Arderea carbunelui in pat fluidizat fierbator

(BFBC)
Facultatea de Antreprenoriat,Ingineria si Managementul Afacerilor

Studenti: Matei Catalina

Puruhniuc Monalisa
Tudoran Gabriela
Vintila Elena
Seria A
Grupa 1532

1
Cuprins
1.Introducere ................................................................................................................................... 3
2.Principiu de functionare ............................................................................................................... 4
3. Categorii de instalatii care functioneaza pe principiul arderii carbunelui in pat fluidizat ......... 5
4. Gazele rezultate in urma arderii in pat fluidizat fierbator ........................................................... 6
5.Impactul asupra mediului inconjurator ........................................................................................ 6
6. Beneficii ...................................................................................................................................... 7
7. Centrale ce functioneaza pe principiul arderii in pat fluidizat .................................................... 8
8. Concluzii ................................................................................................................................... 10

2
 1.Introducere
In interiorul carbunelui se gasesc urme de impuritati cum ar fi azotul si sulful. Cand
carbunele arde, aceste impuritati sunt eliberate in aer. In timp ce plutesc in aer, aceste substante
se pot combina cu vapori de apa (de exemplu: nori) si formeaza picaturile care cad pe pamant ca
forme slabe de acid sulfuric si acid azotic, numite de oamenii de stiinta ploi acide.
De asemenea, in interiorul carbunelui, exista si urme de minerale amestecate. Aceste
particule minuscule nu ard si din ele se formeaza cenusa, care ramane in urma arderii carbunelui.
Unele dintre aceste particulele sunt prinse in gazele de ardere si impreuna cu vaporii de apa
formeaza fumul care iese la cos. Particulele sunt atat de mici incat 30 dintre ele prinse cap la cap
ar fi egale cu latimea unui fir de par.
La fel ca toti combustibilii fosili, carbunele este format din carbon. Toate vietatile,
inclusiv oamenii, au in compozitie carbon. Atunci cand are loc arderea carbunelui, carbonul sau
se combina cu oxigenul din aer si formeza dioxidul de carbon. Dioxidul de carbon este un gaz
incolor si inodor, dar in atmosfera, este una dintre cauzele principale ale efectului de sera asupra
planetei noastre.
Asadar, carbunele este un combustibil murdar si extrem de poluant la ardere. In ultimii
20 de ani, oamenii de stiinta au dezvoltat metode de captare a poluantilor aflati in carbune,
inainte ca aceste impuritati sa poata fi scapate in atmosfera. In zilele noastre, avem tehnologii
care pot filtra 99% din particule si sa indeparteze mai mult de 95% din poluantii care creaza
ploile acide. De asemenea, noile tehnologii reduc si eliberarea de dioxid de carbon prin arderea
mai eficienta a carbunelui.
Una din modalitatile de curatare ale carbunelui este strivirea carbunelui in bucati mici si
spalarea acestora. O parte din sulf, care exista sub forma de mici pete in carbuni (numite sulf
piritic, deoarece este combinat cu fierul si formeaza pirita, cunoscuta si sub numele de aurul
nebunilor) pot fi spalate si indepartate. Procesul de spalare presupune introducerea bucatilor de
carbune intr-un rezervor umplut cu apa unde carbunele pluteste, in timp ce impuritatile de sulf se
scufunda.
Nu tot sulful din carbune poate fi indepartat in acest mod deoarece, o parte din acesta este
legat chimic de molecula de carbon. Acesta este sulful organic si nu poate fi indepartat prin
spalare. Au fost testate mai multe procese de amestecare a carbunelui cu substante chimice care
sa desprinda moleculele de sulf de carbune, dar s-au dovedit prea scumpe. Oamenii de stiinta
inca lucreaza pentru a reduce costurile acestor procese chimice de curatare.
La majoritatea centralelor electrice moderne (toate instalatiile construite dupa 1978) li se
cere sa aiba dispozitive speciale instalate care sa curete sulful din gazele rezultate din arderea
carbunelui inainte ca acesta sa ajunga la cos. Denumirea tehnica pentru aceste dispozitive este
unitati de desulfurizare a gazelor, dar majoritatea oamenilor le numesc epuratoare.

3
 2. Principiu de functionare

Cand un aer sau un gaz distribuit uniform trece in sus printr-un pat divizat de particule
solide, cum ar fi nisipul sprijinit pe o sita fina, particulele sunt miscate cu o viteza redusa. Viteza
aerului e crescuta treptat, si astfel se ajunge intr-un punct in care particulele sunt suspendate in
fluxul de aer patul se numeste fluidizat.
O data cu cresterea vitezei aerului, se formeaza bule, turbulente, amestecare rapida si
formarea suprafetei patului. Patul de particule solide prezinta proprietatile unui lichid care fierbe
si presupune aparitia unui fluid - pat fluidizat cu barbotare. La viteze mai mari, bulele dispar,
iar particulele sunt suflate din acest pat. Prin urmare, o anumita cantitate de particule trebuie sa
fie recirculata pentru a mentine un sistem stabil pat fluidizat circulant.
Fluidizarea depinde in mare parte de marimea particulelor si viteza aerului. Viteza medie
a gazului creste mai repede decat viteza medie a solidului.
Diferenta dintre viteza medie solida si viteza medie a gazului este numita viteza de
alunecare. Pentru a se efectua un bun transfer de caldura este de preferat sa se aleaga viteza
maxima de alunecare dintre solide si gaze.
Atunci cand particulele de nisip in stare fluidizata se incalzesc pana ajung la temperatura
de aprindere a carbunelui, si acesta este injectat continuu in pat, carbunele va arde rapid si va
atinge o temperatura uniforma.
Arderea in pat fluidizat are loc la aproximativ 840 950 grade C. Aceasta temperatura
impiedica topirea cenusei si alte probleme asociate acesteia.
Temperatura de ardere inferioara este atinsa datorita coeficientului de transfer de caldura
ridicat rezultat din amestecarea rapida in patul fluidizat si extragerea eficienta a caldurii prin
tuburi si peretii patului . Viteza gazului este mentinuta intre viteza minima de fluidizare si viteza
antrenarii particulelor. Acest lucru asigura o functionare stabila a patului si evita antrenarea
particulelor in fluxul de gaz.

4
3. Categorii de instalatii care functioneaza pe principiul arderii carbunelui in
pat fluidizat

Arderea carbunelui in pat fluidizat fierbator

Arderea carbunelui in pat fluidizat circulant
Particulele din patul fluidizat se afla intr-o permanenta stare de agitatie (fierbere).
Gazele de ardere ies pe la partea superioara a focarului si sunt evacuate in atmosfera prin
intermediul unui cos, dupa ce in prealabil au fost desprafuite. In interiorul focarului sunt imersate
tevi prin care trece agentul de lucru apa-abur.
In cazul cazanelor cu ardere in pat fluidizat circulant , principiul de functionare este
asemanator cu cel al cazanelor cu ardere in pat fluidizat fierbator, insa apare o diferenta care
consta in prezenta la iesirea din focar a unui ciclon. In acest ciclon sunt retinute si retrimise in
focar particulele grele de carbune care nu au ars in intregime, precum nisip si cenusa, care au fost
antrenate in patul fluidizat de catre gazele de ardere. In concluzie, patul fluidizat nu mai este
stationar , aparand o bucla de circulatie.
Prezentul proiect se concentreaza pe arderea carbunelui in pat fluidizat fierbator.

5
 4. Gazele rezultate in urma arderii in pat fluidizat fierbator

In urma arderii carbunelui, gazele de ardere pot fi folosite pentru a antrena o turbina ce
produce electricitate.
Gazele care ies din turbina sunt suficient de fierbinti pentru a fierbe si a produce abur care poate
roti un alt tip de turbina pentru a genera chiar si mai multa energie electrica.
Impuritatile din carbune - cum ar fi sulful, azotul si multe alte elemente - pot fi aproape
in intregime filtrate atunci cand carbunele este transformat intr-un gaz (un proces numit
gazificare).
Oamenii de stiinta au gasit moduri de a elimina 99,9% din particulele de sulf si
impuritatile mici din gazul de carbune. Gazeificarea carbunelui este una dintre cele mai bune
metode pentru a curata poluantii din carbune.
Gazele de carbune - monoxid de carbon si hidrogen - nu trebuie sa fie arse. Ele pot fi de
asemenea utilizate ca substante chimice valoroase. Oamenii de stiinta au dezvoltat reactii
chimice care transforma monoxidul de carbon si hidrogenul, in orice, de la combustibili lichizi
pentru autoturisme si camioane pana la periute de dinti din plastic. Gazeificarea carbunelui ar
putea fi una dintre cele mai promitatoare modalitati de utilizare a carbunelui in viitor, pentru a
genera energie electrica si alte produse de valoare.

5.Impactul asupra mediului inconjurator

Poluarea cu SO2
Evacuarea gazelor arse si a poluanilor se face prin cosuri de fum, dar difuzia poluantilor nu
are loc imediat ce acestia parasesc cosul, ci pe distante de la cateva zeci de metri pana la cateva

6
sute de kilometri, in functie de puterea de emisie a sursei. Una dintre noxele gazoase emise este
bioxidul de sulf, al carui traseu se intinde pe distante mari, de pana la sute de kilometri, cu
posibilitatea traversarii granitelor, existant astfel pericolul unei poluari transfrontaliere.

Poluarea cu praf de carbune

Gospodariile de combustibil solid (carbune) reprezinta una dintre sursele de poluare cu praf.
Este vorba despre praful de carbune care, de regula, are o actiune zonala , in incinta depozitului
sau a termocentralei; are o actiune negativa asupra sanatatii personalului muncitor din zona
carbunariei. Zonele cele mai puternic poluate din gospodaria de carbune sunt statia de concasare,
buncarele de carbune din turnul de capat, precum si masinile combinate si masinile de preluare
din depozit.

Poluarea radioactiva
Prin ardere, combustibilii solizi si, cu precadere, carbunele energetic, prezinta un anumit
grad de radioactivitate . Acesta are elemente radioactive cu timp foarte mare de dezintegrare,
astfel ca, depozitarea trebuie facuta initial in bazine pentru racirea acestuia si apoi definitiv in
recipiente rezistente la coroziune si in locuri special amenajate.
Avand in vedere aspectele prezentate, arderea carbunelui in pat fluidizat s-a dovedit a fi
foarte favorabila din punct de vedere al impactului asupra mediului . In acest sens se
mentioneaza urmatoarele elemente:
o Temperatura in interiorul focarului este mentinuta in intervalul 750-900 grade Celsius.
Acest interval este favorabil reactiei dintre calcar si oxizii de sulf generati in timpul
arderii. Deci, prin injectia calcarului in focar o data cu combustibilul , se realizeaza o
reducere a concentratiei de SO2, eliminandu-se sau diminuandu-se capacitatea instalata
in alte instalatii de desulfurare amplasate la iesirea din cazan. Eficienta desulfurarii
realizata in interiorul focarului poate depasi 90%.
o Temperaturile scazute din interiorul focarului nu favorizeaza aparitia oxizilor de azot.
Concentratiile adminisibile de Nox in gazele de ardere evacuate in atmosfera pot fi
respectate doar prin aplicarea unor masuri primare , nefiind necesara prevederea unor
filtre speciale.

6. Beneficii

Prin actiunea de rostogolire, calcarul este amestecat cu carbunele. Calcarul actioneaza ca

un burete ce absoarbe poluantii de sulf. In timpul arderii carbunelui in patul fluidizat fierbator,
acesta elibereaza sulf. Insa, la fel de rapid, calcarul se rostogoleste si capteaza sulful. Se produce
o reactie chimica in care gazele de sulf se transforma intr-o pulbere uscata care poate fi curatata

7
din cazan. (Aceasta pulbere uscata, numita sulfat de calciu, poate fi transformata in rigips, cel
care se foloseste in constructia peretilor caselor.)

Se arde la rece. In acest context, rece are o temperatura destul de ridicata, cam 760
de grade Celsius. Insa cazanele de carbune mai vechi opereaza la temperaturi duble (1648 grade
Celsius). NOx se formeaza cand temperatura de ardere a combustibilului este destul de mare
incat sa sparga moleculele de azot din aer, facand astfel ca atomii de hidrogen sa se reuneasca cu
cei de oxigen. Dar temperatura de 1648 de grade Celsius nu este suficienta ca actiunea de mai
sus sa se intample, asa ca intr-un pat de ardere fluidizat fierbator se formeaza foarte putin NOx.
In procesul de ardere in pat fluidizat fierbator se poate arde carbune foarte murdar si se pot
elimina mai mult de 90% din poluantii de sulf si azot. In acelasi timp, acest proces, poate arde
aproape orice altceva (lemn, traverse de cale ferata, chiar si zat de cafea ud).

Arderea carbunelui in pat fluidizat fierbator produce o presiune a gazelor de ardere care
poate roti o turbina cu gaz pentru producerea de electricitate. In acelasi timp poate fierbe apa
pentru turbina cu aburi, de unde rezulta doua surse de electricitate din acelasi combustibil.

Procesul de ardere in pat fluidizat fierbator sub presiune este cel mai eficient mod de
ardere a carbunelui. De fapt, viitoarele cazane care vor implementa aceasta metoda, vor fi
capabile sa genereze cu 50% mai multa energie electrica, decat cele ce vor folosi o centrala
electrica normala, utilizand aceeasi cantitate de carbune. Pentru ca foloseste mai putin
combustibil pentru a produce aceeasi cantitate de energie, o varianta mai eficienta a arderii in pat
fluidizat fiebator sub presiune va reduce cantitatea de dioxid de carbon (efect de sera) rezultat
din arderea carbunilor.

7. Centrale care functioneaza pe principiul arderii in pat fluidizat

A. Gardanne Franta

La centrala Gardanne, a fost inlocuit un cazan pe carbune pulverizat cu un AFBC, care a

fost pus in functiune in 1996. Aceasta reabilitare a determinat scaderea emisiilor, exprimate in
grame/kWh, pentru SO2 de 23 de ori si pentru NOx de 3 ori.

8
 Cazanul are o putere termica de 610 MWt si o productie nominala de abur de 700 t/h.
Parametrii nominali ai aburuli sunt 169 bar, repectiv 567 grade Celsius.

Combustibilul utilizat este huila cu un continut ridicat de sulf. Desulfurarea se realizeaza

cu o eficienta de 97%.

B. Centrala de la Northside

Un alt exemplu este acela de la Northside Station, in Jacksonville (SUA), unde au fost
reabilitate 2 unitati de 265 MW fiecare. Ele sunt destinate a functiona atat pe carbune, cat si pe
cocs de petrol.

Reducerea emisei de SO2 se face prin injectarea de reactivi in focar si prin prevederea
unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere evacuate din cazan. Eficienta totala a
desulfurarii poate atinge in aceste conditii 98%.

Productia de NOx este limitata de temperaturile destul de scazute din focare (880 grade
Celsius).

C. Centala TUROW- Polonia

Rentabilitatea acestei centrale de lignit, echipata cu 6 grupuri cu puteri unitare initiale de

200 MW, a fost realizata inlcuind cazanele existente cu cazane cu pat fluidizat si instaland
turbine noi, cee ace a permis atingerea de puteri unitare de 235 MW (pentru 3 grupuri) si de 261
MW (pentru celelalte 3 grupuri). In cele ce urmeaza sunt prezentate principalele caracteristici ale
acestor unitati.

Combustibil: lignit

Analiza aproximativa a combustibilului:

uimditate 44%

9
 materii volatile 19,8%
carbon 13,7%
cenusa 22,5%
Performantele generale dupa reabilitare prin AFBC (prima etapa: 3 grupuri):

puterea de grup: 235 MW

debit abur viu: 185,4 kg/s
presiune abut viu: 137 bar
temperatura abur viu: 540 grade C
randament cazan : 90%
nivel emisii: SO2: 140 g/GJ
NOx: 150g/GJ
CO: 135 g/GJ
Pulberi: 50 g/GJ

Performante generale dupa reabilitare prin AFBC (a doua etapa: 3 grupuri):

Puterea de grup: 261 MW

Debit abut viu: 195.5 kg/s
Presiune abut viu : 167 bar
Temperatura abur viu: 565 grade C
Randament cazan: 91%

8. Concluzii

Cazanele FBC pot arde combustibil cu o eficienta de peste 95%.

Cazanele FBC pot fi operate cu o varietate mare de combustibili. De exemplu : namol

plutitor, rebuturi de la masina de spalat, deseuri agro. Acestea pot fi arse in mod

10
 eficient. Pot fi alimentate fie independent, fie in combinatie cu carbune in acelasi
cuptor.
Cazanele pot arde carbunii cu continut de cenusa de pana la 62% si cu valoarea
calorifica de 2500 kcal/kg. Chiar si un continut de carbon de 1% poate sustine arderea
in pat fluidizat.
Controlul poluantilor. SO2 format poate fi minimizat introducandu-se calcar sau
dolomita pentru carbunii care emit mult sulf in timpul arderii.( 3% calcar este
necesar pentru fiecare 1% sulf din carbune.)
Coroziunea si eroziunea sunt mai mici datorita temperaturii mici de ardere,
moliciunea cenusei si viteza particulelor scazuta (1m/sec).
Indepartarea usoara a cenusei- nu se mai formeaza zgura deoarece temperatura
furnalului este cuprinsa intre 750 si 900 grade Celsius. In cazanele FBC, chiar si
carbunele cu fuziune redusa de temperatura poate fi ars fara sa formeze zgura.
Indepartarea cenusei este mai usoara, intrucat aceasta curge sub forma de lichid din
camera de ardere.
CO2-ul din gazele de ardere ajunge la 14-15%. Prin urmare, cazanul FBC poate
functiona cu exces de aer foarte mic ( 20-25%).
Sisteme automatice pentru manipularea carbunelui si cenusei pot fi adaugate, facand
astfel situatia usor de operat, in comparatie cu instalatiile de gaz sau petrol.
Rezistenta durabila. Absenta componentelor care se misca in zona de combustie face
ca gradul de rezistenta sa creasca, iar costurile de mentenanta sa scada.

11
 Bibliografie

o http://www.kovosta.cz/en/fuels.html
o http://www.em-ea.org/Guide%20Books/book-2/2.6%20FBC.pdf
o http://www.fe.doe.gov/education/energylessons/coal/coal_cct4.html
o http://cceei.energ.pub.ro/www.intec.ro/fisiere/capitolul%203.pdf
o Lazaroiu,Ghe. Impactul CTE asupra mediului, Editura POLITEHNICA
press,Bucuresti
o www.wikipedia.ro

12