Universitatea Politehnica din Bucureti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria i Managementul Afacerilor

Specializarea: Ingineria i Managementul Afacerilor

Proiect de investiie pentru compania

CREDIT EUROPE BANK

MATERIA

FEZABILITATEA I EFICIENA INVESTIIILOR

POANE ALEXANDRA IOANA

GRUPA 1543, SERIA B, ANUL IV

ndrumtor:

Conf. Dr. Ing. Doina erban

Sl. Drd. Andreea Dumitrescu

1
CUPRINS

CAPITOLUL I: PREZENTAREA ORGANIZATIEI

I.1 DOMENIUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI

I.2 DESCRIEREA BUNULUI (PRODUS/SERVICIU)

1.3 CONCURENTII. COTA DE PIATA

CAPITOLUL II: IDENTIFICARA OPORUNITATII DE INVESTITIE

II.1 ANALIZA INTERNA SI EXTERNA

II.2 ARGUMENTAREA IDEII DE INVESTITIE. IDENTIFICAREA EFECTELOR

POTENTIALE DIN IMPLEMENTAREA INVESTITIEI

II.3 CATEGORII DE INVESTITII

CAPITOLUL III: EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII

III.1 VAN, RIR, PR, PRA

ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR

III.2 CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIENTA (COTE+INTERPRETARE)

CAPITOLUL IV: ANALIZA RATELOR FINANCIARE

CAPITOLUL V: CONCLUZII, INTERPRETARE, ARGUMENTAREA DECIZIEI

2
CAPITOLUL I: PREZENTAREA ORGANIZATIEI

Credit Europe Bank este prezenta pe piata

financiar bancara inca din anul 1993, sub
titulatura Banca de Credit Industrial si
Comercial. In anul 2000 devine Finansbank,
ca mai apoi, in 2007, sa primeasca denumirea Credit Europe Bank.Credit Europe Bank
(Romania) S.A. este activa pe piata romaneasca din luna februarie anul 2000.

In calitate de institutie financiara universala, banca asigura o gama larga de produse si

servicii pentru aproximativ 500.000 de persoane fizice, IMMuri si corporatii, prin
intermediul unei retele alcatuite din 57 de sucursale, agentii si puncte de lucru.

Banca are in prezent 829 angajati in Romania din care 695 angajati in Bucuresti,
prezenti in sucursale, agentii, puncte de lucru si sediul central. Face parte din Credit
Europe Bank N.V. organizatie cu sediul central in Olanda, ce numara in Europa 150 de
sucursale, 756 ATM-uri, aproximativ 21.000 puncte de vanzare si mai mult de 24.000
terminale POS. Este prezenta in 11 tari cu un numar de 4500 de angajati;. Oferim
produse bancare de baza in 7 tari din Europa: Belgia, Germania, Olanda, Malta,
Ucraina, Romania si Rusia.

Credit Europe Bank (Romania) S.A. este activa pe piata romaneasca din luna februarie
anul 2000. In calitate de institutie financiara universala, banca deserveste toate
segmentele economice cu o gama variata de produse si servicii, cum ar fi credite de
consum, carduri, conturi de economii, certificate de depozit, credite pentru IMM-
uri,finantarea capitalului de lucru,finantarea de proiecte si a comertului international.

In prezent banca detine in Romania 70 de sucursale si agentii, avand 1700 de angajati,

iar pana la sfarsitul anului 2007, Credit Europe Bank vizeaza largirea retelei la peste
100 de sucursale si 2000 de angajati.

Credit Europe Bank se pozitioneaza ca o banca internationala, parte din Grupul FIBA cu
peste 7 ani de experienta pe piata locala si 20 de ani de experienta in Europa, o banca
mai apropiata de clienti, care ofera produse si servicii inovatoare.

Finansbank A.S. Turcia a fost detinuta de Grupul FIBA, cu o valoare totala a activelor de
9 miliarde USD si cu un capital al actionarilor de 1 miliard USD. Politica de rebranding a

3
Finansbank in Credit Europe Bank va fi implementata in toate bancile din Romania,
Rusia, Olanda, Elvetia si Ucraina, banci care fac parte din grupul FIBA.

I.1 DOMENIUL DE ACTIVITATE

Principala pia pe care activeaza banca este piaa produselor i serviciilor bancare din
Romnia. Misiunea organizatiei este aceea de a oferi servicii financiare care creeaz
valoare pentru clieni.

Viziune: S fim partenerul preferat pe segmentele principale de activitate.

Valori
Orientare ctre client

Succesul clienilor notri este i succesul nostru, de aceea toate deciziile noastre au n
vedere necesitile acestora. Doar lucrnd mpreun le putem propune produse i
servicii inovatoare, eficiente i construite pe msur, oferindu-le tot sprijinul n
ndeplinirea obiectivelor.

Integritate

Integritatea este principiul esenial de ac iune al Credit Europe Bank, nu doar un

concept teoretic. Acesta definete obligaia noastr de a oferi ncredere i siguran
printr-un comportament etic i n temeiul legilor, normelor i procedurilor i de a
promova i pstra standarde nalte de profesionalism att n comunitate ct i la locul
de munc.

Profesionalism

Prin profesionalism Credit Europe Bank n elege asumarea angajamentului pentru o

dezvoltare continu. Profesionalismul stimuleaz calit ile, calificrile, cuno tin ele i
diversitatea necesare ca angajaii s ii ndeplineasc sarcinile cu competen i
integritate. De asemenea, spiritul de echip ne ajut s ne atingem elurile.

Transparen

Credit Europe Bank se angajeaz s i prezinte produsele ntr-un mod ct mai

transparent. Mai mult, transparenta este pentru banca noastr un element important al

4
bunelor practici n afaceri, fie c vorbim despre produse si servicii, standarde financiare
sau procese de decizie la nivel de management.

I.2 DESCRIEREA BUNULUI/SERVICIULUI

In calitate de institutie financiara universala, Credit Europe Bank deserveste toate

segmentele economice cu o gama variata de produse si servicii, cum ar fi: credite de
consum, carduri, conturi de economii, certificate de depozit, credite pentru IMM-uri,
finantarea capitalului de lucru,finantarea de proiecte si a comertului international.

PRODUSELE ORGANIZATIEI

CARDURI:
CardAvantaj emis sub sigla MasterCard si Visa
Optimo Card
Carduri de credit
Carduri de debit
Carduri business
Carduri de salarii

DEPOZITE
CREDITE
Credite pentru capital de lucru
Credite de investitii
Credite non-cash

I.3 CONCURENTII. COTA DE PIATA

Avnd n vedere specificul activitii desfurate, concurenii bncii noastre sunt toate
bncile comerciale, persoane juridice romne sau strine, care i desfoar
activitatea n cadrul pieei bancare romneti. Principala pia pe care concureaz
banca este piaa produselor i serviciilor bancare din Romnia.

n ceea ce privete ponderea pe pia a produselor bncii, situaia se prezint astfel:

5
 cota de pia pe depozite: 1,15%;
cota de piata pe carduri de cumparaturi: 2%;
cota de pia pe credite persoane juridice: 0,80%;
cota de pia pe credite persoane fizice: 0,15%.

Principalii competitori pe linii de business i servicii, conform analizelor efectuate de

banc, se identific:

Carduri de cumparaturi: ING Bank, BANCPOST; Raiffeisen, Unicredit

credite persoane juridice: Banca Transilvania, CEC Bank, Raiffeisen Bank;
credite persoane fizice (inclusiv carduri de credit): Banca Transilvania, Intesa
Sanpaolo Bank, Piraeus Bank; BRD; CEC Bank; Alpha Bank; BCR; RBS;
Raiffeisen Bank; Banca Romaneasca; Unicredit; OTP Bank; Garanti Bank;
BANCPOST; Millennium Bank; ING Bank
depozite: Banca Transilvania, Marfin Bank, Garanti Bank International N.V.,
Alpha Bank, ProCredit Bank; BRD; CEC Bank; BCR; RBS; Raiffeisen Bank;
Banca Romaneasca; Unicredit; OTP Bank; Garanti Bank; BANCPOST;
Millennium Bank; ING Bank
Carduri debit: Intesa Sanpaolo Bank, Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca
Romneasc; Carpatica; BRD; CEC Bank; BCR; RBS; Raiffeisen Bank;
Unicredit; OTP Bank; Garanti Bank; Millennium Bank; ING Bank; Leumi Bank;
Banca Italo Romena; Volksbank; ATE Bank.

CAPITOLUL II: IDENTIFICARA OPORUNITATII DE INVESTITIE

II.1 ANALIZA INTERNA SI EXTERNA A ORGANIZATIEI

MEDIUL DE AFACERI AL BANCII

Mediul extern este alcatuit din totalitatea factorilor exteriori care actioneaza asupra
firmei, influentndu-i activitatea numiti si agenti de mediu.

MICROMEDIUL

Activitatea oricarei institutii financiar- bancare este indisolubil legata deactivitatea unor
agenti de mediu cu care acesta intra n relatii specifice impuse de continutul proceselor
derulate. Fata de firmele din alte sectoare ale activitatii umane, raporturile institutiei cu
factorii de mediu sunt mult mai strnse, frecvente si n consecinta si efectele
mai puternice.

6
Din acest motiv, supravegherea mediului pentru institutia financiar- bancara
este o necesitate, deoarece n cadrul acestuia apar si se manifesta amenintari si
oportunitati a caror cunoastere este obligatorie pentru buna desfasurare a activitatii.

Factorii care influenteaza micromediul organizatiei sunt:

a. Furnizorii de disponibilitati banesti formeaza un prim grup de agenti de mediu cu

care banca intra n relatii de piata specifica:
clientii n calitate de cumparatori ai produselor si serviciilor financiar-
bancare apar n postura de furnizori de disponibilitati banesti
ca deponenti, platitori ai ratelor de credit ajunse la scadenta
bancile corespondente, n calitate de intermediari de operatiuni ntre
clientiicare n urma compensarilor reciproce apar n postura de debitori,
detinator al contului curent al bancii.
bancile creditoare si intermediarii financiari de pe piata monetara, de lacar
e bancile pot achizitiona prin cumparare de produse bancare disponibilitati
banesticare sa le acopere nevoile temporare.
b. Beneficiarii disponibilitatilor banesti formeaza un alt grup inclus n micromediu,
care intra n relatii de piata cu banca, achizitionnd unul din cele mai importante
produse bancare, creditul. Ca profil, acestia nu difera de furnizorii de
disponibilitati banesti ci doar ca postura n care se plaseaza, cea de debitori si ca
modalitate de achizitie a produselor bancare.
c. Concurentii, sunt agenti din cadrul micromediului, care ofera produse siservicii
similare, n cadrul pietei.
d. Furnizorii de echipamente si prestatorii de servicii nebancare include agentii
economici care, n baza unor relatii de vnzare - cumparare asigura
resurselemateriale necesare desfasurarii activitatilor bancilor.
e. Furnizorii de forta de munca sunt agentii de mediu cu care banca sentlneste pe
piata fortei de munca : oficii de forta de munca, unitati de nvatamnt,firme de
recrutare si plasare a fortei de munca si concurentii al caror personal poate
fiatras prin mijloace apartinnd resurselor umane.
f. Banca Centrala

Acesti agenti de mediu actioneaza n mod diferit asupra institutiei financiar-

bancare, unii regasinduse la nivelul centralei altii la nivelul unitatilor operative,
micromediul putnd fi structurat corespunzator n: micromediul centralei si
micromediul unitatii operative.

MACROMEDIUL

Prin continutul sau, activitatea bancara este cauza si efect al activitatilor desfasurate
n economie legate de aparitia si utilizarea eficienta a unor disponibilitati banesti.

7
 Activitatea bancara se afla n relatii de concurenta cu achizitia de bunuri si cu
investitiile, n situatia n care detinatorii unor disponibilitati banesti le orienteaza spre
investitii, dar si de cooperare, atunci cnd cei care doresc sa investeasca nu au
mijloace banesti necesare.

Este evident rolul pe care l au o serie de factori ai dezvoltarii economice

deansamblu asupra activitatii bancare. Acestia alcatuiesc macromediul si sunt
constituiti ngrupe dintre care cele mai importante sunt:

a. Factorii economici
distributia veniturilor -puterea de cumparare a consumatorilor este
dependenta de nivelul veniturilor curente, al preturilor, economiilor,
nivelul dobnzilor si disponibilitatea creditelor
fiscalitatea n fundamentarea politicii fiscale este necesar sa se
gaseascaun echilibru ntre marimea resurselor bugetare atrase prin
impozite si taxe si marimeaveniturilor lasate la dispozitia agentilor
economici,
politica bancara creditele bancare transfera puterea de cumparare din
viitor n prezent, n perioada rambursarii creditului si a
dobnzilor aferente,consumatorul va dispune de un nivel mai redus
al venitului disponibil pentru cheltuielile curente, nsa o rata ridicata a
dobnzii va descuraja consumatorii sa se mprumute, va stimula
economiile si achizitia bunurilor de valoare redusa,
evolutia cursului valutar,
evolutia economiei

b. Factorii politici:
legile
organismele guvernamentale si diversele grupuri de presiune.

Legislatia ndomeniul bancar are trei mari obiective: protejarea concurentei, protectia
consumatorilor si protectia intereselor societatii.

c. Factorii socio-demografici:
Cresterea accentuate a populatiei la nivel mondial
Modificarea structurii pe varste a populatiei
Cresterea nivelului de educatie
Modificarea structurii familiei
Modificarea geografica a populatiei
Cresterea gradului de segmentare a pietei
d. Factorii culturali
Stabilitatea valorilor cultural fundamentale in timp

8
 Existenta microculturilor
Evolutia valorilor culturale secundare

MEDIUL INTERNATIONAL

Prin specificul sau, activitatea financiar- bancara este puternic influentata de

evolutia mediului international, att monetar financiar ct si politic si economic.

Implicatiile acestuia sunt directe, puternice si permanente. O astfel de trasatura se

constituie ntr-o particularitate a conceptului de mediu n activitatea financiar- bancara.
Evolutiile mediului international asupra sistemului financiar- bancar remarcate la finele
deceniului trecut pot fi sintetizate astfel :

expansiunea continua a comertului cu bunuri si servicii ;

renuntarea la cursuri valutare fixe
expansiunea rapida a eurodolarului ;
internationalizarea tranzactiilor monetare si financiare ;
crearea datoriei externe a tarilor lumii a treia ;
eliberarea, globalizarea si amplificarea fenomenelor de capital ;
inventivitatea n domeniul platilor si inovatiile n domeniul
operatiunilor financiare;
modificarea numarului si caracterului institutiilor financiare

II.2 ARGUMENTAREA IDEII DE INVESTITIE.

IDENTIFICAREA EFECTELOR POTENTIALE DIN IMPLEMENTAREA
INVESTITIEI

Credit Europe Bank este cunoscuta pe piata din Romania in special

p e n t r u c a r d u r i l e d e c u m p a r a t u r i . O recunoatere de care se bucur din plin
este CardAvantaj, un nume cu o rezonan special pentru banca.

n urm cu mai mult de 10 ani acest brand aducea, pentru prima dat n Romnia, un
instrument de plat n rate cu zero dobnd, uor de neles, uor de utilizat. De la
introducerea sa pe pia, CardAvantaj are peste 300.000 de utilizatori, clieni care l-au
utilizat cu folos, gsind cele mai potrivite soluii n cadrul unei reele proprii de cteva mii
de comerciani - cea mai dezvoltat din Romnia.
9
Desi activitatea pe segementul cardurilor de cumparaturi este dezvoltata, in urma unei
analize interne se observa ca principalul deficit al firmei il reprezinta timpul mare de
emitere a unui card catre client. Procedura de emitere a cardului din momentul in care
se face prima verificare si pana la analiza finala, dureaza cateva zile. Clientii devin
astfel nemultumiti de timpul mare de asteptare.

Pentru rezolvarea acestei probleme, banca doreste sa achizitioneze un nou soft bancar
care sa permita realizarea analizei finale a clientului in doar cateva ore.

BUNURI NECESARE VALOARE (RON)

Instruirea angajatilor din departament I1 1.000

Achizitionare calculatoare I2 64.000
Achizitionarea soft-ului I3 3.935.000
Valoarea totala a investitiei I4 4.000.000

DIMENSIONAREA INVESTITIE

It = Id + Icl + + alte cheltuieli

It = investiia total;

Id = investiia direct/ de baz calculatoare + achizitionare soft

Icl = investiia colateral instruirea personalului

It= 1000+64000+3935000 = 4.000.000 Ron

Valoarea totala a proiectului de investitii propus este de 4 milioane Ron.

BENEFICIARI I EFECTE ALE INVESTIIEI

BENEFICIARI EFECTE

CREDIT EUROPE BANK Ctigarea unui numr mai mare de clieni.

Obinerea unor profituri mai mari.

10
 POTENTIALII CLIENTI
Angajaii CREDIT EUROPE BANK
II.3 CATEGORII DE INVESTITII
Noul soft va reduce timpul de asteptare al
clientilor pentru aflarea rezultatului analizei
Acces mai rapid la informatii, ceea ce
contribuie la imbunatatirea activitatii in
cadrul departamentului
Imbunatatirea relatiei intre angajatii firmei si
client prin oferirea unor informatii utile intr-un
timp cat mai redus.

Investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se asigura achizitionarea de noi

mijloace fixe si dezvoltarea sau perfectionarea celor existente. Are ca scop folosirea
unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare.

In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul present
pentru un consum viitor, posibil si incert.

In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre ele presupun tranzactii
financiare intre agentii economici, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor
bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale, mijloacele de transport
etc.

In primul caz , investitorul intra in posesia unor active specifice :actiuni, obligatiuni,
certificate de deposit. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici,
companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii
financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face
o delimitare precisa deoarece cele doua tipuri coexista.

CLASIFICAREA INVESTITIILOR

1. Investitiile ca mijloace fixe noi

Mijloace fixe inexistente anterior

Mijloace fixe noi, destinate inlocuirii celor vechi
Dezvoltarea mijloacelor fixe vechi

2 . Dup a s tr uc tu ra lo r, se deo sebe sc :

Lucrari de constructii montaj: cladiri, constructii

speciale, montaj si utilaje
11
 Uttilaje si instrumente
Lucrari geologice si de foraj
Alte investitii

CAPITOLUL III: EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII

ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR (CASH FLOW)

Durata de exploatare: 4 ani

Durata de implementare a proiectului de investitii: 1 an

Alte

(1+r)^n 1/
Cheltuielile Cheltuielile
Perioada

cheltuieli
It cu salarii administrat CT V VN CTA
externe
fixe ive fixe
fixe
1 4.000.000 4.000.000 0.00 -4.000.000 0.89
2 - 2.0450.070 7.890.012 3.787.280 12.607.309 800.000 1.040.877,7 0.80 12.885.847,2
3 - 1.990.000 8.000.000 3.800.200 12.492.000 2.200.000 2.723.915,8 0.71 12.019.320
4 - 2.000.100 8.500.000 3.000.100 14.001.550 3.600.000 4.723.579,22 0.64 11.640.992
5 - 1.800.000 9.000.000 3.200.450 15.440.750 4.100.000 5.241.651,61 0.57 17.981.227

DETERMINAREA CASH FLOW -ULUI

0 1 2 3 4
CF -4.000.000 800.000 2.200.000 3.600.000 4.100.000
CFA -4.000.000 972.973 1.512.200 2.315.000 3.143.600
CFAc -4.000.000 -3.027.027 -1.514.827 800.173 3.943.773

12
CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIENTA

VAN - VALOAREA ACTUALA NETA

d
VP 0 d
It d C exp
VAN
i 1 (1 R a ) n
i 1 (i R a ) n
i d 1 (1 R a ) n

Ra= Rata de acutalizare

CFD = Cash-flow-ul generat de investitie

4.000.000 800.000 2.200.000 3.600.000 4.100.000

VAN
(1 0,1) 1 (1 0,1) 2 (1 0,1) 3 (1 0,1) 4 (1 0,1) 5

VAN = - 3.636.363,64 + 661.157,02 + 1.652.892,56 + 2.458.848,44+2.807.238,57

VAN = 3.943.773 > 0

Deoarece VAN >0 => Proiectul de investitii analizat va fi acceptat

RIR RATA INTERNA DE RENTABILITATE

Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul
caruia acesta nu este eficient.

INVESTITIE - 4.000.000
CF1 800.000
CF2 2.200.000
CF3 3.600.000
CF4 4.100.000
Rata de actualizare 10 %

13
 RIR 135%

Interpretare RIR:

Pentru ca proiectele de investiii s fie acceptate trebuie ca RIR s fie

superioar ratei de rentabilitate cerute e ac ionari
Cu ct RIR este mai mare, cu att proiectul este mai bun.

PR PERIOADA DE RECUPERARE

PR = 1 an

PR actualizata = 1+ 800.173/3.143.600 = 1 + 0,25 = 1,25 ani < 2 ani

Proiectele care au perioada de recuperare 2 ani, vor fi acceptate => PR =1,25 < 2 =>
Proiectul de investitie analizat va fi acceptat.

IP INDICELE DE PROFITABILITATE
IP=beneficiu/cost

IP = (800.000+2.200.000+3.600.000+4.100.000)/4.000.000 = 2,675

Rezultatul raportului beneficiu/ cost trebuie s fie > 1.

2,675 > 1 => Proiectul de investiie analizat se accepta

Raportul beneficii/costuri actualizate este supraunitar, ceea ce atest faptul c

ncasrile actualizate sunt superioare plilor actualizate. Acest indicator indic faptul c
prin prisma activitii operaionale proiectul este sustenabil din punct de vedere
financiar. Raportul beneficii/costuri actualizate este calculat pentru un orizont de
previziune de 4 ani i are valoarea de 2,675.

14
CAPITOLUL IV: ANALIZA RATELOR FINANCIARE

Situatia financiara a organizatiei Credit Europe Bank realizat

la 31 decembrie 2015

15
 Costul bunului vandut 750 Lei
Stocuri 600 Lei
Valoarea vanzarilor 121.828 Lei
Creante 55.824 Lei
Cash 85.600 Lei
Profit net 5.120.000 Lei

CALCULUL RATELOR FINANCIARE

I. RATELE DE ROTATIE
DENUMIRE FORMULA VALOAREA
1. Rata de rotatie a stocurilor RST Costul bunului vandut/Stocuri 1,25 ori
2. RST [an] 365/RST 292 zile
3. Rata de rotatie a creantelor RCR Volumul vanzarilor/creante 2,18 ori
4. RCR[an] 365/RCR 167,43 zile
5. Rata de rotatie a activelor totale Vanzari/AT 0,02 ori
6. RAT [an] 365/RAT 18250 zile
II. RATELE DE LICHIDITATE
1. Rata de lichiditate curenta RLC Active curente/Pasive curente 0,32 ori
2. Rata de lichiditate rapida RLR (AC-Stocuri)/PC 0,22 ori
3. RCASH Cash/ Pasive curente 3,48 ori
III. RATE DE PROFITABILTATE

1. Rata de profitabilitate a activelor Profit net/ Active totale 1,13 Ron

totale ROA
2. Rata de profitabilitate a capitalului Profit net/ Capitalul propriu 7,82 Ron
propriu ROE

I. RATELE DE ROTATIE
a. Rotatia stocurilor in cazul firmei este de 1,25 ori intr-un an. Cu cat rotatia
este mai rapida cu atat compania utilizeaza mai eficient resursele sale.
b. Rotatia stocurilor ca durata (zile) reprezinta numarul de zile in care se
realizeaza o rotatie complete a acestora. Perioada de complete rotatie a
stocurilor va fi considerate 365 zile, numarul de zile dintr-un an. In cazul
organizatiei, aceasta isi valorifica stocul in medie o data la 292 de zile

16
 c. Rotatia creantelor indica cat de rapid o companie isi vinde produsele si
incaseaz banii de la clienti. Rezultatul arata ca firma colecteaza creantele
sale, in medie, de 2,18 ori. Cu cat creantele sunt recuperate mai repede , cu
atat firma va incepe un nou ciclu economic de productie.
d. Rotatia creantelor ca durata(zile) exprimata in numarul de zile in care sunt
recuperate creantele, ofera o informatie mult mai complexa si mai explicita. In
cazul firmei analizate, perioada in care isi onoreaza datoriile data de furnizorii
si este de aproximativ 167 zile.
e. Rotatia activului total arata de cate ori isi roteste firma activele intr-o
perioada de 1 an. Indicatorul este cu atat mai favorabil cu cat are o valoare
mai mare. In cazul firmei analizate, rotatia activelor totale este de 0,02,

II. RATELE DE LICHIDITATE

a. Rata de lichiditate curenta RLC arata in ce masura Pasivele curente ale
oragnizatiei sunt acoperite de Activele curente. In cazul organizatiei, se observa
ca Pasivele curente sunt acoprite de Activele curente de 0,32 ori.
b. Rata de lichiditate rapida RLR 0,22 ori
c. RCASH arata in ce masura Cash-ul detinut de organizatie acipera Pasivele
curente. In cazul organizatiei analizate se observa ca Rcash = 3,48 ori
valoarea supraunitara = > situatia organizatiei este favorabila

III. RATELE DE PROFITABILITATE

a. Rata de profitabilitate a activelor totale (ROA) masoara gradul de
rentabilitate al intregului capital investit in firma. Acesta indica profitul net
obtinut la 1000 unitati active totale; cu cat este mai mare cu atat este mai bun.

In cazul firmei analizate, ROA are valoare de 1,13 ceea ce inseamna ca de pe

urma investiei a 1000 RON, compania obtine inca 1,13 RON..

b. Rata de profitabilitate a capitalului propriu (ROE) este o masura a modului

in care actionarii sunt multumiti de investitiile facute in firma. ROE indica
profitul net obtinut la 1000 unitati capitaluri proprii, cu cat este mai mare este
mai bun.

17
 Pentru firma analizat, ROE este de 7,32, adica la 1000 RON investiti de catre
actionari, compania reuseste sa obtina inca 7,32 RON.

Deoarece ROE > ROA (7,32 > 1,13) => firma utilizeaza parghia finanaciara.

CAPITOLUL V: CONCLUZII

n urma analizei organizatiei Credit Europe Bank, se observa faptul c aceast firm
este stabil din punct de vedere al pragului contabil.

Pentru imbunatatirea activitatii pe departamentul de vanzare carduri de cumparaturi,

organizatia decide sa realizeze un proiect de investitii care consta in achizitionarea unui
soft performant care sa reduca timpul de obtinere al cardului de catre clienti. Investi ia a
fost evaluat la valoarea de 4 milioane RON.

In urma analizei a fost identificat faptul ca:

Investitia se recupereaza in mai putin de 2 ani

VAN > 0
IP > 1
RIR > r

INVESTITIA ESTE RENTABILA, PROIECTUL DE INVESTITIE ANALIZAT POATE SI

IMPLEMENTAT

BIBLIOGRAFIE

18
 Suport de curs Fezabilitatea i eficiena investi iilor, Conf.Dr.Ing. Doina erban
Seminarii Fezabilitatea i eficiena investiiilor, Sl. Drd. Andreea Dumitrescu
Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor- UPB (anul
universitar 2014-2015)

http://www.crediteurope.ro/
http://www.crediteurope.ro/!res/fls/situatii-financiare-consolidate-2015.pdf
https://www.scribd.com

19