Copiuta pentru idioti/inapti/lenesi!!!

V 2.0

Momentul polar - este vectorul rezultat al produsului vectorial dintre vectorul de pozitie OA(R)
al punctului A al fortei F in raport cu punctul de calcul "O" si forta F, adica: M o ( F ) OAX F r x F
Momentul polar este caracterizat de:
Punctul de aplicatie este punctul de calcul [o] Mo(F)
Directia este perpendiculara pe planul determinat
de vectorul forta F si de pozitie R
sensul este dat de regula burghiului drept o B
Intensitatea este=2 ori aria triunghiului determinat
de R si F F
Proprietatiile momentului polar: A
a)Momentul polar este egal cu 0 daca punctul de calcul o
d
apartine suportului fortei
b) Momentul polar nu se schimba daca vectorul forta
aluneca pe suportul sau
c)Momentul polar a doua forte opuse (F=-F) avand acelasi suport si aceeasi intesitate sunt opuse
M o ( F ) M o ( F )
d)Teorema lui Varignion- momentul polar al unei forte (F) aplicate intr-un punct A, moment calculat in
raport cu un punct "o"= suma momentelor fortelor componente

Momentul axial: este marimea scalara obtinuta prin proiectarea pe axa de calcul delta mare de
versori delta mic a vectorului momentului polar al fortei (F) aplicata in A, in raport cu un punct oarecare
"o" ce apartine axei de calcul Delta mare, adica: M ( F ) pr.[ M o ( F )] * M o ( F ) (r X F )

a`b`c`
M(F)
o` Mo`(F)

Mo(F)
r

M(F) F
o r
()

(abc)
Proprietatiile momentului axial sunt:
a)Momentul axial este nul daca suportul fortei si axa de calcul sunt coplanare
b)Momentul axial ramane neschimbat daca vectorul forta aluneca pe suportul sau
c)Momentul axial a doua forte avand aceiasi intesitate, acelasi suport si sensuri opuse, momentele
calculate in raport cu aceeasi axa sunt opuse
d)Momentul axial al unei forte (F) calculate in raport cu o axa Delta mare = suma momentelor axiale ale
componentelor fortei (f) (F=F1+F2) aplicate in acelasi punct cu forta (F) si calculat in raport cu aceiasi
axa.
e)Momentul axial mai poate fii calculat si ca produs dintre marimea fortei, lungimea perpendicularei
comune dintre axa de calcul si suportul fortei si sinusul unghiului dintre axa de calcul si suportul forei

M A( F )( F )*OA*si

Cuplu de forte: este reprezentat printr-un ansamblu a doi vectori de forte egale in intensitate,
paralele si cu sensuri opuse.
Un cuplu de forte este caracterizat in totalitate de catre vectorul moment al cuplului calculat ca suma de
momente ale fortelor cuplului (F) si (F`) in raport cu un punct oarecare "o" care este vectorul liber dar
perpendicular pe planul de actiune al cuplului.
M cu M o ( F ) M o ( F ) BAX F

( M cu ) F * d

Mcu
Mo(F)

rA Mo(F)

rB

A
F

F`
B
d
Torsorul de reducere: reducerea unui sistem de forte in raport cu un punct.
A reduce un sistem de forte ce actioneaza asupra unui solid rigid inseamna a introduce 2 elemente
mecanice (R=vectorul rezultant, Mo=vectorul moment rezultant) si daca e posibil numai unul adica
vectorul rezultant astfel incat efectul mecanic al celor 2 efecte mecanice introduse sa (R si Mo) sa fie
echivalente cu efectul mecanic al sistemului de forte initial date.
Proprietatiile torsorului de reducere:
a) vectorul rezultant R este invariabil al schimbarii polului de reducere din o in o`
b) vectorul moment rezultant variaza cu schimbarea polului de reducere din o in o` dupa relatia :
M o ` M o oo`x R
Fi

Mo`
Ai ri
o` beta
R

ri oo` Mo

alfa
o R

c) Daca torsorul de reducere al unui punct o este nul atunci va fii nul in orice punct din spatiu
d) torsorul de reducere nu se schimba daca punctul de calcul o` apartine directiei vectorului rezultant
e) Produsul scalar dintre vectorul rezultant R si vectorul moment rezultant Mo este invariant al
schimbarii polului de reducere si se numeste "Trinomul invariant" cu expresia matematica:
R * M o const. X * Mox Y * Moy Z * Moz
f) Proiectia vectorului moment rezultant pe directia vectorului rezultant este un invariant al schimbarii
polului de reducere si reprezinta valoarea minima a vectorului moment rezultant
M o * cos M o ` * co
Torsorul minim/minimal. Axa centrala:
In urma reducerii unui sistem de forte Fi i=1,2....n ce actioneaza asupra unui solid rigid in polul de
reducere "o" se obtine torsorul de reducere Tau.
n
i
r
Fi
(Fi )
1
n
Mo Mo( Fi )
1

Mn Mo

o Me R

Axa
centrala
P R

Mo Mn Mr Mr= valoarea minima a lui Mo. Aceasta valoare se obtine pentru puncte situate pe
o dreapta paralela cu vectorul rezultat care se numeste axa centrala.

Axa centrala este locul geometric al punctelor care facand reducerea sistemului de forte obtinem
torsorul minim de forta

n
i
r
Fi
min ( Fi ) 1

R * Mo R
M min *
R R
Teoremele lui Guldin-Pappus:
Teorema 1 ptr. arii: Aria suprafetei obtinuta prin rotatia unei curbe plane de lungime L in jurul unei axe
din planul sau dar care nu o intersecteaza este egala cu: lungimea cercului descris de centrul de greutate
al curbei plane si lungimea L al curbei, adica: A (2 * * yc) * L AS 4R 2 [m 2 ]

L
c
X
Yc
X

c`

Teorema 2 ptr. volume: corpului obtinut prin rotirea unei suprafete plane in jurul unei axe din planul
sau dar care nu o intersecteaza este egal cu produsul dintre lungimea arcului descris de centrul de

4R 3
greutate al ariei plane si marimea ariei plane. V (2 * * yc`) * S VSf
3
y

c`
x
Yc`
x

c
Statica solidului rigid liber:
Solidul rigid liber are 6 grade de libertate iar solidul rigid supus la legaturi are nr. gradelor de
libertate dimnuate in functie de interdictiile (legaturiile la care este supus). Conditia necesara si
suficienta ca un solid rigid sa fie in echilibru este ca torsorul de reducere calculat intr-un punct oarecare
"o" sa fie nul; adica:
R=0
Mo=0

Legaturiile solidului rigid:

Legaturiile solidului rigid ideale:
a) Reazem simplu : este legatura prin care un corp [C1] este obligat sa ramana in contact cu corpul [C2]
intr-un punct A ca in schita de mai jos:
[C1]

Fe Fi

Fc
[C2]
N

Aceasta legatura introduce din punct de vedere mecanic o singura necunoscuta si anume
marimea reactiunii normale perpendiculare pe suprafata de rezemare. D. p. d. v. geometric reduce
gradele de libertate cu o unitate.
Articulatii: b1) cilindrica b2) sferica
b1)Articulatia cilindrica: legatura prin care un punct al solidului rigid actionat de forte coplanare este
obligat sa ramana intr-un punct din spatiu. Aceasta legatura introduce d. p. d. v. mecanic 2 necunoscute:
-marimea fotelorde legatura [R] Fi
-directia sa alfa in plan normal la articulatiix Fi
y
Fn

R(e)
x

b2) Articulatia sferica: legatura prin care un punct al S.R este supus actiunii unui sistem de forte
spatiale, este obligat sa suprapus cu un punct fix din spatiu. Din punct de vedere geometric aceasta
legatura reduce numarul de grade de libertate cu 3 unitati astfel ca ramane cu cele 3 miscari de rotatie.
D. p. d. v. mecanic introduce 3 necunoscute si anume:
-marimea fortei de legatura/ ractiunii si directia sa (Rx(e); Ry(e); Rz(e) )

Fe

Fi
z
Rz(e) Fn

Ry(e)

x
Rx(e)
c) Incastrarea: legatura prin care un solid rigid este imobilizat in totalitate. In zona de incastrare iau
nastere o infinitate de forte de legatura dupa legi de distributie necunoscute stfel ca aceasta infinitate
de forte de legatura nu se poate determina.
este legatura prin care un solid rigid/corp in gneral i se elimina toate mobilitatiile ( 0 grade de libertate)
iar din punct de vedere mecanic introduce 6 necunoscute care sunt proiectiile elementelor torsorului de
reducere al fortelor de legatura A din incastrare pe acelasi sistem de coordonate (Rxi; Ryi; Rzi ; Moxi;
Moyi; Mozi )

Triedrul lui Frenet: este un sistem de referinta mobil triortogonal cu originea plasata in punctul
material a carei miscare se studiaza si pe urma toate cele 3 axe:
*(Tau)- tangenta de versor. Tangent la traiectorie si cu sens pozitiv in sensul miscarii.
*(Miu)-normala principala de versor cu directia si cu sensul catre centrul de curbura si impreuna cu
Tau determina planul oscilator.
*(Beta)-binormala de versor: perpendiculara pe planul oscilator si cu sensul dirijat astfel incat
impreuna cu Tau si Miu sa formeze un sist drept in ordinea Tau, Miu, Beta.

t=0

Mo Beta

Tau v

r
Miu aTAU

Ro=raza de viteza : v v * *
curbura
acceleratia: a a * a
Miscarea circulara in Triedrul lui Frenet: studiul miscarii circulare a punctelor
materiale se face in sistem de referinta, Triedrul lui Frenet prin particularizarea in realtiile obtinute la
cap 6.2:

* * a aTAU t=0
a a * a *
a ; a ( Ro)
tau
M
miu Mo
o

b)Miscarea circulara uniforma

ct
aMIU
* t o
b1)Miscarea circulara variata :

ct * t o
1
* * t 2 o t o
2
Miscari particulare ale solidului rigid:
*Miscarea de translatie a solidului rigid: Un solid rigid executa miscare de translatie daca o dreapta
solidara cu acesta ramane in tot timpul miscarii paralela cu ea insasi sau paralela cu o dreapta fixa din
spatiu. Ex. biela de cuplare a rotiilor locomotivei:

A B

Vo2(=Vo1)
Vo1

Pozitia solidului rigid la miscarea de translatie e determinata de cele 4 functii vectoriale si anume:

r10 [t ] X 10 (t ) * i1 Y10 (t ) * j1 Z 10 (t ) * k1
Pi
i i 1 ct z
j j 1 ct z1

k k 1 ct [a1]
r1i k V1

r
J y
k1 r10
V0
J1
j1 j y1

[a0]

X1
 Miscarea de rotatie cu axa fixa:
Un solid rigid executa o miscare de rotatie cu axa fixa daca doua din punctele sale raman in tot
timpul miscarii suprapuse cu doua puncte fixe din spatiu.
In schita de mai jos consideram un solid rigid ce executa o miscare de rotatie cu axa fixa. Ptr. studiul
acestuia alegem un sistem de referinta solidar cu rigidul Oxyz; o=o1; oz=o1z1;

z1;z Vi (xi;yi;zi)
ai

Pi

o1=o y1

x1

x
Miscarea plan paralela a solidului rigid: Un solid rigid executa miscare plan paralela daca un plan (Pi)
solidar cu acesta ramane in tot timpul miscarii suprapus cu un plan din spatiu numit plan director.

z1
ai

Pi

z
[Ci]

vi
r1i

k1 ri
y1
j1

i1
y
r10 k
j
r1j
i
x1 ry
aj

Pj
x
[Cj]

vj

Pozitia solidului rigid este determinata de cele 4 functii vectoriale adica:

r10 x10 i 1 y10 j 1

i cos * i1 sin * j1
j sin * i1 cos * j1
k k1 ct