele din octombrie 1595, clnd t5.tarii
au fost respin*i.
00 Este vorba de asediul trupelor transilvInene din iulie 1596.
181 Ahmed I (1603-1617).
121 BoFhay Ifvan (1604-1606).
1" 30 mal 1604 18 mai 1605. Domnia lui Bocskai a inceput in februarie 1604.

332

www.dacoromanica.ro
ena124, reedinta imparatului Austriei126, de c'tre craiul Ardealului, Bocskai,
impreun. cu Sarho-Ibrahim paa, precum 9.1 pustiirea imprejurimilor ce-
tatii Ujvar de atre. armata osman, tot cu Bocskai, au avut loc in anul
1014126 . . .

<in anul 1021>127 Gabriel Bethlen126 ajungind crai al Ardealului126, 215

cu acest prilej Ardealul a fost devastat de cAtre otile islamicem,
care, luind dou sute de mii de robi.131 .1 przi numeroase, s-au intors
apoi Cu noroc .1 cu victorie. . .

Rezutnatul domniei sultanului Ostnan122, fiul lui Ahmed han, mormintul 220
sii-i fie binecuantat
Iskender paa122 a infrint, in Moldova, oastea lui Gaspar voievodm
.. . in anul 1030136...

Relatarea expeditiei imfidriituti din peirlile Hotinului 221

A avut loc la 7 djemazi-ul-ahir, anul 1030126, dar, neputind cuceri
Hotinul, el (sultanul) s-a intors cu mare alai la binepzitul Constantinopol127.
Pe scurt, hanul Osman128 s-a necjit mult, zicind d. nu m-ati lsat s'A cuce-
resc Hotinul care e o cetate cit un serai".
u4 Beh, in loe de Bedj. De fapt, Viena a fost asediatii de Gabriel Bethlen la 1620
(Istoria Romdniei, III, p. 152).
125 Nemse 9asars.
122 19 mai 1605 8 Mai 1606. 19 mal 1605 este ciliar data Incheierii tratatului dintre
Bocskai si Imperiul otoinan.
127 4 mart. 1612 20 febr. 1613.
112 Betlen Gabor.
122 La 23 oct. 1613.
125 Gabriel Bethlen a fost hiscAunat cu sprijinul trupelor turcesti conduse de Iskender
pasa (Cronici turcefti, I, pp. 518 si urm. si II, pp. 69-70).
121 Esir are sens de prizonier si de rob ; piizonierii luati deveneau robi. Cifra este exage-
rat de mare.
132 Osman al II-lea (1618-1622).
122 Adesea pomenit de cronicile romknesti din secolul al XVII-lea sub forma : Schinder
sau Schender-pasa.
124 In text, grafiat gresit : Asar Vobvoada" in loc de Gapar Voyvoda; Gaspar Gratiani.
domn al bfoldovei (febr. 1619 10 sept. 1620).
125 26 nov. 1620 15 nov. 1621. Este vorba de lupta de la Tutora, din septembrie 1620
(vezi Cronici turcefti, I, pp. 521-523, II, pp. 75-76; M. Costi n, Opere, pp. 68-71),
135 28 aprilie 1621. Asupra acestei expeditii Evlia revin (vezi mai departe).
U7 Kostantiniyye.
122 Osman al II-lea.

333

www.dacoromanica.ro
222 Rezumatul domniei lui Murad han al IV-lea139, fiul sultanului Ahmed
han
224 Mehmed pap,'" fiind mazilit de la pstrarea sigiliuluiva i s_a
acordat eialetul
232 Abaza pasa.143 cerind invoirea padisahului Murad al IV-lea, acesta
i-a ingduit s-si spun.. psul. Abaza a gait astfel :
Padisahul meu, cind fratele t.u, sultanul Osman han gaziul,
fie mormintul binecuvintat, a pornit cu mretie la expeditie impotriva
Hotinului, pentru a se rzbuna pe dusman, in numele legii drepte,
cind a vlzut c. stile de ieniceri slut putine la numr, dar ca primesc
solde mari, a spus : S-i contra-am pe acestia" ; dar ei, rsculindu-se,
n-au ingkluit s fie controlati. Padiahul s-a mihnit din aceast cauz,
lar ei intrind in meterezele cetatii. Hotin, cu o sut de mii de greutti
oboseli, duren i chinuri, au tras al-5." s ocheascA asupra ghiaurilor
cei hrdziti iadului, pentru a-i feri. Pe sub min, ei au intrat in legaur
cu ghiaurli i era mai ciar ca lumina zilei c, au trdat legea dreapt.
Ghiaurii din cetate le trimiteau vin, iar acestia, la rindul lor, trimiteau
ghiaurilor chebapuri i, in feiul acesta, mincau si beau. In aceast situatie,
vizirul de la Buda, Karakas144 <Mehmed> pap., a dizut martir, fiind impus-
cat in sprinceana sa neagral" i toti ostasii, rminind descoperiti, au murit
si ei. Nimeni nu le-a venit in ajutor. Hanului ttar i s-au trimis vorbe ca
acestea : S nu vii in grab5.146 asupra taberei ghiaure, iar la oastea isla-
mic vii tirziu ; s nu vii repede". Unii dintre viziri Ii apucau pe unii
dintre ieniceri i, ducindu-i in fata fratelui t.u, Osman han, ii omorau.
Din pricina aceasta, ei au &Mat asa de mult legea cea adevrat.
fr s cucereasc o cetate mic: &it un serai, cum era Hotinul, au iesit
cu totii intr-o zi din metereze si au fugit. Astfel, au fost risipite sapte
mii de pungi din vistieria islamick iar multe sute de mii de raiale
beraialel" s-au imprstiat si nu s-a facut nici o isprav....".
236 . . Fiind mazilit din Bosnia, Abaza pasa a primit eialetul Silistrei.
.

Intorcindu-se cu o armat numeroas din prtile Camenitei si din tara

leseasc, el a venit, cu multe przi, la Silistra fr s fi fcut cuceriri.
106 Murad al IV-lea (1623-1640).
140 Tabani-Yassi Mehmed pasa, mare vizir (1632-1637).
in. Din postul de mare vizir.
1411 1635-1636; de fapt 1637.
140 Abaza Hasan pasa.
144 Karaka inseamnd sprinceanil neagrA".
146 Figuril de stil la Evlia Celebi. Dup alte izvoare a fost impuscat in piept (Cronici
turce)cti, II, p. 83).
46 Ge gelme I, s nu vii tirziu" ; gresit grafiat in loe de ge9 gel! s vii tirziu".
147 Beraya, categorie de supusi otomani care se bucurau de anumite scutiri de dAri
o de Elite privilegii.

334

www.dacoromanica.ro
 Relatarea introndrii sultanului Ibrahim han148 . . . 269
<Se descrie asediul ceatii Azov de ctre ostile otomane>.
Astf el, multumit.' lui Allah, cetatea Azovului149 a trecut fdr lupa
In stpinirea casei otomane150... indat dup aceea, serdarul Mehmed
pasa, alturind trupele valahe, moldoveneti, atare, cercheze 0 osmane,
a zidit din temelie, in sapte luni, cetatea // Azovului, incit in prezent 270
este o cetate 'Maria, servind ca loe de pedepsire <a dumanilor>. Cu
ajutorul lui Allah, a patra balie sfina (gaza) la care am participat
srmanul de mine a fost aceasta de la Azov 0 am amas, in anul acela,
In tinutul Crimeii, iar toate stile islamice, impreun cu gazii hanului
ttar, au iernat la Azov...
Cuceririle hanului Oar in Tara Romtineascii fi in Moldova, cu ajutorul
celor din Cetatea Alba', in timpul <domniei> lui Ibrahim han
Voievodul Matei151, beiul T.rii Romneti, si voievodul Lupu152, -beiul
Moldovei, domnind cite douzed de ani, au strins averi fabuloase153 0,
pin la urm, cei doi ghiauri au ajuns dumani inversunati. Beiul 1VIoldovei,
Lupul, dinduli una din fiicele sale hatmanului Hmelnitki154 al cazacilor165,
i-au venit in ajutor doudzeci de mii de ghiauri, puscasi. Beiul Tzii Romg-
neti, voievodul Matei, la rindul s.u, a pornit si el din capitala sa, numit.
Tirgoviste156, cu o sut de mii de oameni167. Cind cei doi ghiauri veneau
unul impotriva celuilalt, faptul acesta a fost adus la cunostinta rnaltei
impil4iii58. Atunci otile din eialetul Oceakov 0 oastea hanului atar
148 Ibrahim (1640-1648).
14 A zak.
150 Vezi Mir on Costi n, Opere, p. 112 si 118; Cronici turcesti, II, p. 94.
151 Matei Basarab.
us Vasile 'Aim. In text : Lupbul (grafiat gresit).
150 Mal-t-Karun, averea lui Karun". Numele unui personaj legendar din Orient (cores-
punzind lui Xore din Biblie), ale cgrui avert nu puteau fi cuprinse in 40 de case. Echivalent
cu bogAtia lui Cresus". Despre averile uriase ale celor doi domni vorbeste si Paul de
Alep (vezi acest volum: Partea I).
154 Ihmelindj (grafiat gresit) ; de fapt lui Timus, fiul hatmanului Bogdan Hmelnitki.
188 In text, obisnuitul epitet : Kazak-1 die, cazacii rebeli".
156 Berkoviste.
157Efectivele armatei au fost mult mai mici ; dupa martori contemporani si cercettai
recente, Matei Basarab a avut la Pinta o oaste de circa 30 000 de oameni, in timp ce
Vasile Lupu dispunea de un efectiv de circa 20 000 (G. K r a u s, op. cit., p. 159; El u r-
muzaki, IX/1, p. 25 si C. Rezachevici, Efectivele ostilor din Tara Romdneascd
si Moldova in veacul al XVII-lea, in Studii si materiale de muzeografie si istorie militar",
6, 1973, p. 106).
158 Vezi Aur el Dece i, Relaliile lui Vasile Lupu siMatei Basarab cu Poarta In /umina
unor documente turcesti inedite, in Anuarul Inst. de istorie", Cluj, XV, 1972, pp. 49-84;
Must af a A. M e h tu e d, Documente turcesti privind istoria Romdniei, vol. I (1455-1774),
Bucuresti, 1976, p. 162-187.

335

www.dacoromanica.ro
 au fost insarcinate s'A impiedice lupta dintre acesti ghiauri ; dar, pin5.
se adune trupele islamice, ostile celor doi ghiauri s-au rAzboit crincen pe
malul fluviului Folisal-59, de ling5.' orasul Focanil6O de la granita dintre
Tara RomAneasa i Moldova. Beiul TArii RomAnesti, Matei, a iesit invingA-
tor, iar beiul Moldovei, Lupul, a fost invins i zdrobitm. De amindou
pArtile, saptezeci de mii de ghiauri au fost trecuti prin ascutisul sAbiilor.
FAcind incursiuni i dind atacuri de noapte, in Tara RomAneascA
in Moldova, ostile tAtare i osmane au pus mina pe mai bine de o sut
de mii de robi i pe mai multe sute de mii de capete de vite, precum
pe multe avutii i pfzi162. Hanul Islam Ghiraim l-a prins pe <Vasile>
Lupull", beiul Moldovei, i l-a trimis la inaltul Devlet cel mAret. El a
fost inchis la Iedikule"5. De la Matei, beiul TArii RomAnesti, s-au luat
dou mii de pungi i i s-a iertat vina, lAsindu-i-se astf el domnia.166. Mul-
tumit lui Allah, am luat i eu parte la aceast mare luptA sfinf, im-
preunA Cu ostasii tAtari iuti ca vintul i vinAtori de dusmani. Apoi, sAtu-
rindu-ne de przi, ne-am intors in tinutul Crimeii...

274 Pe scurt despre domnia lui Mehmed han al 1V-lea

289 Atacarea Moldovei de ccitre calgai-sultanull" hanului Mehmed Ghiraing
Tot vilaietul Moldovei a fost cucerit i ocupat, pinA la orasul
capitala nenorocitA a tArii Moldovei, i pinA la Focsani, Hotin i pinA la
Suceaval69. Au fost luati, ca pradA, cincized de mii de robi si de zece ori
o sutg mii de cai i vacim, precum i nenumArate oi i capre. Numai
Allah stie socoteala stofelor frumoase i a altor obiecte luate ca prad5....
<Urmeaz stiri sumare despre infringerea cazacilor la Varna si despre
salvarea ceatii Oceakov de d'Are Melek-Ahmed pava; aceste stiri sint
dezvoltate de Evlia Celebi.in vol. V al operei sale>.

137 Folqa; ar fi Milcovul ; de fapt lupta s-a dat pe riul

le Foissan.
1.1 Este vorba de lupta de la Pinta (17 mai 1653).
162 /n realitate, tAtarii au prAdat numai Moldova, in anul 1650, nu si Tara RomlineascA.
166 Islam Ghira al 111-lea, hanul Crimeii (1644-1654).
166 In realitate, dupit diderea Sucevei, Vasile Lupu a trecut la cazad si apoi s-a dus la
hanul Crimei care, potrivit firmanului sultanulu, l-a trimis la Constantinopol.
lu Iedicule (Yedikule), Cele sapte Turnuri" ; inchisoare faimoasA de la Constantinopol-
iss Informatie neconfirmatA de alte zvoare.
167 Printul mostenitor al hanulu Crimeii.
Mehmed Ghira al IV-lea (1641-1644 si 1654-1666).
166 Sedjova (Secoya). Evlia Celebi se referA la evenimentele din 1650.
170 Cfrele sint exagerat de mari. Vezi M. Costi n, Opere, pp. 131-133.

336

www.dacoromanica.ro
 Zdrobirea oastei blestematului crai Rcikczim, in fara lefeascii, de celtre 291
hanul Mehmed Ghirailn p: de Melek-Ahmed paa
Pi-in mijlocirea lui Boinu-Egrim, craiul Ardealului, RAkczi, cp'tase
firman de la padiah pentru a fi crai in tara leeascA. Dar Boinu-Egri
a fost mazilit din postul de vizir 0 dud Kpriiliim a trecut mare vizir,
el nu i-a ingAduit lui RAkczi s devinA crai in tara leeascAm. Dar Rk-
czi, farA s tinA seama de impotrivirea lui Kpriila, a pornit asupra trii
leeti cu dou sute de mii de ghiaurim. Atunci craiul le0lor s-a plins
Casei osmane 0 a trimis daruri printr-un sol mic, zicind : SA' devin tri-
butarul vostru ; numai opriti pe acest Rkczi de a veni asupra
mea". De aceea mzia sa hanul tAtar, Mehmed Ghirai, i Melek-Ahmed
paa au fost numiti mari serdaii. Hanul Mehmed Ghirai nu a dat pace
oastei lui Rkczi i, aptesprezece printim venind ca ostated la han,
pe cind otile ghiaure se intorceau in vilaietul Ardealului, toat armata
tAtarA, vinaoare de dumani, a zdrobit tabra aceea intr-o clipa i intr-un
ceas, zicind Ciulu-Ciulu"m.
Blestematul de R Akczi a fugit in muntii secuilor cu trei sute de
ghiauri nenorociti. Patruzeci de mii de ghiauri au fost s.'getati i trecuti
pi-in Pita la urmA, au c'zut in prinsoare 9aptezed de
mii de ghiauriu i zece printi, printre care se afla i loan Kemny181,
vizirul lui Rdkczi182. Dup aceasta, oastea tltar s-a intilnit linga Orheil"
171 Rakofci, Gheorghe Rtik6czi al II-lea (1648-1660).
1711 Este vorba de Mehmed Ghirai al IV-lea in a doua domnie.
173 Boinu-Egri Mehmed pass, mare vizir (maiseptembrie 1656).
174 Este vorba de Ktiprtilti Mehmed raga, amintit adesea de Evils in cursul povestirii sale.
116 Vezi si scrisoarea sultanului catre cele trei natiuni" din Transilvania, pi-in care
reproseaza. lui Rti.k6czi di nu a tinut seama de poruncile sale (G. Kr au s, op. cit., PP-
239 240).
178 Pupa alte izvoare doar cu 60 000 (Cronici turcefti, II, p. 172).
in Kral-zade fiu de eral, titlu dat printilor crestini Aid este vorba de magnati, nobili.
178 9W/4-041U I Asupra acestor lupte Evlia revine in vol. V al operei sale, p. 132 o urm.
176 Cifra celor ucii in lupta nu este pi-ea sigurit niel la cronicarii turd ; Rasan Vegihi
indica 15 000 de morti, iar Silandar Fnd1r1i11 Meluned aga cel put:in 80000" I (Cronici
turceti, II, pp. 173, 293).
180 Autorul exagereaza in mod evident (in vol. V al operei sale, p. 142, sustine ca. au
fost luati 48 000 de robi I). Se pare ca. numarul robilor a fost si mai naic ; dupa. I. Kemny
(Oniletirdsa, Eudapesta, 1856, Anexa), au fost luati 5 000 6 000 de robi, lar G. Kr aus
(op cit., p. 243) indica 28 000. Silandar FindIkilli Mehmed aga IndicA doar nurnarul
ostasilor renumiti" facuti prizonieri : 700 (Cronici turcefti, II, p. 293), in timp ce Rasan
Vegihi sustine ca. au fost luati robl, pe linga cei 700 de capitani renumiti, i 20 000 de
osteni (ibidem, p. 173). !al realitate numarul robilor nu se cunoaste cu exactitate, dar se consi-
dera cA ar fi fost In jur de 10 000. Vezi mai jos p. 432 si urm.
181 In textul turcesc Kimanof.
1" De fapt generalul armatei expeditionare.
Orhay.

337

www.dacoromanica.ro
 cu ordial" lui Melek pap.. Astf el, cele dou oti nenumrate, asemenea
unui ocean, au venit, cu bine 0 pline de pr.'zi, lng Cetatea Alb5....
Multumit. lui Allah, aceast lupt sfint a avut loc in anul o mie aizeci
apte188...
Multumesc lui Allah, in aceast lupt au cazut in miinile umilului
de mine *aptesprezece prizonieri, douzeci de cai, zece <blnuri de> samur,
o pereche de h.turi argintate, precum i obiecte neargintate. Anul c5.derii
lui loan Kemny in captivitate... 1085186.
292 Dui:a ce au v.zut aceast infringere, ghiaurii, mergind in Ardeal,
au scos comorile ingropate, pretuite la patruzeci de milioane, i, stringind
o suf de mii de osta0187 din tara secuilor188 i dintre ungurii-blonzi188
0 din haiducime1.80, precum 0 de la cehi i le0, de la suedezi181, de la
i ru0, de la austriecil" 0 de la slovad188
slavi182, de la cazaci1.83 ( ?)
de la croati 0 de la cei din Ungaria de Mijloc166, s-au dus 0 au devastat
ceatile numite : Lipova, Cenad, Faget167 i Fenlac din eialetul Timiparei.
Cind aducAtorii acestei tiri au sosit la Poarta Devletului, atund vizirul
Budei, Kenan papa, a fost numit serdar in aceste prti.
Infringerea serdarului Sofu-Kenan pavt, vizirul de Buda
Serdarul mai sus numit, avind optzeci de mII de oameni, s-a intilnit
cu oastea duman intre cettile numite Arad 0 Lipova, de pe malul
riului Mure188. Cu voia lui Allah, oastea islamicg a fost zdrobit, iar ghia-
urii au ieit invingltori188. Serdarul Kenan paa a scpat, fugind pe cim-
184 Ordie (ordu), oaste ; de aici i hoard. Despre aceast5. expeditie vezi pe larg in
Cdlcitori, V, p. 104 si urm.
180 20 octombrie 1656 8 octombrie 1657.
180 7 aprilie 1674 27 martie 1675; de fapt, in 1657.
107 i aceste efective sint exagerate ; vezi mai jos nota 205.
Seykelistan.
189 Sarf-Madjar (Sam Macar). De fapt Sazmadjar, sasi.
190 Djaydusak in loc de haydusak. Vezi mai sus nota 89. Dupa cum marturiseste
G. Kraus, haiducimea tine foarte mult la Rkczi si este sprijinul sAu cel mai mare" (op. cit.,
p. 284).
191 Isfadj (Isvec).
199 Islovi (Islay).
19e Krot sau Korol.
104 Nem9e.
198 Dodofka, probabil o deformare a cuvintului T6t, care in bimba maghiarg inseamn1
slovac.
Ise Orta-Madjar se refer5. la Ungaria Central.
197 KaFad.
198Evlia foloseste forma romaneasc5. Mures, nu magh. Maro.
199 Despre lupta din 26 iunie/6 iulie 1658 de ling5. Pdulis (intre Arad si Lipova) vezi
scrisoarea lui G. Rkczi al II-lea din 15 iulie 1658, in care arat5. pierderile turcilor (S z
1 tigyi S., Transsylvania et bellum boreo-orientale, II, p. 506; G. Kraus, op. cit., p. 263;

338

www.dacoromanica.ro
-pia Salontei200 cu multe mii de calareti pe cai ara'beyti. Eli-Husein paya,
la rindul su, aruncindu-se in riul Murey, a disparut. In sfiryit, in aceabta
infringere au pierit zece mii de oameni. Dupa aceea, Kenan paya, cel
invins, fiind mazilit de la Buda, serdariatul Budei a fost daruit, fara
tugra2" imparateasca, lui Seidi-Ahmed paya din Bosnia202.
Ajungind mare serdar, Seidi-Ahmed paya a fost trimis impotriva
Ardealului, iar eialetul Bosniei a fost daruit lui Melek-Ahmed paya.
Fr sa tina seama de asprimea iernii din anul acela23, gaziul Seidi-
Ahmed paya a patruns prin Portile de Fier ale Ardealului2", cu o oaste
de douasprezece mii de oameni, echipati uyor, i, intilnindu-se cu cei o sut
de mii de oamenim ai blestematului de Rdkeiczi, care statea in cimpia
Hategului206, Cu spatele la cetatea Koltvar207, a pornit la lupta20. Atund
Husein paya, fratele vizirului de Timiyoara, Siavuy paya, atacindu-i pe
ghiauri prin mijloc, aya cum lupul flamind atac, oile, i-a macelarit intr-o
clipa pe ghiaurii cu fata alba, pe zapada alba, incit de singele lor s-a
topit i zapada.
Dei capetele tuturor i capetenii1e232 carele cu zaherea yi munipile
lor au fost trimise cu mare alai la Poarta Devletului, totuyi aceasta lupta
sfinta a lui Seidi <Ahmed paya> n-a fost luata deloc in seama yi nu au
zis nici macar //: Bogdaproste !" De fapt, aceasta a fost o batalie asemenea
293 cu aceea a sultanului Mehmed han, cuceritorul Agrieizio. Deyi

M irk i S., Arad vdrmegye is Arad vdros t6rtinete [Istoria comitatului Arad si a orasului Arad]
II, Budapesta, 1892, pp. 106-108. Vezi i prezentarea luptelor din aceast vreme flcut5. de
A. B ar cs a i in Monumenta Comitialia, XI, pp. 80-83.
Roo Salanta.
Tugra, monograma sultanilor otomani care se punea in fruntea firmanelor (popular:
tura).
2" Vezi i Cronici turcesti, II, p. 312.
002 lama anului 1659-1660. Vezi s't Cronici turcesti, II, p. 311, unde se arat di pasa
a plecat spre Poarta de Fier la 7 noiembrie 1659; I. B et hle n, Rerum transilvanicarum,
p. 109 si urm.
202 Erdel Demir Kapusu. Vezi i mai jos p. 344.
205 Efectivele sint mult exagerate. La 1659, G. Rtikczi dispunea de o artnatl de
12 000 13 000 de osteni mercenari, putind s ridice la arme ping la 30 000 40 000
de osteni de tara (H ur in uz a k i, IX11, p. 149).
206 Hacek.
207 Kolgvar ; este vorba de Cetatea Colt a familiei Cl-ndea-Kendeffy (I. Bethle n,
op. cit., p. 113; G. Kr au s, op. cit., p. 273).
sos Lupta s-a dat la 21 noiembrie 1659 intre satele Zeicani i Grdiste, aproape de
Hateg, jud. Hunedoara. Vezi Silandar Findtklili Mehmed Aga, Tarih (Cronicii), vol. I, Istan-
bul, 1928, pp. 191-203 si G. Kr au s, op. cit., pp. 308-311. Ultimul sustine c din oastea
lui Rkczi au fost ucisi 3 000 de oameni, pe cind turcii au pierdut doar 125 de ostasi I
209 Kapudan, din ital. capitano".
2" Egri (Eger, Erlau). Evlia Celebi se refer la expeditia din 1596 a sultanului Meh-
med al III-lea, cind ostile austriece au fast infrinte la MezOkeresztes.

339

www.dacoromanica.ro
 oastea lui Seidl paa nu trecea de douasprezece mii de oameni, armata
ghiaura era aproape de o sut aizeci de miim.
Blestematul de R6k6czi, scpind 0 din aceasta' incaierare, a fugit in
cetatea C1uj212 0 a inceput s stringa iara0 oaste. Cind a ajuns la urechile
impratului devastarea eialetului Bosniei de catre venetieni213, atunci
Melek-Ahmed paa a fost numit in eialetul Bosniei, fiind in acela0 timp
desemnat mare serdar impotriva cetatii Sadra214... Anul 1081215.
Numirea lui Seidi-Ahmed pa.,sa ca serdar pentru a doua oarii
Rasculindu-se din nou in Ardeal, ghiaurul Rak6czi nu a trimis la
Poarta Devletului haraciul sau, dupa cum era legea. Pe de alta parte,
stringind o multime de oti nenorocite, el s-a aezat lng cetatea Cluj
Cu dou sute de mii de ghiauri216. Din partea aceasta, Seidi paa a intimpi-
nat, in primavara, oastea dumana din cimpia Clujului, cu trupele alese
de la Buda, Agria, Kanizsa i Timioara, avind patruzeci de mii de
clreji inarmati, viteji i renumiti.
Facindu-se un mare mace1217, Cu voia lui Allah, doua sute de mii de
osta0 de ai ghiaurilor au fost trecuti prin sabie i toti vitejii mus-ulmani
s-au umplut de prazi. Rak6czi, la rindul sau, fugind din aceast
294 ranit, s-a dus la Oradea215, dar, neputind s ramin nici acolo, // a plecat
la cetatea K.116219. Pe cind cuta acolo pe profetul Isus220, el a cazut in
ghiarele lui Azrail221 o a murit 222 Dei Seidi paa a adus tezaurele
avutille i obiectele capturate, pentru a indestula vistieria padiahului
a ajuns la Poarta fericirii cintind din tobe 0 din surle, totu0, din pricina
unora care erau impotriva sa, el nu a putut fi pe placul ipadiahului.
in Mai sus eran 100 000 I
Kolojvar ; in alte pArti Kolozvar. Dupli. G. Krau s, op. cit., p. 312, Rt1k6czi a fugit
la Iernut.
111 Venedik.
111 Sadra, ladra, in Dalmatia.
111 1670-1671; in realitate este vorba de 1071 H. = 1660-1661.
ne Dupil alte izvoare eran numai 40 000 (Cronici turceti, II, P. 313). Vezi si nota 205.
111 La 22 mai 1660 in localitatea numitii Fenesul SAsesc (azi Floresti) de lingit Cluj.
rentru detalii vezi Farmai F., II Rdkczi Gyrgy Szdszfenesi csatdja [Lupta de la Fenesul
Slisesc], in Brdlyi Muzeurn", 1902, p. 221 si urm. Vezi si mai jos p. 435.
116 Varat.
111 Calva, Nagy Kali& cetate in comitatul Szabolcs (R. P. Ungarg). La p. 314 se
apune cetatea Tamin De fapt Rtik6czi a murit la Oradea (G. Kr au s, op. cit., p. 345).
110 ha.
111 Azrail, ingerul mortii la musulmani.
111 La 7 iunie 1660. Vezi G. Kr au s, op. cit., p. 345; I. Bethle n, op. cit., pp.
148-155.
Despre inmormintarea lui G. Rikeiczi al II-lea vezi Szabo F ri g ye s, II. Rdkczy
Gyrgy temetse anmormintarea lui G.R. II), in TOrtnelmi Tair", 1880, pp. 582-584.

340

www.dacoromanica.ro
 Ultima dat, cetltile Ineu223, Caransebes224 i Lugoj fuseser, cucerite
de catre marele serdar i marele vizir Kpriilta Mehmed pasa, i, afar de
acestea, fiind cucerite inc alte sapte orase, cetatea Arad fusese refa-
cut., iar cetatea Ineu reparat i int.rita'225, devenind un oras frumos ca o
grdin de rai ; aceasta a fost desemnat ca resedint de guvernare pentru
vizirii de Timisoara. Tocmai cind se hotkise .1 cucerirea cetatilor denumite
Sarospatak220, Skueni227 i Ecsedvr228, din tinutul Ardea1222, i-au sosit
lui Kpriilii, de la Pragul fericirii, din partea mziei-sale padisahului,
stpinitor peste lume, hattiserifuri drastice in care se arka : Chiar dac
vei aduce legati, in fa4a impr.tiei mele, pe craiul Ardealului i pe impa-
ratul austriecilor, tot nu m voi multumi, fiindcg in vilaieturile din Ana-
tolia s-au rsculat impotriva mea : Kara-Hasan pasa, Sari-Kenan pasa,
Tayyaroglu Ahmed pasa, precum i patruzeci de beilerbei23 i nenumkati
alti sangeacbei, fr de credint, care, cu o oaste cit marea, vin asupra
capitalei noastre vechi, Bursa. De aceea s vii neapkat i numaidecit la
Poarta Devletului meu231".
Sosind hattihumaiunul la Kpriilii, acesta s-a speriat ca de moarte
si a spus : Bravo, Kara-Hasan pasa, bravo ! I-ai dat bun ajutor ghiauru-
lui maglaiar ! Dar nu va fi debe bine !". Zicind astfel, el a plecat de ling
Ineu232, invocind ajutorul lui Allah si zicind : Se porneste mare rzboi
sfint impotriva lui Kara-Hasan, abjectul sprijinitor al ghiaurului". El vi-a
legat din dou locuri sabia la cingnoare i apoi a pus strigkorii s anunte
c' cine vrea bani de piine i cinste s vin la Poarta imprtiei. Astfel,
lsindu-1 pe Sinan pasa serdar la Ineu, iar pe Seidi <Ahmed> pasa nu-
mindu-1 ajutor al ski, Kpriilii a sosit, in mare grabk in cimpia de la
Kiagit-Hane233 .

222 Yanova. Vezi descrierea ei in vol. VI al operei lui Evlia, pp. 405-408.
ebes.
295 La 1658,
no 5arbatak, oras in nord-estul R. P. Ungare.
287 Sekel-Hit, Podul Secuilor"; Sacueni, jud. Bihor.
228 Ecetvar, Nagy-Ecsed, in R. P. Ungara.
228 Erdek, gresit grafiat in loc de Erdel.
288 Mir-i-miran, denumire persana pentru beilerbei.
222 Evenimentele s-au petrecut in anul 1658. Evlia nu respecta cronologia evenimentelor.
Vestea riiscoalei lui Hasan pasa s-a aflat la 20 sept. 1658, in timp ce Kpriilii se
afla, intr-adevar, in Transilvania (N. Iorg a, Studii ;i doc., XXIII, p. 232). Pentru compara-
tie, vezi testul (schimbat) al acelniasi hatiserif in vol. V al operei lui Evlia, p. 241.
238 Pentru aceste imprejurari vezi l Silandar, Tarih [Cronica], voL I, pp. 119-
129.
238 Ktigit-Hane, Moara de hirtie", cartier la Istanbul, in partea europeana, in cap/1W
Cornului de aur.

341

www.dacoromanica.ro
296 Capudanul <K6se> Ali paa de la Dardanele234 a cucerit cetatile
Oradea si Siniob, precum i alte cetti. Evenimentele acestea vor fi descri-
se la locul lor.
Data cuceririi Oradiei : Viteazul Ali pasa a cucerit Oradea de la du-
mani"233. Pe cind Ali pap, dup cucerirea cettii Oradea, era ocupat
repararea i inarirea ei, a inceput in Tara RomneascP39 rlscoala beiului
Mihnea231.

Rciscoala beiului Mihnea'in Tara Romdneascei

eind beiul Mihnea i-a nimicit pe cei aproape zece mii de negustori
musulmani afla# in Tara Romneasa, rscoala lui s-a dat pe faVa".. De
aceea au fost desemna# Fazli pasa i Djan-Arslan pap., precum i mulli
beilerbei238 i emiri, care s-au fzboit crincen la cetatea nurait.' Giurgiu23 9.
Pe dud oastea islamic., infrina, se asezase in tabr, ling. cetatea Giurgiu,
cu spatele la fluviul Dunrea, luptindu-se zi i noapte, a izbucnit rscoala
0 in Moldova240.
Relscoala din Moldova
Afurisitul, numit Constantin C1rnu1241, ocupind Cu cincizeci de
de ghiauri orasul Iai, capitala Moldovei, incepu s-1 atace pe beiul de
acolo, Dolta242, luind sub st'pinirea sa Moldova. and aceste triste eveni-
mente au fost anunIate la Poarta Devletului, s-au trimis porunci imprl-
te0i ctre hanul ttar i ctre vizirul din eialetul Oceakov, precum i ttari-
lor din Bugeac, fiind insrcinati s porneasca expedi#e impotriva Moldo-
vei. Totodat a fost numit bei in Moldova feciorul numit stefan cel
T1nk243, fiul voievodului Lupul2", fostul bei al Moldovei, care era inchis
134 Bogaz-Hisar, cetatea de la Strimtoare", denumire data Dardanelelor.
133 Calculindu-se valoarea numerica a literelor arabe cuprinse in acest vers, rezulta anul
1173 H. = 25 aug. 1759 12 aug. 1760; in realitate ar trebui 1072 H. = 1660.
us Eflak.
1137 Mihne Bey, Mihnea al 111-lea Radu (1658-1659). De fapt rascoala a inceput inainte
de cucerirea Oradiei ; cronologie gresita la Evlia Celebi.
13B Mirimiran.
1" Yerk 'AV. in urma intelegerii de la Rucar (15 oct. 1658), dintre Rkczi i Mihnea,
acesta din urma. incearca sA cucereasca, prin asediu, cetatea Giurgiu (N. Iorg a, Studii
ci doc., IV, p. 278 i A 1. Cior nesc u, Domnia lui Mihnea al 111-lea (Mihail Radu),
Bucuresti, 1936, p. 20). Vezi si relatia lui Evlia, vol. V, p. 341 si urm.
"0 Bogdan. Evlia revine la aceste evenimente in vol. V, p. 329 si urm.
Ml Burunsuz, farat nas". Este vorba de Constantin erban, numit astfel deoarece fusese
insemnat la nas de Matei Basarab. El s-a rasculat impreuna cu Gh. Rkczi al II-lea i Mihnea
al III-lea Radu.
MI Volta; este vorba de Gheorghe Ghica (1658-1659).
143 Djivan-Istefan, tefan ce! Tinar" ; djivan (civan), tingle.
Vasile Impu, domnul Moldovei (1634-1653).

342

www.dacoromanica.ro
la Iedicule. Kemankes Ahmed aga, omul lui Fazl pasa, a fost numit ag
de insd.unare242, iar Gazzaz-oglu Silahsor-Ahmed aga a fost desemnat ca
ag de steag246. Strbaind locurile de popas, toat oastea si emirii au sosit
ling Iai, capitala Moldovei. Acolo, pe z'pada alb, s-a dat o mare lupt5.242.
Ghiaurii au fost infrinti i blestematul numit Constantin Cirnul a fugit,
iar oastea sa s-a imprastiat.
Atunci, vreo zece mii de ghiauri, albi ca zpada, l-au asezat la domnie
pe Stefan cel Thnr, ducindu-1 la Curte242. Dui:A aceasta, tAtarii dinspre
trmul mrii249, impreun cu calgai-sultanul i cu ttarii din Crimeea, au
plecat in ceambul250 //pe urmele ghiaurilor infrinti, care sapaser de sbii. 297
Ocupind tara Moldovei i m.celdrindu-i pe ghiaurii fugan, i-au gonit in
Tara Romaneasc5..
Cu voia lui Allah, la inceput, cind Fazli pap. i Djan-Arslan pasa
fuseser infrinti i erau asediati la Giurgiu, gindindu-se s'd se inece in
Dunsre, tocmai atunci ghiaurii, iesind afar din santuri, au strigat Bre,
Constantin Cirnul din Moldova a fost lAtut si o mare oaste tatar vine
peste noi"251. Atunci, renuntind la asedierea armatei osmane care
era impresurat in cetatea Giurgiu, ei au fugit spre Tirgoviste222. Astfel,
ostasii musulmani au inceput numaidecit urinkirea ghiaurilor si tot fug6-
rindu-i i nimicindu-i, au luat atitea avutii i vistierii i robi i comori,
ch. nu pot fi aatate cu graiul i nu pot fi descrise cu pana. Apoi, venind
ostasii taari, i-au gAsit pe ghiauri, prin dealuri i v61, mergind pin in
muntii ion i pin in tinuturile Brasovului263. Astfel, s-a scris ea" au fost
luati in robie peste doubizeci de mii de ghiauri valahi i aizeci de mii de
moldoveni2".
Multumit lui Allah, vilaietele Moldovei i TArii Romnesti fiind
cucerite astf el, in dou'dzed de zile, srmanul de mine am luat pretul. a
146 iskemle-agast.
Sandjak-agasz, eful stegarilor. Aceste evenimente sint povestite pe larg in vol. V,
pp. 330-337. Aici se spune c sg de steag a fost numit Izzizade Ahmed aga.
347 Btlia s-a dat ling& Iasi, la 21 nov. 1659. Vezi mai jos.
543 Kurt, in loe de Kurta.
143 Yoh Uttar', adicA tAtarii din partea Bugeacului.
250 9aput (citeste ceapul); la cronicarii rorniini ceambul" = incursiune, nAvala de
pradtt.
1171 Dup5. G. Kraus (op. cit., p. 307). Mihnea al 111-lea a fost infrint de turd la 19
nov. 1659, iar C. erban a fost alungat la 21 nov., astfel incit este greu de crezut c asedia-
toril de la Giurgiu puteau afla despre infringerea Jul C. erban (vezi si A. CiorAnesc u,
Mihnea III, p. 160).
143 Terkoviste.
163 Varsava. Nu poste fi vorba de Varsovia, unde nu aveau cum sri ajungl locuitorii
din Tara RomOneascri. Brasovul era numit uneori de strAird i Versovia (Cdldtori, II, indice).
434 Cifre greu de controlat.

343

www.dacoromanica.ro
 doudzeci de robi. Apoi, venind iar4i la beiul 5teanitg Lupu255, aflat pe
tronul Moldovei, am primit de la el o pungd de bani, ase cal trdpa0, o
bland 0 cite o scrisoare256. De asemenea, luind 0 de la Gazzaz-zade Ahraed
aga o pungd de bani, un cal trapa 0 un rob de pret, ca daruri, in a
patruzeci 0 doua zi am ajuns la Adranopol257.
Aflindu-ind la aceastd bdtdlie dined', precum 0 la lupta de la Oradea268,
m-am dus apoi 1111g efendiul nostru, Melek-Ahmed pava, aflat in Bosnia ...
Descrierea serdariatului lui <K5se> Ali jocqa impotriva lui loan
Kemny259, din /ara Ardealului
In anul o raie aptezeci 0 doi260, Melek-Ahmed pava, cu oastea Rumeliei,
0 gavu-zade Ahmed paa, cu oastea Anatoliei, 0 doudzeci de beilerbei,
298 stdpini de eialete, 0 aptezeci de sangeac <bei> // 0 doudzeci de odale de
ieniceri 0 gebegii 281 0 tunari 0 cei din cele patru buluc input in total optzed
0 apte de mii de osta0, s-au strins cu toIii pe esul Timioarei. Serdarul
Ali paa, fcindu-1 martir pe gaziul Seidi-Ahmed pap.268, ordia islamid
devenise un f el de trup fdr. suflet ; totu0, de nevoie, intrind prin Poarta
de Fier a Ardealului264, s-a poposit pe esul Hateg265. In a douazecea zi,
venind aga de tdrmuri266, Sah-Polad, cu patruzed de mii de ftari, Wile
islamice s-au mai inviorat. Oastei ttare i s-a dat firman sd fad incursi-
uni de pradd. Cind au fost trimi0 oameni sd aduc veti despre ghiaurul
loan Kemny, acetia au adus multe mii de ghiauri.
Dupd aceea, pornindu-se asupra lui loan Kemny, Ismail paa, vizrul
de Buda, a fost desemnat ca cerhagi267 0 a trecut cu tuiurile in avangarda
oastei. Pe scurt, rdspindindu-se prin Ardeal vestea 0 faima noastrd, am
ocupat, in opt luni, rara Ardealului.
inaintind pin pe malul fluviului Tisa268, Husein paa, fratele lu Savu
paa, a fost desemnat, cu Wi alese, s treac peste fluviul Tisa. Mergind
226 Djivan Istefan.
us In vol. V, p. 358, este vorba de o tescherea pentru alimente.
267 Edirne.
155 Varat.
wig Kimnianos sau Keminyanos (scris impreunii).
260 27 aug. 1661 15 aug. 1662.
161 Gebegi. cuirasier, ostas in zale, chesonar.
261 Asagt-b6Iiik, categorie de oeste otomangt (cavaleri).
SU Acesta fusese decapitat din porunca marelui vizir Kpriilii Mehmed pasa.
164 Erdel Demir Kapusu. Vezi G. Kr au s, op. cit., p. 403 si urni.
265 Hacik.
see Yals-agass, aga de tarm.", comandant tgtar pe malurile Mail Negre, in partea
Bugeacului.
267 Cerhagi (erhacs), hiirtuitor, avangard5..
565 Bensa (grafiat gresit).

344

www.dacoromanica.ro
la cettile Naka289 i Hust270, el a cerut la criie pe ghiaurul numit Zeilyo-
rni-oglum, dar ghiaurii au rspuns : Noi sintem multumiti de craiul nostru
loan Kemny nu vrem alt crai". Ei nu au primit ca Z61yomi-oglu s devin
crai. Husein paa a trecut din nou fluviul i s-a intors in partea ceast5.1alt.
La rindul s.u, serdarul Ali paa, intorcindu-se i el de pe malurile fluviului
Tisa, l-a numit pe Ismail paa serdar impotriva vilaietului secuiesc272.
Dindu-se o mare btlie la intrarea in secuime278, au fost ucii multe
mii de oameni, iar serdarul Ismail paa a intrat victorios in ordia islamic5.,
cu aptezeci de mii de prizonieri i cu multe avutii drept prad274. Por-
nindu-se de acolo, ling cetatea Odorhei278 a fost numit crai necredincio-
sul cu numele de Apafi Mihai1278, din spita lui Gabriel Bethlen277 .1 adunind
2 000 de pungi (kise) din restantele pe trei ani ale tributului supuilor277bis,
tocmai cind stteam lingA cetatea maghiarilor-sai278, numit cetatea
Sibiu279, a sosit, prin chehaiaua capugiilor280, tire despre moartea lui
Kprl Mehmed paa281 i trecerea fiului sau, razil Ahmed pap., ca mare
vizir. La localitatea numit Fgra282, ling cetate, s-a dat o mare bt-
lie. In aceast vreme a czut i zpad5.. in cele din tu-m, // in luna aceea 299
au fost luate, ca prad, patruzeci de mii de harabale de avutii i s-au captu-
rat o sut de mii de robi. Intrucit oastea s-a retras la iernare, efendiul
nostru, Melek-Ahmed paa, la rindul sau, i-a petrecut iarna la Belgrad...
200 Naksa (?) Poate Nyalb (G. Kr au s, op. cit., p. 410).
178 Husvar.
271 Zolomi-oglu, fiul lui Zlyomi" este vorba de Nicolae Zlyonii, ultimul descendent
al unei vechi famihl nobile, originara din Bihor. Era stapinul cetatii Hunedoara comite de
*1

Zarand. Ca partizan al lu Acatiu Barcsai, fuge de teama lui loan Kemny In cetatea Rust.
Dupa 1661 a fugit din tara, fiind Hunk de Mihail Apafi ca umbla dupa domnie ; moare
in Turcia. Vezi G. K r a u s, op. cit., p. 412.
172 Seykel vildyeti.
$73 Seykel Bogas;, Strimtoarea secuilor". Vez Benedek Fide 1, Tatdr bet lires
Csikba 1661-ben [Navalirea tatarilor in Ciuc la 1661], Cluj, 1945.
278 Dap& G. Kraus, ar fi fost luati 15 000 de robi din scaunele Mure l Odorhei (op.
cit., /3. 427).
273 Udvarhei. De fapt la Tg. Mare (G. Kr au s, op. cit., pp. 425-429). Ali pasa a
ajuns Ung Odorhei la o lunI dupti numirea lui M. Apafi ca principe (ibidem, p. 441). Despre
numirea lui M. Apafi vezi pe larg vol. V al operei lui Evlia Celebi, p. 56 qi urm.
378 Apoyi Mihal. Numirea s-a facut la 20 sept. 1661 (G. Kr au s, op. cit., pp. 427
429).
277 Tables Gabor; confuzie la autor, cei doi nu eran rude.
,,ibis Despre trimiterea banilor datorati Portii vezi Monumenta Comitialia, XIII,
p. 103 *i urm. Despre stringerea lor din tara vez G. Kr au s, op. cit., p. 390 i urm.
278 Saz-Madjari (Saz-Macares).
172 Sibin Kalesi.
280 Reprezentantul (intendentul) capugiilor.
281 6 oct. 1661.
282 Fogras, Fogaras.
283 Vezi i G. Kr au s, op. cit., p. 445 1 urm.

345

www.dacoromanica.ro
 <Urmeaz descriereacampaniei noului mare vizir in Ungaria i Austria,
care s-a terminat prin incheierea unei psci intre turci i austrieci>.
301 supunerea craiului leyesc la haraci2", padiyahu1222 a iernat
In oryelul Bazargric286, din vecintatea Adrianopolei, iar viziru1297 vi-a
petrecut iarna la Babadag. Anul 1083299
Apoi, padiyahul insuyi stind in orayul Iai, capitala Moldovei, I-a numit
serdar pe marele vizir Fazil Ahmed paya, care a cucerit Zvancea299 i alte
cet5.1i mari. Apoi, tot din indemnul padiyahului, marele vizir Mustaf a Pa9a299,
in urma unei mari b5.tlii, a cucerit cetatealCehrin291, dup care padiyahul
s-a intors la Adrianopol, iar marele vizir la Babadag.
Anul 1089292. Iat: c atitea cetti, cucerite toate pe vremea sultanului
Mehmed han al IV-lea, au devenit t..ri islamice...
339 ...E1293 a ocupat Tara Romneasc5. 9.1 Moldova i, in unire cu Mengli
Ghirai2", a luat in stpinire cettile : Chilia, Cetatea AlbA, Ismail, Braila299,
Isaccea298, Galati 297i Reni299. De asemenea, el a impus la haraci prtile
Silistrei, Rusciukului, Nicopolei, Vidinului i Cladovei299, aflate dincoace
de Dunire...
408 Mausoleul lui Pertev paya. in ziva chid Suleiman3" hanul a raposat
cetatea Szigetvar301, afar de faptul c5. Szigetvarul a fost cucerit pe cind
hanul Suleiman murise, tot in ceasul mortii lui Suleiman han i acest Per-
tev paya, la rindul su, cucerind i el, cu optzeci iyapte de mii de ostayi,
cetatea Gyula, care fcea parte din cettile tinutului Ardeal, a trimis ves-
tea acestei cuceriri lui Sokollu Mehmed paya, aflat sub zidurile Szgetvaru-

184 Este vorba de expeditia impotriva Camenitei (1672), la care au participat i ostiri
din Tara Romfineasa si Moldova.
Mehmed al IV-lea.
289 Hadjioglu Bazari, azi Tolbuhin, oras in R. P. Bulgaria.
287 Kpriiliizade Pazil Ahmed pasa (1661 1676).
288 29 aprilie 1672 17 aprilie 1673.
289 OmanFa (deformat), Zwaniec.
290 Kara-Mustafa pass, mare vizir (1676-1683).
291 ehrelenfe.
192 23 febr. 1678 11 febr. 1679. La aceste lupte au luat parte si ostile trailor ro-
milne (Letopiseful Cantacuzinesc, pp. 173-174 si Radu Popescu, Istoriile, p. 169).
293 Vezi p. 327, nota 6.
s Mengli Ghirai, hanul Crimeii (1478-1514).
195 Ibrail. A fost ocupaa mai tirziu (1535 1545).
296 Ishakdja i Isakdji.
297 Kalas. Nu s-a aflat tdciodatil sub sapinire turceascl.
295 Tumarova, adic Reni. Dupa. Miron Costin a fost anexatl de turci abia la 1621
(Opere, p. 85)
2 9 9 Feth-ill-Islam.
300 Suleiman Magnificul.
303 Sigetvar, Szigetvsir, cetate in Ungaria, cucerit de turci in 1566.

346

www.dacoromanica.ro
 Breasla302 negustorilor de 0i803 <din Istanbul> 561
Acetia sint negustori malt in Tara Rom aneasc, Moldova, Kavala,
Saionic, Tirhala, Moreea, Anatolia, ei au ortacii304 lor, care posed multe
mii de turme. Sint 2 000 de oameni...
Breasla pastramagiilor de vite <din Istanbul>. 562
acWia sint negustori vestiti ; cei mai multi dintre ei stilt ghiauri
valahi i moldoveni. Pentru a-i indestula pe locuitorii din Istanbul, ei aduc,
de Sf. Dumitru305, de trei ori cite o suta de mii de vite i fac pastram,'
in afara Portii Turnului, pe marginea 9antului, intre dou. cetti. Intenden-
tul pastramagiilor, Ali aga, le ja drile, iar naibuls" de pastram., Husein
efendi, le asculta pricinile. Ei trec inarmatim. Sint 9ase sute de oameni.
Intendentul308 breslei <negustorilor> de gnu <din Istanbul) 568
Intendent e unul, iar oameni sint 300. De asemenea, au supraveghetori
scribi Hambarul se afl in afara locului zis Bahe Kapusu309, lar hamba-
rul de griu este magazia din Galata, cu minaret 0 acoperit cu plumb, pe
care a construit-o Omer, fiul lui Abdulaziz. Dei Murad han al IV-lea"
a vrut s-o transforme in geamie, totu0 nu a reu0t. Aducindu-se gnu, ca
dintele de cmila, din vilaietele Kesendire, Kolon311, Be9-Tepe312 Dobro-
gea, se inmagazineaz in hambarul acesta i, potrivit condicii, se consumA
zilnic pentru tainuri.
Breslele <negustorilor> de mercur <din Istanbul> 577
Sint 5 dughene 0 10 oameni. Conducaoru1313 lor nu se cunoate.
<Mercurul> este un metal care, cu voia lui Allah, se aduce din schela Dan-
tie" din vilaietul leesc. Dar in anul 10713" dud, impreun cu aposa-
3" Esnaf; de aici denumirea de isnaf data breslelor in sec. XVIII in tarile romane.
3" Halibkesan, in loc de gelebkesan (celebkeFan), negustori de oi, vite etc.
aaa Este vorba de ava-numitii gelepi.
305 Kamm.
305 Naib, ajutor de cadiu (judecator musulman).
sal Este vorba de manifestarile publice de la Istanbul.
$os Entin.
50 Bahe Kapusu, loc la Istanbul, pe Cornul de Aur.
310 Kesendire, Xasandria, in Grecia (Pen. Calcidica)
su ,Kolon, neidentificat.
an Bes-Tepe, localitate in nordul Dobrogei; tot aici se ail& vi colinele ,,Be-Tepe"
(cinci Coline").
sis Pir (turc. Pfr), batrin, dint, staret, conduator spiritual al unei corporatii.
514 Danska; este Gdansk, Danzig, in R. P. Polona.
315 6 sept. 1660 26 aug. 1661.

347'

www.dacoromanica.ro
 tul Seidi-Ahmed pasa, am supus la harad Ardealul unguresc i. chid,
omorindu-1 pe R.k6czi31, s.rmanul de mine m-am dus cu o ceata dup
potere, cind stteam pentru ambuscada, am vzut 11'110.. cetatea Baia
Mare312 o vklrie. I-am intrebat atunci pe robii nostri in limba maghiara ;
cind colo, in local acela erau un f el de sfzimaturi albe, pietre de moar.
578 sfarimate, asezate unele peste altele ca niste munti. Cind le dadeau foc,
curgea mercur // s'i se umpleau gropile, iar de acolo il puneau in burdufe
de dine, csa.ci nu era chip s fie tinut in altceva... <Mai departe, se arat
cum se prelucra si la ce se folosea mercurul>.
658 Breslele bragagiilor <din Istanbul>
Sint 300 de dughene, 1005 oameni. Primal descoperitor al bragii318
a fost Salsala Tatar. Dup." aceea, stpinul dragonilor, ucigindu-1 pe Salsal
659 in Cetatea Alb5. // cu o sgeat, a venit in insula (sic!) Crimeea. A murit
In load numit Eski Burd320; mormintul lui se afl la Yeni-Saladjakul.
Dar, dei bragagiii spun : Staretul nostru este Sari-Saltuk"322, nu
este adevarat, deoarece acest mrit Sari-Saltuk, care era un mare sultan323,
este urmasul maritului Hodja-Ahmed Yesevi324, str'mosul s.rmanului
de mine, si a fost turc din turd si o persoanA insemnat si nobil, ce se
trgea dintr-un neam curat, sfintul su nume fiind Mehmed Buhari323.
<Urmeazg apoi o lunga poveste despre uciderea unui balaur numit
Buhali din Dobrogea, la Caliacra, dup care 40 000 de ghiauri, precum si
craiul Dobrogei, ar fi devenit mahomedani. Se arat. ch. Saltuk Mehmed
Buhari nu putea fi sfintul bragagiilor>.

all Rakodji.
an Nek Bayna-Ezder, in loc de Nek Banya-Ejder, cum apare de obicei la Evils Celebi
denumirea acestei localiati, Nagy-B Anya ; Ejder inseamnit dragon"; ar fi adicA cel ce plzeste
minele.
ala Bragd, cuvint albanez ; in turceste : boza.
ale Salsal, cuvint arab : lut, argilA". In legendele turcesti, Salsal ar fi fost nu colos
Cu picioare de lut, care ar fi stApinit sudul Rusiei.
Sao Vechiul Burd (sau Bord)" ; poste un slay Brod" -= 'c-ad sau poate Eski Yurd
(VatrA Veche).
na Noul Saladjak" (turc. Salacak).
aaa Sarf-Saltuk, cApetenie a turcilor imigrati din Anatolia in Dobrogea, in a doua jumk-
tate a secolului al XIII-lea. Mormintul lui se aflA in Babadag. Asupra lui Sari-Saltuk vezi
si relatia lui Ibn Battuta, in Cdleltori straini, I, p. 10.
liaa Sultan nu inseamnA numai impArat al turcilor osmanlii ; are si un sens general :
domn, domnitor, suveran, princeps, stApin".
s Hodja-Ahmed Yesevi, poet, ginditor sufi (mistic") turc din secolul al XII-lea, in
Asia (Isldm AnsikloPedisi, vol. I, Istanbul, 1950, pp. 210-215).
au Buhari, originar din orasul Buhara din Horasan (astAzi in U.R.S.S.).

348

www.dacoromanica.ro
 VOLUMUL

DESPRE /NTRONAREA LUI ILDIRTM 40

BAIAZID1 HAN, KUL LUI MURAD
HAN IMPARATUL3

Sultanul liclirim Baiazid, cucerind

jrile ghiaure din cele patru prji, l-a rzbunat pe tafl ssu i a purtat
lupte sfinte. Cuceririle sale sint... Vidin, Varna. .. Ianboli,
Rusciuk5 Giurgiu, Nicopol...
Cind el a trecut odat. in Tara Romneasc. i Moldova, cucerind ora9e7,
i s-a dat lui IldIrim porecla de Emir sultan Yildinm". In anul acela,
Baiazid Yildirtm (Fulgerul), sultan otoman (1389-1402).
Murad I, sultan otoman (1360-1389).
Hudavendigdr (cit. Hudavendighiar), impArat, monarh, suveran; supranume dat sul-
tanului Murad I i, dup5, el, altor sultani otomani. Se apune i Hitnkr (cit. Hilnkiar).
Kiafiristan (Kdfiristan).
6 UrusFuk.
Yerk6ki. De fapt Giurgiul a fost cucerit la 1417.
7 Autorul se referA la biitEllia de la Rovine ; Baiazid nu a ajuns in Moldova.
Ysldsrsm, fulger.

349

www.dacoromanica.ro
 el a asediat Istanbulul cu o oaste intins ca marea i a impus numirea unui
cadiu pentru aplicarea Seriatului isla mic...
<Urmeaz" descrierea btliei de la Ankara din 1402 cu Timurlenk
i a luptelor dintre fiii lui Baiazid Isa, Suleiman, Musa i Mehmed, fdr
a se aminti de Tara Romneasc5.>.

Relatarea in rezumat a domniei lui Celebi sultan Mehmed" han,

lui Ildirim Baiazid han
43 . . . Dup ce a cucerit, in Rumelia, Provadia, Kpriilii, el
a obligat din nou Tara Romneasc i Moldova s.' plteasca haraci. El a
zidit cetatea adid. Giurgiu, de pe malul Dunkii, de la granita Tarii
Romaneti, din f ata Rusciukului, i a aezat aid trupe. <Urmeaz descrie-
rea cuceririlor din Anatolia>.
loo Acetia <maghiarii> alcauiesc vreo cincisprezece neamuril :
maghiarii din Ungaria centra15.14, maghiarii ardeleniu, secuiin,
haiducimea18 , polonii, cehii19, korol2, slovaciin, polonezii cracovieni22
altii.
Ruii alcauiesc dou5sprezece neamuri i acestora li se zic slavi23,
valahi24, moldoveni25, sirbi26, suedezi27

5eriat, legas canonic& musulmana.

1 Mehmed I Celebi (1413-1421).
11 OfFavoli, Alioli, localitate in R. P. Bulgaria, pe malul Marii Negre, in apropiere
de Burgaz.
12 981, cimp, step5., sau guval, sac. Mai departe, descriind cetatea Turnu, din f ata Nico-
polului, autorul relateaz e& aceasta era cetatea numitii. uval", fiind construit din plmin-
tul arat de locuitori cu saci. Este adevArat ca l Giurgiu a fost cucerit l ref &cut de Meh-
med I Celebi. Vezi i Seyahatname, vol. III, p. 312.
" Kavm, neam, spit,, trib, gint, popor.
Orta Madjar (Orta Macar).
Erdel Madjars (Macars).
16 Seke.
12 Saz. Sasii ca i alte popoare insirate mai sus de Evlia nu sint de origina maghiarii.
16 Haidusak (Haydusak).
19 Leh, geh.
29 Korol, cuvint polon sau rusesc, neidentificat (cazaci?).
21 Tot, de unde rom. tlut", slovaci.
22 Krakov, Cracovia, polonezii cracovieni.
Islav.
Ejlak. Evlia nu cunostea origines latina a rotn&nilor, despre care vorbesc numerosi
alti cAlAtorl strAini.
16 Bogdan.
26 Ssrpa, probabil deformare in loe de sirbi.
17 Isvedj; acestia sint un popor germanic.

350

www.dacoromanica.ro
 Plecarea de la limanul Anapa29 la expedilia sfintel de la Azov29 113
...Mai intli, au mers i au asediat cetatea Azov: v(aliul eialetului 114
Oceakov, Kodja-Giirdji Kenan paa, impreunk cu paa de Rumelia, vreo
doukzeci i. opt de sangeacbei, patruzed de mii de tktari din Bugeac, patru-
zed de mii de oameni din oastea valahk i mo1doveank30, doukzed de
mii de oameni din trupele craiului de Ardeal i. optzeci de mii de tktari
din Crimeea, iu# ca vintul. in flota imperial., aflatk cu noi, se gseau o
sut cincizeci de galere, de catarge i. kalite i. batardeu, o sut cincizeci
de fregate, douk sute de 5.ici i. karamurse132 ; intr-un cuvint, am pornit
din portal Anapa cu patru sute de nave i patruzed de mii de osta.0 inar-
mati. <Urmeaz descrierea asediului Azovului de cktre turci>.

Plecarea, PM cucerire, din lupta sfintii de la Azov in fara Crimeii 122

Ridicindu-ne de sub zidurile cetkpii Azov, cu oastea hanului Bahadir
Ghirain i cu otile valahe, moldovene i. ardelene, ne-am grkbit s trecem
fluvial Don" care se vars in mare chiar ling.' cetate... <Urmeazk tre-
cerea peste ap5. i plecarea spre Crimeea. Sfatul ghiaurilor din Azov i.
hotkrirea lor de a preda cetatea, deoarece o nou armatk turco-ttark
venea asupra lor>35.
.. In a treisprezecea zi a sosit, cu mare alai, marele serdar, vizirul 126
djivan-capugib4. Mehmed paa, i. a gksit Azovul evacuat. S-a ateptat
ins timp de trei zile, zicIndu-se : poate ghiaurii au facut o viclenie i. o
drkcovenie". in a patra zi s-au citit chemkri la rugkciune36 pe pAmintul
ceatii. Tot atunci, dindu-se firmane oastei valahe i moldovene, s-a
inceput, eu numele lui Allah, skparea temeliei cetAtii Azovului. in trei
zile a apkrut ap in adincari ... <Urmeaz, descrierea construirii cettii
de cktre turci>.
18 Anapa, localitate in nord-estul Mgtrii Negre, spre Caucaz.
" Expeditia din 1639 de care a mai fost vorba.
So Ulak-Bogdan. Cronicile interne nu amintesc de aceasta participare, dar exist docu-
mente turcesti care confirma partidparea ostilor rom fine.
31 Baftarda, kadtrga i halite', slut diverse feluri de corabii mari de razboi. Numele de
catarg se intilneste si in documentele romfinesti.
82 Karamarsel, un gen de corabie cu pinze.
" Bahadtr Gemray (gresit), hanul Crimeii (1638-1642).
SS Ten sau Ton.
" Dupa cronicile romanesti, predarea cetatii s-ar fi facut prin intermediul Moldovei.
" Eran.

351

www.dacoromanica.ro
127 PeriPefiile lui Evlia87 cel neinfricat
132 . . .Umilul de mine am intrebat ce locuri sint acestea38. and colo,
ne gAseam in fata muntilor, stincilor i. viilor de la Keligra-Sultan39, de
pe malul Marii Negre, din eialatul Silistra, care se inltau pin la cer. De la
inceputul cAlAtoriei noastre i pina acum, am umblat cu barca"' trei zile
*i trei nopti flArninzi <trecind prin> peripetii O prin nevoi...
133 Istoria p; motivul construirii lticaplui" Keligra-Sultan, adicei Sari-
Saltuk
<Urmeaza a doua oarA cu unele deosebiri povestea uciderii
balaurului care pricinuia multe rautAti in Dobrogea, minune" realizat.
de Sri Saltuk, in urma careia craiul Dobrogei" impreun. cu 7 000 de
supu0 ai sAi ar fi trecut la mahomedanism>.
...Craiul Dobrogei, trimitind soli la Orhan42 gaziul, i s-a supus i
i-a artat ascultare. De asemenea, 9i. de la Orhan venindu-i craiului cadiu
9i tug .1 steag, i s-a dat acestuia numele de Ali Muhtar".
<DupA relatarea lui Evlia Celebi, Sari-Saltuk ar fi cerut s'A i se prega-
tease& apte cociuge la moartea sa, tiind cA va fi cenit de apte regi>.
137 . . .A1 aselea a venit craiul Moldovei, numit Irvan44, care a sosit
personal qi, luind un cociug, l-a inmormintat <pe Saltuk> intr-o mAnAsti-
re veche aflatA intr-un loe pAduros i. umbros din apropierea cettii BuzAlu46.
Dupl cucerirea CetAtii Albe, pe locul acestei nan'A'stiri au fost construite :
o moscheie, un imaret46, o medrese" 9i. un han de care Baiazid Yeti". De
asemenea, a fost construit. i o bolt strAlucitoare peste mormintul lui
Saltuk Mehmed Buhari. Pe poarta ei fericit se afl aceasf inscriptie :
Veniti qi vizitati poarta cea inalt". In prezent, acelui ora i se zice Baba-
37 Evlia Celebi, autorul operei de Uta.
38 Evlia Celebi relateaza ca, plecind din Crimeea Cu o corabie pe Marea Neagra, aceasta
a fost sfaximata de valuri, lar el a reuit sa ajunga. pe pamintul Dobrogei.
39 Keligra Sultan; este vorba de Sari-Saltuk, al carui mormint se afla la Babaclag.
Dar Keligra se refera la Cansera (Capul Caliacra), unde, de asemenea, se presupune el ar fi
mormintul lui Sari-Saltuk, ca *i in alte parti, dupa relatarea lui Evlia Celebi (vezi mal
departe).
49 Sandal.
41 relate.
43 Orhan, emir otoman (1326-1359).
43 Muthar, ales, independent, autonom". Este o legenda despre supunerea Dobrogei
de catre Imperiul otoman.
" Irvan, personaj legendar.
" Buzeva, probabil greseali in loc de Babadag, cum apare mal departe.
" Imaret, institutie de binefacere, en bucatarie pentru saraci.
97 Medrese, lacal de cultura islamica, seminar.
" Vezi p. 327, nota 6.

352

www.dacoromanica.ro
das" 9i este un ora 9 plcut. Aid toate sint vacufuri pentru Mehmed Buhari
Sari-Saltuk-Sultan. Timp de douazeci i unu de ani, Saltuk, artindu-se
ca un cAlugAr din neamul lui Mesia, i-a invitat pe multi ghiauri la credinta
<islamia> i a devenit un luptAtor pe calea lui Allah.
Al aptelea cociug a fost luat de care Ali Muhtar, care trecuse la
islamism pe cind era craiul Dobrogei i, ducbidu-1, ingropat in petera
balaurului din stincile de la Caliacra6 despre care vorbim. El este amintit
acum sub numele de Keligra-Sultan. In limba latin, Keligra insemneazA
balaur cu apte capete"61. De aceea, fiind ingropat pe pgmintul a apte
crai, el are 15.cauri de fericire la fiecare din ei. Trei dintre acestea se gasesc
pe pamintul otoman. <Se arata c in trile cretine Saltuk e numit Sf.
Nicolae, iar In trile islamice : Baba-Sultan, Sari-Saltuk, Keligra-Sultan>.
...I.Acau162 Keligra Sultan, in a c.'rui cldire am fost g'zduiti dup. 138
sc'parea noastr de furia mArii, este aezat pe malul Mrii Negre, ca un
cap cu virful inltat spre cer i ca o trompa de elefant ce se intinde in mare.
Corbille care vin din Istanbul i se indreaptA spre Kara-Harman63, Constan-
ta64 i spre prtile Chiliei66 se orienteaz dup.' stincile de la Caliacra. Ele
se inftieazA ca nite munti inalti ce se lidia.' spre cer i se vad de la o dis-
tanta de o sut cincizeci de mile.
Capul Sinop, de pe trmul Anatoliei, din partea de rsrit i de dincolo
de mare, se ala' in dreptul stincilor de la Caliacra. Pe vreme senina, de la
Caliacra se pot distinge muntii de la Sinop, lar de la Sinop se pot vedea
muntii de la Caliacra ; dar pentru aceasta se cere o vreme foarte senin.
Keligra-Saltuk-Sultan este inmormintat in interiorul unei pe9teri
tocmai la capatul stincilor de laraCaliacra, care era grota balaurului. Primul
ctitor de aici a fost Ali Muhtar66... In dreapta i in stinga acestei mns-
tiri, pe stinci, se gasesc multe sute de gAuri adinci... Corniile care
sosesc aici, cu catargele lor de o sut.' de brate, vini.-i arunc.' ancorele sub
aceste stinci. Reisii67 lor, luind orz i griu de la raiale, il transport cu
carele i 11 vars.' in gurile aflate deasupra stincilor. Corniile se aazA
sub aceste guri i se deschid uile hambarelor, care se umplu pin la gura
cu grill .1 cu orz...
55 Babadagi. Mai sus a fost vorba de BuzAu (Buzeva).
" Keligra Caliacra, in R. P. Bulgaria.
Keligra nu este cuvint latn; Caliacra inseamna in limba greaca capul san stinca
cea bunli", deoarece golful siu constituie un adApost sigur pentru cornil (C. C. Ginresc n,
Istoria romana, ed. V-a, vol. I, Bucuresti, 1946, p. 50).
55 Tekke.
" Kara-Harman (Aria Neagra), azi V a d u, jud. Constanta.
" Kdstendje (K &Unce).
55 Kiii.
Dupil Evlia Celebi, acesta este numele craiului Dobrogei dup islamizarea sa.
57 Reis, presedinte, cipetenie ; aici in sena de capitan san stApin de corabie.

353

www.dacoromanica.ro
 <Se vorbete, mai departe, de primii ziditori ai ceatii59 i. de repararea
ei de catre Nasuh paazade Husein paa, vizir de Oceakov>.
140 Priveligea Milrii Negre de-a lungul p: de-a latul ei
141 . . . Din Anatolia 9i. din Rumelia, in Marea Neagr se vars o mie
opt sute de riuri mari 0 nici. Cel mai mare dintre toate este fluviul Dun.-
rea, din Rumelia, in care se vars, de-a lungul cursului, pin la vrsarea
sa in Marea Neagr., apte sute de riuri. El se vars6 in Marea Neagr in
fata cettii Chilia, sub eetatea Tulcea, prin gurile Sulina, Kara-Harman,
Sf. Gheorghe59, adie prin cinci guri...
472 Desfire situatia lui Murtaza juwi
...Apoi, pe vremea ederii pa9ei6 la Silistra, el s-a aflat in esdim-
emia acestuia i i se spunea Sarikcibar Murtaza aga ; iar eind Tabani-
Yassi <Mehmed paa> a fost ucis, din pricina amestecului su in treburile
T.rii Romneti i. ale Moldovei", i toti curtenii si au fost luati in haremul
impftesc, a fost luat atunci cu ei 0. acesta. Pe vremea aceea i se spunea
Destari" Murtaza paa...

58 Keligra; aici autorul se referii la Babadag, confundind aceast localitate cu Capul

Caliacra.
56 Hszsr-Ilyas. Despre aceste cinci guri ale Dunkii vezi mai jos p. 360, 446-447.
Taban i-Y assi Mehmed pa.18., mare vizir (1632-1637).
65 Sarskcsbass; sarsk, turban" ; Sarikibayi era starostele celor care se ocupau de turba-
nele sultanilor.
62 Vezi C. C. Giurescu, Uciderea vizirului Mohammed Tabani Buiuc, sprijinitorul
lui Vasile Lupu. O scrisoare ineditel, Wilenii de Munte. 1926.
68 Destar, cuvint persan : viilul sau muselina cu care se infAvarii capul; turban.

354

www.dacoromanica.ro
 VOLUMUL III

CALATORIA NOASTRA IN EIALETUI,

OCEAKOV I INCEPUTUL CXI,A.T0-
RIEI NOASTRE IN RUMELIA IMPRE-
UNA CU MELEK AILMED PASA CARE
A POST MAZILIT DIN POSTUL DE
MARE VIZIR

<Se dau o serie de informatii despre ceta- 303

tea Cenghe sau Hemus din Bulgaria ; se afirmA ca antul cel mare a fost
construit de craiul Dobrogei" impotriva ttarilor>.
Cet atea i orapl vechi Provadia. Primul ei intemeietor a fost Helunil, 304
<unul> dintre craii Dobrogei // i. este vechiul loc de reedint a stpinito- 305
rilor Dobrogei. Intreaga Bulgarie i Grecie2 se aflau sub stpinirea acestui
Helune. Hotarele ei se intindeau de la cetatea .1 de la antul mai sus aratate,
din mimtii Cenghe, 015. la Cruav6t. Tot in cronica greceascas serie ca o
I Heluni, mai jos Helune, personaj legendar.
1 Bulgaristan ve Yunanistan. Yunan, termen folosit O de arabi ; este ionian", termen
prin care sint desemnati grecii antici o grecii din Grecia, spre deosebire de Rum (din : roman),
care sint grecii bizantini.
i Yunvan.

355

www.dacoromanica.ro
 granit incepea de la cetatea Tulcea, de pe malul Dunrii, i mergea pina
la teritoriile Semendriei, iar riul Iskra4, ce curge pe cimpia Sofiei, forma
hotarul dintre ele.
Craiul Dobrogei, purtind totdeauna lupte mari cu Ginghis-Han i
cu Tothami9-Han, in cimpia Kamerul-Kamer5 de la Cetatea Alba, nu-i
lsa pe ttari s treac impotriva impratului <bizantin> de la Istanbul6.
Formind astfel o stavil, i s-a dat numele de Dobre", adic craiul cel
bun"7. Mai tirziu, la 8148, Musa Celebi a cucerit acest loe cu ajutorul gaziu-
lui Mihalzade Mehmed bel ...
306 <Sub titlul Vedere iiimitoare", se arat c., in vechime, inainte de
Alexandru cel Mare, pe aceste locuri se intindea Marea Neagr>. ...Aceasta
este adevrat, deoarece umilul de mine am gsit in nisipurile din cimpia
Heyhat 0 din cimpia Salonta, dinspre Buda, scoici 9.1 midii, stridii, dintre
viettile marine, precum i. insecte carbonizate...
312 V echea trecdtoare fi marele port Rusciuk"
A fost intemeiat prin anii 70-80 ai Hegireiu, de craiul Nicopolului
i al Tsii Romne9ti, numit Urusciucu. Acest crai pornise asupra craiului
Dobrogei. in cele din urm., fci'nd o petrecere pe ghiar, HITA cetate, se
sprsese ghiata, iar craiul se inecase in fluviul Dunrea. in istoria greac'
se af1 amnunte despre aceasta. Mai apoi, cetatea Rusciuk a fost Mata
In stpinire de craiul Dobrogei.
Mai tirziu, cind Baiazid Ildir' im hanul a cucerit aceste locuri i le-a
ocupat, cei din Tara Romneascm, urcindu-se in hlrcile lor14, au fugit
pe Dunre in partea cealalt, dar cei mai multi dintre ei s-au inecat.
Pe vremea intimplrilor cu Timur<lenk>15, craii Trii Romneti
i Moldovei, gsind prilej, au ocupat toate certile puternice de dincoace
Iskar, Iskdr, in R. P. Bulgaria.
Kamer 1nseamn5. lung.; deci ar fi luna lunilor", adicfc cetate strAlucitoare" sau
fortificatti".
Istanbul tekfurs.
Este o incercare de a explica originea numelui Dobrogea, de la acest Dobre (prbabil
Dobrotici).
8 25 apr. 1411 12 apr. 1412.
Mihalzade Mehmed bei sau Mihaloglu Mehmed bei, vestit comandant de o9ti din
Rumelia. i.
18 Urusdjuk (Uruscuk).
n 689 700.
18 Este aici o amintire a imperiului vlaho-bulgar ce-9i intindea stpinirea pe ambele
maluri ale Dunxii.
U Eflaklslar.
Kaysklar, calce, blirci.
18 Timur ; autorul se =fui la l'Una de la Ankara dintre Baiazid Ildirim 9i Timurlelik
(1402).

356

www.dacoromanica.ro
de Dungre16. lar cind Celebi Mehmed hanul" a ajuns padiah independent
in Anatolia", venind cu o armata numeroas, pe care nu o putea tine nid
pamintul, el a luat din nou Rusciukul. Apoi, trecind Dunrea in partea
cealalt, pe la cetatea aceasta, Rusciuk, cu dou mii de caiace i cu
a poposit acolo 0, s.pind anturi mari, a construit cetatea Giurgiu. Nimi-
cind toate capeteniile de rAufacltoril2 din Tara Romneasc 0 din Moldova,
a numit acolo din nou crai. Potrivit recensmintului de pe vremea lui Su-
leiman han20, acesta este un suba0lik21, dependent de sangeacul Nicopol
din eialetul Silistrei...
Toi locuitorii de acolo vorbesc corect limba valahA, mo1dovean2This 313
bulgara. Sint oameni foarte darnici, prieteno0 i veseli. Au pline din
belpg, atit pentru bogati, cit i pentru s.'rmani. Fiind un loe foarte imbelu-
gat, zece pepeni galbeni cost un ban22. Banul este o moned valah23, btut
din aramA i argint ; circul prin schelele i oraele de pe malul Dunarii //.
Nu are valoare in alte orae. Zece pepeni verzi, o oca de piine, o oca de 314
carne fac cite un ban, iar o oca de miere cost patru bani 0 o oca de unt
zece bani...
18 Este vorba de perioada de dupa 1402, cind oastea lui Mircea cel Batrin a inaintat
In Peninsula Balcanica, sprijinind pe Musa, unul din fiii lui Baiazid (Istoria Romtiniei, II,
p. 380).
17 Mehmed I Celebi, sultan otoman (1413-1421).
18 Rum.
1. Asa numeau turcii pe adversarii Imperiului otoman.
117 Suleiman Magnificul.
4 11 SubassIsk, teritoriu aflat sub autoritatea unui subas (capetenie de oaste).
11 big Este vorba de graiuri, nu de limbi diferite. Dupa cum se stie, limba romana
este o limba unitara, spre deosebire de alte limbi romanice. Unitatea limbii romane a fost
reinrcata Inca din sec. XVII de Miron Costin, care dupl ce arata latinitatea limbli
vorbita de romani afirma ca un roman cind intreaba pe un altul despre limba, zice
ping in ziva de azi : sti rumaneste ?, ceca ce este aproape scis romanice?, nu zice moldovenes-
te" (Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 229).
Tinind seama de aceasta unitate, toti carturarii din aceasta epocii vorbesc numai de
limba romaneasca., nu de o limbi moldoveanii, munteanii etc., care sint inventia unor pseudo-
savanti din vremea noastra. De plida, la 1643, mitropolitul Varlaam al Moldovei li spune
carpi sale Carte romaneasca (nu moldoveneascii N. S.) de invcifatura, a.ga cum celalalt
Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, dedica la 1678 cartea sa Cheia infelesului tuturor
pravosiavnicilor crestini carii sint nascuti Intru limba noastrii rumaniasca." (I. Bianu, Biblio-
grafia romaneasca veche, I. p. 218). in aceasta problema vezi mai nou : D. Macrea, Unitatea
limbii romane (Romania literara", 22 oct. 1970, p. 10) ; Gh. Bulgar, De la unitatea de Umbel
fi cultura la unitatea politica a romanilor (Analele 'Univ. Bucuresti", Limb& l literatura ro-
mana, 18, 1969, nr. 1, p. 7-12) ; Pet ru Neiesc u, Cu privire la repartifia dialectala
a dacoromanei, in Actele celui de al XII-lea Congres I nternalional de lingvistica fi filologie
romanica, II. Buc., 1971, p. 297-302 etc.
11 Penes, pifias, inseamna moneda, ban".
11 Eflak sikkesi.

357

www.dacoromanica.ro
 Descrierea cetigi 5124, adica Giurgiu25
Este ridicata de sultanul Mehmed han Celebi in anul 81626. Giurgiu
este un hass dependent de eialetul Oceakov i formeaza un cadiat27 separat,
cu rang de 150 aspri. Nu are comune28, chehaia29 i serdar.
Cetatea propriu-zisa este patrata i asezat lng Dunare, pe un ses
verde, fiind zidita din blocuri mici de piatra alba. De jur imprejur are
o mie de pasi. in ea se afla geamia sultanului Celebi Mehmed han, un diz-
dar, trei sute de ostasi i meterhanea30, un depozit de munitii, precum
cincizeci de tunuri imparatesti, mici i mari. In partea de r.'sarit se afla
o poarta de fier. antul din jurul ei este plin cu apa de Dunare, iar in fata
portii se gaseste un pod cu arcuri, ce se lag in jos si se ridica. in jurul orasu-
luin din afara <cettii> se afla un sant pentru tabara. In fata porjii, mai
are un chiosc32 de scindura care serveste ca loe de popas pentru cei care
vin sau pleaca. Pe malul Dunrii e un port mare. in prezent, ostasii33
capudanu134 i primesc soldele de la defterdarul de Dunare.
In partea de rasarit a cetatii, tot pe malul Dunarii, exist un oras
infloritor, cu gradini, cu vii j cu sase sute de case frumoase, acoperite cu
sindri1a38. Are o baie publica", precum isaptezeci-optzeci de dughene mici.
Toata raiaua o formeaza valahii. Este margine de tar437. Pe vremea noastra
ghiaurii valahi, rasculindu-se, au asediat mai intii acest oras de zece

14 61, ,,es", desert", cimpie", uval sac".

" Y erk Skit.
26 3 aprilie 1413 22 martie 1414. In realitate, cetatea a fost construita de Mir-
cea ce! Bittrin inainte de 1417, cind a fost cuceritA de turci. Vez! N. Stoicese u, Biblio-
I, p. 337 si Paul Cernovodeanu, Cetatea Giurgiului. Studiu istorico-militar,
grafia ,
in Studii si mat, de muzeografie i istorie militara", nr. 2-3, 1969-1970, pp. 76-107.
27 Kaza.
28 Nevahi, in sensul de subdiviziuni adininigtrative.
29 Kethuda yen.
39 Mehterhane.
31 V aros.
Pentru cadrul general al organizarii social-economice a oraselor vezi O m e r. L. B ar k an,
Quelques observations sur l' or ganisation conomique et sociale des vales ottomanes des XV I-e
et X V I I-e siicles, in Recueils de la Societ Jean Bodin", VII, 1955, pp. 289-311.
22 Kasr, palat, chiose.
Nefer, ostas, om, persoana.
26 K apudan, aici in sens de comandant al unei cetati portuare.
" Evlia spune : tahta in dire artilli4 acoperite cu sindrile de scinduri. Am tradus
doar prin
26 H amam.
39 Serhat, granita, hotar, margine de tea,.
38 Este vorba de luptele din vremea lui Mihnea al III-lea. Vez! p. 342 s.a.

358

www.dacoromanica.ro
 // Locul acesta fiind deosebit de prielnic pentru" afacen i c_itig, locui- 315
torii de aici sint foarte instariti. Printre altii, Hasan aga din Giurgiu39
poseclA o avere de o mie de pungi. <Melek-Ahmed> paa fiind oaspete in
casa acestuia, el a pregtit zaiafete mari timp de trei zile, diruindu-i in
fiecare zi cite un cal .1 cite trei pungi <de bani>, drept peche. Nu pot fi
descrise indeosebi cantittile mari de miere i de unt pe care i dat.
De asemenea, i din partea lui Matei", beiul TArii RomAneti, i s-au tri-
mis, ca daruri, apte harabale de testuri fine, o sutl de harabale de zaha-
rea 9i o trzur" zugrAvitA .1 auritk avind in ea optzeci de pungi valahe
<de bani>. De asemenea i s-a trimis ca peche un cal neastimprat pentru
grajd .1 unul care merge in buiestru". i celorlalte agale le-a trimis, in dar,
o sut de cai, iar umilului de mine, de asemenea, un cal buiestra.
Locurile de pelerinaj <din Giurgiu>
Seihul s'Arman" Mehmed Dede a fost un cantor in lume, care a aprut
la Giurgiu, fiind meter in mesnevi".
Scribul Amani Celebi din Rusciuk a arAtat data mortii sale cu versul :
A murit steaua polarA a Giurgiului"49. El este inmormintat in interiorul
cetAtii Giurgiu...
Descrierea cetdii iftov46
,

Cind gaziul Hudavendighiar" a inceput s cucerease Rumelia, hat-

manul valah numit Zitova", temindu-se, a zidit aceast cetate. Apoi,
sultanul Baiazid Veli" a cucerit-o. Ea este un voievodat pe teritoriul san-
geacului Nicopol"... Raialele sale sint in majoritate valahi .1 bulgari... 316
...Dizdarul locuiete in aceast cetate ; in fiecare noapte se cint'A 317
din tobe, iar paznicii strigA : Allah este unul I" deoarece aici se afl. serha-
tul Tan i RomAneti. Mai ales cind fluviul DunArea ingheat, toti musul-
manii din oraul de jos ii aduc obiectele lor de valoare i le depun in aceas-
t cetate. Aa de mare e grija lor I intre ei .1 dumani se af15. numai
32 Pirkkitlit, In loe de Yerkkftlft.
Matei Basarab.
41 Eco; trAsurA, cocie, termen existent i in documentele romAnesti ale vremii.
42 Yorga at.
43 Uryan, gol, nud, imbrAcat sArAcAcios, sArman.
44 Mesnevi, sistem de versificatie in literatura turco-islamicA, in care rimele sint perechi.
42 DupA calculul zis ebdjed" rezultA anul Hegirei 927 H. = 12 dec. 1520 30 noiem-
brie 1521.
42 Ziftova, azi Svistov, in R. P. Bulgaria.
Sultanul Murad I (1360-1389).
42 Personaj legendar, creat pentru a explica numele de Sistov.
42 Baiazid Veli al II-lea (1481-1512).
22 Ineboli, in loo de Nigbolu, Nicopol, In R. P. Bulgaria.

359

www.dacoromanica.ro
319 fluviul Dunarea. ... <Urmeaz descrierea tirgului itov, care ar fi avut
vreo mie de dughene"( !). Apoi se arata.>: Raiaua sa este formata din
citaki51, valahi, moldoveni i. bulgari. Locuitorii de aici vorbesc bine limbile
valaha i. bulgara . . .
321 Descrierea marelui fluviu Dunilrea (Tuna)
Dunkea, i. chid se revarsa i. cind nu se revarsa, trece prin fata Rusciu-
322 kului, Silistrei i. a Isaccei, fara a se bifurca. Aceasta este // Dunarea mare52.
Ea are o latime de doua mile i o adincime de treizeci-patruzeci de brate.
Izvorate din muntii Germaniei53, dintr-un loc ce se afla la o distant de
unsprezece popasuri in partea de vest a cetatii Viena", capitala Austriei.
incepind de acolo, dirge spre apus55 i. strbate don& sute i. cind cetti
i orae.
Curgind spre rasarit pe o distanta de o sut aptesprezece popasuri,
se varsa in Marea Neagra prin cinci brate. Primul dintre acestea se varsa
in Marea Neagra prin bratul cetatii Chilia, ce se afla in Tara Romneasc5.56,
la locul de confluenta a Dunrii cu marea. De aici, mii de 5.ici i corabii
de tranzit navigheaza incolo i incoace, la Ismail, Braila", Galati", Isaccea",
Hirpva, Silistra, Rusciuk" i pink' la Budan. Al doilea brat se vars in
mare pe la Sulina", de linga cetatea Tulcea63. Al treilea brat, ce se formeaza
de la Silistra, se vars. in Marea Neagra prin strimtoarea Sf. GheorgheTM.
Bratul al patrulea se vars. in Marea Neagra linga Be-Tepe65, iar bratul
al cincilea se amesteca cu Marea Neagr ling6 cetatea Kara-Harman".
51 itala, nume dat de autor locuitorilor din Dobrogea in general; termenul se intilneste
adesea cind este vorba despre acesti locuitori.
53 Ana-Tuna : Dunrea-Mam". Pentru comparatie vezi si descrierea DunArii fficua
la 1648 in Cronici turcefti, II, pp. 109-110.
53 Alman.
54 Bedj (Bec).
56 Garb ; de fapt spre rttsrait (5ark).
38 Ulak. Chilla nu se mal afta la aces dat& in stIpinirea pirii Romtuiesti, care o pier-
duse la 1465.
61 Ibrail.
5B Kalas,
59 Ishakdji (Ishakci).
3 Rusdjuk.
i Budin.
82 Salane.
63 Tula.
64 His sr-Ilyas.
15 Be f Tepe, Cind Coline", localitate si coline in nordul Dobrogei.
" Kara-Harman, azi Vadu, jud. Constants. Vezi mal jos p. 354 si 446-447. Dourt din
aceste brate ale Dunlrii, de care vorbeste Rvlia, Dunaviitul (Laspera) si Cernetul (Stravichio)
sint act= niste girle care nu mai ajung la mare ; DunavAtul aduce spa din Dunare in lacul
Razelm (vezi : G r. Antip a, Cfteva probleme ftiinfifice fi economice privitoare la Delta Dundrii,

.360

www.dacoromanica.ro
Corniile mari se leag5. i ierneazA aid ; cind sint prea multe, corabiile incAr-
cate nu pot intra "1 iei. Iat aa se vars Dunrea in Marea Neagrl

Riurile mici ce se varsii n Dundre pina in Germania 325

... Pin aici am artat, unul cite unul, riurile din dreapta Dunrii
pe cele din tinuturile Budei i Austriei. Acum s artm .1 riurile ce se
vars in stinga Dunkii i anume din tara ungureasc, dinspre Agria" i
din prtile Timiqoarei :
Riul Tisa. Din partea de rsrit a podiului Sahan Samur68, din
apropierea granitei dintre tara leeasc .1 tinutul secuiesc68, din tara Ardea-
lului, izvorite fluviul Nistru" i se vars in Marea Neagr lingI Cetatea
AlbA. Din partea de apus a aceluiai podi Sahan Samur, iese fluviul Tisa,
care, trecind prin mijlocul tinutului dintre Ardeal i Ungaria, stfbate
dmpia cettilor Hustn .1 Caovia72 i ajunge apoi la cettile Solnoc i
Seghedinu din tinutul Agriei i se vars In Dunre ling cetatea Tite176.
Aici, Dunrea devine ca marea, fiinda riurile Tisa, Saya, Drava78 .1 Mure
sint riuri tot aa de mari ca i Dunrea. Riul Bega76 vine din muntii Fget77
i, trecind pe ling cetatea Bedcherec78, se vars in Dunke.
Mureul, Timiul, Sebeul sint, de asemenea, riuri care se vars toate
In Dunre", mai jos de Timioara, in apropiere de Panciova. Riul Olte
vine din podiul ceftii Colt81 din Ardeal .1 se vars in Dunre, in Tara

in Analele Acad. Rom., Mem. Sect. stiintifice", t. XXXVI, 1913-1914, pp. 86-87;
A L P. Arbor e, Cotul Bugeacului. O incercare de reconstituire istoricd a unui finut de hotar
dobrogean, In Analele Dobrogei", II, 1921, nr. 3, pp. 334-336; M. Iones c u-D o br o-
ge an u, Formarea Deltei Dundrii i configurafia ei veche, Bucuresti, 1927; A. C. Banu, 14.
Rudescu, Delta Dundrii, Bucurest, 1965.
67 Egri, Eger, Erlau.
68 gii Sahan Samur; expresia nu are sena; 11 inseamn1 pestrit" ; sahan farfurie",
platou", lar samur are ah& grafie pentrn a insemna
" Seykel. Acest tinut nu se invecineaza cu Polonia.
96 Turla. Despre el vezi D. Cant emi r, op. cit., p. 65.
Hupar, pentru Husvar ; ung. Husztvdr.
71 Kaf a, ung. Kassa; slovac Kosi4e.
" Prin apropiere de acest oras.
76 Potinel; desgur slavul po, pe la" Titel Vez l Cronici turcefti, II, p. 110.
.5 Dirava.
76 Begi sau forma locall Beghei.
77 FaFat.
Be g Kelek, etimologie turceascit : Cinci pepen galbeni".
79 De fapt, in Tisa.
a Olh sau Olti.
Kolpar. Cetatea Colt", ung. Kokzvdr.
Notiunile geografce ale lu Evita nu sint prea precise ; cetatea Coltulu, de care vorbeste,
este In Hateg, lar Oltul izvoaste din regiunea Mures.

361

www.dacoromanica.ro
326 RomneascA, in fata Nicopolului. El poate fi trecut cu corabia. // Apa lui
este foarte curat.. Riul Palosuz82 vine din muntii Iaraa" ai Ardealului
i se vars. in Dunre in apropiere de Orova" in Tara Romaneasci.Rui
Ormancea" vine, de asemenea, din Ardeal i. se vars in Dun're
Riurile Glavacioc", Sloren87, Rajovai88 i. Arge88 sint cinci" riuri
ce pot fi trecute intr-o singur zi, fiind aproape unul de altul. Toate acestea
vin din tinutul Ardealului i se vars. in Dunare la granita T'Axil Romneti.
Ele sint nite ape ml4tinoase i. ramificate, care impiedied trecerea.
Riul Prahova este o ap de la hotarele Trii Romneti, care, de ase-
menea, nu poate fi trecut uor ; el vine din Ardeal i se vars. in Dunare.
Riul Ialomita.81 se vars. in Dunre, venind din Ardeal in Tara Romaneasc. ;
poate fi trecut clare.
Riul Buz5.02 vine tot din Ardeal i, trecind prin oraul Buz.u, se vars:
In Dunare la granita rrii Romneti. Riul Rimnic" vine din Ardeal i,
trecind prin oraul Rimnic, se vars. in Dundre". Riul Focani." vine din
Ardeal i trece prin mijlocul oraului Focani; <in> partea cealala a aces-
tuia este Moldova. Acest riu mic formeazA hotarul i. apoi se vars. in Du-
nre". Riul Putna87, venind din muntii Besahova", curge spre sud i se
vars in Dunre88.
Riul Siret se formeaz. in Ardeal i in tara leeascd, iar in tinutul
Moldovei poate fi trecut cu corabia ; se vars6 in Dunre, in apropierea cet-
tii Galati. Riul Birlad se vars.' in Siret, iar riul Scinteia100, la rindul lui, se

82 Greu de identificat ; riul care se varsa litiga Orova este Cerna, care izvorate de sub
muntii Retezat, de unde izvorate l Jiul, care, insa, nu ajunge la Orova.
larasa (Yarasa), poate muntii Fagaraului sau poate Brasa, Braov.
" Orfat.
83 Ormana, probabil Teleorman, dar acesta nu vine din Transilvania.
86 Lavaho.
87 Sloren (?) neidentificat.
88 Rajovay, poate Neajlov.
82 Ersis; se poate citi i Arcis.
9 De fapt 4, dupa numele riurilor indicate mai sus.
Balvanissa.
92 Buzada, in loe de Buzava, Buzau.
Rimlik.
Atit Buzaul dt i Rimnicul se vana in Siret, nu direct in Minare.
" Fohsan; probabil Milcovul, care forma hotarul dintre cele dona tari surori.
96 De fapt, in Siret.
7 Yukna, in loc de Putna.
Se Besahova, Beshova (?), probabil Vrancea.
9 In loe de Siret.
Isksnley. D. Cantemir nu-1 amintete printre cei 17 afluenti ai Birladului (Deserierea
Moldovei, p. 67).

362

www.dacoromanica.ro
vars. in Birlad. Riul Trotus101 e desprtit de riul Birlad. Marele riu Prut
vine din vilaietul cizcesc si poate fi trecut cu corabia in fata Tutoreiloa.
Cind se vars, in DunAre, la granita Moldovei, Dunrea devine un
fluviu cit marea. Aici se ajunge la hotarul Moldovei si se sfirsesc riurile ce
se vars. in Dunre. in felul acesta, in Dunke se vars vreo saizeci i sase
de riuri, din dreapta si din stinga103. Cu voia lui Allah, aceste riuri vor fi
descrise unul cite unul la locul potrivit, impreun cu cettile i orasele pe
care le intilnesc, araindu-se totodat in mod amnuntit si local de mide
izvorste fiecare si unde se vars, precum si gustul apelor lor.
<Evlia Celebi aminteste c de dou ori a cltorit de-a lungul Dunsrii.
El mai arat.' c a fost trimis de Melek-Ahmed pasa la Istanbul ca s duc
scrisori sotiei sale Kaya-Sultan.>
Cind i-am povestit c pasa, trecind in prtile Trii Romnesti i Moldo- 327
vei, a luat plocoane .1 cind i-am explicat felul cum face dreptate, ea a fost
din cale afar de multumit...
Apoi, umilul de mine, primind de la Kaya-Sultan dou sute de 328
monezi", drept cheltuial de drum, am plecat iarlsi de la Istanbul si,
trecind prin Burgaz si de acolo prin Aidos i prin Provadia, am sosit la
Rusduk, la pasa, intr-o zi si o noapte. Cind i-am adus vestea despre mazili-
rea lui Siavu pasa", atund Melek-Ahmed pasa a spus : Cu sigurant
Siavus pasa ne va scoate din nou din postal nostru de la Silistra"108. intr-a-
devr, asa s-a i intimplat, filiada'. Siavus pasa ne scotea din toate pos-
turile. Pentru servid-al acesta <fostul> mare vizir"7 mi-a d.ruit umilului
de mine voievodalicul" Babadagului // si contravaloarea zaherelei. in 329
ziva aceea am plecat de la Rusciuk la Silistra.
Plecarea noastra- de la Rusciuk la Silistra
Mai mntli, mergind de-a lungul Dunrii, spre rlsrit,r am ajuns in satW
Ilhanlar"9, care se afl in tinutul Rusciukului. Tinuturile. acestea, denumite

101 Trota.
108 9ucora (cu , rom. ciu sau cio), caci limbo, turca nu are sunetul si litera f. Despre
Prut vezi ibidern, p. 65.
108 Mai sus Evlia spunea c Dunarea primeste 700 de afluentil Poste fi si greseala edi-
torului.
104 Sikke, moneda, ban".
100 Siavus pasa a fost prima oarti. mare vizir in sept.-noiembrie 1651.
100 Aceasta inseamnit ca. Melek-Ahmed pasa se temea de razbunarea. lui Siavus pasa.
107 Sahib-i Devlet. Zste vorba de Melek-Ahmed pasa.
104 Voyvodahk, unitate administrativ otoman in cadrul provinciilor numite san-
geacuri.
ior Ilhanlar, neidentificat ; poste Ydaniar.

363

www.dacoromanica.ro
 Deliormann, sint infloritoare. Ele sint voievodate ce formeaz hassuri
ale paalelor. Dei circul vorbe de ocar in privinta locuitorilor de aici,
zicindu-seje. ei sting luminarea fac pe ah s se bucure"111, acestea
sint pure calomnii. Ei formeaza doar o ceat de agricultorP12 srmani
sint nite oameni cu insu0ri cavalere*tim.
De acolo am ajuns in satul Kiigiik-Ilhanlar114. De aici, mergind tot
spre rsrit, am ajuns la Mustafa-Baba Tekkesi...115
Apoi ne-am dus in satul Arabadjilar, in tinutul Silistrei. Este un sat
de musulmani cu o sut de case cu o geamie.
<Descrierea ntxnpinrii lui Melek-Ahmed paa de ckre locuitorii
33 ora.5ului Silistra, in luna zilka'de, 1061)u8.

Descrierea oraptlui Dar-i-Gazinyann7 , adica a cetifii Silistra, zidul

credinfei
Primul ei cuceritor a fost Baiazid IldirIm, in anul 794118 Printre locui-
torii tinuturilor de acolo, aceast cetate puternic este denumit Poarta
Trii Romneti"119, ins toti invtatii ii spun Dar-i-Gaziyan" i Zidul
credintei"120. Intr-adevr, dac cettile Silistra i Rusduk nu ar forma un
zid puternic pe malul Dunrii, atunci, chid Dunrea ingheat, ghiaurii
valahi i moldoveni ar fi putut s atace, <ajungind> in dou zile pin la
Adrianopol. Preainaltul Allah s fereasc i s pleascI secole intregi aceste
cetti de nenorociri
Potrivit legilor lui Suleiman hauls', Silistra este oraul de reedint
al eialetului Oceakov. N-are ins defterdar de vistierie122, defterdar de ti-
maruri, intendent de condici, chehaia de condid, chehaia de ceaui, inten-
dent de ceau0 i nici diac de ceau0, deoarece a fost despktit mai tirziu
de Rumelia i transformat in eialet.

110 Despre aceasta regiune vezi S. Mehedinti, Deliormanul, o verig4 mire Carpaji
fi farmUl Mari Negre, in Analele Dobrogei", XIX, 1938, vol. II, pp. 226-239 si T. $ o -
vals k f Deliormats, In Islam Ansiklopedisi, vol. III, 1945.
111 Mum sondaran, fah sevindirir.
113 Rendjber (rencber).
Levernd mereb. Termenul levent a fost utilizat l in cronicile romfinesti din
sec. XVIII, cu sensul de sprinten, viteaz (R adu Popesc u, Istoriile, p. 231).
neidentificat.
ns Mustafa-Baba Tekkesi, ting Silistra, acum In R. P. Bulgaria.
11. 16 oct. 14 nov. 1651.
117 Dar-s-Gaziyass, Poarta (sau resedinta) luptAtorilor pentru credintir (a gaziilor").
110 29 nov. 1391 16 nov. 1392. Vezi Istoria Romdniei, II, pp. 365, 367.
11 Dar-s-Eflak.
Denu.mire rimati: Dar-s-Gaziyan, sedd-i iman.
m Este vorba de Suleiman Magnfficul, falmosul sultan.
Hazine defterdars.

364

www.dacoromanica.ro
 Eialetul acesta are opt sangeacuri : mai intii sangeacul128 Nicopol, san-
geacul Kirkkilise, sangeacul Vize, sangeacul Tighinal23biB, sangeacul Cetatea
Alba, sangeacul Oceakov, sangeacul Kilburunl" i sangeacul Silistra, care
este sangeacul de reedinta a pa4ei.
Mai sint bac dou, sangeacuri care eraul" stapinite prin arendare'26 :
unul este Tara Romaneasca i celalalt Moldova. Fiind ta'ri ghiaure121, beii
lor platesc in fiecare an inaltului Devlet cite o mie de pungi ca
huzmet129 ; in fiecare an ei i mentin mai departe posturile lor. Dac se
rascoal, atund tinuturile i vilaieturile lor sint devastate 0 ruinate 0 se
face macel general. Deoarece Tara Romaneasca i Moldova sint date cu
arend, acolo nu exist timaruri i zeameteuo. Dar, in timpul expeditiilor,
Tara Roma.neasca 0 Moldova particip impreuna cu pava de Silistra
aduc cite trei mii de soldati. Ace9tia sint insarcinati cu repararea cetatilor,
curatirea anturilor i transportul pamintului la cetati, Cu aranjarea locuri-
lor de tragere a tunurilorm...
Reedinta paei este sangeacul Silistra. Hassurile sale 11 au douasprezece 331
voievodalicuri. Hassul impratesc provine din aceste voievodalicuri. Mai
'Mtn, hassul din Babadag produce 9ase pungi, iar hassurile din Karasu"2,
Dobrogea, Deliorman, Bazargicm, Eski-Djuma, Provadia, Aidos, Karin-
abad,1" Silistra, potrivit legislatiei privitoare la Silistra, salt cazale pretioase
Cu ranguri de cite trei sute de aspri.
Cetatea Silistralu. Ea este o fortareata trainid, and zidita pe malul
Dunarii din pietre cioplite i avind o formalcurbata ; e facuta asemenea
in Liva, cu sens de sangeac, provincie.
lubis Bender.
144 Ksibudan (gresit grafiat).
124 tu continuare autornl vorbeste la prezent.
199 Iltizam. Evlia se refera aici la modul cum erau numiti domnii tfuilor rom ne in a
dona jumatate a secolului al XVII-lea, dud ei se consideran niste ispravnici" ai imparatului
(Istoria Romdniei, III, p. 25).
199 Kafiristan.
119 Rurni, de Rumelia" sau grecesti". Cffrele date de Evlia nu slut prea exacte ;
Tara Romineasca platea 130 000 de talen, lar Moldova 75 000 (ibidem, pp. 14-15).
"9 Barnet sau hszmet, slujba, serviciu, obligatie ; aid in sens de haraci sau tribut.
29 Adica, feude date in posesiunea unor slujbasi otomani.
Despre aceasta obligatie de a da salahori pentru oastea otomana vezi N. St oicesc u,
Curteni i slujitori, pp. 309-310.
139 Azi Medgidia, jud. Constants.
Hadjioglu Parare, azi Tolbnhin, ors., in R.. P. Bulgaria.
"4 Karsnat, azi Karnobat, in R. P. Bulgaria.
345 Despre cetatea Silistra, fosta Durostorum, vezi Po p a-Liss e an n, Incercare de
tnonografie asupra cetdf ii Dristorul-Silistra, Bucuresti, 1913, care cuprinde pntine stiri pentru
secolul al XVII-lea.

365

www.dacoromanica.ro
 unui arcl". Capetele curbate slut indreptate spre malul Dunkii. La aceste
capete se afl.' dou. cetti trainice indreptate spre Dunre ; o parte din ele
sint chiar in Dunre, unde e loe de gherdap131. Aici se afl saptezeci-optzeci
de mori de fail* asezate pe cor'bii mari, incit ele sint niste minuni s't merit
s fie v.zute. Cu voia lui Allah, le vom descrie la locul lor138.
332 Partea de pe uscat a cetkii, # care este partea de mijloc a arcului, este
zidit din pietre mari i rezistente, avind totodat un sant, tot curbat,
larg, vast si adinc. Apa Dunrii curge mereu prin sant, intrind prin partea
de apus si iesind prin partea de rskit. Are unsprezece turnuri trainice, cu
cinci sute de creneluri i cu guri asezate pe dou nivele. De asemenea, are
cloud porti, dintre care una se afl spre apus, pe malul Dunrii, i este mica
fiindc este poarta dinspre ap.; st, mai mult inchis. De aici se coboara
la fluviul Dunkea pe o scar de piatr cu zece trepte. O alt poart se
gAseste spre sud-estmb's, in partea orasului ; este construit cu dou etaje
si este o poart de fier rezistent i trainic. Aceast.' poart se afl la
mijlocul curburii zidului, acolo unde curbura e cea mai mare. Peste santul
larg se trece pe un pod de scinduri. In fiecare noapte, ostasii din cetate trag
podul cu ajutorul lanturilor i al unor macarale, asezate pe niste parapete,
astfel inchid poarta cetkii. Cetatea rmine in Dunke ca o insul....
De jur imprejur cetatea mkoar. 770 de pasi de marinar, ceea ce, dup
pasii obisnuiti, fac o mie de pasi. Este o cetate pl'Acut.'
Aici exist un turn central, un turn de munitii, un hambar pentru
si multi ostasi
333 proviZil 1. doulzeci de case pentru ostasi. Are si dizdar
tunari. Mari i mid, slut bac patruzeci de tunuri sahi i darbzenuri.'"
colombornel", precum i tunuri de saici i tunuri de imprstiere ; nu are
ins tunuri balimezeul. Majoritatea acestor tunuri skit indreptate spre
Dunre. Citeva din tunurile sahi, asezate pe marginea santului, pe uscat,
sint indreptate spre seraiul pasei, fiindcd seraiul vizirilor este asezat in fata
cetitii, pe malul Dunrii.
Pdzitorii cettii fac aici de gard.' in fiecare noapte, strigind Allah e
unic, Allah e unic !", fiindca, atunci dud vine iarna cumplit: i apa Dunrii

130 La 1636 se spunea c Silistra nu are int&rituri, numai dinspre riu palatul are un
zid, dar nici acesta nu este intdrit" (Cdldtori strdini, V, p. 123). In alte izvoare se arat& cl
Silistra are o cetate mic& de piatr" (Cronici turcgti, II, p. 112).
137 Girdab mahalli.
130 Vezi mal jos p. 375 376.
usbis Ktble, directia spre Mecca ; in cazul acesta sud-est.
13g Darbzen, tun greu, de asediu i de apiirare.
140 Colomborna, tun mare cu teavl lung& pentru trageri la distante mari.
141 Balyemez (din ital. balimezzo), tun de cel mai mare calibru pentru spargerea zidurilor
cet&tilor la asediu; turciiil numesc balyemez nu mInincA miere" ; eronicarii moldoveni
spun : balimez.

366

www.dacoromanica.ro
ingheap, ii cuprinde teama, intrucit aici este serhat, iar in partea cealalt
a Dunrii se afl tara ghiaurilor valahi.142.
Ghelurile Dundrii. Dup ce se rupe ghiata Dunkii, se lag. linite i
siguranta ; cind ins. Dunrea, tirind sloiurile de ghiard tocmai din Germania,
le ingrmdete ling zidurile ceatii, dei ele skit inalte de optzeci de brate,
s-a intimplat totui de multe ori ca sloiurile de ghiat, ingrmdindu-se
unele peste altele, s treac pe deasupra zidurilor, in interiorul cettii, i
s distrug multe case. Cind blocurile de ghiar se ciocnesc pe Dunre,
se produc bubuituri ca de tun.
Datorit Dunrii, acest ora este foarte indestulat, fiinde din prtile
valahe .1 moldovene de ling5. Dunre, precum .1 din alte sate i tinuturi,
se aduc lemne, stilpi mari, alimente .1 buturi, cu mii de s..nii trase de bivoli,
pe ghiat. Aezindu-i corturile pe Dunrea inghetat, multe mii de oameni
destoinici din Silistra petrec in ele cu mincaruri i. cu buturi. Meterhane-
lele sint puse s cinte, iar toti tinerii se dan pe ghiat, oferind un spectacol
uimitor. Unii se dau cu papucii, altii au in picioare galenti iar in miini bas-
toane i. merg astfel de la un ora la altul cu iuteala fulgerului. in cazul
cind in acest anotimp cade i. srbdtoarea Bairamului, atunci se aaza
i leagne mari, in care se dau toti indrgostitii .1 petrec, deoarece Dunrea
inghear de ase-apte palme. Stim, de asemenea, c in anii cind gerul a
fost mai cumplit, a inghetat i de zece palme, iar fluvial a devenit un fel
de zid. Este o minune a intelepciunii lui Allah.
Multi pescan, gurind ghiata Dunrii, pescuiesc moruni i nisetri,
care cintresc pin la o sut de ocale. Numrul variettilor celorlalti peti
numai Allah il tie. Locuitorii din Silistra pstreaz bucti din aceste ghe-
turi .1 le intrebuinteaz in luna iulie, cind le pun in compoturi // de viine 334
cristaline ca oglinda de Murano i, bind aceste compoturi, se rcoresc.
Allah cel intelept a vrut ca .1 animalele de ap s se bucure de viat.
i, de aceea, in une/e locuri a creat in apa Dunrii multe mii de copci uncle
Dunrea nu inghear deloc. Am vAzut cu ochii mei cum, la copcile acestea,
veneau de multe ori sute de mii de peti mari ce-i scoteau capul afar din
ghiar i respiran .1 sorbeau aerul aa cum oamenii beau apa ; este o minunel
Potrivit vorbei petii care stau in mare nu tiu ce e marea"143, aceste locuri,
denumite rsufltori."4, sint locuri minunate ce merit s fie privite, dar nu
este cu putinr s te apropii de peti i. sd-i pescuieti, fiindca in aceste
locuri ghiata, cu voia lui Allah, este foarte subtire. Citeodata sniile cad
sub ghiat qi se scufund ; se mai intimpl ca multi oameni s se inece cind
se dan cu sniile .1 nimeresc peste locurile cu ghiar subtire.
144 Eflak Keifiristant.
144 Un cunoscut proverb turcesc : 0 mahiler ki, derya ipredir, deryays bilmezler.
144 Solugan.

367

www.dacoromanica.ro
 Gaziii de la DunAre, Imbr. 'chid haine de noapte, trec pe malul
In Tara Rom Anease 0 Moldova, 0 rApind valahi i moldoveni, ii cinstesc
cu trecerea la islamism. and merg pe ghiat dutind, multi iau din fug
moneda de pe ghiat si trec mai departe, iar multi altii, mergind cu iutea-
la fulgerului, i ridica un picior si danseaz.' ca un mevlevi145, care se invir-
teste In juru-i, incit nu li se vAd fetele, i totusi merg f.r s-si piarda echi-
Cind se dan pe ghiat, unii sar deodat peste un om ce st culcat
In calea lor, frg s.-0 piard. echilibrul. Unii merg cintind din vioar ;
trag cu pusca, iar unii fumeaz si se dau pe ghiat in grupuri de cite doi-trei
si In acelasi timp, vorbesc. Multi altii se adunA in grupuri marl 0, adu-
cind pOmint i asezindu-1 pe ghiaf, fac focuri si frig oi i vaci intregi
apoi se ospteazs i petrec.
Alta nenorocire. De multe ori spkgindu-se ghiata, unii oameni, ino-
tind cu putere, ajung ping la mal, dar si multi se ineaca.
Alt Inqtqug. Unii oameni, cu greutatea in spinare, i pun sub alpi
dou bueti de oase de vit si, cu bdtul in minA, merg pe ghiata cristalinA
ca briliantul, parcurgind intr-o zi distanta de cind-sase popasuri.
335 Daca am descrie asa cum am vzut toate calitatile voinicilor ce se
dau in spectacol pe ghiata Dunkii s-ar forma un voluta intreg. Drept
vorbind, Silistra are voinici iuti ca veninul si curajosi. Locuitorii acestui
oras, fie mari, fie mici, nu se tem de frigul
Oraul Silistram. Dintre mahalalele sale, zece grit mahalale147 de ghiauri,
una este mahala de evrei, iar celelalte sint mahalalele musulmanilor. Cele mai
insemnate dintre ele stilt : mahalaua Zulfikar aga, mahalaua Akkuyu148,
mahalaua Istanbulului, mahalaua Daragag149, mahalaua rugaciunilor150,
mahalaua tribunalului, mahalaua pasei, mahalaua trguhii, mahalaua tri-
butarilor,Thl mahalaua mahalaua Zankov153, mahalaua Kursunlui54,
mahalaua lui Dervi efendi.
In aceste mahalale se gOsesc unsprezece seraiuri frumoase. Cel mai
frumos este marele serai destinat vizirilor, care este aezat in fata portii
cetAtii, pe malul Dunkrii. Nu este big o cadire masivA i nici un serai trainic
Mevlevi, ordinul dervigilor Invirtitori" (tourneurs), care se rotesc in extaz ; infiintat
In secolul al la Konya, de Melvana Celaleddin Rumi, marele poet mistic.
145 Silistre fehrinin varofu, cartierele ora.gului Silistra".
147 Mahalle, cartier, parte a oraplui.

148 Akkuyu, Fintina albA.

145 Daragaf, stilp pentru spinzurarea ceior vinovati ; spinzurAtoare.
Namazgdh (cit. Namazghiah I)
Haradji.
anako.
iss Zartko9, crisnic, tircovnic, la bisericile cretine ortodoire. Dar e vorba de pored&
lui Zankoc Masan aga (vezi mai departe).
IU Kurfunlu, cu plumb, plumbuitA ; este vorba de o moscheie acoperitA cu plumb.

368

www.dacoromanica.ro
ca seraiurile din Buda i Bosnia. Este un serai scund, construit simplu i
din scinduri. Are, de asemenea, o curte mare, un mic divanhane155, apte-
zed de ineaperi speciale pentru tinerii slujitori156 i o baie simpl. Toate
odaile au sobe, fiindca iarna este foarte aspra. Toate cladirile sint acope.rite
cu olane. Seraiul acesta, din Silistra, 1-am vazut in anul 1061157. Dintre
celela1te, mai insemnate sint : seraiul lui Kadi efendi, seraiul lui Paazade,
seraiul beilor, seraiul lui Siirmelizade, seraiul lui Hasan aga bostangiul,
seraiul lui Manav-Ahmed aga, seraiul lui Zanko158 Hasan aga i seraiul
Baldjizadeler. Toate sint constructii frumoase, acoperite cu olane. Celelalte
sint case acoperite fie cu olane, fie cu altceva. Mahalaua cretinilor156 are
toate casele acoperite cu
De jur imprejurul acestui mare ora se afla anturi, avind o largime de
cincized de arini160. Cu timpul, in uncle locuri, anturile s-au umplut cu
pamint .1 au ajuns la acelai nivel cu exteriorul; in multe locuri ins ele gilt
inca pline cu apa Dunrii. in 1030161, pe vremea domniei sultanului Osman162,
de jur imprejurul acestui inane ora s-a sapat un ant; se spune c aid se
afla o cetate umpluta cu pamint. Se vad i azi, in unele locuri, turnurile
de pmint i locurile unde erau podurile de trecere. Se vede chiar i locul
calor apte porti ale podurilor. Poarta dinspre 15.cau1 de rugaciune privete
insa spre apus, iar poarta denumita Mustafadjik este indreptata tot spre
apus. Poarta zisa Eflatar se deschide spre miazazi, iar poarta Dunarii dadea
spre sud. II Poarta Istanbulului era spre rasarit .1 tot in partea aceasta 336
se deschideau i Poarta Dave", precum i poarta dinspre Daragag. Urmele
ion se mai cunosc inca .1 sint locuri de trecere pentru oameni mari .1 pentru
cei din popor. De jur imprejur, acest ora" are o intindere de 10 060 pai
repezi. Partea din afara antului cuprinde vai .1 lunci cu iarba. In fiecare
zi, spre seara, pe aceste pajiti se aduna oamenii i ii petrec timpul cu f elu-
rite distractii.
Geamii/e166. in partea de sud a Dunarii se afla geamia denumita

Divanhane, loc pentru adunare.

Gsy/man.
1" 25 dec. 1650 13 dec. 1651.
1" Copiat gresit Rank*
Hsristiyan, crestin". Vezi i CdkItori, V, p. 123.
180 Arfsn, unitate de milsurat lungimea ; circa 0,75 m; pas mai lung.
181 25 noiembrie 1620 15 noiembrie 1621.
in Osman al II-lea (1618-1622).
1" Ifsble; vezi nota 138 bis.
114 Daye, doici".
1" Varos.
1" !/1 1636 existan Ia Silistra 7 moschei (Cellatori, v, p. 123) ; la 1648 erau doar 5 moschei
(Cronici turcefti, II, p. 112).

369

www.dacoromanica.ro
 Kursunlulo, care are o cupold mare si e inaltd, cu minberil, mihrabls
si mahfil", construite dup model vechi. Zi s'i noapte, nu este lipsit de
un numr mare de enoriasi... Aceasta este constructia lui Sinan pasam,
care a fost unul dintre vizirii osmanlii. El a fost dotazeci de ani valiu in
acest oras si aducindu-i la supunere pe valahi s'i moldoveni, i-a f dcut tribu-
tari"2...
Orasul mai are o medrese ; afard de aceasta, se in lectii publice si in
fiecare geamie. Sint patruzeci de scoli pentru copiii mici...

337 Baile publice

Are trei bdi publice, dintre care una este cea de ling seraiul pasei,
zisd Baia lui Iskender pasa, avind o constructie build s'i un aspect foarte
pldcut. Baia de la geamia Kursunlu este construita de care albanezill Sinan
pap._ /Vail de acestea, mai sint patruzeci s'i opt de WI de case. in interio-
rul cadtii nu exist baie.
Cilmelele. Are, de asemenea, zece cismele cu al:a curgdtoare. Cismeaua
de la Akkapu, cismeaua de la Saradjhane, cismeaua din bazar, cismeaua
de lingd geamia Kursunlu si cea zisd Kuruesme sint cele mai vestite. Dei
un asemenea oras, asezat pe malul Dunrii, nu are nevoie de cismele, totusi
binefacdtorii le-au facut pentru usurintd. De asemenea, se gdsesc doudzeci
de fintini, de unde, in luna iulie, se serveste tuturor, din partea vacufului,
apd rece cu bucdti de ghiatd provenite din Dundre...
Are si dota hanuri, dintre care unul, mic, se did in centrul orasului,
fiind zidit de care Melek-Ahmed pasa in chip trainic s'i frumos si acoperit
cu olane, iar celdlalt este hanul intendentului"3.
in afard de aceste dota hanuri, mai sint si dughene de potcovari de
care se folosesc locuitorii. Hanurile au cite dota porti. Usile mici stau meren
deschise si primesc pe cei care se indreaptd intr-acolo.
Bazarul i tirgul. Aici se afl opt sute de dughene. Mai intii, are un
bazar Cu dota usi pentru vinzarea tesdturilor s'i aici se intrd dinspre sud,
dar nu aduce foloase. Portile fiind prevdzute cu lanturi, aldretii nu pot
intra acolo.

167 Vezi nota 154.

US Minber, loe limit, cu trepte, de unde se sine predica in timpul slujbei de vineri
In moschei
tea Mihrab, un fel de altar la moschei; nisa spre Mecca.
170 Mahfil, loc in moschei pentru femei sau pentru sultani.
171 Sinan pass a fost de cinci ori mare vizir (1580-82, 1588-90, 1593-95, 1595
VIXL 1595-96) ; este cel care a condus expedifia impotriva lui Mihail Viteazul, in 1595.
171 Haradjgilzar (haracgazar). Datele istorice nu sint exacte.
175 Etnit2.

370

www.dacoromanica.ro
 in cele dou prti ale unei strzi principale se afl o sut de prvalii
frumoase, toate fiind acoperite cu olane ro5ii ca rubinul.
Descrierea bazarului felarilor1.74. Este pomana lui Melek-Ahmed pava.
Reprezint. un bazar frumos, avind il la cele dota capete porti prevzute 338
cu lanturi.
Pe ambele 1)k-ti ale unei strzi principale sint aezate optzeci de pravalii
de 9elzie, toate acoperite cu olane i formeaz un tirg curat i frumos impo-
dobit. Dat fiind c aici iarna e asprd, se &ese, de asemenea, i multi
Sint i. parfumerii frumoase.
Calitayile mefteugarilor. Giuvaiergiii fac ei i. harnaamente impodo-
bite 9i sageti frumoase cu inft4are de pasare. Sint i foarte multe bazaruri
de pescan. De aid se transport pete in toat. Europa"".
Alimentele i beiuturile. Sint renumite : piinea alb, carnea grasa de
oaie zis'd kivirdjikm, precum .1 carnea de vac'.. De asemenea, exista ceva
asemltator cu napul, denumit val.", care este foarte gustoas i se
servete cu carne grash, fiind foarte hrnitoare i uoar la digestie. Are
gustul ca napul, dar i s-a dat denumirea aceasta deoarece are culoare bll-
; crete cit capul omului. De asemenea, dintre petii Dunrii sint
tat.'1"

renumiti petii : morun, nisetru, crap i iomr79. Dintre bduturile cu gust

pl.cut este siropul de miere, dar e foarte zaharos. Braga ce se face din meiul
alb servete de purgativ. Multi dintre sraci pun bucti de piine in braga
i, ii uit de griji. De asemenea, se fac struguri zemoi.
viinele, ca i. cireele, ce se produc aici, sint renumite. Oamenii de aici
sint de statur mijlocie, sinAtoi la corp, darnici la mida' i. veseli.
se imbrac cu tesauri alese i. cu stofe simple. Majoritatea populatiei o
formeaz negustorii din Tara Romneasc. i din Moldova. Sxacii cu stare
mijlocie poart blnuri, cptuite pe dinafard cu pinze de diferite culori,
lar pe cap poart cciuli tlt.reti.
Cetele ostaesti de aici cl.resc, ca i. tatarii, pe cai cu ea, iau parte
la expeditiile Utarilor 9i. sint neamuri ttreti. de acetia, mai sint
Afarg

.1neamurile dobrogene. Sint neam de citaki180, nscuti <din amestecul>

ttarilor, al bulgarilor, valahilor 9i. moldovenilor. La inceput, ei au descins

174 Saradjhane.
175 Avrupa.
175 Kimrdjih (hsnrcth), cret" sau r5sucit", oi cu lina creatA sau cu coarne rAsucite ;
oi de Rumelia.
177 Alaba. cap pestrit".
Rumi aladja (Rurnt alaca), pestritA rumeliotA".
178
Lorn, folosit probabil de Evlia in legAturA cu numele riului Lom, din Bulgaria, ce
179
se vars6 in Duniire.
190 pak, asa numeste Evlia Celebi pe locuitorii Dobrogei.

371

www.dacoromanica.ro
 din oastea lui Suleiman paam, fiul gaziului Orhan182. Dup aceea, hanul
Baiazid Ildirim a colonizat aceste locuri cu fdtari. Marnele lor fiind
roaice, valahe i moldovence, ei au devenit pe urm'. citakii83. Descrierea
detaliat. a limbii vorbite de aceti citaki se va face, cu ajutorul lui Allah,
In partea privitoare la vilaietul Dobrogea. Femeile lor au capul lat i poara
339 feregeal" din stof. de diferite feluri i cu alb. Ele gilt foarte cinstite
foarte bine educate. Toti locuitorii de aici sint de ritul sunnit' i i inde-
plinesc continuu slujbele religioase.
Fiind un ora j bogat, ei arat mult respect fata de musafiri i, poftindu-i,
Ii ospteaz. Sint foarte multi oameni blmnzi, drepti, cumsecade i priete-
no0.
Clima. Fiind aezat la mijlocul celei de-a cincea zone climaterice, ier-
nile de aici sint cumplite. Cu toate acestea, toti locuitorii sint gnato0...
Locurile de odihnd ale Silistrei. <Se enumer toate locurile de recreere>.
Insula de Pastram.'"1" se afl intre cele dou maluri ale Dunarii,
In mijlocul Dunkii. in fiecare an sint sacrificate aici aptezed-optzeci
de mii de vite ; acindu-se pastram din carnea lor, se trimite in
Runii87 0 in Arabia.188 0 in Europal89 multe sute de mii de poveri de
pastram.. Dad cineva merge pe aceasa insul in timpul sezonului de
pregAtire a pastramei, i se tulbur mintea cind vede cum curge in Du-
nre, ca un torent, singele a mii de vite, fpturi ale lui Allah.
Umilul de mine chiar am vazut odat cind, dintr-o vacg taiat., des-
burta, a ieit un vitel care a inceput s umble 0 care a
fost hrAnit cu lapte. in timpul sezonului, vin pe aceast insul., cu corturile
lor, mii de negustori de pastram. intr-o parte, in sute de cazane, se topete
181 Suleiman paga, prima c&petenie de oaste otoman& care a trecut in Rumelia pe la
1354.
182 Orhan, emir otoman.
nap Tn realitate locuitorii Dobrogei erau in mare parte romani, dup& cum o dovedesc
stirile strinse de C. C. Giurescu. 5titi despre populafia romaneasca a Dobrogei in harli medievale
fi moderne. Muzeul regional de arheologie Dobrogea, Buc., 1966. Aceasta nu exclude, se Inte-
lege, o oarecare influent& a minoritittli bulgare asupra unor mici colectivitati romiLuesti,
influent& exercitat& mai puternic, i invers, de romni asupra bulgarilor, In timpul convietui-
rii lor pe aceste meleaguri. Vezi Virgil Nestor esc u, Cuvinte romtineti in limba bulgur&
in Studii de slavistica, II, Buc., 1971, pp. 141-146 si in Studii si cerc. lingvistice", 17, 1972,
tar. 2, p. 264-277) ; Ion Mol se, Toponimice bulgareti de origina romdna (Studii
comunicari", Pitesti, 1972, pp. 247-250) etc.
184 Feregea (ferece, pl. ferace), voal lung purtat de femeile musulmane, ca o pelerinA.
128 Turceste Sanni; Ehl-i siinnet ; cei ce se conduc in vista dupli traditia profetului
Mahomed.
122 Insula unde se prepara pastrama in cantititi mari, dup& cum descrie autorul.
1.7 Rum, aici in sens de Anatolia.
184 Arab.
ISO Frenkistan.

372

www.dacoromanica.ro
seul scos din vite, care apoi se amesteed cu unt. In alt parte, se fac luminri
din cervi4". Aceasta este o insul demn'a de vizitat.
Talianurile191 de pe#i de pe fluviul Dundrea
.

Cind vine prim&vara 0 incepe s se rup ghiata Dunrii, un intendent

de la Malta Poarta inchiriaz, peseuitul in DunIre, in schimbul a aptezeci
0 apte de poveri de asprinzbis arena, g 0 apoi, venind la paa din Silistra de 340
pe malul Dunrii, ti d lui zece pungi pentru inregistrare192 0 douzeci de
pungi drept cheltuieli 0 ineepe s pescuiase6 in Dun.re.
Mai intii, el pune s'a" se taie, din pdurile de la Galati, din tara Moldovei,
stilpi de brad, de stejar 0 de carpen, inalti de cite optzeci de arini193 0,
aducindu-i, ii aaza in fata oraului Silistra, cu ajutorul a dou mii de oameni
0 cu multe sute de negustori meteri ; ureindu-se pe cornii de trecere,
acetia ii infig in apa Dunrii, incepind de la cele dou maluri spre mijloc,
0 las loe doar pentru trecerea unui sing-ur pete ... Apoi impletese intre
ace9ti stilpi nuiele, ineepind din fundul apei 0 pin. sus ; impletiturile se
vd deasupra apei. Apoi las o gaur, pe care o inehid cu o u" acut tot
din impletituri. Pentru trecerea corniilor, care vin din sus si din jos, des-
chid aceast. portit 0 apoi o inchid la loc.
In fata acestei portite, intendentul de pescuit pune & se construiase,
pe stilpii din ap, odli 0 cafenele, cu interioare 0 exterioare care merit&
s fie vzute. Cu cei o sut sau dou sute de oameni ai si intendentul
locuiete in acest serai. Intendentul 10 are o inebipere specialA ling5, aceast
strimtoare, unde se afl. 0 talianul de pescuit. El st acolo zi 0 noapte 0,
geind o portit din impletituri, inehide cu ea strimtoarea aceea. Impletitu-
ra este f.cut. in aa fel inch nu poate s treac prin ea nici mear un pete
lung eit o palma.
La sosirea primverii, cind in Dunre nu mai fa'min gheturi, petii
din toll afluentii Dunrii, incepind cu cei din tara germank aa cum am
aratat mai sus, vin pe Dungre, spre ali depune ierele in diferitele punete
ale Mara Negre, pentru a scoate pui 0 pentru ali cAuta hrana in apa Dun-
rill 94, mergind, astf el, pe cursul Dungrii spre Marea Neagr.. and ajung
la talianul din fata Silistrei, ei Vd e apa este inchis. 0, pinA la urmA, se
1" Cervif, in loc de gervil.
191 Daliyan, instalatie de pescuit. Despre originea greadi a termenului vezi H. si
R. Kahane o A. Tietze, The lingua franca in the Levant. Turkish Nautical Terms
of Italian and Greek Origin, Urbana, 1958, pp. 477-481. Vezi descrierea unei asemenea insta-
latii de pescuit la G r. Ant ip a, Pescaria gi pescuitul in Romania, Bucuresti, 1916, pp.
419 424.
am's 77 yak akfe. 1 yak -= 100.000 aspri (ape).
1" Kalemiye.
1" Zira.
1" Ton (Don), in loc de Tuna, Dunire. Pentru comparatie vezi descrierea talianurilor
de /a Chilla in vol. V, p. 222 si urm. (Seyahat-name).

373

www.dacoromanica.ro
 intorc, dar, cind ajung la portita impletit de la strimtoare, se inghesuie
acolo, iar cind incearc s se intoarc iari, atunci impletitura este ridicatl
In sus cu funiile ; dup ce se iau toti petii, mari i mici, impletitura este
lsat din nou in Dunke. E ceva care nu poate fi descris i explicat, dac5.
341 nu este vzut de aproape Cu
Intendentul il invit pe pap la talianul su de pe Dun&re, oferindu-i,
pe ascuns, dou mii de guru0 i daruri pretioase. Socotind c va fi zi cu
noroc, toat cantitatea de pete prins in ziva aceea i revine papi. De aceea,
paplele i incearc aici norocul. Dac se prinde un pete mare, socot aceasta
ca un semn de bun augur.
Cu voia lui Allah, spre norocul lui Melek-Ahmed pap., au c.zut in plas&
aptezeci de moruni mari, numiti muteferrikal, incit unii oameni de bunk'
credint au spus cu uimire : De patruzeci sau de cincizeci de ani nu am mai
vzut s iask ca asfzi, deodat, aptezed de moruni de narimea aceasta".
Pe cei apte mii de peti, mari i mici, ce au fost prin0 in ziva aceea, spre
norocul sAu, pap i-a vindut tot intendentului, cu unsprezece pungi, i i-a
aruit un caftan de prep, plecind dup aceea la seraiul sdu.
Morunii acetia numiti mutef errik a sint peti ap de mari incit
fiecare are o lungime de opt-nou arini... Din burta fiecruia se scot cite
cinci ping la zece cintare96 de icre. Aceste icre se pun in butoaie de miere
0 se skreazk
Negustorii cumpra petii acetia de la intendent cu cite una sau dou
pungi , dup ce Ii pun pe mAlcelarii de pete s.' le scoat icrele i cleiul alb,
zis dei de pete, Ii greaza duc, cu harabalele i Cu corbille, in tara lepas-
c6, ruseasal", spre Don, in tinutul Kirghizieilos, in Danemarca i pin
In fundul Europeil". Petii acetia <denumiti> morun i nisetru sint peti
specifici pentru Dunre i pentru marea20 de Azov201, In alte ape nu se gsesc.
Fiecare pare di este un balaur. Din burtile lor nu iese nici o murdarie sau
342 putreziciune... Petii acetia deosebiti sint prin0 in faja Silistrei.
Unii dintre intendenti stau pe Dunke timp de opt luni i citigk dar
multi altii dau faliment, fiinda aceasta este o bogAtie care atirn de noroc.
Supu0i din cele patruzed-cincizeci de cetti de pe malul Dunrii, precum
cei de la Chilia, Cetatea A1135. 0 osta0i din cele cinci cetti ale Oceakovului
in Muteferrika, aid in sens ales, select".
199 Kantar, mAsur de greutate echivalind cu 120 de livre. Livra, variabil, cca. 1/4
din kilogram. Cintarul a fost utilizat i in Tara Romneasa i Moldova, mide msura 44
de ocale (circa 56-57 kg) (N. Stoicesc u, Cunt ntdsurau strelmo#i, pp. 263 $ 271).
197 MOSkOV.
199 Ktrktz.
199 Frenkistan.
SOO Nehir (fluviu), in loc de deniz (mare).
loi Azak.

374

www.dacoromanica.ro
trebuie sa-si ja soldele de la acest intendent al Dunarii. In cazul cind el
pierde, atunci este inchis i i se ja din avere. Dar cind Il ajut norocul, cisti-
ga saptezeci-optzeci de mii de gurusi. Este, desigur, o indeletnicire si o
privelite uimitoare mestereala aceasta de a intinde in apa Dunarii impleti-
turi prinse i legate de stilpi i de a pescui, ceea ce cu greu poate veni in
mintea cuiva. Cel care vede aceasta trecatoare intelege cit de mare este
puterea omului i cit de mult a progresat mintea omeneasca in viclenii
mestesuguri.
In timpul primaverii insa, la Silistra se face mare noroi, incit se ineaca in
tina neagra pina i elefantul-mamut202. in registrele de la judecatorie se vede
scris chiar ea un deliu203 al lui Nasuh pasazade Husein pasa, fiind ametit
cu must de miere in maidanul din fundul bazarului, cind a dat pinteni calu-
lui sau, acesta s-a scufundat in noroi pina la urechi i s-au inecat in Dunare,
ducindu-se cu noroi cu tot. Zece oameni n-au putut sa-1 salveze pe un nebun.
Tot in registre se afla scris ca, pe cind Kodja-Kenan pasa era valiu, acesta
a pus s se transporte din oras in Dunre optzeci isapte de mii de butoaie
cu noroi.
Pina la urma, efendiul nostru, Melek-Ahmed pasa, a cheltuit din averea
sa doudzeci de pungi, construind hanul mai sus pomenit, bazarul de 6.204,
sute de pravalii si o cafenea mare cu etaj caldarim de piatra... De 343
atunci a inceput sa se faca in orasul Silistra caldarimul, care este o bine-
facere minunat., deoarece in orasul acesta, vara si iarna, se face tirg
mare, unde se string mii de harabale si se formeaza o adevarat mare de
oameni.
Morile de fie Duncire ale Silistrei. Pe dealurile20 i pe vaile de la Silistra
sint multe mori de apa ; insa ca morile de faina de pe Dunare nu exist altele
pe nid o apa, doar poate in fata oraselor de pe malul Dunrii. Totusi,
morile din fata Silistrei sint cele mai uimitoare dintre toate.
Forma lor : intii i intii, sint asezate, alaturi, doua corabii asemanatoare
cu cele de tranzit de pe Dunare i sint prinse intre ele cu ajutorul unor grinzi
mari. intre aceste dou corbii se afl niste cutii200, f acute din scinduri
groase, late de vreo zece arini, i din lemne asezate perpendicular. Aceste
cutii sint puse in legatura cu niste roti dintate, asezate in corabia cea mare.
In interiorul rotii celei mari se afla o piatra mare, care poate fi trash.' abia
cu trei perechi de bivoli. Aceste mori, functionind ziva i noaptea, produc
Fil mahmuds. Exagerare evident& (figura de stil).
SOS Deli, nebun", aid in sens de bray" ; deliii formau si o categorie de oaste otomana;
este o deformare din delir, viteaz".
SOS Saradjhane (sarachane).
sos Tag (dag), inseamnit munte, padure.
OO Dolab (de ande roma.nescul: dulap) ; dolab este i scrinciob.

375

www.dacoromanica.ro
 cite cincizeci de chile207 de Silistra de fAin. Aceste roti se invirtesc cu atita
iuteai incit omul nu le poate urmri. in fiecare moar locuiesc doi-trei
oameni cu familiile lor. Fiecare din ele este acoperit cu scinduri, ca hanurile.
inuntrul lor se afl mai multe inaperi si buctrie ; au ferestre i cosuri.
Multe din ele au si cuptoare, unde se coace piine i placint4208. Aceste mori
sint asezate in dreptul cettii. Silistra si fiecare isi are locul fixat cu semne ;
in felul acesta, fiecare st. linistit.
De fapt, Dunarea curge cu mare iuteal prin faja cettii, formind o
mare viltoare. Dar sederea acestor saptezeci-optzeci de mori pe Dunre este
un lucru de mirare. Dou corbii sint prinse intre ele prin niste stilpi mari,
ca de corbii. Apoi, se impleteste un CO mare din trunchiu de viDI slbatic
si se umple cu piatr, dup care se inchide bine. Apoi, tot din vif slbaticA
se impleteste o funie groas, cit corpul omului, avind o lungime de cinci-
344 zeci-saizeci de arsini. Dup aceea II corgbiile cu moar se deplaseaz5. pe
Dunkre, iar cind sint aduse pe locul apartinind stpinului morii, cosul plin
cu piata e lasat in ap si, in felul acesta, moara este fixat pe locul acela,
deoarece un capt al funiei rmine legat de cos, in timp ce capaul cellalt
e legat de corabie. Cind se apropie iarna i incep s curg sloiuri de ghiat
pe Dunre, se taie funja aceasta a morii si fiecare moar este dus i pstratk
la adpost.
La sosirea primverii incepe din nou metesugul. Acestea sint niste
mori uimitoare i fiecare aduce anual un venit de cinci pungi, incit sint mai
avantajoase decit un zeamet independent. Pe scurt, cistigurile si veniturile
aianilor din Silistra provin, in cea mai mare parte, de la aceste mori...
<Mai departe se descriu locurile de vizitat din Silistra ; se vorbeste
apoi de primirea unei porunci de la Poartk, adresat vizirului Melek-Ahmed
pasa, aflat in acel oras.>
345 Plecarea noastra, in rebi ul-evvel al anului 1062209, pentru taza satelor
oraplor din eialetul Oceakov
Cu voia lui Allah, plecind cu mare alai din orasul Silistra spre sud,
am ajuns in satul Adali210. Locuitorii lui sint valahi i bulgari. Este has
imprtesc. Dup aceea am poposit in satul Ceairli21'. intr-adevr, acesta
102 Kile, uaitate de mAsarat capacitAti in Imperial otoman ; varia dupl epoca i regiuni
!t:e 18 *i 22 de ocale (circa 22,50-25 1). Mal erziu este amintitA l chile de Dobrogea, care
avea 88 de ocale, fiind mai mare de patru ori decit chila de Constantinopol (N. Stoicesc
Cum masurau strelmofii, p. 206).
108 Pogaa (azi bogaga), de la cuvintul italian focaccia.
269 11 febr. 11 martie 1652.
110 Adals. Acial:5y, azi Ostrov, orilael pe malul Duntaii, la hotarul cu R. P. Bulgaria.
212 9aystit. gayo (rom. ceair"), paji.gte, cimp cu larbA, vale larga.

376

www.dacoromanica.ro
este un loc bogat in ierburi i fin*. De acolo am sosit in satul Renkler2".
Locuitorii lui sint musulmani. Este zeametul alaibeiului213, format din trei
sute de case, cu geamie, in tinutul cazalei Bazargic214. Dup aceea, mergind
mai departe, am sosit in cazaua Bazargic.
Descrierea orapilui Bazargic
I se spune tirgul Hadjioglu din pricin c l-a adus in stare de propasire
viteazul cu nume de Hadjioglu, care era unul dintre emirii lui Ildirimza-
de215, Musa Celebi. Se afl asezat pe teritoriul vilaietului Dobrogea i este
hassul pasei din eialetul Silistra. Cu sapte pungi, pltite din venitul miriei, 346
aici guverneaz un ag potrivit, dintre agalele pasei, impreun cu alti cinci-
zeci de supusi ai si. Este cadiat principal, cu rangul de trei sute de aspri
sola din partea,Seriatului. Are in total sapte comune i saptezeci s't opt
de sate infloritoare s't anual se dau cite sase pungi pentru cadii 9'1 pentru
voievod. Are un chehaiam de spahii, serdar de ieniceri i muhtesib212.
Neavind cetate, nu are nici dizdar ; cu toate c nu exist muftiu s't nid cadiu
sau nakibm, gut totusi aici multi aiani i notabili.
Orasul este asezat pe un deal intins, fiind alctuit din dota mii de case,
In majoritate acoperite cu olane, iar o parte cu sindril. Peste tot sint vii
grdini, dar nu se gasesc fructe in timpul iernii aspre2". Mahalalele sint
urm.toarele : Musalla efendi, $eih efendi, Gazi-Baba, Hadji-Mehmed,
EsId22 s't avus Bazari.
Dintre geamii, cele mai renumite stilt : geamia din bazar, geamia ceau-
sului, geamia veche, geamia lui Seih efendi. Celelaite sint meceturi. Nu are
medresele ; in schimb se gsesc unsprezece scoli pentru copii. Are, de ase-
menea, trei bi publice, trei hanuri s't vreo dou sute de prvlii.
Binefetorul Ibrahim aga, chehaiaua lui Kprilliizade Ahmed pasa,
a construit pentru bazar, pe strada principaa, vreo sut de prvllii fru-
moase, care au facut faima acestui oras. in cele dota capete ale lor se gasesc
porti. Ele sint construite din piatr si au acoperisuri de olane. Allah s-1
asigure de faim pe veci !
911 Renkler (?) inseamnel Culori"; neidentificat.
118 Alaybey, beinl (seful) unui alai"; Alay, odinioara batalion sau escadron, din veacul
trecut este un regiment.
SU Hadjioglu Bagan i (Hactoglu Bazars).
319 ildfrimsade, fiul lui <Baiazid> Fulgerul (YsIdtrtm).
216 Kethuda yeti.
311 Muhtesib, socotitor, are si sensul de sef de politie" ; era insArcinat l Cu stringerea
dArilor.
sio Nakib ai-efraf, demnitate importanta in ierarhia islamicl; lui i se preda steagul
In luptg.
919 S-ar putea sg fie si gresa16, in loc de nu fac fructe din pricina iernii grele".
sao In sensul de vechi", veche".

377

www.dacoromanica.ro
 in apropierea bazarului, el a construit o baie public de toat frumuse-
tea. Acest ora era vestit prin lipsa de ap5.. Toat populatia era nevoit
s se serveasc6 de puturile cu ap &Aide. Chiar selafl scris in registre faptul
c pe cind Dervis-Mehmed paa era valiu de Oceakov, oastea sa, aflat la
paza acestui oras, Vuse ap aici in valoare de patruzeci de mii de gurui.
Aceast sum a iesit din buzunarele raielei 4 beraielei. Chiar i atunci cind
stlpinul nostru, Melek-Ahmed pava, a fost acolo timp de trei luni, a cump.-
rat pentru oastea sa apa de bAut de trei mii de gurusi. Acesta este un oras.
unde criza de ap era o nenorocire asa de mare, incit raialele c.'rau mereu
la pasale ap.' cu butoaiele aezate in csdrute. in nici un tinut nu exist
asemenea situatie.
Cu toate acestea, in numele lui Allah, tot chehaiaua Ibrahim aga a
lui Kprillazade a cheltuit pentru acest ora aptezeci de mii de gurusi
cu ajutorul lui Babaoglu Bekir aga, care era slujbasul ruznamegiului221
Ibrahim efendi, a pus s se gnreasca dealurile, esurile i pdurile222 la
o distant de dou conace i, in rstimp de un an, a adus prin canale, pe
sub p..mint, ca la o moar., apa dtltoare de viat in orasul acesta Bazargic.
El a construit in nou locuri cismele curOtoare si, astf el, a indestulat
orasul cu ap5. .1 a scApat, in felul acesta, populatia orasului de chinurile
cldurii.1 ale setei. Pe ling faptul c populatia a fost indestulat cu apa,
au reinviat si toate vietuitoarele, precum .1 viile si grdinile, iar livezile si
grdinile cu pomi au inceput s dea semne de roade. De data aceasta ins6
locuitorii orasului au inceput s se pling de acel bineflctor, zicind :
orasul nostru s-a umplut de torente i s-a fcut noroi". Atunci binefacaoru/
acela a dat din averea sa inc trei mii de gurusi i a pus s: se construiasd
caldarimuri pe drumurile cu cimele, precum si pe celelalte strzi principale
pentru circulatia publicului. In felul acesta el a curAtat orasul...
<Sint date i versurile care indica anii de construire a cismelelor
1084 H.>223
348 Clima oraului Bazargic este foarte pl.cutl. Locuitorii de aici se imbraa
In general cu vestminte de stof., cu contsi si poart. feregea.. Sint i multi
ieniceri si spahii, dar nu are invtati. Cei de stare mijlocie poart banuri
din piei de miel, captuite cu bogasiu, iar pe cap pun ckiuli i merg cu
in expeditie, deoarece locuitorii din Dobrogea sint oameni voinici, cu-
rajosi si renumiti. Ei cistig4 indeletnicindu-se cu negotul i cu luptele
sfinte. Dintre alimentele si lAuturile acestui oras, sint renumite plinea albA
.1 siropul de miere...
Ruznamegiu (Ruznameci), jurnalier", slujba instacinat cu tinerea evidentei
a veniturilor l cheltuielilor sau altor evenimente.
na Taglars ve deft-i mahunlars.
223 18 apr. 1673 6 apr. 1674.

378

www.dacoromanica.ro
 Dintre meteugurile lor, nu exista in cele patru colturi ale Iumii tolbe
cu fir de aur ca aici, lucrate cu fire de aur, presate pe marochin. Punind s'A
le fasoneze cu sidef <in valoare> de o suta de gurui, aianii le trimit in dar
la Istanbul.
in mijlocul oraului se ella un maidan intins. O data pe saptamin,
mii de oameni din satele i tirgurile din imprejurimi se adun aici i ii
prezinta marfurile lor i, astf el, fac vinz'ri i cumparri. Raialelor din acest
ora li se spune citaki de Dobrogea. Usind la o parte limba, ei sint oameni
de o iscusint. uimitoare.
De aici, mergind tot spre rasarit, am ajuns in satul Kodoman224. Este
un sat de musulmani, format din trei sute de case .1 o cas de oaspeti.
nd bogataul Kodoman aga a dat un mare ospat in cinstea paei, i-a
oferit in dar .1 trei cal buiestrai.
De aici, mergind tot spre rasarit, am sosit in esul Batova228. Este un
loc placut, cu gradini pline de flori, aezat pe malul Marii Negre. Am stat
aici timp de patruzed de zile -1 ne-am distrat in corturile noastre. Pascind
In lanurile de trffoi i de lucerna i de pir, toti cali notri s-au ingraat aa
de mult ca nu se poate descrie. Venind .1 locuitorii din oraele din impreju-
rimi, s-a format un tirg mare de ordie. Am fost insarcina# sa aparara tre-
ctoarea Varna, de pe malul mrii, impreuna cu tirgurile Baldc228, Cavara,
Ke1igrad227 i Mangalia228, de rautatile cazacilor rebeli229.// 352
...De aici, luind patruzeci-cincized de calareti, am mers la Morile
Dunarii239. Sint patruzeci-cincizeci de mori de ap51 i fiecare este mai avan-
tajoasa decit un zeamet. Multe din ele apartin lui Husein paa, din familia
lui Nasuh paazade. In vilaietul Dobrogea nefiind mori, populatia din
Dobrogea are nevoie de aceste mori. Potrivit celor spuse de locuitorii de
aici, apa de la aceste mori provine <tot> din Dunare, fiinda s-au gasit .1
aci, de citeva ori, aceiai peti ca in Dunare.
Plecind de aici, am poposit la Batova. De aici am mers spre nord
am sosit in satul Mumdjiki231. Este un sat de musulmani cu o geamie, i
formeaza un zeamet. De acolo, mergind tot spre nord, am ajuns la schela
Balcic. Pe cind ne odihneam, dormind linititi in corturile noastre, in locul
numit Capul Balcicului, ii a venit un om cinstit dintre raiale .1 i-a spus 353

114 Kodoman. Mai departe se amintelte de Kodoman aga, nume de persoani. Deci ar
fi satul lui Kodoman".
125 Batova, aproape de Bazargic.
221 Yalftn, copiat gre4it.
112 Keligrad, in alte prti Keligra (Capul Caliacra).
112 Mankalya.
111 Kazak-e dk.
110 Duna Degirmenleri. Despre aceste mori Evlia mai vorbeqte in vol. V, p. 83.
121 Mundjiki (Mumciki), in alte prti Indjili, poste Muncil atare Balde qi Varna).

379

www.dacoromanica.ro
 pasei : Stapinul meu232, pe mare umbl treized i sase de sici cazcesti.
Probabil c vor s devasteze portul Balcic, intr-o zi cind vremea va fi priel-
nic6". <Urmeaz descrierea prinderii celor 36 de sici czcesti i descrierea
1_355 /ocalittilor Balcic i Cavara.>
355 De aici, mergrind iarsi spre nord, am ajuns in cetatea Keligra-Sultan.
Descrisesem cu amAnunte starea acestor locuri, pe care le vdzusem cu
prilejul unei intimplri nenorocite, pe vremea intoarcerii noastre din Crimeea.
Mergind jai-5* spre nord, am sosit in satul Ilanlic233 ; este un sat de musul-
mani cu dou sute de case i cu o geamie. Aici se gsesc insg multi serpi..
De aici am ajuns in orasul Mangalia.
Descrierea oraptlui i marelui port Mangalia. Este un oras foarte vechi.
In prezent, partea infloritoare a orasului se afl spre nord, la intrarea in
port, unde se vAd i acum temeliile cettii. Deoarece Edje-Iakuboglu
356 Umurdja gaziul il a intimpinat dificultti cu prilejul cuceririi lui care
a avut loc in timpul domniei lui Ildirim Baiazid el i-a drimat cetatea
dup cucerire. Astzi orasul este frumos i infloritor234, fiind asezat pe malul
mrii, intr-un ses nisipos. Face parte din vacufurile lui Esmahan-Sultan229.
Are un cadiu si un miitevelli. Este un cadiat cu rang de 300 aspri, in eialetul
Silistrei, pe teritoriul Dobrogei.
Din tinutul ei, cadiul primeste anual sapte pungi. Exist, de asemenea,
un serdar al orasului, un muhtesib al orasului i un subasi236. Sint multi
negustori, care triesc in case solide, c5.ci se tem de cazaci. Cei mai multi
dintre aiani fac parte din neamul 1az237, care cu totii sint, din mam, nscuti
kuloglii238.
Printre lazi circul si o glum, in sensul c, clack' cineva nu are posibili-
tatea s se dud. la Kaaba239, ei Ii spun : Bre, ignorantu/e, du-te la Mangalia,
care este Kaaba pribegilor si a srmanilor". Asa de mult respect lazii
acest oras. Aici se afl, de asemenea, multi greci i evrei, dar, zi i noapte,
la judecAtorie n-ai loe de pricinile dintre lazi i evrei. In acest oras, Mangalia,
dacs un laz d o palm unui evreu, e sigtu- c cel care a lovit e pedepsit
conform eriatului.

221 Sultantm.
222 Yilanis (sat cu serpi) ; Ilanlic, jud. Constants.
La 1711, Mangalia decazuse ; era un sat locuit mai mult de romani i bulgari (Arhiva
Dobrogei", I, 1916, p. 100).
232 Esmahan-Sultan, printesa otomana, fiica lui Selita al II-lea.
23 Subas, capetenie de oaste ; aici in sens de capetenie politieneasca din orasele turcesti ;
era insarcinat i cu stringerea darilor.
227 Las, populatie din nord-estul Anatoliei, de obicei negustori.
Kuloglu, descendent din sclavi ; fii de ieniceri ; oaste de pazit.
1" Kaaba (turc. Kcibe, citeste Chiabe"), Was de pelerinaj la Mecca (Arabia).

380

www.dacoromanica.ro
 Cea mai insemnat geamie este aceea a Esmahan-Su1tanei240. Este
o geamie stralucitoare j cu multi credinciosi, cum nu se mai afla in aceste
parti. Imamii241, hatibii242 i muezzinii243 toti sint din Istanbul, adica sint
persoane instruite i intelepte.
Aid se afla sapte scoli pentru copii, trei hanuri, vreo trei sute de pravalii,
un mic bazar244 i o baie mic. Toate lacasurile de binefacere slut vacufuri
ale Esmahan-Sultanei. De asemenea, se gasesc sapte cafenele i vreo trei
sute de magazii linga schel i in alte locuri, deoarece aici e un loc de negot.
Cea mai /mina cladire este hanul serdarului. In comparatie cu <m'a'rimea>
orasul<ui>, pravhile sint putine.
Fiind un port mare, se incard aici cu grine o mie de saici i karamur-
5el-uri245 j zabun-uri246 care vin la Istanbul. Aceasta tredtoare este schela
vilaietului Dobrogea i de aceea acolo se gasesc multe grille i alte cereale.
Dar portul de acolo fiind deschis dtre miazzi i rasrit, se ivesc pe mare
valuri cit muntii, care nu ingaduie sederea corabiilor. Din aceast pricina,
ele fug indata ce-si incard marfa, deoarece in fiecare an se scufunda
pier aici multe corabii. Se spune c in vechime, in local acesta a fost i un
port mare, cu dou ieiri247. i acum se vad, in fundul marii, la lumina, pietre
mari cit muntii. in prezent, corabffle care pot sa stea acolo acosteaza
numai la adapostul acestor temelii de la tarm. Ins cofbierii neascultatori
desdrcind mereu pietre in port, acesta s-a umplut, incit nu mai exista
siguranta. In cazul cind capudan pasa ar veni cu flota imperiala i ar
curata portul i nu s-ar mai arunca alte lucruri in el i dad s-ar aplica amenzi
celor care arund asemenea lucruri, atunci portul si-ar gsi linistea. Allah
sa inlesneasca curatirea lui, cad e un port dintre cele mai necesare.
Acest oras are pretutindeni vii i gradini frumoase. Linga gradinile
din partea de apus se gi un mic lacas de vizitat, denumit Maharrem-Baba.
140 moscheia din Mangalia vezi N. Iorg a, Moschei pe ptimfraul romdnesc, in
Buletinul Com. mon. istorice", XXII, 1929, p. 187 i H. St Anesc u, Monuments d'art
turc en Dobroudja, in Studia et acta Orientalia", II, 1961, pp. 184-187.
241 Imam, preot musulman, cel ce slujeste la cele cinci rugAciuni
"3 Hatib, orator, predicator ; cel ce slujeste la rugAciunile de vineri.
143 Milezzin, cel care li cheaml pe musulmani la slujbA, urcindu-se pe minaret i citind
ezan-ul.
2" Bezestan sau bedestan, denumirea pArtii centrale a orasului ande se vindeau obiecte
de valoare.
2" Karamarsel, un gen de corabie cu pinze.
2" Zabun, idem ca mai sus.
147 Este vorba de vechiul port Callatis, abandonat in secolul al VII-lea. Urme din vechea
fundatie a portului au fost remarcate si de alti cAlAtori. Vezi C. Pr e d a, Callatis, ed. a II-a,
Bucuresti, 1968, pp. 11, 25. Despre ruinele portului antic si medieval de la Mangalia vezi
V. Cosm a, Prospectari arheologice submarine (Buletinul Monumentelor istorice", 1973,
nr, 1, pp. 32-34), uncle se reproduce i o schiti a vestigiilor portului.

381

www.dacoromanica.ro
 Avind mulpi pomi crescuti <in jur>, dui:a amiezile, toti bltrinii si. tinerii
isi petrec timpul ling6 acest 15.cas incinttor.
De aici am plecat spre miaz5.noapte si. am ajuns in satul Ghiuvenlia248,
unde, intr-adevr, afinele cresc cit prunele. Fiind un sat de musulmani,
cu o sut de familii si o geamie, este un zeamet, dar, fiind in interiorul
Dobrogei, e lipsit de ap. Apa se scoate cu caii din puturi adinci de optzeci
de brate249 ; si aceasta e ceva de mirat.
Aceste teritorii fiind chiar in centrul Dobrogei, aici sint citaki ri,
dar pentru oaspeti ei au piine destul si dimineata si seara. Cind pleac
musafirii dintr-o familie, ii. insotesc 40-50 de clreti de-ai lor. Usile lor
sint deschise ; nu exist Yok"250 pentru oaspeti, deoarece e un tinut bogat.
Datorit faptului c ei au tot respectul fat de oaspeti, Allah le a <produse>
din belsug s'i o chil de smint produce 50-60 de chile ; de aceea, locuitorii
nu refuz s dea in mod regulat dijma imprteasc datorat zaimilor, dar
sint nitel invinuiti si blamati pentru ea' sint dobrogeni2". Am insemnat aici
citeva din expresiile si <din> vorbirea lor.
Limba dobrogeam1252, adicti a neamului citak. Dup ce Ildirs 'I'm Baiazid
han a cucerit acest tinut de la bulgari, valahi si moldoveni252bi9, a asezat
acolo atari si cete de ostasi din populatia Anatoliei2". Acest grup2" a rezul-
358 tat din incrucisarea ostasilor cu valahii si a aprut un vocabular, pe care
il folosesc intre ei s'i pe care nu 11 poate inpelege orisicine255.

248 Glivemli, <sat> cu afine" ; fost Ghiuvenlia, azi Chirnogeni, jud. Constanta.
242 Kola sau hula, mkurI popular5., brate intinse".
558 Yoh (rom. ioc), in sens de nu e", nu exist5." ; aici in sensul de nu refuza".
I" Dobridjali (Dobricals).
242 Prin limb& dobrogeanii" se intelege aici dialectul sau graiul vorbit de o parte a
populatiei Dobrogei.
labia Despre imprejurkile in care a fost cucerit Dobrogea la 1420, cind se afla in stilpi-
nirea Tkii Romkiesti, vezi studiul publicat de Anca Ghi at 1, Condifiile instaurarii
dominaliei otomane in Dobrogea, in Studii istorice sud-est europene, I, Bucuresti, 1974, pp.
43-127.
248 Despre asezarea atarilor in Dobrogea vezi Al. P. Arbor e, Contribufiuni la studial
asezarilor tatarilor si turcilor in Dobrogea, in Arhiva Dobrogei", II, 1919, pp. 203-251,
uncle se c1 s't o !IAA a localitkilor dobrogene uneie amintite si de Evlia Celebi. Vezi
s'iMustafa A. Mehmet, Aspecte din istoria Dobrogei sub dominafia otomana in veacurile
XIVXVII (Marturiile calatorului Evlia Celebi), in Studii", 1965, nr. 5, pp. 1102-1103
si 1115.
2" Taife, cuvint intrat sub forma taifa" in limbs roman din secolul al XVIII-lea.
"2 Vezi J. Hammer, Sprachprobe der Talaren von Dobroudscha aus Ewlia's Reisebe-
schreibung, in Fundgruben des Orients-Mines", V, Viena, 1816, p. 84.

382

www.dacoromanica.ro
 Iata citeva cuvinte din acest limbaj :
Hepr = pepene galben
Hewka =-- pepene verde
pogap (Ciogaci) = soare
Kalayik sclava, roaba, slujnica
Kavra I adu!
Paytal =.- cal
Paytalt akat I adapa calul!
Kofiayin limba ta (sau : dorinta)
Napaytn ? =.-. ce sa lucrez ? ce sa fac?
Defke fiica de sclava
galma = turban
Mepekli ciuma.
Brk =-- kalpak (caciula)
6k ( n) beni I ateapta.-ma I
Aydtver I spune repede 1
Opak foc
Kityin vatra
Opak kavra I adu foc !
Keremin aydivireyim I sa-ti spun indata binefacerea ta
Selam ayindim255a salut voila! (in sens de Bunk'
ziva")
Corbadji (porbact) ne ayar, ayda ce face stapinul tau, spune!
Taherle = cu aminare, cu intirziere
oldum =-- m-am imbolnavit
Y undum kulunudtr =-- este minzul iepii mele
U rb (sau Ureb) = testiculele calului
B aytal djavi (cam) = bici pentru cai
Ciddidir este bun 1 este serios !
Kademil Murvat nume de om (Mitriivvet, cel
norocos".
Ay dogdi =_ a rasarit luna2"
Ei utilizeaza multe din aceste cuvinte folosite cindva, acordindu-le
sens, dar numai ei le inteleg. Ei vorbesc insa i cu cuvinte binecunoscute
de ceilalti oameni. Cei din Dobrogea i Deliorman sint ca nite popoare
deosebite unul de altul, dar au voinid curajo0 i. viteji. Sfiritul lor sa fie
cu noroc!
ins Corect: aytdsm = am spus".
256 Unele dintre aceste cuvinte, mate din limba arabit i persang, sint deformate, lar
slide slut luate din turca central-asiatid sau din tAtarl.

383

www.dacoromanica.ro
 De aici am plecat spre nord i, trecind prin sate bogate i infloritoare,
am ajuns in orasul Constanta257.
Descrierea oraplui Constanta. inainte vreme, cetatea fusese ridicat.
de Kalvare258, fiul craiului Dobrogei. Se spune c a fost o cetate puternicA,
trainicA si de temut. Deoarece <Baiazid> Ildirim han a intimpinat multe
dificultAti la cucerirea ei, dup victorie a drimat-o si a pus ca pietrele
s." fie aruncate in mare258bis. i acum se vd, pe un deal 'Malt de lingd mare,
ruinele zidurilor drimate25.
Pe atunci, locuitorii acestei cefti, imbarcindu-se pe corbii, au fugit
la craiul genovez 260 din cetatea Caffa261, deoarece, in vremea aceea, toate
cele saptezeci de cet #262 de pe trmurile Mari Negre erau in stsdpinirea
359 genovezilor ; numai cettile Terkos263, Amasra2", il Sinop265 i Trapezunt266
rs.m5.seser in stpinirea grecului Constantin267.
Cind sultanul Baiazid-Veli268 a cucerit, cu ajutorul lui Ghedik Ahmed
pasa, cettile Caff a si Azov, genovezii au pierdut toate legAturile lor din
jurul Mrii Negre i, trecind cu invoire prin strimtoarea de la Istanbul,
s-au retras in insula Chios268, unde au ilmas pin6 la domnia lui Suleiman
han27.
Deoarece, mai tirziu, ei au dicat pacea si au flcut prizonieri pe hagiii
musulmani care mergeau la pelerinaj, Suleiman hanla trimis impotriva lor,
167 If &fence Kasabaszna.
156 Kalvare, personaj legendar.
De fapt cetatea e mult mai veche, fiind construit de greci i romani. Despre originea
ei vezi Radu Vulp e, Note de istorie tomttanci, in Pontica", II, 1969, pp. 149-167
i d e tu, De la Tomis la Constanfa, in Magazin istoric", 1972, nr. 6, pp. 2-8.
isabis Dupl cercetAri recente, Dobrogea nu a fost cucerit de Baiazid, ci de urtnasul
sau Mehmed I la 1420 (A ne a Ghiat , op. cit.).
262 Aceste ruine de ziduri au fost remarcate si de alti alatori (Arhiva Dobrogei",
I, 1916, p. 97).
160 Djineviz (Cineviz) ; este vorba de consulul genovez de la Caffa.
261 Rafe, in loe de Kefe.
262 NumArul este exagerat de mare. Evlia inregistreaz aici o legend& ce aminteste de
dominatia genovez& la Constants, vezi Radu Ciob an u, Aspecte ale civilizatiei portuare
din Dobrogea la sfirsitul sec. XIII si in sec. XIV, in Pontica", III, 1970, pp. 301-302.
Terkos, probabil in loe de Bergos sau Burgos, pentru Burgas (oras in R.P. Bulgaria).
164 Amasra, port la Marea Neagr5. (Anatolia, reg. Kastamonu).
256 Idem.
266 Tarab Efzun, azi Trabzon.
265 Constantin Ric:mi. Evlia se refer& la ultirnul imp&rat bizantin, Constantin al XI-lea
Dragases. Pe vremea lui Baiazid I (1389-1402), in Bizant era impArat Manuel al II-lea Paleo-
logul.
265 Baiazid al II-lea Veli, sultan otoman (1481-1512), confundat aici cu Mehmed al II-lea
(1451-1481). Anul 1475.
262 Sakzz.
270 Suleiman Magnificul.

384

www.dacoromanica.ro
cu ilustru firman, pe Kodja-Piale paa cu o sut aptezeci de galere care au
ancorat la locul numit Ceme, din fata insulei Chios, in partea dinspre
Anatolia...
Craiul <insulei> Chios, la rindul su, sdrutind pmintul in fata padia-
hului, s-a cinstit // cu trecerea la islamism .1 a spus : Padiahul meu, pe 360
vremea domniei strmoului tu, Ildir' im Baiazid han, cetatea Constanta,
din apropiere de Babadag, aflat in partea rumelian. a Mrii Negre, era a
craiului nostru genovez. Cind strAmoul tu a luat cu forta aceast cetate,
din miinile noastre, toti ai notri, care scpaser de sbii, au fugit la Caffa.
Atunci ei au ingropat apte chiupuri de aur i alte giuvaieruri in pragul
cettii de la liman, de ling6 cetatea Constanta. SA m.' imputerniceti pe
srmanul de mine ca s.' le scot. S-ar putea s.' vin la padiahul meu cu un
tezaur mare". indat, Suleiman han a acordat rangul de capugiba1.271 al
inaltei Curti acestei persoane, care fusese onorat cu islamul, din situatia sa
de cdpitan272 al genovezilor, i 1-a trimis in oraul Constanta cu trei sute de
supui. Aceast persoan, mergind acolo, a scos tezaurul din locul acela,
ca i. cum 1-ar fi pus cu mina sa. Afar. de apte chiupuri pline de florini,
a mai scos i multe mii de arme .1 pietre scumpe, ca rubine, safire .1 dia-
mante, incit socoteala lor o tie doar Creatorul. Venind cu aceste avutii 0
tezaure in fata padiahului, a fost cinstit cu daruri din partea padia-
hului, ocrotitorul lumii. Cu avutiile aduse, el (padiahul) a c.15.'dit geamiile
ehzade .1 Suleimanie273, iar cu restul a infrumusetat oraul Constanta.
Dar, fiind aezat pe malul mrii, Constanta nu este prea bogat i
prosper, caci adeseori a fost atacatk ruinat i ars de cazaci. Constanta
este un cadiat cu rang de 150 aspri, aezat pe malul Mrii Negre i face
parte din eialetul Silistrei, fiind dependent de cadiul de Karasu. Cadiul
primete anual trei pungi <de aspri> din tinutul su.
Se gsesc in total vreo 150 case, acoperite cu olane i cu indril. Are
i.) singur mahala, iar ling schel se afld o geamie simpl., dar folositoare.
Mai sint : un han, 40-50 de hambare, care seamn cu nite hanuri aezate
ling5. schel, .1 citeva prvlii ; alte constructii nu are.
in vechime, de teama impratului din Istanbul, precum i din cauza
nenorocirilor cauzate de ttarii vintori de dumani, ghiaurii spaser o
vale mare de la fluviul Dunrea, de ling. Karasu, i pin la Constanta i
fcuser ca Dunrea s curgA pe la Kara-Harman274. in felul acesta, cet-

(kapunbaft), eful prtzitorilor Portii, al capugillor, un f el de ambelan.

171 Capugiba,si
172 Kapudan, aici in sens de comandant de cetate, clpetenie.
178 Ambele in Istanbul.
174 Kara-Harman, azi Vadu, jud. Constants. Evlia face o confuzie infra valul ce taie
Dobrogea in dou qi canalul ce lega baltile Karasu cu Dunarea. Vezi Ionesc u-D o b r o-
geanu, Valea Carasu, in Bul. Soc. de geografie", XXXVII, 1916; 1 extras.

385

www.dacoromanica.ro
 tile Babadag i Tulcea, cit i localitatea numit. Be-Tepe rmseser ca o
acum, pe drumul public de ling vale, se vld urtne de constructii
361 i de turnuri. Casele satelor de aici slut f acute II cu pietrele din aceast vale.
Aceasta este denumit. Constanta de la Marea Neagr"276, iar cea de ling&
Sofia poart numele de Constauta de Bana"276. In vechime, Constanta de
ling mare fusese un port mare ; .1 acum se vkl urme de constructii. in
portul ei intr uor o mie de corlii. Dar umplindu-se treptat cu pmint
i cu nisip, nu mai poate fi ferit de valurile mr. in unii ani se scufund
aici multe corbii. Allah s-o faca s.' prospere, amin !
De aici, plecind spre nord, am ajuns in satul...2" ; acesta este un sat
takesc cu cloud sute de case, o geamie i cu meceturi. Face parte tot din
tinutul Constanta. Mergind mai departe spre nord, am ajuns in cetatea
Kara-Harman.
Descrierea ceteilii Kara-Harman. Aceasta se afl intr-un loe cu aer plcut
i productiv. Sari-Saltuk278 bei fkuse aici agricultuf cu sirmanii lui, iar
cind au treierat, i-au dat numele de Kara-Harman279.
In vechime, Kara-Harman fusese un ora i o treatoare.28 i acest
loe a fost cucerit de care Baiazid Ildirim de la genovezi281. El a ddrimat
cetatea de aici, fcind-o una cu pmintul.
Mai tirziu, pe vremea domniei sultanului Murad al IV-lee", s-a ivit
necesitatea de a apAra aceste prti de atacurile cazacilor. De aceea sultanul
Murad al IV-lea a dat firman i a trimis aici pe capudanul Regeb paa Cu
o flot imperial. Cerind prerea aianilor din vilaiet, acind slujbe i rugindu-
se pentru bine, el a depus eforturi pentru a pune temelia unei cetlti, acolo
unde bratul fluviului Dunrea se unete cu maream. Cetatea a fost terminat
In trei luni, inainte de a sosi iarna, cu ajutorul unei oti numeroase ca marea,
precum i cu sprijinul multor mii de intendenti i arhitecti. in ea au fost
puse toate munitiile necesare, un dizdar i trei sute de ostai pentru paza
cettii, apte tunuri balimeze. Dup aceea, trimitindu-se sultanului Murad
cheile,cettii, precum i cheile geamiei Murad han al IV-lea, aflat in inte-

276 Karadeniz K 5stendjesi ( lastencesi).

276 Bana K astendjesi ; Bana, cuvint slavo-maghiar : banya, baie; Kfistendil.
277 Lamm& in text.
278 Sari-Saltuk, dervis turc i Sfint". Dup5. vlia Celebi, numele sAu adevarat era Mehmed
Buhari (Seyahatname, II, 134-5-6).
272 inseamna arie neagra".
280 Vezi Tudor Mateescu, Une ville disparue de la Dobroudja-Karaharman, in
Tarih Enstitiisii Dergisi", Istanbul, 1971, pp. 297 343.
181 Afirmatie neconfirmat de alte izvoare.
Murad al IV-lea (1623-1640).
283 Pentra unele izvoare privind fortificarea cetAtii Karaharman de c5.tre capudanul
Regeb pasa vezi Must af a A. Mehme t, Din istoria Dobrogei . . ., p. 1113.

386

www.dacoromanica.ro
riorul cettii, 1-au felicitat, iar el s-a bucurat. i acum aceast cetate este
In plin prosperitate, iar locuitorii sint fericiti2".
Forma ceteitii Kara-Harman. Este o cetate de piatr, de form parat,
aezat pe malul msii i pe bratul fluviului Dunrea, pe un es verde.
intreaga sa circumferint este de o mie .1 o sut de pai. inuntru are numai
dou'zed de case. in fiecare seara, cei de acolo fac de paz, bltind din tobe il 362
cintind din timbale i. din zurnale i ridicind in slav strigaul de Allah
e unic, Allah e unic 1".
Cetatea nu are ant, pentru c se afl chiar pe malul mrii, iar dae
loveti pmintul cu ceva tare, iese indat ap.
Kara-Harman este o comun din cazaua Babadagului, In eialetul
Silistra. Aici guverneaza un naib ; este i. un intendent de vam2" ; alti
slujbai nu slut. Se gsesc vreo trei sute de case286 acoperite cu olane .1 cu
indril., o singur' geamie, ling.& scher, i aptezeci-optzeci de hanuri de
negustori, pline cu tot felul de mArfuri.
De cind s-a construit aceast cetate, nu mai apar cazacii la aceast
trecaoare i nici la oraul Babadag.
Apa se ja din Dunre, iar aerul este greu. Se spune ch. i. aid se afla,
In trecut, un port mare ; azi e plin cu f el de f el de lucruri. Toate vasele de
acolo ierneazltfarl grij. i far team pe bratul fluviului Dunrea. Una
din cele,cinci guri ale Dunrii este tocmai aceast gull de la Kara-Harman,
fiind cea mai mick' dintre toate. Se pare ca este un canal sapat de mina omu-
lui, in timpul ghiaurilor.
Mergind iari spre nord, am ajuns in satul Cildrikci8" care este un
sat de zeamet, bogat i format din o sut de case, cu o geamie. Aid cresc
pepeni galbeni foarte zemoi i gustoi.
Am plecat din nou spre nord i am ajuns la marele ora Babadag.
Descrierea oraplui Babadag. Oraul a fost numit Babadag deoarece
aici se afl. inmormintat Saltuk-Bay288. Se spune c.' alt.' dat era un loe
pduros. Baiazid Veli, vzindu-1 pe Saltuk-Bay in vis, a fAcut acest ora
vacuf pentru el. Cuceritorul acestui ora a fost Baiazid Ildirim han i apoi
Baiazid iVeli ; dar cetatea lui a fost ruinat. ; i. zidurile ei sint d'Arimate.
284 Orasul a fost distills in timpul r5zboiului din 1768-1774 (G heron Nett a, Expan-
siunea economicil a Austriei i exploatarile ei orientate, Bucuresti, 1931, p. 128). La 1882 se
mai vedeau ruinele cetAtii si ale orasului (Rev. arhiveior", 1967, nr. 2, p. 245).
286 Gamritk emini.
286 Autorul se referl la locuintele din afara cetritii propriu-zise.
288 gskrikft, azi Sibioara, jud. Constanta.
288 Este vorba de Sari-Saltuk ; pentru traditia despre Saltuk-Dede vezi Maior Ione s-
cu-Dobrogeanu, Dobrogea in pragul veacului al XX-lea, p. 529 nota 1; J. Deny,
Sari Saltig et le nom de la ville de Babadaghi, in vol. Mlanges offerts a Ms. Emile Picot par
ses amis et ses eleves, II, Paris, 1913, pp. 1-15. Despre veneratia ce-i purtau turcii lui
Saltuk vezi i relatia lui Baksid, in CcIlittori . . . , V, pp. 221-222.

387

www.dacoromanica.ro
 Cazad ii veneau aici adeseori cu sicile, pe Dunare, prin localitatea
Ienisala289 i atacau Babadagul. Odat ei au devastat i au luat vasele298
tingirile i alte lucruri, apartinind lui Saltuk-Bay, dar la plecare s-au
rtacit timp de o zi si o noapte, neputind gaseasca barcile. Pin la
urma, au adus la lacas toate obiectele de arama, dar la intoarcere au cazut
prizonieri in miinile populatiei vilaietului ; de asemenea, i corabiile lor de
pe mare au fost aruncate pe mal de valuri i sfrimate. Atunci locuitorii
au impstit intre ei prazile <luate de la cazaci>. De atunci incoace ghiaurii
nu mai pot veni la Babadag. il
363 Cind sultanul Murad al IV-lea a aflat despre aceasta, i-a trimis un
hattiserif lui Kodja-Kenan pasa, ginerele sultanului Ahmed291, sotul
<printesei> Atike-Sultan, care era ins:rcinat cu paza vilaietului Oceakov,
poruncindu-i astfel : Daca vrei sa-ti pastrezi capul, atunci s ridici intr-un
loe potrivit i 'Malt o cetate, pentru ca in orasul Babadag sa fie liniste
aman, iar cheile ei sa le trim*. la Poarta impratiei mele". Atunci, Kenan
pasa, aratind supunere i ascultare, a pus temeliile unei cetati puternice,
pe un deal inalt din partea de rasarit a orasului, la marginea viilor. Dar
tocmai in momentul terminarii cetatii, Kenan a fost mazilit ; de aceea
atit cetatea propriu-zisk cit i turnurile ei au ramas i azi fr dizdar
fr ostasi292.
Dac aceasta cetate s-ar termina, Babadagul ar fi in sigurant:
Efendiul nostru Melek-Ahmed pasa.293, dorind sa termine aceasta
cetate, trimise un arz la scara imparteasca, dar i pasa al nostru fiind
mazilit, eialetul Oceakov a fost acordat lui Siavus pasa, iar lui Melek-Ahmed
pasa i s-a d:ruit eialetul Rumeliei. i acum Babadagul are nevoie de cetate,
caci e o trecatoare i un oras infloritor. Acest oras are un hass i pasa.
un voievodalik294 in eialetul Oceakov. Este un loc bun, cu un venit de o suta
patru pungi. Este un cadiat insemnat298 cu rang de trei sute de aspri, dar
cinci sute de aspri au fost dati ca obol molla-lelor. Are sapte naibi de
comune.
Toate satele dependente de Babadag sint in numar de o sutk dintre
care mentionez pe acelea prin care am trecut ca sa procuram zaherea cu
bani.
888 Yeni-Sale, jud. Tulcea.
290 Sahan, blid mare de araml, farfurie.
In Ahmed I (1603-1617).
888 Acest turn c15.dit de un pasl" impotriva incursiunilor cilz5cesti este amintit i de
Baksie la 1641 (Caleitori, V, p. 221).
883 Melek-Ahmed paa, unchiul lui Evlia Celebi. Dupa destituirea sa din demnitatea de
mare vizir (aug.sept. 1651), ajunse valiu de Silistra (sau Ozu).
ssa pavdele administran in general feudele lor prin slujbaii numiti voyvoda", denumire
imprumutata de la popoarele balcanice.
haza.

388

www.dacoromanica.ro
 Ele slut : Herghelegi296, Zebil297, Chiuciuc-Sarl298, Donlakm, Saban-
giasoo, Agighi013I, Sarinasuf802, Caraibil, Ahmed-Fakih3m, Ceamurlia,
Sarighio1300, Congaz307, Hagilar308, Trestenlic809, Nalbant310, Kizil-Hisar311,
Camberm, Armutlia313, Carcaliu314, Bachioim, Baha4316, Cineli317, Atma-
gea8, Ciucurova319, Eschibaba321, Ceagataiul de jos322,
Cail-Dere320,
Ceagataiul de SUS323, Cargalicul de Jos324, Cargalicul de SUS325, Aagi-Deme-
1ek326, Iukari-Demelek327, Ali-Bei Chioi328, Si1e1i329, Lutfi Bey3s, Tark gamur-

296 Hergheledji (te. Hergeleci), disprut ; era ling6 Zebilul. O list asemntoare a satelor
ce urmeaz se afl i in vol. V al operei lui Evlia (vezi mai jos p. 447-450).
397 Sebil-llyas, jud. Tulcea.
298 Kistfitk-Sars, probabil Chiuciuc-Chioi sau Sani-chioi, jud. Tulcea.
299 Donlak, poate Calica, azi Valea Nucilor, jud. Tulcea.
399 Sapandja, jud. Tulcea.
391 jud. Tulcea.
392 Sarz-Nasuh, jud. Tulcea.
393 Kara-Habil, jud. Tulcea.
$94 Ahmed-Fakzh, fost sat situat intre Congaz, Zebil, Sarichioi *1 Sabangia, jud. Tulcea
(Analele Dobrogei", 1921, nr. 3, p. 350).
395 Tatar-amurlusu, Ceamurlia (de sus i de jos), jud. Tulcea.
396 Sarz-Gtil, poate Sarighiol din Deal, jud. Tulcea.
297 Konkaz, jud. Tulcea.
598 Hadjilar, jud. Tulcea.
399 Tresnelik, jud. Tulcea.
319 Nalbant, jud. Tulcea. Despre ruinele de sat existente aici la 1884 vezi Rev. arhi-
velor", 1967. nr. 2, p. 347.
311 Ktzzl-Hisar, local unde se afl. comuna Slava Rus. La 1919 se vedeau aici urme
de cetate (Arhiva Dobrogei", 1919, p. 143).
312 Kamber, azi Mihai Bravu, jud. Tulcea (vezi Rev. arhivelor", cit., p. 244).
313 Armudlz, azi Turda, jud. Tulcea.
314 Karka (Karga), jud. Tulcea.
315 Bash6prit, in loe de Bachioi, jud. Tulcea.
316 Bahpyis, neidentfficat.
317 Hineli, in loe de Cineli, azi lulls, jud. Tulcea.
318 Atmadja (Atmaca). Despre ruin.ele vechi vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2,
p. 243.
319 ukurluova, jud. Tulcea.
329 Kayalz-Dere, jud. Tulcea.
321 Eski-Baba, jud. Tulcea.
322 agatay-i Zir, neidentfficat.
323 agatay-i Bald, neidentificat.
324 Afagi Kargalzk, azi Corbu de Jos, jud. Constanta (vezi Rev. arhivelor" op. cit., p. 247).
325 Yukarz-Kargaltk, azi Corbu de Sus, jud. Constanta.
326 Afagz-Demelek, in loe de Afags-Melek, neidentificat.
327 Yukarz-Demelek, in loe de Yukarz-Melek, neidentificat.
328 Deli-Ali, poate Alifaca, azi RAzboieni, jud. Constanta, sau Alibei-chioi (Tulcea).
329 Sileli, sau poate Uzlina, jud. Tulcea.
339 Lutfi Bey, neidentfficat.

389

www.dacoromanica.ro
 1usu331, Azac11332, Arnabudli333, Hagi-Ivaz334, Cos1ugea333, Casimcea336, Cacia-
mac837, ESki338, Koqi Bey339, Inancesme34 0, Tocsof341, Culelia342, Ghevherli343,
Chiri1ic344, Congaz345, Caugagia346, of.elul Esterul Mare347, Pazarlia348,
364 Ghe1engic34, ff Bilarlar350, Dana Hadji31, ofselul Caramurat362, adoste1353,
Caratai364, Durhanlar353, Cogealia366, Caracoium367, Cicracci.868, *ahman339,
Taaulul de Jos360, Taaulul de Sus361, Arnabudli362, Mustahfezan363, ceta-

331 Tfirk 9amurlusu, probabil Turcoaia de azi, sud. Tulcea.

332 Ayakh Bey (sau Ayalrlz-Kby), probabil Azacliu, jud. Tulcea.
333 Arnabudlt, neidentfficat.
334 Hadji-Ivaz (in vol. V: Hadji-Ohi), fost intre Potur Hamangia, jud. Tulcea ;
la 1919 era numele unui izvor (Arhiva Dobrogei", 1919, p. 143).
U6 Ktradja-Veli (Kizzka-Veli) (in vol. V: Koztudja); sub numele de Coslugea se afll
dealuri i vi liugg Isaccea i MAcin.
336 Kaszmpa, jud. Tulcea.
331 Kapamak, azi Caug6xeni, jud. Constants.. (Vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2,
p. 244).
338 Eski, poate Eschi-Cale de linga Isaccea, sau Eschi-Sarai.
336 Kopi Bey, poate Coc Tepe, deal in apropiere de Babadag.
340 Uzun Ine-Han, azi Pintinele, jud. Constanta.
Tarak-Sofu, Tocsof, azi Grdina, jud. Constants.. (Vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2,
2141

p. 249).
342 Kuleli, ling5. Tocsof, jud. Constanta (azi Colelia).
343 Ghevherli (te. Gevherli), neidentfficat.
344 Kireplik, azi Cheia, jud. Constanta.
343 Conkar, Congaz ( ?).
346 Karadjak (Karacak) Ky, sau Kavadjak, jud. Constanta (?)-
341 Ester-i Azim, fost pe locul satului ster, jud. Constanta. Vezi nota 411.
346 Pazarh, azi Tirgusor, jud. Constants,.
346 Ghirendjik (tc. Girencik), azi Mireasa, com. Tirgusor, jud. Constanta.
330 Bilal Ktplass, Bilallar, azi Dorobantu, jud. Constanta. (Vezi Rev. arhivelor", 1967,
nr. 2, p. 244).
331 Dana Hadji (Hacz), Danachioi ( ?); azi N. Billcescu, jud. Constanta.
351 Kara-Murath, azi M. Kog5Iniceanu, jud. Constanta.
333 K5stelli, azi Castel, jud. Constanta.
334 Karatay, azi Nisipari, jud. Constanta.
366 Durhanlar, Duran Bayir, Duran Yak sau Duran Tepe, deal in apropiere de Constanta,
sau Durale in apropiere de Tulcea.
U6 Hodja-Ali, azi Valea Neagr6, jud. Constanta.
361 Kara-Koyunlu, azi Isavodari, jud. Constants..
338 giktrzkoz, azi Sibioara, jud. Constanta.
35 5'eyh-Anian, azi Luminita, jud. Constanta (Vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2, p. 248).
360 Apagi-Tapagaz, azi Piatra, jud. Constanta. (Vezi Arhiva Dobrogei", 1919, p. 143).
361 Yukarz-Tapagils, jud. Constanta.
362 Arnabudh, neidentificat.
363 Mustahfezan, neidentificat.

390

www.dacoromanica.ro
 tea Kara-Harman364, Peletlia366, Yuvadji366, Abdu1bari367, Tariverde368,
Cogea1ac366, Aydin370, Sarichioi371, Caranasuf372, Casapchioi373, Duingii374,
Sofular376, Canil Bugeac376, Caraman-Chioi i cetatea Enisala378, care
este inalt i aezat pe un deal pietros, dar in ea tiliesc numai ciobanii
ca oile. Ea a fost cucerit de hanul Baiazid-Veli.
Aici se vede fluviul Dun.rea care curge prin Kara-Harman. in impreju-
rimi se afl sate infloritoare. Pentru colindarea satelor mai sus mentionate,
am luat de la judectoria *eriatului o dovad de cltorie 0 un mahzar379
cu cei cincizeci de slujitori ai mei, ne-am intors din nou in oraul Baba-
<dag>, adunind patru pungi de bani pentru paa, patru pungi pentru umilul
de mine 0 dou pentru slujitorii mei.
Din aceste sate, cadiului i se procur un venit de zece pungi. Unul
dintre stpinitorii oraplui Baba<dag> este 0 intendentul vacufului Baba-
Sultan.
Aci se g6sete un chehaia de spahii, un serdar de ieniceri, un eih iil-
islam380, naldb381, un muhtesib i chehaia de ora. Acest ora are o vale
larga i dreapt, vii i grdini 0 e foarte frumos.
La Babadag se ea' trei mii de cadiri ca un cat 0 seraiuri inalte ca doua
caturi, &Mite din piatr6, precum i alte numeroase case382.
864 Kara-Harman Kalesi. Vezi p. 386 i nota 280.
363 Karapelitli, azi Samle, jud. Constanta. Exista 1 un. sat Carapelit, azi Stejaru (Rev.
arhivelor", 1967, nr. 2, p. 243).
326 Yuvadji (la vol. V: Kara Yuvadji), poate Cavargic, azi Gura Dobrogei, jud. Constanta.
367 Abdul-ban, poate Abdullah, unde existau ruine de sat la 1884 (Rev. arhivelor",
1967, nr. 2, p. 243).
366 Tannverdi, jud. Constanta.
339 Kodjalak (Kocalak), jud. Constants..
379 .Aychn, fost intre Sariyurt (Sanyurt) i Inan-Ceme (Arhiva Dobrogei", 1919,
p. 143).
371 San-K 551, jud. Constanta.
372 Kara-Nasuh, azi Istria, jud. Constanta.
373 Kasaph, azi Sinoe sau Mihai Viteazul, ambele in jud. Constanta.
874 Dugindji (Daganci), azi Nuntai, jud. Constanta.
376 Sofular, azi Credinta, jud. Constanta. (Vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2, p. 248).
376 Gani-Budjak (Bucak), azi Lunca, jud. Constanta.
Karaman, in nordul Dobrogei; sau Karaorman.
373 Yeni-Sale, jud. Tulcea.
379 Mahzar, petitie, raport de motivare.
389 5eih iil-Islam, aici echivalind cu muftiul (m.tifti4), ef religios.
381 Nakib
382 Pentru comparatie vezi i descrierea lui Baksid, din 1641, care aprecia numarul caselor
turceti la peste 2 000, la care adauga peste 60 de case de ortodoci i 20 de case de armeni
(vol. V al colectiei, pp. 221-222). Pentru istoricul orafalui vezi I. Negoesc u, Mono-
grafia orafului Babadag, Braila, 1904.

391

www.dacoromanica.ro
 Geamille383 : U/u-Djami384, care, fiind lipit de 15casul383 lui Saltuk-
Baba, este o ctitorie plAcut si o geamie frumoask cu neputing de-descris.
A fost crdit5 de Baiazid-Veli, cind a cucerit aceste Tinuturi. Cele patru
colturi ale ei sint asezate pe patru ziduri de piatr ; tot la cele patru colturi
se gasesc bolti de lemn ; este o geamie plin6 de strlucire, fiind acoperit
cu plumb, colorat albastru. Are dou usi laterale si una in partea de sud.
De la aceast5 us pin la mihrab, in lung i in lat, sint o suta optzeci de
picioare. Stilpii interiori ai geamiei, de la un capAt la altul, sint sculptati
In diferite culori, demne de admirat. in partea dreapt5, are un minaret.
1.lihrabul i mimberul slut in stil vechi. Aici vin multi enoriasi. Are un imam
evlavios, apropiat de rangul unui sfint388.
Geamia lui Ali pavi e asezat in tirg387... E o geamie frumoas, in
365 patru unghiuri, acoperit cu plumb, si e cu un minaret, avind o 45 spre sud 1/
si o poart. De la sanctuar coboar doiazeci de trepte. Are robinete pentru
splare ritual. Sint in total patruzeci de guri curgasoare. Geamia lui Def-
terdar Derv4 ficqa se af15, in mahala si este o geamie mic5, dar bunk cu un
singur minaret. Mara de acestea, se mai afl si mai multe meceturi388.
Are trei medresele388, douzeci de scoli pentru copii si opt hanuri.
Toti negustorii, vara si iarna, stau in aceste hanuri. Sint trei bi publice,
dintre care cea mai m5reat e aceea a lui Baiazid-Ve1i380. De asemenea,
baia lui Ali pasa, din tirg, este frumoas5.381. in gall de acestea, se mai
af15. vreo saptezeci de bdi de cask care gut bai particulare.
Sint trei sute nouhzeci de dughene, dar nu exist erg de stofe. Cele mai

383 La 1646 existau la Babadag 20 de moschei, iar la 1677 doar 4 moschei (Calatori
straini, V, p. 222 gi P. P. Panaitescu, Clltovi poloni, p. 79).
Ulu-Djami (U/u-Cami), Geamia cea mare", acum complet ruinat ; se mal
doar temeliile zidurilor.
Asitane-i dli = tnalta PoartA", in sensul de lttcag pretuit". La 1919 ruinele
acestui lcag se mai vedeau Ina alftturi de ruinele geamki (Arhiva Dobrogel", II, 1919,
p. 142). Este in curs de restaurare.
38e Veli.
387 Vezi descrierea moscheii lui Gazi Ali paga singura care se pastreazA la H. SO.-
nescu, Monuments d'art turc en Dobroudja, in Studio. et Acta Orientalia", III, 1961, p. 181.
A rlirnas mausoleul unde este inmormintat Ali paga. Se af1 o piatrA cu inscriptia urmiltoare
Intemeietoral gi donatorul geamiei, Gazi Ali paga ; inmormin' tat in anul 1029" (1620 e.n.).
$89 Mesdjid (mescid).
389 A /limas c16.direa medreselei lu Ali Paga, ling& geamie.
990 Baiazid al II-lea. La 1919 se mai vedeau ruinele
393 III stare de rainft ; se aflA in partea de sud a oragului, lingA osea.

392

www.dacoromanica.ro
multe dughene gut ragazane332 s'i. in ele se vind stofe ; grit si prdvdlii de s-
geti s'i de arcuri. Are ,,opt cafenele si abdarii s'i unsprezece ldcasuri. Cele
mai bogate dintre ele si cele care au cele mai multe vacufuri sint urmd-
toarele : rdcasul mdritului Saltuk-Bay Mehmed Buhari, al lui Uzun-Imam
i altele.
Dintre produsele alimentare, mai insemnate skit : strugurii, de opt
feluri, din podgoriile de pe coaste, ptinea alb5, s'i iaurtul. Dintre bduturi,
e mustul de struguri ; il beau atarii i, intotdeauna, are faim'd mare.
Locurile de recreere din Babadag. Ville de Hugh' turnurile de la rdsdritul
orasului, podgoriile din spatele casei lui Bekir aga, pddurea lui Dede-
Saltuk-Sultan, bosandriile i locurile de vinat alcdtuiesc numeroase colturi
cu flori si plAcute. Din atitea pduri, nimeni nu poate sa ja nici mdcar un
lemn, deck cu invoirea ,sapinului. Toate slut vacufuri pentru curtea lui
Saltuk-Sultan. Aceste locuri skit pline de multe mii de oi si vite si cal s'i
iepe si minzi pentru mdria sa Saltuk-Sultan.
Locul de odilinci Y eni-Sale. E un loe pld'cut pentru. vindtoare de potir-
nichi, giste, rate si dropii. Ad se mai afrd: palatul de odihta Kavadjik( ?) ;
palatul de odihnd a lui Kenan. pasa ; un izvor de ap'd, daatoare de viaa,
copad inalti si numeroase conacuri si bucdarii.
Aerul si apa orasului Baba<dag> gut foarte bune, dar iernile de aid
skit aspre. Aianii poara in general felurite banuri. Fiind un ora imbelsu-
gat, locuitorii fell bucuros plinea lor celor care vin i se duc. // Sint vestite 368
zaiafeturile de fiecare seard, organizate pe rind in noptile de iarnd. Toti
locuitorii gut skmani foarte prietenosi s'i se poarta amical.
Locurile de vizitat din Babadag. Mai intii, nu este nid o indoiald c'd mdria
sa Sari-Saltuk Mehmed Buhari, aflat in mijlocul orasului, ca un izvor de
taine .1 fericire s'i de credina i adevd.'r, face parte din spia curatd. Chiar
't Yazidjioglu333 din Galipoli, autorul operei numia Muhammediye"3",
a descris in cartea sa meritele .1 nobletea lui Saltuk-Bay-Sultan, pentru el
ei, fiind din aceeasi vreme cu Cuceritorul395, au fost mai apropiati de Hadji-

993 Latin. Aceste prav5.1ii latinesti" erau foarte probabil ale unor negustori ragnzani,
Ositi aici de Baksid la 1641 (CalcItori strclini, V, p. 222) si a c5.ror amintire s-a pAstrat in
folclorul local (vezi Al. P. Arbor e, Citeva insemnari etno-istorice asupra Dobrogei in veacul
de mijloc : Raguzanii, in Analele Dobrogei", III, 1922, pp. 36-47). Vezi, de asemenea,
C. erban si Victoria erban, Rolul economic si politico-militar al orafelor din
Dobrogea de nord In secolele XVIXVIII, in Peuce", II, 1971, p. 283 si urm.
393 Zidjioglu, in loc de Yaztdfioglu Mehmed Bidjan (Yazicsoglu Mehmed Bican) (Cf.
Titrkiye Ansiklopedisi, Ankara, III, p. 222).
2194 Muhammediye, carte inchinatet vietii lui Mahomed, de Yazidjioglu Mehmed Bidjan
(sec. XV).
395 Mehl:fled al II-lea Cuceritorul, sultan otoman (1451-1481).

393

www.dacoromanica.ro
 Bekta4396 i de Sari-Saltuk 0, de aceea, au descris cu amanunte 0 vie-
tile lor.
Pe cind Kenan paga397 a fost valiu de Oceakov, el a stat c4iva ani la
Babadag pentru paza i, adunind una cite una din opera lui Yazidjizade39a
0 din alte lucrri privitoare la cucerirea hanului Tohtamig399 toate
despre viata lui Sari-Saltuk-Sultan i despre luptele sfinte pe care le-a
purtat, schimbinduli infatigarea, le-a descris pe patruzeci de pagini400.
In aga fel inch nu poate fi explicat cu graiul. Este o istorie numita Saltuk-
Nanze4" ugoark plAcut la citit, cu versuri i cu insemnAri i plink' de eloc-
yenta. De fapt, rposatul Kenan paga fusese i caligraf. <Cartea> scrisa <cu
litere> inflorate, in forma de cuie de fierari492, care par nigte rubine. Cei
care il tagduiau pe Sari-Saltuk ? au fcut mult zarv in jurul celui pretuit
gi au pacatuit, spunind vorbe calomnioase precum cal cel cu numele Sari-
Saltuk a fost un calugar403.
Este gtiut c in vilaietul polon, la schela Dantig404, a fost un calugar
cu numele de Saltuk-Bay. Mergind acolo, il invitase la credinta <islamica>,
dar pentru cs acesta nu primise, Saltuk-Bey il omorise pe calugr in chilia
sa gi se imbracase cu vestraintele lui. Apoi, el onorase pe ascuns cu trecerea
la islam pe multe creaturi ale lui Allah care rmsesera atitia ani in ratacire
raspindind faim prin caTatoriile sale, a raposat linga Babadag. Aga
scrie in multe arti i istorii i indeosebi in Menakib-u1404b9s, demn de in-
credere, al lui Yazidjizade.
...Cind <Baiazid al II-lea> a pornit la cucerirea cefatilor Chilia
Cetatea Alba gi a sosit la Babadag499, atund unii dintre cei demni de incre-
dere, venind la el, i s-au plins astfel : Padigahul nostru, aici se afla un
367 mausoleu stralucitor cu numele de Sari-Saltuk, il dar cei care Il reneaga,
aruncind peste el gunoi gi balk-if, au facut sa dispara mormintul salt vene-
rat".

396 Vezi mai sus p. 387.

399 Kenan pasa, valiu de Oceakov (Silistra) pe vremea domniei sultanului Murad al Tv-lea
(1623-1640).
396 Yarldjizade. Vezi mai sus nota 393.
299 Tohtamis, han al Hoardei de Aur (1377-1395).
600 Ktrk Kiraz, 40 de ciresi", probabil gresea1 de tipar.
401 Carte despre Sari-Saltuk-Baba.
602 Demirdji (Demirci) Kolu, brat de fierar". Poate scrierea kufi.
403 Rahib, cAlugiir crestin.
406 Vanska, gresit in loc de Danska; este portul Gdansk (Danzig).
atabis Menakib (pl. de la menkabe), povestire, panegiric, istorie despre viata unui dint
sau a unei alte personalitati ; biografie.
406 Este vorba de expeditia din 1484 pentru cucerirea cetatilor China i Cetatea Alb&

394

www.dacoromanica.ro
 <Mai departe se atufa' ca Sari-Saltuk i s-a artat sultanului in vis,
vestindu-i cucerirea cettilor Chilia i Cetatea Alb i victoria sa asupra
Moldovei>.
intr-adev5.r, Baiazid han, cucerind, ara lupte, cettile Cetatea Alb
Chilia i devenind cuceritorul tronului lui Salsal i al <cettii> Kamer
ul-Kamer400, a venit victorios la Babadag. Atunci el, petrecind o iarn
acolo, a f5.cut rinduial in cele patru p5.'rti ale sale i refcind ora9u1 Baba-
dag, a druit toate constructiile de binefacere */ toate veniturile de acolo
ca vacufuri pentru Baba-Sultan. Acum Babadagul este hass pentru Baba
Sultan.
<Evlia Celebi enumera in continuare locurile socotite sfinte in orapl
Babadag, araind, de asemenea, c a poposit acolo timp de o lun>.
La sfir9itul lunii zilhidjdje din anul 10624" Melek-Ahmed paa a fost 370
mazilit din eialetul Oceakov i i s-a fcut poman eialetul Rumeliei, iar
Siavu pava, fiind mazilit din Rumelia, a primit eialetul Oceakov408.

Plecarea noastril din Babadag in eialetul Rumelia pe la sfirsitul lui 371

zilhidjdje al anului 1062.
Mergind din Babadag spre sud, am ajuns in satul Iai1a409, iar de acolo
in satul Inan-Cqme41. Are o pdure foarte mare. De aici am pornit inainte
am ajuns in orelul Asterabad41.

Descrierea orselului Asterabad (Ester).

Este un hass al capugiagalei de ieniceri ai inaltei Porti, scutit de ari
independent4I2, i se afla in districtul Babadag din eialetul Oceakov.
Administratorii i stpinitorii lui sint numiti tot de aga de ieniceri. Are
suba0 i chehaia de oral413.
Cldirile sint aezate pe pauta unei vAi largi. Se gsesc grdini, vii
o mie cinci sute de case frumoase acoperite cu olane i cu indri15.. Sint

406 Textul este gresit : Kamer ul-kam.

407 22 noiembrie 1 dec. 1652.
aos Aceast schimbare s-a produs in urma inlocuirii marelui vizir Mehmed pasa, in iulie
1652.
408 Yayla, azi General Poetas, jud. Tulcea.
410 Ine-Han gesmei, azi Pintinele, jud. Constanta. Este de observat eh drumul care merge
de la Babadag spre Inanceftne nu trece prin Iaila, care este asezata la vest.
411 Asterabad sau Esterabad; abad inseamng cultivat, infloritor, populat". Este vorba de
un fost oras, devenir sat i inclus astAzi in com. Pazaralia, jud. Constanta (vezi T. Mateesc u,
Un ora' dobrogean dispdrut Ester, In Pontica", II, 1969, pp. 413-429).
414 Maktu el-Kalem, mefruz el-kadem, corect Mefruz el-kalem, maktu el-kadem, adicrt:
separat la cancelarie, oprit a fie alcat cu piciorul" ; este vorba de imunitate feudal&
4" 5'elsir kethudass.

395

www.dacoromanica.ro
 putini musulmani. Are, de asemenea, hanuri, circiumi, bragagerii i vreo
200 de pravalii. Biserici414 slut numeroase. Locuitorii, ducind daruri pasei,
au primit diferite alte favoruri de la el.
De aici, am pornit iar spre sud. Trecind prin sate bogate i inflori-
toare, am ajuns in oraselul Caramurat415.
Oriz*lul Caramurat. Este un orasel de musulmani de vreo mie de case,
apzat intr-un ses intins din tinutul stapinului Babadagului. Are o geamie
acoperita cu sindrila i dou hanuri. Alte feluri de constructii de binefacere
nu exista. Se gasesc numai zece pravalii i trei scoli pentru copii. Toti
locuitorii de aici slut de neam tatresc. Minaretul geamiei e acoperit cu
scinduri, iar virful boltii ascutite este o constructie artistica, de scinduri,
rasucita spre inaltul cerului ; e asa de minunat incit, prin finetea ei, nu-0
are egal in nici o tail.
De aici, pornind iarai spre sud, am ajuns in oraselul Karasu.
Orcivlul Karasu416
Locul acesta fiind in interiorul Dobrogei, este lipsit de apa. Dar in
fiecare an, cu prilejul revarsarii Dunarii, se formeaza gropi cu apa neagra.
De aceea i se spune Karasu. Se spune c in vechime acest loc a fost foarte
frumos i potrivit pentru vinatoare.
Musa Celebi, fiul lui Baiazid Ildirim, cucerind orasul in urma unui
atac de noapte, dsimase unele parti ale sale47. Mai tirziu l-a reparat Baia-
zid-Veli.
Orasul este acum separat de hassul imparatesc al vizirilor din eialetul
372 Oceakov. Guvernatorii sai sint : un aga al pasei si un voievod. El guver-
neaz. cu vreo sut de supui, stringind sapte pungi <de aspri> pentru pa.
si patru pungi pentru el. Este un cadiat cu rang de trei sute de aspri. Din
comuna sa, cadiul primeste sapte pungi. Are chehaia de spahii418, serdar
de ieniceri, stringator de taxe419 i muhtesib.
Este alcatuit din trei mahalale, cu o mie de case, simple 0 cu etaj,
acoperite cu olane si cu sindrila.
Aici fiind tinutul Dobrogei, se produce griu din belsug. lama este geroasa.
Apa pentru ora vine din bratu1420 Dunrii.
Mai sint : o geamie mica, dar folositoare, un han, o bade intunecoasa,
sapte scoli pentru copii,sapte depozite de apa, dou cafenele, dota pravlii
414 Kilise, biseriel cretina.
414 Kara-Murath, azi Mihail Kogglniceanu, jud. Constanta.
ue Karasu, Apa NeagrA", azi Medgidia.
41? Autorul se referl la evenimentele dintre anii 1409-1413.
419 Sipah kethuda yeti.
419 Badjdar (bdcddr).
4s o Halif.

396

www.dacoromanica.ro
cu vopsele, trei bragagerii i vreo 40-50 de alte prvlii. Dar cintretelor
li se spune aici giivenden. Ele sint numeroase .1 merg din cas in cas
cint din dible acordate la intimplare sau umbra: prin grdini fluierind ;
aceasta nu se consider o ruine. Toti aianii sint pasionati dup ap. ceva.
De aceea juded.torul eriatului i dizdarul nu pot s-o inlture i nici popu-
latia nu le d voie. Aceste femei destrblate au ruinat acum mii de oameni
de familie i, ducindu-i la faliment, i-au flcut s le devin slujnici.
De aici, mergind iar.i spre miazzi, am ajuns in satul Bii1bii1422 ;
acesta este un sat de musulmani. De acolo, am sosit in satul Furnadjik423
care, de asemenea, este un sat de musulmani. De acolo, ne-am dus in satul
Diigilndjil er424, .1 acesta este un sat de musulmani in tinutul Karasu. De
acolo, am ajuns in satul Ceardakli425 i apoi la Kasapli426. i acestea sint
sate de musulmani .1 fac parte din tinutul Bazargic...
CInd sultanul Suleiman Magnificul fcea expeditii in Ungaria, el nu
trecea debe ostai din Anatolia in Rumelia. Numai cu ocazia luptei de la
Mohacs427 a pus s treacA armatele din eialeturile Anatolia i Mara
Karaman. incolo, in toate ocaziile, oastea din Rumelia era desemnat
pentru Rumelia, iar cea din Anatolia pentru Anatolia, intr-atit de numeroas
este deci armata din Rumelia. Rmine ca eialeturile : Bosnia, Buda, Agria,
Timipara s fie comparate cu aceasta. Potrivit legiuirii sultanului Sulei-
man, sangeacurile Moreea, Silistra, Ianboli, Cetatea Alb, Vidin, Oceakov,
Tighina fceau parte din eialetul Rumelia.
Ulterior // in Marea Neagr au aparut cazacii ; de aceea Silistra cu 398
imprejurimile sale a fost desprtit. de Rumelia, devenind un vizirat aparte
sub denumirea de eialetul Oceakov...
<Urmeaz5. dteva tiri despre cucerirea oraului Szigetvr din Ungaria,
unde a murit Suleiman Magnificul la 1566.>
...in timpul acela .1 Pertev pap, la rindul su, a cucerit cetatea Gyula
din tara Ardealului. Inc circul in gura poporului vorba cum ea' cetatile
Gyula .1 Szigetvr au fost cucerite de cadavrul sultanului Suleiman...

411 Glivende, femeie de moravuri usoare.

411 BUbi2i, inseamnti privighetoare"; azi Ciocirlia (slut doufi: de Sus" si de Jos"),
jud. Constanta.
Furnadjik (Furnacsk), mai departe : Kurnadja, neidentificat.
au Ditgiindjiler (DIV:Inciter), mai departe : Diailkdji; neidentificat.
ardalas, neidentificat.
au Kasapls, sat intre Negru Vodii si Bazargic.
411 in 1526.

397

www.dacoromanica.ro
 VOLUMUL V

<EVI,IA CELEBI SI =LEK-AMA:ED

PASA PLEACA DIN ISTANBUL>

75 In a patra zi de Bairaml din anul 10662, a sosit din partea marelui

vizir Boinu-egri Mehmed paa2 vestea pretioas cA, deoarece Haidaragazade
Mehmed paa, care era guvernator in eialetul Oceakov, nu plecase inc i.
76 sttea in cetatea Silivri4, eialetul mai sus artat fusese druit // efendiului
nostru, Melek-Ahmed paa. De aceea s-a trecut la pregtiri de drum.
<Melek-Ahmed paa a fost prezentat sultanului in legaufl cu numirea
sa in eialetul Oceakov.>

1 Iyd, termen arab indicind aici sarbnoarea de dupti luna Ramazan.

' 26 Julie 1656.
3 liare vizir intre : aprilieseptembrie 1656.
4 Silivri, oar' in partea europeanii. a Marii de Marmara, la 60 km vest de Istanbul.

398

www.dacoromanica.ro
 Plecarea noastrd de la Istanbul in eialetul Oceakov la 4 ;evval al anului
10665
...De aici6 am plecat din nou spre rsarit i am ajuns In locul zis 83
MorUe DunArii7. Sint numeroase mori aezate in nite locuri cu vi .1 Cu
dealuri, iar apa, curgind de la una la alta, invirtete pietrele. Locuitorii
din Dobrogea i din Deliorman au toti nevoie de aceste mori. Fiecare din
aceste mori e mai bun deck un zeamet. Cu adev.rat, toti aianii din vilaiet
de paale ii au morile lor de acest f el. Apa lor curge .1 vara .1 iarna.
Chid sultanul Celebi Mehmed a zidit cetatea Giurgiuluis, din dreptul Rusciu-
kului, a pus s se arunce paie i crbuni in fluviul Dunrea ; urmele lor au
fost constatate la aceste mori Duna i Deghirmenleri in apele din Cekmedje6 84
.1 la Hisar-Pinar". De aceea apele de la aceste mori nu contenesc niciodatl. . .
Cu voia lui Allah, in timpul cind eram la masa de prinz, a venit un om
cu un cal de pota i, intrind cu strigt in cortul paei, a desalecat i, dup
ce a srutat pAmintul, a spus : Aman, stpinul meu, douzeci de did
mari ruseti au dat foc satelor noastre dintre Varna .1 Balcic i, o tie Allah,
merg spre oraul Vaina. Vino, st6pinul meu in ajutor !". <Urmeaza o lunga
Telatare despre luptele cu cazacii care asediau Varna, lupt in care a fost
rnit .1 Evlia Celebi ; prizonierii capturati au fost trimii la Istanbul.>
...Mir-Mehmed aga a venit cu hatierif la Vaina, unde paa a imbracat 88
caftanul trimis de padiah, dup care s-a citit hatieriful, la divan. In
el se spunea : ...Cele treizeci .1 ase de dci, pe care le-ai capturat acum
de la ruii nefati, s.' le utilizezi pentru repararea cetatilor Varna, Kara.-
Harman, Tulcea, Cetatea Alb., Oceakov, Hasanpaa .1 Kilburun".
...in perioada cind ne aflam la paza Varnei, Bazargicului .1 Mangaliei, 92
el (cadiul de Vaina) s-a intretinut tot timpul cu efendiul nostru Melek-
Ahmed pava, discutind fr. team....
...De aicin am ajuns in satul Indjilin, care este situat in comuna
cazalei Balcic i este un sat de musulmani, infloritor. De aici, mergind tot
spre nord, am ajuns in portal Cavara. De aici, umilul de mine am mers
In misiune in tinutul Deliorman.

5 26 iulie 1656.
De la Aidos.
7 Duna Degirmenleri (vezi si p. 326).
Vezi mai sus p. 358.
Cekmedje (Biiyak gekmece), or4e1 la 30 km la apus de Istanbul.
75 Hisar-Pinar, Fiating-forareatl", probabil Hisardjik, localitate in partea
a MArii de Marmara.
11 De la Batova.
" Indjili (Incili), in alt4 parte Mumdjiki (Mumciki), poate Muncil (intre Balcic
Varna).

399

www.dacoromanica.ro
 Mai intii, am ajuns in satul Ceairlii2 cu o sut de case yi cu o geamie ;
este un sat de citaki. De aici am mers in satul GOV. De aici am luat patru-
93 zeci de mii de aspri 0 o sut de oi. il Aceste comune 0 sate fac parte din
Deliorman. Oamenii de aici sint sraci 0 cinstiti in afacerile 0 dytigurile
lor. Satele de aici fiind pline de stejari palamutl 0 de peri slbatici, acestei
regiuni i se spune Deliorman 0 cuprinde o sut yaized de sate.
De aici, mergind spre nord, intr-o zi am ajuns la cetatea Silistra. De
aid am plecat spre sud, trecind prin satul Coslugea", prin satul Cuiugiuc",
prin satul Regeb Kuyusul, prin satul Keci Deresil yi Cavalcar20. Aceste
sate fac parte tot din Dobrogea. Fiecare din sate are cinci-yase sute de case,
hanuri, geamii 0 od.i de musafiri, inch gut sate infloritoare yi frumoase...
Aici nu sint riuri curgtoare, incit toate <satele> au nevoie de puturi. Locui-
torii lor <sint foarte ospitalieri, inch> se ceart intre ei, zicind c. musafirul
s vita la mine". In fiecare gospodrie alearg, in fiecare noapte, incolo
0 incoace, cite 2-300 de a...MI.4i. Allah, aruia ne rugm, dindu-le mult
berechet, o chi de grill produce yaizeci de chile. Dar aici iarna este foarte
aspr. Nu exist ins munti, vil yi grdini 0 nici pduri. in special plinea
alb, ciulamaua de gin cu caimac 0 murturile de pepene galben sint
vestite.
Plednd de aici din non spre tsrit, am ajuns in orayul Mangalia.
Acesta a fost descris mal inainte21. Aici 1-am gsit pe stpinul nostru paya
yi am avut cinstea s m intretin cu el...
<La inceputul anului 106722 soseyte vestea ca Boinuegri Mehmed paya
a fost mazilit din postul de mare vizir22 0 c in locul lui a trecut Kiiprillii
Mehmed paya.>
Paya <Melek-Ahmed> s-a necjit foarte tare 0, neputinduli stpini
furia, umbla aiurea prin casa lui Ghedikoglu Diylen Mehmed aga, care era
serdarul Mangaliei, yi spunea meren: O, Allah ! 0, Allah cel care ne hra-
neyti I 0, cel puternic". Chid colo, in scrisoarea sosit de la Kprillii, acesta
seria astfel : Este adevrat ca am crescut impreuta cu tine, fiind educati

18 Ceairli (aytrls) ceair, vale"; neidentfficat.

28 Gfilli4 (cu trandafiri) sau G51114 (cu lac) ; neidentificat.
18 Palamut este un soi de stejar, a arui coajii 0 ghindA sint folosite la tabiidtul pieilor.
" Kozludja (Kosluca), jud. Constanta.
28 Kuyudjuk (Kuyucuk) ; slut douii localitiiti sinonime, apropiate.
28 Regeb (Receb) Kuyusu, azi Tudor Vladimirescu, jud. Constants (Rev. arhivelor",
1967, nr. 2, p. 243).
29 Kefi-Deresi, aproape de satul Tudor Vladimirescu, la frontiers cu R.P. Bulgaria.
Azi Pruciuk-Karadjievo, reg. Tolbuhin, R.P. Bulgaria.
2 Kavlaklar, jud. Constanta.
81 Vezi mai sus p. 380-382.
22 20 oct. 1656 oct. 1657.
" La 25 sept. 1656.

400

www.dacoromanica.ro
In seraiul imp.raesc, i c sintem slujitorii inflcgrati ai sultanului Murad
han al IV-lea. Dar s. tii c dac de acum inainte ru0i nefati vor devasta
un singur loc din porturile, satele i oraple din eialetul Oceakov, care se
afl sub guvernarea ta, te voi face bucti, ca exemplu pentru altii,
s-ti dau aman sau rgaz i fr s tin seama de corectitudinea ta. S." fii
cu mare bAgare de seam i s-ti pizeti eialetul i, luind cantitti indesturd-
toare de zaherea din fiecare caza, potrivit firmanului imp..rtesc, s-ti
hrneti oastea"...
<Melek-Ahmed paa se mbolnvete, aprindu-i o umfatur la git.> 95
Atunci au fost adu0 doctori chirurgi din sate 0 orap i chiar din Ardeal,
Tara Romneasca 0 din Moldova". De0 fiecare a incercat th'inkluiasa
intr-un fel, totu0 nu 1-au ajutat cu nimic i paa s-a simtit din ce in ce mai
f.u. Atunci multe sute de agale au apucat calea fugii, pe ap. 0 pe uscat.
i vocea papi se stingea, iar el se vdeta ca o albin.
intr-o zi, pava spus din gura sa testamentul s.'u in fata agalelor
rmase, zicindu-le s.' fie inmormintat la locul de recreere zis Muharrem
Sultan" din afara oraplui Mangalia... <Rana lui Ahmed Pava a fost
operat i s-a vindecat>.
Paa a poruncit s se druiasc6 sracilor din oraul Mangalia zece 100
pungi. Umilul de mine, sarutindu-i mina 0 luind invoire, am plecat din
Mangalia, cu cal de menzil, impreun cu trei slujitori ai mei, in satele Sari-
ghio123, Gherengic26, Tatlageac27 i, dup aceea, am trecut pe la cetatea
Provadia, unde am schimbat caii.
...A treia zi am ajuns la Kaya-Sultan... 28 0 i-am spus : Prin mine,
el a trimis stlpinei mele29 aptezed de pungi, impreun6 cu tributul T.rii
Romneti i Moldovei. Cu voia lui Allah, in opt zile va sosi i tezaurul
vostru...."
In a douAzecea zi a lunii safer din anul 106730 am pornit inapoi, spre 101
Silistra. Paa fusese adus la Silistra. Acolo, plecindu-mi fata la picioarele
sale // i-am inminat toate scrisorile. 102
Mail de aceasta, in Silistra el a pus s se construiasc nite cal-
darimuri, lungi de 3 000 de ar0ni, de la piat pin la locul numit Poarta
Istanbulului, aternindu-le cu piatr ; 0 a mai fcut sl se deschica multe

" Mal probabil din Transilvania de unde eran adusi si in celelalte tgri romfine.
25 Sarighiol (Sarig51), azi Albesti, jud. Constanta.
28 Ghelindjik (Gelinca), azi Pecineaga, jud. Constanta.
27 Hasladjahli (Haslacahls), grafiat gresit In loe de Tatlidjak (Tathcah), Tatlageac (Mare
Mic); azi 23 August i, respectiv, Dulcesti, jud. Constanta (Rev. arhivelor", 1967, nr. 2,
p. 246).
28 Kays-Sultan, sotia lui Melek-Ahmed pasa, aflat la Istanbul.
29 Sultanima.
a 8 dec. 1656.

401

www.dacoromanica.ro
 drumuri i crri pentru ape de ploi, incit oraul Silistra a scpat astf el
de aceast mare de noroi. A mai construit o curelrie, o cafenea mare i
multe alte case, ale cror venituri le-a dat ca vacuf pentru intretinerea
caldarimurilor i a drumurilor publice.
Cu voia lui Allah, pe cind el s'atea in oraul Silistra i-i petrecea timpul
In veselii, la sfiritul lunii safer a sosit la paa un sol cu plingeri din partea
craiului Osa leeti" i cu o scrisoare in care se spunea : Craiul Ardealului,
Rkczi-oglu32, vi-a pus de gind sa vin in tara mea leeasca i s-o ocupe,
iar beii din Tara Romaneasc'33 i Moldova" i-au trimis craiului Rkczi
cite doudzeci de mii de ostai in ajutor35. Astf el, el este pe cale de a porni
impotriva mea. Vino, prea fericite vizir, in ajutorul meu". impreun cu
aceast jaiba, au sosit i darurile sale. Pava l-a trimis indaf pe sol la Poart,
impreun cu un ag de al su, ca olac, iar Kpriil Mehmed pasa a fcut
103 ca solul s se intilneasc cu fericitul padiah. ii Cuprinsul scrisorii sale era :
Aman, eu sint robul asculttor i supus al padiahului !" De aceea a sosit
numaidecit de la malta Poart un capugibai, numit Mustafa aga, dintre
capugibaiii inaltei Curti, cu hatierif din partea padiahului. Hatieriful
a fost citit la Divanul din Silistra. in el se spunea : Tu, care eti Melek-
Ahmed paa, sfetnicul meu (lala), la sosirea hat4erifului meu imprdtesc,
aducator de fericire, s nu zboveti nici o clip, ci s pleci repede, in cali-
tate de mare serdar, la expeditie in tara leeasc, impreun cu hanul t'atar,
Mehmed Ghirai36. Astf el, s porneti cu toat oastea din eialetul tu, strin-
g-ind pe toti soldatii cu berat", de la unul pina la o mie i de la o mie pin
la o sut de mii, precum i cu trupele tale de gua., echipate i pregatite
perfect, spre a veni in ajutorul craiului leesc in vederea pedepsirii afuri-
sitului de Rkczi. Pentru aceasta a fost emis firmanul meu imprtesc
ti-am trimis o blan de samur, o sabie, un caftan, un surguci38 impkltesc,
dou'd mii de puti, din arsenalul meu imprtesc, o mie de snii, o mie de
sulite i alte arme i munitii. De asemenea, am trimis o sut de emile, o

31 loan. al II-lea Cazimir (1648-1668).

32 Gheorghe RAkczi al II-lea (1648-1660).
33 Constantin Serban (1654-1658).
34 Gheorghe Stefau (1653-1658).
36 De fapt, contingentele au fost mult mai miel, de cite 2 000 de osteni. Despre amasa
expeditie nefericit vezi relatia lui Paul de Alep in acest volum.
26 Mehmed Ghirai al IV-lea (in a doua domnie: 1654-1666).
Stirile despre pregtirile f Acute de taari pentru expeditie erau cunoscute domnilor
TArii Rominesti i Moldovei incl din maiiunie 1657, ciad ei se asteptau s& fie atacate t&rile
romhne, in care scop luasedi mii.suri de apArare (S zil gyi S., Transsylvania et belhon
boreo-orientale, II, pp. 398-399).
32 Beratts, cu berat", adicl avind o diplom1 impArAteasa prin care li se acordau imu-
nitiiti sau privilegii speciale.
38 Surguf.penaj", surguci.

402

www.dacoromanica.ro
sut de catiri, zece cai grasi, douazeci de odale de ieniceri, dintre cei din
oastea de Poart5.3 9, pe azapii de dreapta si de stinga, pe spahiii din cele
patru bulucuri, cu steag, precum si un cort imparkesc. Trebuie sa mergi
In ajutorul craiului lesesc cu o clip& mai devreme, intelegindu-te cu hanul
tatar".
Dup.& ce au fost citite, aceasta porunca imparateasca i scrisorile lui
Kprl Mehmed pasa, zicind : Padisahul meu a poruncit", Melek Ahmed
pasa a pus sa se scoata indata tuiul viziral, iar strigatorii au anuntat din
loe in loe ca incepe expeditia imprateasca. Au fost trimise, indata, san-
geacbeilor si agalelor de orase porunci cu tugraua de serdar a pasei.
De asemenea, au fost tnirnii oameni pentru stringerea oastei. in ziva
aceea pasa si-a scos cortul la locul de adunare pentru slujba din Silistra
timp de o or a avut loc un mare alai. Pasa s-a retras in cortul s.'u, iar
a doua zi s-a tinut un mare sfat, dupa care s-a pornit din orasul Silistra...
Plecarea noastrii n rara lwascei i la expeditie impotriva craiului 104
Reikczi, in a douiisfirezecea zi a lunii pban din anul 10674
Zicind, mai intii, Cu numele lui Allah", am plecat din Silistra
mergind spre miazazi, am trecut prin satele Almalu", de acolo prin Cifud
Pinari", de acolo prin Kara-Agaci", de acolo prin Kilisedjik" de acolo
prin Bozavurd", de acolo prin Sgiitdjiik". Apoi, am ajuns in oraselul
infloritor Bazargic. Cit timp am poposit pe cimpia de aici, armata islamica
s-a mkit din zi in zi, ca o mare, prin adunarea trupelor.
Prevazkorul pas i-a trimis de aici pe capugibasii sai la hanul tatar,
la aga de .rmuri, la ttarii din Bugeac, la agalele de provizii, la ingrijitorii
de cai, precum si la beii din Tara Rom neasca si Moldova, cerindu-le :
S fiti gata 1" Pasa a ramas trei zile la Bazargic. De dimineat., cind i-am
spus : Allah stie, dar curind poate s vina un om de la Poarta
cu o porunc urgenta", chiar in clipa aceea capugibasiul, intrind in odaie,
a si anuntat : Stapinul meu a sosit un aga al agai marelui vizir". Atunci
pasa a poruncit : Sa intre", iar capugibaiul, skutindu-i poala, i-a dat
porunca.
99 Kapukulu, ieniceri.
49 26 mai 1657.
41 Almaiz, jud. Constanta.
" Cifud Finan; un sat cu numele de Cifut-Culusu" se aflA In R. P. Bulgaria, lingA.
hotarul cu Dobrogea. Nu se aflA ins& pe drumul indicat de autor. gifut, gufud, este un termen
dispretuitor, pentra evrei. Poate cift (pereche), In sensul de douA. fintini".
49 Kara-Agac, sint doull sate cu acest name (Mare qi Mic), In apropiere de Kiiciik-Kay-
nardj a.
44 Kilisedjik (Kilisecik) sau Kesedjik, sat in Dobrogea de sud.
Bozavurd, Bazaurt, sat In R.P. Bulgaria (Dobrogea de sud).
S eqiltdjitk, Stigatcilk", localitate In apropiere de Bazargic.

403

www.dacoromanica.ro
 Cind a citit-o, a v.zut c i se poruncea : sa pornesti fr nici o clip&
de zabay.".
<Urmeaz descrierea sosirii otilor si a munitiilor trimise de la Poartg.>
In anul 1067, in prima zi a lunii ramazan", pornind spre miaznoapte,
am trecut prin satele Harmanli", Duiungii", Kurnadjik" si
am ajuns in marele ora Ester32. Acest ora este un hass al agalei de ieniceri
de la Pragul fericirii i toti locuitorii si sint raiale53. De aid am trecut prin
satele Inancesme" si Iaila i am ajuns in marele oras Babadag. De acolo,
am venit la Ienichioi" unde am indeplinit ruga pentru skbkoarea Bai-
105 ramului". Pe zi ce trecea II trupele islamice deveneau <numeroase> ca
marea dar sosise i tirea c craiul Rdkczi ajunsese in tara leseasd..
Plecind de aici, am ajuns la ciftlicul Hadjiki pasa", iar de acolo am sosit
la cetatea Tulcea. Aceast cetate fusese zidit din nou in anul 1044" de
cstre chehaiaua Piyale, chehaiaua arsenalului imparkesc, in urma poruncii
sultanului Murad al IV-lea .1 a firmanului caimacanului Bairam pap..
Este o cetate cu o constructie puternid.', solidk pe o stind joasA de pe mar-
ginea Dunkii, de o form pkrata alungit.", avind o circumferint de o
mie saizeci de pasi. Ea are usa mic de fier in partea de miazki, iar In jurul
ei nu se afl sant.
inkintrul cettii sint : o geamie, un hambar de gnu, magazie de muni-
tii, un drum de ap ce duce la Dunke .1 saptezeci de case pentru ostasi.
In schimb, se gsesc trei sute de ostasi, dizdar i tunuri mari indreptate
spre Dunre. Este o cetate pretioas i foarte necesar., dat fiind a este
41 13 iunie 1657.
16 Harmanh, Harman Kupusu, In R.P. Bulgaria, dincolo de punctul de frontier&
Negru-Vod& ; azi Tosevo.
4 Ditcliikdji, in alt& parte : Dfigandji (Dagiinci), neidentfficat.
36 Kurnadjik, in alt& parte Furnadjak (Furnacak), neidentificat.
1 Bi4lbulla, Ciodrlia (de Sus si de Jos), jud. Constants.
" Nu este vorba de Histria, cum credea F. Babinger (Taros en XVII-e sihcle, in
Revue historique du sud-est uropen", 1942, pp. 449-450), cl de un ora' disp&rut, Ester.
Vezi mai sus nota 411, p. 395.
53 Raja (re'aya), aici in sens de cretini".
14 Ine Han Ceymesi, jud. Constants.
Yayladjik (Yayhicsk), jud. Tulcea.
36 lenikioi (Yenik Sy ), Satu Nou", jud. Tulcea; un sat cu acelasi nume se all i
jud. Constanta.
61 13 Julie 1657.
66 Hadjiki Paya Cifilighi, (Hacski Paya giftligi) Ciftlicul lui Hadjiki pasa"; poate
Cila, de ling& Tukea.
39 27 iulie 1634 16 iunie 1635. Yn. Cronici turceyti, II, p. 119, se sustine el cetatea
a fost zidit& la 1619-1620, de sultanul Osman.
6 La 1706 se spune di era o cetate mic, zidit& pe o stindi pe malul Dun&rii (Arhiva
Dobrogei", I, 1916, P. 92). Vezi i B. Cot ov u, Intemeierea i dezvoltarea ora,sului Tulcea,
Tulcea, 1909.

404

www.dacoromanica.ro
construita intr-un loe foarte potrivit. Stapinul ei este intendentul de vaina.
Este un orael care se arendeaz cu zece pungi de aspri i se bucura de
scutire. Este un cadiat <cu rang> de o suta cincizeci de aspri. Din satele
sale i din comunele Be Tepe se string anual trei pungi pentru cadiu, drept
plata pentru c face dreptate. Depinzind de eialetul Silistrei, alaibeiul,
precum i ostaii de acolo au menirea sa apere imprejurimile acestei cetati
de atacurile ruilor.
Oraul Tulcea este format din ase sute de case valahen i bulgare,
facute numai din trestie i. papur. Pe dealuri sint vii, iar in Dunare se
gasesc plase puse pentru pescuit. De asemenea, exista o geamie mica i
ingrijit, in apropierea varan, un han solid, construit din piatra i acoperit
cu olane, precum i citeva dughene, toate fiind fundatli pioase ale intenden-
tului vmii, Mustafa aga. Cind noi ne aflam in aceast cetate, intr-o dimi-
neatk patruzeci i ase de aici ruseti62 au atacat-o venind in apropierea
cettii dar, vazind atitea trupe islamice i tragindu-se din cetate cu dona-
zeci de tunuri balimeze, ele au fugit pe Marea Neagra. Aici am poposit
trei zile i armata islamica a trecut pe instila Tulcei, in trei zile, cu cinci
sute de aici i cu caice de tranzit.

Descrierea insulei Tulcei, aja Insula erpilor63.

in partea de miazanoapte i. in partea de miazazi ea este inconjurata
de apa Dunarii, iar lungimea ei, ce ajunge pina la Marea Neagrk este de
opt ore. Latimea e de cinci ore, de la oraul Tulcea II pina in dreptul oraului 106
Izmail. Dar este o insul acoperit cu padure salbatick incit numai Allah
tie num'a'rul animalelor salbatice, al oarecilor i al psarilor. tasa pasarea
vulturul" traiete acolo in numar foarte mare ; vinatorii le vineaza i in-
trebuinteaza penele lor pentru aripi de sageata. Pe aceasta insulk in fiecare
an, se taie aptezeci-optzeci de mii de vite iar din carnea lor se face pas-
trama de Chilia"65. ExistA' .1 case speciale de mcelrie. Sint atit de multi
tintan, incit spre asfintit, Ii fac pe oameni i pe cai s'A doreasc mai degrab
moartea. Cind femeile uuratice din cetatile Ismail, Chilia i Tulcea sint

61 Ulah.
82 De fapt, crizIcesti.
63 Este foarte probabill o confuzie a autorului intre InsulaSerpilor, situat in largul
Mdrii Negre, in fata deltei Dun5.rii, i aceast delt5. a Dunrii sau o parte din ea, denumit
Peuce sau Delta Peucin5.. Vezi R. I. Clines e u, Insula 5erpilor. Schitd monograficd,
In Analele Dobrogel", XII, 1931, pp. 1-62 (cu bibliografie) i Oh. Nst as e, Contribulii
la cunoa.,sterea geograficd-fizicd i omeneascd a deltei Dundrii in antichitate, in Btiletinul
Soc. de geografie". LI, 1932, pp. 8-47. Delta Dunrii a fost denumit Insul i de alti
cltori i geografi (Cdlatori. I, p. 473).
64 Gucugen (?).
Ifili pastsrmass.

405

www.dacoromanica.ro
 prinse, ele sint aduse pe aceast. insula i lasate acolo dezbracate, incit mor
intr-o noapte, din pricina tintarilor, a tintarului zis dilim"66, precum i
a tintarului zis Tatargic sineghi".
Intr-un cuvint, trecind cu bine peste aceasta insula, in trei zile, am str-
batut cu cinc sute de corabii marea apa a Dunarii, in fata oraului Izmail,
i am ajuns la cetatea Ismail.
Oraptl Ismail. El a fost construit de Salsal". Acest ora fiind cucerit
de capudanul Ismail al sultanului Baiazid <al II-lea>, in anul 88968, i s-a
dat denumirea de oraul Ismail". In prezent, este un port ales .1 constituie
vacuf pentru Mecca .1 Medina. Este un vacuf, cu harul lui Allah, liber de
once obligatii. Administratorul lui fiind un om al agai haremului impar.-
tesc", acesta Il administreaz cu patru sute de oameni ai sai. Este un post
inalt, ce se arendeaza. Are i intendent de vama. Neavind cetate, nu era
dizdar, dar se afl un beliaga" .1 aptezeci de ostai. Stapinul religios are
rangul potrivit pentru trei sute de aspri. Pentru cadiul de acolo se incaseaza
anual apte pungi, iar pentru miltevellin dou zeci de pungi. De asemenea,
are un chehaia de spahii, un serdar de ieniceri, agale de azapi i de be0i,
un capudan, subaiu i muhtesib.
Oraul acesta e compus in total din cloud mii de case. In el sint trei
mahalale /ocuite de musulmani ; restul e plin de raiale dintre greci, armeni
i evrein. Majoritatea caselor sint acoperite cu trestieo sau papura. Casele
au ziduri de piatra i sint acoperite cu olane, ca i. hanurile .1 geamiile, toate
se afla in mahalalele musulmane. In ora nu exista cladire acoperita cu
plumb. Are o baie publica care este atit de strimta, incit cine inted acolo
se caiete.
Are vreo opt sute de dughene, dar nu exista bazar de tesaturi. Majori-
107 tatea dughenelor sint acoperite cu indrila. In ora II nu se afl deloc calda-
rim. In portul sau pot acosta sigur cinci sute de corabii. Exista miere de
albine, unt, brinza, sare valah5.78, morun, nisetru uscat i icre negre, iar

66 Dilim inseamn5. felie".

17 Salsa', urias legendar cu picioare de argill, care ar fi domnit in sudul Rusiei. Despre
numele i vechimea orasului vezi M. Ce a chi r, op. cit. si N. Stoic es c u, Bibliografia,
pp. 496-497.
MentionAm c5. Evlia Celebi atribule acestui personaj legendar si construirea altor cetIti,
de pild5. a CetAtii Albe de care va fi vorba mai jos.
68 1484.
16 Dar-as-Saadet Agass era marele eunuc, seful cadinelor din haremul impdratesc.
76 Bel0 agass, ,,ag de beslii".
71 Miitevelli, administrator de vacufuri, epitrop.
72 Vezi i relatiile din 1651 i 1659, unde slut amintiti printre locuitori i moldovenii (Cella-
tori, V, pp. 411 si 618).
73 Eflak luau, sare provenit din Tara RomfineascA.

406

www.dacoromanica.ro
griul i orzul din sate sint de calitate foarte buna ; de aceea piinea-alba se
gasete din belsug. De asemenea, la tirgul de robi de aici se gasesc multe
sclave i multi robi de culoare alba74. Toata populatia traieste de pe urma
negotului, f kind cumparari i vinzari cu valahii .1 moldovenii.
Dintre aiani, Ermenioglu, Murad-oglu, serdarul de ieniceri, Kepce-Ali
bee, poarta blana de samur, iar ceilalti poarta blanuri de miel i de vulpe,
cu gulerul inchis, iar pe cap isi pun caciuli tataresti, caci comunele si satele
sale snit toate locuite de ttari.
In partea de raskit, acest ora se invecineaza cu cazaua Chilia, iar
In partea de nord spre granita cu Cetatea Alba. in partea de apus se in-
vecineaza cu satele Tobac78 i Scarlat78, precum i cu hotarul vilaetului
Moldovei ; cetatea Galati, din Moldova, de asemenea, se gig in vecintate.
In acest ora sint negustori de morun i de nisetru, care poseda patru-
zed de inn de gurusi. Ei trimit anual, in tara leseasca i in pi-He moscovite",
dou mii de care de pete saint. Pe malul Dunarii sint vreo cloud mii de
cherhanale78 de ale miriei. Dac nu ar fi tintarii, acest oras ar fi un loc
minunat pentru afaceri.
Plecind din acest oras, impreuna cu trupele islamice, am mers spre nord
i am ajuns in satul Catlluga79 care este un sat tataresc in tinutul orasului
Ismail. De acolo am ajuns in satul Kodja-Ghiolbasi80, care de asemenea
este un sat tataresc. Aceste locuri fac parte din vilaetul atarilor din Bugeac.
De aceea, autoritatea intendentului de la Ismail nu se intinde aici. Ele se
Oa sub jurisdictia unei agale de trmuri din eialetul Oceakov.
De aid, mergind tot spre nord, am ajuns la cetatea Tatar Bunar81,
care este un cadiat cu rangul de o suta cincizeci de aspri, din eialetul Ocea-
kov al Silistrei. In anul 104682, cind Kenan paa era guvernator in eialetul
Oceakov, el a dada din nou aceasta cetate. Este o cetate mica, zidit, solid,
In forma de patrulater, avind de jur imprejur o mie de pai. Are o poart,
ce se deschide in partea de sud, iar in cele patru colturi se gsesc patru tur-
nuri inalte. Pe locul unde se afr aceast cetate, se gasea, mai inainte, un
74 Despre &gill de sclavi de aici vorbeste i Filip Stanislavov, care a cunoscut regiunea
pe la 1659 (Cdldtori, V, p. 618).
Tabak, scum in raionul Bolgrad, In R.S.S. Ucraineanl. Vezi D. Cant emi r,
Descrierea Moldovei, p. 85.
Iskerled, probabil Taraclia sau Cairaclia, In R.S.S. Moldoveneasa.
77 Moskov.
78 Balsk kasabs &Akins ; textual: dughene de mace15.rie de pete", centre de prelu-
crarea petelui.
79 Kapls Bags, acum in raionul Suvorovsk, R.S.S. Ucraineang.
88 Kodja Ghiolbass (Koca Gillbags); in alt parte : f5prilbass.
81 Tatar Psnars, acum resedinta raionului Tatar Bunar, R.S.S. Ucraineanl. Ruinele
cetAtii slut amintite si de D. Cant emi r, op. cit., p. 85.
81 5 iunie 1636 25 mai 1637.

407

www.dacoromanica.ro
 loe ml4tinos 0. plin de trestii, din care pricin haraminii moldoveni 0
tatari atacau in aceste locuri caravanele. De aceea ea este o casa de salvare,
108 zidita, intr-un loe niinunat. in prezent, inauntrul cetatii se afla // o geamie,
un hambar de gnu, locuinte mici, dar utile, pentru o suta cincizeci de osta0,
precum 0 un dizdar. Dar in interiorul cettii nu exista nici un f el de edificii
de binef acere.
In oraul din afara cetatii se gasesc doua sute de case saracacioase
acoperite cu stuf, un han, o baie strimta, vii 0. gradini. Stapinul ei este un
om al vaacufului, trimis de catre Abdullatif bei, unul dintre capugiba0i
inaltei Porti, care, la rindul sau, a fost desemnat de catre raposatul Kenan
pap.. El incaseaza de la caravanele ce vin 0 pentru prizonierii ce sint adu0,
sau trec pe aici, taxele de negot 0 de vama83 0, platindu-i pe soldatii din
cetate, se ingrijete astfel de paza drumurilor.
Plecind de aici, am ajuns in satul Hagighiol", care este un sat tataresc
infloritor. Plecind 0 de aici, am ajuns la Cetatea Alba, care este un loe de
salvare, infloritor 0 renumit.
Cetatea Alba'. Primul intemeietor al sau a fost Salsal". in timpul sau,
numele acestei cetti. era Yergaz Konman". in partea de rasarit a acestei
cetti, spre Marea Neagra, intinzindu-se locul zis Kumuralkum87, plin de
taine, de multe ori au fost infrinte aici Wile dinastiei ginghizide, care veni-
sera pin la zidurile sale. Aceast cetate era o fortareat'a', intarita, care a
trecut de la un stat la altul.
Dar in anul 88988, sultanul Baiazid-Veli, in urma indemnului prealu-
minatului Kara-Semseddin din Sivas, a inceput sa asedieze aceasta cetate
cu o arniata pe care nu o putea duce pamintul. Cu lovituri de tun, trase
pe rind din trei directii, a provocat sprturi in toate prtile zidurilor, insa
gaziii musulmani nu au indraznit s se apropie de zidurile cetatii din pri-
cina ca. antul era taiat in stinca, fiind adinc de 9aptezeci de brate. 'qua
la urma, ei au carat pamint pina la marginea antului, aruncindu-I apoi
incet, incet in ant. Dar ghiaurii, ieind prin portile laterale, au luat pamintul
din ant 0 l-au aruncat in apa Nistrului89, care curge in partea de nord a
" Badj (Mc) ve bazar hala.
84 Hadji-Ghiol, acum raion Timla, R.S.S. Moldoveneascl.
66 Vezi mai sus nota 67. In realitate cetatea a fost bizantita, apoi genovez5, si mol-
dovean5., de la sfirsitul secolului al XIV-lea, fiind reclIdit de domnii Moldovei incepind cu
Iuga vodl si terminind cu Stefan cel Mare, in vremea ckuia a fost ocupat5. de turci (Vezi
N. S t oi cesc u, op. cit., pp. 175-177).
66 Mai departe : Burgaz Konman. Probabil deformare din Burgaz-Xerman (?).
87 Kumra/kum (san Kamernl-kam sau Kanir al-kum) ; este vorba de terenul cu dune
de nisip din jurul Cetlfii Albe ; kumral, castaniu", kum, nisip".
68 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
89 Turla.

408

www.dacoromanica.ro
cettii, neldsind in ant nici o bucat de piatr sau un pumn de pmint ;
In felul acesta, ei i-au lsat neputincio0 pe osta0i islamici. Dar, cu voia lui
Allah, hanul Crimeii, Mengli Ghirai90, trecind atunci apa Nistrului, cu dou
sute de mii de ttari, iuti ca vintul, a venit la picioarele sultanului Baiazid.
El a cerut ingduint ca toat oastea ttar s faca prdciuni, iar sultanul
Baiazid dindu-i aceast invoire, ttarii au ruinat Tara Romneasca
Moldova, sturind, zi i noapte, oastea islamic cu przi91, in timp ce tru- 109
pele islamice bteau Cetatea Alb. Cind au inceput sa trag6 de dimineat,
Cu tunurile, dintr-o spktur a zidului, au ieit afar. doisprezece preoti
care au adus intr-o pung incrustat Cu nestemate cele zece chei ale cet-
tii, impreun cu cheile cetkii Burgaz Konman.
Astf el, fiind cucerit cetatea aceasta, ea a fost anexat.t.'rilor islamice.
Ttarii denumind Kerman" aceast cetate, i s-a spus Ak-Kerman, adicl
Cetatea Alb."92.1iDup aceea sultanul Baiazid a intrit-o i, inglobind-o
In eialetul Silistrei, a fcut-o repdint pentru beiul de sangeac. Inluntrul
cetkii, sultanul a apzat zece mii de osta0 i, dind beiului trei mii de oameni,
a plecat spre cetatea Chilia. in prezent hassul imprtesc acordat beiului
de aici, din partea padiphului, potrivit orinduirii lui Baiazid han, este de
240 000 de aspri. Are 14 timarioti i. 6 zaimi. In timp de lupt, impreun
cu gebelii93, se string de aci cinci sute de osta0. Guvernatorii de aici sint
mtevelii desemnati in numele lui Baiazid i Selim han. Cetatea are dizdar,
ag de azapi, aga de be0ii, chehaia de spahii, serdar de ieniceri, intendent
de vam i muhtesib. Este un cadiat vestit cu rangul de trei sute de aspri.
Descrierea cettii Akkerman. Aceast cetate este zidit pe malul fluviu-
lui Nistru, pe un loe stincos. Apa Nistrului se vars aci in Marea Neagr,
fiind la o distanf de cloud trageri de tun, de cetate. Aceast cetate se afl
ca o perl alb tocmai pe malul sudic al Nistrului, spre interior, in dreptul
oraului Ismail, amintit mai sus.
Cind am mers, impreun cu efendiul meu, Me/ek Ahmed pap., s pri-
vim cetatea, au tras din cetate, spre apa Nistrului, cu tunurile, ghiulele de
patruzeci de palme, avind cite doukeci de ocale, care au skit pe coastele
Oceakovului, in locul numit Ot Yarikm, i s-au dus pe 9esul de dincolo,
ao Mengli Ghirai (1478-1514).
91O asemenea prad nu este amintia in alte izvoare.
92 Despre numele Akkerman vezi M. Ce a c hi r, Ezplicarea numirilor turco-tdtare ak
ora,selor, in Rev. Soc. de ist. i arh. bis.", 1922, pp. 57-63.
92 Djebelit (cebelii).
Ot Yank, lumina focului" (Ot, inseamn5. iarb5." i od" foc), Yank, din djank,
in seas de luminA", flacArA.", denumire datA din cauza semnalelor de foc pentru a cherna
bArci de salvare. Loc de trecere pe Nistru, de la Oceakov spre Cetatea AlbA. Localitatea
se cheamI azi Perviimai (1 Mai"), raionul Ovidiopol, R.S.S. Ucraineanii. Vezi si vol. VIII,
p. 54 (Seyahatname).

409

www.dacoromanica.ro
ridicind praf i. pulbere. Atunci s-a tras i. din tunurile de pe uscat, arzate
pe turnurile i zidurile inalte, inch cetatea Akkerman s-a acoperit de un
fum negru, produs de explozia pulberei. Toti soldatii din cetate, punind mina
pe arme, au tras .1 ei odat cu tunurile i au adus slavA lui Mahomed,
incit strigtele de Allah, Allah" rsunau in toat. valea Cettii Albe, iar noi
am continuat s'A privim cetatea.
Perimetrul acestei cetti este de trei miiaizeci de pai, ins am msu-
rat prin interior, deoarece in partea exterioar are trei rinduri de fortificatii.
Cei care au msurat-o pe dinafark au spus c5, are cinci miiase sute de pai.
Zidurile dinspre Nistru sint joase, dar au 9.1 ele nite turnuri solide i int-
rite. Spatele ei, care d spre uscat, este o cetate puternid, avind trei rinduri
de ziduri tari. in interiorul cettii, toate casele sint construite cu fatadele
spre rsrit, spre apa Nistrului, spre Marea Neagr i. spre Kumral-kum.
Sint trei porti, dintre care dou, mai mici, se afl spre apa Nistrului,
iar una, ce se deschide spre rskit, e fcut din trei rinduri de porti de fier,
fiind .1 cea mai folosia. Ling aceast poart mare sint arzate nite tunuri
mari, cu care a fost cucerit cetatea 9.1 au cite patruzeci de palme, incit
incap in ele chiar 9.1 doi oameni ; tunuri de felul acestora nu se afl in nici o
regiune de granit a trilor osmAneti. Poate s fie ceva asemntor la
cetatea Rhodos" sau la Dardanele96 de la Marea Mediteran'A. Unul din
aceste tunuri era indrcat .1 acum.
In interiorul cettii se afl'A in total o mie cinci sute de case in bun stare,
acoperite cu indril, dar debe cu olane. Are i o geamie frumoas, cu un
minaret, construit de sultanul Baiazid. In fortreata de jos exist o baie
Cetatea din interior are patru turnuri minunate, ca i turnurile de la
Galata, fiind construite cu miestrie, unul in altul. le sint mari .1 frumoase.
in ele stau grmezi de mei, rmase poate de mai multe sute de ani.
In cetatea aceasta interioar se g'Asete un serai craiesc cu fata spre
Nistru ; acolo locuiete dizdarul. Dac a incerca s relatez despre acesta
i s'A-1 descriu ar cum este, s-ar aldtui un volum aparte. Numai Allah tie
socoteala acelor sute de mii de cintare de pulbere neagr ce se afl in sub-
solul acestui palat. De asemenea, este cu neputint s stabileti cantitatea
diferitelor feluri de zaherea .1 numrul munitiilor .1 armelor ce se gsesc in
depozitele de aici.
Tot in cetatea aceasta interioar stau, indreptate spre gurile Nistrului,
apte tunuri uriar balimeze care nu pot fi descrise. in total sint o slit&
optzeci de tunuri mari .1 mici.
96 Rados.
96 Bogas Hisar.

410

www.dacoromanica.ro
 In toate cele trei finduri de fortificatii se afr turnuri mari, construite
In diferite feluri ; miele din aceste turnuri If inalte gilt acoperite cu plumb. 111
In total se gsesc o sut de turnuri solide. Din punct de vedere al tiintei
geometrice, aceast cetate e construit in patru colturi .1 cu ase rinduri
de fortificatii separate. Pe dou." laturi ale ei curge apa Nistrului, pmintul
din aceast, parte fiind inclinat in jos, iar pe celelalte dou laturi sint stinci
inalte i sure. in aceste dou laturi, stincile de cremene au fost tiate, iar
antul celor trei rinduri de ziduri, aezate pe aceste stinci, este de cincizeci
de arini.
TJmilul de mine am Vzut i am vizitat in aceast lume apte mii ai-
zeci de cetti( !), dar nu am v.zut un ant atit de adinc 9.1 de grozav ca
acesta, ce stirnete uimirea. in imprejurimile antului erau stinci tliate
din piatra de cremene tare, incit nu aveau nici mAcar o sprturd mid., de
care s se poat agta nici gheara unei psri. Din cauza aceasta, cetatea
nu permitea s se fad nici galerii, nici metereze i nici alte splturi. Cind
am fost in Ardeal, in timpul lui Seidi-Ahmed paa", umilul de mine am ascul-
tat cu urechile mele chid in cetatea numit. FIgAra98 se citea din istoriile
xuaghiare despre inf tiarea cettii Akkerman. Nu le-am scris, fiindc
socoteam c sint nite palavre...
Efendiul nostru Melek Ahmed paa trebuia s atepte sosirea tirii
despre restul trupelor de ieniceri pedestrai, ce urmau s vin din partea
hanului Crimeii .1 de la Pragul
Orapl Cetatea Alba. Este format din treisprezece mahalale, alcAtuite 112
din case frumoase, joase cu etaj, acoperite cu scinduri, avind curti i vii
i grdini imprejmuite cu scinduri ; de asemenea, sint numeroase case aco-
perite cu trestie, hanuri .1 cafenele.
Dintre geamiile de acolo, geamia sultanului Baiazid este un Mica lu-
minat .1 simplu, dar frumos, fiind construit dup model vechi. De ase-
menea, geamia hanului Mengli Ghirai, dintre hanii tatari, geamia predica-
torului i geamia sultanului Selim gut mari. Este i o medrese zisA a lui
Selim han. in aptesprezece locuri se &fa coli pentru copii ; indeosebi coala
din bazar este mare.
Dintre bi, baia sultanului Baiazid Veli, din apropierea Nistrului, este
o baie murdara, veche .1 prsit. Se gsesc ins multe bli in case. Aici
se afl i multe prvlii pentru tot felul de pinzeturi. Viile 9.1 grAdinile din
partea de rsrit i din partea de miazazi <a oraului> sint nenumrate.
In partea de apus <a oraului> se afl grmezi de nisip, formind dea-
luri. Se spune c., pinA la urmA, acest ora va fi inecat de nisip. Nu are locui-
99 Autorul se referii la evenimentele din anii 1657-1660.
98 Kogaraf, grafiat gresit in loc de Fogaraf.

411

www.dacoromanica.ro
 tori dintre aiani bogati ; toti sint negustori saracacioi i lupttori pentru
Allah. Cei mai multi dintre ei poarta caduli tatareti i mninca carne de
cal. Ei imbrac blanuri din piei de miel i beau braga i sirop de miere. Ei
skit nite gazii care, data pe luna, incredintindu-se lui Allah, fac incursiuni
pentru cind tidve"99, in vilaietul cazacilor i se intorc plini de prazi.
Clima de aid fiind foarte placuta, fetele oamenilor au o culoare rumena i
113 oamenii sint santoi. in portul sau, vara 1/ i lama, nu lipsesc corabii din
toate tinuturile. Sint renumite, In special, pilnea alb., untul de bivolita,
griul rou, orzul i nisipul pentru ceas.

Caracteristicile vaii importante de la Kumral-kum.

S se tie c dupa potopno vaile de la Cetatea Alba fusesera complet
acoperite de mare...
Pin& in prezent aceasta vale a ramas plin de nisip, din care pricin
este un loc infricoator, incit cine intra In ea ramine uimit. ()data, cazacii
rebeli au intrat in aceasta vale Kumral-kum cu aizeci de aici, cu scopul
de a ataca oraul Cetatea Alba dar au pierit cu totii. Apoi locuitorii din
Cetatea Alba au pus mina pe caiacele lor i s-au umplut de prazi. De atund
incoace, cazacii nu mai pomenesc de Cetatea Alba, care este asemenea unui
ocean de nisip. La fiecare suflare de vint, iau natere o multime de dune de
nisip, care apoi se prabuesc i apar din nou in alt loc, incit oler o privelite
uimitoare .1 infricoato are.
Odata, cu vreo zece prieteni, am indraznit s inaintam pe intinsul nisi-
pului, unii calare iar altii pe jos, avind In miini snopi de trestii, din care am
infipt, din loc in loe, cite unul pentru a insemna drumul spre a ne intoarce
dup. ele. Astfel, am cutezat sa mergem timp de o or prin nisip, pin ce
am obosit peste masura. Unii dintre noi am gasit arcuri i sageti, iar altii
tavi, bete, farfurii i cratiti, precum i sulite ce au apartinut locuitorilor
vechi. intre timp lima, din pricina unui Vint puternic ce a suflat pe cind
mergeam prin nisip, trestiile puse au cazut i astf el drumul nostru a dispa-
rut. indata dup aceea, incalecind, ne-am inapoiat cu totii .1 ajungind la
Cetatea Alba, am aratat locuitorilor de aici toate obiectele pe care le-am
114 gsit. Ei au spus : il i noi avem o multime de lucruri ciudate de ale vechilor
locuitori de aici" ; i au inceput sa le descrie. Ne-au spus : puneti pe foc
obiectele ce le-ati gasit i vedeti daca ele ard". intr-adevr, noi am pus pe
foc multe obiecte de ale lor, dar nu au ars, nici nu s-au prajit, nici nu s-au
rumenit. Deci caldura focului n-a avut vreun efect, iar cind, scotindu-le
din foc, le-am luat in mina, am vazut ca sint ca i cum ar fi dintr-o bucata.
99 Bef-baf, adic5. incursiune pentru a lua cinci robi sau cin.ci tidve.
loo Autorul se referd la potopul lui Noe.

412

www.dacoromanica.ro
Mai multe din ele i le-am dat pasii, lar el le-a trimis la Kaya-Sultan de la
pragul imparatiei. Si acum samanul de mine mai am inca multe lucruri
si pace !
Dupa aceea am plecat de la Cetatea Alba, impreuna cu pasa efendi al
nostru si mergind spre apus am ajuns la localitatea denumita Cisla Hanu-
mini, unde se afla resedinta guvernatorului taarilor din Bugeac. Este un
sat cu cinci sute de case, toate acoperite cu stuf. Se afl la o distanta de o
oil de apa Nistrului si este un sat infloritor ca un Virg, cu han, cu geamie
si cu baie. Stpinitorul de aici, zis aga de tarmuri, este numit de hanii ta'-
tari, insa el se afl sub ascultarea valiului din eialetul Oceakov. Lor li se
spune tatari de Bugeac" s'i sint circa patruzeci s'i cinci de raii de tatari,
iuti ca vintul s'i vintori de dusmani. In total, ei formeaza dou sute de sate,
avind locuri de iernatm. Avutiile, proviziile, vitele s'i bogatiile lor poate ea
nu exista nici in vilaietul Crimeii. Acestia sint cei care indestuleaza Istan-
bulul cu grasime si cu miere.
Locurile unde stau acesti tatari se dn.' intre Dunre s'i Nistru, avind
o lungime de cind popasuri de la rasarit spre apus, iar de la Dunre la
Nistru doua popasuri intinse. Dintre ei se recruteaz ostasi foarte renumiti,
toti fiind supusi poruncii vizirului de Oceakov. Aceste locuri fiind stapinite
de care aga de tarmuri al hanului taar, ei dan atit agai, cit s'i pasei <de
Oceakov>, a zecea partem din prazile lor de rdzboi. Ei slut niste gazii foarte
supusi.
De aici, mergind spre apus, am sosit la cetatea Yana Hisar104.
Y anik-Hisar . Este un turn puternic, avind forma circulara, ca si cetatea
Galata. Si in prezent are acoperis din scinduri subtiri, fiind asezat intr-un
loe de trecere pe albia Nistrului, pe pmintul Cetaii Albe. Inainte vreme,
ea fusese o cetate mare. A fost zidita de sultan/11 Baiazid Veli. Ulterior,
in timpul domniei hanului Mehmed Ghiraim cel gras, aceasta cetate a fost
invadata si ruinata de catre cazaci. Dupa aceea, in anul 1025106, guvernatorul
Oceakovului, Saksaki pasal7, cu firmanul sultanului Ahmedin ll, a zidit-o 115
din piatra, inch si in prezent se afl. in /mina stare. in partea exterioara,
101 Han-Kislasi; acum Hanu-Cisla, pe Limanul Nistrului (raionul Starokazat,
R.S.S. I7craineang).
los Kula, iernatic", adApost pentru vite si cazarm"; cu timpul a cApg.tat si sensul
de mosie".
los Afer sau fiir, zeciuialg, dijmg.; de aici usurul" tAtarilor, dijma plittit de tiltari
in secolul al XVIII-lea.
104 Yanik-Hisar, Cetatea arsg", poate Tintul.
los Mehmed Ghirai al II-lea (1577-1584).
100 20 ianuarie 1616 8 ianuarie 1617.
107 Saksaki <Ibrahim> pasa.
108 Ahmed I (1603 1617).

413

www.dacoromanica.ro
de jur imprejur are un fel de palanc fortificata, construita din lemn. Acei
care se duc de la Cetatea Alba la Oceakov i in tara Crimeii trec apa Nistrului
pe la aceasta cetate. Fiind deci un loc trebuincios pentru trecere, are dizdar
doua sute de oteni inarmati. Mai are depozit de munitii, precum i dou-
zeci de tunuri imprateti vechi. Cind ne-am oprit linga aceasta cetate,
efendiul nostru, Melek Ahmed paa, a pus indata pe osta0 de au cura'tat
antul cetatii. Totodat., a facut vacuf pentru cetate cincized de puti
italienetil". Fiind date in primire comandantului, ele au fost trecute in
catastifulno de la Cetatea Alba.
De aici, multe mii de soldati musulmani au mers spre Cla Hanului,
iar efendiul nostru paa mergind de-a lungul Nistrului, spre apus, am sosit
impreuna in satul Hagi-Hasanm. Aici se afla locul de iernat al lui Sefer aga,
care este vizirul hanului tatar.
In acel loc, fiul lui Sefer aga, Islam aga, fiind aga de tarmuri, a ieit
In intimpinarea paei cu patruzed de mii de gazii tatari, viteji i supu0.
El a dat un mare ospt in dnstea paei 0 a oastei islamice, tind o mie de
oi 0 o suta de vite, incit i-a sturat peste masura pe toti gaziii.
De acolo am ajuns In satul Corcmazm, care este aezat in apropierea
Nistrului, avind 0 o geamie. Este un sat infloritor de tarm.
De aici am venit in satul Sultan Savati Hanm care, de asemenea, este
un sat de tarm, in buna stare 0 cu o geamie. Toate casele sint acoperite cu
stuf. De fapt, este cunoscuta ziatoarea : tatarii maninc mei, poarta
blanuri, casele lor skit acoperite cu stuf, iar ei sint neintelegatori". Pornind
de aici, am sosit in satul Purcarim care, de asemenea, este un sat de tarm.
Dupa aceea, am ajuns in satul Tonalm, care este un sat tataresc infloritor.
De aici, mergind de-alungul Nistrului, spre apus, am sosit in tirgul
Ciobircium. Acesta este un sat infloritor de tatari 0 de valahim, format
din cinci sute de case acoperite cu stuf, cu geamie cu aptezeci de dughene,
fiind sub guvernarea agai de tarmuri i facind parte din tinutul cetatii
Tighinallm's. ()data pe saptamina are aici loc un mare bazar. Dat fiindca se
all la marginea Nistrului, se gasesc multe vii i gradini.
Daliyan, din italian" ; Evlia utilizeazA i termenul dalyan sau talyan pentrn insta-
latiile de pescuit.
110 Safi' (sicill), registru judecatoresc, condia.
Hadji-Hasan (Hacs-Hasan), poate satul Cara-Hasan, aproape de Corcmaz.
no Korkmas, pe malul drept al Nistrului, spre vArsarea in mare (raionul 015.ne*ti,
R, 8. s. go1doveneasc4).
us Sultan Savats Han, neidentificat, in R.S.S. Moldoveneasc5..
no Porka, raionul Olgueti, R.S.S. Moldoveneasa.
116 Tonal, in R.S.S. Moldoveneascd.
ne Cioplige (Pplace), raionul 015ne.gti, R.S.S. Moldoveneascii.
117 Vezi i Calettori, V, pp. 89, 508; N. Stoicesc u, op. cit., pp. 188-189.
alibis Bender.

414

www.dacoromanica.ro
 De aici am plecat spre apus i. am ajuns in satul Talmazn8, care este
un sat de valahi. Mai apoi am sosit in satul Leontinan9, care face parte din
satele Tighinei. Raialele de aici sint valahi120. Mergind tot spre apus, am
ajuns in satul Copancaln. Raialele lui sint toti moldoveni i se dl sub
ascultarea agai de tarmuri, dar <satul> este aezat pe pmintul cetatii I 116
Tighina i. la marginea Nistrului. Are vreo (Iota sute de case acoperite cu
stuf i. o biserica. Partea de dincolo de Nistru este vilaiet curat c.zacesc.
De aid, mergind strei ceasuri spre apus, am ajuns la Yenichioi.122. Este
un sat mare, aezat la marginea Nistrului .1 are raiale moldoveneti. Aid
am primit caluze din_ partea stpinului Tighinei 9.1 dup un mers de trei
ore spre apus, a aprut cetatea Tiglaina. Atunci au venit in intimpinarea
paei noua mii de ostai bine inarmati .1 complet echipati din oastea Tighinei.
Ei au venit cu mare alai i cu strigate de slava lui Mahomed. Cind am ajuns
linga cetate, s-a tras cu tunurile cu putile, incit a rasunat cerul 9i. pamin' -
tul de bubuiturile lor. Efendiul nostru, paa, a descins In incaperile ce i
s-au destinat i. a druit o punga de bani ostailor din cetate care i-au ie9it
In intimpinare. Stind acolo timp de trei zile, au fost trimise caraule in toate
pentru a se anunta s se stringa oastea in cimpia Tighinei caci aceas-
ta se afla chiar in centrul tinuturilor ghiaure123.
Descrierea cetii Tighina. in anul 889124, chid sultanul Baiazid a cucerit
Cetatea Alba, Ghedik-Ahmed paa125 a zidit in locul acesta un turn mic,
spre a servi pentru trecerea ttarilor, vinatori de dumani ; dar, in timpul
domniei sultanului Suleiman <cel Mare, cazacii au darimat aceasta ce-
tate. Astf el, ruii (= cazacii) atacau oastea tatara chid aceasta trecea
Nistrul. De aceea hanul ttar I-a rugat pe sultanul Suleiman sa zideasca
In acel loe o cetate i astfel, cu porunca imparateasca, a fost construit
aceast cetatel-26.
In prezent, este o fortareata intarita in eialetul Oceakov i un obstacol
asemantor cu Cetatea Alb. Este o reedint pentru un sangeac-bei in
eialetul Oceakov, iar hassul imprtesc al beiului este de 340 000 de aspri.
Numarul timariotilor este de 312 i al acelora Cu zeamete este de 40.

Talmaz, raionul CAusani, R.S.S. Moldoveneasa.

111 Loventa (Leontievo), acelasi raion.
110 Vezii CclicItori, V, pp. 446-447.
111 Kopan, raionul Bender, R.S.S. Moldoveneasa.
111 Yeni-Kby, Satul Non"; neidentificat.
113 Keifiristan, cretinItate", tara cre#inilor".
121 1484.
125 Ghedik-Ahmed pap, mare vizir intre anii 1473-1477.
111 Cetatea Tighina (Bender) a fost construit de domnii Moldovei, care aveau aici un
piralab, fiind reclAdit de Soliman Magnificul (1538-1540). Vezi N. Stoicescu,
Bibliografia, pp. 854-855.

415

www.dacoromanica.ro
 Potrivit legii, aici se OA trei mii de ostai, impreun cu gebegiii. De
asemenea, beiul are cinci sute de ostai. Mai gilt : ceribai, iuzbai, agale
pentru nutret, agale virstnice, precum .1 soldati pentru aprovizionarea
cu nutret. Este un cadiat vestit, cu rang de o sua cincizeci de aspri. Din
cele patruzeci de comune se incaseaz pentru cadiu cinci pungi, pentru drep-
tape fcute, iar pentru bei se incaseaz douzeci de pungi. in cazul in
care expeditiile asupra ghiaurilor de dincolo, denumite de ttari cind
117 tidve", ii reuesc, atunci se incaseaza pentru bei 'Ana la patruzeci sau cinci-
zeci de pungi grecetii27. Sint douzeci de agale, impreun cu dizdarul
cet..tii. Se g5.sesc i. trei mii de aprtori azapi. De asemenea, sint i ostai
de cetate dintre localnici i voluntari, precum .1 apte odale de ieniceri,
impreun cu aga de ieniceri, cu ciorbagii i o campanie de gebegii .1 de tu-
nari. Mai sint : muhtesib, subai i un intendent de vam. ; intr-un cuvint,
In timp de asediu, inl.untrul acestei cetati se adun. 12 000 de ostai islamici,
caci cel putin odat pe sptmtn." aceast cetate este asediat de ghiauri,
cind ei beau vin i li se inroesc ochii de singe.
Descrierea formelor i dimensiunilor Tighina.
Este o cetate aezat pe marginea Nistrului, fiind zidita pe un loe
stincos, cu ziduri de piatr. ; are forma ptrat i se 06 pe un teren inclinat
intr-o parte i. ridicat in partea de miazzi. Este o cetate solid, construit
din bucati de piatr, mari cit corpul unui elefant .1 cit burta unei vite sau
a unui cal.
Cud Sinan aga, fiul lui Abdul-Mennan aga, bina-emini al sultanului
Suleiman a zidit aceast cetate, s-a folosit de toat priceperea sa, fcindu-i
turnuri .1 alte virfuri rezistente, cu miestrie .1 potrivit tiintei geometriei,
inch cu greu pot fi descrise. Zidurile i. incaperile au o ltime de cite dou6-
zeci de picioare. Celelalte ziduri slut tot aa de groase i. de solide. De jur
imprejur, slut dou mii cinci sute dou.zeci de pai. antul dinspre uscat
este foarte adinc, 'hag pe mala! Nistrului nu are ant ; dar i. in partea aceea
se all dou rinduri de ziduri fortificate .1 trainice, separate unul de altul.
Nu are decit dou porti ; una se gsete in partea de miazzi i se deschide
spre ora; este o poart de fier mare i rezistent. Podul suspendat deasupra
antului se ridied in fiecare sear., cu ajutorul unei macarale cu lanturi i
se reazim de poarta cettii, devenind un f el de apkaor al portii.
Cetatea aceasta are dou rinduri de ziduri in partea interioar a portii
mari. Mai are inc o poart de fier care se deschide spre miazzi. Deasupra
ei, pe o marmur albk cu patru colturi, se afl scris. data <zidirii ei> ;
fiind aezat prea sus i intr-un loe strimt, nu s-a putut citi i, de aceea, nu
In Kise-i-Rumi.

416

www.dacoromanica.ro
s-a putut seriens. In partea dreapt a acestei date mai este o bucat de
marmur alba pe care se afl scris caligrafic : Ah, scumpa mea, doamna
Ruldye !...129 Asild Madjar Mustafa" ...
... in spatele acestei porti de fier se mai afl o alta poart de fier, prins
de arcada de sus, care, in timp de lupt, este lsat in jos, in fata portii,
ca un obstacol. in aceast desprtitur a cettii nu se afl alte constructii
In afara de cele o sut de indperi acoperite cu indril. Partea aceasta
sus a eettii se compune din dousprezece turnuri mari, rezistente, intrite
acoperite cu scinduri, avind fiecare cite sase tunuri balimeze. $i pe celelalte
turnuri mari, din cele patru colturi ale cettii, <care sint> ca niste cetti
deosebite, se all ind o sut de tunuri imprtesti, mari i mici. Pe fiecare
din ele (turnuri) sint infipte cite o sut sau o sut cincizeci de ghiulele de
tunuri pentru dusmani, deoarece ghiaurul de la <Moscova>n a asediat
de sase ori aceast cetate, cu o sutl de mii de osti rusesti, dar, neputind ob-
tine vreo izbind, s-a retras rusinat i cu pagub. Mai este o poart de fier,
inluntrul cettii, care d spre fortificatia de jos : este mic si se deschide
spre rsrit. Cetatea aceasta de jos se intinde pin la marginea Nistrului.
Toate casele din cetate sint indreptate cu fatadele spre rsrit i toate
privesc, unele dup, altele, spre Nistru, fiind in total trei sute de indperi
acoperite cu indril. in acest loc nu se afla grdini i vii. Toti ienicerii,
gebegiii i tunarii locuiesc aici. Aceasta este, de asemenea, o desprtitur
rezistent i solid.
In cele sase turnuri tari ale acestei fortrete inferioare se all asezate,
cu fata spre Nistru, tunuri balimeze, care nu scapi debe ici1e rusesti
nu le las niel s. tread. Aceste cetti au fost acoperite cu sindrile din avu-
tul personal al lui Melek <Ahmed> pasa. Bravo acelui vizir prevztor !
Mai este o poara i spre fsrit, pe malul Nistrului, pentru aprovizio-
narea cu ap. Toat populatia cettii i ia apa de acolo. Malul Nistrului
fiind nisipos, cetatea nu are sant in partea aceea. intr-acolo cetatea este
asezat., pe alocuri, pe stinci...
intr-un cuvint, aceasta este o cetate-trecaoare, care constituie o 119
cheiein bis puternid a trilor otomane...
Aceast inscriptie a fost publicat prima datA in 1883 de orientalistul rus N. I. Ilmin-
ski, in Zapiski Imperatorskovo Odesskovo Obscestvo Istorii i Drevnosti", Odessa, XIII
(1883), pp. 263-264. Cf. si M. Gnbogl u, Inscriplia sultanului Suleiman Magnificul in
urma expedifiei in Moldova (1538) 945, in Studii", 1956, nr. 2-3, pp. 107-123 i L'inscrip-
turque de Bender relative a l'expedition de Soliman le Magnifique en Moldavie (1538'45),
In Studia et Acta Orientalia", I, 1958, pp. 175-187.
Spatiu alb in text.
340 Iai, probabil in loc de Moskov, deoarece mai departe se refer& la rusi ; de fapt,
cazad.
lao bis In text : (lactit).

417

www.dacoromanica.ro
 De jur imprejur, santul este imprejmuit cu un gard, sprijinit de stilpi
grosi, incit, in felul acesta, nu poate intra in el nici un animal, cal sau catir ;
totodata, nimeni nu poate arunca ceva in sant, care este foarte affirm si
curat. In cele patru p&rti ale acestei fort&rete intrite se afl cimpuri de
Aici nu exist& nici o urm5." de clddire, iar tunurile din cetate stau
indreptate intr-acolo.
In partea de rsrit a cet5:tii nu se afl nici un fel de oras ; in schimb,
In partea de apus si de miaz6zi e un oras mare, avind i el, de jur imprejur,
un sant. In toate prtile se gAsesc gropi i locuinte pentru caraule.
Oraptl cetcitii Tighina. In oras sint patru geamii,sapte mahalale musul-
mane si sapte mahalale de valahi i moldoveni. In total sint o mie sapte
sute de case, joase i cu etaj, acoperite cu stuf i cu scinduri. Multe din ele
au curti imprejmuite... Sint don& scoli pentru copii ; de asemenea i dou5.
sute de prvlii mici, darZfolositoare. Strdzile n-au deloc caldarim. De ase-
menea, se g&sesc vii pu#ne, fiindd zilnic vin ghiaurii, iar in timpul luptelor
ele sint distruse. Dar in] partea de apus a orasului se af15. terenuri foarte
roditoare i cimpii unde cresc multe plante, iar in sate se face mult miere
unt. Aici clima este foarte p15.cut`.
Locuitorii sint foarte viteji i curajosi ; toti poart cciuli ft&resti
banuri de cotmeni. In fiecare dimineat ei se lupt cu cazacii de dincolo
de Nistru. In oras exist& numai o baie strimt5..
Intr-o zi, ascunzindu-se In locuri diferite, citiva gazii au prins sapte
cazaci i i-au adus <la pas5.>. Prev&zatorul pas& i-a pus s vorbeasd i ei
au g-rit astfel : In numele lui Allah, se spune c5. Rdlakzi-oglum, craiul
120 Ardealului, a sosit cu o sut de mii de oameni II in cimpia secuiasc&132 din
Ardeal, ins& n-a intrat Inc& in tara leseascd. Craiul lesesc asteapt, cu dou
sute de mii de oameni, venirea voastr in ajutorul sdu. Dar beii din Tara
Romneasc5.133 si din Iffoldova'", care slut supusii vostri, au trimis lui
R.Ak6czi cite:don& zeci de mii de so1dati.135 sint gata s v. atace". Cind

131 Rdkdkci-oglu, Gheorghe Rkczi al II-lea.

132 Sekel, tara secuilor.
133 Constantin erban.
134 Gheorghe tef an.
134 Aceste efective sint exagerate ; chip& G. Kr au s, op. cit., pp. 194 si 217, G. Rix-
kczi al II-lea ar fi pornit cu un total de 60 000 de oameni, in timp ce polonii dispuneau de
80 000 de ostasi ; domnii Tari Romnesti i ai Moldovei au trimis in ajutorul principelui fiecare
cite 2 000 de osteni (M. Cos ti n, Opere, p. 176). Vezi o acest volum.
Mentionm c5., in aceasa epoc de efort militar maxim, efectivele armatei polone
litnaniene, impreuta, numrau circa 53 000 de osteni ( J. W i ni m e r, Materialy do zagadne-
nia liczebnosci i organizacji armii Koronnej w latach 1655-1660 [Materiale privind contabi-
litatea l organizarea armatei coroanei in anii 1655-1660], in Studia i materialy do historii
wojskowosci", IV, 1958, pp. 491-492).

418

www.dacoromanica.ro
a auzit acestea, paa i-a trimis pe aceti prini Cu mare iuteala, in cinci zile,
la Kpriiliiin.
Cind prinii au dat aceste tiri triste, atunci <capu>chehaia al Tali
Romneti .1 al Moldovei, aflat la Poarta fericirii, Uzun-Ali age", a susti-
nut fata de Kpriil astfel : Stapinul meu, aceasta tire este o calomnie
pusa la cale de care Melek-Ahmed paa. Dad. Tara Romaneasca .1 Moldova
vor da vreun ajutor craiului Rkczi, atunci s ma omoriti pe mine" Melek-
Ahmed paa a aflat la cetatea Tighina de curajul acestuia. De asemenea,
el a inteles;ca i prinii au fost omoriti. Ingrijorat de urmari, prevaaorul
pa a trimis indata iscoade in Tara Romneasca i Moldova i, in doua
zile, primind tiri despre temeinicia acestei veti, a pregait trupele islamice
i a stat gata. A doua zi, a sosit de la Poarta un capugibai cu un hatierif
de ruga, in care se spunea : Dascalul meu, Melek, Allah s te ajute i
fil cu bagare de seama i sa-1 ajuti pe craiul leesc, prietenul nostru, impreuna
Cu hanul tatar"138.
Tot in ziva aceea, a sosit din partea hanului tatar un viteaz numit Ali
aga, cu scrisoril", in care se scria aa. : Prate, sa gata ! Cu ajutorul lui
Allah, de Bairamul hagiilorl" s ne intilnim linga cetatea Hotin ; de acolo
maria-voastra sa treceti Nistrul, pe la cetatea numita Zwaniec141, iar in tara
leeasca sa va uniti cu craiul leesc, cu cracovienii i cu cazacii frati142 ;
In felul acesta, sa-1 atacam pe blestematul Rkczi, noi din spate i voi din
Ltd', incit sa nu-i fie de bine. Allah e generos ; sa mergeti mai incet, caci eu
1-am trimis pe fratele nostru nureddin-sultan143, cu patruzeci de m de
oameni, ca sa-1 caute pe Rkczi. Cu voia lui Allah, cind ei vor ajunge in
tara leeasca, vor afla de tabara lui <Rkczi> i v vor da de tire". Primind
acest rava de zabovire din partea hanului, prevazatorul pa6 s-a sfatuit
Cu multi oameni i a socotit c e bine sa porneasca cu un ceas mai devreine
spre vilaietul Orhei144 al ghiaurului.
136 Ktspriilii Mehmecl pa.,a, mare vizir (1656-1661).
137 CapuchehAile erau recrutate de obicei dintre cre0ini, nu erau turci.
133 Mehmed Ghirai al IV-lea.
133 Djara (carith) (tAtar5.), in loe de YariskT(turcA).
140 Hadjilar Bayraml, adidi sArbAtoarea sacrifidillor, cind se face 0 pelerinaj la Mecca.
n fiecare an -cade la 10 zilhidjdje, dupA hmile mahomedane ; 10 Z. 1067 = 10 sept. 1657.
141 Ridvanicsa, Zwaniec.
141 Kannda., Kazagi, cazad ucrainieni, denumiti astfel pentru ca se infrAtiseril." cu hanul
Crimeli Mehmed Ghirai al 111-lea (1623-1627).
143 Nureddin-sultan, al doika mo0enitor al hanului, primul fiind calgai (kalgay) ; era
Aclil Ghirai.
144 Orhay.

419

www.dacoromanica.ro
121 Plecarea noastrd de la cetatea Tighina in tara legascd
Mai intii, au sunat din zorii zilei trimbitele din cetatea Tighina i trei
cu trupele lor, i aga de trmuri, Islam aga, fiul lui Sefer aga,
cu patruzeci i apte de mii de viteji tatari din Bugeac, clri pe call iuti
ca pasrea, au plecat inainte ca hrtuitori, in sunete de tobe 0 de trimbite.
Dar s-a dat firman ca toti ienicerii, munitiile i tunurile i spahiii din bulu-
curile inferioare146 s rmin in cetatea Tighina. Numai Melek Ahmed paa
a pornit de la Tighina, cu ajutorul lui Allah, spre vest, de-a lungul Nistrului,
impreun cu optzed i apte de mii aizeci de osta0
Atunci, venind i iscoadele pe care le trimiseserm mai inainte in Tara
Romaneasc, 0 Moldova, acestea au spus : Vai, stpine, aflind c6 sinteti
aici la Tighina, valahii i moldovenii s-au pregtit ; au venit in Tara Rom-
neasc' 0 Moldova zece mii de maghiari din partea lui Rkczi spre a-i
ajuta. De aceea, raiine sau poimiine, cu sigurant vor ataca in momentul
trecerii unei ape".
Cind a auzit acestea, prevbizatorul pa: a trimis pe un ag al sail
impreung cu iscoadele venite la aga de trmuri 0 la cei trei beilerbei, care
eran cerhagii. Astf el 0 ei au stat pregtiti. In timpul acesta, Melek paa
a mers cincisprezece ore pe pmintul Tighinei i, trecind cu caii apa Iznovati47,
am ajuns in satul Seyhare148, care face parte din satele tinutului Tighma.
Venind din muntii Iskerled149 i ai Moldovei, apa Iznovt se vars in Nistru
In locul acesta. In satul acesta, Seyhare, osta0i musulmani nu au putut
dormi Odd dimineata 0 nu s-au odihnit debe, stind cu armele in miini.
Dar, slav lui Allah, nu s-a ivit nici un semn din partea dumanului.
De acolo, in zorii zilei, au sunat tobele i trimbitele i toat armata s-a
pregtit 0 a pornit. Toate poverile veneau din urm ; aa am ajuns in satul
Bubuiugi150. Acesta este hotarul tinutului Tighina i este un sat de ase
sute de case cu grdini i vii ; raialele de aici stilt moldoveni.
Trecind prin acest sat, in ziva aceea, spre sear, am intrat in tinutul
Orhei...
122 Acest tinut al Orheiului este un loe foarte infloritor, care a apartinut
inainte, i apartine i acum, vilaietului Moldovei 0 este aezat la marginea
Nistrului. Dar, citeodat, cazad ii zaporojeni151, de dincolo de Nistru, trec
In partea Orheiului ruineaz.
Beylerbey.
144 Asap blith sipahileri, o categorie de oaste otomand.
147 Yesnevidji (Yemevici).
148 Seyhare, probabil Singers.
149 Isherled este denumirea dat de turci pentru Scarlat. Nu existil munti cu acest nume.
IznovAtul izvor6_ste de ling& Capriana si se vars in lacul Bic.
Berbuyuz, raionul Kriuleans, R.S.S. Moldoveneasc.
151 Dorojofha, poate fi vorba si de Dorosenco, batman cazAcesc.

420

www.dacoromanica.ro
 Cu voia lui Allah, cind eram in acel loc, cerhagiii agl de trmuri au
adus sapte ghiauri prini. Gina Melek Ahmed pasa i-a pus s vorbeasc, ei
au dat de tire: Iat, ghiaurii v vor ataca indat5.". Acesti ghiauri au fost
omoriti pe loc, fr. a li se acorda aman. in clipa aceea am i vzut c au
sosit citiva c.lreti ftari, strigind : Aman, stpine, cale de un ceas mai
incolo se d o mare lupt.. Nu trebuie ins s v. ingrijorati ; veniti clare,
incet, incet, in ajutor. Noi vom avea grij5. ca s.-i atragem pe ghiauri spre
voi, inch s nu se termine cu bine pentru ei".
De indat ce acesti voinici viteji au plecat la lupt, pasa cel priceput
a pus s elute meterhaneaua si a adunat optzeci de mii de ostasi alesi
a pornit, bizuindu-se pe ajutorul lui Allah.... Dup o or' de mers, s-au
auzit detunturile de tunuri si de pusti i strigtele gaziilor musulmani...
Atunci, am v.zut fugind, aplecati pe cai, ostasii din trupele noastre
de cerhagii trimii spre cercetare. Dintre ele, ttarii din Bugeac ne aceau
semne, strighidu-ne Ghiaurii sint foarte puternici". Cind colo, scopal
lor era s'5.-i atrag pe dusmani asupra oastei noastre.
Atunci prevazdtorul pas a imprtit indat trupele islamice in trei
bulucuri i le-a asezat intre dealurile de la captul cmpiei, in locurile din
partea dreapt a Orheiului. Cind trupele noastre de tarm, care formau avan-
garda oastei noastre, s-au ciocnit, cu miinile i bratele pline de singe, in
cimpia Orheiului, cu ghiaurii, atund agalele pasei, Arganali Ahmed aga
Hall aga din Damasc, cel cu ceaf a cirpit, si multe sute de agale, cerchezi,
kurzi i turcmeni, inarmati, ei au intrat printre ghiaurii valahi i moldoveni
411136 cum lupul flmind intr printre oi i au inceput s'-i loveasc. cu
Dar ghiaurii blestemati erau neinfricati i, turbind ca niste mistreti rniti,
au ajuns, luptindu-se, pin.' in mijlocul cimpiei Orheiului.
Cind au venit i ghiaurii din urm iar lupta era in toi, deodat, dintre 123
dealuri, au iesit trupele asezate de pas, mai inainte, in locuri ascunse, incon-
jurindu-i pe ghiauri din spate cu strigate de Allah, Allah I".
and au vzut c sint prinsi intre ttarii din Bugeac i trupele otomane,
ghiaurii au stat, crezind c vor putea rezista. Dar, cu voia lui Allah, toti
cei douzeci i opt de mii de ghiauri au fost trecuti, intr-o clip, prin tisul
de foc al s'biilor, iar cei care au scApat s-au aruncat in apa Nistrului. Atunci
ttarii de la Orm au intrat cu caii in Nistru i, apucindu-i pe ghiauri de
prul lor negru i de palriile lor negre, i-au scos la mal si i-au fcut prizo-
nieri.
Ghiaurii care au fugit pe dealuri nu au sepat nici ei din miinile trupelor
pasei i, fiind prinsi i zdrobiti, au inceput sa se vaiete. Toate capetele tliate
au fost asezate <in gramezi> cit muntii in fata cortului pasei, iar prizonierii
au fost pusi sa jupoaie cele doulzeci si opt de mii de tidve, care au fost pre-
srate cu sare. Acestea au fost trimise, prin Ahmed aga, la inalta Poart,
421

www.dacoromanica.ro
 impreuna Cu cei dou mii de prizonieri, dousprezece tunuri si cu munitiile
steagurile cu cruci, capturate, spre a fi prezentate lui Kprl Mehmed
pasa.
Cind a vzut toate acestea, el a pus imediat s.-i fie adus blestematul
de Uzun-Ali aga, chehaia al T.rii Romneti 0 al Moldovei, ckuia i-a spus :
Bre afurisitule, ce sint capetele acestea de valahi si de moldoveni ? Nu ai
spus tu, zilele trecute, c. Melek Ahmed pap. calomniaza Tara Romneasc5.
si Moldova ? Nu ai cerut tu atunci sa te pedepsesc, pentru a fi exemplu in
lume, dacg ele se rascoal.?" Spunind acestea, el a poruncit s fie ridicat
indat i, astfel, l-a trimis in surghiun la Ciprum, unde a pus de l-au omorit.
Melek Ahmed pava a mai ramas in cimpia Orheiului, in dreapta i in
stinga ei, fiind cu b5gare de seama. Atunci toti oamenii cu slujbe s-au sftuit
plecind din cimpia Orheiului, am ajuns in cetatea Hotin, dupd o zi 0 o
noapte de mers in trap.
Descrierea cetiiiii Hotin. Cind cetatea aceasta se afla sub stpinirea
craiului lesesc, sultanul Osman han al doileam a asediat-o cu dou sute
de mii de oameni, dar nu a izbutit s-o cucereasc5.. Aceasta cucerire nu a
fost cu putint din pricin c, sosindu-i trupele de ajutor din partea crailor
din imprejurimi, au pierit multe mii de ostai. Afar de aceasta, in urna
mortii lui Karaka <Mehmed> pap., vizirul de Buda, oastea s-a speriat.
0 alt.-a cauz a fost faptul c5. sultanul Osman era supArat pe oaste. Din
pricina aceasta si armata s-a necAjit si, astf el, cu nepaski i cu intirzieri,
124 a asteptat II s vin iarna ; din aceast cauza, cucerirea nu a reusit. Dup
lupt ins, sultanul Osman a acut pace lm prietenie cu craiul lesesc, lar
acesta a predat cheile cettii Hotinului cu tunurile si munitiile din ea, in
semn de pace 0 prietenie. Osman han, la rindul su, a dat aceast cetate
beiului Moldovei155. k prezent este o cetate mick asemenea unei palanci
mici, in boiarlicul" beiului Moldovei, avind saptezeci de sate.
Cind am ajuns acolo, moldovenii din ea s-au grbit s vin in intim-
pinarea pasei. Din cetate s-au tras patruzeci-cincizeci de salve de tun in
semn de veselie. Ne-am asezat ling. cetatea Hotin, pe malul fluviului Nis-
tru. Au fost trimisi din nou cercetasi i caraule in cele patru pkti.
Hatmanul-pirdiabise i boierii cettii i-au adus pasei darurile lor
trei mii de oi, o mie de vaci, o sut de butoaie cu miere, o sut de butoaie

161 Ksbru.
163 Osman al II-lea (1618-1622).
1" La 9 oct. 1621 (Vezi Mir on Costi n, Opere, p. 84).
Radu Mihnea (ibidem, p. 85).
Plralabi de Hotin In aceasti vreme eran Ion HAbAsescu (1656-1659) si Andrei
Abaza (1657).

422

www.dacoromanica.ro
cu unt, mari cantitti de zaherele felurite, dou' harabale frumoase, trase
de cite ase cai cu hamuri speciale, avind in ele cite douzeci de pungi <de
aspri> i zece blnuri de samur, o haraba phi:LA cu dinti de pete157, o mie
de harabale de pesmeti i piine alba specialk precum i cai de ras moldo-
veneasc. Toat armata purttoare de victorie a intrat in stlpinirea avutiei.
<Se arat mai departe c, pe vremea expeditiei lui Osman al II-lea
la Hotin, la 1621, Melek Ahmed paya era slujitor mic la Curtea sultanului.>
Forma cetiitii Hotin. Este o cetate mic, zidit din piatr rezistent
i aezat pe malul fluviului Nistru. De jur imprejur are o mie cinci sute
de pai, iar antul este foarte trainic158. Sint doud porti, dintre care una
se deschide spre malul Nistrului. nluntrul ei se afl o mnstire mare,
asemenea unei ceati, i este denumit tefania159. Cetatea este foarte solid',
avind optzeci de turnuri acoperite cu scinduri. inluntrul cettii sint numai
aizeci sau aptezeci de case acoperite cu scinduri, fr grdird i fr vii.
De asemenea, se gzesc .1 vreo cincizeci de dughene.
Oraul exterior este alctuit din dughene acoperite cu stuf, avind fata-
dele spre apa Nistrului. Cind ostaii fceau vinzri i cump'rturi la aceste
atunci stpnii acestor dughene, strigind i tipind pentru ghiaurii
omoriti, le spuneau : Voi, turcii, v' duceti in tara leeasc, nu-i aa ?
craiul Rkczi, principele Ardealului, v va nimici!"
Aici, la Hotin, clima fiind foarte plcut, sint renumite : fetele-gazdem
ale Moldovei, frumoasele de acolo, cu capul descoperit .1 cu prul negru,
grdinile i viile, siropurile de orz, miedu1161, toate felurile de rachiu de
horilc6162, precum i mierea i untul.
Locurile de fielerinaj din cetatea Hotinului. Mormintul luminat al marti-
rului <111-ehmed> Karaka-paci. Potrivit relatrilor efendiului nostru Melek
Ahmed paa, pe cind sus-numitul Karaka paya era vizir de Buda, el a murit
ca un martir in luptele de la cetate, fiind atins in frunte de un glonte. De
asemenea, aici au sorbit cupa mortii inc apte mii de ostai de la Buda...
Pe cind ne odihneam cu toat armata islamic lng cetatea Hotin,
cu voia lui Allah, a sosit o scrisoare prieteneasa din partea lui nureddin-
sultan, fratele hanului atar, care se afla in tara leeasc, alcItuit in felul
urmtor : Stpinul .1 efendiul meu, dup indeplinirea slujbei pentru srb-
151 Bala difi; e vorba de dinti de morsA, ce se aduceau din tinuturile rusesti si din
care se prelucrau obiecte pretioase de fildes.
15B Despre cetatea Hotin, clAditA probabil de Petru Musat i reclAditA de Petru Rares,
vezi descrierile de cAlAtorie i bibliografia de la N. St oi cese n, op. cit., pp. 370-371.
169 Istefani. Este vorba de paraclisul cetAtii, clAdit de tefan cel Mare si refAcut de
Petru Rares (ibidem, p. 371).
iso Kazda.
lei Puyumed sau pivmed (de la pivo mied).
iu Holera, in loe de holerka, horilcA.

423

www.dacoromanica.ro
 toarea de dup. sfintul Ramazan, am pornit in mare graba, cu patruzeci 0
apte de mii de osta0 tatari, iuti ca vintul 0 vinatori de dumani, impreuna
cu noi fiind 0 prietenii notri dintre cazacii-frati, cazacul Seremet, cazacul
de Serka163 0 cazacul de Andreial", cu patruzeci de mii de puca0, adunati
linga cetatea Ladyiinm, de pe malul Bugului.166, din vilaietul cazacului
Doroenko167, 0 mergem asupra craiului R.k6czi ... Totodata, va rog s-i
trimiteti indat, in partea aceasta, pe tatarii din Bugeac, irapreun cu aga
de tarmuri. inaltimea voastra sa stati de paza la cetatea Tighinei sau prin
satele de la farm sau in Cetatea Alba, deoarece aveti cu domnia voastra
ieniceri pedeOri, precum 0 munitii. imparateti 0 v este greu sa faceti o
expeditie cu oastea tatara. Numai s nu ne uita# in ruga pentru binele
nostru. in cimpia Orheitilui ati dat ghiaurilor valahi, moldoveni 0 maghiari
un crincen satir mahomedan., incit ghiaurii blestemati au suferit
pentru care craiul leesc s-a bucurat foarte mult. Allah sa ne ajute ca
pierdenmari,
0 tabara lu Rakeiczi sa o trecem prin sabie ! Efendiul meu, sa-i trimiteti
indata pe toti tatarii din Bugeac in partea aceasta".
126 indata dupa sosirea acestei scrsor din partea lui nureddin-sultan
au inceput sa cinte tobele 0. trimbitele de plecare, inch toti gaziii de ling&
cetatea Hotinului au pornit la drum.
Dup un mers de ase ore, inspre miaznoapte, am ajuns la cetatea
Soroca de sub stapinirea Moldovei. Aceasta este o cetate mica, zidit din
piatra 0 aezat pe malul fluviului Nistrul". Oraul sau se compune din
vreo mie de case, acoperite cu trestie, avind biserica, gradini 0 vii, astf el
ca este o cetate infloritoarel".
Lasind la dreapta noastra, in departare, un conac, toata armata a
pornit de la Hotinm 0, dup. ase ore, am ajuns la menzilul pa15.ncii Zwa-
niecm. <Urmeaz descrierea drumului, precum 0 a oraelor Rakov, Mohi-
lev 0 Zine>.
128 De acolo (de la Zine) am plecat spre nord, iar in drum ne-au sosit
In ajutor zece mii de soldati le0 inarmati 0. echipati, cintind din trom-
pete i cu ase mii de care cu munitii 0 cu tunuri. Ei au dat daruri agalei
de tarmuri 0 agalelor de nutret, adudnd totodata tirea ca Craiul Rak6c.zi
163 Serke sau Serk a.
164 Anderya.
265 Ladidjin, Ladylin, raionul Trostian, reg. Vinnit, R.S.S. Ucraineanfi.
166 A ksu.
167 Dorojofka, Dorosenco, poate fi s'i in sens de zaporojeni.
i.e Pentru comparatie vezi si descrierea lui D. Can temi r, Descrierea Moldovei, p. 79
si bibliografia de la N. Stoicesc u, op. cit., p. 773. Cetatea a fost construiti1 din lemu
o putijot de Stefan cel Mare, fiind ref Acutri de Petru Rare (1543).
169 Vezi si Caldtori, V, p. 600.
120 De fapt, Soroca, de care a fost vorba mai sus.
121 Ridvanif s a.

424

www.dacoromanica.ro
a iesit din vilaietul secuiescm al Ardealului acum zece zile173 0, de aceea,
s fim cu bgare de seaman in noaptea aceea am dormit cu ei la locul numit
c_impia Bure, unde atit caii cit i noi am petrecut bine. De acolo am plecat
iarasi, de dimineat, spre nord i, strabtind locuri paduroase si sate inflori-
toare, dupa nou ore de mers, am ajuns la cetatea Camenita. Cind am ajuns
acolo, impreun cu toat oastea leseasca i tatareasca, i cind am poposit
linga ea, atunci s-au tras din patru parti, din tunurile balimeze, ghiulele cit
un cap de om. Am ramas cu totii in cercul de foc i ne-am inveselit. Atunci
a venit din cetate comandantul ei cu cinci sute de care de zaherea i cu
toate darurile sale, pe care le-a predat agalei de tarmuri, intorcindu-se apoi
iarasi in cetate.
<Sfat intre lei, tatari i cazaci pentru a nu-1 lasa pe Rkczi s intre
In tara leseasca.>
<Comandantul cettii Esdjerez>"4, dind daruri printului."5, i-a spus : 133
Ajutor padisahule Ieri am prins iscoadele craiului Rkczi, care veneau
cu voi 0 care mergeau in graba sa-i anunte sosirea ttarilor. I-am pus s.
vorbeasca. Ei au declarat c Rdkczi se afla in apropierea vilaietului Lwow,
la sapte conace de aici. Pe spioni i-am omorit linga cetate, asa c Rkczi,
neprimind nici o veste, nu stie despre venirea voastr.. Du-te inainte, hanul
men, si ajunge-i imediat din urma, caci caii lor sint obositi, iar oamenii
pier de foame". Dup ce comandatul cetatii a transmis lui <nureddin>
sultan astfel de stiri imbucuratoare, i-a mai dat ca ajutor zece tunuri din
cetate i trei mii de ostasi lei alei. Atunci si din partea craiului lesesc au
venit aici multe daruri pentru <nureddin> sultan, impreuna cu stirea :
Printul meu i noi venim cu o oaste de o suta de mii <de oameni> in aju-
torul tau".
In fata acestei tiri, dei armata ttar nu mergea niciodat. noaptea,
<nureddin> sultan a dat totusi porunca si a pus s se sune trompetele, iar
172 Seykel.
173 De f apt,G. Rikeoczi al II-lea se afla de mai mult vreme in Polonia (G. Kr au s,
op. cit., p. 206 si urm.).
Despre luptele pentru tronul Poloniei exist o bibliografie foarte bogat (2440 de titluri),
strins de Adam Przyb a s, Polska w okresie drugiej wojny polnocnej 1655-1660, Varsovia,
1957.
Ca izvoare in afar. de Kraus amintim : Rellazione dell'aggiustamento seguito tra
le armi Polacche e Transilvane, Venetia-Bologna, 1657; Schmidt Vilmo s, II. Rdkczi
Gyrgy Lengyelorzgban, 1657, egykortlengyel forrdsok utdn [Campania lui G.R. II in Polonia
in anul 1657 dup izvoarele polone contemporane], in Erdlyi Mzeum Egylet Evk.", III,
1866; Occasio suscepti itineris et belli principis Rdkczi II in Poloniam, in Erdelyi Trt.
Adatok, IV, 1862, pp. 219-316; Szilgyi Sndor, Erdly s az szakkeleti hcfborti.
Transsylvania et bellum boreo-orientale, II, Budapesta, 1891, etc.
174 Esdjerez (Escerez) neidentfficat.
275 Nureddin-sultan.

425

www.dacoromanica.ro
 la apusul soarelui am pornit spre apus i, mergind in noaptea aceea la lumina
lunii i in goana cailor, am dat peste avutiile lsate de catre valahii i mol-
dovenii care plecasera in ajutorul lui Rkczi, precum 0 peste citiva ghiauri
neputincio0. I-am pus pe ace9tia s vorbeasc i, tindu-le capetele
picioarele, am trecut mai departe.
Astfel, am mers pink' spre ziu in trap, iar in zorii zilei am dat peste
munitiile i tunurile lsate la marginea drumului de care ghiaurii din Tara
Rom neasc. 0 Moldova. Le-am predat acestui comandant polon i, gonind
mai departe, am dat peste vreo zece mii de osta0 spurcati, valahi i mol-
doveniim. Oastea ttard s-a npustit asupra lor ca n4te lupi flminzi
nedindu-le aman 0 nici rgaz, i-a trecut intr-o clip pe toti prin tiul
sbiilor aruncstoare de foc. Toti eau i banii din chimirele lor au fost luati
de oastea ttar, iar avutiile celelalte le-au prMat neamurile cz.ceti
polonii, cci se Meuse intelegere 0 se luase obligatia, prin juraminte pe Co-
ran, ca banii i viata celor prin0 in lupt s apartin ttarilor, iar celelalte
tidve i hainele vechi s le ja polonii i cazacii infrtiti.
De acolo, mergind inainte timp de o oil in cimpia Poraz177, am zrit
un loc de tabdr. cu ant, iar cind ne-am apropiat am Vzut c erau patru
rinduri de anturi atit de mari, incit, din cauza adincimii, nu puteai 5 le
vezi fundul. Cind colo, cu trei zile inainte, craiul Rkczi pusese s se faca
aceste anturi i apoi se ridicase 0 se retrsese ling cetatea Lww. Nureddin-
sultan a chemat indat pe agalele de nutret 0 pe toti cei de seam 0 a tinut
sfat cu ei
Apoi, gonind timp de nou ceasuri, am parcurs o distant de 9ase co-
nace. Chid am ajuns in cimpia din fata cettii Lww, am slobozit
pasc.... Sosind ajutoarele ramose in urmk am gonit din nou timp de vreo
nou ore, in care timp, am stfbaut o distant de patru zile 0 am ajuns
intr-o cimpie unde am vAzut c se strinseser atitia oameni, inch la fie-
care fir de iarb revenea cite un om. Era o tabr atit de mare, incit nu pu-
tea fi inconjurat nici in cloud zile de mers ; in trei prti avea anturi adinci,
iar dintr-o parte curgea un riu.
Craiul Rkczi se intrise in aceast tab.'r cu oastea sa de dou sute
de mii de oameni, punind s sape, de jur imprejurul ei, anturi de pmint
s lege intre ele cu lanturi cele aptezeci-optzeci de mii de harabale, iar
inuntrul lor i preparau mincsurile la focurile ce-0 inltau fumurile lor
spre cer.
In fata acestei situatii, nureddin-sultan a luat tabra noastr 0 a dus-o
135 g intr-o pklure, unde a tinut un sfat. S-au trimis scrisori, in ziva de cinci-
176 *i aceste efective sint exagerate ; participarea TArii Rom Anesti si a Moldovei la aceste
operatii a fost mult mai modestA.
177 Fonts (necunoscut) ; existA satul Popaz, azi Popovo, raionul Bolgrad.

426

www.dacoromanica.ro
sprezece ale lunii zilhidjdje <1067>178, intii care hanul tatar, apoi lui Melek-
Ahmed pasa, de linga Hotin, iar dupa aceea craiului lepsc, cerindu-le :
S nu lasati tabara in cimpie i s.' veniti in ajutorul nostru". Ele au fost
trimise prin cureni destoinici i calsri pe cai iuti. Pe de alta parte, in urma
sfatului tinut, s-au inteles cu totii ca s pazeasca tabara, cu once pret.
Asedierea taberei craiului Rdkczi. in a cincisprezecea zi ale lunii zil-
hidjdje a anului 1067578, in zorii zilei, nureddin-sultan i tatarii de tarmuri
oastea lepasca, venita in ajutor, i cazacii frati au ie0t dintr-un loe din
pdurea de pe es, iar toti gaziii 0-au impins caii ca fulgerul, Cu strigate de
Allah !, Allah !" ce se inltau in cer ; i toata armata a asediat tabara craiu-
lui Rkczi. ezind la o distant oarecare, in noaptea aceea au fost pusi
oameni de paza in imprejurimi si am dormit linititi. in noaptea aceea ghiau-
rii din tabara nu s-au odihnit debe pina dimineata, micindu-se i agitindu-
se tot timpul ; pe semne ca puneau la cale lucruri diabolice.
Cind s-au ivit zorile 0 am privit dintr-un loe inalt spre tabara lor, am
vazut ca, in partea exterioar a santului taberei, ei mai sapasera nc dota
rinduri de anturi i facuser ca apa din riu sa curga in ele. in fata santuri-
lor, ei sapasera sute de mii de gropi, punind intre ele fel de fel de lucruri
din lemn, legate intre ele, iar sutele de mii de roti de harabale le apzasera
jos. De asemenea, trintisera jos 0 sute de mii de copaci taiati cu crengile
lor. in cinci locuri facusera poduri suspendate i, de jur imprejurul taberei,
in unsprezece locuri, ingramadisera pmint mult i facuserd intarituri mari ;
iar in fiecare intritur asezaser cite patruzeci sau cincizeci de tunuri balia-
mezza. De asemenea, in toate directille erau puse bombarde179, iar in partea
exterioar'. a anturilor spaser anturi subterane pentru explozii cu pul-.
bere. intr-un cuvint, daca descrii tot ce construise ei aici, cu viclenie
nascocire diabolica, aceasta va deveni o al-a carte despre tabara180.
179 24 sept. 1657.
G. Kr a us (op. cit., p. 221 si urm.) povesteste Cu totul altfel evenimentele ce au
urmat intelegerii lui Rkczi cu polonii din 24 iulie 1657; la 26 iulie (nu septembrie) a
fugit G. Rkczi al II-lea, iar luptele cu tatarii au avut loe in zilele urmittoare ; el nu vorbeste
de o tabr, intrit a ostirii maghiare, pe care o descrie Evlia.
0 relatare asemnatoare cu a lui G. Kraus a publicat N. Iorga cu titlul Primejdia
cea rea ci cadearia Ardealului intr-acesta chip s-au timplatu, in Studii fi doc., IX,
pp. 207-213. Vezi i scrisoarea lui G. Rikczi al II-lea ctre strile Transilvaniei, in care
datele sint aceleasi ca la G. Kraus (G. K r au s, op. cit., p. 267) si S zil g yi s.,
op. cit., p. 315 si urm.
Despre oastea aflat sub conducerea lui I. Kemny la 1657 vezi Sz de ck y Lajo s,
Egy adat as 1657-iki lengyel hadjdrat trtnetehez [0 datrt privitoare la campania polon din
1657], In Trtnelmi TAr", 1881, pp. 200-202.
179 Humbara.
Taburname.
Despre modul cum prezinta Evlia Celebi tactica de lupt a armatei transilviinene a
se vedea Vojticzky Emanuel, Evlia Celebi feljegyzsei a magyarok harcmodordrol Is katonai

427

www.dacoromanica.ro
 Pe scurt, timp de dou zile am asediat aceast tabdr si nu a fost cu
putint s luAm nici o tidv i nici s prindem limbi i nu a fost cu putint,
In nici un fel, s obtinem vreo biruint.
Pin: la urm., Vzind ca din zi in zi lucrul intirzie, nureddin-sultan a
gAsit bun urmaoarea msur. : a chemat la el pe top fiii de pusc:riasi,
pe toti copiii din flori i fiii de oameni pehlivani din oastea ttar i, cu mii
de promisiuni, le-a spus c5., in cazul cind reusesc s: prind din tabra ina-
prin prefctorii i viclenii, citiva informatori, le va da daruri multe.
Atunci din rindurile oastei au iesit indat trei sute de oameni de acest
fel, dintre care unii, care stiau bine limba maghiard, s-au travestit, prea-
cindu-se c: vin in ajutorul <celor asediati>, altii c cersesc, iar unii c'd aduc
zaherele, pe cind altii s-au prefdcut cd au dezertat din oastea leseasc5.,
inch, cu fel de f el de viclenii i dr5.covenii, cei trei sute de oameni curajosi
au reusit, in noaptea aceea intunecoas, s: intre in tabara duman., in gru-
puri, tinind in min cite o f ache. Atunci in tabr au izbucnit tipete dispe-
rate, incit, din rindurile ghiaurilor demni de iad, s-a auzit pink' dimineata
o zarv: nemaipomenitd, ce nu se poate descrie.
Dis-de-dimineat am v:zut c numai sapte insi din cei trei sute lipseau,
iar ceilalti au sosit cu mari przi i cu saptezeci si opt de ghiauri legati,
pe care i-au dus in faja nureddin-sultanului. S-a vzut c unii dintre ei
erau beti, iar altii dormeau dusi. Cu ajutorul tilmacilor181, adic: al terzi-
manilor182, unii dintre ei au fost pusi s vorbeasc: i s-a aflat c in tabra
ghiaurilor sint de dou ori cite o sut de mii de oameni i optzeci isapte de
mii de puscasi pedestrasi i c nu le-au mai rmas zaherele. Dup aceea,
la toti acestia li s-au tdat capetele.
Apoi s-a mers in apropierea taberei inamice, pin5 acolo unde abia ajun-
geau ghiulelele tunurilor. stile islamice, intinse ca marea, au impresurat
de rnai multe ori tabara din cele patru prti. Dar, in timpul acesta, pe malul
cel.lalt al riului, ghiaurii poloni i cazaci, care veniser in ajutorul nostru,
dormeau fr s stie ceva. in noaptea aceea, deschizind portile, ghiaurii din
tab:r au scos afar cele trei mii de bivolite care le trgeau tunurile, ca s
nu le mai fie o greutate pentru intretinere. 'Mara le-au devastat indat
pe toate i le-au mincat fr: sd le frig.. Srmanului de mine mi-au dat o
vit pe care am mincat-o, frigind-o.
jelemr51 [triseran5.rile lui E.C. cu privire la stilul de 1upt5. al maghiarilor i caracteristicile
militare], in HadtOrtnelmi Kzlmenyek", 1914, pp. 282 i urm., 458 si urm. Despre
armata transilv5neand din aceast vreme vezi S. Schulle r, Soldatenbriefe aus dem 17.
Jahrhundert, in Kalender des Siebenbrger Volksfreundes", 1922, pp. 91-100.
181 Talmas.
188 Terdjuman (te. Tercilman).

428

www.dacoromanica.ro
 Cu voia lui Allah, dup trei zile i trei nopti, ghiaurii din tabr au ajuns
intr-o stare <atit de rea> c nici un ghiaur din santuri nu putea s.-si mai
ridice capul negru ca s-si arate sapca neagr. in felul acesta, din pricina
lipsei de zaherea, situatia lor s-a inruttit si mai mult i s-au strimtorat
tot mai mult, iar ttarii se bucurau din zi // in zi si zburau in jurul taberei 137
ca niste corbi. Cu toate acestea, ei nu puteau s atace tabra din nici o
parte.
Pe de alt parte, i glaiaurii erau cuprinsi de grij ca s-si salveze viata
In virtejul necazurilor, se buimAciser de tot. Mirosul greu din tabr
atrgea roiuri de mute. Ei asteptau s le soseasc zaherea din prtile Ardea-
lului ; dar ostasii ttari, polonii i cazacii, ascunsi in locuri ferite, pzeau
cu atita strsnicie i partea aceea, incit nu numai d nu ingduiau sosirea
celui mai mic ajutor sau a vreunei zaherele, dar nu lsau s zboare nici m-
car o pasre a cerului ; iar dac se intimpla s vin citiva ghiauri, Ii prin-
deau i in nici un caz nu-i scpau. Din pricina atitor mii de ttari iuti in
a villa ghiauri si care nu sdpau pe nici unul, ghiaurii ajunseser intr-o stare
atit de disperat incit au inceput s mnince, in tabr, caii lor i chiar
propria lor carne. Dup cinci zile, ei au fost nevoiti s mnince i cadavrele
murdare ale mortilor lor.
Atunci, in ziva a doulzecea a lunii zilhidjdje din anul 1067183, hanul
Crimeii, Mehmed Ghirai, a sosit cu o armat de optzeci isapte de mii de
tatari, iui ca vintul i inversunati vintori de dusmani Atunci am iesit
In intimpinarea hanului cu nureddin-sultan i ciad i-am inminat hanului
scrisoarea stpinului nostru Melek Ahmed pasa, i-am transmis totodat
s'a complimentele sale. Prealuminatul han m-a oprit, pe umilul de mine,
ling dinsul, unde, zi i noapte, am avut cinstea s fiu in preajma lui i s.'
m bucur de atentiile sale. Dat fiind c cunosc toat situatia acestei expe-
ditii, am avut curajul s-o descriu.
indat, prealuminatul han, cu oastea ttark a asediat in mai multe
rinduri tabra, iar oastea ttar care venise cu noi s-a inviorat ; pe de alt
parte, ghiaurilor a inceput s le par tabra strimt.
<Urmeaz descrierea discutiilor dintre oastea ttar' i cazacii care se
grbeau s atace tabra i s pun mina pe pr'zi, iar hanul i-a satuit 138
i-a rugat s aib rbdare>.
Cu voia lui Allah, in ziva aceea au sosit din partea craiului lesesc, ca
ajutor pentru han, cincizeci de harabale cu daruri, zece harabale cu bani,
o mie de harabale cu zaherea si o sun sapte zeci de mii de oameni din vilaie-
tul Cracovia, din Dantig184, precum i ajutoare din partea craiului Suedieil",
183 29 sept. 1657. Vezi nota 178.
184 Danska. Cifrele sint exagerate.
185 Isvedj (Isvec).

429

www.dacoromanica.ro
 a craiului Cehiei 0 din partea banului Sloveniei, a banului de Koro1188,
a banului de Tot"7 0 din partea a doisprezece hatmani cazaci, ca 0 din
partea mahomedanilor supu0 ai craiului le9esc 0 din partea tribului lipca-
nilor"8, intr-un cuvint, din partea a patruzeci de bei, crai 0 hatmani. De
asemenea, ei au adus aptezeci de tunuri balimeze, colomborne 0 bombarde
mari"8 0 tunuri salcime180, incit trupele inarmate sosite au luat loc 0 ele
In jurul otilor taare 0 au asediat tabAra. De fapt, armata ttar fmsese
intre ghiaurii din tabr 0 ghiaurii le0 din afar.
Prealuminatul han ins, fi_ind un om foarte prevztor, se conducea
dup principiul cb.' ghiaurii sint un neam unit. De aceea, el a luat msuri
pentru ca ghiaurii, intelegindu-se intre ei, s nu-i atace pe ttarii care se
aflau intre cele dou oti ghiaure.
A doua zi ... au sosit, dintre cele patruzeci de triburi de cazaci, opt-
zeci de mii de puca0 in ajutorul hanului 0 s-au aezat in partea de apus
a taberei maghiare, dincolo de riu. Au inceput s sape indat pmintul
ca nite cirtite 0 au impresurat tabra, punind stfji de jur imprejurul ei,
iar pe un deal, dinspre tabra lui R.kczi, au spat un rind de ant. Cu
patruzeci-cincizeci de tunuri, ei au Meat intrituri 0 0-au aezat cele apte
139 mii de care in jurul taberei ion, legindu-le intre ele cu lanturi, // iar printre
ele au aezat multi osta0 cazaci puca0, care s-au intarit acolo.
Neamul acesta al cazacilor era, mai inainte, raiaua craiului leesc,
dar fiind infrtiti cu hanul, ei au atacat impreun cu el tara leeasc, timp
de apte ani, devastind toate locurile infloritoare. De aceea cazacii se te-
meau de le0, din care pricina au fcut tabdr de jur imprejurul lor 0, ae-
zindu-se in ea, s-au pus in garda fat de le0. Totu0, eran dupaani de moarte
intre ei.
Maghiarii rutcio0 din tabf observan cd, din zi in zi, oastea din
afara taberei devenea tot mai numeroask iar in ceea ce-i privete pe ei,
nesosindu-le ajutoare 0 zaherea, eran pe punctul de a pieri de foame. Pin
la urm, toti maghiarii s-au dus la Rkczi 0 i-au spus : Ce va fi cu noi
pin la urm ? Iat, sintem impresurati din cele patru prti de mai multe
rinduri de du0nani. Membrii familiilor noastre grit cuprin0 de jale 0 piing
neincetat. Care va fi situatia noastr?" Atunci afurisitul Rkczi le-a spus :
Iat, am primit scrisori din partea le0lor. Mine dimineat ne vin in aju-
tor aizeci de mii de osta0 din Ardeal, o oaste de patruzeci de mii de oameni
no Korol, neidentificat (cazaci?).
191 Tot bans, probabil apetenia din partile Slovaciei.
199 Lipka kavms, atari lipcani aflati sub ascultarea regelui Poloniei.
199 Hayan f dhf, bombarde sau tunuri impIrAtesti.
190 Sakime toplars, tunuri salcime" ; necunoscut.

430

www.dacoromanica.ro
dintre secui i dougzeci de mii de oameni din nearnul haiducescm, precum
i zece mii de oameni de la maghiarii sail 92. Cu voia lui Isus, cind vor sosi
aceste ajutoare, vom iei afara <din tabk5.> i vom da o lupt mare cu
polonii i cu tstarii, incit ori tronul, ori norocul !"193.
Astf el, el i-a potolit i, in noaptea aceea, s-a Vzut c veneau nite oa-
meni dinspre tabra blestematului de RAkczi. Intr-adevar, au venit
aptesprezece oameni din tabdra dumanilor, zicind : Aman, scapa-ne tu,
Mehmed Ghirai han, care eti din vestita familie a ilustrului Ginghiz han".
Din tabAra veniser preotii, episcopii. .1 patriarhul lor 1, mergind in fata
hanului, cu prezentat poruncile ce le aveau .1 au spus : Padiahule, craiul
nostru Rkczi este supus padiahului Casei osmane. Noi mergem ca
venim de hac craiului leesc, care luase dou sute de pungi de la marele
vizir Boinuegri Mehmed paa .1 care se rdsculase .1 nu voia s. cedeze Casei
osmane cetatea Hotin. Totodat, voiam s-i cucerim capitala i s-o facem,
ca i. vilaietul Ardeal, vacuf pentru Mecca .1 Medina i, de aceea, am pornit
in expeditie cu porunca padiahului. Acuma, ateptm porunca voastr".
Ei au artat prin aceste vorbe c sint plecati in fata poruncilor.
Atunci prealuminatul han le-a spus numaidecit: Boinu-egri194 Mehmed
paa este acum mazilit. Acum este vremea lui Kpriilii-Mehmed paa,
care are gitul drept, dar dintii strimbi, aa cd el poruncete. El m-a trimis
pe mine cu armata t.tar. i pe Melek Ahmed paya, cu oastea Casei osmane,
asupra voastra, II ca s ATA impiedecain s v aezati pe tronul leesc i ca 140
s v' intoarcem, trimitindu-v in vilaietul vostru. Daca nu, atunci nu va
vom ierta i, azi sau mime, vom da cu voi o mare lupt".
Atunci ghiaurii, stkuind in inddranicia lor, au spus : Hane, mai
inainte, cind Kpriilii era pa5. la Agria, era dumanul craiului Rkczi,
dar acum, ajungind vizir, el vrea oare s.' se fzbune ? DacA vreti, hane,
clm, dumneavoastr, zece harabale de gurui, iar osmanliului zece harabale
de galbeni i lui Kpriilii cinci harabale de galbeni. Deosebit de acestea,
v mai dgm daruri nenum5sate, iar in fiecare an s'a' trimitem, din tara leea-
sed, cinci mii de pungi pentru vistieria otomata. Odat ce am venit in tara
leeasck s'a nu ne intoarcem cu miinile goale, ci s ocupdm tronul de la
Lww i. pe cel de la Dantig, precum i. tronurile din vilaietul Cracovia 9.1
apoi s trimitem Casei osmane cite cinci mii de pungi in fiecare an. Faceti
arz aceasta la Curtea imprteascd !" Vorbind astf el timp de ase ceasuri,
ei au promis prealuminatului han sute de mii de lucruri. Hanul s-a aftat
191 Haydiwth.
192 Saz-Madjart (Saz Macan).
193 Ya taht, ya baht ola I, ori tronul, ori norocul 1", in sensul de f le ce o fi 1". Expre-
sie folosit adeseori de Evlia Celebi.
194 Boynu-egri, in sens de cel cu gitul strimb", porecla marelui vizir Boinu-egri Mehmed
paga.

431

www.dacoromanica.ro
c ascult cele spuse de ghiauri, dar, in fond, nu a luat in seam debe pala-
vrele lor i, pin la urn* i-a gonit pe preotii125 0 pe mitropolitii care
veniser5.126.
Pe de alt parte, R.kczi a ateptat s se fad. linite 0, pregaindu-0
oamenii i corbiile, a zis c merge s: intimpine ajutoarele ce-i sosesc. El
s-a urcat in corbii.197 cu vreo cincizeci de oameni destoinici de ai si 0
Cu cai buni de cdtane 0 a fugit in tinutul secuiesc din Ardeal.
Dis-de-dimineaf, ghiaurii, vzind eh' Rkczi a fugit din tabrd, s-au
adunat cu totii 0 au tinut sfat. Ei au zis : Toaa intriga 0 invrjbirea erau
din pricina lui Rkczi al nostru. Iat ca el a fugit ! Pentru cine sd mai
luptdm acum i s pierim, indurind aceast foame? Mai bine s dm multe
avutii hanului tltar, lui aga de trmuri i lui calgai-sultan i lui nureddin-
sultan 0, astfel, s ne intoarcem la cminele noastre cu bine 0 stui.". Ei au
gsit bun aceast prere, care a fost primit de care stpinitorii a apte-
zeci i apte de cetti 0 de care preotii care se aflau in fruntea lor 0 de
care printi198, in frunte cu Solom-Gargarm, craiul Barcsai, Mihail Apafi200,
Stefan Rdey201, stpinitorul de la Caovia202, cel de la 1-111St203, cel de la
Stmar204, cel de la Ecsetvrm, Zolyomi-ogiu2 06, Gabor-oglu207, Bihar-oglu,
199 Kasis, in loc de Kefi,s.
19 De o solie a lui Kemny la han vorbeste si G. Kr aus (op. cit., p. 227), care
afirmg c aceasta s-a intors cu rgspuns bun". Vezi si N. Iorg a, Studii fi doc., IX, p. 212.
197 De fapt, G. R kczi nu a plecat Cu cordbiile, ci pe uscat, insotit de un grup mic
de ostasi, i aceasta inainte ca oastea sa sg fie atacatg de ttari (ibidem, pp. 208-209 si
G. Kraus, op. cit., p. 222).
194 Ktralzade.
199 5olom-Gargar, necunoscut.
200 Apopi Medjal, grafiat gresit in loe de Apafi Mihal (Mihail Apafi).
201 Redi
102 Kcqa.
Husvar.
204 Sakmar.
204 Edjetvar (Ecetvar)
106 Zolomi-oglu.
so? Adicg fiul lui Gabriel Bethlen, care a murit insg fgrg urmasi.
Numele celor cgzuti in robia tdtarilor la 31 iulie 1657 11 aflgm de la G. Kraus ; in
afarg. de I. Kemny, au fost prinsi : Francisc Kornis, Mihail Apafi (viitorul principe), Baltazar
Apafi, Petra Huszr, Paul Beldi, Francisc Fldvari, Sigismund Mikola, senatorul Valentin
Gottzmeister (op. cit., p. 228). Numele date de Evlia nu se potrivesc cu cele de mai sus.
Vezi si S. Sziligy i, op. cit., pp. 367, 443, 485-489 etc.
Despre soarta prizonierilor capturati de -Mari a se vedea : Nagy R., A Krimiai
tatdr rabok t6rtneter61 [Istoria prizonierilor luati de tgtarii din Crimeea], Losonc, 1918.
Despre problema rgscumpgrarii lor, discutatg. in Transilvania, a se vedea : B ar ab as
Domokos, A tatdr rabok vltsdgdija as 1657. sept. 2-iki szamos ujvdri partialis gyUlsen
[Pretul de rgscumpgrare al robilor tgtari la adunarea partialg din 2 sept. 1657 de la Gherla],
In Szzadok", 1887, pp. 427-434. Vezi de asemenea Sziligyi S and r, Kemny Jdnos
Es a Krimiai rabok levelei [I.K. i scrisorile robilor din Crimeia], in Trtnelmi Tar", 1882,
pp. 593-621.

432

www.dacoromanica.ro
Barkoczi-oglu si de care alti fil de crai ca acestia. II Tocmai cind ziceau : 141
Sa dam bani i sa ne intoarcem acasa", s-a auzit deodata, din rindurile
oastei tatare, strigte de Allah, Allah", ce se ridicau in cer, i atund au
incalecat i stile polone, cehe, suedeze si cazace. and hanul a v.'zut aceas-
ta, a zis : Cu voia lui Allah, de ar iei cu bine !208"...
Cind toata oastea islamica a ajuns aproape de tabard, pe locul de bataie
a tunurilor, atunci o sut de mii de tatari 0-au indreptat arcurile spre tabard:
si au slobozit sage-tile, incit au cazut in tabara dusmana, ca o ploaie de
blesteme, de dou ori cite o suta de mii de sageti. Mii de sagef s-au infipt
In caii care fugeau in toate partile, lovind cu picioarele i muscindu-i pe
oameni. Sagetile s-au infipt in capetele maghiarilor ca niste lalele, iar in
tabra dusmana s-a produs o mare zarva.
Ghiaurii polonii, de asemenea, au tras din sapte locuri tunurile bali-
meze din tabard', iar cazacii, sositi in ajutorul nostru, au tras i ei o ploaie
de gloante in tabard', incit situatia devenise foarte ingrijoratoare.
In ziva de 23 zilhidjdje din anul 1067209, maghiarii din tabar au
pornit i ei la lupta, tragind un rind de gloante i unul de tunuri i, astfel,
timp de trei ore, s-a dat din ambele prti o lid-talk mare, incit fumul de
pulbere impiedica vederea. Din afar., strigtele de Allah, Allah" ale
lupttorilor, iar din tabard' strigatele de Ya Jorj, Ya Jorj !"210, precum
sunetele de tobe si de trompete umpleau vazduhul. Atunci multe mii de
suflete au gustat din cupa
Armata tatara a pus, mai intii, mina i i-a legat pe fili de crai, care iesi-
sera afara din tabard ca s caute scapare si au plecat de linga tabard..
Ghiaurii din tabard', vazind aceasta, au fost cuprinsi de o mare neliniste
iesind din tabar cu toate tunurile lor balimeze, au alergat dup tatari
si au iesit in dim*, strigind : Ya Jorj, Ya Jorj I". Atunci oastea cazaca
si cea leseasca au intrat de indata in tabard', prin spate, i au inceput sa
devasteze. Atunci tatarii, strigind : Ajunge, intoarceti-v !", s-au napustit
ei asupra ghiaurilor maghiari iesiti din tabail. Raminind pe cimp deschis,

108 Dupa izvoarele transilvAnene, ar fi vorba de un viclesug al tAtarilor care au accep-

tat despAgubiri mari de la cei din tabdra asediat, precum i promisiunea acestora c vor
da sprijin i ajutor impotriva cazacilor ; apoi 1-au chemat pe Kemny la han si in timpul
acesta oarda toata nvli cu mare grab& i cu tot cu odati" (N. Iorg a, op. cit., pp.
212-213, 2 oct. 1657).
808 2 oct. 1657. Dup5. G. Kraus, lupta final a avut loc la 31 iulie, dup ce tAtarii
fuseser respinsi de trei ori (op. cit., p. 228). Aceeasi dot& la N. Iorg a, loc. cit.
110 O Gheorghel", in sensul de Sfinte Gheorghe", invocatia unui sfint luptAtor. Du-

p izvoare, ostasii strigau de trei ori sfintul nume al lui Isus" (Cronica lui B. Walther,
ed. Dan Simonescu, in Studii i mat, de istorie medie", III, p. 79). Vezi si N. Iorg a,
Istoria armatei, ed. II-a, vol. II, p. 13, care afirm5.: lupta incepea cu strigdtul de Isus
repetat de trei ori", O parere asemkatoare are si A. Antalffy.

433

www.dacoromanica.ro
 ei au inceput s.' se lupte ca nite ciini. Timp de peste o oil a avut loe o
incierare atit de inverunat, incit s-au dat lupte eroice nemaivzute...
142 in aceast lupt infricotoare au fost trecuti prin tiul sbiilor peste
msur de multi maghiari... in aceast lupa, otile polone i cazace au
capturat nenumrate pazi... In total, au fost luai patruzeci 0 opt de
de prizonieri211 .. Din armata atar, apte sute de oameni au gustat din
cupa Din rindurile polonilor i cazacilor 0 ale celorlalti
ghiauri, veniti in ajutor, au murit vreo apte mii i aizeci de oameni...
In aceasa lupa, patruzeci de mii de atari din Bugeac, care se aflau impreu-
ta cu ilustrul han, s-au umplut de przi. in cele optzeci de mii de harabale,
143 capturate din tabr., // se aflau femei frumoase care au fost luate in robie
prinsoare. Dei valorau cit tributul grecesc20, ele au fost arindute in schim-
bul unei lulele de tutun i pentru o oca de pline. Pentru han, au fost oprite
avutii inercate in trei care, dar nu tiam in ce constau ele. Toate lucrurile
din cmara i din tezaurul lui Rkczi au fost luate pentru han...
intr-un cuvint, umilul de mine, <care> de douAzeci iase de ani incoace
am luat parte la zece lupte directe 0 am servit cu oastea otoman la unspre-
zece asedii de ceati mari..., nu am vzut nickeri atita brbb'.tie i eroism,
artate de ttari, ca in aceasa expeditie contra maghiarilor.
Blestematul de R.kczi, fugind cu dibcie, sub pretextul de a le aduce aju-
144 toare, in locul lui a fost prins i legat in lanturi vizirul sdu, Ioan Kernny214,
care era anit. Vizirul acesta cunotea toate tiintele filozofice i avea multe
cunotinte extraordinare i nemaipomenite. De0 avea lanturi groase,
mina, dup. git 0 la picioare, totu0, el zicea : Dac.' voi scpa din acest
prizonierat i voi ajunge s fin crai in Ardeal, dup Rkczi, voi transforma
In cenue vetrele osmanliilor ... Dar, ce folos, nu voi putea supravietui,
caci naahomedanul vostru ma va omori..."
De fapt, pin la urm, loan Kemny a fost eliberat din inchisoarea hanu-
lui, in schimbul a optzeci de mii de galbenim, i, intorcindu-se in Ardeal,

2" Despre aceasta vezi vol. I, nota 180.

111 Dupa Kraus, au murit multi tatari", ceea ce inseamna, in once caz, mal mult de
700 t (op. cit., p. 228). $i cronicarii turci dau pierden i mici pentru Wan ; Silandar Mehmed
aga indica doar" 90 de ostasi, fata de cel putin" 80 000 de ardeleni I (Cronici turcefti,
II, p. 293).
2" Rum haradjf (Rum harac2).
214 Ketnin Yano.F.
Dup alte informatii, hanul ar fi cenit pentru I. Kemt_tny 100 000 de galbeni (Cronici
turcefti, II, p. 310; Al. Cioranesc u, Domnia /ui Mihnea III, pp. 119-121 si Monu-
manta Comitia/ia, XII, pp. 289-290). Pin& la urma, insa, hanul s-a multumit cu 100 000
de talen i (nu galbeni), din care 40 000 au fost platiti de Mihnea al 111-lea. Vezi detall la
L a d. M akk ai, Intervenlia domnilor romdni pentru scaparea lui loan Kemny din robia
idtarilor, in vol. Omagiu frafilor Lapedatu, Bucuresti, 1936, pp. 429-433. Dup5. G. Kr aus
(op. cit., p. 229).

434

www.dacoromanica.ro
a ajuns din nou vizirul craiului Rkczi. Gaziul Seidi-Ahmed pava ins.,
atacindu-1 pe craiul Rkczi ling' cetatea C1uj216, din Ardeal, l-a omorit.
In locul lui, acest loan Kemny a ridicat pretentii de craiie. Atunci, cuceri-
torul Oradiei217, Kse-Ali pap., a fost desemnat serdar spre a porni asupra
sa. El ins. nu i-a putut veni de hac lui loan Kemny, iar pe chid se intorcea
la Timi9oara, atunci, pap. de Oradea, Kficiiik-Mehmed pap., a mers intr-o
zi pe neateptate 0. in grab la cetatea numit Odorhei218, din Ardeal, 0,
prinzindu-1 acolo pe loan Kemny 0 pe cei apte mii de supu0 ai si, i-a
mcerxit, trimitind capul lui la Poarta Devletului. Drept rsplatA, i s-a
caruit lu Mehmed pap. eialetul Oradea...
... Intr-un cuvint, loan Kmny a fost un mare cunoscaor al tuturor
tiintelor, fiind 0 un viteaz distins. imprietenindu-se cu umilul de mine,
imi dduse o pictur despre felul cum au fost // infrinti 0 ninliciti 0 despre 145
inariturile 0 anturile taberei lor, pe care o acuse pe o farfurie in timpul
prizonieratului s'u. intr-adevr, era ceva uimitor ...
Litre cetatea ehrut219 0 cetatea Ia0 din Moldova 0 cetatea Tighina 162
0 cetatea Soroca, care formeaz un triunghi, distantele sint de cite un
popas. Plecind de ling aceast. cetate 0 mergind spre sud, am ajuns la flu-
viul Nistru 0, dup un rners de apte ore de-a lungul apei, am dat pe neatep-
tate de nite coabii cu care am trecut repede in partea cealala 0 am p4it
pe pknintul Moldovei, care este loe de salvare.
De aici, mergind spre rsrit, am ajuns la cetatea Soroca, care s afa
sub ascultarea unui boier220 0 care e loe de vam221 sub stpinirea beiului
Moldovei. Cetatea sa, a9ezat pe malul Nistrului, este mid. 0 zidit din
piata. Dar, in cinstea hanului, s-au tras din tunuri 0 s-au dat ospturi.
Totodat, i-au venit o sua de care cu daruri 0 aptezed de banuri de samur
..., precum 0 cincizeci de pungi de guru0, cu rugmintea : ,,S. raportati
padiphului, din partea noasta, 0 s-1 rugati in sensul c oastea distrus
de ctre Melek-Ahmed paa nu era oastea noastr moldoveneasc."222.
Dar rug5.mintea lor nu a fost acceptaa 0 ei au pierdut toate avutiile pe
care le aduseser222bis.

212 Kolojvdr.
217 Varat.
212 Odvarhei sau Udvarhel (ung. Udvarhely).
212 ehrut, $argorod, reg. Vinnit (U.R.S.S.).
222 Boyarltk. Este vorba de piralabul de Soroca, functie in care este amintit la 13 oct.
1657 IOU 1-15.bg.sescu.
121 Vamofluk.
292 Dup5. M. Cos tin (Opere, p. 178), Gh. Stefan i-a dat hanului citeva pungi, lar
oastea tatarA au trecut spre Crim pre la Orhei 0 pe la Upusna".
222bi2 Unul din motivele mazilirii lui Gheorghe Stefan a fost participarea la expeditia
din Polonia. Vezi relatia lui Paul de Alep in acest volum.

435

www.dacoromanica.ro
 De acolo, mergind tot spre rasarit, de-a lungul fluviului Nistru, am ajuns
intr-o zi la cetatea Tighina a osmanilor... Era prima zi a lunii rebi-ul-evvel
din anul 1068223. Desi in cinstea noastr s-au facut, in cetate, petreceri
s-au dat ospaturi, totusi darurile au fost putine. Plecind de acolo spre rasarit,
tot de-a lungul Nistrului, am ajuns in satul Coslugeni224 i de acolo la Cisla-
Hanului.
<Evlia Celebi relateaza mai departe di s-au intors la Cetatea Alb
unde s-au intilnit cu Melek-Ahmed pasa, iar cind acesta I-a felicitat pentru
victorie, el i-a spus c pava e cel victorios, caci el i-a infrint mai intii pe
muntenii si pe moldovenii care plecasera in ajutorul lui Rkczi>.
Ospiilul dat hanului de cdtre Melek pasa in cimpia Cetfii Albe. Mai
intii, Melek-Ahmed pasa a trimis de la Cetatea Alba, in intimpinarea hanului,
164
pe chehaiaua sa, cu un cal negru cu lanturi de aur i cu a incrustata cu
giuvaieruri, i // pe divan-efendi i pe chehaiaua capugiilor, impreuna cu trei
mii de ostasi alesi i inarmati, precum i pe agalele a sapte steaguri de sarigea
de seimeni. Cind acestia Il aduceau pe han, a iesit i pasa spre cetatea
Ianik226 cu supusii s.i si I-a intimpinat pe han. Acesta a descalecat de pe
cal i ei s-au sarutat pling-ind...
165 Covoarele islamice au fost asternute in saptezeci de locuri, iar in vaile
Cetatii Albe au fost pregatite chebaburi i pilaf si iahnii, incit ostasii tatari
au tabrit unii peste altii i au mincat intr-o singur zi mincarurile prega-
tite pentru sapte zile, umplindu-si pink' i caciulile lor cu pilaf i cu zerde226
cu ciorba, pe care apoi le-au dus in adposturile lor. Despre acest ospat
se povesteste i acum la Cetatea Alba si in Crimeea.
Dup ospat, s-a dat invoire tatarilor din Bugeac i tuturor calaretilor,
fiind trimisi la locurile lor. Cind prea luminatul han a lamas singur linga
Cetatea Alba, cu optzeci de mii de soldati, pasa l-a rugat pe gloriosul han
sa lamina inc trei zile i trei nopti... Atunci oastea crimeiana... a in-
destulat asa de mult cu prazi oastea pasei i populatia din Cetatea Alba,
inch nu se poate descrie...
166 A treia zi, dupa luminare, s-a cintat din tobe si din surle i toata oastea
tatara a mers la capatul podului de trecere peste apa Nistrului, iar prea-
luminatul han a lamas ling pasa, cu agalele sale cele mai apropiate i cu
trupele sale de garda Cind pasa i hanul si-au luat ramas bun unul de la altul,
pasa i-a dat hanului o punga de galbeni drept cheltuieli de drum...
Dupa slujba, cind hanul a vrut sa se ridice, pasa l-a tinut de brat lli
167 au mers spre cort pe jos. Atunci, prealuminatul han i-a daruit pasei pe

2" 7 dec. 1657.

224 Kosludjan sau Kizildjan, R. S. S. Moldoveneasca.
255 Yantk, cetate arsa.".
526 Zerde, un gen de supa preparata cu orez i sofran; se serveste rece.

436

www.dacoromanica.ro
vizirul loan Kemny, din tabra craiului Rkczi, precum si pe Mihail
Apafi. Atunci, pasa a rspuns : primesc, dar marele vizir, aflind apoi
de acestia, mi-i va cere va inchide la inchisoarea Iedikule i atunci
la ce-mi folosesc ei mie ?"
Dup aceasta, si pasa elrindu-si calul murg, au mers timp de o or
impreun, de la Cetatea Alb spre nord, si au ajuns pe malul Nistrului,
ag' cetatea numit Ianik. Atunci hanul s-a pregtit s treac apa aceasta,
iar pasa, luindu-si rmas bun de la han, s-a intors la Cetatea Alb... Ast- 168
fel, hanul s-a desprtit de Melek-Ahmed pasa la Cetatea Alb si pe malul
fluviului Nistru...
Apoi, inteleptul Melek-Ahmed pasa i-a vindut stpinilor lor, prin mij- 170
locirea ttarilor i valahilor i moldovenilor, la un pret redus, cu cite patru-
zeci-cincizeci de pungi, pe cei cincizeci de comandan# maghiari, pe care
aduse mai inainte hanul, inainte ca ei s fi fost ceruti de ctre Poarta
Devletului. Pe cite unii i-a vindut cu cite cind sute de pungi, incit preturile
lor s-au ridicat la suma de o mie sase sute noudzeci i sase de pungi227. Cu
aceste avu#i i pr.zi el s-a straduit s repare si s infreasd cettile Ceta-
tea Alb, Chilia, Tighina, Ianik-Hisar i Oceakov, trimitind acolo cite un
ag de mare incredere...
...Cind hanul a ajuns in Crimeea, el l-a eliberat pe loan Kemny, 171
vizirul craiului Rkczi, cu dotfzeci si una de mii de galbeni228, inainte
de a fi fost cerut de inalta Poart. Atunci, blestematul acesta s-a dus in-
data in Ardea1228 i, ajungind iari vizirul lui R,kczi, a strins o armat
de dou sute de mii de oameni, cu care a devastat tinuturile i cet4ile
Lipova, Cenad, *oimus230, Fget231 din eialetul Timisoara.
Cind aceast stire a ajuns la inalta Poart, au fost insrcinati s'a' por-
neasc impotriva lui Rkczi : vizirul de Buda, Giirdji-Kenan pasa, poreelit
Seih-Yahya, cu armata eialetului din Buda, in numr de patruzeci isapte
de mii de oameni, i vizirul-pas al eialetului Timisoara, cu toat armata sa.
Cele dou' osti, intinse ca marea, au venit fat in faI ling. cetatea Calad,

337 Stuna pare exagerat de mare, tinind seama de sumele indicate de G. Kr a us (op. cit.,
pp. 22B-229), sume variind l'Are 8 000 si 12 000 de talen i de persoang. I. Kemny arat5.
tatarii cereau 10 000 de talen i pentru Ispan Perenc, 25 000 pentru Nagy T'amas si 50 000
pentru P. Kornis. Pretul de riiscump5sare pentru unii robi a fost negociat chiar de I. Ketnny
(S zil itgyi S., op. cit., pp. 485-486).
338 Cu citeva pagini mai inainte, Evlia afirma c5. I. Kemny a fost eliberat pentru
80 000 de galbeni 1 Vezi si nota 215. S-ar putea s5, fie si eroarea copistilor sau editorilor.
028 De fapt, I. Kemny nu a fost eliberat asa de repede ; el a ajuns in Transilvania
abia in august 1659, la doi ani dura evenimentele la care se refer Evlia (A 1. Cior A-
n es c u, op. cit., pp. 99, 119-121). Vezi i sctisorile sale din timpul robiei la tAtari (S z i 1 6.-
g y i S., op. cit., II, pp. 443, 485, 489, 525).
290 Solmof, Solymos ; localitate pe Mures, ling5. Lipova.
231 Faca.

437

www.dacoromanica.ro
 pe malul riului, i au inceput lupta. Atunci, cu voia lui Allah, oastea isla-
mie fiind infrint, toti gaziii s-au inecat in riul Mure. Pin. .1 Hasan pava,
care era guvernator232 de Timioara, s-a inecat in riul Mure, nct oastea du-
mand s-a umplut de przi, capturind multe avutii, corturi i care cu poveri2".
Astfel, Rkczi i loan Kemny s-au rzbunat pe deplin pentru cele
ce suferiser din partea vizirului i. a hanului. Dup aceea ei s-au gr.'bit s
asedieze cetatea Gyula, dar, fiind timp de iarnl234, s-au intors in tara Ardea-
lului i, atunci, in tot eialetul Timioara .1 Agria au fost pui aprtori.
In Rume_lia, otomanii nu suferiser o asemenea infringere ; doar cea
suferit in esul Salontei de vizirul de Buda, Nasuhpap.zade il Husein paa,
172 <se poate compara cu aceasta>.
Apoi, din partea lui Kpriilii <Mehrned paa> i-a sosit hanului o scri-
soare cu urmtorul cuprins : Fiind impins de 16.'comia de bani, l-ai vindut
pe blestematul loan Kemny cu o sutd de mii de galbeni235, cauzind astfel
ruinarea trii otomane .1 moartea a patruzeci i cinci de mii de supui ai
lui Allah. S.' dea Allah ca ospetele lui Melek, cu care te-ai imbuibat la Ceta-
tea Alb, ias pe nas, tie .1 fiilor ti, incit, dup aceste ospturi ale lui
Me1ek236, s ai parte de osptul diavolului. Astfel, supunindu-te indat
poruncii padiahului, s porneti in expeditie la Ineu237, impotriva craiului
R.kczi .1 a lui Ioan Kemny pe care l-ai eliberat..." Pin la urm., hanul,
de fried, nu s-a dus in expeditia de la Ineu ca s.' se intilneasc. cu
i, intorcindu-se din drum, a venit in Crimeea. Astfel, motivul mazilirii
hanului, in timpul lui Kpriilfizade Ahmed paa238, a fost neparticiparea
la expeditia de la Ineu.
Potrivit zicalei : Vorba atrage vorba", am ieit oarecum din subiect.
Melek-Ahmed paa, despktindu-se de han, a reparat i. a intrit cetatea
Akkerman...
173 <Pregtirea otilor din sangeacurile : Nicopol, Vize, Akkerman, Bender,
Silistra 9.a. pentru repararea cetatii Tighina238bis>.
174 . . . in ziva aceea, trimitindu-se scrisori beilor din Tara Romneasc4,
Moldova24 Tighina, li s-a poruncit : S expediati, de indat, pentru
131 Mutasarrzf.
233 Este vorba de lupta din 26 iunie 1658, cind, intr-adevAr, turcii au fost infrinti
si au pierit multe pasale de vaz i bei" (G. Kr a u s, op. cit., p. 263). Vezi i Szil ig yi S.,
op. cit., II, p. 506 si Al. Ciorinescu, Mihnea III, pp. 94-97.
134 Luptele au avut loe vara, nu iarna.
2" Mai sus se vorbea de 21 000 sau 80 000 de galbeni plAtiti pentru rfiscumpArarea lui
Kemny.
136 Melek --= inger.
"1 Yanova.
I38 Kpriiliizade Ahmed pasa, mare vizir (1661-1676).
Isobis Tighina -= Bender.
130 Constantin erban.
140 Gheorghe tef an.

438

www.dacoromanica.ro
reparatiile de la cetatea Oceakov, zece mii de grinzi, cuie i indrile de sein-
dura, precum i alte materiale lemnoase pentru tunuri i cherestea i unelte
impreuna Cu o mie de arhitecti i salahori241, sa mai trimiteti trei mii
de valahi i doua mii de moldoveni' . Haul aga din Damase, cel cu ceafa
cirpitd, a fost numit mubair242 i a fost trimis in Tara Romaneasca
Moldova cu bani, pentru procurarea celor necesare.
Tot in ziva aceea a sosit de la Oceakov stirea ca : Multe ziduri ale
cetatii sint reparate i acum sint in curs de sapare santurile..." In ziva
aceea au sosit de la cetatile Ismail si Chilia zece corabii de cherestea si o
mie de ostasi inarmati. A venit, de asemenea, stirea ca si ele au ajuns cu
bine, in trei ore, la cetatea Oceakov. Cu aceasta bucurie, noi stateam linga
Cetatea Alba i Melek-Ahmed

Ducerea scrisorii de cucerire a insulei Tenedos243 din Cctatea Alba la 175

cetatea Oceakov.
Mai Intli, luindu-ne limas bun de la stapinul nostru pasa, am plecat
de la Cetatea Alba, cu douazeci de supusi i cu doua'zed de caluze renumite
destoinice, dintre calauzele Cetatii Albe, i, imbareindu-ne in trei fregate
profitind de zile frumoase, am trecut, dupa un mers de sase mile, gura
Nistrului, acolo unde acesta se varsa In Marea Neagrk ajungind la menzilul
Ot-Yarik 244. <Urmeaz diteva stiri despre acest menzil>.
...Cind ne cazneam sa trecem apaus cu un vas mic, infruntind mii 177
de greutti, cu voia lui Allah, a sosit oastea din Cetatea Alba i cei o mie de
ostasi ghiauri moldoveni, trimisi mai inainte, cu porunci, nct, pina dimi-
neata, am asezat fr teama bacurile i breile si am trecut de partea cea-
lalta, punind cali sa inoate...
...Cu voia lui Allah, chid ne-am apropiat de cetatea Oceakov, cu o 178
mie de ostasi din Cetatea Alba si o mie moldoveni, am trimis beiului de
Oceakov i chehaiei pasei stirea despre sosirea umilului de mine. <Urmeaza
descrierea cetatii Oceakov>.
Relatare despre cetatea Kilburun. Este resedint de sangeac in eialetul 185
Sllistra. Potrivit legii, pap. de Oceakov ar trebui sa stea aici i, cite odat.,
dincolo, la Oceakov. Fiind hash' step, pentru a putea asculta pricinile raiale-
lor i beraielelor i pentru a face dreptate, pasalele stau chid in resedinta
lor de la Silistra i chid in orasul Babadag, pazind regiunile inconjuratoare.
241 Cerahor.
211 Mubair, delegat, imputernicit, comisar.
$43 Bozdja-Ada (Bozca-Ada) ; e vorba de luptele turco-venetiene (sept. 1657).
144 01-Yar1h, Lumina focului de iarbii" (vezi mai sus p. 409).
su Perezen, Berezina.

439

www.dacoromanica.ro
 Ulterior, prin firmanul lui Murad han al IV-lea246, Piyale pasa a venit aici
cu flota si a zidit, in partea de apus a ceatii Kilburun, o cetate trainic,
In form de pdtrat. In ea a asezat o sutd de soldati si. cetatea a devenit o
fortdreap de piatr foarte puternicd...
186 ...Vizitind aceast cetate, Kilburun, am fost ospdtat de care dizdar
si am luat darurile sale ...
<Urmeaz stiri despre repararea cetdtii Oceakov>.
187 ... Litre timp, de la Cetatea Alba au sosit zece corbii cu cherestea
si doud mii de salahori dintre raialele Trii Romnesti si ale Moldovei,
aducindu-si de mincare si de bdut, intrucit ei veniserd pentra munca de
reparare a cetdtii. T*4i acestia au fost trecuti in catastife in orasul exte-
rior si, astf el, au inceput s fie folositi la aceast munc..
188-196 <Urmeaz descrierea luptelor de la cetatea Oceakov, dintre cazaci
si trupele otomane din Silistra s.a., la care participd si stile din Tara
Romdneased si Moldova>.
197 ... Cei din cetate au zis : Aceasta este o cerere chibzuit5.247. S
iesim numaidecit afard si sd ne ciocnim; ori vom cistiga, ori vom pierde".
Atunci chehaiaua Iusuf a spus : Nu am porunc s ies gall ; aveam
sarcina s intdresc numai cetatea prin reparatii, ins voia lui Allah
a fost altfel". Unii dintre btrini au spus : Acestea sint vorbe drepte,
cdci afard sint ghiauri multi, iar ajutoare nu ne yin. Trupele noastre din
cele sapte sangeacuri, precum si ostile din Cetatea Alba, Tara Romdneascd
si. Moldova, toate au fugit. Noi sd stm pe loe, in interiorul cefdtii, si
sd vedem ce ne va hrdzi soarta..."
<Mud la urnad, sosind oastea turceascd de la Cetatea Alba si. stile
din Moldova si Tara Romneasc, care fugiserd mai inainte, cetatea Ocea-
kov a fost despresuratd. Urmeaz apoi intoarcerea la Cetatea Alb., rdspl-
tirea beilor care luaserd parte la expeditie, discursul tinut de Evlia Celebi
cu acest prilej, aducerea prdzilor si. prizonierilor la Cetatea Albd si trimite-
rea lor la Istanbul>.
214 ... Pe scurt <Melek-Ahmed pasa> m-a trimis pe umilul de mine
<la Istanbul>, dindu-mi cele saptezeci de scrisori si. o sutd de galbeni,
drept cheltuieli de drum, precum si poruncile adresate voievodului de
Babadag, in privinta zaherelei ... Am plecat de la Cetatea Alba, cu
incredere in Allah, ca un menzilgiu si cu opt cai de postd si, ajungind
in ziva aceea la Ismail, am dat de stire intendentului de acolo despre
despresurarea Oceakovului. Dupd ce am luat masa si. m-am odihnit, am
trecut cu caii Dunk-ea si am ajuns la Babadag, unde am tras la casa
146 Murad al IV-lea (1623-1640).
147 Wile din Nicopol, Vidin 0 Silistra, care erau afarl, cerusera ca cei impresurati A
deschidl portile 0 s5.-i atace pe cazad.

440

www.dacoromanica.ro
lui Bekir aga. Plecind de acolo pe la miezul noptii, am trecut prin Bazar-
gic242, iar dimineata, inainte de rasaritul soarelui, am ajuns la Provadia...

Conacele pe unde am trecurrin drumul nostru nitre Cetatea Alba. 220

...
Cu multe sfortari, noi am trecut prin oraul Bazargic242, i de 221
acolo am ajuns la Karasu220,) de acolo la Babadag .1 de acolo am trecut
prin oraul Tulcea. Dupa aceea, trecind prin oraul Ismail i. prin Tatar Bu-
ms, in a cincea zi am ajuns la Cetatea Alba, linga efendiul nostru,
Melek Ahmed paa. I-am predat scrisorile i i-am sarutat mina, anuntin-
du-1 ca. vine i. actul de raminere251, mai departe, <in postul sau>.
... A doua zi, stapinul nostru paa, ridicindu-se cu toat oastea
de la tarmuri, am plecat de la Cetatea Alba la cetatea Chilia pentru a o
repara i a o intari.

Conacele prin care am trecut and am plecat de la Cetatea Alba ca

si reparam cetatea Chilia.
De la Cetatea Alb..am ajuns la locul numit Kprii Bai252, care se
afl. la departare de un menzil, in partea de miazazi. El este un sat
// tataresc de doua sute ,de case, cu o geamie i. face parte din vacuful 222
de la Tatar-Bunar al lui Kodja-Kenan paa. De acolo am ajuns la
cetatea Tatar-Bunar, care a fost descrisa mai sus. Plecind de aici, spre
ras drit, am ajuns la cetatea Chilia.
Relatare despre fortareata intarita a Chiliei253. Primul ziditor al ei a
fost cineva cu numele de Kalibu, dintre ghiaurii Moldovei2". La inceput,
Kalibu era un om sarac, dar pescuind morun .1 nisetru, a ajuns s posede
o avere de o mie de rnilioane222, devenind dupa aceea i. crai. Atunci,
gindindu-se ca localitatea aceasta Chilia a fost cauza imbogatirii sale, in
timpul guverndrii sale, el a construit aceasta cetate, care a fost denumita
cetatea Kalibu. Ulterior, ea a devenit cunoscuta sub denumirea de ceta-
tea Chilia. Mai tirziu, ea a trecut in miinile multor crai. in cele din urn*

242 Hadji-oglu Pazardjigt (Hact-oglu Pazarclgt).

242 La inapoierea de la Istanbul.
250 Karasu, Medgidia.
251 Mukarrer.
252 K Sprit Bap, Cap de pod".
253 Turcii ii spun Kili.
254 Personaj legendar, greu de identificat. De fapt, cetatea a fost bizantinl, apoi geno-
vezl, fiind ocupat de Mircea cel BA'trin la sfirsitul secolului XIV, apoi de Alexandru ce!
B 1M la 1427, din non de munteni, fiind recucerit, la 1465, de Stefan cel Mare, care a intre-
prins aici mari lucrari de reconstructie. Vezi N. Stoicesc u, op. cit., pp. 182-183.
255 S-a trecut probabil bin (o mie) miliyon", in loc de bir miliyon" (un milion).

441

www.dacoromanica.ro
 In anul 88922, ea a fost cucerita de la ghiaurul din Moldova262, prin inte-
legere269, de catre Baiazid Veli in persoana. Data cuceririi ei, ca i a
Cetatii Albe, se arata prin euvintul Fetahna"269. Stapinul ei din eialetul
Silistra primeyte yaptezeci de poveri de aspri. Toate pricinile precum
dreptul de a condamna, de a spinzura 9.1 de a incasa amenzile sint in
seama lui. Este un amanet foarte mare. Intendentul-aga pune pe Dunare,
in fata cetatii, talianuri mari de peyte, prinde multe mii de peyti de diferite
culori, apoi Ii sareaza i ii da ca solde ostayilor de p.z din cet4ile
Oceakov, Cetatea Alba, Ianik, Ismail, Braila, Isaccea i Tulcea ; atit de
mare e arenda. Dac soarta este vitrega i nu se prind peyti in Dunare,
atunci ostayii de la cetatile mai sus aratate il arunc in temnita pe aga-in-
tendentul procur" soldele cu once pret. in cazul cind soarta
ajuta i se prind multi peyti, atunci el da tuturor ostayilor din cetatile
amintite soldele stabilite, luind, in schimb, de la ei dovada, pe care o
prezint, in caz de nevoie, lui defterdar paya, spre socoteala, iar restul
produselor Ii famin lui.
Talianurile de fiescuit260. Mai sus de cetatea Chilia, pe ambele maluri ale
Dunarii, se afla ayezate gramezi mari de stilpi, avind lungimea de cite yapte-
zeci-optzeci de aryini. Vreo doua mii de raiale valahe i moldovene, cu
doua sute de corabii, incarca aceyti stilpi, ducindu-i pe Dunare. Ei incep
fixeze in fundul apei aceyti stilpi, cu piroane, incepind de la ambele maluri
ale Dunarii i, tot inaintind, vin spre mijlocul Dunarii. In mijlocul apei,
223 llei las un spatiu liber de vreo douzeci de stilpi, pentru a nu se impiedeca
trecerea corabiilor care circula pe Dunre. Cu ajutorul unor prjini lungi,
bifurcate, ei ayaza in fundul apei niyte plase impletite din vita de vie
le prind de aceyti stilpi. Cind aceste plase ajung la suprafata apei, Dunk-ea
capat aspectul unei ape strabatute de niyte rogojini, incit prin aceste plase
nu poate trece nici macar un peyte mare de o palma. Apoi, in partea inte-
rioara a acestui stavilar, in mijlocul Dunarii, se face o constructie cu mai multe
odai i o cafenea, avind niyte ferestre la nivelul apei, la uya stavilarului.
Aga-intendentul, impreuna cu trei sute de supuyi i pescan i ai lui, vegheaz
266 1484.
151 tefan cel Mare.
222 Cronicarii otomani sustin cA locuitorii Chiliei au deschis portile cetAtii dupl un asediu
de 10 zile, in urma negocierilor purtate de piralabul (dizdar) cetAtii, venit in tabAra sultanu-
lui (A I k-p a s a- z a d , Tetvarikh-i al-i Osman, ed. Fr. Giese, pp. 187-188; vezi i Istoria
Romdniei, II, p. 529).
252 Fetahna, am cucerit". DupA valoarea numericA a Menlo!. respective rezultii anul
Hegirei 539 (1144-1145), in loc de 889 =-- 1484.
120 Despre aceasta vezi M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Pescuitur
in delta Dundrii in vremea stdpinirii otomane, in Pence", II, 1971, pp. 267-282 si relatia
lui Paul de Alep in acest volum, p. 284. Mentiontun cA Evlia a mai descris asemenea insta-
latii de pescuit cind a vorbit despre Silistra (vezi vol. III, pp. 339-341).

442

www.dacoromanica.ro
la stvilar. De asemenea, la o adincime pind la briul omului se all ae-
zate i nite cuti impletite, avind mrimea a cinci covoare. Ele sint puse
In fata stilpilor 0 a plaselor.
Primvara, petii, impin0 de cursul apei, vor s tread prin acel brat
al Dunrii cu iffteala fulgerului, spre a merge in marea de Azov precum
0. in largul Mrii. Negre. Atunci pescarii trag funiile i toti petii rtnin
inchi0 acolo. Ei omoar morunii de cite zece-cincisprezece brate i nisetrii
de cite opt 0 dnci brate, inro0nd cu singele lor suprafata apei Dunrii.
Ei greaz petii pe care-i prind \rind sub form de pete srat, cu bani
de aur, Tniilor de negustori care, la rindul lor, indrcindu-i in harabale,
Ii trimit in trile ghiaure. Din unii moruni ies cite cincilase cintare de icre ne-
gre. Veghind zi i noapte la ua stvilarului, pescarii prind toti petii care vin,
cd petele ce in.tr in acea strimtoare nu se mai poate intoarce. Aceasta
este o indeletnicire foarte ciudat.
n cazul cind vine un vas pe Dunre, ei dau drumul funiilor sfavilarului,
iar cind tree repede aceste corbii, s.rmanii peti, gsind o cale, trec
ei 0 se duc apoi in Marea Neap-A unde Ii depun icrele. Dar petii ce
vin din Marea Neagr in Dunre nu pot trece dincoace. Nu se g'sete
stvilar in partea cealalt. ; dar aici se all totu0 un zgaz de nuiele.
Chid incepe vremea rea de iana i cind, dup. apte luni de pescuit, nu mai
rmin peti, talianurile acestea, precum toate constructiile miraculoase
se demonteaz, iar cherestelele provenite din ele se depun ca n4te munti
pe cele dota maluri ale Dunkii.
E drept c intendentul-a0 cheltuie9te, pentru aceste savilare, o
sua de pungi, dar el d.' lefurile otenilor, citigind cinci sute de pungi egip-
tene. y Citeodat, dup achitarea celor datorate, Ii rmine 0 un citig de la 224
o sut cincizeci pin la data sute de pungi ; dar citeodat., intendentul-ag,
arendaul, are 0 pierden.
Cetatea Chilia are 0 un guvernator cu rangul de trei sute de aspri.
Ea este un cadiat cu rang de o sut cincizeci de aspri, cu comune populate
infloritoare. Majoritatea gilt sate tt.'reti. De la aceste sate se string
anual 9apte pungi pentru cadii, in schimbul drepatii pe care o fac. Ea are,
de asemenea, muftiu, dizdar, doukeci i unu de aga/e pentru osta0i din cetate,
apte sute de oteni de cetate, serdar de ieniceri, chehaia de spahii, suba0
de ora, muhtesibi i serdari de gebegii.
Forma ceatii Chilia. Aceasta este o cetate de nepretuit, zidit din
piatr 0 in trei etaje i aezat la vrsarea Dunrii in Marea Neagr. Ea
are aceea0 form ca cettile Ismail 0 Cetatea Albh'. Are un aspect plcut,
fiind aezat pe un loe drept 0 jos. In jurul ei se ea' cimpii cu verdeat,
grdini i vii. Zidurile dinspre miazzi ale cetltii slut haute de valurile
Dunrii ; ele au o lungime de o mie de pa0, iar zidtuile dinspre uscat au o
443

www.dacoromanica.ro
 lungime de dou mii de pa.0 mari, ceea ce inseamna c.d., de jur imprejur,
sint trei mii de pa0 in cap.
In partea dinspre uscat se aflO trei rinduri de ziduri, iar spre DunIre
sint dou rinduri de ziduri, fs. ant. Se gsesc, in total, o sut. aptezeci
de turnuri. Dintre acestea, cele mai solid construite sint urmatoarele :
turnul lui Ghedik Ahmed pa4a, dup numele vizirului sultanului Baiazid
Veli, turnul rou261, turnul comandantului de paz61262, turnul inchisorii263,
turnul plat2" 0 turnul cu farm, c'ci aici 0 in prezent arde, in fiecare noapte,
un felinar, ceea ce inseamnO o binefacere 0 un semnal mare pentru corAbiile
care circuld noaptea.
Turnul lui Melek Ahmed paa, de pe malul Dunrii, a fost reconstruit
0 este foarte mare. Aci stau 0 cele doudzeci de tunuri 0 munitiile capturate
de la dumanii din Oceakov. Tunurile sint indreptate spre Dunare 0 spre
Marea Neagr. Acestea slut turnuri acoperite cu sdnduri 0 au bolti cu vir-
furi ie0te. Pe toate le-a reflcut efendiul nostru, Melek Ahmed pava, acope-
rindu-le Cu indrild 0 infrumusetindu-le. Zidurile cettii sint ruinate, de-a
lungul DunArii, pe o portiune de patru sute de arini. In partea dinspre
cetatea cea mare are un ant adinc cit inltimea omului, avind ins. 0
225 scobituri. Cind Dunsea se // revars, apele ei curg prin acest a.lat 0 se
poate pescui in el.
Descrierea cetdlii mari din exterior. De jur imprejurul cettii exte-
rioare se afl: in total patru porti. Una se deschide spre apus, in exterior,
spre oraul mare. Este format din cloud rinduri de porti de fier. In stinga
0 in dreapta se afl dou turnuri cu tunuri mari 0 cu puti. Mai sint,
In trei locuri, pe malul Dunrii, Inc trei porti de ie0re, cOrora li se zice
porti dinspre ap5.". In partea interioar a acestor porti 0 a zidurilor cettii
se gOsesc anturi acoperite Cu sdnduri. Cel care le vede crede c e drum,
cOci pot umbla pe acolo cai, catiri 0 alte animale, precum 0 oameni. In
interiorul cetAtii se afl o suta cincized de strzi aezate perpendicular
unele fat de altele, ca 0 ornamentele de ah, 0 toate sint pavate Cu
lemne groase. Strzile sint pline de anturi adinci, cit inAltimea omului,
0 skit acoperite cu scinduri.
In timpul asedierii cettii, fiecare om trage sdndurile lingO casa sa
0, astfel, strAzile dispar, iar apa DunOrii le umple pin sus, formindu-se
astf el din aceste anturi nite strOzi pline Cu ap. De aceea dumanul
nu indrOznete s: intre in ora, fiindc acestea sint nite anturi foarte

261 Ksal Kule.

262 Dizdar Kulesi.
2" Zindan Kulesi.
264 Yasss Kule.
266 Fener Kulesi.

444

www.dacoromanica.ro
mlastinoase i adinci. Pe la casele din colturi, precum s't in alte case se
&ese gauri de creneluri indreptate spre drumuri. De asemenea, la cape-
tele strazilor sint case intarite ea niste cetati i prevazute cu gluri pentru
tuntui s't pentru gloante, incit, in cazul cind dusmanii ptrund in oras,
atunci, din aceste case se trage cu tunurile i cu pustile asupra dusmanilor,
cci cetatea aceasta este construita ca sa se poata arunca asupra lor toate
acestea, ca o ploaie i ca pietrele de blestem.
In interiorul cetatii se afl in total sapte sute de case nenorocite, fr
curti i fara gradini. Acestea sint niste case facute din sindrile, cu etaj
rara etaj. In interiorul cetatii se gaseste geamia sultanului Baiazid
Veli i alte sapte meceturi. Tot acolo este s judecatoria eriatului pro-
fetului.
Dintre cele patru porti ale cetatii, poarta Lodja266, de litiga turnul
sorii, precum i poarta dinspre oras, tot dinspre uscat, sint cele mai des
folosite. In schimb, cele dou porti de pe malul Dunarii sint doul porti
mici dinspre ap..
Cetatea interioara. in partea de rasarit a cetatii mari, in coltul de pe
malul Dunrii i la capatul cettii exterioare, se olla o cetate mica si. fru-
moasa, in forma patrata, avind, II de jur imprejur, cinci sute de pasi. Ea 226
are numai o poart mica de fier ce se deschide spre cetatea cea mare. in
cele dou rinduri de santuri adinci, din jurul ei, se gasesc multi pesti
ce se joaca intre ei. in interiorul cettii se olla case numai pentru chehaia,
pentru dizdar pentru imana, hambare de grill, depozitele de munitii
citeva incaperi pentru soldati. Altceva nu exista'.
In aceasta cetate este o regula bun, t'amasa din timpul lui Baiazid
Veli, i anume : cetatea aceasta fiind cucerita intr-o zi de vineri, in fiecare
vineri, de dimineata, se pun in virful turnurilor steagurile i se cinta cintece
de ruga. Totodata, printr-o salva de tun imparatesc, se anunt populatiei
ca e zi de vineri267.
Orasul cettii Chilia. in partea de apus a cetatii celei mari, pe o vale
dreapta, se afl orasul cel mare, de forma pentagonal.. El se compune
din unsprezece mahalale, avind dona mii de case, simple si Cu etaj
cu curti ingrdite cu scinduri. Casele sint acoperite cu indnil. Aici se
gsesc, in total, saptesprezece geamii268, dintre care cea situat in bazar
este foarte frecventata, fiind foarte frumoasa, placuta, simpla i solid con-
struita. Cind Melek Ahmed pasa a venit s'O' faca rugaciunea de vineri in acea
geamie, toti ostasii din cetate au cintat, rug-indu-se pentru binele i s'arta-

266 Londja (Lonca) kapusu. Londja are mai multe sensuri portic (arata originea italianA
a cuvintului: loggia); breasla negustorilor ; adunarea ienicerilor, a ostasilor marinas-i.
261 Vineri e zi de arbAtoare la musulmani.
258 Mihrab, in sens de altar.

445

www.dacoromanica.ro
 tatea padiahului, aducind slavk lui Mahomed i, printr-un rind de salve
de tunuri i de puti, au facut sa se cutremure pamintul Chiliei.
Aci mai sint i multe coli pentru copii. in centru, pe malul apei, exista
o baie dubl care este acoperita cu plumb. in partile acestea nu se afla nici
o alta cladire atit de frumoasa i odihnitoare ca aceasta.
Mai slut, de asemenea, cinei sute de dughene pentru toate felurile
de bresle. De asemenea, se gasesc i hanuri pentru negustori. Aici, prizo-
nierii i robii se vind pe un pret foarte ieftin, incit un rob ales se vinde
cu douazeci-treizeci de gurui.
Populatia de aici se compune din negustori i cauttori de robi. Raiaua
este valaha i moldoveneasca ; unii sint rui. Are i gradini numeroase.
Dintre lucrurile de laud este pastrama de Chilia, iar din carnea de vaca.
i de oaie se prepara mincaruri foarte gustoase i grase. Mierea, untul,
grilll o petele se gasesc, de asemenea, in cantitti mari. in partea de
sud a oraului exist o insula denumita Insula cu erpi269, care se intinde de
227 la Tulcea 'Ana la oraul Ismail, fiind o insul mare i. fertila. Aici, in fiecare
an, se taie patruzeci-cincizeci de mii de vite care se trimit, apoi, sub forma
de pastrama, in toate prtile.
In general, populatia Chiliei nu sta la masa fara musafiri. Are un ora
foarte bogat, dar in jurul lui nu exist cetate.
Mai inainte, pe cind umilul de mine ma aflam la Poarta Fericirii2",
Mir-Mehmed aga, dintre capugibaii inaltei Porti, i-a adus lui Melek <Ahmed>
pava hatieriful daruit de care fericitul nostru padiah, impreuna cu scri-
soarea de mucarer, ceea ce i-a facut mare bucurie. Capugibaiul Mehmed
aga a fost trimis, a doua zi, la Poarta imparatiei, daruindu-i-se douazeci
de pungi, dotazeci de cai alei .1 douazeci de robi. Z <Melek Ahmed paa>
s-a straduit sa repare cetatea Chilia, iar pe umilul de mine m-a trimis dup
munitii .1 dupa alte lucruri trebuincioase, in apte cadiate.
Locurile pe unde am mers pentru procurarea lucrurilor necesare
Mai intii, am mers de la Chilia pe Insula cu erpi271 din mijlocul Duna-
rii. Apa Dunarii se vars in Marea Neagra linga. cetatea Chilia, in partea
stinga a acestei insttle. in partea dreapt a acestei instile se afla Dunrea
cea mica'. in locul unde ea se varsa in Marea Neagra, prin bratul cetatii
Tulcea, se bifurca', una din ele purtind denumirea de bratul Sulina272, iar
celalalt brat se numete Sf. Gheorghe273. Pe amindou aceste brate trec
vase mici. De la bratul Tulcea se separa inea o parte a Dunarii i, dupa ce
269 Yilanls Adass ; ar fi Instila ?erpilor ; de fapt e vorba de Delta DunArii, Peuce.
270 Asitane-i-Saadet, adia. Istanbul, Constantinopol.
171 Yslanls Djezire (Cezire).
272 Suluna, Sitnne-Bogazs. Sint date ambele forme.
373 Hszsr-Ilyas-Bogazs.

446

www.dacoromanica.ro
trece prin cinci comune, se vars. in Marea NeagrCling5. cetatea Kara-Har-
man. Corlierii din Marea Neagr spun acestui riu Portitam. Este un brat
mic unde ierneaz in fiecare an mai multe sute de vase. Astfel, aceast
insul cu serpi este situat intre cele dota brate ale Dunarii, avind lungimea,
de la r'szit la apus, de zece mile, iar ltimea de sase-sapte mile. Pe aceast
insul., caii nostri s-au necjit din pricina mustelor de cai, iar noi insine am
suferit din cauza mustelor zise tt.restim s't / a tintarilor. 228
Trecind astfel Dui:area, am ajuns in cetatea Tulcea, de unde am strins
In dou zile dota pungi de aspri pentru procurarea celor necesare, precum
si dou pungi de aspri pentru costul zaherelei destinat pasei. A doua zi
i-am trimis pasei banii strinsi, prin oamenii nostri si prin oamenii intenden-
tului din Tulcea. Umilul de mine a trebuit, vrind-nevrind, s iau o pung
de aspri, drept plat de intretinere, din care am dat cinci mii de aspri
cadiului, pentru costul scindurilor. Plecind de aci spre sud, am ajuns in
cetatea Babadag. Dat fiind c acest oras se afl sub stapinirea noastrk
potrivit firmanului pasei si conform legilor vechi, a trebuit ss procuram
dovezi noi, sigilate, emise de ctre judeatoria Seriatului, si am plecat cu
naibi in satele si orasele din cazaua noastrA Babadag, in vederea stringerii
banilor pentru intretinerea noastr si pentru procurarea celor necesare
cet.tii Chilia. In felul acesta, am plecat din Babadag, impreun cu naibii
luminati, pentru stringerea banilor.
Mai intii, am mers in satele din apropierea Babadagului, cum slid :
Herghelegi276, Zebil, Chiuciuc-Sari, Donlak, Sabangia, Agighiol, Adji-Na-
suh277, Caraibil277 a, Ahmed Fakih, Ceamurlia, Sarighiol, Congaz278, Hagilar,
Turbence279, Nalbant, Kizil-Hisar, Camber280, Armutilia, Carcalia281, Bas-
chioi282, Bahsais, Cineli283, Atmagea284, Ciucurova, Cail Dere288, Eschibaba,
Ceagataiul de Jos, Ceagataiul de Sus, Gargalicul de 3os288, Gargalicul de

274 Yurdisa. Despre cele cinci brate ale DunArii vezi si p. 354; 360.
276 Tatarcik sinegi.
276 Pentru satele care unneaza vezi vol. III al operei lui Evlia, notele 296 s't urm.
Vom . arAta aici numai deosebirile dintre cele dou liste de localitAti.
277 Probabil Sarinasuf, cum apare in vol. III (vezi nota 302).
217 a KaraHabil.
978 Karankar, in loc de Konkaz.
sse Tilrbelik, Turbencea, sat ruinat ; poate fi si Tresnelik, cum apare in vol. III (vezi
nota 309).
seo Kamberkiiy; in vol. III: Kamber (vezi nota 312).
sai Karkali; in vol. III: Karka (vezi nota 314).
282 Bask5y, in vol. III: Bafk Spri4 (vezi nota 315).
288 Cinili, in vol. III: Hindi (vezi nota 317).
sea Revanmaa, in loc de Atmagea (Atmaca).
288 Kapals Dore, In loc de Kayals Dore.
280 Kargalsk-s Zir; in vol. III: Asap Kargalsk (vezi nota 324).

447

www.dacoromanica.ro
 Sus287, Melek-Zir288, Melek-Ba1a289, Ali-Bei-Chioi290, Sileli, Lufti Bey, Tiirk
Vamurlusi, Azacli29', Arnabudli, Hagi Ivaz292, S ari- G tildj iik2 93.
Majoritatea acestor sate sint productive, avind cimpii, grdini i vii
nemaiv.zute, Inca ele Sint infloritoare i frumoase i foarte populate. Cea
mai mare parte a raialelor din aceste locuri fiind fatari, in cazul in care
hanul ttar incaleck In vederea unei expeditii, atunci i acestia incalec.
indatl 0, pornind impreun cu taarii din Bugeac, merg i ei in expeditie.
Ei grit barb* curajosi i destoinici. in timp de rlzboi, din aceste locuri
ies doukeci de mii de voinici.
Chiar in timpul sultanului Murad al IV-lea2", dind hanul Kantemir,
229
din hanii Crimeii, pornise cu o sut cincizeci de mii // de ttari, iuti ca vintul,
spre Adrianopol298, el se ingimfase, zicindu-si : in aceste locuri nu sint
cetti rezistente i osti multe". Chid a trecut ins. Nistrul i Dunarea si a
ieyit in partea aceasta, loctiitorul de chehaia de spahii din Babadag, numit
Ayni-Giil aga, care era un biet aga, a stfins atunci indat, din cele trei cazale
din aceast regiunea, saizeci de mii de voinici inarmati, cu care l-a atacat
pe mai sus-numitul han in cimpia Hadji-Paya K15311296 din apropierea Baba-
dagului. Lovindu-1 ca un tun, el a mcelrit intr-o clip patruzeci-cincizeci
de mii de oameni dintre ttarii lui, iar pe cei scpati de sabie i-a azvirlit
In Dunse i i-a inecat, fugrindu-i. Numai hanul Kantemir297 abia a scpat
cu viat si a tilit dup aceea mult vreme la Cetatea Alb., schimbindu-si
numele i ascunzindu-0 rangul intr-un mod nenorocit. Astf el, din ziva
aceea, artindu-se supusi i plecati, atarii nu au mai dorit s treac in partea
aceasta.
Celelalte sate sint urmtoarele : Caylugea298, Casimcea, Caciamac, Koi-
Bey, Eski, Enancisme, Tocsof299, Culelia, Ghevherli, Karye-Bey300,

287 Kargalsk-s Bald; in vol. III : YukarsKargalsk (vezi nota 325).

188 Melek-i Zir, ingerul de jos'', neidentificat ; in vol. III : Asagi-Dernelek (vezi nota

326).
289 Melek-i Bdid, Ligerul de sus", neidentificat.
SOO Deli Ali Ktiy; in vol. III: Deli 44/i (vezi nota 328).

291 Ayakls Ky; in vol. III: Ayakls Bey (vezi nota 332).
19$ Hadji (Haci) Avhi, in loe de Hadji Ivaz, cum apare in vol. III (vezi nota 334).
293 Sari-Gldjak (Glciik), poate tot Sari Ghiol (amintit mai sus).
202 Vezi nota 246.
898 Edirne.
292 Hadji-Pasa (Haca Pa)sa) Ky, mai departe apare sub forma : Hadji-Pasa Oftligi;
Hagilar ?)
29? Dernir. Despre acest han Mar prieten cu Stefan Toma si M. Barnovschi ucis
de turci la Tarigrad, ne dA numero ase stiri Mir on Costin (Opere, indice).
898 Kozludja (Kozluca), in vol. III: Kfzfldja-Veli (vezi nota 335). Pentru localitAfile
ce urrneazrt vezi vol. III, notele 336 i urm.
299 Suf sau Sofu, in vol. III: Tarak Sofu; Tocsof (vezi nota 341).
800 Karye-Bey, poate in loe de Saray Karyesi sau Saraiu.

448

www.dacoromanica.ro
lic, Congaz, Caugagie", Ester, Bandarli302, Ghe1engic3", Bilarlar, Dana-
Chioi, Caramurat, Chioste1304, Caratai, Durhanlar, Memaylis0s, Cogealia,
Caracoiun, Cicracci, ahman, Tasaulul de Jos, Tasaulul de Sus, Arnabudli,
Mustahfezan, Kara-Harman, Sultan-Kara309, t letlia37, Kara-Yuvadji,
i

Abdulbari, Tariverde, Cogealac, Aydin, Sarichioi 308, Caranasuf, Casapchioi,

Duingi, Sofular, Canil Bugeac i Caraman Chioi.
Din aceste sate ale Babadagului am strins sase pungi de aspri pentru
cheltuielile noastre, pentru cele trebuincioase Chiliei i pentru costul zahe-
relei pasei. De asemenea, umilul de mine am strins trei pungi de aspri drept
cheltuieli zilnice ale mele, pentru c eram mubasir. O punga am dat-o celor
optzeci de vietati netrebnice ce ne insopeau, iar nou ne-au rmas restul
de bani i obrazul curat309.
Cind m gindeam trimit lui Melek pasa cele sase pungi de aspri, a
sosit in ziva aceea tuiul pasei cu conacciul, anunDind venirea pasei, a doua
zi dimineata, la Babadag.
// De dimineata, am iesit in intimpinarea pasei, impreuna cu toata 230
populatia, iar el, sosind cu mare alai, s-a asezat la locul sau de sedere
din afara orasului. Umilul de mine, ducindu-ma la el, i-am srutat mina
apoi am predat vistierului cele sase pungi de aspri. Dup5." ce a ramas
timp de trei zile la conacul sau de la marginea orasului Babadag, pasa a
pornit, a doua zi, spre Silistra.
Plecarea noastrol de la Babadag la Silistra
Mai intii, mergind spre apus, am ajuns la satul Ienisalan, iar de acolo
am sosit in satul Hadji-Pasa Kiiy311. Plecind de aici, am mers spre apus
am ajuns in satul Saray Karyesi312, iar de aici, mergind tot spre apus, am sosit
in oraselul Daia Mares". Este un tirg asemanator unui oras mare. Este
infloritor, fiind asezat pe malul Dunarii ; are gradini si e populat, avind
dou sute de case. Raialele de aici sint valahi i moldoveni. El este asezat
301 Kavadjek (Kavacek), in vol. III : Karadjak-Kby (vezi nota 346).
sos Bandarlt ; in vol. III : Pazarlt (vezi nota 348).
30$ Kprildjak, In loe de Ghelingic (vezi nota 349).
304 Kb-stern; in vol. : Kstelli (vezi nota 353).
aos Memayli sau Mamayli; Mahmudia ( ?), Mamaia (?).
sots Sultan-Kara, poate Sultan Tepe, deal ling5. Babadag.
30/ Pelitli; in vol. III : Karapelitli (vezi nota 365).
toe Kara Sart ; in vol. III : Sari-Hoy (vezi nota 371).
300 Yazi4martin harass, textual inseamn5.: negreala obrazului nostril".
310 Sule, Sula (in vol. III : Yeni-Sale).
311 Hadji-Papa Ky, Hagilar ( ?).
311 Saray Karyesi, poate Saraiu, jud. Constants.
Daye-i-Kebir, Dala Mare, IMeni, jud. Tukea.

449

www.dacoromanica.ro
 In tinutul Hirsovei314 si are un bazar, precum si un tirg Cu negustori
; majoritatea caselor sint acoperite cu stuf. Are o clim plcut i este
un sat atrgtor, cit un orsel. in prezent este in curs de inflorire. De aici,
tot mergind spre apus, am ajuns la cetatea Hirsova.
Cetatea Hrova. Primul ziditor al ei a fost craiul numit Doyra315 care,
t.ind de aici apa Dunrii, o fAcuse s curg. pe Thigh' orasul Karasu i s se
verse in limanul de la Kara-Harman. i acum i se v.'d urmele. Numele ei
bulgresc este Kalarabka. Ea a trecut sub mai multe stpiniri, pin ce sul-
tanul Mehmed Cuceritorn1316, acind personal o expeditie asupra ei, a bAtut-o
timp de sase luni i, vrind-nevrind, a trebuit s se dea o lupt mare. Atunci,
la local de hires ar fi aprut, din sesul acestei cetti, citiva ursi i sultanul
cuceritor ar fi spus : Vine hirs din es"317, iar ursii, ducindu-se, ar fi intrat
In vgdunile cettii. Cind avangrzile gaziilor musulmani i-au urmdrit,
au vzut c acestia erauidusmanii care umblau imbrdcati in piele de urs,
231 iar acum, scotindu-si pieile, intrasera in cetate. Cu strigte de Allah, Allah"
intrind cu totii prin aceste guri, ei au cucerit astfel cetatea, dindu-i totodat
numeie de Hirsova, dup vorbele sultanului cuceritorm. Dei in limbajul
popular i se spune Hirsova, totusi cadiii au trecut-o in registre sub forma
de Harisova.
Acesta este un cadiar cu rangul de o sutd cincizeci de aspri, in cadrul
sangeacului Silistra si are subasi, muhtesib, dizdar i optzeci de osteni.
Neavind ins locuinte in cetate, ostasii locuiesc in afara ei. Numai dizdarul
chehaiaua sa locuiesc in interiorul fort.'retei, in inaperi simple, dar ingri-
jite. In fiecare noapte ostasii vin afar i pzesc cetatea cu rindul. Cind
umilul de mine am terminat vizitarea cettii, a vizitat-o i pasa insusi, care
a fost cuprins de uimire.
Tinind, chiar in ziva aceea, un sfat cu populatia local, el a dat porunci
si a pus s se aduck din imprejurimi, cinci sute de care de cherestea, precum
sase sute de mesteri i zidari, indt in ziva aceea au fost zidite, in interiorul
cettii, zece case cu curti. intr-un cuvint, in interiorul cettii mi a rmas
314 HIrsova.
313 Probabil gresealA in loc de Dobra, socotit de Evlia craiul Dobrogei. De f apt, cetatea
este bizanting., datind din sec. XXI (cetatea de sus) si genovez5., din sec. XIII (cetatea
de jos). Vezi mai nou Ra du Cio b an u, Un monument istoric pu (in cunoscut: cetatea feudalel
de la Hirsova, in Buletinul monumentelor istorice", 1970, nr. 1, p. 25 si urm. si An dr ei
Arices c u, Noi date despre cetalea de la Hirsova, in ,,Pontice", IV, 1971, p. 351 si urm.
318 Mehmed al II-lea (1451-1481) ; de f apt Mehmed I (1413-1421).
317 Turceste Ovadan Mrs geliyorl". Ova, cuvint turcesc : ,,es, cimpie" ; Mrs, cuvint
persan : urs".
378 Este o legend otomana. Dup5, opinia savantului V. Bogrea, Hirsova aminteste
prea mult de antcul Carsium pentru a nu fi urmasa lui" (Note de loponimie dobrogeandl, in
Analele Dobrogei", II, 1921, nr. 1, pp. 36-37). Dui:A alte opinii, numele orasului ar veni
de la patronimicul Hirsu (Arhiva Dobrogei", II, 1919, p. 163).

450

www.dacoromanica.ro
nici un loc liber, fiind zidite, in timp de o saptamina, o suta zece dughene
mici.
Intr-o saptamina au fost construite o sut zece dughene i. o cafenea
de odihna, in fata portii ce se deschide spre Dunare. De asemenea, au mai
fost inscrii optzeci de osta4i, soldele lor fiind asigurate din veniturile sche-
lei...319 El a mai scris in registru conditia ca dizdarul sa nu iasa afar din
cetate nid macar cit o arunctura de sageata. Apoi, a pregatit cele opt
tunuri i. toate munitiile i. a lasat aci vreo sua de puti dintre putile luate
de la Oceacov.
Forma cealii Hirpva. Ea este o cetate intarita i. trainica pe pamintul
Babadagului, aezata in partea dreapta a Duzarii, cu virfurile inaltate spre
cer. De jur imprejur are trei raii de pai. Omul nu indraznete sa priveasca
jos, spre Dunre, din partea de apus a acestei cetati. Dei este o cetate foarte
importanta, nimeni nu i-a dat totui atentia cuvenita, dat fiind ea este
aezata in interiorul tarii. Numai Melek p&p. i-a tiut valoarea, deoarece
partea cealalta fiind locuit de valahi, importanta ei se vedea de la sine.
Cetatea are dota // porti, dintre care una se deschide spre rasarit, iar cealalta 232
spre apus .. .320
Or apa. Se did in partea de sud a cetatii, fiind compus din dota maha-
lale, cu o mie ase sute de case. Casele sint simple i. cu etaj i sint acoperite
cu trestie i. cu indrila, dar sint trainice. Aici se all aptesprezece geamiim,
dintre care cea din bazar este renumita, fiind cea mai frecventata. Are o baie
joasa i trei hanuri, bazar i. un centru mic, dar clima este placuta. Raialele
de acolo sint formate din valahi, moldoveni i. bulgari. In partea de miazzi
a ora5u1 ui se afla multe gr"dini .1 podgorii.
Plecind de aici, am sosit in satul Ba1tageti322 care este un sat de zeamet
din cazaua Ilirova. Dup aceea am ajuns in satul Rahova323, iar de acolo,
mergind sp re apus, am sosit in satul Ghioldje324. De acolo, mergind tot spre
apus, am ajuns in satul Cernavod5.325. Unul din satele mari ale Silistrei este
i acest sat infloritor i. populat, fiind ca un ora*. Plecind de aici, spre apus,
In a cincea zi am ajuns in cetatea Silistra. Toata populatia de aici, precum
notabilii tinutului, ieind in intimpinarea paei, la douazeci ale lunii
310 Punctele de suspensie existik in text, probabil pentru citeva cuvinte lips5..
no Punctele de suspensie exist& in text.
311 Cifra pare exageratil; in sec. XVIII exista o singur naoscheiel (Ani", II, 1937,

vol. II, P. 85).

312 Baltadji, (Baltacs), jud. Constants.
an Rahova, Racova ( ?).
as4 Gldje (Glce) (?).
ass Bogar-K5y. Ceniavoda de azi.

451

www.dacoromanica.ro
 safer a anului 1068326, am intrat cu mare alai in palatul din Silistra.
Efendiul nostru paa a inceput iari s fac dreptate printre raiale
beraiale.. 327
in sptamina aceea, sosind un ag din partea lui Kprl Mehmed paa,
a adus din partea btrinului Kpriilii o scrisoare cu urmtorul continut :
S fie de bine lupta ta de la Oceakov i cucerirea insulei Bozdja-Ada326
de etre noi. Dacd ne-ai fi trimis noua prizonierii i cpni1e, precum
munitiile i avuturile capturate, acestea ar fi produs bucurie in rindurile
gaziilor i, in felul acesta, trupele islamice ar fi cpAtat un indemn pentru
lupta. in felul acesta ai fi obtinut laude mari cereti i distinctii deosebite.
Dar, procedind cu nesbuint, 1-am intiintat pe fericitul pad4ah c' inl-
tarea ta a ajuns la culme i ca s fil fericit. Iat c, eialetul vi se acordase
fr. tirea noastr. Dar, cind noi ne-am intors din expeditie i ne-am pre-
zentat in fata padiahului cu telhis, preainltatul padiah v-a mazilit de la
eialetul Oceakov i locul vostru a fost druit lui Silandar Fazil pava. SA
veniti numaidecit la Poarta fericirii i s6 v petreceti timpul pacut, impre-
233 un cu doamna in vuele i gf.dinile voastre de aici //, cci
Kaya-Sultan320,

aa gr.suieste firmanul imprAtesc".

<Au mai sosit i alte scrisori de acest fel>.
De aceea, la 4 rebi-ul-evvel al anului 1068330, am plecat de la Silistia
la Istanbul. <Urmeaza drumul pin. la Istanbul>.
234 . in acest timp, sosind strigRori dup ajutoare din eialetul Ungariei

Timioara 0 de la punctele de frontiera din pax-tile acelea, au anuntat

c craiul Ardealului, i loan Kemeny, blestematul, au devastat
Rakczi331,

serhaturile de la Lipova332, Cenad, Gyula 0 Timioara, luind robi din

rindurile populatiei i cauzindu-le suferinte. Cind tirea a ajuns la sultanul
Mehmed al IV-lea, el a tinut un sfat cu toti oameniiincercati i cunoscAtori
ai stkilor de lucruri din acele tinuturi. Atunci, toti au spus 6. este o obli-
gape pentru fiecare de a porni la expeditie asupra craiului Rkczi din
vilaietul Ardealului" i s-a citit Fatiha334. La Adrianopol a fost scos tuiul
pad4ahal in fata portii impArteti i, ducindu-se capugiba0i in toate
bine pAzite, au adunat osta0 multi, ca marea.

no 27 noiembrie 1657.
327 PUllete de suspensie in text.

328 Bozdja-Ada, Bozcaada, in trecut : Tenedos.

320 SOtia lUi Melek-Ahmed paga.
330 10 decembrie 1657.
Raltofci-oglu.
830 Puva sau Pava.
383 9enar.
334 Fatiha, primul surat (gure) din Coran.

452

www.dacoromanica.ro
 in anul 1068333, dud Kpriilii <Mehmed> pava, potrivit firmanului
sultanului Mehmed al IV-lea, pornind la lupt spre Ineu339, a ajuns la Timi-
oara cu o armat ca marea, el s-a sfAtuit cu gaziii de la granit. Toti gaziii
musulmani au gsit potrivit pornirea unei expeditii 0. atunci, ark' a li se
da posibilitate 0 timp pentru rezistentk cucerind cettile Caransebe337
0 Lugoi, ale craiului Ardealului, din cimpia Timioarei, au fost puse in ele
cantitti indestultoare de munitii 0 trupe alese. y Cind s-a pornit 0 pentru 235
cucerirea celorlalte cetti din Ardeal, au izbucnit, in Anatolia, evenimente
importante.
Cauza rdscoalei lui Djelali Abaza Kara-Hasan aP338.
Abaza Kara-Hasan pap, s-a rsculat impreun, cu aptezeci-optzeci de
mii de osta0 0 supu0 ai padi*ahului, insrcinati s mearg la expeditie
i care nu au participat la expeditie. Afar de aceasta, el a inceput s de-
vasteze tara cu seimeni 0 cu trup ele de sarigea... Capugiba0u1 inaltei
Porti, Zenghifli-zade, a fost insdrcinat s-i clued lui Hasan paa urmtorul
hatierif : Dascalul meu, marele meu vizir se afl in r'zboi 0 mcel cu
ghiaurii. Si tu, la rindul t.u, trebuie s ajuti legea cea dreapt. ; de aceea s
mergi in expeditie cu oastea mea care se afl. IMO. tine 0 sd nu cumva s-i
ajuti pe ghiauri 0 s nu porneti asupra oraplui Brusa, spre a-i cauza pa-
gube, ci, trecind prin Dardanele339, sa porneti indat la lupta sfint de la
Ineu 0 s ajungi astfel un viteaz fericit". La sosirea hatierifului, Hasan
paa nu s-a conformat 'Mg debe poruncii 0. a trimis urmtoarea tire:
Vreau capetele a aptezeci de oameni, impreun cu al vizirului Kpriilii.
Altfel, tara ghiaur a Rumeliei va fi a voastrk iar partea de dincoace de
mare, Anatolia, va fi a mea"...
Atunci, padiahul a scris numaidecit un hatierif care Kln-al% zicin-
du-i : Chiar dac vei aduce in fata mea pe craiul Ardealului 0 pe impara-
tul Germaniei34, legati de miini 0 de picioare, aceasta nu va avea nici
o valoare, fiindc ei nu sint ghiauri341. S vii indat la Poarta mea imp-
"3 9 oct. 1657-28 sept. 1658.
336 Yanova. Expeditia a pornit din Adrianopole la inceputul lunii iulie 1658 (Cronici
turcesti, II, p. 298; N. Iorg a, Studii si doc.. XXIII, p. 232).
337 54. Despre aceastA expeditie vorbeste si Miron Costin, care a participat la ea cu
un corp de oaste moldoveanA. i el aratA cA vizirul a trebuit s se intoara la Tarigrad
din pricina unor amestecii.turi la impArdtie" (Opere, p. 185).
338 Despre aceastA rAscoalA vezi si relatia lui Paul de Alep in acest volum, p. 280-281
o Zinkeisen, op. cit., IV, pp. 881-882.
839 Bogaz-Hisar.
340 Nemse.
341 tu comparatie cu rAsculatul Abaza pass., care e socotit de sultan ca adevAratul
necredincios.
Pentru comparatie vezi textul aceluiasi hatiserif reprodus altf el de Evlia Celebi in vol. I,
p. 294 (Seyahatname).

453

www.dacoromanica.ro
 rteasc i s ne rzbuni asupra ghiaurului Abaza, care s-a ivit cu infti-
sare de musulman"..
Vizirul Kpriilii nu a asteptat nici o clip, ci a pornit in mare graba
cu oastea numeroas si a asediat cetatea Ineu34'bis. In ziva aceea el n-a
dat rgaz celor din cetate i, dup r.'sritul soarelui, a bgat trupele isla-
mice in metereze. Totodaf, punind de jur imprejurul ei sapte viziri
douzeci de beilerbei, precum i aptezeci de sangeacbei, posesori de tbe
steaguri, precum si o sut zece alaibei, a impresurat cetatea Ineu
mai multe rinduri de ostasi. Apoi, zi i noapte, a btut-o din sapte prti
cu tunurile, izbutind, pin la sfirsit, s o cucereasc342. Punind indat s
se reconstruiasc cetateambis, a asezat in ea inc' doubizeci de odale de
ieniceri, tunan i gebegii, cu un pasa, ca muhafiz, lsind totodat, ca
mai inainte, toat munitia i toate cele necesare.
<Sosirea lui Kprl Mehmed, marele vizir, de la Ineu la Istanbul
luarea msurilor pentru reprimarea rscoalei lui Abaza pasa. Victoria
lui Abaza pasa, rscoala din rindurile ostasilor lui Abaza pasa, din cauza
foametei. Abaza le supune> :
242 Bre, hei ghiauri ! Din cauza vorbelor voastre nu m-am dus la expe-
ditia de la Ineu si din cauza necazurilor voastre m-am rsculat impotriva
poruncii i totusi, una-dou, imi bateti capul, zicindu-mi : /cu puterea
noastr ai devenit stpinul atitor avutii. Iat avutia Puneti-o pe cap,
mai i rmine"...
242-276 <Predarea lui Abaza Hasan pasa Cali-e ostile padisahului din Alep
uciderea lui si a altor ostasi aflati cu el, dei el i exprimase regretul.
Aceast hotrire a fost luat in urma unui sfat organizat la Aleb de Mus-
tafa pasa, comandantul oastei sultanului. S-a apreciat c refuzul lui Abaza
pasa de a merge la Ineu impotriva lui Rk6czi este o crim i pentru aceasta
el trebuie ucis. Bucuria lui Kprl c s-a rzbunat pe Rkczi, craiul
Ardealului, pedepsindu-i pe fsculati. Se mai arat c, in momentul
plearii in Anatolia contra rsculatilor, ostasii lui Kprl inclecaser
indeosebi pe cai valahi, moldovenesti, dobrogeni si pe cai din Deliorman,
Taslidja i Hertegovina>.
841 bis In vol. I se spune c cetatea fusese cucerit5. inainte de primirea hatiserifului
Ha Atit Silandar Findikiuli Mehmed aga cit i G. Kraus aratii cA la Ineu nu au avut loe
lupte, deoarece cei din cetate, infricosati de puterea asediatorilor, au predat-o la prima cerere,
printr-o intelegere", la 2 sept. 1658 (Cronici turcefti, II, pp. 299-300 si G. Kr su s, op.
cit., p. 271). Vezi j I. Bet hlen, op. cit., pp. 61-63, precum i scrisoarea lui G. Rkczi
al II-lea cAtre regele Suediei, unde se spune c cetatea, bene munita", a fost predatii
mod rusinos (turpiter) la 3 sept. 1658; asediul incepuse la 31 august (S zil Agy S., op. cit.,
II, pp. 507-508). Comandantii cetatii au fost ucisi de Rkczi sub acuzatia de tradare.
$41 bi8 La aceastg. tocmire" a ceatii Ineu a luat parte si Miron Costin, care a rlimas
aici Oil la 26 oct. 1658 (Opere, p. 185).

454

www.dacoromanica.ro
 Relatarea scrisorii de filingerems a lui Mehmed Ghiraimbis contra
voievoduluim Moldovei, Constantin Cirnu1345
Intr-o zi, i-au sosit lui Kprl Mehmed paa arzmahzaruri din partea
lui Mehmed Ghirai, hanttl Crimeii, i din partea agi de frmuri, Dede
aga, i de la mutevelli-ul de Ismail, Ahmed aga, anuntind c : In tara
Moldovei, unde locuiete raiaua supus a celor dou' orae sfinte346, au
intrat maghiarii blestemati ai craiului Rkczi i, impreura cu netrebnicul
numit Cirnul, au pus sapinire pe oraul Iai din Moldova347. Beiul Ghica348,
fugind din Moldova, se afl in prezent la Bahcesaraiu134 9 nostru din penin-
sula Crimeea. In Tara Romneasc, Djivan bei35 a aruncat in Dunre
pe Djan-Arslan pava, impreun cu trupele sale, .1 numai trei viziri s-au
putut adposti in cetatea Giurgiu"351.
and aceste scrisori de plingere au fost citite in fata viteazului vizir
Kprillii, el s-a dus indat la prealuminatul padiah i, potrivit textului
dint <al Coranului>, s-a sftuit cu el. Dup aceea au fost trimise porund
i hatierifuri care toti beilerbeii i sangeacbeii din eialetul Rumelieina,
precum .1 ctre aga de t.'rmuri i care hanul ttar. Totodat, s-a hotrit
ca domnia Moldovei s fie aruit lui tefan bei, cel Frumos363, fiul beiului
Lupuls54 care fusese mazilit de la domnia Moldovei i era inchis pentru
toat viata sa la Iedikule. Dindu-i-se, potrivit firmanului imprtesc,
tug .1 tob .1 steag, precum i zece mii de ostai alei, iar Fazli Keman-
ke Ahmed aga fiind numit iskemle-agasi, a plecat in mare grab' in
343 Feryadname, scrisoare de strign".
345 Mehmed Ghirai al IV-lea, hanul Crimeii.
344 Mir, in sens de emir, bey.
"5 Burunsuz (f 6r5, nas) ; Constantin erban, domnul Moldovei in 1659.
3" Adia. Mecca si Medina.
"7 Este vorba de evenimentele petrecute la sfirsitul lunii octombrie 1659; C. erban
a plecat din regiunea Brasovului la 22 octombrie (Quellen, VI, pp. 138, 173) ; la 26 octombrie
principele Transilvaniei poruncea orasului Bistrita s dea liberit trecere trupelor viitorului
domn al Moldovei (H urmuzak i, XV/2, p. 1283).
348 Ghifa; Gheorghe Ghica (1658-1659).
348 capitala Crimeii.
Miron Costin, care povesteste pe larg aceste evenimente (Opere, pp. 187-190), sustine
c5, Gheorghe Ghica, invins de oastea lui C. erban, a chemat pe el agasi de Bugeag" cu
care s-a intilnit la Causani, pe Botna ; de aici Ghica a fost dus apoi de galga sultan domn
In Tara Rom fineasca.
350 (Civan), that." ; asa e numit in izvoarele otomane Mihnea al III-lea,
domnul Tarli RomfInesti (1658-1659).
357 Despre aceste lupte vezi Al. Cior Anesc u, op. cit., pp. 135, 160-161.
358 Rum.
353 Dilber Istefan. tefAtti16 Lupu (1659-1661).
a" Vasile Lupu.

455

www.dacoromanica.ro
 oraul Iai355, capitala Moldovei. Imbrihorul sWtanului, Musli aga, la
rindul su, a fost trimis la hanul ttar. Silahoru13587su1tanului, Izzizade
Ahmed aga, fiind desemnat ag de steag al beiului stefan, numit acum,
a plecat i el in Moldova impreun.' cu umilul de mine, care am avut
grij de toate cele necesare.

330 Relatarea plearii noastre in tara Moldovei, in ziva de simbeitil 23 a

lunii safer din anul 1070357, impreund cu Ahmed aga, in urma dciruirii
vilaietului Moldovei lui 51efan cel Frumos, fiul beiului Lupul.
Mai intii, plecind de la Adrianopol, inspre nord, am ajuns in satul
Giilbaba, un sat infloritor, format din cloud sute de case...
331 De aici358, plecind iari spre nord, am ajuns la cetatea Provadia. Dei
am descris aceasta in volumul nostru de mai inainte, totui, in prezent,
332 in acest ora trupele ruseti, // valahe i moldoveneti au fcut un aa alai
incit nu se poate descrie cu vorba. De aici, mergind spre miaznoapte,
am ajuns la Kadiky, care este un zeamet infloritor cu raiale musulmane
i cretine. Apoi am ajuns in satul Krez-Ali, care este un zeamet cu vii
i. grdini .1 apoi in satul Ahi-bey, care face parte din cazaua Bazargic i
apoi in satul CiobAnita358. Acesta este situat pe ptnintul Dobrogei i este
un sat de musulmani. Tot mergind spre miaznoapte, am ajuns in satul
Murfatlarm, apoi in satul Ceradji38', care este un sat ttsesc cu geamie,
aflat la granita cazalei Babadag. Plecind de aici, am ajuns in satul ttresc
Tariverde, iar de acolo, mergind spre miaznoapte, am ajuns in oraul
infloritor Babadag.
In acest ora am intrat cu trupe i alaiuri atit de numeroase incit nu
se poate descrie. Aici am ramas timp de trei zile i s-au inscris trei mii de
ostai cretini, dintre greci, bWgari, valahi .1 moldoveni. Slav. lui Allah,
cu prilejul inscrierii acestor ostai n-au mai r.mas haiduci in munIii Hemus382
355 Iaska. Numirea ca doran a lui *tefAnit5. Impu s-a fAcut la inceputul luna noiembrie
1659; la 12 noiembrie el pomea in mare grab5. din Adrianopol spre Moldova (H ur mu z ak i,
v/2, pp. 63, 67). Vezisie. AndreescuOC. Stoide, 'tefeinifcl Lupu, domn al Moldovei
(1659-1661), Bucuresti, 1938, p. 36.
so Silabfor, in sens de spAtar. XII vol. I, p. 296, numele ag5,i de steag este Gazzaz-oglu
Ahmed aga.
367 9 noiembrie 1659.
u Dincoace de muntii Balcani.
sao oban-ese, la sud de Cobadin, jud. Constanta.
ass Muruvvelli, jud. Constanta.
ass eradji, ar fi Chiragi (azi Cotu Vlii), dar nu era in drum.
aso Cenghe (enge).

456

www.dacoromanica.ro
sau pe colinele Kopran i Kazan222 i in padurile Sudju364. Aceste locuri
i-au gasit linitea i au rasuflat uurate.
Plecind de aici spre miazanoapte, am ajuns in cetatea Tulcea. Din
cele douazeci de cetati din imprejurimile ei au venit i s-au inscris vreo
zece mii de ostai cretini inarmati. in ziva aceea am trecut Dui:area i,
mergind spre interiorul insulei Tulcea365, ne-am oprit pe malul Dunrii.
Am trecut din nou in graba peste Dunare, intr-o singura zi, cu cincizeci
de vase i am. ajuns in marele ora Ismail366. i aici am rmas timp de trei
zile, iar numarul contingentelor de bragagii, circiumari i pescan, care
au venit cu armele lorAi s-au inscris in rindurile trupelor cretine, a trecut
de douazeci de
Cu voia lui Allah, in timpul cind ne aflam in acest ora, a venit in
oraul Ismail, de la oraul Iai din Moldova, in fuga mare, Kemenke Ahmed
aga care, fiind numit ag de inscaunare, plecase mai inainte din Adrianopol
in Moldova. in ziva aceea au sosit scrisori la Ahmed aga al nostru i la
noul bei al Moldovei, tefan-bei, trimise de aga de tarmuri, de agalele de
la Chilia, Cetatea Alba .1 Tighina, de agalele de fin ale ttarilor din Bugeac,
precum .1 de calgaiul Mehmed Ghirai sultan, cu urmaorul cuprins : Cu
voia lui Allah, in ziva de 20 a lunii rebi-ul-evvel din anul l070367 s, ne
intilnim cu voi ii linga oraul Iai, capitala vilaietului Moldovei, i s ne 333
ciocnim de citeva ori cu inamicul. Allah e generos. Ori reuim, ori fie
ce-o fi".
Chiar in ziva aceea am plecat din oraul Ismail, in sunete de tobe
i de trimbite, avind cu noi i pe cei douazeci de mil de ostai cretini, .1
am trecut prin satele Cila368, Dundar369, Ahpanoz370, Sapan371, Bostan372
i Tabac373. Aceste sate fac parte din cazaua Ismail .1 sint locuite de cretini
valahi i moldoveni. Multi dintre ei, oameni cu avere, s-au impratiat insa
In oraele Ismail i Braila, de teama lui Constantin Cirnul, care a ocupat
3./Ioldova. Plecind din satul Tabac, am ajuns la granita Moldovei i ne-am
363 Zona Kazanlik, din R. P. Bulgaria.
666 Sudju, neidentificat.
865 Este vorba de Delta DunArii. Vezi nota 63.
366 Bender-i Ismail.
867 5 decembrie 1659. Si aici este o nepotrivire de date intre Evlia i alte izvoare, care
precizeazAc lupta de &Let Iasi a avut loc la 11/21 noiembrie (N. Iorg a, Studii fi doc.,
IV, p. CCCIV i 278; 1 d e m, Manuscripte din biblioteci strdine, pp. 59-60; vezi si Al. C i o-
rAneseu, op. cit., p. 165 si C. Andreescu si C. St oide, op. cit., p. 26.
ses Kssla, sat in R.S.S. MoldoveneascA.
see Dundar, idem.
870 Ahpanoz, idem.
sn Sapan, idem. LocalitAti greu de identificat.
3751 Bostan, probabil Bolgrad.
278 Tabak, raionul Bolgrad, reg. Odessa, R.S.S. UcraineanA.

457

www.dacoromanica.ro
 oprit mai intli la cetatea Iskerled374. Aici am poposit si s-au desemnat
strji, cerhagii, precum i cercetasi, iar trupele inarmate au stat gata de
lupt5.. De aici am ajuns la menzilul Bedjene378. Toat raiaua fiind plecat
In ajutor la tabAra lui de Thigh' orasul Iai, satul a fost prdat i i s-a (lat.
foc. De aici am mers spre apus i ne-am asezat ling6 pdurea Kekes378,
impreun cu strjile, iar in noaptea aceea au fost asezari pe dealuri377 zece
mii de puscasi. in partea aceasta, toat oastea a dormit in liniste. De
aici am sosit in satul Tebeceni378, unde am poposit. i raialele de aici fiind.
plecate in ajutorul taberei <moldovene>, tot satul a fost incendiat.
In acest loc, boierii demnitari ai Moldovei, prclabii, vamesii, logoferii
si sptarii378 i hatmanii, ridicindu-0 steagurile cu cruce, au venit impreun.
cu zece mii de ostasi moldoveni alesi i s-au supus beiului388 nostru
astfel ordia noastr a prins puteri. Plecind 0 de aici, am poposit la podul
de pe riul Prut, unde ne-am asezat. Dusmanul distrugind podul de aici,
construit din impletituri, am intimpinat multe dificultri la trecerea acestui
mare riu de partea cealalt. Mai intii, am trecut dincolo, cu ajutorul plutelor,
cincisprezece mii de puscasi. Cind acestia s-au intArit in partea cealalt,
sApind sanruri, am trecut i noi, cu restul armatei in partea aceea. Atunci
au fost aduse din munti cinci mii de oi, cinci sute de vaci si o sut de care
cu piine pentru oastea noastr, trimise de raialele Moldovei. Toate acestea
334 distribuindu-se trupelor, tori soldarii s-au sAturat peste msura i s-au
bucurat mult.
Riul acesta Prut, fiind mare, este greu de trecut i curge nebuneste ;
este si o ap da5.toare de viarA388 bis. El izvoilste tocmai din vilaietul
lesesc, trece prin munrii secuiesti381 din vilaietul Ardealului i prin rara
Moldovei, varsindu-se apoi in DunAre intre orasul Brila i Galati. Este
un fin foarte lat.
$74 Iskerled, probabil Tarada sau Cairaclia, R.S.S. Moldoveneasca.
375 Bedjene sau Badjana, probabil Besalma, R.S.S. Moldoveneascii.
$96 Kekef Balkans, regiunea Tigheciului; Balkan inseamnii munte", ins& in acest caz
trebuie inteles codru", pAclure" (pe deal).
$77 Balkan dap iine, in interiorul dealului muntos".
$78 Tabeen (?), poate Bolota.
378 yeta.
$eo teftLnitri. 1.4upu. M. Costin care a participat la evenimente sustine el G. Ghica
au dat supt mina lui Ahmet aga ... pre toti boierii cu eh& gloat& avea" ; aceasta s-a.
petrecut la Bolota, mai jos de Tutora (opere, p. 190). Cifra de 10 000 de ostasi pare mult
prea mate.
380 bis Caliatile apei Prutului, cea mai usoarri i cea mai sAtatoas apa", au fost
recunoscute de D. Cantemir, ca si de alti straini (vezi Descrierea Moldovei, pp. 65 s't 70,
nota 5).
181 Sekyel. Probabil Carpatii Transilvaniei. Informatilie lui Evlia nu Sint prea exacte.
Pentru comparatie vezi D. C ant emi r, op. cit., p. 65.

458

www.dacoromanica.ro
 Apoi, plecind de la riul acesta, Prut, am poposit la locul zis Colina.
sultanului Suleiman"382 <Magnificul>.

Colina sultanului Suleiman

in locul acesta, sultanul Suleiman s-a rzboit crincen cu apte crai,
infringindu-i pe dumani. Atunci, stringind la un loc pe toti martini musul-
mani, el i-a acoperit <cu pamint> 0 a fcut deasupra lor un mihrab, ca
loe de inchinkiune. Este o colin foarte Inalt. Umilul de mine, zicind
acesta e un loc unde zac martini 0 este un loc preacinstit", m-am urcat
pe jos pe virful ei i, citind o fatiha", am cinstit sufletul r.'posatului sul-
tan Suleiman 0 sufletele celorlalti martiri ingropati aici. Atunci, privind
multimea armatei lui gemapur383, ce se afla jos, am fost cuprins de admiratie.
Rugindu-m6 din toat iMma, am zis : O, Allah, in amintirea martirilor
ingropati aici, ajut5.-ne i f ca oastea noastr s fie biruitoare, iar mol-
dovenii rscul4i sa fie infrinti i distru0!". in clipa aceea am simtit
ruga mea a fost primit de bunul Allah 0 am fost cuprins de o bucurie
nespus.
A doua zi, inaintind cu trupele de cerhagii, am ajuns la riul Siretul
Mic384. Acest riu izvorte din muntii Buzovei385 0 din partea de sud a
muntilor Braovului, din Ardeal, 0 se vars in riul Prut, in apropierea
acestui loc. Apoi am sosit la locul de popas al satului Fdlciu388 ; i acesta
a fost incendiat. Aici a sosit aga de frmuri cu patruzeci de mii de ttari,
iuti ca vintul, 0, in iarna aceea cumplit, s-au aezat acolo, fkind corturi
din pturile lor. Atunci beiul nostru, al Moldovei, i-a trimis ag`i de tarmuri
o mie de oi, patruzeci de vite i cinci pungi, drept cheltuieli de drum. Ahmed
aga al nostru, de asemenea, l-a imbilcat pe aga de frmuri cu un caftan
lucrat din aur peste aur, ca s-i fie de bun augur.
De acolo, dindu-se porunci strljilor, am ajuns la biserica lui tefan387,
care este o nanstire intkit, asemnAtoare cu o cetate. Atunci toate
zaherelele // i poverile au fost depuse in ora, iar oastea falard de la trmuri 33$

382 Sultan Saleyman Tepesi. Este vorba, foarte probabil, de renumita Movila
numit de tatari Han Tepesi, despre care exist& mai multe legende, inregistrate de D. C a n-
t emir (Descrierea Moldovei, pp. 77 si 94, notele 26-27), legende la care Evlia adaug incl
una, de provenient5, otomangt.
333 prnapur, rege legendar in Orient ; aici in sensul de oaste numeroas5..
384 Kk Siret nehri, riul Siretul Mic ; Siretel.
385 Buzova (sesul de gheatl) ; grafiat gresit ; probabil Bucovina.
386 Falcin.
386 Istefan Kilisesi. Este greu de spus care va fi fost aceast5, mAngtstire ; tinind
seama de directia de unde veneau trupele, ar putea fi vorba fie de miingtstirea Dobroviit,
ctitoria lui $tef an cel Mare, sau de Birnova, situatli ling& Iasi, dar care nu este ctitoria
marelui domn ; teflnesti (?).

459

www.dacoromanica.ro
 s-a aezat la un loc cu armata noastr. S-au trimis in patru 'Asti strji
cetegii. A doua zi, cu voia lui Allah, au fost prin0 cind informatori388 din
tabra duman. Cind au fost intrebati, ei au dat de tire c. : in prezent
tabsa noastr se afl la locul numit Galata, In partea cealalt a lacului
de IMO.' oraul ; avem patruzeci i cinci de mii de dorobanti puca0
cincisprezece mii de osta0 csrsi"389. Eliberindu-i pe cei cinci informatori,
am stat de veghe in noaptea aceea pin dimineata, gata s.' pornim.
Lupta cu oastea cea mare, in cimpia
Dis-de-dimineat, cind toat oastea de trmuri i oastea de Rum<eli>a
a beiului nostru mergeau, cu incredere in Allah, spre tabdr, a inceput,
cu voia lui Allah, o furtun 0 o ninsoare, indt ckleau fulgii cIt capetele
de vrbii, dar tot voia atotputernicului a fcut s ias apoi un soare cald
sk se indrepte timpul. Cind a sosit, dinspre rsrit, printre dealuri, oastea
de patruzeci de mii de oameni a hanului Crimeii, cu calgai-sultan in frunte,
toat armata s-a adunat la un loc i s-a tinut sfat. Atunci s-a zis : Pro-
fitind de aceast vreme prielnica, trebuie s luptm fail a da dumanului
aman 0 rgaz".
Ttarii de trmuri, cerhagiii, oastea din Crimeea, incadrind in dreapta
0 in stinga pe beiul Moldovei, care avea o oaste de treizeci de mii de
puca0, au ajuns, in sunete de tobe 0 de trimbite 0 pe o zpad de cinci
palme, in cimpia oraului Iai, cintind din tobe i desfurind steagurile.
De indat, armata noastr, cu strigte de: Allah, Allah", a fcut s.' rsune
tot vzduhul. Nmetii i pulberea de zdpad de sub picioarele cailor notri
de ras, inltindu-se in vzduh, cdeau apoi iar0, de pared' ningea. Oastea
noastr i cea ttar s-au contopit. Inamicii, vazind aceasta, au tras multe
sute de ghiulele cu tunurile, dar nici un om nu a fost atins. Numai o ghiulea
mare a atins un cal.
336 Toate clopotele de la bisericile din Ia0 au sunat, pentru a intri
inimile dumanilor, incit toat cimpia Ia0lor rsuna de zgomot. Din loe
In loe lupta390 s-a intetit. Umilul de mine m aflam lingd Ahmed aga
lng beiul Moldovei. Atunci beiul a spus : De ar fi s mg aez in scaunul
Moldovei, cci am cheltuit pentru acest beilic exact trei mii de pungi".
383 Did, limbl, prinsi pentru informare.
389 Efectivele stilt i aici mult exagerate. Dupa Miron Costin, toat oastea <lui C.
ban> va fi fost la 8 000 de oameni" (Opere, p. 192). Al. Ciornescu admite un efectiv de
30 000 (op. cit., p. 164), din care 10 000 trimisi de Mihnea al 111-lea (Letopiselul Cantacuzinesc,
p. 139 si N. Ior g a, Studii fi doc., IV, p. 58) si circa 10 000 de osteni din Transilvania,
din care 4 000 5 000 dati de Gh. Rkczi al II-lea (Quellen, VI, pp. 117, 179) ; restul era
format din oastea lui Gheorghe Ghica, trecut de partea noului doinn.
a 90 E vorba de lupta din 21 noiembrie 1659 de la marginea

460

www.dacoromanica.ro
lar umilul de mine i-am zis : Beiul meu, daca Allah iti va drui scaunul
Moldovei, atunci vei crede in prealuminatul profet ?" El a jurat, raspun-
zind : Allah mi-e martor, voi crede in ascuns in profetul Mahomed ; numai
s ma instruieti". Atunci umilul de mine i-am spus : indata, beiule, n-avea
grij., cad minunea lui Mahomed va face ca scaunul Moldovei sa fie al tau".
lar beiul mi-a zis : Daca va fi aa, atunci, Evlia Celebi, ji voi darui cinci
pungi, cinci cai, cinci robi, cinci sute de galbeni i multe alte lucruri". Zicind
astfel, el a facut promisiuni generoase.
in timpul acesta, lupta se tot intetea. in sfirit, sosind timpul prinzu-
lui, oastea flaminzise i simtea nevoia macar a unei bucati de piine. Atunci
ceauii de alaiuri au inceput sa strige in toate prtile pentru ca fiecare
<otean>, tinindu-i calul de capastru, sa se odihneasca i s manince in
tihna. Aceasta odihna s-a facut pe cimpia oraului Iai, pe zapada, scara
<de ea> linga scard i fara corturi. Cu voia lui Allah, in ziva de vineri,
29 rebi-ul-evvel din anul 10703n, pe cind toata lumea statea in podgorii
In jurul focurilor, cad vineri lupta era interzisa", s-a anuntat c inamicul
a ieit din tabara .1 vine, tragindu-i tunurile". Atunci toate Wile islamice
au incalecat intr-o dipa Oau pornit in intimpinare. Inamicul, strigind : O
Sfinte Gheorghe !, Sfinte Gheorghe !", a tras mai intii cu tunurile .1 apoi
cu putile i, in felul acesta, a continuat lupta392.
Deodata insa, calgai-sultan, intorcindu-se i fr s'a se uite la inamic,
s-a dus i a intrat in tabara de la Galata, incepind s-o devasteze. Vazind
aceasta, dumanul s-a grabit sa se intoarca in oraul Iai. Astfel, pe cind
dumanii fugeau, lsindu-ne tunurile, putile, gloantele, munitiile alte .1

poveri, armata noastra, impreuna cu patruzeci de mii de tatari din Bugeac,

i-au urmrit i, fugarindu-i, i-au bagat in oraul Iai. Cind tatarii au incen-
diat imprejurimile il oraului, locurile inamicului s-au transformat in iad 337
i, astfel, impotrivirea lor s-a schimbat in fuga.
titre ora .1 Galata era un lac inghetat. Mai inainte, mii de dumani
puteau s circule peste el intre Iai .1 Galata, dar dud tatarii au dat foc
oraului, cinci mii de dumani au ajuns in mijlocul lacului inghetat, spre
a scapa cu viata i atunci, ghiata rupindu-se, am vazut cu ochii notri cum
cei cinci mii de dumani s-au inecat cu caii lor i au ramas sub ghiata.
Acei dintre oteni care n-au intrat in tabra de la Galata au fugit in munti,
pe vremea aceasta de iarn cumplita. Astfel, pe malul lacului <de ling5.>
Iai, moldovenii au fost macelariti, intr-o clip, atit de crincen, incit intr-o
jumltate de orb'. dou6sprezece mii apte sute de oameni au fost trecuti

an 14 dec. 1659. Data gresitit (?).

Pentru comparatie vezi descrierea luptei la II i ro n Co sti n, Opere, pp. 192.193
si Cronici turceti, II, p. 306.

461

www.dacoromanica.ro
 prin tisul sbiilor393, intinzindu-se ca prundisul pe zapada alb. Vreo zece
mii dintre ei au azut prizonieri, legati i cetluiti, spre nenorocul lor. Cu
voia lui Allah, gaziii musulmani, fiind victoriosi, s-au umplut de przi,
iar beiul stefan a fost inscAunat. S-a poruncit ca trei zile i trei nopti s
fie veselie, iar padisahului cel fericit i s-au trimis vestile de biruint.
'Marilor din Bugeac i celor din Crimeea li s-au poruncit s-i urmreasc
pe inamicii infrinti394, iar umilul de mine, avind cai zdraveni i simtindu-m
In toate puterile, am cerut voie lui Ahmed aga i beiului395 si am pornit
eu la drum cu opt cai i cu cei sapte slujitori ai mei.
Plecarea noastra din Icqi ;in Moldova fi Tara Romdneasa pentru
devastare
Mai intii, plecind in trap, am dat peste trei mii de dusmani, pe ses,
in vii i prin pduri. Pe mu4i i-am trecut prin sabie, iar pre multi dintre
ei i-am fcut robi, legindu-i in lanturi. n ziva aceea ne-am odihnit ling
riul Buzeni399, fr grij, iar a doua zi am ajuns la cetatea Suceava,
situnt pe inltinai.
Cetatea Suceava397. Primul ei ziditor a fost craiul lesesc ; mai tirziu
ea a trecut in miinile moldovenilor398. In bimba romneasc, Suceava inseam-
338 n loe ripos ; a fost denumit astf el deoarece aceast cetate este asezat.
pe o stilled mare399. Fiinde eram in drum, nu am intrat in ea ; de aceea
nu stin cum arat. De f apt, in afar de aceasta, nu se afl. in Moldova alt
cetate490. Pe cele dinainte le-a drimat sultanul IldIrim Baiazid401. Numai
cetatea aceasta ilmsese atunci. Ea este aproape de cetatea Hotin, la o
distant de o zi de mers, si se af15, la o deprtare de dou conace de cettile
Zwaniec402 i Camenita, de dincolo de Nistru. intr-adevr, in partea de
miazAzi a cetatii se sin.' o vale hating. Comandantul acestei cetti, hat-
3g3 Cf. Al. Cioranese u, op. cit., p. 165, care accept& pierderea a circa 12 000 de
osteni din armata lni C. Serban.
398 Vezi si M. Costi n, Opere, p. 193.
395 tefilnit& Lupu.
3" Buzay. Probabil Bahluiul.
397 Sidjiova sau Saydjiova.
398 De fapt cetatea a fost construita. de Petra Musat si a fost tot timpul a moldoveni-
lor (N. Stoicesc u, Bibliografia, pp. 790-793).
390 Dupa opinia lui Gr. Ureche, numele Suceava vine de la sud", care inseamna cojocar
(ed. C. Giurescu, p. 15). Pentru alte explicatii ale originii numelui vezi Iorgu lord a n,
Toponimia romeineascd, Bucuresti, 1963, p. 101, nota 6. Cea mai plauzibila dintre aceste
explicatii este aceia data de V. Bogrea, dupli. care Suceava, are la bath pe soc".
400 Informatie inexacta; in Moldova existan i alte cetati, unele descrise chiar de Evlia.
Baiazid Ildirim nu a ajuns in Moldova. In realitate, cetatilecu exceptia Hotinului
au fost risipite" in domnia a doua a lui Alexandru Lapusneanu (G r. Ur ech e, ed.
cit., p. 211).
&OS RadvaniFa, Zvancea.

462

www.dacoromanica.ro
manu14 i boierii numiti de beiul Moldovei aveau trei mii de soldati. Ei
au adus agai de trmuri i lui calgai-sultan, drept dar, alimente 0 bauturi
cu carele, tragind totodata din cetate aptezeci de salve de tunuri. Mai
inainte, Constantin Cirnul, care se rasculase in Moldova, ii inchisese aici
pe trei negustori mahomedani pe care ii prinsese in oraul Iai. Cu voia
lui Allah, i-am cerut pe tati de la hatman 0 el i-a eliberat fr ovire,
dindu-le 0 cite un cal ; atunci au plecat i ei impreuna Cu noi la expeditie.
Pornind de aici, spre apus, am ajuns in cimpia Falciului404 0, de acolo,
spre muntele 0cna405. intreg muntele i stinca de aici silk de sare, iar
gaurind muntele, scot sarea din stinca. Are 0 un vame separat400.
Aici am gasit vreo doua sute de prizonieri mahomedani pe care i-am eli-
berat, scotindu-i din peteri. Dar multi dintre ei au murk dud au ieit
la lumina zilei. I-am inmormintat acolo. Altii au murk pe drum, chid mer-
geau cu noi calare. Foarte putini dintre ei au sdpat cu viata. Dac a descrie
peterile de la aceast ocna, asa cum slut ele, a spune ea sint nite puturi
uriae i seam.'n cu infernul.
De aici, plecind spre apus, am intrat in munti i, mergind prin sate
orae, in cautare de prdzi, ne-au ajuns din urma capugibaii trimii de
catre hanul ttar 0 de marele vizir Kpriilii Mehmed pasa cu hatierifuri,
continind urmatoarea porunca : Tu, care eti calgaiul prealuminatului
meu frate han, 0 tu, care eti supusul meu aga de tarmuri, dupa cucerirea
trii Moldovei, cu patruzeci de mii de ttari iuti ca vintul, veniti de
hac blestematului de Mihnea407, care s-a razvrtit in Tara Rom aneasca,
si, distrugindu-i vilaietul, prdati toate avuturile i sa v. bucurati 339
<de ele>. Cind s-a citit acest hatierif, fiecare osta din armata tatara a
devenit ca un balaur cu apte capete ; chiar in zina aceea, au 0 pornit spre
Tara Romneasca optzeci i unu de mii de tatari, cu patru sute de
de cai.
Plecarea noastrit din Moldova in expeditie contra Tiirii Romdnefti.
Mai intii, toata armata s-a adunat la un loc. Tinindu-se sfat, toti au
incalecat pe caii lor buni i apoi, omorind pe malul riului Scinteia408 pe
toti prizonierii ce-i luaser mai inainte, au ramas singuri. in ziva aceea,
403 Hatman in aceastA vreme era The eptilici (1659-1661). (N. St oicesc u, Dic-
(ionar, p. 447). In aceastA vreme exista insA si un portar de Suceava (N. Stoic es c u,
Sfatul domnese, p. 250).
404 Kilze, care in tnrceste inseamnA sable. FAlciu se aflA twit la sud de Suceava.
406 Okna. Este vorba de Tirgul Ocna, unde se exploata sarea. DupA M. Costin, tAtarii
,au purces pre la Hui in Tara RomAneascl" (Opere, p. 193).
408 Este cAmArasul de ocne.
407 Mihne, Mihnea Radu (Mil:Ines al 111-lea), 1658-1659.
408 Szksntey nehri.

463

www.dacoromanica.ro
 mergind n.valnic, am parcurs o distanta de treizeci 0 una de ore 0 am
ajuns pink' seara in or5.elul Scinteia"9. Au fost incendiate numaidecit
cele trei sute de case, capturindu-se multe prazi 0 multi robi. De acolo,
am n.vlit spre apus 0, incendiind 0 oraul Vaslui410, am luat multe przi.
Am sosit <apoi> in orelul Birlad, ruinindu-1 0 pe acesta, am ajuns in oraul
Tecucim. Populatia de aici 0 boierii venind in intimpinarea noastr cu
daruri, oraul lor nu a fost incendiat.
Plecind de aici in trap, am ajuns la marele menzil Focani. in acest
ora stpinesc 0 incaseaz taxele vamale doi boieri, unul din Moldova 0
altul din Tara Romneasa.. Este un ora mare, iar raiaua 0 hatmanii
(starotii) si, ieind in intimpinarea noastr, au adus daruri numeroase.
Oraul ion nu a fost devastat. A doua zi, am trecut cu caii riul Focani413
0 am intrat in Tara Rom Aneasc5.. Am sosit in marele ora Rimnic414, care
a fost incendiat, cci raialele plecasera la tab.ra lui Mihnea45. Nu s-au
gisit przi nici robi.
Plecind de aici, chiar in ziva aceea, am mers prin muntii acoperiti cu
p5.duri 0, capturind opt mii de robi alei, am ajuns in oraul Buz5.11416.
Era foarte infloritor. In zori de zi tot oraul a fost incendiat ; de frica incen-
diului locuitorii nu i-au parlsit casele, iar cei care au ieit au fost
luati robi.
340 Plecind 0 de acolo // spre apus, am ajuns in orelul Gherghitam. De
dimineat, impresurind acest ora, am luat apte mii de robi, inainte ca ei
s ias din casele lor. Au fost capturate atitea przi incit toti ne-am imbo-
ghtit. Nu am dat foc acestui ora.
Plecind in grab in noaptea aceea, am asediat oraul Tirgovite418, marele
centru comercial al Trii Rom neti. Dimineata, cind am trecut la atac,
zicind Allah !, Allah !", n-a ieit nimeni in fata noastra, fiindc brbatii
de aici fiind plecati in tabara <lui Mihnea>, in ora nu ilm.'seser decit
douzeci 0 trei de mii de femei 0 copii. De aici am luat numero0 robi 0
multe avutii 0 tezaure din biserici. in acel loc Gazi-Batir aga a fost lasat
403 Iskintey. Evils nu ne spune cum a ajuns de la Tg. Ocna la Scinteia, care se afl.
pe drumul dintre Iasi si Vaslui.
gio Vasilavdi. Ora.sul se 0116 la sud de Scinteia.
411 Tekitc.
03 Fohsan.
413 probabil cg e vorba de Milcov.
414 .Rimlik.
415 ylehline.
iie Buzau.
417 Gergedjsa (Gergecsa).
413 Terkovis.

464

www.dacoromanica.ro
In urmi cu bogatiile, cu robii cu tezaurele capturate, impreun cu zece
mii4" de voinici, i, astfel, armata islamid a fost usurat..
De acolo, am mers, tot in graba, spre miazszi, parcurgind intr-o or
o distant de nou ceasuri si am ajuns in zorii zilei la renumitul oras Bucu-
resti42, capitala Tarii Romnesti, asediind acest tirg. De dimineat, cind
oastea fa'tar a pornit la atac, toate femeiile, toti bietii i fetele au iesit
pe strzi cu vestminte de noapte, tipind i vAitindu-se ; multi dintre ei
au fost luati robi. Au mai fost capturate atit de multe lucruri, avutii
tezaure, inch nu se poate descrie. Au fost luati numaidecit doubizeci
sase de mii de robi alesi i sase sute de care cu diferite lucruri i mrfuri ;
prizonierii au fost predati tot lui Batir aga, care se afla in urm.
RAminind astfel iar5.0 fr poveri, cind ne indreptam in alt directie,
ostasii nostri de la Cetatea Allb au adus cincizeci de prinsi <limbi>. Pusi
s vorbeasd, ei au spus : Jurdm c beiul nostru, al Tairii Romnesti,
Mihnea bei, l-a infrint pe Fazil pasa i pe conacciul Kara-Mi pasa 0 pe
Merdjan-Arslan pasa421, precum si pe multe alte pasale i pe multi alti
bei ai turcilor i, nimicind ostile lor, pe multi i-a aruncat in Dunre i i-a
inecat. Pasalele lor s-au inchis in cetatea Giurgiului, unde se dau i acum
lupte mari. Dad. <Mihnea> va lua cetatea Giurgiului i Dunrea va rmine
inghetatk el va lovi sigur i orasele Nicopol, Rusciuk i Silistra". Cind
ei au vorbit astfel, citorva dintre prinsi li s-au tiat capetele, iar cinci dintre
ei au fost 15.sati liberi.
Indat dup aceea am pornit in mare grab tot spre miazzi i, pe
drumurile principale, II vedeam o multime de cadavre de ale mahomedanilor 341
circumcisi. Blestematul de Mihnea asa astfel pe drumuri pe negustorii
mahomedani, supusii lui Allah, pe care Ii ucisese422bis.
Biruinta asupra valahilor din cimpia Giurgiului422 bis
Plecind de aici, pe cind mergeam printre dealuri, a aprut un steag
alb si am vszut multi dusmani i ghiauri care mergeau cu miinile la spate
si fr arme. Multi dintre ei, venind, au dzut la picioarele printului calgai
0 ale ag6i de tkmuri, skutind copitele cailor lor. La intrebrile puse, ei
au fdspuns : Juram c noi sintem raiale, bojen i hatmani din Tara Rom5.-
neasd. Mihnea Djivan bei ne-a supus cu forta, iar cind ne-a pus s5. lupt5m

212 La p. 241 este vorba de 1 000 de oameni.

Bakref.
4110

421 De fapt Djan-Arslan pasa. Vezi scrisoarea acestuia despre evenimentele din anul
1659 In TiirSk magyarkori t6rtnelmi emlkek. [Monumente istorice din perioada dominatiei
turcesti in Ungaria], V, Pesta, 1870, pp. 458-459.
622 Este foarte probabil c cei ucisi nu erau negustori, ci ostasi turci omoriti In lupta de la
PrItesti din 25 noiembrie 1659 (Al. Ciorinese u, Domnia lui Mihnea III, p. 162).
421 bit) yerk8ka.

465

www.dacoromanica.ro
 cu osmanliii la Giurgiu, am auzit c inltimea voastr 1-ati infrint in Moldo-
va pe Constantin Cirnul i c veniti aici423. Atunci noi am fugit 0 am venit
la voi. Djivan bei nu tie inc de sosirea voasta. El se lupt cu paalele
la Giurgiu".
Auzind acestea, calgai sultan a luat indat pe citiva dintre acetia
drept cAluze j Cu totii am clrit Cu incredere in puterea lui Allah 0 am
mers repede la cetatea Giurgiu. Acolo am vAzut c apte rinduri de tabere
impresurar cetatea Giurgiului, btind-o far incetare i fa'r5. teaml. Adu-
dud slav lui Allah, chid am dat un asalt, dumanii cu plArii424, grind
de pe locurile lor, au strigat : Bre au venit ttarii !" i, aruncindu-se cu
miile in Dunre, s-au inecat. Multi dintre ei au fugit cAlare sau pe jos spre
munti.
Paalele noastre i trupele islamice au ieit dup ei din cetate 0 au adus
multumiri lui Allah. Atunci, calgai-sultan i aga de trmuri au fost imbed-
cati cu blnuri de samur, iar umi/ului de mine mi s-a druit, de asemenea,
o blank' din cap de samur. Oastea paei <de Giurgiu> a primit ingrcinarea
urmreasa pe dumanii fugan.
Cu voia lui Allah, genii iernii in5sprindu-se, Dunrea a inghetat tun
intr-o singur noapte. Atunci otile numeroase ca marea, care stteau de
pag in partea cealalt a Dunrii, au profitat de ocazie 0, rspindindu-se
342 firea c5, // inamicul este infrint", mahomedanii au trecut Dunrea pe ghia-
t, pe la Giu.rgiu, i, in trei zile i trei nopti, pustiind toate satele, nu au lsat
In tinuturi muntoase i cu vii, nici iarb i nici vreo vietate. Tru-
pele islamice, purttoare de noroc, au capturat avutii, vite i atitia robi
cum nu au luat niciodat5.425. Imediat dup aceea, prin oamenii lor, Pazli
paa i calgai sultan au raportat 0 au adus la cunotint prea fericitului
padiah aceast victorie aducaoare de bucurie. Plecind cu oastea sa de
patruzeci de mii de oameni, calgai-sultan a trecut prin Tara Romaneasel
devastind-o s-a indreptat din nou spre Moldova.
Am gsit potrivit s descriu aici adevratele cauze ale fscoalei din
Tara Romanease. :

423 Vestea infringerii lni C. erban in Moldova se aflase in timpul luptelor de la Giurgiu
(Cronici turcefli, II, p. 309).
424 . apkals diimanlar. In turca moderna fapka inseamna. palarie. Evlia le spune astf el
deoarece nu purtau turbane.
422 Tatarilor li s-au dat vote sa prade 7 zile in vote (Al. Cior nesc u, Documente).
Cu acest prilej au robit si au pradat tara foarte rau" (Letopise(ul Cantacuzinesc, p. 141).
Vezi j Cronici turcefti, II, p. 307.

466

www.dacoromanica.ro
 Cauzele riiscoalei din Tara Romdneascii
Mai inainte, pe vremea cind la inalta Poart era mare vizir Boynu-eg-
ri Mehmed-paga426, beiul T.'rii Romanegti427 refuzase s dea tribut vistie-
riei padigahului. Itsculindu-se, el a fugit in tara Ardealujui428, unde insA
a fost omorit. Atunci s-a pus problema : cui s fie acordat domnia T'drii
Romnegti?" 0, in urma sfatului tinut 0 cu consimtmintul tuturor,
vizirul Kt:Trait' Mehmed paga a hotb."rit ca ea s fie acordat lui Mihnea
Celebi429, vestit sub numele de Djivan Celebi. El fusese crescut in conacul
printesei Atike-Su1tan43 a lui Kenan paga de la Istanbul gi ii mersese ves-
tea de cunosator al limbilor persana.' gi elini, de caligraf, poet, de om dis-
tins gi instruit. Astfel, domnia 'Prii Romanegti fusese druit unei per-
soane care se bucura de mare trecere in ochii membrilor divanului. Mara
de faptul c i se aduse tug, tob gi steag, Atike-Sultan ii claruise gi ea o
sut de pungi cu imprumut. Facindu-se toate pregAtirile necesare, el a
plecat din Istanbul cu mare alai, impreuna cu muhzir-aga431 gi cu capugi-
bagii musulmani vestiti 0 s-a oprit la seraiul numit Topcilar al lui Melek-
Ahmed paga.
Plecind de acolo 0 trecind prin popasuri 0 menziluri, a strins in jurul
sau la fiecare menzil nenumgrati oameni fail capaii, pe care de asemenea
ii scris capugibagiul ; mai multor sute de negustori bogati, pe care i-a intilnit
In cale, le-a f.cut promisiuni //, pinA ce a ajuns in oragul Bucuregti. Cind 343
s-a agezat acolo, a pus nartua asupra produselor raialei gi beraialei 0 ale
boierilor, obligindu-i s le vim:1A la preturi mid gi artindu-se in felul acesta
ca omul echittii gi al drepttii. De asemenea, gi produsele sale le-a dat
creditorilor si pe preturi de nimica. Tuturor 0 in special negustorilor, f A-
cindu-le multe favoruri433, le-a zis : Veniti cu toat averea voastr. 0
faceti negot ; v voi da cu preturi convenabile mlrfuri nemaivzute gi
nemaicunoscute, ajutindu-v sa obtineti once produs de la oricine yeti
voi". In felul acesta, a araat mult bundvoint: fat: de mahomedani.
El a scris gi la Poarta fericirii c'a.' Slav5. lui Allah, in tara noastr se
afl acum mii de mahomedani. S ne trimiteti un molla, cu rangul de cinci
sute de aspri, care s ail3 grij. de treburile musulmanilor, caci un asemenea

429 In apr.sept. 1656.

427 Constantinerban (1654-1658), aliat cu Rkczi al II-lea.
422 Vezi acest volum (alte pagini).
429 Mihnea al III-lea Radu (1658-1659). Vezi si alte pagini.
430 Sotia lui Kenan pasa si fiica sultanului Ibrahim I (1640-1648).
431 Muhztr aga, usier, portar, aprod.
432 Narh, pret maximal pentru mrfuri, alimente etc.
as Cf. si Letopisetul Cantacuzinesc, p. 136, uncle se spune el Mihnea a chemat in tara
multi turci, pe care-i socotea si-i cinstea".

467

www.dacoromanica.ro
 molla este absolut necesar. Cu voia padiahului, voi zidi o geamie sau voi
construi o geamie imprteasc.. Sd trimiteti hatipi, muezzini, imami, osta0
434 0 ingrijitori pentru moschei"435. El a mai spus c moneda s. fie 135.tut
In numele padiahului, iar slujba de vineri s fie citit tot in numele su".
Trimitind oameni in acest scop, faima lui s-a rdspindit in toat." lumea
toti credincio0i lui Allah s-au bucurat i i-au adus multumiri.
Cind vilaietul a devenit un loc de incredere, s-au dus in Tara Roma.-
neasc: atitia oameni <musulmani> cu averile lor, incit acolo au fost duse
avutii in valoare de zece tezaure egiptene436 i vreo zece mii de oameni,
trecind la islamism, au format o mare comunitate. Dar iata c, intr-o zi, pe
neateptate, blestematul de Mihnea bei 0-a trimis in tain oamenii la toate
schelele, poruncindu-le : S nu ingkluiti s treacd nici un musulman ;
s nu lsati s zboare nici mAcar o pasre". De asemenea, el a trimis porunci
boierilor din toate oraele din Tara Romneasc, cerindu-le : S.' otno-
riti pe toti musulmanii de sub stpinirea voastr i s-mi trimiteti mie
banii i averea lor". Se relateaz c, in trei zile, aptesprezece tnii de moha-
medani au fost trecuti prin sabie i loviti cu topoarele, iar in orwle Bucureti
Tirgov4te437 0 in altele, o multime de mahomedani au fost inchi0
dup ce li s-au luat averile, au fost omoriti cu mii de torturi438. Dar un
steag de seimeni, un steag de sarigea i citeva sute de ieniceri439, stringin-
du-se la un loc, au refuzat sd se converteasc i luptind mereu au ajuns
cu bine la cetatea Giurgiu.
344 // Dup. aceea Djivan bei, punind mina pe atitea avutii i tezaure, a
strins vreo sut de mii de osta0 din Ardeal, Cehia, dintre nemti, dintre sue-
dezi440, valahi, moldoveni i cazaci. Astf el, el a hotrit s se r.scoale. in
urma refuzului su de a plti tribut vistieriei mprteti, s-a aflat 0 la
Poarta Devletului de rscoala sa.
Martezika.
Huddam.
436 Mis:r hazinesi, aici in sens de multi bard". Pentru a evalua anumite bogif, croni-
carii turci se refer de obicei la sumele mari pe care provincia egipteank a Imperiului otoman
le varsa in vistieria sultanului. Vezi ed. A. Antalffy, p. 31 nota 3.
4" Tarhopes (gresea1 de transcriere). MAcelul turcilor la Tirgoviste a avut loc la 12
sept. 1659 (H urmuz ak IX11, p. 148; Monumenta Hungarica Historica, XXIII, pp.
653-654 si Al. Ciorinescu, Mihnea III, pp. 130-131).
488 Cifra indicat aid de Evlia 17 000 nu este mult exageratg ; in vol. I, p. 296,
numarul celor ucisi este de aproape zece mil de negustori", iar in vol. VII, p. 465, numgtrul
lor creste la patruzeci-cincizeci de mli de negustori musulmani" 1 Mihnea se lituda el ins*
cA ucisese 12 000 de turci (Al. Cior gt nesc u, Documente, p. 95). Vezi i Cronici turcgti,
II, p. 307.
4" Prezenta acestora in oastea lui Mihnea al III-lea este atestatii si de Letopise ful
Cantacuzinesc, p. 136, care vorbeste de saragelele, deliii, beliiis'a seimenii din armata donuau-
lui. Baza Willi sale o formau insa dorobantii l alArasii de tari (ibidem, pp. 138-139).
4" Isvedji (Isvec). Cifra este si aid exagerat.

468

www.dacoromanica.ro
 In acest fel, cu o armat numeroas, el a inceput s atace prtile Silis-
trei, Rusciukului, Nicopolului, Orsovei441, Vidinului i Cladove4L442, prdin_
du-le. Tot atunci si Constantin Cirnul a venit asupra orasului Iai cu o
oaste de optzeci de mii de oameni 443 iar beiul Moldovei, Ghica444, ne-
putindu-se opune, a fugit la hanul Mehmed Ghirai din Crimeea.
Cu voia lui Allah, iat c acum, venind cu noi i oastea ttar, am cuce-
rit si am reinviat, de la un capt la altul, Moldova si Tara Romneasa.
Cu voia,lui Allah, din pricina asprimii iernii, apa Dunrii a inghetat. Toti
gaziii s-au bucurat de aceasta. Atunci, oastea islamic a intrat cete, cete,
In Tara Romneasc s-o devasteze i s-o prade. Cu voia lui Allah; dup
zece zile ghiata Dunrii s-a spart, iar sloiurile mari de ghiat au inceput
s curg.
In acest loc445, un boier bogat din Tara Rom neasc a venit la calgai-
sultan cu vreo trei sute de insi dintre supusii, rudele i membrii familiei
sale si ridicindu-si degetu1446 in faja umilului de mine, a adoptat credinta
islaraick ceea ce, dup prerea srmanului de mine, este o binef acere mai
pretioas deck toate przile. Calgai-sultan scos blana de samur
i-a imbrAcat cu ea pe acest <nou> musulman, iar umilul de mine i-am dat
numele de Mehmed". Calgaiul le-a dat trei sute de voinici i cu totii
cu toate avutiile lor s-au dus pe malul Dunrii. Acolo, potrivit dictonului :
Fericirea credintei si a sigurantei este in partea Islamului", ei s-au im-
b arcat pe corbiile de tranzit si au trecut in partea cealalt, la Nicopol, unde,
prezentindu-se la nusellimul Nicopolului, Mehmed aga, cu scrisorile lui
calgai-sultan, si-au intarit din nou credinta, devenind oameni ai legii. Din
rindurile populatiei acelui vilaiet, Cerkez-Omer aga i alaibeii i ceilalti
zaimi, precum i mesterul de pusti Mustafa, au acordat multe binefaceri
acestui musulman nou, dindu-i saraiuri frumoase la Nicopol, unde a stat
In sigurant. Ei au avut un sfirsit fericit, scApind de rutatea taarilor.
Ins sfirsitul blestematului de Mihnea, care s-a rsculat, n-a fost cu
bine, fiindc tot timpul, mergind pe urmele sale cu patruzeci de mii de oteni,
1-am tot fugrit, incit am obosit. Acest om necurat, fugind zi i noapte prin
Tara Rom neasc, cu cai buni, // a trecut dincolo de muntii Brasovului447, 345

441 Erfovani; de obicei : Ir,sova.

44s Feth-41-islam.
443 RidiCarea lui Mihnea al III-lea contra turcilor i cucerirea Moldovei de ckre C. erban
s-au petrecut, intr-adevr, in acelasi timp, dupl tratatul de la Ruck, din 15 oct. 1659,
dintre Mihnea si G. Rkczi al II-lea (Al. Cioxnesc u, Domnia lui Mihnea III, pp.
149 150).
444 Gifa; este vorba de Gheorghe Ghica.
.45 Evlia nu precizeaz locul ; este vorba de regiunea Dunkii.
446 Gestul care insoteste formula mkturisirii credintei mahomedane.
447 Prafova. Vezi i Cronici turcefti, II, p. 309.

469

www.dacoromanica.ro
din Ardeal, cu multe giuvaieruri pretioase, crezind c5.' a sedpat. Dar chid
a ajuns acolo, craiul Itliiczi i loan Kemny nu l-au ajutat ci, otfAvindu-1,
i-au luat averea449. Dup aceea, beilicul Trii RomAnWi a fost druit
unuia cu numele de Duca"9.
Cillatoria noastrii, impreund cu calgai-sultan, fie alt drum, in Moldova
Plecind de la Giurgiu, ne-am indreptat, la inceput, inspre miaznoapte.
Dup, ce am trecut prin glovasi", ne-am odihnit. I se spune glovasi
din cauzi c pmintul s'Au este ml.tinos. Pornind de aici, am ajuns in
oraul Tirgov4te491. Orawl abia incepuse s se populeze din nou. Locuitorii
care incepuser s se inapoieze au adus daruri 0 au fa'scumpkat sute de
robi dintre ai lor. De aici, ne-am dus la Bucureti. Minded' locuitorii
incepuser i ei sA se inapoieze, au fa'scumparat cinci sute de robi de ai
lor, plaindu-ne multi bani. De aici, am plecat in grab tot inspre miaza-
noapte i devastind satele de pe malurile riului Te1eorman492, am luat 300
de robi. De acolo, am prdat localitatea Curteanca499. Dup aceea, provo-
cind pagube mari satelor de pe malurile riului Glavacioc4" am luat o mie
de robi. Apoi, jefuind i prdind ciftlicurile de pe malurile riurilor Slurun455,
Darvai466, am luat dou mii de robi de pe malurile Argeului 0 ara incen-
diat localitatea Iesece497.
De aici, pe alt drum, am ajuns in oraul Tirgovite. Pornind iar spre
rsarit, am distrus localitatea Ciarpa499. Trecind edlare peste riul Prahova,499,
apoi prin localitatea i prin balta
Serabina469 Ialomita461, am ars un mare
numdr de sate. Apoi, cind am trecut prin tirgul Gherghita492, am lu at de
acolo trei mii de robi, dar aptezeci dintre tinerii notri viteji au devenit
martiri. Cadavrele lor le-am trimis in tara Crimeii. De la izvorul riului
4" Mihnea al 111-lea a fost otr5.vit la Siltmar, la 5 aprilie 1660, de C. erban, cu stirea
lui G. Rakeczi al II-lea (Al. Cior nesc u, op. cit., pp. 172-173).
444 Duka, in loe de Ghica, adic5. Gheorghe Ghica (nov. 1659 sept. 1660; mutat din
Moldova).
450 plovass cimpie deschisk ses".
441 Tirkovis.
ass Deliorman, pAdure nebun5". Aceasta nu se afl ins la nord de Bucuresti, ci la
apus.
454 Krtini, jud. Arges.
ea Lavaho.
445 Slurun, neidentificat.
456 Darvai, neidentificat; Dimbovnic ( ?).
451 Iesece (Yesece), neidentificat.
458 Carpa (9apra), neidentificat.
459Prava.
aeo Serabinayi; poste Saraybina.
451 Yalonipsa batags.
468 GSgicsa, lipsind litera r: Grgi9sa.

470

www.dacoromanica.ro
Prahova ne-am avintat pin la hotarele Ardealului si, aducind de acolo
multi robi, doul sute de mii de oi, sase mii de vite, // am pus cazanele pe 346
malul riului Sir463 i ne-am osptat cu chebab de vite si am petrecut ; strjile
noastre stteau in cele patru prti. Trecind peste riul Buzu464, am luat
mai multe sute de robi precum si mii de cai de herghelie. Dupi aceea, dind
o lupt crincen pe dealurile Rimnicului465, dei trecusem dealul Giihercile4"
si acusem deja un drum de o zi, totusi, dup obiceiul ttresc, ne-am in-
tors repede si am rpit multe raiale, punindu-le in lanturile nenorocirii,
impreun cu copiii s'i cu rudele lor care coborau, ail nici o grij, din munti.
in acelasi timp am prdat o sut saptezeci de mii de vite si cai s'i patru
sute de mii de oi466bis. A doua zi, amindou aripile, cea din dreapta si cea
din stinga, au ajuns in orasul Focsani s'i am trecut dincolo de riu. Mai
inainte, robii s'i avutiile prdate din Tara Rom neasc fuseser trimise
In tara Crimeii, impreun. cu Batir aga si cu alti o mie de viteji467. Slav
lui Allah, in acest oras ne-am intilnit cu totii s'i am adunat toat ostirea
la un loc. Dar cele zece mii de care cu avutii au devenit piedici pentru
picioarele noastre. in acest oras am dormit o noapte. Aici fiind hotarul
Moldovei, au sosit nenumrate daruri din partea beiului Moldovei, care
venise cu noi468, pentru calgai-sultan s'i pentru aga de trmuri si pentru
oamenii de slujb s'i pentru agalele de furaje s'i pentru btrini. El se ruga,
Cu scrisoare, astfel : De aici incepe tinutul meu s'i vilaietul meu ; s nu mai
prdati si s nu mai jefuiti". Cind s-a citit scrisorile sale de rug, atunci
agalele de furaje si telalii au strigat : De acum inainte calgai-sultanul
nostru ii va pedepsi aspru pe cei care vor face incursiuni si vor pustii sa-
tele s'i vor lua bani, vite de povar si imbrkminte". Pierzind speranta
de a mai putea porni la jaf, fiecare a autat s-si duc cu bine robii si
prAzile pe care le avea.
Dup aceea am plecat de la Focsani si, urmind drumul de tara spre
rsrit, am trecut prin orasul Tecuci469 si prin tirgul Birlad". Trecind cu
mult greutate riurile Birlad si. Vaslui, am ajuns la tirgul Vaslui. Raialele
si boierii de aici, venind cu nenumrate daruri, au mai salvat 800 de robi
0 70 000 de oi, dindu-ne multe avutii. De aici, am inaintat de-a lungul
luncii Birladului 0 tot in ziva aceea am urmat 0 cursul riului Scinteia.
46.1 Sir, neidentfficat.
464 G5zova, greseall in loe de Buzova, adicil Buzau.
466 Rimlik.
see Gilherpile dags, adici. dealul cu salpetru", neidentificat.
466 bill Cifre exagerate.
467 La altil. paginl se aminteste de 10 000.
466 Adicii, cel care fusese adus din Constantinopol si asezat in domnie.
der Tekiidj.
470 Perladi; mai jos Berlad.

471

www.dacoromanica.ro
 Dup5' mula trua. i oboseal, am ajuns la tirgul Scinteia. i aici au
fost vindute multe mii de oi i vite. Dar nu s-au vindut debe nici cai i.
nici robi, pentru c tatarii tin mult la cai i la robi.
De aici, urmindu-ne drumul tot spre rsrit, noul bei al Moldovei,
insotit de 100 000 de ostai471, a ieit in intimpinarea lui calgai-sultan,
sunetele meterhanelei sale, strigind Biruinta ta s fie binecuvintat5.1" ;
347 i-a pus pe umeri o blan de samur i 1-a incins cu o sabie impodobit cu
pietre scumpe. De asemenea, i-a dat i ag5i de trmuri un caftan pretios,
lucrat in aur. Pe toti oamenii lui de frunte i-a imbrAcat cu cite un cekman472
de postav i cu nddragi473.
Intrind in Iai cu intreaga oaste islamic, in a patruzeci -1 una zi,
am avut cinstea de a vedea pe bineadtorii notri : Gazzaz-zade aga i
Kemanke Ahmed paa (sic !), al lui Fazli paa, i nc alte multe sute
de buni prieteni. Slav. lui Allah, cdci eu am intrat in acest ora cu zece
feciori robi i. patru fecioare sclave .1 cu aptesprezece cai i. cu multe avutii
de pradd. Am oferit daruri lui Ahmed aga i am primit daruri de la el,
de la <tefan> bei i de la ceilalti. Apoi, am stat linitit in conacul meu.
Hotdrindu-m51 s descriu oraul Iai, capitala Moldovei, 1-am cerce-
tat bine atit in interior cit i. in exterior.
In aceste zile, calgai-sultan a primit dou5.'zeci de pungi de la beinl
nostru din Moldova474, stefan bei, ca rAsplat pentru ajutorul ce-i d5duse
pe calea drept5tii. De asemenea i. el i-a d5ruit <lui stefan bei> :dou'd sute
de cai. Cind mergeam cu atitia robi i. cu atitea przi in tinutul Crimeii, el
mi-a acordat umilului de mine cinci robi .1 ase cai buiestrai. Apoi, *tefan
bei i-a d5ruit i. agAi de t.rmuri cinci pungi pentru cheltuieli de drum i.
cinci cai. Acetia, la rindul s.u, intorcindu-se in vilaietul Cetatea A1135.,
cu robi nenumrati i cu mult prad5., mi-a dat i. el daruri s5rmanului
de mine.
Mai apoi, pe cind staeam linitit petreceam in conacul meu, m-am
infatiat intr-o zi inaintea lui *tefan bei. Fiind singuri in acel loc, 1-am intre-
bat in cursul convorbirii : Beiul raeu, iti mai aduci aminte ce f el de f
duia1 solemn.' mi-ai gcut in ziva luptei care s-a dat ling acest ora.
Iai ?" Ce anume ?" zise el. Atunci, srmanul de mine i-am rspuns : in
ziva aceea mi-ati spus : Dad Allah cel preainalt imi va da norocul
m." aez pe scaunul IVIoldovei, fg'cluiesc c voi recunoate c Allah e unic
i. voi trece la credinta profetului Muhammed475. Iat, acum Allah este

471 Cifra este exagerat.

472 gekman, in paranteze i opken.
472 Don.
474 Bulgar, in loe de Bogdan.
474 Este vorba de o fAgAduialA a domnului; vezi mai sus.

472

www.dacoromanica.ro
de fata i vede tot. Pastrindu-ti agaduiala ta solemna, spune formula de
mrturisire a credintei .1 marturisete ca prea cuviosul Muhammed pace
lui ! este adevaratul profet, pentru ca astfel Allah cel darnic s'a te mentirla
in aceasta domnie, deoarece el ti-a incredintat aceast domnie in urma
fgaduielii tale, iar daca nu-ti respecti promisiunea, e sigur ca iti va lua din
mina aceasta domnie i, trecind farl credinta din lumea aceasta in lumea
cealalt, vei l'atable venic in focul iadului". Atund el imi zise : Dar tatal
meu, stin.d inchis la ledikule, m-a facut bei, impovarindu-se cu o datorie de
3 000 de pungi. Daca devin musulman, // atunci <moldovenii> nu-mi vor 348
ingadui pastrez domnia. Care va fi atunci situatia mea i a tatalui
meu ?" Bre, beiul meu, Ii zisei srmanul de mine jur ca taina aceasta
nu o va ti nimeni. Tu sa te duci mai departe in bisericile lor cu acest calpac
verde al tau i sa nu te lepezi de ritul lui Isus476, dar s'a' fad numai mrturi-
sire pentru credinta musulmana din tot sufletul i prin viu grai". La aces-
tea beiul zise : Atunci, Evlia Celebi, invata-ma cum se trece la islam ;
dar, daca-1 iubeti pe prea cuviosul Muhammed, taina aceasta aid sa
Zicind acestea, slava lui Allah !, el i-a ridicat degetul ar.'tator .1
a rostit de trei ori, din tot sufletul, cuvintele marturisirii. Dupa ce s-a cinstit,
in acest fel, cu islamul, am facut spalarea ritual i am indeplinit impreun
cu el rugciunea de amiaza4. I-am mai dat sfaturi, 1-am mai 15.murit in
punctele necesare practicii religioase a islamului. Dupa aceea, m-am dus
acasa i m-am odihnit. Slava lui Allah !, in timpul acestei lupte sfinte, am
savirit o fapta foarte buna ca aceasta. Pata beiului s-a luminat, iar foarte
multe din greuttile sale s-au uurat i el a ajuns stpin pe o avere ca a re-
gelui Karun478. Dup5. aceea i srmanul de mine m-am apucat s descriu
oraul.

Descrierea orasului ccilugclrului Iasica

Dup informatiile istoricilor greci479, cauza intemeierii acestui ora
a fost aceea ca in aceste locuri traise de mult un clugar btrin care, ajun-
gind pina la Isus, statea i vorbea adeseori cu ucenicii, iar in veacul al
aselea de dupa Isus, el a gasit, inca in toat puterea sa, i pe maria-sa
profetul <Muhammed>. Acest calugar se numea Iaica. Ajung-ind un batrin
neputincios, necredincioii de pretutindeni Ii trimeteau plocoane .1 daruri,

479 Isa.
477 Trecerea luiStefAnit6 Lupu la islamism nu este confirmatA de alte izvoare. El a fost

in tot timpul domniei un sprijinitor al bisericii ortodoxe, terminind 15.easuri1e incepute de tata
sAu (C. Andrees c u i C. Stoid e, op. cit., pp. 149-161).
479 .Karun, personaj legendar, socotit in Orientul musulman ca fiind foarte bogat.
479 Mitverrihan-s Rum. Acesti istorici nu se ocupa de originile orasului Iasi, dar Evlia
ii citeazg pentru a-si impresiona cititorii.

473

www.dacoromanica.ro
 astfel c el a adunat o avere care trecea de o mie de milioane. Murind intr-o
zi acest patriarh fr credint5480, Iaica, a fost inmormintat acolo unde
locuise, iar peste el au zidit cu banii lui, multi ca ai lui Karun, o mnstire
mare care a fost numit, dup numele su, mnstirea Iaica481. Cu timpul,
s-a intemeiat pe local acela un ora foarte niare442, care a fost numit tot
dui:a numele acestui elugr. Ulterior, printr-o pronuntare deformat a lui
Iaica, oraul a devenit cunoscut sub numele de Iai.
Mai tirziu, un rege numit Kurtia"4", unul din Liii regelui Salsal4",
impodobind acest ora .1 transformindu-1 intr-un ora infloritor, a ridicat
pentru el un palat foarte mare. Acestui palat, care a fost numit dup numele
regelui i care servete de palat beilor, i se zice Curte.
Este un palat demn de a fi luat de model i merit& s fie vAzut.
349 anal 8054" Ildirim Baiazid han486, // venind ca un fulger, a trecut pe to#
necredincioii prin ascutiul sabiei i a cucerit oraul, impunindu-i la haraci
pe necredincioii care scpaser de sabie. Apoi, el a trecut cu corliile pe
malul de dincolo, la Sinop487. inc in acel an, necredincioii, adunindu-se
laolalt, au fcut un zid tare in jurul oraului Iai484 .1 s-au rsculat din nou.
Ildirim han a venit iari asupra lor i, trecindu-i pe necredincioi prin
sabie, a drimat cetatea zidit de ei. Cind Ildrlin han a trecut din nou
In Anatolia, ei s-au rsculat iarii fiinde, in cursul anului, ei s-au rsculat
de apte ori, Ildirim han, venind tot de atitea ori ca un fulger, i-a pedepsit
pe rsculati, a supus oraul i a fcut cuceriri ; din cauza acestor victorii,
inhltimea sa Emir-Saltan l-a poreclit pe Baiazid han cu numele de Ildirim
han489. Rsculindu-se i dup aceea in nenumrate rinduri, li s-a venit
iaj'i de hac. La ultima cucerire, el (orau1) a fost inchinat ca vacuf pentru
Mecca .1 Medina490. Sultanul Suleiman Kanuni a instituit drept lege ca :

480 Pairih
481 o m5.nristire a lui 'ate exista la Suceava.
488 Despre originea orasului Iai s-a scris foarte mult, dar legends inregistraa de Evlia
nu se gaseste in alte izvoare. Dup opinia lui Bandini, Iasii se numeau astfel dupil. un pastor
cu acest nume" (Ceildtori, V, p. 327); dupri. D. Cantemir, intemeietorul ar fi fost un morar numit
loan sau Ial (op. cit., p. 73). Vezi N. Stoic es c u, Bibliografia Moldova, pp. 403-405.
Dupl cercetAri mal noi, numele Iai ar fi legat de alanii arcasi refugiati aici, denumiti jiasz
(D a n B d r lu si I. C a pr os u, Iaii vechilor zidiri, Iasi, 1974, pp. 29-30).
483 Persona) creat de Evlia Celebi pentru a explica originen curtii domnesti.
4" Alt persona) legendar, f5s5. nici o legAtur cu primul. Vezi nota 67.
J aug. 1402 20 jul. 1403.
4" Baiazid Ildirim, sultan otoman (1389-1402). Eroare ; este vorba probabil de Mehmed
al II-lea (1451-1481) sau de Suleiman Magnificul (1520-1566).
4" Sinab.
488 Iasii nu au avut niciodat6, zid inconjurAtor.
489 Ildirim inseamnit fulger" ; este o incercare de a-i explica numele, care lush nu se
leagii de Moldova.
499 Orasul nu a fost niciodatii vacuf.

474

www.dacoromanica.ro
numirea i mazilirea beilor lui s fie in mina Casei osmane491; ei sd aibd
steag i tobe, pe steagurile lor s fie desenat un cap de bour492, beii lor s
meargd la expeditie impreund cu dinastia otomand, avind o oaste alcauit
din doudzeci de corpuri493 de cdldreti 0 3000 dorobanti4" pwa0, iar atunci
cind li se conferd pentru prima dat domnia, beii lor s pateascd padisa-
hului 1 500 de pungi495 ; in fiecare an sd dea cite 150 de pungi pentru plata
soldelor craiului4" 0 40 000 de oi pentru bucaria497 padiahului i pentru
ieniceri ; la inceputul fiecdrui an s dea, pentru arsenalul imperial, 1 000
de butoaie de seu pentru unsul galerelor i alte o sutd de butoaie de cear
curatd, o sut de cintare de ceard de albine 0 1 000 de piel de vita. Toate
acestea trebuiau predate paalei din vilaietul Oceakov.
Dei, de la aceast rinduiald incoace, ei (moldovenii) triesc in liniste,
totusi mai pun la cale, pe alocuri, cite o rdzvrltire, cu puterea banilor.
Fiind ins pedepsiti indat cu asprime, li se devasteazd i li se pradd tinu-
turile i vilaieturile. Beii lor, ca oricare mir-i-miran, au paharnici i puca0
musulmani i atiri musulmani498, cu coifuri aurite i cu topoare in mind.
Ei au, de asemenea, o meterhanea format. din ase persoane, un divan-
efendisi499, doisprezece capugib4 musulmani i doudsprezece agale de
ttari500, din partea tdtarilor. Acqtia sint cei care au grijd de treburile
lor cu hanul. in fiecare an, ei trimit hanilor (tAtari> cite cincizeci de butoaie
de miere 0 o sutd de cai, ca dar601. Toate sint dupd legea lui Suleiman han.
Legea lui Suleiman han este in vigoare ping astdzi.
// Beiul ei <Moldovei> are un venit anual de 8 000 de pungi grecestim, 350
2 000 de pungi obtine din daruri 0 2 000 de pungi pentru zaherea, incit
491 Este vorba de supunerea Moldovei la 1538.
492 Aceasta sterna este mult mai veche decit dominatia otomana in Moldova.
492 Djerd sau djirid. Numarul otenilor Moldovei nu a fost limtat printr-o dispozitie
specialii.
496 Tarabans.
495 Pentru ocuparea tronului nu se platea o suma fixl, lar suma indicata de Evlia este
foarte niare (Vezi Istoria Romdniei, II, pp. 781-783).
495 Titulatura (elkab) sultanilor cuprinde l titlul de Aral (eral, rege). Vezi L. Feket e,
Eieffihrung in die osmanische-tUrkische Diplomatik der tarkischen Botmdssigkeit in Ungar's,
p. LII.
499 Despre aceste obligatii de a aproviziona Poarta vezi Istoria Rominiei, II, pp. 785-787.
495 Domnii Moldovei nu tineau garnizoane otomane, decit in anumite imprejurari.
490 Divan efendisi era unul dintre secretarii sfatului domnesc (divanului) ; redacta cere-
rile prezentate catre Poart o avea i alte atributii. Vezi P. St rih a n, Divan-effendi Ix
Tara Romeineascd fi Moldova in sec. XVIIXIX, in Studii", 1968, nr. 5, pp. 881-896.
500 Tatar, probabil curen, lipcani.
mu Cf. Miron Cost i n, Opere, p. 45, care area ca. de la Ieremia Movila era obi-
ceiul sa se des tatarilor in toti ani cite... <mii> cintare <de miere> i alte daruri".
502 Kise-i Rumi. A. Antalffy traduce cu pungl europene (p. 40). Despre veniturile
domnului Moldovei vezi D. Cant emi r, op. cit., pp. 265 i 268, nota 15; el indica 600 000
de talen; dec.' 1 200 de pungi.

475

www.dacoromanica.ro
trile Moldovei i Tsii RomOneti slut cele care Ii imbogOtesc pe marii
dregOtori de la divanuri, pe vizirii O. pe demnitarii din Istanbul503. SOrmanul
de mine cunosc bine situatia din aceste tsi. Demnitatea de domn in Moldova
.1 Tara RomneascA este mai productiv deck cele din Bagdag i din Egipt,
dar ea este destinat numai beilor cretini.
infriNarea teritoriului oraplui Iai. Oraul Ia0 este aezat la nord
de Dunre, la o distal*: de dota conace, pe o mare intindere de p..mint
care are, la nord-est504, dealuri joase, iar partea dinspre sud-est este format
din es i cimpie. Spre miazzi, are un lac artificial, iar spre apus sint dea-
luri pkiuroase i lanuri de gnu. Cuprinde in total 20 000 de curti inflori-
toare505. Nu are deloc case acoperite cu olane sau cu plumb, dar ele sint
clAdite din piatr6505bis. Are numeroase palate i mdnAstiri.
Palatul curlii500. Acesta este un palat mret. Beii care au domnit
au ridicat, fiecare, cite o constructie, incit s-au format mai multe rinduri.
Cel care 0-a dat mai mult osteneald pentru a-i desviri inflorirea a fost
tatal lui stefan bei, Lupu bei57, care este acum inchis la Iedikule. Fiind
stApin pe o avere ca cea a lui Karun, el a pus s se ridice palate cu dou
caturi i cu un cat, bli, bazine de ap505 i sAli de divanuri de nedescris.
Ferestrele .1 balcoanele slut indreptate spre lac509. De jur imprejur, palatul
este inconjurat cu un zid frumos, de piatil, in forma de cerc, in felul unei
cetti cu ziduri, ca cele ridicate de Seddad510. De jur imprejur, se afl.
un ant, iar spre nord are o poart de fier. in fata portii sint cinci-ase ui5u.
Are i o sal mare de divan512, in care incap cinci mii de persoane513. Feres-
trele sale privesc unele spre altele. Palatul cuprinde mai mult de o sut
de ind:peri pentru icioglani i este acoperit cu tigle smbIltuite, puse unele

503 Observatie justa.

5" Poyraz, Crivat. Despre intinderea orasului in aceasta vreme vezi D. Badarau
I. Capr op. cit., pp. 91-92.
sos pupa Bandini, la 1641, erau 15 000 de case (Ccliatori, V, p. 327). Despre numarul
caselor in aceasta vreme vezi D. Badarau I. Capr u, op. cit., p. 89.
505 bi5 Nu toate casele erau construite de piatra sau zid, dupa cum au remarcat i alti
calatori (ibidem, p. 102).
so. Kurtiya. Evlia nu foloseste termenul turc serai.
507 Vasile Impu. Despre lucrarile facute de V. Lupa vezi M. Cost i n, Opere, pp. 91,
119 j acest volum. Despre curtea domneasca din Iasi vezi bogata bibliografie de la N.
Stoicescu, op. cit., pp. 407-413 o 498-499.
sos aclirvam.
sos Despre acest mare iaz sau helesteu vezi C. C. Giur es c u, letona pescuitului,
PP. 151-152.
sio Rege al Yemenului, vestit prin monumentele pe care le-a ridicat in timpul domniei
sale.
sii Bevvab (pl. de la bab). A. Antalffy traduce Cu straji" (p. 41).
sis Divan hane. Sala se numea chiar divan.
sis Cifra evident exagerata.

476

www.dacoromanica.ro
peste altele. Apoi, are o pivnit. (chilar), oel..rie i o vistierie5", adicg
locul unde stg vistierul515. Este un palat asemenea unei cetgti. Piala seraiu-
lui formeaz .1 ea una din podoabele sale.
In fata acestui palat sg afll un lac, care nu exista mai inainte. in anul
o mie patruzeci jcinci5", Lupul bei, obtinind invoire de la sultanul
Murad han al IV-lea, a ingltat un zid intre doug dealuri. in felul acesta,
din apele riului Scinteia517 s-a format un lac mare, iar in el a pus mii de fe-
luri de peti. Din arendarea lui in vremea aceea a obtinut 40 000 de galbeni.
In prezent se d tot cu arendd. Circumferinta lacului msoar 8 000 (sic !)
de mile, // iar la capgtul de jos se afl mori de apg. Pe malurile acestui lac, 351
Lupul bei cldise o astfel de baie incit in toat. Europa5" nu exista o baie
atit de strlucitoare ca aceasta. Cind sultanul Murad han a auzit despre
splendoarea sa, a zis : Nu cumva acest afurisit va pretinde, cu timpul,
s deving crai ?" Auzind aceasta, Lupul bei a trimis marelui vizir119 Kara-
Mustafa paa529 urmgtoarea scrisoare, zicindu-i : S mg chemati inaintea
padiahului ca s m cinstesc cu trecerea la islam in fata sa i cind voi deve-
ni viziru1521 Moldovei, voi plti padiahului meu 500 000 de galbeni, iar
stpinului meu522 100 000". Pecetea de pe scrisoare era aa :
Prietenul dinastiei lu Osman. Lupul, voievod la serhatul Bogdan"523.
Murad han, vzind aceastg rimg, a trimis vorb ca Lupul bei s vin
fgrg intirziere pentru a deveni musulman. Dar, inainte de sosirea sa,
Murad han a trecut in lumea veniciei, iar Lupul bei, intorcindu-se din
drum, a fmas in rltAcire.
V arom1524 orapclui Iai. Cuprinde 20 000 de case, acoperite cu stuf,
la miaznoapte de palatul beiului, intr-un loe intins. Printre aceste case
se afl vreo 700 de ulite curate, largi .1 acoperite cu scinduri525. Casele, cu
acoperiuri de indrilg sau de scinduri, aezate unele peste altele, apartin

Tesbarhane, in loc de vistiyarhane.

an Defterdar.
516 17 iunie 1635 4 iunie 1636.
517 Ishznteu; de fapt Bahlui.
618 Frengistan, tara frincilor".
219 Sadr-i-a'zam.
220 Mare vizir intre anii 1639-1644.
591 Vezir, aid in sens de doran. De fapt Vasile Lupa era deja donm i nu a trecut nicio-
data la islamism.
222 Adiat marelui vizir.
222 Muhibb-i hanedan-s al-i Osman. Lupul, voyvoda-i serhadd-s Bogdan.
Despre sigiliul lui Vasile Lupu a se vedea Maria Dogar u, Primul sigiliu cu text
fi limo, turca folosit de domnitorii romdni, in Rev. muzeelor", 1970, nr. 6, pp. 532-533.
224 Varo s desemneazA cartierele din afara zidurilor unei ceati.
222 Cf. si informatia lui Cornelio Magni din 1672 (Analele Acad. Rom., Mem. Sect.
istorice", S. II, t. XXX, 1910-1911, pp. 52-53).

477

www.dacoromanica.ro
 boierilor526, vameului527, logog.tului528, vistierului526, hatmanului53, cuparu-
lui531 .1 altor negustori bogati. In ogrzile lor se all foarte putine vii i
gr6dini. Gardurile sint ficute de obicei din trestie, din nuiele i din papur.
Multi dintre negustori sint de neam laz.
Mancistirile. Se gsesc unsprezece m.nstiri care nu au nicEeri pereche,
poate numai in tinutul Kiev al moscovitului532.
Prima dintre ele, destinat slujbelor <domneti>, se afl chiar in faja
palatului beiului. Este o m.nstire c.adit solid, dar nu este atit de ornat
i impodobit.. Pe vremea lui Ildirim Baiazid aceast biseric devenise o
moscheie a musulmanilor533 ; naai firziu, transformind mirhab-ul ei intr-o
ua, au facut-o iar biseric5.. Fiind un vechi lca de rugciune, ea este foarte
venerat.. Tot in incinta ei se afl. i mormintul unui preot534, despre care
se spune c'd ar fi fost un contemporan al mriei sale Isus.
Apoi, afar-A din ora, ling drumul care duce la schela Galati, pe malul
lacului lui Barnovschi535, pe un povirni, se afl. mllastirea Minokula53.
Este un loca care merit s." fie amintit i seamn cu o cetate. Se spune
352 a.. ar fi ilmas ined de pe vremea lui Isus cel venerat. in ea traiesc 500 //
de preoti, clugri537, vlsdici .1 patriarhi necredincioi538.
Apoi, pe malul lacului oraului Iai se afl m6nistirea Galata. i aceas-
t mnstire a necredincioilor este intrit ca o cetate. Constantin Cirnul,
inchizindu-se in aceast mndstire, a pus s.' se sape in exterior o intritur
foarte mare, inch trebuie ase ore pentru a o ocoli. Avea fortificatii in
apte locuri, precum .1 porti cu anturi i cu macarale in cinci locuri. In
interior era prevAzut. i cu galerii subterane, 'Melt era o intsitur mare. Dar,
slav lui Allah, vitejii notri i-au trecut repede prin sabie pe toti, iar pe
cei din mnstire i-au acutibucAti, aruncindu-i din turnul clopotnitei.
as Boia, gresit in loe de bojar (boyar).
5" Vamos. Este probabil ca Evlia s se refere la localul vAmii sau carvasaralei (N. S t o i-
cesc u, op. cit., p. 427).
5" Lakofet.
555 Pistiar.
*so Hatma.
631 Kupar.
532 Moskof.
Irzformatia nu corespunde realit5.fii istorice ; la Iasi nu a existat niciodat5. moscheie.
Este vorba probabil de biserica Sf. Nicolae Domnesc, cadia de tef an cel Mare in apropierea
curtii domnefti.
634 Aluzie la legenda c5.1ug5rului Iasca, eponimul orasului Iasi.
535 Yurbuska. Sii fie Ciurbesti ?
no Dup nume pare a fi m5.125.stirea Socola, situat& In apropierea orasului, construa
probabil de Alexandra LApusneanu (N. St oicesc u, op. cit., p. 418). La A. Antalffy,
Mnukulh (p. 43), identificat1 gresit cu biserica Sf. Vasile-Nicolina, construia la 1813.
631 Kasis, in loe de kesis.
633 Mugan, plur. dela mug, mag, deci idolatri, adoratori ai focului necredinciosi.".

478

www.dacoromanica.ro
 Dup51 aceasta, trebuie s fie v5.zut i in'atfstirea lui Lupul bei539,
din interiorul oraului. Nu poate fi descris, nici cu graiul, nici cu pana.
Fiind cldit de curind, pietrele de marmur strAlucitoare lucesc i scilite-
iaz., incit par c5..,ar fi frunzele de pe un pergament iluminat. El a construit
aceast mnAstire timp de ase ani. Dei platise i sultanului Murad"
WO GOO de galbeni, atund i s-a arstat sultanului Murad : Padiahul meu,
Lupul bei a zidit, cu invoirea ta, o cetate atit de puternic., incit ai intim-
pina greutti pentru a o cuceri, chiar dac'a ai merge tu insuti cu otirea ta
cit marea". De aceea 1VIurad han a trimis in tain o iscoad.. Cind acesta
a ajuns acolo a vdzut cd, intr-adev5.r, este o cldire foarte mare, dar nu o
cetate, ci o patriarhie care nuli are pereche nic5ieri pe fata pmintului.
Dup ce acest om s-a uitat bine la frumusetile 0 la planul acestei biserici,
a descris-o padiahului in alianuntime. Sultanul Murad, zicind c, Dac
va fi voia lui Allah, vom face 0 noi o geamie la f el !", a trecut-o cu vederea.
Dar, intr-adevr, este o biseric5." construit cu mult m'aiestrie.
Atit in interior cit 0 in exterior, se afl chipuri care se pot pune alturi de
picturile lui Mani 0 Behzad 0 Aga Riza542, parea Sint insufletite, numai c
nu vorbesc ; dar felul lor de a zimbi 0 de a privi da de gindit. Pentru
starea lor, se potrivesc mult urmaoarele versuri :
Bine zugfvete trsturile frumoasei,
Dar ce vei face, o, Behzad ! dac5." te robete ispita i farmecul ei ?"
intr-adeva'r aa este, cAci Allah cel preainalt este cel care d micare,
mladiere, zimbet i fcere tuturor fiintelor. Nu am mai vAzut in nici o targ
astfel de opere de picturi cu miniaturi executate cu atit farmec i dup gus-
tul frincesc543, cum slut cele care se afr pe boltile 0 pe cupolele acestei
m5nstiri. Spre arata m5iestria, pictorul, a zugrvit // in aceastA bise- 353
rich' de o parte g-rAdina raiului, iar de cealalf parte iadul i abisul544. El
a desenat fecioarele545 i feciorii545 din paradis, apoi cea mai inalt treapta
a locuintei eterne nurait. I1bin547 arborele Sedre-i miinteha"5" : intr-o
535 MIn5stirea Trei Ierarhi.
545 Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640).
541 Descrierea bisericii a fost publicat5. separat de A. Ant alf f y, Description turque
du monastre des Trois Hirarques de Iassy. Extrait du Voyage d'Evliya Tchlebi", in Studia
et acta Orientalia", I, 1957, pp. 5-11. Pentru comparatie vezi i descrierea Malta de Paul
de Alep in acest volum p. 46-50.
542 Pictori miniaturisti din vechiul Iran.
545 Firenk, european.
"4 Derk-i esfel.
"5 Huri.
545 Gilman.
647 Thin, in loe de Iliyyun.
5" Poni din cerul al saptelea, dup eshatologia

479

www.dacoromanica.ro
parte a zugravit al noualea cer, cu tronul <lui Allah> si tabla549 cu condeiul,
infatisind traiul i fericirea celor din rai in tot felul de palate frumos impo-
dobite, astfel incit celui care le priveste Ii vine sa-si dea sufletul chiar in
ziva aceea, numai pentru a putea ajunge in gradina raiului. Tot astfel,
zugravind in culori strdlucite si in foc i fum locurile din infern, ca valea
suspinelor, valea Ghaia550, valea infernului, valea schingiuirii i trecatoa-
rea f15.cari/or552, el i-a infatisat si pe Nemrod553, pe Faraon554, pe Karun,
pe *eddad555, pe defairnatori, pe instigatori, pe denuntatori, pe indragos-
titi, pe afemeiati, pe adulterini, pe ticlosi, pe idolatri si pe sodomiti, des-
mortindu-se unii pe altii i i-a infatisat asa de bine pe acestia, incit cel
care i vede, rusinindu-se de toate faptele lor, devine curat i nevinovat.
Pictorul a infatisat impresionant i zidul care desparte raiul de iad555,
aratind de o parte cumpana faptelor, iar de alta parte podul pe care merg
cei drepti557, astfel incit cel care vede acestea tremura ca frunzele de toamn.
Pe partea dinspre us a acestei biserici, el a zugravit i curtea cea mare
In care se vor stringe sufletele in ziva de apoi i, artind tumultuoasa inval-
mseala de oameni, vaietele, spaima i groaza lor, el a realizat o pictura
cu neputinta de descris prin cuvinte ; poate <s-o descrie> numai cel care
cunoaste tainele credintei. Sarmanul de mine, privindu-le cu bagare de
sear)* am rmas cu degetul in gura.
Chipul care mi-a produs cea mai mare pracere decit toate celelalte a
fost al diavolului cel afurisit. Chipul sau era foarte comic i urit tirau
cei din infern cu forta, necajindu-1 foarte mult. Sarmanul de mine zimbeam
chid il priveam. Umilul de mine i-am spus atunci preotului care m. calau-
zea : De ce Ii zugraviti astfel pe acestia ?" lar preotul mi-a raspuns : Jur,
aga, c poporul nostru este nestiutor dud Ii inem predici de pe amvoanele
noastre sfatuim, el nu intelege cuvintele noastre. Noi nu-1 putem face
sa inteleaga vorb ele noastre printr-un limbaj simbolic, cum pot face seicii
vostri. De aceea noi punem sa se fac chipurile tuturor acestora i, cind
540 Tabla pe care ar sta scris prototipul Coranului si care s-ar afla in cer (Coran, XIII,
39).
650Pu t din Gheena.
551 Sidjdjin, fundul iadului".
663 Sa'ir bel, podul flAcarilor".
553 Nemrud.
554 Fir'aun, faraonul Egiptului.
555 Regele Yemenului.
556 A 'raf, zidul care desparte raiul de iad, corespunzind purgatoriului (Coran, VII,
44 46).
557 Strat-s mustakim. Dup credinta islarnica, e podul pe care vor trece oamenii la jude-
cata de apoi si care se intinde de la un capAt la altul al iadului. Fiind ingust ca muchea
und sdbii, numai cei care au fiicut fapte bune vor putea trece, pAcAtosii azind in focul iadului.
Vezi ed. A. Antalffy, p. 45, nota 8.

480

www.dacoromanica.ro
predicm, Ii artm : raiul este asa, iadul este asa, purgatoriul este asa,
rebelii sint asa". Srmanul de mine 1-am mai intrebat : Dar de ce v inchi-
nati acestor idoli, spunind c sint Dumnezeu?" lar el mi-a rdspuns: Doam-
ne fereste, n.oi nu spunem c ei sint Dumnezeu ; aceste chipuri sint ale dom-
nului Isus, ale Sf. Nicolae, ale lui Augustus558 i ale Apostolilor etc. // 354
impreun cu acestea sint i chipurile ctitorilor acestei biserici, precum
cele ale altor binefcaori i fondatori. Cind noi ii vedem <astfel zugrviti>
trecem prin fata lor, ne descoperim i, optind o rugciune, Ii cinstim.
Dar noi nu spunem niciodat c ei ar fi Dumnezeul nostru. Ce vorb este
aceasta ? Vzind c noi Ii cinstim astfel, poporul ne aduce daruri, iar noi
punem s se fac noi chipuri i, astfel, cistigdm".
Usa dinspre apus, care d spre tinda acestei biserici a lui Lupul bei,
are canaturi lucrate in sidef curat i cu fire de argint i e lucrat cu argin-
trie frumoas. Costul cdelnitelor impodobite cu pietre pretioase si al
diferitelor feluri de cruci scumpe, lucrate cu miestrie, care se gdsesc in
acest dint locas, nu poate fi calculat. Aproape de locul care corespunde
mihrabului, se afl un tron in chip de pupitru559, impodobit cu danteld560,
pe care se pune Evanghelia561. Numai acest tron pretuieste cit un tezaur
egiptean.
Pe pietrele gtuite ale peretilor exteriori ai acestei biserici se afl, ca
podoabe, figuri i inflorituri. indeosebi infloriturile de pe o piatr sint
astfel incadrate in ornamente spate cu discuri de soare, cu impletituri de
cu dantele de piatr i cu inscriptii ornate, incit cel care le priveste
rAmine uimit de felul cum mesterul sculptor a cioplit marmora cu dalta
sa. S-ar putea ca astfel de zugrveli impodobite s existe doar la Atena,
orasul filozofilor i al brbatilor de stat, in templul divinului Platon592.
Templul lui Platon este acum geamia lui Ebu-l-Feth563.
in jurul curtii vaste a acestei mn.Astiri se afl peste o sut de chilii, cu
fr etaj, pentru preoti, clugri i monahi ; in ele triesc nu mai putin
de 300 de asceti. Toti par foarte slabi i sint numai oase, ca i papa de la
Roma 15"
Aceasta biseric avind multe fundatii pioase, in bucaria sa cresti-
neased se gsesc din belsug mincruri si se impart cu mult drnicie celor
care tree pe acolo. *i Lupul-og1u565, noul bei, a trimis acestei mnstiri
558 Avustus. Carioas mentionarea sa aici.
559 Rahle.
560 probabil cipcd, in sens de dantelil".
"I "raja (Inca).
562 Eflatun.
563 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451-1481).
5" Roma Baf-Papazt gibi.
565 tef 6. nit fiul lui Vasile Lupu.

481

www.dacoromanica.ro
 un policandru care pretuiete 3 000 de galbeni566. Zidurile din jurul acestei
intinderi sfinte slut fcute din blocuri <de piatr> ca la cetti.
Deasupra portii se afl o clopotnit5.567 nalt, iar in virful ei se gsete
un clopot mare cit cupola unei bE5613. Sunetul clopotului se aude de la o
del:al-tare de un conac. in sfirit, dup socotelile arhitectilor i. meterilor
priceputi i. dup cum au dat de tire cunoscAtorii situatiei, pentru ridicarea
acestei biserici s-au cheltuit zece tezaure egiptene, i pace!
Aproape de aceast mnstire se dn. Mnstirea Doamnei563. Este
o crdire a sotiei craiului Lupu1570, Dona Banu"571. Doamna este de ori-
355 gina // circazian.. Dona Banu" este fiica surorii lui Dervi Mehmed pap573,
fost mare vizir, i este mama lui Stefan bei573, beiul nostru actual. Ea a
rmas in credinta rtcit. in timp ce Dervi-Mehmed paa era valiu in
Siria574, el s-a rugat mult de sultanul Murad i a acut total pentru a scApa
pe aceast fatd din mina lui Lupul. Dar Lupul, sacrificind tezaure multe,
nu a dat fata, numai din indrtnicie, i a avut apoi de la ea mai multi
copii575.
Aceast biseric fiind a acestei fete, are o inatipre foarte frumoas
este aezata in apropiere de biserica sotului ei. in aceast biseric se afl
acum un lucru care trebuie amintit, cci este o minune ce-ti d de gindit.
In anal 1061576, cind Melek Ahmed paa era mare vizir577, unii oameni i-au
relatat d intr-o veche bisericA din tirgul578 Kum-Burgaz, nu departe de
cetatea Silivri573, s-ar fi scos dintr-un sarcofag de marmur, sicriul unei
fete cu numele KiraIensa580, a lui Ianku bin Madean581, primal interne-

566 CifrA ezcagerat de mare.

567 ganlzk halen, In loe de : anitk kulesi ; hale inseamn5. cetate lar hule turn.
568 Hamam.
562 Dona Manastarz ; este miln5stirea Golia.
570 Lupul kral.
671 Banu in persara (si poate in cerchezI) inseatnn5. doamnl". Do<m>na Banu este
o reprezentare a aceleiasi titulaturi, explicatI romaneste. Rste vorba de Rcaterina Cercheza,
a doua sotie a lui Vasile Lupu, de care vorbeste adesea i Paul de Alep (vezi acest volum,
p. 63-64, 289 *.a.),
572 Suphi Mehmed pasa, mare vizir (1648-1649).
573 $teflnitl Lupu, domn al Moldovei (1659-1661).
374 5am; era valiu de Damasc.
572 tefAnit5., loan i Alesandru.
570 25 dec. 1650 13 dec. 1651.
677 Ahmed pasa, mare vizir otoman (1650-1651).
575 Kasaba.
579 Silivri, Selymbria bizantink localitate in Rumelia.
ass Kiralensa, din grec. kira (doamnI) i Rlenitza sau Lenitza; aici este vorba de
Paraschiva.
5a1 Yanku bin Madeyan, dupg autor si dup alte izvoare narative otomane, ar fi interne-
ietorul legendar al Constantinopolului.

482

www.dacoromanica.ro
ietor, acum 3 000 de ani, al ceatii Constantinopolului582 i c trupul ei
s-ar fi pdstrat neputrezit, c." sprincenele, ochii, obrajii, nasul, urechile
chiar suvitele de pir ar fi la local lor. Atunci pava m-a trimis pe mine, sr-
manul, s, cercetez acest fapt. Dovedindu-se c'd situatia a fost asa cum o
descriu, am prezentat un arz scris pasei in acest sens. in acea epod. <Lu>pul
bei domnea inc. in Moldova. Patind, cu mare jertfk 20 000 de galbeni
padisahului, vizirului i tuturor sfetnicilor, el a inckcat in care sarcofagul
de marmur cu sicriul fetei i le-a stfmutat si le-a asezat in aceast biseric.
a Doamnei, care era hic in constructie583. El a impodobit marmura sarco-
fagului ei, pe deasupra, cu rubine, cu diamante, cu topaze, cu pietre de Cey-
lon, cu ochi de pisick cu ochi de peste, cu smaragde, cu agate584 i cu alte
pietre scumpe, dup care l-a invelit in intregime cu atlas colorat in rosu
lucrat in fire de aur. Sicriul a devenit atit de frumos i strlucitor, incit
orbea ochii celui care Il privea. Ca construcpie, biserica aceasta este la fel
ca m.n.stirea lui Lupul bei. De fapt, amindou au fost clddite de un
arhitect polon585.
Tot in orasul Iasi, pe IMg rdnstirile amintite, mai skit bled urma-
toarele : m.nstirea craiului Stefan586, care este ca o cetate ; mnstirea
Sansar"5" ; mndstirea Sf. Sava588, mrastirea Sf. Dumitru585 i mns-
tirea Constantin52. Deoarece i acestea slut vestite, ele slut tot atit de bo-
gate si mari551. Avind multe fundatii pioase, in fiecare din ele vin i trec
zilnic cite o mie de c5.16reti // i pedestri. 356
In afar, de acestea, in mahalale se g..sesc si multe biserici mici. Aces-
tea sint ca niste acasuri522.
Pickle i bazarele. Aici se afl in total 2 060 de dughene523. Ele sint
piete si bazaruri, unele din piatr, iar altele acoperite numai cu stuf sau cu

582 Istanbul.
593 Moastele Sf. Paraschiva au fost asezate de Vasile Lupu in biserica Trei Ierarhi,
nu la Golia, Vezi acest volum, p. 49.
589 Pa.sem, in loc de Yesem.
595 Vezi i descrierea fAcut5. de Paul de Alep la p. 39-41.
585 Istefan ksral manastiri. Sf. Nicolae Domnesc, ctitoria lui Stefan cel Mare.
587 Sansar (?). Greu de spas ce bisericii poate fi aceasta; nu poate fi Sf. Saya, amin-
tit
588 Isvet Sava. Vezi descrerea lui Paul de Alep in acest volum, p. 33-35.
589 Kassm, SI. Dumitru. Biserica Sf. Dumitru, a familiei Bals, nu era una din cele mal
mari din Iasi (N. St oicesc u, Bibliografia, pp. 461-462),
590 Biserica Sf. imparati este amintit in secolul al XVIII-lea (ibidem, p. 464).
591 Datele lui vlia despre bisericile 'wile nu sint prea exacte.
592 Tekke, lIcas pentru dervisi; aici, pentru
593 Cifra este exagerata ; este greu de admis c Evlia a numarat toate dughenelel Despre
dezvoltarea economic a orasului in aceasta epoa. vezi D. BdArluo I. Capros u,
op. cit., pp. 59-80.

483

www.dacoromanica.ro
scinduri594. Dei nu are nici un bedestan de piatr, totu0 aici se gsesc
lucruri de valoare din toate tri1e. in dughene stau femeile i. fetele lor
ii ofer mrfurile spre cumprare, dup placul i socotelile lor595. in acest
bazar st la intrare un vame j ja vam de la negustori. Portul acestui
ora este Danzigra1696, de ling ocean, din tara <Polonia>...59astfel inch,
orezul de India, piperul, scortioarele, cuiparele, ardeiul negru lung598,
toate se aduc cu carele din oraul Danzig, care se afl spre nord, la o dis-
tant de 20 de popasuri de acest ora.
in acest ora, Iai, se afl in total 1060 de pivnite, deasupra crora,
aproape la toate, se afla cite un birt sau o cas de tolerant5.599. Au vinuri
putine ; fiind o regiune cu iarn aspr., nu au podgorii.699. Buturile care
imbata sint diferite feluri de zeamd de miere, diferite feluri de rachiuri,
horilc6 91, bere 02, zeam de rem, de ovAz604, de secar.605 i mied"". De
aceea toti locuitorii se imbat pin ametesc 0 se buimcesc i umbl apoi
alene, fr nici o treab5.697.
La Iai se all ase mari case de negot bine inzestrate 0 in care se g-
sesc tot felul de mrfuri scumpea".
Aici se g.sete 0 o cl.'dire special de oaspeti pentru agalele"9 care
vin de la Poarta fericirii. Acesta este un sarai mare cu 40 de (AM, cu graj-
duri i cu buctrie. Slujitorii din sarai servesc pe oricine. i agalele ttari-
596 Despre inatisarea acestora, ibidem, pp. 79-80.
694 Informatie identic cu cea dat5. de Paul de Alep (vezi acest volum, p. 52). Majo-
ritatea negustorilor o formau ins& 135.rbatii (D. B d r u si I. Capro u, op. cit.,
p. 75).
696 Daniska. Autorul se ref er5.1a faptul c5. Iasul avea leg5.turi comerciaIe cu portul Danzig.
Vezi D. C ant emi r, op. cit., p. 115.
697 In text slut trei puncte de suspensie.
698 Dar fUlf41, poivre noir oblong".
599 Informatie eronat5. ; deasupra pivnitelor se gAseau dughenele.
Imo Informatie inexact5.; regiunea avea podgorii renumite ; vezi D. Can temi r, op.
at., p. 119 si D. B cl 5.r 5.0 I. Capros u, op. cit., p. 62, unde se spune
devenisea o mare podgorie".
soi Horelka, foarte apreciat.5. in Moldova.
aos Piva, de la termenul slay pivo ; este berea.
ems Arpa suyu, adicd ap de orz".
604 Yulaf suyu.
eos 9avdar suyu.
toe Hadd suyu; probabil in loe de med suyu, adicA mied.
sol Informatie greit. Vezi D. C ant e mi r, op. cit., p. 309.
floe Evils are aici in vedere pe marii negustori ieseni, de genul lui Enache Barbalatil
(vezi N. Iorg a, Domnul Enachie Barbillatir in Rev. istoric6", II, 1916, p. 80).
ewe Agalar. Este vorba de asa numitul Beilic", unde erau gzduiti reprezentantii Portii,
amjnfit de alte izvoare in sec. XVIII (N. St oices c u, Bibliografia, p. 420).

484

www.dacoromanica.ro
lor concesc aici. Dar in acest oras nu se afl nici o cismea ; toat populatia
bea numai ap adus cu carele, in butoaie numite ciubre6".
Femeile usoarem din acest oras, zise gazde"612, stau in circiumi.
Ele poart un f el de rochii pestrite din at/az, din stof. de mtase si de
catifea i se incalt cu papuci cu tocuri inalte i impodobite cu cuie cu
capete mari i aurite. Ele stau c.0 capul gol i cu parul negru despletit.
Oferind celor care le ies in cale frumusetea lor i prcerile trupesti, ele pll-
tesc, ca dare, beiului Moldovei, sase pungi pe an613.
Femeile cinstite poartd, peste fusta de mtase colora-1a, un sort6"
aibastru, ca cele de la marginea Istanbulului. // In felul acesta, i dup. 357
imbrAdminte se cunoaste daca o femeie este sau nu de moravuri usoare.
Locuitorii bogati se imbrac cu postav i poart pe cap cdciuli ttresti.
Ei poart i dolmane cu nasturi de argint pe piept i la mineci. Cei mai
multi dintre ei se indeletnicesc cu negotul. O parte din ei sint ostasi ;
acestia poart, ca i ttarii, tolbe cu sgeti i sint buni cllreti. Toti fiind de
neamul lui Mesia, citesc cartea Evanghelia (Incil).
Alimentele fi bduturile. Au din belsug minciruri, buturi demne de
laud si miere i cear. Se gseste chiar i o varietate de cear care
iese din pmint616. Din cauza cldurii, pmintul crap, iar albinele i fac
acolo mierea care, topindu-se, intr in pmint, iar ceara iese la suprafat
si o aduna toat lumea. Numai Allah stie numrul animalelor de acolo.
Sint vestite rachiurile de tot felul i piinea alb, franzela6".
Lungimea (sic!) acestui vilaiet intins este de douAsprezece conace de la
apus de Focsani i pida' in orasul Ismail. Partea de rsarit se mrgineste cu
pmintul cettii Tighina din eialetul Oceakov. De acolo si pida.' la malul
Dunrii se invecineaz cu cazacii infratiti. La miaznoapte se afl. cettile
Hotin i Oceakov617. Se mrgineste i cu Nistrum i cu tara leseasc.
In partea de apus se mrgineste cu muntii i podisurile impAdurite ale
vilaietului secuiesc610 din Ardeal. La apus6" se invecineaz i cu vilaietul
Trii Romnesti. In partea dinspre malurile Dunrii se invecineaz cu
otomanii. De jur imprejurul vilaietului este o cale de patruzeci de zile.
610 Giben Ciine1e1e publice au fost infiintate in sec. XVIII (vezi N. Stoicesc u,
op. cit., pp. 429-431).
611 Fahile.
611 Kazda.
ois Informatie neconfirmatii de alte izvoare.
614 Peftemal.
en Este vorba de ozocherit.
616 Frandjila (francala).
617 Ova, In loe de Ozu, Vozia, Oceakov.
610 Tuna, in loe de Turla (Nistru).
no Seykel vilayeti.
oso De f apt la sud vest, la apus fiind Transilvania.

485

www.dacoromanica.ro
 Acest vilaiet are stpini pe boieri. Aici exist atita dreptate, incit
chiar dac.' ai purta in public giuvaieruri scumpe, puse pe cap intr-o tipsie
de aur, nimeni nu ar indrzni s se uite la e1e621. Exist o stpinire de
asa fel inch, dac un supus se rscoal, el este tras indat.' in teap prin
coaste, fr iertare; nici nu este lsat ss vorbeasd. Fiecare sat are judele622 sgu
si ostasii si. Nici un om nu tiranizeaza pe altul. La divanul domnesc623
se ascult pricinile i nimeni nu poate face m.'rturii mincinoase.

Nurnele dregdtorilor din con ducerea Moldovei, dupd termenii folositi

de ei
Marele logofdt624. Fiind cel mai mare clintre toti boierii, el are in mina
lui pecetea intregului vilaiet. Primul vornic826. El ascult toate pricinile
care se ivesc in tinuturile aflate de la jumtatea vilaietului i pin. la
358 cetatea Hotin i pink' la malul riului Nistru il i pin la vilaietul lesesc
pin la hotarele Ardealului i Tighinei. Marele hatman626 este dpe-
tenia.627 ostirii din intregul vilaiet.
Hatmanul al doilea626. Acesta este comandantul ostirii din jumtatea
vilaietului.
Postelnicul este chehaiaua capugiilor beiului ; el introduce la bei pe
raiale si pe cei care au vreo pricin cu averea statului, unde beiul hot-
raste.
Paharnicul629 i cuparul. Acestia doi sint cei care intind beiului
cupele ; beii beau din mina i cu sfatul lor si nu beau din mina altora.
Spdtarul63 0 este un armas care tine spada pe ling. bei.
Vistierul. Acesta, fiind defterdar691, are in mina sa toate avutiile
vistieriile.
Comisu/632 este starostele grajdurilor.

21 Informatie ce contrazice asertiunile lui Paul de Alep (vezi p. 123).

883 Este vorba de vgitlman sau vornic.
8" Bey Divans.
824 Baf-logofet.
828 Birinci vornik. De fapt eran doi mari vornici: de tara de sus i de tara de jos.
826 Baf-hatman.
Si? .Baf-serdar.
628 Ikinci hatman. Este vorba de serdar, care conducea trupele din regiunea de riistait
a tarii.
629 Baharnik.
820 Ihbatar, In loc de ispatar.
821 .Defterdar, slujba insracinat en arlministrarea finantelor din Imperiul otoman. Bqdef-
terdar insemna ministru de finante.
531 .Komisin.

486

www.dacoromanica.ro
 Jitnicerul6" este un fel de arpa-emini34.
Logoftsitul al treilea este tescheregiu1635, dar in dark' de ei mai sint
divan efendii636 musulmani i turci.
Uprul687 este bascapugibasiul.
. 1i.trarul este mehterbasiu1638 cortului.
Ceintiirapl este vistiernicul beiului.
Arrncqul este comandantul strjilor de noapte63 9. Allah s ne ierte,
dar groziviile pe care le sAvirseste omul acesta nu se faciknid chiar in
tinuturile Persiei I
Stolnicul640 este ceasneghirbasi.
Viitaful641 este chehaiaua ceausilor.
Chiceru/642 este primul pivnicer643.
Medelnicerul"4 este starostele osp.'tarilor645.
Slugerul646 este starostele mcelarilor.
Agaua dorobanfilor647 este ca agaua ienicerilor.
Vatneptl este intendentul v5.milor"8.
P6strind legauri de prietenie cu oamenii de capetenie ai acestui
oras, am putut afla multe despre situatia lor, in cele patruzeci de zile.
Mincam la ospete bogate i petreceam in grdini frumoase, aflate la o
del:al-tare de un sfert de ceas, spre nordul orasului.
633 Zeyenkiar (zeyenkdr); scris gresit.
84 Arpa emini, intendentul feudelor numite arpahh ; jitnicerul se ocupa de aprovizio-
narea cu grine a curtii domnesti.
636 Tezkereci, diac care transcria documentele. Evils omitepe logoifttul al doilea lar ordi-
nea dreggtorilor nu respect rangul acestora. Despre aceasta vezi M. Cost i n, Opere, pp.
238-239 si D. Cantemir, op. cit., pp. 199-213.
636 Divan efendileri.
637 Usar.
636 Mehterbass era eful muzicii militare (mehter, mehterhane), Setrarul se ocupa de cor-
turile domniei.
689 Armasul aducea la indeplinire executiile.

040 Ustolnik. Turcescul Fasnigirbasi, aeful ceasnighirilor, este' corespondentul stolnicului:

degustgtorul mincArilor sultanului, respectiv ale domnului.
647 Vatah. Nu exista un dreggtor cu acest nume, ci slujbasi miirunti. Vezi N. S t o
cesc u, Curteni si slujitori, pp. 233-242.
642 Kulfar.
643 Kildrcibasi. De fapt exista o dregAtorieIseparatil de pivnicer.
444 Medetenkiar (medetenkdr).
645 Sofraci basi.
646 Sulfar.
1147 Darabans agast.
sae Gittnriik
Pentru cotuparatie vezi si lista dregAtorilor din Tara Romineascit In vol. VII,
pp. 480 481 (Seyahatname).

487

www.dacoromanica.ro
 Oferind adesea ospepe in cinstea efendiului nostru Ahmed aga, el
(domnul) ii dddea totodatO si felurite daruri. Chiar intr-o zi, scotind
cadavrele ostasilor care se inecaser de curind, in timpul luptelor, in
lacul de linga Iasi, el a crruit ostasilor nostri lucrurile lor de valoare
si armele lor. Apoi, in a patruzecea zi, el i-a druit lu Ahmed aga 40
de pungi de galbeni, 40 de cai buiestrasi, trei blOnuri de samur, diferite
postavuri ostdsesti pentru zece perechi de ndragi, un harnasament si o
sa tatreasck lucrate in argint, si alte lucruri scumpe de tot felul. Afar/
de acestea, i-a mai dat s'i tescherele prin care s'a poat lua zilnic, de la
oricare intendent din Moldova, cite 50 de ocale de carne. Pentru to-4
cei din suitd, el a mai dat zece pungi, postav pentru un rind de nddragi
si cite un cal.
359 Sdrmanului de mine //, cel plin de cusururi, mi-a dat trei pungi, cind
armOsari buiestrasi, doi cai, un ceasornic, un harnasament si o sa ttreas-
c5., lucrate amindota in argint, apoi tot felul de postavuri groase pentru
cinci rinduri de haine, precum si o tescherea pentru cinci ocale de carne
pe zi. i slujitorilor mei le-a dat cite o sutd de gurusi, cite un cal si
postav pentru cite un rind de ndragi. Apoi, dup un drum de un ceas
depOrtare de oras, am pornit spre miazOzi, luindu-ne ramas bun de la bei,
de la toti boierii, de la de la si de la cupar.
hatman646, vistier650

Plecarea noastrli _din Moldova la Adrianopol, in ziva de luni, a trei-

sprezecea zi a lunii rebi II, 10706"
Mai intii, in ziva dud am plecat din Moldova, stApinul nostru Ahmed
aga a pus s se tale capetele celor patru trdtori, si a poposit in satul CA-
potesti652, care este un sat infloritor cu pirclab. De aici am venit la popasul
din satul s'i de acolo la menzilul din satul
la.biia853
De aici, Burteni654.

stApinul nostru Ahmed aga a mers in orasul Ismail ca s ja prizonierii.

Umilul de mine am inceput atunci s vizitez cetOtile si orasele de pe
rnalul Dunrii. Am trecut prin satul prin satul si
Moitesti655, Cosmesti656

apoi prin satul ; acesta este asezat intr-o pdure, fiind un sat
Mateiesti657

infloritor ca o mie de case. Fiind asezate aproape de malul fluviului,

aceste sate nu fuseser devastate si incendiate de ttari si de aceea erau
649 Hatman era in aceast5. vreme Ilie 8eptilici (1659-1661).
650 Vistier era Iordache Cantacuzino (1659-1661).
651 28 dec. 1659.
652 Kapudan karyesi, CApotesti, jud. Vaslui. Era satul mAnAstirii Birnova.
658 Roboya karyesi, jud. Vaslui.
eu Burlen, neidentificat; satele sint g-reu de localizat.
666 Moytes (?).
656 Kzmesest, jud. Gala.
so Matebes.

488

www.dacoromanica.ro
infloritoare. De acolo am venit in satul Tasburun658, care este <la> hota-
rul Moldovei. De aici incolo, spre apus, incepe granita Tarn Romnesti.
Mergind de aici, spre rdsrit, pe malul Dunrii, am ajuns in satul
Ilcita622, care este o schel mare pe malul fluviului Dunrea, pe pdmintal
Moldovei. in vechime, el avea un izvor de ape termale660, care acum nu
mai exist si din care pricin i s-a dat denumirea de Ilcita. De aici,
mergind spre rdsrit, am ajuns la cetatea Isaccea661.
Cetatea Isaccea. in anul 1003662, cind sultanul Osman al II-lea663 a
trecut la cucerirea cettii Hotin664, a poruncit capudanului Celebi Ha- 360
san pasa : S zidesti, la locul numit Isaccea, o cetate, incit sa se mearg
la ea, peste Dunre, cu saizeci de corbii de tranzit. De asemenea, s
construiesti pe Dunre, care are o atime de sapte sute cincizeci de brate,
un pod trainic de lemn. La el s lucreze cincizeci de constructori de
corbii pentru ca, atunci dud va trece oastea mea ca marea, s nu se
necjeasc. deloc". De aceea, chiar in anul acela, Hasan pava a construit
aceast cetate, pe malul fluviului Dunrea.
O descriu mai jos : este o fortreat puternick de form patratd,
asezat la Dunre, in rind cu cetatea Tulcea i se afl pe pmintul Baba-
dagului665. Are patruzeci de ostasi azapi, patruzeci de beslii, patruzeci
de ostasi de paz.. Aici e stpin dizdarul cetatii. Se gsesc cantitti sufi-
ciente de munitii si de tunuri. Are o poart rezistent de fier ce se
inchide, in fiecare seark in sunetele meterhanelei. in interiorul fortsetei
sint case gol-golute pentru ostasi, precum i magazii de provizii.
Orasul se afl in afara cettii, iar casele de aici sint acoperite cu
sindrild i cu trestie. El se g.seste in partea de sud a Dunkii. Dintre
geamia capudanului Hasan pasa este un ideas plcut, cu un mina-
ret. Dei sint destule dughene, totusi nu are bazar de pinzeturi666.
Potrivit obiceiului vacufurilor, cldirile de binefacere de aici se afl
In stpinirea lui Omer aga, vechilul lui Hasanpasazade Husein bei, Mehmed
bei si Ibrahim bei, intrucit cetatea aceasta, hanul, geamia, cldirea de
binefacere, baia, piata i bazarul, toate gut binefaceri i daruri ale tatlui
lor, rdposatul Hasan pasa. De aceea, administratia lor trece din tat in
658 Tasburun; probabil Tasbunar la nord de lacul Catlabuga (R.S.S. MoldoveneascA).
659 Ilisa. Este vorba probabil de vadul de la Oblucita, aflat in apropiere de Isaccea, spre

care se indreaptA Evlia si pe uncle se trecea peste DunAre.

660 Ilzdja (Rica).
661 Ishakdji (Ishakcz).
662 16 sept. 1594 5 sept. 1595; de fapt, 1030 H. = 1621.
en Osman al II-lea (1618-1622).
604 n 1621 (M. Costi n, Opere, p. 85 I Cronici lurcesti, II, pp. 162-164).
665 Vezi i Cronici turcefti, I, pp. 265, 307, 403, II, p. 113 i N. Iorg a, Acte
frogment6 I, 13. 92.
666 Bedestan.

489

www.dacoromanica.ro
 fiu. Dup. stingerea urma0lor celor stipulati se administreaz cu 6 000
de gurui arena. Suba0u1 de aici, fiind de sine st..ttor, detine dreptul
de a judeca 0 de a pedepsi, iar cu ajutorul celor o sut de slujba0, el
mentine paza i ordinea. Raiaua sa este format din crqtini : valahi,
moldoveni, greci, armeni i bulgari.
Cadiul de aici are rangul unui dregaor cu o sut cincizeci de aspri.
tu jur sint comune intinse. Cea mai mare comunA este satul Tomarova667.
Mai inainte, acest tinut era stdpinit de Moldova. Beiul Moldovei l-a druit
sultanului Osman668, in semn de bun sosit", 0 a fost alipit la cazaua
Isaccea. Fiind infloritor i productiv, are citeva
361 Cetatea Isaccea are chehaia de spahii, il serdar de ieniceri, capudan
de Dunre, muhtesib i vame666. Clima de aici fiind placutd, grdinile
viile sint foarte numeroase. De aid pin in satele Arake1670, Ozan671
Reni (Tomarova), pknintul Isaccei este acoperit, de la un capat la
altul, cu grdini i vii, cu bost6narii infloritoare. Acestea sint sate mari
de cite 500 de familii. De aici am ajuns in satul Tomarova, la ciqmeaua
lui Mehmed aga i la cetatea Tulcea. De acolo, mergind spre sud, am sosit
In satul Hadjiki-paa672, dup aceea in oraul Babadag, unde ne-am intil-
nit cu efendiul nostru Ahmed aga.
Pornind din nou la drum, am trecut prin satele Ciftai673, Tariverde674,
ramurat673, Osmanfaci676, Alibeichioi677. Apoi am ajuns In orapk.Bazargic...

Plecarea noastr de la Adrianopol, impreund cu marele serdar Kse-

Ali papa, in a cincisprezecea zi a lui aban 1070678, pentru cucerirea
cettii Oradea din Ardeal...
380 ...Pentru trecerea oastei in vederea luptei sfinte de la cetatea Oradea
s-a construit pe Dunre, in apropiere de Hisardjik679, un pod mare de lemn,
cu aptezeci i apte de pontoane680, 'Dina la cetatea Panciova, de pe
pmlntul Timioarei de pe coasta cealalt.
40 Adicii Reni.
ile La 1621 (M. Cost i n, Opere, p. 85).
220 Bedjdar, incasator de badj (tasa de tranzit).
670 Arakel, neidentificat.
en Oran, poste Uzlina de pe bratul Sf. Gheorghe.
672 Hadjiki-paca, Hagilar (?).
672 Oftay, poate Pays. iftligi, sau Pa.,a
on Tanrs-Verdi.
us Kara Muradls.
our Osman-Faks.
677 Ali-Bey. Despre aceste sate vezi mai sus pp. 389-391 qi pp. 447-450.
es 26 aprilie 1660. Trupele au ajuns la Oradea in lidie 1660.
670 Hisardjik, CetAtuia", la o ora. mai jos de Belgrad.
sso Tavlumbas, in loc de tomb= sau tonsbaz.

490

www.dacoromanica.ro
 Plecarea noastrei fientru lufita stintli de la Oradea, dupd ce am indeplinit 385
la Belgrad slujba de Bairam din anul 1070681.
Trecind pe podul cel mare de lemn construit peste Dund're pe sapte-
zeci de cor.bii de tranzit i pontoane, la cale de o of mai jos de Belgrad,
In apropiere de Hisardjik, am sosit intii la palanca Panciova din vilaie-
tul Timisoara. Aceasta este o palanca de lemn in forma patratg si e
asezata intr-o lunca, din apropiere de varsarea riului Saya in Dunare.
De jur imprejur are o suta de pasi. In ea se all un dizdar, cincizeci de
neferi, suficiente depozite de munitii, o geamie, un han i un mic bazar,
dar nu are baie. Casele slut acoperite in cea mai mare parte cu stuf
cu nuiele. Riul Timis682 vine tocmai din muntii Ardealului i ai cetatilor
Caransebes683, Lugoi 684, Fget685, 0iMU686 i, trecind prin santul cetatii
Timisoara, se varsa in acest loe in Dunre. Este o apa mica i mlasti-
noasa. Orasul Panciova este un cadiat in vilaietul Timisoarei, scutit de
iar cadiul are un venit de o suta i cincizeci de aspri.
De aici, indreptindu-ne spre miazanoapte, am sosit in satul Jebe1687.
Acest sat apartine alaibeiului. in cimpiile de aici nu se glseste piatra nici
m.car cit un bob de fasole, dar ierburile i barb:rifle cresc asa de inalte,
incit se pierd in ele chiar si un om calare. De aici, am ajuns la palanca
Denta688. i aceasta este o intaritur de forma patrata, construit din
nuiele ; este asezata tot pe malul riului Timis688, pe pamintul Timisoarei.
Are un dizdar i cincizeci de neferi, un depozit de munitii, o geamie, un
han si citeva dughene. Gradinile sint roditoare. De aici am ajuns la cetatea
Timisoara.
Descrierea puternicei ceteili a Timioarei690. Pe vremea lui hudaven-
dighiar681, aceasta cetate era o palana mic, stapinita de craiul Ardealu-
88 Iyd a fost sArbAtoare de dupl luna ramazan, adicA la 1 fevval 1070 10 iunie
1660. Despre pregAtirea marii expeditii turcegti conclusl de Kse Ali paga vezi Cronici tur-
cefti, II, pp. 189 gi urm., 314-315; vol III (sub tipar).
682 Nehr-i Temesvar, riul Timigoarei".
88 .efey.
684 Lugos.
688 Facat.
686 Soymos.
688 Zedes, in alta parte apare: Zepel; de fapt Jebel, jud. Tim*
688 Danta, jud.
689 Tamapar.
69 AceastA descriere a fost publicatI de mai multe ori in Katholikus Szemle", 1901;
Biserica i coala", 1905, pp. 85-86 gi 94-95; G. Postelnic u, Descrierea Timisoarei
de ultra un cdlator tun in veacul al XVII-lea, in Analele Banatului", I, 1928, nr. 1, pp. 57
64; Egumenul Serapion, Un caltor turc prin Banat in veacul al XVII-lea, in Banatul", 1928
nr. 1, pp. 6-10; M. Guboglu, in Stuclii de istorie a Banatului", II, 1970, pp. 31-40, etc.
191 Hudavendigdr, robul lui Allah", supranume dat sultanului Murad I (m. 1389) gi,
dupl el, celorlalti sultani otomani. De f apt, Suleiman Magnificul

491

www.dacoromanica.ro
 lui, Menaios692. La aparitia gazinlui hudavendighiar, craiul Ardealului,
386 Menaios, care era unul dintre il ghianrii demni de infern, intrind-o, a
devastat si a pustiit tinuturile Ungariei centrale si tinuturile Austriei693,
In urm.a acestui fapt, eraiul austriae694 a pornit impotriva Timisoarei,
a luat-o, dupd sapte luni, fail a-i da aman, din mina ghiaurului ardelean
si a numit pe un dipitan cu numele de Losonczi695 comandant peste dota-
zeci de mii de ostasi austrieci, pe care i-a asezat in ea. imparatul aus-
triac, craiul Ferdinand, a distrus corabiile care circulau spre Belgrad si
a inchis drumurile, lasind Belgradul prad foaraetei s'i lipsurilor de tot
felul. Atunei s-a dat porunc impklteasc ca cetatea Timisoarei s fie
acaugat la provinciile binepazite ale Islamului si, in acest scop, Mehmed
pasa, beilerbeiul Rumeliei, a fost numit mare serdar. El a intrat in Bel-
grad si. de acolo a trecut pe malul celalalt pe podul cel mare de pe riul
Saya. StrUatind menziluri, pe dnd trecea fluviul Dundrea, pe poduri,
pe la cetatea Vukovar696, au sosit la ordia islamic dota mii de ieniceri
alesi, cu o sut.' cincizeci de tunuri darbzenuri si cineisprezece tunuri bali-
meze, trimise de padisah697. In ziva aceea a sosit si oastea t'tar, iar
marele comandant699 a trecut riul Tisa in apropierea cettii Titel si a
impresurat cetatea Pece699, care fusese cucerit in sapte zile de vizirul
Mehmed pasa, in anul 958700. Ea a fost apoi regent si. inzestrat Cu o
garnizoan numeroas6.
De acolo, mergind spre ils.rit, am asediatm cetatea Becieheree702.
Locuitorii acestei cet4i, neputindu-se impotrivi atacului islamie, au cerut
aman si au fost crutati. Dup ce am ocupat cetatea Becicherec, am asezat
s'i in ea ostiri suficiente si. apoi am ocupat cetatea Fenlac703 si, dup5. ea,

892 Menaios, probabil stilcit din Lajos = Ludovic, unul din regii Ungariei; poate Nagy
Lajos = Ludovie cel Mare sau Matayof =-- Mateias Corvinul. De fapt cel care a real:lit ceta-
tea Timisoarei amintitl la 1212 a fost regele Carol Robert, care a locuit uneori aici.
Vezi N. St oices cu, Bibliografia Banat, pp. 162-164.
698 Nempe.
694 Ferdinand I (1526-1564).
695 Losandja, e vorba de Stefan Losonczi, aplatorul Timisoarei, in 1551-1552.
896 Volkovar, Vukovar, in R.S.F. Iugoslavia.
697 Suleiman Magnificul.
698 Sipehsalar. Era Ahmed pasa, tritnis de la Poart5, (1552).
699 Poe, localitate in Banatul iugoslav ling5. Tisa, la apus de Becicherec. Dup5. M. Gu-
boglu, Becei, jud. Timis. 0 cetate Peci sl glsea ling& orasul Orsova, dar este departe de locul
indicat de Evils.
700 9 jan.-28 dec. 1551.
voz Evlia Celebi reproduce povestirile auzite de la tat5.1 s5.0 despre aceste evenirnente
din trecut (vezi mai departe).
701 Pokerek, sint dou5.: Becicherul Mare si Mic.
los Fe/ak, Fenlac, jud. Arad.

492

www.dacoromanica.ro
cetatea Cenad7m. In aceast din urm cetate, multe sute de crestini, ne-
putindu-se: impotrivi unei ostiri <numeroase> ca marea, au trecut la
dreapta credint. musulman 0 au predat cetatea prin bun invoial705. in
cetate a fost lsat o oaste indestuatoare. Ocupind apoi cetatea Lipova,
Ulama pava a fost numit comandant al cettii. Dup aceea a fost asediat
cetatea Timisoara08.
Intreaga ostire musulman a intrat, prin nou locuri, in transee de
asediu 0 a luptat i s-a baut Cu dusmanul ; dar, cu voia lui Allah, pin
cind s fie ocupate aceste cetti, a venit iarna cea aspr i, czind ploi
nemaipomenit de mari, toate santurile s-au umplut Cu ap intr-atita incit
ienicerii n-au mai putut rmine in santuri zicind : orice lucru la 387
timpul su"707, au iesit toti ostasii din santuri 0 din gurile de oareci
si au prb.'sit cetatea, lsind armele i toate munitiile, aruncate in toate
prtile. Raportindu-se la Poarta Devletului despre aceast stare de lucruri,
s-a dat firman ca numitul serdar s ierneze cu oastea musulman in ceta-
tea Belgrad.
Toate aceste intimplri de seam le-am aflat din povestirile rposatu-
lui meu tat, cci slvitul meu tat, fiind de fat: la acele lupte sfinte708,
imi povestea astfel : In iarna aceea ghiaurii au ocupat cetatea Lipova.
In lupta crincen ce s-a dat, fiind incercuit, Ulama pava a gustat din
nectarul martiriului. Era In anul 958708. Andrei Bthory710, care inainte
fusese cpitanul Lipovei, zicind : Cetatea Lipova este iarsi a mea", a
pornit de la Lipova cu oamenii si, in numr de vreo sut de mii, impo-
triva cettii Cenad. Dar in drum s-a intilnit cu Ali pap., vizirul de la Buda,
care a nimicit intreaga sa oaste. In urma acestui fapt, craiul Ardealuluim,
gsind cetatea Lipova goal, a ocupat-o i a trimis cheile la inalta Poart.
Pentru acest serviciu, padisahul l-a cinstit cu o spad aurit i cu un
caftan strlucitor.
In anul urmtor, sultanul Suleiman han a plecat la Adrianopol. De-
705 Onar in turceste inseamia platan" ; este ins5. Cenad, jud.
705 Vire ile, prin dare", prin predare" (condifionat).
700 Despre asediul cetfii Timisoara, terminat cu ocuparea ei la 1552, vezi Cronici tur-
cefti, I, pp. 189-190, 272-275, 283-286, 295-296 passim si G. Post e lnicu, Asediut
Timisoarei in 1551-1552 si cucerirea ei de cdtre turci, in Banatul", II, 1927, nr. 12,
pp. 26-31.
707 Zical5. arab5.: al-umur marhunatu bi-awkatiha, pronunfaa. turceste : el-umur merka-
%eta bi-evkatihd.
705 Taal lui Evlia Celebi a murit prin 1662, deci nu putea participa la evenimente petre-
cute cu peste 100 de ani in urmA. Poate fi vorba de bunicul atu.
7(no 1551.
710 Patori Andrafi. Despre cucerirea cetAfii vezi CdMtori, II, pp. 2-6 uncle comandantul
este numit Andrei de Brandis.
7u loan Sigis.mund.

493

www.dacoromanica.ro
 oarece mai inainte se fcuser greeli 0 se produseset intirzieri la asediul
Timiparei, iar dumanul smulsese din nou cetatea Lipova din miinile
craiului Ardealului, gloriosul padiah 1-a n.umit comandant suprem pe
serdarul Mehmed pap712, beilerbeiul Rumeliei, dindu-i ca ajutor, impreun
cu patruzeci de odale de ieniceri, pe segbanbai713 0 pe agalele de bulucuri,
aptesprezece mirimirani, pe tunari 0 pe gebegii, patruzeci de mirliva
pe Ali paa, vizirul de Buda.
In ziva de dotazeci iapte a lunii rebi ul-alair din anul 959714 numitul
serdar a plecat din Adrianopolul cel binepzit cu otirea cea glorioas
nesfirit ca apa mrii i, strbtind menziluri i parcurgind distante
impArtind peste tot dreptate i impAciuindu-i pe oameni, i-a instalat
cortul in oraul Belgrad. De acolo, trecind peste podul de pe Dunse, in a cin-
cea zi a lunii ramazan.714, fr a da aman 0. a lsa vreun rgaz, a atacat
din apte psti cetatea Timipara, cu oastea sa i cu cele aisprezece
tunuri balimeze i, intr-o singur zi, a spart zidul in apte locuri, lar
intr-o noapte a stvilit riul Timi, care se scurgea prin antul cettii,
lsind astf el cetatea pe uscat. Blestematul de apitan cu numele de
388 Losonczi, / care fusese asediat in anul trecut, s-a inchis din nou in cetate,
cu oastea sa de trei mii de soldati nemti, lei, spanioli, inarmati cu arme
puti, i s-a luptat cu indirjire zi i noapte. Dar emirii musulmanilor
au artat atita bravut i vitejie, inch nu 1-au lasat pe duman s." tsufle
nici m.car o clip, trgind mereu din tunuri 0. din puti. Fiecare osta
devenind dalkilici716, se grbeau s ptrund prin sprturi. Pe cind ostaii
inaintau, calul lui Ahmed pap, serdarul, a fost omorit de o ghiulea, dar
acesta, srind in grab pe un alt cal, nu a tmas in urma iureului,
atit de mult curaj a attat. Dar zilnic, cite o suta, o sut cincizeci de
ostai musulmani golean aici cupa martiriului ; locurile acestora erau mate
de vitejii serdenghecitii.717, iar gaziii se inflcrau pentru lupt.
Pe scurt, cetatea Timipara, cerind aman, a fost cucerit in treizeci
cinci de zile, prin dibcia lui Ahmed pap., iar oastea islamica a intrat
In cetate in grupuri. Dar tocmai cind fiecare se gindea s vineze cite
ceva, dumanii s-au inchis din nou in fortreata interioar, stricind astfel
pacea. De aceea, dindu-se iati lupte mari, multi dumani au fost trecuti
prin sabie i multi altii au czut in captivitate. Deoarece mai inainte
711 De f apt, cuceritorul Timisoarei a fost Ahmed pasa, aa cum se aratii si mai departe.
711 segbanbasz, cApetenia unei categorii de ieniceri, denumiti segban (seimeni).

711 22 aprilie 1552.

711 25 aug. 1552.
711 Dallall*, dal da buzna", intel", bhp, sabie", eel ce se napustegte cu sabia",
ostas de sacrfficiu.
717 Serdenge9ti, ser, cap", gefti cel care a renuntat", deci gata sg-i dea viata" ; o BAIL
categorie de ostasi de sacrificiu.

494

www.dacoromanica.ro
dpitanul cetatii Lipova dlcase intelegerea, osmanliii, drept raspuns, au
calcat i ei de astAdat'd intelegerea, trecind prin ascutisul s'dbiei pe cei din
Timisoara si, astfel, cetatea a fost ocupat.'"717bis.
Fiind sub sapinirea Islamului, de atunci, aceast cetate a inflorit
si a prosperat si, potrivit conscriptiilormi lui Suleiman han, a devenit
un eialet separat, al drui pas e un beilerbei cu dota tuiuri, dar de
multe ori a fost incredintat si unor viziri cu trei tuiuri. Hassul pasei este
de 806 790 aspri ; mai are in unsprezece locuri si voievozi de hassuri ; dar,
In afar de aceste venituri, ii mai revine anual si suma de 87 000 de pias-
tri din vama tirgurilor, din amenzi, crime si altele provenite din judedti.
Dac ar fi guvernat de un vizir de felul lui Seidi-Ahmed pasa, ar putea
scoate i 200 000 grosi. Este un eialet mare, cuprinzind sase sangeacuri :
<Timisoara>, Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche712, Orsova720. In anul
1069721 vizirul Kpri, cucerind cetatea Ineu722, Caransebes723 si Lugoj724,
a anexat aceste trei sangeacuri la eialetul Timisoarei.
Ii Cet atea Timipara inssi este resedinta pasei, iar in eialetul ei sint 389
59 de zeamete i 290 de timare ; impreun cu ostasii gebegii, are de
regula 7 800 de ostasi i, impreun cu ostasii pasei, se ajunge la un total
de 10 000 de oameni inarmati. Are alaibei, ceribasi si iuzbasi. Cind sint
trimisi in expeditie, ei merg laolalt sub drapelul pasei, iar dac nu merg
in expeditiile la care sint angajati, atunci, prin arzul pasei, timarele si
zeametele lor se acorda altor indreptAtiti. In eialet se &ese : defterdarul
vistieriei, chehaia defterdarului, defterdarul de timaruri, chehaia de ceausi,
intendental ceausilor, intendentul de condici, intendentul orsenesc725.
Hassul defterdarului de vistierie este de 110 000 aspri, iar hassurile inten-
dentului de zeamete, al chehaiei defterdarului i al intendentului de
defter sint de cite 6 488 aspri ; judedtorul eclesiastic (dupa 8eriat) are
rangul de cinci sute 4de .aspri, iar molla olatine un venit anual de 20 de
pungi pentru drept5.tile pe care le face.
Unul dintre sfpini e si dizdarul, care are in total dou5.zeci si patru
de agale cu tui i ca steag, ca : azap-agasi, besli agasi, gnll agasi726,
nibis Pina aici Evlia Celebi a reprodus cele auzite de el.
718 Tahrir, recensdmint.
718 Morova, in loc de Moldova.
7" Erfova.
721 29 sept. 1658 17 sept. 1659. Evenimentul a avut loc in 1658.
782 Yanova.
in loc de Sebe.
7" In vol. I al operei lui Evlia, sangeacurile sint: Timisoara, Lipova, Cenad, GYula,
Moldova, Caransebes, Lugoj, Ciacova, Arad qi Becicherec.
7" ehir emini, fehremini.
728 Gnllil agast, ag de voluntari.

495

www.dacoromanica.ro
 martolos agas1727, topci agasi, gebegi agasi, hisar agasi722, pandur agas1726
i altii. Ostaii din cetate stau acolo zi i noapte i ii primesc plata cuve-
nit anual din hassuri .1 din haraci, iar soldele i le iau de la defterdar.
Unul dintre judecktori e eih-iil-islamul730 ; un alt judecktor este nakibul731.
Se mai aflk i chehaia de spahii, serdar de ieniceri, care este aga peste
trei odale de ieniceri. Atit serdarul gebegiilor cit i cel al tunarilor sint
trimii din Constantinopol, nu sint ostai localnici. De asemenea, mai sint :
un intendent de vamk, un muhtesib-aga i un intendent al hambarelor,
un vame (incasator de taxe)732, un staroste al zidarilor733, un subai734
orkenesc, un ag pentru haraci. S gsesc 36 000 de cretini de la care
se ja gizia735, pltindu-se cu ea soldele i drepturile <ostailor>. n
Pdmintul cet,tii Timipara. Podoaba acestei cetti const in faptul
c e aezaf pe un pmint inverzit, mnos i c e inconjuratk de grdini
i parcuri de trandafiri. Pe aceste cimpii nu se da' piatr nici m'car
cit un bob de fasole ; pe un astfel de loe e construitk aceast cetate.
Riul trece prin ant-til cettii .1 pe la poalele cettii interioare, virsindu-se
apoi in Dunkre, mai jos de cetatea Panciova ; e o ap attoare de viat..
390 infigifarea cet ci i1 Timipara736.
Aceast cetate e astfel aezat in mlatinile riului Timi incit seamnk
Cu o broasck testoas culcat in ap ; cele patru turnuri stau ca cele patru
picioare <ale broatei>, cetatea interioark i-ar fi capul, iar corpul Il for-
meazl cetatea in totalitatea ei. Are form pentagonalk. Nu e <construit>
nici din crAmid i nici din piatrk, ci e o fortificatie fcutk in intre-
gime din lemn gros de stejar i de ulmi. imprejmuirea este fcut din
impletituri de nuiele i pare un zid subtire i lustruit. Meterul constructor

727 Martalozi; eran indeosebi elemente crestine intrate in serviciul oastei otomane. Se
Indeletniceau cu paza la hotare i cu spionajul in tArile dusmane (N. St oicesc u, Curteni
i slujitori, pp. 135-136).
729 Hisar agass, aga peste oastea din cetate.
729 Pandur agass, aga al oastei de panduri, alcatuita din crestini (sirbi, croati, maghiari,
s. a.).
730 eih-itl-islam, eful clerului musulman; aici in sens de capetenia clerului intr-o pro-
vincie otomana.
721 Nakib 14l-esraf are ai sensul de imputernicitul clerului de la Poartii, reprezentantul
descendentilor din profetul Muhammed.
732 Badjdar (bdcddr).
723 Mimarbafs. Titlu existent i in Tara Romitneasca In sec. XVIII.
734 Subffs, capetenie peste garda de plaza. Initial insemna: comandantul suprem al
oastei".
capitatia pentru populatia nemusulmana, sinonirna cu haraciul.
739 Cizye,
736 Este cea mai amnuntita descriere a vechii cetati Timisoara, inainte de rechiclirea
ei de catre austrieci in secolul al XVIII-lea. Pentru comparatie vezi i descrierea cetatii
la 1595 (CaltItori, III, p. 557).

496

www.dacoromanica.ro
a impletit aceasta imprejmuire din vita salbatica,pe care a tencuit-o apoi
cu argil i cu var alb, construind astfel o cetate alba de tot.
Cetatea interioara, de pamint, este construita din dou rinduri de
trunchiuri inalte, iar indeminaticul meter a umplut spatiul dintre ele
cu ciment, var i argila, pe care le-a batatorit asa de bine, incit, chiar
dac obuzele nimeresc intre ziduri, nu se produc crdpaturi ca la cettile
de piatra i cetatea nu se teme de nimic. Dac cineva ar zice : sa
aprindem lemnul cettii", aceasta nu e cu putinta, fiindca nimeni nu se
poate apropia de cetate din cauza intinderilor nesfirsite de ap i de
mlastini ; terenul fiind mlastinos, nu se pot construi metereze.
Tunurile asezate in cetatea interioara si pe cele patru bastioane,
asezate in foarfeca, nu-1 lasa pe om nici macar s se apropie, nicidecum s
poata da foc palncii. Astf el stind lucrurile, ocuparea cettii e cu neputint;
In afara de asediere, alt mijloc nu exist, dci cetatea e bine intarita.
S-ar putea obiecta : Oare, cu timpul, cetatea de lemn nu putrezeste ?"
Dar stilpii care incep sa putrezeasca in decurs de zeci de ani sint inlo-
cuiti unul cite unul cu alti stilpi, de cele saptezeci de sate <din jur>
care au in grije repararea lor. Dealtfel, in mlastin birnele au devenit
cu timpul tari ca lemnul de abanos i ca otelul de Nahcivan736', iar zidul
de umplutura a devenit ca stvilarul de la irvan737.
Latimea acestui zid e de cincizeci de picioare, in unele locuri chiar
de saizeci de picioare ; locul nu e prea ingust nici dac soldatii ar executa
pe el exercitii cu sulite pe cai. De jur imprejur <zidul> e inconjurat cu
un sant adinc, avind in trei parti incaperi pentru observatie, cu vederea
spre sant ; in toate serile cinta nou meterhanele i toti paznicii strjuiesc
pina dimineata dind semnal cu strigatul Allah e unic, Allah e unic 1".
In fiecare noapte, doisprezece din cele 24 de agale Ii supravegheaza con-
tinuu pe ostasi i, Allah s.-i tina !, asa este vechiul lor obicei.
Cetatea aceasta nu are creneluri, // nici turnulete de paza, dar are 391
multe deschizatoare pentru tunuri. Se gasesc, in total, dota sute de tunuri
frumoase ca : balimeza, darbzenuri, saicale, colomborna i tunuri impll-
testi738. Numai bunul Allah stie numarul munitiilor si al altor lucruri tre-
buincioase, al alimentelor i al proviziilor din aceasta cetate. Peste cele
cinci intarituri ale cetatii, odile ienicerilor stralucesc ca niste arici. Tunu-
rile topciilor stau gata pregatite pe care incit, in momentul cind soarele
i arunca razele pe aceste tunuri, ochii omului se intuned.".
Mergind pe aceste bastioane, cetatea poate fi ocolita in timp de o
ora. in fiece noapte, dud un aga inconjura in timp de o or cetatea,
nobis Nahcivan sau Nahicevan, ora' In U.R.S.S., la frontiera cu Iranul.
737 irvan, ora in Iran.
730,Sahi darbzen, in sensul de tunuri mari (impliateti).

497

www.dacoromanica.ro
 ceausul soldatilor agalei strig. : Un paznic de noapte !". Atund ei stau
sculindu-se un alt aga, inconjoara cetatea cu soldatii sal.. lama, ca si
vara, pina in zorii zilei, aceasta este o regula la ei ; in alte cetati nu exist
acest obicei. Ba chiar si in timpul zilei stau de paza alte agale, care
scruteaza cimpia din imprejurimile cetatii
Cineva ar putea zice : Dac se d atita importanta acestei cetati,
de ce n-au construit-o din piatra i dramida" ? Dar in aceasta regiune
piatra trebuie adus de la mari depstari i aceasta piatra nu rezista la
bataia tunurilor. Chiar dac s-ar construi din caramida, locul acesta fiind
noroios, din cauza ploilor abundente si a pamintului mlstinos i miscator,
de pe linga marele rill din santuri, constructia de piatra n-ar rezista nici
mdcar citiva ani i s-ar scufunda in pamint. De aceea mesterul construc-
tor, prevazator i priceput, a facut aceast cetate din lemn El a pus
toata stiinta sa inginereasca in construirea acestei cetati i a realizat o
constructie atit de desavirsita, incit cine o cerceteaza cu atentie
seama ca., sub atlasul ceresc, nici un constructor din vechime nu a savir-
sit o asemenea lucrare. Pe scurt, aceasta cetate a fost construit pentru
batalie deschisa, dci nu are citadela in nici o parte.
Cetatea are cinci porti ; acestea slut niste porti de fier fixate in lemn,
boltite, duble, puternice, inalte si late. in fata fiecarei porti se all un pod
de lemn, atirnat cu macara. Portile se inchid in fiecare noapte, iar podurile
slut si ele trase cu macarale si asezate inaintea portilor pentru aparare.
Prima este Poarta Azapilor, pe care se afla urmatoarea inscriptie
392 // Oricare dusman ar nutri gind ran fata de aceasta cetate
Va fi infrint de sabia oamenilor lui Allah.
Abidi Hatif-i Kudsi a spus data :
Slava lui Allah ! Cetatea cea mare s-a sfirsit in anul 1052739.
Aceasta poarta se deschide spre latura de miazzi i e o poarta foarte
mare si solid. Spatiul dintre doua porti e plin de felurite arme, iar paz-
nicii sint inarmati zi i noapte. Cheile acestor porti se pastreaza, in toate
noptile, la agaua ienicerilor si el nu le &A nici pasei, dad acesta i le-ar
cere. Poarta Azapilor are si alta inscriptie :
Fie c e mic, fie Ca e mare, acesta e un oras minunat. Allah sa
daruieasca tuturor, in clipa cea din urma, credinta cea dreapt..
Kevseri, impreuna cu oamenii mari ai lui Allah, a spus data : Doresc
ca pazitorul acestei cetati sa fie in veci Allah. Anul 1053"749.

april. 1642 21 mart. 1643.

740 22 mart. 1643 9 mart. 1644.

498

www.dacoromanica.ro
 Aceast poarta d." spre rasarit ; deasupra ei se afla o cladire mica
si inalta, iar spre santul cetatii exista o intaritura pe care este asezata o
odaie de ieniceri.
Inscriptia de pe Poarta Cocosului741:
Allah, s nu ne lipsesti niciodata de mila ta,
Sa inveselesti si sa dai din nou viata inimilor cazute in deznadejde.
Hatif si Abidi, impreuna cu oamenii mari ai lui Allah, au spus data :
Ajuta Allah si apara aceast cetate de viclenia dusmanului 1".
Aceasta poart mare, fiind dubla, d spre miazinoapte. Deasupra ei
se afl o cladire Malta i deschis in toate partile ; desi e construit numai
din lemn, totusi este lucrat cu mulf. maiestrie. Orice trecator sau mu-
safir poposeste acolo. Tot acolo e si turnul cu orologiu, iar deasupra lui
se afla un cocos de fier. Cind vintul atinge cocosul, acesta se mica scir-
find si arata directia vintului. E lucrat cu foarte mult maiestrie si
dup el i s-a dat denumirea de Poarta Cocosului.
Poarta dinspre apd742 e o poart i se zice Poarta Malului.
Este trainia.
In cetate slut patru mahalale. in mahalalele de la Poarta Azapilor,
de la Poarta Cocoplui i de la Poarta Malului stilt 1 200 de case mai
scunde sau mai 'Mahe, rinduri, rinduri, toate acoperite cu sindria ; cosu- 393
rile lor sint tuguiate. Sint case strimte, construite in forme diferite,
curti .1 fara grdini, in acest oras, in garb: de cosuri, nu exista alte
constructii de piatra ; toate casele au sobe.
In cetate sint patru geamii : geamia lui Suleiman han a fost un
laca mare de rugaciune, dar (acum> e subreda. E o cladire din calcar
nu din piatra( I). in prezent, aceasta geamie e plina cu grmezi de
pesmeti pentru gaziii musulmani. Mai slut : geamia Gemgeme(?), geamia
Siket(?), patru ldcauri pentrn dervii743, sapte scoli pentru copii, trei hanuri
si patru bai frumoase, dintre care baia de la Poarta de apa si cea de
linga Poarta de la mal se Oa in interiorul portilor.
In cetate se gasesc patru sute de dughene ; bazarul este impodobit,
iar toate strazile slut pardosite cu scinduri ; pavaj de piatra nu exist.,
dar nici nu e cu putinta. Prin interiorul cettii trece, prin doua locuri,
prin canale, riul Timis, si toat populatia de acolo ja ap potoleste
setea ; cismele nu skit debe. Toate murdariile se arunca in riul Timi
plutesc pe el. In aceasta cetate se afla si cafenele, precum i hambare
pentru griu.

741 Hoyos Kapusu.

747 Su Kapusu.
Tekiye.

499

www.dacoromanica.ro
 Cetatea interioarei a Timioarei. Aceasta cetate este o cetate frumoasa
de piatra, de forma patrata i aezata in coltul de miazazi al cetatii
exterioare. E inconjurata de riul Timi i de aceea cetatea sta oarecum
ca pe o insula de pmint. E o cldire solid, frumoas5. simpla, iar prin
.1

antul ei curge riul Timi. Spre ora se afla trei rinduri de porti de fier,
boltite, iar intre dou porti se gasesc poduri mobile (suspendate), ce se
ridica cu macarale. Boltile sint construite din car5..mida. De jur imprejur
aceasta cetate interioar are cinci turnuri frumoase de caramida, care se
termina cu virfuri foarte ascutite, acoperite cu scindur., iar in virf au
steaguri. In aceast cetate se Oa, chiar in fata palatului, o piat spatioa-
sa care e pardosita nu cu scinduri, ci cu un strat tare de mortar.
In afara de dizdar i de chehaia i de imam de muezzin, aici nu
.1

mai locuiete nimeni. Turnurile magaziile snt pline de comori, de echi-

.1

pament i de provizii nimic altceva nu se mai afl acolo. Un strdin

.1
394 nu poate intra nici macar ca s-o vad ; il dac cere voie sa intre, poate
intra numai dupa ce i-a predat armele strajilor de la poart. Aceasta
este o cetate frumoasa .1 atragatoare.
rapt Tim4oara744.
E alcdtuit cu totul, din zece mahalale. Are o mie cinci sute de case
spatioase, mai scunde sau mai Mahe, acoperite cu indiil, avind curti
imprejmuite cu scinduri. Fiecare cas are dou porti : printr-una circul
calaretii carutele, iar prin cealalt. infra i ies pietonii ; aceasta este
.1

poarta cea mica.

In acest ora gut zece lacauri de inchinare : mai intii, in afara
Portii Cocoului, la marginea antului, se afl geamia lui Seidi-Ahmed
paa, laca nou de rugciune. Fiind situat in centru .1in bazar, are
multi enoriai multi slujitori. Ferestrele-i fiind aezate pe partea mihra-
.1

bului, ele privesc spre riul Timi care curge prin anturile cettii. Deasupra
portii se gasete aceast. inscriptie :
Cel care 1-a ucis pe Rkczi cel rau,
Adica vizirul cel milostiv biruitor,
.1

A cldit aceast geamie pentru zi i pentru

noapte, pina la reinviere.
Lupttorii pentru credinta vor preamari neincetat bunatatea lui.
Cind Kevseri 1-a intrebat pe Hatif despre dat, acesta a spus Geamia
este a viteazului Seidi <Ahmed> paa cel drept.
Anul 1070" 745.
N-are bazar de pinzeturi, dar se gasesc tot felul de m'Asfuri. Stazile
acestui ora gut, de asemenea, toate, pardosite cu scindura. and pima
7" &hr-i Temepartn varclu.
7" 18 sept. 1659 5 sept. 1660.

500

www.dacoromanica.ro
In oras, in locurile mocirloase din afara orasului se inpotmoleste 'Ana si
un elef ant. Printre ciudateniile orasului se numara i faptul ca nu are
debe tintan, dupa cum nu s-a pomenit pin acum nici (un caz de>
epilepsie.
Populatia pasnica e formata din oameni simpli i milostivi. Aici se
afla ostasi veseli, negustori i oameni invatati. Locuitorii poart mai
ales haine de postav, salvari de postav cu copci i cu genunchii acoperiti
cti piele de saftian ; pe cap poart caciuli de postav verde, iar in picioare
papuci grosi. Datorit apei i climei bune, locuitorii sint oameni veseli
cumpatati.
y Alimentele : Orasul este vestit prin piinea tipau746, prin turta sa 395
cu unt, pla.cinta cu miere, ciorba neagr, varza i dovlecii umpluti. Dintre
bauturi, sint vestite visinata i miedul. in aceast regiune e o rusine mare
sa bei vin ; se bea, de obicei, mied.
Completarea insemndrilor despre ciudceniile Tim4oarei
Dintre speciile de animale care triesc in imprejurimi, caii, boii, bivolii,
oile i mieii sintlasa de multi, c numai Allah le mai stie numarul. Cind
vad catiri, camile i magari, raialele se sperie de camil si fug linga
magar. Ele privesc cu Md. i catirul. Mierea si untul de aici slut vestite
In toata. lumea. Acesta este un tinut foarte bogat, pe ale casui dealuri
cresc soiuri atit de diferite de visini, fragi, pruni i afini cum nu se mai
afl in alte tari. Acesta fiind ins un tinut rece, nu cresc aici smochini,
rodii i bumbac ; in schimb, se gsesc multi peri.
Cazalele i cetdtile din vilaietul Timiqoara. Spre miaza.'zi, pe celalalt
mal al Dunarii, la departare de un conac bun, se alla. cetatea Belgrad,
iar in sangeacul ei, IMO.* Dunare, este cetatea Panciova. Spre miazzi,
tot pe malul Dunarii, la departare de un conac, se gaseste cetatea Moldo-
Va747 ; mai inauntru, spre miazazi, la poalele muntilor, e cetatea inflori-
toare a Virsetului748. La vreun ceas de Timisoara se afl cetatea Denta7484.
Spre rasarit, la o distanta de un conac, se afla cetatea Caransebes749,
iar ling aceasta e cetatea Lugoj. Spre miaznoapte se gaseste cetatea
Cenei750. De asemenea, tot la nord e si cetatea Lipova. Tot la miazanoapte,
spre apus, se all cetatea Cenad. Ele sint asezate la cite un conac
740 Sepu ekmegi; poate din ungurescul cip6, tipAu", piine lungA, de 1 kg si juniA-
tate.
in Morova, in loe de Moldova. ste vorba de cetatea Sf. Ladislau (N. St oic es c u,
op. cit., p. 107) ; MoldovaVeche(?).
748 Versa, in R.S.P. Iugoslavia.
7480 Denta, azi Deta.
749 sau yef, in loe de Sebe. Despre cetate vezi ibidem, pp. 35-36.
760 Yepey, probabil Cenei (spre vest de Timisoara).

501

www.dacoromanica.ro
 dep*Artare. Tot la o distant de un conac bun, spre miaznoapte, intre
munti, se afl. cetatea oimu761. La apus, e cetatea Becicherec, iar la o
departare mai mic de un conac e cetatea Arad. La miazdnoapte, la o
cale de dou conace, se afl cetatea Gyu1a762 ; tot la nord de ea sint
0 cettile Felnac7" 0 Pincota764. Vin apoi, spre apus, cettile : Orova766,
Mo*dar766 ( ?), line, Margina768, Batr766, cetatea Fget760, Cia1a761, apoi
Ciacova762, apoi Kiiiik-Sadj 763, Sinmic.15.u764, Biiyiik-Sadj7", 0 apoi cetatea
396 LitlbCOVa766 // care apartinea sangeacului Moldova767, aflat pe malul Du-
n5sii. La apus, aproape de Gyula, se OA cetatea Salonta, cetatea oinr4,
cetatea iria768 0 mica cetate Radna76 6, situat in fata riului Mure9, ling.
Lipova.
Vreau s spun c5., in trecut, in sangeacul Timioara erau 9aptezeci
0 ase de cefti puternice77 0 ; eu le-am insemnat pe cele pe care le-am
vazut 0 despre care am aflat <cite ceva>.
Locurile de fielerinaj. Locul de pelerinaj zis Biiyak-ehidlik771 0 locul
de pelerinaj numit eih-Karaba, de ling5. Poarta malului772.
Am cercetat acest ora, Timioara, in toate privintele, apoi, luindu-ne
fAmas bun de la caimacamul efendiului nostru pa: 0 de la ceilalti prie-
teni, am plecat din Timiwara cu dou sute de osta0 din Semendria, dar

751 Solmof, inglobat in orasul Lipova, jud. Arad.

722 In R.P. Ungara.
753 Fenla.
784 Bankona, jud. Arad.
725 Irfova sau Erfova, acum in jud. Mehedinti. Se afla la rasarit.
756 Mofdar, greu de identificat. SI fie Manastur, jud. Timis, wide a existat o cetate
medievall ?
727 line. Cazanele de la Duntire (Inlik, pesteri"). Vezi si vol. VII, p. 443. Nu poate
fi lila, care este amintit separat.
us Marpina, jud. Timis.
720 Fekete Bator, Batar, jud. Bihor.
ieo Kaar, gresit, in loc de Fafat, jud. Timis, wide a existat o cetate (N. St oicesc u,
op. cit., P. 66).
?el alia, probabil Ciala, jud. Arad.
765 akvan, poate Ciacova, jud. Timis, wide exista inca un turn medieval (ibidem, p. 47).
743 Ktkiik-Sadj, poate Sacosu Turcesc, jud. Timis. Numele transcrise de Evlia nu seamana
Cu acelea ale cetatilor cunoscute din Banat.
764 $emkolob azi Sinicolaul Mare, jud. Timis; ung Szent Mikl6s.
766 Bayak Sadj, poste Sacosu Turcesc, jud. Timis, sau Sagu Mare ?
766 Lupukova, jud. Caras-Severin. La Kanicson, p. 15, Cacova.
767 Sedava (in loc de Madova = Moldova), jud. Cara Severin.
710 Lagof. La Karicson, p. 16, Vihigos.
icy Radna, inglobat In orasul Lipova.
770 Numaxul pare cam mare.
771 Biirr4k $ehidlik, Cimitirul mare de eroi", loc de pelerinaj.
772 Vam Kapusu, probabil e o greseala, in loe de Yah-Kapusu (Poarta de la mall.

502

www.dacoromanica.ro
nu am mers pe drumurile umblate de serdarul <Kse> Ali paa, ci am
trecut numai prin locuri p.'rasite i bune de prada.
Plecarea noastr de la Timipara pentru a lua parte la britlia sfintii
de la Oradea
Rostind numele lui Allah, ne-am indreptat, mai intii, spre miaza-
noapte i dupa cinci ceasuri am poposit in satul Ceribai care este satul
lui ceriba0773, un sat de romani774, infloritor, in sangeacul Timioarei ;
are cinci sute de case 0 este zeametul lui ceriba0. De acolo, insotiti de
doulzeci de osta0, am galopat inainte i, mergind spre rasarit i stra-
pungind muntii prapastio0 i drumuri prin paduri, am sosit, dupa multa
trudk la cetatea Faget776.
Cetatea Fite&
A fost cladita de o femeie cu numele de Tilen776. Suleiman han777
Ii pusese pe Ularaa paa sa o cucereasca. E o constructie in for-
ma patrata, frumoasa 0 tare. La paus, se afla o poarta care da
spre cimpie. Are un dizdar, trei sute de osta0 ale0 0 material de rzboi
indeajuns ; e acoperit in intregime cu indrila, dar nu are piata 0 bazar
sau altceva. Este doar un tu.rn de serhat. Din aceast cetate, luind ca
insotitor de drum pe Ali aga din Faget i trecind spre apus prin sate
frumoase, am. ajuns in cetatea Felnac.
Cetatea Felnac. 397
A fost ridicat de un crai roman, numit Fenlac"8, de cre-
dinta rafcita. A fost cucerit." in vremea lui Suleiman han. Este hassui
paei de la Timioara 0 e administrat de voievodul acestuia. Se afla
in jurisditia naibului cadiului din Timioara. Din acest hass paa scoate
un venit de data poveri779 de aspri. Cetatea e aezat pe malul riului
Mure, pe o colin. inalta ; e o cetatuie destul de frumoasa, construita din
caramida. Are doar patru sute de pa0 in circumferint. De asemenea,
are o singura poarta care d spre miazazi 0 o mica geamie de pe vremea
lui Suleiman han. in cetate sint numai cind case 0 cinci tunuri imparteti.
in fata portii se all un pod mobil (suspendat) cu lanturi, iar in fata
acestuia se gasete un chioc. Are un dizdar i cincizeci de oteni. Dar
oraul din afara nu are palanca. in el se OA vreo suta de case acoperite
776 CApetenie de oaste otomanA. SA fie Cerneteaz?
774 Eflak. Evlia Celebi le spune romAnilor din Transilvania si Banat tot Iflak, Eflak,
ca i celo! din Tara RomAneascl.
775 Kayat, gresit, pentrn Faat.
Tzs Nume legendar. Este vorba probabil de sosia lui St. Bekes care a apArat cetatea
la 1602. Cetatea exista hi secolul al XVI-lea. (N. St oicesc u, Bibliografia Banat, p. 66).
777 Sale-in:Ian liagnifiC111.
776 Fenlak. Este o explicatie proprie a lui Evlia; personajul nu a existat.
77. Yak 100 000 de aspri (ak9e).

503

www.dacoromanica.ro
 cu scinduri i desprtite prin curti. in afara de zece dughene, nu mai sint
alte cladiri, dar se gsesc foarte multe vii.
De acolo, mergind pe malul riului Mure, spre rassrit, am sosit in
dou ceasuri in palanca Arad.
Palanca Arad.
A fost cucerita pe vremea lui Suleiman han, in anul 958780,
de catre Ahmed paa, al doilea vizir. Deoarece o ocupase apoi du-
manul, Sokollu Mehmed paa781 a cucerit-o din nou. Cu timpul, s-a
ruinat, iar mai tirziu, Kpriilii Mehmed paa782, cucerind cetatea Ineu,
a refcut aceasta cetate i a azeat in ea un dizdar cu cincizeci de ostai,
precum i munitii. El a mai cladit apoi o geamie, un han mare, un ospi-
ciu, o locuinta pentru indendetul de vacufuri, coala, tekke, o clclire de
utilitate public- i o casa de oaspeti, la care toIi caTatorii, sraci sau
bogati, sint ospatati gratuit, zi i noapte, cu mincaruri alese. Are o baie
mica i o piaf destul de mare, dar ingusta.
Cetatea se afta. in apropierea cetatii G61783 de ling riul Mure i
este construit din ziduri cu umplutura de pamint, avind o circumferinta
de patru sute de pai. Are dou porti tari de lemn ; una este poarta Ineului,
inspre nord. in afara ei se gsesc doua sute de case cretine. Alta e poar-
ta Timioarei; litiga ea se afla o mic palanc patrat, care slujete drept for-
tareat interioara. Aceasta are o singura poarta, dar solida'. La intrarea in
aceast cetate interioar se percepe o taxam. Are i. un mic pod cu caio).e.
In partea dinspre Timioara a acestui pod se afla dou sute de case
de cretini, cu acoperinri de stuf sau scinduri ; pe malul riului Mure se
398 gasesc dughene in colibe sracacioase, // acoperite cu stuf sau cu scindura ;
data pe an, la aceste dughene se aduna. 70 000 80 000 de raiale i
beraiale ghiauri i fin un asemenea tirg inclt nu se poate descrie. Timp
de zece zile i zece nor4i, miitevelli guverneaz peste aceasta. multime.
Cu toate ca se afla in eialetul Timioarei, tirgul are administrgie proprie788
i cade sub jurisdictia naibului cadiului de la Timioara.
Dupa aceasta am inaintat timp de ase ceasuri pe malul riului
Mure. Cind se rzvratise craiul Ardealului, blestematul de Rk6czi786,
788 9 ian. 21 dec. 1551. Cetatea a fost cucerit in 1552, refAcutA In 1554, eliberatit
de ardeleni la 1595 s'i recuceritA de turci la 1615, fiind ars1 la 1658 si refAcutA apoi (M arki
S., Arad varmeagye, I, p. 552, II, p. 71 0 I. Totoi u, op. cit., p. 14).
781 Mare vizir (1565-1579).
782 Mare vizir (1656-1661).
788 G61-Kalesi, Cetatea Lacului", neidentificatA. Cetatea se afla de fapt pe o funda
(G. Anghe 1, Cetryi medievale din Transilvania, p. 119). Vezi i ed. Karacson, p. 17, n. 6.
784 Badj (Me).
786 Mefruz el-Kalem ve maktu el kadem (vezi si mai sus).
788 Intre anii 1657-1660. ste vorba de rAscoala lui Gheorghe Itik6czi al II-lea (1648
1660).

504

www.dacoromanica.ro
 cind fuseser trimi0 impotriva lui vizirul de Buda, Kircil (sic!) Kenan pap
Elci-Hasan pap, acesta se ciocnise cu ei. Kenan paya i Hasan pap
fugind zdrobiti, Alci (sic!) Hasan paa se inecase in Mure787, impreun cu ati-
tea mii de oteni musulmani. Trecind pe aici, am vizitat mormintele tuturor
martirilor. Apoi, timp de ase ore, am mers cind pe malul riului Mure,
cind prin paduri ; poposind putin pe acest loe inverzit, am ajuns apoi in
c etatea Lipova.
Cetatea Lipova.
Aceasta cetate se numete astf el dupa frumusetea sa, caci Lipova"
In sirbete inseamna frumos"788. A fost dacha de Banter789, craiul
Ardealului. E o cetate foarte veche. Pe vremea lui Suleiman han, in
anul 958799, Mehmed pap., vizizul Rumeliei, a ocupat aceasta cetate prin
predare7 91 de la Andrei Bthory, capitanul imparatului austriac792 i, ca
valiu al ei, 1-a numit mai intii pe Ulama pap.. Dupa aceasta, dumanul
ocupind cetatea, Ulama pap a devenit 0 el martir.
Venind vorba, artasem mai sus cum, in anii trecuti, serdarul Mehmed
pava o cucerise din nou. Slava lui Allah, din acel moment se gasete in
miinile osmanliilor i, potrivit conscriptiei lui Suleiman han, este reedin.ta
unui sangeacbei in eialetul Timioarei. Hassul beiului este de 2 100 000 de
aspri. In el se gasesc 31 de zaimi i 455 de timarioti ; are ceriba0 0 alai-
bei. In timpul expeditiei se aduna, de regula, laolalta cu gebegiii, doua
mii de soldati inarmati. Ei merg la expeditie sub steagul beiului lor. Fiind
un cadiat cu rang de 150 de aspri, cetatea Lipova are eih-iil-islam, na-
kib, chehaia de spahii, serdar de ieniceri, serdar de gebegii i serdar de
tunari. Are dizdar, aptesprezece agale de cetate, un numar de 800 de 399
neferi viteji, bravi i voinici ; mai are muhtesib i stringatori de dari
de haraci.
Descrierea ceteitii Lipova. Aceasta este o cetate de piatr, frumoasa,
In forma de pentagon' 92bis, fiind aezat la poalele muntelui Varovah7"
0 are o circumferinta de vreo 10 000 de pa0 de ai sarmanului de mine ;
787 Despre aceasta lupta vezi mai sus, vol. I, pp. 291 i urm. (Seyahatname).
788 in realitate, nusnele Lipova deriva din slavul lipa=-- tei (I or gu Ior d a n, op.
cit., pp. 102-103).
789 Evlia se referl probabil la Gheorghe de Brandenburg, care a refactit cetatea inainte
de cucerirea ei de catre turd (N'. Stoic esc u, Bibliografia Transilvania, MS.).
79 1551.
792 Vire. Vezi Kr opf Lajo s, Lippa ostroma 1551-ben [Asediul Lipovei in 1551],
in Hadtrtenelmi Kzlemenyek", 1897, p. 225 si urm.
792 imparat era in aceea vreme Carol Quintul (1530-1556), dar aici e vorba de fratele
acestuia, Ferdinand I de Habsburg, rege al Ungariei (1526-1564), care a ajuns imparat abia
in 1556 si de la care turcii au luat Lipova la 1552 (Caltitori, II, pp. 2-6).
7921319 pupa cercetari mai recente, cetatea avea o forma dreptunghiulara. (G. An ghe 1,

op. cit., p. 119). Vezi i planul cetatii in secolul al XVI-lea in Ceililtori, II, pl. de la p. 10.
793 Varovah, neidentificat. Contine, se pare, cuvintul unguresc tar cetate.

505

www.dacoromanica.ro
 atit de mare e aceast cetate. Riul Mure curge lovindu-i izidul dinspre
miaznoapte i, intrucit a fAcut stridciuni in unele pkti ale cettii, s-a
construit acolo un puternic zid de umplutur. Are cinci porti : la miaz-
noapte e Poarta podului ; la vreo dou sute de pai de aceasta se afl.
Poarta azapilor ; la vreo cinci sute de pai de la aceasta e Poarta apei,
iar de la aceasta, la alti cinci sute de pai, se afl. Poarta Batta1799, iar
de la aceasta, la vreo trei sute de pai, se afl. Poarta 1Timioarei799 ;
apoi, in afar, se dn.' Poarta martalogilor, numit astfel dup agaua
martalogilor, i Poarta arampo799.
In aceast cetate se gsesc, in total, cinci geamii i un mecet. Mai
intii, in centru, se afl geamia cea mare, care dateaz din vremea lui
Suleiman han. E acoperit in intregime cu plumb ; are cupol.' i aici vin
enoriai foarte mulji. Apoi, e geamia Timioarei, care are urmltoarea
inscriptie
A fost construit de un meter pentru inchinAciune ;
Si data ei a fost : Venerata geamie"797.
in apropierea portii Battal se afl geamia alaibeiului, iar in mahalaua
nemteasc, mecetul Hagiului.
In aceast cetate sint o mie cinci sute de case frumoase, mai scunde
sau mai inalte; ele sint acoperite cu indril i au grdini .1 vii. De la un cap
la altul, toate strzile sint pardosite cu scinduri i grinzi din lemn lucios. In
total se gsesc dou sute de
Locuitorii, in cea mai mare parte, aduc bolovani de sare din oraul
ardelean Turda799, cu corbiile, pe riul Mure i fac comert799. De aceea, in
afara cettii, se gsesc citeva sute de depozite de sare. Indrcind-o de acolo
In corbii, ei pornesc pe riul IVIures, apoi pe riul Tisa i de acolo pe fluviul
Dunrea, fcind astfel ca in trile islamice s se gseasc sare din belug.
In acest ora nu se afl cimele publice, medresele, cas de interpre-
tare a Hadisurilor800, casa de citire a Coranului991. Portile tuturor famili-
ilor stau deschise, iar lumea e atit de primitoare fat de drtori, incit orasul
nu are nevoie de hanuri. Dad sosesc oaspeti sau cei din imprejurimi i
trag la casa celui mai modest dintre locuitori, pot s trdasc pe socoteala
400 lui1 un an de zile pricinuiasd" vreo greutate II, intrucit oraul

794 Battal inseamna gol, nefolosit.

796 Tepar, in loe de Temepar.
796 arampo, din ung. faramp6 = palisada.
79/ Dup valoarea numerica a literelor rezultA anul Hegirei 704 = 1304
1305 (gresit).
790 Turra, In loe de Turda.
790 Vezi Cdldtori, II, p. 34.
soo .Dar-ul-Hadis.
fiai Dar-ul-Kur'an. in text Hurra (greit).

506

www.dacoromanica.ro
este foarte bogat i, in fiecare an, vin multe mii de corbii cu alimente din
Tara Ardealului. Sint i. apte coli pentru copii. Deoarece e un ora 9 de gra-
toti feciorii doresc s faci incursiuni in cete i in potere802.
Sint trei lcauri afar din cetate. Pe drumul dinspre Tim4oara, se
afl acaul lui Yagmur Baba803. in cele patru laturi ale ei sint indperi
pentru bektaii 804, asenin.toare cu grdina raiului. in ea trliesc dervisi
neprihniti i nevinovati, dreptcredincioi, cu viata curat, invtati i cu
frica de Allah.
Ceta/ea de mijloc. In partea de sud a acestei cetti marl se afl cetatea
de mijloc, in form de pentagon, cu bastioane solide .1 foarte tari ; ea are
circumferinta de vreo cinci mii optzeci de picioare. Dat fiind c srmanul
de mine am locuit in cetate, am facut msur5.toarea dup picior, nu dup.
pas. Are un zid de umpluturk cu tavan .1 e de vreo cincizeci de picioare.
Nu e o constructie pe piatr, ci o palanc solid, construit in intregime din
lemn. Are un ant ciudat, demn de admirat, prin care curge Muresul806.
Pescarii prind in sant tot felul de peti. Are o singur.' poart, spre rssrit,
i un pod mobil, foarte fuimos. In jurul zidului cetatii sint cinci bastioane,
iar pe aceste bastioane stau cincisprezece tunuri balimeze, tunuri lucrate cu
miestrie, fiecare avind lungimea de apte picioare .1 greutatea de doulzeci
de ocale806. in cetatea de mijloc sint, cu totul, o sut cincizeci de locuinte
pentru oteni. Cetatea aceasta are un colt anumit unde cint in fiecare seara
meterhaneaua.
Ceta/ea cea frumoas'd. E o cetate frumoas.' de piatr cu dou turnuri ;
prin antul ei curge ap.. Are numai un pod mobil i o poart solid. inlnn-
trul acestei porti se afl: o inchisoare care amintWe de adincimea iadului
i. in fiecare noapte sint adu9i. i inchii aici prizonierii,din cetate, iar dimineata
gut scoi i pt.* la treab.. in cetatea aceasta nu locuiete nimeni, afar
de dizdar, de imana .1 de muezzini, pentru c atit vistieria, cit
i. magaziile se OA in aceast cetate. Aceast cetate e situat la poalele
colinei Varoh807, intr-un loc mai ridicat, rinde se dig viile Lipovepos. Ce_ 401
tatea nu poate fi ins lovit, in nid un chip de pe deal, pentru c dealul acela
se afl in partea opug cettii. Cu toate acestea, locul acesta nu e prea sigur.
Meftefugurile f i portul i obiceiurile din aceastd ceta/e.
Aici se face un fel de curea, ca de bumbac, pe care locuitorii o pun sub
801 Potur.
803 Yagmur Baba, Pa.rintele aducittor de ploaie".
804 Behta#, veche sect& musulmana.
808 MUf, in loc de Mures.
808 Vektye. Adica aruncau ghiulele de 20 de ocale.
so, V aroh sau Varovah, neidentificat.
808 Despre aceste vii celebre vezi Cdatori, III, p. 558.

507

www.dacoromanica.ro
 form5. de curea uleioas pe virtelnite cu vltuc. Toti locuitorii de serhat
1.5i fac din aceste curele funiile, hamurile i. paivanele pentru priponit caii.
Ei lucreaz i. un postav numit aiac 809 Locuitorii sint toti bosnieci810.
Dup obiceiul oamenilor de serhat, ei poart haine strimte i scurte. Luin-
du-se dups zicale d. haina cea mai bun e haina scurtd"811, ei poart haine
de postav pin la genunchi, scurteic de postav i. de pide, cu nasturi de
argint, cusuti pe piept i la mineci. Mijlocul i-1 incing cu briu de matase.
Ndragii, cam strimti, sint fcuti din postav sau din piele alb.. Pe cap
nu poart turbane, ci toti poart cciuli din postav rop .1 verde, in forma
celor de samur, .1 pe ele pun coroane din aripi de oim. Este un popor lup-
ttor pentru credinp. Cinstesc foarte mult pe invdtati 9i pe stfini .1 le
dau poman .1 daruri. Femeile lor nu trec niciodat de pragul portii ; les
doar pe nSlie. in aceast privint ei sint foarte habotnici, dar a. a e bine
In vremurile de azi.
Limba lor. Vorbesc limba bosniad.812 i. maghiara ...
Riul Mure, care vine in acest ora, ii adun apele din Ardeal li
anume din muntii de la Calciatm, din podiprile E1ina814 i. din muntii
dinspre Deva, i se vars'd, mai intii in riul Tisa i apoi in Dunre.
Locurile de fielerinaj ale martirilor. Mormintul lui Ulama jocqa. Acesta
a fost unul dintre vizirii lui Suleiman han i. a devenit martir intr-o mare
btlie, deoarece, pe cind se ducea, predind cetatea cu invoial, afurisitul
de muhafiz Trk Ferent818 a mers in grab dup el 0, ajungindu-1 din
urm, l-a fcut martir, printr-un iretlic, i. a ucis intreaga sa otire. in
apropierea acestui mormint se afld locul de pelerinaj al celor O mie
i unu de martiri".
Pe drumul spre Timioara e locul de pelerinaj al lui Yagmur Baba,
care se odihnete in propriul su l'Aca. Dincolo de riul Mtu-e, pe colina lui
402 Murad, fi se aff locul de pelerinaj al tnartirilor de la Lipova. Oameni cucer-
nici au vzut de multe ori aici strlucind un nimb divin. Apoi locul de pe-
lerinaj al veneratului Seih-Mehmed Efendi Hindi818. Acesta era de fel din
oraul Agra, care se all in India, i, venind in acest ora, a fost un cuvios
8" 5aiac (5ayak), tes5.tur5. de lin cu firul in diagonal.
8" Informatie exagerat& ; aici existan multi romani, care aveau i o episcopie, doar o
miel parte a locuitorilor fijad bosnieci. Vezi Teodor Tripcea, Despre poturii" de la Radna-
Lipova o ramr4igi de populalie bosniaccl (Analele Soc. de limbg romana", Panciova,
1973, nr. 3-4, pp. 605-611).
en Zical5. arab5. : Hayru'l siyabi hasiru.
818 Poturdja (poturca).
815 Kolcat, Faget.
814 Elina sau Alina, poate in loc de lila. Muregul izvortqte din depresiunea Ciucului,
muntff Ilarghita.
815 Tilrk Frandj, Trk Ferencz. Prin 1551 1552.
815 Hindi, din India.

508

www.dacoromanica.ro
stpinitor de zeamet i luptator pentru credinta pe calea lui Allah. In cele
din urma, el a sorbit paharul martiriului si acum se gseste <ingropat> pe
colina cettii Lipova ; calkorii hindusi, ca i locuitorii de la hotare, vin
acolo in pelerinaj.
Dupa ce am vizitat mormintele acestor persoane ilustre, ne-am luat
ramas bun de la toti prietenii nostri si, imbarcindu-ne pe col-Oil, la poalele
cetatii Lipova, am trecut riul Mure si am ajuns la palanca Radna, situata
pe cellalt mal al acestui mare riu.
Palanca Radna.
Mai de mult, peste acest riu se afla un pod suspendat cu lan-
turi ; aceasta cetate fusese claclit atunci de Ulama pasa, gaziu i mer-
tir ; acum insa e cam ruinata. In cetate sint douzeci de case de crestini ;
are comandant si douazeci de soldati martalogi. Toata populatia Lipovei
isi avea aici cimitirul ; acum bash acesta e spre cetatea Lipova.
Plecind de aici am mers spre raskit, pe malul riului Mures, vreme de
un ceas si am ajuns la cetatea Vefras 817.
Cetatea Vefra.
Este o intaritura de piatra, asezata pe un deal inalt pe malul
dinspre Radna al riului Mures. In prezent, este hassul beiului de la
Lipova ; este un subasilic. Are dizdar i aptezeci de neferi si cuprinde
trei sute de case frumoase ; aici se afla multe grdini si Vi.i.
Apoi, urmindu-ne drumul pe malul riului Mures, in sus, dup sase
ceasuri de mers am ajuns la cetatea Varadia81-8. i aceasta este o palanca'
solid', de forma mai lunguiata decit un patrat, i se afl asezata pe o colina
inalta de pe malul riului Mures, in sangeacul Lipovei. In ea se gasesc o suta
cincizeci de case, un dizdar i aptezed de neferi. Chiar in mijlocul acestei
cetati bine intkite se afl un turn de piatr. Acolo st dizdarul; tot acolo
se gasesc si toate munitiile. In aceste doua cetati nu exista bazar si tirguri,
dar gilt multe vii. Din aceste cetati, alegind ca insotitori cinci 11 viteji des- 403
toinici, dintre ostasii cunoscuti de insotitorul nostru Ali aga din Paget,
mergind timp de trei ceasuri prin vai i prin munti, meren pe malul riului
Mures, am sosit in cetatea I1ia81 de la hotarul vilaietului Ardeal.
Cetatea Ilia.
A fost cladita, in vremurile de demult, de craiul numit stefan
Bethlen820. In prezent, comandantul ei, numit de craiul Ardealului,
este un capitan cu numele de Semana (Szemere). E o cetate frumoasa de
8" Vefra$, neidentfficat. In apropiere de Radna, spre apus, este cetatea Soimos. Dui:A
M. Guboglu (p. 46), este vorba de Chelmac. in ed. Karicson, p. 22, n. 1, Odvos (Otv6s).
818 Varadia sau Vardia; VArdia de Mures, jud. Arad.
818 Ilia, jud. Hunedoara.
880 Betlen 'pan, principele Transilvaniei (1630). Bethlen a reconstruit cetatea din secolul
al XVI-lea (N. Stoic esc u, op. cit., ins.).

509

www.dacoromanica.ro
 piatr, pentagonala, aezata pe un deal inalt, pe malul riului Mure. Deoa-
rece de aici incepe granita, ea are o mie de catane alese ; in bazar sint circiunai,
iar la schel se afl. magazii 0 biserici mari.
Obtinind de la capitanul acestei cetati scrisoare de libera trecere 0
caluze, ne-am m-mat drumul mai departe pe malul riului Mure, spre 11-
srit, 0, trecind peste munti prapstioi, am sosit in cetatea Deva821.
Cetatea Deva. Se afl sub ascultarea craiului Ardealului Than Kenany822,
dar in ea se gsesc cinci mii de catane de ale imparatului german. De fapt,
este proprietatea ereditara a sotiei craiului Barcsai828. Este o cetate solid,
prpastioasa, cadita pe malul riului Mure, pe o stinca 'Malta ce se ridica
pin la cer, Inca nu pot fi sapate subterane din nici o parte 0 nu poate fi
ocupata deloc823bis ; doar sa fie asediatd 0 silita sa se predea prin infometare.
E drept ca dincolo de Mure se afl ridicaturi, dar nici din partea aceea nu
are teama de nimic.
E o cetate in forma de pentagon, iar pe zidurile ei, pe bastioanele aco-
perite de ieder., strajuiesc tunuri inalte balirneze, ca tepii unui arici, incit
seaman cu cetatea Van din Turcia.824. in tara Ardealului nu mai exist
o alta cetate ca aceasta, atit de Malta i. aa de bine intrit.828 ; pare& a
fost creata de mina atotputernicului. Toate casele sint ca nite cetati, fiind
impodobite cu seraiuri acoperite cu olane stralucitoare ; ferestrele privesc
spre riul Mure 0 se acoper unele pe altele.
De asemenea 0 oraul de jos, ce se afla pe malul riului Mure, e foarte fru-
mos 0 infloritor; te captiveaza prin frumusetea lui. Cele citeva biserici sint
o minunata podoab pentru el ; acolo se afla o mie de case frumoase. Sint
0 cind sute de prvlii pentru felurite bresle, se gasesc i. foarte multe cir-
ciumi. Acesta e un port mare, deoarece In fiecare an vin mii 0 mii de corabii
de la Belg-radul de pe Dunare, de la Serem 0 Semendria 0 de la Buda 0
cumpara de la populatia acestei cetti De<va> multe mii de ocale de sare,
pe care o transport in jos, la Lipova, iar de acolo o duc pe riul Tisa, la
404 Dunre, // carind astfel bolovanii de sare pe malurile Dunarii. Aceast sare
fiind foarte gustoasd, e cunoscut sub denumirea de sare de Ardeal"826.
Aici, in cetatea aceasta, cpitanul ne-a cinstit indat cu un mare spat
0 s-a inveselit slobozind cincizeci de tunuri balimeze. Atunci, insotitorul
521 Deve; in turceqte are sens de cAmi15.".
552 Kemi Yanos; loan Kmeny, principele Transilvaniei (1661-1662).
5" Acatiu Barcsai, principele Transilvaniei (1658-1660) . Descrierea Devei a mai fost
publicata in Apulum", 1965, p. 372, oi in Sargetia", VII, 1970, P. 107. Despre aceastil
cetate vezi mai nou Octavian Flocs, qi Ben Bassa, Cetatea Deva, Bucurelti, 1965
qi bogata bibliografie de la N. St oicesc u, op. oil.,
an bis Observatie asemInatoare cu a lui Gromo (Callitori, II, p. 341).
04 Tarkistan, in sensul de Anatolia, wade se LIM cetatea Van.
5" Afirmatie Mena li de alti craltdori.
5" Erdel huts.

510

www.dacoromanica.ro
nostru, Ali aga din Paget, I-a rugat pe capitan s elibereze pe o rudenie a
sa, care era prizonier .acolo, i astfel 1-a salvat din prinsoare. Lui Lafizade,
el eliberat pentru hatirul nostru, al tuturor, capitanul i-a daruit un rind
de vestminte si un cal de catan, bucurindu-ne pe toti.
In aceeasi zi, f 5.cind caleaintoarsa, ne-am dus din non la cetatea \Tara-
dia, iar de acolo, merind prin munti spre apus, am sosit in cetatea oimos827.
Cetatea
Este o cetate ingusta i inalta pe pamintul sangeacului Lipova
i se afla asezat lng riul Mitres, pe o stinca ce se inalta pina
la cer. Piind o cetate solid fortificata, are un dizdar, ostasi, tunuri i munitii.
Are o singura poarta, ce da' ceva spre apus, treizeci de case si un sant adinc,
sapat in stinca, intocmai ca la o cetate. In cetate se gaseste o mie geamie a
lui Suleiman han828, in ea nu ineap mai =It de zece oameni. <Cetatea>
a fost ocupata de al doilea vizir Ahmed pava in anul 959829 la porunca lui Su-
leiman han. De la inceput, cetatea a fost cadita de craiu1830 Gabriel Beth-
len831. in ea se afla un pu t adinc, sapat in stinca; acest pu t parc e aiat de
mesterul Ferhad,cu sfredelul i cu menghina, asa este de lucios si de rotund ;
cel care-1 vede se minuneaza. Putul acesta fiind la poalele unui munte atit
de mare si de inalt, apa lui se afla la o adincime doar de trei brate832 ; parca
e un sloi de ghiata.
Dupa ce am vizitat i cercetat i aceasta cetate, am luat de aici, ca
insotitori, sapte viteji vrednici i, inaintind timp de sapte ceasuri spre
miazanoapte, prin locuri mlastinoase, am sosit la iria833.
Cetatea
E eladita de craiul numit Laios834. Ahmed paa, vizirul al doilea,
a eucerit-o in anul 959, pe vremea lui Suleiman han, II izgonind populatia 405
din ea. In prezent, se afl la hotarul sangeaeului Ineu. Este o
cetate solid', din piatr, si e ridicat pe o stinca rosie, stralucitoare. E mica
intocmai ca un cuib de soimi. In partea de apus a acestei cetati inalte se
vede Dunarea.839, aflat la o depOrtare de trei conace, i cetatea Gyula,
887 Solmos.
888 Suleiman Maguificul.
888 29 dec. 1551 13 dec. 1552.
830 Kiran, greseall de tipar in. loe de 'twat (sau arel).
838 Tables Gor, in. loe de Bethlen Gabor, adicI Gabriel Bethlen (1613-1629). De fapt
cetatea e mutt mai veche, din secolul al XIII-lea, fijad refAcutl. de Iancu de Hunedoara
de Matei Corvin i matrit apoi de loan Zipolya. Cum cetatea era ocupat de turci in
vremea lui Gabriel Bethlen, acesta nu avea cam s o construiascl (vezi Studii de istorie
a Banatului, 1969, pp. 69-74).
838 Kola sau hulaf, brate intinse" (m5sur& popular*.
888 Lagos, din Vildgos, azi ira, jud. Arad.
834 Lagos, Cetatea este mai veche de cit domnia lui Ludovic cel Mare, fiind amintitl
la 1331 (N. Stoicescu, Bibliografia Transilvania, MS.).
886 Corect: Muref.

511

www.dacoromanica.ro
 iar la miazsdnoapte se vede cetatea Ineu. Aceast cetate a fost impresurat
de citeva ori de dusmani si a cazut in mina dusmanului. Dei a fost stpi-
nit de el exact timp de saizeci de ani, totusi nu a putut scApa de atacurile
de noapte ale ostenilor musulniani. In cetate se g.'sesc saizeci de case, o
geamie si un hambar ; altfel de cldiri nu mai sint. Are o singur poart.,
care a.' spre rs.rit. Nu are bazar si alte constructii de binefacere. In fata
portii cettii siria se di locul de pelerinaj al martirilor.
De aici, indreptindu-ne spre miazinoapte i mergind timp de patru
ceasuri prin valea Sagighir83, am sosit la cetatea IneU836".
Cetatea Ineu.
A fost intemeiat de craiul unguresc numit Ianovan837, care se
bucura de mult stim si era foarte invdtat. El are si o cronic re-
numit.., care e citit printre neamurile crestine. Locuitorii de margine
numesc aceast cetate Yaniova838. A fost cucerit in anul 959 de Ahmed
pasa, vizirul al doilea ; apoi au ocupat-o crestinii ardeleni si au locuit in
ea83 9. Mai tirziu, a ocupat-o Kprl <Mehmed> pasa, la porunca sultanului
Mehmed", fiul lui Ibrahim han841. Are urmaoarea dat. : Ineul a ajuns
iar in stpinirea Casei otomane. Anul 1061"842.
In prezent s-a dat firman ca s fie resedinta pasei de Timisoara ; cu
saptezeci de ani mai inainte, a stat sub istdpinira sangeacbeilor, iar acum
se afl sub sapinirea vizirilor. Pe vremea cind Kpriilii Mehmed pasa a
ocupat aceast. cetate, <Abaza> Hasan pasa s-a rsculat in Anatolia si a
inaintat pink' la Brusa, devastind i pustiind. De aceea i-a sosit lui
406 rhiar cind se afla sub zidurile cefdtii, urm.torul hatt-i-humaiun Dasc5.1u1
meu! Chiar daca1-ai aduce in faja mea pe craiul Ardealului legat in lanturi
tot nu m-as bucura ; grbeste-te s vii in capitala impArdtiei ca s, pornesti
impotriva rebelului Hasan pasa". Dup aceasta, inteleptul pas, r.'spun-
zind : Am auzit i m-am supus", s-a reintors, multumindu-se doar cu
cucerirea cettii Ineu"8. Astfel, Kpriila pasa era hotkit ca, impreun.
836 Sadjger sau Sadjber ; foarte probabil Cigherul.
embis Yanova. Dupa cum rezulta, din alte izvoare, trupele turcesti au ajuns la Ineu la
4 iulie 1660 (Cronici turcefti, II, pp. 314-315).
8.17 Yanovan. Ca si in alte cazuri, Evlia cauta explicarea originii cetatii in insusi numele
ei, care ar trebui sa fie acela al ctitorului. Un personaj cu acest nume nu a existat, iar
numele Ineu are alta origine. Vezi N. Draganu, Toponimie f i istorie, pp. 11-14, dupa care
numele Ineu deriva din slavul iun = fink.
888 Yantova, textual : alturi e ses".
838 Cetatea a fost ocupata de turci la 1566 (Cronici turceti, I, p. 490), a fost recucerita
de ardeleni la 1595 i apoi din nou de turci la 1658 (eveniment povestit de Evlia).
84 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
842 Ibrahim I (1640-1648).
842 25 dec. 1650 14 dec. 1651; de f apt Kbpriilii Mehmed pasa a juns mare vizir
abia in 1656, lar expeditia a avut loe in 1658.
Evlia repet aceste stiri i in alte parti ale operei sale.

512

www.dacoromanica.ro
Cu oastea lui, cit marea, s cucereasc, in gafa de Ineu, si cetape Oradea844,
Sacuieni 949, S rospatak 946, S Itmar847, Ecsed 949, Hust 94 9 i Casovia850. Slava
lui Allah, cetatea Ineu a ramas atunci in miinile musulmanilor si a devenit
un oras mare. Allah sa-1 pazeasca! Hassul imparatesc, al pasei, negustorii
si zeametele sint trecute la descrierea Timioarei. Acum, dupa ce a fost
recucerit, el formeaza un cadiat881 cu rang de cinci sute de aspri. Are un
dizdar, o oda de ieniceri, un haseki aga852, un chehaia de spahii, o oda de
gebegii, o oda de tunari, un aga al cetatii exterioare, un ag de arip dreap-
t a 853, un ag de aripa stinga854, ag de azapi, ag de beslii, aga de marta-
lozi, aga de voluntari ; in total sint zece agale. Are vreo opt mii de ostasi
pzitori de cetate.
infati,sarea cettii Ineu. Este o cetate in forma p.trat, asezatd pe
rnalul riului Cris ; are bastioane mici de piatr, care amintesc de zidul
Ye'djudj855, iar in fiecare din ele incap o inie de oameni ; fiecare are si cite
zece tunuri balimeze. E o singur poart pe latura de miazzi, iar cheia o
pastreaz" aga al ienicerilor, care locuieste In cetate.
Prin sanIurile ceatii curge doldora riul Cris. inuntru, aproape de
poarta, se af151 geamia sultanului Mehmed856. Ling aceast geamie se gsesc
un turn de ceas din scinduri si o moara cu cai. In interiorul cetatii se afla
cetatea notia. E o mica cettuie frumoasa, in care, in afara de odalele
ienicerilor, nu se mai afla nimic altceva. in cele patru colTuri sint patru
turnuri solide cu acoperis de scinduri i cu ziduri late de douazeci de picioare.
Aceasta cetate interioara are o poarta ce d spre apus ; i anal acesteia
e plin cu apa riului.
Orapa Ineu. Riul Cri trece prin el. Pe malul drept II i pe cel sting 407
al acestui riu se afla un oras mare, care, avind forma curbata, se intinde pe
pmint ca un arc. De jur imprejur sint vreo patru mii opt sute de pasi ;
In prezent e o palanca pe cale de dezvoltare. Are in total opt bastioane bine
644 Varal.
646 Sekel-Hit. S'acuieni, jud. Bihor.
848 5arbatag, Srospatak (R. P. Ungar).
847 Sakmar, Satu Mar e.
42 Eptvar (R. P. UngarA).
ng Husvar, Husztvr.
85 1f afa, Kassa Kosi6e.
851 Mevleviyet.
662 Haseki aga, aga de hasekii, capetenie a corpului special de gard din palatul sultanilor.
663 Sagkol agasz.
664 Solkol agasz.
666 Sedd-i Y e'djudj, marele zid construit in Caucaz de Alexandru cel Mare pentru a impie-
dica coborirea spre sud a popoarelor nordice din Asia (legendil) Vezi si ed. Karcson, p. 26,
n. 7.
856 Ilehmed al IV-lea (1648-1687).

513

www.dacoromanica.ro
 intrite i trei porti, i anume : spre miazzi, poarta Timioarei, spre apus,
poarta Gyulei, spre rsrit poarta Oradiei toate slut de lemn. i antul
acesteia (al parancii) e plin cu apele, riului Cr4. Se adunaser, zece mii
de raiale care spau un ant nou.
in acest ora 9 se all geamia lui Kprl Mehmed pava ; e o geamie
trainic i foarte frumoas, cu acoperiul de olane i cu minaret de piatra ;
are multi enoria0. Geamia lui kaseki Osman aga; 0 ea se all in centru ; e o
geamie frumoas i lucrat cu miestrie ; este acoperit cu olane 0 are un
minaret de scinduri. Deasupra portii acestei geamii se all urmatoarea
inscriptie :
Allah cel prea sldvit fiind indurtor cu acest pmint,
Din iubire fat. de el am cl'dit acest vestit lcal inalt,
<Hei Allah>, nu refuza mila ta de la cel care vine plingind la poarta ta
Dintre robii taj, Yazidji-Osman ateapt iertare i binef acere de la tine !
Grind Hatif, i-a zis data prin cuvintele :
Acest 15.cas de inchinciune a fost terminat in anul o mie iaptezeci
trei. Anul 1073"857.
Geamia lui Sofu-Kenan pap e acoperit cu olane 0 are minaret de
scinduri. in apropierea ei, tot la captul podului amintit, se afl geamia
lui Kprilliizade Fazil Ahmed paa. in afard de acestea, mai gilt 0 me-
ceturi.
Are in total opt sute de case, cu i fdr etaj, acoperite cu olane
inconjurate de grdini. Acesta este un ora4 infloritor, care 0 acum e in
plin dezvoltare858. Mal Cr4 curge tocmai prin mijlocul oraului ; din toate
ferestrele i balcoanele se pescuiesc diferiti peti. Numdrul mare de gradini
parcuri de trandafiri din imprejurimi, mrimea diferitelor grdini, precum
inftiprea i aezarea fiecrei grdini in parte, sint de nedescris.
Dintre toate clddirile, cele mai frumoase skit : saraiul paei, aezat
Hugh* poarta Gyulei ; are tind. i baie 0 mai multe incAperi, cu i fr. etaj.
408 / Toate, fiind acoperite cu olane, sint constructii impodobite i infloritoare.
Ferestrele balcoanelor acestor case privesc spre riul Cr4.
Fiecare sarai are brci i plute ; toti se suie in ele cu prietenii i merg
la viile din imprejurimi sau in grdinile din fata locuintelor lor, unde petrec
0 se distreaz. Prin vii, ei i hrnesc sufletele lor cu cintecul melancolic
al privighetorii, cufundindu-se in plceri i voluptti. in livezile incon-
juatoare, parfumul trandafirilor, zambilelor 0 al feluritelor anemone
imbie pe om. Pe malul riului sint sdditi pomi roditori i nenumrati chipa-
16 aug. 1662 4 aug. 1663.
856 Dupl cum a arltat I. Totoiu (oP. cit., p. 22), tabloul prezentat de Evlia nu
este veridic ; orasul nu era atit de infloritor pe cit 31 prezinta acesta, iar la 1660 sultanul
dorea sd-1 mute de IMO cetate.

514

www.dacoromanica.ro
roi mrdioi, care umbresc riul Criului, fcind din el un loe tot aa de umbros
ca i aleile persane. Aezindu-se in grupuri sub aceti copaci umbroi, locui-
torii vilaietului spun poveti, deoarece acest ora fiind o cucerire nou,
guvernatorul vremii a dat locuitorilor drepturi depline i voie total.. De
aceea, dezvoltindu-se in fiecare zi, vin aici raiale i beraiale chiar i din alte
sangeacuri .1 orae. Pin acum, nu are decit o singur baie. La captul
podului de lemn de peste riul Cri, Ahmed pava, fiul lui Kpralii, a construit
un han frumos, acoperit cu olane.
Aici se gsesc, in total, dou sute de prv.lii ; altfel de constructii
inc nu sint. Este un ora foarte, foarte bogat. Raialele de aici sint ardeleni
i valahi866. Ostaii de aici sint poturi86 i bosniaci, care, dupl obiceiul
trupelor de la Timioara i Lipova, poart imbrkmintea locuitorilor din
serhat.
Dup cercetarea Ineului, ne-am luat fmas bun de la caimacam i
de la ceilalti notabili i ne-am indreptat, impreun cu insotitorii notri,
spre miaznoapte; mergind prin piduri, am sosit la palanca Batr861.
Palanca Batch'. Mai inainte, a fost o biseric mare. Mai tirziu, fratele
lui Siavu paa, Sari-Husein paa, a refacut-o. El a pus in ea un dizdar .1
o sut cincizeci de ostai de cetate i, construind in ea .1 o sut cincizeci de
case de locuit, a fcut-o s. infloreasc. Biserica a transformat-o in gearaie
a sultanului Mehmed han862 ; el a raportat despre aceasta la Poart. in
prezent, slujete ca loc de refugiu i de salvare intre cetatea Oradea .1 409
Ineu. i aici, riul Cri curge pe la poalele cettii, iar copacii inalti din cele
patru prti fac umbil deasd.
In acest menzil inspimintAtor, pe malul riului Cri, s-a aezat efendiul
nostru, serdarul cel mare, Kse-Ali paa, cu oastea sa nesfiriti ca marea
i cu citeva mii de corturi, punind caraule in cele patru prti ale ei. El atepta
sosirea hanului ttdresc i a altor trupe otomane.
In acest loe, sArmanul de mine m-am dus indat in cortul inalt i str5.-
lucitor al efendiului nostru, serdarul Ali paa, iar cind m-am aplecat spre
p.' mintul de sub picioarele sale, el mi-a vorbit aa : Ei, Evlia, bine ai
venit !" i in prezenta celorlalti oameni din sfat mi-a artat mula cinste
i onoare s.rmanului de mine, ludindu-m i copleindu-m cu bun.vointa
sa. Mi-a druit indata un cort cu mai multe culori i a poruncit s.' mi se
serveasc o cantitate anumit de alimente i de butur, luindu-m printre
agalele sale. Avind cinstea s." m intretin zi i noapte cu el, ii descriam,
cit tiam, cettile i fortretele pe care le vizitasem. El m. intreba i afla
859 Erdel ve Eflakh.
seo Potur, sirbi (?).
881 Fekete Bdtor, BatAr, jud. Bihor.
862 lieluned al IV-lea.

515

www.dacoromanica.ro
 adevrul asupra locurilor din imprejurimi i asupra greuttilor i primej-
diilor in legtur cu lupte i btlii i razboaie. Pe ling, aceasta, el nu
inceta s trimit la cetatea Oradiei iscoade dintre raialele de la margine.
Slav, lui Allah, oastea islamicA se aduna din zi in zi, devenind ca marea ;
a sosit vestea c, hanul ttresc, Mehmed Ghirai, pustieste i prad cu o sut
de mii de fdtari tara Ardealului i imprejurimile Oradiei i Ungaria centran...
De aceea Ali pasa, serdarul, a poruncit indat, ca trimbita s dea semnalul
de plecare. Vizirul de Buda conducea avangarda i a poruncit ca i fratele
lui Siavus pasa, Abaza Husein pasa, s, fie hrtuitor863. La mari deprtg,ri,
la stinga i la dreapta, au fost orinduite caraule. La dreapta serdarului
suprem mergea beilerbeiul Anatoliei, gavuszade Mehmed pasa, iar la stinga
lui mergea pasa din Rumelia cu o oaste rumeliot. in mijlocul acestei armate,
nesfirsite ca marea, mergea victoriosul serdar cu patruzeci de odale de ieni-
ceri864, cu patru corpuri de spahii din bulucurile de 0S865, cu dmazeci de
beilerbei i cu o sut cincizeci de sangeacbei i, pin la cimpia Oradiei,
aceast oaste nesfirsit a inaintat in rinduri rinduri, filfiind steagurile
410 drapelele in vint, iar zalele, II armele i cuirasele orbeau lumea prin stralu-
cirea lor. Cerul se cutremura de sunetele tobelor, trimbitelor si ale surlelor,
iar ostasii toti strigau ca niste balauri cu sapte capete, insufletindu-se unii
pe altii la lupt prin cuvinte de lauda care Allah.
Cind ins. cetatea Oradiei a apsut in zare, s-a spus c'd : Gaziul Seidi
Ahmed pasa a iesit din cetate i a plecat sub privirile populatiei". Astfel
de vorbe nesocotite s-au rispindit, dind prilej la tot felul de zvonuri. Dar
prevztorul serdar nu le-a acordat atentie i, punind s se bat tobele,
a impresurat cetatea Oradea de la deprtare de o btaie de tun; apoi, ziva-n
amiaz mare i in vazul tuturor a poruncit ostasilor musulmani s intre
fr intirziere in metereze866. Chiar in ziva aceea au schimbat sapte rinduri
de metereze i, inaintind pe ici pe colo, prin galeriile subterane, ca de soareci,
au ajuns pin, sub btaia tunurilor din cetate. Corturile stteau pe cimpia
nemrginit din jurul cettii.
Pe vremea sultanului Mehmed al III-lea867, cuceritorul cet.tii Agria,
cind vizirul Satirdji Mehmed pasa asediase aceast cetate a Oradiei, in loc
s intre in metereze, oastea islamic se instalase toat in cele sapte mahalale
ale Oradiei i i pierduse vremea btind cetatea cu trei tunuri mici, din
casele ocupate, i astfel, in a patruzecea zi, cin.d a inceput iarna, cu inundatii
853 Cerhadji (ferhaci).
864 Kapukulu.
865 Afagi
866 Asediul Oradiei a inceput la 13 iulie 1660 (Cronici turcefti, II, pp. 315 317), Vezi
Cilleitori, V, p. 546.
867 Mehmed al 111-lea (1595 1603). Asediul a avut lo c in anul 1598. (Ccilcitori, IV,
pp. 108 110).

516

www.dacoromanica.ro
 furtuni, au ieit Cu totii din casele-metereze i, rasculindu-se impotriva
lui Satirdji Mehmed, s-au intors la Belgrad fara bucurie i fara cucerire.
De aceea, prevazatorul nostru serdar, Ali paa, cunoscind din istorii
soarta trista a lui Satirdji Mehmed i zicindu-i sa nu se intimple aaceva",
a aprins 0 a ars toate varourile Oradiei ; lasind cetatea izolat pe cimpul
de bataie, a inlaturat influenta varourilor din afara i ajutorul lor pentru
cei asediati i s-a straduit ca oastea sa se pregateasca din tot sufletul pentru
batalie. in ziva i in noaptea aceea s-au tras din cetate, asupra otirii isla-
mice, opt sute de lovituri de tunuri balimeze. 0tirea otoman n-a tras
nici cu tunurile, nici cu putile, ci numai i-a pregatit armele, iar zairnii
timariotii au sapat tranee i galerii i, inaintind, au impletit /I contra 411
tunurilor garduri de marcini i alte mijloace de aparare, pregatind toto-
data saci, traiste i alte lucruri trebuincioase.
Inceputul asedierii cettii Oradea868. Mai intii, Ali paa, spunind in
numele lui Allah", a intrat in tranee, dintr-una din laturile acestei cetati
puternice, cu apte tunuri balimeze, cu doudsprezece odale de ieniceri,
cu tunari, cu gebegii i cu ostaii s'i. De asemenea i Zileli gavuzade
Mehmed paa, vizirul Anatoliei, intrind in tranee, cu apte tunuri balimeze
cu apte odale de ieniceri, statea 0 el gata. gatalba paa a intrat in tran-
ee din partea de apus a cetatii, dinspre poarta, cu cinci tunuri i cinci odale
de ieniceri. Apoi, otirea a intrat in tranee i prin partea de miazazi a cetatii.
Din partea de miazanoapte, dinspre pozitiile ocupate de gavuoglu Mehmed
paa, de pe muntele Oradiei, inclinat spre cetate, Deli-Yenter Hasan paa
a inceput sa bombardeze cetatea cu zece tunuri imparateti. Apoi au ata-
cat cetatea din toate prtile i, fail a da ragaz, s-au luptat zi i noapte
au sfarimat cu tunurile interiorul odios al cetatii, napustindu-se asupra
dumanilor din cetate. Din pricina tunurilor lui Deli-Yenter Hasan pava,
nimeni nu mai putea sa-0 arate capul. Din zi in zi, cu tranee din toate
par-tile, se apropiau tot mai mult de:antul cetatii, luptindu-se crincen.
863 Despre asediuI i ocuparea Oradiei de catre turci la 1660 moment important in
istoria Transilvaniei exista o foarte bogata literatura, din care amintim: Dak Par-
k a s, Nagy-Vcirad elvesztse 1660-ban [Pierderea Oradiei la 1660], Budapesta, 1877; Gy al o-
k ay Jen 0, Nagyvdrad ostroma 1660-ban [Asediul Oradiei la 1660], in Hadtrtenelmi
Kzlemenyek", 1911, p. 31 i urm.; K on c z J6 zse f, Nagyvdrad capitulatioja 1660-ban
[Capitularea Oradiei la 1660] ibidem, 1892, p. 390 i urm.; S z en dr ei J a no s, Ali
papa levele a nagyvdradi tdborb61 1660 aug. 9-en [Scrisoarea lui. Ali paga din tabara de la Ora-
dea din 9 august 1660], ibidem, 1888, p. 171 gi urm. etc. Ca izvoase mai pot fi consultate
I. B et he I n, op. cit., pp. 167-190; G. Kr au s, op. cit., ; Cronici turcepti, II, pp. 314
317 etc.
Relatia lui Evlia Celebi despre acest eveniment a mai fost publicata de Nic olae
i r u, Evliya Celebi, cdldtor turc, despre ocuparea celdlii Oradea de cittre turci in anul 1660,
Oradea, 1937 (trad. din maghiarl).

517

www.dacoromanica.ro
 Dar cetatea are un ant ca o mare ; e atit de lat 0 de adinc, incitZi
galera lu capudan-paps" s-ar putea plimba in el. Neputind stvili in inci
un chip apa din el, se gindeau s." sape o galerie sub cetatea anexa i s drime
zidul cetTii, dar nici aa nu au gsit vreo posibilitate. E drept c tunurile
balimeze arimau cetatea, dar nu se putea da iure, datorit apei din an-
tul cetlii. De aceea, in aceeai noapte, dumanii reparau locurile avariate,
412 cu garduri, cu stilpi i cu birne cu umplutur de pmint. Afurisitii de
dumani i aceau torte din pturi .1 din pinz" imbibat in p. curl i catran8"
i, aezindu-le deasupra celor cinci bastioane ale cetIii, se bteau zi i noapte
pentru credintd.
Atunci serdarul Ali paa i-a poruncit lui Seidi Ahmed pava s bat
cetatea din partea aceasta, iar Seidi Ahmed pap, zicind : Am auzit
m-am supus", a desacut toate corturile i. le-a aezat in alt parte. El n-a
venit intre luptaorii musulmani, ci i-a trimis vorb serdarului : Noi
vom sta de paz in prtile acestea". Atunci, curajosul serdar, zicind : S.'
nu fie contrar binelui", a depus toate eforturile i imprtind tuturor lupt.-
torilor musulmani favoruri, timare 0 zeamete, i trata cu mult. omenie .1
bunaate i, fr s ias din metereze, Ii insufletea pe osta0 la lupt.".
in partea dinspre gavupade Mehmed paa cetatea fusese stricatd
foarte r..0 iar dumanul nu putea s repare stricciunile, cci, inainte de
a inceta bubuitul unui tun, slobozeau in acelai loe alte zece obuze, care
provocau stridciuni. Dar nici dumanul nu se lsa mai prejos in vitejie
0, de repetate ori, slobozea dintr-odat o mie de puti. in felul acesta,
lupta devenea din zi in zi tot mai inverunat i ostaii musulmani, oricit
se strduiau, fcind acte de vitejie, se vedeau totu0 stinjeniti de mrimea
antului cettii. in timpul acesta, serdarul suprem s-a sfauit cu btrinii
incercati .1 a poruncit pa9ei din Adana s taie apa din antul cettii. Au
trecut aa zece zile, iar intre soldati tot mai des se repetau vorbele : Se
apropie .1 zilele de iarnr.
Dar, dup cum spune vorba : Cind Allah vrea ceva iti pune la indemina
mijloacele"871, intr-o noapte a venit la serdarul Ali paa o unguroaic
i-a vorbit astfel : Stdpine, dad-mi eliberezi biatul dzut in miinile
tlarilor, Iti art locul de scurgere a apei din pntul cetjii, iar dac lai
s' se scurg apa din ant i rmine cetatea pe uscat, o cucereti fr indu-
rare ; altf el, aceast cetate nu se teme de loviturile de tunuri".
Mi paa a poruncit indat s fie dutat fiul femeii i, aducindu-1,
l-a argat. Atunci, femeia a spus ; Am renuntat la ajutorul Fecioarei

88 Kapudan-paca, morale amiral otoman ; comandantul flotei.

810 Naft ve katran.
871 Proverb arab.

518

www.dacoromanica.ro
Mariam ; traiasca turcii, caci de la turci am vazut bine". /n aceeasi noapte
femeia, venind la marginea de sud a cetatii, a spus : Turcii aflati in partea
de jos a cimpiei sa-si ridice corturile, caci altfel se vor ineca". Atunci,
/1 prin porunca serdarului, corturile au fost indata mutate in alta parte. 413
Apoi femeia a cerut s'a' se faca o groapa pe marginea santului i, intr-un
loc, la o adincime de vreo zece brate, au dat peste o poarta mare de fier.
Dupa ce i-au sfa'rimat zavoarele, au legat de inelele de fier fringhii de tun
cind o multime de musulmani au tras, gifiind, de fringhiile groase, atunci,
Allah e mare !, n-a ramas nici o picatur de apa in sant. Petii, cit trupul
unui om, au ramas in noroi i erau asa de multi ca numai Allah le stie numarul.
Dar in cimpia de jos s-au inecat multi cai i oameni ; iar ostasii musulmani
s-au scirbit de tot mincind pesti. Atunci, numitei femei i s-a dat feciorul,
iar femeia, luindu-1 cu sine, a plecat la Ineu.
Dupa aceasta, in zorii zilei, ostasii musulmani au intrat in sant cu stri-
gate de Allah, Allah" I Mai intii au ajuns la parapetele zidurilor cetatii cei
de la aripa condusa de gavuszade, incepind sa darime zidurile. Au urmat
cei de la aripa condusa de atal-pasa, sapindl metereze prin santuri. and
dusmanii au vazut aceasta, au inceput s fuga din cetate, prin sparturile
acute in ziduri i plingeau, spunind: In cetate nu a mai ramas zaherea".
intr-una din zile, in partea dinspre aripa conclusa de gavuszade, s-a
spat o subterana i, darimindu-se mare parte din zid, s-a deschis drum.
Insa zidul cetatii era foarte inalt, iar dusmanul din cetate cauta sa respinga
atacul inamic. De aceea, cei aflati in -urma la iures n-au putut inainta,
iar pe zid s-au urcat numai trei viteji serdenghecitii de la Semendria.
au vzut c cei din urma nu veneau, dar au ramas totusi la mijloc. Fiind
in toate privintele un trup si. un suflet, acestia au intrat in oras cu sabiile
scoase, gonind i zdrobind dusmanul prin oras. Fiecare viteaz a taiat doua-trei
capete i a inaintat, razboindu-se cu multa zarva. Apoi, iesind printr-o
alt spartur, cind au venit in fata serdarului, acesta le-a daruit din belsug
timare, zeamete i bani. In urma acestora, iesind din cetate vreo doua sute
de dusmani, au plecat cu aman, dar oastea tatara, intilnindu-i, i-a prins.
In ziva aceea, o oaste tatara de opt mii de oameni i douazeci de mii
de cai a sosit la o deprtare de o bataie de tun de cetate i s-a asezat
acolo in tabara. Vazind din cetate atita ostasime, dusmanul a inceput
se vaiete, zicind : Indurare, marite vizir" I Serdarul ins n-a luat in seam
aceste vaiete, ci a continuat sa bata cetatea i in noaptea aceea. // In acest 414
timp, ieseau din ea sute de dusmani, cerind o bucata de piine.
871 Meryem Ana, Mama Maria". Evlia nu este singurul izvor care vorbete despre
ajutorul dat de aceast femeie trupelor turceti asediatoare ; intr-un mod asemAnator prezintii.
lucrurile i Cronici turcefti, II, p. 316, G. Kr au s, op. cit., p. 367, M. Cost i n, Opere,
p. 195 etc.

519

www.dacoromanica.ro
 In sfirit, la porunca vizirului Kpriilii au mai venit in ajutor, din
partea Portii fericite, beilerbei cu alti zece mii de ostai alei din Anatolia,
iar dumanul, vzind c acetia ii aeazd corturile in imprejurimile cetAtii
Oradea, a tras asupra lor atitea ghiulele de tun, de pared acea s5 cad
un potop de blesteme.
Ostaii sositi de curind au pornit, de asemenea, indat la atac i, in
citeva rinduri, au patruns, ziva i noaptea, prin locurile distruse ale cettii
luind tigve i prini, Ii aduceau in fata serdarului, de la care primeau
inaintdri in grad 0 daruri.
Cei din cetate ins aveau cantit.ti imense de arme i. provizii ; ei
sem.'nau cu o slbticiune scpat de dou ori din mina viratorului i, folo-
sind tot felul de vicleuguri i. iretlicuri diabolice, trgeau zi i noapte necon-
tenit din arme.
Aceasta fiind situatia, fr a lAsa dumanului timp i. frd a-i da aman,
serdarul depunea cele mai mari eforturi pentru a bate cetatea. Pe scurt,
se poate spune c nicicind un serdar n-a poruncit un bombardament care
s6-1 fi intrecut pe acesta. intr-adevdr, cum s nu depun.' eforturi mari ostaii
musulmani, cind, de-a lungul tuturor meterezelor 0 la fiecare sp.'rturd,
erau postati oameni priceputi, gdsiti de el ? Numai Seidi-Ahmed paa,
cu eialetul de Buda, n-a fost numit in nici o parte. Poate chiar dac ar fi
fost trimis, nu s-ar fi dus, numai de ciud pe marele vizir Kt:Trial. Cu
viteaza sa oaste cit marea, el doar staea in partea de nord a cet.tii, pazea
otirea islamic i facea incursiuni prin imprejurirni. Cu toate acestea,
Ali paa, serdarul, l-a ajutat in toate privintele pe Seidi pava. Ca s: prici-
nuiasd pagube dumanului, el lds oastea de la Buda s." prade, s distrug
s nimiceasc oraele i tinuturile din jurul cettii Oradea. AM

Acest popor din Ardeal avea obiceiul s5.-i ingroape toat averea in
p5mint, insa ostaii musulmani aflau de la prizonieri locul unde erau ascunsa
comorile i, gsindu-le, deveneau stdpini de przi enorme. Ei au pus mine
pe atitea covoare i obiecte, incit nu le-a ajuns nici timpul, nici locul pentru
transportarea lor i, pentru ca ele s nu cad in miinile dumanilor, obiec-
415 tele de valoare erau arse, iar altele erau aruncate in ap. Ei luaser.
multi prizonieri.
Zilnic soseau la otenii care se aflau sub zidurile cetatii cite trei-patru
sute de care cu przi, care erau imprtite asediatorilor ceatii. De fapt,
iuti ca vintul, i Seidi-Ahmed paa, vintorul de dumani, imbog.-
teau ordia cu przi, dar 0 la cetate lupta devenea din zi in zi tot mai inver-
unat., iar ncierrile, ciocnirile i macelul se inteteau mereu. S-a transmis
chiar, din gur in gurk zvonul c craiul loan Kemny873 se pregatete s.
871 Ifemi Yanof.

520

www.dacoromanica.ro
atace ordia, noaptea, cu_o suta de m de ostasi i toata lumea a fost repede
cuprins de buimaceala.
In sfirit, s-a tinut un sfat i, de fata cu serdarul, batrinii experimentati
au inceput s spunk sub forma de aluzie, astfel de vorbe desarte : Slo-
boade-ti pusca la Oradea ; puneti la sin piinea. Decit sa ramii pink la iarna,
caut mai de grab de pleaca mai de vreme". Multi graiau astfel : Allah
s ne miluiasca, daca i aceast campanie a noastra va fi ca aceea a lui Satir-
dji Mehmed, ce vom putea rspunde atunci padisahului atit de maret
unui vizir atit de mare cum e Kprillii ?".
Dup.& incheierea acestui sfat, i s-a poruncit din nou lui Seidi-Ahmed
pap s atace dintr-o parte cetatea Oradea. Atunci, Seidi Ahmed pap a
rspuns astfel : Sarcina mea este P.' pazesc ariergarda oastei islamice i
s pustiesc i s devastez tinuturile din imprejurimi. S-ar putea ca craiul
loan Kemny s vin dintr-o parte. De aceea, cu voia lui Allah, voi P.' nu
v miscati din pozitiile voastre, ci ingrijiti-v de cucerirea cettii, ca s nu
se intimple ceva neplacut ; eu voi sta de vorbd cu cei care vin din spate".
La acestea, batrinii din sfat au rspuns : Bre, Seidi pasa, padisahul
nu ne-a spus : Pustiiti i pirjoliti Ardealul. El ne-a zis : oCer de la voi
cetatea Oradea. E lucru stiut ! Pustieste aceasta tara a Ardealului
zdrobind dusmanul, distruge-o ! Fiecare i va lua ce are de luat. Ce va
mai ramine atunci in miinile noastre ca s putem da padisahului ? In ce
va consta atunci cucerirea noastra pentru credinta cea dreapta ? i, pina
la urma, noi cu ce ne vom alege? Pentru pustiirea i devastarea acestui tinut
a fost insarcinata ostirea tatar. Dac craiul loan Kemny ar veni sa atace
ostirea ce se afla sub zidurile cettii, avem in toate prtile, drept caraule,
ostile mai multor eialete, lar oastea ttara se gaseste la dou-trei conace874
// de aici. In once caz, vom fi instiintati cu doua-trei zile inainte <de veni- 416
rea lui loan Kemny>. Asadar, Seidi pasa infra in metereze cu oastea eiale-
tului de la Buda !"
Neluind deloc in seama cuvintele lor, Seidi pasa zise : Eu, cu cei din
eialetul de la Buda si cu toti spahiii, sint insrcinat s apar pe ostasii aflati
In transee ; alta porunca nu am". Neavind incotro, au inceput mai intii
cei din ogeacurile de ieniceri s zica intr-o parte si in alta : E drept 1"
Atunci toti vizirii, beilerbeii, emirii i ceilalti barbati priceputi, prezenti
la acest medjlis, au fost sfdtuiti astf el : incepind de acum, s luam numai-
decit cetatea in stpinirea noastr, inainte de a sosi iarna i inainte de a
ne ingheta miinile i picioarele".
Dupa ce s-a citit Fatiha875, fiecare s-a dus la local sau i, aprinzind
fitilele, au slobozit dintr-odata douzeci i apte de tunuri balimeze si tot

874 Fersah.
876 Primul surat din Coran.

521

www.dacoromanica.ro
 atitea tunuri colomborna, gaica gi imparategti, nedind ragaz dugmanilor
zi i noapte. Strigatele de Allah, Allah" ! razbeau pina la cer, iar cele cinci
parti ale cetatii s-au umplut de sparturi. Mai ales din partea de nord a
cetatii, de pe dealul inalt de dincolo de riul, Crig, Yenter-Hasan paga,
find Yontur, Yenter, terelelli, vay i"876, a tras atitea ghiulele in cetate,
incit bubuitul lor se auzea pin, in ceruri.
Ghiulelele cdeau necontenit peste dugmanii care se gaseau in cetate,
In metereze gi pe ziduri, iar ienicerii slobozeau, zi i noapte, o asemenea
ploaie de gloante incit era cu neputinta vreunui maghiar ridice. capul.
Dac vreun dugman cerea iertare ridicindu-0 degetul cel mare, ienicerii,
tintagi indeminateci, il impugcau chiar i la degetul gros. Doar s-gi ridice
In sus degetul aratators", iegind afar. ; numai acela putea atine aman.
Dei situatia era aceasta, totugi nimeni nu se putea apropia de sparturi.
De aceea dugmanul, prin tot felul de giretlicuri, cu megtegug diabolic gi
cu indeminare, repara in fiecare noapte i refacea locurile distruse.
Cu intelepciunea lui Allah, apa din gant fusese scursa, in urma indru-
mrilor date de o unguroaica, dar in partea de rsrit rmasese totugi inc
ap5. adinca. Intr-o noapte insa i aceasta apa gasit loc de scurgere prin
galerii i a produs o bubuitur atit de infricogatoare, incit ostagii,
417 il au crezut ea dugmanul a pornit la atac de noapte. Totugi, viteazul popor
neamul inarmat ramanind pe pozitii, ostagii musulmani au inceput iargi
s pescuiasca in gantul cetatii. Dar pegtele acesta nu era gustos. Cind colo, in
mijlocul gantului, din care apa se scursese mai inainte, se mai gasea hic un
gant, avind ltimea de zece argini i adincimea de douzeci de coti, incit parea
ca"-i fundul iadului. In gantul acesta erau s se mece multi ostagi musulmani.
Dupa ce au scurs intii apa, ostagii nogtri au aruncat in gant atita pmint,
incit au format adevarati munti. Dinspre partea lui gavugzade Mehmed
paga au sapat iargi gropi.
Tocmai de acolo au inaintat, zi de zi, mereu sub cetate i trecind
peste gantul de la mijloc, a carui apa se scursese, au inceput din nou sa ase-
dieze zidul cetatii, sapind o subterana cit trei depozite de pulbere. Era o
mina umpluta cu gaptezeci de cintare de praf de pugca, cum nu s-a mai vzut
la asediul nici unei cetati878.
In timp ce se pregatea aceasta min, inteleptul serdar i-a ingtiintat
pe toti ostagii i le-a impartit citeva sute de mii de sbii, pumnale, scuturi,
halebarde, lanci din depozitul de arme, i a promis inaintri in grad. Printre
8" Aproximativ Suceste-te, Yenter, tralala, vain in sens de bravurA.
077 In semn de primire a credintei islamice.
878 Despre minarea zidurilor ceatii in trei parti" vorbeste si G. K r au s, op. cit.,
p. 369. Acesta anal apune insgt cli Ali pasa a pus pe principele arcsai sA cear calor din
cetate sA se predea, ceea ce acestia au refuzat (ibidem, p. 372).

522

www.dacoromanica.ro
ostai s-a produs o mare bucurie i voioie i ei se imbArbtau unii pe altii
pentru lupt. Ziva ion s-a luminat ca de arbtoare, iar noptile Ion, cu neca-
zuri, au devenit norocoase. Veselindu-se intre ei, s-au splat 0 au fAcut
rugciuni i, srutindu-se unii pe altii, i-au spus testamentele.
Cind mina a fost gata, s-a dat semnahil pentru btlie prin tobe
trimbite i, deodat., s-au zguduit cerul i pmintul, deoarece dinspre aripa
lui gavuzade Mehmed pava sarise in aer zidul cet4ii, pe o lungime de cinci-
zeci de arini, iar locul in care se aflau dumanii de pe zid a fost transformat
In iad879. Ca urmare, izbucnind strigAte de Allah, Allah", oastea
a inceput din nou un iure puternic i, luind tidve i dind tidve, s-a batut
crincen, iar Ali paa, serdarul, cllare i cu sabia in mink cutreiera tabka
cu strigte de imbsbltare : Ori cucerire, ori infringere" i, avind la dreapta
0 la stinga sa pungi de bani, impktea daruri ostailor musulmani care adu-
ceau capete sau prini. De asemenea, strigind Nu-i lsati, fratii mei lei",
el i inflac5.'ra pe toti la lupfa'.
//Dar dumanii, prin vicleuguri i uneltiri diabolice, au turnat in spr- 418
turi pcura, smoal i praf de puc i toti cei din cetate au alergat la locul
unde explodase mina 0, str.duindu-se din toate puterile, asemenea pssdrii
salamandras", au stat in focul ca din infern, luptindu-se i rlzboindu-se
cu inverunare, piept la piept, timp de patru ceasuri, cu ostaii de acolo.
in cele din urm, citigind o mid; victorie, dumanii au ieit din cetate,
spre ant, prin locurile din subterane i, invlmindu-se cu luptAtorii
pentru credint, s-au rdzboit aa de tare cum nu s-a mai vAzut nici in btAlia
lui Deli-Husein paa. and cei din lupt au vzut aceast situatie, au stri-
gat : Bre gazii, s ne ajutAm tovar.0i 1" i, punindu-0 viata i capul pentru
dreapta credinfk au strigat intr-un glas : Allah, Allah" ! i, avintindu-se
In foc i nv.lind pe Falk 0-au tras sbiile i i-au gonit pe dumani inapoi
In cetate.
intre timp, pornindu-se un iure 0 din alt parte, au fost alese din an-
turi, dintre cadavrele dumanului, corpurile neinsufletite ale martirilor
duse la mal. Dar 0 asupra acestora gloantele dumanului adeau ca un potop
de blesteme 0 multi dintre ei au sorbit cupa martiriului. Dup aceasta,
victoriosul serdar a vorbit astfel cAtre paa gatalba : Frate, s facem
dinspre pozitia ta o subteran i s" vedem ce imagine ne va arta oglinda
soartei. Frate, fil bun, imbrbteaza-i la lupt pe ostaii musulmani de
sub comanda ta, aa cum ai vzut in luptele rposatului Kiiiik-Ahmed
paa. F-le favoruri daruri ; slmergem din nou. Dac'd oastea se va
da iar5."i inapoi, atunci nu va mai fiLcu putinthalt iure". De aceea au
87S G. Kraus, explozia a distrus bastionul rosu si a avariat bastionul de aur
(ibidem, p. 373).
eso Marg-i Semender.

523

www.dacoromanica.ro
 pregait 0 in partea aceasta o subteran mare, care o fost umplut cu apte-
zeci de cintare de pral de puc5. ; era cit un munte cu apte guri.
In ziva urmtoare a fugit din cetate un ungur i, venind la serdar,
i-a adus vestea c. : 4 din interior s-a pregtit o subteran sub voi". Dar,
slavA lui Allah, pin azi nu se f 'Acuse din partea dumanului nici subterane,
nici vreo alt lucrare pe sub pAmint. Dup aceast veste infricoltoare,
a doua zi, s-au pregtit de lupt., ca mai inainte, zicindu-se : Dinspre pozitia
lui atalba paa vor exploda mine", i. s-au Vtut tobele pentru atac.
Cind toatd lumea atepta explozia minelor, deasupra portii cettii a fost
arborat steagul alb al capitulrii, zicindu-se : Iertare, mritilor viziri !"
dorind pace, ei au cerut indurare.
419 Dar, Ali paa, artindu-se ca 0 cum n-ar fi dispus s le acorde iertare,
a continuat s'A, bat cetatea cu toate puterile timp de hid.' un ceas. in sfirit,
dintre cei apte emiri maghiari asediati au venit ca ostateci fratele i dpi-
tanli881 blestematului comandant RAk6ezi 0 un comandant german 0,
prezentindu-se fr arme in fata lui Ali paa, au cerut un rgaz de apte
zile. Dar serdarul, arAtindu-se grbit, le-a vorbit astfel : Nu, dac ieiti
azi, e bine ; dad rmineti pin Milne, iat5.-i pe lupttorii pentru eredint,
ei sint gata s v atace nu o dat, ci chiar 0. de patruzeci de ori i, zdrobin-
du-v pe toti, vom duce in robie 0 pe copiii votri".
Astfel, s-au hotrit, in cele din urm, s ias cu totii din cetate,
arme, iar o mie de soldati din ogeacul ienicerilor 0 din cele apte bulucuri
dintre oamenii serdarului au intrat in cetate 0 au ocupat toate depozitele
de armament, vistieria i tunurile. intreaga otire sttea ins gata in tran-
ee, iar printre lupttorii pentru credint bucuria i veselia erau atit de mari,
inch pard ar fi auzit fiecare vestea imbucurtoare : Eti pentru paradis !"
Apoi, in ziva urmtoare, dumanii au ieit prin poarta cettii, cu rnitii
lor i cu toate rudele, iar data spus fu aceasta :
in cele din urm ai fost vinat, hei satani ! Anul 107 1"8"
Dup aceasta, oastea islamid a intrat in cetate, iar srmanul de mine,
Plin de cusururi, am avut norocul s citesc primul, sub steagul profetului
de deasupra portii, ezan-u1883 victoriei, aa cum fcusem i in alte
Aceasta s-a intimplat prin puterea celui mret. Slav lui Allah 0 iari
slavg lui Allah !
881 Yilzbaplar.
888 6 sept. 1660 26 aug. 1661. Dup5. G. Kr au s, op. cit., p. 374, Oradea a capi-
tulat la 27 aug. 1660. Vezi i CalcItori, V, p. 546. Dup5. Silandar Findikiili Mehmed aga, cu
doll& zile mai tirziu (Cronici turcefti, II, p. 316). Kraus vorbeste i de conditiile capitullrii,
pe care Evlia nu le aminteste. Vezi conditiile capitullrii in T5r6k magyarkori tartnelmi
emlkek, V, pp. 486-488.
883 Eran, chemare la rugAciune.

524

www.dacoromanica.ro
 De indan ce am intrat in cetate, am fcut ruedciunea de vineri, iar
dup aceea s-a tras din tunuri i din puti i a rsunat strigAtul mahomedan
de Allah, Allah" ! i tobele au Watut din aptezeci de parti. S-a poruncit
ca trei zile i trei nopti s fie s'arbaoare. De aceea, in fiecare noapte
aprindeau fringhiile corturilor, iar pe bastioane i pe metereze ardeau
pacun, smoal i fclii. Vaietul dumanului, care privea aceasta veselie,
din varo, se inslta pin.' la cer.
Dup aceasta, victoriosul serdar a dkuit tuturor vizirilor, beilerbeilor,
emirilor i bkbatilor vrednici caftane stelucitoare 9.1 a acordat celor meri-
tuoi avansrile884 promise. In afard de aceasta, cu propria sa min a pus
pene de cocor pe capul a trei mii de viteji musulmani. Mai mult, pe cape-
tele insotitorilor notri, Ali aga din FAget886, Husein aga din Panciova
Lafizade, eliberat de noi din cetatea Deva886, a pus cite o arip intreaga
de oim, II pentru c in aceast." lupn ei antaser o vitejie deosebin. Toate 420
avene, tezaurele i munitiile au fost inregistrate i, predindu-se apoi celor
ckora li se cuveneau, au fost trimise mriei-sale sultanului, impreun cu
vestea imbucuntoare a victoriei. Data ocupkii Oradiei :
Oradea a fost ocupan, Ardealul a ramas n'II inim. 1071"887.
Alta :
Viteazul Ali paya a luat Oradea de la dumani".
Hasim Mehmed paga a fost numit escorteze, pin la cetatea Siniob888,
pe dumanii care, fiind iertati, par'seau dezarmati cetatea. El i-a condus
la locul de destinatie, dar, la intoarcere, locuitorii vilaietului numit haidu-
cime889 1-au atacat pe neateptate i, dindu-se o btlie mare, in timpul
luptei, Hasim Mehmed a fost rnit de un glonte la coaps..
Vestea acestei bnlii a sosit indan la ordie i lupntorii pentru cre-
dinn, oferindu-se de bunvoie, au inclecat pe cai i au ajuns in ajutorul
lui Hasim Mehmed pap inc5." in timpul btsliei. Ei s-au intors apoi in
tabara islamic cu Hasim Mehmed paa aducind cu ei apte sute de tidve880,
trei c.'petenii i o sun optzeci de caane. Am avut patruzeci i cinci de mar-
tiri i o sun de raniti, pe care i-au adus, de asemenea, cu ei la ordie. Chi-
rurgii 1-au ingrijit pe Mehmed paya, iar cadavrele glorioase ale martirilor
884 Terakki consta din adaosuri la timaruri, zeamete etc.
888 KaFatli.
888 Dede, in loe de Deve.
887 6 sept. 1660 26 aug. 1661. Vezi nota 882.
888 Senk6y sau Senk6vi, Szent-Jobb, Sfinta Dreapa" a primului rege al Ungariel.
tefan cel Sfint.
889 Haydufak, Hajdilsg, se refera la locuitorii din nord-estul Ungariei.
890 Despre aceastli luptA vezi si Cronici turceti, II, p. 316, unde se dan alte efective
pierden i decit cele indicate de Evlia.

525

www.dacoromanica.ro
 au fost inmormintate la marginea taberei. Mtanele aduse fiind druite
lui Hasim Mehmed pasa, el a primit porunc s: mearg: la postul shu.
La porunca milostivului serdar, materialul de r:zboi si averile ce se
cuveneau padisahului au fost depozitate in cetate i au inceput, din loe in
loc, s refac si. s repare cetatea. Strlduindu-se din rasputeri, toti ostasii
dreptcredinciosi au impInzit ca niste furnici imprejurimile cetAtii si au
curAtit bine santul cetltii de m.rAcinis si de gunoaie si 1-au refAcut. Au
inchis din nou sfavilarul santului, deschis dup indrumrile date de ungu-
roaic ; si, astfel, santul cet.tii s-a umplut cu apa Crisu1ui891, cum fusese
s'i mai inainte.
S-a poruncit ca toate bisericile ce se gdseau in oras s. fie preacute in
geamii. in cetate au inceput s: construiasa. Geamia Hunkiar882, iar in
mahalale au inceput s se fac geamiile vizirilor si aiauilor. Deoarece a fost
421 cucerit prin predare8 93, / toate pr.vliile si casele au devenit vacufuri
pentru 'Mecca s'i Medina.
intreaga oaste islamic s-a imprastiat in cete in tinuturile Ina nesupuse
din jurul Oradiei, pentru a le pr.da s'i pustii si, in afara de prada asa de
mult., care nu se poate descrie cu condeiul, au mai fost luati pentru mine
sapte sute de prizonieri. I-am auzit pe ostasii ttari, iuti ca vintul, zicind :
Ostasii nostri au 73 000 de prizonieri".
La asediul Oradiei, Ali pasa, serdarul, si-a pus viaja si capul in joc.
De aceea, celor dou6sprezece mii de viteji, care luptaser pentru credint
pe calea lui Mlah si erau orinduiti pentru paza cettii, oankni care spuneau :
Eu gilt ; altul nu e <ca mine>"894, le-a druit, odat cu timare .1 zeamete,
i casele ramase pretutindeni nedistruse, iar acestia au organizat o ilu-
minatie.
Mai intii, Rustemulm acestei epoci a fost Seidi-Ahmed pasa, pentru
c in vremea noastr: nu mai exist un vizir care s fie viteaz ca el i inimos
ca un leu. El pazea imprejurimile si, de frica lui, craiul loan Kemny nu
s-a incumetat s vin' sub zidurile cetatii si s: atace noaptea. Gazi Sehrab
aga din Fenlac era, de asemenea, unul dintre serdarii vitejilor. Ali aga din
F'get era unul dintre vitejii tineri si mindria vitejilor curajosi.
Dintre oamenii lui Seidi Ahmed pasa, Kiiiik-*ahin aga si Ahmed aga,
fost ag la Agria888, apoi Hiisni bei din Panciova891, un om scund de sta-
861 Kiri9.
861 HUnkdr, impdrat, padisah, sultan.
863 Vire, predare conditionatk invoiald.
864 Menem, diger ilia!, expresie turco-tdtaro-persand.
896 Rustem, rege legendar la persi.
998 Egri,
897 Panak. De f apt, Husein din Panciova (vezi acest volum).

526

www.dacoromanica.ro
tur; acetia Ii gaseau pe razvratiti ascuni in muntii Szabolcs898 i prin
vaile Turdei899 aduceau legati, ca prizonieri, in fata serdarului Ali paa.
Ei puneau in lanturi foarte multi ung-uri necredincioi. Din mila atot-
puternicului ALlah, victoria intorcindu-se spre poporul islamului, iar fuga
cea mare intorcindu-0 fata spre ticaloii de necredincioi, fiecare dintre
ostaii notri Ii culca la pamint, cu glorie, pe necredincioi.
Talismanele cealii Oradea. In fata cettii interioare a Oradiei stateau
talismanele i statuile unor domnitori vestiti8 9 9bis. MUlti erau din bronz
stateau caTri. Ali aga din Faget zise : Ce fel de idoli leproi sint acetia ?"
dind pinteni calului vi-a lovit sabia cu atita putere intr-una din numitele
statui de bronz incit, dintr-o loviturk i-a taiat mina dreapt ca pe un cas-
travete. Apoi i altii au tabarit cu sbiile asupra acestui idol. Multora
s-au rupt sabiile in bucti, dar Ali aga avea o veche sabie german5. i a 422
sfirtecat cu ea multi idoli. Aceste statui erau atit de frumoase incit toate
straluceau de polei de aur i fiecare pretuia cit un haraci grecesc990. Aveau
ochi din pietre care lumineaza noaptea, unghiile eran din diamante de dota-
zeci de carate, iar in miinile unora se aflau buzdugane i suliti de bronz, incrus-
tate cu pietre pretioase ; la mijloc erau incini cu briu, iar umerii erau impo-
dobiti cu scuturi de aparare. Unii erau clri, iar altii pedetri ; cine privea
caii credea c sint vii. Fiecare din ei (idolii) erau inalti cit doi oameni.
Despre aceste statui le-am vorbit/astfel preotilor luati in prinsoare
Ce fericire pe aceste statui ca nimic nu le poate strica 1" Atunci un preot
imi zise : Metalul de baza al acestora a fost adus de la Nahcivan din Persia.
Bronzul se compune din dota materii : jumatate cositor, jumatate aram5..
Pentru ca bronzul sa alba culoarea galbena, se amesteca in e/ zinc i se obtine
un bronz care seamn cu aurul galben. tu prezent, toate tunurile din tinu-
turile ghiaure, precum i cele trei sute de tunuri care se afla in ora5u1 nostru
Oradea sint turnate, toate, din acest aliaj i sint galbene i stralucitoare
ca aurul. Statuile noastre din Oradea, pe care Ali aga le-a taiat in bucati
cu sabia, erau toate din bronz de Nahcivan i nu se temeau de foc, nid de
cad nu putean fi sfrimate in nici un chip. Dar acest Ali aga cum
le-a mai sfirtecat ca sabia 1" Zicind astfel, batrinul preot tare se minuna de
aceasta isprava
intrebat pe preot daca acetia sint idoli i daca ei li se inchin5..
See S abodj , poate fi Szab6cs sau Szabolcs (tinut).
899 Turda sau Torda (ungurete), se all in centrul Transilvaniei. E o confuzie a autoralui.
m bis Aici se afla, printre altele, splenditul mormint" al regelui Ladislau cel Sfint
(Cellatori, II, p. 331).
Este vorba de statuile pedestre ale regilor stefan I, Emeric f Ladislau, executate la 1370
din initiativa episcopului Demetrius, i de statuia ecvestr& a lui Laclislau ce' Sfint, turnatii
la 1390 (V. V11tAqianu, Istoria artelor, p. 319).
900 Haradj-i Rumi (harac-s Rutni).

527

www.dacoromanica.ro
 Preotul a rspuns astfel : Este adevxat c neamul maghiar face parte din
natia Mesiei, dar nu se inchin la idoli. In bisericile noastre, in afar de cruci,
de candele si de luminri, nu avem nimic altceva important. Toti peretii
sint albi ca mrgritarul. Dar peretii si. usile bisericilor nemtesti s'i ale celor
din Dunkerquem s'i Danemarca"2 sint acoperite in intregime cu diferite
desene si cu cruci". Slav lui Allah, in bisericile din Oradea nu se mai OA
nici un idol, &dci toate au devenit lcasuri musulmane de inchinaciune.
423 Dup victorie, serdarul Ali pasa a trimis pe toate agalele prin eialete cu
vestea biruintei, iar s.'rmanului de mine mi-a dat scrisoarea de cucerire
pentru eialetul Bosnia. De asemenea, mi-a incredintat o scrisoare prieteneasc
si daruri valoroase pentru efendiul nostru Melek-Ahmed pasa, iar srmanului
de mine mi-a druit o pung6 de bani, pentru cheltuieli de drum, trei cai
si sapte sclave s'i mi-a poruncit sa plec in Bosnia. In acelasi timp, s-a dat
porunc tuturor ostasilor s'i toti au pornit c.tre vetrele lor. Serdarul Ali
pasa a rmas la Timisoara, iar avuszade in cetatea Veres992 s'i s-a poruncit
ca ceilalti viziri si berlerbei s plece la posturile ion.
Ali pasa n-a depozitat la Oradea prada de pret adus din Ardeal, ci
voia s-o trimit la Belgrad cu un ag.' al s.u. De aceea el a inventariat, dupd
cerintele legii, si a predat acelui ag diferitele tacimuri de argint s'i aur,
sumedenie de cruci si crucifixe, lucrate cu miestrie si impodobite cu pietre
scumpe, salbe si. diademe aurite s'i incrustate cu perle, diamante si safire,
diferite mrfuri, postavuri s'i ruf Lie. Apoi a incrcat pe care trase de dte
douzecitreizeci de perechi de bivoli si boi obiectele s'i statuile ciudate,
mai sus amintite, tablourile minunate, cele citeva mii de clopote s'i clopotei,
diferitele tunuri mari, tunurile aurite si celelalte arme impodobite.
Cind totul a fost gata, atunci si srmanul de mine mi-am luat si eu rmas
bun de la efendiul nostru serdarul Ali pasa s'i de la ceilalti viziri s'i aiani
cu c_redinta in Allah, am pornit la', drum.
Cdldtoria noastrd din cet atea Oradea spre Bosnia.
Am plecat de la Oradea impreun cu agaua lui Ali pasa si cu vreo trei
mii de ostasi si cu sapte sute de care cu bagaje si, pornind, cu numele lui
Allah, spre miazzi, am sosit in cetatea Batr904. De acolo am ajuns la cetatea
Ineu905. Apoi, trecind prin Timisoara s'i prin palanca Denta906, am sosit la
palanca Panciova. De aici, timp de trei zile, am transportat pe vase multimea
de care s'i bagaje si am sosit in cetatea Belgrad. Dindu-se firman c in acest
901Dunkarkir (vezi si vol. X din Seyhatname, p. 78).
oos Danimarka (ibidem, pp. 77-78).
pos Veref sau Verf, poste Virset.
Kg Fekete Bettor, BatAr, jud. Bihor.
sob Nanova, in loe de Yanova.
olui Renta san Ranta, in loe de Denta, azi Deta, jud. Timis.

528

www.dacoromanica.ro
orasji va fi resedinta de jarn a oastei numeroase a musulmanilor, telalii 424
au strigat astfel. Aici au fost expuse przile aduse din Ardeal si, astf el, s-au
vindut la bazarul din Belgrad diferite obiecte de argint si aur, precum
prizonierii.
Serdarul cel mare a poruncit ca, pentru campania ce se va porni impo-
triva cettii Srospatak90 i S.cueni908, s'a, se toarne tunuri din statuile
de metal aduse de la Oradea. Cu mare trud i greutate au spart o statuie
cu ciocane uriase i apoi au b'gat-o in foc, dar a fost cu neputint s-o topeasc
0, in cele din urmA, au scos-o din foc si au renuntat...
Dup aceea, du-ne l'almas bun de la toti prietenii din Semen- 588
dria i urcindu-ne In cornii, am pus piciorul pe p5mintul de la Sarp-Hisarg9,
aflat in vilaietul Timisoara, din partea cealalt a Dunrii i, mergind de
acolo cinci ceasuri, ne-am oprit pe malul riului Timis.
S-a arkat mai sus di el (Timisul) vine din vilaietul Ardealului si se
vars6 in Dunre mai jos de locul din fata Belgradului, ling5.' palanca Panciova.
De acolo, mergind inca cinci ore, am ajuns la cetatea Timisoara. i aceasta
fusese descris amnuntit, atunci cind am mers la lupta pentru cetatea
Oradea...
Descrierea arrnatei islamice din cimpia Timisoarei
Marele serdar Kse-Ali pasa se oprise ling cetatea Timisoara cu oastea
din eialetul Bosnia, // iar efendiul nostru, Melek-Ahmed pasa, se asezase 589
cu oastea din eialetul Rumelia in partea cetAtii Denta1". avuszade Mehmed
pasa descinsese, cu oastea din Anatolia, inspre cetatea Virset11... Vizirul
de Buda, Ismail pasa, se asezase, cu gaziii din eialetul su, in partea de apus
a Timisoarei. Valiul de Timisoara, Sari-Husein pasa, fratele lui Siavus
pasa, se asezase in partea de nord. Pasa de Agria se avezase, cu oastea sa,
In partea Ineului912. Fiind mazilit de la Buda, Seidi-Ahmed pasa se asezase
In partea de nord ; el avea ins6 o armat mare. Pasa,de Oradea, Sinan pasa,
se asezase lng drumul cettii Caransebes90. Yenter Hasan pasa, cu oastea
din eialetul Varna, se oprise in partea de rgrit. atalbas pasa, cu oastea
sa de Karaman914, se avezase spre cetatea Lugoj Kiiiik-Mehmed pasa,
cu oastea din eialetul Oradea, se asezaseltot inspre cetatea Ineu...

907 5arbatak.
000 Sekel Hend, in loc de Sekelhid.
909 Sarp-Hisar cetate fortfficatA"; neidentfficat.
no Dine, in text greit, in loe de Deta sau Denla, jud. Timi.g.
9/1 Verfe sau Varsa.
ois Yalovan sau Yalvan, greealA in loe de Yanova, Ineu.
no Sis sau Seif, in loe de Sebef.
no Ferman sau Faraman, in loe de Karaman, provincie in Anatolia.

529

www.dacoromanica.ro
 intr-un cuvint, apte viziri i dotrazeci de beilerbei, precum 0 o suta
douzeci de sangeacbei, potrivit legii pad*hului, i luasera locurile, cu
trupele lor, in jurul cortului marelui serdar Ali paa...
Chid au fost adu0, de care Ali aga din Faget, prin0i maghiari, ei au
spus c5. In vilaietul Ardeal, craiul loan Kemny a strins dota sute de
de ghiauri". Atunci capetele lor au fost tiate in fata cortului, iar vizirii
se sfatuiau zilnic cu totii pentru a patrunde in tara Ardealului. S-a spus
ca : Nu este potrivit sa se intre pe pamintul duman inainte de sosirea arma-
tei tatare". De aceea au zabovit citeva zile. Cu voia lui Allah, in timpul
acesta, sosind porunca din partea lui Kprl Mehmed pava i hattihumaiun
imparatesc, de care asculta toata lumea, se ceruse capul lui Seidi-Ahmed
paa...
590 Descrierea amtinuntita a motivelor morlii de martir a lui Seidi-Ahmed
595 ficqa, gaziul
<Se amintete, printre altele, 0 de refuzul de a pleca in Ardeal, pe
inotivul ca ar fi fost mazilit de la Buda. Dorinta lui Seidi-Ahmed pava de
a sluji o vineri la geanna sa din Timioara, inainte de a porni spre Ardeal,
simtind ca i se apropie sfir0tul, uciderea lui Seidi-Ahmed paa, din porunca
lui Ali paa, serdarul, care primise firman de la Poarth'914bis. Agitatie in rin-
durile osta0lor, pentru omorirea lui Ahmed paa. Ei spuneau> :
597 Viteazul oastei noastre s-a dus I Cum vomlintra noi in anul acesta
In Ardeal 0 cum vom lupta cu craiul loan Kemny 0 cum vom face ca,
numind un crai nou, s procuram cele o mie dota sute de pungi, reprezen-
find haraciul pe doi ani, 0 ce raspuns Ii vom da padiahului ?"
601 ... A treia lupta sfinta a lui Seidi-Ahmed pava, impreuna cu mine,
a fost aceea atunci cind el a intrat in Ardeal prin Portile de Fierm
In timpul unei ierni npraznice, avind dousprezece mii de voinici dirji
rezistenti, s-a ciocnit, in locul numit cimpia Hategu1ui916, pe locuri pietroase,
cu optzeci i apte de mii (?) de oameni ai de ai craiului Rkczi, incit, cu
voia lui Allah, ghiaurii nedemni fi fiind infrinti, am luat in total aisprezece
mii de capete i douzeci i trei de mii de prizonieri. Atunci craiul Rakczi
fugise ranit.
602 A patra lupta am avut-o tot in anul acela917, in zilele de primavara,

gat bis Seidi Ahmed pasa a fost ucis la 18 iunie 1661 (19 Fevval 1071) qi inmormin-
tat la Timisoara, 11ng. Poarta Cocosului (Seyahatname, V, p. 598).
916 Demir Kapu; e vorba de Poarta Orientall din Banat spre Hateg.
ale Hadjek. Vezi Cronici turcesti, II, pp. 312-313.
fl" 1660.

530

www.dacoromanica.ro
In Ardeal, linga cetatea numit Clujg18, cind ne-am ciocnit tot cu craiul Rdkeiczi
unde gaziul Seidi <Ahmed> paa, Cu patrusprezece mii de oameni, a dus
o lupa crincenk timp de apte ore, cu optzeci i opt de mii de oameni ai
lui 12.616czi i, slavA lui Allah !, tot ei au fugit, fiind nfrnji. Atunci, au fost
luati vreo dou5.zeci de mii de prizonieri. Rlccczi insui, fiind ranit, a mers
la cetatea Oradea i, neputindu-se opri nici acolo, s-a dus la cetatea Taming",
din apropierea Tisei, unde a i muritg" i, astfel, impr..tia a sc6pat de ilu-
tatile lui. Gaziii devastaser atund tabra sa i, punind mina pe o mil
cincizeci de tunuri de alai i aptesprezece tunuri balimeze i pe munitii
si alte lucruri, incdrcate in mii de harabale, ajunser'm cu bine in cimpia
Timiparei
Acum, cind eram pe punctul de a pleca din non pentru lupta sfinta
in Ardeal, a fost omorit in mod tiranic acel ilustru vizir, ca un leu, incit
nu ne-a mai fost dat s mergem cu Seidi pentru lupta sfint in Ardeal...
Atunci au fost preg5.'tite tuituile autoritarului i gloriosului serdar Ali pava,
spre a se porni in expeditie in tara Ardealului, dar in oastea islamic nu se
afla un vizir renumit i priceput ca Seidi-Ahmed paa. in cele din urm,
am mai ramas pe cimpia Timioarei, Weptind sosirea Utarilor, i pace I

918 Kolozvar. Despre aceast lupa a se vedea : Jrmy Jzse f, II Rdk6czy Gybrgy
Szdsz-Fenesi csatdja megsebesillsnek s haldldnak k6rillmnyei [Lupta de la Fenesul SAsesc
a lui G. Ittik6czi al II-lea si imprejurzile anirii i mortii sale], in Erdelyi 3114zum", XIX,
1902, pp. 169-182, 221-235 si Gyalokay Jen O, A szdszfenesi iitk6zet [I15.talia de la
Fenesul S5sesc], In Hadtrteneltni Kzlmenyek", 1914, p. 34 si urm.
010 Tamin (1). Probabil Ecsed, unde a fost dus Rik6czi dup5. moarte.
910 In realitate, Rik6czi a murit la Oradea.

www.dacoromanica.ro
 VOL. VI

3 . . . Iat I Supunindu-m poruncii marelui

Allah 0 a savitului su profet 0 urmind pilda mritilor imp5x4i, cind imp-
r5.tia a pornit fzboi, am dorit 0 eu, umilul de mine, a lupt 0, la inceputul
lunii zilka'de a anului 10711, am pornit, pe calea arAtat5. de Allah, la lupt
pentru credinta.

Cetiitile, oragle mari fi cimpiile pe care le-am vilzut mergind din fesul
Timiparei in expeditia impotriva Ardealului.
Mai intii, Ismail pa9a, vizirul de la Buda, impreun6 cu oastea eialetului
4 au, a fost orinduit ca cerhagi, iar st`pinul nostru, // Melek-Ahmed paa,
cu otirea din Rumelia, a fost asat in ariergara.. Cerhagiul devenind avan-

1 28 iunie 1661.

532

www.dacoromanica.ro
garda otirii, toti vizirii i mirimiranii au ridicat tuiurile yi au pornit la drum.
A doua zi a plecat yi Ali paya, serdarul, pornind de sub zidurile cettii Tirai-
soara i a sosit in cimpia Jebe12. Raialele de aici slut toti romni3. In locul
acesta, Sari-Husein paya, fratele lui Siavuy paya, a fost orinduit yi el la
avangard, alturi de Ismail paya, deoarece necredincioyii auziser despre
uciderea lui Seidi-Ahmed paya yi ne-au sosit veyti neliniytitoare. De aici
am mers la statiunea de popas numit Podul Ordiei4, iar de acolo, in cinci
ceasuri, am ajuns la locul de popas Sinersig5. Acesta este un sat cu trei
sute de case, un zeamet bine intocmit, ale crui raiale gut numai romni.
In nid o tard nu se gsesc ca aici afine mari cit prunele.
De aici, am sosit, dup cind ceasuri de drum, la cetatea Lugoj. Aceasta
a fost cldit de craiul ardelean Gabriel Bethlei:0, pe vremea lui Suleiman
han'. Pe vremea lui Murad han al III-lea a fost ocupat de Ulama paya,
apoi necredincioyii au recucerit-o yi o vreme a rdmas, ce-i drept, in miinile
necredincioyilor, dar, in cele din urm, in timpul lui Murad han al IV-lea,
Kprl Mehmed paya a pus stpinire pe ea. Acum este reyedinta unui
sangeacbei aparte. Venitul beiului ga e de 300.000 de aspri. Are 12 zea-
mete i 300 timare. Are alaibei i trei ciorbagii5 pentru odalele de ieniceri,
o oda de topcii, o oda de gebegii, dizdar, chehaia, muhtesib, stringaor de
taxe. Impreun cu oastea beiului su, are in total o mie de ostayi. E un cadiat
cu rang de o sut cincizeci de aspri. Comunele lui n-au fost inc inregis-
trate, intrucit este un tinut de curind cucerit.
Cetatea. Este o cetate de lemn yi de pmint, ptrat, ayezat intr-o
cimpie intins pe malul riului Jebe15. Santul din jurul ei e plin cu apa riului
Zepel. Acest riu i adun apele din muntii Portilor de Fier din Ardeal
se vars in nul Timi. Cetatea are o singur poart. Deasupra yantului
cettii se afl un pod mobil, impodobit, care este ridicat in fiecare noapte.
In cetate sint trei sute de case ale ungurilor, unele acoperite cu stuf, altele
cu scinduri. ii Deoarece aceast cetate e cucerit de curind, nu are geamii, 5
hanuri, bi sau dughene. Cetatea interioar e, de asemenea, ptrat ; e o
cetate mic de piatr cu yant separat. Are o poart de lemn care d spre

2 Zepel, in alta parte apare : Zepes ; de f apt Jebel, jud. Timis.

Eflak.
4 Ordu djisrti (eisri) ; probabil Varadia de azi.
5 Seresik, jud. Timis.
6 Bethlen Gabor (1613 1629).
7 Suleiman Magnfficul, sultan otoman (1520-1566). Gabriel Bethlen nu putea fi contem-
poran cu Suleiman Magnificul. De fapt cetatea este mult mai veche, din sec. XIV, fiind real-
dita de generalul Castaldo la 1552 si de loan Sigismund (N. Stoic es c u, Bibliografia
Banat, p. 94 si Cdrtori, II, p. 329).
Ciorbagi (orbaci), capetenie de oaste de rang inferior.
Zepel, de f apt Timis. Evlia Celebi 11 pune in legatura' cu localitatea Jebel.

533

www.dacoromanica.ro
rasarit. i deasupra acestui sant se afla un pod mobil. in jurul orasului
paraintul este roditor, acoperit Cu vii i cu gradini. Raialele sint toti romani10.
Dintre produse, sint vestite prunele de aici, ca i merele i cerga alba. Raiaua
de aici e inscris pentru a aproviziona oastea din Oradea. Zece poveri
de aspri gut vacuf pentru Mecca si Medina i, in fiecare an, pentru folosul
mormintului profetului, vine trimisul lui kizlaragasin ca sa primeasca de
la defterdarul Timisoarei cele zece poveri de aspri i, luIndu-le, pleaca
inapoi.
De aici, continuindu-ne drumul, am ajuns, in patru ore, la Jdioaran.
aceasta a fost cucerita de Kpriilii <Mehmed pasa>. E o palanc de lemn,
in forma parata, asezata intre munti, pe malul riului Timis, in sangeacul
Lugoj. Are dizdar i ostasi. Fiind cucerire noua, nu are constructii publice.
De aici, indreptindu-ne spre rasarit, in dou ceasuri am ajuns la Caranse-
besn. i aceast cetate a fost construita de craiul Gabriel Bethlen. A fost
cucerita de vizirul Kt:prat:1 si de Seidi-Ahmed pasa, la porunca sultanului
Mehmed. Este resedinta de sangeacbei in eialetul Timisoarei. Venitul beiului
este de 300.000 aspri. Are 15 zeamete i 105 timare. Are alaibei i alti
demnitari ; oastea lui se compune din o mie de oameni. Este un cadiat
organizat de curind cu rang de 150 de aspri. Are trei odale de ieniceri",
subasi de topcii i gebegii, muhtesib, stringaor de taxe, chehaia de oras,
aga pentru haraci. Si din haraciul acesteia zece poveri se trimit la Medina.
Raialele sint toti romni.
Cetatea. E o cetate frumoasa, de o constructie trainica, asezata pe
malul riului Timis. Circumferinta ei este de vreo patru sute de pasi ; a spus-o
mesterul constructor in timpul renovarii ei. Are dou porti ; santul nu este
adinc. in cetate sint trei sute de case de ale ungurilor, cu acoperisuri de lemn.
Are o geamie scunda, facut de defterdarul Ibrahim pap.. Fiind construita
intr-un loc foarte potrivit, e vizitata de multa lume. Este o geamie frumoasa,
cu acoperis de olane i cu minaret inalt. Deasupra portii are aceasta inscrip-
tie
Ascultind ispravile-i minunate, Zari i-a spus data :
Privirea oamenilor care se uita spre Kaaba se indreapta care aceasta
geamie, asezata In loc bun".
In miijlocul acestui zid de aparare se mai afla o puternica cetate inte-
rioara, in cinci colturi, solid construit i greu de paruns. in afar de

1 Eflak.
Kszlaragass, qeful eunucilor din haremul sultanilor otomani.
Jedvar, jud. Tinii. Vezi N. St oic es c u, op. cit., p. 85.
Kevelabof.
la Kapukulu, robii Portii", oastea Portii".

534

www.dacoromanica.ro
dizdar, nu are nimic altceva. Este plina de:tot felul de materiale de rzboi
de tunuri unguresti, strlucitoare cal aurul. Aceast cetate interioar are
o singura poart mic, in partea dinspre nord. Ca s'a ajungi la aceast poart,
trebuie s urci treizeci de trepte de piatil. Printre cosurile de deasupra ei
se afl guri pentru a aruncaipietre, iar in stinga i in dreapta se all guri
de creneluri, incit e o poarf foarte tare. Dar in orasul din dar are bazar
si un tirg frumos. Avind ap i aer bun, acolo: se gsesc tineri voinici i fete
frumoase, care abia venisef, i e In plin refacere. Dintre produsele sale,
sint renumite : merele, prunele i cerga pestrit de cai. Are multe vii
gradini. De acolo, dup dou ore de mers, am ajuns la cetatea Dezna".
Cetatea Dezna. Aceasta cetate nuf putuse rezista atacului otirii, nesfir-
Site ca apa mrii, a lu KpriiIii Mehmed pasa ; cei care se aflau in ea fugi-
sera i pasa asezase acolo sapte sute de ostasi islamici Tine de sangeacul
Sebe din eialetul Timisoarei i este o cetate infloritoare, in patru colturi,
asezat printre pduri i munti pe malul riului Timis. Este o localitate
cu naib", in cazaua Sebesului. Nu se afr in ea odale de ieniceri, ci numai
un dizdar i ostasi de rind ; nu are tirg si bazar. La vreo trei ore deprtare
de cetate, ne-am odihnit.
De aici, in trei ore am sosit la statiunea Bilytik Tabur12. Aici, oastea
otoman aduse cindva o mare Vt.lie cu tabra crestin ; osemintele mor-
tilor se mai vd i acum18.
De aici, dup trei ore, am sosit in statiunea Eski Tabur", unde ne-am
oprit. Pe vremuri, craiul Rkczi, vrind s se bata aici cu Seidi-Ahmed
pasa, pusese s se sape santuri noi pe locul acestei tabere vechi si se preg-
tise de lupf. Aflind ins c. Seidi-Ahmed pasa gaziul se apropie cu o oaste
ca nisipul mrii, Rkczi o luase la fug i, retr'gindu-se prin Poarta de Fier,
spase de team aceast fortificatie.
n timpul sederii noastre aici, un haseki aga2 a adus de la mritul
padisah o scrisoare, in care se spunea astfel : Du-te neaprat in Ardeal
inscAuneaz un alt crai. Cine spune cu trufie : 4Craiul meu este Kemny,
trebuie pedepsit. Stringe birul ce ni se cuvine din anul trecut i procedeaz
potrivit inaltului meu hatiserif". De aceea, plecind de la Eski Tabur, In

15 Desna, jud. Arad. Despre cetatea Dezna, exi.stent6 incA din sec. XIII, fostif In pro-
prietatea ferniliilor Losoncsy i Bebek, acum ruine deasupra vii Dezna, vezi Cornelia B o-
d e a, Cetatea Desnei". De la primele dibuiri pina* la cdderea in ruina, Arad, 1937.
15 Niyabet, unitate arbninistrativ-judectoreasa mai micii. decit un cadiat ; condusA de
un saib, substitutul unui cadiu.
15 Bayuk Tabur, Tablra liare"; vezi nota urmatoare.
18 Aluzie la lupta de la Poarta de Pies a lui Iancu de Ilunedoara Cu turcii, in 1443.
19 Eski Tabur, TabAra Veche" ; vezi mai departe textul.
55 Haseki aga, cgpetenia corpului special de grada din Serai.

535

www.dacoromanica.ro
7 patru ore am ajuns la locul numit Musek Weresi21.1Pe aici curge un riu
numit Musek, care izvoraste din muntii Musek si se varsa in riul
Numai Allah stie cit am avut de suferit in aceasta vale din cauza ploi-
lor ; toti .ostasii erau disperati, in primej die viata si avutul, pentru
ca' nu mai era nici de culcat, nici de stat in picioare i, spre chinul intregii
aceasta ploaie, ca un potop de blestem, ne-a batut intruna.
De aici, mergind mereu spre apus22, am sosit, dup cind ceasuri, la
un popas numit Katia.23. Aceasta se afl intr-o vale ca verdeata impadurita.
Aici ploaia a mai stat putin ; dar toate vesmintele i corturile erau pline de
apa. Aici, o unguroaica ucigind sapte oameni care dormeau, a doua zi dimi-
neata luptatorii pentru crediata au omorit-o pe ucigasa prin tot felul de
cazne. in acest loe s-au stricat sute de harabale de apa, deoarece drumul
era foarte prapastios. Tinindu-se aici un sfat, cinci mii de puscasi voinici
au fost trimii, in noaptea aceea, la Poarta de Fier, unde s-au asezat la pinda.
In urma acestei cete, a fost trimis ca avangarda Abaza Sari Husein pap.,
cu oastea eialetului Timisoarei, i dupa el plecind si Ismail pasa, cerhagiul,
a mers si el la Poarta de Fier. Chid a sosit vestea c. Poarta de Fier a fost
ocupat., s-a veselit toata oastea. Pornind de aici, in trei ceasuri am sosit
la vestita Poarta de Fier a Ardealului.
Poarta de Fier ungureascd24. Pe vremuri, Poarta de Fier era un zid
de aparare asa de puternic, c n-avea pereche in toata lumea. Istoricii
maghiari atribuie construirea ei lui Alexandru25. in vremea aceea, la
vreo patru conace spre sud de acest loe, se intindea, printre munti, pin.
la Portile de Fier ale Dunarii, un zid inalt, de trei rinduri, avind i trei
duri de santuri adinci. R5.masitele santului se vad bine kid. i acum. La
vreo douazeci de conace spre nord de aceasta Poart. de Fier, pina la riul
Tisa, a mai fost inca un zid, de trei rinduri. i ruinele tuturor acestor construe-
tii se pot vedea bad.. Astfel, inconjurind, cu intrituri, partea apuseana
cea de miazazi a Ardealului, aceast. Poarta de Fier era la granita dintre
Ardeal i Ungaria25". Muntii de la Poarta de Fier sint piscuri inalte care
inconjura provinciile Ardeal, Haidusak", tara sasilor <si> a secuilor".
21 Musek Deresi, Valea Musek", poate Valea Miniscului ; atun al satului Bozovici.
22 De fapt spre rasArit.
22 Katia, neidentificat.
24 Madjar Demir Kapusu. Vezi o G. Kr au s, op. cit., p. 403.
Iskender, Alexandru cel Mare ; era un obicei sl i se atribule lui Alexandru cel Mare
tot ce era maret in lume. vlia citeazI istoricii maghiari" pe care nu avea cum sa-1
citeasca (putea auzi de ei).
25 bis Poarta de Pier nu forma un sistem de fortificatii, ci era un loe de trecere; in plus,
ea nu se afla la granita dintre Transilvania 9i Ungaria, ci era o treatoare intre Banat 91 Hateg
(intre Micani si Caransebe*). Vezi Cclidtori, V, p. 48. Evlia se ref era la lantul Carpatilor.
22 Haydusak, vezi vol. V din Seyahatname.
21 Sas Seykel diyars.

536

www.dacoromanica.ro
in Ardeal, duc numai patru drumuri principale : unul e la apus, g inspre 8
partea osmanliilor, adicl cel de la aceast. Poart. de Fier, care este un drum
mare ; al doilea, celi'de la nord, e drumul de la N.mny28, care duce, pe malul
riului Tisa, in Ungaria de mijloc ; al treilea, e drumul secuiesc care duce,
spre nord-est, din vilaietul secuilor, in tara leseasc.28bis, iar al patrulea,
cel de la rdsrit, e drumul Brasovuluiu, care duce in Tara RoraaneascI.
in tara Ardealului nu se poate ptrunde pe alt drum larg, in afar de aceste
patru drumuri principale, pentru c e inconjurat., de jur iraprejur, de muntii
care formeaz' aceasa Poart. de Fier si acesta este motivul c5., uneori,
Ardealul se rscoald impotriva otomanilor. La apus de Poarta de Fier
se afl vilaietuljTitnisoarei ; spre nord stilt cettile Ineu si Oradea, nesupuse
incd ; la rsrit si sud vilaietul Ardeal e inconjurat de Tara Romneasc"
si Moldova31, situate pe malul Dunkii, care le este hotar. in prtile de nord
si de vest ale Trii Romatiesti si Moldovei se intind tinuturile Ardealului.
Iat, asa de mare este Ardealul acesta si, Cu voia lui Allah, nu voi avea lipsuri
In a-1 descrie dup puterile mele.
In primul :rind, la Poarta de Fier intreaga ostire s-a odihnit dou5.* zile
in pduri. Culgreu au putut trece trei mii dou sute de carute s'i tot atitea
mii de cai de povard si cmile incrcate cu pulbere. De acolo, coborind spre
rdsrit, am sosit, dupa cinci ore, la popasul Kuru Kilise32. Aici fusese mai
inainte o biseric mare, pe care gaziul Seidi pasa o drimase, cind venise
pentru intiia dat, aici. Pe cimpia aceasta, intreaga oaste a intrat in stare
de lupt si toti mirimiranii au primit porune de a orindui caraule. Ostasii
au inceput s stea ziva si noaptea gata pentru luptg. inaintind timp de o
jumltate de oil pe aceasta cimpie nesfirsit, am sosit la popasul Hateg33.
Pe aceastA cimpie a fost asezat o astfel de tabrk" a Islamului, incit,
dup cuna spuneau ostasii de la serhat, n-a avut Ind. pereche. S-a anuntat
c vom Ili:nine aici zece zile si din nou au postat paz puternic5., pentru
c sosise vestea despre pornirea craiului loan Kemny, dar ce folos, caci
oastea ttar nu sosise inc. Oastea nu era bine dispus, pentru c5. Seidi
pasa nu mai era cu ea. g Seidi Ahmed pasa, cu trupele sale de la Buda, Eger, 9
Timisoara, Kanizsa, tocmai in local acesta avusese luptl cu ungurii, pe
care ii invinsese. in acea btlie fuseser trecuti prin sabie optzeci s'i sapte

28 Namin, Maros Ntnny, in nord-estul R. P. Ungare.

18 bis De fapt in Moldova.
29 Berasu sau Berasov.
30 Eflak.
31 Bogdan.
a2KUIli Kilise, Biserica SeacA" ; e vorba de satul Gadiste, jud. Hunedoara.
" Hasek. Vezi i G. Kr au s, op. cit., p. 404.

537

www.dacoromanica.ro
 de mii34 dintre dfferiti supui ai lui 12.6k6czi, iar craiul o luase la fuga cu vreo
trei sute dintre oamenii sal
lata ea, in timpul cit am zabovit pe aceasta cimpie cu oastea islamica,
a sosit ah-Pulad, aga, de tarmuri, cu cincizeci de mii de tatari vinatori
de du9mani i a primit de la serdarul suprem caftan de onoare i, oprindu-se
la o departare de un ceas de Ismail paa cerhagiul, tabara musulmana
s-a umplut de prazi in zece zile.
Mai intii, aga de tarmuri a fost insarcinat sa aduc ve0i despre tabara
lui loan Kemny i s prinda limbi. Plecind numaidecit, cu patruzed de
mii de ostai, el a mers la acea tabara. In aceea9i zi, Djerrah Kasim paa
a trimis zece prini dintre oamenii craiului loan Kemny ; acetia au fost
cercetati i apoi uci9i.
ntiia incursiune a sdrmanului de mine in acest rdzboi stint. Pornind
de pe cimpia Hapegului, cu oastea de la Buda, am mers o zi 9i o noapte
spre apus i, trecind peste valle Deznei i muntii Deznei, tocmai cind umblam
prin vd i dealuri, am dat in muntii Deznei peste dumanul care se dusese
In ascunz4uri abrupte 9i, cu trei mii de viteji, strigind : Allah, Allah",
am pornit la atac. Cu multa truda i oboseala cucerind locul baricadat,
slav. lui Allah, am luat i o sut. douazeci i unu de prizonieri i mult
prada de razboi i multe tidve. Apoi, nevtamati 9.1 bogati, mergind o zi
i o noapte prin Valle Deznei, am ie9it pe cimpie.
In ziva a patra, am sosit la ordia islamic aezata pe cimpia Hategului
i, pe cind vindeam prizonierii i prada, Ali paa, serascherul, auzind din
intimplare ea am sosit cu aceasta prada, a zis : Dac toata lumea pleac
dup jaf, tabara islamica va ramine goal.". El a vestit prin crainici :
Incursiunile sint oprite". i a trimis la noi ceaui cu intiintarea : Cei
care au sosit acum din incursiune s.' inapoieze toti prizonierii stapinilor
lor, 9.1 sa-i primeasca darurile ; daca nu vor face altfel, jur pe capul padi-
10 ahului il ea' ii voi omori pe toti cei care au plecat la incursiune". Deci
eu, impreun cu tovaraii mei, m-am dus in cetatea Colt, situata la vreo
jumatate de ceas spre rsarit de cimpia HaIegului, spre a preda prizonierii
i, invocind o suta de mii de binecuvintari asupra regretatului Seidi-Ahmed
paa i mii de blesteme asupra acestui serdar35, am sosit la cetatea Colt.
Cetatea Golf. Aceasta se afla sub stapinirea crailor Ardealului. Afar.
de Seidi pava, nici un vizir n-a mai fost in aceasta provincie. Aceasta cetate
e proprietatea ereditara a lui Zlyomioglu36 9i are o mie de ostai. Cetatea
" Cifra exagerata (Vezi Monumenta Hurigariae Historica, Diplomataria, XXIV, Buda-
pests, 1875, p. 578).
" Ali paga.
36 Zolomioglu. Cetatea Colt din Mu de Mori-Hateg a fost construita de familia Clndea-
Kendeffy in sec. XIV-XV; cetatea funciona in sec. XVII de ciad dateaza meterezele
(vezi bibliografia la N. Stoicescu, op. cit.).

538

www.dacoromanica.ro
e construia in valea podiului Colt, pe malul riului Colt", pe o stina inalt ;
e o cetate solid. in cinci colturi .1 inalt5. cer. Are o sing-ur poart
care privete ckre esul Hategului ; e o cetate frumoas cu unsprezece
turnuri. Are multe intrituri inconjurkoare, dar toate laturile Ii sint atit
de abrupte, incit nu te poti apropia". Spre sud, in spatele muntilor, care
formeaz intkiturile ei, se afl Tara Romneasd.
In valea de sub cetate se afl un ora frumuel cu vii i grdini, avind
.1 multe biserici impodobite ; in riul de acolo se gsesc multe feluri de peti ;
are ape bune i aer bun ; de aceea, e vestit prin femei frumoase. apitanul
acestei cetki s-a supus, aducind serdarului daruri. De aceea, in piala cet.tii,
i-am predat pe toti prizonierii notri cu liste i, sub titlul de : vestea sosirii
prizonierilor", ni s-au dat trei pungi de bani, care au fost impktite celor
trei mii de ostai, revenind fieckuia cite doudzeci de gurui, ca avutie de
rzboi, i, primind de la c5.pitan multe daruri, ne-am luat famas bun i
ne-am intors din nou la ordia islamics.
In ziva aceea, in 18 ale lunii zilka'de din anul 1071", intr-o zi de
vineri, s-a dat porunc pentru ca, in vederea supunerii rsculatilor din tara
Ardealului, oastea tkar s. porneasc6 .1 s'a inainteze cale de un ceas. Ismail
pava, cu oastea de la Buda, a fost orinduit ca avangard, iar gatalba paa
ca ariergard. indata s-a dat, cu trimbita, semnalul de plecare i Djerrah
Kasim paa, cu oastea sa, a primit sarcina de a se ingiji de concire. Pin
In ziva aceasta, am petrecut zece zile pe cimpia Hategului.
De aici, mergind dou ceasuri pe cimpia Hategului, spre fskit, am
ajuns in cetatea Seik". Aceast cetate se afl sub ascultarea crailor Ardealu-
lui, dar este proprietatea lui Solom Arar Pabudi4-1, il care este beiul de Ineu 11
al craiului Barcsay42. Este o cetate de piatr, micA .1 inalt, pe malul riului
Kena43 ; in ea se afl numai zece case .1 o biseric mica, dar jos, pe cimpie,
craiul Barcsay avusese un palat frumos, care era o cadire de toata frumu-
setea, cu feluritele lui picturi. Ostaii au dat foc acestui palat i 1-au 15.sat
prad fl5ckilor. apitanul cetkii, infricoat, a sosit in tabk cu nenumkate
daruri i s-a inchinat in fata seraschierului. Plecind de aici, am trecut peste

37 Ifolpar.
" Vezi descrierea ei la RaduPop a, Cetdfile din faro Halegului, in Buletinul Monu-
mentelor istorice", 1972, nr. 3, pp. 57-59.
33 15 iulie 1661. Cetatea Colt a fost ocupatA la 1 iulie 1661 (Teortnebni l'ir", 1888,
p. 56).
43 Seik; eica fiind prea departe, poate Zeicani sau Strei (Zeykfalva)-Hateg. La ril-
sArit de Hateg se aflA cetatea de la Subcetate.
" Personaj greu de identificat.
Textul este neclar. Ineul fusese ocupat de turci la 1658, astfel Incit Barcsay nu putea
aves un bei acolo.
Renan. Poate Cerna, dar aceasta se all la apus de Hateg.

539

www.dacoromanica.ro
 gura riului Kena i ne-am oprit pe malul riului Someul Mic44, pe esul
cettii Kusvar45.
In acea zi s-a dat ordin : Oastea islamic poate prda ; s se mearg,
cete-cete, dup jaf". Atund i eu, srmanul de mine, zicind c e un prilej
de citig, am mers, impreun cu cincizeci de viteji inarmati, spre apus,
prin munti, timp de cinci ceasuri, dar n-am gsit nici o prad ; am prins
doar un roman, drept limbd, dar, oricite i-am promis, nu a dat totui tire
despre nid o prad. Umblind ded fr nici un folos in ziva aceea, ne-am
intors la ordia
Tot in aceeai noapte, pornind impreun cu o sut de pucai pedetri
i o sut de viteji lncieri c5.1b.'ri, am mers, spre apus, o zi i o noapte, iar
intr-un loe stincos ne-am tatut mult vreme cu vreo patruzeci-cincizeci
de dumani ascuni prin peteri, dar, din cauza stincilor abrupte n-am
putut in niel un chip s-i invingem. Atunci, lsindu-i in pace, am pornit
inapoi i, fr s" rivnim la animalele aflate acolo jos, in vale, cind ne intorceam
prin valea Sebevar", am luat trei mii de vite grase i, in cinci ore, am ajuns
la cetatea Sebevar, adic oraul Pesanvar.
Cetatea . ebevar adica orasul Pesanvar. Se all in stlpinirea crailor Ardea-
lului. Este o cetate puternic i frumoask in patru colturi, cu unsprezece
turnuri i cu marginile abrupte, construit la gura unei vi. Are dota porti
In partea dinspre rssit. Toate tunurile i armele din ea erau in stare bunk
dar locuitorii, speriati de zarva fcuta de otirea noastr, 0-au lsat toate
averile in cetate i s-au ascuns cu copiii lor in peteri. Noi, la rindul nostru,
vreo dou sute de ini, prinzind curaj, am intrat incet-incet lu cetate. N-am
12 g'asit in ea y nici tipenie de om. Am luat indat obiectele de valoare i, dind
foc cetatii, am intrat apoi in oraul Pesan, din afara cettii, i, tocmai cind
luam i de acolo obiectele de pret i rare, Allah e mare !, in acest timp,
tunurile cettii, infierbintindu-se de foc, s-au descrcat .1 in toate
s-a produs o bubuitur atit de mare inch nu se poate spune.
Am dat apoi foc i acestui ora i, dup ce am trecut de viile oraplui,
am prins un om, iar cind 1-am intrebat : Uncle s-au dus locuitorii acestei
cetti ?", el a spus : i acum se duc in muntii din directia aceasta".
Legindu-i indat miinile la spate, 1-am pus pe cal i, dind friul unui servitor,
ne-am indreptat spre apus i, dup ce am mers timp de cinci ore in urmri-
44 Kaczah Samos. Somesul Mic nu curge prin aceastA. regiune.
45 leusvar, neidentificat; singurul nume apropiat de acesta este Cugir (Kusser) ande
exista un loc la cetate" (I o an Ned a, Urme vechi la Cugir, In Rev. ist. rom.", X,
1940, pp. 385-386).
4 . ebevar, Sebesvcfr este numele localitAtil Bologa, dar aceasta este situattt In nord.
Intrucit in acelasi volum, p. 98, Bvlia descrie cetatea Sebe-Alba, situatA pe es, nu la
gura unei vAi ca aceasta, este vorba foarte probabil de o aft& cetate. In ed. Ranicson,
p. 70, este identificatA cu localitatea Boros-Sebe, adicA ebi.s.

.540

www.dacoromanica.ro
rea du0nanului, ne-am intilnit cu vreo sut de atari, iuti ca vintul. Ne-am
inteles 0 am hotrit s rminem al5.turi de acetia, iar smeritul de mine,
dupl ce am citit Fatiha47, am pus pe oamenii notri pedetri s incalece
pe caii liberi ai atarilor. Erau acum trei sute de calareti cu totul i, chiar
in aceea0 zi, ne-am intilnit in munti cu trei sute de unguri care fugeau
In optsprezece cleti stalucitoare, impodobite cu geamuri de cristal. Pre-
gtindu-ne de lupt, am pus mina pe tasurile cu doi cai 0 pe fetele ungu-
roaice, care stteau in ele, 0 pe o mare cantitate de prad. I-am legat pe
cei o sut treizeci i unu de prizonieri i nu ne-am mai luat dui:a cei fugiti
in munti, inlesnindu-le astfel scAparea. Dintre noi, numai un om a czut
martir, dar 0 pe acela 1-am pus in cdrut. Boj oameni au fost aniti, dar
au scpat.
Venind apoi, ar suprare i imbogtiti, inspre partea salvrii, am
adunat din imprejurimi opt sute de boj i ase sute de oi. Pe aptezeci de
cai, pe care-i luaserAm ca prad, i-am suit pe unii dintre osta0i ttari
dintre prizonieri i, in aceea0 noapte, continuind cltoria, am ajuns, pe
la miezul nopii, in valea Serbaz48. Aici se all o trecaoare printre trestii,
ceva ce nu se poate descrie. in noaptea aceea, am fcut o tabr din crute,
am legat toti prizonierii 0, de jur imprejur, am postat caraule. Cei trei
sute de oameni au stat treji pin dimineata 0 gata pentru once, pzind
toate animalele. Dis-de-dimineaa, am pornit iarA0 , mergind timp de
optsprezece ceasuri i indurind o sut de mii de necazuri, truca, te alma 0
spaim, am trecut peste muntii Paian49 0 am dormit in fata cettii
Bahar Zedvar50.
Cetatea Zedvar. In aceast tara cuvintul var" inseamn. cetate".
Aceast cetate apartine crailor Ardealului 0 este propriertatea lui loan 13
Kemeny. Este o cetate drgua, de piatr, cu trei bastioane, fiind cadit.
pe o stinc abrupt, intre pduri dese 0 in munti. Pe sub cetate curge riul
Zedvar, care, indreptindu-se spre asrit, se vars in riul Some51. Am
stat la pima in apropierea cettii, printre copaci, impreun cu car aulele
noastre.
Cum s-a luminat de ziu, am trimis inainte caraulele cu caii. Fcus earn
drum de un ceas, cind, deodat, caraulele noastre s-au intors, strigind :
Ajutor ! dumanul a ocupat intrarea trectorii i, tind copacii mari,
o Fatiha, primul surat din Coran ; rugAciune de bun augur.
45 Serbaz Deresi, probabil Valea Secasului, lingA Sebe.
1 Fajan (Payan), probabil in loe de Poiana (in ung. Polyn).
5 Bahar Zedvar. Singura cetate cu nume apropiat de acesta este Jdioara (Zsidovdr),
aflatA la rAsArit de Lugoj, la poalele Poienii RuscAi (N. St oicesc u, Bibliografia Banat,
p. 85). Pentru Zidovar opteazA si A. Decei (Sargetia", VII, 1970, p. 113). Vezi o ed. Kara.
cson, p. 71.
51 Samof. Someul nu curge prin aceastA regiune.

541

www.dacoromanica.ro
 sed gata de atac la stinga". Atunci, adunindu-ne la un loe cu tkarii, ne
sfatuirm. I-am trecut prin sabie pe prizonierii care s-ar fi putut folosi
de arme, am lsat acolo boii si oile si, asezind ckutele in chip de tal:al-A,
ne-am dus in locul numit Borten Bogazi52 si acolo ne-am sftuit din nou.
In timp ce dusmanul pkea treckoarea, o suta de viteji de-ai nostri au
slobozit de pe munte, asupra dusmanului, o ploaie deas de gloante, iar
noi, dota' sute de oameni, strigind Allah !", am inceput lupta in vale si
i-am gonit pe dusmani din treckoare. alketii nostri i-au zdrobit pe c5.1A-
reIii lor, iar pedestrasii nostri pe pedestrasii lor 0, prinzind dou." sute de
unguri si dou femei, ne-am despgubit pentru prizonierii ucisi mai inainte.
Ducind foarte multa prada si luind si boli lsati acolo, am pornit la
drum Cu prizonierii si, slav lui Allah !, am scpat de captivitate. Pe cind
mergeam asa, M'A grij, doisprezece prizonieri unguri au vorbit astfel :
Dac v conducem pe un drum usor, nevtmati, in tabra voastr, ne
lsati liberi ?" Noi le-am fgdduit cu jurmint : V lstn liberi" si, hiere-
zindu-ne in ei, i-am luat cluze. Pe vremea lui Seidi pasa fusesem de dota
ori in Ardeal, dar nu vzusem acest drum ; nici printre tovarsii nostri de
acum nu era vreunul care s-1 fi vazut. lar tatarii nici inainte nu veniser
pe drumul obisnuit. Astfel, pornind dup prizonieri, am mers timp de trei-
sprezece ore si, pe drum, am prsit un mare numr de boj si de oi. Am
sosit la popasul Valea Streiului53.
19 Riul Strei curge printre munti inalti pin la cer si // se varsa in marele
riu Mures", la vreo dou conace de cetatea Deva. In noaptea aceea ne-am
culcat cu p.z in aceast vale. Dimineata, am trecut peste riul Streiu de
o sut treisprezece ori, incit ne-am sturat si de viat. In cincized de locuri,
am trecut pe ling mine de fier55 0, traversind ape, ctrindu-ne in sus si
In jos pe stinci, am pierdut din nou un numr de boi si de oi. Dou ckute
de ale noastre, rostogolindu-se de pe munte, s-au sfrimat in bucki, sase
dintre prizonierii nostri au murit, iar tovarsul nostru, care devenise martir
In lupta de mai inainte, umflindu-se, rspindea un miros neplcut. Deasupra
stincilor ce se ridicau pin la cer, pe cele dou margini ale acestei \TAL si-au
fAcut cuib soimii, uliii si eretii. Sint dotazeci si unu de ani de cind csrto-
resc mereu, dar n-am vzut incA un loe atit de infricosator si atit de primej-
dios s'i de cumplit ca acesta. Am mers dousprezece ceasuri prin aceast
vale si inc nici vorb nu era de scpare, incit pierduserin nAdejdea de a
" Borren Bogazs, Gura Borten" ; exisa. Gura Bordului, jud. Hunedoara.
u ice Deresi, Valea 'ice, probabil Valea Streiului, tinInd seama de cele spuse mai jos
de Evlia ca acest riu se varsIl In Mureg 13110. Deva.
" Muref, forma romitneascri.
" Ma'den larhanesi, cherhanea de minereu. Aici erau minele de fier din regiunea Hune-
doarei. Vezi D. Pr o da n, Produclia fierului pe domeniul Hunedoarei in sec. al XVII-lea
In Anuarul Inst. de istorie", Cluj, III, 1958-1959, pp. 29-124.

542

www.dacoromanica.ro
ne mai salva-cu viaja de aid pi am vorbit cu dupmanii care ne calauzeau :
Hei, blestematilor, de ce ne-ati adus in aceasta vale cumplita ?", la care,
spre consolarea noastra, ei ne-au raspuns : In alte trecatori este primejdie,
dar valea aceasta a riului Streiu, chiar daca e obositoare, nu e periculoasa".
Pe scurt, am mai mers tot apa de greu timp de inc opt ore prin aceast
vale, mereu spre sud-est pi, pe la miezul noptii, am ajuns la cetatea Sicevar",
aflata la gura acestei VAL Streiu.
Cetatea Sicevar. Tine de Ardeal, dar pi impratul german a apezat in
ea cinci sute de ostapi. Proprietar i-a fost Rkczi cel ucis de catre Seidi-
Ahmed papa. Dupa moartea acestuia, a ramas in stapinirea mamei sale56bis.
Cetatea, situata la gura vaii Streiu, intr-un loc larg, este o constructie
rotunda, din piatra, cu bastioane pi e frumoasa. Prin pantul cettii curge
riul Streiu, iar noaptea, chid zidul i poarta cetatii sint luminate, e luminat
pi pantul cettii. lata i acum, pe o asemenea lumina, toti dupmanii stateau
de paza in cetate pi se auzeau, din cetate, strigatele lor de alarm : Pa
Jorj I Pa Jorj 1"57, in timp ce noi ne pomeniram deodata la poalele cettii.
Surprinpi, ne-am zpacit cu totii i ne-am temut c' nu vom mai scapa de
aici cu viata, dar, deodat, prizonierii care se aflau in carute pi pe linga
carute au inceput s strige. indata /1 ne-am revenit in fire cu totii i ne-am 15
dat seama peste ce anume daduseram. Renuntind la prada noastr', am
dat cite un satir prizonierilor care strigau, taind capetele celor care ne-au
adus in locul acesta. Atunci, tipetele i vdcarelile au incetat.
Pe cind ne intrebam cuna sa facem ca s iepim din aceasta incurcatura,
unul din prizonierii noptri a gait astf el : Oastea voastra se afla in apro-
piere de aici ; daca m eliberati, v conduc acolo fara s aveti nid o suparare ;
daca nu va voi duce acolo, sa m' onaor4i pi pe mine pi pe aceptia. Pe drumul
pe care v voi duce eu, nu se poate merge cu crutele, dar este foarte a-
proape". Dupa ce a jurat, 1-am pus calauza, iar prada de pe cele paisprezece
crute am apezat-o pe caii deshamgi de la carute ; la fel am procedat cu
fetele i cu baietii, pe care citiva tatari i-au pus pe caii lor. Oile le-am parasit
acolo, boii i-am luat cu noi i am mers din nou tot prin valea Streiului timp
de o jumatate de ceas pi am ajuns, spre sud-est, pe o culme
Pe cind mergeam apa prin padurea deas ce o acoperea, deodata, pe
la miezul noi4ii, am vazut un foc mare. Ce-o fi asta ?", il intrebaram pe
56 Sifevar. La A. Decei . ecevar (Sargetia", VII, 1970, P. 114). Cetatea poart aeelasi
nume ea riul, dar la Strei i Streisingeorgiu nu se aflau eetati, ci dotu biserici vechi, eldite
de enezii din aceasti regiune, astf el inch nu pare a fi vorba de Strei. In plus, Streiul nu se
vars ling& localitatea cu acelasi nume. Dupl informatiile lui Radu Popa, care a cercetat
regiunea, pe valea Streiului nu se afll niel o cetate. Vezi R. P o p a, op. cit.
56 12i8 Este vorba de Suzana Lorntfy. Vezi testamentul ei din 1659 in Monument
Hungariae Historica. Diplomataria, XXIV, Budapesta, 1875, pp. 594-605.
57 Pa Jorj, in alte prti Ya Jorj", formul de invocare pentru Sf. Gheorghe.

543

www.dacoromanica.ro
 prizonier. E Orstia58 zise el, pe semne ca;-oastea voastra a atacat
orasul acela, dar de aici pina acolo drumul tine dota zile". Auzind acestea
ne-am linistit. Dar in cetatea Sicevar, pe care am lasat-o in urm, s-a aflat
ca i-am omorit pe prizonieri. De aceea, toata noaptea, pina dimineata, cei
de acolo au slobozit o mie de focuri de tun, de s-au cutremurat i cerul
pmintul. De jur imprejurul nostru erau prapb.'stiile iadului si asa am ajtms,
inca in acea noapte, pe malul riului Kest55. Acest riu izvoraste din muntii
Lipan" si. se vars in riul Streiu, care trece prin santurile numitei cetati
Sicevar, i, impreuna cu acesta, se varsa mai jos in riul Mures.
In noaptea aceea, am trecut peste acest riu cu nespusa trud i, mergind
pina dimineata, am ajuns, slava lui Allah, pe drumul principal care duce
la oastea musulmana i ne-am intilnit cu citiva soldati plecati dupa
iar sub cetatea Deva am ajuns la oastea musulmana. inca mai inainte,
trimiseserm In tabara trei mii de boj s't oi i aceste vite au si fost aduse,
intr-o zi, i vindute cu o mie de piastri. Cind am sosit aici, am gsit banii
gata. Am vindut, in tirgul taberei, prizonierii i prada adusa cu noi si am
16 cistigat, // in total, sapte pungi de bani pe care i-am imparta frateste cu
tovarasii mei, precum i cu ttarii care ni se alaturaserkmai tirziu. Smeritu-
lui de mine mi-au revenit patruzeci de piastri s't un sclav.
Cetatea Deva61. Cind mergeam pentru cucerirea Oradiei, Ali aga din
Fget venise la cetatea Devei ca s5.-1 elibereze din prizonierat pe fratele
sau Lafi zade si, o noapte, fusesem oaspetii capitanului. Atunci am descris-o.
Acum, capitanul cettii, supunindu-se lui Ali pasa, serdarul, a venit la
el cu daruri i a facut mult alis-veris cu soldatii musulmani i, astf el, a
stat linitit. Plecind de aici, am mers vreme de un ceas spre miazanoapte62
si am ajuns la cetatea Orastiei63.
Cetatea Ordgiei. Dei este supus crailor Ardealului, totusi se afla
In sta"pinirea ungurilor-sasi64. in ea aflindu-se ostasii imparatului austriac,
acestia nu capitulaser, ci plecaser5., lasind cetatea goala. De aceea orasul
a fost ars65. Cetatea, de forma rotund, se afla insa la poalele unui deal
si era puternica; santul ei era plin cu apg.65biS. Avea un oras mare, impodobit

58 Sasvarof. OrAstia se sin, la rgasit de Strei.

59 Keft, necunoscut.
60 Lipan, Lupeni; ung. Lupeny.
81 Devevar.
58 De fapt, spre
83 Sazvarof.
54 Saz Madjarlari; e vorba de sasii ardeleni.
$6 Despre arderea orasului vezi si G. Kraus, op. cit., p. 404 si Tentenelmi
1888, p. 60. Descrierea OrAstiei de catre vlia a mai fost publicat5. in Apulum", 1965,
p. 353, Sargetia", VII, 1970, pp. 115-116 etc.
65 bis Vezi Cialdtori, II, p. 340.

544

www.dacoromanica.ro
cu tot felul de palate, hanuri si biserici, incit era un ora frurnos, cu vii
si gradini, cu tirg si bazar. Cind a fost ars, s-au gasit in el atitea bogatii
si. provizii, 'Mat ostasii islamici s-au imbogatit si s-au imbelugat.
Pornind cu trei sute de ostasi pe dealuri i prin vii, am luat si de aici
prizonieri i prazi i, vinzind totul in tabra islamica, am cistigat, impreuna
cu cei trei sute de viteji, trei sute de gurusi, incit osteneala si necazurile
nu au fost in zadar. Plecind a doua zi din aceasta cetate, am mers sase
ceasuri spre miazanoapte i am ajuns la cetatea Vintul de Jos".
Cet atea Vintul de Jos. E dependenta de craii Ardealului, dar fiind
proprietatea blestematului de Rkczi, care a murit, cei o mie de luptatori
nemti"bis n-au vrut deloc sa se supun si, tragind cinci sute de lovituri
de tun, oastea musulmana n-a putut s se apropie de ea. Dar ce folos ?
Serascherul nu fusese insarcinat sa asedieze cetati in tara Ardealului
sd le bata cu tunurile, ci doar sa numeasca un crai si sa stringa vistieria
<=haraciul> pe trei ani".
Vintul de Jos este o cetate puternica de piatra, pe partea cealalta
a Muresului", fiind asezat pe virful unui deal inalt. Este inconjurata, 17
din cele patru parti, cu Vl, coline si padurice. Pe partea aceasta a Muresului,
la capul podului, are un ora mare, impodobit cu biserici mari, case, hanuri,
tirguri si cu bazaruri. Dar, intr-o noapte, oastea tatarasca, cea iute ca
vintul, i-a luat in prinsoare pe toti oamenii din acest ora si a gasit aici
nenumarate bogatii i foarte multe alimente ; apoi a dat foc orasului .1
l-a nimicit.
Acest oras e renumit si cinstit de unguri ca si cum ar fi mormintul
strabunilor lor. Dar tatarii fiind un popor care nu cunoaste respectul
pietatea, sarmanii locuitori s-au predat si si-au putut salva astfel viata.
Plecind de aici, pe dud mergeam care miaznoapte, oastea V.tarilor
s-a ciocnit cu tabara craiului loan Kemny si dud s-au intors cu zece mii

66 VinFazvar, jud. Alba.

Despre cetatea Vintul de Jos, fost in sapinirea lui Radu de la Afumati, rechlditI de
Martinuzzi, vezi A. V er ess, Acta et epistolae, pp. 141-142 si G h. Anghel si Ion B er-
c i u, Get* medievale din sud-vestu1 Transilvaniei, Bucuresti, 1968, pp. 32-40.
Despre arderea orasului la 1661 vezi Julius von Hann enh ei m, Mathias Vic-
tors zeagenassische Auszeichnungen aus dem 17 Jahrhundert, in Archly des Vereins", 1890,
p. 688 si urm.
66 bi8 La 1656-1658, solul suedez Conrad Iacob Hiltebrandt gAsea aici o companie de
pedestrasi germani, comandati de apitanul Conrad (Caleltori, V, p. 564).
67 Din 1658, Transilvania trebuia s plilteascl haraciul, mgrit de la 15.000 la 40.000
de galbeni, i alte mari desp5gubiri de rraboi, dar, din cauza expeditiilor, nu fusese
stringerea acestor obligatii atre Poartii. Vezi si vol. I, p. 181 (Seyahatname).
68 Maro, form& ungureasca.

545

www.dacoromanica.ro
 de prizonieri in-tab.ra islamic", bucuria i. veselia oastei islamice, precum
9.1 bogltia de pi-52i au fost aa de mari, incit nu se pot descrie. Apoi, arzlnd
pustiind.satele, am ajuns pe malul Mureului i. intreaga oaste
a trecut..riul pe un pod frumos, iar oastea islamick mergind cu alai peste
alai, s-a aezat la o btaie de tun de Alba Iulia.
Alba Iulia". Cetatea aceasta fiind cladit dup ocuparea Belgradului
de la Dunre, i se &Rinse numele de Belgrad. Aid se afl reedinta tuturor
crailor Ardealului. Cetatea e aezat pe malul Mureplui, pe un es intins
este o cetate puternic de form ptrat.'. Are cinci bastioane de crmid7obis,
prind c ar fi cetatea Oradiei. Se gsesc dou. porti : una privete spre
sud-est, iar alta spre apus. in interior, cetatea are strzi mari, impodobite
ca ptrtelele de ah, precum i biserici clddite cu atita art ca nu se pot
descrie. Si mai era impodobit cu han, cu cldiri de binefaceren, seminarii72,
case pentru patriarhi i. preoti, cu tirg, bazar i. bedestan.
Deasupra zidului dinspre sud al ea:4H, cu fata spre cimpie, se af1
un palat nespus de frumos al crailor72". Toti peretii i toate uik lui eran
zugrvite in fel de fel de culori i toate coloanele erau impodobite cu granit
verde .1 cu marmur5. de Samaki73. Toate ferestrele aveau ramele de bronz
i eran incadrate cu geamuri de cristal i oglinzi de Muranon, iar podeaua
18 era acoperitd, ca nite mozaicuri de India, cu pietre de marmur fing.
in diferitele indperi joase i cu etaj se gseau bazine, rezervoare cu ap
i ipote, din care tinete ap curat, inch 11 impodobeau astfel diferite
feluri de lucrri de art.
Locuitorii cettii tiau ca nu se pot impotrivi otirii otomane ; de
aceea, prsind acest ora puternic i frumos, ei au fugit cu totii in munti.
Trupele ttarilor, care ocupaser toate prtile ceftii .1 care nu putean fi

e Kraus nu spune nitnic despre capturarea acestor prizonieri (op. cit., p. 404). Oricum,
cifra este exagerata.
7 Erdel Belgradz, Belgradul ardelenesc ; de fapt Balgrad, cum ii spuneau romnii. Nu
exista nici o legatura intre ocuparea Belgradului (1521) s't numele Balgrad dat cetatii Alba
Iulia; cetatea de aici e mult mai veche, fiind amintita la 1206. Din vechea fortificatie nu a mai
ramas nimic deoarece a fost reconstruita in sec. XVIII. Vezi mai nou Al. Pops si L B er ci
Cet atea Alba Iulia, Bucuresti, 1965. Despre originea i vechimea numelui Balgrad vezi
N. Dr aganu, Romdnii in veacurile IXXIV, pp. 505-520.
70 bis De fapt avea 4 bastioane, cladite in secolul al XVI-lea i recladite intre 1614
1627 (Sebesty n, Renafterea, p. 98).
72 Imaret; probabil bisericile din oras
72 Medrese; e vorba probabil de colegiul Bethlen (CtIldtori, V, pp. 568-569). Pentru
toate acestea vezi N. S t oic es c u, Bibliografia Transilvania, MS.
79 bis Este vorba de fosta resedinta episcopalti catolica, restaurata de regina Isabela
transformata in resedinta princiara (Cilliltori, II, p. 343).
72Samahi, localitate in Asia Mica, vestita pentru cariere de marmura.
74 Muran djamlar (camlar), Murano, ling& Venetia, localitate vestita pentru fabricarea
de oglinzi o cristaluri.

546

www.dacoromanica.ro
infrinte in nid un chip, au luat mai intii clopotele de la biserid i, mai gb.'sind
i alte avutii, au capturat przi nenumkate i peste misur. <de mari> ;
apoi au dat foc acestui ora frumos i, astf el, acest ora plAcut .1 infloritor
fiind cuprins in ficri, n-a rmas in el nici o cldirem.
Mai inainte78, dud hanul Mehmed Ghirai se dusese la lupta sfint
de la Ineu, el d.duse in drumul s.0 peste acest ora i, impresurindu-1, se
luptase virtos timp de ase zile i apte nopti dar, in cele din urm5., ridicind
asediul cetii, mria sa hanul dduse foc oraplui s.0 exterior i plecase
mai departe". Dei, de atunci incoace, ardelenii ii refkuser' in adevr
oraul, totui, acum, fiind pirjolit din nou, s-a nenorocit de tot.
Dac populatia din aceast." cetate s-ar fi pregait cum se cuvenea,
ar fi putut duce lupte mari, acind ca multe mame s verse lacrimi, deoarece,
la sud de cetate, locul e ml.tinos i plin de smircuri. Dac ar parunde
In acest loc chiar i cai inottori, tot n-ar putea s scape i s-ar scu-
funda.
Acest ora are aer plcut i ap5. bun i grdini i vii frumoase. Oastea
islamid a poposit aid dou. zile. S-a dat din nou porund oastei fdtare
s plece pentru prad., adic in incursiune, i dou6sprezece mii de ostai
au pornit in urm.rirea lui loan Kemny. Plecind de acolo, dup cind
ceasuri de mers, ne-am oprit pe malul riului Mure. Luind ca prad toate
bogtiile satelor infloritoare, acestea (satele) au fost apoi incendiate.
De acolo, luind-o spre miaznoapte, am ajuns, dupa trei ceasuri, la
cetatea Aiud78. A fost cldit de banul Iezid79. i aceasta se afl sub
ascultarea crailor ardeleni, dar este posesiunea lui Rhedei Istvan80. Fusese
o cetatea frumoas., aezat intr-un es, ceva mai departe de malul riului
Mure, cu mnstiri, palate frumoase, cu tirg i bazar, cu hanuri i cu alte
cldiri de binefacere. Oastea ttara, mergind cu cerhagi Ismail paa in
avangardk a jefuit toate proviziile i avutiile, iar oraul l-a prefcut in ce-

76 Despre arderea orasului la 1661 vezi 0 G. Kr au s, op. cit., p. 404 0 Julius von
Hannenheim, op. cit., p. 700.
76 In 1658.
77 Vezi G. K r a us, op. cit., p. 270, unde se vorbeste de dArimarea pin la temelii"
a orasului, i Caleitori, V, p. 569. Descrierea lui Evlia Celebi a mai fost publicat5, in Apulum",
V, 1965, pp. 353 354.
78 Anetvar, grafie gresia in loc de Enetvar ; ung. Enyedvdr-Nagyenyed, Aiud.
79 Y ezid ban, personaj crest de Evlia ; numele sub care apare prima oar& in docu-
mente Aiudul este Enyed, iar cetatea este atzribitit de V. V5..a.sianu colonistilor sasi (Istoria
artei, p. 125). Vezi si G. Anghe 1, op. cit., p. 106, dui:A care cetatea e din sec. XVI -
86 Redey Ipanogiu ; e vorba de urmau lui Francisc Rhdei, fost principe al Transilvaniei
(1657-1658) (L N a g y, op. cit., IX, p. 744 si urm.).

547

www.dacoromanica.ro
19 nue81. Numai bunurile ascunse prin pivnite i cele din gradini i vii au
mai ramas, iar acestea au intrat in miinile otilor islamice care veneau
din urma.
De acolo, luind-o din nou spre miazanoapte i trecind, timp de patru
ceasuri, pe litiga un turn .1 peste riuri i prin multe paduri, am ajuns la
locul de popas numit Ponciab82, care fusese un tinut foarte infloritor, dar
tatarii, mergind in urmarirea taberei lui loan Kemny, au nenorocit acest
tinut i, luind cu ei dou'azeci de mii de prizonieri, s-au intors victorioi i
triumatori la ordie. Acolo a inceput sa se vinda un prizonier pentru
guru. Apoi, dupa trei ceasuri, am ajuns la Turda.
Ora,sul Turda. Se ala sub stapinirea craittlui Ardealului, dar formeaz
un district deosebit, care produce venituri cit vistieria egiptean. Din acest
ora se duce sare la toate cetatile de serhat .1 in alte tinuturi. Locuitorii
lui sint toti sarari. Cine n-a vzut ocnele de sare de aici inseamna c n-a
vazut inca ceea ce e o minune in lume, pentru c acestea sint nite subterane
infioratoare i primejdioase83. Fiecare ocnd este o groap, care ajunge in
adincurile pmintului, pina In fundul iadului, i, fereasca Allah, cei din
poporul lui Mahomed" sint bgati in aceste ocne, dac ajung in robie ;
nu mai este cu putinta nici o scapare.
in locul acesta, stincile de sare sint ingramadite ca nite dealuri, iar
caii, catirii .1 camilele, boli i oile ostailor au mincat .1 au lins sarea aceasta
cu multa placere. Asemenea ocne de sare se gasesc numai in dona locuri
In toata lumea aceasta ; unul este Turda aceasta din Ardeal .1 al doilea
este Ocna" din Tara Romaneasca. In alte tari sarea se scoate din lacuri
.1 din mare. Sarea zisd Hadji Bekta Veli"86 este ca o piatr de cristal,
pe cind sarea din Tara Romaneasca i cea de la Turda formeaza stinci
de marimea elefantului.
In apropierea acestei ocne de la Turda din Ardeal se afla un ora mare,
ale carui gradini .1 vii .1 cldiri publice erau atit de frumoase incit (oraul>
semana cu g-radina Irem".
Dupa ce am poposit o zi in acest ora, i-am dat foc i a fost distrus
In aa masur incit pe acest loc n-a mai ramas nimic, afara de o grmada
de ruine.
Despre arderea Aiudului vezi D e bre t z eni S imue 1, Erdlynek s Nagyenyed
vdrosdnak ket rendben esett getsnek, satczoltatsdnak, raboltatdsdnak rvid de Mieles histrldja
[Istoria scurtA dar adevAratA a arderii, jefuirii i pustiirii in douA rinduri a Transilvaniei si a
orasului Alud ...], Alud, 1838.
82 Pongab, probabil Pgida, la nord de Alud.
83 Despre ocnele de aici vezi Ccilcitori, I, pp. 268 270 si II, pp. 345 346.
84 Adic musulmanii, mahomedanii.
" Okya, Ocnele Mari, transcris gresit in loe de Okna.
88 Numele primului seih al ienicerilor otomani.
Bag-i /rem, grAdini celebre din Arabia ; in sens figurat : paradis pAmintesc.

548

www.dacoromanica.ro
 Sarmanul de mine, plin de cusururi, am primit din nou invoire de la
Melek-Ahmed pap." i, cu cincizeci de ostai bine inarmati, facind incur-
siuni prin munti, timp de o zi 0 o noapte, spre apus de acest ora al Turdei,
am ajuns la cetatea Sinteu89.
Privind din departare aceast cetate, am crezut ca este o cetate a
dumanului 0. ne-am dus inainte ; // constructorii ridicau un minaret nou. 20
Cind colo, aceasta cetate se supusese de buna voie, cind serascherul nostru,
Ali pava, ocupase Oradea 0, astf el, alipindu-se la tinuturile islamice, devenise,
din hass imperial, un voievodat al paei de Oradea 0. reedinta lui de tinut.
Cind ne-au vlzut oamenii lui Sinan paa de la Oradea s-au mirat 0 au
inceput a se sfatui intre ei, spunind : Cine oare sint acetia ?" Cind au
Oat c sintem un alai de gazii cetegii, au zis : Bre gaziilor, bine ati. venit !
De o luna de zile nu avem nici o tire de la oastea islamica ; voi de unde
veniti 0 unde mergeti ? Unde se Oa oastea islamic. ?" La intrebarile lor,
am raspuns : Drept vorbind, noi am lasat armata islamica in oraul Turda,
de unde se scoate sare, i. am venit in grab incoace in timp de o zi 0 o
noapte, crezind ca cetatea aceasta este o cetate duman ; dar multutnim
lui Allah ea am pait pe pamint islamic". Atunci, minunindu-se, ei au
zis : Bre oameni buni ! Oraul acela, de unde se scoate sare, se afla la o
distanta de ase conace de cetatea noastr ; cum ati trecut voi, cu patruzeci-
cincizeci de ostai, prin aceasta tara de ghiauri ?" Si, ardtind fata de noi
mult respect, ne-au ospatat, zicindu-ne : Bagati de seama, fratilor, s nu
luati pe nimeni prizonier din acest tinut 0 sa nu dati foc satelor ; altf el,
va privete !". Si ne-au dat foarte multe daruri, iar eu, umilul de mine,
le-am vorbit astfel : Luati seama gazii ! intrucit noi am venit aid calare,
sintem o trupa care am pus la sorti viata 0 capul nostru. Noi nu am fost
In acest tinut, nu cunoatem satele lui 0 nici oraele lui. Ca s nu ne
intoarcem la ordia noastfa' cu mina goal., trebuie sa mergem 0. noi la
vinatoare, aa cum lupul flamind alearga dup. oaie. Daca aa stau lucrurile,
v rugm ca, din atitia ostai citi aveti, s ne dati cinci sau zece calk-4i
curajoi care s ne fie calauze 0 sa ne arate satele dumane ce le putem
prada 0 apoi sa se intoarca de la hotarul vostru". Atunci, citiva viteji au
exclamat : Ce-i drept, asta-i un lucru rezonabil" 0 zece ostai s-au dus
s se pregateasca spre a merge cu noi.
Cetatea Sinteu este o palanc de lemn bine intarita. in ea se gasesc
o mie de ostai alei, o geamie, depozite bogate de arme 0 cele mai bune
tunuri ungureti90. Este o cetate foarte puternica, aezata lingl un podi,

88j acesta participa la campania condusl de Ali paya.

89 Solomkovar, ungureste : S61yomkvsir, jud. Bihor.
0 Sahane Macar toplars.

549

www.dacoromanica.ro
 loe de intaritura, iar pe deal are vii; tirgul i bazarul i celelalte cladiri de bine-
21 facere eran pe cale de inflorire. II Au venit apoi insotitorii din aceasta cetate
intorcindu-ne de aici, rusinati i pagubiti, am mers in acea zi spre rasa-it
trecind riul Cris", am vazut ca tocmai atunci, pe malul cellalt al Crisului,
zece ostasi inamici duceau sase prizonieri islamici. Am tras numaidecit
sabiile din teaca s't intr-o clip i-am inconjurat pe cincisprezece dintre ei
i-am prins. Am scos din lanIuri pe cei sase mahomedani, pentru care am
aparut ca un dint salvator. I-am pus pe toti s incalece pe caii dusmanilor,
iar pe dusmani i-am minat pe jos, tragindu-i cu funiile Arzind i pustiind
toate partile, am luat patruzeci i ase de prizonieri alesi i, dupa ce
ne-am intors la oastea islamie., am vindut prizonierii, revenind fiecaruia
<dintre noi> cite zece gurusi.
Plecind i de acolo, am mers care miazanoapte, printr-o cimpie intins
populat., pustiind i nimicind totul, i, mergind timp de sase ceasuri,
am ajuns la cetatea Gherla92.
Cetatea Gherla. Numele sau adevarat este Ugyvar93 ; se dn.' sub asculta-
rea crailor Ardealului dar, inainte de domnia lui Suleiman han, era locul
de negot si de jalbe" al intregii Ungarii. Cetatea ei e o cladire in sase colturi,
puternica i frumoasa, asezata pe malul unui lac mare i are sapte bas-
tioane noi95. Are munitii i tunuri bine intretinute i se afla in ea sase
de ostasi nenyti, luptatori. Cind toat oastea noastr glorioasa, ajungind
sub zidurile ei, s-a oprit acolo i cind, in zorii zilei, ostirea intreaga, ca
niste roiuri de albine, a dat navala asupra cetaii, din patru parti, ghiaurii
abia au putut sa traga o salva de tun i sa sloboada o salv de pusca. ; de
altceva nici n-au mai fost in stare. Toti preotii lor, atirnind de bastioane
drapelul de aman", au inceput sa se vaiete i sa strige : Indurare indu-
rare !". in partea de apus a cetaii, soldati rumelioti, din aripa lui Melek-
Ahmed pasa, s-au suit pe zidurile cetatii cu scari i funii si multi serdenghecitii
au intrat in metereze. Cind crenelurile i parapetele s-an umplut de ostasi
musulmani, sute de dusmani s-au aruncat in santurile cetatii ca intr-o groapa
22 si au murit acolo. Neamul lui Mahomed // a deschis portile cetaii i toti
gazii.i au umplut cetatea.

91 Kris, forma romaneascA.

92 Samos-Uyvar. Szamos Ujvdr.
Ugyvar sau Ukvar.
24 tn sells de resedintA unde populatia 1i prezenta jalbele.
" Cetatea construia incepind din anul 1535 de loan Zapolya, continuatil de Marti-
nuzzi, I. Sigismund i Gh. Rkczi I o II, a fost avariat de tatari la 1658 (G. Kr au s,
op. cit., p. 270). La 1661 avea o garnizoana micA (ibidem, p. 405). Vezi si A. Tat o
Cetalea Gherla. Spicuiri istorice, Gherla, 1933, Sebest y n, Renasterea, pp. 103-104 si
Gh. Anghe 1, Geld's: medievale din Transilvania, Bucuresti, 1972, pp. 114-115, unde se
reproduce si un plan al cetitii.

550

www.dacoromanica.ro
 Nu s-a pomenit ca o cetate ca aceasta s fie ocupat. fr. <a se con-
strui> metereze, fr subterane i ail arme. Dar ce cetate puternid" era !
De teama oastei otomane, rminind far sdpare, ei au cerut aman, dar
cererea lor n-a fost implinit i citeva mii dintre ei au fost luati prizonieri,
iar avutiile lor au fost luate ca pfzi pentru cei &Arad. Skmanul de mine
si sapte slugi ale mele am cintat deasupra crenelurilor ezanul" lui Mahomed
si am arborat drapelele victoriei impftesti. N-am lsat in nici o biserid
idoli si crud i am scos i icoanele i chipurile. Bisericile erau cldiri inalte
artistice ; toate se inAltau pin la cer i erau acoperite cu plumb albastru
zugrvite in tot felul de culori. S-a poruncit ca in sapte din aceste biserici
s se pun.' mirhab i minber i mahfiluri pentru muezzini i sdunele"
s-a hoarit s fie pregcute in lcasuri de rugkiune pentru gaziii musulmani
pentru trupele dreptcredincioase.
Dar efendiul nostru Melek-Ahmed pasa n-a gsit nimerit acest lucru
si de aceea aianii Devletului i oamenii cinstiti i cirmuitorii, precum
comandantii bstrini ai gaziilor, s-au intrunit la sf at. Atunci Melek-Ahmed
pasa a vorbit astfel : Spuneti c ati alipit tara Ardealului la trile islamice,
<dar> acest lucru n-au putut s."-lfac nici Baiazid Ildirim", nici Sari Gazi
Suleiman han". Ei au desemnat Dun6rea ca hotar i n-au privit in partea
aceasta si nu au incendiat-o, ci au zis doar ca aceasta s.' fie vacuf pentru
Mecca si Medina. Cetatea aceasta se afl tocmai in mijlocul ghiaurimiil"
si, in timp de douzed de zile, cu greu am ajuns pin aici, de pe pknintul
islamic. Reparind cetatea, veti 15.sa in ea un nums de slujbasi ai lui Allah
veti pleca ; cum yeti putea s-o apkati dup aceea, de vreme ce, prin
imprejurimi, nu exist nici urm de cet.li islamice ? Dad. rposatul Seidi-
Ahmed pasa ar fi trAit acum, ar fi putut s pun aici oameni, dci el bgase
spaim in dusmani i ucisese multe mii dintre ei. El ar fi putut s cucereased
alipeasd. tot Ardealul". Dup ce el a spus aceasta i a fcut, atunci
toti gaziii care au luat parte la sfat au zis : Este un sfat intelept. Cetatea
aceasta este vechiul scaun al crailor i chiar clack' o alipim la impArtia
Islamului, dusmanii tot ar ataca-o oricind i ar cuceri-o i s-ar putea
indurm necazurile multor expeditii. E posibil ca s cladesti in ea geamii
si moschei i cldiri publice, dar nu e cu putint stpinirea ei".
Din aceast pricink renuntind la aceast idee, au luat de prin case
biserici /1 tot ce era valoros i apoi au dat foc acestui oras infloritor i 23
astfel au pus mina pe atita prada incit nu se poate descrie. Mai. mult, in
96 Cintul de chemare pentru ruga.
98 Kiirsi, scaune de pus Coranul san amvon pentru predica.
98 Sultan otoman (1389-1402).
99 Suleiman Magnificul; Sari, galben".
loo Kfirisian, propriu-zis ,,tara ghiaurilor".

551

www.dacoromanica.ro
 biserica 'Malta, din fata palatului, destinat crailor, ostaii au gasit sarco-
fagtuile multor crai. Unul din ei edea intr-un tron de argint impodobit
cu pietre scumpe de mare pret. Ca i. atunci cind guverna, el avea pe cap
o coroana i. surguci din pietre scumpe, pe umeri o mantie pretioasa de
m'atase, mijlocul ii era incins Cu un briu i. cu sabia lui Samsamni, iar in
mina tinea sceptrulln, impodobit cu pietre scumpe. in cele patru p.a.*
se aflau, in vase de portelan aurit, diferite parfumuri, iar in cupe de aur
.1 de sticl stteau vinuri roii ca laleaua, iar la dreapta i la stinga se gasean
o suta de pungi cu dinari.
in timpul jafului, ostaii s-au incaierat intre ei i. vreo aptesprezece
au devenit martiri in aceasta lupta. Pentru martiri s-au spat gropi in
tabr i. au fost inmormintati in ele ; deasupra lor am ars foc ca A, nu li
se cunoasca locurile i ca nu cumva sa-i gaseasc apoi dupianul i. sa-i
ard".
in ziva urmatoare, plecind din cetatea Gherla, ne-am indreptat spre
miaznoapte. In ziva aceea au venit iscoade la serdarn3 i. i-au adus urm-
toarea tire: Craiul loan Kemny a strins impreun cu toti hertogii i.
beii sai o suta de mii de ostai in tinutul Ecsedvrl" i, azi sau mime, va
porni impotriva voastra. Inamicul e in mare fierbere, zicind c. Seidi-Ahmed
paa a murit. Atita vreme cit oastea noastra n-a patruns in mijlocul ghia-
urimii, nici capul nu i. 1-a artat. Fiji cu bagare de seama !" Dupi ce au
adus aceste tiri la cunotinta serdarului, ei au primit daruri bogate O au
plecat din nou s. iscodeasca.
S-a dat porunca pentru ca, de acum incolo, sa nu fie trimise poverile
mai inainte i sa nu se plece dup prad., iar tuiurile .1 poverile sa mearga
impreuna cu noi. Toat otirea islamic5., bine inarmata, a pornit incet-
incet la drum. Ismail paa, cu oastea eialetului de Buda, forma avangarda,
iar Hadji-Kasim pap, ariergarda, Melek-Ahmed paa, Cu trupele rumeliote,
statea la dreapta, iar Qavuzade, cu trupele anatoliene, era la stinga. Fiind
indispus de aceasta tire ingrozitoare, lui Ali paa, serdarul, ii parea ru
ca 1-a ucis pe Seidi-Ahmed pap. .1 mergea inainte foarte trist, fumind
Raposatul Seidi fusese sufletul otirii i. Azrailull5 dumanului. Mergind
24 apoi vreme de cinci ceasuri, am trecut printr-o cimpie mnoas., cu gra-
mezi de gnu formate din sute de mii de snopi, i. ne-am oprit intr-o lunc de
pe malul Someului. De aci, serdarul a trimis zece mii de tatari, vinatori de

101 Samsam, erou legendar la arabi.

102 Asa.
108 Serdardan, de la serdar".
104 Edjetvar, Eesed in R. P. Ungar. Dupl G. Kr au s, op. cit., p. 408, Kemny
era la Hust.
105 A zrail, ingerul mortii la musulmani.

552

www.dacoromanica.ro
du0nani, ca s. jefuiasd. 0 s. aducA tiri despre craiul loan Kemny. Dar
umilul de mine n-am mers cu ei.
Ttarii au umblat in ziva 0 in noaptea aceea. In locul numit tinu-
turile Stmarului"106, citeva mii de dumani spaser auturi ling un lac
mltinos 0 intraser in ele. De jur imprejur spasera gropi 0 le imprej-
muiser cu crengi 0. vreascuri 0 se inchiseser in ele cu foarte multe lucruri
de prep. and au aflat de aceasta, ttarii, impreun cu osta0i viteji de
serhat, care erau cu ei, anume dou mii de pedetri 0 clreti ale0, au
pornit impotriva acelei tabere. Glaiaurii ieind cu top din locul m15.tinos,
au urmat mceluri 0 lupte timp de trei ceasuri. in cele din urm, ttarii
retrgindu-se intr-o parte, inamicii au crezut c ei au luat-o la fugh. 0,
iqind cu totli din tabr, au venit pe es, gonindu-i. Acesta fiind un fel
de bairam107, ei s-au intors dintr-o datd 0, impreun cu gaziii de serhat,
i-au impresurat pe dumani 0, transformindu-i in nite maimute lovite
cu mingea, pe multi i-au trecut prin ascutiul sbiei 0 au capturat toate
avutiile 0 au luat prizonieri copiii 0 femeile lor, in ziva a aptea ei s-au
intors la ordie cu mult. prad 0 cu douzeci de mii de prizonieri108.
Cind au fost dui la tirgul islamic, prizonierii eran de doti ori mai
numero0 deck soldatii nostri. Chiar 0 slujitorii mei au adus trei dieci
ungurii", adica oameni care tiau s serie 0 s citeasd, lar unul dintre ei
cunotea mult istorie. El era golesail, adic unul care cutreierase lumea
In lung 0 in lat.
Din pricina marelui numr de prizonieri, s-a iscat team in tabra
islamic 0, dup porunca serdarului, copiii, fetele 0 femeile tinere au fost
oprite, iar dintre brbati, nou mii de in0, in stare s lupte, au fost uci0
pe malul riului Some. Srmanul de mine, mirindu-md de asemenea fapt,
am zis : O Creatorule !, nu te intrebm de ce faci un lucru, dar datoritk
drei taine trebuie sa curg aici singele a nota mii de oameni?". il Au fost 25
mcelri-ti de team c., daca ar veni loan Keinny, ei ar putea s deNrin
tot atitea mii de dumani in tabra noastr 0 ar putea provoca turbur'ri.
In timpul acesta, venind iscoadele noastre, au adus tirea c. loan
Kemny a trecut Tisa 0 s-a deprtat cu dotazeci de conace mai incolo"m.
Osta0i s-au bucurat mult de aceast tire, dar acum le prea foarte ru
e, i-au ucis pe acei nou mii de prizonieri.
ioe Salmar nevahileri".
107 Bayram, sArbAtoare, amuzament.
100 G. Kr au s, op. cit., p. 410, vorbegte g'i el de multe mii de cregtini luati robi
din prtile Siltmarului g'i adunati la Domahida, unde tAtarii s-au unit cu Ali paga.
log Madjar diyaki.
110 Golesa, poate In sens de globtrotter".
in Fapt confirmat gi de G. Kr au s, op. cit., p. 410.

553

www.dacoromanica.ro
 Plecind de pe malul riului Some, am mers tot &are miaznoapte in
urmrirea craiului loan Kemny i, dup cinci ceasuri de mers, ne-am oprit
tot pe malul riului Some. Mai inainte, de teama lui Seidi-Ahmed pap.,
craiul Rkeiczi acuse aici o tabr mare care abia putea fi inconjurat
intr-o zi. antul acelei tabere amintete de infern .1 prin el curge apa riului
Some. intr-o parte se afla riul cel mare al Someului i, dincolo de ant,
spre rsarit, era un loc mltinos i plin de stuf. Craiul Rk6czi nu putuse
s rmin nici in aceast tabrd.
Plecind de acolo, am ajuns la locul de popas numit Turda Mica".
acesta este un ora populat, <aflat> sub oblduirea crailor Ardealului.
aid se afl o ocn mare de sare care aduce venituri cit bogtiile Egiptului.
Este un ducatm aparte. Gsind pustiu i oraul acesta, am scos din el toate
avutiile aflate la indernin. .1 i-am dat foc. Am trecut apoi nestingheriti
riul Some i, mergind printre dealuri pline de culturi, am ajuns la cetatea
Clujn4.
Cetatea Clujului. A fost cldia de un crai cu numele de Laiom care
s-a nscut in anul 1503 dup. Christos i a ridicat aceast cetate, in al
patruzecilea an, de teama lui Suleiman han'16. in prezent este sub asculta-
rea crailor Ardealului. in ea gsindu-se i trei mii de soldatin7 ai impratului
austriacm, serdarul ei nu s-a predat. Astfel, a fost atacat oraul, iar cind
ungurii din cetate, vzind cA cetatea a rmas pe seama bundvointei, au
arborat pe bastioane drapelele de capitularen9 i a venit la serdar i
cpitanul ei, numit Hereko120, cu daruri i s-a supus.
Cetatea Clujului este o constructie puternic5., in form de parat,
aezaa la poalele unui deal cu vii, avind circumferinta de patru mii de
111 Kiicilk Turda.
111 Herseklik.
114 Kolojvar Koloszvdr; azi Cluj-Napoca.
111 Layo, de la Ludovic, dupii obiceiul lui Evlia de a numi astfel pe regii maghiari.
Despre existenta unei cetAti a Clujului se poate vorbi incA de la inceputul secolului al XIII-lea,
cind castrum Clus este amintit in documente (1213). A rAmas un fragment din zidul cetAtii
ridicate chip& retsagerea tAtarilor (sec. XIII), in curtea fostului claustru al dominicanilor
franciscanilor din Cluj. Cetatea a fost ref AcutA i meritA apoi in mai multe rinduri. Vezi H u r-
muzaki, 1/2, P. 439.Vezisi I. Mitrofan, Descoperiri arheologice la Cluj i imprejurimi,
In Acta Musei Napocensis", II, 1965, pp. 657-666, St ef an P as c u Vioric a
Marie a, Clujul medieval, Bucuresti, 1969 si Tr ost e r, Dacia, p. 448 si un., unde se
reproduce si o gravurA infAtisind orasul o cetatea in aceastA vreme.
111 Suleiman lslagnificul.
111 Solicit.
111 Leopold I.
111 Vire. G. Kr au s, op. cit., p. 416 vorbeste si de distrugerea pArti/or mArginase
din Cluj.
120 Hereko, greu de identificat. Vezi lista comandantilor austrieci la G. Kr au s, op.
cit., p. 432.

554

www.dacoromanica.ro
pap. Este o cetate Cu un zid simplu, cu patruzeci de turnuri p cu patru
porti, precum i cu sant. II Cetatea are p intsituri in partea de apus, unde 26
se af1 una din porti. Spre poarta aceasta se gseste o moar de ap. La
rskit, se afl poarta dinspre oras, iar la naiazAzi este poarta Cimitirului ;
In partea aceasta santul nu e adinc. Toat lumea, intrind in cetate, a vizitat-o
si a f dcut negot. Atunci, am intrat p eu, umilul de mine, si am privit-o.
Are unsprezece mlnstiri frumoase P toate au clopotnite inalte in forma'
de chiparos P sint acoperite Cu cositor, ca argintul, Cu bronz sau Cu tab15..
Pe cupola fied.rei biserici se dig cruci aurite de marimea omului ; pe lingd
biserici se gsesc p case preotesti ce servesc pentru coli, ca medresele. Se
mai gsesc p case de negot, tirguri p bazaruri. Numai femeile cump.ra
vind ; brbatii lor se indeletnicesc p ei cu unele treburi.
De teama ostirii islamice, locuitorii satelor din imprejurimi au venit
In cetate P era atita lume, cA nu gaseai nici o palma." de loc unde s. calci.
Se mai aflau aici, gata echipati, p patru mii de ostasi. Orasul are o clim.
foarte bun. Dup ce am vizitat totul, ne-am intors la ordie cu insotitorii
nostri.
Plecind de acolo, am ajuns, dupd patru ceasuri de mers, la Fiz121, care
este un loc plin de verdeat. De acolo, in trei ceasuri, am sosit in cetatea
Bologa122.
Cetatea Bologa. Ziditorul ei este craiul numit Mihadi Lasloi23 care zace
In cetatea. aflat sub stapinirea cezarului Austriei. In istoriile maghiare
. .124,
serie c fiul acestuia, episcopulm, a fost un crai vestit". i cetatea aceasta
tine de craii Ardealului, dar este posesiunea ereditar a printului Disvan326.
Arzind orasul ce se afl in afara cetAtii, dusmanii din cetate au predat P
cetatea cu conditie. Slujbasii, ostasiii27 p lefegii129, care se aflau
in ea, iesind din cetate, au venit la serdar cu plocoane. Ei au luat pentru
paza lor o oda de ieniceri p
121 Fie sau Febez, neidentificat.
122 Sebe s Ujoar. I se apune Sebesvar, Cetatea Sebesului, dup riul de munte care se
varsA in Cris. Este situata In satul Bologa, la apus de Huedin, jud. Cluj.
123 Mihadi Laslo, personaj legendar; un asemenea crai nu a existat. Cetatea este amintia
prima oar& la 1322 si a fost un timp cetate regal.
124 Spatiu alb in text.
Irseh sau erseh; ung. rseh = episcop. Este posibil ca Evils sit se refere la Andrei
Bsithory, care a fost cardinal si principe.
no Disvan hralzade, personaj inexistent: nume derivat poate din Istvan (Stefan). Cetatea
a fost in stApinirea lui Mircea cel Biltrin i, pe acea vreme, se afla in stapinirea familiei B &Jiffy
(vezi Cumidava", II, 1968, pp. 65-66).
ni oameni inarmati" (1).
Nemes, terznenul maghiar pentru nobili.
Zadas, in loc de sad,* popular pentru zsoldos, lefegii"; zsold, leafs militarilor, solda ;
de aid cuvintul jold.

555

www.dacoromanica.ro
 Cetatea, asezat pe malul riului Cris, este o cetate frumoas., de piatr,
avind sase laturi i bastioane trainice. Dup ce s-a incheiat pacea, s-a
tras cu tunurile in cinstea serdarului si a fost veselie mare, fcindu-se multe
vinzAri i cumprri. S-au gsit aici multe alimente, buturi i multe pot-
27 coave de cai i cuie. Au fost lOsati in pace i cei cinci mii // de soldati
austrieci din cetate.
Mai sus, numitul nu, Cris13, izvorAste din podisurile de la Bologain
coborind, se desface in dou, brate. Unul din brate curge pe ling5. Oradea.132,
iar al doilea, primind denumirea de Cris133, trece pe ling. Oradea si, rnergind
la o deprtare de un conac mai la vale, trece pe lingd cetatea BatOrin, zidit.
de Husein pasa, fratele lui Siavus pasa, i, curgind cu incA un conac spre
apus, se vars apoi in marele riu Tisa, in apropierea Ciongradului133
nostru.
Plecind de la Bologa136, am ajuns, in cinci ceasuri, la seraiul cOpitanului
de Utvar137. Aici este un palat construit cu atita mdestrie, inch nu poate
nici limba s-o spunk nici condeiul s-o descrie.
Devastatorli i jefuitorii, aprinzind intr-o clip acest palat, asemnAtor
cu paradisul, I-au facut una cu pmintul. Aici, in aceast luncA verde,
s-au intrunit la sfat toti demnitarii.
Deoarece in Tirgul Mures133 se rsculaser ghiaurii i intrucit nu am putut
porni impotriva lor, am mers iari spre miazmoapte, prin munti prlpas-
tiosi i &umuri grele, i, in trei ceasuri, am ajuns la local de popas numit
Sindek139. Prin locul acesta nu puteau trece marea multime de care cu poveri
carele de tunuri. De aceea, pentru paza intregii poveri, 1-au insArcinat
pe efendiul nostru Melek-Ahmed paga, cu oastea eialetului Rumelia, si am
z5.bovit dou zile in locul acesta, pin s treac., prin muntii prOpstiosi,
multe azute. Dar numsul prizonierilor sositi in acest loe numai Allah Ilstie.
Prizonierii in virst de 15 ani se vindeau aici cu cite o sut de aspri, iar
caii cu cite cincizeci de aspri.
tn ordia islamie era asa de mult pradk incit toti s-au scirbit de
prAzi. De aceea ei 15.sau, pe locul unde se afla ordia, fel de fel de lucruri ;
180 Keref. Evlia utilizeazi forme diferite pentru Cris.
181 Sebefvar; mai sus Sebe s Uyvar, Bologa.
138 Crisul Repede. Vezi Cdldtori, V, p. 548.
188 Kz,c. adicd Mic". Este Crisul Negru.
iss Fekete Yator, Batir, jud. Bihor.
ias Ciokrad (gokrad), adici Csongrd.
286 Sebef Uyvar.
187 Utvar, neidentificat.
138 Va,sarhel, mai tirziu Maros Vsrhely. Aici incepuseri secuii riscoala, in sprijinul

lui loan Kemny.

138 Sindek sau Sinedek, necunoscut.

556

www.dacoromanica.ro
chiar i unele femei i copiii utnblau de capul lor, pe locul taberii, fr nici
o grijs.
Locurile acestea se cheam5. tinutul Bihoruluim ; sint locuri foarte
mnoase. De acolo, in cinci ceasuri, am ajuns in orasul numit Dej141.
Oraptl Dej. Este posesiuneam crailor Ardealului. Aceste locuri formeaz5.
tara Ardealului propriu-zis. Orasul e situat pe un loc ripos si are dou-
sprezece m de case de piatr, acoperite cu olane, incit cine le vede rmine
uimit Ostasii de avangarai ai lui Ismail pasa, luind de aici multe przi,
au ars si au distrus i acest oras plcut143. Srmanul de mine am trecut 28
pe acolo si 1-am privit impreun cu efendiul nostru Melek-Ahmed pasa.
Desi rmAsese eft o buctic5., din Soare, i cit o picdtur5., din mare, totusi
prea incintstor la ochi.
Plecind de aici, in patru ceasuri, am ajuns la Madenglaiahm. Poate
fi numit, cu drept cuvint, izvor de psuni. Pe acest ses verde si intins, oastea
islamied s-a odihnit dou zile, iar caii fdtarilor i vitele ostasilor s-au saurat
bine cu ierburile din aceast5. cimpie.
De aici, mergind timp de cinci ceasuri, printre dealuri si mlatini, ne-am
oprit pe malul riului Somes. Riul acesta izvorste din muntele Sal'45, ce
se afl in muntii secuiesti din rsrit, i, trecind prin dou5.zeci 0 una de
cetti, se vars in marele riu Tisa, in apropierea cetatilor Nmny146
Balk:1147. E o ap foarte bun5.. Riul acesta curge tocmai din central Ardealu-
lui i scald multe v5i, sate, orase, cet5.1i i ogoare i apoi, mergind spre
miaznoapte, iar se intoarce.
Aici, srmanul de mine am trecut Cu optsprezece ostasi Somesul 0,
strltind pdurile dinspre rsrit, am fcut intr-o noapte incursiune
cind crpa de ziu, am atacat un sat 0 am prins patrusprezece tineri des-
toinici si am dus cu noi, ca prad5., o sut cincizeci de boi i cloud sute de oi.
Sosind cu bine inapoi, pe malul riului Somes, am vindut aci prAzile
mi-a revenit suma de 21 gurusi. Pentru partea ce mi se cuvenea,
am pstrat un tinar cu numele de Kiazim.
140 Bihar.
141 sau Dervarof, cu un punct in loe de trei, care dA : Dejvaros.
142 Hass.
143 DupA G. Kr au s, op. cit., p. 413, Ali pava stabilit tabAra intre Dej i Beclean,
de unde turco-tAtarii plecau pentru pradA in regiunile invecinate ; dintr-o scrisoare publicatA
de acelasi (p. 416), aflAm cA Dejul fusese pref Acut in cenuse cAtre sfirsitul lunii iulie 1661.
Vezi i TOrtenehni Tar", 1888, p. 61.
Madengdh inseamnti loc de minereuri". De la G. K r au s, op. cit., p. 416, aflAm
141
c turcii au plecat de la Dej in noaptea de 29 iulie spre Chioaru, dupti care au inconjurat
Baia Mare.
146 E vorba de muntii Rodnei. Numele dat de Evlia Celebi nu corespunde realitAtii.
146 Nantin (ung. Vsaros Thimny), ores in R.P. UngarA, la 70 km nord-vest de Satu
Mare.
147 Kallo (ung. Nagy Ketll6), cetate in R.P. Ungarti, la vreo 70 km vest de Satu Mare.

557

www.dacoromanica.ro
 Dup.& aceea, mergind patru ceasuri ctre raiaz6noapte, ne-am oprit
iar5.5i pe malul riului Some, intr-un loc verde, asemenea grdinii raiului.
and oastea, ca marea, s-a oprit aici, a prdat O a ars toate satele din impre-
jurimi. Pentru pustiirea satelor 9i cimpiilor de aici, am zbovit zece zile
pe malul acestui riu i, in sfir*it, toat oastea a trecut cu bine in partea
cealalt a riului 0, mergind, de acum spre rsrit, am mers cinci ceasuri
peste vi i dealuri, oprindu-ne intr-un 9es al c5.'rui nume nu-1 9tiam. S-a
dat porunc oastei ca fiecare s5.-i pzeasc bine prizonierii din cort. De
acolo, in dou ore, am ajuns la cetatea ChiOar148.
29 liCetatea Chioar. In maghiar. inseamn5. cetate de piatr"49. Se
af1 sub ascultarea crailor Ardealului. Este proprietatea lui Papali150, fiul
lui Rk6czi. Intemeietorul ei a fost un crai ce se cheam Gorandi Miklo151.
Cetatea aceasta nu s-a supus, i, tragindu-se peste o sut de ghiulele asupra
oOirii noastre, au fost omoriti multi oameni, dat fiind ca era aproape de
drum. Nimeni nu putea s se apropie de ea i otile dreptcredincioase au
trecut pe departe <de ea>. Dar ostaii din cetate, 2. ezindu-se mai dinainte
la pina, au prins multi mahomedani in nenorocirea robiei i i-au pus in
lanturi. Cind aceast situatie pifia de necazuri a fost adus la cunotinta
serascherului, a fost numit atund efendiul nostru, Melek-Ahmed pap., ca
s5. prind limbi" din cetate. intr-o noapte, el a pus la pindd sub cetate
dou mii de viteji inarmati i, dimineata, cind s-a deschia poarta i dumanii
au ieit afark fr niel o team., atunci gazifi notri, care st5.teau la pindl,
au tras indat sbiile cu strigte de ah !" Ei au inchis numaidecit poarta
cettii i, dintre ghiaurii r.mai afark au prins cinci sute, iar la patru sute
le-au tlat capul.
Atunci s-a tras din cetatea aceasta poate .1 o mie de ghiulele, dar,
multumit lui Allah, dintre ai notri nici unul n-a fost vtdmat. Toate bogatiile
care au putut fi g5.site afark le-au luat gaziii notri din Croatia152, iar cei
cinci sute de prizonieri au fost dui cu alai la Melek-Ahmed pap. Citiva
dintre ei au fost adt.ni la serdar ca prini pentru informare, iar dup cerce-
tare, au fost decapitati in afara cortului serdarului. Dupa aceea prizonierii,
impreun cu toat prada, au inceput s fie vinduti. Dar i afurisitul de

148 K5var. In rom&neste, cetatea e numita popular Chioar, dar cArturarii folosesc o
denumirea de Cetatea de Piatra, traducerea literal& a numelni maghiar ; Remetea Chioarului,
jud. Maramures.
149 Ta f Kale.
150 Podli, porecl& dat& de turci lni Prancisc Rkczi, fiul lui Gheorghe Rkczi al
II-lea.
151 Gorandi Miklof ar putea fi Gara Mikls, intrucit cetatea a fost zidit& in timpul clnd
acesta indeplinea dregAtoria de palatin al Ungariei (sfirsitul sec. al XIV-lea o inceputul
sec. al XV-lea). Vezi Nag y Iv u, Magyarorezdg csaiddati, III, pp. 329-330.
151 Hirvat.

558

www.dacoromanica.ro
cpitan al cettii se travestise czuse prizonier in lupta aceea. El tcea,
iar dud, printre osta0i de la margine, pretul lui s-a urcat pin la patruzed
de mii de guru0, abia atund s-a aflat cine era el. De aceea, dind 0 o sut
douzeci din prizonierii care au fost luati mai inainte de la Islam, el a fost
vindut apoi locuitorilor <cettii> cu patruzeci de mii de guru0 ; fiecrui
gaziu i-au revenit cite treizeci de guru0.
Numita cetate a Chioarului e aezat pe malul riului Some, pe un
munte ce se inalt pin la cer, i cuprinde dou fortificatli foarte puternice
care stau fat in fat. in afar de cetatea Devei, nu se mai gsete o cetate
aa de puternic. // De partea cealalt. a Someului se afl, ce-i drept, un 30
deal inalt, dar de pe dealul acela nu se poate face nid o strickiune cettii.
Locuitorii de pe granit numesc cetatea aceasta Cetate-furc."53. Poarta
ei se afl in partea de apus ; imprejurimile stilt dealuri i Val
Plecind de aici, am ajuns, in trei ceasuri, pe malul riului Lpu134. Riul
acesta izvor4te din muntele Halma133 0 se vars ad in riul Some. in
apropierea acestui loc se gsesc minunate izvoare i bi caldem, tu sezonul
cireelor se adund aici pin la dotazeci de mii de oameni, care petrec 0 se
inveselesc sub corturi.
De acolo, timp de trei ceasuri, ne-am continuat drumul, arzind
distrugind sate mari ca nite orae. Satul Tiivar137 s-a supus ; de aceea s-a
pus in el o oda de ieniceri i n-a fost ars.
In locul acesta, ca s lsam urme, au fost luate o mie de oi i s-a vindut
cu cite aisprezece aspri oaia. Dup socoteala judeatorului de oaste, Rama-
zan efendi, s-a inregistrat c in nici o expeditie nu s-a imbogtit oastea
aa de mult, ca in aceasta.
De acolo, mergind cinci ceasuri, in ajuaul de Bairam din luna zilhidjdje,
anul 1071138, cu vorba: Cu voia lui Allah"159 i inarmati, am ajuns la cetatea
Baia-Mare" .
Cetatea Baia Mare. Prizonierii notri ne-au spus c Nik Baum., adicl
Craiul cel bun' '162, imul din urma0i lui Menucehr"3, a venit pe pmintul
163 9atal hale.
166 LaPW ; este ung. Ldpos, MlAstinosul".
Halmas. Este vorba de muntii 1.46pu.su1u1.
166 Face aluzie, probabil, la Bicsad.
Probabil Remetea Chioarului, jud. Maramures.
268 5 august 1661. Arfe cade totdeauna in 9 ale lunii zilhidjdje, ajunul Bairamului.
1P9 Allahamme lebbeyk".
160 Nik Ban Ezder, in loc de Ejder. Nik Ban este o deformare a lui Nagy Banya, numele
maghiar al cetAtii Baia Mare.
161 Nik Ban. In persang nik inseamngi bun.
262 Turceste Iyi kral.
162 Menucehr, rege al Persiei (Cf. Ch. Samy-Bey Praschery, Dictionnaire Turc-Fran9ais,
vol. VI, Constantinople, 1898, P. 4455). E socotit de Evlia Celebi striimosul maghiari/or.

559

www.dacoromanica.ro
 acesta din Persial" 0 a omorit aici un balaur 0 de acolo i s-a dat cettii
numele de Nik Ban Ejderi". in prezent este una din re9edintele speciale
ale crailor Ardealului.
Este aezat pe malul apei 111dja166, intr-o vale inchisa din patru prti
de munti inalti. Are vreo patruzeci de mil de vii. indeletnicirea din care
locuitorii i0 citig piinea este prepararea i vinzarea
Cetatea se gig in valea amintit6 mai sus 0 e o cetate mare, ptrat,
inconjuratl cu ziduri inalte de piatrbl 0 are o circumferint de cinci mii de
pa0 mari intocmai. Partea de apus este acoperit." de o mlatina artificial
care servete ca loc de refugiu al ofenilor. Santul ceatii e lat, dar nu e
adinc 0 e plin cu ap. in partea de miazlzi se afl poarta oraului ; alte trei
porti privesc in trei directii.
Cetatea aceasta nu e prea puternick iar locuitorii slut negustori vestiti ;
31 de aceea ei s-au supus de fried' i beiul Seidi-Ahmed paazade Mehmed
bei fu pus de paz5.168 in ea cu o oda de ieniceri i, astfel, cetatea n-a fost
arsk fiind ferit i pzit. Poposindu-se acolo dou zile, s-a fcut mult
ali-veri. srmanul de mine, raergind in cetate ca s cumpdr potcoave
pentru cai i caiele, am cercetat-o. in ea se aflau o mie de osta0. Are unspre-
zece mn'astiri cu turnuri, coli de precti, ca la medresele. Tirgul i bazarul
sint bine orinduite i frumoase. Alimentele sint vindute i aici de femei.
dregaorii acestei cetti au venit cu plocoane la Ali pap. 0 la Melek-Ahmed
pava i toti au fost bine primiti. Apoi, chid serdarul i Melek paa au venit
In cetate, s-au tras, ca un fel de bine ati venit", o mie de salve din tunurile
balimeze 0 a fost mare veselie. Ei au adus numaidecit cinci pungi de taleni
de reali169 serdarului i lui Melek <Ahmed> paa, cAci in orwil acesta se
glsete o mins de argint vrednia de insemnat, deoarece nu seaman6 cu
minele de argint din nici o alt1 tara. Ei spun al, din trei locuri, au scos
nite pietre scumpe, groase cit rnijlocul unui om, dar a le scot cu uurint.

2" Adjetn (Acem).

166 Ejder, balaur". Toata povestea e ticluit de vlia. in realitate orasul a apatat
dreptul de a construi zid imprejmuitor, santuri i alte fortificatii printr-un act de la Matei
Corvin din 1469 (A urel Socola n, Un document inedit despre Baia Mare, in Marmatia",
II, 1971, pp. 100-105).
lee Ilidja (Baca), inseamna spa. termala. Prin Baia Mare curge riul Firiza. Poate fi de-
formarea acestui nume.
162 Informatie inexacta; Baia Mare era un important centru minier i mestesugaresc
In sec. XVII. Vezi Baia Mare. Schird tnonograficd, Baia Mare, 1965, pp. 16-22.
268 Yasakci.
169 Real talen; realtil era moneda spanioll de argint; probabil cA aici e vorba de taleni
renani.

560

www.dacoromanica.ro
N-am putut vedea mina, dar cldirea monetriei170 se afl in centrul cettii,
aproape de locul de executare a osindelor. Merit, s.' fie vbizut. Aici se bat
toti galbenii i gurniiin din tara Ardealului.
In afara cettii se afl un oras mare, asemenea grdinii raiului ; orasul
este frumos, asezat pe ambele maluri ale riului, cu Vi i cu gr'dini imprej-
muite de minunate garduri cu grilaj. Pe riu sint mori de ap de constructie
ungureasd, lucrate cu miestrie ; ele fac tot felul de fAin, ba chiar
cern fAina i aleg trita din ea. Oamenii nici nu pun mina pe aceste mori,
ci doar toarnd griul. Acest riu, Ban Ezderm, se vars in Somes, dar riul
Banial", intrucit are apa cald, nu e destul de rkoros i plcut la gust ;
In schimb e folositor. Apa aceasta vine din muntii minelor de argint
fiindd de aici beau apa locuitorii orasului, la toti, fie tineri sau btrini, le
creste la git o gus, adic un f el de umfltura. Orasul fiind situat intr-o
vale, are un aer greu, dar locuitorii sint zdraveni II i oameni de petreceri. 32
Fiecare are in via sa un castel. Toti oamenii invtati, medicii
binefdtorii din aceast tara de ghiauri vin toamna in orasul acesta si se
stabilesc in corturi ling apele acestea termale ; timp de o lun ei petrec
si se distreaz la aceste ape termale.
Se spune c limba maghiar a luat nastere mai intii in orasul acestal".
S ddm i noi citeva exemple din aceast

Lirnba maghiard numerele :

eh (ehy)'" 1 het (ht) 7
ket (kett) 2 nyolp (nyolc) 8
harom (hdrom) 3 kilenp (kilenc) 9
nik (ngy) 4 tiz (tiz) 10
t (lit) 5 hus (husz) 20
hat (hat) 6 harmin (harminc) 30

270 Darbhane. Despre monetAria din Baia Mare vezi S. Goldenber g, Contribulii la
o istorie a ccImarii i monetdriei din Baia Mare, in Anuarul Inst. de istorie", Cluj, III,
1958-1960, pp. 153-162.
171 Guruf, numele turcesc al piastrului. Poate fi In i o gresealgt in loc de gml4, care
inseamnit argint",
172 Ban Ezder; mai sus s-a spus cgi e vorba de 1.1111 Ilidja, care inseamnii ap termal6".
Probabil c autorul se refer& la riul de la Ban Ezder, adicgt la riul care trece prin Baia Mare.
278 Rul Banya pare a fi acelasi cu Ban Ezder.
lu Dup cum li este obiceiul, Evlia inventeaz de multe ori diverse legende pentru a
explica o serie de fenomene necunoscute lui. Afirmatia de mai sus este un exemplu in
acest seas.
175 Cuvintele din paranteze reprezintgt forma coreca in ungureste.

561

www.dacoromanica.ro
 negvan (negyven) 40 ha (has) burt
tvan (tven) 50 gyiivell (jvel I) vino !
hatvan (hatvan) 60 erek! (eregy !) du-te !
hetvan (itetven) 70 hamar hoz! (hamar hozz !) adu
nyolpan (nyolcvan) 80 repede !
kilenvan (kilencven) 90 seker (szekr) car, csrut
saz (szz ) 100 mojmeg (mosd meg!) spal-l!
ketsaz (ktszz) 200 inik (ing) cma6
kenir (kenyr) piine hoa nekam ayandik ! (hozzl nekem
viz (viz) ap5. ajndkot!) adu-mi daruri I
o (so) sare fokmeg 1 (fogd meg!) prinde-1!
via (sajt) ca gyuk (tyuk) gin.
vai (vaj) unt gyukmon (tyukom) gina mea
miz (ma) miere f rtvil (krtvly) para. (f pentru k)
. . . lapte
(tej) alma (alma) mbir
teifel (tejfel) smintind meki (meggy) viin5.
33 alutei (aludttej) iaurt II pereme (cseresnye) cirea
hagima (hagyma) ceap hal (hal) pete
kanal (kanl) lingur cionto (?177) crap
ke,ser (ks) cutit list (liszt) Mind
tal (tl) blid, cratit., oar s iil 5 (sz 6116) struguri
joine (pince) pivnit silva (szilva) prun
gergea (gyertya) luminare fa (fa) lemn
lo (16) cal dio (di6) nuc
tiiz (ttz) foc amber (ember) om
disno (diszn6) porc mena ke (menyecske) nevast,
hoza buzall (hozza buzt !) adu sotie tinr
griul ! kivan ot? (ki van ott ?) cine-i
lan (leny) fat acolo ?
germek (gyermek) copil nem tudon (nem tudom) nu 9tiu
ason (asszony) femeie nem latom (nem ltom) nu vd
sem (szem) ochiu hun lakol? (hun lakol ?, hol lakol
zorot (orr) nas176 hol laksz?) unde locuieti?
say (szj) gur. it lakom (itt lakom) aici locuiesc
Iat, am scris aici cuvintele trebuincioase intr-o drtorie.
276 Zorot este, desigur, o deformare a copistului dup5. orrod, nasul UM".
177 In ung-ureste, la crap" (sasan bases) se rice harcsa; poate csompe, e dialectal.

562

www.dacoromanica.ro
 In cuvintele lor, in felul de a se exprima, este mult frumusete i eloc-
vent. Notabilii, nobilii, ba chiar i craii lor vorbesc cu supuii lor cu respect,
In felul acesta : puramim, adic. agam"179, djantm"180.
Cartea lor <sfint> este Evanghelia, iar religia lor este mesianic., dar,
nefiind idolatri, in bisericile lor nu se gsesc nici un fel de chipuri cioplite.
In bisericile ungureti, in afar de cruce, nu se mai vede rumie altceva.
Doctrina lor este cea luteranisl. Ei nu fac parte dintre papistai"182, adic
nu sint din secta papel de la Roma. Dar cei din Ungaria de mijloc, pe care
i-au supus austriecii, sint dud papistai, dud luteranil". Acetia i nutn.'r
altfel ; tot cite zece, e astfel :
tizvan (tiz) 10 hatvan (hatvan) 60
djusvan (husz) 20 hetvan (hetven) 70
djarmik (harminc) 30 novan (nyolcvan) 80
negvan (negyven) 40 kalendjven (kilencven) 90
tvan (tven) 50 saz (szz) 100

il Dup aceea, plecind din oraul acesta <Baia Mare> i mergind in 34

directia stelei polare, in trei ceasuri am ajuns intr-un ora ce se cheaml
Seinil". Acesta ni s-a supus i, dindu-ni-se ciluze, ei ne-au artat drumul.
Locul acesta se numete tinutul Szabolcsl" i tine de vilaietul haiducimiii"
al frii Ardealului. Acesta este un vilaiet foarte mare, iar locuitorii lui sint
bogati i viteji ; sint supuii craiului ardelean. De aici, in trei ceasuri, am
ajuns la cetatea Mediequl Aurit199.
Cet atea Mediesul Aurit. A fost intemeiat de craiul numit Laio
care s-a ciocnit la Mohcs cu Suleiman han i s-a inecat in mlatin199, iar

178 Puram (corect : uram), inseamnit : domnul meu 1"

116 Agam (turc), fratele meu mal mare I
Djanzm (caium) (turc) = sufletul meu I dragul meu, scumpul meu
181 Luteryan.
162 Papi,sta. Este forma ungureascA : papista, papistas.
183 Ca efect al contrareformei in Ungaria de sub Habsburgi.
1845izvaria, Jud. Maramures.
185 Sabok; de fapt, era partea dinspre Satmar.
286 Haydwak.
187 Ara/o Mekepar i Aranyof Mekepar, jud. Satu Mare. Era posesiunea lui loan Kemny,
dobinditri prin casltorie (G. Kr au s, op. cit., p. 413), lar la 1662 a sotiei lui M. Apafi.
pup& acelasi Kraus, turcii au fost mai intli la Mediesul Aurit i apoi la Baia Mare, pe care
au crutat-o.
288 Este vorba de Ludovic al II-lea, regele Ungariei (1516-1526). Este un obicei la Evlia
de a atribui cettitile ardelene regilor cu numele de Laios. De fapt cetatea este mai veche, lar
in sec. XVII i s-a mai aaugat un nou rind de ziduri rancisc Pal 1, Rominii din
sdtmdrene In lumina unor documente din 1377, in Anuarul Inst. de istorie", Cluj,
XII, 1969, pp. 7-33, Sebestyn, Renafterea, p. 1090 Gh. Anghel, op. cit., p. 124).

563

www.dacoromanica.ro
 Suleiman han i-a trimis corpul la Alba-Regal.' i acolo l-au inmormintat,
punindu-i i o cununk pe deasupra. Nesupunindu-se <cei din cetate>, ei
au aruncat aa de multe ghiulele de tunuri, incit ele jucau pe es ca nite
stele strlucitoare i de nenorociri aductoare. Cei cinci mii de soldati ai
cezarului german, care se aflau in cetate, nu au cerut deloc aman. In afara
zidului cetatii se afla un ora frumos. Dei cetatea nu s-a supus, totui os-
taii de la Agria, Buda i Kanizsa au ocupat acest ora, au intrat in el,
l-au prdat i au luat prizonieri i apoi i-au dat foc. Astfel, cetatea, aezat
intr-un es mare, a rmas pe loc deschis. Totui au tras din non asupra
oastei ghiulele grele de patruzeci-cincizeci de ocale.
Este o cetate alb. i puternicO, in cinci colturi, bine infrit, cu cinci
bastioane .1 cinci biserici. Fiind cu neputint s te apropii de ea, am privit-o
numai din depArtare, caci, din cauza ghiulelelor de tunuri, ce bteau
neintrerupt, nimeni nu avea indrzneala s se apropie de ea.
De aici, mergind patru ceasuri pe cimp neted, am ajuns la locul numit
Biserica A1b190. Acesta era un loc cu vii i grOdini care semOna cu un
ora. Ismail paa, Il minase cu trupele de la Buda i pe locul lui nu rmsese
decit cenue. El mersese .1 mai departe. Plecind i de acolo, am trecut pe
partea cealaltmi, in patru ceasuri, am ajuns la cetatea Terepevarl".
Ceta/ea Terepepar a fost intemeiat de craiul Iano193, Cdruia, dup
lupta de la Mohacs, Suleiman han i druise Buda.
In istoria maghiar, a preotului episcopl", se afl scris amnuntit cd*
35 el a fost un crai ascultaor care stpinea Polonia, Cehia i Ardealul i a
cadit aceast cetate". i cetatea aceasta este sub ascultarea crailor
Ardealului. A fost proprietatea lui Kralzade Zolyomioglul", iar cei zece
i mai bine de unguri rufkOtori, ce se aflau in ea, ail a lua in seam scri-
sorile noastre, trimise de noi prin soli, au inceput lupta.

189 Isolni Belgrad (un g. Szkesfehrvar) Cetatea AlbA de Scaun", Alba Regalli, Stuhl-
weissenburg, Stolni Belgrad.
190 Ah Kilise, necunoscut.
iei Trecerea riului Tur sau a Somegului (spre sud).
lee Probabil Terebegti pe riul Tur, jud. Satu Mare. In ed. Karicson, p. 91, Turulung-
Maramureg.
193 loan Zpolya, regele Ungariei (1526-1540).
194 Irsek pap, ung. rsek pap, episcop, preot ; este vorba .de Anton (Antal) Verancsics,
din suita craiului loan Zapolya (cf. Seyahalname, VI, p. 35, nota 1). Verancsics a fost arhi-
episcop, primat al Ungariei. Vezi biografia lui in volumul I al colectiei de fat, pp. 393-396.
Kralzade Zolomi-oglu, fiul lui Z61yomi, fiu de crai; este Nicolae Z61yomi, ultimul des-
cendent al unei vechi fsmilii nobile, originar din Bihor. Era stpinul cettii liunedoara
comite de Zarand. Ca partizan al lui Acatiu Barcsay, fuge de teama lui loan Kemny in eta-
tea Must. in 1661, Ali paga a vrut s-1 punA principe, dar nu primegte. Mai tirziu, liind
banuit de Mihail Apafi cA umbl dup domnie, i pierde averea i, pentru salva viata,
e nevoit sa fug din tara. Moare in Turcia.

564

www.dacoromanica.ro
 Oastea islamic a dat numaidecit foc acestui oras mare, in directia
vintului, i vilvtaia s-a intins i asupra caselor acoperite cu scinduri din
cetate, iar casele din cetate, ca i pulberkiile ardeau asa de tare, incit, cuprinsi
de groaz mare, ghiaurii cei demni de iad n-au mai ramas in cetate, ci parte
din ei au iesit afar pe poarta cetAtii, parte s-au aruncat de pe turnurile
cettii. Unii au pierit, altii au cdzut in robie. Tunurile din cetate s-au
incins de cOldura focului si multe din ele s-au slobozit de la sine. Dup ce
focul a incetat, s-a gsit intr-o bisericO sicriul unei domnite. imbrOcAmintea
ei intreag era impodobit cu giuvaieruri i avea pe ea briu, coroanO, bra-
fri, surguci, iar la degete avea inele cu diamante, rubine, safire smarag-
de, de cite dotazeci-treizeci de carate, incit mormintul era plin, iar cele-
lalte podoabe de pietre scumpe si de aur i toate giuvaierurile ei valoran cit
haraciul Rumului196. Mai erau puse in mormint dou ldzi cu capace de bronz,
dintre care una era plin cu aur curat, iar cealaltl cu gurusi selian'97. Cind
ostasii au vOzut comorile acestea, fail a mai tine seama de focul nimicitor,
au fAbOrit asupra cadavrului fetei i, in lupta pentru prad, multi musul-
mani s-au ucis intre ei i s-au linitit abia dup ce au pr'dat toate bogltiile ei.
Clima acestui vilaiet este foarte plAcut5., iar vitele de aici au mult.
Ele sint mari, grase, cu coarnele cit dou brate i cu ochii albastri.
oile sint mari i au coarnele incovoiate. In muntii de aid // se gseste
la suprafata p.mintului ceva ca ceara neagrd, al csrui miros, asemnOtor 36
cu parfumul, limpezeste creierul. Sesurile sint foarte mnoase.
In timpul cit am zAbovit pe cimpia aceasta, au venit iscoade i s-a
auzit c, prin Ungaria de mijloc, craiul loan Kemny, cu cei cincizeci de
mii de oameni ai lui, umbl nestingherit in toate partile198. De aceea pap.
de Timisoara, Sari-Husein pasa, fratele lui Siavus pasa, a fost trimis impo-
triva lui cu trupele din Timisoara. Dup ce au plecat, au indlecat pe cai
douOzeci de mii de taari alei, pornind i ei pe urmele lori".
De aici, in douO ceasuri, am ajuns la cetatea Batr200. i aceasta tine
de Ardeal, dar era proprietatea201 arhiepiscopului202 Ardealului, adic
a unui preot care este cu trei trepte mai jos decit papa de la Roma. Era un
oras infloritor i toate bisericile aveau acoperisuri de plumb albAstrui.
intrucit nu s-au supus serdarului, au fost prdate toate avutiile orasului,
192 Rum haradjz, haraciul Anatoliei san Rumeliei sau grecesc.
197 Selya gurufu; selian inseamn& granat (piatrA pretioas5.).
199 Aceste stiri circulan in Transilvania dup& cum mArturiseste si G. Kr au s, op. cit.,
p. 425, care c1 aceleasi efective.
199 Dup Kraus, au pornit In urnarirea lui Kemny 5 000 de turci si 16 000 de tAtari
(ibidem, p. 429).
200 Botar var, poate Fekete Bator, pomenit mai sus.
201 Hass feud& mare.
202 Baf

565

www.dacoromanica.ro
 fra s se tin seama de starea lui infloritoare i frumoas. Orasul a fost ars ;
numai vitele s't stupsiile de pe dealuri au scapat, dar cei dou sute de mii
de osteni au prdat i ceara i mierea de acolo.
Plecind de aici, am mers timp de treisprezece ore si am ajuns pe dm-
pia Batr203. Aceasta se dn.' la marginea unui ses infloritor i plin de lalele.
Sari-Husein paya a venit aici cu bine si inascat de prada. El a zis : loan
Kemny, trecind de cealalt parte a riului Tisa, a fugit, cu jumaate din
armata sa, in Ungaria de mijloc, iar cealalt jumtate, fugind spre tinutul
haiducimii, s-a risipit". El a adus cu sine sase sute optzed de caane, ca
prinsi, care au fost pusi s vorbeasc5.. Multora dintre ei li s-a crutat viata
s-au vindut avutiile aduse cu ei.
Dup cale de un ceas, am ajuns la cetatea Nyalb204. intrebind pe
prizonierii nostri despre intemeietorul acestei cet.ti, ei mi-au spus : A fost
cldit de regele Ferdinand205, care, inchizindu-se in Buda, se rzboise cu
Suleiman han"206. i cetatea aceasta tine de Ardeal. Cei din Ungaria de
mijloc, banii Casoviei2" i maghiarii rufktori, au asediat aceasta cetate
In mai multe rinduri, cite cinci-sase luni in sir, dar n-au reusit <s-o cuce-
reasc5.>". Cetatea puternic de pe malul Tisei este o cetate de piatr, foarte
trainic i cu ziduri inalte. In jurul ei nu se gdsesc ridicturi in nici o parte.
In cetate erau sold* germani, care, nevoind s se supun.', au inceput
37
lupta. Au fost slobozite atitea tunuri mari, incit obuzele se ciocneau pe
pmint unele cu altele, il iar bubuitul cuprindea lumea toat. In cele
din urmi, in ziva a saptea a Sdrbtoarei sacrfficiilor208, din anul 1071209,
oastea glorioas s-a asezat intr-o dmpie larg de pe malul Tisei, la o
btaie de tun de cetate. S-a dat firman c.' vom rmine aici cincisprezece
zile i nopti i s-au pus caraule. Cel.lalt mal al Tisei, partea de apus,
este tara cezarului austriac. Telalii fiind pusi s strige, s-au dat sfaturi
strasnice ca nimeni sa nu treac4 pe cellalt mal, iar cei care vor face
incursiuni i vor prlda vor fi pedepsiti".
In locul acesta, pe Tisa, se afl niste mori construite dup obiceiul
unguresc. In timpul cit am petrecut aici, zece mii de viteji ttari, din oastea
tltark cea iute ca vintul, i zece mii de ostasi de serhat, sub comanda lui
Ak-Mehmed aga, dintre tltari, au pornit in urmrirea craiului Than Kemny,
prdind i pustiind toate psrtile.

103 Potes este Bajar (amintit mai sus).

204 Nyalabvar. Vezi G. Krau s, op. cit., p. 410.
103 Ferdinand I. rege al Ungariei i apoi (1556) impArat al Austriei (1526-1564).
102 Suleiman Magnificul.
so/ Kafa.
202 Iyd-i edha, asbitoarea Kurban Bayrami".
too 12 aug. 1661.

566

www.dacoromanica.ro
 Relatare despre conacele streibiltute in timpul incursiunilor de pradei
de la riul Tisa in Ungaria de mijloc, <la care am luat parte>
umilul de mine
Cu binecuvintarea efendiului meu, Melek-Ahmed paa, in anul 1071,
In a opta zi a arb5torii sacrificiilorm, odat cu douAzeci de mii de ostai
t5.tari alei, care porneau la drum cu patruzeci-cincizeci de mii de cai iuti
ca vintul, am inclecat i eu, umilul de mine, cu slugile mele, pe cai iuti
ca vintul, cu ndejdea in Allah, 0 am ieit din tabra islamick impreun cu
agaua trmurilor211, ah-Pulad aga, oprindu-ne ici-colo. Intr-o zi 0 o
noapte, arzind i distrugind mai multe sute de sate 0 orae de pe malul de
dincoace, dinspre Ardeal, al riului Tisa, am ajuns in tinutul Solnocul In-
teriorm. Tinutul acesta era infloritor i populat, dar a fost aa de pustiit,
c nici urm n-a mai rmas din starea infloritoare de dinainte, iar locuitorii
lui au fost luati in robie. in urm5.toarele patru zile, am dat foc la patru
orae 0 am devastat mai multe tinuturi, luind o parte din locuitori in prin-
soare. Unii dintre ei au pierit. Am trecut apoi, cu caii notri inimoi, prin
riul Some 0, in aceeai zi, gonind prin cimpii, // am ajuns in tinutul St- 38
marului113.
Puterea lui Allah ! esul acesta e aa de intins i tinutul aa de mnos,
c nu se poate spune cu vorba i nici scrie cu pana. Dar au fost pirjolite
pustiite aa de mult, incit n-a mai rAmas decit pmintul, bisericile de piatr
clopotnitele, iar ghiaurii i necredincioii au fost luati toti prizonieri.
Pin ce am ajuns aici, am cutreierat partea de apus fr team, nimicind
pustiind in dreapta i in stinga mincind 0 bind.
Dar, cind, in amurg, a aprut la orizont cetatea Stmarului214, intreaga
oaste a fost sftuit <ca s se abtin de la prdciuni>. Se spune c cetatea
aceasta a fost intemeiat de craiul Maximilian215, fiul aceluia care se luptase
cu Suleiman han la Buda. Se afl sub ascultarea crailor Ardealului, dar
cind tria Rkczi, el a fost trup i suflet cu imparatul austriac 0 a aezat
In cetatea aceasta cinci mii de soldati austrieci care, nu numai c5.' nu s-au

no 14 august 1661.
111 Yals agass.
221 Beleso, de la ung. Belsii, Interior", adicI Bels Szolnok, Solnocul Interior.
Sakmar.
a" Kale-i Sakmar.
115 Maksimiliyan. Malrimilian al II-lea, rege al Ungariei i impArat al Germaniei (1564
1576), fiul lui Ferdinand I.
De fapt i aceastA cetate este mai veche ; castrum Zathmar" este amintit la 1213.
Cetatea a fost refAcutA in secolul al XVI-lea dupA planurile arhitectului Ottavio Boldigara.
Vezi Bela B ur a i, Despre cetatea de tip italian de la Satu Mare (1543-1705), in vol.
Satu Mare. Studii comuniedri, I, Oradea, 1969, pp. 125-148 si G. Anghe 1, CeicIfi medie-
vale din Transilvania, p. 118.

567

www.dacoromanica.ro
 supus ci, dimineata, dud afurisitii de ghiauri au vzut cei douzeci de mii
de ostasi ai nostri, au inceput s trag din tunuri cu atita indirjire, incit
se cutremurau si cerul si pmintul ca de puterea lui Allah.
Cetatea Stmarului a fost cuprins de foc intocmai ca pasrea salaman-
dr, iar de la noi au pierit multi cai ; multi oameni au devenit martiri.
Noi si ttarii ne-am risipit din fata tunurilor ca furnicile si ca serpii s'i ne-am
adunat la rsrit de cetate, pe o vale inverzit si ferit de lcataia tunurilor.
Ghiulelele aruncate asupra noastr atirnau cite patruzeci-cincizeci de ocale
fiecare. Intr-adevr, o cetate mai mare si mai puternick cum e aceasta,
nu se gseste nici la lesi, nici la cehi, nici la austrieci si nid la ardeleni.
Aceasta este o cetate alba cu ziduri puternice, asezat intr-un ses intins
si nu pe vreo ridiatur de pmint. E inconjurat din patru prti de lac si
nu poate fi cucerit in nici un chip. In nici o parte nu se pot spa santuri
subterane si metereze. Din pricina bubuiturilor de ghiulele, n-am putut
cerceta cetatea ca s observ santurile si zidurile si bastioanele ei. N-am putut
s-o vizitm dup dorinta noastr ; se vedeau doar bisericile, clopotnitele
s'i palatele din ea. Dup aceea, distrugind satele din sesul Satmarului, am
luat prizonieri si apoi am dormit o noapte, cu caraule, in partea dinspre
Oradea a acelui yes. i locul acesta poart numele de tinutul Stmar.
Plecind de acolo si gonind in ziva aceea spre apus, am incendiat si
am luat przi si prizonieri si, trecind peste un deal, am ajuns, in sapte
39 ceasuri, //la cetatea Careim.
A fost cldit de fiul craiului Ioan217, craiul loan Sigismund218, care se
odihneste in cetatea Pragam.
cetatea aceasta se afl sub stpinirea craiului ardelean, dar si. locui-
torii ei erau, de asemenea, crestini. Dusmanul, nefiind ca bhgare de seam.,
seara, cloud mii de bei ttari, viteji, s-au strecurat sub cetate si, pe dud dus-
manii din oras dormeau in casele lor, au dat foc orasului. Cind dusmanii
din cetatea Card au aflat aceasta, au inceput s trag din toate prtile
Cu tunurile, arzind multi oameni din rindurile noastre. Dar nu le-a fost
de nici un folos, pentru c noi, Cu douAzeci de mil de ostasi voinici, puternid,
victoriosi si gloriosi, ne-am asezat sub cetate ca s pustiim satele din impre-
jurimile Careilor.

218 Karolvar, Nagy Broly.

so Yanof, loan Zpolya.
218 Mateyanuf Jigmond, loan Sigismund, fiul lui loan Zipolya. Autorul face aceast5
afirmatie f &It vreun temei istoric.
219 Prak. loan Sigismund a fost itunormintat in catedrala catolicii din Alba Iulia.
Sarcofagul exist, ins6 osemintele i-au fost scoase i distruse in timpul persecutiilor contra
unitarienilor (S e be s t y n, Renafterea, p. 73).

568

www.dacoromanica.ro
 Cetatea este mica, cladit din piatr, dar e puternica, avezata la ves,
tr nid un fel de ridictura de pmint. Constructia este solid& i antul
foarte adinc.
Plednd de aid, in opt ceasuri am ajuns la cetatea Ecsedvr <Urmeaza
descrierea citorva cetati din Ungaria>.
...Cetatea Ceghevar. Tine de Ardeal, dar nu vtiu de cine a fost cla- 42
dita. Cetatea aceasta se vede de la mare distanta. in lattu-a de miazazi
a cetatii se vad, ca la unprav mare, biserici i clopotnipe lucrate ca maiestrie.
Ana poposit cam la o mila de ea.
Aici a venit chehaiaua paei de la Oradea, Sinan pava, vi a adus, de
la Sinan pava, serascherului tatar o scrisoare cu urmtorul cuprins : Daca
lua# in prinsoare pe raialele cetatii. Oradea, voi face plingere la padivah
impotriva voastr i acest lucru Il vom aduce 0 la cunovtinta serdarului
Ah pava. SI predai chehaialei mele oamenii pe care i-ati luat prizonieri,
altfel te privevte 1" Dupa ce a citit scrisoarea, aga de tarmuri i-a vorbit astfel :
Pava al tau sa faca ce vtie ; noi stntem nivte osta0 fra plat i, navalind
in rara duvmanului, am luat prizonieri i prazi. De Oradea 0 de eia-
letul ei nu ne-am atins". Chad i s-a dat un astfel de raspuns chehaialei lui
Sinan pava, acesta s-a dus spre Oradea.
Noi am fcut cale intoars5, pe alt drum i, pirjolind i distrugind,
am capturat iaravi multe bunuri ca prada i, intr-o zi 0 o noapte, am aju.ns
pe malul riului Somev.Locul acesta se numete tinutul Solnocului Interior220.
A doua zi, trecind riul Somev, am mai mers o zi 0 o noapte i, In ziva a doua-
zeci i doua dupa Srbatoarea sacrificiilor a anului 1071221, ne-am intors,
pe malul Tisei, la ordie cu un numar de patruzeci de mii patrusute de pri-
zonieri i cu przi nenumrate. Aga de tarmuri, Sah-Polad aga, Ak-Mehmed
aga, Dedev aga i agalele de nutre222 au imbracat caftane ; umilul de mine
n-am primit decit o cununa223, pe care mi-a pus-o pe cap serdarul insuvi
cu mina sa ; mi-a produs o bucurie de nespus. Am scos indata toata prada
toti robii la vinzare i-am vindut, dar n-au prea facut parale. Mtlipi 43
prizonieri minunati s-au vindut pe un guruv. Am primit fiecare cite doi
guruvi vi am. zis : E prada de rzboi. Multumirn lui Allah !" Tabra s-a
imbogatit intr-atita, incit nimeni nu mai dorea sa ia prizonieri. in lupta
aceasta sfintd, srmanul de mine am intrat in posesia a trei robi, iar trei
slugi de ale mele vi-au fcut rost, i ei, de cite un rob. Smeritul de mine,
intilnindu-ma ca Melek-Ahmed pava, am avut cinstea sa vorbesc cu el.
Toti gaziii vi-au vindut prazile i s-au imbogatit cu avutii de razboi.

20 BelOsonloh, Solnocul Interior.

all lyd-i edha. Cade la 2 muharrem 1072 28 aug. 1661.
222 01 agalarz.
222 gelenk, un surgueiu din pene sau din fire de argint sau cununA de flori.

569

www.dacoromanica.ro
 Serdarul Ali paa i aianii impAratiei i oamenii cu slujbe au tinut
sfat 0 au zis : Potrivit firmanului padiahului, trebuie neapArat s punem
un crai <in Ardeal> pentru ca, astf el, stringind cu el banii224, s ne indepli-
nim misiunea. Altf el, la ce folosete tArii distrugerea i. pustiirea vilaietului ?
SA-1 aducem i s.-1 facem crai, ori pe Zolyomioglu, care se dn.' in oraul
caovia225, ori pe Gabriel Ha11er226, care se afl in oraul Hust. Altf el, clack'
vine iarna, lucrurile vor intirzia !" Dup aceast hotArire, au fost trimii,
pentru a aduce un crai Abaza-Husein paa, fratele lui Siavu pava, cu tru-
pele din Timioara, i Hasan aga, chehaiaua serdarului, cu patruzeci de
steaguri de segbani i sarigea. Cu Husein paa am plecat i sarmanul de mine
spre cetatea Hust.
SArmanul de mine am mers cu cele trei slugi ale mele i cu ase perechi
de cai. Am tinut sfat, zicind Oare pe unde se poate trece riul Tisa ?"
DupA ce am mers pe malul Tisei ase ceasuri, spre rAsrit, ne-am zis : Pe
ad se poate trece". incredintindu-ne sufletul lui Allah, fiecare 0-a luat rmas
bun de la tovarul sAu i i-a legat armele in spate. Unii viteji incercati,
care luaserA adeseori parte la cete, 0-au pus armele in burdufuri i. pe plute
construite din trestie i, dupA rugAciune, cei zece mii de viteji, cu douAzed
cinci de mii de cai, punindu-0 nAdejdea in Allah, au intrat veseli in Tisa,
care era ca marea, 0, in timpul inotului, fiecare a avut grij sA-i salveze
sufletul. Husein pava a trecut cu pluta. SArmanul de mine, la rindul meu,
mi-am incdrcat toate lucrurile in burdufuri i, aezindu-mA intre doi cai,
m-am prins de ei, cum am vzut la tAtari, i, trecind astfel Tisa, am adus
multumiri lui Allah. E drept C nu-i aa de lat 0 de adinck cum e DunArea
sau Eufratu1227, dar e o ap*A mare care are un curs nebun de repede. Oastea
44 islamicA //a trecut cu trudd mare i. numai aptesprezece oameni au cizut de
pe cai 0 au devenit martiri. Aici ne-am odihnit putin i ne-am uscat hainele ;
apoi, inalecind din nou, am mers spre rAsAritul acelui es mare, prin orae

224 Hazine, in sensul de haraci (tribut).

225 Kafa.
222 Haller Gcaor (1614-1662). Una din figurile de seama ale istoriei Transilvaniei din
secolul al XVII-lea. Post cApitan de Ineu i Oradea i comite de Zarand, a fost folosit de
principe ca sol in misiunile grele cu turcii. A fost executat de marele vizir la cererea lui
Mihail Apafi, care-1 bgnuia c umblA dupri domnie (N a g y I., op. cit., V, pp. 32-33).
i G. Kr au s, vorbete despre aceast cautare de amatori pentru tronul princi-
patului (op. cit., pp. 411-412, 426-428). Dupa aceea a avut loc alegerea lui Mihail Apafi.
Despre imprejudirile alegerii principelui Transilvaniei la 1661 vezi K a r cson Imr e,
Erdlyi fejedelem-jel6lteh 1661-ben [Pretendenti la principatul Transilvaniei la 1661], in Szaza-
dok", 1901, pp. 460-465.
227 Firat.

570

www.dacoromanica.ro
infloritoare, mnstiri, sate, grdini i vii i, in opt ceasuri, am ajuns la
cetatea Hust228. <Urmeaz descrierea acesteia>
Dup ce am privit, astfel, de la distant cetatea, ne-am oprit cu
totii cam la o btaie de tun de ea. Apoi am trimis in cetate doi oarneni
incercati care ytiau bine ungureyte. Peste o jum."tate de oil au aprut niyte
nori de praf dinspre cetate. Ce o fi asta ?", ne intrebam noi, i, deodatk
au aprut zece mii de oameni229 inarmati care, fr team, venind in fata
lui Husein paya, i-au zis : Ei, turcilor ! Cum de ati indrznit s veniti aici ?
Spuneti-ne ce doriti ?" Atunci, serdarul nostru, Husein paya, zise : Avem,
pentru voi i pentru apitanu1230 vostru, scrisori de la juzii281. din Ardeal
de la birii austrieci232 i avem scrisoare yi de la serdarul nostru Ali paya.
Vrem s ne intilnim cu cApitanul cettii". Atunci, mai marele lor zise :
Ce ar fi s vin cu noi citiva oameni de ai voytri, // dar voi s rmineti aici 45
pe loc i s nu veniti in btaia tunurilor". Atunci, Husein paya 1-a ales pe oda-
bayiul Husein, unul din notabilii de la Buda, pe Mustafa, odabayiul, i pe
umilul de mine i, punind inc." zece oameni s incalece pe cai, ne-a dat
scrisorile i corespondentele yi ne-a trimis Ei mergeau inaintea noastr
cind am sosit, au deschis portile orayului, iar noi, privind in dreapta i in
stinga, ne-am dus lng cetatea cea mare.
Ajungind la marginea yantului, am desclecat i cind dintre noi au rmas
ling. cai. Cind am pyit pe pod, sute de ostayi din gamizoan au ieyit inaintea
noastr., ne-au luat armele la toti cinci i ne-au legat la ochi i, ducindu-ne
de mink am urcat o sut de trepte in capa yi apoi ne-au dezlegat ochii ;
ne-am pomenit intr-o sal de divan223. ezind pe scaune, priveam spre cimpia
Tisei, spre riul Tisa, spre muntii, orayele i satele ce se vedeau. Cind noi
priveam astf el, deodat, a aprut apitanul i ne-a zis : Bine ati venit !"
Atunci i-am inminat corespondenta yi scrisorile. Citindu-le i aflind ce scrie
in ele, 11 aduse numaidecit pe Zolyomioglu in fata noastrk zicind : Acesta
e omul pe care-1 vreti de crai ?" Noi ne-am uitat la Zolyomioglu i am vAzut
c purta la picioare cAtuye grele de yaptezeci de ocale, iar miinile i gitul
ii erau legate. Srmanul beizadea era stpinul i, totodat, prinzonierul
cettii.
Cpitanul zise : Citi bani va putea oare stringe impr'tia otoman
punind crai pe un nebun ca acesta ? Cum va putea el sa pAzease i s.
apere Ardealul ? Dar ce are craiul nostru, loan Kemny ?" Atunci, Husein

222 Hustvar.
229 Evident cA e exagerare.
13 Xapudatt, in sens de capitan, consandant de cetate.
231 Erdel dojlart; doj, in loe de joj, in sens de : jude, juzi.
Nemse virolart, in loe de biro/ars.
au Divanhane, sal/1 de consiliu, de sfat.

571

www.dacoromanica.ro
 odaba0u1 zise : Padiphul nostru nu tie de crEia lui loan Kemny. El
nu e un crai dup." lege, ci e un zurbagiu rzvr.tit. Din pricina lui am venit
la aceasta expeditie, dar el n-a putut s.' ni se impotriveasc5. 0 fuge, pribegind,
ici-colo. Noi nu vrem ca el s fie crai. Dati-ni-1 pe acest Zolyomioglu 0-1
vom pune crai".
Auzind aceasta, cumplitul c5.pitan s-a infuriat intr-atita, inch a porun-
cit ca Zolyomioglu s fie aruncat de pe cetate, dar, in urma rugdmintilor
struitoare 0 a vaietelor 0 la cererea apitanilor, a episcopilor 0 patriar-
hilor234, I-a iertat. Cind il trimitea din nou la inchisoare, Husein odaba0u1
il imbrgtip. pe Zolyomioglu. Atunci cApitanul, cu sabia pe care o avea in
mina, il lovi pe Husein aga in coaps5. 0-1 rni.
Dup aceasta, ne legar din nou la ochi 0 ne scoaser afar5.. Cind
46 ne-au dezlegat la ochi, ne-au (1.5.ruit, la toti, cite o bucat de postav 110
cite 50 de galbeni, iar slugilor noastre cite 50 de guru0 0 apoi ne-au dat
drumul.
Noi ne-am intors amkiti la oastea cea de zece mii de oameni, r5.'mas5.
cu Husein pap., 0, ajun0 acolo, am pus numaidecit alifie pe rana lui Husein
aga 0 i-am povestit pe larg lui Husein pap toate prin cite am trecut.
Toti o0enii s-au adunat la un loe; ei spuser5. : Cum s ne intoarcem
noi la serdar fail crai ?" i, dup ce ne-am satuit, am zis : S5.-1 cerem pe
Gabriel Haller2" din cetatea Capviei236, mergind din cimpia cettii Hust
spre miaznoapte timp de zece ceasuri". i Mustafa odaba0 a plecat in
solie, devenind serdar peste zece mii de osta0237, iar Husein paa a ramas
pe esul Capviei. Cu ceilalti osta0 rma0, m-am dus 0 eu, s'Armanul de
mine, sub cetatea Capviei.238. Mustaf a era insotit de cincizeci de viteji,
iar cu sdrmanul de mine, eram cincizeci i unu 0, mergind ase ceasuri
46-51 care miazAnoapte, am ajuns, dimineata, la cetatea Capviei239. <Urmeazd
descrierea am5.nuntit a centii 0 oraplui Capvia>.
52 Sit' ne intoarcem la povestirea noastrii. Trupele serdarului Husein pap
au venit cu tovar4ii noOri ling oraul Capviei, iar noi 1-am cerut pe Gabriel
Haller de crai. Dar comandantul Capviei ne-a trimis vorb5. : Mara bintuie
cima; se apropie na0erea lui Isus, fie-i numele binecuvintat ! Aveti fbdare
citeva zile !" Dar, prin aceast5. aminare 0 intirziere, ei voiau s citige timp
ca s, se poat5. sfdtui 0, sub pretextul na0erii lui Isus, &A.' ne arate c6 au oaste

234 Erau, desigur, simpli preoti din oras si din imprejuriml.

235 Haler Gabor.
236 Kafa.
237 Mai departe se spune c au plecat 50 de oameni, cu Evlia Celebi fiind 51.
233 Aici textul nu e ciar, pentru ca mai departe se spune cA si autorul a plecat cu
sola.
232 Distanta de la Hust la Casovia este de aproape 200 km.

572

www.dacoromanica.ro
cit marea. Asa a i fost. A cincea zi au venit la noi austriecii cu sepci negre
impodobite cu pene de strut i ne-au spus sa trimitem in cetate zece oameni
de ai nostri cu scrisorile. Odabasiul Mustafa a luat cu el zece oameni ; m-a
luat si pe mine, sarmanul. Cu totii fiind doisprezece, am mers in cetatea
Casoviei cu scrisorile serdarului. Ei ne-au legat la ochi ; totusi, din dud in
cind mai zaream cite ceva. Am fost condusi, pe drumul cel mai drept, in
palatul capitanului, iar cind ne-am asezat pe scaune, a intrat capitanul
In sala de divan si s-a asezat pe scaun, la locul sau. Dupa ce-i inminaram
scrisorile juzilor i birailor ardeleni si ale serdarului nostru, el puse sa i se
citeasca i s i se traduca i apoi, intelegind cuprinsul lor, capitanul, om
inteligent, zise : omul care sade aici este beizadeaua Gabriel Haller. 53
Nu putem s vi-1 dam ca sa-1 puneti crai, c ne temem de impdratul nostru,
deoarece craiul de acum, loan Kemny, este supusul impratului. El e om
bun si nu vi s-a opus, pentru ca raiaua s nu fie calcatal i, de aceea, s-a
refugiat cu oastea lui in Ungaria de mijloc". Atunci, dintre noi, Omer aga
din Buda, a raspuns indata astfel : Cum ar putea s ne reziste loan Kemny ?
Noi, cu Seidi-Ahmed pasa, 1-am batut i 1-am nenorocit. Dad: loan Kemny
ar fi avut putere, ne-ar fi lasat oare sa intram in tara aceasta a Ardealului ?
Ne-ar fi lasat el sa, luam doual sute de mii de prizonieri ? Ne-ar fi ldsat
el sa-i distrugem tara i vilaietul ?" Dusmanii n-au stiut ce sal ne raspunda
i-au scris serdarului urmatoarele : Nu putem sa.-1 dam pe Gabriel Haller,
dar, dac ne aduceti incuviintare de la impalratul nostru, al germ anilor,
vi-1 dam bucuros". i daruind fiecaruia dintre noi cite o bucata de postav
de catifea, cite un pahar de argint, cite un ceas i cite o suta de galbeni,
ne-au lasat s pleca'm iari, fr crai, la serdarul nostru Husein pasa.
eind am ajuns in cimpia Korlad Kilisesi", ne-am intilnit la oaste cu
serdarul i i-am povestit cele intimplate. Omer aga zise : In cetate mi-a
spus un capitan c in locul lui Gabriel Haller ne-au aratat un alt fiu de crai.
Daca ar fi aici Gabriel Haller vi 1-ar da ei fr sa-1 intrebe pe cezar ?". Atunci,
Husein pasa ne trimise din nou la orasul Casovia ca s cerem pe celalalt fiu
de crai241. Dar preotul cel mare al bisericii Korlad din Casovia ne spuse :
Nu se poate ; noi sintem multumiti de craiul nostru loan Kemny i ne e
fried de crai s va dam alt om. Mergeti in Ardeal, gut inc multi fil de crai ;
alegeti pe unul din ei". Asa ne-a vorbit preotul.
Privind din nou Casovia, ne-am intors la Husein pasa i i-am povestit
cum stau lucrurile. Atunci, miniindu-se, el a poruncit sa sune trimbitele
de plecare. Am pornit la drum de-a lungul Tisei. <Urmeaza, descrierea dru-
mului>.

" Korlad Kilisesi, Biserica lui Korlad".

"1 Kralzade, fiu de crai", adicl Gabriel Haller, care nu era fiu de principe.

573

www.dacoromanica.ro
54 ...I-am raportat serdarului ca' nu ni 1-au dat pe crai 0, predindu-i
scrisoarea de la capitanul Caoviei, el a poruncit sa fie citita. Dar ce folos,
ca nu se gasea nimeni care sa poata fi crai.
Toti demnitarii imparatiei 0 reprezentantii puterii sultanului, intru-
nindu-se, au tinut sfat. in cele din urm s-a hotarit intoarcerea de la Caovia
, astfel, a avut loc plecarea.
Pornirea noastrei de-a lungul Tisei, spre lara secuilor, in prima zi a
lunii muharrem din anul 1072242
De pe malul Tisei, am facut calea intoars, indreptindu-ne, mai intii,
cu oastea noastra intinsa ca marea, catre miazazi 0 trecind prin cimpii,
ne-am oprit, dupa treisprezece ore, pe malul riului Matar243. Plecind de acolo,
am aj-u.ns la cetatea Terebe244 0 apoi, dupa opt ceasuri de mers, am ajuns
la menzilul Biserica A1ba245. De aid, umilul de mine, am plecat, cu aisprezece
55 oameni, dupa prada spre rasrit 0, in ziva aceea, //am adus din munti
douazeci 0 cinci de prizonieri. Oprindu-ne in faja cetatii Medieul Aurit246,
oastea islamica s-a apropiat iarai de cetate 0 a luat multe prazi. S-a
tras intens cu tunurile asupra soldatilor din cetate.
Plecind de aici mai departe, tot spre miazazi, am facut popas aproape
de cetatea Baia Mare247, pe malul riului Ejden248. Potrivit obiceiului, capi-
tanul cetatii, birul249 0 preotii250, au venit cu daruri la serdar ; toti au fost
retinuti 0 predati lui muhzir251 Mustaf a aga, spre a-i folosi drept calauze.
Plecind de aici, am poposit sub cetatea Chioar. Aici s-a iscat o cearta
pentru prada de razboi intre segbanii 0 sarigealele efendiului nostru Melek-
Ahmed paa 0 ieniceri. Dup ce au pierit in zadar citiva oameni dintre ei,
s-au impacat. De aici, mergind din nou spre miazazi, am ajuns la riul Some
0, dupa cinci ore, ne-am oprit in satul lui Stefan Rhedei252. Pe malul Some-
ului se &fl un palat de care se minuneaza toti cei ce-1 \Tad. Ce-i drept, nu
era locuit, dar in subsolul lui s-au gasit comori nenumarate. Acest palat
frumos 0 lucrat artistic a fost incendiat intr-o clips& Ostaii au mincat
poamele din viile 0 gradinile lui 0 s-au saturat. Apoi trupele au napadit
viile ca nite furnici 0 au facut una cu pambatul plantatiile gingae.
2" 27 august 1661.
Matar, poste gresit, in loc de Batar.
2" Terepef.
245 Kilise.
141 Aranyof Megef.
1" Nagi-Banya, Nagy Bdnya.
*48 Ejden, in loc de Ejder; de fapt Pinza sau Sasarul.
*49 Yero, in loe de Ur.
' in loe de irek.
151 Muhzir, aprod.
212 Der Isvan, in loe de Rhdei Istvan. Vezi Nagy I., op. cit., IX, p. 744 o urm.

574

www.dacoromanica.ro
 De aid, continuindu.-ne drumul timp de patru ore, tot pe malul sting
al riului Some, pe dealurile de dincolo de riu au fost vazuti citiva prizo-
nieri. Atund citeva raii de oameni au inconjurat dealurile de jur imprejur
i, prinzindu-i, i-au adus in tabr i i-au vindut. De aici, in nou6 ceasuri,
am trecut prin locurile pe care le pustiiserm mai inainte. Aici ne-a ajuns,
venind dinspre Oradea, un haseki253 cu hatierif, iar Ali paa gzduit
pe haseki chiar in cortul su de comandant. Dup. aceea s-a tinut sfat
s-a citit hatieriful, ce cuprindea urmtoarele : De indat ce sosete hati-
eriful meu, s trimiteti oastea in Ardeal. S mergeti pin in tinuturile
austriecilor254. Prin mijlocirea trupelor ttare, s dati lectie acelor tinuturi.
Pe cei care sviresc fapte impotriva obiceiurilor i moralei s-i exterminati.
S pui neaprat un crai i s stringi cele dou mii de pungi, care reprezint
haraciu1255 Ardealului. S-i vii de hac lui loan Kemny pentru ca pretinde
domnia. S dai crezare inaltului meu semn" 1256.
De indat ce a sosit acest firman impartesc, ne-am oprit trei zile in
aceast cimpie, cu otirile noastronenumrate, i. s-au tinut sfaturi mari. 56
Cu voia lui Allah, cpitanii i birii cettii Baia Mare, mai sus artate, fuse-
ser ca s ne fie cluze. Cu chez4ia acestora au venit, nesuprati,
multi ghiauri cu cerere de aman 0 s-au intilnit cu serdarul. Cind-colo, ei
erau nite fii de crai257.
In a doua zi a lunii muharrem din anal 1072258, vineri, a sosit acolo
fiul de crai Mihail Apafi258, un descendent al acelui Bethlen28 pe care rpo-
satul sultan Suleiman281 Il pusese crai la virsta de trei ani, lsind conducerea
treburilor mamei sale, E1ina282. Mihail Apafi luat obligatia c va stringe
avutia padiahului, de dou mii de pungi, i c5.-i va veni de hac lui loan
Kemeny, ori unde Il va gsi. Dar el nu-i plcu serdarului, care-I voia pe
Gabriel Haller 0., vrind s-1 treacA cu vederea, zise Acesta nu poate fi
crai".
Dar efendiul nostru, Melek-Ahmed paa, grAi indat. : Pentru numele
lui Allah, acesta va fi un crai bun, deoarece privirea mriei-sale sultanului

252 Hasehi, om din corpul de gard al palatului sultanilor otomani.

254 Nemse Memleleetleri.
266 Hazine.
252Adic tugralei imparatesti (monograma sultanului pe firman).
261 Evlia Celebi numeste fii de czar (Kralzade) pe toti notabilii unguri.
2158 28 august 1661.
259 APafi Mihal.
se o Bollen. E vorba de loan Sigismund, pe care Evlia Celebi il confunda cu principii
din familia Bethlen (N a g y I., op. cit., II, p. 68 i urm.). Despre originea lui M. Apafi
vezi ibidem, pp. 48 52.
261 Suleiman Magnificul.
262 Elina, in loe de Isabela, mama lui loan Sigismund.

575

www.dacoromanica.ro
 Suleiman pe aceast familie s-a oprit" i, Melek <Ahmed> paa, luind fassur-
laua2" de pe capul lui muhzir aga, a pus-o pe capul tnrului desemnat
fie crai, zicind : in numele lui Allah"264. Apoi l-a pus sh shrute mai intii
mina serdarului i l-a aezat pe un scaun. Numaidecit s-a citit apoi Fatiha288
astfel Mihail Apafi a fost proclamat crai.
Mai intii ceauba0u1 i apoi ceilalti ceau0 din divan i-au zis craiului :
Fii binecuvintat !" Atunci, craiul, sculindu-se de pe scaun, a shrutat mina
vizirilor i mirimiranilor, iar cpitanii <cretini), care erau de fath, au shru-
tat mina craiului i i-au arAtat supunere.
Duph aceea telalii au strigat : Craiul a fost numit De acum inainte
jafurile i prhdhciunile sint interzise. Acelora care vor mai lua prizonieri
prhzi li se va -Chia capul, ca la oi 1"
Mai inainte, cind solii notri se duseser in tara secuiasch288, secuii nu
vroiser s.' se supun. Noul crai indemnindu-1 pe serdar sh porneasch o
expeditie asupra lor, s-a primit sh se meargh la lupth impotriva secuilor.
Toath otirea zicea : Dac nu mai putem face incursiuni, mhcar sh mergem
la lupt impotriva secuilor". Astf el, s-au preghtit toti pentru lupt..
intorcindu-ne de la rhshrit spre stinga i punindu-ne nddejdea in aju-
torul lui Allah, am pornit spre phrtile secuilor. La aceasth adunare, haseki-ului
venit din partea padiahului i s-au dhruit patruzeci de pungi. I s-au mai
dat douh sute de prizonieri i banuri de samur. Craiul i-a druit 0 el cinci
pungi. Apoi, i se adu. o oaste de dou mii de osta0 ardeleni i, fiind numit
57 .1 Husein paa, cu trupele de Timioara, haseki-ul il a fost trimis spre Oradea.
S-a pus in micare i oastea noastrh, spre rshrit ; apoi, strbhtind
privind locuri infloritoare, inch' nechlcate de picior de osta, am ajuns la
cetatea Beclean267. A fost clhdith de craiul Bethlen din vremea sultanului
Suleiman288 ; de aceea a fost numith cetatea Betlenvar. Este proprietatea

263 Fassurla, adicl fesul i turbanul".

264 Bismillah.
266 Fatiha, cap. I din Coran.
G. Kr au s, op. cit., pp. 427-429, povesteste altfel alegerea ca prncipe a lui Mihail
Apafi. Mai intii, alegerea s-a f Acut la 14 septembrie nu in august iar intArirea
domnie a avut loe peste trei zile. Noul principe a fost ales mai intii de nobilii tArii i apoi
de Ali paga, cfiruia principele i-a plAcut. Kraus precizeaz5. locul alegerii : Tirgu Mures.
Pentru precizarea datelor vezi insemrarile lui Mihai Apafi (Apafi Mikity naploja,
"Erdlyi Milzeum", XVII, 1900, pp. 84-85) si T itr O'h magyarhori trtnelmi emlkeh [Monu-
mente istorice din perioada dominatiei turcesti in Ungaria], V. pp. 500-501.
266 Seyhel Vilayeti.
262 Bettenvar, Beclean, jud. Cluj.
268 Cei doi nu au fost contemporani, dar intariturile de la Beclean s-au construit intr-ade-
vAr in vremea lui Suleiman, la 1556 (Monumenta Comitialia, I, pp. 579-581). Vezi i descrie-
rea castelului la 1566-1567 in CitIcitori, II, p. 348. vlia nu apune c5. Becleanul fusese ars
de turci la 1661 (G. Kr au s, op. cit., p. 416).

576

www.dacoromanica.ro
ereditard a lui Mihail Apafi, de curind devenit crai, i atirnA de craii Ardea-
lului ; dar aceasf cetate se glseste pe malul vilaietului ungurilor-sasi.
Aici se sfirseste stpinirea ungurilor ardeleni. Locuitorii cettii s-au bucurat
mult aflind c stApinul cetatii lor a ajuns crai al Ardealului i, trAgind ziva
noaptea o mie de salve de tunuri, au deschis portile cetatii si au primit
oastea islamic. apitanul cettii, juzii i birii, imbogatind ordia cu daruri,
ne-au facut servicii bune. in noaptea aceea au iluminat cetatea cu citeva
mii de lampi cu titei cu catran. Pind a doua zi dimineata s-a tras din tunuri
din pusti i, lansindu-se cartuse colorate, a fost veselie mare. Cetatea este
asezat intr-o cimpie paradisiaca i, de jur imprejur, pind unde vezi cu
ochiul, e podis. Poalele dealurilor sint impodobite cu sate si cu nenumarate
vii i grAdini. intr-adevar, in tinutul acesta girt cet5.ti ca raiul.
Zidurile ei26 9 sint scunde; are turnuri puternice, dar santul e foarte adinc ;
n-are decit dou porti, una se deschide spre rdsrit, cealalta spre apus.
Cldirile din cetate sint toate acoperite cu olane rosii ca soarele. Cetatea
are han, bi i apte biserici. Tirgul i bazarul sint foarte frumoase. Capi-
tanul cefatii, venind mai intii la crai, i-a predat suma de zece mii de gurusi,
reprezentind tributul padisahului, i a mai dat, apoi, Inc cinci mii de gurusi
craiului i cinci mii de gurusi serdarului. Satele ei nu au fost pustiite i nici
j efuite.
De acolo, in dou ceasuri, am sosit la riul Somesul Mic270. Riul acesta
vine din muntii de la Besvardm si se vars. in Somesul Mare. E un mic riu,
dar apa e bun. Mergind de acolo tot spre flsrit, am ajuns din nou la riul
Somesul Mic. i aici au venit cdpitani, care s-au intilnit cu craiul. De aici
am ajuns, dupd cinci ceasuri de mers, la cetatea Somesul Sasesc272.
Cetated aceasta a fost cldif de craiul Gabriel Bethlen. apitanii ei
sint supusii crailor Ardealului. De aceea este proprietatea mostenit a cra-
iului; dar se afl pe p6mintul sasesc273. 11 E locuit de unguri-sasi, care nu s-au 58
fzvrait niciodata. Cetatea aceasta e asezat la poalele unei coline inalte,
care formeaza un fel de fortificatie, i e o cetate mai mare decit cetatea Clu-
jului. Mi s-a spus c in ea se gasesc zece mii de case, precum i palate frumoase,
lucrate cu mult miestrie. Are han si bazar. Locuitorii sint negustori bogati.
Fiinde au venit toti cspitanii i birii i juzii i s-au inchinat craiului,

36 Ale cetifitii Beclean. Vezi Ciadtori, II, p. 348.

270 Kitfak-Samos. Becleanul se &fa pe Somesul Mare. Evlia numeste Kiiciik Samos, nu
Somesul Mic propriu-zis, ci miei afluenti ai Somesului blare, pe a c'rui vale i urma drumul
armata, iar mai jos chiar Muresul.
211 Besvard, neidentificat. Eventual : Naszd, NAslud, care insl e pe Somesul Mare.
173 Saz Samof, Somesul-Sgsesc". Nu exist o localitate cu acest nume. Singurul nume
mai apropiat de acesta este Szszombor-Jimbor, unde se afla in vremea aceasta Ketnny, urrnet-
rit de pasa (G. Kr au s, op. cit., p. 429). In ed. Karcson, p. 114, Szs-Szamosvar.
273 Adia in districtul sAsesc al Bistritei.

577

www.dacoromanica.ro
 s-a desemnat, pentru cetatea lor, o oda de ienicerii. Gazii, mergind in cetate,
au petrecut foarte bine. Cetatea aceasta n-are ora, dar se gasesc multe vii
i gradini. i aid s-au predat craiului aptezeci de pungi pentru birul 274
padiahului. Oastea craiului sporea de la o zi la alta. De aceea s-a dat
firman ca ea sa stea departe de ordie.
De aici, mergind ase ceasuri, am ajuns la Hui Someul MiC275. Aflin-
du-se aici ca capitanul cetatii Bistr4a276 nu vrea sa se supunk s-a renunIat
de a se mai merge spre rasarit. Ca .1 mai inainte, Ismail paa, formind avan-
garda, cu tui i cu cerhagii, a plecat spre miaz-noapte. S-a dat firman ca
oastea tatar s mearg inainte.
Cefalea Bistritei. Este o cetate a sailor .1 line de craii Ardealului277.
In vremea lui Ralc6czi, intraserk intr-un fel oarecare, in cetate, vreo cinci
mii de solda# austrieci care erau de partea lui loan Kemny i acum, dei
era crai Mihail Apafi, totui toti locuitorii s-au inchis in cetate i. au slobozit
multe tunuri asupra armatei islamice.
Cetatea aceasta este mare i cladita intr-un loc mlatinos, avind i
o intaritura speciala. E una din cet4ile mari ale Ardealului. Are unsprezece
bastioane i cinci pogi, dar n-are a4, pentru ca se afl in mlatina. Este
acoperita cu tot felul de olane in forma de mozaic. Are seraiuri, cldiri inalte
i biserici cu turnuri inalte277". Dealurile ce-i formeaza intariturile speciale
(naturale) sint acoperite toate cu vii. Jos, pe marginea mlatinii, se afla
gradini frumoase, aezate in forma de tabl. de ah. Cei din cetate, cind au
vazut c oastea noastr inainteaza fr teama i frick sub bataia tunurilor,
nu i-au pastrat tara sufleteasca i, de frica puterii otomane, capitanul lor
a venit la crai i i-a prezentat darurile aduse, iar in ora a fost desemnata
o oda de ieniceri sub conducerea lui Djan-Arslan paa, pentru paza.
smeritul de mine, petrednd i eu o noapte in cetate, am cutreierat-o i am
cercetat-o de la un capat la altul. Sint atitea fete frumoase in ea, ca nu pot
59 fi descrise. i in casa in care am fost musafiri //se afla o fecioara
cu obrazul ca bujorul i cu buzele ca cireaa ; cind ii desfacea prul cu miros
de mosc, uv4ele de pe frunte i se increteau din ce in ce mai mult, iar dud

174 Mal.
276 Despre Somesul Mic vezi nota 270.
276 Bistrie, de la Beszterce.
277 Bistrita a avut o cetate pe un deal (Burg), dArimatil in sec. XV, precum i intarituri
ale orasului, despre care vorbeste Evils. Vezi O. Kisc h, Geschichte von Bistritz, Bistrita,
1926, pp. 1-16 o tefan D n i 1 , Contribulii la cunoaterea unor eel* din nordul
Transilvaniei, in vol. File de istorie, II, Bistrita, 1972, pp. 70-78.
177 big Vezi si Tr st e r, Dacia, p. 440 si urm., unde se reproduce i o gravufa inf
tisind orasul i cetatea. Turcii se aflau aici la 25 august 1661 (Trtenelmi Ttir", 1888,
pp. 61 62).

578

www.dacoromanica.ro
isi imbraca rochia-i allp cu fire de aur si haina-i cu tren si incepea s umble,
ne fcea s ne pierdem mintile.
Plecind de aici, am ajuns, dup patru ceasuri de mers, In locul de popas
zis seraiul lui Zolyomioglu278. Era lsat in prsire si a fost ocupat de soldati,
care au mincat din fructele felurite ce se gseau in grdina, pustiind-o. Dar
palatul, zidit din piatr, era asa de tare, inch n-a putut fi nici ars si niel
drimat. Aici au fost executati, in fata cortului comandantului, cind oameni
care plecaser dup prad si se intorseser cu prizonieri. Pristavii au fault
din nou strigri c jaful este oprit. Aici a venit un apitan de la Tirgu
Mure278. De aid am ajuns in cloud ore la Tirgu Mures.
Cetatea Tg. Murq. Fiind o cetate veche288, are o singur poart nou
si rezistena, ce d spre apus. i la aceast cetate, pe latura de rsrit,
se g.' sesc intrituri. Pe aici slut numai dealuri i grdini.
Cetatea are cind bastioane puternice, construite din cdmizi prinse
In mortar. Dar cetatea ei este mic si santul putin adinc. Seidi-Ahmed
pasazade Mehmed bei efend.i a fost pus in cetate, Cu o oda de ieniceri, pentru
paz5., iar prin mijlocirea lui, am cercetat i noi cetatea. Are biserici frumoase,
cu turnuri de clopote, case trainice, cu acoperisuri de scinduri, ulite foarte
frumoase si locuitori bogati. Ei au sturat ostirea cu tot felul de produse de
ale lor.
rapt Tirgu Murq. Pe latura de apus a cettii se intinde, de la iniaz-
noapte la miazzi, un ora de zece mii de pai de jur imprejur. Nu este
imprejmuit cu ziduri. Are un sant adinc, cu poduri pentru intrare si hambare
de lemn i dou porti tari. Locuitorii sint toti negustori bogati ; orasul fiind
imbelsugat, aici si-a cumprat toat oastea cele de trebuint. Cpitanul
si juzii au predat craiului o sut cinci pungi pentru birul padisahului, deoarece
acest ora Tirgul Mure este provincie cu comune mari, avind o sut cincizeci
de mii de raiale dintre sa i281. Ridicindu-ne de aici, s-a poruncit s facem un
popas de 12 zile intr-o lunc inflorit de la poalele cettii. Din locul acesta
au fost trimii, din partea craiului, ifnumerosi birari ca s string.' bani de 60
la cpitanii din cele patru prti si, in timp de zece zile, au adus aizeci de
pungi de bani si, astf el, ochii serdarului s-au mai deschis. Toat. aceast

278 Zolyomioglu Sarayt. Este vorba de castelul lui N. Zlyomi, despre care vezi mai sus
nota 195.
272 vafarhel. Distanta de la Bistrita la Tg. Mures nu putea fi stralitut in 6 ore, cum
spune Evlia Celebi.
seo Cetatea dateaz din sec. XV, dar a fost refAcutA la inceputul sec. XVII, dup ce
fusese ars5. de trupele lui G. Basta. Vezi I. Chior e an u, T. Dusa si Gr. Ploestean u,
Cetatea Tirgu Murefului, Tg. Mures, 1968, precum Balazs Or b a n, Szkelyf ld leirdsa,
IV, p. 118 i urm., unde se gUeste si un plan al cetatii.
E vorba de scaunul secuiesc al Muresului. Locuitorii nu erau numai sasi, cum afirml
Evlia, ci romni, secui i sasi.

579

www.dacoromanica.ro
suma a fost trimis.", prin Husein paa, la Oradea. De acolo, in trei cea-
suri, am ajuns la cetatea Sarai282.
Cetatea Sarai. Palatul acesta apartine celui care e crai in Ardeal. Nu e
proprietatea mostenit, a nimanui. A fost cldit de Stefan Bethlen282 cel
mare in timpul domniei lui Ebul-Feth284, in anul 857285. Cind craii vin pe
pamint sasesc, aici i stabilesc resedinta ; altf el, vechea lor resedint. este
Alba Iulia285, descrisa mai sus. Palatal acesta se afla asezat pe acest ses
intins i e inconjurat din toate partile de Somesul Mic287 ; n-are nici o intari-
turd. E o cetate linistit. A fost cladita dupa regulele geometrice, in formA
patrata, i este in intregime din piatra. in exterior si in interior, in lung si
in lat, sus si jos, se gsesc vreo trei sute si saizeci de incaperi frumoase.
Are sali spatioase de divan i chiar daca infra o mie de oameni, tot nu se
simt inghesuiti. Pe peretii said de divan, mesterul zugrav a scris multe
fapte i intimplari din istorie, care toate sint scrise cu scriere maghiar.
Pe latura de apus a acestei sali de divan, st scris istoria a cincizeci de
crai ardeleni, aratindu-se data inscaunarii, mazilirii si a mortii fiecaruia.
In saizeci de incdperi ale acestui palat se afla, in fiecare, cite zece tablouri
felurite, foarte frumoase i placute. Oastea s-a odihnit in apropierea acestui
palat zece zile, iar in timpul acesta gatalbas a fost trimis cu firman, cu
oastea eialetului sau, sa stringa birul. De acolo, urmindu-ne drumul spre
miazanoapte, am ajuns, dup patru ceasuri, la cetatea Ravotob288.
Cetatea Ravotob. Este una din cetatile sasesti ce tin de Ardeal. In ea
nu se gasesc soldati austrieci deloc ; are vreo mie de osteni sasi. Este o ce-
tate mica de piatr si are castel intarit ; dar, spre rasarit, e marginita de
un ses, frumos ca raiul. Viile sint mnoase, iar gradinile sint nenumarate.
Are biserici, iar casele grit impodobite. Se gasesc, de asemenea, numeroase
282 Saray inseamna palat". Ar putea fi vorba de Iernut, unde se gasea un castel prin-
ciar, cladit de Gh. Rkczi I (nu de tef an Bethlen, cum afirma Evlia Celebi).
283 Belem Iftvan. tefau Bethlen era fratele fostului principe al Transilvaniei, Gabriel
Bethlen ; a guvernat dteva luni tara (in 1630), dupa moartea fratelui su, i a incercat,
fAr succes, O. ocupe tronul impotriva lui Gh. Rkczi I. Nu se cunoaste un *tef an Bethlen
in timpul lui Mehmed al II-lea (1451-1481) (N a g y I., op. cit., II, p. 68 si urm.).
Familia Bethlen i avea castelul la Cris, linga. Sighisoara ; in aceeasi regiune se mai all
cetatea Albesti a familiei Haller, pe uncle a trecut Ali pass. (G. K r au s, op. cit., p. 441).
286 Ebul-Feth, Parintele Cuceririlor" , este numirea pe care o dau cronicarii turci sulta-
nului Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Pe la 1630, sultan era Murad al
IV-lea.
286 1453.
266 Erdel Beigradz.
287 Iemutul, ilia., se ;Ina pe Mures.
288 Ravotob, nume greu de identfficat. Daca admitem cA palatul princiar denumit Sarai
este Iernut, (Radnt), aflat in aceasta regiune, pe Mures, ca sa ajunga. la Tirnava Evlia trebuia
sA mearga spre sud, nu spre nord. Singurul oras din aceasta regiune este Diciosinmartin
(Tirnaveni), la sud de care este Cetatea de Bata.

580

www.dacoromanica.ro
hanuri, tirguri i bazare ; in dughene se vind stofe minunate. apitanul
to# juzi, episcopul i nobilii din cetate, venind la crai, i-au inmi-
nat o suta douzeci de pungi pentru birul padisahului.
Pornind de acolo, am ajuns, in patru ceasuri, pe malul riului Tirnava289.
Local acesta fiind foarte frumos, plin de flori i acoperit cu verdeat,
grdini i vii, am poposit aici intr-o lunc. // Riul Tirnava, amintit mai sus, 61
izvofste din mun#i secuiesti si se vars in riul Somesul Mic299. De acolo,
am ajuns, dup patru ceasuri, la locul de popas Tirnava291.
Marele zaiafet dat ostirii de catre craiul cel nou
Aici, craiul Ardealului a dat intregii armate otomane un ospat mare2
ce nu s-a mai vazut. Cea mai mare parte a bunttilor o formau, mai ales,
piinea, turta, pogacea si un fel de piine numit . ip*Au293, care-i tot asa de
curat ca i calamcanu1294 de A1ep295. intinzind pe pajiste covoare ungu-
resti, au asezat frumos pe ele buc4i de piine. Au adus patruzeci de plini
albe, fiecare in cite un car ca doi boi i fiecare era lunga de douzeci de pasi,
lata' de cinci pasi inalt cit statura unui om. Allah stie c'a.' asa era! In
afar de asta, numai Allah cunostea numgrul turtelor mai mici, preparate
cu ou, chimen, cuisoare i cu cardamom296.
Umilul de mine am intrebat cum au frmintat si au copt aceste piini
iat ce mi s-a rspuns Aducindu-se atitea i atitea mii de chile de fin6
fink o fac aluat in multe mii de albii si, pe msura piinilor, sapa niste gropi,
In felul sanTului de cetate ; apoi, foarte frumos, fac foc in ele si vars tot
aluatul in gropi. Peste aluat presar cenuse cernutd cu sita, iar deasupra
ei si pe delauri ingrmAdesc jar. Dup sapte ceasuri, sting focal si pun
un numir de oameni ca s scoat piinile din gropi, apoi curt., cu cutitele,
prtile arse si. apoi le duc la local osp5.tului".
In afar de aceste piini, au mai fost aduse : trei sute de vite, Mruntaie
de tauri, de oaie i de miel, g'ini i porumbei i chebaburi de vacA proaspt
fripte. Au fost, in total, trei mii de oi, trei mii de miei, sase sute de mii
de piini, o sut de cazane de pilaf de bulgur297, o suta de cazane de

2 Kokollo.
223 Kitfitk Samof. E, fireste, o greseald a lui Evlia; Tirnavele, unite, se vars1 in Mures.
Kokollo, Cetatea 'rirnavei", romAneste : Cetatea de Baltl; sAseste : Kokelburg, pe
-Tirnava Mica.
222 Ziyafet.
293 Sibu, termen folosit dialectal si de romanii de pe Tirnave.
294 Kalamkan, probabil calaican.
996 .ffaleb, orasul Alep din Siria.
296 Kakule.
992 Firik, gnu mAcinat mare.

581

www.dacoromanica.ro
 Hherise"2 98, o sut de cazane de ciorb de bulgur cu iaurt. In tara aceasta
62 negsindu-se orez, // nu s-a dat pilaf de orez.
Dar, pe masa cea mare, in fata vizirilor si a vechililor299, erau asezate,
pe o mie de farfurii, toate felurile de mincruri alese, deoarece, cu trei zile
mai inainte, buatarii tuturor vizirilor i vechililor, mergind la crai, s-au
strduit s'A pregteasc acest ospdt mare. Craiul a fcut cheltuieli naari cu
aceast ocazie. La masa pasalelor au servit multe sute de craizadele
feciori de epitani, toti tineri strlucitori, aducind la mas5., in cesti de
cristal si de portelan, ap iserbet. in mijlocul atitor frumuseti, gavuszade
Mehnaed pasa a rmas uimit in ziva aceea. Srmanul de mine ammsurat
cu pasi lungimea mesei vizirilor : era de cinci sute de pasi. Osp4u1 a inceput
de la prinz3 i s-a sfirsit numai pe la chindie. Dup ospt, s-a servit gazii-
lor musulmani trei sute de butoaie de serbet de miere. Craiul a druit celor
sapte viziri cite o trsur cu geamuri, trase de cite sase cai, i in fiecare
trsur se gseau cite cinci pungi de talen, postavuri i pinzeturi fine.
Celorlalti mirimirani le-a druit cite cinci pungi de gurusi si multe pinzeturi
fine, iar emirilor cite o pung de gurusi, cite un top de postav i testuri
fine.
Dup ce toat ostirea musulman.' a fost osptat cu tot felul de minc-
ruri, s-au rugat pentru trlinicia imprtiei padisahului. Plecind de acolo,
am ajuns, in cinci ceasuri, la cetatea Medias301.
Cetatea Media. A fost construit de Gabriel Haller302, dar se afl pe
pimintul sasilor. Este proprietatea mostenit a Anei Bornemisza, sotia
lui Mihail Apafi, actualul crai al Ardealului302bis. Cind oastea islamic6 a
sosit acolo, In cinstea craiului s-au tras o mie de salve de tun, de s-au cutre-
murat cerul i pmintul. Fiind asezat intre cetti i vi i dealuri, pe un
ses intins, pe virful unui deal ascutit, este o infdriturd puternic si o cetate
foarte rezistenf, zidit din piatr cubic i avind multe bastioane.

298 Herise, mincare de ores gAtit Cu zahlr i apl de trandafir.

i" ViMela (sing. vekil), loctiitor, reprezentant. Aici in sens de mari dregritori al
demnitari.
aso acit are sens de iscoaa", spion"; probabil greseala In loe de Kuluk, care indici
timpul de dinaintea prinzului.
$01 Mekivar, citibil i Megyevar.
302 Cetatea e mult mai veche, fiind construitX intre 1490-1534; in secolul al XVII-lea
i s-au f Acut numeroase reinnoiri i completAri (1621, 1632, 1633, 1636, 1641, 1645), dar ele
nu sint legate de numele lui Haller. Vezi Eugenia G r,e cean n, Monumente tnedievale
din Mediaf, Bucuresti, 1968, pp. 45-48.
$os bis Vezi Nagy I., op. cit., II, pp. 176-186. De fapt ea stilpinea Medieul Aurit
cetatea Medias fiind a orAsenilor.

582

www.dacoromanica.ro
 Nu are tirg i nici bazar. Se gsesc biserici multe 0 case frumoase,
acoperite Cu indril. Nu are decit o poart, ce da spre miazzi33, dar e o
poart dubl de fier, cu straj. permanent. Nu-i inconjuratlcu ant pentru
c, fiind aezat pe virful unui deal inalt, nu este loc pentru azt. // Are o 63
mie de soldati. Cpitanul ei, venind la crai cu daruri, i-a dat, sub form
de ajutor, zece pungi.
rapt e mare, fiind aezat pe malul riului Saz Patak304 0 are, in total,
zece mii (sic !) de palate trainice 0 case acoperite cu olane de diferite cu-
lori i Cu indril. Mai sint unsprezece mnstiri, cu turnuri inalte pentru
clopote, cadite, fiecare, de ctre un crai. Toate au cupole invelite cu cositor
alb. Se mai afl tot felul de incperi, case de ospturi i locuinte frumoase
pentru musafiri. Mai sint i hanuri, o baie, cldiri in forma de m.nstiri
0 case preoteti pentru invttur. Tirgul i bazarul sint construite foarte
frumos i dup. regul.. Are o piafa aa de ordonatd, c nu se poate descrie.
aici, negotul Il fac fetele i femeile. Se gsesc mrfuri pretioase din toate
deoarece, la nord, in apropiere, se afl portul leesc Danzig, de pe
trmul oceanului, iar inspre sud-est e oraul Ia0306, capitala Moldovei ;
mai slut i oraele 7rii Romneti. ca : Tirgovite306 i Bucurqti307, aflate
la distante de cite zece conace. De aceea toti locuitorii de aici sint negustori
oameni de afaceri foarte bogati.
Portul ardelenilor308. i acetia poart, ca i ceiIalti unguri, tot felul
de postavuri roii i verzi i cAciuli fcute din bl.'nuri de samur i de j der ;
nasturii de la piept sint de argint, iar legturile pentru nasturi le fac din
postav frumos. N.dragii309 i cumele sint fcute tot din postav colorat.
In picioare poart papuci din piele galben i ro0e, cum se obinuiete in
tinuturile de margine. Briurile sint de mtase 0 le leag pe corp, peste
ndragi. Femeile jug poart, toate, fuste de mtase 0 tot felul de rochii ;
fetele i femeile uuratice i impodobesc prul i capul cu felurite mrgri-
tare 0 cu rubine, ca culorile mtsurilor arabe. i ele se incalt i umbl
cu papuci colorati de saftian galben sau portocaliu. Aa e imbrcamintea

30$ De fapt, cetatea avea trei porti principale poarta Forkesch, spre sud, poarta Zeckesch,
spre est, si poarta Steingsse, spre nord. Vezi si Tr Oste r, Dacia, p. 408 si urm., unde
se reproduce o o gravurA infAtisind orasul i cetatea in aceastA vreme.
304 San Bata, in loe de Saz Patag Piriul Sasului. Mediasul este asezat pe Tirnava
Mare i probabil cA la aceasta se referA Evlia Celebi. Vezi i Caldtori, II, pp. 350-351.
303 Ya f sehri. De fapt, spre nord-est.
$06 Tirkovif.
ao Billaref.
sea Erdellilerin elbisesi. De fapt autorul se referl la sasii din Medias.
too 9akur.

583

www.dacoromanica.ro
 tuturor brbatilor i femeilor din Ardeal31O. Ei nu poart sepci n.egre
platonienem, ca austriecii sau ca frin.cii. Toti sint de confesiune evanghelica
crestini, iar legea lor se numeste luteran..
64 // Sc revenim la subiect: Orasul acestei cet.ti, Medias, are dou porti :
una spre miazAnoapte, alta spre miazzimbis. in mijlocul orasului se afl
un maidan larg. Acolo se all, stilpii de executie si. o spinzuraoare, inch,
fereasckiAllah I, Il prinde groaza pe omul care vede cum Ii schingiuiesc pe
unguri pe locul acesta nenorocit. incercind s fure careva calul unui gaziu
dintre trupele rumeliote din oastea islamick pe chid era priponit, acesta
fusese faint. Ungurul vinovat de aceasta a fost supus atitor schingiuiri
cum n-am v.zut nici in Persia, in Daghestan sau in Arabia. Vzind aceast
pildk ostasii nostri au rmas inm.rmuriti.
In tirg si in bazarul orasului, lumea fdcea vinzri i cumpilri. Iesind
la iveald stpinii prizonierilor luati mai dinainte, ei au fost vinduti foarte
ieftin. A doua zi, Husein aga, chehaiaua serascherului, 1-a condus pe crai
cu alai in palatul s.0 din cetate i atunci cei din cetate au slobozit deodat
cind sute de tunuri, incit s-a cutremurat pmintul. Cetatea a fAmas in
foc ca pasArea salamandr, in timp ce fumul negru al prafului de pusc
se ridica spre cer, asemenea stelelor din Calea Laptelui. Am vizitat acest
oras cum am dorit i, vinzind calabalicul de prisos, am incasat trei mii
trei sute de gurusi ; astf el, slav5. lui Allah !, ne-am mai usurat, iar una din
crute am ars-o. Riul Sas312, care trece prin acest oras, izvorg.ste din muntii
Nisvan313, care se gsesc in partea de rs.'rit314 a vilaietului secuiesc, i se
vars. in Somesul Mic313.
In ziva urmtoare, sotia craiului 1-a invitat pe Ali pap., serdarul,
impreun ca sapte viziri, dou5.zeci i doi de mirimirani isaptezeci de miri-
minani3" i, intr-o grdin.' paradisiac., cu trandafiri, asemenea grdinii
hem, a dat un ospAt pe care nu-1 poate descrie niel un grai i nici un condei.
Si. deoarece ospAtul era ,dat de o femeie, au venit din imprejurimi toate
fetele i femeile cu fete luminoase i ochii negri i cu hainele irnpodobite
cu pietre scumpe si au slujit i au imp.'rtit serbeturi. imbaat de Irumuse-

310 Evlia nu se ref era la portul romanilor, de care nu aminteste. Despre portal sasilor vezi
Iulius Biel z, Portul popular al sasilor din Transilvania, Bucuresti, 1956. Pentru compa-
ratie vezi i CdlcItori, V, p. 51. Pentru portul romanilor, ibidem, p. 586.
su Eflatuniyye kara sapkalar; sapka are si sens de paTrie.
alibis Aici e vorba de ora i nu de cetate.
312 Saz. vorba desigur de Tirnava Mare.
ass Nisvan, pluralul arab de la cuvintul nisa femeie", deci femei". Tirnava Mare
izvoaste din muntele Hargaita i, probabil, Nisvan." este o deformare.
314 De fapt la apus.
312 Samos-i Saglyr, gresit : Tirnavele se varsa in Mures.
210 Probabil greseala, in loc de emiri.

584

www.dacoromanica.ro
 tea 0 de drgl:enia acestor femei Cu fetele ca luna 0 de miresmele ameti-
toare din juru-i, ttarul ah-Polad aga zise, in glum., ctre vizir : Stpi-
nul meu, dac mi-ati ingdui mcar odat s: merg in acest ora 0, luind
pe una dintre fetele acestea frumoase, s m: satur 0 apoi 85, merg sdtul
la sotia mea, n-aregreta ja moarte". // Cei de fat au ris mult de gluma 65
aceasta.
Dup: prinz, s-au dat din partea cr:iesei cite un obiect de pret serdaru-
lui, celor apte viziri, tuturor mirimiranilor 0 emirilor, spre amintire.
Vizirii 0 vechilii, incAlecind pe caff lor, au plecat 0, atunci, s-au tras din
nou, din cetate,*salve de tunuri 0 a fost mult voie bung.. Intr-un cuvint,
n-am v.zut nicAieri atitea veselii 0. voie bun ca in tara aceasta.
Plecind din aceast cetate a Mediaului 0, mergind ctre rsrit, am
ajuns in oraul Tirnava317. Aici s-au adus la tabr tot felul de fructe gus-
toase 0 a fost belug din,toate. De acolo, dup trei ore de mers, am ajuns
din nou la riul Tirnava318. De acolo, am luat-o din non pe malul apei Tirnava
0, in locul acesta, Omer aga din Buda, Pancio Husein aga din Oradea 0
Ali aga din Flget, care fuseser trimii in solie in vilaietul secuiesc, intorcin-
du-se din secuime, au ,spus : Lucuitorii nu se supun 0 au rupt scrisoarea
In bucti, iar noi inine cu mare greutate am scpat. In trecaoarea secuias-
c numit Kutan 2, ei aulaezat, de la un munte la ceflalt, in trei tabere
mari, douzeci de mii:de pucai". La aceast tire, s-a tinut mare sfat, la
care a fost de fatabi craiul, cu toti oamenii si de seam51, 0 s-a hotrit
s fie pustiit vilaietul secuiesc.
Plecarea noastrii7din 'Ardeal in vilaietul secuiesc in ziva de 20 a lunii
safer, anul 1072320
Cu ajutorul lui Allah, plecind, cu oastea islamica, de ling. riul Tirnava,
ca s mergem impotriva secuilor, am luat-o cdtre apus321 0, dup doug ore
de mers, am ajuns la cetatea Odorhei322.

317 Kokol, Cetatea Tirnavei", Cetatea de BaltA.

018 Kokol, germ. Kokel.
Sig Kuta sau Kutve (cum apare mai departe). Ar fi pasul Tolvajos prin care se trece din
tinutul Odorhei in Ciuc (Cf. Dr. Karcson Imre, Evlia Cselebi magyarorszgi utazdsai [MA-
toriile lui vlia Celebi in Ungaria], vol. I, Budapesta, 1904, p. 121). Harghita(?)
020 15 oct. 1661. Data este confirmat de o scrisoare din 17 oct. 1661 a lui Lzr Istvn
ctre Petki Istvn, prin care 11 informeaz despre miscArile trupelor turco-ttare (Szkely
Oklevltdr, VI, Cluj, 1897, pp. 244-245). Vezi si Monumenta Comitialia, XII, p. 536, uncle
se spune c ttarii au invadat regiunea secuiasc. la 17-18 oct. 1661.
021 Djanib-i garba. Trebuie : djanib-i farka, spre ilsArit".
322 Udvarhel, mai tirziu i s-a zis : Szkely Udvarhely.

585

www.dacoromanica.ro
 Cetatea Odorhei. A fost construita de Hel Ban Poram323. Pe vremea hu
Suleiman han, Gabriel Bethlen324 cel mare o cucerise de la secui si o ddruise
sasilor. in prezent, se afla sub stapinirea crailor Ardealului, dar se gaseste
In miinile sasilor. Are trei mii de soldati, toti sasi. Dar, mai inainte, cind
oastea islamica inaintase pina la marginea Tisei, ostasii tatarilor ajunsese-
r pind la locul acesta i, netinind seama nici ea skit sasi, nici,ca sint 1azi328,
65 //nici c sint multi sau putini, gasindu-i, la intoarcere, in locuintele lor,
luasera in robie pe toti locuitorii din orasul acestei cetati i nu scapase nici
macar un suflet. Dup aceea, cei zece mii de ttari legaserk de virful a
zece mii de sageti, pucioasa i torte de rdsind i traseserd cu ele in cetate.
Pucioasa i tortele de rasina cazind pe toate casele de lemn, luasera foc
casele din cetate si din oras. Atunci, toti oamenii iesisera din cetate, iar
tatarii ii macelarisera pe toti acei care i ridicasera miinile impotriva lor,
iar pe cei scpati de sdbii Ii luasera prizonieri. De aceea, chid am ajuns
la cetate, am gasit-o distrusd328. Numai in preajma orasului mai ramasesera
vii s't gradini. Cind s-a auzit prin sate Ca tara are crai nou, oamenii s-au
apucat s repare cetatea, precum i orasul, pe dinauntru i pe dinafara.
Sub aceasta cetate, oamenii de conducere ai otirii i cei incercati
In cunoasterea urinal-nor faptelor, adunindu-se in cortul serdarului cel
mare, au tinut sf at mare i, cu totii intr-un glas, au spus : Stpine, noi
nu putem merge in aceasta tara secuiasca327, deoarece avem atitea
de care, camile, cai si bagaje. Sa' mergem numai cu trupele usoare, pentru
c tara secuilor328 este inconjurata de munti inalti i pr.'pastiosi. S se orin-
duiasck numaidecit, din oastea islamick douazei de mii de viteji
din cavaleria usoara, i zece mii de puscasi pedestri, iar in fruntea lor sa
fie pus serdarul Ismail pasa, vizirul de Buda. Pe Djerrah-Kasim pasa
numim la avangarda si pe Piri-Hasan pasa la ariergardk iar Iusuf aga,
chehaiaua lui Melek-Ahmed paa, sa fie caraula cut douazeci de steaguri.
Sa li se mai adauge zece odale de ieniceri kapukulu329, o oda de t-unari, o
oda de cercetasi, zece tunuri imp.'ratesti i toatel munitiile trebuincioase,

3" Personaj necunoscut, creat de Evlia Celebi. De f apt cetatea, amintitA la 1301, a
fost ref AcutA de Stefan B thory la 1480-1490 si i s-au reinnoit zidurile de cAtre loan Sigismund
(N. Stoic es c u, Bibliografi a, ms. o Or b an B., op. cit., II, pp. 55-60).
834 Acesta nu a fost contemporan cu Soliman. Probabil cA Evlia se referA la rAscoala
secuilor, petrecutA in vremea lui Soliman, cind principe era insA loan Sigismund.
333 Laz, locuitori din nord-estul Anatoliei. Expresie folositii din cauz cA rimeazA. cu ,,Saz";
joc de cuvinte.
326 DupA G. IC r au s, op. cit., p. 441, Odorheiul a fost ars pinA.' la temelie" la 1661,
din porunca lui Ali pass.
317 Seykel Diyari.
3" Seykel Memleketi.
329 Trupe de gardA.

586

www.dacoromanica.ro
iar dintre tltarii de trmuri33 s li se alature zece mii de oameni cu cai
iuti ca pasrea".
Dup sfat i dup ce s-a fcut rugaciunea, s-au dat porunci tuturor
ogeacurilor si a doua zi dimineata Djerrah-Kasim paa a plecat in avangard.
De asemenea, s-au baut tobele si au sunat trimbitele i pentru plecarea
lui Ismail pasa. Atunci i slrmanul de mine, s.rutind mina cinstit a lui
Melek-Ahmed pap, dup ce-mi ddu binecuvintarea sa, am luat cu mine
cinci slujitori si un cal de povar si am plecat cu chehaiaua Iusuf in expedi-
tia contra secuilor.
//De la locul unde s-a tinut sfatul am mers spre rsrit sapte ore si 67
am ajuns la satul Vandjm. Era un sat asezat la poalele podisurilor seat-
intre vii i grdini, si a fost ars. Dar de-a lungul piraielor ce curg din
podisurile secuiesti, prin preajma acestui sat, erau felurite mori unguresti,
lucrate cu mestesug, pentru fin, incit trebuiau vzute. Erau si multe
ferstraie minunate, care tiau mereu tot felul de scinduri. in muntii acestia
creste un fruct ciudat, in trei colturi, mai gustos decit alunele i abia e cit
bobul de fasole ; creste in pomi inalti pin la cer si este un fruct uleios,
cu gust ciudat332.
n locul acesta, ceausii s-au culcat, satuindu-i pe cei din oastea isla-
mic astfel : Ne aflrn pe picior de rzboi, nu fiti nepstori ; tineti caii
ling voi ; controlati-v armele si nu v culcati frl grij". S-au pus strji
In toate prtile. La fel i noi, care exam cu trup ele lui Melek-Ahmed pap in
munti, am stat treji, tinind caii de friu, si am vegheat pin dimineata. La ivi-
rea zorilor, cind toat oastea Inc dormea, multi dintre can nostri pe care-i
tineam de friu s-au speriat i, din pricina nechezatului, a inceput s le
tremure nrile. Zicind : Ce o fi asta ?", toti ne-am pregAtit. Toti caii se
frmintau pe locurile lor i multi,dintre ei si-au rupt cpestrele i pripoanele
de la picioare. De nevoie, toti vitejii au inalecat i au stat gata.
Avanposturile noastre, neaflind despre aceast.' agitatie a cailor, dor-
meau adinc i fr. grij. Am trimis numaidecit la ei citiva viteji. Multi
dintre acestia stteau de paz si multi dormeau dusi. Trezindu-se din somn,
au Prit cu totii, inarmati, pe cai iuti i, intr-o clip, au venit ling noi.
Dar caii nostri se schilodeau Inc unii pe i altii prin lovituri de copite.
Se auzir., deodat., din munti, sunete de trompete i trimbite, de tobe
dopote ale dusmanilor unguri, care veneau cu end rlu asupra noastr.,
vzuram aprind steagurile lor cu cruci. Cind ne-au vzut, s-au oprit
R3 Yak tArm. Tatarii crimeeni i cei din Bugeac erau numiti i Yals tatart, adicA tAtari
de la tArmul Mrli Negre.
"1 Vandj, loc necimoscut. Ar putea fi Capilnita, unde se gAseau pin in zilele noastre
herAstraie (K ar Aeso n, op. cit., p. 123).
333 Probabil cA e vorba de jir, fructul fagului.

587

www.dacoromanica.ro
 ei, dar caii notri parch' innebunisea. Atunci, serdarul nostru, Melek-
Ahmed paa333, zise : Ei, viteji, ceea ce se petrece acum cu caii notri e
semn bun ; numai s apuc'm s ne ciocnim cu dumanul iapoi, ori tronul,
68 j ori norocul !"334. Atunci, oamenii lui Melek aspunsera cu totii : Orice
s-ar intimpla, cu Allah inainte !" i ne-am repezit cali asupra ghiaurilor,
ca sgeata care zboaa dintr-un arc puternic.
Praful negru, fAscolit de copitele cailor notri, repezi ca vintul, s-a
ridicat pin la cer, acoperind i soarele care lumineaa p*Amintul. Ziva cea
iummoas s-a fcut ca noaptea intunecoas, iar rdsunetul larmei rzbea
pin la cer. Oastea dumank strigind Pa Jorj, Pa Jorj 1"336, i-a repezit
cad asupra noastr5..
Cele dotf oti intrind una in alta, s-a incins o lupa aa de grozav5.,
incit i ca notri, infuriati, s-au transformat in balauri cu apte capete.
Slav lui Allah, dup un ceas, inlturindu-se necazul care cuprinsese oastea
noastra drept-credincioask vintul biruintei a 135.tut din partea musulma-
nilor i, astf el, dumanul a fost infrint i nimicit. De asemenea i cei care
scapasera de sAbii au luat-o la fugA. Luind in total o mie i. aizeci de tidve
trei sute de dumani inarmati, am ieit invingAtori 0 am triumf at.
Cind ne intoarceam la oaste, din aceasa lupa de avangardd, victorioi
triumfatori, ne-au venit in ajutor cinci mii de soldati. Ei ne-au zis : Mki
oameni, cum a fost ?", iar noi le-am rspuns : Slav5. lui Allah! Multumim
c sintem snAtoi !" i, zicind astf el, am venit din nou la oaste.
Noi ne-am dus direct la336 Melek-Ahmed paa, iar el, la rindul sdu,
s-a dus la serdar. Serdarul i-a dat efendiului nostru Melek paa, din partea
seraseherului, o bland de samur, iar lui Iusuf, chehaia, un caftan cu fire de
aur, zicindu-i : Bre chehaia Iusuf, fii fericit337, dar spune-ne de ce nu ne-ai
dat de tire? Atunci, chehaiaua Iusuf zise : Ghiaurii ne-au atacat noaptea,
pe neateptate, dar nici noi nu i-am sapat din vedere pe dumani.
Jai Allah, ocrotiti, sub conducerea ta, am invins i. am fost biruitori". S-au
daruit caftane i celorlalti bulucbai, iar smeritului de mine mi s-a dat un
prizonier.
Soldatii vzind in aceasta un semn de bun augur, toaa lumea vorbea
cam aa : Cu ajutorul luiAllah, aceasta inseamn. noroc. Aa a fost i cu
avangarda lui Melek-Ahmed paa, aa vom infringe 0 tabra dumanului".

333 De fapt Ismail paga (vezi mai sus textul).

333 Ya taht ola, ya baht", zicall turceasa in sens de fie ce o fi I".
333Inalte p54i apare: Ya Jorj", Sf. Gheorghe.
Despre conducatorul ogtilor secuilor, partizan al lui I. Kemny, vezi Deik Parka s,
Utoni Bildi Pdl, Budapesta, 1887.
"6 In text apare cu".
337 Yilzan ah olsunl, Sii-ti fie fata albll".

588

www.dacoromanica.ro
 A doua zi, dis-de-dimineat., toat, oastea noastra a pornit deodat
dup un ceas de mers, am ajuns pe cimpul de lupt ce se cheam. treed-
toarea Kutve338 i am stat aici fr. coturi. Toat lumea sta cu friul in min
yi era gata pentru lupt i btlie.
Descrierea taberei secuiestia". Aceast tabr era ayezat, la marginea
vilaietului secuiesc, // intr-un loe pduros, ce se chearng strimtoarea Kutve, 69
unde muntii inalti, ce se pierd in non, pe dreapta i pe stinga trectorii,
sint impodobiti cu copaci de soi rar, ce se inalt pin, la cer, incit, cine-i
vede, se zpceyte. TJngurii, pentru a-yi salva viata i familiile, cAraser
ingrmdiser., in valea acestei trecatori a secuilor, de la un munte pin
la cellalt, grinzi inalte, ca niyte catarge de galer i ca minaretele, precum
inch' vreo citeva sute de mii de trunchiuri de tot felul, gpind yi o intri-
ttul mare, in care intraser douzeci de mii de puycayi, gata de lupt. Ei
ayezaser in aceast tabrl yaizeci-yaptezeci de tunuri mari, in yapte rin-
duri, iar in afara taberei, la deprtare de vreo jumAtate de ceas de noi,
ingrmdiser, prin vi, pe dealuri, pe munti i prin vii, foarte multi co-
paci rupti in bucti i i ascunseser soldatii in aceste locuri. Slujindu-se
de tot felul de vicleyuguri i drAcovenii, ei umpluser muntii i vile cu
adposturi i fcuser drumuri care tabra din spatele lor. Astfel era cu
neputint nu numai skptrunzi in tabra lor, dar nici s treci mcar peste
addposturi.
Ostayii noytri, vzind aceast situatie i tiind c nu pot face nimic
pin nu vor lua o m.'sur bine chibzuit, s-au adunat cu totii i s-au sfAtuit.
In cele din urm, oastea ttarilor a fost trimis in munti, cale de trei cea-
suri, iar clretii din eialetul Agria au fost tnimii spre partea dreapta.
Ei umblau in acele prti, prin munti, iar in partea aceasta, serdarul nostru,
Ismail paya, adunindu-i la un loe pe toti ienicerii pedeytri, pe ostayii de gar-
d, precum i pe ienicerii i gebegiii de la Agria i Buda, a format cu ei
o arip. Chehaiaua lui Melek <Ahmed paya> a fost numit serdar peste seg-
banii i sarigealele celorlalti viziri i beilerbei i, formind astfel a doua arip6,
a luat-o inainte ; el insuyi, cu ceilalti beilerbei i cu oastea de clareti
pedeytri, a stat la mijloc. Toti gaziii, intr-un glas i o dorint5.0 cu strigatul
de Allah !, Allah 1", scos din inim., au pornit la atac din yapte
238 Kutve Bogart, numit mai sus Kuta. Probabil, Harghita. Ar putea fi si toponimul :
Strimtoarea Fintinii". Vezi si nota 319. in vol. I, p. 298, Evlia vorbeste de lupta de
la Strimtoarea Secuilor (Seyke1 &gam). Lupta s-a dat la Harghita. Vezi Benedek Fide 1,
Tatkrbet6rs Csikba 1661-ben [NAvAlirea tAtarilor in Ciuc in anul 1661], Cluj, 1945, unde se
reproduce un plan al taberei si al luptei.
888 Este vorba de tabAra construit5 de secui in regiunea Ciucului ; dupl. G. Krau s,
op. cit., p. 433, erau dou redute cu santuri pe drumurile care duceau in Ciuc l spre Gheor-
ghieni, prem.= i stavile din copad doboriti" la marginile pAdurilor.

589

www.dacoromanica.ro
 Din ambele prti s-au slobozit atitea tunuri si atitea pusti, 'hack arma-
ta islamick rminind in focul lui Nemrod.34, i-a scos Cu usurin,t pe dus-
mani din adposturi i, in locul lor, au intrat trupele noastre. A inceput o
70 latlie ca intre clini. Punind in tunurile noastre titei341, catran si cirpe, //
and am slobozit, de sapte-opt ori, tunurile asupra taberei dusmane, copacii
de la marginea taberii au inceput, pe id, pe colo, s ja foc, latind si un
\Tint tare.
Pin la urna, cele data ostiri au ajuns la lupt piept la piept. Dus-
manii, nemaiavind putere sstingl focul, au luat-o la fug si s-au inclais cu
totii in tabra cea mare. Cu voia lui Allah, focul din adposturile
de afar s-a intins si la brazii din talara cea mare, pe-alocurea incepind
s ard si tabra. Cind au vAzut aceasta, dusraanii din tabr au rmas
uimiti. Dar, strduindu-se din toate putexile lor, s-a dat, de ambele prti,
o lupt mare, dar nid tunurile noastre nu iau dat rgaz inamicului. Dup
aceasta, inaintind fr fric si frd team, toti gaziii nostri au dat nval
asupra taberii 0, pe alocuri, tirindu-se pe pdmint, au ocupat unele prti
din ea, pe cind gloantele lor cdeau asupra taberii ca un potop blestemat.
Dar si dintre bravii nostri viteji multi au sorbit atunci serbetul martiriului.
In timpul luptei, pasalele ii indemnau pe ostasi la lupt; zicindu-le :
Bre gazii, nu-i lsaji, cci e zi de prilej. Cu voia lui Allah, victoria si biruin-
ta sint de partea noastr I" lar celor care aduceau tidve i se distingeau prin
fapte eroice le d.deau daruri din belsug.
Cei din tabr s-au luptat astfel cu noi timp de trei ceasuri in cap,
dar tocmai atunci a fsunat ijun strigt de Allah, Allah !", atit din interio-
rul cit si din partea de rskit a taberei. Auzind aceasta, dusmanul a privit
inapoi 0 a vzut c., din vilaietele secuiesti, veneau ostasi islaraici cu stea-
guri verzi i rosii, din alt parte veneau ttarii vindtori de dusmani, iar din
Partea aceasta atacau osmanliii342. Neputind s mai stea pe locurile lor,
ei s-au vzut nevoiti s fug si, prsindu-i talara, s-au refugiat in munti,
iar noi, zdrobindu-i pe dusmani, in ziva de 28 ale lunii safer din anul 1072343,
am ocupat tabra secuilor. Un vestitor a fost trimis la serdarul Ali pasa.
A fost foarte ascutit sabia pe care a trebuit s-o primeasc dusmanul in
lupta aceasta. Copacii si impletiturile care imprejmuiau talara erau pline
de cadavre omenesti. Intre timp, au fost duse in fata cortului lui Ismail
pasa dota mii apte sute de tidve 0 o mie patruzeci de prizonieri. Ei au
a" Nemrud, dupa traditia musulmana, rege legendar al Caldeei.
"1 Neft.
341 G. Kr au s, op. cit., pp. 443-444, arata ca secuii din intarituri i-au respins pe turci
dar au fost infrinti dupa ce cei 20 000 de tatari au navalit in taxisoara pe o cale ocolita, pe la
stinga, pe care nu calcase niciodata picior de om". Vezi i Benedek Fide 1, op. cit.,
a" 23 octombrie 1661.

590

www.dacoromanica.ro
fost d'ruiti stpinilor care ii aduseser, iar gaziii au fost multumiti cu daruri.
Prin tabra cucerit, ni s-au deschis drumurile si am intrat in vilaietul
secuilor.
IITara i cetatea secuilor. Una dintre cele patru provincii344 ale trii 71
Ardealului este si. vilaietul acesta al secuilor345.,De la tabra ocupat, toate
trupele islamice au mers inainte si, in daub: ceasuri de trap, spre rsarit,
au ajuns pink* in chnpia secuiasc6 dind friu liber cailor. Dar secuii, incre-
dintati c. : Turcii nu vor putea s ocupe tabra si s treac peste ea",
petrecuser mult, bind si. stind de vorb. in atacul dat numaidecit asupra
lor, parte din ei au ajuns prizonieri, in cdtuse, iar multi altii au fost trecuti
prin sabie. Cu &dui de a fugi, multi au pornit in munti. Dintre copiii si
familiile lor, multi s-au fcut musulmani. Satele si. orasele fmase in urm
au fost pirjolite s'i devastate cu totu.1346. Tocmai spre sear, oprindu-se s'i
incetind lupta, trupele au fost asezate strins, unele ling altele, si tuturor
beilerbeilor li s-au dat firmane, iar ei au orinduit caraule in toate partile.
Descrierea cetlifii Betestvar347. i cetatea aceasta apartine crailor Ardea-
lului, dar locuitorii slut tinuti sub ascultarea crailor numai cu virful hale-
bardei, deoarece este un tinut plin de pduri greu de trecut s'i un vilaiet
aparte. Cu toate c au fost trimise scrisori de la craiul cel nou.348 si de la
serdar, totusi ei nu s-au supus debe.
Dar cetatea aceasta era o cetate de piatr, fdr intdrituri asezat
la marginea de miazAzi a cimpiei secuiesti. Era o cetate de piatr,
cu cinci laturi, si. avea cinci bastioane puternice si. dou porti noi si trainice.
in noaptea aceea, atacind cetatea si orasul, trupele noastre le-au impresu-
rat, iar cetatea a luat foc, rdminind in focal mare al numrului nesfirsit
de tunuri. Chiar in noaptea aceea gaziii musulmani si-au pus vestmintele
de noapte si, pe intunericul noptii, nedind rgaz orasului, au dist us
cetatea cu lovituri de tunuri. Strigind : Allah, Allah !", am cucerit orasul
si, crind, pima dimineata, toate przile mai de pret, am luat partea ce ni
se cuvenea. intruck dusmanii, prdsindu-si avutiile, se retrseser in cetate,
in oras nu rmseser deck btrinii neputinciosi si nebunii. Dup5. indruma-
344 B OM. Cele patru provincii la care se referA Evlia Celebi eran: tara secuilor, regiunea
locuitA de sasi, comitatele nobile si Partium (Crisana).
345 Seykel vilayeti.
346 Papt confirmat si de G. Kr au s, op. cit., p. 443.
347 in aceastA regiune existA un sat cu numele Betesti (BetfalAu) Odorhei, dar nu are
cetate. Cum Bylia vorbeste de un oras cu cetate, el se referA, foarte probabil, la Miercnrea
Ciuc care a fost ars in cursul acestor evenimente (G. Kr au s, op. cit., pp. 443-444 si Monu-
menta Comitialia, XII, p. 536). Cetatea de aici se numeste ins5. Mico si ea a fost distrusA la
1661. Despre celelalte cetAti din regiune (Both, Cetatea PAging, Ciceu, Szentlelek, Budvar,
Firtos, Tartod, Varhegy etc.) vezi Or b an B alas z, Szekelyflild leiroisa, passim $i T. C h i n-
d e a, Monumente istorice in Ciuc, Gheorghieni, 1933, pp. 25-33.
345 Mihail A pafi.

591

www.dacoromanica.ro
 rile lor, s-au gsit, prin pivnitele ora.,ului, atitea comori, c numai Allah
le tie num6rul. Dup aceea am dat foc oraului 0, cum vintul de miaz.-
noapte btea foarte tare, el a ars cu atita putere, incit, facArile ajungind
72 pin la cetate, // s-au aprins 0 multe prti prospere ale cefdtii, iar focul
a tinut pind in zorii zilei. De cum s-a luminat de ziusd, ungurii346 ce se aflau
In cetate, luind cu ei avutiile grele 0 de prep, au cerut indurare, impreuta
cu Copiii i familiile lor i, cind au ieit din cetate, au fost fAcuti prizonieri
cu totii. Au c.zut in prinsoare : c6pitanul lor, dota sute de preoti350, judec-
torii lor, impreun.' cu patru mii de oameni, iar avutiile lor, pe care le aveau,
le-au fost luate. Oastea islamic a paruns in cetate prin sprturile din ziduri-
le ei i a pus mina pe multe comon i munitii. Dup aceea s-a dat foc
In prtile unde Inc n-ajunsese pirjolul i, luind foc depozitul de munitii
tunurile, vreo treizeci de tunuri s-au slobozit de la sine. Cetatea i oraul
au fost distruse. Luptatorii, purtltori de biruinte, s-au bucurat i s-au veselit.
Dup aceasta trimbitele au cintat de plecare i, mergind o junatate
de ceas, am conAcit in satul Namiegik351. S-au pus santinele in cele patru
pkti, i noaptea aceea am petrecut-o acolo. Cei care au mers in satele
oraele infloritoare din cele patru directii s-au intors nevtmati i plini
de przi. Apoi, dimineata, s-a tinut sf at, iar crainicii au strigat : In locul
acesta de popas vom rmine trei zile i trei nopti. Cei care merg in incursi-
une prin imprejurimi s mearg numai in cete i s fie cu lagare de seam,
iar in ziva a patra toat lumea s'd fie aici, in sat".
In ziva aceea am plecat i eu, umilul de mine, cu cincizeci de oteni
dintre oamenii lui Melek-Ahmed paya, cu dou sute cincizeci de gazii
de la Timioara, Agria 0 Kanizsa i Cu cinci sute de ttari 0, cu ndejdea
In Allah, dup ce am gonit vreme de o zi 0 o noapte, pe cimpia secuiasc6352,
spre miaznoapte, am ie0t din hotarele tinutului secuiesc i ne-am oprit
In apropierea uneia din intriturile puternice care se vedea pe malul mare-
lui riu Nistru353. Dimineata, la lumin., am vzut c ne gseam lng oraul
Lopovecise354...
73 Oraul acesta se afl la o cale de un conac355 de cetatea leeasc.
74 ce se cheam.' Camenita356. // Punindu-ne tadejdea in Allah 0. zicind pute-
Madjar (Macar).
850 Irfek ; rsek, episcop".
2151 Loe necunoscut. Poste Toplita-Ciuc (azi inglobatA in orasul Miercurea-Cincului). Vezi
ed. Rargcson, p. 128.
Seykel Sahrast.
a" Tusk, in loc de Turks, numele turcesc al Nistrului.
364 Lapovavecise, oras in Polonia(?). Oricit de tare ar fi gonit vlia cu otenii siii, ei nu
puteau ajunge intr-o zi si o noapte din secuime ping. la Nistru
355 Merhal, mlisur de distantil: cale de o zi de mers.
1156 Katnanicise.

592

www.dacoromanica.ro
re corbului i multumiri picioarelor357, am mers de aici, ziva i noaptea,
si am ajuns in orasul Sion355. Am aflat c acesta tine de Ardeal, dar lo-
cuieste in el un vames al crailor lesesti35 9, deoarece orasul acesta se afl
pe granita dintre tara secuilor din Ardeal si Polonia, pe malul riului Nistru.
Este o localitate Cu vii i grdini, asemenea grdinii raiului, asezate la poalele
unui podis. in el nu se gsea Ins nici un om. Toate strzile eran asezate
In felul tablelor de sah i curgea apa pi-in ele. Palatele de piatra, mai mici
sau mai mari, ce se gseau in oras, nu puteau fi numkate. Unele erau aco-
perite cu bronz, altele cu plki de cositor ; avea case frumoase, acoperite
cu olane de culoare alb5., verde si rosie. CAminele erau, toate, impodobite,
iar gurile cosurilor erau acute in form de gull de balaur i toate erau
inalte. Se spunea c este un oras cu clim foarte bun.. Aflind de apropierea
trupelor osm6nesti, locuitorii fugiser pi-in vii iprin munti, pksind orasul ;
de aceea, ai nostrii au dat foc orasului.
Desi am ajuns la locul de plecare, in dou5.,rzile i dou nopti30, totusi,
pe local unde se afla oastea am vazut suflind vintul. Atunci, Doi, toti, am
fost cuprinsi de team. Hai-haiziceam noi serdarul ne-a lsat in mijlo-
cul dusmanilor", i ne sfkuiam in fel si chip. In cele din urm., ne-am
fit s lsm calabalicul i s edut.m s." iesim in vreo parte, m.car cu prizo-
nierii pe care-i aveam. Umilul de mine am zis : Bre, gazii ! Aici au fost
patruzeci-cincizeci de mii de ostasi. Chiar; daci ei au plecat, trebuie s.' fi
asat urme. S le c'd'ut.m urmele i s pornim inoi pe drumul pe care s-au
dus ei. Sigur, ei au plecat ieri sau ast.zi". Totit au fost de aceeasi pkere
ne-am impilstiat pe cimpia secuiasai si am dat, de urmele celor din armat.
Ei plecaser5.' pe alt cale deck cea pe care veniseram noi i abia porniser
la drum. Zicind c6 : sint pe aproape !", am mat-o repede, iar cind am ajuns
ariergarda, ne-am inchinat, de multumire, lui Allah. Dar carele noastre
rkaseser acolo, deoarece erau locuri muntoase i prklstioase. In cele
din urm., am luat de la ostasii de Buda o camt i, cu patru viteji tkari, am
adus goalfrumoasa noastr. Crut aurit, pentru a o impkti cu ei. in ziva
aceea, mergind care miazzi, am ajuns la cetatea Odorheiul-Skuiescul.
IICetatea Odorheiul-Sii cuiesc. i aceasta se afl sub ascultarea crailor Arde- 75
alului si este intrit. Cind Ismail pasa, serdarul, trimise sol ca's.-i iscodeasnd
pe cei de acolo, ei l-au ornorit pe sol, iar pe cei1 din,suit.i-au,alungat, inju-

Kuzguna kuvvet, kalfaya bereket e o zicaia. limbs. turca.

Sion sau Seyven (?).
I" Leh /rallar.
360 Evident ca aceast distanta nu putea fi parcurs in zilele indicate de Evlia. Poste
sa fie o reconstituire gresita a faptelor din trecut.
Sel Seykel Kalesi. Odorheiul-Secuiesc.

593

www.dacoromanica.ro
 rindu-i i btindu-i362. Atunci Ismail pasa s-a oprit numaidecit sub cetate,
ca la o btaie de tun, si a asediat-o. Dar asediul simplu nu putea fi de
nici un folos.Cetatea era bine intrit si bine aprovizionat cu toate cele
de trebuint., iar noi nu aveam decit o sut de tunuri mari si o sut de ghiulele.
Ca s fie numai de form si pentru artare, am mai luat cu noi nc doud-
sprezece tunuri mari. De fapt, un singur bastion al acestei cetti, din fata
noastr, fcea cit toate celelalte cetti din Ardeal. Mai cu seam, in santul
adinc si mare, de jos, curgea, ca o mare, riul Seyke1363, inconjurindu-i
toate prtile. in cele patru laturi, cetatea era impodobit cu mai multe
rinduri de turnuri 'Mahe, care nu pot fi descrise. Mai mult chiar, cind au
fost iscoditi cei cincizeci de oameni prinsi in preajma cettii, ei ne-au spus
asa: in cetate se gsesc, laolalt cu soldatii a sapte comitate, optsprezece
mii de ostasi crestini, iar raialele i beraialele sint fr. numdr. Armele
proviziile ce se gsesc in cetate slut, de asemenea, fr de sfirsit. O s intim-
pinati mari greutti in cucerirea ei. Doar s-o atacati intr-o noapte, pe neastep-
tate, cdci asa i s-a intimplat odat i craiului lesesc, iar lesii au fost alungati
de sub cetate".
Astfel, in cldurile cele mari, rinduind paza de jur imprejur, ne-am
oprit sub cetate. in noaptea aceea, strightul de Ya Jorj!", al celor din
cetate, se ridica pina la cer, i, in cele patru laturi ale cettii, deasupra
tuturor zidurilor i portilor, luminau citeva sute de mii de torte, inch, in
intunericul noptii, ei umblau ca in plin zi i, astfel, au slobozit peste data
mii de salve de tunuri. Vdzind aceast situatie i dindu-si seama de greu-
ttile ce-i stau in calea cuceririi cettii, a doua zi, dimineata, Ismail pasa,
niel nu si-a mai aruncat ochii spre ea ci, luind-o spre miaznoapte, prin
cimpia secuiascd i mergind trei ceasuri, si-a asezat cortul pe o colin inalt.
lar ostasii, cu corturile i cu tot calabalicul ion, s-au asezat pe cImpie, in
fata cettii Mezdanvar364.
Cetatea Mezdanvar. A fost zidit de un crai cu numele de Mezdan
76 Ban365. // Se afl sub stpinirea crailor Ardealului si pe pdmintul vilaietului
secuiesc ; dar locuitorii nu prea ascult de crai, cetatea lor fiind o zidire

862 G. Kr au s, op. cit., p. 397, vorbeste de o ciocnire intre ostasii lui Kemny i cei
turci la SOcueni care este o cetate deosebit de insemnat5.".
Pentru reconstituirea drumurilor urmate de oastea turco-tAtar vezi harta intocmit
de Benedek Fidel, op. cit., p.47.
368 Seykel.
366 Mezdanvar, cetatea Mezdan. n regiunea Ciucului existau cetAtile Both, lingl Gheor-
ghieni, Mico, la Miercurea Cinc (care a fost distrus5, la 1661), Cetatea PAging, situat pe o stincl,
cetatea Ciceu, pe un deal de pe malul Oltului, etc. (T. Chinde a, op. cit., pp. 25-31,
Or b an B., A szekelyPld leirasa, I, pp. 60-63, 126-129, 131-133; II, pp. 57-64, 69
urm. o passim).
385 Personaj imaginat de Evlia Celebi pentru a explica numele cet5.tii.

594

www.dacoromanica.ro
puternid. de piatrk cu. bastioane 'Mahe. antul cettii, zidurile i bastioa-
nele sint impodobite cu crenele 0 e plina cu arme de rzboi. In latura din-
spre apus, pe marginea unei mlatini, avea un ora infloritor, in care se
aflau mai multe biserici, lucrate cu art, hanuri, tirguri i bazare. De indat
ce s-a aezat sub aceast cetate, Ismail pava, a trimis ca sol, la cpitanul
cettii, pe ceauul Hasan, unul din agalele de la Buda. Ceauul Hasan a
venit inapoi la pa cu capul spart i cu ochii scoi. Atunci, crainicii oastei
au strigat numaidecit, iar soldatii au pus indat mina pe arme 0 s-au pregtit.
impresurind cetatea i oraul, In rev'rsatul zorilor, oastea a pornit
la atac, din toate/prtile, mai intii asupra bastioanelor 0, de pe indlthnile
din imprejurimi, au slobozit numaidecit in cetate cind sau zece salve de
tunuri. Dar 0 din cetate s-au tras vreo patruzeci-cindzeci de ghiulele. Pe
cind dumanul era ocupat in partea aceasta, s-a dat foc oraului de jos.
N-au trecut nici cloud ceasuri i, neacordindu-i-se indurare, cetatea a fost
cucerit, iar ostaii au intrat in ea 0 au luat, in total, o mie apte sute de
prizonieri alei. Avutiile au fost impartite gaziilor. Ceauul Hasan, la rindul
su, a scos ochii cdpitanului care Il orbise pe el 0, dup ce au fost torturati
cei aptezeci de birdi366 i preoti i toti cei o mie apte sute de prizonieri,
cpitanul a fost tiat in bucti la local de pedeaps.
Prizonierii au povestit apoi c acel cpitan era un om foarte crud,
iar pe prizonierii turci i musulmani, care id cddeau in mink Ii jupuia de
vii, de piele, i Ii rstignea pe cruci. Atunci nu s-a intimplat o nedreptate
cu el", am zis noi. Apoi, la acest conac, crainicii lui Ismail paa au strigat
astfel : Vorn poposi trei zile sub cetatea aceasta i fiti cu grij ! Toti ostaii
s mearg in cete in incursiuni, prin imprejurimi, s prade i s. jefuiascd".
In tabr n-au rmas decit trei mii de ieniceri, dou mii de ostai de la Buda
dou raii de la Agria 0 alti pedestrai. Toti ceilalti au inceput s se rspin-
deasc prin imprejurimi. Numai Allah tie cantitatea przilor luate.
Nu numai in tara secuilor, dar 0 in Ardeal, pe o distant de citeva
zile de mers a inceput s dispar urmele de prosperitate. in nici o expeditie
n-a fost atita distrugere i nu s-au pricinuit atitea pagube ca in expeditia
aceasta367. Cetele prdalnice au pustiit pima in trile leeti, ale Ungariei
de mijloc368, Austriei368 i Moldovei370.
365 Biro.
357 Despre situatia trist in case ajunsese Transilvania in aceast vreme vezi : Pasko
Krist 6 f, Erdly orszgknah pusztitsaro1 said siralom [Cintecul de jale despre tara Transil-
vaniei padate], Sibiu, 1663, Szalrdi J Lino s, Siralmas magyar Kr6nika [Cronica ma-
ghiar de jale], ed. Kemny Zs., Pesta, 1853, Iohannes Graffiu s, Siebenbargische
Ruin, beschreibts in Warhrheit nach deme, was er wehrend der Belagerung in der K 6niglichen
Herrmannstadt 1658-1661, in Deutsche Fundgruben, II, 1840, pp. 141-234.
358 Orta Madjar (Macar).
360 Nemse.
330 Bogdan.

595

www.dacoromanica.ro
77 //Iat c, prdind tot asa, timp de trei zile i trei nopti, citi prizonieri
buni s-au gsit in tinutul secuiescm si in alte prti, toti au fost
In sfirsit, adunindu-ne oastea pe cimpia secuiasck niciunull din oamenii
nostri n-a rmas in urm i, intorcindu-ne din lupt, cu patru mii de care
incrcate cu przi, am pornit s iesim prin trecaoarea secuilor372.
Incclierarea dintre lenicen i tittari
Toti ostenii din Buda si Agfia, acind intelegere deplin cu ienicerii,
au iesit prin acest Tabur Bogazi373, spunind astfel : Se poate ca noi, pedes-
trasii, dup ce am cucerit tabra, s." rminem cu miinile goale?"374. Zicind
astfel, ienicerii pedestrasi s-au npustit asupra ttarilor si a carelor. Npustin-
du-se ca niste lupi flmnzi, ei i-au trintit pe ttari de pe cai i le-au luat
toti robii i toate przile.
Ttarii, s'rind numaidecit pe cai, au zis : Ienicerii acestia ne caut
ceart. S. nu-i 15.sm s treac mai departe de aici" i s-au incdierat de-a
binelea cu ienicerii. Dar ienicerii se gseau in tabr, iar ttarii pe cimp
deschis. Cind citiva dintre ttarii de seam au devenit martiri, atunci,
serdarul Ismail pasa i ceilalti emiri i beilerbei intelepti, precum i ciorba-
giii ienicerilor, intrind numaidecit intre ei, s-au rugat de gaziii celor dou
prti, dar n-au izbutit <s-i conving>, i ttarii, rusinati i pgubiti, s-au
indreptat cu caii lor spre serdarul Ali pasa375.
Slav lui Allah, carele i prizonierii nostri aflindu-se lng gaziii de
serhatm, n-am pierdut nimic.
In ziva aceea, pe cind treceau prin trecaoarea Tabur Bogazi atitea
mii de osteni, noi am privit-o foarte atent i cu de-amnuntul. Era o tabr.
ciudata. Nici un constructor din lume nu putut inchipui o asemenea
tabr. Aceasta era o tabr inconjurat din toate prtile cu f el de fel de
mestesuguri diavolesti, ca un fel de plask Chiar acum, cind era pace, abia
am putut s-o stfbatem intr-o zi. In ziva urmtoare, forinindun alai mare
cu prizonierii i cu pfzile, am ajuns la oaste.
371 Leh in loe de Seykel, secuiesc.
Seykel Bogan, trecRoarea secuilor". Este vorba de pasul Ciucului, numit i trecli-
toarea secuilor (CcIlatori, V, p. 602). Vezi i observatiile lui P. Binder in Rev, de istorie",
1974, p. 969.
373 Tabur Bogan Trecatoarea taberei". Aceeasi cu Seykel Bogazi (Treatoarea secuilor
de mai sus). Evlia o numeste astfel pentru cb. acolo fusese tablra secuilor, cind a patruns
armata turceasa. in Ciuc, sub conducerea lui Ismail pa.5a.
378 Rdminind la Ilezdanvar" de paz, ei nu putuserli. lua parte la incursiunile de prad6.
Vezi mai sus textul.
376 Ali pa.,a nu trecuse in Ciuc, ci qtepta, in scaunul Odorhei, intoarcerea trupelor trimi.se
dupgi. prad.
876 Adic& ling& trupele de la catiitile de margine ale imperiului. Evlia Celebi a mai,
descris aceste evenimen.te din 1661.

596

www.dacoromanica.ro
 In fata cortului serdarului Ali pasa s-a tinut un sf at mare si Ismail
pasa, serdaru1377, a primit in dar o haing impodobit, iar Djerrah-Kasim
pasa, Pir-Hasan // pasa si Husein pasa si ceilalti emiri i chehaiaua lui 78
Melek <Ahmed> pasa si ciorbagiii ienicerilor i altii au primit, in total,
trei sute zece caftane cusute cu fire de aur i au fost imbrdcati cu ele. I s-a
dat un caftan si serdarului ttarilor, Sahpolad aga, dar acesta, refuzind
sk-1 imbrace, a vorbit asa : Porunca e a legii Prof etului. intr-adevkr, azi
esti serdarul nostru cel mkret i inaltul nostru vizir. Sk ne faci dreptate
la acest divan al padisahului. Noi sintem un alai de gazii pribegi ark sold.
venim in ajutorul credintei celei drepte i, pkrsindu-ne tara, devenim
viteji, ori martiri. Sintem frati de aceeasi credintk, dar ienicerii, lovindu-
ne, ne nimicesc ca pe niste dusmani 1" Zicind acestea, ei i-au depus pe cei
saptesprezece martiri ai lor pe locul unde se tinea divanul. Apoi, zicind.
iar. : Ei ne-au luat multi prizonieri i prkzile", ddu defteru1378 in mina
serdarului, ,iar mirzacii, agalele de nutret, atalicii378, trintindu-si
la pamint, izbucnifk in plins.
Serdaruk,chem indatk la divan pe agalele ienicerilor, pe Muhzirbeizade
Mustaf a aga din Tekirdag38 0 pe ciorbagiii trimii la expeditie 0 le zise :
Priviti gazii ! Ce-s cu martini acestia ? De ce faceti asemenea fapte nedrep-
te ? Oare luptktorii ttari nu ne slut frati i tovarksi de druna 0 de luptk?"
Atunci comandantul ienicerilor rdspunse : Stpine381, mergind la lupta
aceasta, noi am vorbit cu ttarii si le-am spus : <Prieteni, noi, ca pedestri,
sintem oameni cu picioarele legate si nu putem s. alergkm. Dar voi, repeziti-
vk cu cali vostri, stringeti pradk, iar la intoarcere, sk o impkrtim laolaltd> .
Cu asemenea legkminte i conditii am plecat. Slavd lui Allah, tara dusma-
nului a fost cucerit, dar, la intoarcerea din expeditie, cind ne-am cerut
partea din pr.zi, unul dintre ei a strigat : Loveste-1 ! i, rapustindu-se
asupra noastr, pe nouk dintre oamenii nostri i-au fhcut martiri. S se hot-
rasck dup eriat". i martini <turci> au fost adusi la locul acela.
lar tktarii ziserk hotkrit : Fereasc.' Allah ! noi n-am spus sk imp.rtim
prada cu voi. Voi v aflati in lupt sfint i primiti soldk, dar noi sintem
niste viteji pribegi. Voi ati omorit mai intii oamenii nostri ca s ne luati
avutiile, iar noi am avut dreptate s v vArsam singele, pentru c voi ati
devenit tilhari de drumul mare si ati fost condamnati potrivit versetului :
Nimiceste-i pe cei ce atac. poporul..."

377 Ali pasa era de f apt serascherul, athc generalissimul corpului expeditionar, lar Ismail
pasa era serdarul (comandantul) detasamentului care pradase Ciucul.
370 Defter, lista, condic5., catastif.
373 Ataltk, batrinii din oastea tatard.
sso Tekirdag, localitate in Turcia europeana.
osi Sultanim, formula de politete.

597

www.dacoromanica.ro
 Dupa rspunsul acesta asa de tajos, Ali pasa zise : Pe legea padisahu-
lui, o s va reclam pe toti padisahului si va voi ucide ; s dati numaidecit
inapoi, acestor gazii, pe toti prizonierii, dupa cum scrie in defter ; altfel
va priveste !" Thud astfel de porunca hotarita, luptatorii ttari au iesit
afara, aducindu-i multurniri.
79 Dar mai este oare cu putinta ca // vinatul cazut in gura balaurului cu
sapte capete sa scape, asa, dintr-odata ? In cele din urma, s-a stins cam juma-
tate din prizonieri si din prad s't li s-a restituit tatarilor. Pentru cealalta
jumatate, Ali pasa le-a dat tatarilor, din averea sa personar, douasprezece
pungi de bani, multumindu-i astfel. Ienicerii i tatarii cazind la intelegere,
serdarul cel prevazator, pentru a incheia imp.carea, a pus sa se ridice un
cort aparte i a dat un ospat asa de mare ca nu se poate descrie.
Venind vestea ea pe ici pe colo secuii s-au intors in cet5.'tile i satele
lor si au inceput sa le repare, vestitul serdar, pentru a-i pedepsi pe ttari,
i-a trimis din nou pe toti ttarii in tara secuilor i, ndou zile, oastea s-a
imbogtit cu zece mii i sase sute de prizonieri i cu prad nesfirsitd. Ser-
darul a plecat de aici i, cotind de astdata spre apus, am trecut prin fata
cettii Odorhei382.
in batalia aceasta sfinta, numai de mina ftarilor au pierit treizeci
de mii de oameni. 0, Allah I, oare i acestia nu sint locuitori ai pamintului ?
Nu sint i ei creaturi scumpe ? Nu sint s't ei, ca s't toate fapturile, niste cal-
tori ce vin i pleaca din saraiul lumii ? Ce-i cu necorocirea aceasta pe capul
lor ? Vorba rposatului Veysi efendi : Cind a fost lumea infloritoare
prosper ?"
Plecind de aici, am ajuns in trei ceasuri la satul Seniak363. Aici, locui-
torii secui, capitanul, biraii i juzii au arborat steaguri albe i, cerind iertare,
au venit la crai i, dind o suta cincizeci de pungi de bani pentru vistieria
padisahului, in contul birului neplatit de sase ani, au rscumparat de la
Ali pasa, cu suma de patruzeci de gurusi, pe capitanu1384 cetatii Betestvar.
De aici, mergind mai departe, am ajuns la cetatea Rupea385.
Cetatea Rupea. i aceasta e o cetate a sasilor de sub ascultarea crailor
Ardealului. Toti capitanii, birii, dregatorii i fruntasii386 au adus craiului
dota sute de pungi pentru birul padisahului i, predindu-le, au luat dova-
d scrisa pentru ele. in locul acesta, dindu-se craiului un cort, s-a dat
firman ca el sa mearga s't s stea separat.
383 Udvarhel.
383 Ar putea fi satul Steno., situat la circa 5 km sud-vest de Rupea.
8 84 CAderea lui in milnile turcilor este amintit mai sus, la ocuparea cetdtii Betetvar.
383 Kohalom, dup5. KOhalom (Movila de pistr5), romnneste : Cohalm, Rupea de azi.
Despre cetatea Rupea, amintit la 1324, vezi indeosebi H. M till e r, Die Repser Burg,
Sibiu, 1900.
386 A'yan.

598

www.dacoromanica.ro
 Discutia unui preot387 binevoitor cu serdarul Ali pasa
Un preot din cetatea aceasta, venind in tain la Ali pasa, Ii spusese :
Fiti cu bgare de seama, // stpine ! lat, craiul loan Kemny st gata, 80
la cinci conace de aici, sub cetatea Gi1u399 cu cincizeci de mii de soldati399.
Stringe ostasi din Austria, Polonia, Cehia, Suedia39 si de la Karo1391 i are
de grind s v atace in locul acesta. lar ostasii vostri sint risipiti prin munti
dup vintoare de oameni i umbl pe acolo. Si am auzit c nici Siedi-
Ahmed pasa nu e printre voi. L-ati ucis, la porunc, peacel viteaz rzboinic,
iar dusmanul a iesit la iveald. Dac loan. Kemny n-a scos capul pin
acum, a fcut-o pentru c trgea ndejdea ca : pin la urm, turcii o s
aib nevoie de mine i, la rugmintea impratului392, m vor numi crai.
Auzind acum c ati pus alt crai in locul lui, el s-a suprat foc i cu sigurant
c v va ataca pe neasteptate".
Ali pasa mi 1-a lsat pe preot s." plece, ci 1-a dat in seama lui muhzir
aga, ca sa-1 tin sub supraveghere i, chemindu-1 pe crai la el, i-a pus tot
felul de intrebri cu privire la situatia lui loan Kemny. in timpul acesta,
au venit de la pasa de Oradea cloud iscoade imbr.cate ca negustori i i-au
adus scrisori care se potriveau cu spusele preotului. Atunci serdarul
ddu preotului daruri cu mrinimie i Il trimise la crai. Cu acest prilej, a
aflat i craiul vestea cea inspiminttoare, i chiar in ziva aceea a trimis
instiintare in cettile ce-i erau supuse.
in noaptea aceea, pin dimmeata, crestinii cu sepci negre au inceput
s umple toate prtile. Melek-Ahmed pasa zise catre serdarul suprem3" :
,,Lucrul cel mai cuminte ar fi s asezm oastea craiului in directia de unde
va veni Than Kemny i ceva mai departe de oastea noastr, iar intre ele
s fie asezati, dintre ai nostri, ostenii viteji al lui atalbas pasa, ai lui dogan-
887 Papas, pop.
388 Gdlu (citeste Ghialu) de la ung. Gyallu. Dup G. Kra u s, op. cit., p. 429, tabgra
lui Kemny se afla ilug satul Corusu, la o min.' de Cluj, unde Keruny a aflat de alegerea
ca principe a lui M. Apafi. Tabgra lui Ali pasa se ggsea lingl Iernut (ibidenz, p. 431), mide
pasa a stat citeva sAptmini, dup care, la 26 sept., a plecat pe ruta Bahnea, Dej, Chendu Mic
etc., ajungind la FAggras (ibidenz, pp. 436-437, 446), plecind apoi pentru iernat la Timisoara,
rgmhiind in Transilvania Ibrahim pasa i Kiiiik Mehmed pasa.
389 Din alte surse stim c, in toamna lui 1661, ostasii lui Montecucculi aliatul lui
Kemny erau in numAr de 36 000, in timp ce Kemny avea circa 10 000 de soldati (Monu-
menta Conitialia, XIII, p. 533). De la Kr au s, op. cit., p. 431 afigna ea: turcii sint de
patru ori mai multi decit cele dou osti ale lui Kemny". Austriecii retrgindu-se, Kemny
a ramas cu o oaste de circa 9 000 de oameni (ibidem, p. 458).
399 Isfadj; de obicei Isfedj,
391 Necunoscut. Probabil Cracovia; cazaci(?).
308 9asar, din ung. Cskszdr, germ. Kaiser, imprat". E vorba de Leopold I.
398 Serdar-i ekrem, titlu ce se (IA comandantului suprem al corpului expeditionar, genera-
lissitn. Se acordii de obicei marelui vizir, in timpul expedipilor.

599

www.dacoromanica.ro
 djibasi3" Ibrahim pasa i cei din eialetul Karaman, iar in fata craiului s5.
mearg. 9i. s conkeasc ttarii calareti". Toat lumea a gsit potrivit
sfatul lui Melek <Ahmed> pasa, iar Kiiiik-Mehmed pap. zise : StApine,
dac m-ai primi si pe mine ca comandant al avangszii, as inainta i eu,
acind cuceriri, i n-as r'mine in urma puternicilor nostri prieteni". Cind
el a spus aceste cuvinte, Melek-Ahmed pasa ii rspunse indat : Iat, asa
trebuie, asa se face treab5. 1", i, srind de la locul lui i desbrcinduli haina
imbldnit, o puse, in numele serdarului, pe umerii lui Kiiiik-Mehmed
pap., : Mergi ! Allah s.'-ti dea noroc 1 Pe tine frate, serdarul te-a
asezat in avangard, inaintea craiului". La aceste cuvinte ale lui Melek,
81 serdarul rmase uimit. Kiiiik-Mehmed pava i-a srutat mina, iar craiul
Ibrahim pasa au ocupat numaidecit pozitiile, la 4eprtare de o zi de mers3"
de ordie, dar oastea cutreiera sesul orasului Rupea, ca i cind ar umbla
dup przi.
In noaptea aceea, Kiiiik-Mehmed pasa, necunoscator al lumii strine,
a disprut, cu toat oastea sa, de ling tabra craiului, iar corturile i toate
lucrurile lor au rmas pe loe, dar cit priveste pe stpinii lor, nu era nici
o urma. Cind serdarul a auzit de aceasta, a r.mas incremenit. De fapt
In noaptea aceea, Kiink-Mehmed pasa plecase in mare grab5. numai ca
cei sase mii de clreti si viteji de serhat, hotdrit nimiceasc pe loan
Kemny.
El a luat-o inainte cit a putut de repede i, mergind o zi i o noapte,
In zorii zilei, cu strigdtul de Allah, Allah!", pornit din suflet, repezit
calul asupra a saizeci de mii de dusmani ce zceau morti de beti, imbrcati
In armuri, i, ciocnindu-se, s-a incins o lupt i o bataie mare si, vrind-nevrind,
Il lovi pe dusman asa de tare, de nu s-a mai vzut asa ceva. Craiul loan
Kemny, aflind de aceasta, vroi s scape cu fuga, dar oastea il atac.
ucigindu-1 pe cimpul de lupt, Ii lu toate carele i corturile396.

3" Capetenie peste ,soimari.

396 Fersah, cale de o zi de mers.
396 Evlia revine asupra evenimentelor. loan Kemny a fost infrint de Kiiiik-Mehmed
pasa la 23 ianuarie 1662 si nu in toamna anului 1661. Lupta s-a dat ling5. Sighisoara, la Seleus.
Evenimentele sint povestite mult mai bine si mai pe larg de G. Kr au s, op. cit., pp. 472
474, care d numeroase stiri despre actiunile intreprinse de cele douil osti inainte de lupta final.
Despre aceast luptl, la care au participat osteni din Tara Rom5.neasc5. si Moldova,
vezi i Radu Popescu, Istoriile, pp. 128-129.
Despre moartea lui I. Kemny vezi Rnay Eleme r, Ketnny Jdnos fejedelem haldla
is nyugvohelye [Moartea i locul inmormintilrii principelui I. K.], Cluj, 1929; B erweth
Wilmo s, Egy sirk 6 a nagy-szllsi csatatren [0 piatr funerarl pe cimpul de lupti de la
Seleusul Mare], in Szzadok", 1893, pp. 743-747; Persian K Alma n, Kemny Jdnos
fejedelemsge [Principatul lui K. J.], Cluj, 1907; Cserei Mihaly Historiaja, 1661-1771, Pests,
1852, pp. 6-10, etc.

600

www.dacoromanica.ro
 Stringind patruzeci de mii de capete gi gapte mii de soldati prizonieri397
trompete i clopote gi. figuri de zeite cu crud gi. patruzeci de tunuri gi o
mie igaizeci de trsuri gi alte lucruri gi alimente, s-au intors la oaste, in a
gaptea zi de la plecare, cu un alai mare i purtind tidvele pe prajini, care
preau o p.'dure i pe care le-au rostogolit inaintea cortului serdarului
suprem.
Ali paga, serdarul, de bucurie, a pus pe umerii lui Kk Mehmed
paga dou haine Imblnite, lar la briu l-a incins cu o sabie i cu un hanger,
bb..tute in nestemate, precum i cu un arc de sgeti, iar pe cap i-a infipt
o pan de goim, zicindu-i : Ei Kk Mehmed, pui de leu, s.-ti fie de
bine piinea padigahului !" I-a druit gi un eialet. Apoi, au trimis la Poarta
fericiriigtirea imbucurdtoare a omoririi lui loan Kemny i vestea
craiului398.
Serdarul vorbi astfel : Cine m iubegte cinsteascA cu daruri pe
Mehmed paga". Si Melek paga, avugzade, Djerrah-paga, Ismail paga,
Husein paga i Pir-Hasan paga i-au druit, cu totii, cite o hain imblanit
alte stofe scumpe. g Tot atunci i craiul, de bucurie c'd rivalul su, 82
loan Kemny, era mort, i-a dat lui Kiiiik-Mehmed paga cincisprezece
pungi de bani, o mantie imbldnitg, o sut de care de zaherea i zece care
cu postavuri. Bietul Kiigiik-IVIehmed paga, care nu era decit un simplu
beilerbei, se pomeni deodat, datorit vitejiei sale, puternic ca i Alexandru3"
stpin pe avere, c.ci, intrind in stpinirea lucrurilor luate de la Kemny
bard, bagaje, echipament, provizii, nimeni nu l-a intrebat i nimeni nu s-a
amestecat. Prizonierii pugi in lanturi vorbeau Numai bani pegini eran
cloud mii de pungi de gurugi talen i o sut de pungi de galbeni unguregti".
Chiar i ostagii viteji ai lui Mehmed paga au primit, fiecare, lucrurile unui
cpitan i o sut de pungi de bani400p iar in fata lui, zi i noapte, stateau
numeroase slugi in picioare. lath, aga se imbogdtegte cu pradd cine e
viteaz gi bray !
Expeditia aceasta a fost binevenita pentru craiul cel nou, dat fiind
c rivalul su, loan Kemny, a fost omorit. Acum, craiul fiind liber, el
a strins intr-o sptmina birul rmas de trei ani, in sum de dou. mii de
897 Kemeny a avut in total 9 000 de ostasi, din care au fost ucisi 575 de oameni
(G. Kr au s, op. cit., p. 474). In vol. V, p. 144, Evlia Celebi sustine c6. Kemny a fost
ucis la Odorhei, impreunl cu 7 000 de osteni.
898 Dupd acelasi Kraus (op. cit., p. 475). Ali pasa se gsea in aceastl vreme la
Timisoara, unde a aflat vestea uciderii lui Kemny printr-un capugibasi pe care-I trimesese
cu scrisori ckre stArile s se informeze asupra situatiei din Transilvania. La Evlia
cronologia este gresia.
399 Iskender, Alexandru Macedon.
400 Exagerare evidenta. Evlia Celebi a mai descris aceste evenimente (Seyahatnarnc,
vol. V).

601

www.dacoromanica.ro
 pungi, i l-a predat vistieriei 0 a jurat i pentru stringerea a o mie de pungi,
cit mai rminea de plait padiphuluimbis.
Intr-adevar, planul acesta i ducerea lui la bun sfirit s-au indeplinit
prin msurile de prevedere ale strilucitului serdar Ali pava i prin bine-
cuvintata influent a lui Melek-Ahmed pap.. Caci Ali paa era un coman-
dant foarte bun, inteligent, prevaator, om de suflet, intelegtor i iscusit.
El se trgea cu adevarat din neamul lui Ebu Bekir es-Siddik", cel pretuit
de Allah, 0 era fiul lui Kara-Piri pap., vizirul sultanului SeJim", devenit
cunoscut prin apzmintele de binefacere, intemeiate de el la Silivri". Lui
Ii lipsea o incheietur a degetului cel mare de la mina dreapt i semnul
acesta, dup cum se spune, il avea i Ebu Bekir, cel pretuit de Allah. El
a vAzut lumina zilei la Kirkkilise". A crescut in slujba kapudanului Rasan
pap., apoi a fost sub ascultarea vizirului Tabani-Yassi, fiind, dupi aceea,
chehaiaua lui Dervi Mehmed paa, defterdarul, chehaia al sultanei-valide"
apoi, devenind capudan, a cl'adit o cetate la Dardanele". Dup." aceea
a cucerit Oradea4" i apoi a fost numit serdar impotriva Ardealului. Dup
aceea s-a dus la Ujvar", iar dup cucerire, a mu_rit ling aceast cetate...
83 // A fost un vizir generos i prieten al celor inv.tati i retori, totdeauna
vesel 0 bine dispus, cronicar 0 orator, vestit pentru faptele lui. Prin mii
de msuri i iscusinte, el a condus armata in tara Ardealului i, ducind
oastea la biruint i triumf, a citigat faim. Chid lucrurile stateau astf el,
s-a ivit un eveniment nepacut.
Evenimente triste i nefilcicute. Pe locul unde con.ceam, sub cetatea
Rupea, au venit din cettile noastre : Buda, Esztergom", Alba Regal.'410,
Simontorn4n, Kanizsa, scrisori singeroase, prin curen, care cereau ajutor.
In ele se spunea : St.pine, vino repede, edci tinuturile i vilaieturile
sint pierdute !"
Cind colo, impsratul Austriei412 s.virise o laitate, stricind i cAlcind
tratatul de pace. Socotind c e prilej de prad i gsind vilaietul Buda Mil
oaste, el zise : Osmanliii s-au dus sA pustiasc, Ardealul ; hotarele trebuie
400bis Despre banii trim* Portii vezi Monumenta Comitialia, XIII, p. 103 i urni
401 Prim calif, care a urmat dui:a Mahomed.
405 Selim al II-lea (1566-1574).
aos Sillon, Selymbria, ora in Turcia europeana, la vest de Istanbul.
404 Kokkilise, ora la nord-vest de Istanbul; azi:
405 Valide-Sultan, sultana mama.
406 Bahr-s Sefid Bogare.
Varat.
eoe Ujvar, zis i Neuhijusel; azi : Nov-Zamky, in Slovacia.
goo Usturgon.
410 Istolni Belgrad.
Simontorna.
411 Nemse Fasars.

602

www.dacoromanica.ro
s. fie goale, iar trupele lasate pentru paza nu ni se pot impotrivi". i strin-
end impotriva cetatilor noastre, din apropierea granitei, o oaste de cinci-
zeci de raii de oameni de diferite neamuri 0 mai unindu-se cu principii
Zriny413, Batthynya", Kenanoglu415, a atacat, in chip norocos, ugor
far teama, palancile, cetatile gi oragele din apropierea Budei, ca : Hamza-
begu6, Ercsi417, Pentele418, Djankurtaran419, Zsnbek42 i Vrsvr421, Palota,
Csakvr, Bathyan Nadaj422 gi, btindu-le f r teama, le-a ocupat 0 a luat
toate comorile i avutiile, iar pe locuitorii musulmani i-a alungat ca pe
turmele de oi. I-a trimis pina la cetatea Belgradului 0 la Masuturna423
luind din cetati toate provizilie i tunurile, a ars cetatile i apoi,
nemaiputind sa stea pe loc, s-a pus pe fuga gi a fugit In tara sa ne-
norocita.
Cind afla de vestea aceasta, Ali paga i pierdu stapinirea de sine 0,
In zelul sau, cuprins de dorinta de a lupta, a chemat la divanul padigahului,
In mare graba i far a amina macar cu un minut, pe Ismail paga, vizirul
de Buda, zise : Repede, frate, pleac fara intirziere gi numaidecit cu
oastea vilaietului tau la Buda ; fa un conac din trei i cauta s ajungi
cit mai repede la hotarele Budei". porunca prevazut cu tugra,
il imbraca cu un caftan.
Atunci Ismail paga, stringindu-0 cortul i calabalicul de sub cetatea
Rupea din Ardeal i ii punind trimbitele s sune de plecare, s-a dus indata 84
la Buda cu oastea de Buda. In acest timp, inteleptul serdar a convocat
divanul cel mare 0, dupa sfat, indemnat de setea de razbunare asupra impa-
ratului Austriei, a poruncit ca trupele vilaietelor Agria424, Oradea, Timigoara,
Semendria i soldatii din cetatea aceasta s mearga, cu toata oastea de
tatari, nimicitori de dugmani, pe pamintul Austriei i sa-1 pustiasca i sa-i
robeasc pe locuitori. Ca serdar, l-a numit tot pe Kiigiik-Mehmed paga.
414 Zirinoglu, fiul lui Zrinyi". Nicolae Zrinyi, distins comandant de oaste i unul din cei
mai de seama poeti maghiari (1618-1664). Era croat de origina. A lasat o frumoasa. epopee
(Zriniada) despre apararea cetatii Szigetvar de catre bunicul sau cu acelasi nume, in 1566.
Din bogata bibliografie ce-i este dedicata vezi Klaniczay Tibo r, Zrinyi Mikas, Buda-
pests, 1954; vezi, de asemenea, Zrinyi Mild& &sees milvei [Operele complete ale lui N.Z.J.
2 vol., Budapesta, 1958 si Zrinyi Miki6s levelei, ed. Mrk6 Arpad, Budapesta, 1950.
414 Vezi Nagy I., op. cit., I, p. 243.
415 Kenanoglu. Nume deformat ; neidentificat.
416 Hattizabeg.
417 Erdjin.
416 Penteli.
419 Djankurtaran. Sat turcesc in Ungaria transdanubiana.
Djanbek.
441 41-kiza Hisar.
422 Bahian Nadaj.
Sau Mosotorna, probabil : Simontornya.
Egri, Erlau, azi Eger (R.P. Ungara.).

603

www.dacoromanica.ro
 Patruzeci de mii de tatari, plecind de la Rupea yi trecind dincolo de riul
Tisa, s-au dus in tara austriaca. Allah sa le dea uyurare !
Gloriosul serdar, cu oastea de optzeci de mii de rumelioti y'i anatolieni,
a ramas la Rupea yi, fiind trup yi suflet cu craiul, s-a ostenit pentru stringe-
rea birului cuvenit padiyahului, iar banii pentru padiyah, impreuna cu
avutiile cuvenite marelui serdar, ca yi alte avutii ale vizirilor, le-a depus
pe toate in cetatea Rupea, insarcinind pentru paza uyii pe Kas1m425-Mehmed
pa y a, pe atalba paya yi pe Piri-Hasan paya. Dar cetatea fiind ocupata
cu biniyorul, toata oastea a intrat in corturi, ling cetate, iar oytenii s-au
dus sa viziteze cetatea, caci aceast5. cetate, fiind foarte puternica y'i faimoasa,
este ch eia partilor ardelene.
Este o cetate plcuta, bogata yi frumoasa, ayezata pe local unde se
intilnesc hotarele celor trei vilaieturi : al sayilor, al Ardealului y'i al secuilor.
Este o cetate mare, de forma rotunda, cladita din cardmida yi ayezata pe
o colina 'Malta dintre dou gale, stind acolo ca o lebada alba. Are o poarta
yi yapte biserici, far intdrituri anexe. Are multe arme de lupta yi e o treca-
toare mare cu doua rinduri de ziduri.
Orapl. Se afla intr-un loc inverzit yi are vii yi gradini in partea de
apus a cetatii. Acolo se gasesc douazeci de biserici zidite din piatra, fiecare
din ele semanind Cu o cetate. Are trei bai, zece locuinte pentru preoti, dona
mii de dughene. Dupa obiceiul creytinilor din alte prti, yi aici marfurile
le vind femeile yi fetele. Orayul e inconjurat cu un zid de cetate foarte
puternic, dintr-un singur rind, avind trei porti, opt bastioane yi un yant
lung, umplut, pina sus, cu apa, iar in jurul yantului se 311 un zid puternic
cu palisade. Dat fiind c aci se produc foarte multi struguri, vinul e recunos-
85 cut .1 vestit. De asemenea, bauturile, ca : rachiul, braga426, berea427, sint
multe. Locuitorii de aici i-au osptat de multe ori cu piine alb y'i cu asemenea
bauturi pe ostayii mai stricati din oastea noastra. Ostayii mai cu cap yi
mai cinstiti, temindu-se, au zis : S-ar putea ca in dorinta acestora de a
imbia lumea sa bea vin sa se ascunda vreun yiretlic" yi s-au ferit sa bea,
dar s-au inyelat. Adevarul este ea' cetatea aceasta nu vzuse Inca oaste
otomana', nu suferise de pe una 15.comiei tatarilor yi nimeni dintre aceytia
nu fusese tirit in robie, deoarece, fiind ayezata in loe prapastios, era cu n.e-
putinta de ocupat.
Locuitorii acestei cetati eran aya de naivi yi de neytiutori, incit multi
copii yi tineri au murit de spaim5., numai la vederea maretiei oastei islamice.
Nimeni dintre ostayii noytri n-a facut paguba in viile yi gradinile ion. De
aceea ei au primit oastea prieteneyte y'l au cinstit-o cu vin. Populatia e
425 Hasm pentru Kann:.
4 24 Boza.
427 Piva, urmat5. de Um, in paranteze, introdus de editor.

604

www.dacoromanica.ro
foarte bogatd, iar belsugul nid nu poate fi descris. Prin satele si pe ogoarele
acestui oras, pe dealuri inalte cit muntii, se afl, in vreo cincizeci de locuri,
grmezi de snopi de gnu, de o sut de ani, care stau acolo ca inltimea
cupolei Sfintei Sofii428 si ca piramidele egiptene. Snopii sint asezati in sto-
guri cu spicele inlauntru i cu paiele In afar, incit nu putrezesc nici vara,
nici iarna. Astfel, orasul are grim din dijme, care se pdstreaz de ani de
zile ; atit de bogat este acest oras, asemntor cu raiul. De aceea, serdarul
s-a stabilit in acest oras, in sigurant, iar pe ostasi i-a trimis In toate prtile,
deoarece nemaiexistind team, amenint."ri si tulburri din partea lui loan
Kemny, Ardealul cdp.tase liniste i pace.
in expeditia din secuime, cutreierasem i eu tinutul cu cei opt sute
de viteji, iar prada pe care o luasem din orasul Lapovecise429, am dus-o
In bazarul din Rupea, iar cele sapte pungi de gurusi pe care-i gsisem mai
de mult sub pragul usii palatului vistieriei430, le-am imprtit frteste431 sapte
insi, asa c am primit cite o pungl fiecare. Dup aceea am inceput s vindem
In bazar caii, prizonierii i argintrille de pret. Mai intii, am vindut trsura
zugrvit artistic si cu geamurile de sticl, cu sase cai foarte frumosi la ea,
pentru suma de o mie de talen i reali si am vindut si celelalte obiecte, bucat
cu bucat, la valoarea lor i chiar peste pret. tn privinta przii, pe care o
adunasem cei sapte din palat, i a altor avutii, 11 ne intelesesem cu cei patru 86
viteji de la Buda, care minau cdrutele, s le imprtim cu ei. Pentru aceste
obiecte am cptat in total unsprezece pungi, pe care le-am imprtit frteste
intre noi, venind fiecruia cite o pungd ; dup aceea, am adus multumiri
lui Allah.
Restul de prizonieri i de prad a fost vindut de cei opt sute de viteji
si, din vinzare, s-a obtinut suma de patruzeci si una de pungi. Dat fiind
c aceasta suma a fost imprtit frteste intre cei optsute de ostasi dupa
socoteala f'cut de mine i pentru c am dat fieckuia ceea ce i se cuvenea,
dup defter i dup lege, ei mi-au druit, umilului de mine, o sut de gurusi,
un prizonier destoinic, un cal i un mic sfesnic de argint. Cind s-a vzut
acolo atita avutie, ostasii din ordie ne invidiau ea am putut stringe atitea
bogtii si ne spuneau cu prere de ru : Pcat c noi am dat mai inainte
lucrurile noastre pe nimic 1"
Slav. lui Allah, in mina srmanului Evlia au intrat aici lucruri bunicele
din prada de rzboi.
Oastea a fmas zece zile sub cetatea Rupea si, dup ce a primit o mie
saizeci de pungi cu bani, pentru birul padisahului, marele serdar a pornit
428 Aya-Sofya.
420 Laporcise.
430 Mal sarayt.
431 Kalenderi, ordin religios mistic.

605

www.dacoromanica.ro
 de acolo 0, mergind spre sud, am conacit pe malul riului Olt. Toate satele
de aici fiind in siguranta 0 pace, oamenii se indeletniceau cu repararea
locuintelor lor. Aid se afla un ora mare, care, dupa infaiare, nu fusese
incendiat i rdmasese neatins ; numele lui nu ne-a famas in minte 0 de aceea
nu 1-am putut scrie.
De aici, mergind iara0 spre miazdzi, peste cimpuri roditoare, dupa
dou ceasuri am ajuns la cetatea Cacea432 de pe malul Oltului.
Cetatea Cacea. Piind clddita de o femeie cu numele de Cacea, i s-a
dat aceasta denumire. Se gi sub ascultarea crailor Ardealului i, fiind
una din cetaile sailor, este proprietatea episcopului lor. Eu, samanul,
nu m-am putut duce in cetate ca s-o vizitez. Zidndu-se : Locurile acestea
sint de acum sigure i panice"434, s-au rinduit multe avangazi, iar dogandji
Ibrahim pava a fost trimis inainte, cu firman, ca s51 pregateasca conacele.
Tuiurile tuturor beilerbeilor au pornit care miazazi, ca sa se opreasca
linga cetatea Fdgdrau1ui436. Peste cinci ceasuri, s-au slobozit, din directia
Fagaraului, cincizeci de tunuri balimeze. In tabard s-a iscat numaidecit
zarva i framintare i indata s-au dus i s-au intors oameni de prin patile
87 Fagraului. S-a aflat ca se razvratise cdpitanul Fdgaraului Iii, nelasmd
sa fie aezat tuiul pe cimpie, trsese cu tunurile. Atunci, serdarul cel mare
porni repede din loe 0, in patru ceasuri, ajunse la cetatea Fagara436.
CetateaKigiira. Se afla sub ascultarea crailor Ardealului, dar se gasete
in stdpinirea sailor437. Deoarece vistieria i soldatii lui loan Kemny se
aflau aici, cdpitanul ei nu s-a supus, ci a slobozit in ziva aceea focuri de
tun asupra oastei. Oastea noastr, cea din partea lui Melek-Ahmed paa,
plecind de acolo, s-a dus lingd oastea serdarului, unde nu ajungeau ghiulelele ;
ne-am oprit acolo. A doua zi, toata lumea fiind rinduita pentru incendie-
rea intregului ora, au fost inscri0 o mie de oteni de sacrificiu, alei,
toti acetia, desbracati i cu sabia intre dinti, au trecut riul Olt, ce curge
pe linga cetate, 0 au patruns, fara teama i frica, in oraul de peste apa
au inceput loveasca cu sa'biile pe dumani. Pe cind locuitorii,
pe aceti. oameni goi de tot, se mirau i spuneau : Ia priviti, turcul a ine-
434 Kafa. Dupa mime pare a fi Cata (Kaca), situat ing. la nord de Rupea, nu la sud,
unde exista o biseric5. fortificat, cu aspect de cetate (G. Opr esc u, Bisericile cetclli ale
sa)si/or, pp. 214-219). La sud de Rupea, pe malul Oltului cum spune Evlia se aflA
Ungra, unde exista, de asemenea, o biseria intArit (Archiv des Vereins", 1910, pp. 434-435).
apropiere, dar nu pe malul Oltului, se aflA i cetatea Miclosoara.
"a Fa Fa, cu un punct, in loc de douri., pentru Kapa; personaj legendar.
4" Poate In sens lavers (vezi mai jos).
4" Fograf, Fogara4.
"I Fograpar.
437 Cetatea nu era in stApinirea sasilor, ci fusese a lui G. R616czi I (G. K r au s, 0P.
cit., p 83 si Calatori, V, p. 584). Despre domeniul FAggras vezi D. Pr o d a n, L. U rsutin
M a ri a Ur suti u, Urbariile Idril FlIgclraului, I, Bucuresti, 1970.

606

www.dacoromanica.ro
bunit", vitejii noOri, nebuni i goi, i-au lovit ap de tare cu sbiile, incit
multi s-au aruncat in riu. Parte din ei, ajungind la *mal de dincoace, au
fost luati prizonieri, iar parte s-au inecat in ap., scpind astfel de ascutiul
sabiei. Ceilalti s-au hotrit s'a fug, iar cind se revrsa de zin, ostaii au
dat foc orapluiva i au luat prizonieri i prazi din locurile intzite" de
ling cetate. Ost*i cei goi, venind la malul apei, departe de tunuri, i-au
trecut cu bine pe malul dinspre tabr pe cei 1u4i in prinsoare, ca i przile
capturate, punindu-le pe tot felul de lemne i pe butoaie, iar orapl l-au
preacut in cenu. Citiva dintre tinerii notri, trecind din nou pe malul
cellalt, au adunat prad, dup care au trecut inapoi riul, veselindu-se,
O s-au intors in tabdra islamic plini de bog4ii.
pap ce au ars orapl, cetatea Flgraului a rmas intr-un loe deschis
i, in ziva aceea, ai noOri au luat in prinsoare peste o raie de oarneni. S-a
dat firman c vota rmine zece zile sub aceast cetate, deoarece trebuia
s ateptm intoarcerea oastei ttare i a lui Kaak-Afehmed pap din
vilaietul austriac. Dar oastea nu sttea linitia, ci cauta s ja prizonieri
dintre dumanii ce locuiau pe locurile intrite de ling antul cettii. Din
aceast pricin, cei din cetate slobozeau, ziva i noaptea, o mie de salve
de tunuri i balimeze i sute de viteji de ai notri beau erbetul martiriului
O ii ddeau sufletul, iar gaziii fniai puneau mina pe prad i se bucurau.
1/ Dar cetatea tot nu voia sa se supund ; ciad colo, se gseau in ea multi 88
soldati i locuitori adunati din imprejurimi. Din aceast cauz s-a renuntat
la ase dierea cettii.
Cauza ridicarii asediului. Cauza a fost eh', dei Ali pap era mare ser-
dar, nu i se ddcluser totui cele trebuincioase, ca manita i arme pentru
asediu, i nu era insrcinat s asedieze cetati. Dac, totui, ar fi inceput,
i-ar fi fost uor s-o cucereascl. Numai cd, ziva de Sf. Dumitru440 fiind
aproape, iarna devenise atit de aspr, incit din pricina multor ploi i eipezi
i din pricina noroaielor nesfirite i a bltoacelor nu mai puteai s-ti miti
miinile i picioarele debe, iar soldatii nu puteau s mai ias din corturi.
Aceasta a fcut sk fie ridicat asedia! cetatii. Nu mai era nici o nadejde
de cucerire.
Era tocmai ziva a cincea, cind au apArut trup:...le lui Kiiak-Nlahm2d
Aceasta s-a intim?lat la 1 nov. 1531, di Habite de moortaa lai I. K-mMy (Monti-
moda Cgmitialia, XII, p. 535). Despre asediul cetatii vezi si G. Kr a u s, op. cit., pp. 446
447, cara pove3teste ev,enimentele altEel decit Evlia.
Vezi, de asemeriea, Tarn mzgyirkori tdrtin6bni em'lok, V, pp. 510-311, de unic
afila' ca si M. Apafi a fost la Pagaras intre 2 si 6 nov. 1651.
5erampo.
4" Ruz-i Kastm (la crestini SE. Darnitra) carespunde zilei de 7 noiembrie. In aceasta
zi se incheiau in general campaniile, la turci. In vol. I, p. 293, vlia sustine ca la Pagaras
s-ar fi dat o batalle mare". i aici vorbeste de lupte.

607

www.dacoromanica.ro
 pap.. De la vremea de dinaintea prinzului i pink' la chindie nu s-a sfirit
irul lung de prizonieri 9.1 de care incrcate cu przi, pe care le aduceau
ostaii lui Mehmed pap i trupele ttarilor. Vreo sut i aptezed de cpi-
tani vestiti erau acum prizonieri in lanturi i, spre necazul fggrApnilor,
fiind imprtiti in cete, ei mergeau in sunete de trompete i tobe, purtind
steaguri i cruci, i aa au ajuns la oaste, impreun cu prada cea bogat.
Fat de banii i przile pe care le-am strins noi in opt luni de zile, ei au adus
peste de trei ori mai multi prizonieri i nesfirit de multi bani, inch un
prizonier se vindea cu un aspru. Toti bdetii destoinid i toate fetele frumoase
erau de neam austriac.
Un ttar cu numele de Alemph vorbea astfel : Fratii notri au intocmai
aizeci .1 una de mii pizeci i ase de prizonieri. Pe cind treceam pe malul
Tisei, auzirka c .1 in tabra otoman a lui Kiiiik-Mehmed se gsesc trei
mii de robi". Slav lui Allah, ostaii musulmani, venind cu atita prad,
au rzbunat prdciunile i pustiirlle fAcute mai inainte de austrieci prin
imprejurimile Budei i s-au luminat din nou fetele celor din trupele birui-
toare. Vzind aceasta, cpitanului cettii Fgra, cu toate c nu era in toate
mintile, i-a venit totui de ast dat. mintea. Ridicind numaidecit pe cetate,
In apte locuri, drapelul alb al predrii, zise : Indurare, hei ostai a Casei
lui Osman!". Si cpitanul cetatii, impreuna cu un preot441, s-au suit in bared
i, venind pe malul celalalt, i s-au supus eraiului i, dind o sut. i aptezed
89 de pungi de bani pentru birul padiphului, au fost lsati s plece.
Iusuf bei, beiul de Scutari442, a fost numit in cetatea lor pentru paz.
Cetatea fiind pe malul cellalt al riului, nu s-au dus prea multi ca s-o
viziteze.

Plecarea noastrd din locul acesta spre cefalea Brapvului443

intii, tinindu-se sfat, patru mii de soldati din eialetul Rumeliei, al lui
Melek-Ahmed pap, aripa dreapt, pus sub comanda lui Mustafa, 9.1 aripa
sting, sub comanda lui Celebi, au pornit spre cetatea Brapv ca s stringa
birul padiphului. Atunci, cu invoirea lui Melek-Ahmed pap, am plecat
i eu, srmanul, de sub cetatea Fgraului i, mergind apte ceasuri spre
miazzi, ne-am oprit pe malul riului Brapv4". Riul acesta izvorte din
muntii Moldovei i ai Ardealului i, in apropiere de Fgra, se vars in
01t445. Aci se afl marele ora al Braovului. Cind valiul Silistrei, Kadri

441 Irfek.
Iskenderiye. Oras In Albania, azi Shkodra.
Braco; poate fi citit l Brapv.
444 Brafova, probabil riul Birsa.
4" Denumirile si topografia date de autor nu corespund

608

www.dacoromanica.ro
pasa, i Mehmed Ghiraia6, hanul Crimeii, mersesera la lupta de la Ineu447
atunci, trecind prin apropierea acestui oras, 11 arseser si-1 prdas er,448:
Descrierea marelui orcq i a treatorii vechi Brapv449. Prizonierii naei
imi povesteau c6 a fost dadit de un crai cu numele de Andrei45. St sub
ascultarea crailor Ardealului i este resedinta cApetenillor451 bisericii sasilor.
Acesti sasi nu s-au razvrtit niciodat impotriva otomanilor, pentru c sint
niste negustori bogati, oameni cu cap si prevszstori. Cpitanii, episcopii,
birii acestei cetti au venit cu totii inarmati i c.iri, avind in tniini sceptre
de argint, in intimpinarea soldatilor nostri i ne-au dat s.las in mahalaua
orasului. Pe ceilalti ostasi i-au condus intr-un loe din partea de apus a ora-
sului, unde acestia si-au asezat corturile. Dup aceea, numrindu-i numai-
decit pe cei patru mii de soldati ai nostri, au dat fiecaruia cite o jumatate
de oca de carne si cite o oca de piine i au mai adus diferite alte mincruri
b.uturi, pe care le-au dat fiecaruia, zicind : Zece zile sinteti oaspetii
nostri. Cu voia lui Allah, vom stringe birul padisahului i // in a unsprezecea 90
zi v vom lsa s. plecati" 452. Ne-au dat aceast veste bunA i numaidecit
s-au apucat s string birul, iar eu, srmanul, am inceput s cercetez ceta-
tea in toate pktile ei.
Forma cetcilii453. Este o cetate mare, asezat pe un loe inalt, intr-o
regiune de dealuri, avind o intaritur. separat. Dar, aflindu-se pe locul
cel mai inalt, construiser, In partea dinspre miazanoapte, ca masur de
prevedere, alte dou bastioane puternice, in form de cetate, astf el ea ceta-
tea se izolase de deal. Cetatea este o constructie rezistent si are bastioane
mari, iar pe fiecare din ele se afl cite patruzeci-cincized de tunuri bali-
meze. Are o garnizoan de dou mii de soldati454. intre ei nu se gsesc absolut
deloc austried455 i niel nu-i primesc.
448 Mehmed Ghirai al IV-lea, hanul Crimeii (1641-1644 si 1654-1666).
447 Yanova (in 1658).
448 Este vorba de expeditia de pedepsire din 1658, cind a fost arsa Tara Birsei, dar Bra-
sovul s-a rascumparat Cu o insemnata suma de bani (Cf. Quellen, VI, p. 591; Hurmuzak
XV, p. 1285; G. Kr au s, op. cit., p. 268, Trtenelmi Tar", 1888, P. 37 etc.).
44 Descrierea a mai fost publicata de Mihai Gubogl u, Evliya Tschelebi im Saden
Siebenbargens. Beschreibung der Stadte Fogarasch, Kronstadt und Hermannstadt, in Forschungen",
1966, nr. 1, pp. 119-130.
46 Prima mentiune a orasului Brasov dateaza din anul 1235. Din bogata literatura privind
incepuhtrile orasului vezi mai nou Paul B in de r, Unele probleme referitoare la prima men-
fiune documentar a Brapvului, in Cumidava", III, 1971, pp. 125-130.
461Irsek, episcop, preot.
466 Despre supunerea orasului vezi i Calatori, V, p. 589, unde se dli si o descriere a
sa. Vezi, de asemenea, Tr Oste r, Dacia, p. 394 si urm., unde se reproduce si o gravura
inf Atisind orasul i cetatea in aceasta vreme.
4U Despre cetate vezi M. Nis t o r, Cetatea Brafovului fi fortificatiik din lara Birsei, in Anu-
arul Muzeului judetean Brasov", I, 1967 i bogata bibliografie de la N. S t o ic e s c u, op. cit.
Cifre, evident, exagerate.
415 In intelesul de soldati inaperiali : Nemse.

609

www.dacoromanica.ro
 In cetate se af1 in total zece mii de oddi, cdci in toate palatele sint cite
cinci, pind la zece, locuinte joase i cu etaj, zugavite in culorile cameleo-
nului. Toate grit palate frumoase, clddite dupd regulile geometriei i aco-
perite numai cu olane de culoare verde, galben., albastr si alb5.. Citeva
mii de case sint acoperite cu indrilsi au tot felul de ferestre si de balcoane
incdperi cu cristal i sticl. lucioasd. Este un oras minunat, ca case fru-
moase si dese, asezate in rinduri, unele dupd altele. Are saptezeci de biserici,
dar doudzeci i dou din ele sint mandstiri si in fiecare din acestea locuiesc
cite doud sute de vlddici456 i popi457. Toate au acoperisuri fdcute din bronz
galben si din cositor, iar crucile din virful clopotn4elor strdlucesc ca aurul.
Birdii au zis c5.: Orasul are patruzeci de mii de oddi". i acesta e bacon-
jurat de un singur rind de ziduri. in nici o tara nu se mai gdsesc asemenea
palate, zugrvite in atitea culori strdlucitoare ca raiul i inzestrate cu vii
grddini, ca cele de aci.
Tirgul orasului, bazarul i toate strdzile sint construite in forma table-
lor de sal ; are cloud mii de dughene, dar nu sint toate pe strada principald.
Mestesugarii lucreazd in casele lor si, dupd obicei, femeile i fetele vind pro-
dusele la piap. Pe strdzi abia te poti mica de mu4imea oamenilor. Dup
socotelile birilor, in cetate se afl. o sutd de mii de oameni, deoarece, cetatea
91 fiind oarecum ferit de primejdia otornand, ilfoarte mu4i negustori s-au
strins in ea. Cu toate c in bazarul ei nu se afl., ca in orasele grecesti, bede-
stane cu cupole458, In bazarul ei pc4i gisi totusi cele mai multe din mrfurile
pe care le produc arabii, persanii, indienii, cei din Buhara, Malta459, mosco-
v4ii, leii, cehii, suedezii460, austriecii.
Diferitele aromate parfumate iti imbie creierul, iar mirosul de talatin461
te ameteste. Are vreo saptesprezece hanuri. Negustorii strdini trag la aceste
hanuri i aici se intilnesc negustorii din cele sapte zone ale pdmintului, pentru
c orasul acesta este Egiptul Ardealului462.
Clima este pldcutd. Are nenumdrate vii463 i grldini ; strugurii au gust
dulce. Prunele, merele, perele i piinea albd de aici sint vestite. Orasul se
afld la marginea zonei a cincea a pdmintului. Stin.d de vorb cu notabilii,
cu cdrturarii i cu medicii acestui oras, am petrecut mult cu ei. Am incdrcat
455 Ladika.
457 Irsek.
458 Brasovul avea o casl a come.rciantilor" (Kaufhaus), o clddire mare cu numeroase
prIvAlii (S e b es t yr n, Renasterea, p. 93).
458 Moltay, probabil Malta.
450 Isfadj. Fapt confirmat cu putin timp inainte si de Hiltebrandt, care spune : se face
aici un negot intens de cAtre tot felul de natiuni, ca turci, romAni, greci i germani"
tori V p. 588).
48i Talatin, piel rusesti.
488 Misr-s Erdel.
418 Afirmatie infirmatil de Hiltebrandt (Caldtori V, p. 588).

610

www.dacoromanica.ro
 de aici, in cxate de gnu, cincizeci de mii de guruyi, ca bir al miriei464,
iar unii dintre agale i alaibei au primit cite o bucat de stofa i testuri466.
mie mi-au dat dou bucti de stof i dou bucAti de pinzeturi i un ceas
smltuit. (Math' cu banii, au pornit din cetatea Brayov yi o sut cincizeci
de birdi i preuti467 i, mergind spre apus, am trecut, in cinci ceasuri, printr-o
lunc neted din apropierea cettii Fgra i, dup." nou ceasuri de mers,
am ajuns la cetatea F5.g.dray. Cind am predat banii serascherului, yaptespre-
zece dintre noi am fost cinstiti cu haine de onoare la divanul serascherului.
apitanul cettii Brayov a predat serascherului i craiului plocoanele aduse
yi fost imbr.cat cu caftan de toat.' frumusetea.
Pe cind ne petreceam vremea sub cetate, a sosit de la Poarta
cu hatiyerif, chehaiaua capugiilor impdrAteyti aducind un caftan, o sabie,
de o frumusete rara, yi o blana de samur pentru Ali paya, o bland pentru
Melek Ahmed paya, iar celorlalti viziri i beilerbei li s-au dat cite un caftan;
totodat, ne-a f5.cut cunoscut c5. Kprl Mehmed paya a murit, iar in locul
lui a fost numit mare vizir fiul s.u, Fazil-Ahmed paya468. Lui Melek-Ahmed
paya i s-a mai adus ytirea c fiica sultanului Ahmed409, sultana Fatime, se
va cununa cu el. De moartea lui Kpriilii s-au bucurat toti vizirii
emiri, dar n-au fost deloc multumiti c5. miihiir-ul 470 va rmine in mina fiului
lui Kprl, zicind Oare milhiir-ul se moyteneyte ?" Vorbele de gilceava
s-au rspindit tot mai mult, zicindu-se eh' Cu ajutorul lui Allah, // miihiir-ul 92
ii va reveni serdarului, ba nu, i se va da lui Melek, ba nu, i se va da lui gavuy-
zade". Pe scurt, pin la beiul de girmen471, toti se ayteptau s." li se ofere pece-
tea vizira15.
Dupa aceea am plecat de sub cetatea F5g5.'rayului cu toate tuiurile
la revrsatul zorilor, cind cldura zilei incepea s se simt, toate cortu-
rile au fost ridicate i incrcate pe animalele de povar, iar surlele au inceput
din toate prtile s cinte de plecare. Chehaiaua capugiilor i serdarul mergeau
alturi, cu un alai mare, i, dup dou ceasuri, am descins pe o cimpie din
sudul Fgarayului.
I-am intrebat pe prizonierii mei cum se numea acea cimpie, dar n-au
ytiut. tn locul acesta, cAtanele472 din F.g5.ray ne-au luat citiva prizonieri,
464 Mal-t miri.
466 9uka.
466 Kuma.5.
467 yak, in loc de irfek (episcop, preot).
468 Oct. 1661.
460 Ahmed I (1603-1617).
470 Mahiir, pecetea imparAteasca aflata in plstrarea mari/or viziri.
471 9irmen, localitate in Bulgaria.
4711 Katana.

611

www.dacoromanica.ro
 dar ai notri i-au prins numaidecit, iar cei care fusesera luati de care ei
au fost eliberati.
De acolo, mergind patru ceasuri, am ajuns la riul Oltul Mic473. Acesta
izvorate din muntii Braovului 0 se varsa in riul Oltul Mare474 merend
de acolo patru ceasuri catre sud, am ajuns din nou la Oltul Mic475. Aici a
inceput s domneasca Sf. Dumitru476 0, in cortul sau de judecata, cadiul
caste?", Ramazan efendi, a scris in catastif ca Pir-Ilasan paa s fie desem-
nat pentru pedepsirea celor care fugeau fara voia serdarului, sub pretextul
: Ne intoarcem din expeditie".
Dupa trei ceasuri, ne-am odihnit in apropierea cettii Sibiu478. Toti
biraii i preotii i cpitanii Sibiului, venind, s-au inchinat 0 au pltit o
suta aptezeci de pungi pentru birul padiahului i, dind aptezeci de pungi
serdarului i patruzeci de pungi craiului479, au respectat, prin tot felul de
daruri, hatirul tuturor celor din oaste, mari i mici, i apoi, imbracind caf-
tanele, s-au intors la Sibiu. Pentru ziva urmatoare, s-a poruncit sa se orga-
nizeze un mare alai 0, de dimineata, toate trupele islamice, inarmate
imbrcate in intregime in armuri i cu coifuri pe cap 0 acoperite cu arme,
din cretet pina in talpi, calk-eau pe cai arabi, iuti ca vintul, care erau impo-
dobiti cu friie i bice de argint, cu ei tivite cu catifea, precum i cu paturi
stralucitoare ca otelul de Nahcivan'79 i cu ciucurele de hotas480. Toti
vizirii, mirimiranii, alaibeii mergeau pe locurile lor obinuite, cu trupele
lor, i inaintau in ordine strins, arma ling arm, scara linga scara de ea,
rinduri dupa rinduri 0 alai dupa alai, iar cind cetatea Sibiului a inceput
se zareasca in departare, serdarul Ali paa impins calul s.'u iute ca vin-
93 tul, impodobindu-0 dreapta i stinga sa cu slujitori481 i tineri482. Dupa
el, au trecut cinci sute de aprozi cu arme stralucitoare. In urma lor, au venit
cintind noua rinduri de meterhanele. Chid au ajuns, cintind, linga cetate,
au slobozit dintr-odata o mie de tunuri balimeze, incit s-a parut ca a venir
ziva de apoi. In felul acesta, gloriosul vizir s-a oprit in cortul ski de coman-
474 Kilytik Olt, e vorba de un afluent al Oltului, probabil Cibinul.
474 Bityak Olt.
474Toat partea aceasta a textului e foarte incurcata. Evlia mergea spre Sibiu, deci spre
apus, nu spre sud. Dealtfel, toat partea in care se povesteste calatoria din secuime pina
la Pagara*, apoi drumul de la Piigaras spre Sibiu este extrem de confuza.
476 Rus-i Kastm; e vorba de sosirea iemii. Vezi nota 440.
477 Monla sau molla.
47a Sibiu sau Sebin.
a Sumele par cam mari.
479 bie Naltsivan, Nahcivan, Nahicevan, oras in Iran.
480 Par de yak din Tibet.
.81 5atir, clovn, satrar.
das Gulam, servitori tineri.

612

www.dacoromanica.ro
dant i, dupa obicei, pregatindu-se mincarurile, toata lumea s-a retras in
corturi.
Cetatea Sibiului4. Fiind o cetate a sasilor, se afr sub ascultarea crailor
Ardealului si este resedinta episcopului si a dpitanului supremo.' al sasilor.
In monetaria ei se bat nite talen i numiti kiaghiz nertan". Cetatea este o
intritura puternica485, cu aptezeci i patru de turnuri, asezat pe malul
riului, intr-un loc mrtinos peste tot. Are unsprezece bastioane mari de
carmid. i pe fiecare sint asezate cite patruzeci-cincizeci de tunuri bali-
meze i colomborna. Bastioanele sint asa de largi, incit, chiar daca s-ar
aduna pe unul din ele o mie de oameni, nici unul n-ar spune ca-i inghesuit.
Este o cetate mare, in care stau, in total, ase m de soldati iaizeci de
de oameni. Are cinci porti. Cetatea fiind asezat pe un loc deluros, spre
poarta din partea de apus s-au construit ziduri isanturi duble. Balimezele
cele mari, toate sint indreptate in directia aceasta, deoarece numai de aici
are a se teme cetatea ; in celelalte parti n-are ant. in partea dinspre
rsarit, miazazi i miazanoapte se gasesc mlastini artificiale, care insa nu sint
nici intinse, nici adinci glontul ajunge de la o margine la cealalta, ba chiar
In mijlocul mlastinii se gsesc, pe ici pe colo, mici grdini de varza i dovleac.
Daca osmanliii ar asedia aceast cetate, ar fi usor s transforme mlatina
intr-un drum batatorit intr-o singura zi. Dar, in starea actuar, este cu nepu-
tinta s'a patrunzi in metereze prin partea mlastinoasa.
Deasupra portii dinspre miazanoapte se gasesc niste figuri inalte de
demoni486, incit cel care le vede isi pierde mintea. Poarta aceasta e numita
Poarta Demonilor. Eu, sarmanul, mergind pe jos, am cercetat cetatea, de
jur imprejur, timp de o ora si jumatate. A doua zi, intrind in cetate cu
intendentul487 lui Ali paa, am vazut-o si pe dinauntru.
Este cirmuita de zece birai i juzi. Pe acetia i-am intrebat i am aflat
c sint saptezeci de parohii488, adica mahalale. Are saptezeci de biserici, 94
dintre care apte sint manastiri ce se aseamana cu cetatile. In fiecare se afla
483i aceasa descriere a fost publicatI de M. Gub o gl u, in Porschungen", 1966,
nr. 1, pp. 119-130. Vezi si A. Dece i, La ville de Sibiu dans les sources historiques turques,
In Revue roumaine d'histoire", 1969, nr. 3, pp. 575-591.
484 Baskapudan. Este vorba de judele provinciei" Sibiu (Istoria Romdniei, II, p. 269).

485 Vezi i alte descrieri ale cetatii in Calltori II, p. 351, V, p. 583, T r Oste r, Dacia,
p. 364 si urm., mide se reproduce i o gravur inatisind orasul i cetatea.
Despre cetate vezi mai nou Sebesty n, Renasterea, p. 98; Nicolae 14u p u,
Cetatea Sibiului, ed. a II-a, Bucuresti, 1968 i planurile publicate de Cristian Moisesc u,
Documente cartografice din sec. XVIII privind dervoltarea sistemului de fortificalii al orasului
Sibiu, in Monumente istorice. Studii i lucrdri de restaurare, II, 1967, pp. 188-194 i bogata
bibliografie de la N. Stoicesc u, op.
486 Djinn (cm) duhuri rele. Probabil c e vorba de statui asezate deasupra
487 Vekil-i hardj (harc).
488 Papaslik.

613

www.dacoromanica.ro
cite patruzeci-cincizeci de calugari. Are clopotnite inalte cu cite sapte-opt
etaje, de unde vocea se ande de la o deprtare de o zi. Strazile slut ase-
zate ca tablele de sah i sint pardosite cu piatra. Linga Poarta Demonilor
se afla, deosebit, o poarta mica de cetate i, in afara acestei porti, sub o
mica cupola, avind ltimea i inaltimea cam de un pas, se gaseste o statuie
de mare pret, foarte frumoasa, lucrat'a din marmura rosie, care infatiseaza
pe sfintul Isus499 rastignit pe cruce. Sfintul Mesia49 pared' cere ajutor,
plingind, iar sculptorul a facut-o cu mult arta, al-66nd pina i lacrimile
curgind picatura cu picatura din ochi. Cine o vede famine uimit de ase-
menea 1ucru491.
In orasul acesta Sibiu se mai gsesc multe lucruri minunate si de o
maiestrie rara. Sint palate cu balcoane, construite cu maiestrie, iar mesterii
zugravi au acut la toate diferite lucrari de art492. Casele sint acoperite
cu indril. Fiind un oras bogat, are din belsug mai ales vin i oua. Pe stra-
zile lui, oamenii par un ocean. In el locuiesc peste o suta de mii de suf1ete493.
Pe scurt, acesta a fost unul dintre marile orase pe care le-am vazut in
noastre. Allah s5.-i ajute pe otomani sa-1 cucereasca Cu usurinta.
Are saptezeci de hanuri i toate sint pline de negustori din cele sapte
zone ale pmintului. Se afla patruzeci de case bisericesti folosite ca medre-
sele ; in ele preotii Ii invata pe tineri religia i artele. In multe biserici
fecioare fermecator de frumoase, care duc o viola' retrasa si care n-au auzit
glas de brbat i n-au vazut obraz de barbat. Din dragoste pentru Isus,
parintii lor le-au daruit lacasurilor de inchinaciune. Cu timpul, imbatrinind,
ele se vestejesc acolo i se cufunda in ratacire. Multumim lui Allah ca la noi
nu exist calugarite494 i nu se pomeneste de astfel de pasri fail rod.
Daca am descrie pe larg i in amanunt acest oras al Sibiului s-ar umple
un volum gros. Cit de grozav de rezistenta este cetatea aceasta se vede din
aceea ca, in 1065495, cind Kprillii Mehmed pasa, cucerind cetatea Ineului,

Hazret-i fsa.
"O Hazret-i Mesih.
491. Sculptura aceasta, din secolul al XV-lea, se dlg. azi in capela din Piata Gttrii, in locul
uncle fusese mAnAstirea dominicanilor, azi dispArut.
493 Vezi Ludwig Reissenberger, Ueberreste der Gothik und Renaissance an
Profanbauten in Hermannstadt, in Archiv des Vereins", XXII, 1887, pp. 461-514 + 2 pl.
si ilustratii i Sebesty n, Renasterea, passim. Fatadele caselor din aceast vreme eran,
intr-adevAr, colorate (ibidenz, p. 90).
493 Despre populatia Sibiului in aceast vreme vezi B arl Albric h, Die Bewohner
Hermannstadts im Jahre 1657, in Arcldv des Vereins", XVII, 1879, nr. 2, pp. 256-290.
4" Ruhbaniyet, crilugkie, monasticism". Aici e vorba de cAlugarite.
493 1065 H. corespunde anului 1655. Trebuie O. fie o greseald de transcriere ; Ineul
fost cucerit in anul 1068 al Hegirei, adicl in 1658.

614

www.dacoromanica.ro
pusese crai al Ardealului pe un principe cu numele de Barcsai496Iltrinaise
pe acesta la Sibiu ca s string biru1497; and acesta veni aici, Mehmed pasa,
fostul chehaia al lui Haidar-agazade Mehmed pasa, se afla in aceast cetate
ca muhafiz498. Atunci, craiul Rkczi, venind cu o sut de mii de ostasi,
impresur pe craiul Barcsai si pe Mehmed pasa in aceast cetate a Sibiului
tinu sub asediu exact tinap de sapte hmi. El a baut zidul i basticanele
cettii cu o suf de mil de ghiulele de tunuri balimeze, dar n-a putut face
nici o sprtur in cetate. Intr-o noapte, oastea lui Mehmed pasa si oastea
craiului au iesit deodat impreun din cetate i, atacindu-1 noaptea pe Rk-
czi, prin surprindere, 1-au btut asa de tare, c i-au sleit toat puterea
i-au prdat averea499.
Rkczi a scpat cu fuga numai c-u saptezeci de clre-ti500. Ostasii
din Sibiu au devenit biruitori, luind trei naii de prizonieri i nenurnrat
prad de fzboi. Materialele de lupt rmase dup' el si tunurile balimeze
le-au dus ca prad in cetate. Tunurile le-am vzut acum i noi. intr-un
cuvint, atit de rezistent, solid clddit i puternic este aceast cetate a
Sibiului. Osemintele dusmanilor infrinti acolo mai zac i act= grmad. pe
cimp.
Cid serdarul prev'z'Ator s-a dus s' viziteze cetatea, &lath' cu strigaul
de Bine ai venit !", au slobozit din cetatea Sibiului, dintr-odat, o mie de
tunuri, incit totul a fost cuprins de foc. in aceeasi zi, c'pitanul cettii le-a
druit vizirilor, vechililor, mirimiranilor, emirilor oastei islamice i ogea-
curilor de ieniceri, gebegii i topcii, zece mii de oi si o sut de mii de piini
albe si a indestulat tabra, aducind totodat i o sut de pungi pentru birul
padisahului. Apoi, rmas bun, a plecat.
In ziva urmtoare a pornit i serdarul cu oastea islamic6 i, dup patru
ore, a concit in satele ce tin de cetatea Sibiului. Aici, intendentul de con-
did a incheiat actele in vederea perceperii cincimeim pentru dou sute de
496 Acatiu Earesai (1658-1660).
Hazine.
498 Comandant de paz.
499De fapt asediul Sibiului a avut loc in 1659-1660. Vezi G. Kr au s, op. cit., p.320
1 um., Karl Albrich, Demetrius Kereszturi de Dobo, Acta dierum sub quibus Georgius
Rdkoczi et .Achatius Bartsai una cum suis adhaerentibus, intra et extra civitatem Szeben, super
regimine regni Transylvaniae contendunt (1659 Nov. 1660 Jan), in Archly des Vereins",
XIX, 1884, pp. 126-325, Iohannes Graffius, Siebenbitrgische Ruin, beschreibts
in Wahrheit nach deme, was er tvehrend der Beltigerung in der Kniglichen Herrmannstadt 1658
1661, in Deutsche Fundgruben, II, 1840, pp. 141-234; insemn'arile zilnice ale lui Johannes
Lutsch (ibidem, I, pp. 330-332). Dupg Kraus, impresurarea a durat din ianuarie pinA
in luna mai" (p. 328).
500 De fapt, Rkczi a plecat la 15 mai cu oastea in intimpinarea lui Seidi-Ahmed pass
(eu care s-a ciocnit la Penes in 22 mai), lsind la Sibiu doar o oaste de acoperire.
sor Pendjik (de la pendj = 5, yek --= 1; adicA cinci la unu"; tax ce se percepea de la
stpini pentru robii pe care ii posedau; o cinche din robi putea fi luatA in contul statului.

615

www.dacoromanica.ro
 mii de prizonieri i s-au strins sase sute de pungi pentru vistieria padisa-
hului. Numai ostenii atari aveau peste o sut de mii de prizonieri, dar
de la ei nu s-a luat taxa de fiendjik. A doua zi, s-a poruncit ttarilor s mearg
inainte.
Plecind de aici, am ajuns, dup patru ceasuri, la satul Sibin602. Aici
s-a primit stirea c toti ghiauxii ardeleni, aianii i dpitanii, au trimis cra-
iului vorb, spunindu-i : Potrivit legii rmase de la stpinul nostru Ban
Ezder503, s ne supunem craiului nostru".
96 // Chid a ajuns aceast stire la pas5, inteleptul serdar a poruncit ca Husein
pasa, lawiik-Mehmed pasa i Han Nasi604 pasa, cu trupele lor i cu oastea
taard, s-1 insoteasd pe crai pe cimpia cettii eica666.
In ziva urmAtoare serdarul, mergind zece ore, a poposit pe sesul Toron606.
Acesta este un ses asa de mare de parc ar fi cimpia Kipceacului667. In jurul
acestui ses inflorit s-au asezat soldatii cu corturile lor, pe grupe. Chiar la
mijloc a stat oastea craiului ; aceasta a fost inconjuratd de pasalele desem-
nate pe Hugh' crai i de oastea taar5.. Cu ogeacurile mari i cu corturile colo-
rate s-au format drumuri pentru crai, iar dui: ce, dimineata, craiul s-a ase-
zat cu demnitate, s-a pus, pe un loe mai ridicat al cimpiei, un scaun inalt
si solid, f5cut din marmurd curat, german608, cu patruzeci de trepte
asem5n5tor cu un tron, numit Scaunul Ardealului"609. Dac am descrie
acest scaun ne-am intinde prea mult cu vorba. E de ajuns s v spunem
c dad ar vedea acest tron i aceste trepte vreun om simplu i nestiutor
ar crede c sint fcute de mina atotputernicului.
Ctre revdrsatul zorilor, au venit pe cimpia aceasta intins pedestrasi
c5.15.re# cu sepci negre i cu cciuli i cu pieptare din postav colorat si tot
cimpul s-a umplut de crestini. Atunci s-a dat firman din dosul perdelei" bis
ca s incalece calretii pe cai i patruzeci de mii de ostasi au stat gata
In jurul craiului, f5x5 a desdleca. Dup aceea craiul se asez pe un scaun
cu pietre pretioase, iar Ibrahim pasa i-a adus daruri din partea serdarului
502 Sibin, poate Sibiel.
53 Ban Ezder. Despre el vezi mi sus descrierea orasului Baja Mare.
5" Han Nasi; trebuie s fie greseala de grafie, in loc de Djerrah pasa.
Sendjan, eica (Mic5, si Mare). Aici s-a tinut dieta din 20 nov. 1661, prin care s-a
dat forma* legal alegerii lui Mihail Apafi (G. Kr au s, op. cit., p. 449 i Monumenta Comi-
tialia, XIII, p. 75 i urm.).
5" Toron e desigur ung. torony, turn", ins localitatea e de neidentificat. Poate fi
turvin, adunare".
Dup5. G. Kr au s, op. cit., p. 450, Ali pasa a.sezat tabra satul romAnesc
SAliste", in timp ce ostasii lui Ibrahim pasa ce urmau s rknin mai departe in Transilva-
nia au fost asezati in Cisradie i CisnAdioara ; aceasta se intimpla pe la 20-25 nov. 1661.
507 din sudul Rusiei.
Alaman.
5" Erdel Kiirsisi.
sos bis AdicA pe ascuns.

616

www.dacoromanica.ro
Ali paa. Craiul isi puse mai intii pe cap cucano auritk Cu surguciu cu pene,
inminata de muhzir agam, si-a pus apoi pe umeri cabanita de samur, pri-
mit in dar, si, incingind peste mijloc briul cu pietre pretioase, a luat in
mina buzduganu1512 trimis de padisah si a asezat cele trei tuiuri imparatesti
deasupra treptelor amintite. Steagurile, drapelele si tobele au fost puse ling&
tron. Dupa aceea, doi viziri, until din dreapta si altul din stinga, 1-au ridicat
de subsuori pe crai, iar mehterbasiulso cortului a luat scaunul imparatesc
de sub crai si 1-a asezat sus pe o estrada. Atunci craiul, sprijinit de subsuori
de cei doi viziri, s-a urcat incet pe estrada si s-a asezat pe scaunul domni-
torilor, iar cei doi viziri vrednici de cinste s-au asezat pe estrada cu o treapt
mai jos decit craiu1514.
Atunci, craiul, // punind pe genunchi buzdugan.ul din mina, batut cu 97
nestemate, si ridicindu-0 miinile catre cer s-a rugat mai intii pentru padi-
sahul otoman, sultanul Mehmed al 1V-lea515.
Marele Allah I and multimea de crestini, pe care abia putea sa-i poarte
pamintul, au auzit numele de otoman", au cazut cu totii in genunchi,
iar craiul, ridicindu-se in picioare, isi scoase cuca cu surguciu din cap si,
ca capul gol, s-a rugat pentru otomani. Cind toti cei de fata se prosternau
adinc, mi-au dat si mie, sal-annul de mine, lacrinaile si m-am rugat pentru
dainuirea in vecii vecilor a imparatiei otomane.
Sculindu-se din nou in picioare, craiul 1u in mina buzduganul trimis
de padisah si, aratindu-1 celor de faja, l se adresa cu glas tare, zicind :
,,Veti da ascultare padisahului otoman ?" La aceasta ei, inchinindu-se cu
capul descoperit, raspunser. : Am auzit si ne-am supus !" Craiul se intoarse
catre asistenta din dreapta si din stinga lui si, facind promisiuni si jurin-
du-se, zise : Am luat asupra mea cele trei mii saizeci de pungi ce mi se cer
S facern rost de acesti bani si s traim in pace cu otomanii si sa nu devenim
nesuferiti, imbatindu-ne". Atunci toti cei de fatk descoperindu-se, au promis,
spunind : Sa dam birul padisahului !" Craiul le mai dadu apoi multe alte
sfaturi si, multumind in dreapta si in stinga, a coborit de pe estrad5.. Cei
515 Muma, in loe de kuka; copiat greit.
511 Aprod, maestru de ceremonii.
615 Topar.
515 Mehterbao, eful muzicii militare.
515 Insenmele primite de Mihail Apafi erau : o sabie, un buzdugan, un steag i un tron
(Monumenta Comitialia, XIII, p. 75). Vezi 0 T6r6k magyarkori trtnelmi emlkek, V, p. 56.
Dup5. G. Kr au s, op. cit., p. 449, intkirea lu M. Apafi a avut ioc la 22 nov. la eica
Mic5., unde principele a primit din partea lui Ali paga steagul, buzduganul, sabia, calpacul
Cu un surguciu pretios i un cal cu intregul harnagament. In timpul acesta Ali paga se afla
la Sibi u.
515 Mehmed al IV-lea (1648-1687).

617

www.dacoromanica.ro
 doi viziri, luindu-1 din nou pe crai de brat, Il conduserA jos asezar pe
scaunul impodobit cu pietre pretioase.
Toti ardelenii au venit grupuri-grupuri s i se inchine, pe dud mehter-
hanelele otomane, cu surle i tobe i trimbite, cintau niste cintece de lupt,
de rsunau imprejurimile. Pe scurt, in ziva aceea toat lumea s-a inchinat
craiului si nu se mai sfirsea cu srutul miinii, cu sfaturile i cu povetele.
Dup ce s-au sfirsit toate acestea, craiul a dat supusilor sli un ospt atit
de mare luck i acum se mai vorbeste despre aceasta. S-a dat la mas mai
ales piine, chebab i vin. Zicind : a fost ce a fost", ei au adus citeva
mii de crute cu vin i l-au but. Noi am petrecut toat noaptea, cit a fost
de lung, pini dimineata, clare. Dimincata, fiecare s-a dus la locul sau
cimpul a ilmas pustiu516.
Plecind de acolo, in nou ceasuri, am ajuns la oastea serdarului de ling'd
Sebe s Albam. in ziva aceea craiul a druit chehaiei capugiilor de la malta
98 Poart., serdarului, tuturor vizirilor i mirimiranilor o suta i zece pungi
de bani i dou sute de prizonieri, iar craiul devenind acum de-sine-st-
ator, numitul ag a fost trimis la Poart cu vestea imbucurdtoare c s-au
strins dou mii de pungi din darea care padisah". De acolo, mergind cloud
ceasuri, am ajuns la cetatea Sebe.
Cetatea Sebef Alba. A fost construit de Gabriel Bethlenbig. Nefiind
prea veche, se mai gsesc multi preoti5" i calugri care i amintesc de zidi-
rea ei. Stind sub ascultarea crailor ardeleni, se afl in stpinirea sasilor.
Cetatea, asezat in ses, se mrgineste dintr-o parte cu un loe mastinos.
n o cetate mare, parat, inconjurat cu un zid simplu i scund. Uuele
portiuni din zid sint construite din crmia, iar altele din piatr; dar e mai
mare deck cetatea Sibiului. Putini oameni se afl in ea i locuitorii ei sint
mofluzi520 i foarte sraci. Se puteau vedea sase mii de case acoperite cu stuf
cind mnstiri cu clopotnite. N-are bastioane ; neavind deck putine tunuri
si material de rlzboi, n-au putut slobozi, in cinstea serascherului, deck zece tu-
nuri mari de bun sosit". Santul cettii nu-i prea adinc si e npdit de mlastini
ppuris. in oras, lumea era ocupat cu repararea dughenelor si a caselor,

519 E o inversare intre diniinea i searA, pentru c ceremonialul de inscriunare s-a

desfAsurat ziva.
517 Sebef. Azi Sebe s Alba, pe riul Sebe, numit mai inainte Sebesul Silsesc.
519 De fapt i aceastA cetate e mult mai veche ; incA din 1387 Sigismund de Luxemburg
dAduse dreptul orAsenilor sA fortffice Sebesul cu ziduri (H urmuzak i, 1/2, pp. 301-302) ;
fortifieatiile au fost refAcute apoi in sec. XVI, la 1552 si 1571 (ibidem, 11/4, P. 688 si Monu-
tnenta Comitialia, II, pp. 375-376). Vezi si R. Heite 1, Monumentele feudale din Sebef Alba,
Bucuresti, 1969 o Tr Oste r, Dacia, p. 435 o IIII71., unde se reproduce si o gravurA din
aceastA epocA. Evlia se referA, probabil, la unele reparatii.
519 Patrik, patriarh".
610 Mflis, falit.

618

www.dacoromanica.ro
deoaiece cu opt luni in urm.'52', chid oastea se indrepta spre riul Tisa, ora.011
fusese distrus. Locuitorii acestei cetti, netiind pe atunci cit de slab era
oraul ion, nu se supuseser i, venind cetegiii oastei, pe la miezul noptii,
parunser in cetate i, luind o mie de prizonieri, Ii daduser foc. Slav
lui Allah, dup alegerea craiului, hotaindu-se s se supun, ei 0-au repa-
rat oraul. Deoarece cpitanul i birlii de aid n-au dat mai mult de apte-
zeci de pungi de bani, craiul a pus s se taie capul dpitanului 0 ale birilor
0 a numit alt cpitan i alti bird, primind 0 o sut de pungi de bani.
Tinutul acesta fusese ars de tot mai inainte i, astfel, pe vreme de iarnd
cumplit, greu se gdseau zaherele. De aceea, pentru ca oastea taar, cu
numero0i ei prizonieri, s nu pricinuiasc foamete in tabkl, i-au druit
lui Iali-agasi, Sahpulad aga, o blan de samur, trei cai ar.beti i alte lucruri
dindu-i scrisori care hanul taar, 1-au lsat s plece. Atunci Sahpulad
aga mi-a druit i mie, samanul, un sclav voinic, de neam slovac522, i cloud
fete austriece, i // toat oastea tatarb." a plecat spre Cetatea A1135., indrep-
tindu-se care Poarta de Fier. 99
Intre timp, venind iarna, s-au lsat geruri mari 0, cum mergeam numai
prin locuri pirjolite, nu se gsea nimic de mincare 0 de but, din care pricina
incepuse s: se arate foametea. S-a ajuns pin' intr-atita c zece dirhem523
de piine se vindea cu un aspru, iar ocaua de tutun costa zece guru0, deoarece
cu oastea erau dou sute de mii de prizonieri, o sut de raii de osta0
vreo sut de mii de soldati ardeleni524. Ivindu-se de-a binelea foametea, ochii
osta0lor s-au holbat 0 au cutat s inainteze cu o zi mai de g-rab, dar nu
li s-a dat voie. n schimb, serdarul, cu intelepciunea unui Asaf525, a impktit
soldatilor notri toat zahereaua pe care o avea oastea craiului, iar craiului
i-a dat voie s se intoard.. Craiul a fost imbrlcat cu o blara de samur,
iar dup ce a luat asupra sa obligatia de a da la primavar 0 cele o mie de
pungi de bir, cit mai rAm6sese de plait, s-a intors, 1uindu-0 rmas bun de
la viziri 0 de la vechili.
De acolo, mergind apte ceasuri, am trecut riul 01t526 0 am ajuns in
ora011 S.sciori527.

527 Corect : cu cinci luni in urma. Despre arderea orasului vezi G. Kr au s, op. cit.,
p.404 si A. Amlacher, Zur Geschichte der zweiten Zerst6rung Mithlbachs durch die Tarken
irn Jahre 1661, in Korrespondenzblatt", IX, 1886, pp. 5-7. Din alte izvoare se stie ca
Sebesul a fost ars la 21 'Jibe 1661 (Thrtenelmi Tar", 1888, p. 60).
622 Tot.
622 Unitate de masura pentru greutati ; 1 dirhem --= 1/4 oca (o litrA).
624 Cifre evident exagerate.
526 Asaf, sfetnicul legendar al regelui Solomon, considerat summum al intelepciunii.
526 Oltil nu curge pe la Sebe. Ar putea fi vorba de riul Sebe, care curge chiar prin
Sebe s Alba.
627 Saz fehri. O localitate cu acest nume nu exista. Probabil Sasciori, adica oras sasesc",
dupa cum crede A. Decei ( Sargetia", VII, 1970, p. 116). Localitatea se ail& la sud de Sebe.

619

www.dacoromanica.ro
 Orqui Sasciori. Cetatea se vede pe un deal de la marginea acestui
comitat ; aici se afl. oraul. Fiind prea prins de grija atitor prizonieri
cit aveam cu mine, n-am putut s5.-1 vizitez. Se vedea ins c e o cetate
frumoas. i infloritoare528. Aici s-a trecut in condic precutn e cinci dirhem
de piine s-a vindut Cu un aspru. Mergind de aici cAtre miazazi523 ase ceasuri,
am ajuns la cetatea Or4tie530.
Orqul Orc4tie. Este primul conac. I se spune cetatea Ortiei."Aceast
cetate bogat parea acum ceva mai reparat53 bis, iar judele i epitanii
ei au venit s se inchine, aducind, in semn de inchinare, 0 o suta de arute
de zaherea. Ordia fiind imbel9ugat. toti 0.-au procurat zaherele din
ora.
De aici, mergind apte ceasuri care miaz.zi531, am ajuns la cetatea
Deva. Cind trecusem, mai inainte, pe acolo, aceasta nu se supusese ; acum
ins, in urma instaurzii craiului, cApitanul cettii, venind la serdar cu dou
sute de care cu zaherea, a fAcut act de supunere totalA 0 a imp.'rtit zahereaua
la oaste. Unii oameni s-au dus in cetatea Devei ea &A se aprovizioneze cu
zaherele.
Plecind de aid, dup nota ceasuri, am ajuns la Lena Bogazi532. Trecind,
intr-o zi, prin trecAtoare, in partea cealalt., am ajuns in ase ceasuri la ceta-
tea Sarai533. Aceasta fusese arg mai inainte. De acolo, mergind mai departe,
loo ii am poposit Inesul Hategului. in locul acesta, toat oastea intins cor-
turile pe zpad. 0 in noaptea aceea, czind zbipad mult., corturile au ramas
sub zApezi. Telalii au strigat in oaste : Aid vom!sta dota zile" ; apoi ne-am
oprit in partea interioara a Portii de Fier534. Cind am trecut mai inainte prin
Poarta de Fier, <in Ardeal>, aveam treisprezece mii i dou sute de arute,
dar, fiind vreme de primvarkltrecerea fusese uoar i tinuse doar o zi
o noapte. Acum erau optsprezece mii opt sute de dirute i dou sute de mii
de prizonieri 0 de zece ori o sua de mli de vite. Cu mare greutate am

528 Cetatea de la SAsciori, numitA i castrum Petri", este amintitA la 1309; se pAstreazg
curtinele de piatrA, intArite cu dou6. turnuri (Th. B. Streitf el d, Die Sastschorer Burg,
In Siebenbiirg. Viertel.", I,X, 1939, pp. 126-144 si 257-278).
619 De f apt spre apus. Evlia se orienta greu intr-o mara necunoscutA.
630 Sazvarof.
630 b18 Oraul fusese ars la 1661 (G. Kr au s, op. cit., p. 404).
621 Corect, spre apus.
532 Lia Bogan sau Lena Bogan, trecAtoarea Lia sau Lena. Lena e deformarea Cernei ( ?).
Saray, neidentificat. Litre Deva i Hateg se an& cetatea Hunedoara, pe care Bvlia
nu o aminte*te. Mentionlm cA tot sarai" nume*te Evlia i palatul princiar de la Iernut
(vezi mal sus p. 580).
s34 Demir-Kapu.

620

www.dacoromanica.ro
trecut In trei zile i trei nopti. Nu se ytie numarul celor care au trecut vite
cornute, catIn i cai de povara. La Poarta de Fier, in cele trei zile, au pierit
de foame yi de asprimea iernii peste cinci mii de prinyi i, vazind aceasta,
slujitorii lui Allah au trait zile triste. Multe sute de carute cu bagaje 9.1 prinyii
inca in viata au fost parasiti acolo, caci fiecare se gindea s.-0 salveze pro-
pria-i viaDa. Multumesc lui Allah ca eu, Evlia cel umil i plin de cusururi,
am trecut prin Poarta de Fier santos cu bine, impreuna cu treisprezece
prizonieri ai mei yi cu doisprezece cai i cu o ckruta de bagaje 0, catre
sfiryitul lumi djemazi ill-ahir al anului 1072535, am ajuns sinatos i cu bine
In satul Museke536, de pe pamintul vilaietului Timiyoarei, ce tine de tara
am tras la casa unui prieten creytin.
Pe prizonierii i servitorii mei nu i-am lasat sa se ayeze numaidecit
linga cuptor, ci mai intii am pus pe gazdd s spele hainele i lucrurile sluji-
torilor i dupa ce au mincat mincxuri calde, slujitorii toti vi-au deschis ochii
au inceput sa se veseleasca. tn locul acesta, serdarul a dat permisiune
tuturor ostayilor i intr-o zi nici urm n-a mai ramas din oaste, caci toti
au plecat la vetrele lor.
Apoi, dupa opt ore, in apropierea cetatii Caransebey537 s-a dat firman
tuturor vizirilor, vechililor yi emirilor s mearg la ciylalele lor. Potrivit
poruncii, Ali paya s-a dus s ierneze la Timiyoara, avuyzade Mehmed paya
la Vers538, iar efendiul nostru, Melek-Ahmed paya, la Belgrad ; de aceea am
plecat numaidecit la Belgrad, pentru a petrece iarna.
De sub cetatea Caransebey am pornit cu oastea lui Melek-Ahmed paya
mergind patru ceasuri spre miazazi, am ajuns la satul Jebe1539. Aici Melek-
Ahmed paya a imprtit soldele de yaptezeci i nou de pungi celor ii dou 101
mii de segbani, dou mii de sarigea 9.1 doua mii de ostayi.54 ai &Ai i, cu excep-
tia servitorilor541, i-a slobozit pe ostayii si, trimitindu-i pe toti la vetrele
ion. De acolo, in cinci ceasuri, am ajuns in satul Ghilad542, apoi in satul
Sinmihai543, apoi in satul Alibunar5", de acolo in satul Jeldes545, apoi in satul
536 10-19 febr. 1662.
536 Museke sau Musike, probabil Valea Miniscului. Tot in vol. VI, p. 21, Evlia amintea
de Musek Deresi. O localitate Misca (Muszka) se aflA in Arad, dar ea nu este pe drumul indicat
de Evlia. Intre Poarta de Fier o Caransebes nu se all un sat cu acest nume.
5" 5ebef.
538 Vers sau Veres, probabil Virset.
589 Jebel, jud. Timi. Satul se all la sud de Timisoara, nu de Caransebes.
550 Kul, de la Kapukulu, oeste de poartA sau de gardA.
sal Karakullukpi.
543 Kilad, jud. Timi, la sud de Jebel.
543 Semihal, jud. Thni. Satul se aflA la nord de Ghilad.
544 Alibunar, Fintina lui Ali" ; un sat cu acest nume se all la sud de Virset, dar el
este departe de Sinmihai. Se pare cA Evlia nu insirA localitAtile in ordinea in care le-a strAbAtut.
546 Neidentificat.

621

www.dacoromanica.ro
 Iabuca546. Pe acestea le descrisesem mai inainte. Iabuca e pe sirbqte 0
inseamn. Satul cu mere"547. Este un sat frumos cu trei sute de case 0 e
un zeamet locuit de valahi, bulgari 0 sirbi, fiind aezat pe malul unui piriu,
separat de Dunre, in fata Belgradului. Toat cimpia aceasta se afl in eia-
letul Timioarei. In ziva urmtoare, trecind Dunrea cea mare pe trei sute
de vase, am ajuns in Belgradul cel frumos ca un rai, locul nostru de ier-
nare...
103 <Sosirea unui hat4erif prin care Melek-Ahmed paa era chemat la
Poart pentru a fi numit caimacam. PregAtiri de plecare>.
Soarta fi minunile ceregi. Melek-Ahmed paa, chemindu-1 pe umilul
de mine, imi vorbi astfel : Drag Evlia, tii a in expeditia din Ardeal
1-am imprumutat pe beiul de Scutari545, Iusuf-beioglu Mehmed bei, cu trei
mii de guru0, iar beiului de Dukaghin i-am dat imprumut zece pungi de
galbeni542, lui Arslan bei, beiul de Preveza550, i-am dat cinci pungi de riali,
iar lui Memi bei din Buhur o mie de galbeni. Te numesc <imputernicit>
pentru incasarea lor, cu toate dovezile 0 hogeturile cuvenite. Iat douzeci
de tineri bravi care te vor insoti 0 dou pungi pentru cheltuielile de drum.
Ia aceste acte 0 du-te in grab5. la Scutari din Albania"' 0 la beii sangeacului
Oceakov552, 0 sa iei aceti bani numai in aur, pentru cA tu ii poti aduce uor.
Am scris ca in sangeacurile lor beii s-ti dea insotitori 0 s aiba grij de tine.
Eu m duc la Istanbul. Am nevoie de bani pentru nunta cu sultana Fatime
0 pentru alte cheltuieli, deoarece in expeditia din Ardeal am cheltuit,
In nou luni, o mie 0 aizeci de pungi de bani. F, biete, ca banii acetia
sd m' ajung din urm, neaprat, inainte de intrarea mea la Istanbul.
La aceste vorbe eu am rmas inmrmurit 0. mi-am zis : Iaa Allah ! Tu tii !
104 i Srmanul de mine m bucuram 0 eram fericit c m duc la Istanbul, iar
tu m-ai fcut s merg in cine tie ce alte tri" ...
154 Cauzele expeditiei sfinte de la Gy 6r553
Pe vremuri, R.k6czi-oglu, craiul Ardealului, rsculindu-se in Ardeal,
devastase multe orae 0 sate de la granita Budei 0 Timioarei, legind cu
lanturile robiei un mare numr de mahomedani. Afar de aceasta, timp de
trei ani de zile, el nu trimisese haraciul cAtre osmanlii 0 din aceast cauz.
eialeturile Oradiei 0 Rumeliei fuseser desemnate, impreund cu sangeacu-
516 Pabuka. Cuvintul fabuka (Yabuka) este o deformare din sirbescul Iabloka, Meris".
547 Elma k Sy (ung. Alms) ; un sat cu numele de Mara este lingl Caransebes.
511 Iskenderiye, in Albania; astazi: Shkodra.
so Salta rial. Solta e zlot, galben".
56o Preueza, port la Adriatica, pe coasta 131.1.ului.
561 Arnavut Iskenderiyesi.
551 Oz, in loe de Ozu. Vozia, cunoscut si sub numele de Djankerman.
556 Yansk, cetate cunoscuta si sub numele de Gybr sau Raab.

622

www.dacoromanica.ro
 rile lor554, pentru expeditia sfint in Ardeal. Toate ostile din eialeturile
Anatolia, Sivas, Mara, Karaman, Adana, Alep, Damasc, Urfa 9i Diarbekir
fuseser insrcinate s'a' mearg la hotarele Ardealului. De asemenea, mai
fuseser numite, pentru expeditia sfint din Ardeal, douzeci de odale de
ieniceri, cinci odale de tunari, cinci odale de trupe cu zale555 s'i patru odale
de trupe, pentru aripa stinga O dreapt, dintre spahii.
Astfel, timp de nota* luni, devastind Ardealul si numindu-1 c_rai pe cel
cu numele de Mihail Apafi, ele incasaserg haraciul nepltit de trei ani.
Totodat, loan Ketnny fusese trecut prin tisul sabiei impreun au toat
armat a sa nedemn., acindu-se ordine in tara Ardealului.
Tocmai cind armata islamic se pregtea s plece in trile islamice,
sosiser, prin strigtorii lui Ali paa, pe cind el se gsea inc6 in Ardeal,
depee serse cu singe, de la punctele de serhat ale Budei si de la hotarele
Kaniszei, avind urmAtorul cuprins : Ajutor, prea luminate serdar, cci a
sosit armata'impratului Austriei la granita noastr si, devastind si distru-
gind cettile Va1556, Han Beyi557, Erdjemen, Pentily558, el a asuprit i a fAcut
s'a' se jeluiase populatia din ele".
La sosirea acestor arzumahzaruri din partea caimacamului de Buda
si din partea agalelor rimase acolo, serdarul cel prevaztor trimisese imediat
oameni la impdratul Austriei. //Apoi, un sol al impratului Austriei, numit 155
Ruz556, a venit la serdar, litiga Timisoara, si au fost citite scrisorile sale.
Cuprinsul lor era acesta : Voi ati devastat si ati prdat eialetul crestinilor
notri din Ardeal si ati trecut prin sabie pe ciracul660 nostru loan Kemny,
crai numit de noi, impreund cu toat armata sa, ruinind totodat cincizeci
de vilaieturi. Ati luat i foarte multe przi. La rindul nostru, si noi, dind do-
vaca de zel, demni de urmasii lui Menucehr561, si respectind cinstea coroanei
lui Alexandra562, am comis, drept fzbunare, fapte contrare pcii i, mergind
asupra Budei voastre, am pus mina pe cettile sale pline cu avutii si cu
prizonieri. Am pus stpinire chiar s'i pe munitii".
Dup ce a fost citit scrisoarea cu acest cuprins, serdarul Ali paa a
spus : Bre afurisitilor, ce legturi aveti voi cu tara Ardealului ? Ardealul
este al nostru incg din timpul lui Baiazid Ildirim563, iar raialele lui, potrivit
554 Adica cu ostile din acele sangeacuri.
555 Gebegi (Cebeci).
556 Val, in loc de Vadj.
557 Han Beyi = Zsmbk.
668 Pentele.
55oRuz sau Roz, In loe de Jo] (Contele de Souches?).
seo Qsrak, supus", slujitor".
sol ilfenucehr; vezi vol. VI, nota 163.
ses Iskender, Alexandru cel Mare.
so Baiazid Fulgerul", sultan otoman (1389-1402). Fapt inexact.

623

www.dacoromanica.ro
 legmintului incheiat, sint raialele celor dou crave sfinte564, incit ele s-au
angajat s pl.tease acestor doul orave, in fiecare an, cite o mie de pungi.
Cele o mie ivaizeci de cetti. din Ardeal sint toate ale otomanilor, iar raia-
lele lor ne sint tributare nouk Dup aceea, cind ele s-au rsculat, am inca-
sat haraciul pe trei ani i, numind peste ele un crai non, am devastat vila-
ieturile lor pentru a-i pedepsi pe locuitorii ardeleni care nu s-au supus
astfel, le-am dat o lectie".
Atunci solul austriac a zis : noi am pedepsit, ca ivoi, vilaieturile
voastre i poate am fcut mai mult ca voi". Atunci serdarul, miniindu-se,
l-a scos pe sol din divan vi a trimis indat cu alai, la Poarta imprteasck
scrisoarea aduss de el. La sosirea scrisorii, intrunindu-se divanul, s-a citit
scrisoarea i, tinindu-se sfat, s-a rostit Fatiha.565 pentru a se rlzbuna pe ceza-
rul Austriei. Mai 'Mtn, gaziul sultan Mehmed Han566, zicind Am de gind
s pornesc la lupta sfint", vi-a incins sabia la briu, in dou locuri, la Ebu-
Eyub-i Ensari567, i a doua zi a plecat din Constantinopol568 cu un mare
alai i s-a oprit, potrivit vechiului obicei, la locul numit Davud Pava, cu
o armat intins: ca marea ; aici vi-a avezat cortu4 impkAtesc. Atunci el
a acordat tuturor oamenilor din oaste binefaceri i daruri.
A opta zi, ajungindu-se la a doua capitalk Adrianopol569, s-au tinut
acolo mari sfaturi, hotrindu-se s: se porneasc: la expeditie in Austria,
impotriva cettilor Gy6r569 a j Ujvr, fiinded primul care a incalcat condi-
tiile pcii, prin fapte contrarii, a fost cezarul Austriei.
Dup sfatul de la Adrianopol, s-au trimis scrisori i soli la impratul
156 Austriei, zicindu-i-se S te pregtevti I" Tot In ziva aceea, in fata padi-
vahului, au imbrcat trei sute vaizeci ivase de caftane pretioase impodobite
cu aur : marele vizir Kpriiltizade Fazil Ahmed pava, aga de ieniceri Salih
pava, reis efendiu157 Samizade efendi571, precum i toti cei opt viziri desemnati
s mearg in expeditie i mirimiranii din cele optsprezece eialeturi
erniri i membrii divanului vi oamenii din oaste.
Dup aceea, s-a pornit de la Adrianopol, toti aducind multumiri feri-
citului padivah rugindu-se pentru el.
6u Mecca i Medina.
565 Fatiha, primul surat din Coran.
566 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
567 Cartier in Istanbul, pe Cornul de Aur, numit Eyub.
668 Kostantiniyye.
565 Edirne.
660 a in text : Yanova (Ineu), In loe de Yana (Gy6r, Raab).
570 Reis ?-Kitttab, eful cancelariei otomane in probleraele externe ; ministru de externe.
471 arni7ade Mehmed efendi (1651-1652 ( ?) i 1655-1663?).

624

www.dacoromanica.ro
 Plecarea noastrei din Adrianopol la expeditia stintei de la Gyr 156-161
<Printre altele, Evlia Celebi relateaza i luptele duse de cetele ostaqti
cu_ haiducii, la trecerea pasului Sipca>.
C etate a V idin . Aceasta este zidit de catre Baiazid572 fiul, hanului Cuce- 167
ritor573, in an-ul 880574
...in fiecare an sosesc aici, din Tara Romaneasca575, mai multe sute
de mii de chile de sare, in bulgari. De asemenea, se aduc sute de mii de peti :
morun i nisetru, platindu-se vam de care toti cei care ii aduc.
...in mijlocul cetatli exista o mica poarta de fier, de unde se merge 168
In inchisoarea cu zabrele de fier, asemenea iadului. Pe toti vinovatii Ii inchid
aici. Punctul cel mai inalt al acestui turn se ridica aa de sus, incit se poate
vedea toata cimpia Vidinului i toat valea din Tara Romaneasc., de dincolo
de Dunre...
...Locuitorii de aici, fiind oameni prirnitori, nu se aeaz la mas. 170
fara Limba lor este cea bosniack bulgara, sirba i valaha.
Avind o clim placuta, populatia este binevoitoare i prietenoas fat de
altii, lar strazile principale sint pavate 0. curate...
Descrierea cettii Buda576, puternicul zid din fara ungureascii 214

<La inceput, se face un scurt istoric al cetatii, pina la ocuparea ei de

sultanul Suleiman Magnificul in 1526 0 apoi in 1540-1541).
Apoi, cind ieeau din vistierie, el577 a vazut un tablou. Luindu-1, dud
a pus s i se traduca scrisul de pe tablou, a aflat de urmatorul testament
al craiului578 // Hei, cel care, luind in stapinire, dup mine, acest loc, vei 215
pune aci piciorul ! S nu ma uiti in rugile tale 0, pentru renumele meu,
s faci binefaceri i sa nu stingi neamul meu, iar pe fiul meu, Iano578, s.-1
numeti crai. Pe mine 0 pe fiul meu sa ne inmormintezi la Alba-Regal.580.
S iei multe cetati i sa fil ca mine pe aceasta lume. Eu gut craiul Lavo581
cel vestit i unic in toata lumea. Sint fiul craiului Laslo582. Mama mea este
675 Baiazid al II-lea (1481-1512).
575 Mehmed al II-lea (1451-1481).
574 1475-1476. tn acest timp domnea Mehmed al II-lea.
575 Eflak.
576 Budin.
577 DupA cucerire, sultanul Suleiman Magnificul vizitase cetatea Buda.
57e Ludovic al II-lea (1509 1526).
578 lanog, loan I ZApolya, rege al Ungariei (1526-1540), nu era fiul, ci urma.gul lui
Ludovic al II-lea.
sso Ustolni Belgrad, Stolny Belgrad, Stuhlweissenburg, SzkesfehrvAr.
saz Lavos i Layog, Ludovic al II-lea, cAzut la MohAcs, in 1526.
Laslo (ung. LAsz16), adicA Vladislav al II-lea (1490-1516).

625

www.dacoromanica.ro
 doamna Anna883, fiica craiului Galiei. S nu stingi spita mea ; nici Isus,
fiul lui Dumnezeu, sa nu stinga neamul tau!"
<Mai departe se arata c sultanul Suleiman Magnificul 1-a inmormintat
pe rege la Alba Regar, iar pe sotia 0 pe fiul minor al acestuia, Iano, i-a
numit la Buda>594.
218 ...Armata islamica plecind de la Buda, cei care fusesera insarcinati
cu paza ei au ramas lng Ianos, craiul Budei. Hertegovinenii, impreun
cu bed din Croatia, au venit in fata Budei cu apte sute de mil de oameni
cu apte sute de tunuri balimeze i, dupa ce au sdpat metereze, au aruncat
atiteaighiulele de tun asupra Budei, incit se parea c era ploaia blestemului.
Craiul Iano, dupa ce a rezistat timp de patruzeci de zile la asediu, s-a descu-
rajat, vazind c este inca timp de iarn i c din nici o parte nu-i sosesc
ajutoare si c, chiar daca i vor veni, vor sosi cu intirziere. Atunci, s Ruin-
du-se cu trupele islamice de pazd din cetate, el a fost nevoit s5. infiga pe cetate
drapelele. Astfel, craiul Ianos a scapat cu viat i, ieind ca armele din Buda,
a trecut pe podul cetatii Pesta i, mergind la socrul sau, craiul Poloniei8",
a dat de tire prealuminatului padisah starea sa piin de necazuri, prin
preotii596 din Ardeal, 0 a inceput s adune o oaste de vreo suta de mii de oa-
meni, in Ardeal. Cind aceasta veste inspaimintatoare a ajuns la urechile
fericitului padiph, tuiul imparatesc a fost scos indata in fata arsenalului
imperial.
Astf el, chiar in primavara aceea, intreaga armata islamick strabatind
distante 0 traversind popasuri, a intrat in Sofia, trimitind totodatd, cu un
capugiu, o scrisoare imparatului Austriei, Ferdinand897, zicindu-i-se : Daca
esti brbat, vino, ca i craiul Lavo888, sa ne intilnim i s ne macelarim,
fie la Mohcs, fie pe est1.1 Kile599 de linga Buda". De asemenea i-a trimis o
scrisoare i craiului de Buda, Ianos, care fugise in Ardeal, cerindu-i: S vii
cu doua sute de mii de oameni la ordia mea imparateascd". De asemenea,
a trimis o scrisoare i douasprezece mii de galbeni, drept bani de cizme890,
hanului tdtar, cerindu-i s vin cu o armata de dou sute de mii de oameni
la Buda...
583 Anna Asson, din ung. Anna Asszony. De fapt, se numea Anne de Foix, contes.
de Candele; doamna Ana".
584 De f apt, este vorba de Izabella, sotia lui loan npolya, si de fiul lor, loan Sigis-
mund-Z ipolya (1540-1551, 1556-1571). Evlia contopeste evenimentele din anii 1526 si
1540 41.
585 Erdel, in loe de Leh (Polonia); socrul lui loan I Zipolya era regele Poloaiei,
Sigismund cel BAtrin.
586 Ir,sek, episcop; aici in sens de demnitari", notabili".
587 Ferdinand I de Austria.
sae Lavo, adic Ludovic al II-lea.
set Kile sau Kele, KelenfOld, ling& Buda.
zoo Adica de cheituial..

626

www.dacoromanica.ro
 . In felul acesta, in ziva de dotazeci i noua 948591, el592 a 224
scapat cetatea Buda de asediu i, punind oastea islamic, sa o repare si s o
ref ad., a facut din ea o cetate puternic'.. Hanul Suleiman a scapat Buda
pentru a patra oara de incurcatura i, vazind c devine un lucru greu pentru
armata islamica s mearg intr-una in ajutorul Budei, s-a gindit sa acorde
cetatea Budei unui vizir. Dup sf at, el a scos catafalcul craiului mod din
Seraiul Rosu i l-a trimis la Istolni Belgrad593. Apoi, fcind un divan, a spus
s fie aduse la divanul imparatesc mama si sotia craiului, numit. doamna
Izabela594, i ful ei, loan Sigismund595, un minor in -virsta de trei ani. Atunci
el a poruncit astf el sotiei craiului Craiul tau Ianos a fost ciracul si fiul meu
de suflet, deci s't acest mic fiu al lui sa devina supusul si fiul meu ; acestui
baiat i-am daruit craiia vilaietului Ardeal ; tu esti mama lui i, in acelasi
timp, fiica craiului Poloniei596. Tatal tau este acum craiul Ardealului596a, dar,
fiind batrin si infirm, nu poate s stapIneasc5. tara. Tu s fii vechila fiului
tau i, in acelasi timp, s veghezi asupra vilaietului, trimitind in fiecare an
haraciul Ardealului i, luind-o pe soacra ta cu tine, sa mergeti in Ardeal".
Dup ce a dat aceste sfaturi femeii, sultanul a daruit fiului ei un surguciu
impodobit, un scaun incrustat cu aur si un sceptru impodobit cu pietre
scumpe, punind totodata si pe capul reginei597 o coroana incrustata, iar
soacrei598 ei i-a oferit caftane lucrate cu aur, : Du-te, Allah sa-ti
usureze treburile !"
Attmci femeia i-a spus Padisahul meu, fiul meu, care-ti este cirac,
este Meg mic ; nu se poate s mergem singuri in Ardeal. Fiul meu este cira-
cul unui padisah glorios ca tine si fiu al craiului Budei599 i acum este craiul
Ardealului. DA-ne patruzeci sau cincizeci de mii de oameni care s5.-1 insoteasca
pe fiul meu in Ardeal s't sa-1 duc cu mare alai". and hanul Suleiman a auzit
aceste vorbe frumoase ale femeii l-a numit pe Kasim pasa s5.-1 conduc pe
craiul Ardealului cu toata oastea eialetului Rumeliei. Sultanul, apreciind 225
aceasta msura a femeii, i-a daruit un caftan de pre i i-a dat denumirea
de craiasa Ianos". Craiasa pornind spre Ardeal, hanul Suleiman a pus
stapinire pe Buda...
591 24 Julie 1541.
493 Suleiman Magnfficul.
693 Szkesfehrvr, Alba Regala. E vorba de loan Zpolya.
594 Isabela Asson, Izabella Asszony, doamna Izabella", adiel Izabella, mama lui loan
Sigismund i sosia lui loan Zpolya.
696 Jigmund Yanq.
596 Erdel, In loe de Leh. Izabella era fiica regelui Poloniet, Sigismund I cel Batrin
(1506-1548).
5969 Prin mostenire, chip& moartea ginerelui.
691 Melihe.
sea Jadwiga, ftica ducelui de Ciezyn, din neamul Diastilor.
699 loan Zpolya, principele Transilvaniei (1510-1526), rege al Ungariei (1526-1540).

627

www.dacoromanica.ro
 intr-un cuvint, hanul Suleiman, terminind treburile din aceast cetate,
a plecat spre inalta Curte in anul 948, in ziva a opta a lunii aban6. tirile
atit de amnuntite despre Buda le-am auzit de la tatl meu ; le-am artat
pe scurt, aa cum s-a vazut mai sus, fiinde in cronici nu s-au descris toate
faptele in mod amnuntit cu toate ntmplrile in parte. Taal meu, care
a luat parte la aceste expeditii, era inaltei Curti, adic. Dervi
bijutieru161

Mehmed Zilli bin Kara-Ahmed bin Kara-Mustafa bin Yavuz-Eren Edje-Yakub

bin Ghermiyan-zade Yakub bei, care, la rindul &d'u, face parte din spita lui
Hodja-Ahmed Yesevi, care este turc, neam de turc...
258 <in treact, se amintete de un asediu al Timioarei de catre ardeleni,
pe vremea sultanului Suleiman Mag-nificul>.
Cetatea P lb* dny602. Primul ei ziditor a fost craiul Gabriel Bethlen663,
unul dintre craii ardeleni .1 supus otomanilor. Apoi, Suleiman han, cucerind
Estergonul, la intii mu.harrem din anul construise un pod mare,
950604,

Cu aptezeci de cornil, ling cetatea Estergon i, pentru a ocupa i a lua

In stpinire partea cealalt. i pentru a supune cele apte sute de sate din
jurul Ujvrului, construise i. aceast: cetate, dindu-i numele de Djigher-
delen...
304 .Asediul cetcitii U jv dr
305 ... in anul 1035605, in timpul sultanului Murad al IV-lea, Kara-Murtaza
paa66, impreun cu craiul Ardealului, Gabriel Bethlen, cu banul cettii
cu banul curutilor, cu banul Ungariei de mijloc, palatinu1608,
Caovia.667,

venind cu o sut de mii de oameni, asediaser timp de apte zeci de zile

Ujvrul, dar toti cretinii care veniser in ajutorul armatei islamice, de
indat." ce a venit tire din partea papei6" de la Roma, apucaser calea
lsindu-1 pe Murtaza paya ling cetatea Ujvr.
Vzind aceast situatie ingrijortoare, Kara-Murtaza paa pornise
spre ceatile Lva, i Vdj i, ducinduli toate munitiile i
Komarom61

600 27 noiembrie 1541.

601 Serzergiran.
606 Djigerdelen, textual inseamnil care strripunge Semnificatia acestei denu-
miri rezultii din scopul pentru care a fost construit cetatea Parkany.
603 Confuzie la autor.
BOA 6 iunie 1543.

606 3 oct. 1625 21 sept. 1626.

Gee E vorba de pasa de Buda, Murtaza pasa.
coi Kafa. E vorba probabil de dipitanul Casoviei, loan Bornernisza.
tos Nicolae EsterhAzy, ales palatin al Ungariei la dieta din Bratislava (25 oct. 1625).
000 Urban al VIII-lea (1623-1644).
oto .Komran.

628

www.dacoromanica.ro
tot praful de pucg, se aezase la Buda. Atunci, PorgAch6n intgrise indatl
puternic palanca Ujvr i preggtise 9apte fortificatii tari. Acum, in anul
1074612, el a fost asediat din non.
<Urmeazg descrierea desfgurgirii luptelor din timpul asediului>.
...Dar marele vizirm era foarte supgrat i. ind.urerat din pricina c'd 313
hanul Crimeii, Mehmed Ghiraim, nu venise pin atunci in ajutorul armatei,
precum i din pricina cg nu sosiser nici domnii Ardealului616, Trii Rom A-
ne t,61 6 ai Mo1dovei611...
Ping la urmg el a format apte grupe de cite cinci mii de viteji,
sub comanda lui Kurt paa din Dobrogeam, Alemah bei, Hadjikim-paaoglu
din Babadag620, Kinalioglu din Bo1u621, precum i sub comanda multor
gazii incercati in lupte. Astfel, a trimis o oaste de treizeci .1 cinci de mii de
oameni ca sg devasteze, s'A incendieze i s ruineze tinuturile germane622,
pink* la Viena623, Praga.
<Se descrie sosirea oastei atarilor din Crimeea i a cazacilor, care des-
chid alaiul>.
In urma acestora a inceput s treacg alaiul moldovenesc624. 320
Alaiul moldovenilor. Au trecut, in cete, dougzeci de mii de ostai626 mol-

611 Forge*, Forgach Sigismund, capitanul cetatii Ujvar. (N a g y I., op. oil., IV, pp.
203-208).
612 5 aug. 1663 24 iul. 1664.
613 Kprl Fazil Ahmed pass, mare vizir (1661-1676).
614 Mehmed Chiral al IV-lea (1654-1665).
15 Mihail Apafi (1661-1690).
212 Grigore Ghica (1660-1664).
617 Eustratie Dabija (1661-1665).
Despre luptele din aceasta vreme o participarea tarilor romane vezi : Gir ol a in o
Brusoni, Le campagne dell'Ungheria degl' anni 1663 e 1664, Venetia, 1665; Zinkeisen,
Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 900 s't ; G. Kr au s, op. cit., p. 542 i urm. ;
N. Iorga, Expedifiile din 1663-4 fi o scrisoare cu privire la cea dintii, in Studii fi doc.,
IX, pp. 129-140; I d e m, Note despre oastea noastrd in 1663-4, ibidem, XX, pp. 165-171;
C. I. Kar adj a, Notifd despre oftirea romdnd in veacul al X VII-lea, in Arhivele Olteniei",
IV, 1925, pp. 212-214 etc.
616 Dobrudjals.
sis Hadjihibi, in loc de Hadjiki.
622 Babadagls.
221 Bolu, oras in Anatolia.
en Alaman.
013 Bedj.
224 Bogdan alays.
226 Cifra pare exagerat de mare fall de aceea data de alte izvoare : 3 000 (Monumenta
Comitia/ia, XIII, p. 265), 5 000 (N. I or g a, Studii fi doc., IX, p. 135) sau 6 000 (G. Kr au s,
op. cit., pp. 533, 569). I. Neculce nu precizeaza efectivele ; spume doar c domnul a fost cu tur-
di la oaste in Ungaria Superioara, de unde oastea a venit cu carele incarcate (Letopiseful, ed.
I. Iordan, ed. a II-a, p. 33).

629

www.dacoromanica.ro
 doveni a1ei, inarmati i cu cai 14026, imbracati toti cu contase si avind
pe cap627. Dup ei au trecut, imbracati foarte bine, in total saptezeci de hat-
mani i capitani, vames628, logofat, vistier626, camaras630, cupari, postelnic631,
321 armas, pircalab, vornic, pislek632( ?), ii paharnic633, spatar634, comis635, jitnicer636,
usier637, care sint posesori de ranguri i demnitari i capetenii de vilaiete.
Pe steagurile lor sint chipuri de sfinti de-ai lor i poarta desenul unui
cap de bou638, zicind ea boul este <animalul> care a iesit din rai odata cu
Adam. Dupa aceea au trecut divan-efendi, numit de Poartd in slujba beilor
Moldovei, impreund cu o sut de capugibasi, imbracati bine. Dup ei au
trecut trei mii de puscasi pedestri, iar in urma acestora au trecut o mie de
segbani i sarigea, musulmani632, apoi au trecut aghiotantii64 O, slujitorii64',
sacagii642, puscasii i dup ei a trecut Ghica bei643, cu blana lui de samur
cu caciula lui de samur pe cap, curat i inarmat i cu cei doua sute de
aprozi644 ai lui. Mehterhaneaua sa, primita in dar de la otomani, cinta, iar
tuiul, steagul i drapelul filfiiau. Drip el, au trecut, In dou carute, ceilalti
slujitori ai lui.
Alaiul valahilor. Este o oaste de doudzeci de mii de soldati bine
inarmati645, cu cai iuti, imbracati cu haine de postav, cu caciuli din blan

626 atal at, atal, inseamn5. bifurcat" ; are i sensul de cal de rezervA", dar expresia
amintitA inseamnA 9i cal de po9t5.", in sens de iute".
627 Despre armamentul i echipamentul o9tilor moldovene vezi N. Iorg a, Acte si frag-
mente, I, p. 252 i urm. Despre drumul parcurs prin Transilvania i Ungaria, i d e m, Studzi
si doc., IV, pp. 250-251 i Monumenta Comitialia, XIII, pp. 265-267.
026 Vamos.
629 Kastiar, in loc de vistiar, adic5. vistier.
630 Kamarates.
Posnenik.
622 Neidentificat.
623 Baharnik.
624 Isitar, In loe de ssbatar, adic5. spAtar.
685 Komin.
626 Zienkiar, deformat.
Usar.
6" De fapt era cap de bour.
6" Segban l sarfgea, slujitori inarmati pe ling diver9i dregAtori otomani. Unii dintre ei,
musulmani, se aflau 9i pe lingA domnii rom &ni ; se numeau seimeni.
640 inseamnA odgon, funja de la cApastru ; are i sensul de rezerv5..
6" atir, slujitori care mergeau pe HITA calul suveranului ; are 9i sens de bufon"
ut Mataradji.
6" Grigore Ghica (1660-1664) ; de fapt, el domnea in Tara RomfineascA, in Moldova
fijad Bustratie Dabija.
6" Ioglan.
i aici efectivele apar exagerat de mari fata de alte izvoare care indicA cifre mult
inferioare : 4 000 (Monumenta Comitialia, XIII, p. 265), 6 000 (N. I or g a, Studii i doc., IX,
pp. 137-138) sau 6 600 (G. Krau s, op. cit., p. 529). Despre drumul urmat prin Transilva-
nia vezi ibidem, pp. 532-533. Cronicile tArii nu spun cu ce efective a plecat domnul In expeditie.

630

www.dacoromanica.ro
de samur si de veverit. ; au tolbe de sgeti. Ei au i multi ostasi pedestri
si dorobanti646 cu pusti. Vilaietul Trii Romanesti, fiind intins, are boierim,
zabiti i slujitori multi i impodobiti. Au trecut mai intii, impreun cu aprozii
lor, urm.torii dregdtori, bine imbracati : marele logoft648, primul vornicm,
al doilea vornic656, marele hatman651, postelnicul652, paharnicul653, cuparul,
spaarul654, vistieru1655, comisul, jitniceru1656, logoftul al doilea657, uierap368,
strarul, cmrasul, armasul, stolnicul, vtaful, clucerul, medelniceru1652,
slugeru166, daraianisul661, vamesu1662. Pe steagurile acestora este inftisat
chipul unui soim; chiar si pe banii lor de aram, numiti penez"663, ei pun
chipul oimului. Dup ei, au trecut capugibasiii i divan-efendiul, numiti
de la Poart in slujba <domnului>. Dup aceea au urmat vreo opt mii
de dorobanti puscasi pedestri, iar dup ei a trecut vestitul emir"664 Grigo_
rasco665, imbilcat in blani de samur, cu cciula rosie ttreasc6 de samur,
insotit fiind de sase aghiotanti666, cu slujitori667, cu armurieri, cu sacagii668
cu trei sute de aprozi669. Dup" el a trecut, cintind, mehterhaneaua ce-i
646 Tarayanis, in loe de tarabans, adia dorobant.
642 Hakitn, stpinitor, judecaor, suveran ; aici are sens de boier.
848 Baslogofet.
619 Dirindji vornik.
658kindji vornik.
651 Bashatman.
652 Postenik.
683 Bahranik.
654 Isttar, in loe de isbatar sau ispatar.
665 Resiar, in loe de vistier.
856 Zihenktir, deformat.
652 Orta logofdt, logoatul mijlociu, adicA cel de-al doilea.
658 Usbar, in loe de usiar.
659 Medenenkdr.
668 Sukar.
661 Darayanis, deformare din dorobant ; cApetenie de dorobanti.
Lista dat. de Evlia cuprinde pe unii marl dreggtori despre care tim sigur c nu au
fost la Ujvr. De pild5, Stroe Leurdeanu mare vornic (1661-1665) i Durnitraco Cantacuzino
mare vistier (1663-1664) au fost lasati in tara ca ispravnici de scaun (R. Popesc u, Istoriile,
p. 130 1 Istoria, p. 148). Din scale* cronici i din alte izvoare tim numele citorva din
boierii care au mars la Ujvar cu Ghica vod : Radu Cretulescu mare logof At, Mare BAjes-
cu fost mare vistier, DrAghici Cantacuzino mare paharnic, Serban Cantacuzino al doilea
logof At, Constantin (II) Cantacuzino al doilea postelnic. Vezi i N. Iorg a, Doc. Cantacuzino,
p. 67.
662
Damos, in loe de vamos.
663 Penes.
664 Emir, aici in sens de dorun, voievod.
665 Ligoraski, Grigore Ghica.
868 Yedek.
661 Sato..
668 Mutarra.
669 Gulam.

631

www.dacoromanica.ro
 fusese dgruitg dupg vechiul obicei de Casa otomang, iar in urma ei au trecut
322 altii, cintind, II dupg obiceiul lor, din surle 0 din tobe i trompete.
Alaiul craiului ardelean Apafi. intii a trecut comitele67maghiarilor-sa0
cu cinci mii de cgtane unguri ale0 ; apoi a trecut comitele secuilor671 cu
cinci mii de ghiauri, iar dup ei comitele tinutului Haiduak672 cu cinci
mii de cAlgreti. Apoi, a trecut banul Ardealului673 cu cinci mii de clreti.
Acetia erau mai bine imbrgcati i inarmati d.ecit toti ceilalti, pentru
fiecare avea la mineci, in mlini 0 pe brate cite cincilase puti de ming cu
rotile 0 cite o carabing italieneasc5.674, puOi lungi i ca rotile. in urma lor
au trecut stpinitorii celor apte sute apte zeci iase de cet# din Ardeal,
inarmati i imbrcati in chip desgvir0t.
Dup acetia au urmat cei zece mii de osta0 ai craiului inarmati
imbrgcati in armuri frumoase din fier, de culoare albastrg, apoi slujitorii676,
puca0i i mataragiii lui. El insu0 a venit pe un cal de ras arabg, cu blang
de samur i cu cciulg ungureascg de samur i impodobit ca pene, iar in
urma lui au trecut cinci sute de aprozi cu plete lungi, dup care a cintat
mehterhaneaua676.
Pitarii din Bugeac. Oastea ttarg, care trecuse mai inainte i cea care
venea dupg ea677, a intrat formind un alai 0 incadrind astfel intre dou
otiri musulmane otile moldovene, muntene i ardelene, potrivit obiceiului.
Tgtarii din Bugeac formeaz o oaste aleasg, puternicg, viteazg i falnicg
de 47.000 de oameni. Cind sultanul Baiazid Veli678 ocupase Cetatea Albd
de la ghiauri, Ii avezase pe aceti patruzed de mii de ttari in Bugeacul de
la Cetatea Albg i Ii scutise de erice obligatii, ca sg fie zid in prtile valahilor,

670 Hakim.
671 Seykel hakimi.
672 Haydusak hakimi.
673 Erdel bant.
674 Daliyan karabinasi.
676 Sulu'.
678i efectivele ardeleue au fost mai mid decit cele indicate de Evlia. M. Apafi a aratat
turcilor ca-i este cu neputinta" sa mearg cu toata oastea, data fiind primejdia austriaca la
hotarele Trausilvaniei, ca i garuizoanele austriece existente inca in tara ; turcii i-au ingaduit
sa vin doar cu un numar mic de osteni, cu care principele a plecat la inceputul lui septembrie
1663 (G. Kr au s, op. cit., pp. 528, 551-553). Vezi jurnalullui Rozsnyay Da vi d, T 6r-
tneti maradvdnyai, ed. Szilgyi Sndor, Pesta, 1867, pp. 468-490; Zrinyi Mikls, levelei, ed.
Mark6 Arpd, Budapesta, 1950, p. 111 si urm. ; TOrtenelmi Tar", 1881, pp. 125-132;
Monumenta Hungarica Historica. Scriptores, VIII, pp. 263-313, 359-385; K ar esoon
I m r e, Az 1663-ik dui tan:5k hadjdrat [Campania militar turca din anul 1663], in Hadteorte-
nelmi KOzlemenyek", 1896, p. 73 si urrn. etc.
Despre drumul urmat vezi Apafi Mihaly naploja [insemnarile lui A. M.], in Erdlyi
Mzeum", XVII, 1900, pp. 87-88.
677 Dupa oastea ardeleana.
678 Baiazid al II-lea (1481-1512).

632

www.dacoromanica.ro
moldovenilor, cazacilor, polonilor, muscalilor679, cehilor i maghiarilor ;
de aceea li se spune tatarii din Bugeac".
Maria sa Kara-emseddin Sivasi i hanul Baiazid <Veli> i-au binecu-
vintat pe tatarii acestia din Bugeac. De aceea ei stau i acum aparte de tata-
rii din Crimeia, bucurindu-se de privilegii i scutiri. Ei asculta de vizirii de
Oceakov. Au sapte zeci i patru de agale de nutret680, precum i batrini
de seama681 i mirzaci. n cazul cind ei plead: intr-o expeditie, serdar peste
oastea lor este numit un aga al vizirului din Silistra682 i aga de tarmuri683.
in prezent, serdar peste ei este agaua tarmurilor, Ahmed pasa, care, defilind
in fruntea unei ostiri de patruzeci de mii de oameni, a stirnit o admiratie 323
ce nu se poate descrie.
In timpul cind avea loe trecerea acestor ostiri prin fata cortului marelui
vizir, capitanul Forgcs, vazind din cetate multimea acestor trupe, a caror
trecere a tinut de dimineata pina spre seara, i smulgea barba si ofta,
zicind : Vai, cetatea noastr i tinuturile noastre germane si unguresti
sint pierdute de azi incolo !" Aceasta stire a fost relatata de catre cei care
au fugit din cetate si au iesit
Dup trecerea tuturor alaiurilor prin fata marelui vizir, primul care
a skutat poala marelui vizir in cortul sau a fost Ahmed Ghirai sultan,
fiul hanului, iar marele vizir i-a aratat multa atentie, bunavointa i cinste,
asezindu-1 pe scaunul din dreapta sa. Dupa aceea a sarutat poala hainei
sale Ibrahim aga, ceausbasi, care-I adusese din Crimeia pe fiul hanului ;
iar dupa el agaua tarmurilor i apoi mirzacii, irinii i mansurii684 crimleni
toti beii pomeniti mai sus au stat intr-o parte, dupa ce i-au sarutat poala
mantiei. Apoi, craiul Ardealului, Apafi, acel crai binevoitor i supus, a saru-
tat pamintul de la picioarele marelui vizir si s-a asezat pe un scaun. Dupa
aceea, cind s-au inchinat la pamintul din fata marelui vizir beiul Moldovei
beiul Tarii Romnesti, marele vizir, ca s-1 auda i fiul hanului i agalele
tatarilor, le zise : De ce ati venit asa de tirziu ? De cind vi s-a trimis firman
impardtesc ? De cind bat eu aceast cetate ? Ati merita s v ucid, 0 pe voi
0 pe ceilalti !". Apoi, intorcindu-se catre toti, i-a certat cu cuvinte asa de
aspre, incit au tremurat ca frunzele de toamna si au incremenit de spaima.
Apoi, venind toti cei saptezeci de hatmani cazaci i grutind poalele man-
tiei, au stat la rind, in picioare, ca i beii din Tara Romaneasca 0 Moldova . .
.

676 Mosk.
680 Ot agalari.
681 Atalik.
682 Identic cu ce! de Oceakov.
683 Yalt agasz.
684 Dinastii de tAtari.

633

www.dacoromanica.ro
324 ...Apoi s-a dat un mare ospdt in cortul marelui vizir, in cinstea fiului
hanului685, a craiului ardelean i a aianilor din Crimeia, incit nu poate fi
descris. Cit priveste ospdtul din afara cortului marelui vizir, i acesta a fost
un ospdt mare, dat in cinstea beilor din Moldova si Tara Romneascd,
precum i in cinstea tuturor taarilor i tuturor ghiaurilor, inch toti ostenii,
alungindu-si oboseala, au adus multumiri lui Allah.
La acest mare ospt de pe pajistea verde din fata cortului marelui
vizir, fuseserd pregdtite trei sute de oi, cincizeci de vaci, trei mil de gdini,
cincizeci de cazane cu pilaf, cincizeci de cazane de ciorbe i de doud ori cite
o sutd de mii de piini. in fata acestor bundati, atitea mii de osteni au tld-
rit peste chebaburile de oaie i de vacd, fcindu-le bucdti. in unele chebaburi
325 de vacd il bucdtarii puseserd iepuri i porumbei vii, incit, in clipa cind le
desfAceau, unii zburau, attii fugeau. Ttarii i crestinii, mincindu-le, se
inveseleau i, alungindu-si oboseala, i vddeau buna dispozitie prin glume.
Apoi, incdlecindu-si caii, fiecare a trecut la locul sdu. inainte de ospdt,
marele vizir ddduse sfatul urmdtor : Dupd ospdtul dat pentru fiul hanului,
toti puscasii, citi gut in corturi, s tragd un rind de salve i sd sloboade
tunurile si sd.' se cinte cintece islamice pentru inveselire".
intr-adevr, dupd ospdt, s-a dat foc, dintr-odatd, celor saptezeci de
tunuri balimeze i celor trei sute saizeci de darbuzanuri impdrtesti,
aflate in ordie, i s-au cintat cintece islamice, incit numele lui Allah" s-a
indltat la ceruri.. Maghiarii, valahii, moldovenii, atarii i cazacii, care nu
mai vdzuserd vilva produs de armata otoman., se inspdimintard, fiind
cuprinsi de uimire, iar caii multora, speriindu-se de detundturile tunurilor,
au fugit peste cimp.
Inamicii ce se gdseau asediati in cetate, vzind aceastd zarv de pe
cimpul de bdtaie, au zis : Ei., turcule, nu mai poti lua cetatea ! lath' c aju-
toarele craiului nostru au venit impotriva voastr i v. mdceldresc". La
aceasta, gaziii nostri au rdspuns : Ostile ce au sosit sint stile noastre tt-
resti si stile craiului din Ardeal, precum si cele sosite din Tara Romdneascd,
din Moldova i de la Cetatea Albd i oastea hatmanului cdzAcesc. Bleste-
matilor, predati repede cetatea de build. voie ! Iat cd zidm-ile ceatii voastre
gut drimate de tunuri i, poimiine, dind un iures general, v vom nimici
pe toti". Atunci, dusmanii au intrebat : Spuneti, mahomedanilor, dacd cei
care au venit gut intr-adevs taari". Unii dintre voinici le-au rdspuns
Jurdm c ne-a venit, impreund cu ttarii, o armat de o sut cincizeci de
mii de oameni i vor mai sosi ajutoare de la Erzurum686, Diarbekir687 i

666 Hanzade, fin de han.

686 Erzurum, provincie i ora., in Anatolia.
687 Diyarbekir, provincie i oras din Asia MicA, azi Diyarbakir.

634

www.dacoromanica.ro
Siria"699. Atunci, dumanii, auzind acest raspuns, s-au intristat, iar cei din
metereze nu i-au mai putut scoate capul. Ei au inceput sa se sfatuiasca
pentru a preda cetatea de bunavoie. Dar ilustrul mare vizir, indata dupa
ospat, 1-a trimis pe beiul Moldovei in partile Komaromului, iar pe valahi
i-a aezat spre Lva699. Printul Ahmed Ghirai i cazacii6 9 i tatarii din Bugeac
au fost desemnati s porneasca impreuna spre cetatea Nytra. In cele patru
parti ale trupelor # islamice au fost aezati pazitori pui in mai multe fin- 326
duri. Pentru paza podului de la Esztergom a fost desemnat avuoglu
Mehmed paa care a plecat la Djigherdelen691 primind aceast porunca :
Sa-i omoriti pe cei care fug din armata, iar avutiile capturate sa fie tre-
cute pe seama miriei". A doua zi, s-a intors i Kurt paa cu prazi din tinu-
turile germane, unde plecase pentru prada. Dar mai inainte, in ziva de joi,
douazeci .1 trei ale lunii muharrem692, sosise tirea imbucuratoare despre
cuceririle lor .1 o oaste de zece mii de oameni plecase in tinapul noptii in
intimpinarea armatei ce venea dinspre munti.
(Urmeaza descrierea sosirii celor apte grupuri de oti plecate in devas-
tare>.
Grupul al patrulea. Acetia erau in majoritate luptatori gazii care 327
venisera cu cali iuti din Dobrogea, de la Babadag .1 din vilaieturile Delior-
man .1 Karasu. Mergind spre apus, peste patruzeci de menziluri, ajunsesera
pina in tara frinca din vilaietul Isfadj693 i, gasindu-i pe ghiauri, intr-o zi
de sarbatoare, pe la casele lor, s-au intors cu vreo cinci mli de prizonieri
i Cu multe prazi capturate, incit numai ei le cunosc socoteala...
...In ziva de dou'azeci i opt a lunii muharrem694, printul Mehmed Ghi- 328
rai695 a primit porunca s devasteze, impreuna cu toti tatarii, vilaieturile cu
mine de aur i de argint, trecind dincolo de Ak-Yayla696. Astf el, fiul hanului
a pornit in incursiune cu patruzeci de mii de tatari. In locul lor au rmas
tatarii din Bugeac. Beiul Tarii Romaneti, cu oastea valaha de zece mii de
oameni696 bis, fiind insrcinat s.' devasteze tot tinutul pind la cetatea Szc-
hny697, a pornit impreuna Cu un aga desemnat de catre marele vizir ca nazir
688 $am, Damasc (in Siria). Vezi l descrierea otirii turcesti, apreciate la 200 000 de
oameni, la G. Kr au s, op. cit., pp. 541, 545-546.
689 Leva.
690 Kardas Kazak, Cazacii frati", astfel sint denumiti de turci cazacii zaporojeni.
691 Djigherdelen (Cigerdelen), Parkany.
698 27 aug. 1663.
693 Isfadj, Isvedj, Suedia ; aici trebuie O. fie vorba de Isvipre, adicA Elvetia. Este evident
c autorul exagereazii proportiile acestei incursiuni.
694 1 sept. 1663.
es Mai sus apare Ahmed Ghirai.
ape Ak-yayla, Podis alb".
e96bi8 Mai sus era vorba de 20 000 (vezi p. 630; probabil, nu i-a luat pe toti).
697 Sifan sau Seypan.

635

www.dacoromanica.ro
 peste ei. Dupa aceea i beiul Moldovei, cu oastea sa de zece mii de oameni,
beiul de Ilbasan698, au fost insarcin.ati s incen.dieze partile cetatii Komrom
329 // i au pornit la drum. De asemenea, i Hadjiki-pasazade, cu cei cincisprezece
mii de voinici de sub comanda sa, a plecat sa devasteze tinuturile austriece
pina la vilaietul Lcse699. Apoi, s-a poruncit ca Seferagazade Islam aga,
vizirul han-zadelei, s atace i sa distruga imprejurimile cettii Pojon,
cu zece mii de viteji alei, trecind peste riul Vc760.
Beii sangeacurilor de Lipova, Cenad si Gyula, impreun.6 cu craiul Ardea-
lului, fiind insarcinati sa ruineze vilaieturile de pe malul riului Vc, au plecat
intr-acolo cu o armata de douazeci i apte de mli de oameni. Apoi, unii
dup' cinci zile i cinci nopti de devastare a vilaieturilor din imprejurimi
iar altli dupa zece zile i zece nopti de devastare, s-au intors la oaste cu bine
plini de prazi.
Avutiile i bogatiile, precum i prizonierii capturati de aceasta arrnata
ce se intorcea din sase directii erau ara numr. Simtind o mare bucurie,
marele vizir a pus in f ata alaiurilor acestora sa se traga din oaste cu tunu-
rile i cu pustile pentru inveselire. Fiului hanului i s-a daruit blana, iar celor-
lalti bei caftane de pret. S-a constatat ca, potrivit socotelii, o cincime,
dupa seriat701, din prizonierii adusi de cele sase grupe de osti atingea cifra
de o suta saptesprezece
<Urmeaza descrierea fortaretii cetatii Ujvr, atacurile repetate
ocuparea fortificatiilor din imprejurimi>.
...A doua zi, miercuri.762, doudzeci de mii de tatari, zece mii de cazad
zece mii de valahi si de moldoveni703, sub comanda marelui spatar764,
au mers <de la Ujvr> sa apere partile cetatii Komrom...
<Urmeaza descrierea bombarddrii cetatii i darimarea zidurilor ei>.
336 .. Tot in ziva aceea705, valahii i moldovenii au fost insarcinati sa
care pamint si atunci am inteles O, marele Allah, tilcul zicalei care
spune Straduinta omului muta muntii din loc"706. Allah mi-e martor
ea ostile valahe i moldovene au carat intr-o zi pamintul adun.at in doua-
zeci de zile de oastea otomana si care forma un munte cit Demavend707 ;

698 Ilbasan sau Elbasan, fortreat. tinut in Albania.

699 Loncat.
70 Vag.
781 Hams-z-fer'i, O cincime dupa seriat", a cincea parte din robii ce se cuveneau statu-
lui otoman.; se numea i Pendjik (pencik).
782 19 sept. 1663.
75 Voinian, in loe de Bogdan, adic. moldoveni (vezi mai departe).
704 Baf ispatar.
75 22 sept. 1663.
705 Dupa o zicalA arabl.
787 Demavend, virful cel mai inalt din muntii Elburz din Persia.

636

www.dacoromanica.ro
era ca i and s-ar fi miscat o mare de pdmint, aproape s." Mece cetatea
Ujvrului. Dar au murit atunci peste cloud mii de ostasi valahi, moldo-
veni i cazaci...
Atunci ttarilor i boierilor valahi i moldoveni, care se aflau in 337-338
cetstii Komrom, li s-au dat buiurultiurim aspre de acest fel :
Fiti cu bgare de seam., s nu incetati de a lua tidve si de a prinde
limbi, cad altfel o p5.titi I".
...Apoi, zicind ea in partea portii dinspre Komrom a cettii Ujvr
nu se afl. decit Kaplan pasa, au pus in partea aceea Mc citeva mli de
hatmani709, dintre valahi i moldoveni, i mai multi ostasi pentru ca in
cetate s nu poat ptrunde iscoade i ajutoare dinspre Komrom, iar
din cetate s nu poat iei spioni i nici cei trimii s cear ajutoare... .
// Luni, dou.zeci i unu safer, anul 107471, deasupra portii dinspre 341
Viena, in dreptul aripei de sub comanda marelui vizir, au pus steaguri
albe i, zicind : Cerem aman, hei, otomani !", ei au predat cetatea in mod
conditionat"I
<Sosirea solilor din cetate pentru a discuta conditiile de predare>.
Ei au obtinut cu greu un termen de trei zile i au zis : Toti s
plecm din cetate inarmati cu caii nostri i cu trei mii de harabale
s mergem direct in cetatea noastr.' Komrom, dar s ne conduc pin.
la Komrom trei viziri de ai vostri, cu cincizeci de mii de oameni, cci
ttarii, valahii i moldovenii ne mcelresc". Atunci marele vizir le-a
rspuns : Cu voia lui Allah, n-o s v omoare nimeni i v ajung trei
sute de harabale cu care yeti fi dusi la cetatea Komrom. S nu duceti
grij in privinta asta. Iertarea mea rmine iertare"...
...Valahii i moldovenii au cdrat marile grmezi de pmint, &it un 343
munte, din spatele portii dinspre Viena a cettii Ujvs. Tindu-se animale
de sacrificiu, multe mii de gazii au paruns In cetate, indat ce portile
cettii au fost deschise...
...Pe cind toat armata vizita i cerceta bastioanele i interiorul 344
ceftii, inainte de prinz, deodat, de la bastionul dinspre Nytra a srit
In aer un sant subteran. i mari cantitli de munitii, arme i alte lucruri
srind in aer, un mare numr de oameni din Moldova, care curtau ce-
tatea, au fost aruncati In aer. Din armata islamic ins nimnui nu i s-a
intimplat nimic, dar toat oastea a strigat odat : Hai, dusmanul a pus
la cale viclenie ; el a nimicit prin foc atitia gazii ; s fie omoriti dusmanii
care ies din cetate !"...
708 Buyurdumlar, porunci" date de marele vizir.
708 Heitman, aici in sens de cdpitani (exagerare).
710 24 sept. 1664.
711 Vire ile.

637

www.dacoromanica.ro
 348 ...In ziva aceea s-au dat firmane intregii armate islamice, ttarilor,
cei iuti va vintul, ardelenilor, valahilor, moldovenilor, hatmanilor cazacilor
celor ri ca s scoat din santuri pmin,tul care fusese adus acolo, ca niste
munti, si s.-1 imprstie pe ses si s curete toate santurile...
358 ...in timpul cind se repara si se refacea cetatea Ujvr, termi-
nindu-se zahereaua umilului de mine, precum si a cailor mei, am plecat
intr-o zi norocoas, impreun.. cu alaiul de Alep, de sub comanda lui
Giirdjii-Mehmed pasa, ling5. cetatea Komsom pentru fin, nutre t zahe-
rea, devenind clnz ostasilor dreptcredinciosi. Noi am plecat de sub
cetatea Ujvr spre Komrom cu zece mli de oameni, in cintul mehter-
hanelei. in timp ce mergeam, umilul de mine, cu cei patru cai i patru
servitori ai mei, am dat peste vreo douzeci de mii de ostasi valahi,
moldoveni i ttari i cinci mii de slujitori aldri, care stteau acolo. Cind
aceast oaste de aduntur m-a vzut pe umilul de mine s-a indreptat
spre noi, zicind c e ocazie bun, si au mers cu totii impreund cu noi.
De acolo am mers timp de patru ore de-a lungul riului Nyitranz
Giirdjii-Mehmed pasa a descAlecat intr-un loc inverzit de pe malul riului
Nyitra si a spus chehaielei sale, dindu-i drapelul i mehterhaneaua : Du-
ceti-v voi", iar el a rmas in acel loe plcut.
Oastea aceasta f5.11 cpaii a mers inc trei ore pe cimpie, spre Ko-
mdrom. Chid cetatea Komrom a inceput s se zreasc la orizont, ca o
lebd alb intr-o insul infloritoare, pe fluviul Dunrea, atunci i che-
haiaua lui Giirdjii pasa a desclecat pe un deal 0 a mers fr a pune
mehterhaneaua s
359-360 <Sosirea unui grup de dusmani i inceperea btliei>.
361 . . .Cu voia lui Allah, in clipa aceea sosind armata ttar, ea a tras
cu arcurile un rind de sgeti asupra dusmanilor. in partea aceasta,
armata noastrk infrintk trecind la atac, a nimicit intr-o clip trei
de dusmani. Dei la acest mcel dint luau parte o multime de viteji
renumiti, totusi au fost insrcinate, drept caraule, stile moldovene si
valahe, din armata noastr, pin la aparitia, intr-un loe pduros dinspre
cetatea Komrom, a celor saptezeci de steaguri cu cruel ale dusmanului,
iar noi am stat linistiti. Dar cind caraulele noastre au v.zut oastea dus-
mank au fugit i, astfel, vicleanului dusman i s-a dat rgaz. Atund dus-
manul a tras asupra ttarilor o salv de foc din tunuri i pusti. Ttarilor
ins neplcindu-le lupta cu tunuri i cu pusti, au fugit 0 au plecat spre
Estergon. Atunci dusmanul, prinzind curaj, i-a atacat, cete dup cete,
pe slujitorii nostri veniti pentru fin si nutre. Astf el, in aceast vale neno-
rocoas s-a dat o mare lupt timp de peste o or i, pin la urmk
multe sute de gazii au gustat din serbetul mortii de martir
70 Nitre, Nyitra.

638

www.dacoromanica.ro
 Caracteristicile puternicei cetdti Ujvdr. Ujvr, in limba maghiar5., 379
inseamn cetatea nou5.". intr-adevar, in anul 1005712, cind a avut loe
lupta de la Agria714, aceast cetate era o paland de lemn. n anii aceia,
cind craiul Ardealului, Bethlen Gabor, 0 Kara-Mustafa pap.713, precum
multi alti viziri o btuser i plecaser s o cucereascA, tat5.1 blestematu-
lui de Forgcs7" zidise aceast cetate aa de solidd 0 de puternic. Dup
aceea i Forgcs adaugindu-i, de aizeci de ani incoace717, unele construe-
ea a devenit o fortreat foarte trainic5....

ji Plecarea noastrd de la U jvr n rebi I al anului 1074718 la expedifia 387

sfintd de la Leva i Novigrad...
...Umilul de mine, am mers eu impreuna cu alaiul marelui vizir 388
timp de dou ore 0 am ajuns in satul Selceat7", care fusese incendiat
mai inainte. Aici, valiul de Alep, Gardjii-Mehmed pap., a fost numit la
ariergard, iar vizirul de Rumelia, Kara-Mustafa pap., a primit firman
pentru a trece in avangard. Beiul de Bozok720 i Mihal bei din Plevna,
impreun cu otile sangeacurilor lor, precum i beii Trii Romneti i Mol-
dovei, au fost insrcinati s duc tunurile balimeze, cu ajutorul cailor721
otgoanelor...
Rezumatul expeditiei impdrdtesti i cucerirea cetellii Szigetvdr. Aceste 503
evenimente le descriu potrivit celor relatate de fposatul meu tat.
Cauzele luptei pentru Szigetvr constau in aceea c5., mai inainte, chid hanul 504
Suleiman722 cucerise Buda, cetatea aceasta a Szigetvrului rmsese necu-
cerit. Dei vizirul de Buda, Arslan pap., a intiintat de citeva ori Curtea
sultanului precum c cei de la Szigetvs devasteaz i ruineaz5.
ce se aflau in miinile osmanliilor, totu0 acestea au fost trecute cu vederea
de imprtie. Mai tirziu, craiul Ardealului723 a intiintat Curtea imprlteas-
c51 in sensul c dumanii devin din ce in ce mai indrzneti i c, cucerind
oraele noastre din Ardeal i cettile desemnate ca hass-uri pentru Mecca

713 25 aug. 1596-13 aug. 1597. Mai sus fusese vorba de 1625-1626 (1035 H.).
714 Egri, Eger, Erlau.
716 De fapt, Kara-Murtaza pasa, Clef in 1596 Gabriel Bethlen nu era incil principe al
Transilvaniei.
716 capitanul ceatii
717 Mai putin, dac socotim de la 1625 1626.
719 3 oct.-1 nov. 1663.
719 Sekal (?).
720 Bozo/o, localitate in Anatolia.
721 yaria, cal de curs&
722 Suleiman Magnificul.
no loan Sigismund ZApolya.

639

www.dacoromanica.ro
 si Medina, cura erau SAcueni.724, Satmar, Arad, Oradea, Tokaj, Ka116,
Gyula, au asezat trupe in ele.
Intre timp, hanul Suleiman, fiind barin, se imbolnvise. Totusi,
el a dat dovad de strduint si de grij5., cind, in anul 976, luna sevyal,
ziva a noua725, asezat cortul sAu solomonesc in locul numit Cirpidji
Ceairi728. In ziva aceea, el a trimis in Ardeal pe vizirul al doilea, Kodja-
Pertev pasa, cu optzeci i apte de mii de oameni, numindu-1 serdar,
spre a veni in ajutorul craiului loan Sigismund727, banul supus al Ardea-
lului. A doua zi, 1-a trimis si pe marele vizir Sokollu-Mehmed pasa728, cu
cincizeci de mii de oameni, la cetatea Szigetvr, numindu-1 mare serdar.
ei au pornit spre Szigetvr, parcurgind distante. In acelasi timp el
a dus la expeditia de la Szigetvr i pe vizirul al treilea, Ferhad pasa,
pe vizirul al patrulea, Ahmed pap., pe vizirul al cincilea, Kizil Ahmed
pava..., pe tat5.1 srmanului de mine, Evlia, kuyumdjibasiu1728 Der-
vis Mehmed aga
Prealuminatul padisah, fiind slbit din pricina barinetii i suferind,
505 cltorea totdeauna pe un tron. Cind a trecut pe la cetatea Belgrad,
peste Saya, i cind asezat cortul in cimpia Zemunm, toat armata is-
lamic s-a adunat cit intinderea mrii i padisahul a plecat astfel cu oastea
numeroas la lupt. pentru Agria7"a. Mai inainte, impratul german, craiul
Ferdinand, cucerind cettile Samar i Tokaj i celelalte cetti din
Ardeal, padisahul se strduise s le scape, dar cu voia lui Allah, cei trei
sangeacbei insrcinati cu paza cetg.tii Pcs731, asezindu-0 corturile ling.
cetatea Sikl6s732, adormiser in corturile lor, neputindu-si deschide ochii
din cauza ploilor mari.
Chiar in ziva aceea, banul cettii Szigetvr, numit Nicolae Zrinyi733,
i-a atacat pe neasteptate pe acesti bei, cu cinci mii de clreti i cu trei
mii de crestini pedestri, in timp de ploaie i zpad., zicind c ei nu stiu
nimic despre cei din afaf. Fcindu-i martiri pe bei si pe multe sute de
gazii, pe alte sute de oameni i-a legat in lanturile robiei. El s-a dus in
cetatea Szigetvr cu toate przile luate de la gazii i, asezindu-se acolo,
s-a inveseli .
1" Seykel-Hit.
122 27 mart. 1568; de fapt in 1566.
726 91.719ZCZ Qayzrz, loe de popas in apropiere de Constantinopol (in Rumelia).
121 Jigmun Ianoc, loan Sigismund Zapolya.
929 Sokollu Mehmed paa, mare vizir (1565-1579).
929 Kuyumcuba,n, staroste de bijutieri.
730 Zemun, sirbete : Zemlin
nos Egri; de f apt Szigetvr.
921 Pefuy, dup sirbete; ulterior, turcii au pronuntat Pefevi (Fiinfkirchen); ora' in Ungaria.
738 .ik1s.
122 Zirneski Miklo, Nicolae Zrinyi, aprtorul Szigetvirului in 1566.

640

www.dacoromanica.ro
 Aceast. veste infricosOtoare ajungind la urechea padisahului, el a
renuntat la cucerirea cetatii Agria si la recucerirea ceftilor din Ardeal,
ocupate de inamici, i a trimis pe chibzuitul Sokollu Mehmed pasa, cu
armata de avangard5., impotriva cettii Szigetvr. Totodat, el a trimis pe
Dunre i pe capudanul numit Ali Portok, mutasarriful sangeacului de
Karli 1E734, cu flota imperial de trei sute de fregate i transe i cu patru-
zeci de galere739, numindu-1 serdar pe riul Drava.
Intr-un cuvint, parcurgind popasuri, padisahul s-a oprit la poalele
marelui deal numit Ersan736, din cimpia Pcs. In clipa aceea a pus de
1-au omorit numaidecit, in fata cortului impirOtesc, pe beilerbeiul de Buda,
Arslan pasa. Motivul omoririi sale este ea', atunci cind hanul Suleiman
a plecat in expeditia impotriva Agriei i in prtile Ardealului, craiul ger-
man737, aflind de aceast expeditie a sultanului Suleiman, a strins o ar-
mat numeroas i s-a pregOtit de lupt.
In timpul acesta, Arslan pasa, cu armata Budei, se preocupa de ase-
diul cettii PaIota i Cearka, din apropierea cettii Alba Regar739, si le
btea. Atunci craiul Ferdinand // 1-a atacat numaidecit pe Arslan pap., 506
cu oastea de IMO el, i, nimicind oastea de Buda, a luat prizonieri o
parte din ea. Punind stApinire pe multe munitii i fugSindu-1 pe Arslan
pasa, el a venit pin la ceftile Tata i Papa. In felul acesta dusmanul
a ocupat, fr greutate, aceste dou cetsti rezistente. De aceea a fost
omorit i Arslan pasa. Eialetul Budei a fost druit lui Mustafa pasa,
fiul unchiului marelui vizir Sokollu Mehmed pasa. Acesta a fost numit
In avangard, impotriva Szigetvrului.
Dup aceea, a doua zi, hanul Suleiman insusi asezindu-si cortul
impratesc Hugh' cetatea Szigetvr, la o distant de bataia tunurilor, pe
malul unui lac, in anul 974, luna muharrem, ziva 20739, adicO in a cin-
cea zi a lunii augustm, vizirul Ferhad pasa si vizirul de Anatolia au ase-
diat cetatea din partea de sud, cu o arrnat intinsO cit marea, fr s
lase cetatea Szigetvr nici mAcar s. rsufle. Vizirul al cincilea, Mustafa
pasa, si beilerbeiul de Rumelia, Semsi pasa, au asediat cetatea prin partea
de nord.
Intr-un cuvint, prin strOduinta sultanului Suleiman si sirguinta viziru-
lui Sokollu, toate ostile islamice au asediat cetatea din toate pArtile
734 Karts BS, in Albania.
7" Kadirga.
736 Eran sau Irson.
737 Nemse ksrals.
736 1stlni Belgrad.
7" 7 aug. 1566.
740 5 aug. 1566, in anii Hegirei era: 18 muharrem 974.

641

www.dacoromanica.ro
 wzind metereze din doudzeci 0 9apte de locuri ale ceftii 0, intrind in ele,
au inceput s-o bat ark' incetare cu tunurile balimeze. Hertogul Nico-
lae Zrinyiml, care era inchis in cetate, 0 cei 9apte mii de soldati, simtind
a sint intr-adevr asediati, au inceput 0 ei s lupte din cetate. Aceast
cetate era ins ca o insul in mijlocul mlatinilor riului Rike742, aseme-
nea unui zid al lui Alexandru. Atunci toti gaziii, potrivit firmanului imp5.-
rtesc, au tiat numaidecit apa acestei mlatini, iar in ziva a asea a fost
cucerit varoul su exterior. Fiind trecuti prin tiul sbiilor vreo mie
0 ase sute de dumani nedemni, s-a pornit la atac asupra cettii de
mijloc. ins cetatea aceasta de mijloc era aezat in centrul unui es
intins 0 nimeni nu se putea apropia de ea din pricina apelor ce o incon-
j urau . . .
<Urmeaz descrierea luptelor 0 cucerirea Szigetv rului de c5.tre turci
In 1566> .
511 ... Dui:A.'
cucerire, toti vizirii 0 vechilii s-au dus s viziteze cetatea
0 au reparat-o 0 ref Acut-o . . . In timpul cind pornise pentru lupta sfint
la Szigetvr, hanul Suleiman 11 numise pe vizirul al doilea, Pertev paa,
mare serdar impotriva trii Ardealului, trimitindu-1 cu optzeci de mii
de oameni in ajutorul craiului Ardealului, Ion Sigismundm. Pertev pava,
la rindul su, in urma unui asediu de mai putin de 40 de zile, cucerise
cetatea Gyula, prin predare, cu ajutorul craiului ardelean, al trupelor de
gard, al spahillor 0 al ulufegiilorm 0 cu trupele de cAlreti zise b 61iik
halkt 0 impreun cu un mare numr de beilerbei 0 sangeacbei 0, indeosebi,
cu ajutorul valiului de Timioara, Mustafa paa, 0 al hanului ttresc745,
precum 0 cu toate Wile din Tara Romneascg 0 Moldova ...

741 Zirinski Miklq.

7" Rike.
jigmun Ianq.
7" Ulaje, leafa"; utafedji (ulafeci), lefegii".
7" Devlet Ghirai I (1551-1577).

www.dacoromanica.ro
 VOL. VII

DESPRE CONVORBIRILE DIN 133

TIMPUL EXPEDITIEI iMPOTRIVA
CETATII LEVA I A CETA.TII NYTRAI

...Solul <austriac> a mai facut o rug."- 134

minte, zicind : In vilaietul Ardeal, in apropierea cetatii voastre Oradea,
exist o cetate numit Skuieni2 ; totd.eauna se aduns acolo clretii8
notri austrieci i. maghiari i. lovesc imprejurimile cetAtilor voastre, Oradea
si Ineu. Astfel, ei ar putea comite, intr-o zi, fapte contrare pAcii i din
nou pacea noastr s-ar putea strica. De aceea s carimrn cetatea aceea
Scuieni". and solul s-a rugat astfel, cei de la serhaturi au &it numai-
deck bun aceast psere.
Atunci umilul de mine, nemaiavind radare, am spus indat in mod
amnuntit 0. limpede la divan : Aceasta va fi contrar p.'cii ; zicind c le

1 Litra, grafia obinuitl turceascl.

2 Sekel-Hit.
3 Katana, cdtanal.

643

www.dacoromanica.ro
 e team., ei sint sinceri numai in aparentg, dar, de fapt, vor s dgrime
aceasta cetate foarte rezistent din pricing d ea se afl in apropierea
cettii noastre Oradea. Ghiaurii &dese c poate vor cuceri-o si pe ea4
vor pune astf el stpinire pe Ungaria de mijloc si pe vilaietul Ardeal,
In una dgrimrii acestei <cetgti> Sacuieni. Ei vroiau s dgrime aceast
cetate Sacuieni nc dinainte, cu prilejul discutiilor de pace".
135 Atunci marele vizir a exclamat : Aferin, Evlia ; ii fii ferieit, del
cetatea aceea este a Ardealului. Dac ar fi a voastr5, v-as fi zis i eu
s-o dgrimati". Astfel, marele vizir, spunind ca ea s rAming, n-a accep-
tat ca cetatea Scuieni s fie dgrimatd
ancheierea pdcii turco-austriece pe 22 de ani>.
161 . . Dar aceast. cetate Agria a trecut prin miinile multor crai ghia-
.

un i, in timp de opt sute de ani, a inflorit sub stgpinirea Ungariei de

mijloc. I se spune Mrul Rosu al Ardealului, dar in anul 9597, cind cu-
ceritorul Timisoarei, vizirul al doilea Ahmed pasa, a fost numit, din
porunca sultanului Suleimans, mare serdar impotriva cettii Agria, el
a cucerit patruzeci i sase de ceta-ti din jurul Timisoarei apoi, ocupind
o cetate ca Solnoc, ce constituia un obstacol ngprasnic, s-a ngspustit
asupra ceatii Agria, vrind s-o supunb."9. A btut-o timp de patruzeci de
zile, dar ghiaurii, multi la num.r, n-au lsat, timp de patruzeci de
nopti, armata islamic sg-si deschid ochii. in a patruzeci si una zi, din
pricina asprimii iernii si a zgpezii mari, n-au mai rezistat miinile picioa-
rele ostasilor. Atunci, toti gaziii, renuntind la cucerire, au plecat si au
ajuns la Timisoara. Allah voise ca sultanul Suleiman sg nu se bucure de
aceastg cucerire. Ping la urm., in anul 1004, in a 24-a zi a lunii sevval",
sultanul Mehmed al 111-lea a pornit la luptg impotriva Agriei, iar in anua
1005, prima zi a lunii safern, sultanul Mehmed al 111-lea a asediat in
persoang cetatea Agria...
347 <Urmeazg descrierea asedierii i cuceririi Agriei de dtre turci in acel
an
Plecarea noastrei din Buda, in control, la sangeacurile cettii Hatvan
si a cettii Solnoc si a cetcitii Seghedin, din eialetul Agria, si in sangeacul

AdicA Oradea.
5 AdicA a austriecilor. Marele vizir se adreseazA de asta data solului.
Ktztl Elma, prin care se intelegea, de obicei, Roma.
7 1551 1552.
Suleiman Magnificul.
9 Saraup dogrutmak, a se incolAci (de ceva) pentru a o indrepta". S-a tradus prin: s-a
nApustit... s-o supunA".
10 21 iunie 1596.
11 24 sept. 1596.

644

www.dacoromanica.ro
Cenad si sangeacul Lipova i in sangeacul Moldovan II i in sangeacul 348
Gyula, din eialetul Timisoara, si in sangeacul Siniob13 si in alte ceteiti,
din eialetul Oradea, si localittile vdzute cu acest prilej.
<Se repet5, unele mentiuni referitoare la faptele celui de al doilea 349
vizir, Ahmed pasa, cel care cucerise Timisoara sub Suleiman Magnificul>.

Caracteristicile cetdtii Titel 362

. Fiind o schel foarte infloritoare, acolo se afl trei sute de depo-
zite de sare, precum i alte cldiri pentru produse, deoarece, din orasul
Turda", unde sint minele de sare din tara Ardealului, se aduc cu cor-
biile, pe Mures, bulgdri de sare la cetatea Deva" din Ardeal, iar de acolo
la cetatea Lipova". Dup aceea, corbiile de sare, intrind pe Tisa, sint
trase la locurile de depozitare din orasul acestei cetati Titel. De acolo,
bulgrii de sare din vilaietul Ardeal se trimit pe Dunre in toate vilaietele,
indestulindu-le. De aceea locuitorii acestei cefti, Titel, sint negustori de
sare, intre ei aflindu-se persoane foarte bogate, de pe urma comertului
Relatare despre menzilurile fi toate cetdtile prin care am trecut, de cind 368
am fidsit pe pdmintul sangeacului Cenad, din eialetul Timisoarei, n drumu,
nostru de cercetare a ceteitilor.
Mai intii, plecind de la fluviul Tisa la cetatea Cenad si mergind spre
rAsrit cit o arunctur de sbigeata, se ajunge pe malul marelui riu Mures.
RIuI acesta, Mares, izvordste tocmai din podisurile cettii Col", din vilaie-
tul Ardeal, // trece prin multe orase si tirguri, printre care cetatea 369
Huzde" i cetatea Deva, i apoi, adunindu-se in apele sale multe alte
ape curg6toare, merge spre vest si, trecind prin cetatea Lipova", din vila-
ietul Timisoara, se vars., dup aceea, in apropierea cettii Seghedin, in
fluviul Tisa ; iar amindouk curgind ca o mare, se vars in marele fluviu
Dunrea, l'haga cetatea Titel, mai sus amintit si mai sus descris.
Dup aceea, umilul de mine, trecind Muresul cu corabia, pe partea
cealalt, am mers timp de sase ore, cind pe un ses, cind prin pdure
cind pe malul riului Mures.
13 Modavva ; Moldova Veche (sau Nota), in Banat, pe Dunre.
Senk
Tuzda.
15 Deve, camil5.".
Linova.
17 Kolfavar, Kolivar. Mureul nu izvorA,Ite din locul indicat de autor, ci din munfii Harghita.
18 Huzde sau Hozde, necunoscut (poate Alba Iulia).
29 Keyuva, iar la nota 2, Libova (dura alt mss.).

645

www.dacoromanica.ro
 Descrierea cetatii de lufite, aja forareata puternicd Cenad. In limba
vorbita aici inseamn . . .2 Ziditorul ei a fost Doybangur21, unul din
urmaii lui Menucehr22, dar, trecind de la un stapinitor la altul, a ajuns
o cetate infloritoare. Apoi, in anul 95823, sultanul Suleiman han24 a ocu-
pat-o de la craiul Ardealului, Gabriel Bethlen25, prin al doilea vizir, serdarul
Ahmed paa. A fost data in grija lui 'flama paa, ajutat de gaziul
Kiiiik-Bali bei. Apoi, a cazut iarai in mina dumanului, iar in anul
100726, pe vremea lui Mehmed han al 111-lea27, a ocupat-o Satirdji Mehmed
iar pe ghiaurii care voiau s fuga i-a macelarit i i-a luat in robie.
Acum, potrivit conscriptiei lui Suleiman han, este reedinta unui
sangeacbei separat din eialetul Timioarei. Hassul mirlivalei28, dat de
imparatie, este de 400.000 de poveri" de aspri. Are zece posesori de zeamete
i 600 timare. Toti sint gazii inarmati. Are alaibei, ceribai, iuzba*i. im-
preuna cu cei 1000 de oameni ai beiului .1 cu toti gebegii zaimilor i timario-
tilor se aduna, in timp de razboi, 6000 de ostai. Are, de asemenea, che-
haia de spahii, serdar de ieniceri, comandant de cetate, trei sute oteni
inarmati i curati pentru paza cetatii, eih ul-islam30, nakib31, cadiu cu o
solda de o suta i cincizeci de aspri i apte capetenii de comune i dona
370 sute // patruzeci de sate ale comunelor, muhtesib, string."tor de dari
intendent de vam, toti dintre supuii din Tim4oara. i intendentul de
haraci tine de Timioara. De asemenea, mai sint : un arhitect pentru

1 Lacung in text. Lisan-i Erdelce.

Dupg unele informatii, numele localitgtii ar veni de la Cinad, un sfetnic apropiat al
lui Ahtum, trecut apoi de partes regelui Stefan al Ungariei (G. Cotosina n, Din trecutut
Banatului, Timisoara, 1934, pp. 58-66). Vezi i Iosif Bgla n, Numiri de localacifi, Catan-
sebes, 1898, pp. 21-22 si N. Drggan u, Romdnii in veacurile IXXIV, pp. 227-229.
21 Dupg obiceiul sgu, Evlia inventeazg unele legende pentru a explica vechimea ne-
cunoscutg de el a localitAtilor. In realitate, orasul de pe Mures" (urbs Morisena), cum
I se spunea Cenadului la c. 1030, este mai veche decit venirea ungurilor in aceste pgrti;
el a fost centrul politic al lui Glad, apoi al lui Ahtum, care a infiintat aici o mAngstire de
cgluggri greci", adicg.ortodocsi, transformatg in sec. XI in episcopie catolicA. Asupra etitnolo-
giei numelui Cenad pgrerile sint impArtite. Vezi N. Stoicescu, Bibliografia mo-
numentelor medievale din Banat, Timisoara, 1973, pp. 42-43.
la 1551
24 Suleiman Magnificul.
Bethlen Gabor a domnit mult mai tirziu decit Suleiman Magnificul. De fapt, e vorba
de domnia lui loan Sigismund Zpolya.
26 1598-1599.
27 Mehmed al III-lea (1595-1603).
28 Mir/iva, sangeacbei.
11 400 000 yak (evaluare exageratA, pentru cg numai un singar yak avea 100 000 de
aspri (alece).
3Seih ul-islam, aici in sens de muftiu de provincie.
31 Nakib al-efraf.

646

www.dacoromanica.ro
constructii i o mie de agale pentru oti, Cu tui32, aiani, topcibai, gebe-
gibai, aga al martalogilor. Nu sint ins agale de ai oastei de Poartd,
cu odalele lor.
Forma cettltii Cenad. Se afld intr-o cimpie, la o depdrtare de o
arunc..tur de sgeat de riul Mure. Cetatea ei interioard este pdAratd,
avind ziduri tari de apte sute de pai de jur imprejur. Este o cetate
puternicd .1 un loc bun de salvare. inlduntrul cetdtii se afld patru geamii
mari, cu minaretele transformate din clopotnite <de bisericd>. Geamia Hun-
kiar i casa imamului i a muezzinului 9.1 a chehaiei .1 a efului mehter-
hanelei se afl in cetatea interioard. Depozitul de munitii, magazia
grine, tunurile mari balimeze sint tot aici, in cetatea interioard. Cetatea
interioard are doud rinduri de porti de fier .1 sint foarte trainice. t'Are
ele i ant se afld o temnitd adincd, sub pdmint, de pared ar fi in fundul
iadului. Lipit de temnit se gdsete turnul cel mare, cadit in intregime
din cdrdmidd.
Descrierea orap4lui Cenad. in afara antului de lingd cetatea interioard
se afl un mecet destul de populat .1 judecdtoria eriatului profetului.
Aceast cetate-varo este o palancd imprejmuit Cu un zid din pdmint
bdtlorit ; are o poart spre apus. De jur imprejur, cetatea aceasta are o mie
de pai ; se &ese in ea o sutd. optzeci i cinci de case incdptoare, mai scunde
i mai inalte, acoperite cu indrild sau olane. Cea mai deosebit dintre toate
este casa beizadelei ; lingd acest serai se afl o m.'nistire in ruine. Are opt
dughene. Toate strazile din aceastd cetate de mijloc sint podite cu scin-
durd, deoarece aid iarna e asprd, iar din pricina ploilor se face noroi foarte
mult.
Descrierea oraplui cel mare din exterior. E un loc mai intins decit 371
toate celelalte i e frumos i roditor. E o palana.' de pmint inconjuratd
de un singur zid din grinzi mari de yalvan33. Are trei porti trainice : prima
se deschide spre rdsdrit, a doua spre apus, iar a treia spre miazdnoapte.
Are trei sute cincizeci de case incdptoare, f d'ente din piatrd i cu acopeni-
uri din olane roii, ca trandafirii, avind .1 porti34. Sint i ogrdzi infloritoare
i cu grddini intinse. Unele case sint acoperite cu trestie .1 stuf. Ele sint
locuinte, ca nite vgduni de dini, ale sdracilor. Are in total doudsprezece
mihraburi35. Geamia lui Hadji-Osman aga este o geamie frumoasd, clddit
de curind. In fata portii de la cetatea de mijloc se afld geamia gaziului Kii-
iik-Bali bei, cuceritorul cettii; el este inmormintat acolo, sub o cupold
32 Aici textul este confuz ; probabil d. e vorba de un singiur aga cu un tul peste o mie
de ostasi.
Acest termen nu figureaz5. in toate manuscrisele.
" Porta kapulu, Aja. cu usa mare cit o poartI".
35 in sens de lacasuri de rugAciune (moschei).

647

www.dacoromanica.ro
 de piatra. Celelalte sint meceturi. Ling aceast geamie se afl saraiul beiului
de Cenad, care are o ograd minunatan Mai slut trei medresele, trei mna-
stiri de dervisi, patru scoli pentru copii i trei sute de pravalii de meseriasi.
Nu are bazar, dar poti gsi aici toate felurile de marfuri, fr de sfirsit.
Are o baie mic i trei hanuri pentru negustori, dar n-are hanuri ca chervan-
seraiuri37, caci, usile oameni/or de seama din oras fiind totdeauna deschise
pentru musafiri, ei nu-i lasa pe straini sa traga la han. In acest oras sint
mai multi stpini de case decit in orasul de mijloc. Si in afara orasului mai
sint multe case, dar nu stiu cite ; acestea nu sint inconjurate cu palnci,
dar au multe vii i grdini. Toata populatia orasului i car apa din Mures.
Avind o clima foarte plcuta, aici sint multi bieti destoinici si multe fete
frumoase. Se gsesc insa si multe femei de moravuri usoare...
372 ...Este un vilaiet foarte bogat ; in noptile de iarn, locuitorii organi-
zeaz mari petreceri unii la altii. Toti sint gazii, negustori i hagii care vor-
besc tot limba bosniaca si se imbrac intocmai ca cei de la serhaturi i umbra'
cuininti, ca vitejii. Cei bravi merg totdeauna in incursiune la hotare. Sdr-
manul de mine am cercetat cu de-amanuntul acest oras, iar pentru inspec-
tarea cetatii am primit trei sute de gurusi. De aici, impreun cu tovarasii
mei, am luat-o iarasi spre sud i, in trei ceasuri, <am ajuns la cetatea Bese-
nova>.
Descrierea cet a7ii Be,senova38. Cauzele denumirii...39 A fost cladita
de Mihail Apafi", craiul Ardealului. A cucerit-o Kodja-Mehmed pasa, vizi-
rul sultanului Suleiman. Acuma este un voievodatil in sangeacul Cenad.
Cetatea este o palanca' mica, ptrata, pe malul unui lac mlastinos, format
din revars.rile Muresului, iar de jur imprejur abia are o mie de pasi. Are
dizdar i optzeci de osteni de paz si un naib al cadiului de Cenad. Alti
judecatori nu sint. Are o geamie, transformata din biserica, dotia mecete,
o medrese, un tekke, doua scoli, o mica baie si un han si opt dughene
dona hanuri acoperite cu scinduri. Pepenii verzi i galbeni, ce se cultiv in
gradinile de aici, sint asa de multi si de gustosi cum nu se poate spune.
O caruta de pepeni de acestia, verzi i galbeni, se vinde cu un beslik42. Dar
cind se revarsa Muresul i ineaca bostanriile i baltoaca de linga cetate,
atunci pepenii galbeni i verzi slut scumpi. Dar e o palanca infloritoare.
36 Garib are i sens de pribeag, saracacios, pArasit, ciudat" s.a.
37 Karban saray hanlarz.
38 Befova, Besenova (Veche san Nola), acum Dudesti, jud. Timis.
38 Nu se indica motivul denumirii (care deriva din forma maghiara : BesenyCI, denumire
utilizata pentru pecenegi).
40 Afon Madjal.
41 Voyvodalzk, unitate administrativa.
moneda otomana de 5 piastri.

648

www.dacoromanica.ro
De aici, trecind printre sate bogate i prin dmpii, am mers spre sud pe malul
riului Tisa timp de opt ore.
ii Caracteristicile plelcutei cetli Peciu". In limba latina inseamna..." 373
A fost cladit. de Iunak Stefan", craiul Ardealului. A trecut de mai multe
ori in miinile otomanilor, dar, in cele din urma, a fost ocupat'a de Kodja-Meh-
med pasa, in anul 958", sub domnia sultanului Suleiman han. Este un voie-
vodat din sangeacul Cenad, dar face parte din vacufurile lui Tavil-Mehmed
pasa47. Are un naib din partea cadiului de Becicherec. Are comandant,
patruzeci de ostasi de paza, muhtesib, serdar al ienicerilor de Agria si inten-
dent de varna, care o d in arenda cu sapte mii de aspri, pentru garnizoana
din Timisoara. Cetatea, asezat pe malul Tisei, este o cetate frumoasa,
din caramida, de forma ptrata i n-are mai mult de cinci sute de pasi de
jur imprejur. Prin santul cetatii curge apa Tisei. Are poart spre schela
si o alta poarta dosnic". In schela se gasesc un han si cincizeci de magazii.
Are o geamie infloritoare, transformata din biserica, o medrese, trei
un tekke, o baie, patruzed de pravalii i vreo suta de case joase, acopeiite
cu olane sau stuf. Schela fiind mare, locuitorii se indeletnicesc mai ales cu
negotul de sare i peste. Sint oameni gospodari i bogati i foarte prietenosi.
Cei mai mu4i snit hadjii. Toti se imbraca intocmai ca locuitorii de serhat
poarta pe cap caciuli. Cu viile i gradinile lui multe, acesta este un oras
foarte placut i bogat. Dupa ce am luat si de aici darea cuvenit pentru
inspectie, am apucat spre rsarit i, trecind prin sate i cimpuri infloritoare,
am ajuns in sase ceasuri <la palanca Becicherec>.
Caracteristicile marelui vacuf, palanca Becicherec49. I se spune i Bef
Kelek. In limba turceasca inseamna cinci pepeni". Mai inainte, pe vre-
mea ghiaurilor, era o palanc. mica. A fost ocupata la 9585, in timpul lui
Suleiman han, fiind luata din miinile ardelenilor de catre Kodja Sokollu
Tavil Mehmed pasa; potrivit firmanului imparatesc, numitul vizir a lrgit
cetatea i a facut-o s. prospere, // iar printr-un hatiserif locuitorii au fost 374
scutiti de once dari i sarcini, dat fiind ca era un loc primej dios si un cuib
pentru catane...
In orasul acesta toate cladirile publice, hanurile i baile i casele de
43 Becey, Bedja sau Bedji, Peciu-Nou, jud.
44 Spatiu alb. Cuvintul nu e de origine latin5..
44 Yunak Istefan, adic5. Ioan Sigismund.
46 1551.
47 Tavil (cel Lung) Mehmed pasa; adic5. Sokollu Mehmed pasa, mare vizir (1565-1579).
44 Ugurun sea Ogrun ; in lituba turc5., ugur inseamta directie, noroc", iar verbul ugurla-
mak are si sensul de a ascunde" si a fura", pe lingA cel de a ura noroc", a petrece" (pe
cineva).
49 Be f Kelek, cinci pepeni galbeni".
10 1551.

649

www.dacoromanica.ro
 oaspeti i medreselele i lcayurile de sfinti i colile i meceturile i tirgul
bazarul, toate sint fcute de Sokollu-Mehmed paya, care le-a cldit pe
toate din crmid. Taxele de negot yi vama yi tot haraciul i dijmele imp-
rateyti sint, toate, vacuf y'r se afl* in stpinirea intendentului de vacufuri.
Cu toate a se afl pe pmintul sangeacului Cenad, totuyi, sangeacbeiul
de aici nu se amesteca deloc. Este un cadiat cu rang de o sut cincizeci de
aspri... Din cetatea aceasta n-am luat nici un aspru pentru efendiul nostru
hanzade beiul, dar nici n-ar fi dat. R1u1 Began, care curge pe ling cetatea
aceasta, vine din Ardeal i, dup ce ud multe mii de grdini i vii cu bost-
nrii, se amestecA mai jos cu riul Murey, iar de acolo se vars in riul Tisa
care, la rindul ei, se vars in Dunre. Clima de aici e plAcut... Locuitorii
se bucur de privilegii i, de aceea, intre ei se gsesc foarte multi negustori
bogati, hagii... Toate raialele i beraialele gut valahi i sirbi.
De aici, mergind spre rsrit, am trecut, timp de opt ceasuri, cind prin
cimpii, cind prin pduri de stejar i <am ajuns la cetatea Fenlac>.
Descrierea Fenlac.
Aceasta a fost ocupata de Kodja-Mahmud payan a. Este hass-ul cu dou
375 poveri i II voievodalicul vizirului de Timiyoara. a este o cetate mic, cldit
pe culmea unui deal, a fost arAtat cu prilejul expeditiei sfinte de la Oradea,
la care m-am dus impreun cu serdarul Ali paya.52. De aceea nu este acum
nevoie s mai fie descris inc o dat. Acum, luind doar taxa cuvenit pentru
controlul cettii, am mers de aici dou' ceasuri, pe malul Mureyului, spre
rsrit.
Descrierea ceteitii Aradul-Nou53
In anul 958" o luase de la craiul Ardealului Sokollu Mehmed paya ;
apoi, cind Kprl Mehmed paya plecase la cucerirea Ineului55, o zidise
din nou in alt loc. Am descris-o pe larg cind ne-am dus cu Ali paya in anul.. .66
la lupta de la Oradea. Aceast localitate a luat o mare dezvoltare yi e vacu-
ful lui Kprilla Mehmed paya57. De acolo, mergind tot prin pduri, am inain-
tat timp de yase ore.
51 Teki sau Tekey, in loc de Begi (cit. Beghi), Begey (Beghey).
61 a Corect : Kodja Mehmed pass. (Sokollu).
Vezi vol. V, p. 397 (Seyahatname).
55 Yeni Varal. Pentru topografia orasului i cetAtii Arad vezi planul din 1752 la L a k a-
to s O t t 6, Arad trtenete, II, Arad, 1881, plana de la finele volumului.
54 1551.
55 Ianova.
Lacurua in text (1660). Vezi vol. V, pp. 397-398.
Defterul din 1665 aminteste de palanca de la Aradul Nou, de geamie, de scoalA, de
hanul bine asezat, construit pentru drumeti i lAsat ca vacuf, ca si de toate celelalte vacufuri
ce se gAsesc in numita palancil (A. M ehl a n, Die Handelstrassen des Balkans wahrend der
Tarkenzeit, in Siidostdeutsche Forschung", 1939, P. 283).

650

www.dacoromanica.ro
 Caracteristicile cet'dtii infloritoare Lifiova
despre aceasta s-a vorbit mai sus, amanuntit", cu prilejul expeditiei
de la Oradea, ca a fost cucerita tot pe vremea lui Suleiman han de catre
vizirul al doilea, marele serdar Ahmed pava .1 c aici a devenit martir mama
paa i ca este loc de reedinta separata pentru sangeacbei, in eialetul Timi-
oarei.
De aceea nu e nevoie sa mai fie descrisa inca o data'. Apoi, de la Lipova
aceasta, urcindu-ne in corabie, ne-am dus pe malul celalalt al riului Mure.

Descrierea palancii Radna59

aceasta a fost descris mai inainte aa cum este60. De aici, mergind
spre rsarit, prin munti, jumatate de ceas, am umblat, cind pe cai, cind
pe jos, intimpinind multe necazuri i suparari.

Descrierea cetiitii 5oimue1, oglinda lumii

despre aceasta s-a spus cu amanunte, in volumele trecute, c a fost
cucerit in anul 95962, prin firmanul lui Suleiman han, de catre vizirul al
doilea, Ahmed paa, de la ardeleni i ca este o cetate mica, dar inalta, pe
malul riului Mure. De:aceea nu e nevoie s'A se repete descrierea ei. De acolo, 376
am mers spre miazanoapte timp de opt ceasuri .1 cu atentie, trecind prin
stufarii .1 mlatini i prin paduri de stejar i prin locuri primejdioase, care
formau locuri de ascunzi pentru ghiauri.

Descrierea cetiitii 5iria63

despre aceasta s-a spus in volumele anterioare ca a fost supus.,
In anul 959, de la ardeleni, de catre vizirul al doilea Ahmed paa i ca este
o cetate mica, de piatr, dar inalta, pe pamintul Ineului". S se cerceteze
in acele carti. De acolo am mers spre nord timp de patru ceasuri.
Descrierea infloritoare Ineu.. . Vizirul de la Ineu, Djerrah-Kasim
paa, ne-a facut dar-un; am primit .1 taxele pentru inspectarea garnizoanei.
De aici, am plecat insotiti de o suta i cincizeci de viteji inarmati.

58 Vol. V. p. 398 402 (Seyahatname).

59 Radna, iar in nota Zadna.
60 Vol. V. p. 402.
Solmos, iar in nota: Solmof.
62 1552. Vol. V, p. 404.
62 Vilagof, siria, jud. Arad.
" Vol. V, p. 404-405.

651

www.dacoromanica.ro
 Conacele din drumul nostru spre cetatea Gyula
De la Ineu, mergind la inceput un ceas spre apus, am ajuns in satul
numit icula68. Este un sat ce atirn de Ineu. De aici, trecind tot spre apus,
prin locuri netede, am ajuns in satul Zrand66. Acesta este un sat de valahi
0 e un zeamet foarte infloritor pe teritoriul sangeacului Ineu. De aici, tre-
cind prin cimpii netede, catre apus, am ajuns in satul Sederkin". Este un
sat frumos i un zeamet independent in sangeacul Gyula, locuit de raiale
valahe i maghiare. in satul acesta, de teama ghiaurilor catane din Ungaria
377 de mijloc, //am pus straji de incredere deasupra caselor i, cosind iarba pentru
call notri, ne-am odihnit putin, iar pe la miezul nopii, incalecind din nou
ca armele gata pentru once imprejurare, am mers opt ceasuri prin esuri
priraejdioase i prin locurile de ascunzi ale ghiaurilor.

Caracteristicile puternicei fortdrele cu patru turnuri, adica a ceteitii Gyula

...Cind fericitul Suleiman han a pornit cu oaste impotriva cetatii
Szigetvr, reedinta lui Zrinyi68, i cind, in drumul lui, a ajuns la Belgrad,
a venit la el trimii, cu plingeri, de la Ahmed paa, mutasarrif in eialetul
Timioarei, i i s-au plins de ghiaurii ardeleni din cetatea aceasta, Gyula.
Atunci, uimindu-se tare Suleiman hanul, a dat indata lui Pertev paa, al
treilea vizir, optzeci de mii de soldati i patruzeci de <tunuri> balimeze, sute
de tunuri mari 0 multe sute de mii de alte arme de lupta de tot felul, numin-
du-1 serdar impotriva Gyulei. Apoi, 1-a trecut in partea cealalt a fluviului
Dunarea, spre Timioara, iar el s-a dus cu oaste i cu steagul profetului lui
Allah asupra Szigetvrului 0 a inceput sa-1 bata. Dincoace, Pertev paa
I-a rinduit pe vizirul Timioarei, Ahmed pava, la avangarda armatei
In cea mai mare grata 0 fail a da ragaz, a impresurat cetatea Gyula 0 a
378 btut-o cu strnicie // timp,de patruzeci de zile i patruzeci de nopti, facind
sparturi in multe varouri ale cetatii... in cele din urma, printr-o spartura
facuta de tunuri, in cetate, luptatorii pentru credinta au dat asalt 0, sfari-
mindu-i pe dumani, au ocupat cele trei fortificatii din afara cetatii, cintind
ezanu168 mahomedan. Se spune c ghiaurii ramai in viata s-au inchis in
cetate i, dornici sa continue lupta, au inceput s vorbeasca din cetate astfel :
Ei, ostai turci ! padiahul vostru, Suleiman han, s-a imbolnavit 0 a murit
sub cetatea Szigetvs. Noi nu sintem dintre aceia care A, v predam cetatea
asta !".

" Cikula sau Cikola, in notA Djikolo; icula, jud. Arad.

66 Saranda, la notri: Sarand, jud. Arad.
67 Sederkin, Szederkeny ( ?), sat in R. P. UngarA.
Zirinoglu, Nicolae Zrinyi, apArAtorul Szigetvrului in 1566.
Ezan, chetnare la slujbA.

652

www.dacoromanica.ro
 Atunci Pertev paa, judecind intelept, zise : Vorba dumanului poate
fi adevirat. ; poate fi ins. i mincinoas.. Dar noi s ne vedem de treaba
noastr". i fail a da fgaz, zi i noapte, au atacat cetatea din apte pArti
0, in sfirit, in cea de a patruzeci i cincea zi, dumanul i-a plecat steagul
cu cruci 0 a ieit din cetate. Astfel, cetatea interioar a fost ocupat prin
predare conditionat", iar toate intriturile exterioare au fost luate prin
sabie.
Cind cheile ceftii au fost trimise la cetatea Szigetvr, Suleiman han
murise, cu voia lui Allah... Dup aceea, Pertev paa a fcut reparatiile
necesare la cetatea Gyula 0 a aezat in ea o garnizoan de douAsprezece
mii de ostai, aprovizionati cu toate cele necesare. Dup cucerire, au fAcut
din ea reedinta unui sangeac deosebit in eialetul Timioarei, apoi s-au dus
de-a dreptul la cetatea Szigetvr
...Este o privelite interesant s vezi cum toat lumea mergen cu 383
barca, daca vrea s treac dintr-o grdin in alta, de la o moar la alta sau
dac vrea s-0 viziteze un prieten sau o cunotint....
Toti locuitorii din ora nu cunosc obstacol pentru credinta in Allah, 384
dar cunosc putin limba turceasd. Ei formeaz un alai de gazii 0 de negus-
tori care tiu mult romnete i ungurete, se imbrac intocmai ca cei de
la serhat i poart cdciuli de postav.
...Dintre curiozittile oraului, sint vestiti dovleceii, pepenii i pru- 387
nele cultivate in gradinile lor, precum i piinea alb, zis, tipau. Toate raialele
sint dintre unguri i valahi, care fac ca viata in ora s fie foarte)ieftin.,
pentru c ghiaurii valahi, unguri i moldoveni72 sint plugari harnici oameni
sirguincioi i binevoitori...
...Dup ce mi-am luat rmas bun de la toti prietenii mei din aceast
cetate, am luat cu mine 150 de insotitori inarmati i, ieind prin Poarta
tunarilor i pornind spre miad.noapte, am tot mers timp de apte ceasuri
prin cimpii i pduri <0 am ajuns in oraul Salonta>.
Caracteristicile varoplui palncii Salonta"... Aici a fost infrint Nasuh
paa-zade Husein pava, vizirul de Buda" cu oastea de Buda 0 cu alte oti
cind s-au luptat cu maghiarii din Ungaria de mijloc i cu ungurii curuti
cu ungurii ardeleni i cu ungurii din Scuieni i cu ungurii din Haiduag...
...in aceste serhaturi e lege ca, in locurile de lupt, raialele s adune 388
cadavrele musulmanilor 0 pe ale cretinilor i, ingrmdindu-le ca pe nite
munti, s aeze pe ele pmint in form de movil. Deasupra mortilor musul-
70 Vire ile.
73 La Gyula.
" Eflakan ve Madjar ve Bogdan kefereleri.
73 Salanta.
74 In 1658.

653

www.dacoromanica.ro
 mani ei atirna un steag, pe o prajina din sclndura vopsita in verde, iar pe
movilele de cretini pun cruci de lemn. Acestea sint semnele care deosebesc
cimitirele credincioilor de ale necredincioilor... Din timpul acela, cetatea
Salontei a ramas in ruina; oraul bas este foarte infloritor.
Ludarea orqului Salonta. Este un ora frumos i infloritor. Are doua
mii de case de raiale, valahi i unguri, cu doi ghiauri birai, judecatori, trei
biserici, citeva pravalii i cu gradini i vii nenumarate. Este un ora inflo-
ritor "1 impodobit i cu unguroaice frumoase. Face parte din tinutul garni-
zoanei cetatii Gyula. De aici am mers spre nord timp de cinci ceasuri.
Descrierea cetlii Batiirm. Se spune ea in aceasta cetate traise, multe
sute de ani, un preot. Dupa moartea sa, a fost cladita, Cu averea acestui
preot, o manastire care, dupa numele lui, a fost numita manastirea Fekete
Bator76. Apoi, in anul 1071, dud am mers cu serdarul Ali paa s. ocupam
Oradea, s-a oprit aici fratele lui Siavu pap, Abaza Sari Arslan liusein
papnbis, Cu armata din eialetul Timioarei, care, pentru a uura circulatia
oastei, a construit din nou, intr-o saptamina, cetatea aceasta, Batas, care
s-a dezvoltat i s-a populat, devenind, de atunci incoace, o palanca' de salvare
pentru credincioi, intre cetatea Ineu i Oradea. Este acum o cetate puternica,
de forma patrat, aezat pe malul Criului Negru, intre pduri .1 cimpii,
i se 2E6 pe teritoriul dependent de Oradea. Are ziduri de pamint iar circum-
389 ferinta ei este de 500 de pai. g Este o palanca intarit. Are un dizdar, o
garnizoan de cincizeci de oameni, depozit de munitii de razboi i tunuri
mari. Se mai gsesc in ea cind dughene mici i un han, tot mic, dar foarte
bun. Acum, Husein pap a transformat man'astirea sus-numita a lui Fekete
Bator in geamia sultanului Mehmed... E un loe de trecere intre Ineu i
Oradea. Criul Negru, care curge prin anturile acestei cetati, vine din muntii
cetatii Clujului" i din vaile cetatii Bologa79 din Ardeal i, dupa ce scalda
cetatea aceasta, Batar, precum .1. cetatea Gyula, se varsa apoi in Tisa,
linga cetatea Solnoc, din eialetul Agria. Nu e o apa prea buna.
Ieind din cetatea aceasta, am luat-o catre miazanoapte i, trecind
prin codri intini i prin locuri primejdioase, care formeaza adaposturi
pentru ghiauri, am mers timp de cinci ore.
76 Fekete Bator, Baar, jud. Bihor. Se afla la sud-est de Salonta, nu la nord cum apune
Evlia. Vezi vol. V, pp. 408-409.
76 LegendA inventaa de Evlia.
77 6 sept. 1660-26 aug. 1661.
77 biS lit vol. V, numele pasei este doar Sari Husein.
76 Kolojvar.
79 Sidjevar, in loe de Sebesvar, ling& satul Bologa, jud. Cluj. Din locul indicat de Evlia
Celebi vine Crisul Alb.

654

www.dacoromanica.ro
 Descrierea puternicei fortdrefe de luptti, adicii a Kerman80-saraiului care
este cetatea Oradea
Slav. lui Allah, in anu111071", acest rob umil de mine participind,
impreun Cu mareleAserdar Kse Ali pap., la cucerirea ei, ezanurile82 de
cucerire au fost citite_de.umilul de mine 0 am fost de multe ori in interiorul
ei. Dar, pe cind nu se facuser Inca reparatii 0 pe dud noi, impreun cu toti
gaziii musulmani, vizitam 0 cercetam chipurile pehlivanilor din vremurile
vechi, ce se gseau turnate din bronz in interiorul fortdretei, 0 eram cuprin0
de mari bucurii, serdarul victorios Ali pap., stapinul meu, m-a trim.is, pe
umilul de mine, in imare grab, in tara Bosniei, cu scrisoarea de cucerire
a cettii Oradea, la efendiul nostru Melek-Ahmed pap. Atunci, primind
multe daruri din partea st6pinului meu, am r.mas ling. Melek-Ahmed paa.
Dup ce am plecat din Bosnia, 0 am vizitat vilaieturile lui Zrinyi", precum
0 vilaieturile Moran( ?),i0AiDodopa( ?), aflate la venetieni, stdpinul meu a
fost mazilit din Bosnia, dindu-i-se iar5."0 Rumelia.
Pe cind mergeam astfel, impreun cu serdarul mai sus numit, Ali
pap., la expeditie, in vilaietul Ardealului, intr-o zi de vineri, Ali paa l-a
omorit haga Tiniipara, in cortul su, pe Seidi <Ahmed> pap, trimitindu-i
capul la Poarta impLlteascd. Apoi, am intrat prin Portile de Fier in
tara Ardealului // 0. am cutreierat tara Ardealului zece luni de zile intoc- 390
mai. Dup aceea l-ampumit crai in Ardeal pe ghiaurul numit Mihail Apa-
fi" 0, luind de dou ori cite o sut de mii de prizonieri din vilaietul
Ardealului, am fcut lin4te 0 pace. Apoi, am incasat cele trei mii de pungi,
ramase de la Rakczi88, care fusese imai inainte infrint 0 omorit de
care Seidi-Ahmed pap. Am iernat cu bine, atunci, la Timipara".
Umilul de mine am venit cu Melek-Ahmed pap. la Istanbul", unde
Melek-Ahmed pap., devenind <vizir> de cupol5.88, a luat in cstorie pe
Sultana-Fatima, fiica sultanului Ahmed, in anul . . luna . . .89 Melek-Ah-
med paa a murit pe cind se afla la Poarta imp.'rteasa.' 0 eu am rmas
singur.

89 Kerman, aici in sens de fortareata, cetate.

81 6 sept. 1660-26 aug. 1661. Vezi vol. V, pp. 411-421.
88 Eran, chemare la slujba.
0 Nicolae Zrinyi.
84 Apofi Mihal. Autorul rea anumite relatari.
88 Rakofdjioglu, Gh. Italcoczi al II-lea (1648-1660).
88 Demepar i. Temepar.
87 Islambol, adica Ora. plin de musulmani"; una din denumirile date de turci
Constantinopolului.
88 Kubbe nifin, cel care sta sub cupola.", termen prin care sint desemnati vizirii de
divan, care se intruneau sub cupola.", in sala de divan.
89 Nu se indica anal i luna.

655

www.dacoromanica.ro
 Apoi, umilul de mine, al."turindu-m marelui vizir Kpriilii-zade
Ahmed pasa, in anul 10739, am participat la cucerirea UjvArului i,
dup aceea, in anul 107491, luna..., am luat parte la infringerea, cu
voia lui Allah, din timpul expeditiei nefaste de la Raab. Umilul de mine
scapind cu bine din aceast infringere, cind am sosit sntosi Thigh' Ujvs,
imparatul Austriei a inclinat spre pace si, trimitind un sol mic, am sosit
cu totii la Belgrad.
De acolo am plecat i eu la imp5.ratul Austriei, impreun cu solul
nostru Kara-Mehmed pasa. Apoi, cu un inscris din partea impratului,
am vizitat tinuturile austriece timp de doi ani i jumtate si, asa cum s-a
ar..tat mai sus, strabtind teritoriile celor sapte crai92, in anul al treilea
ne-am intors la vizirul Budei, Giirdjii-Mehmed pasa. Cind ne-am onorat
cu prietenia vizirului, el mi-a acordat, umilului de mine, misiunea de a
face control prin cettile eialeturilor Agria, Timisoara si Oradea. t
Astf el, asa cum s-a araat mai sus, am vizitat toate cettile eialeturi-
lor mai sus artate si, traversind popasuri si parcurgind distante, am mers
la Viena93 i Praga" si la Oceanul Atlantic" si la Dunkerque" si in Da-
nemarca si Suedia97 i in Cehia ;i Slovacia".
In al treilea an, slav lui Allah, am ajuns cu bine in cetatea Oradiei,
la cucerirea cAreia luasem parte, mai inainte, in anul 107399. Am poposit
In saraiul lui Arnavud Hasim-Mehmed pasa, care era valiul Oradiei, fiand
apoi onorat, zi si noapte, de prietenia i tovrsia sa.
Am vizitat cetatea Oradiei, orasul el, viile si grdinile ei frumoase.
391 Chad o cucerisem, ea fusese ruinat de ostile islamice. // Dar acuma deve-
nise atit de infloritoare i avea atitia locuitori, inch cetatea ei, drunaurile,
mahalalele, geamiile, precum i grdinile si viile arbitau frumoase ca raiul
Relatare despre treiseiturile cetigii bine inteirite a Oradiei, dernnei de vizitat
In anul 10711, in timpul domniei sultanului Mehmed al IV-lea,
fiul lui Ibrahim han, cetatea Oradiei a fost cucerit de care Kse-Ali
paa, cu ajutorul lui Seidi-Ahmed pasa, al lui avuszade Mehmed pasa,
99 16 aug. 1662-4 aug. 1663.
91 5 aug. 1663-24 jul. 1664.
92 Cele sapte electorate ale Germaniei.
93 Bedj.
9 Prak.
Bahr-i Muhit.
96 Dunkarkiz.
92 I sf adj. (Isf ac).
98 Tot (din ung. Tt, slovac").
99 16 aug. 1662-4 aug. 1663.
100 6 sept. 1660-26 aug. 1661.

656

www.dacoromanica.ro
al lui Vatalbas pasa, al lui Hasim-NIehmed pasa, al lui Djerrah-Kasim
pasa, al lui Abaza Sari-Husein pap., al lui Ienter-Hasan pasal1 i Cu
ajutorul multor altor viziri i mirimirani.
Data, in versuri, despre cucerirea ei de care Ali pasa este Vitea-
zul Ali pava a cucerit Oradea de la dusmani".
O alt data: Oradea a fost luat. i Ardealul s-a fcut de ris".
Sint versuri multe, intocmite cu miestrie. Noi ne-am multumit cu
atitea. In prezent, aceast cetate, potrivit conscriptiei hanului Mehmed al
IV-lea, constituie un eialet de vizirat de sine stttor. Hassul vizirului
de aici, ca i hassul vizirului de Rumelia, este stabilk de catre padisah
la <suma de> unsprezece ori o sut de mii de aspri.
Are defterdar de venituri1", defterdar de timar, intendent de defter,
defterdar de timar103, chehaia de ceausi, intendentt de ceausi, diacl" de
ceausi, chehaia de defter, intendent de hirtii, grmtic pentru locuri
vacantel05, tescheregiu de cetate106, cronicar1", efendiu pentru arenzi1",
intendent al orasului10, intendent al fiscului, grmtic al fiscului, naib
al fiscului, mimar agam, intendent al vmii, intendent de haraci, ag6
pentru socoteli, incasator de ddri, naib al socotitorului, seih al orasului,
chehaia de spahii i sase odale de ieniceri si un haseki-agam, de rang
inalt, un aga de ieniceri, un gebegibasi a celor trei odale de gebegii, un
topcibasi pentru cele trei odale de tunari, un sef al lag-imgiilor112, o cpe-
tenie a grenadierilorm, un mehterbasi, un alaibei, un ceribasi, un iuzbasi,
precum si opt sute de timarioti II i cincisprezece zaimi. 392
Potrivit legii, ostasii cu zale, ai timariotilor, impreun cu oastea pasei,
se ridic la opt 31E. Totodat, sint in total dousprezece agale de cetate
Cu tuiuri si cu mehterhanele. De exemplu aga pentru paza cettii, aga
aripei drepte, aga aripei stingi, aga de beslii, aga de martalogi, aga aripei
drepte a voluntarilor i aga aripei stingi a voluntarilor. De asemenea, are
loi Aici, editorii operei lui Evlia Celebi au adoptat forma Yantur; exist i varianta
Y enter.
102 Mal defterdart, incasator pentru arile cuvenite fiscului.
sot Se repet.
104 Kiatib (Katib), secretar, scrib.
lob Mahlul keftibi; se ocupgt de administrarea feudelor vacante.
loo Secretar oficial pe Rugg. comandant.
107 Tarih0 efendi are si sensul de cel ce compune diferite versuri pentru cucerirea de
ceati sau pentxu diverse opere de binefacere publicA.
iss Mukataadji efendi.
loo.5ehir emini.
no Mimar-aga, starostele constructorilor de binale, arhitect ef.
ni Haseki-aga, aga peste ostaii de garcla din Serai.
us Lagfmdji, ostaii care lucreaz la tuneluri, pionieri.
no Kumbaradjibafi.

657

www.dacoromanica.ro
 si agale de : topciba0 al otilor locale, gebegiba0 al localnicilor sau kum-
baragiba0. in fiecare semi., aga pentru paza cetgtii incredinteazg cheile
de la portile cetgtii agalei ienicerilor otii de Poartg.
Potrivit datelor din registre, sint trei mii de oteni pentru paza cetatii,
incit nu existg asemenea trupe alese nici la cetgtile Buda, Agria sau Kani-
sza. Potrivit acestei socoteli, In caz de asediu, se formeaz doug zeci de
mii opt zeci de soldati Marmati, iar alti cloud* zed de mii de osta0 vin in
ajutor de la cettile din eialetul Oradiei, in caz de asediere din partea
dumanilor. Potrivit legii, mai sint eih-ul-islamul, nakibul114. Este un
cadiat cu rang de trei sute de aspri.
In cele noug districte se ggsesc trei sute patruzeci de sate, dintre
care unele sint supuse, iar altele se gig' in stare de rgzvrgtire. In fiecare
an, cadiului i se plgtesc ase pungi pentru drepttile pe care le face. Paa
primete patruzeci 0 opt de mii de guru0 din veniturile ob4nuite. El
mai incaseazg opt mii de gurusi din amenzi 0 din veniturile tirgurilor
0 bazarelor. De aceea i s-a poruncit s intreting trei mii de osta0. Este
un eialet scutit de plata cgtre padiah a darului de Bairam. Aceste scutiri
nu slut anulate nici acum.
Este un eialet nou cucerit 0 formeazg un hotar indepgrtat. in partea
de rsgrit, el se mgrginete cu ghiaurii vilaietului Ardeal, In partea de
nord cu maghiarii curuti i cu Ungaria de mijloc, iar in partea de apus
se gig ghiaurii austrieci. Este un punct de granitg foarte intgrit ; s5.-1
pgzeascg Allah !
Eialetul Oradiei cuprinde in total patru sangeacuri : sangeacul Siniob115,
cetatea Pomezeum, sangeacul cetgtii Beitiff, sangeacul cetgtii inteu118.
Hasim-Mehmed paa a fgcut arz la Poarta Impgrgteascg pentru desemnarea
localiatii Biharea119.ca resedintg pentru beiul de sangeac 0 curieruluo
Nasuh abia a plecat ca olac la Adrianopol. Acesta va deveni un sangeac
foarte populat. Districtul Bihorului este un loc ales din tara Ardealului
393 .1. cuprinde sapte sute de sate. fi Celelalte sangeacuri slut mici. Raialele
de aci slut de neam slovac 0 :-maghiar121. Sint foarte supui, fiindc5.' i-am
112 Nakib al-efraf.
112 Senk6vi sau Senk6y. Vezi si vol. I, p. 181.
116 Pammez, iar la nota 4: Papmez6, Panper6, Pammez6.
117 Belnof sau Belnuf.
Its Islenk6r, iar la nota 5: 5elenk6r (Solyomk6).
112 Bihar, forma maghiarti. Bihor se numete regiunea.
no Tatar, aici in sens de curier.
121 Informatie inexact6; regitmea Bihorului constituie unul din vechile centre romftnesti
din Transilvania. Vezi C. Pavel, 5coale1e din Beiuf, 1828-1928, Beiu.,, 1928, pp. 6-68;
t. Manciule a, Granite: de apus a romeinilor din vechea Ungarie, VMenii de Munte, 1939,
39 p. ; David Proda n, Domeniul Beiu,sului la 1600, In Anuaml Inst. de istorie", Cluj,
1962, 13. 35 *i. urm. etc.

658

www.dacoromanica.ro
batut timp de trei ani, pe acesti ghiauri, impreuna cu Seidi-Ahmed pasa,
si i-am supus cu greu. De asemenea, in eialetul Oradiei se mai afla peste
cincized de cetti, care se supun la dota sabiii.22, adic pltesc haraci
si catre ghiauri. Este aratata bunavointa in privinta aceasta. Douispre-
zece mii de case122bis pltitoare de haraci constituie vacuful lui Kpriilii.
Celelalte sint inscrise pentru mine si se afl la dispozitia trupelor de la
cetatea Oradiei. in tot eialetul Oradiei s-au inscris doulzeci i dota de
de p15.titori de haraci, ceea ce a fost inregistrat in defterul padisahului.
Pentru agaua de haraci s-a alocat cite jumatate guru de fiecare platitor
de haraci.
Desfire inft4area cetiilii Oradea123. Cetatea Oradea constituie cea mai
puternica stavil a triiArdealului'23bis. Ea a fost resedinta craiului Rlc6czi.'24.
Acum, aflindu-se in miinile musulmanilor, e data ca vacuf pentru Mecca
si Medina si s-a orinduit s se trimit la Medina douasprezece mii de galbeni.
Cetatea in sine este asezat la poalele muntelui Olosig'25 si se afl pe o
vale intinsa, peste riul Cris, la poalele muntelui mai sus numit, in partea
de sud a acestuia, la o distanta de o aruncltura de tun, avind forma
pentagonala. Este o constructie solida, zidit din cardmizi, avind cinci
bastioane, inda este o cetate foarte intarita, ca si cum ar fi cetatea
Famagusta126. Are intarituri solide si. ziduri trainice. De fapt, muntele
Olosig, mai sus aratat, Ii slujeste de intaritura. Prin el trece riul Crisul Re-
pede27 care curge tocmai de pe cetatea Bologans din vilaietul Ardealului
i de acolo, trecind pe linga cetatea Oradiei, curge prin santurile ei si
apoi, mergind spre apus, se vars in riul Tisa intre cetatea Gyula si
cetatea Solnoc. Mai sus numitul munte Olosig este o ridicatura. 'Malta in
partea de sud.129 a Oradiei, incit in timpul asedierii, Ienteroo-Hasan pasa
Adic cet6ti care plAteau haraci turcilor, dar rmsesera sub stilpinirea principelui
Transilvaniei (ex. Simleul, Cehul Silvaniei, s.a.). Cifra este irisa exagerat.
122 Dura cum a arltat I. Totoiu (op. cit., p. 25), cifra este exageratl ; la 1662
In tot tinutul Oradiei existau doar 9454 de case.
123 Pentru comparatie vezi descrierea cetAtii la 1598 (Caldtori, IV, pp. 108-110), la 1632,
publicat de Pan]. Gyula i, Inventarul cetellii Oradea la 1632, in Acta Musei Napocensis",
X, 1973, pp. 665-675, ca i descrierea facut de I. Bethle n, Rerum Transylvanicarum,
pp. 167-168, reprodus de Hiltebrandt (Caldtori, V, p. 546).
in bis Cetatea era considerat chela Ungariei i Transilvaniei" (Caldlori, V, p. 545).
124 N-a fost resedinta lui Rkczi, dar era central administrativ al comitatelor exterioare,
capitanu1 radie/ fijad al doilea demnitar, dup principe. De aceast cetate s-a folosit mult
Rakczi In luptele cu
124 Olasi.
1211 MagOSa, orasul Famagusta din insula Cipru.
127 Keref ebef.
128 5ebevar.
'Os De fapt spre nord.
Yenter-Hasan paya, supranumit i Mansur-Hasan pasa, adic Hasan pa.sa cel victorios.

659

www.dacoromanica.ro
 a batut aceasta cetate cu sapte tunuri tocmai de pe acest munte inalt,
Ma insa a putea pricinui mari stricaciuni cetatii, caci era o distanta des-
tul de mare. Aflindu-se peste ap i dincolo de santurile pline cu apa,
cit marea, ghiulelele de tun ajungeau racite la cetate i nu-i faceau strica-
ciuni mari, caci ele se afundau.
394 anturile cetatii au o latime de o suta douazeci de pasi. Fiind pline
cu apa riului Crisul Repede, seamana cu o mare il si au o adincime
de patruzeci i apte de arsini, incit i galerele pot merge si umbla pe
ele. In mijlocul santurilor atit de mari i pline cu ap mai exista un sant
ingust, ce inconjoara cetatea, avind o adincime de saptesprezece
Apa din acest sant este de-sine-stttoare ; chiar daca apa celor doua
santuri se va taia de la riul Cris, totusi apa din santul cel mic, de la
mijloc, va continua sa lamina. in acest sant se afla multe specii de
vietuitoare de apa.
De jur imprejurul zidurilor, cetatea are dou mii cinci sute de pasi.
In total sint cinci bastioane mari, iar pe fiecare din ele se gasese cite
douasprezece tunuri balimeze asezate pe harabale cu acoperis rosu. Dar
nu se poate trece de la un bastion la altul, ca in celelalte cetati. Fiecare
bastion i are portile lui, munitiile lu, capitanii lui i trupele lui de p.a..
Fiecare bastion avind forma.' triunghiulark in fiecare colt exista locuinte
de paza, construite din piatr i prevazute cu cite o bolta. Fiecare bastion
are trei tunuri mari balimeze, indreptate spre apa din santuri. Zidul
cetatii este mai sus de nivelul santurilor, avind o inaltime de patruzeci
de arsini de arhitect si o latime de zece arsini i este construit solid din
caramizi. Exista si pamint ingramadit ca muntele Demavend131, a carui
inaltime se ridica la doudzeci de arsini fat de zid. Pe acest cimp se
mai afla un sant adinc, avind o latime de zece arsini si fiind prevazut
cu mii de dracii. Mai sus de temelia intariturii, la juraatatea zidului cetatii,
indreptata spre sud, exista' o centura de piatr lucrata cu nakestrie, ce
inconjoara cetatea i cuprinde tot zidul, de jur imprejur. Zidui cetatii
e facut, in intregime, din caramizi si din piatr. cioplita.
Este o cetate foarte solida si rezistenta, caci in anul 1007132, in timpul
domniei sultanului Mehraed al III-lea132, Satirdji <Mehmed> pasa.'" batuse
aceasta cetate a Oradiei timp de cinci luni, facind-o una cu pamintul ;
toat armata dedindu-se la petreceri, in cele sapte suburbii ale
131 Demavend, piscul cel mai inalt al muntilor la nord de Teheran, in Iran.
133 4 aug. 1598-23 iulie 1599.
133 Mehmed al III-lea (1595-1603).
124 1595, cu prilejul expeditiei lui Sinan pasa Impotriva lui Mihai Viteazul, acest pa45-
fusese numit beilerbei In Tara RomAneasa, declarata pasallc", ceea ce a durat fin. 131116.
la infringerea lui Sinan pasa.

660

www.dacoromanica.ro
Oradiei, frumoase ca niste grtlini de rai, in a cincea luna, din pricina
zApezii i ploilor czute in cantitti mari si a gerului iernii ce se l'Osase,
miinile i picioarele <ostasilor> n-au mai rezistat, iar in rindurile armatei
a aprut criza de provizii. De asemenea, i hanul faltar, la rindul
suprindu-se pe Satirdji pasa, // plecase in Crimeea. Atunci, oastea isla- 395
mica rsculindu-se impotriva serdarului, acesta plecase rusinat i cu pier-
den i de sub zidurile cettii Oradiei, gr.& s'A fi reusit s o cucereasc51. in
timpul acestei ierni cumplite, ostasii au ajuns cu bine la cetatea Timisoa-
ra, ducind munitiile i tezaurul Casei otomane, i s-au asezat acolo pentru
iernare. Ghiaurii, aducind mii de multumiri, au reparat numaidecit cu
pietre i cu cr.mizi locurile drimate ale cettii Oradea, fdcind din ea
o cetate si o fortreat foarte rezistent, ca si cum ar fi fost nou.
Aceast cetate are o singur poart5., in partea de apus, dar este for-
mata din trei rinduri de porti noi i trainice. Deasupra portii se v5.d capete
de vaci lucrate de mesteri mari in marmur, ineit par insufletite. in cele
doua prti ale acestor chipuri, mai sint altele lucrate in piatra cu multa
miestrie si care se afl acum deasupra porii, reprezentind miini i picioa-
re de om, tobe i goarne, precum i diferite feluri de munitii. in interio-
rul portii, in partea sting a ei, exista turnul cu ceas ; btaia lui se aude
la o distant de un conac.
In cetate se afl zece dughene, dota bOi., dou sute cincizeci de odOi,
cu etaje, pentru ostasi, lucrate solid din piatr i acoperite cu scinduri ;
sint constructii cldite cu miestrie. De asemenea, in trei locuri se afl
mori, trase de cai, iar in fata turnului agi de ieniceri exist o inchisoare,
asemenea iadului. Alte constructii nu sint. Mai are si diteva locuri libere
de mica intindere.
Descrierea cetcitii interioare.
In interiorul acestei ceta-ti exterioare, mai sus arltate, existO o cetate
interioar care are, de jur imprejur, o mie de pasi, mergindu-se pe Maga
zid. Dou din cele cinci turnuri mari i inalte au boltile acoperite cu olane
iar celelalte trei turnuri sint pline cu munitii i cu unelte trebuin-
cioase, precum i cu zaherea. In aceastO cetate interioard stau aga ieni-
cerilor i ienicenii, comandantul trupelor de armurieri'35 i trupele sale,
comandantul tunarilor cu tunarii s.i, precum i trupele localnice136. Exist
ins constructii frumoase de piatr., lucrate cu mult mgestrie. Ele sil:A
cu etaj. Se afl., de asemenea, saraiuri infloritoare acoperite cu olane
cu indni1. Aici locuiesc, iti majoritate, cete de ostasi. in jurul acestei
fortkete interioare nu se alfa' debe santuri, ea fiind asezat in mijlocul 396

135 Gebegibaft (Cebecibaft).

131 Yerli kulu.

661

www.dacoromanica.ro
 cetkii celei mari. Ea are in total patru porti, dintre care numai una
e folosit. ;celelalte trei stau inchise Deasupra portii deschise se afl
geamia sultanului Mehmed al 1V-lea; mai inainte fusese o bisericd. In
prezent este luminoask fiind lcas de inchinkiune pentru musulmani.
Are un turn frumos, inalt i trainic, fiind lucrat cu miestrie, inch pare
o constructie masiv.. i armonioas. Geamia este acoperit cu olane rosi
si e lucrat cu mult pricepere, incit pare o oper aleas. n afar de
constructiile acestea, mai sus artate, nu mai sint alte cldiri in fortkeata
din mijloc ; in centrul acestei cetki interioare se afl un teren liber.
Descrierea orapclui exterior
Mai luth, in orasul exterior se merge, din cetate, pe un pod de lemn
care, in fiecare noapte, se ridic din trei locuri cu ajutorul macaralelor,
cetatea fminind ca o insul.. Cind se merge ins in oras, pe pod, spre
vest, pe partea stingl a podului se vede un caste1137, construit cu mies-
trie i acoperit cu scindur Fruntasii orasului, precum i cei strini de
localitate se adun in acest castel i i petrec timpul, cki acesta este
un loe foarte plkut i foarte odihnitor. La capkul podului se afl un
loe pentru bazarul orasului, adic in fata ceftii se gseste o intindere
mare ce inconjoark de jur imprejur, cetatea de-a lungul santului. In fie-
care zi, pe aceast.' vale se adun foarte multi oameni i fac
Slav. lui Allah, am gsit orasul Oradea infloritor, caci in timpul
cuceririi Il rsaserm in mil:IL Mai inainte, dud aceast cetate a Oradiei
se afla in miinile ghiaurilor i chid Melek-Ahmed pasa devenise mare vizir,
umilul de mine, cu ocazia pleckii mele, de dou ori, in olkie la craiul
Ardealului, Rkczi, avusesem prilejul s vin la cetatea Oradiei i s o vld.
In cele patru prti ale cetkii se gsesc sapte suburbii138 mai frumoase
decit grdinile raiului, iar in fiecare din ele, adunindu-se multimi tnari
de oameni, ca marea, se aceau tirguri. i acum se obisnuieste ca, zilnic,
s aib loe bazare in locul deschis din fata cettii, unde toate raidele
beraialele, precum i fetele i femeile drglase, aduc pe ascuns
imbrkminte si le vind. In partea dinspre cetate a acestui loe, se afl.',
397 /1 de la un capt la altul, cafenele, bragagerii, precum i dughene ale
breslelor139, unde se vind de-ale mincsrii, buturi, precum i alte obiecte
de negot. In acest oras sint in total cinci bi mici ; una din ele se gig:
In interiorul portii dinspre Olosig, iar celelalte patru sint bi frumoase,
asezate In bazarul cel mare al orasului.
/87 Kafk.
139 Varos.
139
Esnaf.

662

www.dacoromanica.ro
 in total are saptesprezece mirhaburil" ; trei din ele sint geamii, in
care se fac slujbele de vineri, avind i multi enoriasi. Prima dintre ele
este geamia lui Kse-Ali pap, cuceritorul Oradiei ; este o geamie not*
acoperit cu olane si are un minaret zidit in intregime din piatr i e
acoperit. N-are ins6 curte, deoarece este situat intr-un loc strinat. Locui-
torii din piat si bazar fiind aproape, are multi enoriasi. O ala geamie
este aceea a lui Kpriilii Mehmed pasa, aflat in mahala ; este o geamie
infloritoare, acoperia cu olane roii, ca soarele, avind un minaret zidit
din piatr si e acoperit. Are si o curte mare. Sosind ins, de curind,
firman de la Kprilliiml, vroiau s-o acopere cu plumb... Afar. de aces-
tea, in orasul acesta sint i meceturi de mahala in total sint trei
medresele, ca niste case, pentru invltarea stiintelor. De asemenea, se
gsesc patru scoli pentru copii mici. Exist in dota locuri acasuri de cult
pentru dervisi. De asemenea, are trei hanuri pentru negustori. Mai exist
si o cldire de binefacere, care este o cas de ospAt pentru sraci, infiintat
de Kpriilii Mehmed pasa ...
In total, se gAsesc o mie de case mari din piatr, cu i fr caturi,
acoperite cu olane i cu sindril. Mai inainte, in tinapul ghiaurilor, v6zusem
c., in cele sapte suburbii, existau dotasprezece mii de seraiuri impodobite,
maxi s't frumoase. De asemenea, erau in total trei sute de dughene. Dar,
In prezent, sint infloritoare prvliile din.,,bazarul spahiilor si cele din
bazarul cetatii.
Saraiurile demnitarilor. Dintre acestea, se numr: saraiul pasei i al
defterdarului Ahmed Efendi i saraiul agi de ieniceri, din cetatea inte-
rioar, saraiul lui Pano Husein aga din suburbia dinspre Olosig i saraiul
lui Ali Bese din Karaman, precum i o multime de case mari cu sobe si
cu bd. Noi am descris numai pe acestea. In imprejurimile acestui oras
sint numai grdini i vii, // dar, mai inainte, chid trupele islamice asedia- 398
sea' aceast cetate, ele distruseser toate aceste grdini i casele frumoase.
Slav. lui Allah, in cind ani s-au acut din nou grdini i vii.
Ortoul cel mare. Acest oras mare, de forml paraa, are toate strzile
sale in forma de pgrAtele de ah, acute inc6 de pe timpul ghiaurilor,
potrivit regulilor stiintei geometriei. De jur imprejur are zece mii cind
zeci de pasi Intini. Acest oras cuprinde doar partea de rsarit si de sud
a ceatii mari ; incolo, celelalte locuri ale sale sint inconjurate de acest
oras. i prin santul acestuia curge riul Cris.

Mihrab, ad in sens de moscheie.

Despre situatia Oradiei in cele trei decenii de ocupatie turceasca vezi Bunyit a y
Vincz e, Nagyvrad a t6r6h-fogllas hordban 1660-1692 [Oradea in timpul stpinirii turcesti,
1660-1692], Budapesta, 1892.
141 Kprillil Ahmed pasa, mare vizir (1661-1676).

663

www.dacoromanica.ro
 De jur imprejurul lui se afl un zid din umplutur, formind palancA
rezistent, incit deasupra zidului poate merge i carul. in total, de jur
imprejur, are dousprezece bastioane trainice, acoperite cu indril; sint
i case pentru paznici. Dintre toate, e, mai intii, fortificatia cadiului eel
mare ; apoi e bastionul lui Ali paa i bastionul lui paa,
al ag5.i de ieniceri, al lui Hasim-Mehmed paya, al lui Sinan paya, precum
alte multe fortificatii, asemenea celor fcute de Alexandru <cel Mare>142.
Ele inconjoar aceast. cetate de jur imprejun In fiecare bastion se afl.
cite cinci-ase tunuri mari i colomborne i. darbzenuri143.
.7
Acest ora are in total patru porti. Prima este cea dinspre est, denu-
mit Poarta lui Ali paa". Este o poart rezistent, fiind fcut din
piatr. i avind canaturile din scinduri. Tot in partea de rsrit, mai spre
sud, la capaul podului se all' poarta ce se deschide spre varoul Olosig.
Aceasta e simpl, adic nu este din piatr. Poarta din partea de vest este
fcut din piatr, deoarece e o poart. mare i. trainic5.. i poarta din
sud, numit Poarta dinspre moar.", este simpa', fiind fcut din scin-
duri.
Prin anturile din cele patru prti ale acestui ora curge riul Cri,
astfel c in fata acestor porti se gsesc poduri de lemn pentru trecere,
iar fiecare poart este pzit de cite dou sute de oteni de cetate inar-
mati .1 care vegheaz.". Ei stau in chiocurile lor din fata acestor porti,
unde fac serviciul de paz, cu hai, hui". Pe ling5. anturi i in multe
alte locuri se rotesc mori de ap, pe riul Cri, unde se face gina cea
fin. i albA.
399
Descrierea bazarului-fianair"3bis din Oradea
In afara portii dinspre moara mai sus amintit., la o distant de o
mie de pai spre sud de cetate, se afl o mare piat. i prvlii de bazar
i hanuri, cunoscute sub denumirea de bazarul Sci15"144. Dar multe
dughene din acestea sint fcute din adunturi, ca i culcuurile de ciini,
adic nu sint dughene construite din piatr..
Vara i iarna, odat pe spfmin, in ziva de duminic se face un
bazar mare, unde se adun patruzeci-cincizeci de mii de raiale i. beraiale.
Cind incepe acest bazar mare, vin aci, in fiecare zi de duminic5., oastea
paei, subaiul i toate trupele de ieniceri, inarmate, i. stau acolo, iar la
asfintitul soarelui to# se imprtie i. se duc iari la cminele lor. Din

"I Iskender, Alexandru cel blare.

1411 'Tunuri de diferite calibre.
143bis Panayzr (panayur), cuvint de origine greack 1nseamn1 expozifie de mIrfuri.
144 S514, este ung. Ss515s, Viile cu struguri".

661

www.dacoromanica.ro
taxele de tirg de aici se stringe un venit pentru mine, care este trecut
pe seama soldatilor cet4ii. in total sint patru mii de dughene, ale csror
drumuri late au forma tablei de ah.
in locul acesta, la inceputul anului, cu patruzeci de zile mai inainte
de arbatoarea de ota roii a ghiaurilor, se face un bazar anual, cind
se aduna negustori ghiauri din India"5, din Yemen, din Arabia 0 din
intr-un cuvint, din toate cele apte clime", vin sute de mii
Persia.'" ;
de oameni, printre care 0 maghiari i alte fiinte care vorbesc diferite
limbi, incit aceasta cimpie Oradiei se umple de corturi 0 de carute,
impodobindu-se cu ele. Timp de douazeci de zile i douazeci de nopti,
ei petrec in betii, facind ali-veri i obtinind citiguri mari, cad se desfac
0 se vind marfuri de mii de poveri. De asemenea, multe alte mii de po-
veri de mdrfuri diferite se fac baloturi, fiind cumprate. Astf el se obtin
mari sume de bani, cit vistieria egipteand i cea greceasca. Dar in locul
acesta sosesc, cu patruzeci de zile inainte, trupele inarmate de la Ineu
0 de la Oradea 0 din eialetul Oradiei i pazesc corturile din cimpia Oradiei
pina la spargerea tirgului, iar dupa aceea, trupele islamice, venite pentru
paza, se intorc la vetrele lor cu voia vizirului din Oradea. In Imperiul
otoman, asemenea tirguri se fac la cetatea Osjek. Tot aa sint i tirgurile
de la Dolian"7, de la Alesonia148, de la Makolorm 0 de la Ianina150 ; dar
tirgul acesta de la Oradea, atragind foarte multi oameni, este neobipuit
de mare
Descrierea varosului in partea de sud a orgului cel mare, 400
despre care s-a amintit, i dincolo de riul Cr4 se afl. marele ora, cdruia
i se zice Olosig. Pe vremea ghiaurilor, i acesta era un loc rivnit de stpi-
nitori, caci avea gradini frumoase ca cele din rai. in prezent, el este din
nou in plin. dezvoltare. Are dizdar aparte, precum i osta0 pentru
paza cetaIii. In total sint ase agale. Se gdsesc trei sute de soldati
martalogi. Are forma de arc, fiind aezat la poalele muntilor i intin-
zindu-se pin la malul riului Cri. Are un zid de umpluturd in forma de
palanca. De jur imprejur sint o mie opt zeci de pa0 mari. Dar anturile,
fiind noi, nu sint inca cur4ate ; de aceea nu slut adinci. Prin partea sa
dinspre Oradea curge riul Cr4 ; pe malul acestui fin nu se afla un zid
146 Hindistan.
146 Adjem (Aeon).
147 Dalian (?), neidentificat.
148 Alesonia sau Elesonia (?), probabil Alesd.
144 Mafleolor (?), neidentificat.
155 Yanya, Ianina, oras in Grecia.
151 Olasi (ung. Olaszi). Este partea de nord (nu de sud) a orasului, dincolo de Crisul
Repede. Vezi planul vechiului oras, in Bihar vdrmegye s Nagyvarad, p. 177.

665

www.dacoromanica.ro
 de palanca; nici nu trebuie. Dar in spate, in partea unde sint viile i
valea, se gasesc o palanca i citeva hanuri152. De jur imprejur se afl
apte bastioane trainice i are doua porti ; una este poarta cea mare, care
se deschide spre sud i care duce de la capatul podului .1 de la malul
riului Cri spre oraul cel mare i spre cetate ; cealalt este poarta clinspre
rasarit i se numete Poarta Seykovi"153. i aceasta este o poarta cu cana-
turi de lemn. n acest ora se afla trei sute de case frumoase, din piatra,
avind cite dou etaje. Ele sint acoperite cu scinduri -1 indrila. Pano-
Husein. aga locuiete aici.
Mai inainte, pe vremea ghiaurilor, in acest ora viile erau foarte
infloritoare. Dura cucerirea cettii Oradea, ghiaurii, atacind iari noaptea,
au incendiat oraul, din care pricina abia a inceput sa se refaca. Are
doar doua cafenele, cinci prvalii, un han, dou coli, o geamie i trei
meceturi de mahala. Mai inainte, pe vremea ghiaurilor, toate casele din
Oradea erau acoperite cu olane ; lush* acum cea mai mare parte din ele
sint acoperite cu indril. Dealurile din spatele oraului Olosig grit pe
de-a-ntregul acoperite cu vii i gradini frumoase.
Despre clima Oradiei. Clima acestui loc fiind foarte placuta, locuitorii
de aici sint sanatoi, iar bi4ii i fetele au chipurile tot aa de frumoase
ca i clima. De asemenea, femeile maghiare de moravuri uoare stilt renu-
mite. Dar locul acesta fiind de curind cucerit, majoritatea populatiei o
formeaza oamenii din Rumelia'54. De asemenea, sint i putini bosniaci
de la serhaturi.
401 Relatare deske cereale alte produse. Aid nu lipsesc niciodata, atit
vara cit i iarna, plantele .1 legumele. Se produce o varietate de gnu
ce seamana cu griul denumit dinte de camila", din care se face o piine
alb. ca .1 calaicanul de Alep, inch stralucete. Strugurii, prunele, perele,
varza, pepenii galbeni i pepenii verzi se produc in cantitati aa de mari
incit o haraba plina cu pepeni galbeni i cu pepeni verzi se vinde cu doi
be1ici"5, iar o oca de carne pe un ban166. intr un cuvint, a fost cucerit
un vilaiet foarte bogat. SA' dea Allah ca aceste locuri sa ramina sub star&
nirea islamica! Toat raiaua de aici o formeaza insa valahii, slovacii
maghiarii.
Descrierea riurilor si a Odor pentru vite.
S-a mai spus c riul Cri, ce curge prin antul cetatii .1 prin ora,
vine din tara Ardealului i se varsa in Tisa. Dar nu este o apa atit de
162 in alte manuscrise : tabiye, adid. intarituri".
163 Seykovi, probabil Poarta dinspre Siniob".
154 Rum.
monedl otomanl de 5 piastri.
155 Pone; moned5.", ban"; circula si in Ungaria ; echivala cu asprul (alto).

666

www.dacoromanica.ro
laudabila, fiindca in gitul celui care o bea timp indelungat apare gu.5.057.
adica o tumoare158. De aceea oamenii priceputi beau de obicei apa curata
din puturi.
Despre pdrerile astronomilor maghiari. Potrivit stiintei astrolabice",
acest oras se gaseste in zona a cincea climaterica . . . Am vizitat acest ora
asa cum am dorit.
Dupa aceea a sosit o porunca imparteasca trimisa lui elci-pasa de
care marele vizir Kpriilii. Ea a fost citita la divanul din Oradea. in
ea se arata ea, atunci cind fusese citita scrisoarea imparateasca in fata
imparatului Austriei159 i cind se incheiase pacea, in urma rugamintii
mpratului Austriei, se dduse firman pentru d.'rimarea ceatii Sacuieni16 0,
din vilaietul Haidusag, de ling, cetatea Oradea. Cind s-a citit acest fir-
man, stapinul Oradiei, Hasim-Mehmed pasa, si toate trupele de serhat
au spus : Nu ne vom lua dupa aceasta porunca si nu vom rasa sa fie
darimat cetatea Scuieni, care ne este foarte folositoare. Cu voia lui
Allah, o vom cuceri si pe aceasta din miinile ardeleanului si cind von-i
aseza trupe in ea, cetatea Oradea va reinvia, caci va ramine in interiorul
tsii i va deveni un zid alexandrian. Atunci si granita islamica va fi
In liniste". Astf el, ei nu s-au supus nici poruncii imparatesti, nici firmanelor
vizirului de Buda, Mehmed pasa, nici scrisorilor stapinului nostru elci-pasa
nici tratatelor de pace ale imparatului Austriei. Astf el, ne-supunindu-se
poruncilor padisahului, ei nu au ingaduit sa fie azimata. cetatea Scuieni161.
Cu voia lui Allah, a treia zi dupg aceasta nesupunere la porunca 402
imparateasca si dupa refuzul de a darima cetatea Sacuieni, a venit un
capugibasi din partea padisahului cu un hatiserif catre valiul Oradiei,
liasim-Mehmed pasa. Cind, la divanul imparatesc, a fost citit inaltul
iarlic al padisahului, s-a vazut ea cuprinsul hatiserifului era -urmtorul :
Tu, care esti vizirul Oradiei, Mehmed pasa, cind vei primi hatiseriful
meu, s mergi cu toata oastea ta din eialetul Oradiei i sA darimi cetatea
Scuieni, facind-o una cu pamintul, ca urmare a rugmintii prietenului
nostru, imparatul Austriei. Cetatea aceasta se afla in vilaietul Haidusag
din tara Ardealului, in apropierea cetatii Oradea. S-a auzit, de asemenea,
ca cetatea Adriatim din Ardeal, care, potrivit prevederilor pacii stabilite
cu ocazia cuceririi Oradiei de catre noi, urma s.' ramina darimata, a fost
161 Kufka, in sens de gufccl; deformat din gu".
166 Ur.
iso Leopold I.
Seykel Hit, podul Secuilor".
161 Nici garnizoana din SAcuieni nu voia s5. pArAseascl cetatea i a cerut lui Mihail
Apafi sa amine dArimarea ei. Vezi Monumenta Comitialia, ed. Szihigyi S., vol. XIV, pp. 65,
69-71.
tes Adorban. Cetate veche, azi in ruing., linga SAlard, jud. Bihor.

667

www.dacoromanica.ro
 reparat, i inarit din nou de blestematul de crai al Ardealului163, care,
contrar pAcii, a aezat in ea 0 trupe ghiaure : austriece, ardelene 0 din
haiducime. De aceea acum, la sosirea acestui hat4erif, s porneti cu
armata din eialetul Oradea, ce se afl sub guvernarea ta, i, ducind cu
tine munitiile i tunurile balimeze, s drimi cetatea Scuieni, potrivit
rugamintii prietenului nostru, craiul cezar, iar din partea noastr s drimi
cetatea Adrian".
Cind acest hatierff, aceast porunc imprteasc, a fost
atund au fost scoase indat., in partea dinspre Olosig a Oradiei, tuiurile
vizirului din Oradea, cortul s.u, precum i celelalte lucruri ale sale. Pu-
nindu-se s strige crainicii, in trei zile s-au adunat douzeci de mii de
osta0, iar a cincea zi a venit i s-a alaurat armatei de la Oradea 0 Djer-
rah-Kasim paa cu oastea din eialetul Ineu, dou5.zeci de mii de soldati,
cu douzeci de tunuri mari i cu trei tunuri balimeze. Sftuindu-se
cu comandantii de la serhat, cei doi viziri au pornit increztori in aju-
torul lui Allah, cu apte tunuri balimeze i cu patruzeci de tunuri mari
cu patruzeci i apte de mii de osta0 inarmati.
Descrierea conacelor pe unde am trecut in drumul nostru, din vilaietul
Oradiei spre vilaietul haiducimii din tara Ardealului spre alte cetciti.
Mai II:1th, au venit la Hasim-Mehmed pap., ling Oradea, toti birdi164,
adic toti guvernatorii glaiauri, toti episcopii165, adic preotii de fruntem,
toti neme0i, adic." spahii, precum i toti jodo0i167, adic trupele de lefegii
din vilaietul Ardealului 0 din districtul haiducimii 0 din vilaietul curutilor168,
403 il din vilaietul Ungariei de mijloc 0 din eialetul Oradea, fkindu-i urri
cu ocazia expeditiei i prezentinduli darurile lor. Toate cetele acestea de
ghiauri, devenind card:L.12e ale armatei islamice, il conduceau pe Mehmed
paa la cettile ce nu erau ilia. supuse.
Mai intii, am pornit din Oradea spre apus i, in .169 ore de mers,
am trecut prin sate infloritoare.
Menzilul V alea Morii Craiului170
and, mai inainte, in anul 1071171, fusese cucerita, cu voia lui Allah,
cetatea Oradea, ghiaurii care ie0ser, dinauntrul fortdretei 0 se predaser.
163mihail Apafi.
1" Biro.
165 Irph.
lee Bafpapaslars.
Ito Jodojlars, popular: zsdos.
166 Kurus, curuti.
io Lacunl in text.
170 Ksral Degirmeni Vadisi, neidentfficat.
171 6 sept. 1660-26 aug. 1661.

668

www.dacoromanica.ro
fuseser. aduyi cu bine la cetatea Siniobra unde fuseser dati in primire.
Primind daruri de la cApitanul lor, pe cind Hasim-Mehmed paya se intor-
cea, ieyiser dintr-un loc ascuns vreo trei mii de ghiauri i il atacaser pe
Hasim Mehmed paya in acest loe numit Moara Craiului. Trebuise sA d6m
aci o mare luptk care tinuse trei ore. Atunci, Hasim-Mehmed paya, fiind
atins la coaps6 de un glonte, sttuse intr-un loe, din pricina ranii, dar,
neartind nimnui ca e rnit, indemnase oastea la lupt i, slav. lui
Allah, ghiaurii fuseser nfrni, iar noi deveniserm biruitori. Numai cind
am ajuns la armata islamic6 de ling5. Oradea, cu un mare numAr de
tidve i prizonieri, atunci Mehmed paya spuse c este rnit. Sute de meyteri
chirurgi se adunark dar nu putur s scoat acel glonte din coapsa lui
Mehmed paya. Cu voia lui Allah, acum am venit din nou la locul unde
Mehmed paya fusese rnit in expeditia aceea. Umilul de mine pusesem
pe rana lui Mehmed paya grsimea de la o inim de iepure cu un fitil.
Sosind in acel loe, Mehmed paya a inceput indat s tipe de durere.
Cind a venit Djerrah-Kasim paya, l-a intrebat ce are yi a bgat de mai
multe ori o pens in rana lui Mehmed paya. Atunci a ieyit un glonte de
puyc5." de mink greu de yase dirhem, ca yi cum ar fi fost de curind
yurat in hirtie. Vzind c a scapat de durerile rnii, Mehmed paya a
tlat, drept multumire, patruzeci de oi i a imprtit la saraci trei pungi
de riali. Cu voia lui Allah, el fusese rAnit in acel loe cu yase ani mai 404
inainte i, timp de yase ani, a umblat cu durere, pentru ca, la inceputul
celui de al yaptelea an, s.' scape tot ling. Moara Craiului.
A doua zi, am plecat de acolo spre apus, tot cu mare alai, printre
munti i pduri de stejar i am mers timp de cinci ore cu bAgare de seamA
prin locuri primejdioase.

Descrierea cetdtii ntdrite Siniobm

I se spune i Senkbi, care in limba maghiar.174. Este
zidit de care craiul Bthorirm, strAmoyul nefast al lui Gabriel Bethlen116.
A fost cucerit: in anal 1071177 de care Arnavud Sinan paya. in prezent,
este reyedint de sangeacbei, de-sine-sttltoare, in eialetul Oradea. Potri-
vit legii lui Mehmed al IV-lea, i s-a dat de atre padiyah un hass de
300.000 de aspri. Are yapte zeamete i ase sute de timarioti. De aseme-

171 Sehbovi, In loc de S en)? vi sau Senk 5y.

174 Senh 5y sau Senk 5vi. De fapt Szentjobb. Ea se aflii la nord de Oradea.
174 Dacunl in text. Szentjobb inseamnii dints dreapt" a regelui tefan cel Sfint. Vezi
Bihar wirmegye, p. 150.
174 Batagor san Betegor, In loc de Bathori.
174 Bethlen Gabor. Sint doul familii diferite.
in 6 sept. 1660-26 aug. 1661.

669

www.dacoromanica.ro
 nea, are un alaibei, ceribast, iuzbast si chehaie de spahii, precum si serdar
de ieniceri, dizdar, cinci agale de cetate, trei mii de ostasi si munitii bune.
Are s'i un cadiu cu rang de o sut cincizeci de aspri. Potrivit regulilor
stabilite, ostasii timariotilor, soldatii in zale, precum si trupele beiului
formeaz, toate la un loc, in timp de expeditie, sase mii de ostasi.
Forma cetcitii. Este o constructie de piatr in form pentagonalk
asezat intr-un loc mlstinos, intre munti, la o distanta de sase ore, in
partea de nord-vest a cetatii Oradea, avind s'i intarituri. Este o cetate
mid., dar foarte trainic5., avind un perimetru de o mie sapte sute de pasi
si o poart de fier ce se deschide spre r.'sdrit. in interiorul ei se afl geamia
lui Sinan pasa, un mecet, munitii, hambare de provizii, precum si zece
dughene mici. Alte constructii, precum si 135i, nu skit. Nu este nevoie de o
descriere amdnuntit a acestei ceati, caci cine a v.zut cetatea Oradea
poate considera ci a vzut-o pe aceasta. Asa cum cetatea Cluj178 seaman
Cu cetatea Kanisza, tot asa si aceasta seatnan6 cu Oradea, de parc ar fi
fiica ei. Orasul nu este bid. infloritor.
De acolo am mers cinci ore spre miaildnoapte prin sate prospere si
prin pduri de stejari.
Descrierea granitei Ardealului, adica a cetalii Seicuieni,179
I se spune si Sekel-Hit. Din trecut si pin azi a facut parte din
405 cetatile vilaietului Ardeal. Nu se stie cine a zidit-o180. 11 La cucerirea
Oradiei, cu ocazia inscrierilor f 'Acute de Ali pasa, aceast cetate a rmas
in vilaietul haiducimii din Ardeal si toate cele sase sute de sate ale ei au
fost inscrise in districtul Bihor, devenind sate dependente de Oradea.
Aceast cetate fiind aproape de cetatea noastr Oradea, cu ocazia inche-
ierii pkii, impratul Austriei, de team, a solicitat ca ea s fie drimat,
fiindc6 ghiaurii prevlzatori, care se tem de urmkile evenimentelor, au
socotit CA otomanii, dup ce au cucerit cetatea Oradea, dac vor pune
mina si pe aceast. cetate Skuieni s'i vor apuca s aseze trupe intr-o
cetate atit de tare, vor pune stapinire pe tot vilaietul Ardealului si pe
tot tinutul haiducimii s'i pe intreg vilaietul Ungariei de mijloc. De aceea
el s-a rugat din vreme ca aceast cetate Skuieni s fie drimatk.
Atunci serdarul nostru, Hasim-Mehmed pasa, cu patruzeci de mii de
soldati, a ajuns ring. cetate. Au mai venit s'i din partea imparatului Aus-
triei patruzeci-cincizeci de mii de raiale si beraiale Cu cazmale, cu lopeti

178 Kopmar, in loc de Kolojvar, Cilli.

170 Seykel-Hit.
180 Cetatea a fost a lui David 7,61yomi, de la care a luat-o G. Rkczi I la 1632
(G. Kr au s, op. cit., p. 86). Vezi istoricul ei la Ecaterina S as u, Cetcili in stilul
Renasterii in Tara Criprilor, in vol. Centenar muzeal orcidean. Oradea, 1972, pp. 542-552.

670

www.dacoromanica.ro
 cu sape i Cu trei mii de cintare de pulbere neagra i cu doua mii de
grenade. Ele stateau gata in jurul cetatii. Trupele austriece ce se &eau
In interiorul cetatii, transformindu-se indat in pedestra0, au plecat
inarmate la cetatea ungureasca.
Toti oamenii dintre raiale i beraiale care i aveau casele in cetate
si-au luat membrii familiilor lor si au ieit din cetate, plingind i ipind,
iar ghiaurii saraci au spus cu totii : Hei, cetate, Sacuieni, otomanul n-a
stiut sa te pretuiasca 1 Mai bine era dac ai fi fost in miinile otomanu-
lui !" Atunci, cei patruzeci-cincizeci de mii de raiale austriece, tabarind
indata asupra cetatii Sacuieni, ca furnicile, au sapat subterane in doua-
zeci i apte de locuri i, cu ajutorul pulberii negre, au aruncat in aer
zidurile cetatii puternice .1 frumoase. Toate constructiile au cazut in acea
mla$ina adinc, incit cetatea a fost ruinata 9.1 distrusa intr-o sing-ura ziln.
Atunci, douasprezece mii de soldati din haiducime, purtatori de s.'bii,
raialele de acolo, rsculindu-se indata, au spus : Din mom.ent ce cetatea
noastra a fost ruinata, noi ne supunem de acum incolo imparatului Aus-
triei si nu vrem sa mai fim sub ascultarea cettii Oradea". i nu s-au
mai supus. Astf el, renuntind sa mai fie raialele Oradiei, dotasprezece mii
de raiale cu sbii i douasprezece mii de ostasi ghiauri au plecat i s-au
risipit intr-o clip. in felul acesta, blestematul de imparat al Austriei
a devenit stapinul unui mare numar de raiale printr-o dibacie minunata.
Ce folos insa ! Allah le stie pe toate ! Cdci, atunci cind, impreuna Cu elci-
pasa al nostru, ne-am intilnit cu imparatul Austriei in cetatea Viena
cind, in timpul discutarii <incheierii> pcii, imparatul Austriei a solici- 406
tat de la elci-pasa darimarea acestei cetti, Scuieni, umilul i sarmanul
de mine i-am spus in taina lui elci-pasa sa nu accepte aceasta. Cu voia
lui Allah, propunerea mea avind influenta, pasa nu acceptase si nu daduse
voie ca aceast cetate s fie darimat. Musa la urma, imparatul Austriei
a cerut aceasta la Pragul imparatesc, prin solii si. Atunci ei au obtinut
aprobarea preafericitului nostru padisah i, astfel, hatiseriful padisahului
a sosit la Oradea. Pe baza firmanului imparatesc, am distrus aceasta
cetate, dar am pierdut dotazeci i patru de mii de raiale inscrise la ce-
tatea Oradea. Porunca firmanul apartin padisahului.
Cetatea Sacuieni se afla intr-un loc mlastinos i adinc, la granita
noastr' ungureasca, unde constituia un obstacol puternic, avind forma
rotunda i fiind prevazuta de jur imprejur Cu noua bastioane. Ea era o

181 Despre aruncarea in aer a cetAtii i arimarea ei pin5, la temelie vezi i G. Kr au s,

op. cit., pp. 592-593 i 595. Despre utilajul cetAtii la aceast datgi vezi Konez Jeozse f,
Szekelyhid vdrdnak hadi kszlete 1665 februar 6-an [Disponibilitltile de rzboi ale cet5.tii S. la
6 febr. 1665], in Hadtrtnelmi kzlemenyek", 1890, p. 598 si urm.

671

www.dacoromanica.ro
 cetate bine intarita 0 o fortareata foarte rezistenta, fiind construita 'din
carmizi ro0i i avind o poarta spre apus.
Atunci cid, cu gloriosul gazi Seidi-Ahmed pap., efendiul nostru,
puseseram stapinire, cu puterea bratelor, pe o suta aizeci de cetati
din tara Ardealului i cind, supunindu-le pe toate, luaseram daruri de la
fiecare, intrind in ele, 0 cind toate cetatile fuseser aduse la ascultare,
numai aceasta cetate S'Acuieni, fiind tare 0 puternica, nu-i aduse lui
Seidi-Ahmed paa nici macar un mangir de Creta."2 0 nu-1 lasase s se
apropie deloc, slobozind asupra sa cele o mie aptezeci de tunuri'83 cu
bataie lunga. Pita la urma, Seidi-Ahmed pap., stind in munti, zise :
Ah ! Cetate ghiaura, Sacuieni, sfir0tu1 tau nu va fi bun !" i plecase in
munti ru0nat i umilit. Ap de puternica era cetatea aceasta, apzata
intr-o mlatina adinca. Ea putea s'A cada upr in miinile otomanilor dad,
atunci cind am intrat in ea pentru a o ruina, trupele islamice n-ar mai
fi ieit din ea ; astfel ar fi fost cucerit. Ea ar fi devenit acum, in miinile
musulmanilor, o cetate de batjocorire <a ghiaurilor>. Dar acum srmana
cetate a fost drimat peste tot cu ajutorul tunelurilor, incit i-au ramas
doar temeliile intr-un cuvint, in Ardeal nu exista o a doua cetate ca
aceasta. Numai cetatea Carei184 i cetatea Gilau185 pot fi asemuite cu ea.
Pornind de acolo spre nord, am raportat la Poarta impartiei despre
darimarea acestei cetati. Apoi, am plecat cu toata armata islamica spre
nord i, timp de trei ore, am trecut prin munti i locuri stincoase i apoi,
mergind ind timp de trei ceasuri spre nord, am intrat in cimpia Pomezeum.
Descrierea micii ceteili Pomezeu187. Pe cind eram in vilaietul Ardeal,
la cucerirea Oradiei, ghiaurii de aici, de teama Casei II otomane, predasera
407 cetatea aceasta de buna voie. Toate munitiile ei fusesera duse la Oradea.
Acum, aptezeci i noua de sate infloritoare, impreuna Cu cetatea, toate
fiind in miinile musulmanilor, satele i raialele sale arat supunere.
Forma ceteilii. Aceasta cetate este apzata la poalele muntelui Pome-
zeu, cu fata spre cimpia Pomezeului ; are forma patrata. Dei este o
cetate mid., din piatra, totu0 e inalta.
De acolo, plecind spre nord, am mers timp de patru orelo a.
188 In sens de nici un ban.
183 aici se pare ca Evlia exagereaz; dupd. G. Kraus, cetatea ayes, numai 130 de tunuri
care au fost duse la Ksill6 (op.cit., p. 595). Vezi i K n c z) J., Szehelyhid vdrfelszerekseneh
elszdllacisa 1667-ben [Transportaren utilajelor cetAtii S. la 1667], In Hadtrtnelmi kzle-
menyek", 1890, p. 709.
184 Karol.
188 Gdlu (cit. Ghialu).
188 Papmez6, jud. Bihor. Pomezeu se all la o distantli mare de SAcuieni, spre sud, nu
spre nord.
181 Vezi Bihar vdrmegye, p. 131.
181 a Spre sud.

672

www.dacoromanica.ro
 Descrierea tinutului fi a cetcitii Beiu188
Este o comun mare cu o mie de raiale, dintre unguri si valahi, instdrite
Cu sate infloritoare. La inscriere, aceast comun a fost trecutd la cetatea
Oradea. Fiind un tinut foarte bogat, oameni mai artosi decit cei de aici
nu se intilnesc in alte tinuturi.
Forma fortdretei. Este o constructie din piatr, in form hexagonal,
asezat la poalele unui deal. A fost zidit, in timpul domniei sultanului
Suleiman.189, de care craiul Gabriel Bethlen199, c.ruia poporul maghiar
li spune Bethlen-Gor. in limba maghiar Belnosvar insemneaz. . . 1 91
In prezent, raiale/e i beraialele de aici, impreun cu districtul, apartin
Casei otomane. Cetatea aceasta se afla in miinile raialelor care, la rindul
lor, girt o populatie supus fat de osmanlii.
Plecind de acolo, am mers timp de cinci ore spre rsrit.
Tinutul Huedin192 i descrierea cetcitii Bologa193.
Tinutul Huedinului194 are trei sute de sate infloritoare. Soldatii ghiauri
de aici sint <recrutati> din rindurile populatiei haiducimii. Dar mai sus
numita cetate Bologa, ce se afl in acest district, este asezat.' pe o cimpie
netedd si la poalele unui munte acoperit cu pduri. In anul 1072198, cind
am mers cu serdarul Ali pasa in expeditia impotriva Ardealului si cind,
omorindu-1 pe craiul loan Kemny198, 1-am pus crai pe Mihail Apafil",
In anul acela am ars aceast cetate Bologa. Faptul acesta, precum i acela
c am luat atunci multe przi fiind descrise amAnuntit printre evenimentele
din acel an nu mai este nevoie s fie repetate-198. De acolo, am plecat din
nou spre nord cu oastea islamic i am mers timp de sase ore.

Ise Belnug, iar la nota 2: Pelanug, Beius, jud. Bihor. Se af1 la sud de Pomezeu, nu la
nord cum se spune in text.
189 Suleiman Magnificul.
loo Bethlen Gabor (1613-1629) nu a fost contemporan cu Suleiman Magnificul (1520
1566), asa cum apune Evlia o in alte locuri. De fapt cetatea este mult mai veche, datind din
sec. XIII. Ea era situata pe un deal lingA satul Fini, fiind nu.mita t castrum Penes" sau
Bla-vir" (C. Pavel, coalele din Beiug, 1828-1928, Beius, 1928, pp. 74-76).
191 Lacunii in text. Despre originea numelui Beius (Beim) vezi Marius Sal a, Cu
privire la etimologia toponimicului Beiug, in Stuclii si cercetari de lingvistict.", 1960, nr. 3,
pp. 699-700.
in Henot sau Hunot (de la Blinffy Hunyad). Asa numeau turcii tinutul Clujului.
1" $ebefvar, jud. Cluj.
1" Hebot, sau Hebut, iar la nota 3: Hunot.
1" 27 aug. 1661-15 aug. 1662. Vezi vol. VI, pp. 26-27 (Seyahatname).
199 Kemiyanog.
197 Apafi Madjal.
Vezi vol. VI, pp. 26-27.

673

www.dacoromanica.ro
408 Descrierea finutului Solnocul de Mijloc1-92 .,si a cetcltii Hodod200. i acest
mare tinut a fost inregistrat cu ocazia cuceririi Oradiei. Raialele sale, sap-
tesprezece mii de maghiari i valahi, din cele trei sute de sate infloritoare,
se supuseser Oradiei, aflat sub stpinirea islamic, iar cetatea rmsese
In miinile ghiaurilorm.
In prezent, ea este o cetate mic5., dar puternick asezata la poalele
unui munte inalt si se afl. sub stapinirea Ungariei de mijloc202. N-am putut
intra spre a o vedea, din pricin c in ea se aflau ghiaurii. apitanii lor ins,
aducind lui Hasim-Mehmed pasa daruri, au dat ospturi mari in cinstea
trupelor islamice. Manifestindu-si bucuria lor prin salve de tunuri, ei au
aratat in felul acesta supunere.
De acolo, mergind tot spre nord, prin munti, am trecut prin sate inflo-
ritoare.

Descrierea cetatii Cehul Silvaniei203 Si a comunei Solnocul Interior204

Din cele dou sute de sate infloritoare, au fost inregistrate sapte
de raiale alese, cu ocazia inscrierii lor ca raiale la cetatea Oradea. Dar ce-
tatea fiind in miinile ghiaurului din Ardeal, in.untrul ei se afl armata
austriaca. Ne-am oprit cu toat oastea islamied tina cetate i, asezindu-ne
corturile i echipamentele, s-au tras salve de tun din cetate. Aducindu-se
daruri serdarului Hasim-Mehmed pasa si lui Djerrah-Kasim pasa, s-au
dat osp6turi mari. Dup.' aceea, s-au flcut daruri multe c6pitanului din
cetate, precum i notabililor205 de acolo.
Descrierea formei cetcitii Cehul Silvaniei. Ea a fost descris mai sus,
In legatura cu evenimentele din timpul lui Ali pasa. Apoi am plecat de acolo
spre vest, prin munti.
Descrierea cetcitii a districtului sciu
Dup descrierile fcute cu ocazia cuceririi Oradiei, cetatea i districtul
au l'Amas in miinile ghiaurilor ardeleni. <imleul> are o fortdreat. trainic.

199 Koza Sonlok, ar fi jud. Slaj.

2" Hadatvar, ling Cehul Silvaniei, jud. Satu Mare.
"I Sub jurisdictia principelui Transilvaniei, avincl garnizoan ardelean.
292 Cetatea este amintit la 1368, fiind ref cut in sec. XVI, cind era a familiei Wesseleny
(vezi Pe t r i, Szilcgy varmegye, II, pp. 61-105).
293 Cehivar. Cehul Silvaniei, jud. Sdlaj, se afl la fsArit de Hodod, nu la nord. Vezi
Pet ri M., Szildgy vcirmegye, II, pp. 29-60.
294 Beso Sonlok, de la Bels6 Szolnok, tinutul din jurul Dejului.
299 Irsek ve saklarzna.
296omlu sau' 5omlo, iar la nota 4: 5omlovar, imieu1 Silvaniei, jud. Slaj. Se afl la sud-
vest de Cehul Silvaniei. Vezi P e t ri M., op.cit., II, pp. 137-234 i planul cettii la S z
1 a gyi S., II. Rdkczy Gyrgy, p. 24.

674

www.dacoromanica.ro
 puternic. Dei se afl in miinile ghiaurilor, totusi, in anul 1071207, cind 409
am cucerit Ardealul, impreun cu Ali pasa, aceast. cetate Simleu se supusese
lui Ali pasa. Si acum, supunindu-se serdarului Hasim-Mehmed pasa, cei de
acolo au tras salve de tun in semn de bucurie i, dind ospturi armatei
celor doi viziri, ei le-au oferit i daruri. Acest Simleu este ins un district
mare in miinile ghiaurilor, iar armata sa e alatuit dintre cei din neamul
haiducimii
De acolo, am plecat spre apus i, in cinci ore de mers, am trecut prin
mai multe sate de pe malul Tisei200.
Descrierea cetcilii Siitmar209 si a tinutului ei
S-au descris mai sus ck dintru inceput, ea a fost sub stpinirea craiului
Ardealului, fiind asezat pe malul riului Tisa210, iar in anul 1071211, dnd
cucerisefm, cu vizirul Budei, Ismail pasa, vilaietul secuiesc din tara Ardea-
lului, i cind ne reintorsesefm victoriosi la oastea islamick atunci ata-
caserkn, impreun cu oastea ttar, aceast cetate a SAtmarului, de pe
malul Tisei, i luaserm din districtul su infloritor sapte mii de prizonieri.
De acolo am mers cu oastea tot spre nord, de-a lungul riului Tisa212.
Descrierea cetcitii Mediesul Auritm si a districtului ei i aici se Osesc
inuturi infloritoare. Dar, in prezent, se afl sub stpinirea Ardealului.
Si pe aceasta o supuseserm in anul 1071, in timpul lui Ali pasa, ruinind-o.
in prezent, araind din nou supunere, c'pitanii ei au adus daruri. De ase-
menea, dind ospturi mari, au tras salve de tun in semn de bucurie.
De acolo, am pornit iarsi cu toat armata islamic, mergind cind de-a
lungul Tisei, dind prin munti i pduri de stejar, dup nevoie. Am ajuns
la cetatea Ecsed214 care se afla in districtul Stmar. De acolo am ajuns la
cetatea Careim care, de asemenea, se afl In districtul S'amar. De acolo
am mers la cetatea K.116216 i in districtul ei. De acolo am mers la cetatea
Gilu217 si in districtul ei. Aceste patru cetiti i districte mai sus artate au

107 6 sept. 1660 26 aug. 1661. Dup5. G. Krau s, op.cit., p. 341, cetatea ar fi fost
drimat la 1660.
sos Este vorba probabil de Crasna.
sol) Sakmar. Se afila la nord de Siraleul Silvaniei. Vezi vol. VI, p. 38. (Seyahatname).
910 De fapt pe Somes. Vezi vol. VI, p. 38.
211 6 sept. 1660-26 aug. 1661.
su De fapt spre rsArit, lar apa este Somesul.
21S iiranyos Megmar. Vezi vol. VI, p. 34.
su Efetvar sau Egevar, Ecsed, R.P. Ungar5..
sis Karol.
216 .Kalu sau Kalo.
217 Gillu (cit. Ghtalu), Gjlu, jud. Cluj.

675

www.dacoromanica.ro
 fost descrise. in volumul anterior am descris cu detall cum, in anul. . 215,
cind am pornit in expeditia itupotriva Ardealului, cu Ali paa, cetatile
districtele lor mai sus numite nesupunindu-se, am ruinat casele lor i le-am
410 facut una cu pmintul, luindu-i prizonieri pe ghiaurii lor il i facindu-i
chebabm. De aceea nu e nevoie ca ele s fie descrise din nou.
De la ruinarea lor de ctre Ali paa i pina acum ele au inflorit i, astfel,
capitanii lor, venind la serdarul Mehmed pava 0 la Djerrah-Kasim paa, le-au
adus daruri 0 au dat ospaturi mari, in timp ce se trageau salve de tun,
In semn de bucurie. De acolo am plecat din nou cu oastea islamica <Urmeaza
descrierea cetatilor : Ibrany, Bolgar, Hust, Srospatak>.
Caracteristicile cetlii Adrianul Mare22. in bimba ardeleana Inseam-
ri Nu tiu cine a fost ziditorul 6222. Cetatea aceasta este aezat
412 intr-o cimpie intinsa // in tinutul Bihor, fiind zidita din piatr i avind o
forma ovala; este o cetate intarit. Seidl Ahmed paa incendiase oraul
sau exterior. in prezent ea este mai infloritoare cleat inainte, iar toate
trupele ghiaure de acolo sint supuse cetatii Oradea. Dar cetatea aceasta se
and tot in miinile ghiaurilor din haiducime. Are sate foarte populate, dar
noi n-am intrat in cetate. De departe pare o cetate frumoas i infloritoare,
avind o manastire aratoasa i fiind inzestrata cu turle i bastioane. Capi-
tanii cetatii i biraii de acolo au adus daruri i provizii multe, tragind tot-
odat salve de tun in semn de veselie. De acolo, am mers din nou "spre nord2"
timp de cinci ore224
414 . . Apoi am mers de la cetatea Tatar spre nord timp de trei ceasuri.
.

Caracteristicile cetdlii Cherechiu225. in limba ardeleana inseamna. .. 226

Ziditorul ei este, de asemenea, unul dintre flu lui Menucehr, adica Sek Ban
Ejder222, care a facut o multime de constructii. Intrind sub mai multe sta-
piniri, in prezent este o cetate intarita, aezat intr-o cimpie manoas.,
din districtul Haiduag 0 se afla in stapinirea craiului ardelean, Mihail
Apafi. Raposatul gazi Seidi-Ahmed pava, atacind aceasta cetate, daduse

eis Lacuna in text. 1660-1661.

HStn sensul de a-i macelari. Vezi vol. VI, p. 39.
220 Biiyak Adorban.
221 Lacuna in text.
222 Cetatea este foarte veche, fiind amintita. la 1284, cind se spune cA fusese ocupat
de un anume Nicolae, dupianul regelui (Documente, C, veac. XIII, vol. II, p. 254).
223 Yadsz razgeirs, vint de nord".
SUn alt manuscris : 4 ore (Cf. vol. VII, p. 413, nota 1).
su Kef Kereki, Cherechiul Mic, jud. Bihor.
su Lacuna In text. Numele satului deriva din ung. Kerek = roatii (N. Dr I g an u.
Romnii in veacuri/e IXXIV, p. 169).
237 Yekban sau Yeknan, in loe de Nyk Ban Ejder, adica Nagy-B anya, care ar fi eponi-
mul imaginar al ors-2111W Baia Mare (vezi vol. VI, pp. 30-32).

676

www.dacoromanica.ro
foc oraplui s.0 mare, ail dea r'gaz, iar noi capturaserAm atunci o
Mie de prizonieri 0 multe prazi. Dar, dup. cucerirea Oradiei, aceastA
cetate i raialele sale supunindu-se, ea devenise vacuful lui Kpriilii Mehmed
pava.
De acolo am mers timp de cinci ore spre apus, trecind prin sate popu-
late 0 infloritoare i cu case frumoase i prin cimpii i munti, precum
printre grAdini i vii. <UrmeazA tiri despre oraul Debreczen i cetatea 416
Pocsaj>.
Caracteristicile cetcitii Adrianul MiC228. Cu ocazia incheierii pcii de la
Oradea, fAcindu-se inscrierea eialetului, cetatea, aflat pe un deal, fusese
arimatA, iar districtul sau fusese inscris ca hass pentru vizirul cetAtii Ora-
dea. Acum ins., contrar prevederilor pAcii, craiul Ardealului, Mihail Apafi,
apucindu-se s repare aceasta cetate Adrianul Mic i punind in ea trupe, se
fcuse arz la impArAtie, dup care a sosit indatA hatierif de la prealumi-
natul padiah, cAtre Hasim-Mehmed paa, prin care se cere ca cetatea aceas-
ta, Adrianul Mic, s'A fie luat din miinile ghiaurilor i drimatd,
pin la temelie. Venind numaidecit ling cetate, serdarul Mehmed pava
s-a aezat acolo 0, nedind rAgaz, toti gaziii au intrat in metereze in zorii
zilei. Cind doar patru tunuri balimeze au inceput sA loveasc6 cetatea, atunci
zidurile, precum i tunurile ei au inceput s'A sail in aer din mai multe locuri.
Astf el, vAzind c cetatea incepe s'A fie dArimat., ghiaurii au cerut in-
durare, zicind : Dati-ne aman, voi, otile otomane alese". Ei au ridicat
indat steaguri albe de predare i, plecindu-0 steagurile lor cu cruci, au
predat cetatea. Cind toti ghiaurii au plecat, fdr arme, la cetatea Pacsaj229,
scpind cu viatA, armata islamicA a intrat in cetate i, in doti zile, potrivit
firmanului impArAtesc, a dArimat-o pin la temelie. Toate munitiile, toate
tunurile, precum i celelalte arme de lupt au fost trimise la cetatea Ora-
dea.
Apoi, cind capugiba0u1230 inaltei Porti, Mustafa aga, care sosise cu
hatieriful pentru arimarea acestei cefAti, a fost invoit s plece la Malta,
Poarta, umilul de mine, zicind : Intii tovarsul de drum 0 apoi la drum",
am luat i eu invoire de la serdarul Mehmed paa 0 de la Djerrah-Kasim

Din nou o creatie a fanteziei lui Evlia Celebi, care nu avea cum sA cunoased vechimea
asezarilor din tara noastra. n realitate, regiunea Baia Mare este o veche vatrI de locuire
daco-romang, lar orasul apkut in sec. XIIIXIV in aceast regiune minierl s-a numit,
incepind de la 1329, civitas Rivuli Dominarum", iar Baia Mare de la 1585 (C. Suci u,
Dic(ionar istoric al localitglor din Transilvania, I, s.v.). Orasul nu are nici o legAtur cu
personajul legendar de care vorbeste Evlia. Despre vechimea aseasii vezi Baia Mare. Schild
monograficci, Baia Mare, 1966 (Muzeul Regional Maramures).
228 KitOth Adorban.

329 Popy, in R.P. Ungarl..

280 Ser bevvaban.

677

www.dacoromanica.ro
 pasa. Fiecare din noi primind cite o punga pentru cheltuieli de drum, trei
cai, trei robi unguri, precum si o multime de daruri, am luat cu noi i un
mare numar de insotitori. Capugibasiul a plecat spre Timisoara, iar umi-
lul de mine am dorit s merg la craiul Ardealului. Atunci am luat de la ser-
417 darul Mehmed pasa si de la Kasim pava scrisori de prietenie c.'tre II craiul
Ardealului. Mi-am luat fa'mas bun de la ei pe cind oastea islamic, vic-
torioas., se indreapta cu serdari spre Oradea, iar Djerrah-Rasim pava pleca
spre Ineu.
Relatare despre conacurile intilnite in drumul nostru de la cetatea Adrianul
Mic i pina la craiul Ardealului, and umilul de mine am mers la el.
Mai intii, am plecat cu toti insotitorii nostri de la cetatea Adrianul
Mic, amintita mai sus, spre sud i, timp de opt ore, am trecut printre munti
stind 0 pe drumuri prapastioase.
Satul Merfat231 din tinutul Bihorului
Acesta este un sat de sa0.232, cu o mie de case, asemanator unui easel.
In prezent depinde de cetatea Oradea. De acolo am mers tot spre rasarit
timp de sapte ceasuri, trecind prin munDi inalti i prin cimpii, am ajuns
in comuna Savadji233 din districtul Carasi.
Mai inainte, satul Savadji, aflat intr-un mare distric inf/oritor, aparti-
nea Ardealului. In prezent, el este supus cettii Oradea. De acolo am luat-o
spre rasarit i, timp de opt ore, am trecut prin multe sate 0 am ajuns la
cetatea Halmas234.
Nu stiu cine a zidit-o anul 1071235 o distrusesem 0 pe aceasta,
impreuna cu Seidi-Ahmed pap.. in prezent, ea este infloritoare i depinde
de Oradea. In ea se afl. ghiauri. Are un district mare, care este inscris
In intregime la Oradea. Cetatea ei are forma triunghiulara i, fiind
din piatra, este o fortareata puternica. Fiind asezata pe podisul Halmas,
locurile de bastioane sint acoperite cu vii. Spre apus, se sin.' districtul
Cehi Kiad235, care este mare i supus ghiaurilor haidusaci. De cind am
darimat cetatea Sacuieni, raialele mai sus numitului Cehi Kiad nu mai
vin la Oradea. Atunci s-au suprat ghiaurii din tinutul haidusacilor i s-au
supus imparatului Austriei.
De acolo, am mers spre rasarit timp de sase ore.

231 In nota 1 din volum : Ferhat sau Farhat. Neidentificat.

232 Saz-Madjart. Sasii nu locuiau in aceastA regiune.
233 Neidentificat. In aceastl regiime nu se all sate en asemenea numiri.
Probabil Halmetsd-Crisana.
su 1660-1661.
236 Neidentificat. Poste Cehul Silvaniei.

678

www.dacoromanica.ro
 Caracteristicile marelui i vechiului ora, varopil Biliaria (?)287. in vila- 418
ietul Ardealului nu exista un alt ora atit de mare i un district atit de vechi
i infloritor ca raiul. Aici sint case vechi de locuit, ramase din timpul fiilor
lui Menuceher Eu nu am v5.zut o alta tara cu o vegetatie i cu produse
atit de bogate. La inceput, cu Seidi -Ahmed pasa .1 apoi, de dou ori, cu
serdarul Ali pasa i cu Kii9iik-Mehmed pasa, am luat de la acest mare
district cite aptezeci-optzeci de mii de prizonieri i multe prazi. De ase-
menea, multe mli de oti islamice, precum i trupele ttare se asezau in
cimpia lui i mincau din produsele imbelugate de aici, dar cu toate acestea,
nu scadea nimic, nici cit o picatura de apa din ocean sau nici cit o buca-
tied din soare.
In anul ...238, cind veniseram cu Ali pasa, noi distruseseram acest oras,
Bihar. De ase ani incoace23 9 a devenit mai frumos i mai infloritor decit
mai inainte ; unele sate ale sale slut supuse cetaIii Oradea. Oraul insa se
af1 pe malul riului Somes240 .1 este ca o gradina de rai.
Potrivit celor spuse de capeteniile de acolo, se gasesc douazeci .1 trei
mii de case nefaste, acopezite cu sindrila. Are saptezed de manastiri mari,
precum i trei sute cincizeci de mori. Este un ora cu dou mii de dughene
i infrumusetat cu aptezeci de mii de vii si grdini frumoase. Are o clim
dulce, din care pricina barbatii .1 femeile de aici sint de o frumusqe ce
nu se poate intilni in niciun alt tinut. Toate femeile sint frumoase, gra-
tioase .1 modeste, astf el ca. femeile i fetele sint plcute i atragatoare.
aid incep sa gradasca, ele pronunta cuvinte alese.
Dintre merindele de lauda, piinea cea alba si curata, diferitele fe-
inri de fructe si in deosebi merele felurite sint foarte vestite. Locuitorii
trimit, ca dar, in celelalte regiuni, fructe, si gustul delicios al acestora se
mentine timp indelungat, iar frumusetea lor nu dispare. De jur imprejurul
acestui ora se af15. vii .1 gradini, incit ei stau in umbr in mijlocul florilor
i pe malul apelor si petrec cu bauturi. in aceste vii, cintecul placut, i-n
acelai timp trist, al privighetorilor incinta sufletul omului.
De asemenea, dintre lucrurile de lauda, care se fac din pamintul binefacator
de aici, se numra si diferitele pahare .1 farfurii .1 ulcioare frumoase, ase-
mantoare cu cele chinezeti si care nu se \Tad in nici o alta tara. Umilul 419
de mine am adus dteva din aceste vase i cani in Rum241, incit cei care
227 Bihar san Bahar, deci Bihor, cum apare mai departe. Cum insg. Evlia mergea spre
rfisitrit, nu poate fi Biharia. Din descrierea lui Evlia rezult1c este vorba de un oras mare.
La rgstuit de Halmasd este Zalaul.
258 Lactui in text. E vorba de 1660-1661.
239 De aci rezulta c Evlia Celebi scris aceast parte a operei sale dup sase ani de
la expeditia lui Ali pasa in pArtile Oradiei, respectiv prin anul 1667.
342 amo, iar la nota 3: Samof
241 Rum, aici in sens de Anatolia.

679

www.dacoromanica.ro
 le-au v.zut au crezut cd sint portocale. Intr-un cuvint, intre ghiauri si
femeile lor sint oameni cunosc5.tori a mii de feluri de stiinte si mestesuguri.
ti acest oras mi s-a ardtat mult respect umilului de mine, incit mi-au dat
dou sute de insotitori ghiauri inarmati, iar insotitorii ce-mi fuseseed dati
de catre Hasim-Mehmed pasa au plecat inapoi. Apoi am pornit din acest
oras, Bihar, i, timp de cinci ore, mergind spre sud, am trecut prin sate
infloritoare.
Descrierea din nou a Solnocului si a districtului siiu.
Mai inainte, timp de dou5.zeci de zile, poposiserdm cu armata islamica
In acest district si intr-o parte a acestui Solnoc. Acum ne-am oprit in
apropierea satului Frau242. Cuvintul Frau este denumirea ce se d sotiilor
de crai. Acest sat fiind un hass al sotiei craiului, i se zice satul Frau. Este
un sat imbelsugat si atirn." de Ardeal. Aici se sfirsesc satele ce apartin ceedtii
noastre, Oradea, iar tinutul si vilaietul prin care am trecut, de la Oradea
incoace, fac parte din Ardeal, dar raialele si numeroase sate sint inscrise
ca zeamete si timare pentru eialetul Oradea, precum s'i hassuri pentru viziri,
pentru defterdari si pentru intendentul de defter.
De acolo, am mers spre rsarit timp de cinci ore.
Caracteristicile cetcilii Chioar243
In limba maghiaed insemneaz5. cetate de piatr.", dar locuitorii de
la granit ii spun cetatea gatal2". Intr-adevar, se &ese dou ceati fatd
In fatd, asezate pe dou p.rti ale unui munte inalt si. se poate merge de
la una la cealaltd ; e o cetate puternicd. In anul 1069245, ea nu se supusese
serdarului Ali pasa s'i au tras de peste o mie de ori cu tunurile. Dar in
noaptea aceea sapinul nostru Melek-Ahmed pasa, fiind stdpinul eialetului
Rumelia, asezase, in miezul noptii, intr-un loc ascuns, trei mii de ostasi
inarmati din armata de Rumelia.
In zorii zilei, cind el s-a ardtat, in persoan., ghiaurilor, acesti ghiauri
nedemni au iesit numaidecit din cetatea Chioar, ca niste turme de porci,
420 1., skind asupra trupelor noastre, care se vedeau g, s-au luptat si s-au fz-
boit. Apoi trupele noastre, intorcindu-se intr-o parte, s-au pref5.cut c fug,
iar ghiaurii blestemati au inceput s urmAreasc ostile noastre, fugdrindu-le.
Cind ei s-au depktat mult de cetatea lor, ostasii islamici, asezati din timpul
"2 Frau, din 1. germana; inseamna sotie", femeie" sau doamnr.
"3 Kiovar.
244 aal apare la nota 4 din volumul tiparit si inseamna bifurcat", despartit
In dour. U2 text : Hayal (grafiat gresit).
1" In text e spatiu alb, lar la nota 5 din volum se indica anal 1069 (dupa alt manuscris) =
= 1658-1659. De fapt, in 1661. Vezi mai sus vol. VI, pp. 29-30 s'i mai departe.

680

www.dacoromanica.ro
noptii in locuri ascunse de cltre efendiul nostru Melek-Ahmed pasa, au
iesit deodat din ascunz.toare, ca niste balauri cu sapte capete, cu striglte
de Allah, Allah", iar ghiaurii au rmas intre dota osti ca niste maimute
prinse intre focuri de tun. Astf el, tot mcelkindu-i pe ghiauri si nersindu-i
s scape cu viat5., gaziii din Rumelia au dat foc orasului de pe malul riului
de mai jos, dup ce s-au sturat de multe prAzi capturate.
Am r5.mas in ea246 timp de dou nopti si, pe cind schimbam citeva
cuvinte cu dpitanul, i-am amintit de felul cum Melek-Ahmed pasa i-a
mcelrit. Ei insisi s-au mirat, zicind : Nici Seidi pasa nu ne-a putut veni
de hac, dar ce folos, Melek pasa, tafl, ne-a dat lovituri puternice cu sabia
si a luat multe avutii".
Eu, la rindul meu, cercetind cetatea, am fost cuprins de admiratie
pentru felul in care fusese construit. Era o cetate minunat si solid., ca
un zid alexandrin. Aceast cetate apartinea de fapt Ardealului dar, fiind
o mostenire a lui Rkczi, era a mamei247 lui Rkczi, cu cei trei mii de sol-
dati ai ei. Dar peste riul Somes, in partea de miazzi, intr-un loe destul
de lude prtat, are bastioane.
Dup ce am vizitat aceast cetate, am mers timp de cinci ore spre
miazzi si am ajuns la popasul numit Ghiure248, care este un sat de maghiari.
De acolo, mergind timp de patru ore tot spre miazzi, am ajuns la local
de popas numit satul Oraniar249, de pe malul riului Somes, adic in satul
zis Agalar250. Este un oras mare251, foarte infloritor si frumos.
De acolo, mergind tot spre sud, am trecut, pe malul riului Somes, timp
de sase ore, prin sate infloritoare, prin munti pr.'pstiosi, precum si prin
vi si dealuri cunoscute.
Descrierea popasului care este cetatea Gherla252. Nici aceasta nesupunin-
du-se, in anul 1069253, lui Ali pasa, orasul ei fusese incendiat ; ins in prezent,
ea este mai infloritoare ca mai inainte. Cetatea ei se afl in mijlocul unui
lac // dar nu in acea parte a riului Somes unde se ala cetatea noastr Oradea. 421

He Adica in cetate. De.spre aceste imprejurAri vezi 1K o n c z Jo z s e f, Hadi edictum

K5vdr vara rszre 1665-ben [Edict de rAzboi pe seama cetAtii Chioarului din 1665], in
Hadtrtnelmi kzlemnyek", 1891, p. 428 i urm.
241 Obasa (fAr sens), iar la nota 5 din volum apare forma: anastna, adia. mamei sale".

Era Susana Lorantffy.

245 Kare sau Gore, neidentificat.
.249Oranyar sau Oranbar, neidentificat.
150 Agalar-K5yti, sau Aga-K4537ii.
251 Kend azim, ora mare.
952 Samog, lar la nota 9 din volum : Samos i Samag, de la Seamos Ujvdr.
255 1658-1659. De fapt 1661. Vezi vol. VI, pp. 21-23. In acelasi volum, pp. 57-58,
Evlia vorbeste de un alt ora' Saz Samos.

681

www.dacoromanica.ro
Ea este situat in partea Ardealului i se gsete in districtul Solnoc2".
Dar este o cetate puternick aflat intr-o mlatinh, ca i Srospatak2" i
Sacuieni266 9.1 Kanisza. Are ins bastioane, la distante mari.
De acolo, timp de apte ore, am mers spre rskit.
Descrierea oraplui Dej257 . i pe acesta il incendiaserm impreun cu
Ali paa, in anul 1069258, in aa fel, inca, cei care il vedeau, se intrebau dac
a existat acolo vreo urm de cl''dire. in prezent, el a devenit ata de inflo-
ritor, inca, cu viile i cu grdinile sale, a cptat aspectul unui ora' non,
cu mnstiri asemntoare unor cetti, cu hanuri, cu seraiuri .1 cu dughene,
astfel incit a devenit un ora foarte frumos .1 infloritor. Neavind cetate,
locuitorii au fcut, de jur imprejurul oraului, un rind de paanci de nuiele255'
i au spat anturi adinci fcind, totodata, in apte locuri porti cu
poduri.
De acolo, mergind iar5.'i spre sud.260, am trecut prin locuri infloritoare
i am vazut locuri minunate, timp de apte ore.
Caracteristicile cetalii C1uj261
Umilul de mine, am avut parte s'a' vin la aceast cetate de apte ori.
De trei ori am fost atunci cind stpinul nostru, Melek-Ahmed pava, fiind
mazilit, in anul 1062262, din functia de mare vizir, fusese numit in eialetul
Silistrei. Atunci Rikczi, fsculindu-se, plecase s cucereasca tara leeasc.,
iar noi, pornind in grab, de la Silistra, intraserAm in vilaietul Ardealului.
Gsindu-1 in acest Cluj pe Rkczi, eu primisem scrisori de la stapinul nostru
Melek-Ahmed paya i apoi de la Rkczi. Cu acest prilej mai venisem
inck de dou ori.
In sfirit, a patra oar am venit in anul 1071268, impreuna cu gaziul
Seidi-Ahmed pava, cind, venind in cimpia cettii Cluj, trecuserm prin
tAiul sniilor un mare numr din cei o sut optzeci de mii de luptatori
ai lui Rkczi2". Blestematul crai Rkczi, fugind din aceasa lupt, rAnit,

264 Sonlok.
266 (st.batak.
164 Seykel-Hit.
"7 Dejvarof. Dejul se af1 la nord de Gherla, nu la rAsit.rit.
158 sept. 1658-17 sept. 1659. De fapt 1661. Vezi vol. VI, p. 27.
"2 La 1655 orasul Dej avea fortificatii de lemn (Monunsenta Comitialia, XIV, p. 126)
226 Xara, cetate", In loc de Kzble, sud".
"I Foporvar, lar in nota 2: Kolojvar.
222 1651-1652.
2" 1660-1661.
264 Este vorba de lupta de la Fenesul Sisesc din 23 mai 1660.

682

www.dacoromanica.ro
a murit in cetatea Nameny266, a mamei sale, iar sufletul su a zburat in
iad. in felul acesta, serhatul impratiei otomane de la Timisoara aptase
sigurant. A cincea oar am venit in acest Cluj cu marele serdar
Ali pasa, in anul 1072266. A sasea oar am dat pe aici // la intoarcerea noastr., 422
tot cu Ali pasa. Acum am venit in acest Cluj pentru a saptea oar.
Umilul de mine am altorit atit de mult in tara Ardealului i in trile
ghiaurilor levi i moscoviti i le-am vizitat atit de mult, incit mi-e lehamite
s, le mai v.d odat.
Cu voia lui Allah ins, am fcut din non o altorie pe aici, dar in
capitolele anterioare se dl d.escrierea amnuntit despre faptul c aceast
cetate a Clujului se gseste in mijlocul Ardealului i c' este mare, solid
puternia267. Aceast cetate este ins departe de riul Some i se afl in
acea parte a riului Somes unde se afl i cetatea noastr Oradea, fiind situat
la o distant de trei popasuri de Oradea i la granita maghiar. Cettile
ardelenesti descrise pin acum se afl in partea de rsrit a Oradiei. De
la aceasta cetate a Clujului i pin' la Alba Iuham se merge spre sud.
Umilul de mine am auzit in cetatea Cluj a' Mihail Apafi, craiul, a ple-
cat in vilaietul haidusacilor. De aceea i noi, intorcindu-ne, a trebuit s
mergem in prile acelea. Atunci, am mers, de la Cluj, cind spre nord, cind
spre vest si cind spre sud, incit, umblind timp de o sAptmin, am vizitat
si am vzut o mulDime de sate, orase i cetti. Pentru c relatarea celor
neinsemnate nu prezint interes, numele multor popasuri ne-au rmas
necunoscute, din care pricin nu le-am descris. Plecind de la primul menzil,
al crui nume nu-1 cunosc, am mers timp de cinci ore.
Caracterizarea cetatii Gilu262.
In limba maghiar inseamn...27. S-a relatat mai sus, in capitolul
despre Ali pasa, // al, mai inainte, aici fusese tronul blestematului Rkczi. 423
Aceast cetate intrit i puternic nesupunindu-se lui Ali pasa, orasul
su fusese incendiat, capturindu-se przi i avutii nenumgrate i nem-
surate. Acura am vzut-o infloritoare. Cetatea se afl intr-o vale intins
si este o constructie solid i puternia, avind o form pentagonal, dar
262 Namir, iar la nota 4: Namin, ung. NAmny. De f apt G. Rkczi al II-lea a murit
la Oradea (G. Kr au s, op. cit., p. 345).
266 1661-1662.
262 Vezi vol. VI, pp. 25 26.
222 Erdel Belgradi, Belgradul ardelenesc".
262 Gellu (cit. este Ghialu).
270 Lacun in text.
Dui:a opinia lui V. Bogrea, GilAu (Gyalu) derivA din rom. Dealu (Contributii onomastice,
In Dacoromania", 1924-1926, p. 866. Vezi si N. Dr Agan u, Toponimie ci istorie, Cluj,
1928, p. 109 si i d e ni, Romdnii In veacurile IXXIV, pp. 430-431).

683

www.dacoromanica.ro
 este naic. Riul Some curge pe aici dinspre fsrit i este o ap dt..toare
de viat. in aceast cetate am rmas o noapte i, luind de la epitanul ei
daruri .1 insotitori, am trecut riul Some clare.
Timp de apte ore am strbtut sate infloritoare i cimpii frumoase
i am ajuns la satul liense271. De acolo, am mers spre apus timp de
cinci ore.
Caracteristicile oraplui Samodji272.
pe acesta, ruinindu-1, Il distruseserlm pe vremea lui Ali paa. in
prezent, a inflorit ; oraul s.0 se afla intr-un loe plin de grdini i vii, fiind
un ora foarte plcut, pe malul riului Some ; merit s fie vizitat.
Riul acesta, Some, de care s-a amintit, izvorind din muntii Sinal273,
curge in apropierea riului Tisa i ud ceftile : Stmar274, Carei278, Ecsed278,
Nmny27, Ka116278, precum i o multime de alte orae i de sate ale dis-
trictelor din cimpiile acestor cetti. Mai sus s-a araat cu detalii a.' el se
vars in riul Tisa, in districtul cettii 'Call. De acolo am mers timp de
cinci ore.
Caracterizarea oraplui Turda279. Din muntii de aid se scoate sare sub
formA de bolovani. Cine n-a vzut acest lucru plin de invtminte s nu
spun c a umblat in lume. Fereasc. Allah, in galeriile adind din pmint
sint bgati criminalii i hotii, care sint pui s taie sarea. Ei sint o categorie
de fiinte ce nu seamn deloc cu oamenii ; sint nite ticaloi in chip de s'al-
batici. Ei sparg munti nesfiriti cu ciocane mari i. scot sarea Mcind peteri
gropi. De aici se obtin patruzeci de mii de galbeni, ceea ce constituie
un venit mare. Din acest ora, Turda, sarea se trimite la toate punctele
424 de graniti. Este o sane foarte gustoas. i toti locuitorii de aici sint negus-
tori de sare. in volumul de dinainte s-a artat amnuntit J., in anul 1071280,
Ali paa, ruinind acest ora, luase de aici citeva sute de prizonieri. Acum
oraul este frumos i infloritor. i noi am vizitat galeriile de sare ; fereasc
Allah !

271 Lense, neindentificat.

272 Samodji, iar la nota din volum : 5amoh i Samoh; estc Gherla.
273 Sinal sau Senal, iar la nota : Senial; neidentificat. Somesul izvorste din muntele
Vldeasa (S. Cald) si din Muntele Mare (S. Rece).
274 Sakmar, Satu Mare.
376 Kalo sau Karul.
276 Ehtevar sau Ehatvar.
277 Benamin san Yenamin.
378 Kaluk, iar la nota 6 din volum Kalo.
379 Tuzda. Vezi si vol. VI, p. 19.
2" 1660-1661; in alte prti: 1072 H. = 1661-1662.

684

www.dacoromanica.ro
 De acolo, timp de ase ore, am mers spre sud. Satul prosper Dej1e281
nflorise de curind i. semana cu un ora. De acolo, timp de cind ore, am
trecut prin cimpii i sate infloritoare.
Caracteristicile ceatii Aiud282. n anul. .283, cInd venisem aici, i aceasta
era o cetate mica, infloritoare i frumoasa, avind un ora mare i fiind in
plina prosperitate. S-a artat mai sus ca vizirul de Buda, Cerhadji-Ismail
paa, ruinindu4 i incendiindu-1, 11 devastase cu armata Budei, iar pe
locuitorii ei Ii luase in prinsoare .1 Ii macelarise. Acum a devenit de o rnie
de ori mai infloritor i mai frumos dedt inainte, dar cetatea era in curs
de reparare .1 de intarire. Muntii, ce constituie bastioanele cetatii, sint
In intregime acoperiti cu vii. Barbati aratoi i femei frumoase se &ese
aici in numar mare, iar locuitorii sint sanatoi i voioi, caci clima e placuta.
De asemenea, sint i numeroase constructii i terenuri cultivate.
Caracteristicile oraplui Zenvar283. Mai inainte fusese o cetate. in anul
1070285, hanul t'atar .1 cazacii, venind aid, distrusesera aceasta cetate. in
prezent, ea a ramas in starea aceea. Are un ora mare .1 e ata de inflori-
tor i de frumos, indt poate fi comparat cu oraul Debretin288 din Ungaria
de mijloc. tn timpul lui Ali paa fusese incendiat, dar acum e refacut. Umilul
de mine nu-1 v.zusem mai inainte. Se afla aezat la poalele muntilor
fiind un ora inconjurat de vii i de gradini frumoase i avind o clima foarte
placut., este un loe foarte prosper 9.1 de nepretuit i. rara seaman.
De acolo, timp de...2" ore, am mers spre sud i, strabtind mui4ii, am
trecut calare riul Cri, pe la izvoarele sale. El curge prin cetatea noastr.
Ineu i prin cetatea noastr. Gyula. De acolo, am mers spre sud i, traver-
sind muntii, am ajuns la popasul numit satul Jedek288, care nu este un
sat atit de infloritor. De acolo, timp de dou'a ore, am mers spre sud.
Caracteristicile Bologa288. Atunci dnd veniseram aid, cu serasche-
rul Ali paa, o pustiiseram ; acum Ins am gasit-o de o mie de ori I mai 425
infloritoare i mai prospera ca mai inainte.
De acolo, mergind timp de patru ore, am ajuns la popasul zis satul
Dejle sau Dijle; neidentificat. Poste Decea, aflat filtre Turda l Alud.
281 Enetvar.
181 Lacun in text. 1660-1662.
U4 Zenvar, neidentificat. ta vol. VI, p. 12-13, se vorbete de cetatea Zedvar.
181 18 sept. 1659-5 sept. 1660.
186 Doprodjin.
287 Lacuna in text.
160 Jedek, neidentificat.
160 ebefvar. Vezi vol. VI, pp. 26-27 (.FebeF Uyvar).

685

www.dacoromanica.ro
Kalapsen290, care este satul hass2" al craiului Barcsai292, ciracul vizirului
Kpriilii cel decedat293.
De acolo am mers timp de o or6 9.1 am trecut printr-un ora mic, al
csrui nume nu-1 tiu. Mergind Inc cind ore, am ajuns la popasul numit
satul Ionad29, aflat intre munti. Acesta este un sat infloritor, iar raialele
de ad sint ghiauri valahi295. De aici pin la vilaietul sailor, toat raiaua
o formeaz valahii, deoarece, beii lor din Tara Romneascs f.cind foarte
multe tiranii, toate raialele s-au aezat in Ardea1296, zicind c5.' acolo este
dreptate i echitate ; pltesc craiului cite un galben drept haraci, nefiind
supuse la alte d.'ri. Dar raialele valahe nu sint curate ; raialele maghiare
ins., precum i otile lor sint curate. De acolo, mergind tot spre sud, timp
de opt ceasuri am trecut prin munti i. pAduri.
Descrierea resedintei craiului Ardealului, adicii a cetdtii Alba 1u1ia297. Pe
suprafata pAmintului sint patru Belgraduri : Belgradul albanez din Rume-
lia298, Belgradul de la Dunre, Belgradul de scaun299 .1 acest Belgrad ardele-
nesc, care era foarte infloritor. Mai inainte, in anul 1069300, cind hanul Crimeii,
Mehmed Ghirai han, se dusese cu cazacii-frati s. cucereasc. Ineul, asediind
acest Belgrad i cucerindu-1, dup o zi, il incendiase301. Dup aceea, in anul
1071302, impreun. cu Seidi-Ahmed paa, am pustiit-o din nou. Dup aceea,
a fost refAcut. Tot in anul 1071, cind am venit aici cu serdarul suprem
Ah paa, 1-am distrus din nou, lucruri despre care s-a scris amnuntit in
volumul de mai sus.
Acum ins, cetatea lui Mihail Apafi .1 bisericile, piata, tirgul, precum
i bAile, hanurile i seraiurile dinastiilor, pin la malul riului Mure, pre-
29 Kalapsen sau Kalbesen; neidentificat.
291 Hass, feud5..
292 Acatiu Barcsai (1658-1661). Despre averea lui A. Barcsai vezi Koncz Jo z s e f,
Barcsai Akosn lefoglalt javai 5sszeirdsa [Inventarierea bunurilor confiscate ale lu A.B.], in
T6rtnelmi 'Ns", 1887, pp. 375-391.
298 Kpriilit Afehmed pasa, mare vizir (1656-1661).
2" Yonaci sau Bunaci; neidentificat. Despre satele din aceast regiune vezi Cumidava",
II, 1968, pp. 53-77.
296 Kara Eflak. Valahia NeagrA, uneori se referii la Oltenia, lar alteori la toot& Tara
Rom fineascA.
296 Situatia iobagilor din Transilvania fiind mai grea, ma mult acestia emigran in Tara
Romineasc5. s'i Moldova. Vezi David Pr oda n, Teoria imigratiei romtlnilor din principatele
rouldne in Transilvania in veacul al XVIII-lea, Studiu critic, Cluj, 1944.
297 Belgrad-i Erzel, adic5. Belgradul cel nenorocit", in sens de orasul care se rAzvr5.-
teste ; in loc de Erdel Belgradi".
296 Arnavud Belgrads.
"9 Ustolni Belgrad, Stolni Belgrad, Stuhlweissenburg, adicl Alba Regall, ung. Szkes
Pehrv dr.
200 1658-1659. Mehmed Ghirai IV (1654-1666).
3" La 5-6 sept. 1658 (G. Kr au s, op.cit., p. 270 o Cd/cItori, V, p. 569).
302 1660-1661. Vezi vol. VI, pp. 17-19.

686

www.dacoromanica.ro
cum 0 o alta parte, pink' la local de spinzurtoare, slut atit de infloritoare,
incit nu pot fi descrise. Palatul nefast al crailor, ce fusese incendiat, a
devenit atit de frumos 0 infloritor, incit nu-i poate fi asemuit decit palatul
lui Ferandun"3, craiul ceh din vilaietul Cehiei.
Multumesc lui Allah c 1-am esit aici pe crai, care m-a primit la un
divan mare 0, araind fat de umilul de mine mult respect, mi-a zis : Hei,
Evlia Celebi, bine ai venit r. in anul...8", cind merseserAm, impreun.
cu Ali paga, in tara Ardealului, pink' la malul riului Tisa, in vilaietul secuimii,
l 0 ne intorseserm, atunci, efendiul nostru, Melek-Ahmed pava, apucindu-1 as
de minA pe acest ghiaur, ling5. cetatea Odorhei305, il dusese la serdarul Ali
paa.
Devenind astfel crai independent la divanul cel mare, el era supusul
devotat al efendiului nostru, Melek-Ahmed paa. De aceea, pentru leg.-
turile din trecut, el m-a tratat acum cu respect 0 m-a aezat ling el pe
un tron. in dipa dud i-am inminat craiului scrisorile de prietenie ale
vizirului de Oradea, Hasim-Mehmed paa, 0 ale vizirului de Ineu, Djerrah-
Kasim pava, 0 cind ele au fost citite, el s-a sculat in pidoare, bucurindu-se
mult, 0 a spus : De ce au drimat cetatea S'Acuieni din apropierea Oradiei
voastre 0 cetatea mea Adrian ? Cgci intr-o zi yeti avea nevoie de ele. imi
pare fAu de ele".
Atunci umilul de mine i-am zis : Darimarea cetAtii S6cuieni s-a facut
in urma rugmintii cezarului Austriei, imp6ratul ; de aceea am darimat-o.
lar cetatea Adrian o drimase Ali pap., in urma p5.cii, dar voi ati refcut-o
iar5.0. De aceea am darimat-o, in urma hatierifului trimis de padiah".
Atund el s-a necjit foarte mult. Apoi, scotind-o din sin, am predat craiului
ardelean scrisoarea pe care mi-o daduse cezarul Austriei c6tre cei apte crai.
Atunci craiul, vzind aceasta, s-a buimAcit de tot 0, sculindu-se in
picioare, a aratat tuturor ghiaurilor din divan scrisoarea cezarului, iar toti
ghiaurii 0-au scos din cap caciulile felurite, privind cu veneratie la hir' tia
data de mine 0 au adus multumiri. Am observat c ochii craiului s-au
umplut numaidecit de lacrimi. TIlmacii citind scrisoarea cezarului, dud
craiul a luat cunotint de continutul ei, s-a sculat imediat 0 m-a luat de
brat, zicindu-mi : Bine ai venit vechiul meu prieten r.
Apoi m-a luat 0 m-a dus in locuinta sa 0 m-a tratat cu mare cinste,
punind s mi se pregteasca trei incAperi in seraiul sh'u. Mi-a acordat, cu
mare generozitate, toate tainurile, din care n-au lipsit zah6rul 0 scortipara
303 Ferandun, in loe de Feranduf, Ferdinand I de }Iabsburg. Pentru palatul princiar din
Alba lulls vezi mai nou Mar garet a Ben k, Despre castelele transilvarte cu cornipl crenela-
14, in Buletinul Monumentelor istorice", 1970, nr. 1, pp. 16-24.
a" Lacunii in text ; este vorba de anul 1661.
"5 Udvarhel, Udvarhely.

687

www.dacoromanica.ro
 i cuioarele, incit am petrecut ziva .1 noaptea cu el i cu sotia sa, precum
i cu multe fete dragalae ale vremii, dintre unguroaice. Allah tie c noptile
le-am petrecut ca noaptea de Kadir306, lar zilele le-am petrecut ca Bayramut
i ca Anul nou al ahului Horezmului. Cu toate acestea, impreun cu cei
din suita mea, am indeplinit cele cinci rugaciuni zilnice .1 nu ne-am impiedecat
sa cintam cu voce tare chemarea la slujba a lui Mahomed307. Dar cind am
fost in vilaietul ceh, am fost impiedecati sa cintam ezanul cu voce tare,
427 in palatul criesc, // dar dteam totui ezanul islamic cu voce scazuta. Ling
craiul acesta al Ardealului, insa, am petrecut foarte bine.
A doua zi, scotind din coul meu, i-am dat craiului Ardealului scri-
sorile vizirului cezarului Austriei308, marele Rudolf369, ale vizirului palatinm,
ale vizirului Joja3n, ale vizirului Montecucculi37-2, precum i ale primului lor
episcop318 i ale altor personalitti. Atunci, el s-a bucurat foarte mult. Chid
m-a intrebat despre intilnirea solului nostru Kara-Mehmed paa cu cezarul
despre felul cum a fost tratat cu respect i cu darnicie, umilul de mine
am dat raspunsurile cuvertite la intrebarile craiului. Apoi uieriim m_au
dus iara'i la conacul meu, unde am petrecut imparatete, timp de trei
sapfamini incheiate, luind parte, zi de zi, la vinatoare i petreceri. Dupa
aceea, el mi-a daruit, umilului de mine, trei sute de galbeni ardeleneti,
punga de gurui de Baia Mare318 .1 stofa de postav, zece topuri de pin-
zeturi, zece puti-carabine i cinci ceasornice, iar sotia sa, Meine Frau316,
mi-a da'ruit .1 ea multe alte lucruri minunate ; pina i pajii mi-au facut
multime de daruri.
De asemenea, craiul a dat unele daruri i scrisori pentru beii317 Tarii
Romaneti i Moldovei i pentru dregatorii lor, pentru craiul leesc, pentru
1011 A 27-a noapte a lunii Ramazan; se petrece in veghe. Kadir sau Kadr.
"7 Ezan-s Muhammedf.
Venceslas Eusebiu Lobkowicz (1659-1677), preedintele Consiliului aulic de rglzboi
apoi ministrul impAratului Leopold I (1668), sau Giovanni Ferdinand Porcia (Portia), care
eirmula in Imperiul habsburgic in numele impiiratului Leopold I.
$00 Rudolfw, In loe de Rudolfus ; de f apt Leopold I (1655-1687).
no Francisc Wesselnyi (1605-1667), palatin al Ungariei (1655-1667).
311 foja, probabil Contele de Souches, generalissimul armatei imperiale in Ungaria.
su Musiti Kuhula, Raimundo Montecucculi (1609-1680), general, comandantul armatelor
finperiale impotriva suedezilor in campania din Polonia (1657-1658) ; in calitate de mare.*
de cimp a comandat armata imperiall in rilzboiul contra turcilor (1663-1664), pe care i-a
infr/nt la Raab. Din 1668 a fast preedinte al Consiliului aulic de rgaboi.
Bafirfak.
Ufarias.
sis Nehban Ejder.
si' May Frau, Ana Bornemisza, sotia lui Mihail Apafi.
$U Bey, in sens de domn, voievod.

68g

www.dacoromanica.ro
craiul Varoviei318, pentru craiul din Cracovia, pentru vizirul din Timioara,
pentru aga de trmuri319, pentru printul calgai320, pentru nureddin-sultan321
i pentru insui hanul Crimeii, Mehmed Ghirai. Totodatk el a dat scrisori
pentru beH Trii Romneti i. Moldovei. De asemenea, dindu-ne sute de
ghiauri destoinici, ca insotitori, ne-am luat apoi rmas bun de la crai i.
de la ceilalti demnitari.
Desfire conacurile mniuinile in drumul nostru de la Alba Iu1ia322 pina la
vilaieturile Timiparei, Tdrii Romdne#i i Moldovei.
Mai intii, am mers in ziva aceea timp de opt ore.
Caracteristicile cetatii Vint323. La inceput, era un ora mare, aezat
pe malul riului Mure, i asculta de craii Ardealului. /1 incendiase, mai
intii, in anul 1068324, Ismail pava. In prezent nu este aa de infloritor, iar
cetatea sa se afl pe virful unui munte inalt i stincos ce se inalt.' spre cer,
In partea cealalt a riului Mure, fiind zidit solid, 1/ din piatrk in form 428
de parat. Dei am indurat multe greufti .1 m-am urcat in cetate, totui
nu in-au lsat s-o vizitez. C."pitanul cettii, ieind afark ne-a dat un ospat
i unele daruri, dup care am plecat. in prezent, ghiaurii din aceast cetate
se afl in stare de rscoal impotriva craiului Ardealului. De acolo, ple-
cind spre apus, am mers timp de nona ceasuri.
Descrierea cetatii Or4tie325. Cetatea sa, aezat pe, malul unei ape -1
la poalele unui munte, este zidit din piatr i. era, deci, o cetate puternick
cu un ora intins. Ali paa a incendiat-o i pe aceasta. Acum se afl.' din
nou intr-o stare mai infloritoare decit in trecut, filiadc este un loc foarte
productiv, avind o cimpie mnoas., vii i grdini.
De acolo, am plecat spre apus i, mergmd timp de apte ore de-a lungul
marelui fin Mure, am trecut pi-in sate infloritoare i prospere.
Caracteristicile cet ii Deva324
Este o cetate puternick ale arei virfuri se inalt spre cer i se afla
situat in partea cealalt a riului Mure. in vilaietul Ardealului, In Cehia
i in tara leeasc5., nu exist o asemenea cetate puternick Trecind pe podul
318 Varsalga.
9 Yalt-agass.
320 Calgai-sultan (Kalgay-sultan), printul mostenitor al hanilor tgtari.
sil Nureddin-sultan, primul sfetnic al hanilor tatari.
M Erdel Belgrads.
218 Viran sau Veyran, lar la nota 3: Vittraf i Viraras; foarte probabil Vintul situat 1ntre
Alba Iulia i Orgstie. Vezi descrierea din vol. VI al operei lui pp. 16-17.
214 10 oct. 1657-28 sept. 1658.
325 Sanar. Vezi vol. VI, p. 16.
3" Devevar.

689

www.dacoromanica.ro
 Muregului, am rgmas o noapte in cetate gi am vizitat-o aga cum am vrut.
De fapt, muntii inalti din partea de vest sint adevgrate bastioane pentru
aceastg cetate ; acegtia nu-i dguneazg cu nimic 0 nimeni nu se poate apro-
pia de aceastg cetate. Se afl descris in mod amAnuntit mai sus, cum, in
anul 1071327, cind intrasem in Ardeal, cu Ali paga, aceast cetate, nesupu-
nindu-se debe, nu lgsase ca armata islamicg s bea din apa Muregului. Dupg
aceea, in drum spre cetatea Oradea, venisergm din nou, de la cetatea Lipo-
Va328, la cetatea aceasta Deva, pentru ca Ali aga din Oradea322 sg-gi salveze
fratele din prizonierat.
Acum am vizitat din nou, asa cum am dorit, aceastg cetate gi, dup
ce am primit daruri de la cpitanul ei, am mers spre sud, timp de trei ore,
prin cimpii gi, dupg ce am trecut prin strimtoarea Cernei330, am ajuns la
popasul zis atunul craiului Barcsai331, care este un sat mare gi infloritor,
locuit de maghiari 0 de valahi.
Dupg aceea am raers timp de gase ore gi am trecut printr-o cimpie
denumitg Hateg332 cgreia i se zice 0 Hacek". De acolo, am mers din nou
spre apus gi am trecut cu bine, slavg lui Allah, prin Poarta de Fier, ziditg
de Alexandru cel Mare333. Dar in anul 1071, dud ne intorceam din expe-
429 ditia impotriva Ardealului, impreung cu Ali paga, il poposiseam pe zApada,
In partea interioarg a acestei Porti de Fier, pe cimpia Hategului, din care
pricing, timp de trei zile gi trei nopti, ping cind am trecut prin muntii 0 pgdu-
rile acestei Porti de Fier, pieriserg zece mii de prizonieri de gentil iernii gi se
ivise o mare foamete. Toate acestea sint relatate mai sus. Slavg lui Allah,
acum am trecut cu bine prin Poarta de Fier gi am intrat in tara islamicg,
mergind spre apus gi la vale.
Descrierea ceteitii de popas numitd Caransebess34. Mai inainte, ea a fost
327 6 sept. 1660-26 aug. 1661. Vezi vol. V, p. 403.
318 Litova, in loe de Lipova.
820 Varatle, in loc de Faatli (din FAget). Nota 4 din volum: V ahatli.
830 Lena.

331 Karye-i Bar9ay Kral, satul Bircea, jud. Hunedoara. Vezi I. B 5. n ii t eanu 1, Gel
din urmd ban al Caransebesului si Lugojului. Hunedoreanul Acaliu din Bircea Mare (Barcsai
A kos) ca stimulator al progresului cultural-bisericesc, in Mitropolia Banatului," X, 1960,
nr. 3-6, pp. 29-35.
331 Hacek.
333 Iskender Zalkarneyn, nume dat lui Alexandru ce! Mare de turci si de arabi.
334 Sebe. Bvlia ii spune in mod constant Caransebesului, Sebe, nume intilnit in miele
documente mai vechi. Li aceastli vreme numele orasului era Caransebes = tirg de earavane
pe apa Sebesului, dupa cum a aratat V. Bogrea in Daeoromania", II, 1921-1922, pp.
666-667.

690

www.dacoromanica.ro
descrig de dota orimbis De acolo, am plecat tot spre vest, mergind timp
de ase ore.
Descrierea cetiifii Lugoj. Se afl descris mai sus a, pe cind
Mehmed paa, in anul 1069335, a mers s. cucereasca Ineul, a cucerit
aceast, <cetate> i cb.' de dota ori am trecut prin ea. Acum ins6 nu am
poposit la Lugoj, ci am mers timp de patru ore spre apus.
Caracteristicile cet,tii Timipara336. Djerrah-Kasim paya, valiul vilaietu-
lui, stind la Ineu, am dat scrisorile i darurile craiului Ardealului caima-
camului su, Ahmed aga, care se afla la Timioara, i am l'Amas aid o
noapte. Apoi, dis-de-dimineat., am plecat de la Timioara, primind daruri
i insotitori, precum .1 scrisori de la mai sus numitul Ahmed aga.
Relatarea despre conacele prin care am trecut cind am mers in Tara
Ronuineascii337
Mai intii, pornind de la Timioara, Cu insotitori, am mers timp de o
ora i am trecut pe Podul Ordier335. Acest pod are ase piloane335 .1 este
un pod de lemn mare i trainic. Riul Timi34 ce curge pe sub el izvor5.te
din tara Ardealului. Piraiele ce curg prin anturile cetAtii Caransebe i
Lugoj se varsd in acest riu Timi3". O parte a acestui riu curge i prin
antul Timioarei i, trecind prin palanca Panciovei, se varsa apoi in Dunare.
Trecind Podul Ordiei", am mers timp de apte ore spre sud, prin es.
<Urmeaza descrierea cettilor Viret 9.1 Palanca Nou din R.S.F. Iugoslavia.
Se arat c beiul de Moldova st in aceast ultim cetate>.
...In partea de vest a acestui ora <Palanca Nota> curge riul Cara342, 432
care este o ara placut. i care se vars6 in Dunre aproape de acest loc.
Este ing mic i izvorate din munIii Cara ai vilaietului Ardeal i, curgind
pe la cetatea V'iret i prin cimpia Cettii-Noi, se vars. in Dunre. Riul
Nera3" vine din podiul galemsa3" i se vars." .1 el in Dulare, in partea
de rsrit a acestui ora...
334 bis Vezi vol. VI, p. 5 (Seyahalname).
Despre aceastl cetate, fost castra regal din sec. XIIIXIV, inconjurat apoi de o cetate
bastionari de generalul Castaido la 1551-1556 si refAcuta partial de Gabriel Bethlen
G. Rk6czy I, vezi Caldtori II, p. 329; G. Anghe 1, Cettlfi din Transilvania, pp. 119-120.
335 29 sept. 1658-17 sept. 1659. Vezi vol. VI, pp. 4-5.
a" Vezi vol. VI, pp. 4 5.
337 Eflak.
338 Ordun; gresealft in loc de ordu, adiciL oeste", tablrl". Mai jos e vorba de ordu.
339 Gba, ochi.
340 Tannpar sau Temqvar.
341 Tamsf sau Temin se poate citi
341 Kra,sova sau Kra,su. Se varsii in Dun5se mai sus de Bazias.
Terpal sau NerFal.
344 9alemsa,1 sau Calma neidentificat. Nera izvorlyte din muntii Semenicului.

691

www.dacoromanica.ro
 <Urmeaza vizitarea .1 descrierea cetatii Ahram din sudul
439 Caracteristicile cetalii Duna Varad. Aezata pe o stinca de pe malul
Dunarii, in prezent ea se afla in eialetul Timioara .1 este o cetate la care
440 cu greu se poate ajunge. Ii Mahmud pava, dup ce a cucerit cetatea Golu-
bats", a baut-o timp indelungat cu tunurile balimeze, din cetatea Golubat.
Atunci afurisitii de ghiauri ce se aflau in interiorul Varadului au ieit din
cetate .1. au cerut indurare de la trupele otomane. Dup ce au ajuns in tara
Ardealului .1 au rezidit cetatea Oradea, ce se all in prezent in miinile noastre,
i-au dat denumirea de Oradea, dupa numele acesteia. Potrivit unei versitmi
din popor, i s-a mai zis Varatm, din Var atlar348, dupa caii de bronz impo-
dobiti cu aur .1 facuti de care fili lui Menuceher i aezati in interiorul
cetaii Oradea ca simbol. Dar in timpul acela Duna Varadul se afla la
ghiauri...
Dupa ce am vizitat-o, ne-am imbarcat din nou in corabie i, privind
spre cele doua maluri ale Dunarii, am mers, pe Dunare in sus, iarai la
cetatea Moldova. Aici am primit de la comandant insotitori care sa ne
calauzeasc i, incalecind pe cai, am coborit cu ajutorul lui Allah, in cinci
ceasuri, prin trecatoarea gaziului Ali bei343, pe malul Dunarii, trecind prin
mai multe sate.
Palanca Liubcova350. Aceasta a fost cladita de otomani ; se afla pe
malul Dunarii, in vilaietul Timioarei, fiind hassul beiului de Moldova351.
Stapinul ei e subaiul ; are i naib332. Are un dizdar, aizeci de oteni, dar
n-are chehaia i nici serdar de ieniceri. Cetatea este o palanca mica in patru
colturi, intr-o lunch' larga, la doua sute de pai de la Dunare. in ea se afla
numai cinci case ; alte cladiri nu mai sint. Are comandant, mehterhane
de cetate, chehaia ; alte constructii nu sint. Are ant dublu. Se spune
pe vremea ghiaurilor era foarte infloritoare ; in prezent se gasesc cinci tunuri.
in fata portii, dincolo de ant, se afla o geamie cu acoperiul cu mina-
retal din scinduri. in ora se gasesc vreo suta de case de musulmani, cu
441 gradini i cu vii, 0 o suta /1 de case de ghiauri. Toate sint case de <oameni>
3" Oradea de la Dunke. Este vorba de cetatea Sf. Ladislau, situatA la 7 km de Moldova
Veche, construitA de Sigismund de Luxemburg la 1427-1428 (Studii de istorie a Banatului,
1969, p. 49).
846 Giiverdjinlik, pe malul sirbesc al DunArii ; Golubat.
347 AdicA Oradea.
Var atlar, adick. slut cal".
Treciitoarea Ali bei".
850
331 Modova, localitate In Banat, pe DunAre ; Moldova-Veche.
362 Niyabet, in sens de unitate administrativ-judecAtoreascl aflatA sub jurisdictia unui
naib, sidle& ajutor des cadiu (uneori i cadiu).

692

www.dacoromanica.ro
skaci, acoperite Cu indrila i imprejmuite cu garduri de sdnduri. N-are
baie i han .1 nici bazar, dar sint foarte multe vii 9i. grAdini...
<Urmeaz vizitarea cettii Dobrenova de peste Dun6re>.
intorcindu-ne la Liubcova, comandantul ne-a dat ostai drept c5.1nze,
cu care am mers timp de cinci ceasuri spre fskit i, trecind peste citeva
stind prpstioase, ne-am aezat corturile pe malul Dunkii, intr-o cimpie
larg cu vii i grdini. Raialele din satele vecine au adus oi, miei i alte
merinde i buturi, iar pe cind slugile noastre pregaeau mincarea de prinz,
skmanul de mine, impreun cu citiva insotitori, urcindu-ne intr-o corabie,
am trecut pe partea cealalt. a Dunkii.
<Descrierea Drencovei353 din sangeacul Semendria>.
Dup5 vizitarea oraului, urcindu-ne din nou in corabie, am tre- 442
cut iar.i la Dobrenova de dincoace i, primind de la comandant c.luze,
am mers patru ceasuri spre rskit.
Descrierea locului de vizitat Tahtali Ghirdab364. In fiecare an, in aceast
viltoare se fac bucti cel putin 70-80 de corbii de pe Dunre i pier multe
mii de oameni. Dei nu-i o strimtoare ingust., totui, din orinduirea lui
Allah, de pe malul acesta al Dunkii i pilad in partea cealalt5 pietrele *i
stincile stau in mijlocul Dunkii ca nite spinki de peti i ca nite poduri
de scinduri. De aceea se i. numete locul acesta Tahtali-Ghirdab355. In
locul acesta cursul apei .1 zgomotul pe care-1 face aceasta sint de nesupor-
tat, iar corbiile de tranzit sint trase, de pe uscat, de naii de oameni cu
funii numite treang-uri355 cu greu le trec fr a produce accidente. Unele
corbii se sfrim in mii de bucati, stricindu-li-se meteugkiile. Cind
trec printre aceste stinci, ametesc in Dunke chiar i. morunii i. crapii, iar
unii cad pe uscat, fringindu-li-se mijlocul. Pe scurt, aceasta este] o viltoare
foarte primejdioas." pe Dunke .1 Allah s'A fereasc5 corbiile .1 pe oameni
de ghirdapul acesta. Dar mai la vale de aceste ghirdapuri se merge in
si gurant..
Privind de aproape i. acest spectacol, am mers apoi, impreun cu
insotitorii notri, timp de cinci ceasuri, tot pe malul Dunkii, spre riskit.
Trei Turnuri357. Se spune c aceast5. localitate, Trei Turnuri mari,
de pe pmintul <cazalei> Moldova, era mai de mult in bun: stare, dar

"a Drencova; o localitate cu acest nume se afll si in nordul Dunkii, in jud. Timis.
Tahtall Girdab; e vorba de ghirdapurile de la Cazane, de la Portile de Fier.
..354 Tahta inseamn6. scindur5.".
SSSIFtrank ipler, in sensul de funii numite streanguri".
457 UF Kule; este vorba de cetatea Trei Cule sau Trei Turnuri, zidit in sec. XVI de Petru
Petrovici. Ruinele ei se mai vild incl linga satul Svinita (vezi Studii de istoria Banatului, 1969,
pp. 45 47).

693

www.dacoromanica.ro
 ghiaurii din Ardeal au distrus-o, deoarece muntii i dealurile ce se afl la
nord de Kule sint podiurile cettii Co1p58 din vilaietul Ardeal.
Srmanul de mine, urcindu-m, din Trei Turnuri, intr-o corabie, am
trecut pe malul cerlalt al Dunrii, spre cetatea Kladovo858.
443 . . . Vizitind i cetatea aceasta388, am trecut apoi inapoi la Trei Turnuri
i, luind cluze cu noi, am mers de acolo pe malul Dunrii cinci ceasuri
spre rasrit.
Caracteristicile cetalii Inlik361. In local acesta Dunrea se ingusteaz
in chip de necrezut, lar pe cele dona maluri, pe stinci inalte pin la cer,
stau dou cetti, fat in fatd, inca din timpul ghiaurilor. Nu mai locuiesc
ins astzi oameni in ele. Pentru ca, atunci cind trec pe aici vasele de pe
Dunre, ele s nu fie atacate de tilharii de la Dunre, in aceast strimtoare,
beiul din Orova.582 i. beiul din Vidin au pus pucai in cetatea Inlik i in
cetatea de pe dealul din fat, iar capudanul Dunrii a rinduit 9i el dou-
sprezece cornil, la aceast trectoare, i. toti beii i capudanii au poruncit
pentru a trece corbiile in sigurant...
444 . . . Pe vremea ghiaurilor, ei trseser de la o cetate la alta 1/ un lant
de fier, gros cit bratul unui om .1 bine legat de o parte 9i. de alta, incit nu
numai corbiile, dar nici brcile nu puteau trece pe acolo. i acum se mai
pot vedea pe stincile de pe cele dou maluri gwile unde erau prinse
lanturile...
445 . . Se spune c pe vremea ghiaurilor
. la aceast trecatoare se lua
vain de la toate vasele. intr-un cuvint, sint locuri deosebit de ciudate
9i. merit sl fie vzute. Apoi, srmanul de mine, trecind prin aceast strim-
toare de la Inlik, am mers de aici mai departe spre rsrit, pe malul Dunrii,
timp de patru ceasuri.
Caracteristicile vechii cetclii Orpva. A fost ocupat in anul...383, de
la ghiaurii ardeleni, de gaziul Bali bei, in timpul lui Ebulfeth354, .1 multi
ani a stat goal.

858 Koldjevar, Kalcevar sau Kuludjvar; cetatea Colt. Aceasta este destul de departe de
Trei Cule, in Hateg.
889 Fethislam. Kladovo se di& in fata orasului Drobeta-Turnu Severin, la o distant& destul
de mare de Svinita.
880 Poradja sau Porafa.
311 Ittlik, pesterl", vAgilunl". Azi Petera Veterani.
M l'yoyo sau Erfova.
M Lacunil in text. Cetatea Orsova, existentil in secolul al XIII-lea, refAcutil de Ludovic
cel Mare la 1372-1373 o de Pippo Spano dup& 1408, a fost ocupatA si avariatA de turci la
1524 (PI urmuzak 1, 11/3, p. 488). Vezi istoricul cetAtii in Studii de istorie a Banatului,
1969, pp. 42-44.
344 Mehmed al II-lea (1451-1481). De fapt in 1524.

694

www.dacoromanica.ro
 Pe vremea lui Suleiman han, in anul 9333, cuceritorul Timioarei,
Ahmed paa, al doilea vizir, a reparat-o, iar cind s-a facut recensamintuPee
vilaietului Timioarei, Orova a devenit reedinta unui sangeachei. in
prezent, dupa legea lui Suleiman han, venitul beiului este de 310 000 aspri.
In sangeacul lui se gasesc 13 zaimi i. 556 timarioti. Are un alaibei i. un
ceribai, precum i un iuzba1. in timp de razboi Wile beiului, laolalta
cu gebeliii, se ridica la 3000 de soldati alei. Dupa regula, se mai afl in
acest sangeac : chehaie de spahii i serdar de ieniceri, dizdar, 150 de ostai
pentru paza cetatii, ag de azapi, aga de martalogi, intendent de vama,
muthesib, stringator de taxe, intendent de harad, aga de constructii, che-
haia al oraului, iar din partea eriatului profetului are eihul-islam, nakib
i cadiu, cu rang de 150 aspri. Mai are i 70 de sate i comune.
Cetatea este o palanca frumoas., in patru colturi, inconjurata cu ziduri
de pamint, pe malul Dunarii. De jur imprejur sint 800 pa5i. Are dou porti :
prima, o poarta mica de lemn, d.' spre rasarit, pe malul Dunrii; a doua
este la apus, tot pe malul Dunarii, .1 da spre ora. Partea de sud a cetatii
e scaldata de apele Dunarii, dar spre nord se afl. inaltimi i. anturi adinci.
In cetatea aceasta palatul beiului e mai frumos decit toate celelalte case.
Deasupra zidului de pe malul Dunarii se afla' numeroase locuri de recreiere
i fel de fel de palate de petrecere. Are, in total, 50 de case acoperite cu
indrila. Linga poarta cea mare se afl. o mica geamie plcuta, cu fata spre
Dunare i cu multi enoriai.
Descrierea cetigii interioare. Este o cetate mica, zidita din piatra, cu
patru laturi, rezistent., ramas din timpul ghiaurilor. In interiorul ei
locuiesc numai : dizdarul, imamul, muezzinul .1 mehterbaiul. Linga turnul
inchisorii, il deasupra portii cetatii interioare, exista un turn cu orologiu, 446
acoperit cu scinduri ; bataia ceasului se aude la o distanta de un fersah307.
In partea de apus a cetatii interioare, pe o cimpie intinsa, se afla oraul.
Caracteristicile oraptlui cel mare. in total se gasesc trei sute de case,
cu i. far etaj, unele din piatra, iar altele din lemn, toate fiind acoperite
cu scinduri. Are o geamie, o moscheie, o medrese, o coala .1 zece dughene ;
nu are pravalii de pinzeturi, dar se gsesc tot felul de produse. La marginea
antului cetatii se e o baie .1 un han pentru negustori. Pe mala! Dunarii
se gasesc casele mari i frumoase, cu grdini, ale ghiaurilor greci3" ; au
i o biserica a lor.

385 8 oct. 1526-26 sept. 1527. Mai probabil dup5. cucerirea Timisoarei (1552).
366 Tahrir, in sensul de inregistrare in condia (defter) a locuitorilor si averilor lor.
361 Fersah, mAsurl de lungime echivalentA cu distanta de o orA de mers cu calul la
pas obisnuit.
368 Rum heferesi. Locuitorii erau in marea lor inajoritate romlini.

695

www.dacoromanica.ro
 Dealurile ce formeaz6 intriturile cettii slut acoperite in Intregime
cu vii, iar locuitorii citig de pe urma nvoadelor, deoarece toti se ocup
cu pescuitul. in partea de rsrit a acestui ora se afl. Tara Romneasc,
incit oraul acesta, fiind punctul de granit., formeaz hotarul cu Tara
Roxnaneasc.
Umilul de mine luind de la beiul de aici scrisoare prieteneasc atre
beiul Trii Romneti, ne-am satuit s mergem in Tara Romneasca,
pe aici, prin partea Orovei. Ni s-a spus atunci : Ghiaurii valahi din partea
aceasta se dn.' inc in stare de rscoal ; de aceea s. treceti Dunrea, in
partea cealalt, acolo unde se afl Kladovo i s" mergeti in Tara Romneasc
prin Vidin sau prin alte schele".
Gsind bun aceast prere, umilul de mine, impreun cu ceilatti i
cu caii notri, ne-am suit indat in corbii. i. am trecut Dunrea. Am mers
cu bine, timp de...369 ore de-a lungul Dunri, spre sud.
Relatare despre curioziVitile ghirdapurilor de la Portile de Fier37. Este
un loc ciudat i infricoOtor .1 e ca o insul. Aici se afl ghirdapurile Dunrii,
vestite printre toti corbierii din Anatolia, din tinuturile arabe, persane
i printre corbierii din celelalte tri frincem. Avind parte s c5.1.loresc
de 36 de ani in cele 7 zone <ale lumii>, umilul de mine am vAzut in optspre-
zece impftii i crii un numr de...372 porti mari de fier...
447 . De asemenea, una este Poarta de Fier a Ardealului, prin care am
trecut in aceast. lund i pe unde trecusem, mai inainte, de mai
multe ori...
...Dar, dintre toate portile de fier mai sus mentionate, cea care
pricinuiete cele mai mari greutti este aceast. Poart. de Fier a Dunrii,
unde pier in fiecare an sute de corbii i mii de oameni. intr-un cuvint,
aceast. Poart de Fier a Dunrii este mai nAprasnica decit obstacolul
de pe fluviul at-el-Arab374. Dar aceast Poart de Fier nu a fost zidit
de care Alexandru cel Mare.
448 Relatare despre formele constructiei Portilor de Fier de la Dundre.
Mai intii, in apa Dunk-i ce curge in locul acesta numit Portile de Fier
se afl mai multe rinduri de stinci mari cit turlele de 135.i, incit, in cursul
lunii iulie, dud apele Dunrii scad, flcii voinici i iuti ca vulturii, srind
de pe o stinc pe alta, pot trece din partea aceasta dincolo i. de dincolo

880 Lacuu in text.

870 Demir ICapu.
an Firenk, venetieni, europeni.
878 Lacun in text.
1{78 Idem.
au,Sat el-Arab, fluviu ce se formeasl la confluenta Tigrului cu Eufratul.

696

www.dacoromanica.ro
In partea aceasta. Stincile acelea mari nu se vd ins totdeauna, ci numai
cind Dunrea scade foarte mult. De aceea, din cauza acestor stinci, multe
col-A bli se distrug.
Toate corbiile incep s treac cu bine numai atund cind apele Dunrii
cresc i stincile mai sus artate rmIn cufundate in ap', dar si atunci exist
team, cAci corbiile dunrene de tranzit ce trec prin aceasta viltoare
prasnia sint dintre acele numeroase cornii care intr opt pasi <in ap5.>376,
fie c merg In directia cursului ei, fie c merg in directie opus. Fereasc.
Allah
Cind unele cornil se lovesc de stind sau, rupindu-li-se odgoanele de
tras, se izbesc de mal, atunci pier cu totii, atit corabia, cit i oamenii. Din
pricina aceasta,imulti negustori grijulii coboar din corbii i merg pe uscat,
iar dup ce corbiile trec cu bine prin ghirdapuri, se urcs din nou in ele.
Omul nu poate s reziste in fata vuietului asurzitor i nprasnic produs
de apa Dunrii In locul acesta al ghirdapurilor. Vuietul se aude de la o
distant de un conac.
Corniile care trec pe aici spre vale merg cu iuteala fulgerului. Corniile
care merg in sus descarc o parte din incArcaturile lor inainte de a ajunge
In acest loc nAprasnic. Ele (mrfurile) sint incArcate in harabale i in brci
mici i transportate i asezate, ca niste munti, dincolo de Portile de Fier.
Corniile sint trase goale, una cite una si cu mari chinuri, prin Portile de
Fier, de cltre o mie sau o mie cinci sute de oameni, cu ajutorul funiilor
groase, pin ce sint scoase in partea de sus, unde sint din nou incrcate
cu mrfurile respective, in timp de cinci-Ose zile. Dup aceea, fiecare corabie
pleac in tinutul dorit.
In locul acesta sint anumiti oameni mesteri in trecerea corniilor. Ei
cunosc locurile tuturor pietrelor din aceast viltoare i toate intortochelile
de temut ; ei i iau obligatia de a trece corniile cu bine prin zona peri-
culoas. Oamenii ce fac pe cAluzele i ajut la trecerea corbiilor prin aceste
locuri de neuitat sint de obicei oameni din Moldova876 si din or'selul # 449
Drencova377. De la fiecare corabie se ja, de la caz la caz, cite cinci sute sau
cite dou sute de gurusi, iar in cazul cind corniile sufer vreo stricciune,
acesti oameni sint pusi, potrivit legii, s dea despgubiri...378. Viltoarea
de RIJO.' cetatea Inlik, precum i viltoarea Tahtali-Ghirdab-ul, mai sus
amintit, de pe Dun're, toate sint infricostoare. Dar treatoarea de aici,
de la Portile de Fier, este mai nprasnicA si mai necrutatoare chiar decit

Sekiz adarn (opt oameni), in loe de sekiz adim" (opt pa.7i). Se reler la partea cora-
biei ce se scufunda in tipa.
an Mora Hafsali, in loe de Moroval: sau Modovals, adica Moldova-Veche.
si/ Diriva vakiye sau Dina ova, in loc de Drenkova.
370 Autorul enumera apoi mai multe viltori de acest fel din Rusia, Asia etc.

697

www.dacoromanica.ro
 viltoarea din ocean. Ea nu este f.cut de puterea lui Allah, ca strimtoarea
de la Inlik sau ca cea de la Tahtali ; aceast strimtoare a Portilor de Fier
a fost f5.cut. de oameni, din pietre scufundate.
455 Relatare despre cauzele ghirdafiurilor de la Portile de Fier...3"
. in anul 106138, cind stApinul nostru Melek-Ahmed paa fusese
mazilit de la marele vizirat, druindu-i-se eialetul Oceakov, umilul i s.r-
manul de mine fusesem trimis, de la cetatea numit; Rusciuk, s controlez
socotelile nazirului din Vidin. Atunci dltorisem pe mamulle DunArii de
mai multe ori, iar in anul acela DunArea sdzuse intr-atita, inch se
vedeau pietrele acelea cit turlele de bk i cit elefantii de mari, arun-
cate in Dunre, la Portile de Fier, de care mai sus arkatul crai
Ianovan381. Stind pe malul Dunkii cu citeva sute de oameni, privisem
atunci Portile de Fier. Locul unde se afl. aceste Porti de Fier 0 ghirdapurile
din Dun.'re se gsesc pe marginea unei ripe, din partea cetkii Bladovo,
formeaz o poart: de fier cit poarta unui serai, fierul avind grosimea corpu-
lui omenesc. Dar cu timpul, jumtate din poart.' s-a scufundat in noroi.
Partea de sus, rmas6 afark este cit statura omului.
Dad padiahul dinastiei otomane ar don, ar fi uor s curete acum
drumurile i s' fad s. curg6 Dun.'rea prin Aksaraiul din Istanbul382. Aceasta
ar costa ins multi bani 0 nu ar aduce foloase mari. Allah s se miluiasc
de sultanul Mehmed383, de sultanul Baiazid384 0 de sultanul Suleiman3",
pentru c nu au lsat locuitorii Istanbulului s aib nevoie de apa Dunkii
sau de alte ape. Voia lui Allah a fost ca locuitorii din Istanbul s'a.' nu bea
ap5. din Dun."re, dar dac ar fi but, membrii familiilor lor, mari i mici,
ar fi avut alte feluri de caractere i ar fi fost greu de st'dpinit, iar femeile
ar fi fost nesupuse.
In fine, cind mai sus numitul crai Ianovan a v.zut c. apa Dunkii
se retrage inapoi, a fcut un gest de desperare, dindu-0 sufletul. Craiul
Iancu a ingropat corpul neinsufletit al lui Ianovan in mnstirea Zeyrek-
878 Evlia Celebi vorbeste, la inceput, de incerarile unor inipKrati bizantini de a schimba
cursul Dunrli, spre Constantinopol, prin Macedonia.
388 25 dec. 1650-13 dec. 1651.
381 Potrivit relattirilor lui Evlia Celebi, acest Ianovan personaj legendar ar fi fost
un rege invtat, frate cu Iancu bin Madeyan", intemeietorul orasului Constantinopol, clupg
izvoarele otomane. (Cf. Seyahatname, vol. VII, p. 449).
Este posibil ca Evlia Celebi sii fi auzit i unele povesti despre Iorgovan, personaj legen-
dar de prin aceste locuri, care ar fi gonit un balau.r din cetatea Deva, care s-a refugiat apoi In
pesters, de la Portile de Fier, unde Iorgovan 1-ar fi ucis.
383 Islambol, adicti oras cu multi musulmani"
383 Mehmed al II-lea (1451-1481).
384 Baiazid al II-lea (1481-1512).
386 Suleiman Magnificul.

698

www.dacoromanica.ro
basi386 si a r5.mas de pe urma sa istoria sa, numit Cronica lui Ianovan",
precum i marea viltoare de la Portile de Fier, unde el stvilise Dui:area.
Aceste Porti de Fier au ajuns vestite printre toti corAbierii din lume.
Incepind de la aceste Porti de Fier, in jos, pin la cetatea K1adovo392, pe
DunAre, intre insule, se af1 cite cloud trei sute de talianuri de pescuit.
Pin la o distant Ii de dou ceasuri nu scap nici un peste ce se af15. in Dunare; 456
nu scap nici mcar un peste de o palma. Toate soldele celor din ceatile
de pe malul Dunkii slut asig-urate prin aceste talianuri de pescuit. Este
un izvor mare <de cistig>, fiind arendat beiului din sangeacul Vidin cu
saptezeci de poveri de aspri. Pin51 si ostasii cettilor din Oceakov capdtd
tainuri fixate din aceste arenzi. Umilul de mine, privind toate acestea,
am mers de-a lungul Dunrii, timp de sase ore, spre rasrit...
Toti locuitorii398 stiu s vorbeasc6 limbile : bosniac5, turc si 457
valah5.. Toti locuitorii poarfa' cciuli rosii i se imbrac intocmai ca cei
de la granit. Toti au fetele rosii, fiind cu totii, cu sotiile i cu membrii
farniliilor lor, inclinati spre petreceri. Locuitorii de aici petrecindu-si
timpul in veselii, nu se gsesc printre ei oameni instruiti. Tinerii cint pe
la piete din diferite instrumente. In afara orasului sint nenum5rate gr5dini
vii. In acest oras am stat timp de trei zile i trei nopti si am mers de
mai multe ori la vinaoare cu galik-Osman pasa. De acolo ne-am urcat
intr-o corabie, impreun51 cu caii nostri, si am trecut Dunrea.

Caracteristicile vilaietului Tara Romeineasai cea ilizvrtita-389

Umilul de mine am trecut de mai multe ori prin acest tinut Tara
Romneasc5 i 1-am vizitat in repetate rinduri. De trei ori am participat
la rzboaie sfinte, capturind diferite prAzi in cantit5ti mari. Aici vor fi
ins descrise satele i orasele pe care nu le v5zusem incA in prtile
acestea.
Mai intii, pe malul fluviului Dunkea, in fata cet5itii Sladovo, se afla
menzilu139 numit satul Cerneti.391. Poposind aici, am vAzut c are in total
dou sute de case nefaste392. De asemenea, sint dou biserici i trei m5n5-
stiri393. Acest sat este cirmuit de un boier ghiaur, numit de catre beiul

386 Zeyrekbas, o veche manastire bizantina in Istanbul.

$81 Feth
388 Din Bladova.
aea Eflak-s dh.
390 Menzil, loe de popas, localitate.
361 Cernas i Cerna,s.
391 In sensul de case de necredinciosi.
Saa Cifra exagerata; in Cerneti exista la aceasta data o singura manastire (N. Stoic e-
s e u, Bibliografia Tara Romdneascd, I, pp. 150-151).

699

www.dacoromanica.ro
 TArii Romnqti394. Boier inseamn un fel de voievod. In aceste comune,
dreptul de a judeca 0 de a spinzura, precum .1 acela de pedepsire a delic-
ventilor i criminalilor, apartine boierului396. El are cinci sute de osta0
ghiauri. Este stpin peste o sut cincizeci de sate, asemantoare tirguri-
458 lor. Ghiaurii ns gut tirani fati de raiale, // dar in tinutul lor este linite
sigurant. Am plecat din acest sat, el'Ari pe caii notri, kind citiva
insotitori ghiauri, 0 am mers o distant de o aruncAtur de sgeat..
Caracteristicile vechii cetali Severin
In anul...396 gaziul Bali bei, fiind transferat de la cetatea Semendria,
a devenit serascher pentru a cuceri aceasta cetate i, cucerind-o, a ruinat-o
in mare parte cu ajutorul anturilor subterane s'Apate. Totodat.', pietrele
din ziduri, portile de fier, munitiile i tunurile din aceast cetate au fost
transportate in partea cealalt, reconstruindu-se cu ele cetatea Kladovo.
acum stau unele turnuri ale cettii Severin pe malul Dunarii.
Motivul construirii acestei ceati, potrivit celor scrise in istoria lui Iano-
van397, a fost dupa cum urmeaz pe vremea aceea, vilaietul rdrii Romneti
se afla sub stApinirea ungurilor ardeleni398. Ceatile denumite Kladovo,
Vidin, Bielova399, Serbova400, Leskovce40-, Lofcea402, Nicopol, Rastova493,
toate se aflau in miinile ghiaurilor valahi 0 ale fiilor lui Laz5z404.
Mai tirziu, banul Pill Romneti4", banul Kodja-Mihalko46, a con-
struit pe Dunre un mare pod497, cu doub.'sprezece arcuri40, pentru a uura
364 Este vorba de apitanul de Cerneti, numit mai tirziu mare clpitan de margine
(N. Stoic esc u, Curteni i slujitori, p. 258).
396 Evlia pare a se referi la marele ban al Olteniei, singurul care putea pronunta i condem-
n"i la moarte.
366 Lacun in text. Bali beg a cucerit cetatea in anul 1524 si a distrus-o la 1526. Vezi
istarical cetAtii in Studii de istorie a Banatului, 1969, pp. 29-31 si bibliografia de la N.
Stoieescu, Bibliografia, pp. 667-668.
397 Vezi nota 381.
sae Evlia se refer& la vremea ciad Severinul se afla in stilpinirea regilor Ungariei (sec. XIII).
390 Bilevo.
4o0 Sirbovi sau Sirmovi ar fi Serem.
ox Leskofce, Leskove, in R.P. Bulgaria.
aos Lofce, Lovet, idem.
aos Rastova, Restova sau Destova; de f apt i.stov (azi Svistov).
406 Lazogullan, urmasii despotului sirb Lazar.
400 Eflak bans. Evlia Ii d acest titlu o domnilor r5.rii Romanesti.
406 Kodja-Miltalko, personaj legendar, creat de Evlia ; Kodja Ifihal li spune Evlia lui
MUSaI Viteazul (vol. VII, p. 461).
401 Podul de pe Duntire de la Turnu Severin. ale c&rui urme le-a vAzut Evlia Celebi
este farg indoial& cel construit din ordinul imparatului Traian de dare Apolodor din Damasc.
Vezi Celleiteri, II, p. 338. Urniele podului slut semnalate in acelasi timp (1663) de Miron Costin,
care stia ins5. cii podul este f lent de Traian (Opere, p. 257). Vezi D. Tudo r, Podul lui Traan
de la Drobeta, Craiova, 1931.
400 Gag, inseamn5. ochi" sau ochiuri" ; mai jos e vorba de 'temer in sens de arcuri".

700

www.dacoromanica.ro
trecerea de la cetatea Severin in varourile i orwle mai sus mentionate,
situate de partea cealalt a DunAril, incit arcurile acestui pod erau tot
atit de inalte 0 late ca i arcurile de la Sf. Sofia. La cap."tul celalalt al
podului, adie in partea cettii Kladovo, el a construit 0 o cetate mare,
dindu-i denumirea de cetatea Severin408 a. In prezent, din cetatea Severan,
precum 0 din cetatea Severin, din fat., 0 din cele dousprezece arcuri
ale minunatului pod, aezate pe Dunsre, n-au fmas decit urmele con-
structiilor. Ele Sint insa demne de admirat.
Dar, in vremea aceea, pentru a putea construi aceste ceati i acest
pod mare, cu dousprezece arcuri, peste apa unui fluviu ca Dunarea, tre-
buia s dispui de o putere capabil s invinga toate greuttile i numai
aa a tinut sute de ani409 acest pod mare, pe Dunre, pina cind, in anul
76141o, gaziul hudavendighiarul a trecut din Bursa in t.'rile din Rumelia.
Cucerind cetatea Adrianopole din miinile craiului grecesc Edrone412,
gaziul hudavendighiar a cucerit i oraul Filipopoli413, din Macedonia mie,
oraul Sofia 0. cetatea Skoplie414 i inc alte citeva sute de cet.'ti rezis-
tente. Imediat dupa aceste cuceriri, ghiaurii nedemni, aflind e.' el va veril
0 la cettile de pe raalul Dunrii, 1/ s-au pregtit pentru lupt 0 au stat 459
gata in cettile Severan i Severin.
Cu voia lui Allah, gaziul hudavendighiar, luptindu-se cu apte regi
ghiauri la Kossovo415 i cu armatele celor apte regi, a ieit biruitor, iar
cind craiul Tarli Romneti416, care fusese infrint, fugea cu restul trupelor
sale, sepate de sbii, fiii gaziului Mihal417 din Plevna418 i-au tot mAce-
lrit cu oastea, pin ce ghiaurii au ajuns la podul de la ceatile Severan
Severin419 de la Dunse. Pe ghiaurii care n-au putut s treac din
pricina inghesuielii de pe pod, gaziii musulmani i-au trecut prin tiul s.-
biilor, incit mai multe mii de ghiauri 0-au incredintat sufletele lor mur-
dare focului iadului.
403 a Mai jos e denumia. Severan.
408 Nice yi4z bin, multe sute de mii", fArA adicA ani", in loe de Nice yilz ysl,
multe sute de ani".
410 23 nov. 1359-10 nov. 1360; e anul urcArii pe tron a sultanului Murad I.
411 Autorul se referA aici la sultanul Murad I (m. in 1389).
sus Edrone; dupg cronicarii otomani stApinul Adrianopolei se numea Androne.
418 Filibe.
414 tishi4b.
416 Kosova; e vorba de bAtAlia din 15 iunie 1389.
416 Mircea cel BAtrin (1386-1418) nu a luat parte la bAtAlia de la Kossovopolje. Evlia
face confuzie Cu lupta de la Nicopol (1396).
417 Mihaloglu, vest* comandanti de akingii in Rumelia. Aici e vorba de KiSse-Mihaloglu
mehmed bei, inmormintat la Plevna. (Vezi Seyhainame, III, p. 305).
414 In text Belevbeli, iar la notA Belevieli.
414 Sevederin.

701

www.dacoromanica.ro
 Astf el, cind n-a mai rmas nici un ghiaur in stare O. ridice sabia, trupele
islamice, increzatoare in ajutorul lui Allah i cu miinile pe sbii, au trecut
podul de peste Dunre in partea cealalt, unde, timp de sapte zile i apte
nopti, au ruinat .1 au devastat Tara Romneased si jrile Moldovei i
Ardealului. Ei s-au intors cu bine si indrca# de multe przi la cettile
Severan i Severin, unde au dat partea cuvenit gaziilor pe care Ii aezaser
ca pzitori in cele dou. cetti.
Totodat ei au ruinat de tot aceste dou cetti, iar cind au sosit cu
bine si incrca# de przi in cimpia Kossovo au v.zut c, pe cind gaziul
hudavendighiar Ii vizita pe cei czuti pe cimpul de lupt., un ghiaur cu
numele de Milo Kobilici420, ridicindu-se dintre sold4ii ghiauri czuti,
lovise cu cutitul pe gaziul hudavendighiar, fAcindu-1 martir. Dei soldatii
1-au tiat imediat in budti pe ghiaur, totusi n-a folosit la nimic cdci padi-
sahul glorios fusese pierdut. Atunci trupele islamice, imprstiindu-se, au
dus corpul neinsufletit al gaziului Murad han la Brusa i 1-au inmormintat
In curtea geamiei de ling. Eski Kaplidja421.
Mai tirziu, ghiaurii au regretat d' au construit acest pod pe Dunre,
zicindu-0 : Printr-o msur necugetat am deschis calea armatei oto-
mane s treac in partea aceasta, In vilaieturile Trii Romnesti". De
aceea, stringind oaste, ei au distrus podul mai sus amintit de pe Dunre.
Cind au auzit insg de moartea lui Murad han la Kossovo, ei s-au edit, de
data aceasta, c 1-au distrus. De atunci pin acum, podul acesta se afl
intr-o stare de ruin. Dar in luna iulie, dud apa Dunrii scade, se vd
460 zidurile puternice ale celor douAsprezece picioare ale podului din Dunre.
il Toate skit zidite din cArAmid, dlit cu mortar, si se vd pin i astzi.
Umilului de mine mi-a fost dat s vd aid picioarele acestni pod. Dup
picioarele sale, se poate inchipui cum au fost construite cele dousprezece
arcuri ale podului.
Admirind ind o dat aceste cetti, Severan si Severin, am mers timp
de cinci ore spre rsrit, tot pe pmintul Trii Romnesti, pe o cimpie
acoperit cu pdure de stejar, ajungind la locul de popas numit satul Filor-
din422. De aici, mergind tot spre rskit, timp de patru ore, am ajuns la
menzilul portului Porosak423, iar dup alte trei ore de mers, am sosit la men-
zilul schelei Calafat. Acesta este un sat infloritor, cu o sae& de case si ad
stpineste un alt boier424. Toate cazurile de judecat i de pedepsire din
43 Milo; Koblaki. Dup o traditie epic& sirba, Murad I ar fi fost ucis de Milo Obreno-
vici, ginerele cneazului Lazar, chid a fost primit de sultan,
421 Murad I a fost inmortnintat ling& Hudavendighiar Djami'i pe care o ridicase la Cekirge,
azi cartier la Bursa.
421 Filordin sau Filorclan; Plorentin la nord de Vidin (Caleltori, II, p. 339).
2 Porofak sau Porquk ; Broscari, Broteni, sau Pristol ?
424 Boyar.

702

www.dacoromanica.ro
schelele de pe malul Dunrii, din partea vilaietului TArii Romaneti, se afri
In miinile acestui boier425. Umilul de mine, lsindu-mi caii la acest boier,
m-am imbarcat pe o corabie 0 am mers la cetatea Vidin, de pe malul
cellalt al Dunarii. . .
Apoi, plecind de aici iarsi in partea Tlrii Romneti, am dormit in
satul Calafat. Dis-de-dimineat, luind insotitori de la boier, am pornit
spre rssrit, mergind prin tara ghiaur, 0 am trecut prin satul Poiana426,
dup aceea prin satul Bileti427, iar de acolo prin satul Pesencola428 0 de
acolo prin satul Viriti429. Toate aceste sate se afl in stpinirea boierului
din schela Calafat 0 sint sate ghiaure infloritoare, avind mnstiri marl,
grdini 0 vii, 0 Sint formate din cincilase sute de case.
Apoi, dup trei ore de mers prin cimpii acoperite cu stejar, am ajuns
la menzilul numit satul Birca43, iar dup aceea in satul Comoteni431, care
este un tirg infloritor, Cu trei mnstiri 0 cu o mie de case432, pe malul
riului jill433. Riul Jiu, venind din tara Ardealului, se vars." in Dunke,
lingd cetatea Rahova care se afl in apropiere de acest loc.
il Dup aceea am trecut prin satul Sadova434 0 apoi prin satul Oco1na435. 461
In satul acesta, intr-o padure de stejar, se afl.' clAdirile impun6toare ale
mndstirilor craiului Matei436 ; sint ca nite gradini de rai. Plecind de acolo,
am mers timp de trei ore spre rsrit.
Menzilul schelei Jiu. Este un sat cu cinci sute de case 0 cu cinci mAn5.-
stiri437 frumoase, fiind aezat pe malul riului Jiu. Riul Jiu vine din muntii
Brapvu1ui438 din Ardeal 0 se vars aci in fluviul Dunrea. Este o schel6
infloritoare, unde std un alt boier. Am 15.'sat in acest sat caii la boier, iar
iimilul de mine, impreun cu citiva oameni din suit, urcindu-ne pe o
corabie, am trecut pe partea cealalt.

425 Informatie exact5, (?).

4" Boyana, jud. Dolj.
427 Poyegi, BAilesti.
424 Pesenkola sau Pes-Nikola, Pencula ( ?), Piscu ( ?). Greu de identificat.
4" Urci sau Ureci. Viriti sau Uriti-Dolj ?
480 Berka sau Berak, Birca.
437 Komegin sau ;Carnegie, Comosteni.
cia Cifre evident exagerate.
433 ja.
424 Sadoka, Sadova.
435 Fokolna sau Fokolina, Ocolua, sat dispArut, fost ling& DAbuleni.
4" Mani Kraltn, in loc de Matey Kra:2.n, adicl a lui Matei Basarab. Este vorba de mAnAsti-
rea Sadova.
4" Divarli (cu zid), in loc de (Brit; care inseamul cu mitnAstiri". Evlia trecuse Jiul intre
Comosteni si Sadova ; aici este vorba de Bechet, uncle Jiul se van& in DunAre.
436 Brasu. De fapt Jiul izvorlste din muntii Paring si Godeanu.

703

www.dacoromanica.ro
 Caracteristicile cetiitii Rahova
... in timpul domniei sultanului Ahmed4S8 ea a fost foarte inflo-
ritoare, dar cind beiul Romnesti, ghiaurul Mihai Viteazulue, s-a
rsculat in momentul ingheOrii Dunkii si a devastat, cu o sut_ de mii
de ostasi ghiauri, o sut saptezeci de cetti i orase de pe malul Dunrii,
apartinind Casei osmane, el ruinase i aceast cetate, luind-o in stApinire.
De aceea, de atund i pin acum, interiorul acestei cetati nu a fost ref.-
cut...
462 Vizitind i aceasta, ne-am imbarcat din nou pe o corabie si am
trecut dincolo, in partea Romnesti. De acolo, luind insotitori de
la intendentul boierului acestei regiuni i mergind timp de patru ore spre
fa.'ssrit, am ajuns in satul DAbuleni441 i de acolo ne-am oprit in satul
Ianca442.
and ghiaurii pe care boierii ni-i clklusera ca insotitori au cenit cai
de olac, toti ghiaurfi din sat au &di-it asupra noastra cu coase, lopeti cu
incit ne-am luptat cu ei timp de o oil i, pin." la urnik de la noi
a fost rnit un cal, iar de la ei a fost omorit un slujitor. in cele din urma,
zicind c' este o greseal s te impotrivesti norodului, am renuntat la lupt.
In locul unui cal care murise de la ei retinuser un cal de la noi.
Slav lui Allah, tocmai atunci a sosit boierul lor, care ne-a inapoiat
calul, spunindu-le : Voi opriti cai i v bateti, pe cind noi eram cit pe aci
s fim robi la t.tari si la osmanlii ; abia am scApat". Zicind astfel, el l-a
spinzurat de pir pe intendentu1443 satului. Dup aceea, mergind cu noi,
ne-a satuit astfel : S nu mai luati cu forta cai de olac, pentru C acesti
ghiauri valahi grit razvratiti".
Mergind timp de cinci ore spre rsrit, am ajuns la menzilul numit
satul Ejlen444 si de acolo in satul Gir1a446, de unde, urcindu-ne pe o corabie,
am trecut marele riu Olt i ne-am oprit putin pe partea cealalt. Acest
riu culege, din podisurile trii Ardealului i pin." in Tara Romneasc.,
trei sute de Inri mai mici446. El se vars. in Dunke, care este mama riurilor,
In dreptul cetAtii Nicopole si-n apropierea cetii Turnu447. Pe apa Oltului
navigheaza unele corbii mici i caice i Vrd usoare, care duc i aduc dife-
rite mIrfuri din Tara Romneasca inspre vilaieturile otomane. Dup. ce

4" Ahmed I (1603-1617) ; dupl contest ar fi Mehmed 81:111-lea (1595-1603).

445 Kodja Mihal, Mihai cel Mare sau cel BAtrin.
4" Doboleni, jud. Dolj.
441 Banka sau Batka, Ianca, sat lingA Corabia.
443 Kethuda; este vorba de pircAlabul satului.
443 Ejlen sau Ejler, probabil Orlea sau ?).
445 Ksrla, Gina (Mare si MicA).
444 Exagerare
441 Hul sau Hol = Holovnik, Turnu.

704

www.dacoromanica.ro
am trecut acest riu cu corabia, am mers din nou spre rsrit jumtate
de ora.
Caracteristicile cetc4ii Turnu448. In anul sapte sute patruzeci c_nci449,
;; 463
cind Ildirim Baiazid a cucerit cetatea Nicopole, ghiaurii din Tara Romneasc
s-au revoltat din nou i, dup ce a cucerit din nou Tara Romaneasck el
(Baiazid-n.n.) a pornit s construiasc aceast cetate din Tara Romneasa450,
aflat in dreptul Nicopolului. Dar, fiind un loe foarte mlstinos i plin de
bltoace, toate raialele, precum i toat oastea au crat, cu sute de mii
de saci i cu traiste, pmint i alte lucruri de au umplut pina la gura acea
mlastin. Din pricina aceasta, populatia de acolo a dat acestei cefti denumi-
rea de cetatea uval", <adic. sac>.
De jur imprejur are cinci sute de pasi i, fiind o cetate mic, i s-a zis
acestei cetti i Turnu451. Mai tirziu, in afara ei, sultanul Mehmed452, fiul
lui Baiazid, a intemeiat un orsel, ridicind de jur imprejurul lui un zid
trainic de pdmint El a pus s se fac i dou porti : una se deschide spre
uscat, iar cealalta spre malul Dunrii, incit aceast. cetate, Turnu, a frnas
la mijloc ca o cetate interioar. Ca si turnul de la Galata, are un turn rotund,
zidit cu miestrie i e acoperit cu sindril., iar virful su are forma de bola'.
In ea nu se da* altceva decit pzitorii, hambare i munitii. In partea de
rsrit, in fata unei porti mici de fier, se afl un pod atirnat.
Orasul su din exterior are basa trei sute de case .1 raialele stau lini-
tite. Este hassul printesei Aye-Sultan .1 aduce un venit de zece pungi
de aspri. Dei se afla pe pmintul Tarii Romaneti, face parte din sangeacul
Nicopolului fiind un niyabet. Are totui destul pamint bun pentru agri-
cultura, ce apartine de vilaietul Tarii Romaneti. Apoi imbarcindu-ne
din non, cu caii notri, pe o corabie, am trecut Dunarea in partea
cealalta.
Caracteristicile cetiitii Nicopol. Ea este o cucerire a lui Baiazid han153
In anul sapte sute patruzeci454 si a fost descris aminuntit in volumul...455,
unde s-a artat a este trecuta ca resedint de sangeacbei. Acuma ins,
dup ce am petrecut timp de trei zile i trei nopti la Celebi Hasan Pasali

448 9uval = sac. Cetate construitg cu pAmintul cArat in saci.

449 15 mal 1344 3 mai 1345. Data este gresitl. Vezi nota urmAtoare.
45o S-a pilstrat inscriptia din 1397-1398, in care se spwie c. Baiazid a innoit cetatea
Holavnic (H. Chirc i C. Bala n, O inscriplie din 1397-1398 privitoare la stdpinirea
turceascd de la Turnu, in Studii i mat. de istorie medie", III, 1959, pp. 359-364).
"1 .Kule, turn.
"2 Mehmed I, 1413-1421.
483 Baiazid Fulgerul.
au 9 jul. 1339-26 iun. 1340; de fapt 1397.
Lacunit in text.

705

www.dacoromanica.ro
464 Omer aga, am luat de la el I i. de la mutesellimul de Nicopol, Mehmed
aga, daruri i. scrisori de prietenie Care beiul Trii Rom neti, precum i
insotitori. Dup ce ne-am luat rmas bun de la toti prietenii, ne-am imbarcat
iarai pe o corabie i am trecut dincolo, la cetatea Turnu426. Am luat apoi
insotitori i de la comandantul acesteia.
Relatare despre conacele prin care am trecut in drumulnostru spre orasul
Bucuresti467, capit ala pirii. Romanesti
Prin aceast tail am cldtorit de mai multe ori i, de asemenea, ne-am
fzboit in repetate rindan, capturind przi. Dar pe drumurile acestea nu
trecusem debe. Mai tirziu, plecind de la Turnu, spre rdsdrit, am ajuns
in trei ore in satul Movila452 care face parte din comunele Turnului nostru.
De aici am mers din nou spre fsrit, sosind in satul 01ogi429, iar de aici
am sosit in satul Comiani460. Sint sate valahe infloritoare. Trecind prin
ele, am mers timp de cinci ore prin sate infloritoare i. am trecut prin Palo-
sen421. Este aezat pe malul riului Palosen402, care vine din muntii Ardealu-
lui .1 se vars in marele fluviu ; este o apd mic. De acolo, am mers
putin spre vest.
Menzilul care este un oras infloritor: Varsani463. Acesta face parte din
comuna unui alt boier i este unul din tinuturile foarte infloritoare din
Tara Romdneasa incit ceara de albine se gsete in pmint. De pildd,
din pricina dogoarei mari, pdraintul crap .1 albinele intr in aceste crApd-
turi, ande ii depun mierea. In timpul iernii, din pricina ploilor numeroase,
pmintul se umfl i, inchizindu-se crapturile, ceara de albine iese afar.
Aceasta este explicatia vorbei care circul in privinta faptului c in Tara
Romneascd ceara de albine iese din pmint. Ce-i drept, este o comun
foarte productiv, boierului de aici revenindu-i optzeci de pungi; el adminis-
treazd cu ase sute de oameni .1 circuld' mereu in toate pdrtile vilaietului
gu. Oraul este aezat pe un es intins i acoperit cu verdeat, avind o
mie de case, apte mnstiri, una cu clopot, precum i trei sute de dughene424.
in acest ora se tine o data pe an un panair mare, adic bazar, unde,
timp de patruzeci de zile i patruzeci de nopti, negustori din India, China,
Arabia, Persia i Grecia aduc diferite mrfuri spre vinzare, luind totodat

4" guval.
41 Bahref.
458 Movila.
4" Olodj, Ologi.
4" Komfan, Comisani( ?).
4" Palosen sau Polosin.
4" Palosen sau Palos.
444 Varfani, neidentificat. Nu existi un asemenea oral mare in preajma Bucurestilor.
4" Cifrele slut evident exagerate.

706

www.dacoromanica.ro
alte mrfuri. S-a intimplat ca, atunci cind umilul de mine eram aici, s fie
tocmai zilele lor de mare adunare. Tot locul din bazar era impodobit de
ghiauri II cu epci466 negre i cu cciuli ca nite turnuri. Timp de trei zile 465
i trei nopti i-am admirat pe ghiaurii de diferite soiuri, adunati aici, precum
i pe fetele cu fetele strlucitoare i femeile de moravuri ware. Plecind
i din aceast." regiune, am trecut, in apte ore, prin locuri infloritoare.
Menzilul oraptlui Teleorman466. Rini de aici, venind tocmai din Ardeal,
trece prin acest ora si se vars in fluviul Dunrea467. Tinutul acesta,
Teleorman, cuprinde sate ; nu e un ora separat. Fiind ins un tinut inflo-
ritor, formeaz o administratie boiereasc6 separat.
Plecind de aici, am trecut prin satul Gheorteni469 i, pornind i de
aici, am mers timp de...469 ore prin codri frumoi, acoperiti de copaci,
i, trecind peste riul Lavaho470 i riul Rajovi471, am ajuns intr-un loc plin
de verdeat, la menzilul zis satul Prisiceni472 de pe malul riului Arge. Toate
riurile amintite vin din podimile din partea Ardealului i, trecind prin
Tara Romneasc, se vars in fluviul Dunrea.
Pornind de acolo, am mers cinci ore.
Descrierea marelui ora Bucuresti473, capitala Tcrii Romnegi
Mai inainte, in anul...474, in timpul sultanului Mehmed al IV-lea474,
cind Kprl Mehmed paa era mare vizir476, Constantin Cirnu1477 se rs-
culase in tara Moldovei i se refugiase in oraul Iai, dup ce prdase i
distrusese oraele Ismail, BrAila479 i Isaccea479.
Cind in vilaietul Trii Romneti a devenit bei blestematul Mihnea
Celebi460, un fink- grec care era fiul adoptiv al lui Kenan paa i care era

465 5apka.
4e6 Deliorman (Pdure nebun) ; mai jos se spune c e tinut.
467 9uyana, in loe de Tunaya.
468 Curteni( ?)
48e Lacun in text.
670 Probabil Glavacioc.
471 Sau Rajovay, probabil Neajlov, situat in regitmea pe unde trecea Evlia.
478 Isaceni, foarte probabil Prisiceni, situat pe malul Argegului.
473 Bukaris sau Bukureyf.
476 Lacuna in text. E vorba de anul 1659.
476 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
476 Kprl Mehmed paga, mare vizir (1656-1661), amintit adeseori de Evlia.
477 Burunsuz fr5. nas". Este Constantin erban, domn al Moldovei (2-21 nov. 1659).
478 Ibrail.
476 Ishakdji. Informatia nu corespunde
680 Mihnea al 111-lea Radu, domn al Trii Romnegti (mart. 1658 nov. 1659). Evlia
Celebi il numegte dud Mihnea Celebi, cind Djivan Celebi. Paptele sint povestite pe larg in vol.
V, p. 341 gi

707

www.dacoromanica.ro
 considerat ca un prieten al dinastiei otomanilor, intrucit fusese crescut
de Atike-Sultan, acesta s-a rsculat, iar dup ce a trecut prin sabie si foc,
In Tara Rom Aneasc., vreo patruzeci-cincizeci de mii de negustori musul-
manen, a inchis in cetatea Giurgiu mai multe pasale ca : Fazil pasa, Djand82-
Arslan pasa s'i Konakci Kara-Mi pava si multe alte pasale, luptindu-se cu
o mare inflcdrare.
Auzind de revolta beiului din Moldova, Kprillii Mehmed pasa a numit
ca domn al Moldovei pe viteazu14" Stefan bei4", care era fiul lui Lupul
bei444, fost domn al Moldovei, inchis la Yedikule. Gazzaz-zade Ahmed aga
a fost numit ag de steag444, iar efendiul nostru Fazil aga, care era kizlar
466 agasi447, y alaturindu-ma s'i pe srmanul de mine la suita lui Gazzaz-zade
Ahmed aga, am pornit de la Adrianopol444 si, strbatind menziluri, in timp
de 17 zile, am ajuns la Ismail, impreun cu Stefan bei. Toti ostasii nostri
se ridicau atunci la 20.000 de oameni, dar semnau cu armata lui Cema-
pur449, caci <oastea> era alcauit din oameni de diferite neamuri si de
diferite soiuri : ghiauri s'i armeni, bcani si bragagii si circiumari, dar intre
osteni nu existau evrei.
Plecind din orasul Ismail cu o armat atit de impestritat, la al doilea
popas am intilnit, prin gratia lui Allah, patruzeci de mii de osteni ttari,
iuti ca vintul, dintre ttarii din Bugeac, condusi de Mubarek Ghirai, calgai
sultanul hanului Mehmed Ghirai <al IV-lea>.
Prin voia lui Allah, mergind in galop o zi s'i o noapte, in luna... si
ziva...4", lui Cirnu1491, care se inchisese in orasul Iasi, i-am dat lovituri
de satir mahomedan, asa de tari, incit cadavrele murdare ale ghiaurilor
au fost aruncate, intr-o clip, pe zpada albk iar trupurile nenumarate
ale glaiaurilor au fost ingrmdite unele peste altele. Supravietuitorii au
fost bine legati de miini s'i de cap, iar calgai sultanul s-a pus in urmarirea
multor mii de ghiauri fugan.
Slrmanul de mine, fiind obisnuit cu cltoriile, am gonit si eu impreunk
iar dup trei zile si trei nopti am pus piciorul pe pdmintul Trii Romnesti.

481 CifrI evident exageratA ; In vol. I, p. 296 este vorba doar de aproape 10 0001
481 In text greit : Han.
483 Dilber, frumos", iar la nota Delir viteaz".
484 tef anitrt Lupu, domn al Moldovei (1659-1661).
483 Vasile Lupu.
488 Sandjak agasf (sancak agass).
481 Kalar agass, seful eunucilor din Sarai.
499 Evlia Celebi pArasise Adrianopolul la 23 safer 1070 H. (8 nov. 1659).
489 emapur (figura legendara). Este vorba de oaste de strinsura.
490 Lacun in text. Este vorba de lupta de la 14. din 21 nov. 1659. Vezi mai sus.
481 Constantin Serban (Cirnul).

708

www.dacoromanica.ro
De aici, devastind si incendiind aceste tinuturi, tot in trei zile i in trei
nopti, am atacat prin surprindere oraul Bucureti, de unde am luat...492
prizonieri si praa, dupa care am dat lara mil foc marelui ora. Un ora
atit de mare s-a acut, intr-o clip, una cu pmintul. Dup aceasta am
atacat oraul Tirgovite493 de unde am luat unele avutii.
Apoi, in fata cet.'tii Giurgiu, distrugind tabka necurata a amintitului
Djivan Mihnea4", beiul Trii Romnesti, alcauit. din 40.000 de soldati,
ea a fast trecut prin ascutiul sbiilor, iar ceilalti ghiauri sa.pati de sbii
s-au inecat cu totii in Dunre, aruncindu-se in ea. Amnuntele acestor
lupte sfinte au fost araate cu prilejul descrierii evenimentelor din anul
.. 495; s se urmreasca de acolo. Nu e nevoie s le mai repetdm.
Pe scurt, in vremea aceea pirjolisem oraul Bucureti. De atunci pin
astzi trecind... 94 6 a-m acesta a ajuns un ora atit de bogat i atit de fru-
p-,

mos i de populat, incit pkea eh' este un fel de grdina din rai.
Descrierea orasului Bucuresti40 467
Dup prerea istoricului maghiar arhiepiscop498, intemeietorul orau-
lui Bucureti ar fi Djebel-i-Himme, din tribul Beni care a fugit
Kurey499,

la Antiohia5" in timpul domniei califului Omar501 i s-a refugiat la impAratul

bizantinm, deoarece nu se supusese, fiind condamnat, conform legii
i se aplice talionul. Din Antiohia, el s-a dus in interiorul Vasil i s-a
stabilit in muntii de piatr de pe tarmul mrii, in imprejurimile oraului
Damasc, unde a cldit ceati502. Tinutul acesta se numete, chiar i in
momentul de fat., muntii Djebel-i-Himme
Chid califul Omar a cucerit Ierusalimul, Djebel-i-Himme n-a rmas,
de frick in localitatea ci, urcindu-se intr-un vas, impreunA cu
Djebe15",

familia sa, format. din 17 copii, si strabAind Marea Mediteran., a debarcat

491 Lacuna in text. In vol. V, p. 340, Evils apreciazil numarul prizonierilor la 26 000.
"3 Bukoris, iar la nota 5: Berkovis, in loc de Terkovis, adica Tirgoviste.
494 Mihba Djivan. E vorba de Mihnea cel Tinar".
493 Lacuna in text. Este vorba de anul 1659. Vezi vol. V, p. 341 si urm.
4u Lacun in text. Din 1659 in 1664 sint 5 ani.
497 Bukureys.
49e Irsak, iaz la not& Irsak, din irsek, adica arhiepiscop. Este vorba de Verancsics.
ito Beni Kureys, trib arab. Se presupune c ar fi vorba de un oarecare Djebele care
primise islamismul sub califul Omar, dar fugise apoi la imparatul bizantin.
Boo Antakya.
sez Omar, al doilea calif (in. 644).
aos Ilerakleios (610-641) sau Constantin al II-lea (641) sau al III-lea (648).
sos Ar fi intemeiat, potrivit legendei, orasul Djebel in Sinai.
mu J. D e n y, Le Muezzin Evliya Tchelebi en Roumanie, in Mlanges N. Iorga", p. 214,
crede ca e o confuzie de nume cu legenda lui Zat-el-Himme.

709

www.dacoromanica.ro
 in Spania666. Acolo li s-a dat ca loe de ayezare muntele numit Koriley din
muntii Avloniei66. Unii dintre copiii si s-au dus la Constantinopol607, la
craiul genovezilor. Unul dintre ei, cu numele de Kureyy, dup ce a trecut
Dungrea yi a colindat citva timp, s-a ayezat intr-un loe care i-a plkut,
acolo fiind un pmint curat care r.spindea un parfum ca de chihlimbar
pe care el 1-a fcut s dea roade. Acest ora fiind intemeiat de Ebu-Kureyy,
se numeyte Bukureyy608, printr-o pronunIare greyit.
Istoricul lumii, episcopul maghiar de care am amintit, d multe deta-
lii in aceast privint. Chiar in anul in care am iernat in vilaietul Ardeal,
impreun. cu Seidi-Ahmed paya, in cetatea Sibiu606 aveam un prizonier
maghiar care mi-a citit in mod amdnunIit istoria aceea i eu am redat-o
intocmai.
Apoi, oraul acesta, Bucuresti, a trecut de la un rege la altul i, in cele
468 din urm, in anul 793610, a fost cucerit din miinile valahilor // de care sul-
tanul Ildirim Baiazid611. Cetatea lui a fost drimat.complet612 .1 dup aceea
n-a mai putut fi locuit, c5.ci nu se afl nici o urm.' de cetate printre con-
strucpii. in timpul domniei lui Baiazid, ghiaurii din Tara Romaneasc6 s-au
rSculat de unsprezece ori, dar, intr-un an, rsculindu-se de yapte ori,
Ildirim-han a trecut din cetatea Sinope in Tara Romneasc6 yi i-a invins
pe ghiauri in toate cele yapte rscoale. Deoarece intr-un an s-a dus i s-a
intors de yapte ori, ca un fulger, Emir Sultan i-a spus : Baiazid al meu,
tu ai devenit, in acest an, ca fulgerul". Pentru aceste motive i s-a zis :
Bayezid"613. in rscoala a yaptea chiar i oastea ttar era al5.-
turi de ghiaurii din Tara Romneased, cci in acel veac hanii nu erau supuyi
yi nu ascultau de poruncile dinastiei otomane...
os Ipaniya.
606 Avlonya, Albania.
607 Islambol.
aos Buburen, de la Ebu-Kurey., (teal lui Kureys).
Este o poveste inventata de Evlia. Despre originea numelui orasului Bucuresti vezi mai
nou Paul Cernovodeanu si Paul Simion.escu, Consenindri i tradiiii privind
intemeierea cetdlii de scaun a Bucureftilor, in Revista de etnografie i folclor", 1974, ne. 3, pp.
189-206, unde se expun toate opiniile mai vechi, incepind cu aceasta poveste a lui Evlia.
Despre modul cura a lust nastere orasul vezi tef an Olt e an u, Genera orafului
Bucurefti in lumina cercetarilor recente, in Materiale de istorie i muzeografie", II, 1965, pp.
17 30.
5 09 Sin, in loe de Sibiu sau Zibin, cura apare in alte parti.
919 9 dec. 1390-28 nov. 1391.
911 Baiazid Fulgend" (1389-1402). Precum se stie, prima mentiune Bucuresti dateaza
din anul 1459.
912 Orasul Bucuresti nu a avut cetate, ci curte domneasca intrita.
515 Adica Baiazid Fulgerul. Este o explicatie a numelui lui Baiazid (pe care Evlia o re-
produce si in alta parte a operei sale), care nu se leaga insa de tarile romane.

710

www.dacoromanica.ro
 <Evlia Celebi relateaz discutia dintre Mehmed al II-lea i patriarhul 473
Constantinopolului>.
Sultanul Mehmed Ii spusese : Bre pop5.514, ne-ai druit o lume noua!
Cere-mi ce vrei, dup cum iti este dorinta!"
Dup. ce 0-a dus capul la pamint si a sautat pimintul in fata sulta-
nului, patriarhul a zis : Pe padiahul meu Il rog astf el : Cind sublimul
vostru stramo, IldIrim Baiazid han, tarina s.-i fie curat. i parfu-
mat ! cucerise, in anul 789515, vilaietul Trii Romneti i n supusese,
prin vointa lu Allah 0 a lui Muhammed, pe atunci el gasise de cuviin-
t i numise pe fratele meu ca bei al Tarii Rom aneti516, dar raialele, napus-
tindu-se cu tatii asupra fratelui meu, s-au rsculat impotriva lui Ildirim han
n-au plait in acel an haraciul. Atunci Ildirim han, venind indata in graba
din Anatolia in portul Sinope i imbarcindu-se de aici pe 500 de vase, a
trecut pe neateptate 0 a atacat, in timpul noptii, vilaietul Tarii Roma-
neti, unde au fost trecuti prin sabie i foc mai multe mii de cretini, iar
mai multe mii dintre ei au fost facuti prizonieri. Atunci a czut prizonier
fratele meu, care se afl inchis pin i astazi in cetatea Bursa, fall nici
o villa. fl rog pe padiahul meu cer ca, din respect fata de mina sacra
a lui Mahomed i fat& de harul divin, care v este incredintat vou, fratele
meu s fie slobozit din inchisoare i s i se dea iara0, ca milostenie, domnia
Taff Romaneti".
Dupa ce el a sautat din nou pamintul, sultanul Mehmed i-a raspuns :
in cazul cind fratele tau s-ar revolta iara0, care ar fi atund situatia ta ?"
Patriarhul a rspuns urmaoarele : Impratul meu, maria voastr acorda-
ti-i aceasta favoare, iar in cazul cind se va rascula din nou, atund s.
spinzurati, ca pild pentru /1 de lantul clopotnitei bisericii Sfinta 474
Sofia. Daca fratele meu va fi numit din nou, garantez Ca' nu se va rascula
voi da o polita pentru haraciulm Trii Romneti inainte de anul nou,
In suma de 300 de pungi, aa cum e legea".
Poarte multumit de acest raspuns plin de credinta, Ebulfeth Mehmed
hanul, scriind indata un iarlic imprtesc, l-a eliberat pe fratele lui din
614 Papas, preot, popa. Este vorba de patriarhul Ghenadie al II-lea Scholarios, case a

avut, intr-adevar, discutii (dar de alta natura) cu Mehmed al II-lea. Vezi Aurel Dece
Versiunea turceascd a confesiunii patriarhului Ghenadie II Scholarios scrisd la cererea sultanului
Mehmet. II, Sibiu, 1940.
5" 1387; data e gresita caci Baiazid Fulgerul a domnit intre 1389-1402. In plus, Baiazid
nu a cucerit Tara Romaneasca, unde domnea pe atunci Mircea cel BrItrin.
516 Din non o nepotrivire de date ; fratele patriarhului Constantinopolului de dupa cuceri-
rea acestuia de catre turci (1453) nu putea sa domneasca in vremea lui Baiazid Fulgerul, ciad
domnul tarii era Mircea cel Batrin. Este posibil ca Evlia Celebi sa se refere la Vlad Dracul,
intenmitat de sultan la 1442.
517 Harina, vistierie", in sens de tribut.

711

www.dacoromanica.ro
 inchisoarea din Bursa, iar cind acesta a venit, el a v.zut e e un barin
intelept. Astf el, el a devenit iari beiul TOrii Romneti. Ajungind acolo,
a inceput s guverneze cu dreptate i. s-a grbit s trimia la Poarta Devle-
tului tezaurul care i se cuvenea padiahului. El a fcut ca oraele Bucureti
Tirgovitem s." prop4easc aa de mult inch au devenit ca oraele
Belgrad .1 Adrianopol. Dup un an de zile, Kodja-Bei moare i, tot prin
chez5.ia patriarhului din Constantinopol, fiul nenorocit al acestuia ajunge
bei independent8".
Pe scurt, se spune c sub domniile lui Ebulfeth52, Baiazid han821
Selim han 1522, beii Trii Romneti fiind numiti prin gratia, c1iez4ia
protectia patriarhilor din Istanbul523, in vilaietul Tarli Romneti nu aveau
loc r5.scoale, iar dinastia otomanilor trOia in linite. Pe vremea lui Baiazid
han i. Salim han I, beii Moldovei eran numiti prin rugdmintile hanilor
tAtari i. triau aa in stare de linite.
In epoca lui Suleiman han524, atit Moldova cit i. Tara Romneasc
s-au asculat din pricina masurilor rele luate de lacomul Rustem paa828,
care le-a cerut mai mult deck ingaduia legea lui Baiazid han. De aceea
Suleiman han insui acind expeditie in Moldova829, cu mare greutate a
putut s-o cucereasc i a construit o moscheie in oraul Iai, care este
acum transformat in biseric.327. Dar la ce bun, cOci din tot zelul pentru
Islam nu a rmas nimic. De asemenea, dud fusese cucerit Tara Roma-
neascO, i. aci se construiserd cite o moscheie la Tirgovite iling5. riul Besen-
de828, dar n-au rmas nici temeliile lor.
Cu voia lui Allah, s ne intoarcem iar.'i la povestea noastr. Intr-
adevb's, acest vilaiet al Trii Romneti a fost cucerit, mai intii, de Baiazid
475 han. Dar pe vremea lui Suleiman, prop4ind mult mai mult, beii de acolo
11

erau respectati i li s-a acordat din partea padiahului, cu rang de pa.

de Moreea82 9, dou tuiuri i steag i drapel i SUit53 i mehterhanea
619 Berkovi$.
us In Tara Romineasca.
610 Mehmed al II-ea (1451-1481).
611 Baiazid al II-lea (1481-1512).
621 Selim I (1512-1520).
611 Afirmatie inexacta.
524 Suleiman Magnificul.
126 Rustem pass., mare vizir (1555 1561).
616 In 1538.
611 Afirmatie inexacta. Turcii nu aveau dreptul s construiasca moschei pe teritoriul
t tailor romane. Vezi nota 546.
616 Besende i Yestede, probabil Dimbovita, care trecea prin Bucuresti. Este vorba de
improvizari vremelnice.
629 Evlia Celebi face comparatie cu aceste pasale.
610 Yedek.

712

www.dacoromanica.ro
mataragii531 i pujca0532 i etrari533 i imbrihor534, om de tirguieli535, ase
ciohodari538, ase curelari537, un divan-efendisi538, zece bu1ucba0i de sei-
meni538, toti musulmani dati de padiah548.
S-au acordat liberati atit de mari beilor Moldovei i T.rii Romneti
Ina slav. lui Allah, beii ghiauri, domnind in chip Mdret, cu osta0 musul-
mani, percepeau biru1541 cuvenit padiahului. ti privea pe ei numkul osta0lor
pe care doreau inscrie pentru paza Drii, dintre osta0i pedetri, cu puti,
care se numeau dorobanti542. Potrivit legii., i acum cint mehterhaneaua di-
nastiei otomane in spatele steagului, iar in fat., la o deprtare oarecare, cint
trompetele543 i tamburele5" ghiaurilor. Acum, dup lege, are 0 un cadiu545
pentru dreptate, cu rang de 150 de aspri, deoarece acolo se g.'sesc foarte multi
negustori musulmani 0 se ivesc multe pricini de judecatA dup: Seriat.
De asemenea, potrivit legii, pentru agalele musulmane, se afl imami
muezzini548, beii au i cite un dasc1547. Pentru diferite treburi ale lor,
mai au, dintre ghiauri, 70 de dreg5.tori : hatmani, cpitani, cupari, vame0,
logofeti. Toti vor fi amintiti la locul cuvenit, dup rangurile lor. in eialete
exist. 670 de boieri, vame0 i judecaori. Sub guvernarea sa se af16 3600
de sate548 bogate, cu mo0i548. in fiecare din ele se afl case mari i cite un
531 Mataradji, un fel de sacagiu ; aici ar avea i sensul de paharnic".
532 Tiifenkci. Tufecciii sint amintiti mai tirziu, in secolul al XVIII-lea in armata Moldovei
TArii RomAne0i.
533 5ahr are i sensul de bufon". etrarii se ocupan de corturile domne0i.
"4 Emir-i ahor.
585 Pazara gideni.
as gukadar.
37 Saradj; e posibil sA fie vorba de saragele (osta0).
538 Divan efendisi, secretar de divan.
539 Segban, seimeni. Bu1ucba0i de seimeni sint amintiti in documente incepind de la mij-
locul secolului al XVII-lea (N. St oic es c u, Curteni ci slujitori, p. 273).
54 Domnii Moldovei iTIrii RomAne*ti nu au avut decit rareori asemenea dregAtori
slujba0 otomani la curtea lor.
541 Mal, avutie, haraci.
542 Tarnas i forma : Taranans.
543 Boru.
244 Tabtl sau tabl.
545 Cadiul din Giurgiu judeca in Tara RomAneascI unele pricini dintre turd i cretini
541 /mam, preot musulman pentru slujbe zilnice, iar maezzin, cel care cheatnA pe credin_
cio0 la slujbA.
IDupl cum arAta Anton Maria del Chiaro, Revolutiile Valahiei, p. 67,
in toatA Valahia, ca 0 in Moldova, nu se glsWe nici o moscheie cit de neinsemnatA, aa ca,
pentru rugIciunile lor, turcii sint nevoiti a se aduna intr-un loc mai retras, unde le fac
cu toatA discretia".
541 Hodja (hoca). Informatie inexactl.
548 DupA cercetAri recente, numAral satelor din Tara RomAneascl era in aceastA vreme de
circa 2 800-3 000 de sate (L ia Leh r, Factori determinanti in evolutia demografica a Tdrii
Romdnesti in secolul al XVII-lea, in Studii 0 mat, de istorie medie", VII, 1974, p. 163).
549 giftlik/i, cu ciflicuri".

713

www.dacoromanica.ro
 loc pentru bilci. Mai sint, in total, o sut douzeci de orase550. De la fiecare
din ele se obtine o vistierie intreag. Toate vor fi mentionate mai jos.
Dar in vilaietul acesta, al 76:Hi Romanesti, nu exist cetti : toate au
fost distruse de ttari si de otomani551, deoarece, acest tinut fiind un vilaiet
bogat in produse, raialele care locuiau aici stpineau bogtii mari, iar din
cauza fierbintelei produse de intrebuintarea, fr rusine, a vinului, toti
ghiaurii se rscu1au552. De aceea ttarii i turcii, nimicindu-i mereu
prizonieri cu miile, prdau provincia si distrugeau cettile lor.
Fr s ja in seam revoltele lor, dinastia otoman numea totusi alti
bei, deoarece mazilirea i numirea beilor acestui vilaiet se afl in miinile
padisahului. Dar cel numit la rugmintea hanului ttresc nu se poate
476 rscula, cci, in caz // de rAscoal, hanul tltarilor vine din Crimeea, in
trei zile i trei nopti, Cu 100.000 de ostasi i, intrind in vilaietul Moldovei
Trii Romnesti, trece populatia prin foc i sabie i ia multe mii de pri-
zonieri i Ii leag in lanturi i pirjoleste orasele.
Lungimea acestui vilaiet este de 15 conace, incepind de la cetatea de la
hotarul turcesc, zis5. cimpia Islaz553, prin care am trecut zilele trecute, spre
fsrit, pin in orasul Focsani554. Dar cealalt parte a orasului Focsani
este hotarul Moldovei. Ltimea vilaietului Trii Rom5.nesti, incepind
de la nord spre sud, variaz intre trei-cinci isase conace. La nord se hive-
cineaz cu vilaietul Ardeal, iar la sud cu Dunrea. Acura, acest vilaiet
este populat i foarte infloritor, iar raialele sint supuse dinastiei otomanilor.
In trei locuri se dn.' mine de aramk argint, smaragde, aun, sare si de
var. Dar minele de sare, nunaite ocne, sint foarte mari i aduc in fiecare
an venituri cit vistieria egiptean5..
De asemenea, in afar de minele de smoa15., de petrol si catran si de
miere, care iese din pmint, mai sint i alte saptezeci i ase de feluri de
mine si alte produse555.
Ca mierea, untul, pastrama i alimentele de aici se afl doar in distric-
tul Bihor556 din vilaietul Ardeal. Numrul cailor, vitelor, bivolilor i oilor
din acest vilaiet il poate sti doar marele Allah cel atotstiutor ; dar aici nu
exist debe cmile, catin i m5.gari. Se intilnesc ins, pretutindeni, capre.
5O exageratA. Vezi Istoria Romniei, III, pp. 66-67.
661 De fapt cele trei cetAti de la DunAre : Turnu Severin, Turnu MAgurele i Giurgiu fuse-
sera ocupate de turci, iar alte cetAti (cetatea Dimbovitei, Poienari, etc.) se ruinaserit s't fuse_serA
pArAsite.
6" Motivul acestor rascoale" nu era belia, ci dorinta legitima de a reciftiga libertatea,
dorinfa pe care Evlia nu o putea fnlelege.
Issiz ova.
6" Kodjsan i Foltfan.
556 Pentru comparatie vezi relatia lui Paul de Alep din acest volum.
666 Behar sau Bihar.

714

www.dacoromanica.ro
 Descrierea formei orapilui Ebu-Kureyf adicii a treatorii Bucuregi.657
Ora9u1 acesta este a9ezat pe un loc deluros i prin el trece riul Dimbovita558,
ora9u1 intinzindu-se pe ambele maluri ale acestui riu. Dintr-o parte in
cealalt se trece pe poduri de lemn a9ezate in dou.zeci unu de locuri.
Ora9u1 este mare, dar nu are fortreat.
in schimb, se gsesc patrusprezece mnstiri mari, fiecare fiind ase-
menea unei cetAti. puternice. Mai intii, vine mnstirea lui Mihai Vod.'558.
Ea este a9ezat pe un deal, avind o sut de incAperi din piatr.. Apoi vine
mnstirea Sf. Dumitru560, mn.'stirea Sf, Nicolae561, mnstirea Sf. 477
Constantin562, mnstirea Radu Vod563, mnltirea Sari-Saltuk5"
mnstirea Sf. Maria565. Toate aceste mnstiri sint asemenea unor cetti
Cu porti de fier; in special Curtea domneasc, adic saraiul beiului", cruia
In tara aceasta i se spune curte.
Descrierea palatului domnesc566. Se afl a9ezat in mijlocul ora9ului
9i e un palat cu un etaj, avind de jur imprejur o palanc cu ziduri de stejari
gro9i. in partea interioar a saraiului sint oddi de diferite mrimi, zidite
din piatr, numeroase sli pentru divan5 i o mn.'stire cu ornamentatii.
De asemenea, in cele patru prti ale palatului se afl dou sute de Odli,
joase cu etaj, ale pu9ca9ilor dorobanti568, adic odd de ieniceri, iar in
mijlocul palatului exista.' un mare loc liben intr-o parte se afl. grajdurile
mari, iar in partea interioaf a slii divanului se gsesc incperile pajilor569
9.1 diferite ineperi speciale, ocri de harem, precum i odile doamnei,
adia ale sotiei beiului, 9.1 bdle. Curtea aceasta este un palat impodobit
cu multe sute de constructii, avind de jur imprejur 9.1 grdini frumoase.
"7 Buharif.
969 Dembobicisa.
659 Kodja Mihal (Mihai cel Mare sau cel BAtrin), adicit Mihai Viteazul. MAnAstirea Mihai
situatl, intr-adevAr, pe o inlltime pe malul Dimbovitei.
6S0 voyevod. Nu exista o mAnAstire cu acest hram, ci o bisericl, numitA i biserica
de jurAmint", situatA in spatele Muzeului de istorie al R.S.R. (N. Stoicesc u, Repertoriul
monumentelor din Bucurefti, pp. 275-276).
6" Esbot Nehula. In Bucuresti existau mai multe biserici cu acest hram, astfel incit
este greu de spus la care se refer& Evlia (ibidem, pp. 290-294).
681 Probabil biserica mitropoliei care avea hramul Sf. Constantin si Elena (ibidem, pp.
241-250).
9" Radul bey; se numea astfel dup& Radu Mihnea, cel care a refAcut mAnAstirea (ibi-
don, pp. 259-264).
su Probabil una din bisericile cu hramul Sf. Nicolae.
996 Meryem Ana. Greu de identificat.
5" Bey Sarayt.
967 Divan hane, s5.1i pentru sfatul domnesc.
us Tarbans.
"9 Ifoglan, copil de casl, paj.
715

www.dacoromanica.ro
 Cind dinastia osmang porneste o expeditie intr-o parte, atund, potri-
vit legii, beiul Tgrii Romnesti se alaurg la expeditie cu dougsprezece
mii de ostasi. in fata curtii domnesti, pe partea cealaltg a apei, se all o
baie foarte plcutg.
Orasul acesta se compune, in total, din dougsprezece mii de case,
acoperite cu stuf sau indril, majoritatea fiind joase i incApg.toare570.
Sint putine incAperi zidite din piatr, deoarece, ghiaurii de aici rsculindu-se
la fiecare sapte-opt ani, ttarii i osmanliii dau foc acestui ora i tot
In anul acela ei i fac case joase i utile. in cele vreo mie de dughene joase
stau numai fete frumoase, care vind mgrfurile din prgvglii. Sub dughene
au pivnite, unde ei tin diferite feluri de vinuri de culoarea rubinului
siropuri de miere, precum i bguturi, ca holercam si miedu1572. Dar nu au
vii, din pricin c iernile sint foarte friguroase, iar de fiecare datg cind ei
se rgscoalg, tgtarii i osmanliii le ruineazg orasele, grgdinile i viile, incit
ele nu sint de rudat, iar vilie care se ggsesc produc struguri acri. Se mai
aflg cu totul sapte hanuri pentru negustori, precum si case de vmi. In
prezent, orasul acesta se construieste pe zi ce trece.
Laudarea casei de musafiri pentru musulmani573. Pentru musulmanii
478 veniti din partea padisahului, a marelui vizir si din alte parti, in afara
orasului se aflg un caravan-serai, asemenea unui han, cu cincizeci de od.i,
asezat, dincolo de riul Dimbovita574, la capgtul unui pod de lemn. Acesta
este un serai in interiorul cgruia se aflg un mecet575, un cimitir separat si o
grg.ding frumoasg. Are ingrijitori aparte, iar bucatarii576 sint ghiauri.
Tainurile trimise din partea beiului le prepar bucgtarii. in partea cealal-
tg a apei, lingg acest palat, se af1 o baie frumoasg pentru femei.
Clima de aici fiind foarte plAcutg, sint foarte multi bgrbati argtosi
femei frumoase. indeosebi cind omul vede fetele necgsgtorite umblind
cu capul gol si cu pgrul despletit fir cu fir i cu papucii galbeni in picioare,
la drept vorbind, i se imprgstie mintea ca pgrul rgvAsit. Dar majoritatea
acestora sint niste sgrmane cu moravuri usoare577. Toate nelegiuitele de
aici umbra' cu fata descoperit i poartg fuste578 de stofg i de m'Atase
auritA, in dfferite culori.
570 Vezi Istoria Romdniei, III, p. 68.
571 Horelga.
573 Medonyo sau Madonyo.
578 Este vorba foarte probabil de asa-numitul Beilic", amintit in alte izvoare in sec. XVIII
(N. St oices c u, op. cit., p. 95).
574 Bombovi9sa.
575 Mesdjid (Mescid), Was de rugAciune pentru musulmani.
575 Asarlari, iar la not& : afbaelars.
07 Informatie eronatl.
573 Fisdan.

716

www.dacoromanica.ro
 Toti ghiaurii de aici poart dulmane albastre, cont de postav i vet-
minte ca cei de la serhat, iar pe cap 4i pun cciul. ttrase. Mari 0
mici, toti li atirng de git o cruce de aur, de argint sau de bronz, fiinde
aceti ghiauri [sint din neamul lui Mesia, iar cartea lor este Evanghe1ia579.
Au datini eretice 0, in loe de bairam580, au unele zile nefaste, adid s5.65.-
toarea de ou ro0i581, care este aceea0 ea la ghiaurii greci. Ei triesc in
bune relatii cu cei din neamul armenesc ; nu le plac ins debe evreii.
Au foarte mulpi ghiauri erturari. Se indeletnicesc mult cu tiinta
matematicii, eu filozofia cu astronomia582. Pentru a prevedea chiar
soarta oraului lor, ei l-au cereetat 0 pe zeul Marte583, din zodia Scorpionu-
1ui584. De aceea, pentru ei, ttarii, vintori de dumani, salt zeul Marte,
deoarece acqtia vin o dat pe an 0-i lovesc cu sbiile. Potrivit tiintei
astronomice, ora.011 lor se afl in a eincea zon, la latitudinea...585i longi-
tudinea...5" 0 la gradul i secunda...587.
Dintre produse, cele mai renumite sint : mierea, untul, ceara, tot felul
de rachiuri zise horilca, apoi, bietii destoinici i fetele frumoase i piinea
alb, numit franzel588 ; toate salt vestite i demne de laudd.
in caz de mazilire sau de numire a unui nou bei, se dau o mie de pungi
sultanului, dou sute de pungi marelui vizir 0 alte dou sute de pungi
pentru tuti ceilalti demnitari589. Beiului Ii rmin o mie einei sute de pungi,
iar dou mii de pungi se scot pentru cpeteniile590 de la vilaieturi, pentru
boieri, hatmani i pirdlabi591. In fiecare an se vars in vistieria padiahului
trei sute de pungi592.
Potrivit legii sultanului Suleiman han, 1/ se trimit buetriei imperiale: 479
miere, unt, cear i sare, in valoare de trei sute de pungi. in fiecare an se
trimit la arsenalul imprtesc592 piei de vit. -1 seu5", in valoare de trei
579 Indjil (Incil).
580 lyd.
5111 Kusi Yumuria, adica Patele.
585 Afirmatie exagerata.
585 Merih.
584 Burdj-i Akreb.
585 Lacuna in text.
585 Idem.
*87 Idem.
555 Frandjila sau frandjala.
559 Cifrele slut exagerat de mari ; la ocuparea tronului nu se platea o suma fixa (Istoria
Romdniei, III, pp. 18-19).
590 Zabit, comandant, capetenie de oaste, etc.
5 Kapudan; poate fi i capitani.
5 95 In aceastil vreme haraciul Tarli Romaneti era de 130 000 de talen, deci 260 de plutgi
(Istoria Ronainiei, III, p. 14).
5 95 Tersane-i amire.
5 94 Don yags.

717

www.dacoromanica.ro
 sute de pungi, pentru ungerea corgbiilor, iar pentru prizonieri dan pinz
neagrg de cinepg care servete la confectionarea cgm5.ilor.
In fiecare an se trimit paalei de Silistra, in dar, zece pungi <de aspri>
postavuri i atlasuri i cite o cgrut5. impodobit i. incgrcat cu tot felul
de mgrfuri. De asemenea, ei trimit daruri i. sangeacbeilor595 care ocup
posturi. in fiecare an, se trimite hanilor ttari cite o haraba-trsurg596, 'Mear-
cat cu diferite daruri, impreung cu 50 de cai de rasg i 20 pungi de bani.
In afarg de aceasta, hanul tgtgresc trimite in fiecare an un agg din tara
sa i ii procura o sutg de butoaie de miere. De asemenea, i. aggi respective
Ii dau zece pungi pentru acest serviciu i-1 trimit in Crimeea cu mierea.
Acesta este un agalic cu numele de bal agasi597.
Si la Istanbul599, pentru bucgtgria sultanului, dau...599 oi, iar pentru
marele vizir, capucheligile lor trimit mereu o mie de ocale de carne ; alte
3000 ocale de carne trimit cadiascherului i ulemalelor, cadiului de Istan-
bul, marilor demnitari i tuturor celor mari, ca tainuri. Ce-i drept, au cheltuieli
ca acestea de multe mii, dar in vilaieturile de acolo se produc avutii de
cinci ori cit vistieria egipteang.
Am aflat foarte multe lucruri despre acest ora, dar fiind cu neputintg
s relatez toate aceste lucruri, ca unul care serie despre toate, m-am multu-
mit numai cu atit, ocupindu-na de ale mele.
intr-o zi, incglecind pe cai, cu beiul i cu mai multe mii de ostai, i.
privind intr-o parte i in alta, am mers spre rgsgrit vreun ceas i. am ajuns
pe malul riului Colentina. Nu este o apg mare. Izvorind din partea de nord,
din munti, izvorul sgu e foarte aproape. Pe malul acestui riu se af15. un
palat Mare6" pentru bei, fcut in intregime din calcarm. Toti craii petrec
i se distreazg aici impreung cu doamnele592 i. cu boierii, vameii 9.1 logofetii
lor. Din lacul mic de acolo i. din bratele pe care le formeazg acest riu se
pescuiesc tot felul de peti, iar cei care aduc beiului pete, in dar, se bucurg
de favoruri. Astfel, ei petrec foarte frumos pe malul acestui riu inviorgtor.
intr-adevr, e un loe acoperit cu trandafiri, cu ierburi, avind i livadg plin
de lalele, iar miile de feluri de cintece ale pg'sgrilor dau omului o viatg noug'.
480 Intr-o parte cinta din g-urg matrapazii903 fii. cintgretii, iar in altg parte
Mirliva.
96 Hinto araba, ciinitA in forml de trAsurA".
sn Bal agass, agA pentru miere".
n8 Islambol.
Spatiu liber.
800 Kasr-s ali.
sol Djebes, ipsos ; probabil cA autorul se referA la culoarea alba a palatului; calcar( ?).
sin In text Roya, lar in notA apar formele : Dobalari i Doya; evident, e scris gresit, in loc
de Domna, adicA doamna, sotia voievodului, in cazul de fatA.
osos Matraban, in loc de matrabaz; aci in sens de oameni de veselie".

718

www.dacoromanica.ro
se aud glasurile triste ale privighetorilor din livezi. Toate produc o armonie
minunat.. Clima este intr-adevar plcutd, iar grupurile alcatuite din musul-
mani i nemusulmani, care sint cu totii fdpturi ale lui Allah, se string cete-
cete la umbra pomilor fr de sfirsit, unde nu se vede soarele, i petrec cu
atit mai bine cu cIt sint mai multi i aduc multumiri padisahului, a cArui
bunvoint este nemkginit.. Pe scurt, o astfel de livad pentru petreceri
nu am mai vAzut in tara valah.604. Allah s.-i ajute in prop4ire Led'
fericiti pe robii !

Acolo s-a dat un ospt atit de imbelsugat, incit fiecare flmind a mincat
cit a vrut, umplindu-0 burta. Dup zaiafet, pentru a usura digestia, am
inclecat pe cai i ne-am dus la vinaoare spre apus, iar seara, la m.'nsti-
rea Colentina, marele vornic602 a dat un osp4 care, de asemenea, a fost
minunat.
Aici s-au dat daruri la 300 de persoane, iar umilului de mine mi s-a
oferit ca dar un cal buiestras. Dup aceasta, iar chlare pe cai, am venit
In orasul Bucuresti, cu mare alai i cu mii de torte, cintind din mehter-
haneaua dinastiei otomane i din mehterhaneaua afurisitilor"6, i ne-am
odihnit la locuintele noastre.
Capitolul de informatii de completare despre oraptl Bucurqti607. Capito-
lul despre denumirea rangurilor ui numele posesorilor de ranguri.
Dintre toti, un.ul e marele logofdt608. Acesta este cpetenia tuturor
boierilor, adic a boierilor stlpini602. in mina lui se 8116 pecetea intregului
vil aie t.
Apoi vine vornicul cel mic610. Jumnate din intregul vilaiet se dn.' sub
jurisdictia lui i el judec toate pricinile care se ivesc. Al doilea vornic
judec toate pricinile din cealalt jumtate a vilaietului.
Primul hatman611 este comandantul suprem"2 al ostirii din intregul
vilaiet.
604
606
vornik.
606 Efrasiyab.
807
Sub o insemnare cu asterisc se arata ca In manuscris se ail& aici un spatiu
liber de 4 rinduri.
'8 Bas logofet.
8" Hakim beyter. Informatie inexacta; cel mai mare dregator era marele ban, urmat de
marele vornic i apoi de marele logof at.
610 Kafak vornik. Este posibil ca Evlia sa se refere la marele vornic care judeca prici-
nile ivite intre locuitorii din Tara Romaneasca, cu exceptia Olteniei, unde judeca marele ban
numit probabil de Evlia al doilea vornic).
611 Bas hatman. In Tara Romaneasca nu exista hatmatt ca in Moldova; aici comandantul
armatei era marele spatar.
612 Bas serdar.

719

www.dacoromanica.ro
 Hatmanul al doilea612; acesta stringe armata din intregul vilaiet.
Postelniculm este chehaiaua beiului.
Paharnicul615 i cuparul; acestia doi sint oamenii de incredere ai
beiului i el bea totdeauna vinul dat de ei.
Speitarul616 e cel care tine spada beiului, ca
481 II Vistierul617 e defterdarul intregii avutii.

Comisul618 este imbrohoru161 9.

Jitnicerul620 este intendentul bunurilor de consum621.
Logoptul al treilea622 e techeregiul, dar are aparte si un divan-efendi
musulman.
fierul este primul portaron.
5eitrarul este capetenia slujitorilor pentru cort.
Ciimcirapl este vistierul beiului.
Armaful este seful paznicilor624. Allah s5.-i ierte, dar cind acestia
schingiuiesc pe vinovati, nici in tinutul Ardealului nu se pot da asemenea
pedepse !
Stolnicul625, adic. iskemledji626.
Stolnicul627, adicA asneghir-ba0828.
Vcitaful62 9 este intendentul ceauilor.
Boierii" girt beii" de tinut.
Pircalabii sint tot stpinitori.
Functie inexistentii.
414 Postellik sau Postilek.
CIS Behraii l behranik.
ins Isbatar j isbartar.
sir Vistier i sitiar.
sis Komisin.
so Emir-i ahor. Imbrohorul era mai marele grajdurilor" (D. Cant emi r, op. cit.,
p. 159).
eso Ziyenktir (cit. sienkiar). DregAtoria a existat in Tara Romitneascl numai intre 1672
1674 (1l. Stoicescu, Sfatul domnesc, p. 289).
eel Arpa emini. El se ocupa de aprovizionarea cu grine a curtii.
ess Evila omite pe logofAtul al doilea, functie mai importantit decit a logofAtului al trei-
lea, care in plus este foarte rar amintit in documente.
eu Bafkapudjibasi. In Tara RomAneascA dregAtoral se numea mare portar, nu usier.
su Ases bas.
sas Ustolnik.
sis Iskemledji, cel care se ingrijeste de scaunul domnesc" ; de fapt de masa (CT0J1b)
domnului.
417 Ustunik.
sis Ceasneghiarbafi, starostele celor care gustit mincarea domneascir.
429 Vatah i tah. DregAtoria de vAtaf nu avea importanta atribuitA de Evlia.
ego Boyar.

720

www.dacoromanica.ro
 Clucerulan este seful magaziilor632.
Medelniceru1633 este seful celor care servesc la mas.
Sulgeru1634 este seful macelarilor.
Agaua dorobantilor635 este ca agaua ienicerilor.
V ameR1638 este administratorul vmii637.
Au multe denumiri ca acestea, dar noi ne-am multumit numai cu atit.
Dreg.'torii mentionati mai sus sint st6pini in numele padisahului,
pentru buna rinduial a vilaietului.
Dregaorii pomeniti mai sus cu titlurile lor Sint, toti, oameni cinstiti
si osteni inarmati. Au multi ostasi dorobanti. Pe toate steagurile acestora
se af15., ca semn, un vultur cu aripile intinse s'i ei merg sub comanda unui
demnitar, inarmati, alai dupa alai, cintind dintr-un fel de tobe.
Despre scrisul de pe monedele lor denumite penez"8. in vremurile vechi,
inainte de aparitia dinastiei otomane, acestia, la rindul lor, aveau o calk
aparte. i avind mine de argint si de aur, bateau beslici zisi baseca63 9
si monede de aur zise yiizkat"m si gurusi numiti taicV41. Dup ce au
trecut sub sapinirea dinastiei otornane li s-au ridicat monedele642 si au
numai bani de aram6643 numiti penez. Acestia se Mteau in orasele Bucu-
"4 Kulpar.
M Kilardjibast
633 Medenenkdr (cit. medenenkiar).
134 Sulpar.
836 Darabas agass si darabans agass.
ise A mof sau amuf.
"7 Gamriik emini.
Comparind lista dregatorilor din Tara Romaneasca cu cea din Moldova (vezi vol. V,
p. 358), observiim ca. Evlia a copiat aproape aidoma pe prima dup cea de a doua, far a
remarca deosebirile existente intre dregatoriile din cele doul tari; asa se explica faptul ca
xnarele logofat este considerat cel mai mare dregator in ambele phi (desi avea aceasta situatie
numai in Moldova), call sint trecuti la Tara Romaneasca unii dregatori existenti numai in Moldova
(hatmanul, jitnicerui, logofatul al treilea, usarul etc.), ca si ordinea aproape identica in care sint
insirate dregatoriile, ordine diferita in cele dougt tali. Din aceste liste lipsesc unii dregatori
importanti (banul, pitarul, serdarul), dar sint trecuti in schimb vatafii, slujbasi mid care nu
eran considerati dregatori.
633 Penes.
Baseka sau bafka, lar la nota,: patka san pateka; probabil, in loe de z I o t.
u Yazkat sau Yozkat; probabil in loc de ducat.
647 Tayka sau tayeka; probabil o deformare din taler.
Dupe!. cum se stie, domnii Taxii Romilnesti din sec. XIVXV au batut ducati, dinari si
bani, pe ling& care circulau numeroase monede straine, de aur si argint. Vez! Octavian
Iliesc u, Moneda In Romdnia, Bucuresti, 1970, pp. 13-23.
"1 Ultimul domn care a emis moneda in sec. XV a fost Basarab Laiotil (1473-1477)
(ibidem, p. 23).
643 Asemenea bani marunti de bronz a batut Mihnea al III-lea (1658-1659), in vremea
caraia s-a reluat pentru scull& vreme emisia de moneda proprie (ibidem).

721

www.dacoromanica.ro
 resti i Tirgoviste644. Acum, nu-i mai bat nici pe acestia, ci fac alis-veris
numai cu vechile lor monede645 sau cu banii ardelenesti.
Pe o parte a banului lor e scris numele beiului, iar pe partea cealalt
se afli chipul lui Isus Christos646 si data.

482 Despre limba neamului valah cel rciu647

E adevrat c acestia sint crestini ca i cei din neamul moldovenilor,
dar exist unele deosebiri i nepotriviri in riturile lor.
De asemenea, i limba lor este aceeasi, dar difer unele denumiri
si au unele expresii de finge. De exemplu, ei zic : unu (1), doi (2), tri
(3), patru648 (4), tinsi649 (5), ase650 (6), sapte651 (7), opt (8), nou6652 (9),
zece653 (10) si una.'" (11) si doi55 (12) si trei656 (13) i patri (14) iase657
(15) si sese (16) i apte (17) i opt658 (18) si novi (19), doi zesi (20), tri
zesi (30), patrizesi (40), sinsi zesi (50), sesi zesi (60), sapte zesi (70), opt
zesi (80), novi zesi (90), o suta (100).
Aceste socoteli se aseamn6 cu cele din bimba polon Cu cea a
valahilor din Ardeal i Cu limbile celor de neam slovac i korol.
. 65 9e numele lui Allah.
... 660e numele Profetului.
piine6612 ap 662, carne, brinz5.663, ea61342 mei (sau med)665, unt, farina666,

644 Berkovif.
645 Birler, in loe de nenez.
646 Hazret-i Isa.
647 Eflak-s ah.
648 Patri.
642 Tins sau nins sau
650 Sele.
651 Sapti sau suple.
652 Novi.
653 Zef.
654 uvna, in loe de zece si una".
655 514 doi.
656 514 trei.
657 Se.5 sau is qi tetes, in loe de ini, adic zece i
658j obt.
659 Lacuna in text.
660 Idem.
55/ Puna.
662 Aya,
y in loe de apa.
663 Prinza.
6" Se refera la cascaval.
665 In loe de miere, miel sau mied.
666 Adica. fdind.

722

www.dacoromanica.ro
otetu667, lapte acru668, oaie, prune, meri, peri, scorui669, porumberk670,
cioma671, piersici672, ciresi.673, visine674, nuca, ou, gaink ganorosca676,
porumbel66, zincod ed.677, scoal-te i du-te678, dad-i orci (adu-orz), y 483
nu-i duce (nu aduc), adu ciru (adu griul), adu ovAz, adu pai, adu malai,
vack bog (bou), bipol (bivol), bitel678 (vitel), capra680, miel, ursu, lup,
hulpe, iepule681, ogarck fat5., baba, purunc (prunc), nevast., gazta (gaza.),
doi 6822 fu... te-n p... mlta-ta683, fu... te-n cu.u1684, culcA-te, fu... te685
sor-ta, un-te duci jupun. (unde te duci jupine ?), scol (scoal !).
Au multe sute de mii de cuvinte i expresii usoare de acest fel, dar
noi nu le-am scris pe toate. Persoanele care sint obligate, ca mine, s
cltoreasc prin lume trebuie s cunoasch" cite ceva din fiecare linab.,
ca s fie atente, intelegind cele ce spun impotriva lor, in caz c, nu le
va fi pe plac.
C615.torii trebuie s stie citeva cuvinte despre butur i mincare,
spre putea satisface nevoile stomacului i chiar s'A' se salveze, la nevoie.
n orice privint., stiinta este mai bun decit ignoranta, mai ales dac
nimeresti intr-o tar phg-in ca aceasta. De aceea e nevoie s tii, mult
sau putin, limba ion, dar e mai bine s'A nu le spui asta...
Dup ce am vizitat acest oras, Bucuresti, am primit scrisori i daruri
de la bei, adresate beiului Moldovei, caimacamului de Tighina686, agalei
de Ormuri687, agalelor din Cetatea AlbA, beiului din Oceakov688 i insusi
887 09etu.
668 Layte acru (grafiat gresit), iaurt (yogurt).
669 Uskurusa i uskurusa.
679 Porumberk sau porumbedel e dat cu sens de afine (g4vem yemisi), dar e vorba de
porumbel, pentru c mai departe porumb" e dat cu sensul de porumbel.
677 9uma sau 9oma, e dat cu sensul de struguri (idzilm).
673 Persis.
673 ire,s.
674 Pisne.
675Tn sens de curca" (Msszr tavugu). in turca moderna: Hindi.
676 in text : Porumb, iar la nota 18 din volum : porump.
677 In loe de vino-ncoace, sezil".
678 Skoli-de, du9i".
679 Bi9el.
680 Payra, lar la nota: capra. La literele f i y lipseste cite un punct (alfabet arab).
681 in loe de iepure, vulpe.
882 Doj sau voj sau voz, in sens de sor.
683 Expresie de injurtura. Este transcrisa de autor in intregime, iar traducerea in
1. turca e aluziva.
684 Idem.
685 in text : be.
688 in text: Y elder, lar la nota Belder, in loe de Bender.
687 l'ala agass.
688 Ozu.

723

www.dacoromanica.ro
 efendiului nostru, hanul Mehmed Ghirai, hanul Crimeii, si fiului s..u, printul
serdar Ahmed Ghirai, si printului calgai si printului nureddin.
484 / Beiul Pill Rom nesti mi-a dat si srmanului de mine, in dar,
o pung Cu gurusi, o blan de samur, doi cai buiestri s'i alti doi cai, iar
slujitorilor mei le-a druit cite 20 de galbeni si postav si pinzeturi, din-
du-ne si insotitori.
Despre conacele prin care am trecut in calatoria noastrii, incepind din
oraFul Bucurqti, din Tara Romdneascii, i kind in vilaietul Crimeii.
Mai intii, pornind din orasul Bucuresti, spre nord, am trecut prin
saptezeci de sate locuite si bogate, prin cimpii, dealuri, livezi si vii, care
semnau cu niste raiuri pmintesti, iar dupa cinci ore am ajuns in orasul
Tirgoviste6 8 9.
Despre a doua capitald, marele ora Tirgov4te
In limba valah inseamn5.69... intemeietorul acestui oras este tot
Ebu-Kureys, fiul lui Djebel-i Himme.
Apoi, orasul de fundatiuni religioase691 care este Tirgovistea a trecut
in stpinirea craiului Ardealului si a craiului lesesc s'i apoi a trecut de la
un stat la altu1692.
A fost ars o data de Timur han693 si o data de Tohtamis han, iar
hanii taari au incendiat acest oras in mai multe rinduri693, dar <locui-
torii> iarsi 1-au reparat.
Apoi, in anul 782695, Ildirim Baiazid han696 1-a luat din miinile
ghiaurilor valahi697, dar a trecut din non sub stpinirea ghiaurilor si, in
cele din urm, in anul 975699 a fost cucerit de Suleiman han.
Acesta, de asemenea, este o alta capital a beilor valahi. in trecut
fusese un oras mare in acest tinut infloritor s'i fericit se afl mult fier699
s'i cArbune7". Nu vazusem bic acest oras, dar 1-am gsit drlpdnat. 11
reconstruiau Ind..
699 Terhovif sau Terkw.
69 Lacuna in text. Numele indica locul unde a fost un tirg sau tirg parasit (N. Iorg a,

'
istoria romdnilor, III, p. 162;
591 Vahuf.
m. Coast antinescu, ateva date fi pdreri despre
fondarea fi numele ora.fului Tirgovifte, in Tirgovistea", I, 1939, nr. 1, p. 10.)
inexacta; Tirgovistea a fost tot timpul in stapinirea Tarii Romilnesti.
693 Adica Timurlenk. De fapt e vorba de expeditiile urmasilor lui Ginghiz-Han.
594 Informatie inexacta; orasul s-a format la sfirsitul secolului al XIV-lea inceputul
secolului al XV-lea.
595 7 april. 1380 27 mart. 1381 (gresit).
sge Baiazid I (1389-1402).
ow Ulah. Informatie inexacta.
egg 8 iul. 1567 25 iun. 1568 (gresit). Soliman (1520-1566) nu a cucerit Tirgovistea.
599 Teh.
500 Pomez. Informatie gresita.

724

www.dacoromanica.ro
 In anul 1071701, cind s-a r.sculat beiul Tkii RomOnesti, Mihnea Djivan
bei7m, el a ucis pe toti negustorii musulmani, le-a prdat toate mkfurile
cind, inchizind pe serdarul Fazil pasa si pe alti trei viziri in cetatea Giur-
giu, se lupta cu ei, in timpul acesta, srmanul de mine m.' aflam, impre-
unO cu armatele ttare, in vilaietul Moldovei, in orasul Iai, unde il nimi-
ciserOm pe numitul crestin Constantin arnu1703. Dui:a aceea, noi am f Acut
incursiune In tara valahilor, pe care am pirjolit-o ; dupa aceea am devas-
tat-o i am luat mult pradO i mii de prizonieri.
Atunci, acest oras al Tirgovistei fusese atacat, prin surprindere, de
armatele lui Konakdji Kara-Ali pasa i de stile din Dobrogea i din
Deliorman, care, luind nenumkate przi i multe bogAtii, d'Aduser foc 485
orasului.
Acum se reparau cele vreo 500 de case acoperite cu indril i cu
trestie. Au ramas in total nou mnstiTi, cldite din piatr i care erau
ca niste ceati. Atit viile cit i grdinile erau i ele in ruin.. Are, in total,
vreo 50 de dughene i dou. hanuri. Orasul este asezat intr-un loe inalt,
iar apa si aerul sint foarte plAcute, cOci acest oras este foarte aproape
de podisurile704 vilaietului Ardealului.
Allah a fAcut ca, intr-o zi, cind noi locuiam i petreceam in casa unui
boier al beiului, s vin6 un curier ghiaur de la Poarta fericiri i sa comunice
ca beiul a fost mazilit, iar domnia vilaietului Tdrii Romnesti a fost
acordatO lui Esir Debedji-oglu7". Atunci toti crestinii, caimacamul
au ramas uimiti. Ei 1-au trimis indat pe curier la Bucuresti pentru a-1
instiinta pe beiul cel mazilit.
A doua zi, a venit indat'A noul bei al Tkii RomOnesti, beiul Esir De-
bedji aga, in a doua capitalk Tirgoviste, impreun cu aga de inscOunare706
cu aga de steag707 i s-a suit pe scaunul dkuit de sultan si adus de
aga de insd.unare i, primind steagul i tuiurile i luind in mina sa
sceptrul, a convocat marele divan unde i-au aftat supunere toti boierii
cu dregOtorii i, fiecare p5.strindu-si rangul, au inceput s string birurile.
In aceeasi zi, cind am ajuns acolo si noi, umilul de mine si insotitorii
mei, el ne-a spus : Hei, scumpul meu, Evlia efendi, bine ai venit la noi !
7" Gresit 1071H. -= 1660/61. Este vorba de anul 1659.
702 Mihnea al 111-lea Radu (1658-1659).
Kostantin Yfiravis., in loe de Burunsuz; Constantin Cirnul, adicl Constantin erban
(165,9, nov.).
704 Yaylak.
vos Eustratie Dabija ( ?). Acesta n-a domnit in Tara Romfineasck ci in Moldova
(1661-1665), ceea ce ne face s& credem c intrevederea povestit2i de Evlia nu corespunde
realitAtii. In Tara RomittneascA domnea Radu Leon (1664-1669).
vos iskemle agass.
Sandjak (sancak) agass.

725

www.dacoromanica.ro
 Noi am auzit c, dup, ce ai fost la craiul de la Viena708, ai plecat prin
provinciile germane709. Bine ai venit printre noi !" El s-a bucurat foarte
mult dud i-am povestit aventurile mele i c in doi ani i jumtate am
strbtut tot pmintul care apartine celor apte crki. Atunci el a pus
s mi se pregateasca un conac, mi-a dat bani 0 mi-a fixat un tain i am
petrecut cu el timp de o s'Aptmin intreag..
Dup aceea, luind 0 de la el scrisori cAtre beiul Moldovei, catre hanul
ttarilor 0 care hanzadele, am pornit la drum, dup ce mi-a dlruit doi
cai buiestra0, alti trei cai, dota bucAti de postav i dou de pinzeturi,
trei sute de guru0, precum i insotitori.
486 Despre conacele prin care am trecut n drumul nostru spre Crimeea,
join vilaietul Moldovei. Mai 'filth, ieind din Tirgovite, am mers apte
ceasuri spre rs.'rit.
Conacul zis localitatea Cerpa71, fiind hassul beiului TArii Romaneti,
este un sat alcauit din 500 de case, populat l cu grdini infloritoare.
Despre o minune a lui in acest sat am vAzut un ghiaur cu o
fat ciudat i inspaimintAtoare, avind o formA curioas. Toate prtile
trupului su erau la locul ion, dar capul Ii era turtit i lat ca o scindurd,
de la git spre ceag. O ureche, un ochi 0 o sprincean se aflau pe o parte
a scindurii", iar pe cealalt parte a ei se gseau cealalt ureche, o alt.
sprincean. 0 un ochi. Acolo unde trebuia sa fie fruntea 0 gura, nasul
brbia, era de fapt marginea scindurii". in cele dou pIrti ale scin-
durii" avea cite doi dinti sco0 afar, ca de camild ; partea gitului, lat
ca o scindur5., era mai groasa decit capul. Ureehile Ii erau aezate pe
cele dota prti i preau ca urechile de elefant. Ele se micau intotdeauna,
de parch' ar fi fost nite evantaie, pentru c, din urechile lui curgind un
lichid galben, ca grsimea de petrol, mutele se ingrmdeau in urechi,
din care pricinA el le mica incontinuu.
Ochii Ii avea rotunzi, ca de porumbel, i erau atit de plcuti 0 de des-
vir0ti i cu gene ca narcisele, incit cel care ii vedea raminea uimit Sprin-
cenele i se amestecau cu mustAtile de la gur., ca 0 cum sprinceana ar fi
fost creata in loc de mustti. BArbia i se afla pe marginea scindurii" late
avea numai 40-50 de fire.
El minca tot ce g.'sea. Stind la coltul unei mnstiri, toti trechlorii
cretini Ii aduceau mincaruri i buturi de tot felul. Minca mai ales gnu,
orz 0 multe paien ClbiS i bea ap cit un elefant i cit un bivol. Dup aceea
umbla prin frig. Pronunta cuvinte care semnau cu un biziit de albine.
705

700 Alaman.
710 9urpa sau arpa.
nobis Aa e in text.

726

www.dacoromanica.ro
Cind dormea, se culca pe spate si nu putea dormi deck in acest fel. Era o
fAptur ciudaa. Allah e in stare de toate !
Dup ce am v.zut 0 acest lucru, am trecut prin valea Prahoveim
si am ajuns la conacul zis satul Serina712. Este un sat populat, cu boier.
Are o mbin.'stire mare Dup aceasta, mergind inc cinci ore tot spre fsrit,
am trecut cu caii riul Ialomitam 0 am mers alte sase ore tot spre fdsrit.
Descrierea tirgului Gherghita714. 11 vazusem mai inainte in stare pros-
pea, iar in anul 1071715, cind se rAsculasea Tara Romnesc. si Moldova,
ffumilul de mine si armatele atare plecaserAm din orasul Iasi si, fcind 487
incursiune, cind ajunseseam in aceasa localitate, o pr5daseam, iar dup5
ce luaseam pr.'zi si toaa avutia acestui oras, Gherghita, ii dkluseam foc.
Acum era in curs de refacere.
Orasul este asezat pe o cimpie si are gadini si vii. E un oras valah cu
dual m5.nastiri si cu 50 de dughene. Boierul-sapin, respectind inscrisul
beiului prii Romanesti, ne-a dat tot ce ne trebuia mincare si b5utur,
cite un gurus pe zi, precum si bani pentru cheltuial de drum. Am fost bine
primiti si cinstki. Dup5 aceasta, trecind din nou riul Prahova 0 'hac o ala
cimpie, am mers patru ore spre rds.rit.
Despre orqul Buzdu716. i acesta este al unui alt boier. Sapinul lui,
boieru1717, primindu-ne si el cu mare cinste, ne-am odihnit aici o noapte.
Acest oras este asezat pe un ses cu cimpii intinse. Are sase sute de case si
dou m.'n5stiri, una de constructie nou5, iar cealala veche718, precum si
o sua de dughene. Este un oras foarte placut, impodobit cu vii si cu gadini.
Sint 0 multi bkbati araosi si multe femei pldcute.
De aici, mergind tot spre ras.rit, am trecut riul Buz6u, de la marginea
orasului, alare pe cai 0, timp de cinci ore, am mers prin cimpii infloritoare.
Despre frumosul ora Rimnic719. i acesta atirn de un boier. Boierul
acestui oras, conacindu-1 pe skmanul de mine intr-un serai frumos, ne-a

711 Ptrahova.
In Serino, iar in notA: Serbena si Ferina, Peris? (?)
711 Yalomiza.
711 GergiFsa sau GergeFse.
711 1660 1661. Vezi vol. V, p. 345.
718 Buzo sau Buzeu sau Pozavi.
717 In aceastA epocli orasele nu aveau alt stApin decit pe domnul tArii. Probabil Evila
se referl la un dregAtor local, reprezentantul domnului.
718 Este vorba de episcopie, refticutA, de Mittel Basarab la 1649, si de mfingstirea Banu,
&KIRA la sfirsitul sec. XVI (N. St oicesc u, Bibliografia Tara Romdneasal, I, pp.
112-113).
n. Rinailt sau Rentlik.

727

www.dacoromanica.ro
 primit bine i ca cinste. Acest ora frumos este aezat pe malul riului
la poalele unui podi, avind gradini i. vii inalte. Aci se afla ase manastiri720
i vreo cinci sute de pravalii, unde vinzarea o fac fetele.
Dupa ce am luat solda, insotitori i dou harabale telegam de la boie-
rul acestui ora i ne-am aezat lucrurile noastre in harabale, care formeaza
casa noastra calatoare, ne-am indreptat spre rsarit i, in timpul celor ase
ore de mers, ne-a apucat o ploaie care ne-a facut sa strabatem cu multa greu-
tate o cimpie intinsa. in sfirit, am ajuns la menzilul minei de silitra. (Mata
Cu sosirea noastr acolo, a ineetat i ploaia, iar vremea s-a limpezit de tot,
astfel a am putut s vizitam imprejurimile
In cimpia nemarginita pe care am strabatut-o avusese loc, mai inainte,
488 o mare batalle intre craii Tarii Romneti .1 ai Moldovei722, II care tinuse
patruzeci de zile i patruzeci de nolgi. Aici ei se macelariser aproape com-
plet. Cadavrele stau ingramadite ca un munte i. sint acoperite cu pmint.
acum e inalt ca un munte.
Pe povirniul acestui deal, intr-o coliba, sta de paza un intendent.
Toate raialele din acest sat sint scutite de corvezi723, dat fiind c aceste
raiale scot silitr din deal. in aceasta privinta, aici se af1 insa o minune
a lui Allah. Scotind oasele ingropate in trecut in acest deal, se vedea c ele
se transformaser in silitr. Dup ce se fierb in cazane, acestea devin silitr.
alba. Chiar eu insumi, srmanul de mine, vazusem, in calatoria mea prin
provinciile regelui Suediei724, cum cretinii din aceste locuri ardeau in foc
oseminte umane, iar din cenua lor faceau iarba de pue alba i, cind se
descarca arma, nu ieea deloc fain negru i niei zgomot, dar glontele atingea
pinta.
M-am mirat foarte mult cind am vazut c oamenii din vilaietul Trii
Romneti extrag silitra din oseminte omeneti. Un intendent aparte este
pus peste aceasta mina de salpetru i el obtine venituri insemnate. Dupa
ce am vazut i acest fapt, am mers patru ceasuri spre rasarit.
Despre marele orco Foqani725. E format din doua orae mari, aezate
fata in faV5., <iar> intre ele curge riul Milcov726. Partea dinspre Tara Rona-
neasca este administrata de un stpin care atirna de beiul Tarii Romneti727.

720 Cffr/i exageratA ; singura mInastire, Adormirea, a fost construitl mai tirziu de
C. Brincoveanu. La acea dat6 existan in oras don& biserici (ibidem, pp. 536-538).
721 Paliza, lar in not: talika, teleagl.
ni Matei Basarab i Vasile Lupu.
712 Tekdlif-i ca/ea, munci (dxi) fortate".
724 Isfadj (Isfac).
720 In text : Nofsan, iar in not: Fohsan.
720 Boyal, iar in not5.: Noval.
717 Este vorba de marele cApitan de margine, dregAtorie infiintatl de Matei Basarab
(N. St oices e u, Curteni fi slujitori, pp. 257-258).

728

www.dacoromanica.ro
Stapinul oraului aezat de cealalta parte a podului e boierul care adminis-
treaza oraul in numele beiului Moldovei722.
in cele dou orae s-au cldit case noi care infrumuseteaza oraul,
deoarece ttarii distruseser, in anul 1071729, aceste dou orae. Participind
la aceste evenimente, luasem i eu, umilul de mine, multe prazi.
Aceasta ap formeaza hotarul dintre Tara Romaneasca 0 Moldova,
de la Focani pina in muntii Braovului, dinspre nord, din tara Ardealului.
Partea cealalt, adic partea dinspre rsarit a apei, este vilaietul Mol-
dovei, lar partea de apus, adic partea de dincoace, este Tara Romaneasca,
ce se termina aici. Riul acesta, Milcov, vine tot din muntii vilaietului secuilor
din tara Ardealului 0, trecind prin oraul Focani, pe sub poduri, se indreapt
spre sud 0 formeaza hotarul dintre /Moldova, la rasarit, 0 Tara Romneasca, 489
la apus, 'Ana la varsarea sa in Dunare.
La capatul cestalalt al podului de la Focani sta un vame pus de beiul
Trii Romaneti, care incaseaza taxele vamale de la cei care se duc 0 se
intorc, iar pe cealalt parte a podului se afla un vame al beiului Moldovei,
care percepe darile vamale. Acestea aduc venituri foarte mari, cci de la
toll ghiaurii care tree pe acolo iau haraci730, incit veniturile acestea se ridic
la suma de 200 000731 de gurui.
In cele dou parti ale acestor doua orae se all constructii foarte fru-
moase. Chiar acum e in refacere 0 mai mare. Aceste dona orae fuseser
arse de noi mai inainte, dar, multumit lui Allah, acum le-am vzut recon-
struite. in cele dou orae sint cu totul cite 5.000 de case acoperite cu in-
drila i cu trestie, joase i cu etaj, dar cele mai multe sint joase.
Fiecare ora are cite apte manstiri, cldite din piatr5.732, incit, in tim-
pul atacului de noapte, deslntuit impreuna cu tatarii, impotriva acestui
ora, mai multe mii de ghiauri se refugiaser in interiorul acestor manastiri
0 se luptasera un timp destul de indelungat. in cele din urma, cucerind
aceste manstiri, facuserm prizonieri pe unii dintre calugari 0 pe alti
cretini, iar pe altii Ii trecuseram prin sabie.
Acum bisericile lor sint mult mai bine refcute ca in trecut ; mai ales
spre hotarul dinspre Tara Romneasca, beiul Trii Romaneti, beiul cretin,
Grigoracu733, a zidit o manastire foarte bogat impodobita i ca multe fun-

ns DregAtorul moldovean era starostele de Putna.

722 1660-1661. De fapt in 1659 cind se rtoculase Mimes al III-lea..
730 Haradj, aici in sensul de varal.

788 iki kere yUzbin (2 x 100 000).

782 Cifr5. exagerati; in Poc.,ani existan la acea dat cal tnult 7 biserici i o mfiniistire,
de care va fi vorb a mai jos (N. S toic es c u, Bibliografia. I, pp. 310 314).
723 In text : LioroFli, iar la notA Ligorogi, adicl Grigore Ghica, domn al TArii Romi-
neti (1660-1664).

729

www.dacoromanica.ro
 datii pioase734. In interiorul ei a s.pat <o fintin.> cu ap datoare de viat
si a construit un asezknint de binef acere, unde se fierbe in fiecare zi ciorb
de gnu, care se serveste pentru sufletul Sfintei Maria i se distribuie din
belsug cite o strachin de ciorb738 si cite o bucat de pline crestinilor
mani, precum i eaTtorilor musulmani i nemusulmani.
Dup vizitarea tinuturilor germane737, umilul de mine am trecut prin
sapte crii, pin ce am venit In acest oras, dar aici am vzut738 asezminte
de binefacere. Dar in provincia739 germank in provincia Dunkerque740
in provincia Danemarca.741 sint multe institutii de binef acere unde se clistri-
buie mincare.
Satele din imprejurimile Focsanilor, dinspre Tara Romneasc, sint
bogate i frumoase i, deoarece aceste sate sint foarte aproape, orasul Focsani
devine tot mai bogat si mai frumos.
Descrierea bilciului din orapl Focpni. In orasul din partea T'Axil
Romnesti are loc, o dat pe an, un bilci, in timpul verii, iar in orasul din
partea Moldovei se tine un astfel de bilci tot o dat pe an, dar toamna.
Intimplindu-se s nimeresc in timpul bilciului din iulie, care are loc in ora-
u1 dinspre Tara Romneased, 1-am vizitat si am vzut multe lucruri curioase.
490 Peste o sut: de mii de oameni cu c.ciuli negre si de postav, in diferite
culori, veniti cu mrfuri din cele patru unghiuri ale celor sapte zone, chiar
si din Melirak742, din vilaietul Turan743, din China744, din vilaietul Mahan745,
ridicaser la marginea orasului, pe ling dughenele de piatr, mii i mii de
dughene din nuiele, din corturi si din covoare. Negustorii mari vind aici
stofe de mtase alba, tesute cu fire de aur, atlasuri i pinzeturi. Timp de
patruzeci de zile i nopti, ei string mrfurile lor seara i le desfac dimineata,
spre a fi expuse vinz.'rii. Fiecare i vinde mrfurile pretioase. Dar i in

724 Manastirea Sf. loan, construita. la 1663-1664 (ibidem, p. 312). Vizita lui Evlia a
avut loe dupd domnia lui Grigore Ghica.
722 Meryem Ana.
7" gobra.
727 Alaman.
738 in text : grdilm (am vazut), iar la nota: Ormedim (nu am vazut).
789 Autorul intrebuinteaza termenul de vilayet.
740 Dunkarkiz.
742 In unele pasagii din Seyahatname (I, P. 299; VII, p. 390 si 495-496). Evlia Celebi
afirma ca a calatorit doi ani i jumatate in Occident, vizitind : Boemia, Prusia, Polonia,
Suedia, Danemarca, Olanda i Flandra, pina. la Dunkerque si pina, la Ocean". Evlia pre-
tinde ca am fi plecat cu ambasadorul Spaniei, ducind scrisori de la imparatul Austriei.
742 Melirak, iar la nota: Kaberak i Kalverak ; dupl grafie poste f. vorba de Arnerica.
743 In text : Mevaran (Maveraunnehr n.n.), iar la nota: Turan, Asia centrala.
7440,7-7 Main.
749 Mahan, o regiune in India. Exageruri evidente.

730

www.dacoromanica.ro
dughenele vechi dinspre Tara Roma/leased, precum si in cele dinspre Mol-
dova, in numAr de cite 500, se vind mrfuri ca mai inainte. in aceste pra-
v5lii se gsesc foarte multe mrfuri lucrate cu fire de aur.
Din cele patruzeci de zile, trei zile i trei nopti se lumineaz5 tirgul cu
de candele, felinare, fclii, torte i cu luminri de cear. in fiecare
colt, cintaretii i muzicantii din diferite t5ri cint din gull i din instru-
mente, iar l.'utarii din trompete. Mai multe mii de femei de moravuri usoare
cint din gur i din instrumente, petrecind astfel in toate prtile, incit
asa ceva nu e caracteristic nici unei alte tAri.
Vizitind toate acestea, timp de trei zile i trei nopti, grmanul de mine,
am trecut apoi dincolo de vilaietul Trii Romnesti si am luat insotitori
de la boierul orasului ce atirn5. de Moldova.
Descrierea hotarului vilaietului Moldova.
Mai intii, din orasul Focsani am mers trei ceasuri spre r5s5rit i am tre-
cut cu call riul Putna746. Riul acesta, venind din muntii Sucevei747, se vars5.'
In Dun.'re748. De acolo, am mers inc cinci ceasuri. Riul Siret, izvorind dintre
vilaietul Ardeal i tara leseasc., curge prin vilaietul Moldovei, spre mia-
zzi, si se vars in Dun.re in apropiere de cetatea Galati, de pe marginea
fluviului Dun5rea. Cind am trecut acest riu, Siret, srmanul de mine am
indurat multe necazuri i, trecind cu bine, am mers timp de patru ceasuri.
Despre orasul Tecuci749. Aici locuieste un boier moldovean. Are grdini
vii, dar nu sint nici dughene i nici mndstiri. // Este un orsel asezat pe 491
rnalul riului Birlad7", dar satele i localiatile din imprejurimile sale grit
foarte bogate. Riul Birlad izvorste din tara751 Moldovei si se vars5, in riul
Siret.
Dupa aceasta, mergind pe malul riului Birlad, timp de sase ceasuri,
spre rsdrit, am trecut printr-o vale larg5 in care se afl o sut de sate inflo-
ritoare cu gr5dini vii.
Aspectul orasului Birlad. i st.pinul acestuia este tot un boier moldo-
vean. Asezat pe un deal cu ripe, orasul este format din 200 de case acoperite
cu scinduri isindril i cu trestie. Dughenele se ridic6 cu totul la dou sute,
iar o mn5stire frumoas, ca o cetate, se afl asezat5 la poalele unui deal.
Acest oras nu are ins vii i grdini.
Luind si de aici c5.16uze i harabale, am mers timp de sase ore tot pe
valea riului Birlad, acesta rminind in partea sting., spre munti. Dup5. ce
Pukna.
747 Sedjova sau Sadjova. Putna izvorte din muntii Vrancea.
748 Tuna. De fapt in Siret.
748 Tekudj.
mo Bulad.
741 Denizinden (din marea), in loc de: diyarzndan (din tara)

731

www.dacoromanica.ro
 am mers inca patru ore prin aceast' vale, am ajuns la riul Vaslui. acest riu
vine din muntii Moldovei i. se varsa in Dunre792. Este o ap mica ce poate
fi trecua calare, dar este o ap dttoare de viat. Apoi, am tot mers pe
malul acestui riu.
Povestea orapclui V aslui. Este un ora' de sub stpinirea unui boier din
tara Moldovei. E aezat pe deal ; n-are vii, nici grdini i nici loc de tirg.
E un ora alctuit din 300 de case acoperite cu scinduri i cu trestie. Are
o manstire bogat. Nid pina aci nu s-a terminat valea riului Birlad. Luind
cAlauze i harabale de la boierul din acest ora, ne-am sculat in miezul noptii
i am pornit la drum.
Dup5. ase ore de mers prin valea Birladului, dimineata, valea Birla-
dului a rmas din nou in partea sting.' , iar spre rsrit, in fata noastr,
a aprut riul Scinteia753, care se vars in riul Birlad. i prin valea Scinteii
am mai mers timp de dou ceasuri.
Despre Urgid Scinteia. i aici stapinete un boier moldovean. Cldi-
492 rile sint aezate pe povirniul unui deal inalt. // Sint 300 de case acoperite
cu indril i cu trestie. Are dughene i mnstiri7". Dar, deoarece toti
locuitorii din ora fugiser in munti din cauza ciumei755, nu am putut fi
gAzduiti in acest ora, dei eram foarte obositi de drum. De aceea, merg-ind
din nou spre rsrit, am strbtut munti i pduri, timp de patru ore,
fiind lipsiti de puteri.
Despre menzilul zis orglul Galata. Acest or5.el e un alt boiarlic756
i se afl in partea dinspre eleteul oraului Iai, capitala Moldovei. Are case
frumoase, loe de tirg, gradini i vii .1 o mnstire infloritoare. De aid am
mers o ora, ocolind lacul.
Despre revdinfa fdrii ghiaure a Moldovei itqeld loare" , adicd vechiul
ora infloritor I ai
Am descris in amanunt oraul Iai atunci cind am relatat ca, in anul
mentionat mai inainte. . 759, numindu-1 bei in Moldova pe stefan bei799,

7" De fapt in Birlad, i aceasta chiar lingit Vaslni.

7" Iskintey. D. Cantemir nu-1 amintete printre afluentii Birladului. Tirgul Scinteia se
aflA pe riul Rebricea.
754 De fapt o singurA bisericl, amintit1 9i de Paul de Alep.
7" Ta'un. Ciuma este amintitA in documentele din perioada 1658-1661.
7" Boyarkk, in sena de teritoriu adminiqtrat de un boier-dregAtor.
757 Kallaf.
7" LacunA in test. 1659. Vezi vol. V, pp. 348-357.
7" Istefan bey. tefanit5. Lupu.

732

www.dacoromanica.ro
fiul lui I,upul bei760, impreun Cu ostile taare, Il batuser'm ling4 orasul
acesta, Iasi, pe Constantin Cirnu1761, iar in orasul Iasi devenise stpin tefan
bei, dup care noi prdaserm i ruinaseram tara Moldovei i vilaietul Trii
Romanesti.
Dar la sosirea noastr de ast.' dat m-am Intilnit cu beiul... 70 i i-am
dat scrisorile primite de la beiul T.'rii Romnestins si de la musellimul764
din Nicopol, precum i scrisoarea de gratie pe care mi-o d.duse impratul
Austriei din cetatea Vieneim, precum i condicile de tainuri. Dup ce si-a
frecat de fata i de ochi scrisoarea impsatului Austriei, beiul Moldovei,
sculindu-se in picioare, ne-a fAcut toat cinstea i ne-a araat respect, iar
dupa aceea ne-a pregait un conac ling& locuinta lui Mehmed efendi, care
era divan-efendiul sAu. Apoi ne-a dat bani i tainurile cuvenite i ne-am
odihnit trei zile.
In ziva a patra, dindu-ne scrisori de caldtorie adresate boierilor si
care beiul cet'tii Tighina i catre aga de tlrmuri766, el ne-a dat i daruri
scrisori de supunere (inchinare) cAtre insusi hanul ttarilor. Ne-a dat
si 50 de ghiauri inarmati ca insotitori i cArute, o pung de bani pentru chel-
tuielile de drum i o suta de galbeni slujitorilor.
Desfire conacele pe unde am trecut incepind din tara Moldovei i kind
in vilaietul Crimeii.
Mai intii, mergind din Iasi trei ore spre rsnit, am ajuns la riul Jijia.767,
care vine tocmai din vilaietul lesesc76. il in acest loe, el se desparte de riul 493
Prut769, iar dupa aceea se intilneste din nou cu riul Prut. Este o ap. mare.
Trecind aceste doua riuri cu vase, dup ce am mers dou ceasuri, am ajuns
la marele riu Prut770, care vine tocmai din vilaietul lesesc...771 si se vars.
In Dunre, la localitatea numit 772 Este o apa limpede si mare, iar pe
malul ei se afl.' asezat satul infloritor nunait Tutora773, care are o mnstire
760 Vasile Lupu.
761 Burunsuz Kostantin.
762 Lacuna in text. Este greu de spus cine era domnul din aceasta vreme : Eustratie
Dabija a domnit pn la 11 sept. 1665, lar dupa aceasta data a urmat Gheorghe Duca.
765 Radu Leon (1664-1669).
764 Musellim, dregator otoman de provincie, vice-guvemator.
Bedj (Bec).
766 Bah agass, in loc de Yals agass.
767 Jota.
780 Inexact. Jijia izvoniste din fostul tinut Dorohoi, lingl Pomirla.
760 Pejen, iar la nota.: Pezend i Perend; Prut. Jijia se apropie de riul Pnit si merge
aproape paralel o mare distanta. Evlia aminteste msA separat riul Prut mai departe.
770 Burut.
771Lacuna in text.
771Lacuna in text. Prutul se varsA in Dunttre intre Jacal Brate i orasul Reni. In vol.
V, p. 334, Evlia afirma cA Prutul se varsit in Dunare intre Braila si Galati.
771 Susura sau Sosora. Mal jos: Vo9ora.

733

www.dacoromanica.ro
 format dintr-o cadire nalt. Toti ghiaurii care vin din vilaietul cazacilor
poposesc aici. Este un sat bogat si un punct de trecere, dar pirelabul acestui
sat nu ne-a dat gAzduire, iar vamesul aducind indat vase, am trecut cu
acestea marele riu Prut, unde au iesit, intru intimpinarea noastr., ghiaurii
ca : piredlabul, vamesul i boierul e acolo.
Desfire vechiul ora distrus Tutora774. Caravanele i negustorii care
pleac din orasul Iasi sau se due spre Iasi poposesc in orasul acesta Tutora,
deoarece, fiind asezat pe malul Prutului, aci se incaseazs toate taxele vamale.
Acesta este un obicei vechi. Este o arend ce aduce un venit de saptezeci
de poveri de aspri. Se spune c, in timpurile strvechi, acest oras Tutora
era un oras de trecere. i acum se mai vAd urmele saraituilor i ale mns-
tirilor si ale tirgului i ale pietii, precum i ale strzilor. Dar, pe vremea sul-
tanului Murad al IV-lea776, cuceritorul Bagdadului i Erevanului, armatele
cazacilor rAufktori s't cele ale moldovenilor porniser tocmai in acest
loe intr-o lupt mare cu valahii776, dar tocmai dud beiul Moldovei, Lupul
bei, era s obtin biruint asupra valahilor777, sosiser dis-de-dimineat
ttarii, iuti ca vintul, si-i loviser: asa de tare cu satiri ginghizizi pe cazad
pe moldoveni, incit chiar i acum se mai \TM ca niste munti mormanele
de oseminte ale ghiaurilor778.
In acest loc cazacul adusese o oaste asa de mare, incit trebuia o zi
intreag ca s-o inconjori. Dup ce ostirea taara a invins aceast puternic
tabArd a cazacilor si a intrat in orasul Tutora, pe care l-a ars, a plecat apoi
spre Crimeea cu avutii de prad.
De atunci incoace orasul se afl." in ruin.. In prezent are aspectul unui
tirgusor de legtur.Aci sint o sut de case, doul biserici, vreo 50 de dughene
citeva case, asezate pe malul Prutului, care servesc pentru vamuire.
De aici, s'rmanul de mine, pornind din non, am trecut muntele mare
zis Dilsevar776, mergind spre rasrit prin dealuri i munti, iar dup aceea
am mai mers inch' opt ceasuri printr-o vale, pe malul girlei mici numit
494 Nesron78 // care, izvorind din muntii jrii lesestim, se vars. in rul Siret.
77 Vezi C. C. Giuresc u, Tirguri sau orase, pp. 313-314.
770 Murad al IV-lea (1623-1640).
770 Cuvintul Bogdan (Moldova) e urmat de Kanlak (la not Fanlak), care nu are sens.
Probabil c5. e o deformare a cuvintului Eflak (Tara Romaneascl, valahi).
777 Kazak, in loc de Eflak, adic& asupra ,muntenilor", in b5.tr1ia de la Pinta (1653).
778 Aici descrierea lui vlia Celebi nu este claa. Poate fi vorba mai curind de lupta de
la Tutora, din 19 sept. 1620, dintre o*tile moldo-polone 0 cele turce0i.
770 Dilseva, lar la not : Dilsevaz sau Delsevaz, neidentificat. in aceastl regiune nu
sint Matti.
780 Nesron, lar la not& Tesrevan; probabil riul Nerova, afluent al Prutului, sau Isno-
vgt, afiat In drumul spre Chiinu cAtre care se indrepta Evils.
708 Inexact.

734

www.dacoromanica.ro
Am trecut pe ling5. satul Pirc.lab762, care a rAmas in partea sting., si am.
mai mers iarsi trei ceasuri spre rds.rit.
Desfire orap41 Ch4inclu. i aici stapineste un boier aparte cu inda-
toriri.783. Se afl asezat pe malul riului Nistru784 si este un oras foarte bogat,
ca i cum ar fi un ora infloritorms. Are saptesprezece biserici786, dar e far&
msdnAstiri ; prvlioarele sale sint lush' numeroase. Toate casele sint acoperite
Cu trestie. De fapt, casele din satele acestui vilaiet sint de obicei acoperite
cu trestie. Chiar si in grAdinile si in viile lor slut construite chioscuri de lema,
unde vin femeile de moravuri ware si se aseaz pe genunchii omului787.
Dup ce am trecut si de acest oras, am. ajuns, dup cinci ceasuri de mers
spre rsrit, in satul Barbosi789, iar dup: aceea in satul Sehara799, sat bogat
pe malul riului Besnogi790. acest riu, venind din vilaietul lesesc, se varsA
In marele riu Siret791.
Am g.zduit o noapte in sus-numitul sat Sehara, unde am petrecut de
minune. Pornind de aci, am. mers spre rsarit si, trecind prin satul Luci799,
am ajuns apoi in satul Bunares793, care este un sat bogat. Lsindu-se aici
seara, am petrecut 012 dimine4a, deoarece acest sat este ultimul la hotarul
Afoldovei si formeaz hotarul comun cu sangeacul Tighinei, din care pri-
cina raialele acestui sat slut foarte asculttoare si supuse. De acolo am mers
inc trei ceasuri spre rds.rit.

Descrierea vilaietzlui islamic, sangeacul791 cetatii Tighina795.

Punind piciorul pe acest pdmint, am ajuns in satul Pasa, care este un
sat osmnesc, bogat si alctuit din 300 de case si data biserici. Este hassul
beiului din Tighina. Stpinul lui este voievodul beiului de Tighina. Dar
toat raiaua, format din ghiauri moldoveni, este supus si asculatoare.

788 Neidentificat.
783 Este vorba de pircAlabii de Chisinla san LIpasna. In aceast vreme pircllab era
Onofrei, amintit la 1665 iunie 19.
784 Nistrul sau Tistrul. Inexact ; ChisinIul se afla pe rlul Bic. Pentru Nistra Evlia foloseste
de obicei denumirea turceasa Turla.
785 Chisinul a devenit tirg mare" in vremea lui Dabija vodl (G. Chib n es e u,
Surete, X. p. 207).
786 Cifea" exageratA. Vezi N. St oices c u, Bibliografia Moldova, pp. 186-187.
787 Afirmatie eronat.
788 Borboj, lar la not5.: Bopoj i Bobo], neidentificat.
789 Sehara, poate Zhicani (Zaicani), care este insl spre nord-est.
790 Besnodji, iar la not5.: Yesnodji s't Besneredji; neidentificat.
79/. Inexact ; riul se af15. intre Plitt i Nistru.
793 Luci, Lucen saa Ghiocen, Lucian, raionul Bulbok, R.S.S. Moldoveneascl.
793 Bunares, Bunas sau Nojaris, raionul Bulbok, R.S.S. Moldoveneascii.
794 Liva.
798 Bender abad.

735

www.dacoromanica.ro
 Este un sat infloritor asezat in apropierea riului Nistru786. De acolo am
mers...787 ore spre rss.rit prin cazale productive.
495 Menzilul cetatii lui Suleiman han798, adicif fortdreala Tighinei cea soco-
titd loc de salvare.
Motivul construirii acestei cetti si forma ei au fost artate amnuntit
In volumul..."8, de mai sus, in timpul descrierii evenimentelor de mai
inainte, adic din anul 1067800, atunci cind plecasem in Tara leseasc in
lupt impotriva lui Rkczi. Aici m-am intilnit cu toti prietenii care mai
triau i am luat insotitori de la agaua
In timp ce mergeam spre fsrit, am trecut prin Satu Nou801, prin satul
Copan868, prin satul Leontinam i prin satul Livada804, in timp de sapte
ore, ajungind apoi la menzilul zis satul-tirg Ciobirciu80. De acolo, am trecut
prin satul Sultan-Savati806, de acolo prin satul Corcmaz807, lar de acolo prin
cislaua Hadji-Hasan868. Aceste sate infloritoare i asemntoare unor fir-
guri au fost descrise mai sus, printre evenimentele din saizeci i apte806,
In repetate rinduri, cu toate caracteristicile lor, artindu-se ea stilt asezate
pe teritoriul cettii noastre Tighina i c se aff sub stpinirea agalei de
trmurign. Act= vine insd locul numit :
Menzilul HanK4las811. Cind am ajuns aici, am vszut c acolo locuieste
agaua de trmuri. Am mai vszut c prea luminatul han, Mehmed Ghirai812,
care este hanul vilaietului Crimeii, pornind in expeditie, se avezase in acest
Atunci umilului de mine mi-a venit numaidecit inima la
loc i, fr mijlocitori, m-am prezentat prea luminatului meu padisah, hanul
Mehmed-Glairai, iar dup5. ce 1-am salutat in bimba ttark mi-am scos tur-
banu1819 de pe cap 0, curgindu-mi lacrimi din ochi, i-am srutat mina.
Turla.
707 Lacuni in text.
790 Suleiman Magnificul.
79t LacunA in text. Vezi vol. V, pp. 116-120.
soy 20 oct. 1656 8 oct. 1657.
ass Yeni Key, Satu Nou".
Sal Hoban sau Kopan, raionul Bender, R.S.S. Moldoveneascl.
ass Loventa i Leventa, scum Leontieva, raionul CAusani, R.S.S. Moldoveneascl.
BOB Livaza.
sos 9optidje, raionul OlAnesti, R.S.S. Moldoveneascl.
so. Sultart-Savati, neidentificat.
107 Korkmaz, raionul O1neti, R.S.S. MoldoveneascA.
800 Hadji-Hasan Hsf/afs, Hasan Cisla ; poste satul Cara Hasan.
aot AdicA 1067 H. 1656-1657.
an Bah agass, in loe de Yals agass.
Ill Han '<Wass, Hanul Ca de pe ling& limanul Nistrului.
Mehmed Ghirai al IV-lea 1654-1666 (in a doua domnie).
an 9alma (cit Cealma).

736

www.dacoromanica.ro
 Atunci hanul mi-a spus : Bre frate Evlia, bine ai venit ! De unde
vii acum? Am auzit c, impreun cu fiul meu, printul Ahmed Ghirai, ai
luat parte la expeditia de la Ujvr 0 la infringerea din expeditia de la
Gyr, dup care ai plecat impreun cu elci-paa la craiul Austriei. Acum
de unde vii ?".
Atunci umilul de mine i-am spus : Padiahul meu, am trecut, drept
vorbind, prin multe peripetii in aceste expeditii i datorii. Dar, primind
de la craiul Austriei unele lucruri, am cutreierat Dunkerque-u1814 de pe
t'rmul Oceanului Atlantic, vilaietul Danemarca, vilaietul Longat816
Amsterdamul din vilaietul Olandei816 i vilaietul Suediei817, tara ceh.
vilaietul Slovaciei818, tara ung-ureasc. i inutul Ardealului. De acolo, 496
am mers in tinuturile otomane, lar de acolo in vilaietul Trii Romneti,
iar de acolo in vilaietul Moldovei. intr-un cuvint, padiahul meu, de la
expeditia de la Ujvr incoace, am strlaut, in timp de trei ani, cele apte
precum 0 multe vilaiete care au bani i hertogi. Slav. /ui Allah, aici
am v.zut din nou fata lumina-a a padiahului meu. De acum incolo, chiar
dad voi muri, nu-mi va prea ru". Apoi, ssutind din non mina hanului,
am discutat cu el indelung.
Dup aceea hanul spus : Evlia, i noi am venit ad din porunca
cuprins in hatierif, ca ducem in Crimeea pe ttarii din Bugeac, din
tinutul Cetti Albe 0 pe ttarii nogaiului Adi1818, ins. Allah tie, dci se
pare d ftarii vor s." se rzboiasc cu noi".
Atunci, umilul de mine i-am zis : Cu voia lui Allah ei nu vor putea
infrunta armata voastr crimeeank ce detine hatieriful de Mecca 0 Medina.
in caz c vi se vor opune, atunci s' citim indat patruzeci de in0 suratu1820
Ve-l-adiyat"821 i s sufam asupra oastei nogailor. Cu voia lui Allah 0
Cu ajutorul Coranului cel m.'ret, ei vor fi zdrobiti i noi vom fi victo-
rio0".
Hanul, fiind multumit de acest fspuns drept, mi-a druit, umilului
de mine, doi cai, un cojoc, o pereche de ndragi din blan de samur 0 o
sut de galbeni. Mi-a mai dat i un loc pentru conkire lingA Ahmed aga,
agaua de frmuri, iar Ahmed aga a devenit gazda mea.
intr-un cuvint, timp de trei zile i trei nopti, prealuminatul han a
tinut sfaturi 0 a purtat discutii aprinse cu ttarii nogal i cu ttarii din
814 Dunkarkiz.
815 Loncat, poate in loc de London (Londra).
811 Felemenk.
al/ Isfadj (Isfac).
au Tot.
gio Adil Ghirai, hanul Crimeii (1666-1671).
"6 Sure, capitol din Coran.
111 Ve-l-adiyat (surat 100, verset 1), inseamni: fugari, fir& si respire micar I"

737

www.dacoromanica.ro
 Bugeac, fiindc taarii nu acceptau deloc s meargA in Crimeea, p.rsindult
cminele din locurile mai sus artate. Atunci hanul le-a spus : Noi, potri-
vit hatierifului ce a sosit zilele trecute, v vom bate i. v vom duce in
Crimeea". Dar ttarii nogai i cei din Bugeac, au zis : Dac poti, d.u-ne
In Crimeea ; noi ne vom rzboi cu tine Odd' vom pieri cu totii, 'bag ne vom
bate atit cu tine, cit i. cu armata ta ; f cum vrei !". Zicind astfel, ei au
plecat.
A doua zi, a venit in zorii zilei la han un ttar dintre nogai i. i-a spus :
Padiahul meu, iat c t.tarii nogai 0. cei de la t.rmuri sint deja cAlri
i, luindu-0 armele, vin asupra hanului meu". Intiintindu-1 despre aceasta
pe han, ttarul a disprut.
497 Relatare despre lupta crincend purtatii de catre hanul Mehmed Ghirai
impotriva tiitarilor nogaiului Adi1822 1Si a celor din Bugeac, in anul... 823,
in apropiere de
In ziva de.. 824 a lunii araate, hanul a fost gata de lupt cu armata
Crimeii... Astfel, optzeci i apte de mii de voinici viteji, alei i. devotati
legii, s-au inarmat indat i au pregtit caii lor, iuti ca raskile, fiind gata
de lupt. De partea cealaltd, .1 ttarii nogaiului Adil i. cei din Bugeac, cu
o oaste de patruzeci-cincizeci de mii de oameni, au mers in intimpinarea
armatei hanului. Oastea nogailor inclecind pe cai, a inceput numaidecit
lupta cu strigte de yu, yu !", atacind trupele de gardd din armata glo-
riosului han.
De ambele parti trupele islamice indierindu-se, au slobozit sgeti,
incit lumina soarelui a fost impiedicat. O. ajung la pmint, iar tipetele
oamenilor i ale cailor au umplut tot v.zduhul. S-a dat o btlie imps-
teasc timp de trei ore.
Pin la urm5., partea hanului a ieit inving5toare, in virtutea suralei :
Ve'l-adiyat825, iar atarii nogai, fiind zdrobiti, au fugit spre ascunzItorile
lor. Atunci trupele crimlene i-au urmrit pe cei din neam nogai, dar cind
au ajuns la familiile nogailor i la triburile826 lor, s-au ruinat fat de sotiile
lor. Atunci s-a produs o mare gilceav i. au ieit atitea strigate, incit ase-
menea bdt.lie i asemenea ciocnire nu se mai vdzuser de pe vremea ahu-
lui Htienk, a lui Ginghiz-han, a lui Tohtami-han, a lui Timur-han i. a
lui Mengli Ghirai-han, cAci, pe de o parte, oastea lui Adil Ghirai, iar pe de

822 Vezi nota 819.

8" Lacuna in text.
824 Idem.
888 Vezi nota 821.
888 Sba, trib, familie, sat.

738

www.dacoromanica.ro
alt parte femeile i copiii din aceste triburi au s5.rit asupra 1or827, astfel
din armata crimeeank printre aceste triburi, au 135.ut din cupa martiriului
chiar mai multi lupfdtori decit in prima ciocnire Hanul insu0 nu a putut
s-i impiedice, in nid un fel, dar pind in timpul prinzului n-a mai ilmas
nimeni din oastea nogailor in stare s mai ridice mina. Au fost devastate
distruse toate triburile nogailor, punindu-se mina pe mii de fete 0 femei.. .
Relatarea cauzelor dupniiniei dintre cele cloud prti 498
<Autorul descrie imprejurdrile aezrii nogailor in prtile cettii Ocea-
kov i Cetatea Alba>.
... In pktile acestea ei au stat linititi, dind daruri beiului din Tighina, 499
lui aga de trmuri i agalelor de furaje828 ai ttarilor din Bugeac. Dup5
citeva luni insk ei nu au mai stat linititi 0 au inceput s fure de la raialele
beraialele din Moldova 0 Cetatea Alb multe mii de vite i s atace oamenii
la drumul mare. De aceea drumurile au devenit periculoase.
Toate raialele s-au plins prea fericitului padiah impotriva lor i indat
a sosit la hanul atar, prea luminatul han Mehmed Ghirai, de la malta
Poartk hat4erif, prin capugiba0828, zicindu-i : Tu, care eti Mehmed
Ghirai, ridici pe nogaii rufacaori de pe pmintul Cettii Albe
aezi in vilaietul Crimeii". indat dup aceea, hanul Mehmed Ghirai
l-a trimis din Crimeea pe printul calgai cu o armat de patruzeci de
mii de oameni.
Dar cei de neam nogai nu s-au micat citu0 de putin de pe locurile
lor, zicindu-i calgaiului : Noi am intrat sub ascultarea padiahului
distrugindu-ne harabalele, to# tinerii au fost inscri0 ca familiti i am tre-
cut la Cetatea Alb in rindurile raialelor sultanului Baiazid han" In acela0
timp, ei au artat prir4ului calgai II poruncile i hatierifurile pe care le
aveau.
Printul calgai a adus la cunotinta hanului c ttarii nogai au rspuns 500
In felul de mai sus 0 c nu s-au invoit s plece, dar nu i-a spus c ei posedau
porunc i hatierif.
Atunci gloriosul han a pornit indat din Crimeea cu o armat de optzeci
*apte de mii de oameni, potrivit hatierifului sosit mai inainte, i, rz-
boindu-se, ling5. Cetatea Alb5., cu cei din neamul nogailor, i-a infrint, devas-
tindu-le avutiile i provocindu-le pierden i mari.
Acestea slut, pe scurt, cauzele acestei btlii crincene. Cu voia lui
Allah, la aceast lupt crincen am luat parte 0 eu, ins5. Allah mi-e martor,

822 Asupra ostilor hanului Crimeii.

829 On sau Un agalars, probabil greseala in loc de ot agalart, adic agale de furaje,
expresie des amintit de Evlia Celebi, ca s't in alte izvoare otomane.
889 Ser bevvabin.

739

www.dacoromanica.ro
 nu am pus mina pe nimic din lucrurile celor de neam nogai, dei am fost
acolo unde se gseau cele mai alese przi. I-am pus chiar pe slujitorii mei
s restituie lucrurile pe care le luaserd, nelsindu-i sA ja nici un bob 0 nici
un dinar. Mehmed Ghirai, fiind prevzdtor, nu a lsat s fie devastate
satele trupelor de la Cetatea Albk Apoi srmanul de mine am pornit impre-
un cu hanul cel
Relatare despre popasurile prin care am trecut in drumul nostru de
la Cetatea Albci pinci la vilaietul Crimeii
Mai intii, plecind de la Han-Ki0asi, am ajuns la cetatea Yanik ... 83
501 Umilul de mine, invocind ajutorul lui Allah, am trecut apa
1/

<Nistrului> cu doi cai, iar cind am ieit de partea cealaltk cu voia lui
Allah, am Va'zut c atit cartea sfint.831, cit i celelalte arti, precum
scrisorile i darurile predate de ctre beii Tarli Romneti i Moldovei
c6tre han nu se udaser deloc. Cind i-am predat acolo hanului darurile
scrisorile, el a simtit o mare multumire, incit m-a intrebat despre buna
stare a beilor din Tara Romneased 0 Moldova, iar eu i-am spus cs slut
bine 0 pe calea cea dreapt...
521 Caracteristicile puternicei fortiirele i stavile Gazi-Kerman, adica cetatea
Doganu 2
522 Cind sultanul Baiazid Veli833 a cucerit cetatea Chilia i Cetatea
Alb din miinile moldovenilor i cazacilor834, au venit citiva ghiauri cazaci
pe riul Oceakov 0 au prdat Cetatea Alb 0 Chilia. Mai tirziu, in locul
acesta Dogan Ghecidi, mai sus amintit, sultanul Baiazid <II> a pus s se
clkleasc6 pe veddle temelii o cetate mare, denumit Gazi-Kerman. Dup
aceea ceatile Cetatea Alta 0 Chilia au fost puse la adpost de r.'utapile
ghiaurilor cazaci
523 ... in anul 1076835, in timpul domniei sultanului Mehmed al IV-lea,
fostul mare vizir, Suleiman paa838, dup5.' porunca marelui vizir Kpriilii
Mehmed paa837, a zidit din nou cetatea de la Dogan Ghecidi 0 a fcut din ea o
fortkeat foarte bine inarit i foarte trainick cu ajutorul trupelor hanului

222 Yamk, Cetatea Ara.", raionul Oltmesti, R.S.S. Moldoveneasca.

Coranul (Kur'an).
"2 Dogan-Kale, Gazi-Kerman sau DoganGhecidi, raionul Berislav, R. S. S. Moldoveneasca.
833 Baiazid al II-lea (1481-1512).
8" Cazacii nu aveau nici un amestec la Chilia i Cetatea Alba.
833 14 jul. 1665 3 jul. 1666; de fapt 1067 H. (= 1656-1657), care coincide cu
viziratul lui KeopriiM Meluned Pasa, mentionat mai jos.
838 Suleiman pasa, mare vizir (1655-1656).
837 Dupa anul de mai sus (1665 1666) ar fi trebuit sa. fie Kprl Ahmed pasa
(1661-1676).

740

www.dacoromanica.ro
ttar, al celor din eialetul Rumelia, al celor din eialetul Oceakov, al tatarilor
din Bugeac, al ghiaurilor din eialetul Tarii Rom aneti 0 al celor din eialetul
Moldovei, care formau la un loc o armat de o sut cincizeci de mii de
oameni, intinsa ca marea...
<Urmeaza descrierea cetatilor Dogan Ghecidi, Ghiorlo (Gorealov) 0
Kermandjic (Kremenciug)>.
... Relatare despre scrisoarea de cerere de ajutor trimisa din cet atea 555
Oceakov.
Aici, venind la han trei sute de voinici inarmaIi, dintre agalele 0 beii
de la cetatea noastra Oceakov, i-au adus vestea urmatoare : Cazacii de
Anderia838, cazacii Serka83 9 0 cazacii de la Sari-Kami84 0 au raspindit
zvonul cum ca padiahul nostru, g plecind in expediIie, a fost infrint 0 556
ca de acum incolo norocul hanului a apus 0 ca otomanii nu-1 mai sprijina.
Astfel, ei au ocupat reedinta agalei de tarmuri, de la Cetatea Alba, de
sub supunerea hanului, 0 au dat foc tuturor ci0elorm sale.
De asemenea, zicindu-0 : A sosit prilejul ca 0 noi sa jefuim avutiile
trupelor de la cetatea Oceakov, zece mii de ghiauri au venit in zorii zilei
0, luindu-ne toate vitele 0 lucrurile, au pornit spre insula Anderia. Ei
bag nu prea pot s duc vitele, iar clack* pad4ahu1842 nostru dorete, poate,
cu atitea mii de osta0, s porneasca in graba 0, scapind avuIiile noastre,
sa fie victorios".
Atunci hanul le-a spus : Chiar daca otomanul ne-ar lua slujba de
la Cetatea Alba 0 chiar dacl ne-ar mazili pina 0 de la hanat, luindu-ne
toata averea, totu0 eu sint fiul distins al hanului Selamet Ghiraim 0
nu-mi intorc faIa de la otomani. De aceea, fara s ne uitam la ceea ce a
facut dinastia otomana, noi s pornim in numele pad4ahu1ui la expeditie
pentru aceasta treaba", 0 a plecat la drum, zicind: Cu credinpa in sprijinul
lui Allah, fra4ii mei, sa incalecati pe cai !"
<Urmeaza descrierea luptelor 0 victoria ttarilor>.
Despre mazilirea, cu voia lui Allah, a hanului Mehmed Ghirai, fiul 692
lui Selamet Ghirai...
... Sosind scrisori de la Kpriilii-oglu Fazil-Ahmed paa, precum 693
0 porunea imparateasca, ele au fost citite pe scaunul hanului. S-a vazut

38Anderia sau Andreia (?).

Sereke, Sirke sau Serka (?).
uo Sars-Kama,s, cazad zaporojeni.
"1 Ksfla, loc de iernare", mosie".
Aici In sens de hanul Crimeii.
8" Selamet Ghirai, han al tatarilor din Crimeea (1608-1610).

741

www.dacoromanica.ro
 atunci c in aceste scrisori i porunci se scriau pe scurt urn:atoarele : Mehmed
Ghirai, fost han al Crimeii, fericitul padisah peste Mecca i Medina, mazi-
lindu-te de la hanatul Crimeii84, a druit hanlicul Ghirai, fiul
lui Cioban-Ghirai...; oastea din eialetul Oceakov i stile din Tara Roma-
neasc. i Moldova sint pe cale de a porni in Crimeea..."
La aflarea cuprinsului acestei scrisori, s-au produs tulburdri intre
locuitorii din Crimeea i s-au tinut sfaturi. Unii dintre ei au zis ca s nu
primeasc5, pe noul han in Crimeea i nici pe oamenii lui i s, se bath' cu
otomanii. Altii au fost de prere ca, in timp ce otomanii vineazA iepuri
In muntii de la Iamboli, Provadia etc., ei s porneasc din Crimeea i si
mearg spre Adrianopol i Salonic ca s vineze oameni...
696 Despre motivele mazilirii hanului Mehmed Ghirai
Al treilea motiv este c atunci cind, in anul 1076848, beii ghiauri
.
697 din Tara Romaneasc5. i Moldova s-au plins // de ttarii lui Adil Nogai,
care veniser la Cetatea Alb, din pricina calmucilor, i cind a sosit la han
capugibasiul Hall aga, cu hatiserif, in care i se cerea s clued' in Crimeea
pe atarii din Bugeac si pe t'tarii nogai ai lui Adil Mirza, hanul nu s-a str-
duit s-i ridice pe titarii nogai de ling Cetatea Alb., trimitind impotriva
lor un print. Otomanii i-au inscris pe nogai ca raiale pe seama geamiei
Valide, cldit de curind, iar nogaii si-au distrus harabalele. Cind hanul
a aflat c ei s-au inscris ca raiale, a pornit potrivit hatiserifului din anul
trecut si a purtat lupte mari cu nogaii la Cetatea Albd i i-a adus cu forta
pe toti nogaii in Crimeea. Otomanii au socotit i .ceasta drept o vita....
716 Apoi, de la gaziul Ebulfeth847 i pin la Suleiman Han gaziu1"8,
dinastia otoman.' a fcut mereu cuceriri, distrugind i ruinind cminele
celor saptezeci i apte de neamuri cretine din tinuturile numite Anatolia
Rumelia, neamuri vechi ca : albanezi... i genovezi i francezi"9...
valahi850 i moldoveni...851
813 ... Pe faja pmintului nu exist alte ape mai mari i mai adinci ca
Nilul i Volga852. Fluviul Dunrea este si el adinc in fata tinuturilor de
la Isaccea, Silistra i BrAila, dar fluviul Volga are, in unele locuri, o ltime

844 1666. Mehmed Ghirai IV (1654-1666).

Lacung in text; e vorba de Adil Ghirai (1666-1671).
545 1665-1666.
847 Mehmed al II-lea (1451-1481).
844 Suleiman Magnifieul (1520-1566).
54 Fransa.
"0 Eflag, iar in note.: Eflak.
Bogdan.
"5

742

www.dacoromanica.ro
de douAzeci sau douAzed i cinci pin la treizeci de mile, dup cum rela-
teaz unii...
Neamul acesta al ttarilor a fcut expeditii in trile ghiaurilor
cazaci, poloni853, cehi, suedezi, moscoviti i mujicis" i asupra celor din 816
Cracovia855, din Ardeal, din Ungaria de Mijloc, in tinutul curutilor, in
Austria856 i asupra ghiaurilor flamanzi857, devastind toate aceste tinuturi
locuite de ghiauri i distrug-indu-le pi-in surprindere, Cu lovituri de sabie.
Ghiaurii mari i mici care scpau de tisul sabiei, intrind unii dup altii
In rindurile celor din Vrile islamice, au devenit adepti ai legii islamice...
Apoi aceast coroan <a Ungariei> a ajuns in posesia lui Mandjar, 819
// unul dintre fiii lui Menucehr. Fiind in dusmnie cu fratii si, Mandjar 820
prsit patria cu toat oastea sa. In anul 1005858, cuceritorul Agriei,
sultanul Mehmed han859, infrinsese pe cei sapte crai in apropierea cettii
Agria i mcelrise de sapte ori cite o sut de mii de ghiauri" in cimpia
Keresztes861. Aici se asezase sus-numitul Mandjar862, fiul lui Menucehr.
Prin deformare, din Mandjar a iesit Madjar863.
Apoi coroana acestui Menucehr-oglu Mandjar a trecut de la maghiari
la cezarul german. i acum, in Germania i se spune coroan" 864 acestui
tadj"865. Dup aceea, cind aceast coroan se afla in cetatea Visegrad,
sultanul Suleiman"' a cucerit aceast cetate i, odat cu cetatea Visegrad,
a czut in miinile sultanului Suleiman i aceast coroank fiind pus apoi
spre pstrare in tezaurul imprtesc. Ulterior, in anul 936867, sultanul
Suleiman, cucerind Buda, a acordat domnia ei craiului Ianos868, care era

883 Le/i.
854
Evlia aminteste si de un oras Cu numele de Muzik, in Rusia, pe malul
Volgi (vol. VII, p. 832).
866 Krakok.
866 Nemse.
887 in text : Fenamek, iar in not: Felemenk. Ttarii nu au ajuns in aceast iegiune.
888 1596.
888 Mehmed al III-lea (1595-1603).
86 Cifra este mult exageratd.
867 Harastos, iar in not5.: Hristos.
862 te vorba de Sigismund B thory, principele Transilvaniei.
863 Madjar, adic maghiar. Legend creat de Evlia Celebi.
864

868 Tadj (tdc) inseamn. coroan".

866 Suleiman Kanuni (1520 1566).
867 1529-1530; de fapt in 933 H. = 1526.
868 lanos, loan Zpolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526), rege al Ungariei (1526
1540).

743

www.dacoromanica.ro
banul Ardealului. Atunci el a scos coroana din tezaur si a dat-o craiului
Iano ca s5. sapineasa. Buda, fcindu-1 crai independent888. Astfel, gratie
otomanilor, Iano a intrat in posesia coroanei, care, potrivit obiceiului
ghiaurilor, era dat in pistrarea unui ban. <Mai departe autorul vorbeste
de trecerea din nou a coroanei respective in miinile otornanilor, Bind apoi
predat imp6ratului habsburg cu prilejul incheierii unei paci turco-aus-
triece. UrmeazA apoi stiri despre o solie moscovit la Poart i despre relatiile
lui Evlia cu solul, ca si despre aparea unui canal intre Don si Volga, operatie
la care ar fi luat parte si trupe din Tara Rom aneascA si Moldova>.

s" Este vorba de formarea principatului autonom al Transilvaniei (Istoria Romdnici.

II, p. 799).

744

www.dacoromanica.ro
 VOL UMUL VIII

<Se aminte0e de prezenta otilor otomane 36

din Silistra, Nicopol, Vize, Tighina, Bugeac 0 Dobrogea in Crimeea, la
Bahcesarai, cu prilejul mazilirii hanului Mehmed Ghirai 0 instalrii lui
Cioban Ghirai. Vorbindu-se de hanii care au stApinit in peninsula Crimeii, 42-46
se amintete 0 de urmaoarele> :
...In anul 6901, Menghertin oglu <Tag-Tugag Han> a devenit han. 47
Acesta era inclinat mereu spre intrigi 0 glicevi, avind porniri 16untrice.
De aceea ghiaurii genovezi 0 alti crai ai ghiaurilor moscoviti, poloni, ai
celor din Constantinopol 0 Adrianopol 0 craii ghiaurilor sirbi, bulgari 0
valahi2 0 mold.oveni3, precum 0 al# crai ghiauri, prinzind curaj, au
inceput s.' devasteze 0 s5. prade multe pArti ale Crimeii.
1 1291.
Eflak.
Bogdan.

745

www.dacoromanica.ro
 <Urmeaf. descrierea rscoalei populatiei din Crimeea, fuga lui Tag-
Tugag Han la Mangup, la genovezi i moartea acestuia>.
54 Menzilul Ot Y aril?*
Este locul unde fac focul toti olkarii6 i caltorii ce sosesc aici. De
aceea a 0 fost denumit Ot Yarik. Faptul c acesta se afl apzat pe malul
Nistrului, ca i formele i apzarea conacelor din imprejurimi, toate au
fost descrise, in repetate rinduri, rind pe rind, cu ocazia trecerii noastre,
de mai multe ori, spre Oceakov, la cetatea Dogan Ghecidi i in vilaietul
Crimeea, cIt cu prilejul intoarcerii noastre. Locul acesta numit Ot Yarik
se afl.' pe un loc abrupt de pe malul Nistrului. Este un loc primejdios,
cki acolo se ascund ghiaurii cazaci. inainte vreme, acolo fusese o cetate.
In fata lui, pe partea cealaltk se afl. Cetatea Alb....
Descrierea refedifilei de domnie a lui Salsal, necredinciosul, adicd fortd-
reata Cetatea Alba
Linga aceast cetate puternick Iusuf pap, care fusese muhafiz de
Oceakov6 0 care se ridicase din demnitatea de bostangiba0, a ie0t, cu
armat.' numeroas ca marea, in intimpinarea lui Ak-Mehmed pap.. Fie-
care fiind gzduit in cortul sat', s-au tras din Cetatea Alb., de bucurie,
multe salve de tun, inch rsuna tot cerul i p6mintul. Aici am poposit
timp de trei zile i, in fiecare zi, s-a dat cite un mare osp't in cinstea lui
Ak-Mehmed pap., iar a patra zi, la locul de plecare, Iusuf pap i-a dat
lui Ak-Mehmed paa douilzeci de pungi pentru cheltuieli de drum 0 cinci-
zeci de cal, precum i douzeci de robi ru0, cerind totodat scuze i ara-
tindu-i mare respect din pricin. c Mehmed pap era vizir cu rang mai
vechi. De asemenea, el a dat tuturor comandantilor cite un cal, iar umilului
de mine mi-a aruit doi cai 0 o sut.' de guru0. Apoi, dindu-i insotitori,
cei doi viziri 0-au luat rmas bun unul de la altul 0 am pornit de la Cetatea
Alta tot spre miazzi. Dup trei ore, am ajuns la menzilul Eek Deresi7,
iar de acolo, dup patru ore, am ajuns la Benli Deresi8, iar dupa cind ore,
am ajuns la Adji Dere6. Plecind 0 de acolo, dup patru ore, am ajuns la
Oru Deresin, dup care am mai mers patru ore.
6 Ot Yarsk (Djartk ), Lumina focului de iarba". Vezi vol. V, p. 110.
Ulak, in romtineste oliicar" inseanna curier". Cuvintul acesta nu are nimic de-a
face cu Ulah, Ulac, Oliih, in sensul de valah".
Oru, In loe de Ozu.
7 Efeh Deresi, Girla MAgarului"; neidentificat.
Benli Deresi; neidentificat.
Adji Dere, Valea Amarti".
10 Odu Derssi, in loe de Oru Deresi, Valea Perecopului".

746

www.dacoromanica.ro
 Locul de pelerinaj Sari Ata-Sultann
Neamul ttar spune acestui dint Sari Ata-Sultan. El face parte dintre
apropiatii profetului Mahomed 0, dup trecerea trimisului lui Allah in
lumea veniciei, acest Sari Ata-Sultan12 0 prea luminatul Malik E0er" 55
0 prea luminatul Baba Mansur", trei lupttori puternici 0 destoinici, au
venit s lupte impotriva ereticului 0 nelegiuitului crai Salsal". Atunci
blestematul de Salsa/ 1-a omorit pe Sari Ata-Sultan, care a fost inmormintat
In acel loc.
De jur imprejur, mormin' tul su luminat este de douzed de pa0, avind
/a cptii. 0 la picioare cite un semn de delimitare. De jur imprejur se afl.'
un ant, far pentru a impiedica intrarea vitelor, mai are 0 o imprejmuire.
Alte semne de constructii de binefacere nu sint. Prea luminatul Malik
Eter rminind cu prea luminatul Baba Mansur, Malik Eter s-a luptat
cu blestematul Salsal timp de trei zile 0 trei nopti, folosind toat tiinta
sa de luptAtor, dar pin la urm 0 prea luminatul Malik E0er a fost rnit
de ereticul Salsal. Atunci Malik Eter l-a rnit 0 el cu o sgeat.' pe nele-
giuitul Salsal, al crui suflet s-a 0 dus in iad. Mormintul nefast al acelui
blestemat se afl la Cetatea AlbA, dat fiind cd aid era 0 tronul s.u. Mor-
raintul lui are un perimetru de patruzeci de arini, semnind cu un turn.
Deasupra portii Cettii Albe exist un dinte de pore ce st legat de un
lant subtire 0 cinfrete cinci sute aptesprezece dirhemi". Cind efendiul
nostru, rposatul Melek-Ahmed paa, m-a insrcinat pe umilul de mine
cu repararea Cettii Albe am cintrit acel dinte, cind am fcut lucrrile
de constructie. De asemenea, deasupra portii se mai afl 0 un os de coastd,
care era lung de un brat ...
<Se relateaz.' c5. Baba-Mansur Sultan a murit la Bahcesarai 0 c el
este inmormintat pe malul unui riu ling cetatea gufud">.
Acest sat, denumit Sari-Ata Kiiy, este un sat ttresc cu cinci sute
de case 0 cu o geamie. Satele Cetatii Albe, mai sus descrise, sint, de asemenea,
infloritoare, avind geamii 0 15.cauri de cult 0 li se spune sate ttreti
din Bugeac", de unde se recruteaz6 aptezed-optzeci de mii de soldati
ale0 bucegeni.
Apoi, plecind din satul Sari-Ata Sultan, am trecut riul Kurunduh". 56
11 Sara Ata-Sultan, Sari-Saltuk Baba-Sultan, al carui mormint se aflii la Babadag.
12 E vorba de Sari-Saltuk.
" Malik Efter; neidentif feat.
14 Baba Mansur; neidentificat.
12 Salsal, colos cu picioare de lut, ce ar fi stapinit in sudul Rusiei (legendii).
14 400 dirhem = 1 oca.
12 Qufud (cit. Ciufud) sau ifud, nume dat de turci evreilor (popular). E vorba de un
cartier evreiesc la Bahceserai.
14 Kurunduh, lar in nota: Kurundurak ; neidentificat.

747

www.dacoromanica.ro
Acest riulet vine din muntii vilaietului Moldovei 0 trece in acel loc pe sub
podul lui Suleiman paa ...
Menzilul marelui ora Ismail. Tuturor satelor, cu geamii 0 meceturi
infloritoare 0 cu multi locuitori, pe care le-am descris de la Cetatea Alb
0. ping aici, li se spune satele tgtarilor din Bugeac". Ele sint vacufurile
sultanilor Baiazidl 0 Selim2 0 din ele se recruteaz patruzeci de mii de
osta0 ale0. Acum ins au mai venit 0 dougzeci de mii de nogai marin 0,
inscriindu-se cite cind familii la fiecare sat, ei 0-au distrus harabalele 0.
s-au inscris ca raiale pentru geamia Valide. Motivele mazilirii hanului Meh-
med Ghirai au fost tocmai aceti tgtari care, dei deveniserg' raiale22
pentru geamia Valide, fuseserg totu0 du0 in Crimeea de hanul Mehmed
Ghirai, din care pricing el fusese mazilit din hanat 0 fugisergm23 impre-
ung in Daghestan.
Oraul Ismail este descris amanuntit in volumul . . .2 de mai sus.
Apoi, intendentul oraului Ismail dindu-i lui Mehmed paa multe daruri,
ne-am imbarcat de acolo pe corgbii 0 am trecut cu vasele de la Dundre pe
insula din fatg. Dup ce am umblat timp de trei ore pe insulg, ne-am imbarcat
din nou pe vasele de pe Dungre 0 am trecut in partea cealalt.
Menzilul oraplui Tulcea, adia granita vilaietului Dobrogea. Mehmed
paa a fost gAzduit in casa intendentului de Tulcea, iar armata, toat, a
poposit in hanul lui Budjakli Mustafa aga, care este un serai de popas,
construit intr-adevgr la locul lui. Pornind de acolo spre sud, dui:a cinci
ore, am ajuns la :
Menzilul tirgului Babadag25. Sultanul Sari-Saltuk, adicg. ilustrul Mehmed
Buhari, fiind inmormintat in acest ora, s-a argtat in volumul al doilea,
de mai sus, cum cg ora.011 acesta28 este destinat s fie vacuf pentru el.
Acum, petrecind cu Mehmed paa cele trei zile ale sgrbgtorii de Ram:
zan27 din anul 107728, ne-am intilnit cu toti prietenii 0 ne-am intretinut
cu ei. Slavg lui Allah, aveam un prieten devotat pe care nu-1 vazusem de
11 Baiazid al II-lea (1481-1512).
" Seam I (1512-1520).
11 Ulu Nogay, nogaii mari".
" In text : hass, feud5., dar aici in sens de raiale, asa cum a pomenit Evlia Celebi
in paginile anterioare.
"si Evlia Celebi plecase impreuna cu hanul mazilit.
14 Lacuna in text. Vezi vol. V, pp. 106-107 (Seyahattsame).
" Babadags.
le Autorul aminteste de mal multe ori de Babadag. Vezi vol. III, p. 362 si urm.
' 17 Ramazan Iydi.
3. 27-29 martie 1667.

748

www.dacoromanica.ro
douzeci de ani. Venind la conacul nostru, am avut astfel prilejul sa ma
intilnesc Cu el. <Urmeaza citeva versuri>.
De acolo, mergind tot spre sud, dupa cind ore de mers, am ajuns la 57
menzilul satului Tariverde2 9, iar de acolo, mergind timp de ase ore, am
ajuns la satul Kara-Murad30. Plecind de acolo, dupa patru ore de mers,
am ajuns in satul Murfatlarn, iar dupa alte patru ore de mers, in satul
Ciraci32. Pornind de acolo, dui:4 patru ore, am ajuns In satul Alibeichioi33.
Pornind de acolo, dui:a cinci ore de mers, am ajuns la :
Menzilul oraplui infloritor Bazargic"
De la cetatea Tulcea pina in locul acesta se socotete vilaietul Dobrogea.
Localitatea aceasta e numita Hadjioglu Bazari. in vechime acest ora
apartinuse lui Hadjioglu, iar cetatea Provadia era reedinta craiului Dobrogei.
Sultanul Isa-Celebi36, fiul hanului Ildirim Baiazid, care in anul...36 a fost
padiahul Adrianopolului, a cucerit acest ora al lui Hadjioglu din miinile
craiului Dobrogei, drimindu-i cetatile pina la pamint. Descrierea acestui
ora s-a facut in volumele anterioare37.
Pe timpul acela, in orelul Hadjioglu nu era deloc apa, iar vizirii
care erau pazitorii Oceakovului poposeau in acest Hadjioglu Cu otile lor.
Atunci cind ei aveau in paza cetatile, oraele i satele de pe malul
Negre, populatia acestui ora aducea cu harabale apa pentru viziri de la
distal:4A de o zi. in registre se afla cheltuielile pentru ap facute de care
Dervi-Mehmed paa, pe cind acesta era muhafizul acestui ora. Ele insu-
meaza patruzeci de mii de gurui.
In prezent insa chehaiaua vizirului Kprilliizade Fazil-Ahmed paa,
binefacatorul Ibrahim aga, cheltuind cincized de mii de gurui39, a facut
opt cimele in oraelul acesta al lui Hadjioglu i a umplut oraelul de apa.
Astfel el a scutit o multime de credincioi ai lui Allah i. pe viziri de chel-
tuielile pentru apa, saturind sute de mli de vietuitoare cu apa i facindu-le,
19 Tanrs Verdi, jud. Constants.
3 Kara Muradls, zis si Kara-Murad ; astAzi Mihail KogAlniceanu.
31 Milravvelli, adicA Murfatlar.
33 'sraFs., In loe de Kiradji, azi Cotu VAIl (?), dar nu era in drum. gekrtlips (?).
33 Ali bei.
Hadjioglu, Bazargic, azi Tolbuhin.
" Isa Celebi, de fapt Suleiman Celebi (1403-1410) sau Musa Celebi (1410-1413).
36 LacunA in text.
37 Vezi vol. III, pp. 345-348.
" Aceste fapte sint povestite l in vol. III, uncle suma cheltuitii pentru cimele este
de 70 000 de gurusi, iar numArul cimelelor este noul, nu opt, ca aici.

749

www.dacoromanica.ro
 In felul acesta, o mare poman.. Fie ca atotputernicul sa-i dAruiasc in
raiul s.0 apa cea curaf i ap. de Keyser". Acestea slut datele scrise pe
pietrele asezate ling acele cismele ce constituie binefacerile sale :
Versuri
Bedihi insusi a spus data ei,
Eu sint doar un mijlocitor,
lar apa e binefacerea sahului.
Aceast dat este spus de chehaia insusi".
Data cealalt de la alt cismea :
58 A curs apa yietii de la cismea".
O alt dat e compusA de Tedjelli Celebi :
Ei, Tedjelli a spus data, ilustrind binefacerea
A curs din loe in loe apa Zemzem" din ochii lui Ibrahim".
O alt. datA :
A spus Evlia data sfint.,
Cind a curs apa din cismea"41.
intr-un cuyint, datele celor opt cismele sint artate in mod am.nuntit
mai sus. in afar de aceste cismele, a mai fost infiintat, prin arnicia
sultanului, un bazar pentru pinzeturi si a fost zidit o baie frumoasa, da-
torita arora orasul Hadjizade42 a devenit infloritor. in acest oras se ter-
mina teritoriul vilaietului Dobrogea.

39 Keyser, izvor de Ewa in rai" (dupi credinta islamicii).

4 Zemzem, apa unui pu t din Mecca (Arabia), venerat de musulmani. Izvorul profetului
Ibrahim (la crestini Abraham).
Dup& valoarea numeric& a literelor din aceste versuri rezult& c cismelele au fost
construite prin anii 1075-1076 H. = 1665-1666.
4' Hadjisade, Hadji-oglu.

750

www.dacoromanica.ro
 VOL. X.

MP ARATIA CASEI GINGHIZHANIDE1 47

... Apoi, cind sultanul Baiazid al II-leas, 48

din Dinastia osmank a cucerit Cetatea A1135. si Chilia, hanul Mengli Ghiraia,
venind din Crimeea, s-a supus osmanliilor. Ei au r'dmas fideli acestui anga-
jament, intotdeauna, venind in ajutorul Casei osmane. Astf el, ei si-au
batut moned pe numele lora a si au citit hutbeauaa spunind intii numele
<sultanilor) Casei osmane si apoi pe cel al hanului...
Despre statul maghiarilor din Ardeal. i acestia sint descendentii lui 76
Menucehr. Craii lor slut denumiti Yoramdera si Betlen Gabriela, ceea ce
1 Ginghiz-Han, han mongol (m. 1247).
1 Baiazid al II-lea (1481-1512).
1 Mengli Ghirai (1467-1474), cu intreruperi (1475-1514).
'a Pe numele sultanilor otomani.
1 Hutbe, predica religioasii de vineri la musulmanl.
3 Yoramler; neidentificat.
6 Batten Gabor.

751

www.dacoromanica.ro
 inseamn. crai mare. in popor sint cunoscuti sub numele de crai. Tara
lor este supus6 osmanliilor 0 este imprtit in patru (sic!) tinuturi: unul este
77 tinutul Haiduakl, iar cellalt este Ardealul. 0 ramur a acestui neam
formeaz sa0i9, iar o alt ramur este neamul secuiesc9. Toat raiaua
formeaz valahii. Au moneda lor; moneda gurt4 este baufg in cetatea
Baia Mare". Aici gilt vilaieturi infloritoare ; umilul de mine, participind
la multe lupte din aceast tub% am descris-o mult. A se vedea la eveni-
mentele din anul...11
Craiul Tdrii Romdneftin. Ei.12a aveau un stat mare, dar, slbind, sint
inc tributari sub stpinirea Dinastiei otomane. Vilaieturile lor se afta
pe malul Dunrii. In partea de nord se invecineaz cu Ardealul. Oraele
de reedint sint : Bucuretil3 0 Tirgovite14.
Statul Moldovein. i acesta a fost un stat mare. Sultan.ul Baiazid16
a luat din miinile lorm. Cetatea Alta 0 Chilia in anul exprimat prin
cuvintul Fetahna"17. Astfel ei au devenit tributari. In frile ghiaure
din Rumelia au fost multi crai ale cAror state au decazut sub gloria imp5.-
rtiei otomane, 0, astf el, popoarele, tinuturile, precum 0 celelalte regiuni
ale lor au fost anexate tkilor islamice...
90 ...Apoi, in tinutul denumit Rumelia se aflau dou5sprezece neamuri
ghiaure ca de exemplu : greci" ,buigarpo, iehioo, valahin, sirbi, voinuci.22,
croatio, latini, bosniaci 0 lazi24. Devastind 0 ruinind tinuturile acestor

7 Hayduvfah.
Saz.
Seykel. Cifra de patru rezulta din dolt& tinuturi si dolt& neamuri.
10 Banya, Baia Mare, anide era intx-adevar monetarie.
11 Lacuna In text.
15 Esral-s Eflak.
is a Adica muntenii.
is Bi4krq.
14 Terkovif.
15 Devlet-i Bogdan.
15 Baiazid al II-lea (1481-1512).
15 a Ale moldovenilor.
27 Fetahna Am cucerit", Inceputul tmui surat din Coran. Dupa valoarea cifrici a lite-
relor rezulta : 539 H. = 1144-1145. De fapt cucerirea a avut loe In 889 H. = 1484.
15 Rum.
15 Bulgar.
55 Li, In loe de Leh. leah, polon.
51 Eflak.
Is Voynuk, oaste auxiliara otomana format& de obicei din elemente crestine.
00 Huvat.
"Lag, urmasii lui Lazar, despotul Serbiei.

752

www.dacoromanica.ro
ghiauri, dar nedindu-le niel un rgaz, <turcii> s-au intins pin la malurile
Dunrii, punind mina pe multe przi i avutii. 91
Totodat.', din incrucisarea cu progenitura aleas a localnicilor, s-au
ngscut fii vestiti, cu trupuri de argint, care, la rindul lor, le-au dat lovituri
de foc cu s'afile bunicilor lor ghiauri, incit nu-si puteau gsi loe in tinuturile
lor i astfel au fost cucerite nenumrate sate, tirguri si orase mari de-ale
lor...
Apoi, fiul s.u28, gaziul Ildirim", a ajuns bei, domnind timp de aispre-
zece ani. intr-adevr, el a fost un padisah viteaz i puternic. Intr-un an,
fcind din Anatolia o expeditie asupra ghiaurilor valahi i moldoveni, din
Rumelia, i s-a zis Hanul Y ildirtm" . De fapt Ildirim Baiazid era destoinic,
dar n-a trit decit saizeci de ani i n-a domnit decit saisprezece ani. Cauza
mortii sale a fost infringerea sa in lupta cu Timur27... Fiul sau, sultanul
Celebi Mehmed28 a ajuns urmasul sau, domnind timp de treizeci de ani"...
<Vorbindu-se de imprejuririle urc."rii pe tron a sultanului Selim 99
1(1512) se spune> :
...Statul era amenintat s'a' se destrame, caci si craii ghiaurilor din
Ardeal", Tara Romneasan i Moldovan erau pe cale de a se rscula,
iar ostile se incierau intre ele...

" Al sultanului Murad I (1360-1389).

26 Baiazid Fulgerul (1389-1402).
Adic6. Timurlenk.
16 Mehmed I Celebi (1413-1421).
" Chiar dac6, am calcula din 1402, d'Id au Inceput luptele pentru domnie dupi Baiazid,
tot nu se implinesc 20 de axil pin la moartea lui Mehmed I (1421).
22 loan Zapolya (1510 1526).
Vlad cel Tina.r (1510 1512) sau Neagoe Basarab (1512 1521).
22 Bogdan al III-lea (1504-1517).

753

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR*

ab, numele arab (sitian) al lunii august (?).

absidel, extremitatea estici a bisericii care adipostete altarul; cele doul brate ale crucii
cind biserica este de plan treflat.
adar, numele arab (sitian) al limil martie (forma corupti. din: Hint' Ilyos).
aga, cdpetenie militari, ofiter, titlu militar ce se adiuga la numele propriu, grad inferior
In oastea otomani.; frate mai mare, stipin, ef, domn, om avut, frunta la sate.
agemoglan (acemioglan), fecior striin, viitor ienicer, paj.
alece, alb", moned otomani, de argint, denumit de europeni aspru (gr. ecarcp6v), a care
valoare era 1/50 guruf sau piastru. In cursul secolului al XVII-lea s-a depreciat,
titlul siu fiind redus la 70% qi apoi la 50% (rom.: acceea).
ajan (a'yan), notabil, fruntaul unui sat sau ora; demnitar, om avut care se angaja si
presteze unele servicii pentru stat, in schimbul anumitor avantaje ; categorie social&
In Imperiul otoman.

Glosarul a fost intocmit de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru i Mustafa Ali

Mehmet.

754

www.dacoromanica.ro
ahfngi (ahsncs) trupe neregulate de cavalerie, folosite pentru incursiuni peste hotarele Imperiu-
lui otoman.
alai (alay), de la gr. &XX&Inov, trupi, regiment, parada (militara) etc., cortegiu, cere-
monie, grup, multime, ironie.
alaibei (alaybeyi), cgipetenie de oaste de provincie sub comanda sangeacbeilor ; comandant
de spahii, comandant de district ; colonel (de jandarmerie etc.).
A laman, denumire data de turci Olt germaniior cit i austriecilor.
Al-i Osman, Casa osmana. (otomana.), dinastia sultanilor otomani.
aman, iertare, indurare, protectie, se foloseste s's in sens de salv-conduct.
omit, intendent, administrator, factor, arendasul veniturilor
anafora (de la termenul grec fivapop&) sau antidor (de la gr. tivrEgospcov), pline neconsacrata
care se imparte credinciosilor la sfirsitul liturghiei.
antinsis (de la esvri --= in loc de, 0 (Avacc, plvatov = naframil de in sau de matase
pe care este reprezentata scena punerii lui Isus in mormint.
araba (rom. haraba), car mare cu patru roti folosit ca mijloc de transport.
Arabistan, tara arabilor, denumire folosit pentru a desemna provinciile de limba araba
ale Imperiului otoman.
arc, element de arhitectura care leaggi intre ele dougi ziduri sau doi piloni, construit din
piatra sau din caramizi etc.
arpa emini, intendentul de feude numite arpahk"; corespunde jitnicierului.
arpalfh (arpalzh ), feud& sau apanagiu care se acorda unor slujbasi otomani (din serai, car-
turari etc.) ; pensie.
arin (arssn), unitate de masura pentru ltmgimi, echivalind cu 0,68 ni ; cot.
arz, expunere, prezentare, memoriu, oferta, cerere, jaiba, latitudine (geogr).
arzumalszar, petitie colectiva, jalbgi, memoriu (Tom. arzumahzar, arzmagzar ;.a.).
a.,sags-blido (asags-b5lilla), bulucul inferior", denumirea unor categorii de osti otomane (de
cavalerie). Fiiceau parte din Alti-12 rdlith" (cele sase divizii).
asap boluk sipahileri, spahii din bulucurile inferioare".
aser (asar, Sr), zeciuiala, dijma, a zecea parte, impozit perceput pentru produse (rom. : wur).
asci (asi), bucatar.
atalik (atalth ), batrin din oastea tatara.
atlas, tesaturii de matase cu luciu l cu desen special pe o singura fat& ; satin.
azab (azap, azeb, azep), celibatar, categorie de oaste otomana, arca, tragator in vechea
marina. otomana, pazitor de cetate.
A zrail, ingerul mortii in credinta musulmana.; Azrael.

badj (bdc), taxi de negot ; tax& de vinzare pentru marfuri vindute in piata, taxa de tran-
zit, vamgi., vezi l gamriik.
badjdar (bacar), stringatorul taxei de badj, vames.

755

www.dacoromanica.ro
Bairam (Bayram), sarbatoare la turci ; eran doul stabatori principale : Ramazam Bayrams
sau Kaffik Bayram sau . eker Bayram i Kurbass Bayrams (Sarbatoarea sacrificillor),
cind se face pelerinaj la Mecca ; zi venerata, veselie, bucurie.
bal agasf, ag pentru miere", capetenie tatar care stringea miere pentru hanii Crimeli;
imputernicit cu stringerea de miere i ceara pentru Poarta.
balimiez (de la ital. ballimezzo) denumit de turd i balyemez, (care nu manin' ca. miere")
tun de mare calibru folosit la asedii de cetati.
ban disi, dinte de pete", dinte de morsa din care se prelucrau obiecte pretioaSe, ca de
filde.
ba-hatman, primul hatman", hatmanul ef", cdpetenie de oaste la cazad etc.
ba papas primul papa.", starostele preotilor, episcop, mitropolit, papa.
batarda, un gen de corabie.
bazar (pazar), tirg, loe pentru negot, bild, piata. duminicd (parar).
bedestan (bezestan), bazar (tirg) de pinzeturi (de obicei acoperit) in centrul orgelor.
bei (bey), ef, print, capetenie, notabil, titlu dat unor guvematori de provincii ; denurnire
care se d i unor notabili sau comandanti cretini, inclusiv domnilor romani. -

beilerbei (beyierbeyi), beiul beilor", guvernator de provincie in Imperiul otoman, ea rang

de vizir ; denumirea rom. veche beglerbeg.
beilic (beylik), stat, mine, fisc ; cladire pentru gazduirea trimiilor otomani in
romane.
beizade, fiu de bei, titlul dat fiilor domnilor romani, print.
bektai, secta musulmanii dupa numele carturarului Hadji-Bekta Veli (sec. XIV) ; musulman
mal putin mistic, om cu convingeri liberale.
beraia (beraya), categorie de supui privilegiati (in Imperiul otoman) ; se folosea i pentru
a desemna boierimea din Wile ronab.ne, spre deosebire de raia (ie'aya), care se folo-
sea pentru taranime i pentru masele populare in general.
berat, diploma, brevet imperial (de privilegiu pentru decoratie etc.), act de investitura pen-
tra domnie ; diploma de consul, de guvernator de provincie etc.
beratli, cu berat", denumire data unor neg-ustori care posedau berate pentru comert in
tarile romane (vezi i fermatas).
be ba, cinci capete" sau cinci tidve", incursiune de prada, mai ales la tatari.
cavalerie uoara, calaret, corp de oaste (turd, tatari) pentru paza localitatilor, plete-
lor etc.
beliaga (beli agass) aga de belii", capetenia corpului de belii.
beglik, maned& otomana de 5 piatri.
beyt ul-mal, casa tezauralui", denumire data tezaurului de stat (miri). Se aplica l unor
anumite categoril de venituri, precum i unor categorii de proprietati confiscate, clizute
In desherenta sau nerevendicate.
besestan, v. bedestan.
tina, clitdire, constructie, edificiu.

756

www.dacoromanica.ro
 intendent de binale, intendent de constructii, arhitect.
biro (magh. bir (3), birau, primarul unei localitati (sat), jude, magistrat, judecitor.
Bogdan, denumirea data de turci Moldovei.
boiarlfc, V. boyarlsk
bohleson, al. (gr. /so XIAXeo), policandru (la Paul de Alep).
b 5/ak, unitate militara otoman.5. alcatuita din 100-300 de oameni ; companie (de obicei la
ieniceri).
b dliik-aga, comandant de b litk
b comandantul unui
boyarlsk, rang boieresc, posesiune de teren cit o mosie boiereasca.
Burdj-i A kreb , zeul Marte.

cadiat (kaza), v. caza.

cadiu ( kath ) , dregator otoman insarcinat cu aplicarea dreptului religios (ter') intr. cir-
cumscriptie judiciarl ( kadshk ) i cu controlul administratiei.
caftan, mantie oriental& cu mineci lungi, cusuta pe margini cu fire de aur l argint. Era
dkuit de sultan ca vesmint de chiste marilor dregatori otomani l domnilor romani
(sin. cu hit' at).
caimacam ( kaymakam ), loctiitor", interimar, viceguvernator, loctlitorul unui dregator.
calgai-sultan ( kalgay ), printul mostenitor al hanului Crimeii; loctiitorul inf.
calpac ( kalpak, ar. kalbak ) , caciula mare sferica de catifea verde imblanita cu samur ;
caciul& cilindrica de blana i purtat de doma i de boieri, caciula (obisnuitii).
Capan Kapan ), piata, tirg, Halele din Constantinopol.
Capan-emini, inspectorul Capanului.
capudan ( kapudan ) , amiral, comandant de flota, comandant de cetate, capetenie militar.
capudan-pap ( kapudan-pays), andral al flotei otomane; comandantul suprem al marinel
otomane.
capugiba,si ( Kapuczba)s1), seful portarilor"; se numen i ser-bevvabin (persan); sambelan;
eran folositi i pentru solii i corespondent& oficiala.
carauld ( karavul ), patrula, sentinell, gard, corp de straja.
cathisma (gr. xcat.cruec), pasaj din psaltire.
caza (haza, kadilik ), unitate administrativaludiciara in Imperiul otoman, conclusa de un
judecator musulman numit cadiu ( hack )
ceasis ( Favus ) corp de olaci, curen, hatrinii ienicerilor, capetenie de rang inferior, sergent,
aprod.
ceau,s de alai ( alay amsfu), ceausul desemnat pentru un corp de oaste (a/ay-regiment).
ceau? , capetenia ceausilor, divanului, aprodul marelui vizir sau al unui dregator oto-

757

www.dacoromanica.ro
ceauf-emini sau ceauc-ketkudass, intendentul ceausilor.
ceauf-hiatibi, secretar al ceausilor.
cekdiri, corabie cu pinze i lopeti.
cekman, un gen de vesta cu mined lungi i desf acute.
celenk ( celenk ) , cununa de flori, coroana.
cerahor, salahor, lucrator.
cerhagi ( cerhacs trup de avangarda, cercetas, hartuitor.
ceribacs, sef de oaste", rang in oastea otomana.
cervic ( cervic), grasime topita (de vaca, bou, bivol) scoasa diii oase.
cetegi ( ceteci), cel care participa. la incursiune In grup (ceata).
chehaia, v. kethunda
chehaiaua cap ugiilor, v. kapucular kethudass
child ( /tile ) , unitate de masura pentru cereale ; varia intre 18-22 ocale.
chinonic (gr. xomovix6v), imn ce se cinta in timpul liturghiei.
chiofc ( k 5k), palat, constructie impozanta, pavilion.
chiup (hap), vas de forma unei ainfore pentru miere etc.
chise, v. kise ( kese )
choros (de la termenul gr. Xcap64), sau solea, central bisericii de la Intretaierea navei cu
absidele, deasupra canna se inlta turla. Paul din Alep denumeste choros
absidele, narthexul i chiar policandrul.
cif tlik (ciftlik , de la cift = pereche) ; suprafatii de pamint care putea fi arata Cu o peleche
de bol; mosie, ferma taraneasca i acareturile de pe mosie, casa; intinderea ciftilicului
varia !rare 80 si 150 &Mani (40 pasi).
ciftlikli ( fiftlikli), ea ciftlik", cel care poseda un ciftlic (mosie).
cifut ( cifut), name dat de turci evreilor, zgircit.
ciorbagi ( forbad ) titlu militar purtat de comandantii de regiment ( orta ) din corpul ieniceri-
lor ; notabil la sate, domn, stapin.
citak ( citak), denumire data de Evlia Celebi locuitorilor Dobrogei (dupa el si D. Cantemir).
v. kantar
cintar, ,
acid ( ksfla), loc de iernare (pentru vite), acareturile de pe o mosie ; constructii destinate
pentru odihna, cazarmts.
con ac ( konak ) , cladire pentru conacire, palat ; case de pe o mosie, loc de popas, stati-
onare.
conacciu ( konakcs ) om inskcinat cu asigurarea gazduirii (oastei etc.).
columborna (holumborna sau kolomborna), o categorie de tunuri.
contoc, haina barbateasca, de obicei imblanita (scurta pina. la briu), pe care o poarta taranii
(var. conk's).
coin:en ( kotmen) un fel de cusma.
fapul, ceambul, incursiune de prada (de mid proportii, indeosebi ale tatarilor).
Favuflar-emini ( kethudass ) intendentul ceausilor, capetenie in oastea otomana.

758

www.dacoromanica.ro
forba, preparatul numit ciorba (rom.).
ukadar (tom. ciohodar), slujitor insarcinat cu vemintele sultanilor sau ale unui demnitar ;
agent cu diverse misiuni pe ling& demnitari.

dallan (daliyan), instalatii pentru pescuit ; talian (taliyan).

dalkslu, cel care se annica cu sabia in lupta", osta de sacrificiu, categorie in oastea
otomana.
darbzen (darbuzen, darbuzan, darbzan), tun greu de asediu.
dar-ul-hadis (Casa traditiei), coala in care se invatau traditiile privitoare la profetul Maho-
med (Muhammed).
dar-ul kur'an, casa Coranului", coala mide se invata citirea Coranului i interpretarea lui
(tefsir).
dar-tts saadet agass, Aga de la Poarta fericirii", agaua haremului imparatesc, eful eunuci-
lor.
deirdbani, slujitori i lefegii paminteni in tarile romane.
defter, registru, condica, catastif, caiet.
defter-emini (kethudasi), intendentul de condici, eful arhivei.
defterdar, perceptor, incasator de dari, slujba insarcinat cuiprobleme financiar-contabile.
defterdar paa, inalt dregator otoman, insarcinat cu administratia finantelor.
delir, viteaz, curajos, categorie de oaste otomana, osta de sacrificiu; vulgar deli (nebun).
Der-devlet, Poarta imparatiei", mime dat Constantinopolului.
Dersaadet, Poarta tendril", mime dat Constantinopolului.
dervif, calugar musulman, casturar, stint, sarman, om simplu i de suflet.
Devlet, stat, imparatie, putere, fericire, noroc.
Devlet-i aliyye, Inaltul devlet", denumire data Imperiului otoman.
dil, limba, iscoada, spion, informator.
dirhem, dram, drahma, masur de greutate, echivalent cu un sfert de oca (oca = 400 dir-
hem) ; veche moneda de argint in sistemul monetar arab.
dise (8taxo0, vas liturgic in forma de tavil mic rotunda pe care se pun sf. daruri.
asvan, consiliu imperial, viziral etc., intrunire, colectie (de opere), sfat, curtea imperiala;
sofa aternuta cu covoare, canapes oriental/I-
divan favuu, ceau de divan", insarcinat cu buna desfaurare a divanului,
divan efendisi, secretar de divan, scribul care nota hotarinle divanului (imperial al marilor
viziri etc.); secretar otoman pe linga domnii romfini (rom. divan efendi).
divanhane, casa de divan", sala de consiliu unde se intrunea divanul.
dizdar, comandantul unei cetati, capitan de cetate.
djinevis (cineviz) genovez, denumire data de turci genovezilor, antic, vechi.
don yags, seu, grasime topiti i apoi intarita.
dStsiim, imitate de supratatil de 1600 pai patrati (919,3024 me).

759

www.dacoromanica.ro
E

Ebulfeth, parintele cuceritorilor", Cuceritorul", supranume dat sultanului Mehmed al II-lea

(1451-1481), cuceritorul Constantinopolului.
ectenie (herevlig sau a uvarrria), rugAciune pentru implinirea mal multor cereri.
efendi, doma, stptn, patron, om de cuvint.
Eflak, denumire dat de turci TArii RomAnesti.
efrendj (efrenc), termen turc pentru. european (vezi i frenk).
eialet (eyellet), provincie, unitate administrativa in Imperiul otoman (vezi l vilaiet = vilti-
yet).
elFi,sol, trimis, oni de legAturii, ambasador (rom.: elciu).
emin, intendent, administrator ; sigur, cinstit, asigurat, fidel.
emir, cApetenie, comandant, sef, print.
emir-i ahor (rom. imbrohor), eful comisilor, muele comis (vulg. mirahor).
epitrabil (gr. brUrpCLX191LOV sau nemparh ALov in limba vulgarif iserpctrh XL), stoll purtati
de episcop i preot In timpul slujbei.
Erdel, denumire dat de turci Transilvaniei (Ardeal).
esir (pl. &sera), prizonier de rAzboi, rob.
esnaf, clase", breas15., corporatie, artizani, negustori.
evhologiu (grec. vixo Xdr.ov), carte ce cuprinde rinduiala slujbelor bisericesti.
eran, chemare la slujb5.", cintarea miiezzinului de pe minaret, invitindu-i pe musulmani la

falaka, instrument de torturA f Acut din lemn, cu care se bAteau la tAlpi condamnatii.
farsakh, vezi fersah
Fatiha, primul capitol din Coran.
fatom, mAsurA de lungime (1,62 m.)
felon (de la gr. cX6vLo, cpatX v6xLov), vesmint bisericesc, care aminteste de hlanuida
care a fost imbrAcat. Isus In curtea lui Pilat.
feregea (ferace, ferece ), val lung, ca o pelerinA, purtat de femeile musulmane.
fersah, mAsur de lungime ; o or de mers cAlare, la pas obisnuit (5,985 km).
firkata (firkata), fregatl, un gen de corabie.
firman (ferman ), poruncA emisA in numele sultanului purtind monograma acestuia numiti
lugre; ordin, ordonantA.
fisdan (fisgan), fusta, fustanelA.
Frenghistan (Frenkistan), tar5. frincl", Europa, Pranta.
frenk (firenk ), fr1nc, european, venetian, crestin (vezi l efrendj).
funt, intourI de greutate de kg.

760

www.dacoromanica.ro
garib (garip), pribeag, strain, saracacios, parasit, ciudat, calltor.
gazal (te. gazel) efendi, cintaret la biserica, de muzica
gaziu (gazi), luptator pentni religia musulmana, erou.
geamie (cami), moscheie, loc de adunare, lazas de cult (mal important).
gebegi (cebeci), ostas in zale, cuirasier, chesonar, categorie de oeste otomana.
gebegibasi (cebecibao), capetenia corpului gebegiilor ; intendentul arsenalelor militare.
gebeli (cebeli), ostas cu zale", armurier, cuirasat.
gelalii rasculati, calificativ atribuit miscarilor care au zguduit Imperiul otoman in
sec. XVI-XVII.
gelepkesan (celebkesan), negustori de oi, vite etc.
gemazi-ul-ahir (cemaziyelahtr), a sesea luna musulmana.
gemazi-ul-evvel (cemaziyelevvel), a cincea luna musulmana.
ghiaur (g4vur), forma populara din kcIfir (citeste kiafir"); necredincios, crestin (in sens
peiorativ).
gherdap (girdap), virtej de epa; loc ingust i stitcos in cursul unel ape ; cataractl.
gizie (cizye), capitatie, tribut platit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman (vezi
haraci).
gSn41111, voluntar, categorie de oeste otomana.
g6nallit agass, capetenia voluntarilor (categorie de oaste).
gulam om tin.ar, adolescent, slujitor, sclav tnix slujba unui dregator).
gurup (kurup), de la termenul germen Groschen; moneda turca echivalenta cu piastru (= 40
paraie). in sec. XVII datares 6 dirhemi (19,24 gr.) de argint.
guzzat, pl. din gazi (vezi gaziu)
garnrak, %rama, taxa vamala.
giimrtik emini, intendent de vaina, vames.
gitvende, femeie usuratica, farii cApatii.

11

Hadjilar bairami (Hacslar Bayramt), Sarbatoarea hagiilor", cind se face pelerinaj la

Mecca (vezi Bairam).
Hadis, traditia i maximele profetului Mahomed transmise de succesorii sal; finar, proaspat, nou.
hadim (hadim), servitor, slujitor, eunuc (pl. huddam).
Haidu,sg (Haydusak), regiune in zona superioara a Tisei, locuitorii din regiunea respec-
tiva.; corp de oaste din Transilvania si Ungaria.
hak, ceea ce se envine de drept, dreptate. A veni de hac, a pedepsi, a condamna, a ucide.
han, print, imparat, monarh, chervansarai ; loe de adapost pentru calatori.
hanzade, fiu de han", printul mostenitor (al hanului Crimeii etc.).

761

www.dacoromanica.ro
haraci (kharadj, harac), tribut, dare (Wait& de supusii nemusulmani al unui stat musul-
man) ; haraci plAteau 1 rile romne cAtre Poart& ; vezi i gizie.
haradjgazar (haracgazth ), plAtitor de haraci", tributar, supusi nemusulmani care plateau
tribut.
haradj-i runri (Harac-s haraciul grecesc", In sensul de sum& mare".
haramini (harami), aramini, rAufAcAtori, hoti.
haseki (rom. hasechiu), vechiul corp de gard& al Seraiului, sfetnic.
haseki-aga, cApetenia hasekiilora (vezi haseki).
haseki-sultan, sultana favorit.
hass, feud& cu venit anual de peste 100.000 de aspri. Era de trei feluri hass impArAtesc
(hass-s hitmayun), hassuri vizirale (hass-s viizera) l hassuri emira/e (hass-s limera).
hatihumaiun (hall-i hilmayun), scris impraittesc" (vezi hatiprif).
katip, predicator, orator, preot musulman care pronunt& la slujba de.vineri predica zis& hutbe.
ho,tierif (hall-s ferif), scris ilustru", firman impArAtesc purtind monograma sau scrisul
sultanului cu formula sii se procedeze ca atare" sau alt& formula (vezi i hatihumaiun).
hazine, vistierie, tezaur, magazin, depozit.
hazine defterdars, defterdar de vistierie, slujbas ins&rcinat cu evidenta i strIngerea dArilor
cuvenite vistieriei otomane (vezi i mal defterdars).
hatiran, numele lunii funk.
hediye, dar, cadou.
Hegira (Hedjira, Hicret), fuga lui Mahomed de la Mecca la Medina (622 e.n.).
hilat (hir at), caftan, mantie, vesmint de onoare ce se acorda drept rlisplati sau la inceputul
unei misiuni (vulg. halat).
hisar agast, ag de fortAreatA", comandant de cetate.
Iltsir-lilas (Him Ilyas), ziva de Sf. Gheorghe" la musulmani ; salvatorul (de perico!).
hogea (hodja, hoca), preot musulman, cArturar, profesor, domn.
hoget (huccet), document, act, dovadii (emis& de obicei de autoritAtile judiciare otomane).
&tercel (holerka), rachiu, bAuturl preparatil din cereale (var. horilcd, horinca).
humbara, grenadA, bombl.
hutbe, predicA rostit& la slujba de vineri in moscheie.
hudavendighiar (Hudavendigar), impArat, suveran, monarh; supranume dat l sultanilor otomani.
huddam, vezi hadErn (hadsm).
huzmet (hszmet), slujbA, servid, obligatie, prestatie.
hilkfitrzdar, titlu arabo-persan dat sultanului otoman etc.
hankiar (hiinkdr), prescurtare din hudavendighiar (Hudavendier).

Ials agass, v. Yah agass.

lamas, vezi yamak.
icioglan, (ifoglan), copil de casi, paj, slujitor.

762

www.dacoromanica.ro
iedec, v. yedek.
Iedikule (Yedikule), tuchisoarea celor sapte turnuri la Constantinopol.
ienicer (yeni9eri), ostas nou", oaste permanenta din Imperiul otoman, formata pritt recru-
tares si islamizarea unor copii al anumitor popoare crestine din Imperiul otoman.
ilit (gr. c/X,r6v, de la elXica, a inveli, In lat. corporde), naframa de in In care e invelit
antimisul asezat pe masa din altar.
ilul, v. Eylill
imam, preot musulman care slujeste la cele cinci rugaciuni zilnice.
imaret, institutie de binefacere, cu bucatarie pentru /Arad, callitori etc.; azil.
imbrohor, vezi emir-i ahor
Indjil (Inca), evanghelie, cartea sfinti a crestinilor.
irmos (gr. stPil6s), primul imn bisericesc al unui canon.
irsalie (irsaliye), trimitere, expediere, dare, corespondenta.
irsek (ung. irsek), episcop, cler de seamii, crestin.
iskemle agasf (iskemle agass), aga. de Inscannare", Imputernicitul Portii care asista la
1nscaunarea domnilor romani; se numea si iskemle ceauf (iskemle avusu).
Islam (Isldm), resemnare", religia musulmana. initiata de If ahomed (570 622).
I,sbat, vezi . ubat.
iuc, v. yak.
iuzbaff (yazbafs), comandant peste 100 de ostasi (companie), capitan (rom. iusbay1).
Inaltul-Devict, Imperiul otoman, statul otoman.
fyd (lyd), denumire arabit pentru bairam (Bayram).
jodoj (ung. zsoldo)s), mercenar (pop. zsdos).

Kaaba (Kdbe), Templul de la Mecca, venerat de musulmani.

kadeh kethudass, chehaia de paliare, intendentul (seful) paharnicilor.
kadirga (kadirga), de la gr. xerripyov, catarga, galera mare.
kal'a (kale), cetate, fortificatie, Intaritura.
kalemiye, slujbasii care luereaz cu pana, carturari, dregatori al cancelarffior otomane.
halita, un gen de corabie (pentru comer).
kantar, masur de greutate echivalenta cu 44 ocale sau 56,443 kg.
kinun el-evvel (kanun el-avnval), denumirea lunii decembrie.
kanun-el-sani, denumirea lunli ianuarie.
kapudan, v. cap udan.
kapucular kethudass, chehaiana capugiilor, intendentul portarilor din Serai etc.
kapukulu, oastea de Poarta", oaste permanenta. In Imperial otoman, corpul ienicerilor.
karamarsel, un gen de corabie cu pinze.
Karun, personaj legendar din Orient, vestit pentru bogiitiile sale.

763

www.dacoromanica.ro
Kasfm (Kastm), ziva de Sf. Gheorghe".
kavm, popor, trib, familie mare, ginta, neam.
haza, v. haza.
kazak-s dk, cazaci rebeli", poreclit data cazacilor.
kegig, dillies, preot crestin (mal de seama).
kethuda (sau kehaya), intendent, staroste de breasla.
kethuda-i defter, v. defter kethudass.
kethuda yen, loctlitor de kethuda", rang in organizarea militara otomana.
kevser, izvor de api de rai", nectar.
kiatib (keltib), secretar, scrib, diac.
hile, v. child.
Wise, bisericii, lacas de cult crestin.
kise (kese), punga, sum& de 500 piastri (gurus).
kise-i-Rumi punga greceasca.", sum& de bani reprezentind haraciul grecilor ; sum& mare.
Kit* (Ksble), directia in care se afla Kaaba (Kdbe) de la Mecca.
ksgla, v. cfgld.
kivirgik (ksvsrcsk), rasucit", un sol de oi din Rumelia, cu Una rasucita.
Kszsl Elma, Marul roe, denumire data de turci Romei si altor orase importante ale
lumii crestine din Europa (Viena g.a.).
Kszsl Yumurta, Oul rosu", Sarbatoarea Pastilor.
kszlar agass, eful eunucilor din Serai.
kolaf (kulaf), unitate de masuxa. pentru lungime (bratele intinse).
konakfs, v. conacciu.
kors, populatie in Ungaria; rasculati impotriva Austriei, purtind cruce (rom. curuii).
koyun emini, intendent al oilor (aduse pentru aprovizionarea Constantinopolului etc.).
k4k, v. chip.
kral, crai, principe, rege, imparat.
kral-zade, fiu de crai", fiu de principe etc.
kuloglu, fiu de rob", denumire data urmasilor robilor sau ienicerilor ; categorie de oaste
otomana.
humbara, v. humbara.
kumbaragibagi (hutnbaracibags), seful grenadierilor.
hurta, Curte; denumire data curtilor domnesti din Tarile Romane.
/tarsi, pupitru pe care se pune Coranul, loc pentru predica.

lagfmgi (lelgsnscs), cel care sapa tuner, pionier, categorie de oaste otomana.
las (Las), populatie din nord-estul Anatoliei, de regula negustori.
Leh, polon, leah.
Massie, slujba care se face dupa vecemie la ortodocsi.

764

www.dacoromanica.ro
 rugaciune in comun, savirsita in pevuoas.
Wits (M1-75),
liva, denumire persan pentru sangeac (sancak).
iumininda (cpuvraycorx6v), imn bisericese cintat la utrenie.

At

mahala (mahalle), cartier, parte a unui oras, avind denumire speciala.

mal, loe special din inoscheie pentru sultani, pentru femei, loe de adunare pentru muezin
(maezzin); cerc, societate.
mahlal 'Alibi, secretar pentru bunuri libere (vacante), fara mostenitori.
mahzar, jaiba adresata de locuitorii unei provincii catre sultan sau alti dregatori, petitie
colectiva.
mal, avutie, tribut, haraci, vistierie, avere, bunuri, bogatie, bani, miirfuri.
mal defierdan, defterdar pentru dari (cuvenite miriei, adica fiscului) ; vezi si basine defter-
dan.
mal-s Karun, avene ca a lui Karim", foarte bogat.
.,
mak padifahi defiendan, defterdar pentru avutia padisahului, pentru fiscul otoman.
malik (melik), tittu cu dublu inteles de rege si imparat, corespunzator titlului bizantin
5ccoack.
man& (mangir), veche moneda mica. de arama, moneda metalica, obol.
mantie (de la gr. 1.1. cc v 8 6 ac;) , vesmint arhieresc larg si lung de culoare purpurie folosit in
timpul liturghiei.
tnatrabaz, acaparator, negustor ?mentor, maestru de scrima (rom. matrapas).
martolos (martalos) (gr. tipvccroX6g), ostasi voluntari in armata otomana (formatit indeosebi
din elemente balcanice), spion, iscoada.
tnecet (mescid), locas religios, rnoscheie mai mica (de cartier).
tnedjlis (meclis), adunare, sfat, consiliu.
medrese, laces de cultura religioasii musulmana, seminar mahomedan, ;coal&
mehterbao, seful muzic.ii militare (imperiale, donmesti, vizirale etc.).
mehterhane, muzica curtil imparatesti otomane, orchestra palatului sau a marilor dregiitori,
inclusiv de la curtile domnilor romani (rom. meterhanea).
meidan (meydan), pieta. publica, cimp de lupta., loe liber (rom. maidan).
melchili (de la tnelkoya regalisti), ortodoqi din patriarhatul Anatoliei care au primit
hotaririle conciliului din Chalcedon (451 e.n.) recunoscute de imparatul Martian.
melek, lager, om linistit si bun.
memleket, tara, provincie, principat.
menakib (pl. de la menkabe), calitati, virtuti, talente, biografie.
tnenzil, loe de popas, statie de posta, loe de descindere a oastei ; drum parcurs intr-o zi.

765

www.dacoromanica.ro
menzilgiu (menziki), conducAtorul unei statii de potit, slujitor la potA, curier, pota, cel
care se ingrijete de aprovizionarea locurilor de popas.
merhale, distantA parcurs4 Intr-o zi, statie, conac.
magic', v. mecet.
nieterhanea, vezi mehterhane.
metanie (gr. vervosez), Inchinare cu fata la pii.min' t in timpul slujbelor religioase.
mevlana (mevldna), doctor In teologie, mare cadiu, arturar.
mevlevi, dervi invirtitor", sect& musulmanA initiatii de Itlevlana DjelaleddinRumi (sec.
XIITh.
n evleviyet, functia de cadiu (kadz).
mihrab, niii aezat in peretele din fatA a unei moschei i orientatA spre Mecca ; loe des-
tinat preotului musulman (imam); are i sensul de moscheie.
mimar aga, agaua arhitectilor", arhitect-ef, eful constructorilor.
minaret (minare), turnul unei moschei, din care milezzinul cintA chemarea la slujbl, numitii
ezan.
nzinber, treptele din interiorul moscheiei (dreapta) de mide se predicA In timpul slujbei de
vineri qi a altor sArbdtori.
mir (prescurtare din emir), comandant, cApetenie, print, ef.
mirahar, vezi emir-i altar i imbrohor.
mir-i-liva, cApetenia unui sangeac ; denumire persan pentru sangeacbei (presc. mir/iva).
mir-s-miran, emir al emirilor", denumire persang pentru beilerbei (beylerbeyi).
mine (miri), fisc, stat, tezaur public, ceea ce apartine statului.
mirimiran, vezi mir-i-miran.
mirtiva, vezi mir-i-/iva.
mirzac (mtrza, mir-zade), nobil tatar, cApetenie a unui trib sau a unei cete militare.
mitra (gr. 1st-rpm), acoperAmiU t de cap sferic purtat de patriarhi i episcopii ortodoci.
nzirimosynon (gr. Is.vsw6auvov), paxastas.
molla, aspirant la teologie islamicA, judecAtor musulman mal de seamA, mare cadiu (vezi
mevlana, mevleviyet).
Mosko, Moscova, moscovit, Rusia, nsi.
tnubasir, comisar, insArcinat cu rezolvarea unei pricini, delegat, Imputernicit.
mucarer, V. mukarrer.
tnuezin, v. milezzin.
muftiu, (mtif/12), cel care dA sentinta juridico-religioasii numitl fetva; mare cadiu; seihul-
islam (seyh-ul-islam), interpretul legii musulmane (seriat), eful clerului mahome-
dan.
muhaffz (muhafzz), cel care pAzete (ceva), plzitor, comandant de cetate.
muharrem, prima hints musulinanA.
muhtesib, vechi dregAtor otoman care exercita simultan misiunea de primar i de ef al
politiei ; incasator de dAri, socotitor.
muhar, aprod care prezintA pe impricinati In fata judecAtorului.

766

www.dacoromanica.ro
muhzfr aga (muhrsr-aga), eful aprozilor.
mukarrer, ceea ce s-a hot5.rit", raminere la post, dares pe care o plateau domnii romitni
pentru reinnoirea domniei (mucarer).
mukataa, arenda, ferma, surse de venituri ale fiscului otoman care putean fi arendate pe
diferite termene.
mukataagi (mukataaos efendi), eful muhataagiilor, capetenia celor insarcinati cu arendarea
mukataalelor.
musellim vezi mutesellim (mtitesellim).
mutasarrif (mutasarrtf), vice-guvemator al unei provincii, stApInul unor bunuri, dregator
otoman.
muteferrika (mitteferrika), diferit, selectat, garda imperiala calare, o categorie de slujbasi din
Serai.
mutesellim (matesellim), cel convertit la islam, vice-guvernatorul unei provincii, reprezett-
tantul unui pasa intr-un oras sau district (vezi l musellim,
maezzin, dascalul care cinta din minaret chemarea (eran) musulmanilor la slujba.
milhitrdar, slujbas insarcinat cu pstrarea l aplicarea sigiliului unor demnitari otomatti ;
secretarul particular al unui vizir etc.
epitrop, intendent de fundatii pioase numite vacufuri.
myrobolan (gr. v.upo6c'eXavov), fruct din familia cambretaceelor, originar din India.

nahie, subdiviziunea administrativa a une! cazale (kaza) impartita in sate (karye).

naib (naip), ajutor de cadiu, cadiu.
nakib (nakib-itt esraf), demnitar de seam&In ierarhia c5.rturarilor otomani, cApetenia ule-
malelor dintr-o provincie, imputernicitul clerului la Poarta, considerat ca reprezentantul
descendentilor din familia profetului Mahomed.
nart (narh ), pret maximal pentru produse (marfuri).
nazi'', inspector, supraveghetor, intendent insarcinat cu controlul financiar in orasele mai
mari din Imperiul otoman, comandant de cetate la turci.
nefer, ostas, om, persoana.
Nemec, Austria, austriac, supus austriac.
nevahi (pl. din nahiye), comune, tinuturi, provine!!; tari.
nimb (lat. nimbus, gr. 1.1.1viaxog), aureola in forma de setnicerc care inconjoara capul sfinti-
lor.
nisan, numele lunii aprilie.
niyabet, functie de judecator religios al une! provine!!; loctlitor; regiune administrativ-
judiciara cirmuita de un naib.
nureddin-sultan, sfetnicul hanului Crimeii ; comandantul oastei tAtare (fAcea parte din familia
ghiraizilor).

767

www.dacoromanica.ro
o

trib, familia, comunitate, sat.

oca (okka), masur de greutate reprezentind 400 dirhem, respectiv 1,2828 kg.
oda, odaie, camera, incapere, unitate militara de ieniceri (companie), cazarma.
odabasf (odabass), capetenia unei companii numita oda; gardian, portar, paznic, ctlmra.
ogeac (odjak, ocak), vatra, camin, familia, dinastie, corpul ienicerilor.
olak, vezi ulak.
omofor (gr. thisocp6pLov), vesmin' t in forma de garfa purtat de arhiereu hi timpul
ordie (ordu), oaste, trapa, armata, hoarda.
orta, mijloc, centra, jumatate; companie de ieniceri.
ortac (ortak), asociat, partas.
ot agalarf (ot agalart), agale de fin", capetenii talare care se ocupau cu procurarea de
nutret.
sar, vezi aser.

Padisals, titlu de origina persana purtat de sultanii otomani (padisah-i al-i Osman), suveran,
monarh, imparat.
palanca (palanka), o intaritur facuta din lemn i pamin' t.
pandur (pansur), ostas pedestru, lefegiu, crestin.
patsdur agass, ag al oastei de panduri alcatuita din elemente crestine.
para, moneda turceascit echivalenta cu a 40-a parte dintr-un gurus.
paraclis (gr. napaexXlcr(a), capeta unde se fac acta de cult publica sau particulare.
paramonie (gr. rcapavorh), ziva de post care precede sarbatorile Craciunului i Bobotezei.
pasttrma, pastrama, preparat din carne de cale, de capa. etc.
pasa, titlu oficial al vizirilor i marilor demnitari militari otomani; guvernatorul-unei pro-
vincii.
pasalsk, provincia cirmuitil de un pasa.
Pavecernita (si. nosetsepme), rinduiala bisericeasca de seara care se savirseste dupa veceruie.
pasar, plata publica, tirg.
peic (peyk), valet, ostas din garda sultanului ; la romfini ostasi din garda domnului;
satelit.
pelit (pelid), ghindsl, fruct de stejar, copac- de esenta tare.
pendjik (penca), dare reprezentind o cinche din prado.' de razboi (robi, vite, bunuri), ce
se cuvenea statului sau sultanului.
penes (ung.), moneda, ban; circula si in tarile romana; echivalent-cuvasprul (akce); moneda
depreciata, falsa.

768

www.dacoromanica.ro
pefkes (piske), daruri (oferite si de domnii romani sultanului i marilor dreg(ttori otomani)
dar, plocon.
piastru, vezi guruf.
pir (pfr), batrin, starostele unei comunitati religioase, patronul sau protectorul (sfintul)
unei corporatii (esnaf).
Poarta Devletului (Der Devlet), denumire data orasului Istanbul.
Poarta fericirii (Asitane-i Saadet), denumire data orasului Istanbul.
policroniu (gr. 7co1uxp6vLov), rugaciune pentru viata indelungata.
Polieleu (gr. rco)iag l Xeo4), adica multa mila", cintare-bisericeasca ce cuprindca psalmii
134 si 135 in care la fiecare vers se repeta refrenul Ca in veci e =la lui, Alleluia".
potur, nume dat bosniecilor.
Pragul fericirii (Sidde-i Saadet), denumire data orasului Istanbul.
proscomidie (gr. rcpoaxoiLL84)), prima parte a liturghiei Sf. Vante cel Mare si a Sf. Ion
Gura. de Aur.
Proschinitar (gr. Trpocrxuv-frrpLov), tetraPod.
psaltire (gr. LigtX1-1;pLov), carte liturgic ce cuprinde cei 150 de psalmi ai lui David si ai altor
bArbati credinciosi pomeniti in Vechiul Testament.
vezi kise

rahib, calugar, preot, crestin de seama.

rahle, pupitrul pe care este asezat Coraztul in geamii.
raja (re'aya), turmil, gloata., populatie, supusi care platesc dAri, locuitori, rAnime (musul-
man i cretin5.); incepind din secolul al XVIII-lea a desenmat doar populatia crestin5.
din Imperiul otoman.
ramazan, a noua inn& musulmana.; postul din luna respectiv6.
rebi-ul-ahsr (rebi II), a patra luna musulmana.
rebi-ul-evvel (rebi I), a treia lun musulmana.
regeb (receb), a aptea lung musulmana.
reis, ef (de stat, de asociatie etc.), capetenie, capitan de corabie.
rendjber (rencber), om sfirac, nevoias, nedijit, taran, negustor.
Rum, denumire data initial Anatoliei si apoi Rumeliei (partea europeana a Imperiului oto-
man).
rum (urum), grec, ortodox.
ruznamegiu (ruznameci), slujba insracinat cu tinerea evidentei de venituri-cheltuieli, de
cillatorie etc.

769

www.dacoromanica.ro
S

saccos (gr. ofixxoc), vesmint arhierescIin forma de tunica scurta care se pune deasupra
stiharului.
sadr-s-a'zam (sadrazam), titlu purtat de marele vizir otoman.
safer, a doua 1un mu.sulmana.
sahib-i Devlet, stapinul imparatiei", demunirea marelui vizir otoman el fiind imputernicitul
absolut al sultanului.
salat, rugaciune ritual la nmsulmani.
sandal, barca, luntre, lotc, alupa.
sangeac (sandjak, sancak), steag, drapel, unitate administrativ-militarii otomani, conclusa
de un sangeacbei (vezi i liva).
sandjak agasi (sancak agass), ag de steag", trimisul Portii, care aducea steagul la insca-
=area dotunilor.
sangeasbei (sancakbeyi), bei de sangeac, capetenia unitatil administrativ-militare numita
sangeac.
saradj (sarac), curelar, elar, cel care confectioneaza. sau vinde curele, harnasamente etc.
sarai (saray), palat (rom. serai).
sarigea (saridja, sarsca), veclai corp de oaste neregulata de cavalerie aflata in slujba unor
dregatori otomani.
sarfkciba0 (sarskczbass), starostele slujbasilor care se ingrijesc de turbanul padisahului, vizi-
rului sau altor dregatori otomani.
sattrdjs (satsrcs), slujitor din garda de onoare a sultanului sau a domnilor ; halebardier
(rom. satiras).
satirdjibasi, capetenia saterdjilor, seful cortului domnesc ; curier, calaras.
savanon (gr. aciavov), pinza cu care se acopera episcopul inainte de sfintirea altandui
la slujba spalarii picioarelor.
segban (rom. seimeni), corp special din oastea otomana de ieniceri, corp de oaste care se
ingrijea de ciinii de vinatore din Serai ; oaste neregulata. aflata in slujba unor drega:-
tori otomani (vezi i seimeni).
segbanbaff, capetenia oastei de segbani (seimeni); unul dintre comandantii de frunte ai
oastei otomane permanente (ieniceri).
seimeni, corp de infanterie ce alcatuia garda curtii domnesti, format din lefegii strand (s'irbi
bulgari) ; vezi i segban.
seraschier (serasker), comandant de oaste in timpul unei expeditii otomane (sin. cu serdar).
ser bevvabin, capul usierilor", seful portarilor ; denumire persana pentru capugibai (kapucts-
bass).
serdar, capetenie, comandant (de oaste, de cetate etc.), vezi 1 seraschier.

770

www.dacoromanica.ro
serdengheciti (serdengegi ), cel cate renunta la capul san", astas de sacrificiu, corp special
In oastea otomana, Cu solda marita.
serhat (serhad), hotar, granita, margine de tara, provincie de margine (a Imperiului oto-
man).
sesamon, plant tropicall, originara. din Africa din a caror senainte se extrage un ulei
galbui.
sigil (sidjill, sicill ), condica, registra, catastif, defter.
silandar, purtator de arma", dregator militar care se ingrijeste de armele unui suveran;
corp special in armata otomana.
silah.yor, omul cu arma", purtator de spada, spatar, muschetar din garda sultanului (vezi
qi silandar).
sinaxar (gr. auvakcipLov), descrierea vietii sfintului penixu pomenirea anda se face o
slujba.
sipahi, spahiu", denumirea a don categorii distincte in organizares militara otomana (de
cavalerie) : 1) Cu solde, care apartineau oastei permanente (Kapukulu) ; 2) cu feude,
care faceau parte din oastea de provincie (timarioti, zaimi etc.).
sipahi kethudast, intendentul sipahiilor detinatori de feude (timar) din Imperial otoman.
solak, stingaci", corp de arcasi din garda sultanului.
sotnic, comandantul unui corp de 100 de ostasi la cazaci.
spolocanie, spalarea vaseior dup lasatul de sec.
stihar (gr. crnx&ptov), vesmint liturgic in forma de tunica lunga purtata de toate gradele
preotesti.
styrax, planta din a carel scoarta se extragea smirna.
subo4i (subalt), capetenie de oaste sau politie; dregator insarcinat si Cu stringerea cla.rilor
In provincie ; initial, a fost comandantul suprem al oastei; comandant de rang infe-
rior.
subasilic (suba,satk), functia de subas? sau teritoriu aflat sub autoritatea unui subas?.
sultan, print, suveran, monarh, titlu dat impratilor si principilor tatari, otomani. Dup
un nume propriu inseamna. print (Selim-sultan) sau printesa (Fatma-sultan).
surat (sure), capitole din Coran (cartea sfinta a musulmanilor).
surguci (surguc ), egreta, omament de pene, penaj, impodobit Cu pietre pretioase, purtat
de sultani, viziri etc. Domnii romni primeau acest insemn de domnie de la Poarta
si II purtau pe cuca domneasca (var. sorguci, sorguc).

f ab an, a opta luna musulmana.

f abr, masura de lungime echivalent cu o palma.
fadirvan (sadirvan), fintin arteziana, jet de zapa, instalatie speciall de apa (in curtea
moscheielor etc.), pentru ablutiune sau pentru alte scopuri.

771

www.dacoromanica.ro
 ahi, imparatesc", ceea ce se cuvine suveranului ; tun cu teava lunga. ai de cal ibru mare.
satir (salir), trar, cel care se ocupl de cortul imparatesc, viziral etc. ; slujitor in escorta
sultanului, vizirului etc.
plied (sayka), barca, luntre, lotc, corabie mica.
fehir, oras.
sehir emini, fehir kethudast, intendentul oraaului", administratorul treburilor unui ora, un
fel de primar.
sac (seyh), bAtrin venerat, carturar de seamd, staretul unui laca de cult numit tekke,
dint, aeful unui trib (arab).
eful clerului mahomedan, interpretul cel mai autorizat al
legii musulmane, capetenia cleruluf dintr-o provincie (vezi i rnuftiu, mitfti4).
serial (per'), legea sacra musultnank totalitatea legislatiei islamice.
ferif Raza, cadiat ilustru", unitate administrativ-judiciar de seama, in comparatie Cu
altele similare.
sevval, a zecea lun musulmana.
numele lunii februarie.

tahrir, inscriere, inregistrare, recensandn' t, conscriptie, Inscris.

iaife, cearta, tagma, neam, natie.
tain (ta'yin), desemnare, numire, stabilire, fixare, ratie (zilnica, lunar etc.).
taiian, v. dalian.
tamuz (Temmuz), numele lunif funk.
tarih, inscriptie, datA, cronograml.
tarihFi efendi, cronicar sau cel care serie datele unor evenimente in inscriptii, de obicei in
versurf.
tatar, tatar, poataa, curier.
ta'un, epidemie de duma, pesta.
tekialzf-i akk a (takalif-i-sakka), dari apasatoare, impozite grele, corvezi, vrestatie in minds.
tekke, laca de cult musulinan; casa derviailor.
telal de11111),7 strightor public, care anunta o veste (in sat etc.), pristav, crainic.
telhis, raport serfs, expunere pe scurt, rezumat, referat.
terdjuman (tercUman), dragoman, traducator, talmaci, interpret.
Tersane-i amire, Arsenalul impiratesc, aantier naval imperial, depozit de munitii.

772

www.dacoromanica.ro
tesrin el evvel, numele lunii octombrie.
terin el-sani, numele lunii noiembrie.
tetrapod (gr. Terpckno Soy), m&sut cu palm picioare pe care se ptme evanghelia i alte
crti de cult.
tezkere (rom. tescherea), r&va, inscris, dovadl.
tezkeredji (tezkereci), diacul care intocmeste documente (tezkere).
timar, feud& cu venit anual pin& la 20 000 de asprf, detinut& de tinariot (spahiu cu feudd).
timar defterdarf, defterdar de timar, cel care se preocup de problemele financiare ale timarelor.
timariot, V. spahiu.
top, tun, minge.
topci (topcu). tunar, jucAtor cu mingea.
topci agasi, agaua tunarilor, capetenia corpului de tunari.
tot (ung. tal), slovac.
trichir (gr. .rptxlpt.ov ; arab. al-trikari), sfenic mic cu trei picioare i luminki, simbolizind
Sfinta Treime.
trisaghie (gr. TpLarov sau xepoupcx6c 111.t.v00, moment din slujba religioas& ortodox& dad
se rostete de trei ori dint, dint, Domnul Savaoth".
tug (tui), semn distinctiv in ierarhia militar otoman5., format din plr de coad5, de cal
fixat pe o prAjin5.. Numgral tuiurflor varia dap& rang ; sangeacbeiul avea un tug,
beilerbeif dou& sau trei, marele vizir pin& la cinci, far taiurile sultanului ajungeau
pin& la 7 sau 9. Domnii romni primeau de obicei doul tuiuri, dar unii au avut trei
tuiuri (Gheorghe Duca, D. Cantemir .a.).
lugra (tura), monograma sultanului, aplicat& pe documente offciale (firmane, hatierifuri,
berate etc.).
tilfenkpi, ptica, cel care poart& arm& ; categorie-in oastea otomanl.
tilrbe, mauzoleu la turci, cape15., mormint venerat de musulmani.

ulak, curler, pota (rom. olac).

utrenie (gr. SpOpoO, slujb bisericeascii s&virdt dimineata, inaintea liturghiei.
ilskilf, cud., insemn de domnfe

773

www.dacoromanica.ro
V

vacuf (vakuf, vaksf, vakf), fundatie pioasa, institutie de binef acere publica (la musulmani).
mira, masura de capacitate care aves in Oltenia 12 ocale, iar in restul l'axil Rom Anesti,
vadra dreapta sau domneasca aves 10 ocale (= 12,88 1.). -
valide, mama, sultana-mama (valide sultan) a sultanului domnitor.
valiu (vali), guvernatorul unei provincii numite vilaiet (viltlyet).
vameflic (vamoluk), dare de vaina, tax vamala, vama.
varog, (ung. varos), cartierul unei cetAti, foburg, oras.
vartobed, arm. calugari invatati, magistru la armeni.
vecernie (gr. 'EcncepiveSq, lat. vesperae), slujba bisericeasca de seara in ajuma' duminicilor
si marilor sarbatori.
vechil (vekil), reprezentant, loctlitor, mandatar, imputernicit, vataf.
veli, sfint, tutore, binefacator.
vilaiet (vilayet), provincie, unitate administrativ-militara in Imperiul otoman, conclusa de
un valiu (vali). Vezi si eialet (eyakt).
vire, capitulare conditionata, predarea unei cetati etc., cu anumite conditii.
vizir, titlu purtat de marii dregittori otomani, membri ai divanului.
vigirat, cel care devine ranga' de vizir, de mare vizir ; institutia marelui vizirat.
voievod (voyvoda), intendentul sau administratorul unor unitati teritoriale numite voievo-
dolic" (voyvodahk).
voievodalik, (voyvodalsk), unitate administrativa otomana din cadrul nnui:sangeac, &multa
de un imputemicit numit voievod. (voyvoda). Administra in numele demnitarului
pe care 11 reprezenta.
voinici, osta,si crestini din armata otoman folositl pentru servicii auxiliare.
viikeld (pl. de la vekil), madi demnitari ai statului otoman, Aziri, defterdari etc.).
yaU, mal, tiirtn, marginea unei ape.

Yah agasi, (1a11, agass), aga de tarm", capetenie Vibra pe tannul Maxii Negre, in partea
Bugeacului.
yaya, pedestru", pedestrasi din armata otomana organizati in unitati de 10 san 100 san
1 000 de oameni.
yamak, recrut, trupe auxiliare.
yaylak, podis, varatec (pentrn oi, vite etc.).
yedek, funia de la capastru, cal de rezerva (de parada), obiect de rezerva, rezervor (de apa
etc.) ; rom. iedec.
yerli kulu, rob local", garnizoan locala, oaste recrutatii dintr-o regiune si stabilitii acolo.
ysldsz razgZirs, vintul dinspre stea", vintul de nord.

774

www.dacoromanica.ro
yurd (yurt), cort, vatra, tinut natal, patrie.
yfik, povarli", greutate, inciircatura, suma de 100 000 de piastri (guru,$), masura de
greut ate (150 205,4 kg).
ytuba,ss, vezi iuzbast
yitzitnitz ah olsun!, sa v fie fata alba", in sensul de fiti fericiti", pentru succesul unei
actiuni.

zabit, cel care atapineste", ofiter, capetenie militara, zapciu, comandant de oaste.
zabun, un gen de corabie.
zahire, cereale, furnituri, in special griu i orz pentru aprovizionarea Istanbulului si a
trupelor otomane (rom. zaherea).
zaim, posesor de feuda numit zeamet, cu un venit anual intre 20 000-100 000 de aspri ;
o categorie a oastei otomane de provincie.
zeamet, feuda Cu venit anual futre 20 000 si /0 000 de aspri.
zemzem, spa venerata de musulmani ; apa unui put din Mecca. Izvorul profetului Ibrahim.
zerde, desert preparat cu orez i cu sofran ; se serveste rece.
zilhidjdje (zilhicce), a dourtsprezecea luna musulmana.
zilha'de, a unsprezecea luna musulmana.
sira, unitate de masura pentru lungimi (vezi arfin).

www.dacoromanica.ro
 LISTA ILUSTRATIILOR

PLANB ALB NEGRI'

1 Patriarhul Macarie al 111-lea Za'im. Litografie rusa. Muzeul din Golest'.
2 Paging din7manuscrisul lui Paul din Alep (Paris, Biblioteca Nationala ms. arab 6016) dupa
Vasile Radu, Voyageldu patriarche Macaire d'Antioche. Atude praiminaire, Paris, 1927.
3 Paging diernanuscrisul lui Paul din Alep (Londra, British Museum, mg. arab 802-803 add.
18427, 1843) dupg V. Radu, op. cit.
4 Pomelnic in faiantg de Iznik cu numele donatorilor : Vasile Lupu si familia sa, provenit din
palatul domnesc din Iasi (Muzeul de arta, cliseu 11798).
5 Vasile Lupu, Stefanita l Doamna Bcaterina. Tablou votiv la mangstirea Mincers (1661).
(Muzeul de artg, cliseu 4535 C.M.I.).
6 Gheorghe tefan, gravurg contemporana (Biblioteca Academiei R.S.R. Cabinetul de stampe.
Daco-Romanica G. S. I/B nnery-3).
7 Sigiliul lui Gheorghe Stefan (A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
Tdrii Romiinefti, X, Bucuresti, 1938, P. 265).
8 Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor zaporojeni (Gravurg contemporana, Szilagyi S.,
Fels6-Vaddszi Rlt6czi Zsigmond 1622-1652, Budapesta, 1886, p. 109, fig. 13).
9 Semngtura lui Bogdan Hmelnitki.
10 Mangstirea Trei Ierarhi.

777

www.dacoromanica.ro
11 VA1 de timplA brodat reprezentind pe ce trei sfinti Ierarhi, dAruit de Vasile Lupu mIngstirii
Trei Ierarhi (Muzeul de Artg, cliseu 11320).
12 FerecAturA dArnitA de Vasile Lupu mAnAstirii Trei Ierarhi (1640-1641) (Muzeul de ArtA,
diseu 19267).
13 Vasul de mir dAruit de patriarhul Partenie lui Vasilel4upul (Muzeul de ArtA, disen 5026).
14 Scene din viaja Sf. Paraschiva (Cartea de fnmi(cIturcl a mitropolitului Varlaam, Iasi 1643.
Biblioteca Academiei R.S.R. Sectia de manuscrise i cArti vechi 11/45).
15 Sf. loan cel Nou de la Suceava (Cartea de invel(cltura a mitropolitului Varlaam, Iasi 1643.
Biblioteca Academiei R.S.R. Sectia de_manuscrise o cArti vechi 11/45).
16 Racla Sf. loan de la Suceava. Biserica Sf. Gheorghe din Suceava (Corma Nicolescu,
Arta metalelor prefioase din Romania, Bucuresti, 1973, p. 100-101).
17 Tirgoviste. Curtea Domneascl i Turnul Chindiei (Muzeul de Art, cliseu 390).
18 Matei Basarab i Danciu Piriianu (frescA din mAnAstirea Polovragi, Muzeul de ArtA, cliseu
4851 M.I.).
19 Sigiliul i semnAtura lui Matei Basarab (SzilAgyi S., II. Rdkczi Gy6rgy 1621-1660, Buda-
pesta, 1891, p. 103-104).
20 Piatra de mormin' t a lui Matei Basarab in Biserica DomneascA din Tirgoviste (Muzeul de
Artrt, cliseu 308).
21 Constantin erban (frescA din mAnAstirea Govora. Casa Scinteii, Fototeca cliseu 674358).
22 Doamna Blasa si Constantin erban (MAnAstirea Bistrita, cliseu Institutul de Istoria Artei).
23 Semnrttura l sigiliul doamnei Nedelea (A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului . .
.

XI, p. 30).
24 Constantin Cantacuzino, mare postelnic (gravurii. contemporanA, Viena, Oesterreichische
Nationalbibliothek, Bilderarchiv, reprodusA de A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardea-
lului . XI, fig. 1).
25 Preda Brincoveanu i upinita sa (fresc din mnilstirea Hurezi, Muzeul de Art, cliseu 206).
26 Pocal din milniistirea Negru Von., Cimpulung (1642) (Muzeul de ArtA, diseu 8439).
27 Racla Sf. Grigore Decapolitul din mAniistirea Bistrita (Institutullde Istoria Artei, cliseu
2764).
28 FerecAtura Evangheliarului lui Nicodim (1404-1405) dinlmttAstirea Tismana (Muzeul de
ArtA, cliseu 14585).
29 Evangheliarul lui Nicodim (1404-1405). Frontispiciul:evangheliei dupii. Matei (Muzeul de
ArtA, cliseu 10097).
30 Portretul lui Nicodim (Muzeul de Artl, cliseu 11340).
31 Racla de moaste a lui Nicodim din mAnAstirea Tismana cu scene din viata lui Nicodim (Muzeul
de ArtA cliseu 7923).
32 Rada de moaste a lui Nicodim din mAnstirea Tismana cu scene:din viata lui Nicodim (Ifu-
zeul de ArtA, cliseu 7924).
33 CildelnitA din mAnlistirea Tismana (Muzeul de Art, cliseu 17453).
34 Potir dAruit de Matei Basarab i Doamna Elina MAnAstirii Brincoveni, fAcut de Alesandru
al lu Acrivis din Trikka (Grecia) in 1636 (Muzeul de ArtA, cliseu 8444).

778

www.dacoromanica.ro
 Mihnea al III-lea (Gravurii contemporanii. Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de Stampe
Daco-Romanica G. 01. 17/Somer H-1).
36 Bucuresti (gravurii. fantezist din sec. XVII in G. Olszewski, Bucuresti. Note istorice i stampe,
Bucuresti, 1926. Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de Stampe St. III 1613).
37 Evlia Celebi (TUrkiye Ansiklopedisi, III, Ankara, 1956, p. 44-45).
38 Pagina din manuscrisul lui Evlia Celebi (ms. Istanbul, Topkaip Sarar Milzesi Kiitiiphattesi,
Bagdad K4kii nr. 304, reprodus de R. P. Kreutel, Neues zur Evliya-gelebi-Forschung, in Der
Islam", Bd. 48, Heft 2, 1972, p. 270-271, facs. B).
39 Harta Dobrogei (Kiatip Celebi, Djihannuma (Oglinda hunii), Istanbul, Topkapi Sarar
Miizesi Kiitiiphanesi, Revan, ms. 1651).
40 Mehmed al IV-lea (Gravur5. contemporan5., Biblioteca Academiei, Cabinetul de Stampe
G.S I/Moncornet B-12).
41 Han tAtar (A Magyar Nemzet T rtnete, VII, Budapesta, 1898, p. 71).
42 Prancisc Rhedey (A Magyar Nemzet T artnete, VII, p. 55).
43 Acatiu Barcsay (Gravur contemporan5. in A Magyar Nemzet T Ortnete, VII, p. 87).
44 Scutul i buzduganul lui Acatiu Barcsay (A Magyar Nemzet T6rtnete, VII, p. 73).
45 Cluj (1617) (Gravur contemporanii. Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de Stampe
S III Hoefnagel, G-3).
46 Scen5, de lupt5. intre loan Kemny l turci (Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de Stampe
S LI/Meyssens C-1).
47 Ali pass. (Szilgyi S., A Magyar Nemzet T6rtnete VII, p. 101).
48 Kuciuk Mehmed Pasa de Oradea (Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de Stampe G S
I/Meyssens, C-6).
49 Oradea (Gravur5. contemporanl (A Magyar Nemzet T6rternete VII, p. 81).
50 Timisoara (Gravura contemporang. Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de Stampe G S
1/91 (498 Timisoara 3).
51 Brasov (Gravur olandez5. contemporan5.. Biblioteca Academiei R.S.R. Cabinetul de Stampe
S 1/91 (498 Brasov 1).
52 Sibiu (Gravur contemporan5. la Deak Farkas, Uzoni Bldi Pell 1621-1674, Budapesta,
1887, p. 176, fig. 37).
53 Aga ienicerilor (Thall6czy Lajos, Cs 0m Ori Bdr, Zay Ferencz, Budapesta, 1885, p. 19, fig. 6).
54 Timariot (Thall6czy Lajos, op. cit., p. 20 fig. 7).
55 Beglerbeg i Agemoglan (Paul Coles, The Ottoman Impact in Europe, Londra, p. 44, fig 28
si 29).
56 Ostasi turci de la granitg (Paul Coles, op. cit., p. 104, fig. 67, 68).
57 Kadiasker (Paul Coles, op. cit., p. 42, fig. 25).
58 Azab i sipahi (Paul Coles, op. cit., p. 49, fig. 33).
59 Tiifenkdji (Karl Teply, Kaiserliche Gesandschaften ans Goldene Horn, Stuttgart, 1968, p. 53).
60 Negustori in tabfaa otomana (Hall Inalcik, The Ottoman Empire, Londra, 1973, fig. 34).
61 Popas intr-un caravanserai (H. Inalcik, op. cit., fig. 42).

779

www.dacoromanica.ro
62 Femei turce dansind (A Magyar Nemzet T6rtinete, VII, p. 28).
63-67 Monede care circulau in tlrile romilne in sec. XVII (Biblioteca Academiei R.S.R.,
Cabinetul Numismatic) :
63 a, 63 b: Taler Olanda, 1641.
64 a, 64 b: Toler, Ungaria, Ferdinand In, Imp. rom.-germ. 1650.
65 a, 65 b: Scud, Venetia, Francesco Brizzo (1631-1646).
66 a, 66 b: Gros, Boemia, Ferdinand III, Imp. rom.-germ. 1642.
67 a, 67 b: Gros, Tirol, Ferdinand Carol, arhiduce al Austriei, 1646.

www.dacoromanica.ro
 INDICES

A
Abaza Basan pasa, 334, 516; mediaziL numirea lui Matei Basarab in Tara Romineascg
198; ascoala sa ea' pasli, de Alep, 280-281, 512, 453-454; executia sa, 454.
Abaza Sari Aislan Huseyin pala, 654.
Abaza Sari Huseyin pala, 570, 571, 657.
Abdullatif bel, 408.
Abdulaziz, 347.
Abdulbari, sat, 391, 449.
Abdul-Mennan aga, 416.
Abidi, 499.
Abisinia, 327.
Abud, 218.
Adall, sat, 376.
Adana, oras in Asia Midi, 518; eialet, 623.
Adda, biseria din tinutul Tripoli, 226.
Adji Dere, toponim, 746.
Adji Nasuh, sat, 447.
Adorjan, cetate, 667, 668, 687.
Adrian, eetate v. Adorjan.
Adrianopol, v. Edirne.
Adrianul Mare, cetate, descriere, 677, 678.
Adrianul Mie, cetate, descriere, 676.
Agalar (Agalar Kiiyu) ?, sat, localitate neidentificat, 681.
Aga Biza, pictor miniaturist din veclaiul Iran, 479.
Agighiol (Adji-GM), sat 389, 447.
Agra, oras din India, 509.

Indicele a fost intocmit de Cristina Bulgaru, cercetiltor la Institutul de studii sud-est

europene.

781

www.dacoromanica.ro
Agria, v. Eger.
localitate in R.P. Bulgaria, 350.
Ahmed I, sultan otoman (1003-1617), 332, 388, 413, 655, 704.
Ahmed aga, 455, 488, 490, 526, 691, 737.
Ahmed Efendi, defterdar, 663.
Ahmed-Fakih, 389, 447.
Ahmed pala, 332, 494, 504, 511, 512, 640, 644, 646, 651, 652, 695.
Ahmed pasa, aga tArmurilor, 633.
Ahpanoz, sat in R.S.S. Moldoveneasa, 457.
Aidos, localitate in R.P. Bulgaria, 363; hass de, 365.
Alud, cetate, descriere, 547, 685.
Akkapu, cismea in cetatea Silistra, 370.
Akkerman, v. Cetatea Albii.
Akknyu, mahala din Silistra, 368.
Ak-Mehmed aga, 566, 569.
Ak-Mehmed pasa, 746.
Aksarai, cartier din Istanbul, 698.
Ak-yaylak, toponim, 635.
Alba IuIlia, 580, 683; cetate, descriere, 546-548, 686.
Alba RagaId, v. Szkesfhervfir.
albanezi, 87, 108, 302.
Albania, 296.
Albesti (Sarighlol), sat, 401.
Alei Rasan pap, 505.
Alemsah bei, 629.
Alep (Haleb), 31, 41, 118, 140, 159, 184, 186, 199, 204, 218, 454, 581, 638, 639, 666; eialet,
623; Paul de, biografie si carierl, 1-5; piatrii. de, 141; Aputt de, 37; salmi de, 28.
Alesonia (Alesd), 665.
Aiesd, ir. Alesonia.
Alexandria, patriarh de, 221, 289.
Alexandru, 536.
Alexandra eel Bun, ctitorul m5.ndstirii Sf. Paraschiva din Roman, 156.
Alexandru eel Mare, 623, 664, 690, 696.
Alexel Mihailoviei, tarul Rusiei, 289, 291, 293, 297.
Al-Ghuta, cimpie in apropiere de Damasc, 251, 276.
Ali aga, 347, 509, 511, 690.
Ali aga din Fdget, 525, 526, 527, 530,1544, 585.
Ali bei, 456, 692.
Alibelehlol (Ali bei, Rfizboleni), sat, 389, 448, 490, 749.
Ali Bese, serai din Oradea, 663.
Alibunar, sat in Banat, localitate neidentificatk 621.
All Muhtar, pretins crai al Dobrogei, 353.
Ali pasa, 345, 516, 517, 518, 524, 525, 526, 527, 528, 530, 533, 538, 544, 549, 560, 569,
570, 575, 584, 590, 596, 597, 598, 599, 601, 602, 603, 607, 611, 612, 613, 617, 621, 623,
650, 654; bastionul lui, 664; vizir de Buda, 493, 494.
Ali Portok, capudan, 641.
Al-Kasidyari, legea lui, 219.
AlmaMu (Almaii), sat, 403.
Amani Colebi, scrib din Rusciuc, 359.
Amasra, port la Marea Neagr aflat in Anatolia in regiunea Kastamonu, 384.
Amsterdam, oras, 737.
Anapa, port in Crimeea, 351.

782

www.dacoromanica.ro
Anatolia, 341, 347, 353, 354, 357, 382, 385, 397, 453, 454, 474, 512, 696, 711, 742, 753;
beilerbei de 516; eialet, 623; oaste, 344; vizir de, 517, 520, 529, 641.
Andreia, cazacul, 741.
.Antiohia, 288, 709; patriarh de, (Macarie'Zaim) 38, 103, 126, 135, 136, 138; patriarhie, 291.
Apafi Mihail, principal Transilvanlei (1661-1690), 330, 345, 432, 437, 575, 576, 577, 578,
582, 673, 676, 677, 683, 686; inscaunarea sa in prezenta armatei otomane, 617-618,
623, 633, 648, 655.
Arabadjilar, sat, 364.
Arabia, 372, 584, 665, 706.
orabi, 100, 122, 302.
Arad, 502, 640; cetate cucerita., 332; devastare, 338; palanca, descriere, 504-505; sangeac,
329.
Aradul Non, descrierea/cetItii, 650.
Arakel, sat, localitate neidentificata, 490.
Ardeal, v. Transilvania.
ardeleni, 331, 350.
Arijaui Ahmed aga, 421.
Arges, 233, 470; ma.nastire, 180, 247; riu, 226, 230, 362, 707.
anneal, 293, 406, 490.
Armutlia (Armudil, Turda), sat, 389, 447.
Arnabudll, sat, 390, 448, 449.
Arnavud Hasim ilehmed pasa, 656, 657, 658.
Arnavud Sivan pasa, 669.
Arnota, mAnstire,'ctitoria lui Matei Ba,sarab, 216, 251; descriere, 192-193.
Aron Voda, manastirea lui, 72.
Arslan pasa, 639, 641.
arsiu (unitatelide masura), 373, 375, 376, 442, 523, 660, 747.
Asterabad (Esterabad, Pazarlia), sat, descriere, 395-396.
Alagi-Demelek, sat, 389.
Asiki Madjar Mustaf a, 417.
Ntena, 481.
Atike-Sultan, 388, 467, 708.
Athos, mtmte, 80, 119; calugari'de la, 25.
Atmamagea (Atmadja), sat, 389, 447.
23 August, sat, 401.
Austria, 101, 104, 360, 361, 492, 555, 595, 599, 602, 603, 656, 743; crai de, 737; imparat,
623, 624, 667, 670, 671, 678, 687, 688, 733.
austrieci, 338.
AvIonia (Avlona), oras in R.P. Albania, 710.
Aydin, regiune in Anatolia, 391, 449.
Ayn-al-Tall, localitate in Siria, 140.
Ayni Gal aga, 448.
Ayse Sultan, 705.
Azaell (Ayakli Bey, Azacnu), sat, 390.
Azaell (Ayakll Kay), sat, 448.
Azak, v. Azov.
Azov, 351, 384; cetate, 335; mare de, 374.
Azrail, 340.

783

www.dacoromanica.ro
Babadag, 345, 353, 385, 386, 388, 404, 439, 441, 449, 451, 489, 490, 629, 635; caza, 387,
448, 456; descrierea orasului, 387-393; geamiile din oras, 392, scoli, blii publice, 392;
refacerea orasului, 395; cetate, 447; hass, 365; voievod de, 440; voivodalic, 363; tirg, 748;
tinut, 396.
Baba Mansur, 747.
Babaoglu Bair aga, 378.
Baba Yanl din Chios, 185, 186, 187.
Back', biserici, 156.
Bagdad, 246, 476, 734.
Baheekapusu, loe la Istanbul pe Cornulid<Aur, 347.
Bahaesarai, capitals Crimea', 455.
Bahsayis, sat, 389, 447.
Baia de Aramii, 200, 201; descrierea minei si a topitoriei, 201-203.
Bala blare, 348, 561, 616, 752; descrierea cetAtii, 559-561, 574.
Balamuel, mAnAstire, 234.
Baleic, localitate in R.P. Bulgaria, 379, 380; Capul Balciculni, 379, 399.
Baldjizadeler, serai la Silistra, 369.
Ball bel, 694, 700.
Ban Ezder, v. Baia Mare.
Banta, v. Ban Ezder, y. Baia Mare.
Bandar% v. Pazarli., sat, 390, 395,
Barbosi, sat, 735.
Baresai Aeatiu, prineipele 'Transilvaniel (1658-1660), 432, 510, 539, 615, 686, 690.
Barnovsehi Miron, domnul Moidovei (1626-1629), 478; ctitorii, mAnAstirea Barnovschi din
Iasi, 31, 55. Pi
Basarab Matel, domnul TAM Romfinesti (1632-1654), 73, 75, 102, 133, 146, 184, 194, 206,
212, 215, 216, 218, 238, 260, 289, 291, 293, 294, 295, 335, 359, 703; ctitor, 192; ctitorii :
mAnAstirea CAlditrusani, 235, palatul din Caracal, 220; biserica Sf. Dumitru din Craiova,
213; biserica Sf. Petru i Pavel din Bucuresti, 228; mAnAstirea PlAtArAsti, 233; mAnAstirea
Plumbuita, 229; mAngstirea Sadova, 221; mAn'astirea Snagov, 235; mAnAstirea Strehaia,
205; construieste cetatea Tirgovistei, 106; cunostinte de limbi strAine, 135; descoperirea
Bfiii de AramA, 201; desfiintarea procesiunii din joia dupii Pasti, 131; lupt cu Vasile
Impu, 87; lupta de la Finta, 336, 734; lupta de la Rinanic cu Vasile Lupu, 728; refugiat
la Tismana, 198; surghiunirea arhiepiscopului sirbilor, 126; moarte, 132; inmormintare,
137-139; succesiunea sa, 142; profanarea naorrnIntului sliu, 251.
Basarab Neagoe, domnul TAM'. Romfinesti (1512-1521), 165, 166.
Basehiol (Baskprti, N. Bfileeseu), sat, 389, 447.
Batiir, cetate, 502; 556, 565; descrierea ceatii, 654.
Batfir, (Fekete Bfitor), 515; descrierea palancii, 528.
Batir aga, 465, 471.
Bfithysiny Ntidj, 603.
Baithory, 669.
Bfithory Andrei, prineipele Transfavanlei (1599, mart.-oct.), 493, 5051
Batova, 379, ses din apropiare de Bazargic.
Bayazld I Ildirim, sultan otoman (1398-1402), 349, 356,` 363, 372, 380, 382, 384, 385, 386,
396, 462, 474, 478, 551, 623, 705, 710, 711, 712, 724, 749, 753.
Bayazid al II-lea Veil, sultan otoman (1401-1512), 327, 352, 359, 384, 387, 391, 395, 625,
632, 633, 698, 740, 751, 752; reparA tirgul Karasu (Medgidia), 396; construieste orasul
Ismail, 406, cetatea Yanik Hisar, 413; cucereste Cetatea AlbA, 415, 442, 444, 445; inglobeazA
Cetatea Alba la eialetul Silistra, 408-409; construirea unei gearnii la Cetatea AMA, 410.

784

www.dacoromanica.ro
Bazargie (Hadjoglu Pazari, Tolbuhin), 346, 378, 397, 403, 441, 490, 749; caza, 377, 456;
descrierea orasului, 377-378; enumerared inahalalelorT sit a geamiilor, 377; hass, 365.
Balasa, doamna, sotia domnulu1 Tarn Romfinesti,1 Constantin Serban, 161; danii, 190; inzes-
treaza manastirea jitianu, 214; moartea sa, 174; inmormintare, 174; profanarea mor-
mintuluij au, 251.
Bailesti, sat, 703.
Bfileeseu Nieolae, sat, (Basehiol, Bask5pril), 389, 447.
Baltagesti, sat, 451.
Beeleheree, 361, 492, 502; cadiu de, 649; cetate, 576; descrierearcetatii, 577; cucerirea ceatii
de catre otomani, 332; palanca, 649-650; sangeac, 329; vaciful lui Sokollu Mehmed pasa,
329.
Bees, v. Bedj, Viena.
Bedjene, 458, menzil.
llega, riu, 361, 650.
Behzad, pictor miniaturist din vechiul Iran, 479.
Beius, cetate, 658; descrierea cetatii, 673; sangeac, 658.
Bekir aga, 393, 441.
Bektas aga, 142.
Belgrad, oras, 203, 204, 268, 277, 345, 491, 492, 493, 494, 501, 510,r 517, 528, 529, 621, 622,
652, 686, 712; cetate, 281, 603, 640; pasa. de, 204.
Belgrad, v. Alba Dina.
Belgradul albonez, 686.
Belnosvar (Beius), cetate, 673.
Hender, v. Tighina.
Beni Rureys, trib legendar, 709.
Beni Deresi ( ?), menzil neidentificat,' 746.
Berbuyuz (Bubuiugi), localitate in R.S.S. Moldoveneasca, 420.
Berhat, toponim, 717.
Besahova ( ?), munti, probabil Vrancea, 362.
Besnegi( ?), riu, 735.
Bel Tepe, localitat& in nordul Dobrogei, 347, 360, 386, 405.
Besenova, v. Dudesti.
Betestvar, cetate, 598; descrierea cetatii, 591-592.
Bethlen Gabriel, prineipele Transilvaniel (1613-1620), 333, 345, 511, 533, 534, 575 V. loan
Sigismund,, Zpolya ; 576, 577, 586, 628, 639, 646, 669, 673, 751.,
Bethlen Stefan, prinelpele Transilvania! (1630), 509, 580.
Bielograd, v. Belgrad.
Bielova, cetate, 700.
Biharea, 658, localitate.
Bihor, 658, 670, 676, 678, 679, 714; tinut, 557.
Bilarlar (Bilal Kislasl, Bilallar, Dorobantu), sat, 390, 449.
Biserlea Alba, menzil, 574.
Bistrila , cetate, descriere, 577 - 579 ; manastire, 194, 196; descrierea manastirii, 189-192;
hramul mnastirii, Adormirea Maicii Doninului; biserica. Sf. Nicolae, 192; hramul bisericii,
Schimbarea la fata, 192.
Bistrita, riu, 188, 189.
Bizant, 305.
Birea, sat, 703.
Birlad, oras, 28, 103, 157, 471; descrierea orasului, 731-732; bisericile din oras, 27.
Birlad, riu, 362, 363, 731, 732.
Blasiu, episeop de Sebasteia, 43.
Boeskal Stefan, prineipele Transilvaniel (1605-1606), 332, 333.

785

www.dacoromanica.ro
Bog dan, v. Moldova.
Bogdana, sat, 76, 157, 158.
Boghaz (Bogaz), strimtoare in Marea NeagrA, 286.
noinu-Egri Mehmed pasa, 337, 398, 400, 467; mazilirea sa, 431.
Bologa, cetate, 540, 654, 659; descrierea cetAtii, 555-556, 685-686, 673.
Bolu, oras in Anatolia, 629.
Bornemisza Ana, sotia principelui Transilvaniel Mihall Apali, 582, 688.
Borten Bogazi (Gura Borten?, Gura Bordului), localitate In jud. Hunedoara, 542.
Bosnia, 334, 369, 397, 528, 655; beilerbei de, 204; eialet, 339, 528.
bosniaci, 752.
Bostan, probabil Bolgrad, localitate in R.S.S. MoldoveneascA, 457.
Bozburun, v. Capul Boz.
Bozok, bei de, 639.
Bozavurd (Bazaurt), 403, sat in R.P. Bulgaria.
Brasov, oras, 252, 253, 278, 343, 537; cetate, 608, 611; descrierea orasului, 609; descrierea
cetAtii, 609-610; munti, 459, 469, 703, 729.
Brasov, riu, 608.
Bratislava (Pojon), 636.
Brovicen, pAdure, 152.
Bravu Mihai (Kamber, Camber), sat, 389, 447.
BrAdet, mAnIstire, 254.
oras, 248, 271, 277, 291, 346, 360, 442, 457, 458, 707, 742; cetate, 24.
BratAsani, sat, 214.
Brincoveanu Freda, 206, 214, 221, 275.
Brineoveni, mAnAstire, hram Adormirea Maicii Domnului, 215, 216.
Brosteni (Porsalc), port, 702.
Brutanla, insule, 126.
Bubulugi (Berbuyuz), localitate in raionul Kriuleatts din R.S.S. MoldoveneascA, 420.
Bucuresti, capitula TArii Rominesti, 226, 229, 248, 249, 252, 261, 271, 272, 276, 465, 467,
470, 722, 724, 725, 752; biserici: Cei patruzeci de mucenici, 228; Sf. Ecaterina, 228;
mAnAstirea SI. Gheorghe Non, 227-228; Sf. loan Botez'Atorul, 228; mAnAstirea Mihai
VocIA, 228; Mitropolia, 227; timosire, 265-266; mAnAstirea Sf. Nicolae, 226; Sf. Petra
si Pavel, 228; mAnAstirea Plumbuita, 229; mangstirea Radu VodA, 261; mArastirea Sf.
Saya, 261; mAnIstirea Sf. TroitA, 228, 257; descriere, 229; Curtea Veche, 207; deriva-
rea numelui orasului, 709-710; descrierea orasului, 709-710, 715; descrierea palatului
dotnnesc, 715; descrierea beilicului, 716-718; monetAria, 721; drumul, 225; resedintA
de varA a domnilor, 146.
Bucovat, mAnAstire, hratn Sf. Nicolae, 213, 221.
Buda, cetate, 196, 198, 203, 243, 356, 360, 361, 369, 397, 510, 516, 520, 521, 532, 538, 564,
566, 567, 571, 573, 585, 586, 589, 593, 596, 602, 603, 605, 603, 622, 623, 625, 626, 628,
629, 675; agale, 595; cucerire cotomanA, 743, 744; beilerbei, 641; despresurarea otomanl,
627; oaste, 340, 537, 539, 653; serdar, 339; vizir de, 334, 338, 344, 423, 437, 438, 516,
529, 530, 653, 656, 667, 675, 685.
Budjakil Mustafa aga, 748.
Bug, riu, 424.
Bugeae, stepA, 342, 351, 407, 413, 420, 421, 424, 434, 448, 457, 462, 632, 633, 635, 708,
737-739, 741, 742, 747, 748.
Buhara, oras in Turkestan, 610.
Buhari, Mehmed Sari Saltik Sultan, 348, 748.
Buhur, localitate, 622.
Buhus Dumitru, mare vistier in Moldova, 159.

786

www.dacoromanica.ro
Buieeseu Diieu, mare spatar, 133; insoteste pe Gh. tef an in Moldova, 133; inlocuirea sa
din dregatoria de mare spatar, 144-145.
bulgari, 23, 46, 76, 87, 108, 283, 302, 359, 360, 371, 376, 382, 405, 450, 456, 490, 745, 752.
Bulgaria, 355.
Bunares (Dunas, Noinris), localitate in raionul Bulbok din R.S.S. Moldoveneasca, 735.
Burgaz, localitateiin R.P. Bulgaria, 363.
Burgin Konman, v. Cetatea Alba.
Bursa (Brusa), 35, 280, 281, 341, 453, 512, 701, 702, 711, 712; saluri de, 28.
Burteni, sat neidentificat, 488.
Mariann, Vasil' Vasilieviei, 303.
Buzau, oral, 159, 249, 362; episcop de, 112, 236; episcopie, 150; resedinta episcopiala, 105;
descrierea orasului, 727.
Buzau, fin, 362, 471, 727.
Buzeseu Preda, iladu, Stroe, ctitorii manastirii Caluiu, 223.
Buzova, munti, probabil Bucovina, 459.
Billbilla (Cioeirlia de Sus si de Jos), 397, 404, sat.
lifiyak Cekineee, orilsel la 30 km vest de Istanbul, 399.
Bilyak Sadj (Saeosu Tureese), localitate in judetul Timis, 502.
Bfiyak Sehidlik, loe de pelerinaj in sangeacul Timisoara, 502.

Cacen, v. Casa, cetate.

Caeiamak (Kammak, Cillutplreni), sat, 390, 448.
Calla, cetate, 284, 384.
Cail Dere (Kayali Dere), sat, 389, 447.
Calafat, schell, 702, 703.
Caleint, toponim, 508.
Caldttrusani, manastire, 145; hram Sf. Dumitru, 235.
Caliaern, v. Cavar, schela la Marea Neagra.
Calugareni, sat, 390, 448.
CAW, manstire, ctitorie a fratilor Buzesti ; hram Sf. Nicolae, descriere, 222.
Camber (Kamber, !Mimi Brava), 389, 447, sat.
Camenita, cetate, 74, 84, 88, 100, 292, 303, 334, 425, 462, 592.
Canli Bugeac (Gant Budjak, Lunen), sat, 391, 449.
Cantaeuzino Constantin, mare postelnic al domnului TAM Romilnesti, Matei Basarab, 147,
231; colectionar de carti, 184.
Copal Hoz, 22, promontoriu pe coasta asiatica a Marii de Marmara.
Ctipotesti, sat, 488.
Cara Basan (Hadj Rasan Kilasi, Basan Cisla), sat, 736.
palatul lui Matei Basarab, biserica din, 220.
Caramium (Kara-Koyualu, Navodari), sat, 390, 449.
Caragea Ianaehi, ctitorii: Sf Mihail din Slobozia, 276; manastirea Sf. Saya din Iasi, 277.
Caraibil (Kara Habil), sat, 389, 447.
Caraman-Chloi (Karaman), sat, 391, 449.
Caramurat (Kara-Muratli, Mihail Kotallniceanu), sat, 390, 449, 490; descriere, 396.
Cartmnsul (Kara-Nasuh, Istria), sat, 391, 449.
Caransebes, 453, 495; cetate, 491, 501, 529, 621, 691; descrierea cetatii, 690-691; hass, 332;
repararea cetittii, 341; sangeac, 329.
Carel, district, 678.
Caras, rin, 691.

787

www.dacoromanica.ro
Caratal (Karatay, NIsIparl), sat, 390, 449.
Carenlia (Karka), sat, 389, 447.
Carel, cetate, 568, 672, 675, 684.
Caronlieu' de Jos (Asagl Kargalik, Corbu de Jos), sat, 389.
Cargalieul de Sus ( Yukarl Kargallk, Corbu de Sus), sat, 389.
Carol al X-lea Gustav, regele Suediel, unirea cu fortele principelui Transilvaniei, Gheorghe
Itk6czi al II-lea, 177.
Casapeldol (Kasapli, Since), sat, 391, 441.
CAscioarele, niAnAstire, hram Intrarea in biseric5. a Maicii Domnului, 226.
Casimeea (Kasimca), sat, 390, 448.
Castora, localitate in Macedonia, 196.
Caslugea (Kizildja Veli), sat, 390, 448.
Casin, mAnAstire, descriere, 158.
Casovia, v. KoAiee.
Catalbas, 580.
Cfitlilbuga, sat, 407.
Cain, cetate, descriere, 606.
Caugagia (Kavadjek, Karadjak-K5y), sat, 390, 449.
Cavaelar (Kavrklar), sat, 400.
Cavara, sche15. la Marea NeagrA, 287, 353, 379, 399.
cazaci, 31, 46, 50, 64, 73, 80, 81, 82, 83, 279, 335, 338, 379, 385, 386, 387, 397, 413, 419,
429, 434, 633, 634, 636, 685, 734, 740, 743; infrinti de Matei Basarab, 131; batman, 638;
oaste, 85, 87, 91, 96, 102.
Ceagataiul de Jos (Cagatay-i Zir), sat, 389, 447.
Ceagatalul de Sus (Cagatay-i Bfilet), sat, 389, 447.
Ceairli (Cayirli), sat, 376, 400.
Ceamurlia (Tatar-Camurlusu), sat, 389, 447.
Ceardakli, sat, 397.
Cearka, cetate asediat, 641.
Ceatal, fort asezat la punctul de despktire al bratului Chilia, 283.
cab', 338, 350, 633, 743.
Cehi Kind ( ?), poate Cehul Silvanlel, 678.
Cehia, 429, 468, 564, 599, 656, 687, 689, 737.
Cehrin, orasul de scaun al lui Bogdan Hmelnitki, 297, 346.
Cabal Silvaniei, cetate, descriere, 674.
Cekmedje, v. Wilk Vekmece.
Cale b', 608.
Celebi llasan Pusan Omer aga, 706.
Cemapur, rege legendar in Orient, 459, 708.
Cenad, cetate, 437, 452, 493, 501, 645; descriere, 646-647; descrieree orasului, 647-648;
cadiu de, 650; cucerirea cet5.tii, 332; devastare, 338; hassuri, venit, 332; sangeac, 329
495, 636, 649.
Cenghe, munti, 355.
Cepturoala, tirg, biserica Sf. Paraschiva din, 223.
Ceradji, sat, 456.
Cereheza Ecaterina, sotia domnului Moldovei Vasile Impu, 63, 64, 289, 482.
eerchezi, 335, 421.
Cerhadji Ismail pasa, 685.
Cerkez Omer pasa, 469.
Cerna, strimtoare, 690.
CernavodA, sat, 451.
Cerneli, sat, 699.

788

www.dacoromanica.ro
Cerparlocalitate, 726.
Cegme, localitate din fata insulei Chios in partea dinspre Anatolia, 385.
Cetatea Alba (azi Belgorod-Dnestrovski), 327, 338, 346, 348, 352, 356, 361, 374, 394, 395,
409, 410, 411, 412, 413, 414, 424, 436, 437, 439, 440, 441, 442, 443, 448, 619, 632, 634,
737, 739, 740, 741, 742, 746, 747; aga de, 457, 465, 722; caza, 407; descrierea cuceririi
de catre sultanul Bayazid al II-lea Veli, 408-409; descrierea cetatii, 409-411; descrie-
rea oragului, 411-412; enumerarea geamiilor, bailor, gcolilor, 410; intarirea cetatii, 438;
sangeac, 328, 331, 365.
Cetatea Arsa, localitate in R.S.S. Moldoveneasca, 740.
Cetatea de Balta, 585. -
Cetatea Colt (Kolevar), cetate, 339, 538, 645, 694.
Cetatea Nouli, cetate, 691.
Cetatea Seculasefi, descrierea-cetatii, 593-594.
Ceylon, insula., 483.
Chela (Kirevlik), sat, 390.
Chereehiu, cetate, descriere, 676 - 677.
China, cetate, 283, 284, 4286, 346, 353, 354, 360, 374, 394, 395, 405, 437, 439, 441, 442,
443, 706, 740, 751; aga, 457; caza, 407; cucerire, 327, 752; fortareata tidal-Ha, 441-442;
forma fortaretei, 443-446; geamia sultanului Bayazid al II-lea, 445, 449.
China, brat al Dunarii, 360.
China, 730.
Chioar, cetate, descriere, 558 - 559, 574, 680 - 681.
Chios, insula, 285, 384, 385.
Chiostel (Klistell1), v. Costel,'sat, 390, 449.
Chlril al II-lea, patriarh de Constantinopol, 291.
Chiriglie (Kireelik), v. Chela, sat, 390, 449.
Chiginau, ora g in R.S.S. MoIdoveneasca, descriere, 735.
Chluelue Chlol (Kilelik Sari), sat, 389, 447.
Chinelue Sari (Kueuk Sari), v. Chtuelue Chiol, 389, 447.
Claeova (Sakvan), localitate in judetul Timig, 502.
dala (Valia), localitate in ljudetul Arad, 502.
Ciarpa( ?), localitate neidentificaa, 470.
Cibin (Kueuk Olt), afluentul Oltului, 612.
Cieraeei (Ciklriliel) v. Sibioara, sat, 387, 390, 449.
Ciftai (Pasa Cfftlijji, Paga Clsla), sat, 490.
Cifud Mari, sat cu numele de Cifut Cuiusu in R.P. Bulgaria, 403.
Cineli (llinell), v. Iulia, sat, 389, 447.
Ceribagi, sat, 503.
Clobanita (Cloban ese), sat, 456.
Ciobireiu tirg, in R.S.S. Moldoveneasca, 414, 736.
Cloeirlia de os (Billbillii),Tsat, 397, 404.
Cloeirlia de Sus (Billbilla),!sat, 397, 404.
Cipru, insula, 104, 193, 422.
Ciraei, v. Cotu Vail.
Cirmen, sangeac, 331.
Clrpidli Cealri (Cirplel Cayiri), loc de popas in Rumelia in apropiere de Istanbul, 640.
eitaki, 360, 371, 381, 382, 400.
Clueurova (ukurluova), sat, 389, 447.
Cimpulung, oras, 248, 249, 257, 259, 261, 267; descrierea manastirii, 170-172; devastare de
care tatari, 253, 254; obiceiuri de Plorii, 260; procesiune de Sf. Gheorghe, 261.
Clgla (Kigla), sat, in R.S.S. Moldoveneasca, 457.
Cladova (Claudiopolis v. Fethislam), localitate In R.S.P. Iugoslavia, 203, 346, 469.

789

www.dacoromanica.ro
Claudiopolis, v. Cladova, v. Fethislam.
Clocoelov, manastire, hram, Sf. Mihail, 225.
Cluj, ora, 340, 530; cetate, 654, 670; descrierea cetatii, 554 - 555, 682 683.
Cobh', manastire, hram, Sf. Nicolae, 238.
Cogealae (Kodjalak), sat, 391, 449.
Cogealia (Ilodja All, Valen Neagra), sat, 390, 449.
Golan', biserica Sf. Nicolae din, 232; sat, 231.
ColentIna, manastire, 719; riu, 718.
Colt, cetate, 538; riu, 539; pod4, 539.
Comma, manastire, ctitoria lui Radu erban, descriere, 231.
Comiani, sat, 706.
Cornovteni, sat, 703.
Congaz (Konkaz), sat, 389, 390, 447, 449.
Constantin al XI-lea Dragases, ultimul imparat al Bizantului, 384.
Constantlnopol, 22, 25, 28, 40, 43, 49, 50, 78, 96, 188, 198, 232, 238, 277, 280, 281, 285,
333, 483, 496, 624, 710, 745; patriarh de, 104, 158; patriarhie de 289, 291; ritul slujbei
de ajunul Craciunului, 109; vemintele femeilor, 120.
Constanta ( Kastendje), oral, 22, 287, 353; descrierea oraqului 384-386.
Copan, v. Koban.
Copanea (Kopan), sat in raionul Bender din R.S.S. Moldoveneasca, 415.
Corbil de Matra (Corbi), sat, 254, 257.
Corbu de Jos, sat, 389.
Corbu de Sus, sat, 389.
Corentaz (Korkmaz), sat, 414, 736.
Cornatel, localitate, 271.
Coslugea, sat, 400.
Coslugeni (Kizildjan), sat, 436.
Cosme5ti, sat, 488.
Costel, sat, 390.
Cotu Vail (Virael Kiradji), sat, 749.
Cozia, manastire, 189, 196, 201, 216, 232, 247; arhimandritul manastirii, 187; descriere,
182-183; hram, twierea Domnului, 181.
Cozia Veche, biserica cu hramul Naqterii Sf. loan Botezatorul, 184.
Cracovia, 429, 431, 743; crai, 689.
Cralova, oral, 204, 219, 221; biserica Sf. Dumitru, ctitorie a lui Matei Basarab, 212; scaun
episcopal, 212.
Crasna, manastire, hram Sf. Nicolae, 195.
Credinta (Sofular), sat, 391.
Creta, insula, 246, 672.
Crimeea, 334, 336, 343, 348, 351, 380, 413, 437, 438, 448, 455, 460, 462, 469, 470, 471, 633,
634, 661, 686, 689, 714, 718, 724, 726, 734, 737, 738, 742, 745, 746, 748, 751; han de,
429, 436, 609, 629, vilaiet, 739.
Cril, riu, 513, 514, 515, 522, 526, 550, 556, 659, 663, 664, 665, 666, 685.
Crlul Negru, fin, 654.
Crloul Repede, 659, 660.
Croat', 338, 752.
Croatia, 558, 626.
Crmavfit, v. Crusvae, localitate in R.S.P. Iugoslavia, 355.
Csakvr, cetate in apropiere de Buda, 603.
Csongrad, localitate in R.P. Ungara, 556.
Culuglue, sat, 400.
Culelia (Kuleli), sat, 390, 448.

790

www.dacoromanica.ro
Curten de Arges, biserica lui Neagoe Basarab, hram, Sf. Constantin si Elena, 227; descrierea
orasului, 164; descrierea mkastirii, 165-170; Matei Basarab clAdeste clopotnita, 165.
Curteanca, localitate prAdat de tiitari, 470.
Curtisoara, sat, 225.
Cutlumuz, mAtastire de la muntele Athos, 225.

Calemsas, podis neidentificat, 691.

alik Osman pasa, 699.
atal, cetate, 680.
atalbas pasa, 517, 523, 524, 529, 539, 599, 604, 657.
Catal pasa, 519.
avusoglu Mehmed pasa, 517, 656.
Ctil v. Giurgiu, 350, 358.
Villovasi, toponim, 470.
uval, cetate, v. cetatea Turnu, 705.
Cavusoglu Mehmed pasa, 635.
avus-zade Ahmed pasa, 344.
Cavuszade Mehmed pasa, 516, 518, 519, 552, 582, 621.
avuszade, 601, 611.

Dablja Eustratie, domnul Moldovei (1661-1665), 159, 725.

Diibuleni, sat, 704.
Dadian, tara lui, v. Georgia, 68.
Dafina Ecaterina, sotia lui Eustratie Dabija, 159.
Daghestan, 584, 748.
Daia Mare (Daye-i Kebir, Mien, sat, 449.
Damasc, oras, 118, 140, 143, 214, 251, 276, 288, 421, 439, 709; eialet, 623.
Damieta, oras, 286.
Dana-Chiol, sat, 449.
Danemarea, 374, 528, 656, 730, 737.
Danter, probabil Gheorghe de Brandenburg, 505.
Dantig (Gdansk), oras, 347,; 394, 429, 431, 484, 583; clopot turnat la, 35; sfesnice lucrate
la, 41.
Daragac, mahala din Silistra, 369.
Dana Hadji, sat, 390.
Dardanele, strinitoare in Marea Neagrii, 342, 410, 453, 602.
Dar-I Gaziyan, v. Sinatra, 364.
Darya', flu neidentificat, 470.
Davud pasa, loc in apropiere de Istanbul, 624.
Daye, poart din orasul Silistra, 369.
Debreczen, v. Debretin.
Debretin, oras, 685; sangeac, 330.
Dedes aga, 455, 569.
Deir-Belment, mAngtstire in Siria, 241.
Dej, oras, descriere, 557-558, 682.
Dejle(?), sat, 685.

791

www.dacoromanica.ro
Dell HuseIn pasa, 523.
Deli Yenter Hasan pasa, 517, 522, 529.
Dellorman, 364, 383, 399, 400, 454, 725; hass, 365; vilaiet, 635.
Demavend, virful cel mai ?flak din muntii Elburz din Persia, 636, 659.
Denta, palana., 491, 501, 528, 529.
DeryIs efendi, mahala din Silistra, 368.
Dervis Mehmed aga, 640.
DeryIs Muhamed pasa, 142, 378, 482, 602, 749.
Dervis Mehmed ZMI bin Kara-Ahmed, 628.
Deva, cetate, 508, 542, 544, 559, 620, 645, 690; descrierea centii, 510, 525, 544, 689-690.
Dezna, cetate, descriere, 535-536; munti, 538.
Dilsevar( ?), munte neidentificat, 734.
Diyarbeklr, 634; eialet, 623.
Dintr-un Lemn, nantistire, 216; hram,YAdormirea Maicii Domnului, 188; legendk 188-189.
dirhem,funitate de mksurtt, monetri, 619, 747.
Dimbovita, riu, 227, 233, 252, 715, 716.
Djafer pava, 332.
Djan Arslan pasa, 342, 343, 455, 578, 708.
Djankurtaran, sat turciin Ungaria transdanubiank 603.
Djebel, localitate in Siria, 709.
Djebel el-Himme, tinut in apropiere de Damasc, 709, 724.
Djerrah Kasiin pasa, 538, 539,,,586, 587, 597, 601, 651, 657, 668, 669, 674, 677, 678, 687,
691.
Djigherdelen (Cigerdelen, Ptirkfiny), localitate in Ungaria, 635.
Djivan Mama, v. Mihnen al 111-lea.
Disvan, personaj inexistent, 555.
Dobrenl, sat, biserica din, 229, 230.
Dobrogea, 21, 262, 347, 353, 355, 356, 379, 380, 382, 383, 396, 399, 400, 629, 635; crai,
A 352, 384; hass, 365; locuitori, 22, 326, 378; oaste din, 725; tinut, 396; vilaiet, 372, 381,
748, 749, 750.
Dogan Gheeidi, v. Dogan Kale, cetate.
Dogan Kale (Gazi-Kerman, Dogan Gheeidi), cetate, 331, 740, 746; sangeac, 331.
Dolian, tirg neidentificat, 665.
Domnesti, palatulIsi biserica lui Bustratie Dabija, 159.
Don, fluviu, 284, 351, 374.
Donlak, sat, 389, 447.
Dorobantu, sat, 390.
Dorosenko, hatmanul cazacilor, 424.
Doybangur, personaj legendar, 646.
Doyra,vprobabil Dobra, craiul Dobrogei, 450.
Drava, riu, 361, 641.
Drfigusin, mankstire, hram, Sf. Treime, 224.
dregitorli : Agana dorobautilor, 721; armasul, 487, 630, 631, 720; efimilrasul, 141, 240, 263,
487, 630, 631, 720; eiohodarul, 263; elueerul, 487, 631, 721; comisul, 486, 631, 720;
cuparul, 486, 630, 631, 713, 720; divan-efendi, 630; hatmanul, 71, 630, 713; marele bat-
man, 631; primal hatman, 719; hatmartul al doilea, 486, 720; jitnieerul, 487, 630, 631,
720; logoffitul, 75, 487, 630, 713; marele logoffit, 73, 74, 77, 79, 486, 631, 719; logontul
al doilea, 631; logofiltul al treilea, 720; medelnieerul, 487, 631, 721; paharnieul, 44, 630,
631, 720; piralabul, 630, 720; postelnieul, 45, 62, 97, 111, 263, 275, 486, 630, 631, 720;
marele postelnic, 79, 266; slugerul, 79, 487, 631, 721; spiitarul, 111, 486, 630, 631, 720;
mare spAtar, 44, 79; stolnleul, 487, 631, 720; mare stolnie, 220; siltrarul, 487, 631, 720;
usarul, 487, 630, 631, 720; viltaful, 487, 631, 720; vamesul, 487, 630, 631, 713, 721';

792

www.dacoromanica.ro
 vistierul, 141, 486, 630, 631, 720; marele vistier, 79, 240, 241, 273; vorafoul, 79, 630;
mere vornie, 159, 256, 271, 719; primal vornic, 631; al dollea vornie, 631, 719; vornleul
eel mie, 719.
Dreneova, orsel, 697.
Dudesti, cetate, descriere, 648-649.
Duingil (Dilgiindji, v. Nuntasi), sat, 391, 404.
Duna Pentele (Pentele), cetate in apropiare de Buda, 603.
Duna Varad, cetate, v. Oradea de la Dun5.re.
Duniirea, fluviu, 22, 23, 165, 196, 201, 203, 221, 231, 241, 246, 248, 251, 267, 271, 277, 281,
282, 283, 284, 286, 287, 290, 296, 326, 342, 343, 346, 350, 354, 356, 357, 358, 359, 360,
361, 362, 363, 364, 366, 368, 369, 370, 373, 374, 385, 386, 387, 388, 391, 396, 399, 404,
405, 413, 440, 442, 443, 444, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 455, 457, 458, 465, 466, 469,
476, 485, 488, 489, 491, 494, 496, 501, 502, 506, 508, 510, 511, 529, 536, 537, 551, 622,
625, 638, 641, 645, 650, 652, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702,
703, 704, 705, 707, 714, 729, 731, 732, 733, 742, 748, 752; capudan de, 490; descriere,
360-361; gheturi, 367-368; guri, 178; fluviul la Galati, 24; locuitorii de pe malurile
sale, 23.
Dundar, sat in R.S.S. MoldoveneascA, 457.
Dunkerque, port la Marea Minecii, 528, 656, 730, 737.
Durbanlar (Duran Dayir, Duran Yk, Duran Tepe), sat, 390, 449.

E
Ebes, v. Caransebes, 332.
Ebu Bekir es Siddik, prim calif, 602.
Ebu Eyub-i Ensari, 624.
Ebu-1 Feth, v. Mehmed al II-lea, 481, 712, 742.
Ebu-Kureys, v. Bueuresti, 710, 724.
Eesedvir, v. Nagy Ecsed, localitate in R.P. Ungara, 341, 432, 513; cetate, 569, 675, 684.
Edirne (Adrianopol), oras, 242, 267, 281, 344, 346, 448, 452, 456, 457, 493, 494, 624, 701,
708, 712, 742, 745, 749.
Edje-Iakuboglu Uinurdja, 380.
Edrone, 700.
Egee, mare, 282.
Eflak, v. Tara Domfineaseli.
Eflatlar, poart a ora.sului iSilistra, 369.
Ejem (Agria, Erlau), 339, 361, 397, 431, 516, 526, 529, 537, 564, 589, 592, 595, 596, 603,
640, 641, 644, 649, 743; eialet, 654, 656; trupe, 340.
Egipt, 122, 143, 476; beylerbey de, 204.
Egiptul Ardealului, v. Brasov, 610.
Ejden, v. Firlza sau Sasarul, 574.
Ejlen (?), sat, 704.
Elei Husein pasa, 339.
Enna, doamna, sopa lid Matei Basarab domnul TAM RomAnesti, 289; ctitorii: mnstirea
Negoesti, 233; profanarea mormintului slu, 251.
Enna, podis, 508.
Emir Sultan, 474.
Enancisme, sat, 448.
Eresi, cetate in apropiare de Buda, 603.
Erdjemen, cetate, 623.
Erevan, ores in Armenia, 734.

793

www.dacoromanica.ro
Ermanlogin, 407.
Ersan, deal in cimpia Pcs, 641.
Erzurum, oras din Anatolia, 634.
Eschibaba (Eski Baba), sat, 389, 447.
Esir Debedji-oglu, v. Eustratie Dablja, 725.
Eskl, sat, 390, 448.
Eskl Djuma, localitate in R.P. Bulgaria, 365.
Eski Kaplidja, cartier la Brusa, 702.
Eski Tabur, loc in care s-a dat lupta dintre Gheorghel Rik6cmijal II-lea i Seidi Ahmet
pasa, 535.
Esek Deresi (?), menzil neidentificat, 746.
Esmahan-Sultan, geamie din Mangalia, 380; vac% 381.
Esztergom, oral, 332, 602, 635, 638; cucerit de cAtre Suleyman Magnificul, 628.
Ester, sat, 390, 404, 449.
Esterul Mare (Ester-I Azim, v. Ester)Zsat, 390.
En/rat, fluviu, 570.
Europa, 184, 371, 372, 374, 477.
evrei, 83, 95, 99, 293, 380, 406.

Faciyat, v. Fliget.
Fligiiras, 252, 278, 345, 377, 411, 437, 502, 509, 525, 585, 611; cetate, 491; descrierea
503, 606; asediul ceatii, 606-607, 608; sangeac, 329; devastare, 338.
FAlciu, sat, 459, 463.
Famagusta, cetate, 659.
Faraon, 480.
Fiircas, mare stolnic, 220.
Fatima Sultan, 611, 655.
Fazil Ahmed pasA de Sillstra, 269, 296, 342, 343, 345, 346, 465, 472, 611, 708, 725; intrarea
In Tara Rom&neascrt, 248; retragerea din Tara RomLneasca, 257.
Fazil Ahmed pasa, v. Fazil Ahmed.; pasa.
Fazli Kemankes Ahmed aga, 455.
Fekete Bator, v. Bator.
Fenlac, cetate, 492, 502, 526, 650; descrierea cetatii, 503-504.
Ferdinand I de Habsburg, reticle Austria', 566, 626, 640, 641, 687.
Ferhad, /nester, 511.
Ferhad pasa, 640, 641.
Fethislam, v. Cladova.
Fierfisti, sat, biserica i palatul:familiei Msturel, descriere, 232-233.
Fillasi, localitate, 212.
Filipesti, sat, biserica i palatul postelnicului Constantin Cantacuzino, 149.
Filipopol, oras in R.P. Bulgaria, 701.
Filordin, v. Florentin.
Firiza (Ejder), riu, 574.
Fiz (Febez), localitate neidentificatil, 555.
Fintlna Rece, localitate, 276.
Fintinele (Uzun Ine Han), sat, 390, 395.
Florentin (Filordin), localitate la nord de Vidin, 702.
Focsani, oral, 102, 104, 151, 158, 159, 201, 336, 362, 464, 471, 485, 714; bilci, 730, 731;
descrierea orasului, 103, 728, 729 730 ; populatie, 156.

794

www.dacoromanica.ro
Foesanl, riu, 362.
de Foix, Anne, 626.
Forgtieh Sigismund, 629, 633, 639.
Frau, sat, 680.
Frtmzeresti, localitate, 234.
Furnagle (Kurnadjik), sat neidentificat, 397.

Gabriel, mitropolit sirb, 299.

Galia, cetate, 413.
Galata, deal in apropiere de Iasi, 460, 461, 705, 732.
Galati, oras, 31, 102, 270, 271, 272, 276, 279, 282, 283, 285, 346, 360, 373, 407, 458, 47h,
biserici, 24, 26, 291; cetate, 362, 731; drumul Galatilor, 103; menestiri, Casin, 155, Ff.
Dumitru, 277; pircgdab de, 26.
Galia, crai, 626.
Galipoli, oras, 393.
Gargalieul de Jos, sat, 447.
Gargalieul de Sus, sat, 448.
Gavril, arhiepiscopul sirbilor, 107, 116.
Gaza, oras, servete de, 38.
Gazi-Kerman, v. Bogan Kale.
Gazzaz-zade Ahmed aga, 344, 472, 708.
General Poetas, sat, 395.
genovezi, 284, 384, 386, 745.
Georgia, 22; episcop de, 68.
germani, 98.
Germania, 296, 361, 367, 453, 743; munti, 360.
Gdansk, v. Dantig.
Ghaia, vale pu t din Gheena, 480.
Ghedikoglu Dlslen Mehmed aga, 400.
Ghedik Ahmed pasa, 415.
Ghelindjik, v. Peeineaga, sat, 401.
Ghelengie (Girendjik, Mireasa), 390, 449.
Ghenadios II Seholarios, patriarh al Constantinopolului, 711.
Si. Gheorghe, brat, 446; canal, 283; gure., 354; strimtoare, 360.
Gheorghe Stefan, domnul Moldova' (1653-1658), 81, 145, 152, 162, 260, 267, 279, 294, 295,
301, 303; acorde. iertare cazacilor, 100; insotit de Diicu Buicescu, 133; insceunare, 77-78;
incheie tratat de aliantit cu tarul Rusiei Alexei Mihailovici, 304 306 ; infring area sa de
cetre Timus Ffmelnitki, 159.
Gherghita, tirg, 470, 727.
Ghana, cetate, descriere, 550, 551, 681; ocuparea cetetii, 552.
Gheorteni, sat, 707.
Ghevherli, sat, 390, 448.
Ghlea Gheorghe, domnul Moldova (1658-1659), 273, 278, 342, 455, 469, 470, 630, 631;
capuchehaia domnului Gheorghe Stefan, 267; ctitorie : me.nestirea Sf. loan de la roc-
sani, 729.
Ghilad, sat, 621.
Ghioldje, sat( ?), 451.
Ghlrai, Adil, han al Crimea' (1666-1671), 737, 738; lupta cu Mehmed Ghirai al IV-lea
pentru hanat, 738; acordarea hanatului Crimeei, 742;

795

www.dacoromanica.ro
Ghiral, Ahmed Sultan, 633, 635, 724, 737.
Ghiral, Bahadir, han al Crimeei (1637-1641), 351.
Ghiral, Cioban, 742.
Ghiral, Islam al 111-lea, han al Crimea (1644-1654), 85, 336.
Ghirai, Mehmed al IV-lea, han al Crimeei (1654-1666), 177, 244, 346, 455, 457, 469, 516,
547, 609, 629, 686, 689, 708, 724, 736, 738, 739, 740; lupta cu Adil Ghirai, 738 -740 ;
mazilirea sa, 742, 748.
Ghirai, Mengli, 738, 751.
Ghirai, Selamet, 741.
Ghiure( ?), popas, 681.
Ghluvenlia (Gfivenli, Chirongeni), sat, 382.
cetate, 672, 675.
Gingis Han, 356, 431, 738.
Giurgiu, oras, 248, 267, 349, 350, 357, 399, 455, 465, 466, 468, 470, 725; cetate, 342, 343,
708, 709; descrierea cetatii, 358-359.
Gira, sat, 704.
Glavacloe, mnstire, hram Buna Vestire, 225 - 226, riu, 362, 470, 707.
Golegti, biserica din, 163-164.
Golia, mAnAstire, 155.
Golubac, cetate, 692.
Gol, cetate, 504.
Gradina (Tarak-Sofu Toksof), sat, 390.
GrAdistea, biserick hram Adormirea Maicii Domnului, 231.
Grajiani Gaspar, domnul Moldovei (1619-1620), 333.
greei, 75, 76, 77, 78, 81, 87, 92, 93, 94, 95, 96, 98, 100, 108, 380, 406, 456, 490, 695, 752;
alugari, 213, 218, 284, 291; locuitori, 164, 201; impArati, 147.
Grecia, 207, 355, 706; regi, 45.
Grigore, mitropolit al Cezareei, 43.
Gura Dobrogel (Yuvadji, Cavargie), sat, 391.
Gura Alotrului, mnstire, hram, Sf. Paraschiva, 206, 216.
Gfiherelle, deal neidentificat, 471.
Gillbaba, sat, 456.
Gtiandshane, localitate in Asia Midi, la sud de Trapezunt, 36.
Grdji Kenan paga, 437, 638, 639, 656.
Gyr (Raab), cetate, 656, 737.
Gyula, cetate, 329, 346, 397, 452, 502, 511, 640, 642, 659, 685; cucerire, 332; poartl, 514;
sangeac, 495, 636, 645, 652, 654.

LI

Hadji Bektas, 394.

Hadjioglu Pazari (Bazargic, Tolbuhin),-oras in R.P. Bulgaria, 365, 377, 749, 750.
Hadji Rasan (Cara Hasan), sat, 736. -
Hadj1 Kasim pasa, 552.
Hadji Pasa Kiiyu, sat, 448, 449.
Hadjiki pala, 490.
Hadjiki pasaoglu, 629.
Hadjiki Pala iftligL, localitate, 404.
Hadjild-pasazade, 636.
Hagi-Ivaz, sat, 390, 448.

796

www.dacoromanica.ro
flagighiol (Haeigl), sat, 408.
Ragilar (Hadjilar), sat, 389, 447.
Hag! llagan, sat, 414.
Haidaragazade Mehmed pasa, 398, 615.
HaHI aga din Damase, 421.
haul aga, 439, 742.
Haller Gabriel, 570, 573, 575, 582; propus sa fie ales principe, 572.
Halma, cetate, probabil Halmasd-Crisana, 559, 678.
Halmagiu, sangeac, 330.
Hamah, oras in Siria, 181.
Hamza beg, palanca, 603.
Hanak, oras din Siria centrala, biserici, 40.
Han Beyi, v. Zsambk.
Han Wising, localitate, 740.
Harman (Barman Kuyusu), sat, 404.
Basan aga, 369, 570; din Giurgiu, 359.
Basan eeaus, 595.
Ragan pasa, 327, 399, 505; capudan, 489, 602.
Hasan pasazade Rasan bei, 489.
Hasim Mehmed pasa, 525, 526, 664, 667, 668, 669, 670, 674, 675, 676, 680, 687.
Hatif, 499, 500.
Hateg, 344, 530, 537, 538, 690; cimpie, 339, 539.
Hel Ban Poram, personaj necunoscut creat de Evlia Celebi, 586.
Heluni, Helune, personaj legendar, 355.
Hemus, munti, 456.
Herghelegl, sat, 389, 447.
Hereko, personaj neidentificat, 554.
Hervat (Croatia), 126.
Heyhat, cimpie, 356.
Hisardjik, localitate ling Belgrad, 490, 491.
Hisar-Pinar, probabil Hisardjik, localitate in partea asiatica a Milli de Marinara, 399.
Hirsova, cetate, 360; descriere, 450 451 ; descrierea orasului, 451 453.
Ilmelnitki, Bogdan, Zenobie, 42, 74, 83, 84, 86, 100, 178, 246, 293, 295, 296, 297, 303, 335;
ajutorul dat regelui Carol al X-lea Gustav, 177.
Hmelnitki, Timus, 45, 75, 80, 84, 85, 86, 87, 88, 91, 96, 101, 294, 295, 301, 306; intilnirea
Cu Vasile Lupu, domnul Moldovei, la Hotin de la 7 ianuarie 1653; lupte cu Gheorghe
Stefan, 81-82; rezistenta opusa la asediul cetatii Suceava, 98; infrint In lupta Cu Matei
Basarab, 131; pieirea sa, 94, 99; inmormintarea sa, 100.
Hodja Ahmed Yesevi, 348, 628.
Hodod, cetate, 674.
Hoginesti, sat, 152.
Horezm, sah de, 688.
Hotarani, manastire, 218, 220.
Hotin, cetate, 74, 100, 292, 333, 334, 336, 419, 422, 424, 427, 431, 462, 485, 489; descriere,
422-423; manastirea, 423.
Ilreblianovia, Lazar, despotul Serbiei, 198, 700.
Budavendighiar, v. Murad I, 359.
Huedln, tinut, 673.
Rust, cetate, 345, 361, 432, 513, 570, 571.
Huseyln aga, 525, 526, 584.
Buseyin elendi, 347.

797

www.dacoromanica.ro
Huseyin pala, 339, 344, 345, 556, 572, 573, 576, 597, 601, 616.
Husenk, sah de, 738.
Ilusi, oras, 155; episcop de, 104.

talla ( Yayle, General Postal), sat, 395, 404.

lalomita, flu, 251, 276, 277, 362, 727; baltit, 470.
lanaehi postelnie, v. Ianachl Caragea, reclAdeste mAnstirea Sf. Saya din Iasi, 34.
'Althoff, localitate, 349, 397, 742.
Linea, sat, 704.
laneu, eral, 698.
mama, oras, 228, 665.
Inaku bin Madean, 482.
Ianovan, crai, 698.
Lump( ?), munti ?, poate Brasov, 362.
lasi, oras, 75, 76, 77, 84, 102, 103, 152, 155, 158, 159, 300, 303, 346, 435, 455, 456, 457,
458, 460, 461, 469, 472, 488, 583, 707, 725, 727, 732, 733, 734; bale turceasa ridicatit
de Vasile Impu, 53; biserici, 32, 66; manstirea Barnovschi, descriere, 53-54; Galata,
mruastire, 31, 54, 55, 61, 65, 66, descriere, 51-52, 86, 347, staretul mAnstirii, 85; Sf.
Gheorghe, mn5stire, 32; Golia, mhastire, 39, 97; descriere, 39-42, 482; mlnstirea
bf. loan cel Nou, 89; biserica Sf. Mihai, 32, 66; mnstirea Sf. Nicolae, 66, 69; mruasti-
rea Sf. Paraschiva, 66, 92, 290; mlnstirea Sf. Saya, 32, 36, 55, 58, 66, 82, 89, 102,
152, 277, 483; descrierea, 33-35; egumen, 61; rec.15.dit de Ianachi Caragea, 34; Trei
Ierarhi, descriere, 46-51, 479-482; cucerirea orasului de Suleyman Magnificul, 712;
descrierea orasului, 474-486; intrarea lui Timus Hmelnitki, 82; jefuit de mercenari unguri,
95; musulmani, 95; ocupat de Constantin erban, 332, 342; descrierea palatului curtii,
476-477.
alugr legendar, pretins intemeietor al Iasului, 473, 474.
Ibrahim, 750.
Ibrahim I, sultan otoman (1640-1648),,246, 335, 512, 656.
Ibrahim aga, 377, 378, 633.
Ibrahim bei, 489.
Ibrahim pasa, 600, 606, 616; defterdar, 534.
Ibrail, V. Brfilia.
Lenten, 327.
lenikioi (Yeniky), sat, 404.
lenisala, sat, 388. 391.
lerusallm, oral, 184, 207, 228, 709; nandstirea Sf. Mihail, 31; Sf. Mortnint, 31.
Iglita, sat, biserica din, 23.
Ignatie, episeop de Rimnis, 106, 180, 194.
Maulle, sat, 380.
Ilbasan, v. Elbasan, bel de, 636.
!Min (Iliyyin), 479.
Ileita, sat, poate vadul Oblucita, 489.
Ilhanlar, sat, neidentificat, 363.
lila, cetate, descriere, 509-510.
Ilidja, riu, poate riul Pinza?, 560.
Inanyesme (Uzun Ine Han, Fintinele), 390, 404.
sat, 399.
India, 509, 546, 665, 706.

798

www.dacoromanica.ro
mea, cetate, 281, 438, 453, 454, 495, 504, 512, 515, 519, 528, 529, 537, 614, 624, 643, 650,
651, 652, 654, 668, 686, 691; descriere, 512-513; descrierea orasului, 513-515; lupte,
547, 609, 614; sangeac, 511; resedint de sangeac, 329; repararea ceatii, 341; trupe,
665; vizir de, 687.
InIlk, eetate, v. Postern Veterant, 697, 698.
Insula Serpilor, 446.
loan n1 VI-len Cantaenzino, Impiiratul Bizantulni, 86.
Ioanichie al II-lea, fost mitropolit al Heraclee.i, patriarh al Constantinopolului, 43.
Ion sulgerul, Imputernicitul domnului Moldovei, 31, 36.
Ionaci( ?), sat, 686.
Ipek, 299; sangeac, 204.
Irem, grAdin'a celebrg din Arabia, 548.
Irvan, personaj legendar, 352.
Isa Celebl sultan, 749.
Isaceea, cetate, 283, 284, 346, 360, 442, 707, 742; caza, 440; descrierea cettii, 489 490.
Isladj, V. Suedin.
Ishakdja, v. Isaccea.
Iskar, Iskr, fin In R.P. Bulgaria, 356.
Iskender pap, 333, 370.
Iskerled, cetate, 458.
Iskrt, v. Iskar, riu, 356.
Isiaii aga, 414.
Islaz, sat, 714.
cetate, 283, 291, 346, 360, 409, 439, 440, 441, 442, 443, 446, 485, 488, 707, 708;
descriere, 406-407; descrierea orasului, 748; canal, 283; vacif pentru Mecca si Medina,
409.
Ismail pasa, 344, 345, 529, 532, 533, 536, 547, 552, 557, 563, 578, 586, 587, 590, 593, 594,
595, 596, 601, 603, 689; vizir de Buda, 675.
Ismail, mutevveli, 455, 457.
Istanbul, oras, 76, 142, 206, 218, 241, 242, 264, 267, 281, 290, 291, 297, 307, 350, 353, 356,
363, 381, 384, 385, 401, 467, 476, 622, 655, 698, 712, 718; 135.i, 53, 145; case, 149;
capugibasi, 98; negustori, 347; poarta, 369.
Istanbul, mahala din orasul Silistra, 368.
Istratie postelnic, v. Rustratie Leurdeanu, 275.
Istria (Caranasuf, Kara-Nasuh), sat, 391, 449.
Iukari-Demelek (Yukari Melek), sat, 389.
hind bel, 608.
Iusuf-beioglu Mehmed bel, 622.
lusuf chehaia, 440, 587, 588.
Ivnnopolis, v. Ineu, 104.
Ivesti-Tecuci, oras( ?), 26.
Izabella, sotia principelui Transilvaniei, loan Zpolya, 627.
afluent al Nistrului, 420.
Izzizade Ahmed aga, 456.

Jebel, sat, 491, 533, 621.

Jdioara, cetate, 534; descriere, 541 - 543.
Jedek( ?), sat, 685.
Jeldes, sat, 621.

799

www.dacoromanica.ro
Jijia, fin, 152, 733.
ditianu, rnanastire, 214, 220, 222.
Jiu, rill, 195, 207, 214, 221, 703.
Tg., mine, 195.

Kaaba, locas de pelerinaj la Mecca, 380.

Kabun, oras din Siria, 140.
Kadi efendi, 369.
Kadikby, localitate, 456.
Kadir Aga, pasa de Damasc, 246.
Kadri, pasa. de Silistra, 267, 269, 273, 608.
Kadlr-Aga, aga vistieriei, 91.
Kadir, a 27-a noapte a lunii Ramazan, 688.
Kalapsen,( ?), sat, neidentificat, 686.
Kalarabka, v. Hirsova, 450.
Kalas, v. Galati.
Kalibu, personaj legendar, 441.
Kall, v. Nagy Kall, localitate in R.P. Ungara, 340, 640,- 675; cetate, 684.
Kalva, v. Nagy Kali&
Kalvare, personaj legendar, 384.
Kamerul-Kamer, cimpie, 356, 395.
Kanizsa, cetate, 537, 564, 592, 602, 623, 670, 682; trupe, 340.
Kantemir, han tatar, 448.
Kaplan pala, 637.
Kara-Agaei, sat in apropiere de Kiiiik-Kaynardja, 403.
Kara All pasa, 465.
Kara-Bogdan, v. Moldova.
Kara Barman, cetate, 353, 354, 360, 385, 386, 391, 447, 449, 450; descuere, 386 387 ;
reparare, 399.
Kara-Basan pasa, 341.
Kara Maimed pasa, 656, 688.
Kara Murtaza pala, 628.
Kara Mustafa pala, 346, 477, 639.
Kara Piri pala, 602.
Kara Semseddin, seih, 327, 408, 633.
Kara YuvadjI, sat, 449.
Karakas Mehmed pasa, 334, 423; mormintul sau Id Flotin, 423.
Karamania v. Karanian, provincie din centrul Asiei Mici, 23; eialet, 397, 529, 600, 623, 663.
Karasu, v. Medgidia.
Karinobad, v. Karnobat, 365.
ICBM Ili, localitate in Albania, 641.
Karol( ?), poate Cracovia, 599.
Karnobat, localitate in R.P. Bulgaria, 365.
Karun, rege, personaj legendar socotit in Orientul nrusulman ca fiind foarte:bogat, 473, 474,
476, 480.
Karye Bey (Sarai Kariesi, Sarai), sat, 448.
Kasapli, sat, 397.
Kasim pala, 627.

800

www.dacoromanica.ro
Kasim Mehmed pasa, 604.
Kastamonu, provincie in Asia Mick 22, 202.
Katia, popas, 536.
Kavaln, localitate, 347.
Kaya Sultan, sotia vizirului Melek Ahmed pasa, 363, 413, 452.
Kazan, zona KazanMc din R.P. Bulgaria, 457.
Keel-Beres( (Prueluk-Karadjevo), reg. Tolbuhin din R.P. Bulgaria, 400.
Kekes, pAdure din regiunea Tigheciului, 458.
Kelenfld (Kile, Kele), localitate ling& Buda, 626.
Keligra-Sultan, v. Sari Saltik Baba, 352.
Keligra Sultan, v. Caliaera, 353, 380.
Keligrad, localitate, 379.
Kemankes Ahmed tifift, 343, 457, 459, 460, 462, 472.
Kemny loan, prineipele Transilvaniei (1661-1662), 337, 338, 438, 452, 470, 510, 520, 521,
526, 530, 537, 538, 541, 545, 547, 548, 552, 553, 565, 571, 573, 575, 578, 599, 600, 601,
605, 606, 623, 673; expeditia lui Kiise Ali pasa impotriva sa, 344 345 ; luarea in robie
o eliberarea de la ttari, 434; incercarea de a deveni principe, 435; eliberarea sa, 437;
lupte cu tAtarii, 178, 554.
Kenn, riu, 539, 540.
Kenan pasa, 338; mazilire, 339; autorul istoriei Saltuk Name, 393, 394, 407, 467, 505, 707.
Kenanoglu, 603.
Kepee All bese, aian, 407.
Keresztes, v. Mez Keresztes.
Kesendire, vilaiet, 347.
Kest, rill necunoscut, 544.
Keyser, izvor de ILIA in rai (chip& credinta islamicA), 750.
Kevserl, 498, 500.
Kiagit-Hane, cartier la Istanbul, 341.
Kile, v. Kelenfld.
Kiazim, 557.
Kili, v. Chilia.
Kilisedjik (Kesedjik), sat in Dobrogea de sud, 403.
Klralensa, 482.
Kirghlzia, tinut, 374.
Kilburun, cetate, 399, 439, 440; sangeac, 328, 331, 365.
Kinaloglu, 629.
Kin-Burun, Kinburun, v. Kilburun.
Kipeeae, cimpie, 616.
Kireil Kenan pasa, vizir de Buda, 505.
Kirkkilise, sangeac, 328, 331, 365, 602.
Kirklarell, v. Kirkkillse.
Kizil Ahmed pasa, 640.
Kizildjan (Coslugeni), sat in R.S.S. Moldoveneascl, 436.
Kzl Bisar (Slava Bust, sat, 389, 447.
Kladovo, cetate, 694, 696, 698, 699, 700, 701.
Kopan (Copan), sat in R.S.S.k MoldoveneascA, 736.
Koel Bey, ponte Coel Tepe, sat, 390, 448.
Kodja-Bel, 712.
Kodja-Ghlolbasi, sat, 407.
Kodja-Glirdj1 Kenan pala, 351, 375, 388, 441, 648, 649.
Kodja Alahmud Pala, 650.

801

www.dacoromanica.ro
Kodja Mihalko, 700.
Kodja Petrev paga, 640, 642.
Kodja Ptak, 385.
Kodoman, sat, 379.
Kogillniceanu Mlha11 (Kara Muratli), sat, 390.
Kolezvfir, cetatea Colt.
Kolojvar, v. Cluj.
Kolon, vilaiet neidentificat, 347.
Komrom, cetate, 628, 635, 636, 637, 638.
Konakei Kara Ali paga, ataca. Tirgovigtea, 708, 725.
Konya, ora g In Anatolia, 71.
Kopran, colina in zona Kazantic din R.P. Bulgaria, 457.
Korileg, ( ?), munte din Albania, 710.
Korlad Kilisesi, biserica la Koaice, 573.
Kossovo (Kossovopolje), lupta de la, 701, 702.
Kostantiniyye, v. Constantinopol.
KoMee, ora, 361, 432, 513, 566, 570, 572, 573, 628; capitan de, 574.
Kileflk Ahmed paga, 523.
Kpril Bagi, loc, 441.
Kpriilil liehmed paga, mare vizir (1656-1661), 238, 337, 341, 345, 402, 403, 419, 422,
431, 438, 452, 453, 454, 455, 463, 467, 504, 512, 530, 533, 534, 535, 611, 614, 615, 650,
633, 691, 707, 703, 740; cuceregte Timigoara, 329; geamia sa, 663; vacif, 677.
kprillazade Ahmed paga, mare vizir (1661-1676), 377, 378, 438, 514, 515, 624, 656, 741,
749.
Kiirez-Ali, sat, 456.
1(530 Ali nava, 435, 515, 529, 655, 656, 657, 670, 673, 674, 675, 676, 679, 680, 681, 682,
633, 634, 635, 686, 637, 689, 690; cucerirea Oradiei, 321, 342; geamia lui 663, expeditia
impotriva lui loan Kemeny, 344.
Kiistendje, v. Constauta, 21.
Kiivar, v. Chioar.
Kule, loc., 694.
Kum Burgaz, tirg, 482.
Kumuralkum, terenul de nisip din jurul Cetatii Albe, 408, 410, 411.
Kunadjik (Furnadjik), sat, 404.
Kureys, intemeietor legendar al Bucuregtiului, 710.
Kurgunlu, mahala din oragul Silistra, 368.
Kurueegme, cigmea de la Silistra, 370.
Kuru Kilise, popas linga satul Gradigtea din judetul Htmedoara, 537.
Kurda, personaj inventat de Evlia Celebi, 474.
Kurunduh ( ?), ru neidentificat, 747.
kurzi, 421.
Kurt paga, 629, 635.
Kusvar, cetate neidentificata, 540.
Kutve Bogazi, v. kuta, trecatoare, 589.
Ktleilk Ball bei, 646.
Kilalt Ilhanlar, sat, 364.
Kilk Mehmed paga, 435, 529, 600, 601, 603, 607, 608, 616, 664, 679.
cetate, poate Sacogu Turcesc, 502.
Kilvilk ahin aga, 526.

802

www.dacoromanica.ro
Ladyzin, cetate, 424.
Lafizade, 525, 544.
Lagos, v. Lugoj.
Lavabo, v. Glavaeloe, riu, 707.
LfipuS, riu, 559.
lehl (poloni), 752.
Lena Bogazi( ?), trecItoarea Lia sau I.4en.a, 620.
Lease, sat, 684.
Leon Vodil, domnul Titrli RomAnesti (1629-1632), 198.
Leontieva (Lovenat, Leventa), sat in R.S.S. Moldoveneasc5., 736.
Leontina, v. Leontievo, 415.
Leontina, v. Leontieva.
Leopold I, imparat, 688.
Leskova, v. Leskove, localitate in R.P. Bulgaria, 700.
lesi, 338.
Leurdeanu Eustratie, postelnic, 275.
LAva, cetate, 628, 635.
Lilian, v. Lupeni.
Lipova, cetate, 437, 452, 493, 494, 495, 501, 502, 508, 509, 690; descriere, 505-507; devas-
tare, 338; hass, 332; sangeac, 327, 329, 495, 510, 511, 515, 636, 645, 651.
Liubeova (Lupukova), palanc5., 502, 692, 693.
Llvada, sat, 736.
Lonent( ?), In loc de Londra, 737.
Lopoveeise, oras in Polonia, 592, 605.
Lorantffy Suzann, 681.
Losonezi Stefan, 492, 494.
Lovet (Loflea), cetate, 700.
Liiese (Leutsehau), vilaiet, 636.
Luei, v. Lucian, sat, 735.
Ludovie al II-lea, regele Ungariei, 563, 625, 626.
Lugo), cetate, 453, 491, 495, 501, 529; cucerire, 332; descriere, 533-535, 691; intlrire, repa-
rare, 341 ; ha-ss, 332; sangeac, 329, 534.
Luminitl, sat, 390.
Lunen (Canli Itugeae, Gard Budjak), sat, 391, 449.
Lupeni, munti, 544.
Lupa, Vasile, domnul Moldova (1634-1653), 24, 63, 64, 73, 74, 75, 76, 80, 83, 84, 86, 87,
298, 301, 303, 342, 455, 476, 477, 481, 482, 483, 708, 733; activitate tipografia in vre-
mea domniei sale, 46; anuntarea mortii lui Timus Hmelnitki, 99; arhitecturl religioasl,
39, 148, 297, refacerea m5.nstinii Barnovschi, 53; 135.i, palatul domnesc, 90; colonizarea
grecilor ling Tecuci, 151; cruzimea sa, 302; flgAduiala de a-i scuti pe locuitori de bir,
105; incursiuni tailr5.sti in vremea domniei sale, 104; gonit din Moldova, 38; lupta cu
Matei Basarab la Pinta, 88, 131, 335, 336, 734; lupta cu Gheorghe Stefan, 91, 92, 133,
156, 728; luarea in captivitate, inchiderea la Yedikule, 336; judecati tinute, 55; numirea
sa in Moldova, 479; poduri clddite, 153; reintoarcerea sa, 84.
Lupn, Stefan, fiul lal Vaslle Lupu, domnul Moldovel, 41, 62, 63, 64, 75, 145, 342, 343, 344:
455, 456, 457, 472, 482, 708, 732.
Ltitfi Bey (Sileli, Sala, Uzlina), sat, 389, 448.
Lwow, oras, 425, 426, 431.

303

www.dacoromanica.ro
Macedonia mica, 701.
Maein, oras, 23, 24; case, 27.
Madenghlith (loe de minereuri), toponim, 557.
Madjar( ?), oras, 679.
maghlari, 350, 420, 424, 633, 634, 673, 690, 751.
Mahan, regiune in India, 730.
Maharem Baba, loe de vizitat in orasul Mangalia, 381.
Mahmud pasa, cuceritorul cetatii Golubac, 692.
Malik Ester, personaj neidentificat, 747.
Malta, insula, 610.
Manav Ahmed aga, 369.
Mandjar, v. Sigismund Blithory, 743.
Alangalia, oras, 287, 379, 399, 400, 401; descriere, 380-382; geamia Esmahan 381; ser-
darul Mangaliei, 400.
Mani, pictor miniaturist din vechiul Iran, 479.
Maras, eialet din Anatolia, 397, 623.
Maria, fiiea lui Vasile Lupu, 301, 303.
Maria Ilisna Miloslavski, 289.
Marea Alba, v. Marea Egee, 282.
Marea Neagra, 204, 270, 277, 281, 284, 286, 290, 328, 352, 353, 354, 360, 361, 373, 379,
384, 385, 397, 405, 408, 409, 410, 439, 443, 444, 446, 447, 749; navigatie, descriere, 22.
Marea Mediteranti, 238, 241, 273, 410, 709; descriere, 22; porturi, 286.
Margina, cetate, 502.
Marmara, lespezi de marmura aduse pentru manastirea Golia, 40.
Milmistirea negustorilor, numita. i biserica Tirgului, 132.
Margiueni, manastire, 159, 249; descriere, 147 -148 ; icoane, 148.
Masuturna, v. Simontornya, cetate, 603.
Maskolor, tirg neidentificat, 665.
Matar, riu poate Batan, 574.
Mateiesti, sat, 488.
Maximilian al II-lea, imparat, 567.
Mecca, oras dint din Arabia, 406, 474, 526, 534, 551, 639, 659, 737, 742.
Medgidia (Karasu), orasel, 365, 441, 450; cadiu, 385; descriere, 396-397; hass, 365; vilaiet,
635.
Medias, cetate, descriere, 582-583; descrierea orasului, 583, 585.
Medlesul Aurit, cetate, 563-564; descriere, 574, 675-676.
Medina, oras dint din Arabia, 406, 474, 526, 534, 551, 640, 659, 737, 742.
Mehmed I Celebl, sultan otoman (1413-1421), 357, 358, 399, 705, 753.
Mehmed al II-lea Fatih, v. Ebu-I Feth, sultan otoman (1451-1481), 450, 481, 580, 625,
694, 698, 711, 712, 742.
Mehmed al II-lea, sultan otoman (1595-1603), 516, 644, 646, 660, 743; cucerirea cetatrii
Eger (Agria), 339.
Mehmed al IV-lea, sultan otoman (1648-1687), 178, 238, 262, 346, 452, 453, 512, 515, 616,
624, 656, 662, 699, 707, 740; cucerirea. Timisoarei si a Oradiei, 329.
Mehmed aga, 706.
Mehmed bel, 489.
Mehmed Dade, 359.
Mehmed efendi, 733.
lilehmed pasa, 351, 505, 676, 748; beilerbei de Rumelia, 492; serdar, 677, 678; vizir de
Buda, 667.

804

www.dacoromanica.ro
Melek Amad pasa, mare vizir (1650-1651), apol poet de Silistra (1651-1658), 269, 330,
363, 370, 371, 374, 375, 378, 388, 395, 398, 399, 400, 402, 403, 409, 411, 414, 417, 418,
420, 421, 422, 423, 427, 429, 431, 435, 436, 437, 438, 439, 441, 444, 445, 449, 451, 467,
482, 528, 529, 532, 549, 550, 551, 552, 556, 557, 558, 560, 567, 569, 574, 575, 576, 586,
587, 588, 589, 592, 597, 599, 600, 601, 602, 606, 608, 611, 621, 622, 655, 662, 680, 681,
682, 686, 698, 747; atac asupra lu Gheorghe Ra.k6czi al II-lea, 337, 338; ospdt dat hanu-
lui 436-437; primeste eialetul Bosniei, 339, 346; lupta cu loan Kemeny, 344-345.
melek Baba, 448.
Melek Zir (Ingerui de Jos), sat neidentificat, 448.
Melirak( ?), poate America, 730.
Memayll (Mamayall ? Maniala), sat, 449.
Meni bei din Buhur, 622.
Menaies, probabil Lips, Ludovic eel Mare regele Ungariel, sau Mate'. Corvinul, 492.
Menghertinogiu, 745.
Mentieehr, rege al Persiei socotit ca stramoul maghiarilor, 559, 623, 644, 676, 679, 692, 743.
Merdjan Arslan pap, 465.
Merfat, sat, 678.
Merrall-Kasim pasa, 676.
Mezdan Ban, personaj imaginar, 594.
Mezdonvar, cetate, descriere, 594-595.
Meziikeresztes, localitate in Ungaria, 743.
Mihadi Ldsz16, 555.
Mihai Viteazul, 223, 704.
Mihaloglu, familia comandantilor de akingii din Rumelia, 701.
Mihalzade Mehmed, 356.
Mihnea al II-lea Radu, domnul Tian Rominesti (1658-1659), 244, 257, 455, 463, 464,
JO 465, 466, 467, 468, 707, 725; slujba i ceremonia incorondrii, 262-265; atacul asupra
Transilvaniei, 278; rscoala antiotomand, 342, 467-470.
Mihnea cel Midi-, 709.
Mileov, riu, 728.
Milos Kohiliel, 702.
Mingrelia, port, provincie din R.S.S. Gruzind, 22.
Minokula, mAndstire, pare a fi Socola, 478.
Mircea eel Batrin, domnul 'Tarn Romanesti (1386-1418), ctitorul mn5stirii Cozia, 182.
Mircea Ciobanul, domnul Tarli Ronuluesti (1553-1554), ctitorul mnstirii Snagov, 235.
Mireasa (Girendjik, Gelindj110, sat, 390.
Mir Mehmed aga, 399, 446.
Moitestl, sat, 488.
Mohdes, localitate, 397, 563, 564, 626.
Moldova, 23, 34, 36, 42, 46, 50, 71, 75, 86, 97, 100, 102, 143, 151, 155, 156, 178, 229, 244,
251, 259, 268, 277, 292, 296, 297, 298, 299, 300, 302, 303, 304, 307, 327, 328, 331, 346,
347, 349, 350, 357, 362, 363, 365, 368, 371, 373, 401, 402, 403, 418, 420, 422, 423, 426,
435, 438, 439, 440, 441, 442, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 462, 464, 466, 471, 476, 477, 483,
488, 489, 490, 537, 583, 595, 635, 637, 638, 642, 689, 702, 707, 708; bei (domn), 352,
356, 463, 472, 485, 633, 634, 688, 689, 722, 726, 740, 742; bilci, 730; biserici, m6nIstiri,
39, 290, 293; boieri, 109; capuchehaia, 289, 419; case, 27; capitala, 732; devastare de
care tdtari, 336, 409, 714, 733; domni, 77; dregdtori, 45; eialet, 725, 731, 737, 739,
741, 748; expeditia sultanului Siileyman Magnificul, 332; haraci, 331, 350, 365, 401 ; hotar,
103, 336, 731; infringerea lui Iskender pasa, 333; intrarea lui Timus Hmelnitki, 96;
lacuri, 153; munti, 608, 732; obiceiul pecetluirii scrisorilor, Ill ; obiceiuri religioase, 58;
ocne, 141; ocuparea de tAtari i otomani, 343; portul femeilor, 27, 28, 33; rdscoala lui
Constantin Serban, 342; oaste, 742; locul domnilor in ceremonialul otoman, 713, 714;

805

www.dacoromanica.ro
 schele, 281; sosirea lui Paul de Alep, 25; sapinirea domnului, 28; stem5., 304; vama,
730; vesmintele femeilor, 120; amestecul lui Tabani Vasa Mehmed, 354.
Moldova-Veche, sangeac, 329, 495, 501, 502, 645, 692, 697; hass, 332.
Morn., Duniirli (Duna DegIrmenler1), localitate, 326, 379, 399.
moldovenl, 78, 87, 88, 92, 95, 96, 302, 335, 350, 360, 367, 370, 371, 382, 418, 420, 421, 422, 424,
426, 442, 446, 449, 456, 457, 490, 629, 630, 633, 634, 636, 638, 734, 735, 740, 742, 745, 753.
monetii, aspri, 328, 358, 388, 405, 407, 409, 415, 442, 443, 447, 449, 450, 490, 491, 495, 503,
646, 669, 695, 712, 718; ban, 357; baseka, v. zlot ; dinarl, 76, 211, 216, 253; ducat, 721;
galbeni, 98, 297, 437, 438, 440, 477, 482, 488, 561, 572, 601, 622, 626, 659, 686, 688, 724,
733, 737; gurusl, 375, 378, 407, 435, 490, 561, 572, 582, 598, 601, 605, 622, 658, 688,
721, 724, 726, 729, 746, 749, 752; pene7, v. penz, v. ban, 721; plastru, 216, 239; monetli
de platl a haraciului Tiirii Romfinesti, 240, 253, 282, 293, 302, 495; rial, 253, 622; tilled,
y, taler ; taler, 601, 721 ; ytlkzat, yokzat, v. ducat; zlot, 721.
Montecuccull Raimundo, 688.
Moreea, regiune din peninsula Balcanicrt, 68, 347, 397; pasg. de, 712.
Morova, v. Moldova Veche.
Moseova, 25, 27, 32, 35, 39, 45, 64, 68, 86, 90, 131, 169, 260, 268, 286, 293, 297, 299, 300,
303; icoane aduse de la, 50, 52, 54; nigui5stirea Sf. Treime, 231; am], 93.
moscovill, 46, 743, 745.
Motru, riu, 206.
Movila, sat, 706.
Movilii Molse, domnul Moldova' (1630-1631), 296.
Movilii Petru, mitropolitul Kievulul, 296.
Muhzirbelzade Mustafa afta, 597.
muntenl, 87, 88, 100, 108, 133, 302.
Murad I Hudavendighlar, sultan otoman (1360-1389), 359; asasinarea sa, 702.
Murad al III-lea, sultan otoman (1574-1595), 533.
Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640), 54, 334, 347, 386, 388, 401, 404, 440, 448,
477, 479, 482, 533, 628, 734.
Muradoglu, serdar de ieniceri, 407.
Murano, oglinzi de, 367, 546.
Mures, riu, 338, 339, 361, 438, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 542, 544,
545, 546, 547, 645, 647, 648, 650, 651, 686, 689, 690.
Murfatlar, sat, 456, 749.
Murtaza, push de Diyarbakir, 281.
Musa Celebl, sultan al Rumellei (1411-1413), 356, 377, 396.
Musek Deres, loe poate valea Miniscului, 536.
Museke, sat, 621.
Musli afta, 456.
Mustela Baba Tekkesi, localitate in R.P. Bulgaria ling5. Silistra, 364.
Mustela, 608.
Mustafa afta, 405, 574, 677.
Mustafa, odabasi, 571, 572, 573.
Mustafa pasa, 454, 641, 642.
Mustafadjik, poart5. in orasul Silistra, 369.
Mustablezan, sat neidentificat, 390, 449.

N
Nagy Eased, localitate In R.P. Ungara, 341.
Nagy Rd116, cetate, 557.
Nabelvan, oral in U.R.S.S. la frontiera Cu Iranul, 497, 527, 612.

806

www.dacoromanica.ro
Naksa(?), cetate, poate Nyalfib, 345.
Nalbant, sat, 389, 447.
Nimny (Viissiros-Naimny), localitate in nord-estnl R.P. Ungare, 536, 683, 684.
Namiegik, loe necunoscut, 592.
Nasuk pasazade Husen pasa, 375, 653.
Nasuh, cariar, 658.
Nilvodari (Kara-Koyunlu, Caracol:1m), sat, 390, 449.
Neajlov, riu, 707.
Nedelea, sotia lui Constantin Serban, 258; cgisKtoria sa cu Constantin Serban, 237.
Negoesti, m5.125.stire cu hramul Sf. Mihail, ctitoria doamnei Blina, sotia lu Motel Basarab,
233.
Negra Vo d, personaj legendar, 170-171.
Nemrod, personaj legendar, 480, 590.
Nera, riu, 691.
Nerova (Nesron), afluentul Prutului, 734.
Nesron, v. Nerova.
Nipru, fluviu, 294, 296.
Nleetas, mitropolitul Sine, 189.
Nichlior, patriarhul Alexandriei, 224.
Nicodim, ctitorul mntistirii Tismana, 197, 206.
Nicopol, cetate, 346, 349, 356, 357, 359, 362, 465, 469, 700, 704, 705; descriere, 705 - 706 ;
musellim, 733; sangeac, 328, 331, 365.
Nik Ban, 559.
Nik Ban Ejder, 560.
Nll, fluviu, 286, 742.
Nislpari (Caratal, Karatay), sat, 390, 449.
Nistru, fluviu, 80, 100, 153, 361, 408, 409, 410, 413, 414, 416, 417, 419, 420, 422, 423, 424,
435, 436, 437, 439, 448, 462, 485, 592, 593, 735, 736, 746.
Nov Zamky (Ujvfir), cetate, 333, 602, 624, 628, 656; asedierea ceatii de otomani, 637;
capitularea cantil, 638; repararea de otomani, 638; descrierea cetlitii, 639; expeditia
t.tarilor, 737.
Nuesoara (Satul Nucilor), sat, 255, 257.
Nuntasi (Dtigtinci), sat, 391.
Nyalfib, cetate, 566.
Nytra, riu, 635, 637, 638.

o
Oaste, categorli : dfirlibani, 36, 42, 130, 249, 713, 715; rosil, 221; mimen], 114, 130, 249;
mereenari; albanezi, 87, 108; babad, 87, 108; greel, 87, 108; sirbi, 87, 108; unguri, 87,
108; capeta:11i: iuzbasa, 83, 91; satnic, 83; aga semenilor, 136.
Oceakov, cetate, 374, 442, 444, 452, 475, 485, 740, 741, 746; bei, 722; eialet, 328, 351, 358,
364, 395, 396, 401, 413, 414, 415, 698, 699, 742, 746; guvernator, 398, 399, 407, 413;
intgrirea ceatii, 437, 442, 444; muhafiz, 749; pasA. de, 439, 440, 442; hass, 328, 331,
342; osti, 335; reparare, 399, 439; sangeac, 328, 331, 365, 397, 622; vizir de, 633.
Ocennul Atlantic, 656, 737.
Oena, munte, de fapt Tg. Ocna, 463.
Oenele Mari, localitate, biserici din, 188, 548.
Ocolfla, sat, 703.
Odorhei (Udvrbely), cetate 345, 598, 687; descriere, 585-588.
Ofeavoli, v. Abloli, localitate in R.P. Bulgaria pe malul Mgrii in apropiere de Burgaz, 350.

807

www.dacoromanica.ro
OhrIda, episcop de, 298.
Olanda, 737.
Olosig (Olaszi), cetate, 659, 662, 664; descriere, 665 - 666, 668.
Olt, fin, 180, 196, 224, 361, 606, 608, 612, 620, 704.
Oltul mie, v. Cibin, 612.
Oltet, riu, 194, 214, 223.
Ologi, sat, 706.
Omar, al doilea calif, 709.
Omer, fiul lui Abulaziz, 347.
Omer aga, 489, 573, 585.
Oradea, cetate, 490, 513, 515, 516, 529, 537, 546, 556, 575, 576, 585, 602, 603, 640, 644,
645, 631, 654, 655, 656, 657, 661, 667, 670, 671, 672, 673, 674, 676, 678, 679, 681, 683,
690, 692; asediul cet64ii, 517-525; cucerirea cetdtii, 329, 342; descriere, 656-662; descrie-
rea orasului, 662-665; bazar, seraiuri, geamii ; eialet, 328, 622, 656, 658-659, 668, 669,
680; expeditia de la, 650, 651, 654; lupta dintre Melek Ahmed pasa si loan Kemeny de
la, 344; munte, 517; ocuparea cetAtii de otomani, 525; oaste din, 534, 537, 546, 556;
pacea de la, 677; pas5. de, 435, 529, 531, 569, 575, 599; poarta, 514, 515; resedinta lui
Gheorghe Rk6czy al II-lea, 659; resedinta de sangeac, 330, 340; talismanele cettii,
527, 529; vizir de, 665, 666, 668, 686.
Oradea de la DunArc (Duna Varad, cetatea Sf. Ladislau), situat la 7 km de Moldova Veche,
692.
Oranlar( ?), sat, 681.
Orasul de Floci, 251, 271.
OrAstie, cetate, descriere, 544-545, 689; oras, 620.
Orhan, Gazi, emir otoman (1326 - 1359), 352, 372.
Orhay, . Orhei.
Orhei, tirg, 153, 337, 419, 420, 421; cimpia de la, 422; episcop de, 104.
Ormaneea, probabil Teleorman, 362.
Oronte, fin in Siria, 181.
Orsova, cetate, 362, 469, 502; descriere, 694; bei din, 694; sangeac, 495.
Oru Deresi (Valen Pereeopului), loc. 746.
Osjek, cetate, 665.
Osman, 477.
Osman al II-lea, sultan otoman (1610-1622), 283, 292, 302, 333, 334, 369, 422, 490.
Osmanfacl (Osnum Faki), sat, 490.
Ostrov, mlIndstire, hramul Nasterea Maicii Domnului, 187.
Ot Yarik, loe de trecere pe Nistru, 409, 439, 746.
Ozan, poate Uzlina de pe bratul Sf. Gheorghe, 490.
Ozu, v. Oeeakov.

Paesaj, cetate, 677.

Paint], v. Poiana, sat, 541.
Palsie, patriarh al Constantinopolului, 289.
Paisle din Chios, 184.
Paige, patriarh al Ierusalimului, 43, 55.
Paisle, fost mitropolit al Larissei, patriarh de Constantinopol, 43.
Palanca Nouii, cetate, localitate in R.S.P. Iugoslavia, 691.
Palosen( ?), riu, sat neidentificat, 706.
Palosuz( ?), rlu neidentificat, 362.

808

www.dacoromanica.ro
Paiota, cetate lu apropiere de Buda, 603, 641.
Pancio Husain aga, 585, 663.
Panelova, cetate, 361, 490, 491, 496, 501, 525, 526, 528, 529, 691.
Papa, cetate, 641.
Ptipali, v. FrancIse Raik6ezi, 558.
Papesmez, v. Pomezeu.
Pfirksiny, cetate, 628.
Pasazade, serai la Silistra, 369.
Patak, cetate, 279.
Patellarlos, Atanasie, patriarb. al Constantinopolului, 24, 25, 291, 297.
Pa vlaki, 290.
Pazarlia (Pazarli, Tirgusor), 390, 395.
Peee, Peel, localitate In Banatul iugoslav ling5. Tisa la apus de Becicherec, 492, 501.
Peeineaga (Ghelindjik),rsat, 401.
Ines, cetate, 299, 332, 640; dimple, 641.
Peciu Nou, cetate, descriere, 649.
Pe[Una (Karapelitli, Slicele),isat, 391, 449.
Pensavar, v. SebIs.
Pentele, v. Duna Pentele,cetate, 603, 623.
Pentily, v. Pentele.
Pereeop, vale (Oru Ocres!), 746.
Persia, 202, 527, 560, 584, 665, 706.
Pertev pasa, 332, 397, 652, 653; mausoleu, 346.
Pesencola( ?), sat, 703.
Pesta, cetate, 626.
Petru Cercel, tomnul TAril Romdnest1 (1583-1585), ctitorul mtmlstiril Glavacioc, 225.
Petru Schlopul, doinnul Moldovel (1574-1577, 1578-1578, 1582-1591), ctitorul
Galata, 85, 159.
Petru eel TInar, domnul TArli Romfinestl (1559-1568), 235.
Petra i Pavel, schit de la Comani-Olt, 220.
Platra (Asagi Taag1ti, Tasaulul de Jos), sat, 390.
Piri Dusan Pasa, 586, 597, 601, 604, 612.
Pitesti, oras, 180, 261, 272, 275, 276; biserici, 164.
Piyale pasa, 440.
Pincota, cetate, 502.
Pirefilab, sat, 735.
Platon, 481.
Pliktfirdstl, m5.n5stire, hram, Sf. Mercurie martirul, ctitorie a lui Matei Basarab, 233.
Bevan, cetate, 701.
tirg, 159, 273.
Poarta de Fier a Transilvaniel, 344, 537, 619, 620, 621, 690, 696.
Poarta Seykovi, probabil poarta dinspre Siniob din orasul Oradea, 666.
Polana, palat, 207.
Poiana, sat, 703.
Pojon, v. Bratislava.
poloni, 28, 31, 81, 85, 99, 177, 265, 267, 283, 292, 293, 301, 302, 350, 434, 633, 743, 745.
Polonia, 52, 74, 101, 564, 593, 599; bunurile lui Vasile Impu adlipostite In, 88; mesteri
adusi pentru construirea mAnIstirii Golia, 40; nlivAlirea lui Gheorghe 12.51c6czi al II-lea,
178; rege, 45, 262.
Polo vragi, ingn5stire, hram, Adormirea Maicii Domnului, 194-195.
Pomezeu, cetate, 658; descriere, 672; sangeac, 330.
Ponciab, probabil Plgida la nord de Aiud, loe de popas, 548.

809

www.dacoromanica.ro
Poraz, chupie, loe necunoscut, 426.
Porosak, v. Brosteni.
PortIta, riu, 447.
PortIle de Fier, 339, 530, 533, 536, 655, 697, 698, 699; ghirdapuri, 696.
Potar, v. Botar, cimpie, 566.
Praga, oras, 568, 629, 656.
Prahova, du, 362, 470, 471; vale, 727.
Prisleeni, sat, 707.
Provadia, oras, 326, 350, 355, 363, 441, 456, 701, 742, 749; hass, 365.
Prut, riu, 102, 152, 458, 459, 733, 734.
Putiol, riu, 296.
Putna, 362, 731.

Raab, v. Gyr, cetate, 656.

Radna, palanca, 502, 651; descriere, 509.
Radu Milmea, domnul Tart! Romiinestl (1611-1616), domnul Moldova (1616-1619), 244;
ctitorii : biserica Radu Voda din Bucuresti, 229; ddruie5te Segarcea patriarhului de Alexan-
dria, 221.
Radu Serban, domnul Tarn Romitnestl (1602-1611), ctitorie, manastirea Comana, 231.
Radii voievod, fratele lui Petra cel rmar, domnul Taxii Romanesti, 235.
Radzhvill, Janusz al IX-lea, eneazul Lituaniel, magnat polon, 301, 303.
Rahova, cetate, 451, 703; descriere, 704.
Itajovay (Rajovi), riu, poste Neajlov, 362, 707.
Rtikez1 al II-lea, Gheorghe, prineipele TranslIvaniel (1648-1660), 73, 75, 178, 243, 348,
402, 404, 418, 419, 420, 437, 438, 452, 454, 455, 470, 500, 504, 524, 530, 538, 543, 554,
559, 567, 615, 622, 655, 659, 662, 681, 682, 736; ajutor dat Tarii Romanesti i Moldovei,
intilnirea cu regele Carol al X-lea Gustav, 177; navalirea sa in Polonia, incercarea de
a deveni rege, 178, 337; luptele purtate cu otomanii, 426, 427-432, retragere, 432-434;
expeditia lui Seidl Ahmed pasa in Transilvania, 339-340, lupta de la Fenesul Sasesc. 683;
lupta cu Kpriilii Mehmet pasa, 615; moartea sa, 434, 531, 535.
Bastova, v. $istov.
Raskov, cetate pe Nistru, 95, 307.
Ravotab, cetate neidentificata, 580.
Razbolent (All Bey1Chlol), sat, 389, 448, 490, 749.
reprezentarl leonograflee de domni, Barnovsehi Mhon, domnul Moldovei, tablou votiv, 54;
Ecaterina Cercheza, a doua sotie a lui Vasile Lupu, reprezentata la manastirea Golia,
42; Maria, fiica lui Vasile Lupu, reprezentata la manastirea Golia, 42; Vasile Lupu, repre-
zentat la manstirea Golia, 42; Petru chiopul, reprezentare artistica la manastirea Galata,
52; Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, reprezentata la manastirea Golia, 42.
reprezentirl leonografiee de sfinti, apostolii cu Isus Rristos, 52; Sf. Dimitrie, 52; Sf. Ecate-
rina, 66; Sf. Gheorghe, 52; Isus Hristos, 29, 35, 50, 148, 168; Isus Hristos i Maica
Domnului, 50; Maica Domnului, 34, 35, 41, 42, 168; MMtuitorul, 41, 42; Moise condu-
cind pe .Ana i Caiafa, 29; Nasterea Domnului, 52; Sf. Nicolae, 50; Sf. Pavel, 34; Sf.
Petru, 34; Sf. Saya, 33; Trei Ierarhi, 48, 50; Sf. Treime, 41, 47.
Ilkley Stefan, 432, 547, 574.
Regeb Kuyusu, v. Tudor Vladimireseu, sat, 400.
Regeb pata, capudan, 386.
Rent (Tomorova, Thnarovo), oras, 282, 283, 346, 490.
Renkler, sat neidentificar, 377.

810

www.dacoromanica.ro
Riga, oras, 177.
Ilike, riu, 642.
Ribia, sat, 488.
biseric5., 194.
Rimnie, oras, 105, 150, 159, 276, 362, 464, 471; descriere, 727-728; episcop de, 113. 180,
224, 236; ociad de sare, descriere, 188.
Rimnie, riu, 362, 728.
Rodnei, munti, 557.
Rodos, insul, 410.
Roma, 481, 565.
Roman, oras, 103, 104; biserici, 156; episcop de, 104.
romAni, 91, 122, 244, 258, 262, 283.
Ruer, tirg, 248, 252, 259; drmnul, 253.
Rudolf, de fapt Leopold I, imprat (1655-1687), 688.
Ruin, nume dat peninsulei Balcanice, 372, 565, 679.
Rumelia, 23, 69, 143, 151, 213, 281, 283, 284, 296, 350, 354, 359, 364, 395, 397, 438, 460,
492, 494, 505, 622, 639, 655, 666, 686, 701, 742, 752, 753; beilerbei, 505, 641 ; eialet,
328, 331, 388, 455, 556, 608, 622, 627, 639, 680, 681, 740; episcop de, 179; oaste, 344,
455, 680, 681; pasg. de, 351, 516, 532.
Rupea, cetate, descriere, 598, 600, 602, 603; descrierea orasului, 604 - 605.
Iluseiuk, cetate, 241, 246, 346, 349, 350, 356, 357, 359, 360, 363, 364, 399, 465, 469, 698.
Rustem, rege legendar la persi, 526.
Rustem pasa, 712.
Rusia, 48, 102, 294.
rusi, 293, 338, 456.
Ruzandra, Mea lul Valle Lupu, 84, 306.
Ruz, sol austriac, numit lu realitate Joja, 623.

Sabangia, v. Sapandja.
Sileele, sat, 391.
Saeuieni, cetate, 341, 513, 529, 640, 643, 653, 667, 668, 670-672, 682, 687.
Sadova, mnstire, 216, 221, ctitorie a lui Matei Basarab, hram, Sf. Nicolae; sat, 703.
Sadra, In realitate, ladra, cetate in Dalmatia, 340.
Sagighir, riu probabil Cigher, 512.
Sahan Samur, podis, 361.
Sal, v. muntli Rodnei.
Salih pasa, 624.
Salonie, oras, 347, 742.
Salonata, palana., 356, 438, 502, 653; oras, 654; sangeac, 330.
Salsal (Tatar), urias legendar, 348, 395, 406, 408, 474, 746, 747.
Saltuk Mehmed Buhari, v. Buhari Mehmed Sarl Saltik Baba. Itg,,t
Samaki, localitate in Asia Miel vestit pentru cariere de marmura, 546.
Samodj(?), oras neidentificat, 684.
Sapan, sat neidentificat, 457.
Sapandja, sat, 389, 447.
Saradjhane, cismea din orasul Silistra, 370.
Saral, cetate, v. Cris castel, 580.
Saray Karyesi, poate Saraiu, sat, 449.
Sari-Ata Ky, sat, 747.

811

www.dacoromanica.ro
Sari Ata Sultan, sat, 747.
Sariehlot (Sart-K6y), sat, 391, 449.
Sarighlol (Sari-G61, Albegti), 389, 401, 447.
Sari G6Idj0k, sat, poate tot Sari Ghtol, 448.
Sari Husain pasa, 515, 529, 533, 536, 565, 566.
Sarikeibagt Murtaza aga, 354.
Sari Kenan paga, 341.
Sarinasuf (Sari-Nasuh), sat, 389.
Sari Saltuk, v. Buharl Mehmed Sari Saltuk.
Sarhog Ibrahim paga, 333.
SArospatak, cetate, 341, 513, 529, 682.
Sarp Hisar, toponim, 529.
sairbitorl rellgioase : Adormirea Maicii Dotnnului, 96, 222; Sf. Andrei, 107; Anul Nou, 112,
114; Sf. Apostoli, 90, 91, 184; Sf. Atanasie si Chiril, patriarhii Alexandriei, 25; Bobo-
teaz, 112, 113, 115-118, 161; sArbatoarea Crucii, 154; CrAciun, 109, 112, 113, 114;
duminica Cananeenii, 23-24; duminica Ploriilor, 74, 77; duminica Rusaliilor, 145; dumi-
nica tuturor sfintilor, 89; duminica lui Zacheu, 30; Sf. Dumitru, 22, 160; Sf. Gheorghe,
143; Sf. Grigorie Teologul, 32; Sf. loan Chrisostom, 32; Sf. Ignatie, 108; Sf. Ilie, 96,
204; bus Hristos, 69; joia inaltArii, 88; joia mare, 76; Sf. Mihai, 160; nasterea Maicii
Domnului, 97; Sf. Nicolae, 107, 160, 238; postul Maicii Domnului, 96; Pasti, 25, 59,
80, 81, 112, 113, 128 - 130 ; Ramazan, 241; Rusalii, 87, 88, 96, 97; Schimbarea la fatk
215; Sf. Simeon Stilpnicul din Alep, 97, 229; Sf. Teodor Stratilat, 42; Trei Ierarhi, 35.
sasi, 350, 577, 578, 579, 580, 582, 586, 598, 604, 606, 609, 686, 752.
Skselori, oras, 620.
Satu Non (Yen! Kiiy), 736.
Satirdji Mehmed pasa, 516, 517, 521, 646, 660, 661.
Satmar, cetate, 432, 513, 553, 567, 568, 640, 684; descriere, 675; tinut, 567.
Saya, riu, 204, 361, 491, 492, 640.
Savadji, comun5., 678.
Saz Patak (Phial Sasului), du, probabil Tirnava Mare, 583.
Searlat (Iskerled), probabil Taraclia sau Cairaclia din R.S.S. Moldoveneasck 407.
Seinteia, tirg, 103, 152, 464, 472; descriere, 732; riu, 362, 463, 471, 732.
Seinteia-Vaslui, biserica ridicat de Vasile Lupu, 30.
Scutari, v. Skodra.
Sebe!, cetate, 361; descriere, 540-541; caza, 535.
Sebe!, V. Caransebeg.
Se he! Alba, cetate, descriere, 618-619.
Sebevar, V. Bologa.
semi, 331, 338, 345, 350, 585, 589, 591, 596, 598, 604, 632, 752.
Sedjova, v. Sueeava.
Safer aga, 414.
Seferagazade Islam aga, 636.
Segarcea, tirg, 221.
Sahara( ?), sat, 735.
Seidl Ahmed pasa, 344, 348, 411, 435, 500, 516, 518, 520, 521, 526, 529, 533, 535, 537, 538,
543, 551, 552, 554, 560, 573, 579, 599, 655, 656, 659, 672, 676, 678, 679, 681, 682, 686,
710; moartea sa, 530-531; expeditia in Transilvania, 330, 339-341.
Seik, cetate, 539.
Saint, oras, 563.
Sekel.Hid, v. Szeklyhid, v. &lenient.
Salim I, sultan otoman (1512-1520), 712, 748.
Salim al II-lea, sultan otoman (1566-1574), 214, 602.

812

www.dacoromanica.ro
Samara (Szemere), apitanul cetAtii lila, 509.
Semendria, cetate, 356, 502, 510, 519, 529, 700.
Seniak, sat, 598.
Senisala (San, Sala, Yeni-Sali), sat, 449.
Senkovi, v. Siniob.
Serabina, localitate, 470.
Serbaz Deresi, probabil valea Secasului ling Sebe, 541.
Serbia, 299; arhiepiscop de, 204.
Serem (Srem), cetate, 510.
Seremet, cazac, 424.
Serbab aga, 526.
Serbia, conac, 727.
Serka, cazac, 424, 741.
Severin, cetate, descriere, 700 - 701, 702.
Seybare, sat, probabil Singera, 420.
Seykel, riu, 594.
Soeol, podul lui, 252.
SI. Sofia, biseric tram format in moschee la Istanbul, 118, 605, 701, 711.
Si:runs pasa, 344, 363, 388, 395, 515, 516, 529, 533, 565, 570, 654; pas5. de Silistra, 142,
vizir de Timisoara, 339.
Siberia, 304.
Sibioara (ikirikei), sat, 390, 449.
Sibiu, cetate, 345, 612, 614, 615, 618, 710; descriere, 613; sat, 616.
Sicevar, descrierea cetittii, 543-544.
Sikl6s, cetate, 640.
Silabdur Fazii pasa, 452.
Sileli (Silleli ponte lalina), sat, 389, 448.
Silistra, cetate, 22, 271, 277, 334, 346, 349, 352, 360, 364, 367, 369, 373, 380, 385, 387, 394
400, 401, 402, 403, 405, 407, 439, 450, 452, 465, 469; eialet i vizirat independent, 328
331, 352, 357, 377, 442, 682; descrierea ceatii, 365-367; descrierea orasului, 368-372:
bazar, bal, cismele, geamii, tirgul; sangeac, 328, 365, 397; includerea CetAtii Albe in
eialet, 409; chile de, 376; pas5. de, 23, 24, 143, 204, 267, 302, 718, 742; pasalic, 142
vali, 608; vizir, 633.
Silivri (Selymbria), ora In Turcia europeanA la vest de Istanbul, 398, 482, 602.
Simontorna, cetate, 602.
Sinai, munte, 32, 66, 92, 119, 228.
Sinan afta, 416.
Sinan pasa, 341, 370, 569, 664, 670.
Sindek, loe de popas necunoscut, 556.
Sinersig (Seresik), loe de popas, 533.
Sinoe (Casapeldoi, Kasapli), sat, 391, 449.
Sinope, port in Anatolia pe trirmul Negre, 22, 270, 277, 282, 353, 384, 474; cetate,
710, 711.
Sion (?), oras, 593.
Siret, riu, 103, 151, 271, 277, 362, 731, 734, 735.
Siretul Mie, riu, 459.
Siria, 482, 635.
Sivas, oras in Anatolia, 408; eialet, 623.
Siveran, cetate, 701, 702.
Siniob, cetate, 525, 669; descrier, 669-670; sangeac, 330, 342, 645, 658.
Sinmielfius (Szentmikls, Sinnieolaul Mare), cetate, 502.
Shaul/mil, sat, 621.

813

www.dacoromanica.ro
sirbi, 46, 76, 87, 100, 108, 126, 201, 302, 350, 752, 745.
Skodra (Scutari), cetate, 281, 608, 622; bel de, 622.
Skopje, cetate, oras, 701.
Slatina, tirg, 225.
slavi, 338, 350.
Slobozia, mangstirea Sf. Mihail, ctitoria lui Ianachi Caragea, 276.
Sloren, rin neidentificat, 362.
slovael, 338, 350.
Slovacia, 656, 737.
Slovenia, 429.
slujbe religioase, 25, 32, 33, 35-36, 57-58, 59-60; botez in Moldova'sivTara RomA.neasck
291; asItorie, 237; crestinare, 218-220; in cinstea domnului, 61-62, 62-64; pentru
domn la fiece mask 54-55; din dimineata Duminicii de Plorii, 175; Sf. Ecaterina,
105-106; Sf. Gheorghe, 84; Sf. loan Gull de Aur, 104; de insc5.unarea domnului Con-
stantin erban, 139-141; inmormintare, 70-72, 123-125; Invierea, 78; joia
85, 144; liturghia de Sf. Mihai, 103; liturghia Sf. Vasile, 114; nunti, 209-211; parastas,
208; din ajunul Pastelui, 175, 176; Rusalii, 89; in Opaminile postului, 65-70; spAlarea
picioarelor, 126-128; utrenie, 86.
Slurum, flu neidentificat, 470.
Snagov, manAstire, hram Intrarea Maicii Domnului in Biserick ctitoria lai Mircea Ciobanui,
235-236.
Sofia, oras, 267, 356, 386, 626, 701; pas5. de, 204; mitropolit de, 68.
Sofular (Credinta), sat, 391, 449.
Sligfitdjilk (Silgfiteilk), localitate in apropiere de Bazargic, 403.
Sokollu Mehrned pasa, mare vizir (1565-1579), 329, 346, 504, 640, 641, 650.
Solnoc, cetate, 361, 644, 654, 659, 680; district, 682.
Solnocul Interior, 567, 569.
Soinocul de Mijloe, 674.
Solom Arar Pabudi, personaj neidentificat, 539.
Somes, rill, 541, 552, 553, 554, 557, 558, 559, 561, 567, 569, 574, 575, 679, 681, 683, 684.
Somesul Mare, flu, 577.
Somesul Mic, riu, 540, 577, 578, 580, 581, 584.
Somesul Sfisese, cetate, descriere, 577.
Soroca, cetate, oras, 153, 424, 435.
de Souehes, conte, 688.
Spanla, 710.
Stalnesti, mkastire, hram Adormirea Maicii:Domnului, ctitoria fratilor Buzesti, 223, 224.
Stirlates( ?), loe din Damasc, 214.
Strehala, m5n5stire, hram Sf. Treime, ctitoria lui Matei Basarab, descriere 205-206; 216, 221.
Streiu, tin, 543, 544.
Subotov, oras in Ucraina, 306.
Suceava, cetate, 31, 83, 96, 294, 306, 336, 462; dIrimarea mAnastirii armenesti, 99; munti,
731.
Sudju, plduri, 457.
suedezi, 338, 350, 743.
Suedia, 429, 599, 635, 656, 728, 737.
Suleiman Iba Az-Zahr, 143, 144.
Suleiman Magnilieul, sultan otoman (1520 - 1566), 201, 279, 346, 364, 384, 385, 397, 415,
416, 459, 474, 475, 493, 495, 503, 504, 505, 506, 508, 511, 533, 550, 551, 554, 563, 564,
566, 567, 575, 576, 586, 626, 627, 628, 639, 640, 641, 642, 644, 646, 648, 649, 651, 652,
653, 673, 695, 698, 712, 717, 724, 736, 742, 743; cetatea lui, 736; cucerirea Esztergo-
nului, 628; expeditia in Moldova, 712.

814

www.dacoromanica.ro
Suleiman pap, 372, 740, 748.
SuMunn, tirg, 276.
Sulino, brat, 446; canal, 283, 354, 360.
Sultan Kara, poate Sultan Tepe, deal lingd Babadag, 449.
Sultan Savnti Han, sat, 414, 736.
Siirmelizade, serai la Silistra, 369.
Sza boles, tinut, 527, 563.
Szehny, cetate, 635.
Szederkeny (Sederkin), sat in R.P. Ungard, 652.
Szegedin, cetate, 361.
Szkesfhervair (Alba Regal, Stolni Belgrad, Ustolnl Belgrad, Stuhlweissenburg), cetate,
564, 602, 625, 627, 641, 686.
Scigetvir, cetate, 332, 346, 397, 652, 653; cucerirea cetAtii, 639, 641 642.
Szls, bazar din Oradea, 664.

Salmon (Seih-Ainan, Luminita), sat, 390, 449.

Sah-Polad, aga tdrmurilor, 344, 538, 567, 569, 585, 597, 619.
Saksakl pasa, 413.
Samizade efendi, 624.
Sargorod (Sehrut), 435.
Sat el Arab, fluviu format din confluenta fluviuluf Tigru cu Bufratul, 696.
Seddad, regele Yemenului, 476, 480.
Sehrut, v. Sargorod.
cetate, 616.
Seib Karabas, 502.
Seib Mehmed Efendi Hindi, 508.
Seih Yahya, v. Gdrdj Kenan pala, 437.
S,emsi Pala, 641.
S,rban Constantin, domnul Tfiril Rominestl (1654-1658), 160, 194, 212, 237, 244, 245,
256, 258, 259, 260, 265, 267, 268, 269, 273, 278, 279, 295, 304, 707, 708, 725; alegerea
sa ca dotnn, 132, 133; conflictul cu Diicu Buicescu si en Matei Basarab, 133; jurdmintul
prestat lui in calitate de domn, 136-137; infringerea Itt lupta de ling& Iasi cu Gheorghe
Stefan, 733; insemnat la nas, 145; lupte cu Pazli pasa i Mihnea al III-lea, 248 252 ;
lupte ca otomanii si cu tatarii de la marginea Iasilor, 460-462, 463, 466, 469, 478;
ocuparea Iasilor, 342; fuga din Iasi, 343; rdscoala seimenilor din 1655, 215; rectmoas-
terea sa de sultan, 142; retragere in Transilvania, 252, 253; ungerea sa ca domn, 134,
135; vestea infringerii, 254, 256.
Serif bel, 101, 102.
Sieula, sat, 652.
Simleu, cetate, descriere, 674-675.
Sinteu, cetate, descriere, 549-550; sartgeac, 658.
Siria, cetate, 502, 651; descriere, 511-512.
Sirvan, oras in Iran, 497.
Sistov, tirg, 359, 360, 700.
Soimus, cetate, 437, 491, 502, 651; descriere, 511.
Stefan, mitropolitul Tdrii Romanesti, 194.
Stefan eel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), 28, 66, 104.
Stelan serdarul, participant la complotul lui Gh. Stefan, 159.

815

www.dacoromanica.ro
 T
Tabani-Yassl Mehmed pasa, 334, 354, 602.
Tabur Bogazi, trecAtoare, 596.
Tahtall Ghirdab, ghirdapurile de la Cazane, de la Portile de Pier, 693, 697, 698.
Tamsvar, Temesvar, v. Timisoara.
Tamin, ponto eetatea Kalva, K5114, 531.
Tariverde (Tanrlverdi), sat, 391, 449, 456, 490, 749.
Tasaulul de Jos (Asagl Tasagili, Piatra), sat, 390, 449.
Tasaulul de Sus (Yukari-Tasag111), sat, 390, 449.
Tasburun, sat (poate Tapunar), 489.
Tata, cetate, 641.
Tatar, cetate, 676.
Catar Bunar (Tatar Pinar, cetate scum resedinta raionului Tatar Bunar din R.S.S. Ucrai-
nianA, 407, 441.
Chart, 23, 28, 53, 75, 91, 105, 106, 131, 178, 244, 248, 250, 268, 271, 273, 274, 335, 336, 337,
342, 343, 344, 351, 371, 372, 382, 407, 409, 413, 414, 415, 420, 424, 426, 428, 433, 448,
460, 461, 462, 463, 472, 475, 488, 542, 544, 545, 546, 547, 552, 557, 586, 587, 589, 590,
592, 596, 597, 598, 604, 608, 632, 633, 634, 636, 638, 708, 714, 737, 738, 739; agale,
485, ajutorul trimis lui Vasile Lupu, 101, 102; asediul cetAtii Satinar, 568; luare de
robi, 257, 268, 271, 273, 274, 276; luptele lui Constantin Serban cu, 250-251, 253, 255,
256; nAvAliri in Moldova, 104; nAvlire in Transilvania, 278-280; tulburAri, 102.
Tatlageae (23 August), sat, 401.
Tavil Afehmed pasa (Sokollu), 649.
Tayyaroglu Ahmed pap, 341.
Teeuel, oras, 103, 151, 464, 471, 731.
Tedjell Celebi, 750.
Tekirdag, localitate in Turcia europeanA, 597.
Teleorman, riu, 470; oras, 707.
Teleajen, trecAtoare, 278.
Tenedos, insulA, 439, 452.
Teodor, episcop de Cyr, 185.
Teofan al II-lea, patriarh de Ierusalim, 291.
Terebes, cetate neidentificatA, 574.
Terebesti, cetate, descriere, 564-565.
Terepesvar, v. Terebesti.
Terkos, cetate probabil in loc de Bergos sau Bargoz pentru Burgaz, oras in R.P. Bulgaria,
384.
Tighina, cetate, 414, 419, 420, 424, 435, 436, 485, 783; descrierea cetlitii, 415-418, 735-736;
descrierea orasului, 418-419; ag de, 457; bei de, 739; caimacam, 722; construitA de
Ghedik Ahmed pasa, 415; intl./ire, 437, 438; sangeac, 328, 331, 365, 397, 735.
Tilen, nume legendar, probabil sotia lui Stefan Bekes, 503.
Timls, riu, 361, 491, 494, 499, 500, 529, 533, 534-535, 691.
Thnisoara, cetate, 201, 344, 361, 435, 495, 508, 513, 514, 515, 528, 530, 533, 537, 576, 592,
661, 678, 683, 695; asediul cetAtii, 493-494; descriere, 495-500, 691; descrierea ora-
sului, 500-501; defterdar de, 332, 534; drum spre, 507; eialet, 328, 329, 332, 437,
535-537, 622-623, 644, 645, 646, 649, 652-656, 692; geamii, 499; guvemator, 438,
452, 453; hass, 328; pap, 565; sangeac, 329, 397, 502, 503; trupe, 340, 570, 576, 592;
valiu ; 327, 529, 642, 644; vilaiet, 603, 621; vizir din, 650, 652, 653, 689; zeamet, 332,
Timur Lank, 356, 724, 738, 753.
Tisa, riu, 344, 345, 361, 492, 506, 508, 510, 531, 536, 537, 553, 556, 557, 566, 567, 569,
570, 571, 573, 574, 586, 608, 619, 645, 649, 650, 654, 659, 666, 675, 684, 687.

816

www.dacoromanica.ro
Tismana, mAnstire, 194, 206; hram, Adormirea Maicii Domnului, descriere, 196-200; biserica
Sf. Antonie ce! Mare, 196; inzestrarea sa cu domenii, 198.
Tismana, riu, 199.
Titel, cetate, 361, 492, 645.
lingann, mAnAstire, hram Sf. Simeon, teolog, 234.
Tirgoviste, oras, 87, 134, 141, 146, 159, 163, 172, 180, 195, 201, 218, 236, 247, 248, 249,
250, 251, 259, 273, 275, 276, 335, 343, 709, 712, 724, 726, 752; asediu, 464, 468, 470;
bi turcesti, 145; descriere, 724-725; descrierea palancii de lenan, 118; descrierea curtii
domnesti, 1/0 ; descrierea biserici/or : biserica domneascA a lui Petru Cercel, 107, 110;
mAnstirea Stelea, 118, 160, hram Schimbarea la fatk descriere, 107, 109, asediatA de
turci, 250; biserica Sf. Gheorghe, 143; mitropolia, palatul mitropolitan, descrierea, 118-120,
144, 180; mktstirea Dealu, hram, S. Nicolae, descriere, 172-174; devastares de hanul
atar, 724; monetdrie, 722; moscheie, 712; intrarea lui Mihnea al 111-lea, 252.
Tiran Frumos, oras, curtea domneasc. din, 155.
ilrgu Mures, cetate, descriere, 556, 579; oras, descriere, 579-580.
Molar (Pazarli), sat, 390.
Tirhala, v. Trikkala.
Tirnava, oras v. Cetatea de Baltil.
Tirnava, Tila, 581, 585.
Tirnovo, mitropolit de, 115.
Tobae (Tabak), localitate, 407.
Toesol (Tarak Sola), azi : GrAdina, sat, 448.
Tothamis Han, 356, 394, 724, 738.
Tokaj, cetate, 640.
Tolbuhin (Hadjioalu Pazari, Bazargte), oras din R.P. Bulgaria, 365.
Tomarova, v. Beni.
Tonal, sat din R.S.S. Moldoveneasck 414.
Ti:46k Ferene, 508.
Tiivtir, sat, probabil Remetes Chioarului, 559.
Transilvania, 328, 338, 341, 344, 348, 351, 361, 362, 411, 418,- 437, 458, -459, 467, 468-469,
471, 485, 491, 493, 494, 504, 505, 508, 510, 516, 520, 525, 528, 529, 530, 535, 536, 537,
540, 542, 543, 551, 554, 557, 560, 564, 566, 567, 569, 571, 572, 573, 577, 578, 580, 583,
593, 595, 602, 603, 604, 605, 622, 640, 644, 645, 648, 650, 654, 694, 696, 702, 703, 704,
707, 714, 722, 743, 752, 753; crai, 333, 453, 492, 512, 538, 548, 550, 555, 581, 586, 593,
598, 606, 609, 615, 626, 628, 633, 636, 639, 642, 646, 649, 650, 654, 668, 677, 678, 689,
690, 691, 692, 694; ban, 632, 744; cetAti, 594, 624, 641; daruri, 331; domnie, 627;
331, 348, 575; expeditii impotriva Transilvaniei, 333, 623, 675, 676; munti, 608, 706;
tara, 516, 525, 561, 563, 659, 666, 667, 672, 674, 683, 686, 687, 688, 703, 704, 729;
tinut, 737; sare, 510; vilaiet, 643, 644, 655, 658, 668, 670, 679, 680, 681, 682, 710, 725,
731;
Trapezunt, cetate, 22, 202, 272, 384.
Trel Turnurl (Trei Cale), cetate, lingA satul Svinita, 693-694.
Trestenlia (Tresnelik), sat, 389.
Trilesti, sat, 153.
Trikkala, oras in Macedonia, 347.
Tripoll, tinut, 183, 226.
Trotas, riu, 157, 363.
Tuteen, cetate, 354, 356, 360, 386, 442, 446, 447, 457, 489, 490, 749; descriere, 404-405;
insulA, 405, 457; intendent de, 748; reparare, 399.
Taran, regiune din Asia Centra/A, 730.

817

www.dacoromanica.ro
Turbencea (Tarbelik), sat ruinat, poate fi Trestenic, 447.
turci, 28, 75, 76, 83, 87, 95, 100, 108, 131, 165, 178, 201, 243, 245, 247, 248, 249, 250,
262, 268, 280, 283, 293, 302.
Tureia, 22, 202, 216, 241, 510; mArfuri, 59.
turemeni, 421.
Tureoaia, sat, 390, 448.
Turda (Armutlia, Armudli), sat, 389, 447.
T'urda, oras, 506, 527, 548, 549, 645; descriere, 684.
Turda Mich, oras, 554.
Ttirk Camurlusu, v. Turconia.
Turnu, cetate, 704, 706; descriere, 705.

Tara cazacilor, 27.

Tara echa, v. Cehia.
Tara leseaseii, 337, 361, 731, 734, 735, 736.
Tara nemteasch, 123.
Tara Romaneasch, 23, 24, 36, 46, 50, 64, 71, 73, 77, 86, 94, 97, 102, 104,. 115, 141, 159,
163, 178, 184, 194, 195, 196, 223, 229, 238, 239, 244, 255, 256, 258, 259, 267, 268, 270,
277, 290, 296, 297, 298-300, 302, 303, 304, 347, 349, 350, 356, 357, 359, 360, 361, 362,
365, 368, 371, 401, 402, 403, 418, 420, 422, 426, 438, 439, 440, 455, 463, 464, 465,
466, 467, 468, 469, 471, 476, 485, 489, 537, 539, 548, 583, 625, 629, 634, 635, 638, 642,
686, 689, 699, 700, 701, 702, 703-708, 753; baia de aux, 187; bei, 633, 696, 709, 712,
715, 724, 740, 742; boieri din, 109; capuchehaia, 289, 419, 420; bilci, 730; circiumi,
109; descriere geografich, 714; devastare de thtari i otomani, 409, 733; dreghtori, 118;
egumeni, 146; eialet, 741 ; extragerea silitrei, 728; hassul beiului, 726; haraci, 143, 239-240,
711; hotar, 103, 336; interventia lui Tabani Yassi Mehmed, 354; infringerea lui
Vasile Lupu din, 93, 728; locuitori, 132; local domnilor in ceremonialul otoman, 712;
mine, 141 ; mitropolit de, 111, 112, 118; mIngstiri, 39, 112; mgrahstirea Arges, 163;
obligatii de aprovizionare, 717-718; obiceiuri religioase, 58; ocupath de otomani, 346;
oaste, 109, 116, 343; portul femeilor, 27, 32; post in, 123; rhscoallt antiotomanh, 342,
712, 725, 727; schele, 281; stemh, 304; vama, 729; vilaiet, 711, 712, 714, 728, 737;
vesmintele femeilor, 120; vinuri de, 164;
Tara Turceasch, 188.
Tara Turcului, 216.
tigani, 158, 164, 187, 211, 216.
Tintaren', mdnstire, hram, Invierea, descriere, 207.
Tutora, oras, 162, 363; descriere, 734; sat, 733; vama, 734

Ugyvar, v. Gherla.
Ujvair, V. Nove Zanikir.
Ulatua paga, sangeacbei din Lipova, 327, 493, 503, 505, 646, 651; mormintul shu, 508.
Urfa, eialet, 623.
Ursclue, oras, 356.
Utvar, localitate neidentificath, 556.
Uzun All aga, 422.

818

www.dacoromanica.ro
 V

Vc (Vadj), cetate, 623, 628; riu, 636.

Val, cetate, v. Vfic.
valahl, 338, 347, 350, 358, 359, 360, 367, 370, 371, 376, 382, 405, 414, 415, 418, 420, 421,
422, 424, 426, 442, 446, 449, 451, 456, 457, 490, 630.631, 632, 634, 636, 638, 673, 686,
690, 695, 710, 722, 724, 734, 742, 745, 752, 753.
Valen Morn Cralului, 668, 669.
Valen Neagril (Ilodja Ali, Cogealla), sat, 390, 449.
Valen Streiului, 542.
Van, cetate, 510.
Vandj, sat necunoscut, 587.
Varata, v. Oradea.
Varlaam, mitropolitul Moldovei, 55.
Si. Varlaam, mlinstire din Rumelia, 213.
Varna, cetate, 326, 349, 379, 399; eialet, 529.
Varovah, munte neidentificat, 505.
Varsan1( ?), oras neidentificat, 706.
Varsovia, eral, 689.
Vaisros Nmny, oras din R.P. Ungar la 70 de knJnord-vest de Satu Mare, 557.
Vasile, numit i Mustafa din Giimiishane, 36.
Vaslui, oras, 28, 48, 66, 103, 152, 464, 471; descrierea orasului, 29 30, 732; flu, 732.
Vfirddia, cetate, descriere, 509, 511.
Vefras, cetate, 509.
Velasie, mitropolit de Naupactos, 68.
Venetia, 101, 123, 126, 243.
Veres, cetate, 528.
Vers, v. Virset.
Veterani, pesterd, descriere, 694.
Veysi efendi, 598.
Vidin, cetate, 178, 214, 346, 349, 397, 469, 625, 696; bei din, 694; cadiu, 204; moscheie,
165; nazir, 698, 699.
Viena, cetate, 204, 360, 629, 656, 670, 733; eral, 726; devastarea cetatii, 333.
Vint, cetate, descriere, 689.
Vintul de os, cetate, descriere, 544 545.
Visegrad, cetate, 743.
Vize, sangeac, 331, 365.
Viriti, sat, 703.
Virset, cetate, localitate din R.S.F. Iugoslavia, 501, 529, 621, 691.
Vladimirescu Tudor, sat, 400.
Vladislav al II-lea, 625.
Volga, fluviu, 742.
cetate, 603.
Vukovar, cetate din R.S.F. Iugoslavia, 492.

Wesselnyi Francisc, 688.

Wisnlowiecki Mlehal deremlasz, 294.

819

www.dacoromanica.ro
 Y

Yagmur Baba, 507, 508.

Yanik Bisar (Cetatea AMI), 436, 437, 442; descriere, 413-414; inarire, 437.
Yanik, v. Gyr.
Yanova, v. Ineu.
Yazidji Osman, 514.
Yazidjloglu Mehmed Bldjan, 393, 394.
Yedicule, inchisoarea calor sapte turnuri de la Istanbul, 343, 437, 455, 473, 708.
Yedjudj, marele zid construit in Caucaz de Alexandru cel Mare, 513.
Yemen, 665.
Yeniehiol (Yeni-Kidy), sat, 415.
Yeni-Saladjak, localitate, 348.
Yantar Hasan pasa, 657, 659.
Yergaz Konman, v. Cetatea Albli.
Yerkkti, v. Giurgiu.
Yezid, personaj inventat, 547.
Yoramder, personaj neidentificat, 751.
Yusuf pasa, 746.
Yuvadji, v. Gura Dobrogel.

Z
Zaim Atacarle, 38, 55, 103, 126, 135, 136, 138, 184, 186, 289.
Zankov Basan pasa, 369.
Zankoe, mahala din orasul Silistra, 368.
Zfipolya loan, regale Ungariei, 564, 626, 743, 744.
Zilpolya loan Sigismund, prineipele Transilvania! (1556-1571), 568, 625, 640, 642, 649;
acordarea 1nsemnelor domniei, 627.
Zara, cetate, 204, 243.
Zfirand, sat, 652.
Zebil (Sebil Ilyas), sat, 389, 447.
Zedvar, v. ddloara.
Zemlin (Zemun, Zimony), cetate, 640.
Zemzem, apa unui pu t din Mecca, 750.
Zendani, seih, 327.
Zenghiflizade, capugibasi, 453.
Zenvar( ?), oras neidentificat, 685.
Zape!, rlu, 533.
Zeyrekbasi, mAndstire, 698.
Zidjiogiu Mehmed Bidjan, 393.
Zilell Cawszade Mehmed pasa, 517, 522, 523, 528, 529.
Zlyomi Nieolae, 345, 538, 564, 570, 571; propus sA He ales principe, 572; seraiul lui, 579.
Zultikar aga, mahaia din Silistra, 368.
Zwaniee, oras, 346, 419, 462.

820

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

Cuvnt Inainte
PARTA I
NotitI biografia 1

Abrevieni 19
Paul de Alep 21
AnexA 288

PARTBA A II-A
Notit5, biografe& 311
vlia Celebi 326
Glosar 754
Lista ilustratiilor 776
Indice 781

www.dacoromanica.ro
 REDACTOR: ELENA CURTOV
TEHNOREDACTOR: OLIMPIU POPA
COLI DE TIPAR: 52,50. PAG. PLAN$E: 40.
TIRAJUL: 2.300 EX. BUN DE TIPAR: 25.XII.1976.
INTREPRINDEREA POLIGRAFICA CLUJ,
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, STR. BRASSAI NR. 5-7.
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

;
COMANDA NR. 991/1976

www.dacoromanica.ro
 Wz. ,
r5.

www.dacoromanica.ro
4,,

VI")=VF3

0-1/111 180,1
.540
, : s