Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Puncte Si Cusaturi Romanesti, Scinteianu Mihaela (Romanian Stitches)

    Uploaded by

    pamant2
    2K views84 pages
    principale puncte folosite în cusături româneşti, sugestii privind aplicarea cusăturilor, modele de cusături

    Original Title

    Puncte Si Cusaturi Romanesti, Scinteianu Mihaela (Romanian stitches)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    principale puncte folosite în cusături româneşti, sugestii privind aplicarea cusăturilor, modele de cusături

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2K views84 pages

    Puncte Si Cusaturi Romanesti, Scinteianu Mihaela (Romanian Stitches)

    Uploaded by

    pamant2
    principale puncte folosite în cusături româneşti, sugestii privind aplicarea cusăturilor, modele de cusături

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 84
    ‘Redactor: IOAN GABRIELA Tehnoredactor : ANDREICA VIRGIL SCINTEIANU MIHAELA PUNCTE $i CUSATURI ROMANESTI EDITURA CERES" sonimivale de scar + arate, nomta! meta Feats tae tis, tr, rig eas Bare oer cena ti ret ee es : CALEIDoscop UNELE INDICATIL FOLOSITOARE MAI ALES INCEPATOARELOR In tucratea de fafA, denumirea de eusiturs se refera, 4a ornamentele aplicate pe festturi, ficute ex acul, in afi de bumbac, tn, etnepa, fire de lin, de matase, ‘metalice sau do mase plastice, Pentru realizarea cusiturilor sint necesare urmie toarele materiale: Material de suport Custtutile romdnesti, caracteriate prin predomi- narea motivelor geometiee se apict pe anumite mate riale, care trebuie st intruncasct unee calif, dintre care uniformitatea festturit gi posbiitates, urmaixt firelor sale siat deosebit de importante. Ata! end obit cae umes 9 dec na se poate confecfiona dintrun asemenea material, Chadha omanental nu exes det pe obo , 61 pe un material de suport, si se aplich Furnituri Cel mai frecvent intrebuinfate la cusituri ‘mentale romanesti sint firele de bumbac, mai rer Ja spilat si cu culori mai rezistente, cunoses comert sub denumirile: —bumbicel, prezentat in comert in jurubite, ou firul moale gi pufin risucit; —ulineu, prezentat in comerf tot in jurubite, cu firul mai subfire si mai putin risucit decit bumbacclul — bumbae mercerizat (coton perlé), care se prezints in comert sub forma de bobine, are firul gros, mai Risucit 51 mai lucios decit al bumbicelului; —bumbac-tricot, care se prezint’ in comert sub forma de soule, are firul cam de aceeagi grosime eu bumbacelul gi este putin mai rasucit ca acesta, Mai pufin intrebuinfate sint firele de in, prezentate Jn comer sub forma de bobine sau souluri. Acestea sint mai lucioase, dar mai pufin elastice decit firele de bumbac, Fircle de méatase artificialé se gisesc in comert in Papiote cu fire subfiri sau in sculuri si jurubife cu firul mai gros. Ele au colorit viu, sint lucioase si-si isese intrebuintare mai ales la Iucruri care nu se spali rea des. stente ute in Firele de lind se tntrobuinteazh pentru realizarea anumitor modele pe fesituri groase, Firul de lind este ‘moale, plin gi prinde frumos culorile Ustensile Ustensila.princpalé la cust este cul ‘In comerf, se gisesc ace de mirimi diferite, de la nr. 1 (arte mar), la nr. 13 (loarte mic) Pentru cusituri,acele se le a foncte de material de suport, felol st grosimiea firelor_intrebuinjate Degetorul, din metal sau material plastic, e pane pe degetul mijloin de ta mina deapts si tebuie als ate inet a4 mu stringa sau a cad do pe deget, El apird degetol de impunsituri Ia tnfigerea acu fa Materialel de. suport, Pentru tliat materiaful se floseyte un forfce mare cu o Jam ascufta gi una lata gi otunjt la vit, iar pentru sos fre i unele decupri, se folsepe ua oafece nic, eu lame subfir i bine ascsie la viet a accesoriu, entra transpinerea sau detaierea nor modelo, se flees, adesea, Ate. La tuery Mediul ambiant Lncrul de mini este o indeletnicire migitoasa gi de durati. De aceea, condifiile in care se destigoard nu ot fi indiferente. Sinttos gi plicut este si ne desfiguriim activitaten ‘n aer liber sau intr-o inckpere bine aerisita, la 0 tempe- raturi potrivita pentru a putea purta 0 imbrickminte ‘comodi, lejerd. _ Important este si avem lumini natural sau arti- " ficialé suficienta gi care si cadd pe obiectul de Iucrn {ati sau dinspre stinga)yi nu direct asupra ochilor. ina artis Dine 6% fie albi gi rk vasiagit ‘Tndltimen seaunului se alege astfel incit sAlpite sa s¢ sprijine pe podea, iar piciorul si nu fie strangulat de marginea seaunului Partea de sus a corpului se fine cit mai dreapta, capul rimine pe clt posibil drept sau ujor aplecat {n fats, Aceasté pozitie este indicat pentra a evita deformarea coloanei vertebrate, pentru asigurarea res- Piratiei gia circulafiei normale si deci a starii de obo- seal prematurd. Lucrul se fine In mlini Ia 0 distant& de 25—30 em de ochi. Nu se fine Iucrul tn poald si na se inclina. corpul citre Iueru, Miinile se fin apropiate de corp, intro positie lejerd, astfel tncit mugchii care mu participa la efec- tuarea lucrului si mu stea Incordafi. Pentru obiecte mai mari, grele, se poate folosi yi ‘© masi, cu intltime corespunzitoare, pentru a se evita obosirea miinilor in mod inutil Lucrul se fine in mina stingl, de regula, eu por- fiunea de executat pe degetul ardtitor. Degetul mare i mijlociu jut la migearea materialului pe misura Progresrii lucrului, ‘Acul se fine in mina dreapt8, intro degetul mare si cel arititor. In timpul Iucrului, acul se tmpinge cu Aogetul mijlociv, protejat de degetar, Igiena _personala Pentru _menfinerea Iucrului perfect curat de la ‘nceput pind la terminarea lui, se impune spilarea pe fini la inceperea activitaii, iar vara cind se transpira, ‘si pe parcurs, Tnainte de a incepe lucrul, eiteva indrumari @ Se fac una-doua incerciri, variind numirul de e care urmeask se Tucra este mal rar, do exemple olanda natur, matador, etamin& de bumbse; dach ‘materialul pe care dorim #8 lucrim este mai des, cum ar fi: etamina de in, pines de sac, ereton, se poate Iucra pe 4 fire, far in cazal cind materialal cate foarte des, ca olandina, stofa tergal, inigoral ete, s0 ponte lucra pe 6—8 fire. Dispunerea modelelor se poate face prin repetare simetricd, asimetricd, prin grupari sau izolat © Lungimea firatui care se pune in ac se ia de circa 50—60 em. © La cusituri ornamentale mu se face nod la af, ei se tntdreste firal fie cu mai multe tmpunstturi In acelagi loc, fie cu puncte tnaintea acului, care, tn am- belo cazuri, se acoperd cu punctele cusiturii orna- mentale. @ Este recomandabil ca lucrul tnceput s8 fie pis trat tntr-un gervefel, siculey sau o bucath de pinzd curati, care se depune intr-un sertar sau dulipior ferit de praf si curiositatea celor neiniiati. © La explicarea tehnicii de executie a custturlor ornamentale, se folosesc uni termeni specifici ale ror tnfelesuri sint in general cunoscute, dar pe care le vom consemna totusi aici Impunsaturd: Introducerea acului Antr-un anumit toc. Punctul Inerat ex acu ochivatentunei mises) Ope afie prin care se impunge si se scoate acul din mar. ial o singuri dat. Mirimen punctului cate nis on distanfa dintre Tocul unde se tmpunge si loeul wats se scoate acul din material sau cu numacu! do tire dintre aceste locuri. Punct de ornamentatic: O succesiune de puncte lucrate, diferite, care, prin repetare tn aceeasi succe. siune tehnologici, pot forma un motiv ornamental Motio ornamental : O succesiune de puncte de orna- mentafie, care reprezint’ sau simbolizeazi plante, animale, unelte, corpuri ceresti, teme sociale sau figuri geometrice. Clmp ornamental (model): Imbinarea diferitetor ‘motive ornamentale tn comporifii proprii, de obicei specifice anumitor zone etnografice. Fafa Iucrulué (fata): Partea de deasupra a mate- rialului de suport, care va constitui partea expust vederii gi care cuprinde unul sau mai multe efmpuri ‘ornamentale. Dosul tucrului (dos): Partea de dedesubt @ mate- rrialului de suport, care nu constituie partea expust fn materiat vederii gi care, do regula, a1 contine per oi Wine modetul de pe tatiei, Intarivea afei : Fixacea fi i: Fixarea firuloi de af de materialu de sport fk nod sn rasa en aa cue sau cu puncte mici tnaintea acului, In ambele cazuri, se aloge local astfel tnt sf te sent Perit eu puncte de ornamentatie, Intinderea ofei: Tragerea firului de ati astie! ca Pe punctul lucrat firul si rimind bine fixat de material {ntins gi fri a increti material PRINCIPALELE PUNCTE FOLOsITE IN CUSATURILE ORNAMENTALE ROMANESTI Din varietatea punctelor de ornamentatie folosite in execufia motivelor romAnesti, in lucrarea de fafa se explic& tehnica de Iucru Ia cele bazate pe tehnica sinaintea acului" gi o parte din cele bazate pe tehnica »punctului oblic". PUNCTE DE ORNAMENTATIE BAZATE PE TEHNICA DE LUCRU ,,INAINTEA ACULUI" ‘Cea mai simplA tehnicd de lucru este aceea ,tnaintea acului* Ea se numeste astfel deoarece, pentru a exe- ‘uta punctul urmitor, se impunge cu acul in material “fnainte", in sensul progresiunii motivului, fati de Tocul unde am scos acul la punctul precedent, Prin varierea mérimii punctelor, a distanfei dintrs puncte, a distanfei dintre rinduri sau prin modul de dispunere a rindurilor intre ele, se pot obtine motive ornamentale diferite In mod obignuit, se coase de Ia dreapts oase de la dreapta spre stn Iuerind punetele pe fir. gt PUNCTUL INAINTEA ACULUT SAU PUNCTUL BANATEAN IN LINIE ORIZONTALA SAU DUSURT is. Se intireste firul de afX cu puncte mici tnaintea acului (pe 1—2 fire), procedind ca in pozitia a, gi ay. Cu acul scos pe fafd in punctul b se numard 2—4 fire pe faf%, de la dreapta spre stinga si se obfine punctul c. Se fmpunge tn punctul ¢, se ian pe ae, pe dosul lucrului 2—4 fire (pozitia a), se scoate acul in punctul d si apoi se intinde ata (pozitia ay"). In felul acesta, s-a obfinut primul punet, care a acoperit si punctele ajutitoare prin care sa intaritfirul. Ropetind punctul, se obtin pe fafi linii egal, separate de spafii egale (pozitia a,). Pe dosul Iucrului se obfine acelagi rezultat, adict linii si spafii egale alternind cu cele de pe fat’. Ca acest punct in lini drepte, mergind paralel cu firul fesituri, se pot obfine motive ornamentale geometrice variate si foarte frumoase (exemplul 1) 2—Puncte si cutiturd rominesti — 6. 1/5 n Punctul este frecvent folosit in Banat si pentra aceasta se mai numeste si ,.punct banS{ean", jar pentru 2 se execut pe fir, pind Ia capét, i se mai atribuie gi denumirea de ,,dusuri. Ornamentafiile executate in punct bAn3fean so aseamAni cu fesiturile lucrate in Hizboi; de aceea se mai numeste gi .punct de tesut", Variind numérul de fire luate si pozitia relativa a punetelor de pe rinduri se objin puncte de fesut simplu, puncte de fosut apropiat si puncte de fesut in diagonal. PUNCTE DE TESUT SIMPLU (Fig. 2) Se lucreazi in mai multe rinduri, formind mici yaloane. Se executi un rind de puncte egale, atit pe 9 vind se execu ca wie din prt rnd Al rele algal se continu’ pentru a objne Tefimen fala exempt 2) xemplol 2 ies PUNCTE DE TASUT APROPIAT (Fig. 3) sefucreaed tn mai multe rindur, formind tmici galoane, din puncte fnaintea aculul mai mar, pe faf8, si maimici pe dosul ucrului, Rindurile se execuca foarte apropiate, astfel ca golurile de pe fafa —-de pe un rind — si fie la mijlocul punctului de pe sindurie aliturate (exemplul 3) a re eer: H Ebert Pe PUNCTE DE TESUT IN. DIAGONALA ea tm diagonalA se pot realiza che- 1 puncte de fest Bu “8 tale romanesti are, care completeazi motivele ornament Se luereazi cu puncte inaintea acului mai mari, pe fafh,simai mici, pe dosul Inerulul > ‘Rindarile se execut& eit mai apropiate si se incep, fiecare, cu 1-2fire inainte sau in urma fafa de primul jponct al sirului anterior. Pe fafa Iucrului se obsin bbenst de puncte dispuse oblic, separate de mici spatii gale (exemple 4) PUNCTUL BANATEAN IN LINIE OBLICA PE DOS (Fie. 9) Motivul lucrat eu acest punet pe fafa se aseaménd ‘1 eal exeeutat cu punctul inaintea acului in linie ori zontal, dar diferé de acesta prin aparifia unor Ii Bxemplol 4 oblice pe dos, uncori dispuse neregulat, tn functie de ordinea execufiei si complexititii motivului, Aceasti deosebire rezulti din tehnica de tueru. In loc si se lucreze pe fir in lung (de la dreapta spre stinga), se lucreazi puncte pe fir in lat (de sus in jos sau de jos tn sus). Pentru a obfine un motiv cu acest fel de punct (fig. 5), se intareste ata asa cum s-a aritat in figura 1, poi se scoate acul pe fafa Iucrului in punctul a Se numir& lateral spre stinga 2—6 fire si se obtine punctul 6, tn care se impunge cu acul indreptat pe directia bc. Se scoate acul in punctul c gise intinde ata. Astfel, am executat primul punct. Se continu cu 23 t batt ponctl leat dfs obfin pe fa in paralele EC Bh iar dn oes by In exo piece aa acer | Sse prezintd un motiv Iucrat cu punc Fis. 6) Ota Panetol dus 3iintors este un punetderivat din ae? ful inaintea acului, in sensul ck dupa termninarea nn) ind dus (a), pe aceagi fir se execith rindul intone (a) aga fel inci si completim spayiiledintre punctele lnc the Ja dus, La ultimul punct uerat la dus, be, se scaate nel fm ¢. Se Intoarce Iucrul sau se Iucreazi de la stinga spre dreapta. Se impunge in b si so scoate acul in a Intinzind afa, spatiul gol bi ‘de la dusuri se com: ) pleteaza ‘Urmatoarea tmpunsitur se face in esse scoate acu in Fete, ” aa empl 6 Motivle erate en acest punct au doul fete. Se pte era ex dood exlor, una pentra dus, una pers intr, In acest caz, se Iucreazhtntregul model EE ponctedusui, ex o culoare, apt intorsul cu cealalt uoare (exemplal 6). PUNCTUL ,OcoLUL* ca a ic de reco Punch recut ea yGus gl iter eta el faucet ornamental. Bailie tr yies ent po sla wil aces ict calcnte|es theo istiyal on cool i. Be recut ai fut dural Se numfra spre stinga 4—6 fire gi se obfine punetul c, unde se impunge eu acul de sus in jos; luind pe dos 4—6 fire (pozifia a), se seoate acul in punctul d $i, prin tinderea afei, se obfine pe fat porfiumea orizontala 6c. Din punctul 4, se numira spre stinga 4 6 fire si se obfine pune: tul ¢, unde se mpunge eu acul de jos in sus (poritia 4a). Se scoate acul in punctul f si, dupi intinderea atel, se obfine 0 linie orizontals de (pozitia a). Se continua gi se obfin dou’ giruri de linii orizontale, la distanya, alternind pe fat liniile de pe un rind eu spa- fille de pe celilalt rind, Pe dosul lucrului se obfin. linii verticale, mareate cu lini punctate (pozitia a.) Dupa ce s-a ajuns la capdtul rindului, cu firul scos in punctul n, se executi intorsul (pozifia a,): Seimpunge 2 ate In capitul Jal liniei ul orizontal gi se scoat 1 ul otprin iatinderea afei so completenzd pe veteald wm, iar pe dosul Tucrului Ti mi, Urmitoarea impunsituri se in Aj prin intinderea afei tn m ea 20 orizontale faf8_portinnea porianes oizonalé ml face in i si se scoate Bxemnplal 7 Exempla 8 se completeaza pe fafA linia verticals i! (pozifia ay), iar pe dosul Iucralui, linia orizontala hi (fig. 7). Ornamentafiile executate cu acest punct au dou fete. Punetul poate fi Iucrat cu dou’ culori, tn mod aseminitor cu punctul dus gi intors". 3a sau completes ont se cet chee Co ce sl emamentafi, conndele pe margini (exemplol 8). PUNCTE DE ORNAMENTATIE BAZATE PE TEHNICA PUNCTULU! OBLIC ‘Tehnica de luca a punctulu’oblic consti tn impun- ‘gees n material, pentru noul punet, in virful opus al fatrtale sau dreptonghiului constritpe dreapta — {2 iagonala—ce uneytelocul de sooatere a firul Pnctlui anterior eu local noii impunsituri. Schimbindorieatarea punctelor eblice, suprapunind out pancte oblce orientate difert, variind tehnica ‘execuiei prin exocutarea po rind sau simultand a puncteor bazato pe technica punctului oblic, se ‘obfin puncte de ornamentatie cum sint zig-zaguri, xuciulie,stelufe etc, fn casul executirit tril foarte apropiate a punctelor oblice, se objine punctul de drug, Dack ta punctul de drug facem ca ata si fie sub virfal acului, se obine punctul de feston ete PUNCTUL optic 9 Punetul oblic se Iucreazd, in mod obignuit, de ta dreapta spre stinga, Execufia acestui punct se realizeax’ impungind ‘eu acul tntotdeauna oblic, pe dirsctia diagonalet pitratului saa dreptunghiului, mumisind 2-6 fire fn lung gi 2—6 fire in lat, eu scoaterea acului pe fata ncrului, Se stabilegte numirul de fire pe care se va executa ‘punetul oblic gi locul de incepere a lucrului, punctul 8 (pozifia a), care va fi unul din visfurile pitratului sau dreptunghivlui ‘Se numara in lung, de Ia dreapta spro stings, 2—6 fire (punctul ¢) si, in lat, de jos tn sus, 2—6 fire. Astfel se defineste pitratul Bede (pozitia «,). Se tmpunge cu facul in punctul 2, pe directia diagonalet bd yi se scoate — Puce si cusituri romnesi — «1/3 33 acul in punctul d (poritia a,). Se obtine o tinie oblica pe dos bd. Din punctul @ umirim in lung 26 fire si obfinem punctul f, apoi din f mumfrim 2-6 fire In lat gi obfinem Jocul noii impunsdturi, punctol Similar, determinim punctul # si, eu acul pe directia i se va executa urmitorul punct Iucrat (poritia a.) Prin tntinderea afei scoast in punctul i, s¢ obine pe fat linia oblicd dg, iar pe dosul lucrului linia. obi paraleld cu bd (pozitia a,) Repetind in aceeasi succesiune, se objin pe fata puncte oblice, iar pe dosul Iucrului tot puncte oblice, orientate invers ca pe fata (exemplul 9) Variind marimea siinelinarea punctelor oblice, precum siprin combinarea cu alte puncte, se obfin noi puncte ornamental. a Bi 35 puncruL DE JUMATATE DE CRUCTULITA sastat d cic este © varlanth a nie se Increasi de la stinga spre y eimpunsttura se face de sus 1n jos apt ge marines ponctoles, definind pitratul a anatangiul a cai diagonalé va fi ponctol’ de Feast de eruult (poefia a). Se tntbreyto ata Femme acl pe f(t In ponetal B. Se tmpunge tn sew acal indreptat de sus tn jos pe directia Pm senate acal ine (poztia a). Prin intinderea srSifne pe ff tinia oblicd b¢—jumtatea de cructlita aeeerive dona Incrlui linia verticalk de (poritia a). FRepetind operatia, se obfine pe fafa Wucralui un ‘Panotal de ju iui oblic, pct sede ponte olice, iar pe doso!lucrului lini verticale, paralele (exemplul 10). : Exemplal 10 (jh gl dos UU aan: PUNCTUL ZIG-ZAG ig. 10 0) ta in dows varante: “ald se realizcaxifolosind ree wees vested tapers se gla paren de ox a lai sig-agulu Beat asm arcania core stings (e.1) et sien 2igsaguel Se soate aol Pe paricaa prten de ov a sig-ogulsl 2 punctsl Fe cat sch ap nomic, tn Ye sore, dreapta, sy ae fire stablit penta 1fimea sig-zagului Maat gs at, de st Tn jor, accent mer de fire (punt a rcinge i punctal du actl orizontal ndreptat debs tapi spe fing, Tuind pe ac, pe dosul Tuera- Heat nuke dubia de fire stabilit pentru tstimea Tiesagulu,adies din d pind tn e (pocitia. 4). MGe seoateacul fn ponetul esi, prin intinderea _afel, sc obfine pe fafa punctoloblis bd, iar pe dosul Iuerului th parte de jos, un puncttighel dé (pozitia a) ‘Trmatorul ponct lcrat pentru obfinerea. punctulit sinaag se execntl Impungind cu acul_ Indreptat oF ental de Ja dreapta spre stinga in punctul b si lulnd pe ac pe dosul Iuerolui, un numér dublu do fire sta- Se poate exec Farianta cu o singurd Finete de tighel. Se pot realiza galoane cu giruri de Poncte zigzag, cu aja de aceeagi culoare sau de vlori diferite (exemplul 12).. Varianta de exeeujie a punctului zig-zag din doud iran de puncte oblice, aternind unul oblic spre_stinga 1 unul oblic spre dreapta; se lucreaza de la dreapta spre stings (Gg. 11). semplal 1 (las 9 os) Se exeeuth un gir de puncte oblie (poritia a). Cu fir de af scos in ponctul 2, se impunge in puneal¢ cu acul oblic po dizetia Se consderd ponctuld capital peimulu gir de puncte oblie (pozitia a) Se intoarce Iurul gi se incepe gral de puncte obice Indreptate in sens invers fata de primol, Avind fir scos fn puncte! d, se impunge in punctal ¢ cx acal Indceptat oblie din spe d(poriia a) gi se scoate in Se intinde aa gseobtine prim punctoblicdetdrep ee ea el eee (posit a). Prin repetarea acestui punct oie, se completears sirsl_ de puncte zig-zag 4 Fig. 1 Ponetul zig-zag astfel executat are doua fete. ‘Punctul zig-2ag simplu sau In giruri paralele (galoanc) constituie wn motiv ornamental care esto folosit in ‘cusiturle romano ca element de completare, chenate ‘ete, (exemplul 12) PUNCTUL BOSNIAC (ie 1251) Se hucreazd tn dows girurt de puncte de jumatate de crucilift astfl Imbinate Hnclt s& so objind punctul bosniac sau aja-nomit in dinfi de feristrau’. Tntr-o variantd (Gg, 12) se executd un gir de puncte de jumitate de eruciulia, care se incepe ca panctal B31 se terming cw altimul punct Iucrat ec; se scoate acul pe dosul Iucrufui in punetul o (porifia ay) Penira executarea celui de-al doa ir de puncte de jumatate do crucilifs, se intearce lucrul cu partea area fost pe fafa, pe dos, gt astfl acul cu afa se giseste far pe partea de deasupra (poritia a). Din aceasti situafie, se execnta punctul de jumatate de eruciuita de fa dreapta la stinga: se mpunge fm ¢ ew acul Indceptat dlo sus tn jos, se scoate tn d, ia prin intinderes afc, pe nova fafa se objine punctal obec, iar pepartea opust punctul ta lini vertical ed (pozifia ay) Fig. 13 In exemplul nr, 13 se arati fazele de executie a punctului bosniae executat In aceasti variant Ynir-o alld variant (fig. 13). punctul bosniac se executi dintran gir de puncte de jumatate de “ 45 Fig. 12 cruciliti, dusul, jar tntorsul din puncte oblice pe osu) lucralui. ‘Se erecuti un gir de puncte de jumiltate de cruciulif& care se termink oa ultimul punct Incrat cd (pozitia a). Se socate afa im punctal d gi se Incepe sirul de puncte cblice: eu aculfinut oblic pe directia cb, se impunge tn jis sooate fn punctal 2 aga cum s-a ardtat la punctul coblie, Prin fatinderea afei se obfine pe fafi linia verti- calf ef iar pe dosul lucrului linia oblie& br. fo exemplul nr. 14 se arati fazele de exccufie a punctului bosniae, executat in aceasti variant. “ Tn ambele variante se obfine motival Iucrat tm punct bosniac (dinfi de feristriul fofe gi care se poate folosi ia unul sa formind chenare sax galoane, ai multe sru PUNCTUL DE CRUCIULITA CU 0 SINGURA FATA Acest punct se lucreara folosind tehnica de la Punetul de jumitate de cruciulifA. Motivele eu acest Punct se lucreazi din doua giruri de puncte de jama- tate do cruciulita. Se executd de Ia stinga la dreapta un sir de puncte de jumAtate de cruciulifa, care se termina cn ultimul punet Iuerat de (pozitia a) a Fag cat deal doilea gir de puncte de jumatate de cra citi ce execut ‘de la dreapia spre stings sau se cintif® “ucrul eu partea din dreapta tn stinga. Co intoarce coos in punctul ¢, se impunge in b cu acul fir ae Siig us In jos, oe im pe doo aumarul de five tndreptatentra 1afimaea ‘punctalui gi se seoate acl 18 ae tatinderea afei se formench pe fa panei de farnttate de eric, Sar pe dos se dubeash tia erticala be (pozitia 4) rictjaind Tocrul, se obfin pe fayh eruculte, i Fe decal Wurst, lini verticale, aga cum se arash #2 fexemplul mr. 15. emPivmandé o alegere corespunzitoare @ Groslt firalat do aff, a culorilor gi 0 execatie atenthy PSOE Firat iucrat tn crucilte sh pesinte wn S2P=8 feumos, cu puncte egale 9 simetrice Brands gl cotta vontornt — © 1 ° Bsemplsl 16 fn exemplul nr. 16 se prezinta un motiv Iuerat cu unctul de craciulifé eu o singura fap Acest punct ornamental este folosit la motive Irate pe obiecte eu o singurd fafi, cum ar fi anumite ‘zone ornamentale de pe cAmagé, ie, fusti etc. PUNCTUL DE CRUCIULITA CU DOUA FETE Panctal de patra giruri de puncte oblice raciuligA en dows fete se Iuerear’ din freee thale ete iru de punees able aclbepe cruciulife distanfate Intre ele eu numaral de fire neve sar executirii unei cruciulite: erucivlifelor de pe fa Je corespunde cite un spain gol pe dosul Iueralu, ia spatiilor goale de pe fafi le corespund crucill pe dosul Iucrului

    You might also like