You are on page 1of 99

www.dacoromanica.

ro
LETOPISETUL DE CAND
S-A INCEPUT TARA MOLDOVEI

LETOPISETUL LUI STEFAN CEL MARE

www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL DE CAND
S-A INCEPUT TARA MOLDOVEI
- LETOPISETUL LUI STEFAN CEL MARE -

Editie ingrijit, traducere, studiu introductiv si note


de
G. MIHAILA

EDITURA ACADEMIEI ROMANE


Bucurqti, 2006

www.dacoromanica.ro
Copyright@ Editura Academiei Romane, 2005.
Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii.

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMANE


Ca lea 13 Septembrie nr. 13, sector 5,
050711, Bucurqti, Romania,
Tel.: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06
Fax: 4021-318 24 44
E-mail: edacad@ear.ro
Adresa web: www.ear.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei


Letopisetul de cfind s-a inceput Tara Moldovei:
Letopisetul lui Stefan cel Mare / ed. ingrijita,
trad., studiu introd. i note de G. Mihaild.-
Bucureti: Editura Academiei Romane, 2005
ISBN 973-27-1290-2

I. Mihaild, Gheorghe (trad.; ed. st.)

94(498.3)"1457/1503"

Redactor: ALEXANDRA ARDELEA


Tehnoredactor: SILVIA DEOCLETIAN
Coperta: MARIA CALIN
Bun de tipar: 25.01.2006. Format: 16/70 x 100.
Co li de tipar: 5,75 + 4 plaw i 1 pliant color.
C.Z. pentru biblioteci mari: 9 (498.3) <4457:1503.
C.Z. pentru biblioteci mici: 9.

Imprimat in Romania
www.dacoromanica.ro
CEA MAI VECHE SCRIERE ISTORIOGRAFICA
ROMANEASCA

1. 0 remarcabilei descoperire
Cu mai bine de un secol in urma, cunoscutul istoric i filolog Ioan Bogdan
(1864-1919)1 dadea la iveala cea mai veche scriere istoriografica romaneasca,
alcatuita in limba slavona, la curtea lui Stefan cel Mare $i a fiului sau, Bogdan
o adevarat revelatie pentru cultura noastra din secolul al XV-lea $i de la inceputul
celui de-al XVI-lea: Letopiseful de ccind s-a inceput, cu voia lui Dumnezeu, Tara
Moldovei, in cartea sa, Cronice inedite atingcitoare de istoria romemilor (Editura
Librariei Socec & Comp., 1895, XII + 208 p. + XIX facsimile: Studiul, Textul,
Traducerea, Note, p. 1-78). Acesta este vechiul letopiset moldovenesc declara

MO le intdi si a patra ale studiului au stat la baza comunicdrii Letopiseful de ctind s-a
inceput Tara Moldovei" Letopiseful lui Stefan cel Mare, expusa la Sesiunea solemnd inchinata
comemordrii a 500 de ani de la moartea voievodului $tefan cel Mare si SfAnt, organizatd de Academia
Romdnd i Ministerul Culturii i Cultelor, in ziva de 30 iunie 2004. Alocutiunile si comunicdrile
Presedintelui Academiei Romdne, acad. Eugen Simion, Presedintelui Romdniei, Ion Iliescu,
Patriarhului Teoctist, ale academicienilor Dan Berindei, $tefan $tefanescu, Razvan Theodorescu,
Alexandru Zub i autorului acestor rdnduri au fost tiparite in revista Academica", Anul XIV,
Serie noud nr. 27-28 (164-165), iunieiulie 2004; de asemenea, in volumul: Comemorarea lui
Stefan cel Mare, la 500 de ani de la moarte. Sesiunea solemna a Academiei Romeine, 30 ianuarie
2004, Bucuresti, Editura Academiei Romdne, 2004.
I Vezi: loan Bogdan, Scrieri alese. Cu o prefatA de Emil Petrovici. Editie ingrijitd, studiu
introductiv si note de G. Mihdild, Bucuresti, Editura Academiei, 1968; P. P. Panaitescu, loan Bogdan
ci studiile de istorie slava' la romeini (Extras din Buletinul Comisiei Istorice a Romanier, vol. VII),
Vdlenii de Munte, 1928; Romanoslovica", XIII, 1966 (ComunicAri prezentate la Sesiunea festivd
loan Bogdan si istoria culturii romanesti", BucurestiBrasov, 8-10 decembrie 1964); Enciclopedia
istoriografiei romcinevi, coordonator stiintific: $tefan $tefftnescu, Bucuresti, Editura Stiintificd 5i
EnciclopedicA, 1978, p. 64-65: Bogdan, loan (Fl. Constantiniu); Dan Zamfirescu, loan Bogdan
un clasic al istoriografiei qt. fllologiei romdnevi, in vol. Contribulii la istoria literaturii romne vechi,
Bucuresti, Editura $tiintifica si Enciclopedica, 1981, p. 179-182; Romanoslavica", XXIX, 1991
(ComunicAri expuse la Centenarul catedrei de limbi slave a Universittii din Bucuresti); Bogdanii
o familie de arturari, Brasov, Biblioteca Judeteand George Baritiu", 1995 (Comunicdri expuse la
Simpozionul din 17-18 februarie 1994); Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Romcine. Dictionar.
1866-2003. Editia a III-a, revAzutd si adaugitd, cu un Cuvcint Inainte de acad. Eugen Simion,
Bucuresti, Editura Enciclopedicd Editura Academiei Romane, 2003, p. 120-121.

5
www.dacoromanica.ro
cu satisfactie tnrul savant, numindu-1 de la Bistrifa, intrucdt, zicea el, mi se pare
a fi scris in mndstirea de la Bistrita, in Moldova (p. VII) pe care-1 citeazd
mereu Ureche i pe care 1-am cdutat pand acum cu totii in zadar" (p. 4).
Cuprinzand, de asemenea, alte trei izvoare narative: Cronica sarbo-
moldoveneasces (de la intemeiere pand la 1512), Cronica moldo-polon
(1352-1564, dupd cel mai vechi manuscris, din 1566) i Cronica Tarii Moldovei ci
a Munteniei, scrisd in limba polond de Miron Costin (1677), cartea urma primei
sale editii, cu un continut similar, aparuta cu patru ani inainte, in momentul in
care era numit profesor la nou infiintata catedr de filologie slava. a Universittii
din Bucuresti: Vechile cronice rnoldovenegi peinei la Ureche (Bucuresti, Lito-Tipografia
Carol Gbl, 1891, XIV + 292 p. + II facsimile). $i aceastd editie reprezentase o
premierd, cdci aducea la cunotinta publicului romnesc continutul istoriografic al
unui pretios sbornic, scris de asemenea in limba slavond i pstrat in Biblioteca
Academiei Teologice de la Kiev (azi la Biblioteca Academiei Ucrainene), ce
cuprindea: una din versiunile Povestirii pe scurt despre domnii Moldovei
(Letopiseful de la Putna, nr. 1, de la intemeiere pnd la 1526), Cronica episcopului
Macarie (1504-1542) i Cronica egumenului Eflimie (1541-1554). Acestora le
erau adaugate cloud transpuneri in limbi strine, publicate anterior in Rusia i
in Polonia: Cronica moldo-rusei (din vremuri legendare pdna. la 1504) i cea
moldo-polonii (reprodusd in 1867 de B. P. Hasdeu, dupd o editie poloneza
imperfecta din 1844).
Dna', in mod paradoxal, cele cloud publicatii au fost intdmpinate cu rezerve,
din motive subiective, de B.P. Hasdeu si Gr.G. Tocilescu2, nu-i mai putin adevrat
Ca ele au intrat foarte curnd in atentia publica, find comentate favorabil de alti
istorici i filologi romni, precum i de specialiti din strindtate: $t. Or4anu,
I. G. Sbiera, D. Onciul, N. Iorga, A. I. Iatimirski i altii3. De altfel, nu peste mult
timp, dupd ce devenise membru al Academiei Romne (1903) i tinuse stralucitul
discurs de receptie, Istoriografia romiind ci problemele ei actuale (1905)4,
I. Bogdan tiprea a treia editie de cronici, descoperite la St.-Petersburg i
reunite sub titlul Letopiseful lui Azarie (Extras din Analele Academiei Romne",

2 Vezi: Analele Academiei Romne", Seria II, Tomul XV, 1892-1893, Partea adm. 51

dezbaterile, p. 138-141; Tomul XVIII, 1895-1896, Partea adm. si dezbaterile, p. 314-339.


3 $t. Orasanu, Ceva despre cronicele Moldovei, Convorbiri literare", Anul XXXI, 1897, nr. 6,
iunie, p. 513-532; I.G. Sbiera, MiKdri culturale si literare la romdnii din stnga Dundrii in
reistampul de la 1504-1714, Cernauti, 1897, p. 161-166; D. Onciul, Istoria reminder, curs tinut la
Universitatea din Bucuresti in anul 1898-1899, stenografiat de N. Stahl (citat de I. Vlddescu,
lzvoarele istoriei reminder, I. Letopisejul de la Bistrifa ci Letopiseful de la Putna, Bucuresti, Editura
Cartea Romaneasca", [1925], p. 28-32); N. lorga, Cronicele moldovene inainme de 1688 (excurs in:
Istoria literaturii romdne in secolul al XVIII-lea (1688-1821), vol. II, Bucuresti, 1901; editia a II-a,
revAzut si larg intregitA: Istoria literaturii romdnefti, I, Bucuresti, 1925); A. I. Jacimirskij, Die
dltesten slavischen Chroniken moldauischen Ursprungs, Archiv fiir slavische Philologie", XXX,
1909, p. 481-531.
4 Reprodus in Scrieri alese, p. 93-111 (note, p. 663-665).

6
www.dacoromanica.ro
Seria II, Tom. XXXI, Memoriile Sectiunii Istorice, No. 3, Bucureti, 1909,
160 p. + IV facsimile). in realitate, pe rang Cronica acestui al doilea ucenic al
episcopului Macarie, cuprinzdnd anii 1551-1574, volumul mai continea o altd
variant:a a Letopisetului de la Putna (nr. 2, de la intemeiere pdnd la 1518, insotitd
de tdlmdcirea romdneascd veche a lui Vartolomeu Mdzareanul, de la 1770) i
versiunea completA a Cronicii invdtatului episcop (pand la 1551)5.
0 atdt de bogata recoltd, ce aducea la lumina intreaga istoriografie
-
moldoveneascd din secolele al XV-lea i al XVI-lea la care avea sd se adauge
ulterior Cronica moldo-germancl a lui $tefan cel Mare (1457-1499, copiatd in
1502), descoperia la Nurnberg i editaa in 1931, cu un amplu studiu, de istoricul
polonez Olgierd Grka6, in conditiile in care istoriografia munteand din aceea0
epoca abia dacd se intrezdrqte in paginile de inceput ale Letopisetului
Cantacuzinesc7 nu putea sd nu,s atraga atentia publicului mai larg, dincolo de
cercul istoricilor i filologilor8. Intr-adevdr, o entuziastd apreciere, apartinAnd

5 gtudiile introductive la cele trei editii, precum si Cronica scurtd a Moldovei (tiparita in 1901,
cu un comentariu), au fost reeditate, de asemenea, in Scrieri alese, p. 270-467 (note, P. 674-683).
8 Ulterior, in Revista istorica romanA", IV, 1934, P. 215-279; VVI, 1936, p. 1-85:
Cronica epocei lui ,Ftefan cel Mare (si in volum separat, Bucuresti, 1937); o noua editie a dat
Ion Const. Chitimia: Cronica lui .5'tefan cel Mare (Versiunea germand a lui Schedel), Bucuresti, Casa
$coalelor, 1942.
7 Vezi: Literatura romeind veche (1402-1647). Introducere, editie ingrijita si note de G. Mihaila
si Dan Zamfirescu, Vol. I, Bucuresti, Editura Tineretului, 1969, p. 221-235.
8 Vezi: I. Minea, Letopisetele moldoveneVi scrise slavoneVe, extras din Cercetari istorice",
an. I, Iasi, 1925; I. Vladescu, lzvoarele istoriei romeinilor, I (citat in nota 3); I. Ursu, .Stefan cel Mare,
domn al Moldovei de la 12 aprilie 1457 pand la 2 iulie 1504, Bucuresti, Inst. de arte grafice
Antonescu", 1925; P.P. Panaitescu, Contributii la istoria culturii romcinevi. Editie ingrijita de
Silvia Panaitescu, note si bibliografie de Dan Zamfirescu, Bucuresti, Editura Minerva, 1971 (studii si
comunicAri din anii 1929-1958).
Dintre studiile si istoriile literare mentionam: N. Cartojan, Istoria literaturii romeine vechi,
vol. I. De la origini peind la epoca lui Matei Basarab 41 Vasile Lupu, Bucuresti, Fundatia pentru
LiteraturA si Arta Regele Carol II", 1940, p. 30-38 (cele trei volume, reeditate in 1980 si 1996);
Stefan Ciobanu, Istoria literaturii romcine vechi. Editie Ingrijita, note si prefatA de Dan Horia Mazilu,
Bucuresti, Editura Eminescu, 1989, p. 56-65 (reeditare a volumului din 1947, impreuna cu ultimele
douA fascicule litografiate in 1941-1942); $erban Cioculescu, 0 cranial a vitejilor, Viata
romaneascA", XIX, 1966, nr. 4, p. 171-178; I. C. Chitimia, Probleme de bath ale literaturii romdne
vechi, Bucuresti, Editura Academiei, 1972, p. 13-89 (studii din anii 1939-1971); Al. Piru, Istoria
literaturii romdne de la origini pdnei la 1830, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1977,
p. 18-24 (ed. 1 a primei pArti, Literatura romeincl veche, 1961); Istoria literaturii romdne,
1. Folclorul. Literatura romeind in perioada feudald (1400-1780). Comitetul de redactie:
acad. Al. Rosetti, prof. univ. Mihai Pop, prof. univ. I. Pervain, conf. univ. Al. Piru, Bucuresti, Editura
Academiei, 1964, p. 267-275: P. P. Panaitescu, Literatura istorith in Moldova (ed. 2, revazutA, 1970,
p. 258-264); George Ivascu, Istoria literaturii romcine, 1, Bucuresti, Editura StiintificA, 1969,
p. 72-75; Dan Horia Mazilu, Recitind literatura romeind veche, partea a III-a: Genurile literare,
Editura Universitatii din Bucuresti, 2000, p. 5-56. Informatii suplimentare in cartea noastra, Intre
Orient fi Occident. Studii de culturd 41 literaturd romeind in secolele al XV-lea -
al XVIII-lea,
Bucuresti, Editura Roza Vanturilor, 1999, p. 9-62.
De asemenea, sinteze esentiale consacrate culturii si artei: Emil Turdeanu, Manuscrise slave
din timpul lui ,Ftefan cel Mare, Cercetari literare", Bucuresti, V, 1943, p. 101-240 + XIII pl.
(si extras), reprodusa in Oameni li carii de alteidatd, editie IngrijitA de $tefan S. Gorovei si

7
www.dacoromanica.ro
tandrului, pe atunci, poet inovator i strlucit publicist Tudor Arghezi a fost tiparita
in eleganta publicatie enciclopedica, Figuri contimporane din Romeinia Dictionar
biograftc, inceput in 1909, sub directiunea lui Th. Cornel, i continuat pand in
1914. Intr-una din fascicule, aparutd in 1911, poetul a inserat dupd propria-i
marturisire9 o biografie, aceea a domnului Joan Bogdan, decanul Facultatii de
Litere", din care ne luam permisiunea sa reproducem un semnificativ fragment:
Muncitor neostenit i plin de acea intuitie ciudata care a pus pe savanti pe urmele
multor taine, cauta si gase*te o adevrata comoara istorica. Vechile cronice
moldovene$11, pe care le-a descoperit la Kiev (de asemenea, cele din volumele
urmatoare G. M) $i cari cuprind mai toga' istoriografia moldava 'Ana la cronica
lui Ureche, au fost pentru Romania un mare eveniment, cam ce ar fi, transpuse,
pe un plan mai intins, desmormantarea Antropitecului din Java sau, pe unul
mai sensitiv, crearea Giocondei. Pentru noi, romanii, ele sunt in acel4 timp
arnandourm.
lar Nicolae Iorga avea sa aprecieze astfel, mai tarziu, editia Vechilor cronice
moldovenegi piinei la Ureche, care, impreuna cu cele ce i-au urmat, a dat o alta
bald istoriografiei noastre in ce prive5te principatul lui Stefan cel Mare.,0 carte
facuta cu o nesfarit iubire, cu o atentie migaloasa, imbracata in cea mai clard din
forme (...). Acei putini care erau in masura sjudece aceasta opera se gseau in fata
unei editii far% pereche pana atunci in activitatea noastr tiintifica"II.

Maria Magdalena Szkely, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 25-167 (note complementare,
p. 386-388); Idem, L 'activit littdraire en Moldavie a l'poque d'Etienne le Grand (1457-1504),
Revue des etudes roumaines", VVI, Paris, 1960, p. 21-66 + II pl., reprodusa in Etudes de
littrature roumaine et d'crits slaves et grecs des Principauts Roumaines, Leiden, Brill, 1985,
p. 113-160 (note complementare, p. 438-441); Repertoriul monumentelor i obiectelor de arta din
timpul lui Stefan cel Mare, sub conducerea prof. M. Berza, Bucuresti, Editura Academiei, 1958;
Cultura moldoveneascii in timpul lui Stefan cel Mare. Culegere de studii ingrijita de M. Berza,
Bucuresti, Editura Academiei, 1964; Razvan Theodorescu, Ion Solcanu, Tereza Sinigalia, Arta si
civilizatie in timpul lui Stefan cel Mare, Romania, Ministerul Culturii i Cultelor, Compania Nationala
a Imprimeriilor Coresi" S.A. [Bucuresti], 2004 (Fotografii: Joan Oprea s.a.); Ctitorii sub semnul
Crucii. Stefan cel Mare si Slant. Foundations in the Name of the Holy Cross. St. Stephen the Great,
Bucuresti, Agentia Nationala de Presa Rompres, 2004: Cuvcint de binecuvantare de Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist (p. 8-9); Cuvant inainte de acad. Razvan Theodorescu
(p. 10-11); Editori: Argentina Traicu s.a.; Imagini de Paul Buciuta s.a.; Versiunea engleza:
Corneliu-Aurelian Colceriu s.a.; Stefan cel Mare 500. Album de documente, cu Argumente de
Corneliu-Mihai Lungu, coordonator: Marcel-Dumitru Chick Arhivele Nationale ale Romaniei, 2004.
9 In notita bibliografica, Figuri contimporane din Romania, Facia", Anul II, 1911, nr. 20,
15 mai, p. 340 (semnat: Bock); vezi Tudor Arghezi, Opere, HI. Publicistica (1896-1913). Editie
ingrijita si note bibliografice de Mitzura Arghezi si Traian Radu. Prefata de Eugen Simion, Bucuresti,
Editura Academiei Romane Univers Enciclopedic, 2003, p. 120,1388.
10 Figuri contimporane din Romania. Dictionar biografic. Sub directiunea D-lui Th. Cornel.
Apare in mod periodic. Partea I (Literele AB, 1909-1914, cu text paralel in romana si franceza):
Bogdan (loan), p. 333-335.
11 loan Bogdan, Buletinul Comisiei Istorice a Romanier, Vol. III, Bucuresti, 1925, p. IVII

(reprodus in Anexa la Scrieri alese, p. 640-644).

8
www.dacoromanica.ro
De altfel, chiar pe and era elogiat de Tudor Arghezi, loan Bogdan ddea
forma definitiva monumentalei editii, Documentele lui $tefan cel Mare (Vol. III,
Bucureti, Atelierele Grafice Socec & Co., 1913, XLVI + 518 p.; XXII + 612 p.),
prima de acest fel, proiectata in 1904, cu prilejul comernorarii a patru secole de la
moartea rnarelui voievod, cand Ministerul Cultelor i Instructiunii Pub lice, condus
de Spiru Haret, profesor al Universittii din Bucureti i vicepreedinte al
Academiei Romane, patronase solemnitati in intreaga WV. Cu acel prilej, savantul
istoric, alaturi de ministru i de studentul Victor Ratiu, evocase in Piata Victoriei
din Capita la, la 2 iulie, figura impunatoare a viteazului domn, in timp ce profesorii
P. Rdcanu i D. Onciul tinuserd inflacarate cuvantri la Iai i la Putna, in
Bucovina, aflata sub ocupatie austriaca.
Nu se implinise nici un ptrar de secol de cand Alexandru cel Bun, blandul
i inteleptul parinte al Moldovei, desavarise opera intemeietorului ei, largind
granitele tarii !Ana la Marea cea mare prin cucerirea Chiliei i Cetatii Albe i
asigurand, printr-o lunga i panicas dornnie, inflorirea tuturor acelor aezaminte,
inluntrul carora s-a desfaurat apoi timp de cinci secole viata Statului moldovenesc",
cand, la 1457, tara pe care el [Stefan cel Mare] avea s-o stapaneasca aproape o
jumatate de veac se afla intr-o adanca decadere politica".
Cu aceste cuvinte ii incepe loan Bogdan discursul sal, in care infatia
principalele momente ale glorioasei domnii, apeland atat la cronicile editate de el
insui, cat i la mrturii externe, intre care elogiile istoricului polon Jan Dlugosz i
ale papei Sixt IV13.

12 Vezi: N. Iorga, Pomenirea lui tefan cel Mare (Tiparita din insarcinarea si cu cheltuiala
Ministerului de Instructie Publicd), Bucuresti, Minerva, 1905; Acte ci discursuri de la serbarea
pomenirii ha .Ftefan cel Mare (Ministerul Cultelor i Instructiunii Publice), Bucuresti, Minerva, 1905.
13 Vezi: N. Iorga, Pomenirea...., p. 31-41; Acte..., p. 31-41. Este interesant de semnalat cd in
numele studentilor ar fi urmat sA ia cuvantul viitorul filosof Ion Petrovici, care insa era dornic .,de-a
ingenunchea cucernic" la Putna, in Bucovina instrdinata: Greutatea venea de-acolo cd in cercurile
studentilor se dorea s vorbesc in numele tinerimii universitare la serbarea de la Bucuresti (...). Am
izbutit sa trec insarcinarea unui coleg de la Drept, studentul Victor Ratiu, in timp ce (...) luam in seara
de 1 iulie drumul Rurdujenilor, intr-un tren..." (Amintirea unor chpe mart - 2 tulle 1904, in vol.
Amintiri universitare, Bucuresti, Alcalay & Co., 1920, p. 116-132). Peste cativa ani, loan Bogdan
revenea asupra eroului, in formulari lapidare, scotand in evidenta doud motive ale succesului lard
pereche" in fata publicului, inregistrat de piesa Apus de Soare a lui Barbu $tefanescu-Delavrancea,
incununata cu premiul Ndsturel" al Academiei Romane:
Intaiul este cd drama d-lui Delavrancea se ocupa de cel mai mare erou pe care 1-a produs
nearnul romanesc i II prezinta in urma unui studiu serios al mediului in care el si-a dezvoltat
activitatea sa, cu o putere de intuitiune istoricd pe care n-a ardtat-o Inca nici unul din cei ce s-au
incercat la noi in astfel de productiuni literare". Deosebit de interesanta este argumentarea celui ce
studiase el insusi aceastd epock ii publicase izvoarele narative interne si pregatea pentru prima data
impunatoarea colectie de documente: Publicul mare a simtit aceasta. fard sd-si dea seama in mod
constient. Istoricul o simte si o explica, si de aceea admiratia lui e indoita, cdci el stie ce greu este a
infatisa o stare din trecut sau o personalitate istorick in adevdrata ei lumina".
Al doilea motiv al succesului piesei, relevat de I. Bogdan, care de asemenea ne intereseazd
aici, este limba in care e scrisd. Nu cred cd pot caracteriza mai bine aceastd limbd cleat zicand cd e
cea mai romaneascd in literatura noastra contimporand. Nimic strain de limba poporului, cum o
vorbeste astdzi si cum a putut s-o vorbeasca chiar pe vremea lui Stefan". Apus de Soare imbraca
ganduri romanesti in cea mai curata, mai limpede si mai duioasd limba romneascr (Raport
prezentat la 12 mai 1910, in Scrieri alese, p. 613-615,695).

9
www.dacoromanica.ro
Iar Spiru Haret, scotand in relief faptele de vitejie ale voievodului, boierilor i
ictenilor sai, adauga: Sant patru sute de ani de atunci, i pare c a fost ieri. Au
trecut peste noi nevoi mari, in mijlocul carora neamul nostru a fost in pericol de a
se pierde. Cu toate acestea, amintirea marelui Domn a ramas vie in sufletul
romfinilor, i nqtears va ramanea ea pentru totdeauna. Din Vrancea pana-n Hotin
si din Suceava pana la Chilia, se povestesc Inca imprejurul vetrei izbanzile lui
Stefan cel Mare i Slant i, in credinta sa naiva, poporul i astzi nadajduiete in
ajutorul lui, ori de cate ori se gsete in nevoi grele".
Academia Romana a consacrat pomenirii lui Stefan cel Mare, in dupa-amiaza
acelei4 zile de 2 iulie 1904, o edinta solemn, ce a reunit cuvantdrile preedintelui
I. Kalinderu, secretarului general totodata prim-ministru D. A. Sturdza si
N. Iorga, autorul Istoriei lui $tefan cel Mare, povestit neamului romcinesc (Editie
de lux, adnotata, Bucureti, Editura Minerva, 1904)14.
in consens cu Joan Bogdan, cu Spiru Haret i cu ceilalti vorbitori de la
Bucureti i de la Iasi, Dimitre Onciul, profesor i el la Universitatea din capitala
tarii, membru marcant al Academiei Romane, glorifica la Putna, in ziva de 3 iulie
1904, pe eroul care a dat o noua viata i lumina unui timp intreg i unui intreg
popor".
Reproducand pasaje elocvente din Letopiseful i din corespondenta lui Stefan
cel Mare, D. Onciul sublinia in partea finala a cuvantarii sale, rostita langa
mormantul voievodului: Cele 44 de manastiri i biserici zidite de el i bogat
inzestrate, din care 7 sunt in Bucovina, erau tot atatea locawri de cultura a
neamului romanesc, de invatatura cretineasca i de intarire sufleteasca. Literatura
cultivata in ele, cea bisericeasca i cea profana, in care se distinge mai ales
istoriografia prin analele de la Putna, scrise in aceasta manastire, a fost
intemeietoare pentru cultura literara din urma"15.
Tot atunci, in 1904, cum am semnalat mai sus, Ministerul Cultelor i
Instructiunii Publice a hotarat adunarea i publicarea la un loc a documentelor
iqite din cancelaria" lui Stefan cel Mare i a celor emanate de la boieri, autoritati
municipale i bisericeti". In acest scop, loan Bogdan a apelat, cum precizeaza in
Prefala editiei sale, la fondurile publice din tard in primul rand, Academia
Romand (90 documente) i Arhivele Statului din Bucuresti (38 documente) - i la

14 N. lorga, Pomenirea..., p. 41-58; Acte..., p. 43-51; Analele Academiei Romane", Seria II,
Tomul XXVII, 1904-1905. Partea adm. i dezbaterile, p. 37-46; N. Iorga, $tefan cel Mare, Mihai
Viteazul .Fi Mitropolia Ardealului, extras din Mernoriile Sectiunii Istorice", t. XXVII, 1904,35 p.;
vezi, de asemenea: Gr.G. Tocilescu, In ajunul serbdrii lui ,Stefan cel Mare (Cuvantare rostitd in
ledin(a de la 4 iunie 1904 a Academiei Romdne), Literatura i arta romana", VIII, 1904, p. 253-286.
Cartea lui N. lorga a fost difuzata in acela.5i an i intr-o editie simpla, th.r adnotari (reprodusa
fotomecanic de Editura Artemis, 2004), iar in forma completa a fost reeditata in 1966 (ingrijita de
Victor lova, cu un Cuvdnt inainte de M. Berza, Editura pentru Literatura), 1978 (aceea,5i Editura
Minerva, B.p.t., cu Prefald de Manole Neagoe) i in 1985 (Editura Militara).
IS Vezi: N. lorga, Pomenirea..., p. 96-105; Acte..., p. 76-103.

10
www.dacoromanica.ro
particulari (46 documente), facand de asemenea o lunga calatorie in 1904 in
Austro-Ungaria si doud in Rusia, cea dintai la 1905, a doua in 1908", and a
incheiat colectia, tiparita in anii 1909-1913 (448 documente interne si externe,
dintre care 264 reproduse dupd originale, iar 184 dupd cpii, traduceri i rezumate).
Spre a inlesni studiile viitoare" preciza istoricul , am dat o dezvoltare asa de
mare celor cloud indice de nurne de persoane si geografice. Pentru explicarea
asezamintelor vechi am dat o intindere deosebita notelor ce insotesc fiecare
document si indicelor de cuvinte slave si romanesti, a caror interpretare din punctul
de vedere al intelesului si al originei lor este de cea mai mare utilitate pentru istoria
vechiului drept roman" (Vol. I, p. IXXIII).
In acelasi timp, istoricul a pregatit un elegant si impunator Album paleografie
moldovenesc. Documente din secolele al XIV-lea, al XV-lea fi al XVI-lea, imprimat
in 1911, in atelierul de zincografie al lui P.P. Pavlov din Moscova, dar difuzat abia
in 1926, cu o introducere si rezumate de N. lorga, ajutat de R. Caracas,
C. Marinescu si C.C. Giurescu (titlul si in franceza; Bucuresti, Libr. Pavel Suru
Paris, Libr. J. Gamber, in folio, 28 P. + 105 pl.).
Completate in build masura de noile editii de documente interne, de la
intemeierea Moldovei pana in secolul al XV-1ea16, cele cloud volume ale lui loan
Bogdan, impreuna cu Albuinul, ca si cele alcatuite de Mihai Costchescu", raman
deocamdata Inca unica sursa pentru documentele externe. Cat priveste valoarea
stiintifica a volumelor datorate marelui inaintas, ne ingaduim sa reproducem aici
cuvintele lui A. I. Iatimirski, dintr-o recenzie publicat in 1915: Cunosteam
eruditia domnului Bogdan, totusi noua sa publicatie intrece toate asteptarile (...).
Totul st la o asa inaltime, incat primul nostru gand la vederea editiei savantului
roman este amestecat cu invidie: de ce n-am izbutit i noi sa facem ceva
asemanator cu documentele sud-slave i rusesti?"
Constatam, asadar, ca cele trei editii istoriografice i Documentele lui Stefan
cel Mare constituie impreund un monument exceptional, glorificand, in cea mai
mare parte, personalitatea i epoca viteazului domn, monument realizat de
ardeleanul loan Bogdan, licentiat stralucit al Universitatii din Iasi, cu teza Istoria
coloniei Sarmizegetusa (1885), profesor i decan al Facultatii de Litere i Filosofie
(din 1898), prorector al Universitatii din Bucuresti (1912,1916-1918), membru al
comitetului de redactie (1900-1901) si director al Convorbirilor literare" (pand
in 1906), primul presedinte al Comisiei Istorice a Romaniei (1909-1919) si
vicepresedinte al Academiei Romane (1910-1919).

16 Documenta Romaniae historica, A. Moldova, Vol. I (1384-1448), intocmit de C. Cihodaru,


I. Caprosu si L. $imanschi, Bucuresti, Editura Academiei, 1975; Vol. II (1449-1486), Intocmit de
L. $imanschi s.a., 1976; Vol. III (1487-1504), intocmit de C. Cihodaru, I. Caprosu si N. Ciocan,
1980.
17
Documente moldovenevi inainte de ,Stefan cel Mare, Vol. III, Igi, 1931-1932; Documente
moldovenevi de la $tefan cel Mare, Igi, 1933; Documente de la *fan cel Mare, Igi, 1948.
18 Citat de P.P. Panaitescu, loan Bogdan..., p. 10.

11
www.dacoromanica.ro
Aducand omagiul nostru ilustrului Inainta, reludm intr-o noud editie, la
500 de ani de la trecerea in eternitate a lui $tefan cel Mare, tipdrirea versiunii celei
mai apropiate de originalul pierdut al Letopiselului scris la initiativa i in timpul
dornniei lui, precum i in anii imediat urrndtori. loan Bogdan insui intentiona, in
Romania intregitd in 1918, sa reia publicarea intregului corpus de izvoare narative
din secolele al XV-Iea i al XVI-Iea, dar moartea prematurd, la nici 55 de ani
impliniti, 1-a impiedicat sd-i realizeze proiectul. El avea in vedere acum dupd
rnArturia lui N. lorga o editie paraleld a intregii istoriografii slavone a Moldovei,
care ar fi fost de cel mai mare ajutor i pe care, faded e nevoie de &salsa, o va
lua candva un altul asuprd-i, dar, fie i cu aceleai cunotinti, poate fait' acel tact
si acel simt de armonie, lard acea pasiune pentru frumusetd in orice amdnunt
al redactiunii i al tiparului chiar, care forma una din cele mai pretioase Insuiri
ale lui"19.
0 atare sarcind si-a luat-o, peste patru decenii, continuatorul sdu, Petre P.
Panaitescu (1900-1967), membru corespondent al Academiei Romane (1934), care
si-a deschis in 1927 cursul de Istoria slavilor ci a legciturilor lor cu romeinii,
expunand in fata studentilor activitatea tiintificd a savantului istoric i filolog20. El
a tinut sd declare deschis descendenta culegerii sale din publicatiile predecesorului
sdu: Cronicile slavo-romelne din sec. XVXVI, publicate de Ioan Bogdan. Editie
revdzutd i completatd de P.P. Panaitescu (Cronicile medievale ale Romeiniei, II;
Bucurqti, Editura Academiei, 1959, XIV + 332 p.), in care pe primul loc figureazd
Letopisetul de ceind s-a inceput Tara Moldovei, numit de noul editor Letopiseful
anonim al Moldovei (p. 1-23)21. Acestuia Ii urrneazd toate celelalte cronici
moldovenqti din secolele al XV-lea i al XVI-lea, cu luarea in consideratie a
tuturor manuscriselor cunoscute, precum i a contributiilor editoriale ale lui
A.I. Iatirnirski, 0. Grka i I.C. Chitimia. Tot aici au fost incluse Povestirea despre
Dreiculea voievod (Vlad Tepe)22, Invjiurile lui Neagoe Basarab ceitre fiul sdu
Theodosie23 i cloud cronici murale (de la Bucovdt, langd Craiova, din 1574, i de
la Suceava, din 1590).
Se cuvine, de asemenea, sa mentiondm aici editia alatuitd de istoricul
F.A. Grecul, din Republica Moldova, tipdritd sub auspiciile Institutului de Istorie
de la Moscova (Academia de $tiinte a U.R.S.S., azi Academia Rusd de $tiinte):

19 VeZi nota 11.


20 loan Bogdan..., p. 5-17.
21 Primul autor care a recurs la titlul original a fost Al. Piru (vezi nota 8).
22 Editatd pentru intdia oard in Rusia, in 1857, iar mai tdrziu de loan Bogdan, in volumul Vlad
Tepe ci naratiunile germane V ruseqti asupra liii. Studiu critic, Bucuresti, Socec, 1896; vezi, de
asemenea, editia ingrijitd, cu studiu, de I.S. Lurie, Hoeecmb o ,apaicyne, Moscova St.-Petersburg, 1964.
23 Vezi editiile ulterioare: Invtturile lui Neagoe Basarab c6tre fiul sdu Theodosie, editie
ingrijita de Florica Moisil, Dan Zamfirescu si G. Mitidild, Bucuresti, Editura Minerva, 1970 (nou
tiraj, 1971); lnvataturile lid Neagoe Basarab ccitre fiul seiu Theodosie, editie facsimilata dupd unicul
manuscris, ingrijita de G. Mihdila, cu o prefatd de Dan Zamfirescu, Bucuresti, Editura Roza
Vdnturilor, 1996.

12
www.dacoromanica.ro
Citaesuio-manaaecxue Rentonucu XVXVI ee. (redactor responsabil: V.I. Buganov,
Moscova, Editura Nauka, 1976,152 p.), in care stmt reproduse in original toate
cronicile moldovenqti (cea moldo-germand i cea moldo-polona, ingrijite si
traduse in limba rus de A.L. Horokevici si I.E. Kleinenberg, respectiv de
N.N. Ulaszczyk). Textul Letopisetului de cnd s-a inceput Tara Moldovei ocupa
paginile 24-34 (descrierea manuscrisului, p. 4-5).

2. Manuscrisul
In editia sa (p. 4-12), loan Bogdan oferd informatii detaliate asupra
manuscrisului in care a fost descoperit pretiosul izvor narativ (evident, o copie),
consacrat epocii lui Stefan cel Mare si secolului precedent, pe care le preludm si le
completdm in randurile ce urmeazd, recurgdnd de asemenea la descrierea lui
P.P. Panaitescu. Nu de mult scria I. Bogdan, in Studiul introductiv , in urma
indicatiunilor ce mi-a dat D-1 Alexandru Pop, pe atunci profesor la gimnaziul
roman din Tulcea (ulterior, Liceul Spiru Haret" G. M), am gdsit intr-un codex al
bibliotecii clubului bulgar de acolo un al patrulea letopiset moldovenesc in limba
slavond, care duce istoria Moldovei de la descdlecat pnii la Bogdan cel Orb"
(p. 4). Iar la sfaritul Prefetei, semnate in octombrie 1895", aduga: Rdmne
s-mi implinesc o plcuta datorie, multumind clubului bulgar Soglasie
(Concordia G. M) din Tulcea pentru increderea ce mi-a aratat, punandu-mi
la dispozitie pentru un timp destul de indelungat manuscrisul din biblioteca sa..."
(p. IX).
Cum acest sbornic cuprinde, in cea rnai mare parte, o copie a Cronicii
universale (6 733 de versuri politice") a scriitorului bizantin Constantin Manasses
(secolul al XII-lea), in traducerea mediobulgard, in prozd, din preajma anilor
1344-1345, loan Bogdan 1-a folosit si pentru editia acesteia, pregtit indelung,
imprimat de asemenea la Socec, in anii 1902-1909, dar difuzata abia in 1922, cu o
scurtd prefata a lui loan Bianu, fdr studiul introductiv proiectat al scrupulosului
editor. La moartea lui, cartile din biblioteca sa au fost donate Fundatiei Universitare
Regele Carol I" (actuala Bibliotecd Centrald Universitard din Bucureti)24, -iar

24 Vezi: Emanoil Bucuta, Biblioteca satului, Bucuresti, Fundatia Culturald Regald Principele
Carob>, 1936: Fotografie intre paginile 96 si 97, reprezentdnd 0 parte din depojtul de ccirli cu
donafia Titu Maiorescu, aldturi de care se vede si Donatia I. Bogdan; Crina Bocsan si Anca-Irina
Ionescu, Biblioteca personalei a istoricului filologului roman loan Bogdan, ajlata in fondul actualei
Biblioteci Centrale Universitare, extras din Revista de istorie", t. 27, 1974, nr. 4, p. 589-595:
1 019 titluri de carti si reviste (in Registrul inventar A, nr. 5539-6558), dintre care 228 de istorie a
Romniei si universal (in romdnd si in limbi strdine, inclusiv slave), 36 colectii de reviste, romdnesti
si strdine (Archiv fr slavische Philologie", 143BeCTI451 OTAeneHIIM Pycicoro Amin H CnoaecHocm"
s.a.). Din pdcate, cea mai mare parte a fondurilor B.C.U. a fost distrus in incendiul de la sfarsitul lui
decembrie 1989; vezi Biblioteca Centralci Universitarci din Bucuresti. 0 bibliografie a existenfei.
1891-2001. Redactori: Anca Podgoreanu, Geta Costache. Fotografii recente: loan Ciuciurcd,
Alexandra Dinu $erban, Bucuresti, 2001.

13
www.dacoromanica.ro
manuscrisele, inclusiv acesta, au fost preluate de Biblioteca Academiei Romfine, in
colectia manuscriselor romdneti, nr. 5211-5245, 5250-525325, respectiv a celor
slavo-romne i slave, nr. 64926.
Pstrat intr-o legatura veche (coperte de lemn, invelite in piele neagra),
sbornicul const din trei manuscrise, legate impreund i insumnd 247 file (prima
i ultima, adaugate cu prilejul leggrii), avnd formatul 181/2 X 131/2 cm. Lsand la o
parte primele cloud manuscrise, ce cuprind texte religioase (f. 1, adaugata la legat +
f.2, provenitd dintr-un alt manuscris + ff. 3-36; ff. 37-47), prezentdm, in
continuare, continutul celui de-al treilea manuscris, cuprinz'and filele 48-246
(la care s-a adaugat fila 247). El este format din 25 de caiete (numerotate de la
5. [1] la [25]), avfind, de regula, cfite 8 file (caietul 8 are 10 file; caietului 7
Ii lipsete fila a 8-a, dupd f. 102; din caietul final, nr. 25, s-au pdstrat doar primele
6 file).
Potrivit cercetdrilor efectuate de dr. Alexandru Mare, ef de sector la
Institutul de Lingvistica lorgu Jordan Alexandru Rosetti", Baia din acest al
treilea manuscris prezint cloud tipuri de filigrane: cruce cu traverser dublei (de
provenienta polonezd) i merrier surrnontatei de stea (de provenienta necunoscuta);
pe filele 237-246 se gasete numai ultimul tip de filigran. Variantele acestor tipuri
de filigran nu se regsesc in forme identice in cataloagele cercetate. Ambele tipuri
circuld, prin variantele atestate documentar, cu precddere in prima jumatate a
secolului al XVI-lea, de cnd dateazd i scrierea Letopisefului Trii Moldover .
Ele sunt consemnate astfel in patru cataloage de filigrane puse la contributie
de Al. Maree7:

31 Vezi: Gabriel $trempel, Catalogul manuscriselor romcineyti. B.A.R. 4 414-5 920, Vol. IV,

Bucuresti, Editura Stiintifica, 1992, P. 238-245.


26 Vezi P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., Vol. I, Bucuresti,

Editura Academiei, 1959, p. XIII (volumul cuprinde descrierea manuscriselor nr. 1-300); Catalogul
manuscriselor slavo-romcine yi slave din Biblioteca Academiei Romcine, Vol. II. Editie ingrijita de
Dalila-Lucia Mama si revizuitd de G. Mihdild. Cu o prefata de Gabriel $trempel, Editura Academiei
Romane, 2003 (nr. 301-306); Vol. III, nr. 649 (text dactilografiat la B.A.R.: nr. 601-720). Descrierea
lui I. Bogdan a fost preluata de A. I. Iatimirski, CflofiRucicue u pycicue pyxonucti pplb1HCKUX
6u6nuomex, St.-Petersburg, 1905, p. 839-842 (copie-xerox, in biblioteca prof. dr. Dan Zamfirescu,
dupd exemplarul avdnd stampilele pe pagina de titlu: Donatiunea Ion Bogdan", Fundatiunea
Universitard Carol I"; vezi nota 24). Alexandru Pop, licentiat in litere (desigur, al Universitdtii din
Bucuresti), a fost profesor suplinitor la Gimnaziul din Tulcea in anii scolari 1892-1893 si 1893-1894
(vezi Virginia Dima Aurel Munteanu, Liceul Spiru C. Haret, Tulcea 100 ani (1883-1983),
Bucuresti, Editura SportTurism, 1983, p. 211-212). Asadar, el a semnalat manuscrisul lui
loan Bogdan in rastimpul septembrie 1892 iunie 1894.
27 Al. Mares, Filigranele hartiei intrebuintate in Prile Romcine in secolul al XVI-lea,
Bucuresti, Editura Academiei, 1987 (cu o bogata bibliografie); Jadwiga Siniarska-Czaplicka,
Filigrany papierni polo2onych na obszarze Rezeczypospolitej Polskiej od poczqtku XVI do polowy
XVIII wieku, WroclawWarszawaKrak6w, 1969; Karol Badecki, Znaki wodne w Icsiggach Archiwum
miasta Lwowa 1382-1600 r., Lww, 1928; Ch.M. Briquet, Les filigranes. Dictionnaire historique des
marques du papier des leur apparition vers 1282 jusqu'en 1600, Tome IIV, ParisLondres, 1907
(reeditatd, cu Addenda and Corrigenda, de Allan S. Stevenson, Amsterdam, 1968).

14
www.dacoromanica.ro
Cruce cu traverse)" dubla

Siniarska-Czaplicka: nr. 114-121 (1506-1553)


nr. 123-127 (1524-1544)
nr. 129-131 (1546-1553)
nr. 135 (1574)
Badecki: nr. 36 (1527-1538)
Mares: nr. 1 369-1 374 (1528-1539)

Mind surmontatd de stea


(cu initiala M sau cu initiala M + o alt initiala)

Briquet: nr. 10 756-10 760 (1501/2-1554)


Mares: nr. 1 609-1 610 (1504-1508)

Fig. I Fig. 2

intrucdt, dupd cum vom vedea, ultimul eveniment relatat in Letopisel, care se
afl pe cele 19 file de la sfarsitul manuscrisului (237v-246v), a avut loc la sfarsitul
lunii octombrie 1507, aceasta poate f i limita inferioard a copierii lui; dacd insa

15
www.dacoromanica.ro
Wm in consideratie faptul ca, pe cele doua file dispdrute, naratiunea putea
continua pdna in 1518 (ca in Letopisetul de la Puma, care provine, in esenta, din
acelai prototip pierdut), ori pand la o data apropiata, aceast limita s-ar putea
deplasa [And la aceti ani. In sffirit, limita superioara este 1574, data la care mai
este inregistrata una din variantele primului tip de filigran.
loan Bogdan, care s-a orientat doar dupa aspectul scrierii semiunciale (ce
inregistreald modificari pe lungi perioade de timp), a crezut ca poate data
manuscrisul pe la sfdritul veacului al 16[-lea] sau inceputul veacului al 17[-lea],
undeva in Moldova" (p. 5). P. P Panaitescu a datat manuscrisul cu o anumita
aproximatie in a doua jumatate a secolului al XVI-lea", apropiindu-se de
incadrarea propus mai sus, cca 1518-1574. Prin urmare, copia de fata este mai
apropiata in timp de originalul pierdut dee& s-a considerat pfina nu de mult.
Cuprinsul. Acest al treilea manuscris, copiat intr-adevr in Moldova, cu
litere semiunciale, in ortografie mediobulgard, cu influente slave rsaritene, are,
de reguld, 24 de rnduri pe pagind. El reunete in prima parte, mai restrfinsa
(ff. 48-102), texte religioase, in timp ce a doua, mult mai ampld (ff. 103-246), este
consacrat asemenea altor manuscrise din acee4 epoca istoriei universale si -
celei nationale28. Titlurile sunt scrise cu chinovar, de regula, cu litere mai mari,
uneori stilizate; filele 48r, 103r i 237r sunt impodobite cu viniete:
Partea religioasei. F. 48 rv. 3AtIAAO Cr6 Erv(m) Krut[mH]tct cell, 11%
nemice o Gtrkti Tp(o)um ii o trkfrk ii npomin(x) Nutoru(029 (Inceputul cu
Dumnezeu al acestei crfi, despre Sfdnta Treime ci despre credintei ,54 despre
multe altele).
Ff 48v-50r. Otro w,a tutwe(r) Kupina, Cipxin(c)Knet AMP(11),NybcKa(r),
E-knpocit ii w(T)a-km o Gi1u Tp(o)tw (Ale sfntului parintelui nostru
Chiril, arhiepiscopul Alexandriei, intrebeiri ci reispunsuri despre Sfeinta Treime).
Ff 50r-56v. 113A0>Ketife 111:. KpotTuA o npagoarkprbi 1p1 Iw(a)tut
4)Ititoco4pa 1c6 rykKoemoti, npocruituoyoy Hero (Expunere pe scurt despre
credinta ortodoxci a lui loan filosoful ceitre cineva care I-a rugat).
Ff 56v-57r. W eAce KOMIKO ArkAt. cbTaopn El; II% inecTtt(x) Atte(x)
(Despre ceite lucruri a feicut Dunmezeu in ,gise zile).
Ff 57r-59r. GriTo wiJ, IIALLIer0 ern4cuiiet w Tonix<A6 (A sfeintului
peirintelui nostru Epifanie despre aceleafi).
Ff 57r-59r. GegttpIcIlitl, en(c)Kna TAISAW, OKA3411Ie w(T) npularo
GAOBA IlleCT006[EdlilIKA (A lui Sevirian, episcopul Gavalului, Povestire din
priniul Cuvcint al Hexaemeronului).
Ff 59r-60v. Toro>K(A)e w(T) 13Topaaro Giwaa (A aceluiaA din al
doilea Cuvcint).

28 Vezi: Mihail Moxa, Cronica universala". Editie critica, insotita de izvoare, studiu introductiv,
note si indici de G. Mihila, Bucuresti, Editura Minerva, 1989, p. 5-32.
29 Normele de transcriere sunt expuse in sectiunea urmtoare.

16
www.dacoromanica.ro
Ff 60v-62v. Toro4,4)e w(T) Tpe-riaro GAOKA (A acelui4, din al treilea
Cuvant).
Ff 62v-63r. Toro;K(A)e w(T) meTKpTaa(r) GAoKa (A aceluiai, din al
patrulea Cuveint).
Ff 63rv. Torm (A) e w(T) nATAAro GAPKA (A ace1ui4, din al cincilea
Cuvant).
Ff. 63r-64r. Torom(A)e w(T) wecTetaro GAMA 0 Arks+ pA3S'Aktrk(M)
.

(A aceluiai, din al xselea Cuvant despre arborele intelepciunii).


Ff 64r-79v. GTfro WLI,A HAWEr0 NIET0,04IA, en (c) Krick HATAp'mAro, GA0E0
W LI,p(C)TEH th361(K) noen-h(4)1-61-(X) Kp1kmen6, H3BCTHO CKA3AH1E W(T)
np-I,Karo miiKa 40 CKOHMAHIA E+KA (A sfntului printelui nostru Metodie,
episcopul Patarelor, Cuvant despre imparatia neamurilor celor din urma vremi,
povestire cunoscuta de la cel dint& om panel la sfarfitul veacului).
Ff 80r-102v. naspeuffe An MAO W(T) >i<HTIA CT140 WIAA HALLIEr0
auf cope, Apopoigaro X(c) A pam, limrkiKtpee 119.npocu EntuflAYIA
w(T)K-kTAAH GI-To AnApea, non-hfio S1A0 (Scull extras din Viata parintelui
nostru Andrei cel Nebun pentru Hristos, cuprinzand intrebarile lui Epifanie cu
raspunsurile sfantului Andrei, foarte de folos).
Panea istoriografica. Ff103r-235v. 1113-kAumparo /1/1ettiaaa u Arronuma
G-4411-fie A+THO W(T) c-1,3(A)anIA Ampov HAtirniAlKWEE ii TEK4H-1 AO
camoro tio(c)11A Kvpi, fluna4wpet Burramiwrra (A preainteleptului i cronicarului
Manasses, Cronica incepand de la facerea lumii panel la Impara(ia lui chir
Nichifor Botaniatul [1081]). Textul se incheie CU urrnatoarele cuvinte: hale(4)
A-Hwy-1mA 11/14fia6.41 nprhAvKAparo (Sfaritul cronicarului Manasses cel preaintelept).
Ocupand un loc deosebit de important in istoriografia bizantino-slavo-romna
(model stilistic pentru cronicarii Macarie, Eftimie i Azarie, surs principala a lui
Mihail Moxa), aceasta Cronica universala a fost editat pentru intaia oard integral
de acel4 loan Bogdan, la sugestia fostului sau profesor Vatroslav Jagi (Viena),
dupa manuscrisul de la Muzeul Istoric din Moscova (1344-1345), cu variante dupa
cel de la Vatican, scris pe pergament in aceeai epoca, i dupa sbornicul de fata:
Cronica lui Constantin Manasses. Traducere rnediobulgard... Text i Glosar de
loan Bogdan. Cu prefata de prof. I. Bianu. Publicare posturna (Bucureti, Atelierele
grafice Socec & Co., 1922, VIII + 456 p.).
Valoarea acestei editii in bizantinologia i slavistica internationala a fost
confirrnata de reproducerea fotomecanica, realizat in Germania, dupd aproape o
jumatate de secol (ce e drept, fara pretiosul Glosar rnediobulgar-grec-romnesc,
cuprinzand peste 6500 de cuvinte): Die slavische Manasses-Chronik. Nack der
Ausgabe von Joan Bogdan. Mit einer Einleitung von Johann Schropfer (Slavische
Propylaen", Bd. 12, MUnchen, W. Fink Verlag, 1966).
Cu putin timp inainte au fost imprimate, prin grija i cu studii ale savantului
bulgar Ivan Duicev, cloud reproduceri ale manuscrisului de la Vatican, impodobit

17
www.dacoromanica.ro
cu 69 valoroase miniaturi, realizate pentru tarul bulgar loan Alexandru si pentru
prima sa sotie, Teodora, fiica primului domn al Tarii Romnesti, Basarab I:
Munuannopume Ha Mcmacueeama nemonuc (Sofia, 1962; ed. 2, 1964, cu reproducerea
in culori a miniaturilor, intre care cea de-a doua Ii infatiseaza pe tar i pe sotia sa,
aplecati asupra catafalcului fiului decedat, Joan Asan); llemonucma Ha
KoHcmanmuu Manacu (Sofia, 1963). Acestea au fost urinate de editia ruso-bulgard
(dupa aceleasi trei manuscrise, cu indice de cuvinte, care ins nu inlocuieste
Glosarul trilingv al lui I. Bogdan), alcatuit de D. S. Lihaciov, I. S. Duicev,
M. A. Salmina si 0. V. Tvorogov: CpedHe6an2apocufi nepeeo0 Xponwat Koncmanmuua
Manaccuu e agaesiliCKUX numeparnypax (Sofia, 1988).
In sfarsit, ample extrase din manuscrisul de fata au fost reproduse, in paralel
cu transpunerea romaneascd rezumativd de la 1520, in editia ingrijita de autorul
acestor rnduri: Mihail Moxa, Cronica universal. Editie criticd, insotita de
izvoare, studiu introductiv 5 i indici (Bucuresti, Editura Minerva, 1989, p. 227-342).
Ff 236r-237r. ep(c)nunAcTirt u,p1e, mice 4p (C)TESORAWA g IC(A)Il
(Regii Ierusalimului, care au domnit in Israel).
Ff 237r-246v. gni AITOflIICeLkh w(T) TOM1 HAMA (C) nporragonerriemb
s>i<Te(m) Inomeigmacr 3erinnrk (Letopiseful de ceind s-a inceput, cu voia lui
Dumnezeu, Tara Moldovei).
Tit lu scris cu chinovar: primele trei cuvinte 5 i o parte din al patrulea (TO-),
constituind prirnul rand, au forme sensibil mai mari. Litera E de la inceputul
textului, scris de asemenea cu chinovar, se intinde pe sase randuri, fiind frumos
stilizatd. Deasupra titlului, o viniet de aceeasi culoare, format din cercuri si lujeri
intretdiati, are in partea superioard o cruce, incadratd de cuvintele: I rt MIKA
(Isus Hristos a biruit).
Prima pagind are doar 16 rnduri. in r. 12, titlul interior, cu litere rosii:
AlonncTiri tIe (Domnii Moldovei).
Cele 19 pagini ale Letopisefului sunt scrise de cloud maini: prima (care a
copiat si cele cloud texte precedente), de la inceput pand la f. 246r, randul 18, iar a
doua de aici !Dana la sfarsit (doar 6 randuri de pe f. 246r si f. 246v).
Cum ultimele cloud file ale caietului lipsesc, nu gasim ca de obicei vreo
insemnare a copistului (copistilor). In schimb, insemn5ri ulterioare ne permit s
urmdrim circulatia manuscrisului, care pe la sfarsitul secolului al XVII-lea si
inceputul celui de-al XVIII-lea apartinea protopopului Ursu din Iasi, rudd a
mitropolitului Varlaam al Moldoveim. Dupd moartea acestui posesor, sbornicul a
fost druit de sotia sa preotului Gheorghe din Bdiceni (unul din cele cloud sate cu
acest nume, afldtoare in jud. lai, tinnd de comuna Cucuteni, respectiv Todiresti,
ambele situate la nord de Tirgu Frumos), cum rezult din insemnarea scris
ingrijit, cu chinovar, pe spatiul rmas liber de la fila 30v (apartinnd primului
manuscris).

30 Vezi planp Letopiseful de cdnd s-a inceput Tara Moldovei, la G. Ivacu, Istoria literaturii
romdne, I, intre p. 82 i 83.

18
www.dacoromanica.ro
0 reddm in transcriere cu litere latine, pdstrnd pe cele chirilice la cuvintele
slavone: A(3) Iepe(n) Tew(p)rn w(T)[Eu, preotul Gheorghe din] Bdicni,
precum mi-au dat aceastd carte preutiasa rapoosatului preotului Ursului, carele au
fost potropop w(T)[de] Ia. Dumnedzdu sa"-I pomeniascd in [im]pdratiia sv[i]nti[i]
sale, depreund cu preotiasa i cu toti cuconii i rudenii a dumilor sale; mi-ao dat-o
ca s le fie pomand in vci, arnin.
Scris-am and au vin[i]t loan Neculai voevod31 s-au intrat in In & cirt (A),
Ai(c)u,6 re(n),.C6. uiu [miercuri, luna ianuarie, 25 zile], in dzioa lui (CT)
Tiuiropn EFocno(a), a (A) [Sf. Grigorie Teologul, in anul 7218, resp. 1710]".
Mu It mai tarziu, pe la mijlocul secolului al XIX-Iea, sbornicul se afla in
mdinile unui rus lipovean (probabil, din Dobrogea) interesat, ca i conationalii
sai, de manuscrise religioase slavoneti , de la care I-a curnparat, la 4 august 1861,
preotul bulgar Mancio N. Djudjov, din Zebil (cornuna Sarichioi, jud. Tulcea), cum
atldm din insemnarea acestuia de pe f. 36v (ultima a primului manuscris, pagind
rmas liberd):
Ta5I KHNTa Ha MaI-P-10 HeHOBI XICyLPICOBT) Kyni CA 3a -e- pyErm B ATO
FoCno,aHe 1861 (.(aCv-aa .), Mecetta A.BrycTa 4 aeHb. flo.nowno, CHLIKisi C14
Tpyrb [Tpy,a], ,a,oae CA ticKonaxb OTh eimtrb J114110BHPIK"b! 6o)Ke!!! crapo-
6r&nrapcKa pi&KonHcHa .neTormcb H ApyrH pa3HH.

M.H.J.
mauqo H. Awy,a)Koab
14crmyb BOABO,LIOB'b YHy1C2
130)1eFf1 B 1835-T2K ro,aHHa
61nrapl4H13
rIaHarlopeub".

(Aceast carte a lui Mancio Nenov Djudjov s-a curnpdrat cu 5 ruble, in anul
Domnului 1861, luna august, ziva a 4-a. Mi-am dat toat silinta de am scos-o de la
un lipovean! Doamne!!! Letopiset manuscris vechi bulgar i alte [texte] diferite.
M. N. D.
Mancio N. Djudjov
Nepot al lui Ispir voivod
Ndscut in anul 1835
bulgar
din Panaghiurite")32.

La 3 septembrie 1869, acesta a dat manuscrisul in pstrare Bibliotecii


populare bulgare din Tulcea, fapt consemnat pe f. lr:

31 Nicolae Mavrocordat, in prima domnie (noiembrie 1709 noiembrie 1710).


'2 Intr-o altd insemnare (f. 36 r), Mancio Djudjov consemneazd informatii despre sine si
familia sa.

19
www.dacoromanica.ro
Om Knnrii-rh Fla Mango H. g)Ky,LPKOB13, KOr1 TOR* ocTasa npnBrtmenno B
TYJP-IBHOKO-TO 613111-apCK0 wranHule.
3e6mrrb, 3 Cen-remapin 1869.
(Din cartile lui Mancio N. Djudjov, care o lasa provizoriu in Biblioteca
bulgara din Tulcea.
Zebil, 3 septembrie 1869").
Acesta este drumul lung, in timp i in spatiu, de la Iai pana la Tulcea, i de
aici cum am vazut in mainile lui Joan Bogdan, iar dupa moartea lui, la
Biblioteca Academiei Romane33.

3. Textul. Editia de fatei

In timp ce scrierile religioase i istoriografice de sorginte straina sunt scrise


in slavona traditionald, mediobulgard, Letopisetul de cnd s-a inceput, cu voia lui
Dumnezeu, Tara Moldovei este redactat in aa-numita slavona romaneasca, avand o
bazd mediobulgard, cu influente slave rasdritene (uneori, de coloratura ucraineand)
i foarte rar sArbeti, cu o sintaxa adesea simpla i cu termeni specifici cancelariilor
din Moldova i Tara Rornaneasca. In aceste conditii, intrucat avem o copie (direct
sau prin intermediar) a originalului pierdut, putem spune cd greelile sunt relativ
putine, in cea mai mare parte a textului. Cea mai grava este intervertirea numelor
lui Bogdan I i a fiului sau Latcu (I, 3 i 4)34, Orland searna de faptul c Cronica
scurtd a Moldovei (poate, o forma primitiva, scurta, a cronicii dinainte de Stefan
cel Mare", de la Drago !And la Bogdan 11)35 i Letopisetul de la Putna (I $i II)
reproduc ordinea reala. Alte mrunte greeli de copiere sunt semnalate, ca i
aceasta, in notele ce insotesc textul original slavon.
In schimb, copistul al doilea, de la care s-au pastrat doar o pagina i ase
randuri (cu o penita mai groasa), a lsat sa-i scape mai multe greeli, intre care cea
mai important este omisiunea catorva cuvinte, restabilite de P.P. Panaitescu, intre
paranteze, pe baza comparatiei cu textul corespunzator din Cronica moldo-polond
(tradusa dupd o variant de tip putnean) i din Letopisetul lui Grigore Ureche:
H TAMO emoy KAA1111 CA PAA01(A6 goellOM i acolo i s-a jurat Radul voievod"
(IV, 2).
In editia sa, loan Bogdan a reprodus textul Letopisetului intr-o forma
normalizatd, coborand tacit literele suprascrise in rand i completand pe cele lipsa
(p. 34-48); la sfaritul cartii, a adaugat facsimilele celor 19 pagini ale manuscrisului
(ff. 239v-246v = pl. IXIX).

33 Alte detalii in studiul introductiv la Scrieri alese, p. 44-46.


34 Vezi, mai jos, precizarile privind segmentarea textului in patru pArti, divizate in paragrafe.
35 P.P. Panaitescu, in C'ronicile slavo-romeine, p. 38.

20
www.dacoromanica.ro
P. P. Panaitescu a procedat la fel (p. 6-14), dar, in cazul in care ultima
consoand a cuvintelor era suprascrisa, nu a mai irnprimat dupd ea literele finale rh
sau 6 traditionale (care notasera pana prin secolul al XI-lea vocalele ultrascurte:
prima un sunet foarte scurt, apropiat de a romanesc, iar a doua un sunet, de
asemenea, foarte scurt, intermediar intre e i i). In sfar5it, F. A. Grecul, preluand
procedeul lui P. P. Panaitescu, a recurs la alfabetul rusesc modern (p. 24-34), cu
unificarea literelor ii I 5i pastrarea celor specifice vechi slave: Ac, A, +.
Toate aceste trei modalitati de redare a textului original se indeparteaza mai
mult sau mai putin de aspectul real al manuscrisului, in conditiile in care slavona
romaneasca nu era unitara. De aceea in editia de fat am cautat sa reCam cat mai
fidel textul din manuscris, aplicand doar urmatoarele simplificari: am coborat in
rand, intre paranteze rotunde, literele suprascrise, dar n-am mai marcat titla (),
pentru a nu incarca grafic textul; aceasta ramane insa in cazul abrevierilor fard
litere suprascrise (de ex., lib" Io[ar]") 5i pentru semnalarea literelor cu valoare
cifrica; am renuntat la accente 5i spirite", care reprezentau adesea simple
ornamente grafice, preluate din scrierea greceasca. Nu am completat insa literele
lipsa, intrucat nu putem 5ti intotdeauna ce slov ar fi utilizat copistul, iar notarea lor
intre paranteze drepte ar fi complicat grafic textul. De altfel, cuvintele abreviate
sunt adesea acelea5i, find gor recunoscute de speciali5ti. In cateva cazuri, strict
necesare, includem intre paranteze drepte litere sau cuvinte omise in mod evident
de copist. In sfar5it, aplicam punctuatia moderna, tinand seama de structura
propozitfilor 5i a frazelor; de asemenea, recurgem la majuscule in cazul numelor
proprii i la inceput de enunt.
Pornind de la distinctia stabilita de I. Bogdan intre diversele parti ale
Letopisefului, am divizat textul in patru parti, inegale ca intindere, iar acestea in
paragrafe, astfel:
I. De la intemeierea Moldovei pand la Iuga voievod 8 paragrafe (f. 237v);
II. De la titlul interior, MOMABCTI-111 Wife Domnii Moldovei, respectiv, de
la Alexandru cel Bun pan& la $tefan cel Mare 12 paragrafe (ff. 237v-238v);
III. Domnia marelui voievod, care ocupd cea mai mare parte a Letopiselului,
pand in preajma mortii sale 48 de paragrafe (ff. 238v-246r);
IV. De la moartea lui $tefan cel Mare pana in 1507, and textul se intrerupe
brusc, prin disparitia ultimelor cloud file 3 paragrafe (f. 246rv).
Putinele note marcate prin asteriscuri semnaleazd cateva corectiuni strict
necesare la textul slavon, iar cele numerotate cu cifre arabe, atat la textul slavon,
cat 5i la traducere, sunt destinate identificarilor de persoane 5i de localitati, precum
si datarii evenimentelor sau altor chestiuni, a cdror explicare ni s-a parut necesard.
Pentru ca cititorii s poata compara transcrierea noastr cu cele ale lui
I. Bogdan, P. P. Panaitescu 5i F. A. Grecul, vom reproduce in paralel un fragment
de la f. 239rv (din paragraful III, 6):

21
www.dacoromanica.ro
Editia de fata (III, 6) I. Bogdan (p. 38)
IT no 413010 >Ke A+Tvk (X), H no ARM >Ke A'kT1kX6, 13%
id(T) .r5140e., 13%3A1311(r) CA Kpa(A) AtTo -,su,oe (69754466)36, 13%3AB111%

Vrrhocn, naprataemn NiaTnix(w), CA KpCIA6 VITLCKH Hapriti,aennt


11 114,Ae V TOTFIV1116 C% 119,ceA 11/16vrnAun. n na4e & TorrpSAn6 crh
CRANK Vrp-bacotK, no(e) 6i 1h 1Z47. 131,CeA CHANic Vrrhcicotic, noemspIct
>Ke no(e) npIn4owdh Pomano(s) 0,11 13% Ke i<e noempIa npmn4owA
1)3%W 11 13% -t 'ARria 4e(K) m(c)u,4 POMA110136 TrEet? n 13% 46,111.
no*frowA Trb(r). II TAW nignAoLuA 4eKeme4l'a iwtcAuA nowrowA Tp'br6,
40 Emit 11 TAKO npIn40ulA 40 Bann.

P. P. Panaitescu (p. 7) F. A. Grecul (p. 26)


H no 4g010me37 AT'kX, g A'fiTO 14 no Asoro )Ke RITtx, B )rkTO
rSae, 13%341311r ch, KpM Vrp-hcm 6975, B133,1ABHrCA Kpanb yrrybcxn,
napnu,aemn MATHAW 11 HAAe napnuaerv114 Ma-rnAw, Fl nane y
TOTpVW6 C% 13%CeA CHAOX VrprEsCK0A, To-rprub ci, BICCA cano2K yrpbcKoiK
110e13prA T04. E 1Z4, >Ke 110espiA noenispA 19. B13 29 Ace noenispna
HpIllAOLBA POMA11013 TplXV 11 13 npnnEkowA y POMaHOB iyhry H B
4611% AeKARIA m-hcAuA nomerowe 7 Rem" AeKa6pkia roicAusa no)Kerowa
Tpl,r. H TAKO ripInAcquA AO BAWL Tpl.r. 14 TaKO npmtoulA )10 Bann.

In ceea ce privete transpunerea in Ihnba romnd, loan Bogdan, strduindu-se


s-o realizeze cat mai exacta' (p. 49-63), a recurs la acelai procedeu pe care I-a
aplicat i in Vechile cronice: Traducerea e facutd intr-un stil arhaizant, pentru ca
forma s nu fie prea in contrast cu spiritul cronicelor. Un cronicar din sec. [al] 17-lea
ar fi tradus cam tot ap; dovadd este Ureche" (p. 21). Deosebit de pretioasa ni se
pare precizarea adangata in notd: D-1 A. I. Odobescu a avut bundtatea s asculte o
data traducerea noastrd i sa ne facd atenti la cfiteva expresiuni nepotrivite".
Asadar, versiunile in limba nationala ale cronicilor slavo-romne, realizate de
I. Bogdan, au girul marelui stilist, autor al Scenelor istorice din cronicile roincinevi
i al lui Pseudokineghetikos.
P. P. Panaitescu, exagernd intrucfitva, afirm: Traducerea noastr este o
traducere noud, deosebitd de a lui I. Bogdan", care ar cuprinde destule grqeli i

36 Ulterior cercetArilor lui I. Bogdan, specialistii au stabilit c, spre deosebire de Tara


Romneascd, unde inceputul anului (bisericesc) era considerat la I septembrie, in Moldova (pana
la 1580) acesta era (de regulA) la 1 ianuarie; in consecint, de la facerea lumii" se scad tot 5 508 ani
(nu 5 509) si pentru lunile septembrie decembrie (vezi D. P. Bogdan, aplomatica slavo-romand,
in Documente privind istoria Romdniei. Introducere, Vol. II, Bucuresti, Editura Academiei, 1956,
p. 119); asadar, aici data corect este 1467".
37 Probabil, greseala de tipar.
38 Greseala de tipar.
39 Editorul a normalizat cuvntul, marcdnd transformarea vocalei ultrascurte in e.

22
www.dacoromanica.ro
unele omisiuni"; el ar fi folosit traducerea din textul lui Ureche, chiar cand
contrazice textul slay" (Cronicile slavo-romeine, p. 5; traducerea Letopisetului,
p. 14-23)4. Din comparatia celor cloud versiuni romanesti ale fragrnentului reprodus
mai sus, constatam c lucrurile nu stau tocmai asa; dar nu putem s nu recunoastem
ca noul editor a dat pe alocuri o transpunere rnai exacta, intr-un stil neutru, cat mai
apropiat de normele limbii literare actuale. In acelasi timp, distinsul istoric a
adaugat unele note explicative, ce-au fost puse la contributie in editia de fata.
In sfarsit, autorul acestor randuri, incluzand traducerea romaneasca a
Letopisetului in antologia Literatura romnd veche, realizatd impreund cu Dan
Zamfirescu (Vol. I, Bucuresti, Editura Tineretului, 1969, p. 29-41), a socotit ca,
din punct de vedere stilistic, primul traducator avea mai mult dreptate: Am
folosit pentru aceasta traducerea mai veche a lui I. Bogdan, pe care am revazut-o
integral, atat sub raportul exactitatii, cat si al stilului, folosind si unele sugestii din
versiunea lui P. P. Panaitescu" (p. 29). Transpunerea noastr din 1969, revazutd, la
randul ei, isi gaseste locul in editia de fata. Nu este lipsit de interes, credem, sa
reproducem aici, drept exemple, cele patru versiuni romanesti ale textului original
slavon, citat mai sus:

I. Bogdan (p. 52) P. P. Panaitescu (p. 16)


Dupd doi ani, in anul 6975 $i dupa doi ani, in anul 6975
(--- 146641), porni craiul unguresc nurnit (1467), s-a ridicat craiul unguresc
Matia si napadi asupra Totrusului numit Matias si a coborat la Totru
cu toata puterea ungureascd, noiemvrie cu toat puterea ungureascd, noiem-
in 19; iar in 29 noiemvrie venira in brie 19. Iar la 29 noiembrie au venit
targul Romanului si in ziva a 7-a a la targul Romanului i in a 7-a zi a
lunii lui dechemvrie arserd targul; i lunii decembrie au ars targul. $i apoi
astfel ajunsera pand la Baia". au venit la Baia".

Literatura romnei veche (1, p. 31) Edifia de fare: (III, 6)


$i dup doi ani, in anul 6975 Si dupa doi ani, in anul 6975
[1467] s-a ridicat craiul unguresc [1467], s-a ridicat craiul unguresc
numit Mafia si a napadit la Totru numit Matias si a nay:alit la Totrus42
cu toatd puterea ungureascd, in cu toata puterea ungureasca, in noiem-
noiembrie 19. Iar la 29 noiembrie au brie 19. lar la 29 noiembrie au venit
venit in targul Romanului si in ziva a la targul Romanului si in ziva a 7-a
7-a a lunii decembrie au ars targul. a lunii decembrie au dat foc targului.
$i astfel au ajuns [Ana la Baia". $i astfel au ajuns pand la Baia".

40 Traducerea lui I. Bogdan a fost reprodusd de I. VIddescu, In paralel cu cea a Lelopisefului de


la Putna (lzvoarele istoriei rorndnilor, I. p. 111-132), iar cea a lui P. P. Panaitescu, in volumul aparut
recent: Stefan cel Mare fi Sfcint. 1504-2004. Portret in cronica, Sranta Mandstire Putna, 2004, p. 14-21.
41 Vezi nota 36.
42 Targu Trotu (jud. Bacdu).

23
www.dacoromanica.ro
4. Structura gi valoarea documentard a Letopisetului
Seco lul scurs de la publicarea de catre I. Bogdan a Letopisetului de cand s-a
Inceput Tara Moldovei a permis istoricilor care i-au urmat $t. Oraanu, 1. Ursu,
I. Minea, I. Vladescu, P. P. Panaitescu, I. C. Chitimia43, D. P. Bogdan", Stefan
Andreescu45, Leon Simanschi" i aIii7 sa conchida cd acesta n-a inceput a fi scris
in vrernea lui Alexandru cel Bun, ci in timpul glorioasei domnii a lui Stefan cel Mare.
Aa stand lucrurile, s-a pus intrebarea daca prirnele cloud parti au valoare
documentard, demna de a fi luata in consideratie. Procednd la redactarea notelor
explicative i tinand seama de opiniile exprimate de diveri cercetatori, am putut
ajunge la urrnatoarele concluzii.
Partea I, cea mai succinta (f. 237v, doar 9 rnduri: 8 scurte paragrafe,
constand fiecare din eke o propozi(ie independenta), incepe cu legenda vanatorii
rituale a zimbrului" de catre voievodul Drago:
In anul 6867 [1359] a venit Drago voievod din Tara Ungureasca, din
Mararnure, la vanat, dupd un zimbru, i a domnit 2 ani" (I, 1).
Consemnat aici foarte succint, aceastd legenda se regsete in Letopiseful de
la Putna (ambele variante), in Cronica moldo-polond i, amplificatd, in Cronica
moldo-rusa.
In Cronica scurta a Moldovei, de la Drago pand la Bogdan II, ea nu apare.
Se cuvine s reamintim insa cele scrise de Mircea Eliade: Tema vanatorii rituale
a zimbrului este cu siguranta autohtona. La daci, acest animal se bucura deja de
un prestigiu religios"".
Data 6867 (1359) este greita i s-ar putea datora copitilor intermediari, de
vreme ce Cronica moldo-polona are 6860, respectiv 1352, an ce s-ar incadra in

43 Vezi notele 3 si 8.
" Letopiseful de la Bistrifa, la plus vieille des chroniques romaines Sa langue, Revue des
etudes sud-est europennes", t. VI, 1968, nr. 3, p. 499-524.
45 inceputurile istoriografiei in Moldova (1975) si Cronica lui Stefan cel Mare": infelesurile
unei intreruperi (1983), studii reproduse in volumul colectiv, .Stefan cel Mare ci Sfdnt. 1504-2004.
Portret in istorie, Sfanta Manastire Putna, 2003, p. 220-237, 245-252; al doilea studiu (cu
mentionarca opiniilor anterioare), reluat in volumul Istoria romdnilor: cronicari, misionari, clitori
(sec. XVXVII), Editura Universitatii din Bucuresti, 1997, p. 118-128: Letopiseful ar fi inceput a fi
redactat in 1468-1469, dupa victoria de la Baia (decembrie 1467), find reluat in rdstimpuri, in functie
de marile confruntdri militare (vezi si studiul lui L. $imanschi, citat in nota urmdtoare).
46 inceputul elabordrii Cronicii lui Stefan cel Mare (1983), in acelasi volum, p. 238-244.
47 Vezi: tefan cel Mare qi Slant. 1504-2004. Bibliografie, Sfanta Mandstire Putna, 2004
(include bibliografile publicate in volumele din 1958 si 1964); Stephen the Great, Prince of
Moldavia (1457-1504). Historical Bibliography, alcdtuit de Stefan Andreescu s.a. (Academia
Romand Institutul de Istorie Nicolae lorga"), Bucuresti, Editura Institutului Cultural Roman, 2004.
La monografi ile anterioare se adaugd acum: Eugen Denize, Stephen the Great and His Reign,
Bucuresti, aceeasi Editurd, 2004; Idem, .5'tefan cel Mare. Dimensiunea internafionald a domniei,
Targoviste, Editura Cetatea de Scaun, 2004.
48 De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile ri folclorul Daciei ui
Europei Orientale, traducere de Maria Ivnescu si Cezar Ivdnescu, Bucuresti, Editura Stiintificd si
Enciclopedick 1980, p. 148-150.

24
www.dacoromanica.ro
rastimpul acceptat astazi pentru domnia" lui Drago5 (cca 1347, mai sigur,
1352/1353-1354, deci 2 ani"); fiul sau, Sas, va fi domnit 9-10 ani (nu 4),
cca 1354-1363.
intrucat am constatat cd inscrierea lui Bogdan I dupd fiul sau, Latcu, este
sigur o greFala de copist, putem considera Ca manuscrisul pe care-I avem in fata
nu prezinta garantie nici pentru anii de domnie ai voievozilor dinainte de
Alexandru cel Bun: succesiunea lor era ins cunoscuta traditiei familiei
Bogdanetilor, perpetuata timp de un secol, 'Ana la domnia lui Stefan cel Mare
(Alexandru cel Bun era stranepot al lui Bogdan I, iar $tefan cel Mare era nepot al
lui Alexandru cel Bun). Sunt deosebit de semnificative in acest sens cum a
subliniat I.C. Chitimia pietrele de mormant ale lui Bogdan I i ale urma0or sai,
prevazute cu inscriptii comemorative, wzate in biserica-necropola" de la
Rdauti, prin grija marelui voievod, in 1479-1480 i in anii urmtori. Ream aici,
in traducere, pe cea consacrat intemeietorului Moldovei independente:
Din mila lui Dumnezeu, Io[an] Stefan voievod, domnul Tarii Moldovei, fiul
lui Bogdan voievod, a impodobit acest mormant al strabunului sau, Bogdan
voievod cel Bdtran, in anul 6988 [1480], luna ianuarie, 27. Aceste morminte le-a
lucrat maistorul Ian"".
Partea a II-a, al carei inceput este marcat de titlul interior, Domnii Moldovei,
este mai detaliatd, ocupnd peste cloud pagini, consacrate primei jumatti a
secolului al XV-lea (ff. 237v-238v: pe langa titlu, 12 paragrafe mai ample,
constand fiecare din una sau mai multe fraze). Iat inceputul ei:
in anul 6907 [1399; gresit, in loc de 6908, resp. 1400], luna aprilie, 23, s-a
ridicat domn in Tara Moldovei Alexandru voievod, iar pe Iuga voievod 1-a luat
Mircea voievod. $i a stpanit Alexandru voievod Tara Moldovei 32 de ani i 8 luni,
si a murit in anul 6942 [1434; gresit, in loc de 6940, resp. 1432], ianuarie 1, i a
fost ingropat in mandstirea Bistrita, pe care el insu5i o zidise. Venica lui
pomenire" (II, 1).
In continuare, se dau informatii despre fiii sai (nascuti din castorii
succesive) i despre luptele dintre ei pentru ocuparea tronului (cu unele greeli de
copiere, pe care le semnalam in note). Apdar, aceast parte se bazeazd, in mod
categoric, pe unele insemnri ale diecilor de cancelarie, ea acoperind un sfert
de secol de istorie tulbure a Moldovei (1432-1457). Cu cat ne apropiem de
mijlocul acestui veac, informatiile devin mai consistente, ca de exemplu, cea
despre Bogdan II, fiu al lui Alexandru cel Bun i tatal lui $tefan cel Mare:
In anul 6957 [1449], luna octombrie 12, a venit Bogdan voievod i a lovit pe
Alexandru voievod [fiul minor al lui Ilie, frate vitreg al lui Bogdan II] la
Tamaeani, aproape de targul Romanului..." (II, 10).
Domnia acestui viteaz voievod a fost intrerupt brutal peste doi ani
(16 octombrie 1451) prin uciderea miFleascd, savar5ita de un alt frate vitreg,

49 Vezi: I.C. Chitimia, ,Ftefan cel Mare, ctitor in domeniul istoriografiei, in volumul citat in
nota 45, p. 205.

25
www.dacoromanica.ro
Petru Aron, care a navalit asupra lui Bogdan voievod la Rdoseni, vineri, in zori, si
i-a taiat capul" (II, 11).
Cu Petru Aron se incheie aceast a doua parte a Letopiselului, care include
suficiente elemente de contemporaneitate si care a fost racordata, impreund cu
partea intai, la Letopisetul lui ,Stefan cel Mare propriu-zis. Ambele insa au fost
redactate in forma' definitiva dupa 1455 (cum se poate constata din precizarea
anului mortii lui Alexandrel, fiul lui Ilie voievod, 1455, adaugat indat dupa cel
al nasterii sale, 1438), mai exact, dupa urcarea pe tron a lui $tefan cel Mare
(12 aprilie 1457).
Partea a III-a, cea mai ampla, ocupand 15 pagini (ff. 238v-246r: 48 de
paragrafe, unele de o intindere apreciabila), reprezinta tocrnai acest Letopiset, scris
in cancelaria domneascd, la initiativa lui $tefan cel Mare, probabil, sub
supravegherea marelui logofat, loan Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475), iar
din 1475 Joan Tautul. Chiar inceputul lui este marcat de un ton solemn, prezent
apoi pe intreg parcursul naratiunii, cand autorul (sau autorii) recurge (recurg) la
forrnuldri si reflectii menite sa scoat in evidenta rolul exceptional al domnului, ce
a condus tara cu fermitate, neprecupetind nici un efort pentru apararea ei irnpotriva
tendintelor de cotropire din partea regatelor vecine, ungar si polon, si a lmperiului
Otoman. De aici rezultd c avem a face, in varianta cea mai apropiata de prototip
sublinia P.P. Panaitescu, in 1958 , cu cronica oficial a lui $tefan"
(Contributii..., p. 141).
Fara a intra in detalii, vom ilustra aceast idee i, implicit, stilul compozitiei,
suflul epic al Letopisetului prin doua episoade, ce redau apararea Moldovei in fata
incursiunii regelui Matia Corvin (1467) si victoria de la Vaslui impotriva oastei
otomane (1475).
Evocand etapele ptrunderii oastei ungare in Moldova (Targu Trotus, la
19 noiernbrie 1467, apoi orasul Roman, la 7 decembrie), cronicarul continua:
$i astfel au ajuns pand la Baia. In 14 ale lunii decembrie, luni spre marti, s-a
implinit gandul lui Dumnezeu cu Stefan voievod si a navlit noaptea asupra
ungurilor la Baia. $i i-a dat Dumnezeu in mainile lui $tefan voievod si ale ostii
sale, si mare multime dintre dansii au fost ucisi. Si craiul a fost sagetat atunci in
lupt. $i astfel s-au intors rusinati pe alta cale scurta, si nu a fost cum gandiserd ei,
ci s-a intarnplat cum a fost voia lui Dumnezeu, Printele atottiitor. Caci zice si
aici intervin cloud citate biblice, singurele in intreg Letopiset, i anume din Cartea
Inuit a Regilor (II, 10 si 4) : S nu se laude preainteleptul cu intelepciunea sa si
s nu se laude cel puternic cu puterea sa, sa nu se laude bogatul cu bogdtia sa. $i
intr-alt loc zice: Precurn au cazut cei puternici, iar cei slabi s-au incins cu putere,
tot astfel sa intelegern cd biruinta de la nimeni altul nu este cu putinta, deck de la
Domnul Dumnezeul puterilor" (III, 6).
Iat acum si al doilea episod:
In anul 6983 [1475], ianuarie 10, marti, a fost rdzboi la Vaslui cu puterile
turcesti si a biruit atunci $tefan voievod, cu mila lui Dumnezeu j cu ajutorul lui

26
www.dacoromanica.ro
Iisus Hristos, flul lui Dumnezeu celui viu, care s-a nascut din Preacurata Fecioard
spre mantuirea noastr. $i i-a dat Durnnezeu pe ei, limbi necredincioase, in
ascutivl sabiei, i au cazut atunci multime nenumarata, i au fost prini de vii multi
fard de numr, care de asemenea au fost taiati; numai pe unul I-au lasat viu, pe fiul
lui Sac-paa. $i steagurile lor impreuna cu schiptrele cele mari au fost luate, mai
mult de 40 de schiptre" (III, 18).
In acest fragment epic atrage atentia expresia: $i i-a dat Dumnezeu pe ei,
limbi necredincioase, in ascutipl sabier (61. tucTprao me(a), identica celei din
Scrisoarea-circulard a lui $tefan cel Mare catre principii straini, la cloud saptamani
dupa dramatica incletare (25 ianuarie 1475): et tucti ii mettemo a taglio della
spada pe toti i-am trecut sub ascutiul sabier".
In continuare, este descrisd de martorul ocular, autor al acestei parti a
Letopisefului, revenirea triumfatoare la Suceava a voievodului, in fruntea otinii
sale:
Iar Stefan voievod s-a intors cu toti otenii sai ca un purtator de biruinta
(um nosteotioce(14), epitet atribuit. sfantului Gheorghe i altor martiri-ost4i,
cum a subliniat P. P. Panaitescu G. M) in cetatea sa de scaun a Sucevei. $i i-au
iqit in intampinare mitropolitul i preotii, purtand in maini sfanta evanghelie si
slujind $i ludand pe Dumnezeu pentru darul de la Cel Preainalt, i binecuvantand
pe domn: S trdiasca domnul!" (ACI >K11136 (T) 4,770 III, 19).
Facnd aluzie la ecoul faspandit in tarile Europei, autorul evoca apoi
rdsplatirea de care Dornn a aparatorilor tarii:
Iar $tefan voievod ins4 a facut mare ospat mitropolitilor (AmTpononnTo(m)
greeala a copistului, in loc de iwIrrporionirro( mitropolitului", care in acei ani era
Teoctist (I) G. M) i vitejilor sai 0i tuturor boierilor sai, de la mare 'Dana la mic.
$i multe daruri a impartit otinii sale intregi, laudand pe Dumnezeu pentru cele
intamplate" (III, 20).
In ace14 stil sunt relatate i alte victorii ale lui Stefan cel Mare intre care
infrangerea armatei polone, ce intrase in Moldova, in 1497, sub conducerea regelui
Albert (III, 38-45, ff. 243v-245v) sau, mai retinut, evenimente din viata domnului
si a familiei sale.
In sfarit, Partea a IV-a atata cat s-a pastrat (6 randuri din f. 246r i 246v:
3 paragrafe destul de ample) a fost scrisd dupa moartea gloriosului voievod,
prevestit, parca, de stihiile vremii:
In anul 7012 [1504], luna iulie 2, marti, a rposat robul lui Dumnezeu,
Ion Stefan voievod, domnul Tarii Moldovei, ca la al treilea ceas din zi. $i a fost in
acelai an, inainte de moartea lui, iarnd grea i foarte aspra, cum nu fusese
niciodatd. Iar in timpul verii au fost ploi man i revarsare de ape i inecuri din

50 Vezi: Joan Bogdan, Documentele lui .5'tefan cel Mare, nr. CXLIII, p. 319-323; Literatura
romeind veche (1402-1647), I, p. 46-49; de asemenea: Maria Magdalena Szkely, Dixit Waywoda",
in volumul citat in nota 45, p. 104-116.

27
www.dacoromanica.ro
pricina apelor mari. Si a luat, in locul sau, schiptrul Moldovei fiul sau, Bogdan
voievod. $i a domnit Ion Stefan voievod 47 de ani i 2 luni i trei saptamani" (IV, 1).
Surprinde aici omiterea manstirii in care a fost inmormantat marele voievod,
cu atat mai mult, cu cat aceasta este consemnata atat pentru fiul cel mare,
Alexandru, in 1496 (langa strabunul su, Alexandru voievod, in mandstirea de la
Bistrita. Vepica lui pomenire" III, 37), cat i pentru Maria Despina, mama
Mariei Voichita, cea de-a treia sotie a lui Stefan cel Mare (care a ingropat-o cu
cinste in manastirea sa de la Putna. Vepica ei pomenire" III, 48).
Dupd cum se tie, Letopiseful de la Putna II (care este mai detaliat dee&
Putna I), consemnand moartea voievodului, adauga: ii norpesoi icr /191
moriacTupu w-r uero cri,Acaiwfinn, 11% HOrrtioll i a fost ingropat in
rnndstirea zidit de dansul, la Putna" (Cronicile slavo-romcine, p. 60, 66),
informatie pe care o regsim i in Cronica rnoldo-polonii: i pogrzebion w tern
nianasterze swoim, v Puthni 4i a fost ingropat in acea mandstire a sa, la Putna"
(ibidem, p. 172, 182). Desigur, o propozitie similard a existat i in Letopiseful-
protottp, dar ea a scapat atentiei celui de-al doilea copist, mai neglijent, cum
constatam, in mod clar in paragraful urmator.
Acesta nareaza un episod deosebit de semnificativ din istoria trii noastre, sr
anume irnpcarea dintre Bogdan III i Radu cel Mare, care sprijinise pe un
pretendent, Roman pribeagul", in incursiunea lui !Ana in tinutul Putnei. Drept
ripost, la 28 octombrie 1507, Bogdan a intrat cu oastea in Tara Munteneascd"
(B-6 inoy(u)TAticKon 3emmi), la satul Ratedzatii, la movila Cdiata, de ceea
parte a Rabnei", in actualul judet Vrancea51.
$i acolo spune Letopiseful a venit de la Radul voievod un sol, un calugar
cu numele Maximian [Maxim], fiul despotului, tarul sarbesc52, i a rugat pe
domnul Bogdan voievod cu mult rugaminte s se impace cu Radul voievod,
fiindca sunteti creOni i de acelqi neam rioneme ec-re p(c)-rlane II
nnennemmume.
$i astfel, in urma tratativelor, Bogdan a trimis cu Maxim pe un sol al sau la
Radul voievod [si acolo i s-a jurat Radul voievod]53 cu toti boierii sai pe sfanta
evanghelie, c va tine pace venica i hotarul dupa vechile hotare. $i domnul
Bogdan voievod, vazand atata rugaminte i jurarnant, a facut [la fel i s-a intors in
pace la ale sale]" (IV, 3)54.
In ceea ce privqte cuvintele lui Maxim Brancovici, reamintim Ca Grigore
Ureche le-a tradus: pentru c santu creOni i o semintie", loan Bogdan fiindca
sunteti crqtini i de acelai neam", iar Petre P. Panaitescu pentru ca. santeti

51 Retezati, inglobat in satul Cdiata (comuna Sihlea), la sud de rdul Rdmna.


52 Maxim Brancovici, viitor mitropolit al Tarii Romdnesti (1507-1508).
53 Segment omis in copie i completat de P.P. Panaitescu, pe baza Cronicii moldo-polone i a
Letopisefului lui Grigore Ureche.
54 Textul se intrerupe brusc, intruat ultimele doud file ale manuscrisului au disparut; sfdrsitul
frazei a fost completat de I. Bogdan si P. P. Panaitescu pe baza acelorasi izvoare.

28
www.dacoromanica.ro
crestini si rude" (Maria Voichita, mama lui Bogdan, era verisoard cu Radu cel
Mare). Noi insine am pdstrat traducerea lui I. Bogdan, caci pasajul respectiv
reprezintd una din cele mai vechi afirmdri ale constiintei unitatii romdnesti.
E ceea ce semnaleazd N. lorga, in Istoria Romcinilor: Dar el, strinul (...),
vorbi i de inrudirea dintre cei doi domni (nnemeriumu,n). Desigur si acea inrudire
care facea din fiul lui Vlad Calugdrul, frate cu Vodd-Radu cel Frumos, un var al lui
Bogdan, fiu al fetei aceluiasi Radu. dar poate cd (...) era vorba i de altceva: anume
de neam, a cdrui constiintd incepea acum sa mijeased de ziud" (Vol. IV. Cavalerii,
Bucuresti, 1937, P. 264; ed. 1996, p. 193).
0 dovadd in acest sens o gsim in Vito lui Maxim Brancovici, scrisd in 1523
(la 7 ani dupd moartea lui, survenitd la 18 ianuarie 1516) sau curdnd dupd aceea:
aici Tara Romdneascd si Moldova sunt numite cele cloud Dacii" osoe AAKIe".
1atd cum este descrisd interventia pacified a prelatului sdrb, viitor mitropolit al
Tarii Romdnesti:
Diavolul, insd, urdnd faptele bune, atdtd rdzboi intre voievozii celor cloud'
Dacii, Radul si Bogdan, dar, pe cdnd lupta stdtea s inceapd, fericitul Maxim
alearga ca un inaripat intre cele cloud tabere si, potolind prin durnnezeiasca sa
intelepciune pe cei doi voievozi i intdrindu-i in dragoste, acestia s-au intors fiecare
la ale sale, Iduddnd pe Durnnezeu si pe alesul sdu. lar cei doi voievozi au ardtat
dragoste care slnt, care, fdrd s vrea, a fost indltat si hirotonisit in scaunul
arhieresc al Tarii Romdnesti".
Momentul impdcdrii celor doi domni romdni a apdrut biografilor lui Maxim
Brancovici atdt de sernnificativ, incdt i-au gdsit loc si in Slujba inchinatd lui, in
aceiasi ani:
Pe oamenii lui Dumnezeu ii tulburd
cel ce urdste binele,
pe cei doi domni,
Radul si Bogdan voievozi;
i, lupta f ind aproape,
tu, preacuvioase Maxime,
ca un Inger inaripat ardtdridu-te,
celor cloud osti pace le-ai dat,
iar cei doi se intore fiecare la ale sale,
sldvind pe Durnnezeu i pe slujitorul sdu"55.
Nu de mult, acad. Stefan Stefdnescu a subliniat, la rdndul sdu, importanta
evenimentului din 1507, scriind in tratatul colectiv Istoria Romcinilor: Acest
argument al mitropolitului Maxim dovedeste constiinta unitatii de nearn a
moldovenilor cu muntenii, existentd chiar si la strdini, idee pe care a mai
mrturisit-o un mare numr de umanisti Inca inainte de aceastd perioadd"56.

55
Fragmente reproduse din cartea noastr, intre Orient si Occident. Studii de culturei si
literature,' romeinci in secolele al XV-lea al XVIII-lea, Bucuresti, Editura Roza Vnturilor, 1999,
p. 198-214.
Istoria Romeinilor, V ol. IV . De la universalitatea crestind ceitre Europa patriilor, Bucuresti,
Editura Enciclopedica, 2001, P. 412. Vezi, de asemenea: Adolf Armbruster, Romanitatea romeinilor.
lstoria unei idei, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1993, p. 46-140.

29
www.dacoromanica.ro
Dincolo de intreaga valoare a acestei prime scrieri istoriografice rornaneti,
create acum o jumatate de mileniu, Letopisetul lui ,5'tefan cel Mare i al urmailor
sdi, chiar aa intrerupt printr-un accident exterior, se incheie cu ideea pretioasa a
unitatii poporului roman.

5. Notele explicative
Am ardtat mai sus cd atat textul original, cat i traducerea sunt insotite, la
sfarit, de numeroase note, in care ne-am straduit sa identificam persoanele i
localitatile mentionate in Letopiset, sa controldm i, cand este cazul, s corectam
anii de domnie ai voievozilor dinainte de Stefan cel Mare, precum i datarea
diverselor evenirnente. In cateva cazuri, mai ales in partile a II1-a i a IV-a, facern
unele referiri la izvoare contemporane inrudite.
Principalele monografii i sinteze istoriografice la care recurgem pentru
identificari sunt, in ordine cronologica, urmatoarele:
I. Ursu, Stefan cel Mare, domn al Moldovei de la 12 aprilie 1457 la 2 iulie
1504, Bucurqti, Inst. de arte grafice Antonescu", 1925.
N. Iorga, Istoria romanilor, Vol. III. Ctitorii, Bucureti Valenii de Munte,
Tipografia Datina Romaneasca", 1937; Vol. IV. Cavalerii, Bucureti, Monitorul
Oficial i Imprimeriile Statului Imprimeria National, 1937 (reeditate: Vol. III,
ingrijit de Victor Spinei; Vol. IV, ingrijit de Stela Cheptea i Vasile Neamtu,
Bucure0, Editura Enciclopedica, 1993-1996; versiunea francezd: Histoire des
Roumains et de la Romanit orientale,, Vol. III. Les fondateurs d'Etat; Vol. IV. Les
chevaliers, Bucarest, Imprimerie de l'Etat, 1937).
Alexandru V. Boldur, Stefan cel Mare, voievod al Moldovei (1457-1504).
Studiu de istorie socialei ipolitic, Madrid, Editura Carpatii, 1970 (Ed itia a II-a,
revdzutd de catre autor, ingrijita de Catalina Chelcu i Marius Chelcu, Iai, Editura
Junimea, 2004).
Nicolae Stoicescu, Dictionar al marilor dregeitori din Tara Romeineascei ci
Moldova, sec. XIVXVII, Bucureti, Editura Enciclopedica Romana, 1971.
Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria romeinilor, 1-2, Bucureti,
Editura Stiintifica, 1974-1976.
Preot Prof. dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Roincine, 1,
Editia a doua, Bucureti, Editura Institutului Biblic..., 1991.
Academia Romand Sectia de Stiinte Istorice i Arheologie, Istoria
Romeinilor, Vol. III. Genezele roincineo`i. Coordonatori: t Acad. Stefan Pascu,
Acad. Razvan Theodorescu, Bucureti, Editura Enciclopedica, 2001; paragrafele:
Unificarea formatiunilor politice din spatiul extracarpatic i Cucerirea
independentei Trii Romanevi ci Moldovei, scrise de N. Constantinescu, St.
Olteanu, M.D. Matei, St. Stefanescu i $t. Pascu, p. 562-589; Tabel cronologic de
V. Spinei, p. 633-651.
Vol. IV. De la universalilatea creginei ceitre Europa patriilor. Comitetul
de redactie: Acad. Stefan Stefanescu i Acad. Camil Murepn, redactori

30
www.dacoromanica.ro
responsabili, Prof. univ. dr. Tudor Teoteoi, secretar, 2001; paragrafele: Moldova
pana la Alexandru cel Bun, Alexandru cel Bun i Luptele pentru domnia Moldovei
(1432-1457) de Stefan Stefanescu, p. 290-302; Stefan cel Mare de I. Toderascu,
p. 364-399; Moldova in prima jumatate a secolului al XVI-lea de I. Teoteoi si
L Toderascu, p. 426-452; Tabel cronologic, p. 791-797; Domni, voievozi 0
principi in Tarile Romane pawl la inceputul secolului al XVII-lea, list intocmitd
pe baza Anexelor I 0 II din Documente privind istoria Romeiniei. Introducere,
Vol. I (Bucuresti, Editura Academiei, 1956, p. 485-507), cu completarile si
precizarile lui C. Rezachevici, Cronologia critica a doninilor din Tara
Romeineascei 0 Moldova, 1324-1881, Vol. I. Secolele XIVXVI(Bucuresti, Editura
Enciclopedica, 2001), p. 799-813; Lisle cronologice ale ierarhilor Bisericii
Ortodoxe Romane (dupd pr. prof. Mircea Facurariu), p. 815-819; plansele:
Genealogia Miqatinilor (Bogdanegilor) (dupd Stefan S. Gorovei); Genealogia
Basarabilor (dupd Dan Plesia).
Stefan cel Mare 0 Slant. 1504-2004. Portret in istorie. Carte tipritd cu
binecuvntarea I.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, Sfnta
Mndstire Putna (Suceava, Editura Musatinii), 2003.
Portret in cronica..., 2004.
Bibliografie..., 2004.
Pentru identificarea localittilor am apelat la:
Dictionarul enciclopedic ilustrat Cartea Romaneascei". Partea I.
Dictionarul limbii romane din trecut 0 de astazi de I.-Aurel Candrea; Partea a II-a.
Dictionarul istoric 0 geografic universal de Gh. Adamescu, Bucuresti, 1931.
Constantin C. Giurescu, Targuri sau ortge 0 cetati moldovene din secolul
al X-lea pand la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucuresti, Editura Academiei, 1967
(In anii din urm a fost publicat editia a II-a, Bucuresti, Editura Enciclopedicd,
1997, cu un Cuvant inainte de Dinu C. Giurescu (p. III), Bibliografia lucrarilor
lui Constantin C. Giurescu (p. VXXXIII) si Indice (p. 333-364), alcatuit de
Gheorghe Lazar).
Atlas istoric. Coordonator: Prof. univ. Stefan Pascu, Bucuresti, Editura
Didacticd si Pedagogica, 1971: hrtile 54. Tarile Roincine (mijlocul sec. X I V mijlocul
sec. XVI); 68. Prile Romane de la jumatatea sec. XVI inceputul sec. XVIII
Ion lordan, Petre Gastescu, D.I. Oancea, Indicatorul localitatilor din
Romania, Bucuresti, Editura Academiei, 1974.
Academia Romdnd Institutul de Geografie. Romania Atlas istorico-
geografic. Comitetul de redactie: Acad. Cornelia Bodea, acad. Liviu Constantinescu,
acad. Stefan Pascu s.a., Bucuresti, Editura Academiei Romdne, 1996: hartile 12.
Tarile Romane (secolele X1VXVI); 18. Virile Romane (secolul XVII-1848).
Gheorghe Vldsceanu, loan Ianos, Orwle Romaniei, Bucuresti, Casa
Editoriald Odeon, 1998.
Eliza Ghinea, Dan Ghinea, Localitatile din Romania Dictionar, Bucuresti,
Editura Enciclopedica, 2000.

31
www.dacoromanica.ro
in sfarsit, referirile la cronicile consacrate aceleiasi perioade se fac dupd:
Cronicile slavo-romane din sec. XVXVI, publicate de Ioan Bogdan. Editie
revaszut5 si completafa de P. P. Panaitescu, Bucuresti, Editura Academiei, 1959.
Ion Const. Chitirnia, Cronica lui ,5tefan cel Mare (Versiunea germanei a lui
Schedel), Bucuresti, Casa Scoalelor, 1942.
Grigore Ureche, Letopiseful 7-aril Moldovei. Editie Ingrijit, studiu
introductiv, indice si glosar de P. P. Panaitescu. Editia a II-a, revazutd, Bucuresti,
ESPLA, 1958.

15 septembrie 2004 G. MIHAILA

32 www.dacoromanica.ro
TEXTUL

011-i AToruiceik w(T) TOAll HAMA (C) 237v


nporigonerfieivu. 6>Rie(M) MOAAMICKAA KerlAit'fil

I. 1. E nikv .---Wa niiime Aparowe Kele Rom w(T) VrWpCK011 4EM4ll


w(T) M4peo0biw4, 4 TVpo(m)2 HA 40(13) 11 r(cn)sa .-i A'h(T)3.
2. Ho Hero P(C4)114 Zi11. ero, CA(C) 1106KO(AA) .X A(T)4.
3. Ho 116(M) Zi16 ero, Aa(u,)go BOEBOAA, r(cA)sa .11 ivh(T)5.
4. H no ue(m) r(cik)sa Borm(u) goego(44) fi n-k(T)6.
5. H r(cA)ga dn. iltAncent(R), HeTp. soeeo(M), ..a. A(T)7.
6. H no tie(m) P(CA)BA Spwri. ero POMA(H) 110E130410 .1-' A'h(T)8.
7. Ta(m) r10 HEM' P(CA)11A Gp4T1. ero, GTecha(n) goesom, :t.'
A(T)9.
8. II no ue(m) r(cn)sa WA 110E11044 .ii ATLI.
H. AilomancTrin utpi11
1. 13 ai:w,... at(c)u,a et(n)
rn (A) pe(M) V MO (4)AcuICKOH
-IV. CTA(A) zutep (11),413% 110EBOAA
4eMili112, a KVA go [e]11044* VA(A)
Ailniria, soegoAa13. H wsn4(4) 4AE4tiAir6 KOEBOAA ANOAA4BCK01-0 KEMMO
AW A('r) i n .V. m(c)u,E. n Wmpt(T) g ai-i.0 5U,Aifi'4, re(u) :ii., eme ii 238r
norpese(u) su(c) g'1. EtICTpl-NECKI11 MOH4CT11(p), 11ME 11 C1.4014 C44A615.
1319m44 CAW n4rwiT6.
2. H po(Ni) >Ke CA EMV CW.E. nr1g1llue46, Hape(m)nn Hact 110E1104NA, 11
ATO ,..IW 10(4) ii, w(r) guArnun HAMM. OTETO,4116 ME 110E110(AA)
p0(g) CA w(T) GTetificii, g /VW) .rSivehl. Hem, >KC goego(A)a pom*
CA W(T) M4IIII1M1, 45,1.14111 Nap1111416, FS ATO -rgio
3. B AINV AAP w(K) Rf- grE.A(T) HA% 130613044 Cegt AsetiV", 11
nptinece 2K ri1Uro(A)18 ga. MEOTX, 131tilLA ME CA Kg. tie(A)A. H po(4,1)
ch. enAV cat. II LVVO ,.$14AE 11 IlMetiOKAWA er0 P0M4116. W4e(X)H019 Me
po(Ni) CA 11 ta(T) r51.1,AiS All(P) 41 11 Vatirk(T) V Maorpa(A) 11
At(T) .545.P TOPAA Me CT446 MTV!. ROEKOAA thape(m)nin apw(u),
rocnpAape(m) V /Um-mum.

11. 1. [ e] adaugat de noi.


2. Deasupra scris Inca o data: Al.

33
www.dacoromanica.ro
4. 11 661(c) ninalIn pason /1164V CtIO(A1) eiAeailtiApA BOEBOAtt
A0A0111121, 11 Blmg/110)4e GTe44H) BOEBOAA HA HAVA BO(A) A22. H wsna(A)a
Ace Hao Boeso(A)a no crrn WI4 MEM, iifiAeaAtiApa HOEBOAM, CA(A1)
. . m(c)4A23, no pa()soio >Ke w(T) 110A01111 [OTE4)Ati6]24 1.1)6AA(4)
CA(A1) et11A111V KB M(C)11,125.
5. 7t. pa(g)son glaI(C) Arkwhtietim26, & AO') r51.0kg, oftle(g)
71- A1l6, vivt,N(c)rio[y](c)**, B nhie(A), H 111.M0100 OTE44)At16 1306BOAA.
6. HA Tperrw(nA) pa(3)son npie flag goegom n3 lIAXO(B) U VAapn
HA GTE,OTAHA BoeBO(A)A 4g Ho4parn27, H 131:.A/10)Ke HA nero g AtO I

238v w(r) .4., nA(K)28.


7. IleTBrhTitt pason 61x1(C) oy Ilunepe(41)29, g /V(T) 6-1.1,N1A,
M(C)11,A M(p) n, g
8. E ATO rMZ,, 1-10(e) KH, npnn4ow2K TATApe U flAAtittlikh AO
EOTVWAH1131. H naKt.i npInAowa. B Ark(T) Ae(K) Bi., 11 1110>Ker011IA
Bacran it Ert.na(A).
9. 8 ATO pSL1,HB, MA(H), B'brIA(K) npA(A) C'bwecTaIem6 GiTo Ao
raT6 OTecfat(n) goesom HAVALL1A BOEBOAA H WCAtf111 ero32.
10. a lITO r511,11, M(C)1 1,41 w(x) npInAe EOFAA(H) BOEBO(AA) 11
VAapn nc4 eritleaetiApeAA B06110Att TrIlArkt11.(11)33, 6A11() POMAHOBA
TplrA H nosn MHOMeCTBO 11(x) nano(s): W(H)t1A A0P041eTA34 ii KO(C)Te
ati4pOtill(K)35 H Mitt M110511 flOGIIEHH BLAWA.
11. E AT0 r4h1A, M(c)44 w(x) rIPIHAe HeTfrIl goego(M),
n ape(4)Wn Apo(u), uoqiu ii nanaAe HAECIPM(uA) BOEBOAH
PIAVC1k(11), CBIlTABLIle h nwrw(K), n w[T]crkme* embiritA117&36.
12. E Arro ,,s-Aar, m(p) Fe., sm(c) paWson & Moxnnn37 ri
AileaEllApEAO(M) H BlIgM0(>1) Aponh HA AneaenApena, n nos-bice Ao
Pfino(m) Tpa(A) Ii TA/1110 CK01114
III. 1. g AT() r5ikae M(C)U,A A(n) 111, Irk BTO(p) BeA11(14, npiiie
GTECktil:. BOEBOAA, C1i6 E0(1144HA 1306110411, tiA Apond BOEBOAtt, HA MACT ,
H ApHLI,AEMOe XpA(C)Klm, Aonmequi38, ii Irbgmowe GTE4l4till goego(4)0,
Wei nut(c)rrilo n npAA(T) cKnnTpl. Ailo(n)Aagckin. I
239r 2. 1 To 10(A)39 .I, nosoega(A) GTecpn(n) BOeBOAA
CAKV(A)CKOK) E/VtAtt.
3. E rvh(T) 1-0(1) KES, VAciptunA GTecktua gOEBOAA 11VILIKPK4
Kean rpaa.
4. B Ark(rr) rLOA, to(A) npIA(T) OTeCtditib BOERO(AA) cest
r(c)11>K(A)A, KHArtItiA el/40KiA 111(T) KieBA, cecTpa GeMetiA 0142.
5. E A(T) .r5u,or, ni(c)ro re(n) Kr., Irk meTserro(K), Ut
flOAV1104111, tcbt1H4e 0T6440 BOEBOAA 1111 Keall U WCCAA rpa(4)43. H

5. [Id adaugat de noi.


11. [Yr] adaugat de noi.
III. 3. in ms greit: .;145

34
www.dacoromanica.ro
nryksii(c) TV I31, memepTo(K) mnpno, A tr6 F1A(K) patio VApIlLLIA* Ii
HAtIALLIA BTU rpa(4) Kenincm. H TAKO pBAWA lie(c) Aa6 11 61111.11K (C)
m se(m)pn. /3.6 cxor e np-kAnike CA rpa(q) H B'6HHAe GT4AH6
110e130(AA) 111. rpa(A) 61eM6 11110Ael H np+661(c) TV 1-' A1111,
ge(c) nht (c) n xsanat Lra, Ii VKIJOTAIIAA mo(0 rpn(A). H nocTagn H(AA)
TV HCAHA44 flirbKAAAGW(AA) H EVXTA45, 11 HAV41-1 er0 6A1-0CTH rpa(A) w(T)
ra461(K) nearkprthi(x). II TAKO 11-6spcoli CA CI. 11'6CeA BOHCKOX CBOeb% BL
HACTO(A)1111H rpet(A) C11011 GVtIABCK11(11).H TAKO noEten+ nufrponontrro(m)
ii en(c)Konw(m) ction(m) H 111CA(M) iepew(m) 6icrOAAptrrii E W
suswe(m) em& mpoRanin W(T) 136111.11APO E GABA0.0,A, 11)Ke HA
xepomint-k(x) nomnaahtn.
6. H no Ag01-0 ie nrk-rk(X), B A'h(T) r;40e, 131.4ABH(r) CA KpA(A)
Vrp'6CKH, HAp11U,AeMH MATHA(111)46, 11 n4(4e) & To TpVink47 CI:. 13'6 CEA I

MAWR Vrp'6CKO2B, 110(e) .13`h F;fh IC no(e) nrinimwA Pomano(g) 239v


TprbrV48 n 13% "- AWL Ae(K) M(C)L1,A nmerowAt Trk(r). H TAKO
npilmowilt m Bann49. Ih AiAe(K) Ai(c)u,a, B1 nne(A) HA K-roplin(K),
661(C) CA61CA6 Eh% et GTectIAHA BoeBo(A)ct H nana(Ae) HOLVIA HA
Vrpe(x) & BAUM H nprkAme n(x) Li; ot p;Ku,-k GTectla(n) soego(A)a II
11011CU,All ero, H nosienn 661LLIA W(T) H11()() AAHOMECTBO MHO(r). H KpA(A)
TONAci Vc(T)pne(n) 661(C) HA (MTH. H TAKO 111.4BpATHWA (C)
110CpAMAEHH HIA(M) niK-re(m) KpA(T)K11(M), H He 661(C) retK0(>1) WHH
Aitirk)(2K, 11X sm(c) ralcome Irk But sgn, WU,A gl:.cemruicnTen-k. Hone(m)
rne(T): An lie XBAAHT CA np'kM7KMIti np-kmmApocTIA Met& 11 AA He
XBAAHT CA CH(A)HH(H) CHAOAC CBOUK, AA He XBAAHT CA 60P4T11(11)
60PAT6CTRO(IA) C11011(AA)50. H HHAe 60 Fne(T): Keno cumfin nmowa, A*
nenkognin ncyknoacnwA(c) CHAO2e51, TAKO AA patorwke(m), redo
speni(n)-k NH W(T) KOPO 111,.M0>K1-14, uc W(T) ra Ka CHA6.
7. H TOP0()10Ae A+TA FIAAHH GTecl)n(n) soelsom cnicV(n)cicoio
eAkAtt; 11 661(C) H(M) ApVroe nn-kneffie52.
8. E ATO r4OH, M(C)1.1,4 4,e(B) -1, & irro(p)nn(K), ovum, EL.I(c)
nn-knenie EpannV H norVsnenIe W(T) GTect)AliA BOeBOA1153.
9. E n-rw, 51170,0,, re(n) Irr0ptin(K)54, VCAtleH6 661(C)
HCAHA Allow-40" c Herpnn% b4(W)l1n(K)56 H ZiAeaA CTOA1111(K)57.
10. E da(T), ,,s4o4N., m(c)u,a nip "t"., 111. me-rsepTw(K), 661(C) 240r
pa(Oso(n) c H 111.4AAO(*) OTeck(n)
PAA&AW(M) BOeBOAW(M) & GO11158.
110eB044 6e10 MA(C)TI1-0 H noniotpl'a CHAHAPO OAR AWr0.4 ra, 11 nogn w(T)
tin(x)mnomecTilo mno(r). H R'LCH CT'kr0Be er0 111.ATI1 661(C), H BCAHIZiU
ciairrrpa. Paa(n) Below GOA 13'6A(T) 661(C). H MHOSH BHTA>KH
TO(F)AA S)(BAL1.1eHH 611W1, 11)Ke H nochoienn 611WA; TI.KMO WCTABH MIKA
ABA BeAHKA son-kpn, Aiinprk Konincd59 II GTAHA ACIF04.eTA60.

5. I. Bogdan a completat : e,/k[a] puweh (cele doua forme coexistd).


:* in pis.: en ( c)Konnw(m).
* 6. In editia P. P. Panaitescu, gresit:

35
www.dacoromanica.ro
11. To(r)KAe lyk(r), w(p) 1(4,, sn(c) Tpg(c) genen Torm no
111.C611 grhcenetrkn, (11. gpervut 11%lierM C+ALLIe u,p6 u
12. E nTo .".54[1, M(C)U,A Ce(G) .,
VJGA(A).
110.A(T) OTe41A(11) 1106110M
CeG+ r(C)11>KAA, KI1A14111+ ALTIA W(T) iiiiA(11)ronct61.
13. B ivk(T)
,.56,1-ha., Nt(c)14a no(e) 11, 13'6 aie(A), pawkan
OTe4k116 BOEBOM 11011CLIA CGOE11" CT+1.011 & iiii11(A)K0G1162. H GAKI1
11011XAWA 11 C11 DLCVAGO(M)63 HA PAAVAA goegoAll. H ClIlle(AA)We CA
Toro()K)Ae Ak(C)14A 111, 11% tle(K), HA AAA(c)Tw, tiapnu,aegioe noTo(s)
Sot a ft TV SWUM (C) M Ge(m)pa, Tago(m)Ae >ge ii Grh HATW(K), 11
111a C2KGOTA M Ile(m)pa, eme e(c) i. To(r)mAe art(c)u,a.
14. 69. CMGOTA HA He(A)A+ WCTAG11 PAAV(A) 110eGOAA RaCA 010A B12.
WK0(A) CG011 H GOGybKe C11 B%CeA 11011CKOA CGOEA Et% HACTW(A)111.11 rpa(A)
240v 01011, HAPHU,A6M111 All(M)6011111065. 13% K1' >Ke I npinAe CTeck(n)
goego(Aa) c.6 EiliCeA BOHCKOM CGOEX u WSCAAe rpa(A) Al.MG011HU,A. H 11%
NNW Ta nowbge PaAV(A) Goe110(AA) 11 rpa(A). 1i KA To(r))gAe
ak(c)u,a, grk cpA(A), 14.A(T) OT4A116 go(e)goAa rpa(A) ii grhume II%
HA. H 111:.A(T) 11 r(C)n(A) a PAAVAA 1106110M66 11 AlApep ero, umpa
eakV eAnnopoAna67, griCA cspompe ero H 1111CA 131161 ero
11 1111CH 11

CT+P011e ero.
15. H TV I',
Ile(C)AA (C) H Tago gm.gpaTti cA 11%
CbT1101311 silt,
HUT() (A) 111111 cgon H Tow mwrponoan(T) Ch
rpa(A) igciIu.
gLcA(m) ganpngo(m) u,psognn(m) mio(A)noe cprkTenie ClaT1100HWA, 11M
name npocaaanwA Era W 11%CA(X), IA>Ke g-hw(c) pasV cgoemV, OTeCtIlAHV
110010A. H TV Go To(r)Aa rocTsa genIA c%Tgopn MHT0011AHTO (M)68
1111TAW(M) 01011(M).
16. Eacapasa ?Ke WCTA1111 r(C)130FIATH EACAPA(G)CKOE F(C)110, 11
r(C)11011A AA(C)U,A11 PAAV(A) )Ke GOEGO(A)A nos'bge Ao 1A?pso(g) n
1111A(T) C'h COG00 feri TVpgo(a), Ii S'ApnwA HA BlICIIPAGA II% tle(K),
Ae(K) 1<1, 11 PAWEHLIA ElsCVAGA H Emma ero 6%CA, A CA(M)
nosrbge Ao illo(a)Aaacson 4eakan. 1Vpu,n >ge npunAowA 11% CAA(4)
EIX1.0A6A H CTAWA CTA110(M) & Be(0)AAAA, Ae(K) AA, gi GATO(K). H
Ta(Ko) n*TtituA naspa1n69 H 11A+HHI1We 11AAA, GrbapixTriwA (c). H 11

241r ['Annum% I H itAVHTALICK011 4MAH TIt, rime s-kxig cri. Eaimpasw(m)70 .


17. E Ark(T) r5u,rig, Nt(c)u,a w(x) a-, nplA(T) CTeck(n) goegoM
rpa(A) w(T) TenA)sn(n)71 Ii npm.ganaso(m) MASH nocAme, 11 *eliti 11()()
niangemtuA, n LIMPAHH M110111 To(r)Aa G1AA(T), H rpa(A) CII)GeME.
To(r)>KAe ak(c)u,a .i., sn(c) son CI. ovrim u C11 AAnardwe(m)72, n
110611E11fl GHWA..13 ii
>ge To(r)*Ae m(c)L ka pasnwA ii .61.c%pasa73.
18. .6 tyro ,.5u,nr, re(u) 1., ark sTopun(g), su(c) so(n) HA
134(0(04174 CI. cnaanAn TV(p)cgamn 11 1111AA0()K) 0'1'440 1106110(A)A
TONAA 6>KIel0 MA(C)T.1.10 H nomoL4KA IV Xi, Ma ACHRAPO B, WiCe W(T)

13. in ms., e partial sters.


In ms., urmeaza, la inceput de rand, ti (inutil).

36
www.dacoromanica.ro
riptl(C)T61A Ag61 po*Ahwaro CA HA CF1(C)HIe HAWe. H nrkwe n(x) B.E,
ues+pun(n) mut rtilIK61, Bh kucTpnio me4am H F1AAOWA TO(r)M Ge()
WICAA MHO>K6CT110 muo(r), H YVIALileHt1 CHIBA >Matt se(g) tincila M110511,
11)Ke 11 flOCAMEHH 661WA FlAKH, W. TI,KMO EA11110r0 WCTABUILL119 MF1FIA, CHA
0A(K)-naw476. H CT'kroge 11()() H C'b BEAHKI1M11 cia-urrpn 111.ATH 661WA,
GOAee tie(M)AH in CK1111Tplx.
19. H FI'bWATI1 CA OTeltdt(ti) 1106110(A)A c FI'LCAM11 110H CEOHAAH
inK0 1106+AOHOCe(11,) 11% HACTWHI11 CRON rpa(A) OV44ESCKH. H giuows
EAAV HA CpATetfue nufrponomiT ii iepene nocAum cToe ev(r)nie trt,
prma(x) tl cnS'Imtuve ti xganhape E w shIgwe(m) mposatiti(n) w(T) 241v
&REAM II GArcnoirktile u,ptfi: Act >KHKe(T) 106 !" 77.
20. H G61(C) To(r)4A ge(C)A.i.e 131. Aime(x) ii alxcht(m)
wico(A)un(m) rocnom(m) Fi npagocnasuu(m) whcA(m) xp(c)TIAno(m),
u ucO 110GtA11 FI flOrAHCKWA rg61K61 piKKOA pAGA MEM he OTect.A(uA)
goe110(A)A. A c(m) GTeck(ri) go[e]go(A)a To(r)Aci ro(c)Tsa geata
79
CbTE0p11MHTp0110/1F1TOMy F1 FillTW.V(M) C11011(iN) 11 111.CA(M) 6on+po(m)
cson(m), w(T) Emma me 11 Ao MAAA. 11 AAp011e Ailior11 Torm AApORA
g ceu KOKO Cgoeu 11 noxgawkimpe E W smswe(m).
21. 13 A(T) ,51.1,n,4 Ak(c)u,a pa(A) K5., 131. FlATW(K), niue c(M)
up. rr?(p)cfcn(n), Hapriloemu Nie(X)Me(T)-66(r)", c% GliCAM11 CB011M11
_81
CHAAN1H, 11 E'brbpA6A 1106110(A)a C'b HI1M11, 11 CI. 11%CeA BOHCKOA CFICIE7& HA
OT4AHA 1306130(A)A. O'bT110pH ci 1111M11 G011 & B'hito(M) HOTOL1,1182 H
grkgivtorowA TONAA. KAeT111 TVpLI,H U1 C'1 )(11KAHHMH83 i'(11)-rnme. H
naANDA TV 40Gp1H SHTA)K11 H serum& GOA'kpll HEMAAH, 11 406pYH 11 MAANil1
FOHAU,11 11 11011CKAA AOSpA 11 xpAGpA u XpAGpit1 F0HAL1,11 )0?cape" noTonnum (c)
To(r)Aa.
22. H sw(c) To(r)44 CICKhgl. senle, a% M.0(A)AA(13)CTA(11) 4EMA11 11
ES'LCA(M) WKO(A)HH(M) eit+1AE(M) H rocnom(m) I n npa(go)cna(a)nn(m) 242r
xp(c)TiAno(m), trbnerxx CA6ILLIAWA, iio nmowh, AospIn 11 XpAGpill
KI1TA)K11, H geMIKVII 60,11p11, H 40Gp1.11 H MA44I.11 MAIO, 11 Amp H XpAgOA H
Hg6pAHHA FICIHCKA 11 C'E. xpaspumn xVcapn no(A) p2Rial neEckpnn(x) H
FlOrAHCK11(X) 1agt1(K) 11 110(41) Vaal FlOrAHH(X) MV(H)TA(H), 1AKO

npn4AcTnnu,n SHWA FICIrAllW(AA) H GHWA 111. Vt1A(C)THE 11(x) HA


)(13(C)T1A(H)CT13085. H TAKO E1At111WA geMAA 11 1lp1t14140WA 0 OVMABH H
iwkcTo noNcerowA, II 1 11pATH(L11A) CA, IlAttA2Mile H 110>K11raimpe
gemAA86.

23. 13 wh(T)r5t4rie, Ae(K).4i, nirkmasu CA (3464 GACYA NittpiA


r(c)n>KAA w(T) AIA(n)rona.
24. E A(T) .r5u,ng, to(ti) .Kg, HAMA (C) UMTI1 rpA(A) Keaur li
ca.sprhum CA TO(r)>KAE A'k(T), FO(A) si
20. [e] adaugat de noi.
21. In ms.: ToIAa (la sfarsit si la inceput de rand).

37
www.dacoromanica.ro
25. To(r)*Ae Ta, io(A) Ke, 11(ACTA1111 CA BOHAA(11), CH%
0TE41A(H) K0E6041188.
26. To(r)>KAe AtTA, av(r).ii, g ne(4) ge(m)p6, np-kcTagn CA pasa
6>11A IctitACH'k, viquI Aneaa(n)pootrk 110E60A11. H OTa(n)4V(A) BEAHK.fil
nrkc-ragn cA i. Ae(n) no nen89.
27. 13 n-k(T) r51-1,114/., M(C)11,4 10(A) g ne(4), sw(c) pei60H C'Es
NthiTA1111 11Cri. 1Afinan&we(m) V Pe Enn(K)9 n fri.4A10)Ke netm OTE4(11)
110660(4)A 6>I6E10 MA(C)T71-0 AATEA/NH 11134(c)ThIA EfonutTepe II
11

242v Iri.CA(X) CT111(x) H MOAE11.1.EM6 cTro 11 CAAKHAFO BEAHKOAANHKA


I

HpoKoni91. H nosienn 612.1WA ge(A)M11 nino(r) MHOMIICTEO, se(g) `111CAA,


11 EVI.C11 crkroge n(x) 1113gATI1 661WA H H11 EAH(H) HE 11(4)661(C). H
Irkal 1311TAACH 11 60WkpH To(r)m namulA92, U 6X4E(T) nonrktowrn CA
TOMY weoto n TOX C934113TH AO CKOHI141KA GrkKA. H TO(r)44 UI IHa(n)Aprk
flAAE To(m) pA()gNo93, H nonseAe(n) 611(C) H norpese(n) sw(c)
wu,A cgoero, Ao(n)*(41)
28. a
r(c4)Wb OTE4k1116 110EgO4A WCTABH BAA(4) gOEBOAA KetAVrepa
r(c4)sogaTn NI.V(n)TA(n)cKon 3EMAH, time 11 AIKKA110 CIIT110p11 np(4)
r(c4)iwb, none(*) AABALIJE nomo(w) TV(p)go(m), erm 1116Au.ie rpamge
it erpo nmerowA EN1AA, H HAE B1. CAA(A) 111111(x) r(c)n(A)pe(x)
NVnTA(n)cmi(x) n HE WCTlar1t1 W(T) nn(x)94.
29. 11 r(c4)trt. OTE4IA116 KOEBOAA W(T) '172K4V fla.gapaTH CA 4160
n0st40noce(4) C1. urbce* 11011CKOA Mel& 11 CI, 1111CrkAill C13011N111 son-kon
it HACTO(A)11.1.11 CB011 rpa(4) GY4a(g)cVin. H IA? 60 Tow r(4)nrh
OTECIM(H) gOEBOAA ro(C)T6X BENIA C'61110p11 NUIT00110A11W 11
/ 95 n 6oArkpo(m) cgon(nA) H glICE11 11011C1k mem H 1311TA)611
en(c)Knook,
MH0511 TO(r)44 flOCTABIl* U 4Apn 'morn TOHAA 4Ap011A 11 wm*An
Aulo(r)urhitin sontpo(m) caoli(m) 11 1311TA5W(M) U tcbce(n) goncuAn
243r Men. H gr6Cii W(T)11YLIJAWE 110 40(c)oanito I KI.ACA0** ai CROA CH, 11
liCaMALLIe CH(x) XBAAHTH 11 6A(C)1311111 E W 66161116(4 none(*) w(T)
s'k eme 061(c).
30. B ivk(T) r$l, m(p) 1., nirkA(T) Grrecfm(n) goego(4)4
rpa(4) W(T) KpAI,WHA96 U 110CTABH MOH nplIKAA611 BA61141 11 HBAHKA.
31. E A(T) .546a., na4A(c) gmetTn rp4(4) gamene(m) W(T)
NAL:MBA Tirkra.
32. B Ark(T) r5u,k-s, npYmowA TVpu,n HA Kenlio rpAAY, it c HHAAH
HA nomo(4) w(n) metin KAAYre(p) Ena(4) goego(4)A it Cl MYHTAHE, 11
1111ALLIA E 10(A) ,55., g cpA(4), ripn Hsa(w)K0 nr6Kanct(s) H
AliA(K)CIIMA.
33. To(r)*Ae 1ATA, Alf(r) gab cpA(4), 11'1AWE H EEAOrpA(A),
non Tepmana n WAHA nplKAAA6A97.

.29. in ms.: noe-raan(m).


In ms., K abia se distinge, la Inceput de pagina si de rand.

38
www.dacoromanica.ro
.17E g (d,)I,v (u)a3 aVuou (n)vta.L0 v(V)oliao2 oV
4.vvdm (J)o3i3V+v 41 Nymvd39.3 (3) A .86KlyvovoN v ea` voi wmoVn.kdu
trndAa. 9,3 66(w)o,L9Adx awnV oV 119VhAO 11 1110.19)1011 H 0,1,34,W (u)ao
'(V)anu ii .tm ()01-in(d)o,Lm
'(3)wmu,LvduLs arfiwwil.vu wywa
11 Rrhvivmmou
'SC Er 0,/,V v1(3)w '()I)9V (3)193 nos()vd 1,3 H3lcIA,L la %a
001(w)3hom(v)viy A 10111.1A91,V,1,9,NIi (w)ow.iA 3,Lo(n)vt v(V)oliaoo
oiuw o11.L(3)vw .
'9E Er OJAI `.V05-' von(a)w (d)w '(V)ami (3)193 tio3()vc1 .L3
(w)m.Laodx A '01(X)advJ-Lvs `014 `1,,1,9410 41
(,1,)%1' (3)119 II 12912VJ AW9
Nymomq.3(L)m (3)
*Lc g 0,1,11 ' 01(3)1V wvoi 'c'i A )iitido,kg `(31 tigv,u+du mo3

Vd ) 9 ( 411X9 1.1jt11VV9V2 011909 CO `V I 1,113 VIIVI0J,0 09309 (11V) icoi K1-1 I Aj7
(H)asadJou LivA vVI.Vq.clu 'oja vdV(H)qavy `14Vo29os 9,11 (d)I-LL3vnow
(.Om .1-0-md,L3Ha 12141,99- Awa (,L)wwvu
.8c g 0,1,V 3?. 3314119V9,9 11,3 (v)vd31 `(ii)n>13(V)wv (Orm(h)90v14
cla3vy `17019.1. '13 11WW3'1,9 I1V110113 11WVV113 wl.,1,31,V vii VIliota.LO osaos (V) 'v
lirhwmad ONO VitN1,6 (.0
vn 'AdAd. u.r.w951 Ottl2dJ 99 01.1.V931 11
01(V)2d..1(V)ag H
vV(J)o.L gm(V3).] vVosao2 vn a.I.Hadmd3 olvvdm
'Awo313(V)wv Awou(k)advn `1,1,d39(V)V VV(3)011 Wd1/311V31011 `0)9023
V1IVLINK 1731V3H )119 (3 `901V91111dW,L 1,3 LIVVIAJOINV 11 HINI151111199 .uwdvit H

(v)12631 (L)eAdu nclvV `o14()asow 11 '13 W11,145)111, ii (19Ald111/1/ NMI


n.L3Au(d.)m vdr3tiv)Iou ott (tt)J In 171-1Vt3.1.0 v(V)ouao9 H `LH 9>g(w)nn
I

imvu `wmomad ow] (.1.)wVwc1J vn :0-1(d)A.L 11 4131V11 11 (V)Vd31 VV0011


aO93 116,311V9011 ott (n)i
.12(V)oB3os -LH(V3)1 amc v(V)omaou
(s)i-LL3oaou (X))4 `TdsoV ti -L3 vq,LL(a)al. (X)11 (L)CA 11.1,3Au 9,9 V091 113 H
imvu arha ou (X)H Hiovd musu.L39LvA NM VV3011 tP3)J (n)vt3,L0
v(V)oaaos Hdv31ivuou ott 'wvvdm 11093 (n)i-ind+s `Hdvivos (ii)vupg
(v)A,LA-LI 01(.094700v LI
(14)VUNK (51)V311 1(31)1114(d)wd,(3)119 '13
111N11,1011w 11 4141113111Va9 11VCJVV

.6c 11 051V,L (v)vdm ttiiwdu v3red -Ld.L(3)111 A (V)VX1117V 80111h VII 1133
1111V1LL3 913 NWW39,9 NW11081 I NWV3131109 11
WITIOVN011 oV `601911VW11C1131 VII ittz
(11)V631 1-1111V9 OW (v)
) ( .1-1013 H OWV,L VaT1121 9417311V3101.1 (V3 VN
1214v4a.Lo u ,(oao
ii wmvv(3)ou (X)H oV (s)mny (V)vdd
Of 1,1 '12V(J)o.L wVug (14)vta,L6 `v(V)oaaoo owl (14)vi9.vsm (o)us
(.L)m '(2)okev ii ouva, wvamou 11,1,17E59%3 NY3 1193'1,9 1,1131109 A (s)onvwoj
H omv.L mien wmudoILL-L3 A amnwtiom 9w(V)a3 HMV u 14,1110V111 A
.011permuum y oV qvoJ. in(t) (n)vta.L6 v(V)oaaos uVa.ds.LA 11

HuvduA vmcvd.L3 11 VV(3)011 (X)11 (9)11,LOdU (9)0XV i (V)ods -(2)oudah


(w)omo 'AJ-LcLL vn n,LAclig A3md y (w)v3 tr.u(V)d 9nvta.L0 ,v(V)ouao2

*8E oinnuaid 'sum) ut 001 op Om op *sospd

6E
www.dacoromanica.ro
NVON 19V1-19
(J),41, 01(5)111 131 '4,v(V)3u .9(11)Cil (V)VX11 (Om
1111171,A0 Ott 13I1O '119093 Olt (2)011V1V0j J9AL H .153 91, znitt
wmottamiclu Awa (L)m vwvd.1,3 y. 42)0X1,17 N 091'1,1, HX1..v vv(3)ou ott J
+en (J)013dA,1, n W.IAMie 9)g 14.1.1134,9(411 11990U
ff
H 02va, (v)vc12 up3(409,17 altu.kdu '13 11WW39,11 (1111/)11023 NWVVII3
son* 4,2v1,30 '(V)vdJ '1,v(V)3H awa (3)3 vb(3)w (093 .ttm .zt,g sm
`33g 9.2 (N)undm,Lu 9,)1 '014(h)99 WIT1W1.1714 11,1,V9d (V)VdJ '11.1?13(9)VIstS0 H
0912,1, W111179d J `uv(V)au 4,11V H '9I11011 H 9310,13,1M 911 'W111W1130ie
.zt y 31-1(Y3)J 3w 111/4)9.14) Vo2aos 9V11.011 (00111011 (.1.)(11 (91.161
111?13'1d,13 `111A9,11(3)111/ awn 3m4,2 (A,)vds 3,1,(d)33(v)y oivvd2
Attz 'Aw023(tTev Ia (rh)'v3u.i, .(u)o2 H `L3 11W1114 9111W3 t(31)oa.(d)ug
toe02302 `RI.313(v)4edy aucu WIJ.VJ3 W3 (2)o.L(d)ug v(iit)ou9o2 9,3
H

(w)onvt3d4) zil(w)mttosao2 H 03117,1, (31)od,(d)ug V07)09909 1130d119,11


vu(Y3)J vuln1,3.1,0 v(V)02302 1161W9,3 0.19 9,3 (w)3vvdm :(w)omo(it)'vv
II am(V3)J (n)v1)3.1.6 v(V)o23o2 vs(V)3 W1109 (J)3 udoui,9,3 V14
.9.943d.kwa.3 H 031V.L g (31)olsh1 1211(3)011 11093 11V3 ott gAnidm '(J)0313(tTev
ouvu usv (n)m II (w)v (v)vXu oV .1,vvd3i H omva. 3401(,L)m oie I,vvd2 14
udurm3 '(X)H wn um, w uviu,vds '(w)3,1,2zu aw(w)H .NymoVuldu H
9,u(V3)J (H)v4)3,1,0 'v(V)oaaos 9911,1,30,10U H (2)vuodvie (2)oa,(d)ug
n(st)ouaou 9,3 1111/115111V99 H 141V11,1014W `111VciVie 11,1,3A11(i)(11 0J9 9,9 V0113 .113
.cv H `LB Po (X)m 'v'n(3)w 3 1c1)32,1,31, u,i,vd29.2 W3 (11)11119
ilp3(V)WV L1 914 3ieu(.1,)m '093.1,Wu aunini H `3\tui.du w14 aieu(d.)m
(w)1Jui 32cu 3m+3 Nvvw3 .vvVI H ONV,L vsal-u()vd 93 (n)v4aa4j
(V)osan PI 1711,1011 9 '1 (V)W1/3 CON 9,3 11W110113 1109 N 9 4,11ie 9111W341,1,
(2)wid3a. H amahooit (X)u (u)vdm (14)uw()o3 .cit(2)0233 H
(,i)%eciAs vj (J)wurni92 1,11 (1,)011/011 H wmudie3 vfl (X)un A '(d)ana.91,
v1(3)w (X)m `531 H 9,,IA,(3)vw w3.1,3ms H uw122,1,vw Nv.I.J.(3)hlAdll 3d-LwOJa
11 (w)3.1.navw OJ H 0J1,11M13 V>111(1%)W0911V911 (J)1112111.01d,061111
vimciamwusit (3K)ow9,2 9,u(V3),, (u)ntad,0 V1t(J)0,1, ii wmpis(),,n1 (X)H
-ist7z H ourd. wmruJou (X)u (),edu .3nun[o3q32 '1,2onnw()oN I urhwv2u23 u
.urhyr23m3 H (3)119 (1,)W3 VW99 Vie(J)0,1, 9.11 (9)0X4,11 (,)11
(X)11)13(2)V1t(90111 `111.51C9,611 H 1139,9 asahLWIN3 usavvdm e%n
'W111199 ii 115011W licip/09 H 119111,1911
uVo2aom 1-1.1.>13(V)4,V 011/V,L WIT1OVVLI
VJO111/1/ V931109 (9V1211) `Vie(i)0.1. ii 1439,11 um(m)Au 'Humuv22 awu WM/2d '13
14W1111 V11 (11)17kA0 V12(1.1 Vie(J)0,1, 11,11.9 W111199 11
(11)111111 11VVW H -ou
uum(u)aw `usoliw am" (3)wn 011(1.)011/ 11.1,12V99011511

0t uj :-sw
9 :-sw
UI :'SW (3V)V "1.14
uj*** :-sw .ou
moldwoj op
-. mpoEl
-1

.sw :villa!! dd
u :-sw -onavvdm

Ofr
www.dacoromanica.ro
44. A c(M) apa(A) C% WCTAHK11M11 KOH maim CA 6% eAll(u)
wao(n) V KOWMI1HA CeAA, 11 W(T) TiKAV nplAe Ao tiepno(a)um. A KOHCKA
Me GTeltIAHA goego(A)A r1i mum patio npAxi&, S'611gAig11111 CA. H npIllAe
aA(cT) r(C4)11t? GTe4k4l1W gOegOAA, ra(K) rpAAe(T) n ApVrA gOlICKA
AA(A)CKA HA nomo(4) apanto nA(A)caonAV. H TAKO r(CA)Wb GTe44H)
EOM (A) A npriati Eo(A)Aopa, 110e60(A)A C110e(r)115, 11 we eMV 130HCKA 11
FlO(C)AA 61'0 HA cpATenle T011 ROHN+ 11 noaeirk ennV 611TH CA Cr6 1111M11. H
TAKO Eo(A)Ao(p) npIA(T) 11011CKA 11 npInAe* rkaa 110Proaa n cpATe
11011CKA TA 111 CM6OTA ge(t1)06; 11 a% He(A)AA, W(x) K,0,, pa()snwA**
11 TAA 11011CKA MA(C)TIA 6)16.6A H napoao(m) r(CA)11A GTecktHA gOegO(A)d.
H 611WA H TAMO CA(11) geAYA g% T2g Ati% g% AA)(0(K) W(T)
mo(A)Aa(a)can(x) opamn(11), 11 na(Ae) n TAMO MH OPA AA(A)CKA KOHC KA 245v
i I16. Tx
I

g% MA(C)TO, liA011140.eM0e MAO Ae(n)urewnkn) n. lie RAAALlle apa(n)


W 1-1011WeCT611 11011Nrk TO11 K% lieMY 11 KAKO 1101116e, til1 FIAKH 11011CKAA TA W
pet()snenIe apmeao. H II% nne(A), W(x) A, FIAK11 pa(4)ane(n) an(c)
apa(A) w(T) nep110(K)11,11 H nrknAe HpVvra ptkaa, n w(7) T2KAY nost)ae***
rb M4AHMI1 IAKI1M11 KOH H e(A)sa cn(c)e CA.
45. A ca(ni) r(cA)n% Grreckl(u) gOegO(4)41 11t6CA BOHCKA CgOA
W(T)faCT11, K%>KAO 11% CgOA C11, H TAKO FlOgeit'k g%CA(M) 1311TAW(M) 11
GoAApo(m) caon(m) c.i.spaTn CA Atie CITO 1111KOAAII7 g'b MA(C)TW,
&
napnufaemoe Xiyhno(a)118. H TAKO rbEpAWA (C) gr6C11 6% TO(r) Ane, n TV
so To(r)Act r(cA)tri. GTectla(u) goeso(A)a ro(c)Taa BeaA C-6TflOpl1
111.CA(M) 6onApo(m) caon(m), w(T) geM1KA Me 11 AO MAAA, 11 glITAMII
M110511 TO(r)AA flOCTAgli Cii. A.113Mti
11 MHO (111.1A(11)M11 TO(P)M
Aapoaa(a) 11(x), K'bMAO no Ao(c)oanito n(x). H w(T)nApawe n(x) g%
CgOA CH H naVtlawe n(x) XBAAHT11 11 6ArOCA0611T11 KA 1161111trkr0 W
611(6)111e(M) I1M6 AAFIOKAffill, none(m) 11%CA FrbA10(2K)HA W(T) Ka
CM(T)*.
46. B nTo ..5 ., m(c)u,a MA(U), 11AAtill AAA(A)K0(11) Ct. l'e(p)K11
A'k(A)CKAA KeMAA 11 AOCTI1(M) no-anwe Anw(a) ae nimpn(w)"9 H TA
a-kweinnwA (C), 11A+1WA14111 eAkAA n no>anraAwn.
47. .6 ATO .f.5-, M(C)1.44 10(11)141 -Kg , nonAe O'reckl(n) soesom Ao
A.'k(A)CKA 4eilAAA 11 nAnn A ; 11 Tnpnao(A) rpa(4) 120
I
( r) 40, 246r
(10MerOWA 11 MHOPA 6APA w(T) rpa(A) grI.ARJA, 11 MO(M) ""pe121 AktiOSH
W(T) Ttga IrbgAWA, 11>Ke flOCAtlelill 611WA 11.6C11, 40?51-1 Ace, 11 lie MAAH,
no>aerowA g% rpa(A). H EViame(a) rpa(A) 122 To(r)Aa mno(r)
nocTpa(A), 11 1-10(4)XAell,0(g) rpA(4)123 C%>KeMe(H) 661(C). H W(T)
TAW? IlArkH11WA AO AHWBA 11 TAKO fri.waTn CA 11 npAnAowA fincrpoact

44. Corect: np-kme.


Scris de cloud ori.
In ms.: nos-Lx(A) e.
.
45. Cele cloud cuvinte abreviate, adaugate deasupra rdndului, cu litere mai mici (penitd
mai subtire).

41
www.dacoromanica.ro
peso( U CE11 CTpA1111, & X1MP111, 11 IlArEHHWA HA cell cTpann 1-1 110(A)
HAAtilltitl, Ft 110>KEPOLUA 11 cifIVCTII[W]A* TA 110(4)ACKAA H Tem
npInAe Ch REAHKOA 1106rkAO/K itt CROA CH ;EMA11.
48. E nTO Att, nA(C)1.0 met(H) al., & nne(4), npWcragn cA ()ASA
6>KIA iIpi Ae(c)niffla, r(c)nom(A)A r(A)HA PaAVAa goego401,
r(c)n(A)pA VrpognaxIcKo(n)*, !AXE i1we npuseAena W(T) OTectAtiA
0030(4)0., ErktiE(P)AA** ArbM601111UAR) rpa(A) sAwe npIA(0.)125, mice II
norpese A C`1. tle(C)THA Wt. CROE(M) MOHACTHpH W(T) IIVTHOui26. B
cu flAMA(T).
IV. 1. 11A + M(C)1.1,A IOAIA 4., 1311 RTOOHHK6, 11ACT0.BH CA
p0.66 icuu rocnomun. Iw(n) GTe4Ati6 ROEROAA, rn (A) pl. Kenkmi
NVOAAA -0,
tAKO itt mw
H Ehl(C) TOPO>K(A)e ATA,
.4v.127RCK011,

FlirbKAE OVAApr6TYA* EPO, ;11AA0. TAWKA ti grfingaA 5rkAO, iiiKWRA tie S'h
246v tiHKOA11>KE. H RAX7R 131 ArkTO A'WK(A)BE I Ktyknuin n npnweACTee
RO(A)HOE H noTonnenle w(T) RO(A) MtiWP12.. H nrkATI. octurt.Tp%
MAV(A)AARCK6111 Ctib ero EOPAAHA ROEROA61128 Hero NACTO. H itt
r(c)n(A)soga IW(H) GTEcktifz. RCIEROAA 414. A(T) u .g Al(c)44 H Tint
ne(A)AnI29.
2. .6 raTo W(x) K11, 131.1111AE rn(A)6 Iw(n) Eorm(n)
ROEROAA gi Aloy(n)TAHCK011 KEMAH ci. gickMu KOH tiA mrfiCTO
Pwreatfin, HA MOPHAV KrkiaTA, HA WHOV crpanoy Pesna'30. II TAMO nffillAe
w(T) Papoyna goeilo4 61 HOCO(A) E411111. ganovrepb. tiMEHeM6 M0.KCHMIA116,
'66 Ae(c)noTa, L1,prk cp%scg0.roi31, u oymonn P(A)HA BOPAAtiA ROEBO461 ci
MI1WP61(m) oymo0.eff1em6, WO AA CA C1M11p11(T) ci. PAAOVAW(M)
goeRoAw(m), noneme ecTe* xp(c)TIane u HAEMEtilitIll,11" 132. H &WIER%
MEM** HHMII MHWP61 pe,in H Aulwro mi./mono-fie w(T) ganovrepa.
3. H rn(A)tn. EOPA0.(11) ROEROAA, R11Ark TOAHKO oymonerfie, H RCIEROAA
rwrsopn 110At EPO 110. martnpenIe. H TAKO no(c)mt ci. nn(m) eAnnoro
MOM 1-10KAHC0. Kk AO Pamyna soegoAa En TAMO emoy KAA1111 CA PaAoy(A)
goesomE133 Crb RrhrkM11 C13011M11 son1p6I HA CTW(M) Eif(P)AIH, KAKO pa
Apri.mn(r) mnp6 frkwiin U xorra(p) no crapn(m) xoTape(m). H rn(A)n6
EOPAA(H) BOEROAA BHA11(T) T00.11KW oymoneffie 11 KAAHEHIE Ii CliTRO[011
TAKO>KAE H Rri.gpaTti CA C% Nufponm. MA C1111134. itt

47. [w] adaugat de noi.


48. In ms.: - KK - in loc de - CK
A

In ms.: g-hno(r)A.A.
*IV. I. in ms.: ovnt4pTY41 (ultimele trei litere, addugate de altd mand, cu altd penita, la sfarsit
de rand); la inceputul randului urmtor: TepTe (terminatie gresitd).
2. Forma de prezent, pers. 2 pl. santeti"; la fel era, in slava veche, pers. 3 dual, cu sensul: ei
doi sant", dar e aproape sigur cd autorul nu cunostea acest detaliu.
Forma slavond sarbd, in loc de mem,Aoy (slavond mediobulgara).

42
www.dacoromanica.ro
TRADUCEREA

LETOPISETUL DE CAND S-A NCEPUT, 237v

CU VOIA LUI DUMNEZEU, TARA MOLDOVEI'

I. 1. in anul 6807 [1359] a venit Dragos voievod din Tara Ungureasca, din
Maramures, la vanat, dupd un zimbru2, si a domnit 2 ani3.
2. Dupd el a domnit fiul sau, Sas voievod, 4 ani4.
3. Dupa el, fiul sau, Latcu voievod, a domnit 8 ani5.
4. $i dupd el a domnit Bogdan voievod 6 ani6.
5. $i a domnit fiul Musatei, Petru voievod, 12 ani7.
6. $i dupd el a domnit fratele sdu, Roman voievod, 3 ani8.
7. De asemenea, dupd el a domnit fratele sdu, $tefan voievod, 7 ani9.
8. $i dupA el a domnit Iuga voievod 2 ani10 .

II. Domnii" Moldovei

1. in anul 6907 [1399], luna aprilie 23, s-a ridicat domn in Tara Moldovei
Alexandru voievod", iar pe Iuga voievod 1-a luat Mircea voievod". $i a stApAnit
Alexandru voievod Tara Moldovei 32 de ani si 8 luni si a murit in anul 6942 238r
I

[1434], ianuarie 1, si a fost ingropat in mnstirea Bistrita, pe care el insusi o


zidise". Vesnica lui pomenire.
2. $i i s-a nscut cel dintdi fiu, numit Ilie voievod, in anul 6917 [1409],
iulie 20, din cneaghina Neacsa. Iar $tefan voievod s-a nscut din Stanca, in anul
6919 [1411]. Iar Petru voievod s-a nscut din Marina, fiica lui Marin'', in anul
6930 [1422].
3. in anul 6933 [1425], octombrie 23, si-a luat Ilie voievod sotie", si a adus-o
Ghidigol" sambdtd, iar duminicd s-au cununat. $i i s-a nscut un fiu in anul 6935
[1427] si i-au dat numele Roman. Iar Olehno" s-a nAscut in anul 6946 [1438],
august 17, si a murit la Cetatea Alba, in anul 6963 [1455]. Tot atunci, Petru
voievod, numit Aron, s-a ridicat la Mohile [Movile]20.
4. $i a fost intdiul rzboi intre fiii lui Alexandru voievod la Loloni21, si a
biruit $tefan voievod pe Ilie voievod22. $i a stApfinit Ilie voievod dupd moartea

43
www.dacoromanica.ro
tatalui su, Alexandru voievod, singur 21 de luni23, iar dupd fazboiul de la Loloni,
[Stefan]24 a stapanit singur tara 22 de luni25.
5. Al doilea fazboi a fost la DrmAnesti26, in anul 6942 [1434], februarie, ziva 1,
la lasatul de came, luni, si a biruit Stefan voievod.
6. La al treilea fazboi, a venit Ilie voievod din Tara Leseasca si a lovit pe
238v Stefan voievod la Podraga27, i I-a biruit in anul 16944 [1436], august 4, vineri28.
7. lar al patrulea rdzboi a fost la Piperesti29, in anul 6944 [1436], luna martie 8,
joi39.
8. in anul 6947 [1439], noiembrie 28, au venit tatarii si au prdat pana la
Botusani31. $i iafasi au venit in anul 6948 [1440], decembrie 12, si au ars Vasluiul
si Barladul.
9. in anul 6952 [1444], mai, vineri, inaintea pogofarii Sfantului Duh, a prins
Stefan voievod pe Ilias voievod i 1-a orbit32.
10. in anul 6957 [1449], luna octombrie 12, a venit Bogdan voievod si a lovit
pe Alexandru voievod la Tmseani33, aproape de targul Romanului, si a omorat o
multime din panii [boierii] lui: Oancea logofatu134 i Costea Andronic35 si multi
altii au fost omorati.
11. in anul 6959 [1451], luna octombrie 16, a venit Petru voievod, numit
Aron, noaptea, si a nvlit asupra lui Bogdan voievod la Rdoseni, vineri, in zori, i
i-a taiat capul36.
12. in anul 6963 [1455], a fost raszboi la Mohile [Movile]37 cu Alexandrel si a
biruit Aron pe Alexandrel, si a fugit la Cetatea Albd i acolo si-a dat sfarsitul.
III. 1. in anul 6965 [1457], luna aprilie 12, martea mare, a venit Stefan
voievod, fiul lui Bogdan voievod, asupra lui Aron voievod, la satul numit Hreasca,
langa Doljesti38, si a biruit Stefan voievod, cu ajutorul lui Dumnezeu, si a luat
schiptrul Moldovei. I
239r 2. in anul 6969 [1461], iulie 539, a lovit cu razboi Stefan voievod tara secuilor.
3. in anul 6970 [1462], iunie 22, au lovit pe Stefan voievod cu tunur,
la cetatea Chiliei.
4. in anul 69871 [1463], iulie si-a luat Stefan voievod doamna,
541,
pe cneaghina Evdochia din Kiev, sora lui Semen [Simeon] taru142.
5. in anul 6973 [1465], luna ianuarie 23, joi, la miezul noptii, a intrat $tefan
voievod in Chilia si a impresurat cetatea43. $i a petrecut acolo joi in pace, iar vineri
de dirnineata au lovit si au inceput a &drama cetatea Chiliei. $i astfel au d'ardmat
toat ziva si s-au bdtut [Ana seara. Iar sarnbtas s-a predat cetatea si a intrat $tefan
voievod in cetate, cu voia lui Dumnezeu. $i a rmas acolo trei zile, veselindu-se i
ludand pe Durnnezeu, si impkiuind pe oamenii din cetate. $i le-a pus acolo
parcalabi pe Isaia44 si pe Buhtea45, si i-a invatat sa paszeascg cetatea de limbile
necredincioase. $i astfel s-a intors cu toat oastea in cetatea sa de scaun a Sucevei.
$i asa a poruncit mitropolitilor [corect: mitropolitului] si episcopilor sai i tuturor
preotilor sa rnultumeascd lui Dumnezeu pentru darul facut de Dumnezeu Savaoth
cel de Sus, care pe heruvimi se odihneste.

44
www.dacoromanica.ro
6. Si dupd doi ani, in anul 6975 [1467], s-a ridicat craiul unguresc nurnit
Matias46 si a navalit la Totrus47 cu toata I puterea ungureasca, in noiembrie 19. Iar 239v
in 29 noiembrie au venit la targul Romanului" si in ziva a 7-a a lunii decembrie au
dat foc targului. Si astfel au ajuns pand la Baia". In 14 ale lunii decembrie, luni
spre marti, s-a implinit ganuul lui Dumnezeu cu Stefan voievod si a navalit noaptea
asupra ungurilor la Baia. Si i-a dat Dumnezeu in mainile lui Stefan voievod si ale
ostii sale, si mare multime dintre dfinsii au fost ucisi. $i craiul a fost sagetat atunci
in luptd. $i astfel s-au intors rusinati pe altd cale scurta, si nu a fost cum gandisera
ei, ci s-a intamplat cum a fost voia lui Dumnezeu, Parintele atottiitor. Caci zice:
Sa nu se laude preainteleptul cu intelepciunea sa i sa nu se laude cel puternic cu
puterea sa, sa nu se laude bogatul cu bogatia sa"50. $i intr-alt loc zice: Precurn au
cazut cei puternici, iar cei slabi s-au incins cu putere"51, tot astfel sa intelegem c
biruinta de la nirneni altul nu este cu putinta, deck de la Domnul Dumnezeul
puterilor.
7. $i in acelasi an a pradat Stefan voievod tara secuilor; si a fost a doua
prdare a lor52.
8. In anul 6978 [1470], luna februarie 27, in martea branzei, a avut loc
pradarea i nimicirea Brailei de catre Stefan voievoe.
9. In anul 6979 [1471], ianuarie 16, marti54, au fost taiati Isaia vornicul55 cu
Negri la paharnicul56 i Alexa stolnicul57. I

10. In anul 6979 [1471], luna martie 7, joi, a fost razboi cu Radul voievod la 240r
Soci58. $i a biruit Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu i cu ajutorul puternicului
Savaoth Dumnezeu, si a ucis mare multime dintre ei. lar toate steagurile lui au fost
luate i chiar marele schiptru al lui Radul voievod a fost luat. $i au fost prinsi
atunci multi viteji, care au si fost taiati; a lasat cu viata numai pe doi boieri mari, pe
Mircea comisul59 si pe Stan logothtu169.
11. In acelasi an, in august 29, a fost cutremur mare peste tot pamantul, in
vremea and sedea domnul la pranz.
12. In anul 6980 [1472], luna septembrie 14, si-a luat Stefan voievod
doamn, pe cneaghina Maria de la Mangop61.
13. In anul 6981 [1473], luna noiembrie 8, luni, a impartit Stefan voievod
oastei sale steaguri la Milcov62. Si au pornit din nou impreund cu Basarab63 asupra
lui Radul voievod. Si, intalnindu-se in aceeasi lund, in 18, joi, la locul numit paraul
Vodna64, s-au batut acolo pana seara, asemenea i vineri, si smbata pana seara,
adica 'Dana in 20 ale aceleiasi luni.
14. Smbata spre duminica, a lsat Radul voievod toate ale sale in tabard si a
fugit cu toata oastea in cetatea sa de scaun, numit Dambovita65. lar in 23 I a sosit 240v
Stefan voievod cu toatd oastea sa si a impresurat cetatea Dambovita. $i in acea
noapte a fugit Radul voievod din cetate. In 24 ale aceleiasi luni, miercuri, a preluat
Stefan voievod cetatea si a intrat in ea. Si a luat pe doamna lui Radul voievod66 si
pe singura sa fiica67, si intreaga vistierie si toate vesmintele i toate steagurile lui.
15. $i a petrecut acolo trei zile, veselindu-se, iar apoi s-a intors in cetatea sa
de scaun a Sucevei. $i atunci mitropolitul cu tot clerul bisericesc i-a thcut o

45
www.dacoromanica.ro
minunat i frumoas intampinare, dar mai mult au proslavit pe Dumnezeu pentru
toate cate le &Muse robului sau, Stefan voievod. $1 acolo a facut atunci mare ospat
mitropolitilor [corect: mitropolitului]68 i vitejilor sai.
16. Iar pe Basarab 1-a Idsat s domneasca in Tara Basarabeasca, i a domnit o
luna. Iar Radul voievod a fugit la turci i, land cu sine 15 000 de turci, I-a lovit pe
Basarab joi, decembrie 23, i a biruit pe Basarab i toata oastea lui, iar acesta insqi
a fugit in Tara Moldovei. lar turcii au venit pe urma lui Basdrab i au wzat tabara
la Bdrlad, in decembrie 31, vineri. $i apoi au slobozit navrapii69 i au pradat tam, i
241r s-au intors. $1 au pradat I i in Tara Munteniei cei ce au fost cu Basdrab70 .
17. In anul 6982 [1474], luna octombrie 1, a luat $tefan voievod cetatea de la
Teleajin71 i a taiat capetele parcalabilor, i pe femeile lor le-au adus i multi tigani
au luat atunci, iar cetatea au ars-o. In aceeai luna, in 5, a fost rdzboi cu ungurii i
cu Tapalu$72, i au fost biruiti. Iar in 20 ale aceleiai luni au btut i pe Basarab73.
18. in anul 6983 [1475], ianuarie 10, marti, a fost razboi la Vaslui74 cu
puterile turceti i a biruit atunci Stefan voievod cu mila lui Dumnezeu i cu
ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, care s-a nscut din
Preacurata Fecioard spre mntuirea noastr. $i i-a dat Dumnezeu pe ei, limbi
necredincioase, in ascutisul sabiei75 i au cazut atunci multime mare nenumarat i
au fost prini de vii multi fard de numr, care de asemenea au fost taiati; numai pe
unul I-au lsat viu, pe fiul lui Sac-pap76. $i steagurile lor impreund cu schiptrele
cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre.
19. Iar $tefan voievod s-a intors cu toti ostenii sai ca un purttor de biruinta
in cetatea sa de scaun a Sucevei. $1 i-au ieit in intmpinare mitropolitul i preotii,
241v purtand in maini sfanta evanghelie i slu[jind i laudand pe Dumnezeu pentru darul
dc la Ccl Preainalt i binecuvntnd pe domn: S traiasca domnul !"77
20. $i a fost atunci bucurie intre oameni i la toti domnii dimprejur, i la toti
crestinii dreptcredincioi, pentru cd a biruit Domnul limbile pgfine cu infirm
robului ski, Io[an]78 $tefan voievod. lar $tefan voievod insqi a facut mare ospat
mitropolitilor [corect: mitropolitului]79 i vitejilor sai i tuturor boierilor sal, de la
mare [And la mic. $i multe daruri a impartit atunci otirii sale intregi, laudand pe
Dumnezeu pentru cele intamplate.
21. In anul 6984 [1476], luna iulie 26, vineri, venit-a insqi imparatul turcesc,
numit Mehmet, beg", cu toate puterile sale, i impreund cu ei Bsaraba voievod81,
cu toat oastea sa, asupra lui Stefan voievod. A facut rdzboi cu ei la Valea Alba' i
au biruit atunci blestematii turci i cu muntenii cei hicleni". $i au cazut acolo
vitejii cei buni i nu putini boieri mari, i ostenii cei buni i tineri, i oastea cea
buna i viteaza, i tinerii husari" viteji s-au prapadit atunci.
22. $i mare intristare a fost atunci in Tara Moldovei $i in toate tarile $i la
242r domnii dimprejur I i la crestinii dreptcredincioi, cnd au aflat ea au cazut vitejii
cei buni i neinfricati, i boierii cei mari, i ostenii cei buni $i tineri, i oastea cea
bund $i viteaza. i aleasd, impreuna cu husarii cei viteji, sub mdinile limbilor
necredincioase i pagne i sub mdinile paganilor de munteni, care au fost prtai
cu paganii i au luptat impreuna cu ei impotriva cretinatatii85. $i astfel au pradat

46
www.dacoromanica.ro
tara i au venit Oita la Suceava i au ars targul, i s-au intors pradand i arzand
tara86.
23. In anul 6985 [1477], decembrie 19, a raposat roaba lui Dumnezeu, Maria
de la Mangop.
24. In anul 6987 [1479], iunie 22, a inceput sa se zideasca cetatea Chiliei87 si
s-a ispravit in acelai an, iulie 16.
25. In acelai an, iulie 25, a raposat Bogdan, flu! lui $tefan voievod88.
26. In acelai an, august 8, duminica seara, a raposat roaba lui Dumnezeu,
Cneajna, fiica lui Alexandru voievod, iar Stanciul Marele a rposat a treia zi dupd
dansa89.
27. in anul 6989 [1481], luna iulie 8, duminica, a fost razboi cu muntenii si
cu Tapalu la Ramnic9 i a biruit iarai $tefan voievod, cu mila lui Dumnezeu i
cu rugaciunile Preacuratei Maici a lui Durnnezeu i ale tuturor sfintilor i cu ruga
sfantului I i slvitului mare mucenic Procopie91. Si au fost ucii o multime foarte 242v
mare, fara numar, iar toate steagurile lor au fost luate i Mei unul nu a ramas. $i toti
vitejii i boierii au cazut atunci92, i se vor pomeni acel razboi i acea moarte pand
la sfaritul veacului. far atunci a cazut i $andrea in acel rdzboi, i a fost adus i
ingropat langa tatal sau, la Doljeti93.
28. lar domnul $tefan voievod a lasat sa domneasca in Tara Munteneasca pe
Vlad voievod Calugarul, care a faptuit viclenie fata de domn, caci a dat ajutor
turcilor cand au luat cetatile i au ars tam, i a mers pe urmele celorlalti domni
munteni i nu s-a lepddat de ei94.
29. $i domnul $tefan voievod s-a intors de acolo ca un purtator de biruinta cu
toata oastea sa i cu toti boierii sai in cetatea sa de scaun a Sucevei. $i a facut acolo
$tefan voievod ospt mare mitropolitului i episcopilor95 i boierilor sai i intregii
lui otiri. $i multi viteji a numit atunci i a daruit multe daruri i verninte scumpe
boierilor sai i vitejilor i intregii lui otiri. $i pe toti, dupa vrednicie, i-a trimis I pe 243r
fiecare la ale sale, i i-a invtat s laude i sa binecuvanteze pe Dumnezeu pentru
cele intamplate, caci de la Dumnezeu a fost ceea ce s-a intamplat.
30. In anul 6990 [1482], martie 10, a luat $tefan voievod cetatea de la
Craciuna96 i a aezat pe pfircalabii sai, Valcea i Ivanco.
31. In anul 6991 [1483] a inceput sas se zideasca cetatea de piatra din targul
Romanului.
32. In anul 6992 [1484] au venit turcii asupra cetatii Chilia i impreuna cu ei,
in ajutor, acel blestemat calugar, Vlad voievod, i cu muntenii, i au luat-o in iulie
14, miercuri, in timpul parcalabilor Ivwo i Maxim.
33. In acelai an, in august 5, miercuri, au luat i Cetatea Alba, in timpul
parcalabilor Gherman i Oand97.
34. In anul 6993 [1485], septembrie 1, s-a dus $tefan voievod la craiul lqesc
i s-au intalnit la Colomia98. lar intre timp au venit turcii cu Hruet99 pana la
Suceava i au ars targul, in septembrie 19, luni, iar marti s-au intors, pradand i
arzand tara.

47
www.dacoromanica.ro
35. in anul 6993 [1485], luna decembrie, a fost razboi cu turcii j cu
Malcocim la Catlatougam si a biruit Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu.
36. in anul 6994 [1486], luna rnartie 6, a fost razboi cu Hroet la Bulgari
[Scheia]l2, pe Siret, si 1-au prins i i-au taiat capul.
243v 37. In anul 7004 [1496], luna iulie 26, marti, a raposat robul lui Durnnezeu,
Alexandru voievod, I fiul lui $tefan voievodm, si a fost ingropat Idnga strabunul
Alexandru voievod, in manastirea de la Bistrita. Vesnica lui pomenire.
38. In anul 7005 [1497] s-a ridicat craiul lesesc numit Albertm4, cu toate
puterile sale, cu inselaciune, asupra lui $tefan voievod, ziand ca merge impotriva
turcilor, ca sa ia cetatea Chilia i Cetatea Albal5. Si atunci domnul [5tefan]
voievod a trimis in infampinarea craiului lesesc numit Albert pe solul sau,
jupan Isac vistiernicull6, cu multe si mari daruri. Iar craiul a primit darurile cu
bunavointa si a trimis inapoi, cu cinste si in pace, pe sol la domnul $tefan voievod.
$i iarasi i-a spus cu inserdciune cd se duc impotriva turcilor; si a mai trimis si craiul
pe solii sai la $tefan voievod. lar domnul voievod, ospatandu-i bine, i-a trimis cu
cinste inapoi, la ale lor. $i iarasi, dupa vorbele lor inselatoare, domnul $tefan
voievod a trimis soli la crai pe boierii sai credinciosi, jupan Tautul logofatl7 si
jupan Isac vistiernic, cu multe i mari daruri.
39. $i astfel craiul a trecut rdul Nistru pe la Mihalceal8, de ceasta parte, cu
244r toate I ostile sale, si au venit pdna la Cotmanim, la marginea farii Moldovei. Iar
acolo au prins pe solii domnului Stefan voievod si i-au trimis la cetatea Liovului.
40. $i atunci, vazdnd $tefan voievod ca a fost inselat de lesi, a poruncit
intregii sale osti sa se adune la fargul Romanului. Iar ei [lesii] au petrecut acolo la
.110.
Cotmani sapte zile i [apoi] au navalit la t lar intre timp domnul $tefan
voievod a intarit i ordnduit o straja si i-a trimis impotriva lesilor la vadul de la
targul Cernautilor, pe raul Prut. Iar domnul Stefan voievod insusi cdnd era luna
august 27, duminica, a pornit din Suceava catre oastea sa, la targul Romanului. $i
in acea zi i-au adus de la straja 6 lesi; i asa, pe 3 lesi i-a trimis la imparatul turcesc,
iar pe ceilalti a poruncit sa-i spanzure.
41. $i astfel craiul lesesc a venit cu toate puterile sale la cetatea Sucevei,
durninica, in luna septembrie 24. Iar in 26, marti spre seara, au inceput sa bata
cetatea Sucevei. Si astfel au batut-o 3 saptamdni, ziva si noaptea, dar nirnic
n-au reu0.
42. lar domnului Stefan voievod i-a venit ajutor de la craiul unguresc numit
Las Mum, care era frate cu Albert, craiul lesesc, 12 mii de osteni. $i cu ei era I
Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era cuscru lui $tefan voievod"2.
244v $i astfel Birtoc voievod I-a rugat pe domnul $tefan voievod ea sa se impace cu
craiul lesesc; iar domnul Stefan voievod abia i-a facut voia spre impacare. $i asa a
trimis Birtoc pe solii sai la craiul lesesc, ca [apoi] sa mearga si el insusi la crai. $1
astfel s-a dus la crai si i-a impacat, dar asa ca [lesii] sa se int:oared pe acelai drum
pe care veniserd. Iar domnul $tefan voievod, ospatand si daruind pe Birtoc voievod
cu multe i mari daruri, 1-a Idsat sa piece inapoi la ale sale.

48
www.dacoromanica.ro
43. $i la 19 ale lunii octombrie, joi, s-a intors craiul lesesc, dar n-a pornit pe
acelasi drum pe care venise, ci a pornit pe alt drum, pe unde era tara intreaga. Deci
s-a mniat Stefan voievod si a gonit pe urma lor cu ostenii sai si cu cloud mii de
turci, si i-a ajuns la marginea thgetului Cozminului'''. $i a luat pe Dumnezeu cel de
sus in ajutor i i-a lovit joi, luna octombrie, in 26, si cu mila lui Dumnezeu si cu
rugaciunile Preacuratei Maicii Domnului si cu ruga sfantului si slavitului mare
mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir'14, a biruit atunci domnul Stefan voievod i i-a
batut. $i astfel i-a gonit prin fagetul Cozminului, I omorndu-i si taindu-i. Si a fost 245r
atunci taiere mare intre lesi de armele moldovenesti, i toate schiptrele crdiesti au
fost luate, si multi boieri si voievozi mari de-ai lesilor au cazut acolo si mult oaste
a cazut atunci, i toate tunurile cele mari, cu care lovisera cetatea Suceava, au fost
luate atunci si multe altele mici si mai mici, pe care nu este cu putinth a le insira.
44. Iar craiul insusi cu ostenii ramasi s-au adunat intr-o tabard lnga satul
Cozminului, si de acolo s-au dus pand la Cernduti. Jar oastea lui Stefan voievod
mergea deopotriva cu ei, batndu-se. Si a sosit veste domnului Stefan voievod cd
vine si o altd oaste leseasca in ajutorul craiului lesesc. $i atunci domnul Stefan
voievod a chemat pe Boldor, voievodul [vornicul] sau"5, si i-a dat oaste i l-a
trimis in intarnpinarea acelei osti si i-a poruncit sa se bath cu ei. $i astfel Boldor a
luat oastea si a trecut Caul Prut si a intalnit acea oaste sambata seara; iar durninica,
octombrie, in 29, au btut i acea oaste, cu mila lui Durnnezeu i cu norocul
domnului Stefan voievod. Si a fost si acolo, in ziva aceea, mare taiere printre lei
de armele moldovenesti, si a cazut i acolo mult oaste leseasca la locul numil
I 245v
satul Lentestii"6. lar craiul nu stia de venirea acelei osti catre dnsul si cum a
pierit, dar nici oastea aceea nu stia de infrngerea craiului. lar luni, octombrie,
in 30, a fost dat inapoi craiul de la Cernauti si a trecut raul Prut, si de acolo a fugit
cu putini osteni i de-abia a scapat.
45. Iar domnul Stefan voievod insusi a trimis toata oastea sa, pe fiecare la ale
sale, si astfel a poruncit tuturor vitejilor i boierilor sai sa se adune, in ziva de
Sfantul Nicolae''', in orasul numit HarlduH8. $i astfel s-au adunat toti in acea zi, si
acolo a facut atunci domnul Stefan voievod mare ospat tuturor boierilor sai, de la
mare pana la mic, si multi viteji a nurnit atunci, druindu-i cu daruri scumpe, pe
fiecare dupd vrednicia sa. $i i-a trimis la ale lor si i-a invatat s laude i sa
binecuvnteze pe Dumnezeu cel de sus pentru darul ce le-a dat, caci toate sunt cu
putinta de la Dumnezeu.
46. In anul 7006 [1498], luna mai, a pradat Malcoci cu turcii Tara Leseasca si
a ajuns la 25 papristi119 mai sus de Liov si apoi s-au intors, pradnd i arzand tara.
47. In anul 7006 [1498], luna iunie 23, a mers Stefan voievod in Tara
Leseascd I si a pradat-o; atunci au ars si cetatea Tiribol'2 i multe averi au luat din 246r
cetatea si multi joldniri121 au prins de acolo, care toti au fost taiati, iar pe altii, nu
putini, i-au ars in cetate. Si cetatea Buceaci'22 a suferit mult atunci, iar cetatea
Podhaet'23 a fost arsa. lar de acolo au pradat pana la Liov si apoi s-au intors si au
trecut raul Nistru de ceasta parte, langa Halici, si au pradat in aceasta parte si pe

49
www.dacoromanica.ro
sub munti, i au ars i au pustiit tara Podoliei 124. $i astfel a venit cu mare izbanda in
tara sa.
48. In anul 7008 [1500], luna mai 11, luni, a raposat roaba lui Dumnezeu,
Maria Despina, doamna dornnului Radul voievod, domnul Ungrovlahiei, care
fusese adusa de $tefan voievod, cand a luat cetatea Dambovitei125, i a ingropat-o
cu cinste in manastirea sa de la Putna126. Vepica ei pomenire.
IV.1. In anul 7012 [1504], luna iulie 2, marti, a raposat robul lui Dumnezeu,
Ion $tefan voievod, domnul Tarii Moldovei, ca la al treilea ceas din zi127. $i a fost
in acelai an, inainte de moartea lui, iarna grea i foarte aspra, cum nu fusese
246v niciodata. lar in timpul verii au fost ploi I man i revarsare de ape i inecuri din
pricina apelor mari. $i a luat, in locul sat', schiptrul Moldovei, fiul sau, Bogdan
voievod'28. Si a domnit Ion $tefan voievod 47 de ani i 2 luni i trei saptamani129.
2. In anul 7015 [1507], octombrie 28, a intrat domnul Ion Bogdan voievod in
Tara Munteneasca cu toti o5tenii, la satul Ratedzatii, la movila Caiata, de ceea parte
a Rabnei130. $i acolo a venit de la Radul voievod un sol, un calugar cu numele
Maximian [Maxim], fiul despotului, tarul sarbesc''', i a rugat pe domnul Bogdan
voievod cu multa rugaminte s se impace cu Radul voievod, fiindca santeti
cretini i de acelai nearn" 132. Si multe vorbe au fost intre danii i mult
rugarninte din partea calugarului.
3. Iar domnul Bogdan voievod, vazfind atata rugaminte, i-a facut voia pentru
impacare. $i astfel a trimis cu dansul pe un sol al sau la Radul voievod [si acolo
i s-a jurat Radul voievod]133 CU toti boierii sai pe sfanta evanghelie, ca va tine pace
venicas i hotarul dupd vechile hotare. $i domnul Bogdan voievod, vazand atata
rugarninte i juramant, a facut [la fel i s-a intors in pace la ale sale]134.

50
www.dacoromanica.ro
NOTE

I Nume le Moldova, respectiv Moldava, provine de la substantivul vechi


saxon inolda nisip", cu care colonistii sasi (saxoni) de la inceputul secolului al
XIII-lea au denumit rul cu nisip aurifer i orasul Baia, cu minele sale de aur 5i
argint. Intr-o scrisoare din 1241 a prgarilor locali, acesta e numit Stadt Molde;
sigiliul de pe o scrisoare din 1421 (si de pe altele, de mai tarziu) poart inscriptia:
Sigillum capitalis civitatis Moldavie, terre Moldaviensis Sigiliul Moldaviei, orasul
de cdpetenie al Tarii Moldovenesti". Cum acest oras a fost la inceput capitala
noului stat, numit adesea Moldovlahia i extins foarte curnd pand la Nistru 5i
Marea Neagra, denumirea respectiva s-a generalizat, desi teritoriul este strabatut
de cloud rauri mult rnai mari, Siretul in care se varsa rat]] Moldova si Prutul
(Vezi: Constantin C. Giurescu, Targuri sau oraye V cetali moldovene..., p. 82,
182-190; G. Mihaild, Implicatiile cultural-istorice ale dihotomiei roman
moldovenesc", in volumul colectiv, Limba romana ci varietatile ei locale,
Bucuresti, Editura Academiei Romne, 1995, P. 75-76).
2 Tema vanatorii rituale a zimbrului este cu siguranta autohtond. La daci,
acest animal se bucura deja de un prestigiu religios" scria Mircea Eliade, in
capitolul Voievodul Drago.y yi vanatoarea rituala ", din cartea De la Zalnioxis la
Genghis-Han. Studii comparative despre religiile V folclorul Daciei i Europei Orientale
(Traducere de Maria Ivanescu i Cezar Ivnescu, Bucuresti, Ed. St. si Encicl.,
1980, P. 148-150, cu o bogata bibliografie, in prirnul rand: Gheorghe I. Brtianu,
Tradilia istorica despre inteineierea Statelor Romanevi, Bucuresti, 1945, reeditatd,
cu studiu introductiv si note de Valeriu Rapeanu, Bucuresti, Editura Eminescu,
1980, p. 117-186, 257-275). Consemnat aici foarte succint, legenda vanatorii
zimbrului se regaseste in Letopisejul de la Putna (ambelevariante), in Cronica
moldo-polond i, amplificatd, in Cronica moldo-rusa. In Cronica scurta a
Moldovei, de la Dragos pfind la Bogdan II (1449-1451), probabil o forma
primitiva, scurtd, a cronicii dinainte de Stefan cel Mare" (P. P. Panaitescu, in
Cronicile slavo-romane, p. 38), ea nu apare.
3 Probabil 7-8 ani, c. 1347-1354, mai sigur, 1352/1353-1354; Cronica
moldo-polona cid anul 6860, resp. 1352, data accceptata, in deceniile din urrna,
pentru inceputul domniei lui Dragos: cei 2 ani" ar fi, deci, pana in 1354. In
1352-1353, in urma victoriilor obtinute de ostile regelui Ungariei [Ludovic I,

51
www.dacoromanica.ro
impotriva tatarilor] cu sprijinul populatiei locale, s-a constituit pe versantul
rsaritean al Carpatilor, pe valea raului Moldova, un fel de marca militard de
granita, cu centrul probabil la Baia (civitas Moldaviae)..., din a carei dezvoltare se
va naste statul independent Moldova" (lstoria Romeinilor, Vol. III, p. 585).
4 De fapt, mai mult, probabil 9-10 ani, c. 1354-1363.
5 Greseala a unui copist intermediar, Latcu f ind fiul lui Bogdan I (i al
Mariei), mentionat dupd el; ordinea corecta apare in C'ronica scurta a Moldovei, in
Letopisetul de la Putna (ambele variante) si in C'ronica moldo-polona. Latcu a
domnit probabil din 1367 pand in 1375, deci c. 8-9 ani: asadar rstimpul consemnat
este corect.
6 Probabil 4-5 ani, c. 1363-1367.
7 Musata (in actele redactate in latina: Margareta) a fost sotia lui Stefan
(m. 1365/1366), primul fiu al lui Bogdan I si al Mariei; Petru I Musatin"
(al Musatei") a domnit de fapt 16-17 ani (c. 1375 inceputul anului 1392).
Numele Mu,$at (rn.), Muyata (f.) este probabil autohton, de origine traco-daca
(cea mai veche atestare: Musath, 1363, numele unui roman din Hunedoara; vezi
studiul nostru, Les plus anciennes attestations de certains mots probablement
autochtones en roumain (du Mr siecle a 1520), Thraco-Dacica", t. XVIII, 1997,
nr. 1-2, p. 59-60).
8 De la inceputul anului 1392 (ante martie) pand in noiembrie 1394, deci
(aproape) 3 ani.
9 Stefan a fost prirnul flu (nu frate) al lui Roman I (si al Anastasiei); a domnit
de fapt c;, 5 ani, din decembrie 1394 pana inainte de noiembrie 1399.
I In 2 ani calendaristici: ante decembrie 1399 ante iunie 1400 (era, de
asemenea, flu al lui Roman si al Anastasiei); Letopisetul de la Puma (I) precizeaza:
Wei goegoAa 0y/town Iuga voievod Ologul" (cu un picior sau ambele
paralizate).
II loan Bogdan si P. P. Panaitescu au tradus simplu: tarii; vezi nota 77.
12 Alexandru, supranumit ulterior cel Baran si Bun" (Grigore Ureche), era
de asemenea flu al lui Roman si al Anastasiei; a urcat pe tron ante 29 iunie 1400,
deci la o data apropiata de cea consemnata in text.
13 Mircea cel Baran, domnul Tarii Romanesti (1386-1418), care I-a sprijinit
pe Alexandru la ocuparea tronului.
14 Greseald a unui copist, in loc de 6940 (1432), caci din 1400 pand la
1 ianuarie 1432 sunt intr-adevar 32 de ani.
15 Inainte de 7 ianuarie 1407 (vezi Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii
Ortodoxe Romeine, 1, p. 320-321).
16 I. Bogdan a admis lectura Marin, considerand Ca litera '-k (e) a fost scrisa
(in copie) in loc de -6 (cu valoare de a); P. P. Panaitescu a interpretat Merin.
17 Marinca, flica lui Andrei Oligmandovici, cneaz lituanian.
18 Gueldigold, guvernatorul Podoliei (vezi C. C. Giurescu, Istoria romdnilor,
vol. I, ed. 5, Bucuresti, Fundatia Regala pentru Literaturd si Arta, 1946, P. 508);
23 octombrie a fost luni.

52
www.dacoromanica.ro
19 Alexandru (Alexandrel).
o
Informatia va fi reluata mai jos, sub anul 1455. Cele cloud devansari" arat
clar ca atat partea I, cat si a II-a au fost redactate in forma definitiva dupa 1455,
mai exact, in primii ani ai domniei lui Stefan cel Mare, evident, pe baza unor
insemnri anal istice anterioare.
21
Probabil, Laloni, sat unificat cu comuna Suraia, jud. Vrancea (Istoria
Romdnilor, IV, p. 318-319).
22 in octombrie 1433.
23 De la 1 ianuarie 1432 pfind in octombrie 1433.
24 Numele G-re4pai6 (Stefan) a fost ornis de copist.
25 Din octombrie 1433 pana in august 1435.
26 Sat (cornund) in jud. Suceava.
27 Podriga, corn. Drguseni, jud. Botosani (Marele Dictionar Geografic al
Romdniei de G. I. Lahovari, C. I. Bratianu si Gr. G. Tocilescu, vol. IV, Bucuresti,
Socec, 1901, p. 791, da si forma Podagra).
28 De fapt, la 5 august 1435 (in ms., greseala evidenta; vezi paragraful
urmator).
29 Azi, Chiperesti, corn. Tutora, jud. Iai.
30 Incheiata cu biruinta lui Stefan, batalia a dus la instaurarea diarhiei" celor
doi frati vitregi (pand in august 1442), Ilie (Ilias) rezidand la Suceava, iar Stefan
la Vaslui.
31 Orasul Botosani (azi, municipiu, capitala judetului cu acelasi nume).
32 Refugiat in Polonia, Ilie a incercat sa revind in Moldova, dar a fost prins i
orbit din porunca fratelui sari vitreg (29 mai).
33 Azi, Tamaseni, jud. Neamt; Alexandrel era fiul minor al lui Pie (Ilias;
vezi nota 19), iar Bogdan II frate vitreg al acestuia din urma, ca fiu al lui
Alexandru cel Bun si al Marinei, din anii premergatori ultimei casatorii a
acestuia" (vezi: N. Iorga, Istoria romeindor, IV, ed. 1996, p. 85, nota 37; Istoria
Rorneinilor, IV, 2001, p. 326, nota 2; in Genealogia Mzgatinilor (Bogdaneoilor)
e mentionat ca fiu al lui Alexandru cel Bun si al Stanei, din afara casatoriei).
34 Diac, din 1432, apoi logofat, din 1436 (N. Stoicescu, Dictionar..., p. 282).
35 Membru in sfat, din 1437, apoi logofat (1440-1442), paharnic (1443), din
nou in sfat, fr functie (N. Stoicescu, op. cit., p. 265).
36 Petru Aron era fiu natural al lui Alexandru cel Bun (nu i se cunoaste
mama). in 1451, 16 octombrie a fost sambt, nu vineri; pe de alt parte, ultimul
document de la Bogdan II este din 17 octombrie 1451 (DRH, A, II, nr. 15,
p. 16-17); asadar, el a fost ucis dupa aceasta data (cum se accepta in lista Domni,
voievozi..., p. 805, pentru inceputul dornniei lui Petru Aron; vezi Cronicile
slavo-romdne, p. 15, nota 3). Numele satului, azi: Rauseni (comund), jud. Botosani.
37 Probabil, Movileni, jud. Iai (la 25 martie).
38 Hreasca, azi satul Hreatca (coin. Vulturesti), jud. Suceava; Doljesti, azi
Dolhesti, acelasi judet. Ca in polona si ucraineana, NACT0 loc" inseamna i

53
www.dacoromanica.ro
localitate, respectiv sat" (vezi N. lorga, Istoria romnilor, IV, p. 52; ed. 1996,
p. 36 si 44, nota 8).
39 Letopisetul de la Putna (II) Cronica moldo-polond consemneazd
i

iunie 5" (pol. Juny 5), cum accept I. Ursu (Pefan cel Mare, p. 18-19);
literele chirilice ii (n) i A (I) pot fi usor confundate la copiere (mai ales, daca
sunt suprascrise).
49 I. Toderascu accept (in Istoria Romdnilor, vol. IV, p. 368) traducerea lui

P.P. Panaitescu, din Cronica moldo-polond (Cronicile slavo-romdne, p. 169, 178):


l-au lovit cu pusca"; in realitate, textul polonez spune doar: postrzelono (..)
v nogq 1-au lovit la picior", fard mentionarea arrnei in letopiset: novunca, ceea ce
in acea vreme insemna tun" (termen tradus astfel de acelasi istoric si reprodus de
I. Toderascu, in nota 2, de la pagina mentionata).
41
Letopisetul de la Puma (I) i Cronica moldo-polond consemneazd iunie 5"
(pol. Junii 5), data acceptata de I. Ursu, C.C. Giurescu si Dinu C. Giurescu (vezi si
nota 39). Ce e drept, Putna II are tot iulie 5", iar Cronica moldo-germand: In den
mond Julij, an dein XV tag.
42 Cneazul Simeon Olelkovici, aflat sub suzeranitate polona.

43Ziva de 23 ianuarie 1465 a fost miercuri: Textul din Anale trebuie


interpretat in sensul ca intrarea in cetate s-a facut dup. miezul noptii, deci joi
24 ianuarie" (I. Ursu, $tefan cel Mare, p. 38).
44 Postelnic (1457 sept. 8 1458 febr. 13), parcalab la Neamt (1458 apr. 12
1464 noiembrie 2), apoi la Chilia (1465 apr. 11 1467 oct. 2), vornic (1467 dec.
1470 noiembrie 26); casatorit cu Sora, sof a lui $tefan cel Mare (N. Stoicescu,
Dictionar..., p. 276-277).
45 Boier in sfatul domnesc (1458 sept. 5 1465), apoi dupa Ion Bucium
(1465 dec. 13 1466 iulie 9) parcalab la Chilia (1466 aug. 28 1468 sept. 24),
parcalab si fara titlu (1470 febr. 8 1476 mai 22); probabil, a murit in lupta de la
Valea Alba (N. Stoicescu, op. cit., p. 264). in ms.: BurrA; originalul (sau o copie
intermediard) avea v (ErcrA), literd utilizat in Moldova, uneori, pentru redarea
sunetului u, aldturi de i.
46 Matia (Matei, magh. Mtyds) Corvin, rege al Ungariei (1458-1490), fiul

lui Iancu de Hunedoara.


47 Azi, Targu Trotus, jud. Bacau (vezi harta campaniei la Const. C. Giurescu

si Dinu C. Giurescu, Istoria romeinilor, 2, p. 157).


48 Azi, municipiul Roman (jud. Neamt), dezvoltat in jurul cetatii construite de

Roman Musat (vezi nota 8).


49
Az!, comund in jud. Suceava (vezi nota 1).
50 Cf. 1 Regi, cap. II, v.10: Sa nu se laude inteleptul cu-a sa intelepciune,

puternicul sa nu se laude cu-a sa putere, s nu se laude bogatul cu bogatia lui"


(Biblia sau Stanta Scripturd, versiune... redactat si adnotat de Bartolomeu
Valeriu Anania, Bucuresti, Editura Institutului Biblic..., 2001, p. 312); de
asernenea, leremia, cap. IX, v.22: Acestea zice Domnul: inteleptul s nu se laude

54
www.dacoromanica.ro
intru a sa intelepciune, puternicul sa nu se laude intru a sa putere, iar bogatul s nu
se laude intru bogatia lui" (ibidem, p. 982). Multumim pr. prof. Mircea Pacurariu,
membru coresp. al Academiei Romane, pentru identificarea acestor citate, precurn
i a celui din nota urmtoare.
51 Cf. 1 Regi, cap. II, v. 4: Arcul celor tari a slabit, cei slabi s-au incins cu
putere" (ibidem, p. 311). De asemenea, Psalmul 17, v. 39-40: Tu rn-ai incins cu
putere pentru razboi, Tu i-ai irnpiedicat pe toti cei de sub mine ce se ridicau
impotriva mea, pe vrajmaii mei i-ai pus pe fuga..." (ibidem, p. 636). E posibil ca
aceste cloud citate s provina dintr-o sursa intermediara.
52 in ace14 an" bisericesc (1 sept. 1467 31 august 1468), deci in 1468, iar
a doua oara, in 1469 (C. C. Giurescu i Dinu C. Giurescu, Istoria romethilor, 2,
p. 158); ultimei propozitii ii lipsqte, se pare, sfaritul data celei de-a doua
incursiuni.
53 Actiune provocata de un atac al lui Radu cel Frumos (1462-1475), care a
avut loc, probabil, in vara anului 1469 (vezi Istoria Rorneinilor, p. 371; cf. N. lorga,
Istoria romeinilor, IV, p. 164; ed. 1996, p. 122 i nota 1, p. 147).
54 Ziva de 16 ianuarie 1471 a fost miercuri (Cronicile slavo-romdne, p. 17,
nota 1).
55 Vezi nota 44.
56 Consemnat in aceastd demnitate in rastimpul 1462 aprilie 20 1470
noiembrie 26 (N. Stoicescu, Dic(ionar..., p. 280).
57
Nu e cunoscut din documente. Dup unii cercettori, cei trei boieri s-au
facut vinovati de legaturi cu Radu cel Frumos (vezi N. lorga, Istoria romeinilor, IV,
ed. 1996, p. 147, nota 2).
58 in fostul judet Ramnicu Sarat, aproape de granita dintre Tara Rornaneasca
i Moldova (Const. C. Giurescu i Dinu C. Giurescu, Istoria romeinilor, 2, p. 159;
detalii la N. Iorga, op. cit., p. 147, nota 3).
59 in aceasta demnitate, in rstimpul 1466 iunie 8 1471 ianuarie 25
(N. Stoicescu, Dictionar..., p. 22). ..
60 in aceast demnitate, consemnat in documente in rastimpul 1466 iunie 8
1469 octombrie 29 (DRH, B, I, p. 371).
6' Maria Comnena Paleolog, sora principelui Alexandru de la Mangop, in
sud-estul Crimeii.
62 Probabil, la unul din satele din care s-a dezvoltat ulterior targul Focani
(atestat din 1546, respectiv 1572), azi municipiu, rqedinta judetului Vrancea
(vezi Gh. Vldsceanu loan Iano, Orwle Rorneiniei, p. 83-85).
63
Basarab cel Batran, zis Laiota (1473-1477, cu intreruperi), din familia
Dane0 bor.
64 Paraul Vodna sau Vodnau, afluent al Prahovei, langa Gherghita, la sud-est
de Ploieti (vezi: Const. C. Giurescu i Dinu C. Giurescu, Istoria ronidnilor, 2,
p. 160; Istoria Rorndnilor, IV, p. 374); in traducerea lui Grigore Ureche: Cursul Apei.
65
Bucureti, mentionat prima data sub aceasta denumire intr-un document de
la Vlad Tepe, din 20 septembrie 1459. Denumirea cetatea Thimbovita este

55
www.dacoromanica.ro
cunoscuta cel putin din 1396-1397 (usque ad castrum Dombovicha vocalum), daca
nu chiar din 1368; vezi Constautin C. Giurescu, Istoria Bucurestilor, ed. 2, rev. i
addug., 13ucureti, Editura Sport-Turism, 1979, P. 42-56. Istoricii i edilii capitalei
au pierdut ocazia, in 1997, de a consemna ase secole de la prima atestare
documentara sigurd, mai veche cu 62 de ani deck cea a denumirii Bucuresti,
sarbatorita la 500 de ani, in 1959.
66 Maria Despina" (vezi mai jos, sub anul 1500).
67 Maria Voichita, ce avea sa devina a treia sotie a lui Stefan cel Mare, in
1478, dupd moartea Mariei de la Mangop.
68
Teoctist (din 1453 pand in 1478).
Cavaleria turceascd.
70 De fapt, cu Radu.
71 Cetatea Teleajen, probabil azi satul Teleajen-Cheia, inglobat in satul Cheia,
corn. Mneciu, jud. Prahova, pe cursul superior al raului Teleajen.
72 Basarab cel Tank., zis Tepelu (1474, 1478-1482, cu intreruperi; fiul lui
Basarab II i var cu Laiota), care venise in Tara Romfineasca sprijinit de unguri.
73 Laiota.
74 La sud de ora, la confluenta Racovei cu raul Bklad.
75 Expresie identica celei din Scrisoarea lui ,Ftefan cel Mare ceitre principii
streiini (25 ianuarie 1475): i pe toti i-am trecut sub ascutiul sabier (et tucti ii
mettemo a taglio della spada); vezi: I. Bogdan, Docutnentele lui $tefan cel Mare,
II, nr. CXLIII, p. 319-323 (cu versiunea pastrata in limba italiana); Literatura
romdna veche (1402-1647), I, p. 46-49; N. Iorga, Istoria romdnilor, IV, p. 175-179
(versiunea gerrnana, partiala); ed. 1996, p. 129-133, 148 (notele 9-11).
76 Piri-beg, fiul lui Isac-paa (vezi: I. Bogdan, Documentele..., II, p. 320).
77 I. Bogdan a tradus: voievodul, P. P. Panaitescu: furul, iar Const. C. Giurescu
i Dinu C. Giurescu: impeiratul, Stefan cel Mare fiind deci considerat ca un urrna
al impdratilor bizantini" (Istoria romdnilor, 2, p. 162). Aceast interpretare este
subliniata in mod deosebit de Dumitru Nastase, in broura Ideea itnperiala in
Tarile Romeine. Geneza si evolutia ei in raport cu vechea arta romcineascei
(sec. XIVXVI), Atena, 1972; de asernenea, in studiul $tefan cel Mare imparat
(1998), reprodus in volumul $tefan cel Mare si Stant. 1504-2004. Portret in istorie,
p. 567-609. in ceea ce ne privete, am accepta traducerea far sau imparat, daca
termenul t4p6 ar aprea in documentele emise din cancelaria lui Stefan cel Mare.
78 Transpunem forma hi) in romnete IofanJ, resp. Joan, explicata ca
supranume dinastic, preluat in cancelaria domneasca din Tara Romneascd (apoi i
din Moldova) de la Asaneti, conducatorii taratului romno-bulgar, i urmaii
acestora; vezi: loan Bogdan, hi' din tiilul domnilor romdni (1889), in Scrieri alese,
p. 146-158; Emil Vrtosu, Titulatura doninilor yi asocierea la domnie in Tara
Romeineascei si Moldova pdnei in secolul al XVI-lea, Bucureti, Editura Academiei,
1960, p. 11-101; P. P. Panaitescu, /o in titlul doinnilor rotncini, extras din Anuarul
Institutului de Istorie i Arheologie A.D. Xenopole, XXIV/2, 1987, 10 p.

56
www.dacoromanica.ro
(p. 63-72; articol postum, publicat de Stefan S. Gorovei). De altfel, care sfarsitul
letopisetului, la moartea domnului (1504), i se d nurnele intreg, neabreviat, chiar
in forma romnizat: Iw(H) Grre4)ari6 goeum Ion Stefan voievod. Aceasta
fiind realitatea, a fost surprinzdtor sa citim explicatia inscriptiei de pe rozeta sabiei
lui Stefan cel Mare de la Muzeul Topkapi din Istanbul (expus la Muzeul National
de Art al Romniei, in zilele de 10-30 iulie 2004): Iwal-16 OTe4k1116 110e(ESO)Act,
rocnomp6 3emmi MowacKon, reprodus pe plansa difuzat cu acest prilej,
avnd traducerea in limba engleza: I Stephen Voivode Ruler of Moldavia"
(in urma interpretrii eronate a formei abreviate lo care, de altfel, aici apare
intreaga: loan! drept variant populard, dialectald a pronumelui personal eu), in
timp ce transpunerea corect este: Ioan Stefan voievod, domnul Tarii Moldovei"
(cum apare in alburnul Ctitorii sub semnul crucii Stefan cel Mare si Sfcint, P. 109,
dar nu si in versiunea engleza, in care gdsim iardsi: /, Prince Stephen, ruler of
Moldavia").
79 Corect: Au-rrponom-rroy mitropolitului" (vezi nota 68).
8 Mahomed II (1451-1481).
81 Laiot.
82 Afluent al rdului Moldova: la Valea Albd, unde sa chiiamd acuma
Rdzboieni, di pre acel razboiu ce au avut moldovnii cu impdratul turcescu"
(Grigore Ureche) cornuna Rdzboieni, jud. Neamt.
83 Forma romnizat veche: magh. hitlen> hiclean> viclean.
84 Ostasi apartinnd cavaleriei (magh. huszr).
85 Peste mai putin de un an, la 8 rnai 1477, solul lui Stefan cel Mare, loan
Tamblac, unchiul sotiei sale, Maria de la Mangop, transrnitea astfel mesajul domnului
(dictat desigur in rornneste), expunnd succint dramatica inclestare (de greco in
latinum transducta de verbo ad verbum, ut jacet"; ream textul in traducere
romneascd, dupd: I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, II, p. 342-351;
G. Mil-laird, Contributii la istoria culturii literaturii romcine vechi, p. 164-182:
Importanta politic si literar a corespondentei lui Stefan cel Mare cu Venclia,
reprodus in volumul colectiv, Stefan cel Mare si Sfcint. 1504-2004. Portret in istorie,
P. 86-103):
Cd toate acestea s-au svarsit in tara sa, Luminatia Voastrd trebuie s fi auzit
de la multi. E adevrat ins cd cele ce au urmat nu i s-ar fi intamplat, dacd ar fi stiut
c principii crestini si vecini cu dnsul au sa se poarte cu el asa cum s-au purtat.
Cdci, desi avea jurkninte si invoieli cu dnii, ei 1-au inselat, si astfel a patit ce-a
patit. Invoielile i jurdmintele ce erau intre dnsii cuprindeau [prevederea] c toti
trebuiau sa fie gata i sa ajute in orice loc pe acela dintre domni impotriva cdruia ar
fi mers turcul. Si totusi, cu toat ndejdea mea intr-insii, mi s-a intamplat
nenorocirea pomenitd . Cdci, dacd nu ar fi fost asa, a fi facut una din cloud: ori
m-as fi impotrivit cu adevdrat vrajmasului la trecdtoare" si nu 1-as fi Idsat sd treacd,
ori, dacd aceasta mi-ar fi fost cu neputint, a fi incercat s scap pe locuitorii trii
mele si nu as fi suferit afata pagubd. Dar rn-au lsat singur, i mi s-a intmplat cum

57
www.dacoromanica.ro
am spus mai sus. $i, dacd vrajmasul ar fi fost singur, n-ar fi fost asa de ru; dar el a
poruncit s vie cealalalta Tara Romaneasca***, de-o parte, si tatarii, de alta, iar el
insusi a venit in persoand cu toat puterea lui, i rn-au inconjurat de trei parti si
rn-au gasit singur pe mine, cu toti ostasii mei irnprastiati, ca sa-si apere casele bor.
Gandeascd-se Luminatia Voastra, cu cat ma intreceau la numar, and impotriva
mea singur erau atatea puteri. Eu, impreuna cu curtea mea, am facut ce-am putut, si
s-a intamplat cum am spus mai sus, care lucru socotese cd a fost voia lui
Dumnezeu, ca s ma pedepseasca pentru pacatele mele; i laudat sa fie numele lui"
( Fraza marcheaza trecerea de la vorbirea indirect la cea direct: Tamblac citea
textul scris, dictat de Stefan cel Mare insusi. "Se intelege: la trecatoarea Dundrii"
nota lui I. Bogdan. In ital. L'altra Vlachia. Expresie interesanta, fiindca e o
dovada pentru sec. XV de constiinta originei comune a moldovenilor cu muntenii.
Se stie ca Vlachia, Valachia se nurnea nu numai Tara Romaneasca, ci si Moldova
(Vlachia Maior, Vlachia Minor). Cf. BOACILMCKA 3emAra = MOMAIICKA 3emAra
in documente interne moldovenesti si in izvoarele polone" nota lui I. Bogdan. Tot
atat de semnificativ este faptul cd aceasta prima mentiune a constiintei unitatii de
neam a rornanilor provine de la Stefan cel Mare; vezi, de asemenea, nota 132).
lar mai tarziu, dupd cloud decenii, dramatica lupta de aparare a tarii va fi
evocata lapidar, cu expresii similare celor din letopiset, in Inscriptia de pe zidul
bisericii de la Rcizboieni (1496), dictat cum subliniaza Nicolae Iorga de
Stefan cel Mare" (Istoria literaturii rorneine#i. Introducere sintetica, Bucuresti,
1929, p. 41; o reproducem, de asemenea, in traducere, dupa: Repertoriul
monumentelor ci obiectelor de arta din timpul lui (Ftefan cel Mare, sub conducerea
prof. M. Berza, Bucuresti, Editura Academiei, 1958, p. 139-144 textul inscriptiei
si traducerea, revizuite de Ion Radu Mircea; Literatura rornana veche, I, p. 54-55):
In zilele binecinstitorului si de Hristos iubitorului domn Io[an] Stefan
voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod,
in anul 6984 [1476], iar al domniei sale anul al 20-lea curgator, s-a ridicat
puternicul Mahmet, imparatul turcesc, cu toate puterile sale rasaritene; si Inca si
Basarab voievod, numit Laiota, a venit cu el, cu toata Tara sa Basarabeasa. $i au
venit s prade si sa ia Tara Moldovei; si au ajuns pand aici, la locul numit Valea
Alba. Iar noi, Stefan voievod i cu fiul nostru Alexandru, am iesit inaintea lor si am
facut mare rdzboi cu ei, in luna iulie 26; si, cu ingaduinta lui Dumnezeu, au fost
infranti crestinii de pagani. $i au cazut aici multime mare de osteni ai Moldovei.
Tot atunci, si tatarii au lovit Moldova din ceea parte.
De aceea a binevoit Io[an] $tefan voievod cu buna sa vointa si a zidit
acest Ideas in numele arhistrategului Mihail si intru ruga siesi i doamnei sale
Maria si fiilor sai Alexandru si Bogdan, si intru amintirea i pomenirea tuturor
pravoslavnicilor crestini, care au pierit aici. In anul 7004 [1496], iar al domniei
sale anul 40 curgator, in luna noiembrie 8".
Cetatea Sucevei, Cetatea Neamtului i altele au rezistat atacurilor, drept

care intoarcerea precipitata spre Dunre a oastei turc4ti, decimata de foame i

58
www.dacoromanica.ro
epidernii, a echivalat in realitate cu o infrangere" (1. Ursu, ,Ftefan cel Mare,
p. 145). In solia citat in nota precedenta, Stefan rezurnd laconic aceastd retragere:
Dupd ce intr-adevr vrjrnaul a plecat, am rmas lipsit de orice ajutor din partea
crqtinilor; pentru cd ei nu numai ca nu rn-au ajutat, dar au fost intre dan0 unii
care, poate, au simtit plcere pentru paguba facut mie i Arii mele de cdtre
pgfin i".
87 Fortdreata Chilia Noud.
88 Fiu din a doua cdstorie, cu Maria de la Mangop; se ndscuse in 1473.
Anastasia, flied a lui Alexandru cel Bun i a Marinei, deci m5t4d a lui
89

Stefan cel Mare; Stanciul Mare le, sotul ei (cum rezult din Genealogia
Mwtinilor), fusese parcdlab din 1448 (la Cetatea Alba, in anii 1453-1456); plecat
in Po Ionia, cu Petru Aron, a revenit in Moldova, find al doilea in sfat (din 1459),
apoi primul, find consemnat din 1467 pand la 24 rnai 1479, cu cfiteva luni inaintea
mortii (documentul din ziva de 11 august 1479 nu-1 mai mentioneaza; vezi: I. Ursu,
Stefan cel Mare, p. 288; DRH, A, II, nr. 147-219, P. 213-334; N. Stoicescu,
Dictionar..., p. 285-286). Epitetul-supranurne Mare le este inregistrat in roincinete,
intr-un document de la Stefan cel Mare, din 14 ianuarie 1490: Tomp& (cazul
dativ) Alapene (vezi: G. Mihdild, Dictionar al limbii romcine vechi (sfdr.Fitul sec. X
inceputul sec. XVI), Bucurqti, Editura Enciclopedia Romn, 1974, p. 119;
Dictionarul elementelor romeinevi din documentele slavo-romcine, 1374-1600,
redactor responsabil Gh. Bolocan, Bucurqti, Editura Academiei, 1981, p. 133).
Azi, municipiul Rdrnnicu &drat (cunoscut sub acest nume, din 1594), jud.
913

Buldu (vezi Gh. Vldsceanu loan Iano, Orwle Romdniei, p. 231-233).


91 Martir cretin din vremea lui Diocletian, serbat in acea zi, in calendarul

ortodox i in cel catolic.


Afirmatie exageratd, chiar dacd se referd la munteni.
92

Portarul Sucevei (din 1479), cdstorit cu Maria, sora lui Stefan cel Mare;
93

consemnat in lucrari i tratate mai noi, in varianta foneticA ,Sendrea (N. Stoicescu,
Dictionar..., p. 286-287). Doljqti Dolhe5ti (vezi nota 38).
94 Vlad Calugrul (1481, 1482-1495), fiu al lui Vlad Dracut i frate al lui
Vlad Tepe5; vezi rnai jos, sub a. 1484.
as
Noul mitropolit, Gheorghe (din 1478 pand in 1508); episcopii de Rkluti
si de Roman, loanichie (1472-1504) i, poate, Vasile (ante 2 febr. 1484 dupd
31 ian. 1499).
Localizat pe Dealul Sarba, langa Milcov, aproape de Odobeti (vezi:
Gheorghe Vldsceanu loan Iano, Orwle Romeiniei, p. 390-392).
97 Ziva de 5 august a fost joi; bazat pe o scrisoare a sultanului Baiazid II, din

Chilia (2 august), I. Ursu considerd cd Cetatea Alba a cdzut miercuri, 28 iulie


(,.Ftefan cel Mare, p. 183-184; celelalte cronici au date contradictorii: sintezele la
care apelrn noi accept ziva de 7 august); Gherrnan, consemnat postelnic in
rastimpul 1478 febr. 11 1480 sept. 17, apoi pdrcalab la Cetatea Alba, 1481 febr. 1
1484 iunie 8 (N. Stoicescu, Dic(ionar..., p. 272).

59
www.dacoromanica.ro
98
Prestarea juramantului la Colorneea, in fata regelui Cazimir, evitata timp
indelung de Stefan si estompatd" in letopiset, a avut loc la 15 septembrie.
99
Pretendentul Petru Hruet (Hroet) era fiul lui Petru Aron; numele, deformat
si in celelalte cronici, din Hromota, a fost explicat de St. S. Gorovei, ca avand
sensul cel Schiop" (Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A.D. Xenopol",
XV, 1978, p. 528; XVI, 1979, p. 537).
100 Malcoci-oglu, comandant turc.
101 Catlabug, aproape de China; Letopiseful de la Putna (I si II): 16 noiembrie,

data acceptata de istorici.


102
Com. Scheia e la NE de Roman, la 26 km. de el" (I. Ursu, Stefan cel
mare, p. 198; in text: Scheia); azi inglobat in satul Habasesti, corn. Strunga, jud.
tai (vezi: Eliza Ghinea Dan Ghinea, Localiteifile din Romania, p. 263; Illibei.yevi.
Monografie arheologica de D. Vlad, Hortensia Dumitrescu, M. Petrescu-Dimbovita,
Bucuresti, Editura Academiei, 1954, Fig. 1. Schird de hand a imprejuriinilor
a,vezeirii Ileibaseti, p. 6).
103 $i al primei sotii, Evdochia (vezi: I. Ursu, Stefan cel Mare, p. 70-71, nota 1);

Let. puma II: aceeasi data; Let. Putna /: iunie 26" (reamintirn confuzia, la copiere,
intre literele chirilice A i ti).
104 loan I Albert (1492-1501).

105 La 9 august, arrnata polon s-a apropiat de Nistru; vezi harta campaniei la

Const. C. Giurescu si Dinu C. Giurescu, Istoria roinmilor, 2, p. 174.


106in aceasta demnitate, din 1491 (in 1490, poate ca vistiernic II) pand in
1508, iar mai tarziu parcalab de Roman, mare logofat, in sfarsit, primul in sfat,
pana in 1523 (N. Stoicescu, Dictionar..., p. 276).
107 Ion Tautul, rnai intai grarnatic (1467-1472), apoi logofat, din 1475 [Jana
in 1510, trimis adesea ca sol (decedat in 1511 vezi N. Stoicescu, Dictionar...,
p. 287-288).
108 Grigore Ureche: Mihlceni (Cronicile slavo-roincine, p. 20, nota 1: Mihalkov).
109 Ulterior, Cosrneni.

loSipenit, la nord de Cernauti.


111 Vladislav II Jagiello (1490-1516), magh. Laszlo, (<Ladislas).
112 Bartolomeu Dragffi de Belthew, de origine roman din Maramures; fiica lui

se c asato rise in 1489 cu Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare (decedat intre timp
vezi mai sus, sub a 1496, si nota 103).
113 Codrul Cosminului, aproape de localitatea Cosmin, la sud-est de Cernauti.

114 Sfantul Dirnitrie din Salonic, fost proconsul, martirizat prin 306, sarbatorit
de ortocl ocsi la 26 octombrie, iar de catolici la 8 octombrie.
115 (Sima) Boldor (Boldur), vistiernic (1479-1491), apoi vornic (1491-1503;

vezi N. Stoicescu, Dictionar..., p. 262).


116
Lentesti, la vest de Cernauti.
117 Arbiepiscop al Myrei din Lycia, la mijlocul secolului IV, sarbatorit de
ortodocsi si catolici la 6 decembrie.

60
www.dacoromanica.ro
118 In jud. Ia$i; aici se afla una din re$edintele domne$ti.
119 Paprive, masura de lungime slav, ce traduce pe stadium, egal cu mila
(in Polonia: 5,600 km; Cronicile slavo-romdne, p. 22, nota 1).
120 Terebovla (pol. Trembowla), in Pocutia, la nord de Nistru.
121 Joitniri, mercenari polonezi.

122 La nord-vest de Terebovla (pol. Buczacz).

123 La nord-vest de Buceaci (pol. Podhajce).

124 De fapt, Pocutia (Cronicile slavo-romdne, p. 22, nota 6).

125 Vezi notele 65 $i 66; Maria Despina era fiica lui Gheorghe Arianiti
Comnen $i a Mariei, fica despotului Andrei (vezi Genealogia Basarabilor).
126 Zidirea mandstirii Putna a inceput in vara anului 1466, find sfintita la
3 septembrie 1470 (vezi: Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romdne, 1,
p. 379-380); Let. Putna I consernneazd data inceperii zidirii: 4 iunie, traducerea lui
Vartolornei Mazareanu: 10 iunie, iar Let. Putna II i Cronica moldo-polond: 10 iulie;
inclinam, deci, pentru 10 iunie tinand seama de confuzia, la copiere, intre literele
chirilice A l 1-1).
127 Aici, copistul a omis, din neatentie, locul inrnormantdrii marelui voievod:

meinastirea Putna, rnentionatd in paragraful precedent, consacrat Mariei Despina.


128 Bogdan-Vlad, fiul din a treia casatorie a lui Stefan cel Mare, cu Maria

Voichita.
Absenta, inaintea acestui alineat, a episodului privind luarea in stapanire a
Pocutiei, in 1501-1502, in paralel cu incercarile lui Stefan de a rezolva diferendul
prin tratative cu Polonia, s-ar putea explica prin faptul ea, dupd moartea marelui
domn cand s-a reluat scrierea letopisetului , Bogdan a retrocedat aceastd
provincie, avand in vedere proiectul castoriei cu Elisabeta, sora regelui Alexandru
(casatorie care insa n-a mai avut loc); vezi: I. Ursu, $tefan cel Mare, p. 266-275;
C.C. Giurescu $i Dinu C. Giurescu, Istoria romdnilor, 2, p. 175-176, 262-263;
Istoria Romeinilor. vol. IV, p. 396-397,427.
Acest episod este cu atat mai interesant, cu cat, in cadrul discutiilor cu solul
polonez Firley, purtate la Cernauti, in zilele de 3-5 noiembrie 1503, Stefan cel
Mare apeleaza la logofatul Ion Tautul sa relateze etapele conflictului moldo-polon
din 1497 amplu expus in Letopiset iar, pe de altd parte, referindu-se la Pocutia,
pronunta in slavona rasdriteana celebrele cuvinte inclusiv unul romnese redate
de sol ca atare: Vzyaly estni tit bukato zemlye, choczu stobi my szya ney dostalo
(in transcrierea chirilied a lui loan Bogdan) E3AA11 CMU riq siKATV 3ennArk,
XOta 4.10661 Mil CA uteri AocTano Am luat aceastd bucatd de pamant, vreau sa-mi
rarnana mie" (Documentele lui ,S'tefan cel Mare, vol. II, nr. CXCI, p. 472-481:
bukalo, in loc de bukatu; vezi i alte exemple in glosarul Cuvinte romdnevi, p. 606,
precurn $i la: G. Mihail:a, Dictionar al limbii romdne vechi, p. 79; Dictionarul
elementelor ronidnevi..., redactor resp. Gh. Bolocan, p. 24-25. Despre semnificatia
evenimentului vezi, de asemenea: P. P. Panaitescu, Contributii la istoria culturii
roincinev`i, p. 144-146; Maria Magdalena Szkely, Dixit Waywoda", in vol.
5tefan cel Mare V Slant. Portret in istorie, p. 104-106).

61
www.dacoromanica.ro
129 Cu (aproape) aceeasi exactitate, moartea lui Stefan cel Mare si durata
dornniei au fost consemnate cu litere brodate pe acoperrn5ntul asezat deasupra
mormntului sau (pastrat in Muzeul mndstirii Putna; reddm textul in traducere,
dupd Repertoriul monumentelor..., p. 310):
lo[an] Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu dornn al Tarii Moldovei, a
irnpodobit si a acoperit cu acest acoperamnt mormfintul tatlui su, Io[an] Stefan
voievod, cel ce a domnit in Tara Moldovei 47 de ani i trei luni, care s-a strdrnutat
spre Idcasul de veci in anul 7012 [1504], luna iulie, ziva a 2-a, in ziva de marti, in
ceasul al patrulea din zi".
Cum orele erau socotite de la rsdritul soarelui, aceasta inseamnd in jurul
orei 8' dirnineata; vezi detalii in articolul lui Constantin Rezachevici, Pcinei ceind a
donmit Stefan cel Mare?, Magazin istoric", Anul XXXVIII, Serie noud, nr. 7
(448), iulie 2004, p. 16-23.
Inscriptia cornpleteazd textul sculptat pe sarcofagul voievodului, pregtit pe
cAnd era Inca in viatd, drept care au rrnas necompletate data si nurnrul anilor de
domnie (reproducem textul, de asemenea in traducere, dupd Repertoriul
monumentelor..., p. 267-269):
Binecinstitorul domn Io[an] Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu dornn al
Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitor si ziditor al acestui salt Ideas,
care zace aici. Si s-a strmutat la Idcasurile de veci in anul 7000..., luna ... Si a
domnit ani ..."
1313 Satul Retezati, inglobat in satul Cdiata (asezat la sud de rdul Rdrnna), corn.
Sihlea, jud. Vrancea (precizare oferit de prof. dr. Dan Blteanu, membru coresp.
al Academiei Romne; gresit la Ion Iordan s.a., Indicatorul..., p. 99, 217; partial
gresit la Eliza si Dan Ghinea, p. 104, 452). Radu cel Mare sprijinise
pe un pretendent, Roman pribeagul" din Cosesti (corn. Ivdnesti, jud. Vaslui), in
incursiunea acestuia pdnd in tinutul Putnei.
131 Maxim Brancovici (BrankoviC), fiul despotului sfirb Stefan Brankovi,
refugiat in Tara Romneascd prin 1505-1506 si devenit episcop, iar apoi
mitropolit, la sfarsitul anului 1507 sau inceputul anului 1508 (Era unchiul Despinei
Milita, viitoarea sotie a lui Neagoe Basarab; detalii si texte in cartea noastrd, Intre
Orient si Occident Studii de cultur si literaturd romeind in secolele al XV-lea
al XVIII-lea, Bucuresti, Editura Roza Vanturilor, 1999, p. 164-235).
132 Grigore Ureche: pentru c sntu crestini i o semintie"; I. Bogdan:
flindcd sunteti crestini si de acelasi neam"; P.P. Panaitescu: pentru c santeti
crestini si rude" (Maria Voichita, mama lui Bogdan-Vlad, era verisoard cu Radu cel
Mare). Am pastrat traducerea lui I. Bogdan, cdci pasajul respectiv reprezinta,
aldturi de textele inrudite, una din cele mai vechi afirmri ale constiintei unitdtii
romdnesti, ce se adauga celei semnalate mai sus, in nota 85. Astfel, in Viala lui
Maxim Brancovici, scris in 1523 sau curnd dupd aceea, la randstirea Krugedol
(Serbia), gsirn clar formulat ideea: voievozii celor cloud Dacii, Radul si
Bogdan" (CTpATI-MATI-1 060E AAKIE, PaaltOilA6 EorAationnk goegoikom6).
I-1

Vezi, de asemenea, sectiunea finald a studiului introductiv.

62
www.dacoromanica.ro
133 Segment omis la copiere i completat de P. P. Panaitescu, pe baza Cronicii
moldo-polone (A thain przisiggal Radul voievoda) i a Letopisefului lui Grigore
Ureche (.51 acolo Radii! yodel' cu boierii sill au jurat).
134 Din caietul ultim, care avea 8 file, au fost rupte cloud file de la sfarit,
astfel ca' fraza nu este incheiata; ea a fost completatd de cei doi istorici, pe baza
acelorai izvoare (takze i posedl nazad do ziernie szvei; .i cqa s-au intorsu Bogdan
yodel cu pace inapor).
Tinand seama de faptul ca Letopiseful de la Putna relateazd evenimentele
pand la 1518, respectiv pand la 1526, putem conchide cd i cel de fata mergea paid
la una din aceste date sau la un an apropiat. Mai mult chiar, C'ronica moldo-poloner,
care a avut la bazd o versiune slavond (de sorginte putneand), pierdut astazi,
continua pand la 1551, data la care inceteazd cronologia dupd era bizantind i
scriitorul incepe s scrie dupd era noastr", ducand istorisirea pand la 1564
(P. P. Panaitescu, in Cronicile slavo-romeine, p. 166).

63
www.dacoromanica.ro
-7;
arkir

L.

p
r

. '1 1 ..
. ..,
11't

, 1,, .
Wv,i-f _ 4...1' .... ...

t.`,-....1r) -.. ...


i,.. ,...

.
f
,

...r. ).
'ar 4..:;
) .t,
. J .0- :::: , 4, :Z.:::"_74",...,,.. ...;
i .?
.11114, .:47, t '.-- .-.'
,
- Ira"--,="',..,,,ir,
;4'
I. ! '' 7
,.--... N . 44(44' _ , 44' +.4..

V tg

'11

,, tNt 1
. 11

4
,,,,-
f
t .Ir , *--
,
1

I ,::, I.. ; Li

I. Stefan cel Mare. Fragment din Tabloul votiv din biserica Sf. Gheorghe.
Mdndstirea Voronet.

www.dacoromanica.ro
,. :-.74.11.17,
_
. .-

.r
is...---4. - '16 ,
r 7.:.
-:
.
1.

trilf
I

111Ltz
a it

,
ore,
!ern) A s) 41:`
....er-:-"r I. 1'. '
I" "SY14'

4 1 41

2. Manastirea Putna.

www.dacoromanica.ro
1,1!jTTh
pi i/v rr--

qz- al-
r z .
. .
, A, , ';-.-t,-
----,.n 7.29.
: _,&--..-: IS..-7
iii I
F- 4,7. !S.

ifi 1 =
.
. Q
--,
f
.
.""
r ; A ,
;
it- ,
14-

1 In
C7's
k t..-....
, v ."1 1 :7`
. .717'rb '

1 11.401111tit _t_ _f

a)

b)

3. a) Acoperamantul de mormant al lui Stefan cel Mare. 1504.


Muzeul mAnistirii Putna.
b) Sarcofagul lui Stefan cel Mare. Placa superioard. Mandstirea Putna.
Biserica Adormirea Maicii Domnului.

www.dacoromanica.ro
a

,
. _ .
0- -

allr" 4. 4
ac,,z

41, .
,
.1.
i. ..,

/I a `.....' -t Z
.. .....
''' I 4--"ttm, .7.,... ir ,. -,, f ,---- ., i
d--4,-:4-17;
.- -wi 9 -
4'7' .... a ..
I ii! sc.......,....
.....
r
'Tad-a -......,-*'
t , , re": .ii .01
4 '4 0'4
1

v. 1.7--.
,/ ril., 'gm
,..:/.6.-- ,.
,, ,..-11/4 *
,Q ... n. 07 ,...
'till. 1 J ,t
7
a s.....,,. ,--:..,-,. ,- a ,......":7---
'' 7 . -,, . -
a. i-ivr ,g.:. ,,
a-.
hs
r.1 04,
Asc., . _ ta

4. Cetatea de Scaun a Sucevei. Pom-ta principal.

www.dacoromanica.ro
t

AI
"7:
t

j 1161

gI. 4 1

1
5. Cetatea Alba si ruinele orasului antic Tyras.

www.dacoromanica.ro
..
.i r.il .
--. 4, I ,,,,, ... III
( ..., f ..), - 1

; 4',. , -,"1" w
... 4 -"'

-.,c _ O ., .. - d
I s.-`-r-:r-,- ,--,...- .-r.:.

' .--
..4 1 It .1.
L.
',/: , - ..
e'PJ ii...
t. -..4.-tv...--4:. \ , .:::
.
*..517'1.--,;, -..
-'' i: -.-,Vir.--..V.,, -1;
S'Isi A.'. .. ,,,t,,,,,i.
"\ ' "5.
,-
I1., ,Z,, .
. ,11.:F-.;
74,
:,...,,,-Z."....fr7-,:.:.:,.-rir'--1-U----=.1.
..? . .
,.-

\ 11
:k.

---1. '
p____,,,----
..i.,,h..., ." t 14 -ft-LA 4'6.
1
-
\.... i
. L
,'.,..
kiik k
, I

,
"r4>:-
ill .'*,:,ITi-,717:-.S
C 1 -I '
"-" !" -; .1-": -"`

_ _, i,
.,.
it.
.

1-11'....17.4F-7 A II' '


-.1.:77.:
./1),..1
.
-11--17--
;,". ' :-- . Ir'-'*:i . k-'4, : '' i
ri--:-,...:-.-;t:,..,
. , .
v.

-.713"ir".......,--. , .'
* .7- 1.....-.:;.." 7...:.,-.:,....4
-- .7:-.4.-----CtiL ' L'--. -1.-tir i '' % ' -.1.'Clirl-9:1'-: .....,, .; , '''......"7":71&.-7-:"... ,..,-..._
;'-,, .='-',",--.7.--, --....LL
...
.I -: ,-t " W,,i.t. --
t4, "e.,!1"..' 1.4*
....-- ,.....1...,.z
...1......._----...-`
. 1.r e it , ,-
, v 1, t F. 1
c:.-7---..--4
t,.-..r.----
.
..., IL 4-
--,-.1.....:., 3..-;,:------k..k
--.. 0 ,--,---- ....:,--1-,..--..... _
c.- :' ,
' \kV, .;k ' - i--7.-:,#.;-..t.r...-,..ire.i.....,,;.
. tityt. 1 " --,..w
---' ,-' .. :: ..;?,.c; .-- . ,"--- .zz,_.
,!-t-r-trr'--,-'..--,---'...-* L ,i 1
1.- ,
Ak.. c . -.1 ., 1 ;:--.<1.711-,d1.7--..=
.1,,.1."-
,.%:, Jitr -il 4. :,..;-.)4191i'A i:IiIi14 . ".e.' ,.:7.';77w-.4.-'04).;:.:,,,-----:.--4.-_,,,..1,..
..7,-,....
,.+

.r-
, _ q,.......,,.,
_,,,..,,-_,-i,-;.....,,..1..2., 01 ,, .t... ,,., ,, -,..,,,,
-
:
:1
,,,
'..-\----,---,..-,--i
c. .- -

.. "" --1-014
c
..."4, - A.1...-2 .1--.--.1k....__IJ, V

.
*.-
...c... 4-..*7,-
.
, ,, . ,
5.e: ' ... I?: ,...
.. 1 7 .

Iro-...,,i

a)

,
-
Tr-
,,,e
4.,
,

; r 1.'=7" 14.

:11:1. 7:1711
;AO

II I 1,
-
a
,

b)
6. Biserica Sf. Mihail din Razboieni (1496).
a)Pisania.
b) Vedere dinspre sud-est.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
FACSIMILE

www.dacoromanica.ro
IlIvM111-1.CRIfy
.
OT1
,
(..........,....... _ f
A. 1.4 A1 /-1'., ft F 41-
1
VA( ti ieNt b.firasi( MO.AbAliCicA MCA : .--,,,
,. ...
Arityx

A0
4
1,---

.
"r- if
Kt' A
c
./-`,5C-1Ai , t
'
you
, '
Art A *t 44 "8 A r/14
..---..."
---1._
A IPA
: '
\/
kt(4/11,4/rA l'es.413, 0 foist, Ago y

I-
litift'OrASA4,14 ro 4 464444
_
A rnY"'
,.(411 A

- ,.......,
I'',
Tf I ' .
......,,....4 ..
0 rigg44;ke
.4
ii/A/44(444*(1a#A .aar
I
, _,....,
141,
4
r A ,4/.41' 7,1 '
ti
..
A rk, 1,1 A ti-44*,,A must* '.A , 4.*
.
- ,.4rtrA
r ... i r
441. Al
4 et
.....-

vt* 44 LI 0f 4 *44 4,9


# , f......,
.
-1
-

. , , . ,
ok
ice. 4.4.. / ,- 7
.e
, 0, 1
k' At trOfftietivig,oft4e A IY 4,110' ,yrritiv,i#
. I , L
,.

t 1 410,0 ht.
so- 4)
, viirA 1"hr. o 4
I
,,,,_ i ,
4 A._
;7
- ,, ..
'ti, Afi ^PA :.,-,..-
, AA. 8 A p atrrrtAR t.i ( t . r t.4....)
,._ ( 1
Ali; , A/Val/a (,,' I
, 4 '''' , r 1
r
CT:
# I
1 livill OM ,
/4 , f :

' : '10$(44
r
tito
.

' 4 0 -A1. 11 A4 it
1 A- -I-4'; itor
4 A.0104'W
1 (-1r
7
,Y4ir.
,ios a 9,^
0

4 1
,..
If
ft
"'
/1 f
k
"" l'r
, -"
*401 , ra 6,4 C4k .
1" if'

xrug
F. 237v

66
www.dacoromanica.ro
?.I.V1-;:". UER.-'

z-
:V,Vf7"

r
i.
-- .
ieL
..........-

I. . 1
.
f rtt7 .
:-----
Al-E1 ..
,--
1,-.-4:::.4-tit
-
,. A
........ J1

7.,.
. . :7-1 s e .. 17 11.4
,-- , .1 CV ii; &I, CA. ITTRIA 14 i 44,
,,,..4......
-1
.._ ;. ("AV AAcAmo. Crt."-pri A ANN CI A.:A-1-11-1 k Ifelv.t.
sr ti ---
S41"
bt.iNA o itilihrlIf ark's-tit , *.tAftrtill.rtASAkcet. A OILIA. .
...........,
0 - friiil CT.-. IC(----'1 --
f*--.--
CO iCtli.AVIAttOLVid-1%,tr Mgt%
. till
r-r-
.
r --
l

+ *... '
ri AC f 44 0 ( et 4 . pe c fe..f.......3 4 It#L Attu' ti . CA,gr
C:-...-+ .

13 IIIi UT- FiCiVAIfilLitik .


a 1. -..K.::
It
r-r
iititst-sAki.
J.> E
,,-____. i i,--- r............
6/ r . rykskitttrth . t5 At I It) . SLIA . A ; TT4I0 ./Sivie.
rri--
1 )
f----
IC r - ' . t r
, ...i .
s KA I A
w
%OS
.
Leh &
,
CI l AC r4Y: I W*4
'Ll
4 gr-V-.7rttiiiicrct , , for pc; ,fit,N.P4Lt41.4.4CfC/N146%i AA -
--s-i gi ..,,f--- LI .----- ,__. . -
it f 0 g /9.'-' 4 ii4 0 (Pile va A 1 1-1 0 .1:54 IA Si tt4 frt 14.4.1
-1 , /KV ......4.-i i 6--.7" 4-- e -
t g C-0 0A4 4116, LsA re e,"t , 1114/A . Ari; ./5 ItiAA,13 - --, , ,

(--71 ,.
'i ,
-. . .-4.J.1 x. c-F:7----"'- . r".": I I

ftliNcr
7; ' , f'ff
tUri AAivf"if
, P4'6,/tiffw , Ir. lii"V A tr'irA ,
ft
ft
400 Af; .
''') rir- ''''''' f 7 4 I
Arrimt-tate
4,1i-6-0474

4-
,
1 i4,06, ;in.? .,4,-...-.. I, 14. 0t A 10 nigh .
,/ .
- 4 ALA A 14 fl , rat Hi KW . A40 ifs C
A. I I ' 1 4c
..

, A AC; riA 44404 /40441A , fir 4, I


.T,,..
-, f
/ft
..111 -, fi -
*0* , tArl 144
,
A#A , 44.3 P4StM4 64,46 A 1 f404 .
,
. S
1
SA, 14
r
-it irt WS 4 e ,frk 0 1
li hiSA,AS,
04,0,/
C4 , 4c-

r
...L.,
, f
s. ,
A 07rSt ikt
^01. :1-.1'
A40 '410
1/
" C,44
.A.-,* 14, , 06 t4
.

C. , 1 ,

r kg/
-
t "`", .1
t' k4 . ft A A( Okt .1
. f * At A 01. E ,
, 1;ti' ,,,..r., . .,,,,,
A:witb,
, 14/04- -
i ,A , A4.4 ., 1 i , . f4 , ,

i!*4
1

Z444-"tti I I i 4
i
Po # 14A411(t 1 t, "1 ..
. 4, , e, o , / f e , , -, .
f
t A! / , / It A _VA $4 ft lei
f4' iii_4' : lkil.
, e $4 AA/ 4 (
t
., i
7_ 40 A , 14 i4tyfrie#4 a 1-1)744,4 ,14-146 ft k ie 4 . P .
1
$,

11 -1

347. `VIIIIWN!, LS ./4 &. :IT


F. 238r

www.dacoromanica.ro 67
,fr'srv-mmotrAft'il1

r---' r (,--
e_...,.
I. el,
k
- i . . i
WI Ate?. . iv' ji. iit't ir.. . -it !,,%it h rti it IPA CottS-b.t. ,

(.. , 3,- ,--1-. ...c '-'-'


. ,

stW-- a,-. --.


1
.
I JP
o *tilt tt .1.Art:781/1"6 . Attli A , . au -K.', . ,. /
ft

-1 . met ^. "r1 rtin 4.11.4...rril f ttrUkINKA


,
e"----*
,,
tit el/N.(470K IW ft' i t tal A ri ts . fttliAtre,110111 ?tc, t 0 LS.1. :Its,. , 0
C- r--^
,---, t
i
f ti t
5 itivi, k 1 . tilt . 6.1 ti Ut 0 ME rUtii /Nil At
-- .

,, ) t7.7-- 1.)
AA.

r, /
_:---...L....-
rtl 0 '. 1 rt.& . . sk Viet... riffive @sift l'iAAk
-- r---
,

t il 4 tVIk. ti 1 C 1 k . c ull f
(- ,,

;Nest . 014. Ai fa-oLik


I
Si Goi is etti,iri. rit.....1 wA rt Itfirt ,
-
.

4r444444.4..... (-7--- 01/4-: r--- (74


1-t-ts . 1.5 LI rtS PALI tos . _ C....1 , fit . rill 14
I I/
lc e(77AFS
fi,:. i."4
C. "
T

AcAfe. 0461 ni% L111

cri",0040iirivA FtrA . kttliWrt* Nits,


i Omit
ic A fi Al USW
--,-," , t
. tilt Mt Anitrf 41,5n , fl
, ,
re 0[3, r4 %is , ottcogrt ^tit tim
f,
Mlle ,,511.111, iv* .. (a , .51 ,t tri f kyitt KAI.11.1 Av.
---______ .. .

r----;,(1 t II _
t- It- Zi 68t6,41 . n , . ATI
y feIV , trtOt rtS A Vi4,x,,kif.44"6
Ift-r e, i,.. "fly,
/
4 ts...i. Ati

(3 ftkorriC4 PI 4:4( CA A..., .-- ft, ..1,., *


,_ +
. .....,
At Its ..144a$ -
1"
0/001,0r
Ff.'',

. IC1,4. tiit '1040


,,'

Sb Al
/ 46 .rai-t- /440.. /1008,6, "....., it...,
Ai CV. .
04 Iota
A
i 4 I rv , - 41141144(te Of
,-- .... ..... i
Ottore e
# ' ar" 0 --.`--- rt.., a 74.
Anti. ,..,v , 4414 ,
,..-.09.0......,
, tit , &I rue, f.A act OS
.., eiiriz
,cct , 4Airci.;,4,,.#03,9,,,,, , ,...... t a
6 K.It&ISt 4444 r
"it,
t. '

nift Af kfrfAbi fig,* , - '4.00:444 , q/Pittek ,.


4 Jr* I r13 ' 6,01A , At t:t

10A. OM' ., t. tr, Dcy /4?-4,'4 f10143 ig i1,44i Iii.totg t 3

.444-.. F. 238v
r.4,1_

68

www.dacoromanica.ro
, 1,/,'94W7,11, -

'WV E1M4,1-274

c.....
.,-...._. (--.....
At A r"--. .-7 e-r7- ......4 A '-
'"<
Fe ...g .1' 1000(itei(1 4 tC Ale10($10,
8 /5 LIA. ,
";:C '''' 4Z** '',7,1,- '''"' ' ;:1-. i --
1
,.. ' , '') ''f'i
(A1VriCiCtlil 'fAetAfi . . 6 I ,5 l' 0 , Ch , A' AgtAittn,s -1(

i ,. il i
, ,
d 1
1

41..ttpilttiA.ktoeaw... I i 1,/.41,..41.0 . YKIA41411Aliy.


/
,7 c...... (1..n- ,11
r
sr
4-7-
,,,63 0 ,, e A N , e.ratt+ba3bis.4 I .

tiu-il: I"tillSei, A icti/rst'sitieN e Ve4100,1/Nt4ilrili ri ,

6 01/4(tt
trOw....'
, ,

tji- fk
(1.;-%
Aft!
,

Aijoi-.
t , c
,
' ..,
a
.=,

,,..,_.
A , l A , Vc.. ;
, c---.1 .7-.- / , ,,, I
.
I .
"T. ' iiithlth4ft trio , 0, Ai IdA tAilttiol, . f i 1 i it
...,
.

A
.

i ,, ,.. - AIMS., *I
K1,060 .4 . if shirt A4F , tic..414:1eN,4,,tritrA , Fit 4f k`44F4;
,,_ 1 4
4 14 -4
1,4016.1( friti0,1Artff44 44frit.rIftlAtirs YA r . 4% /... 4A
< l , i
1
rt 1.. _. s
'
I A4,C141%. , t 140/%14144. . Of A. . 1 tC.AF o% 4 10% . tit 1 .-

411 ire% a via, 14,, , 4 4416.4 eV.,-,W0t 1 1 A .04',,t .


" _..,.. I t - .
i.'fliA 64 IC .,''.ktli A is IV 4(101e/it ,LC S i 1( d,
I
oiltkAlh*4
1'
( 1 ..',""`''
,
t < ,..,/,, .,
,,

c
446thi rA
Alison*. ti 4404\
I
'slot
F4 OttAA11,4 A , rii)4'icit.teitsk t A:AM-6 0-p.ii -, ,*.1,$k#,OAAIAt,4
ll, t
Set F44At4 '4,1 40 1co.AAFi.-e.....4: tt_if.-:IfIt'f I% ti.,, otfitkitili ,
I
1.,.7. l'ili , iCA ti/(141/1 i'Vt: , (14144 ,t-- LI 14- (14h4 , itt- 4 4A

$4,4811*':- 411 Ott Mil ti's


1
.1,

, 4
fl hi.
1,1 j 1
ifitko..044 A.O.,
, ,1.
e..*.- faith, ,
.$ .
kith _..dt'41-11.4t*f&t
4411I''fV. 1 idil. ci.'41410;i4,14 . FiFi tki4A4

1 r
, -
.
fr.-........,.= ;,4 _ lc. I A

AtAtte : rtrityfitidAiirt
tA
td , 4101 "4 1421i f, I iti I a Ott ,t 'e

tit.t' c...,._,..,) 7
s f., ,1"- '
( fi'''A , 1f fiLA ttlitkittok
. kit..ta 0141 ik f FtVti 44N 0-4. < Li
eititetta AF-itJ;tic, i..J Fl ,h4 iti ft tr 4 ri:A c A a fk J i ik ,;:,t , , I

f-tottf r o a ttAik I ll 114 istk.<1,01 , iii 4#14,1FROsitiziaFtltli;F-4-4 le i


..----I c.-
p Aiir ,,,,s114 4 e , if -i.,-"i i le fi , $4 A fit
h f Anti :
I
ft it A t 1 i 10 4.. , I t3. 'f't t'i-A, 'fi L. k : Clialik6tA-r--4 ,

F. 239r

69

www.dacoromanica.ro
..1.-...
Is .......

t A Mt. ,. Vr% f_z_tt tcorle. , rt 4 . ,tt . a 1 ic+ ,r, . tido


e

,--..- - ' ...


tiiitft 0 tit. Oivite.t1Pfit4CY. /I SA* i it/ rtil-1 i .
.14....g
''""":"-- . ---ri .1
e
.

AA1.1A, Ut 0 iti.ft'aill, it. pia . 41 ill A 4 co If 1 ts ..45,431_,L4.01.6d


ti
EArtS-4
------ f---;#
kirk -tilt s.i7: .
-.,--- it
,A.,&.. ri rti H Aa rrt 0 f rif t
..7"
Al 1

.
c--::-
g: hit 2 AA kit
.----....
itC,LIA: C Vint
CORA:
11 ---3 1,..-4.......i I
+ A.1-4 Aivoiao , k. riAllA ,

... (-1 nc, c I


ri 0 Cr t Aet.t4A\2.etrii .i'll:Ati IA . A A eze kvi..
g-;,-;--
_ . I
i, " . .. ,
C.,,rrtt 4, A a d : ii .A . Ili fi.d el g 4,141.. it E C'd . il rt0Ete rim re.1
Irc - t-7,--- ;--t-,:.- , +-7.---
Lu. , 4.--I Pi IA AA ft erm:tk*Mrt .4 . ttli ATT14IAA . Y4
, Ir7-71-r (---T_ , I , 1 r=-I / / i

i
. +
,
Ai k.1-41-4,A A n . IP ArAurtctiii.eNtlecrAAAAt
(---1" ,.......
' '
..."....1
rt pi . b to ' ri .11.4t1: . tcrA4Cit.UtrAtKui
I
%443 4 C 7/7 14:lik'-' :"
MO (.4 Pitt At L. ,

e
, , ,. _
kit.. , 14 A% W.: tak . /1% (1"j h.' t) A ti-10,s,i c.:_j A a ork g g

eit 2 "milli
' ' ".;746.1,'`
fl 041( VAC , Art i -IA. Attrt-tt it,,,utt
_
i . "
it , t-irq./v .-v-,6t It t t L;4tii0(i iii 4 Alit Vi A
'- , 1
AA.1...et, A

-I- - i
t
A tAr t-ttft., . itrAitett,A4,4--tb..(.1. , til AM: "It A Attrf 1.4.1.;41
f i.".4 %AA.,
ititil
, ,., _it
iOrAt
1.---2.--
,

("Al I tit , a'ilirt4. i1 .41r011,41,044. , , it:slice


I
tsA A tit %%, t t AIL, 4its..to. . A MC AA %) cti, p.I4A ,
. " ,t-iii g .14A 4 A 1,4-4 .t.
........
414,A41.c. r n taceft"At A `A4104 , tit t cotZtAIA tk" , tints'
, 4 --7, / e- tt 1 I N..:
t is t) +A A A.A.4.31*.r1,41A . el, ,..3 4."'Ak*4( it A la .
e
t. , (A
....,..
f
J)
AkittAtt.AtiNtAtAk." .
I 4.71Attd(134i A , CAIAlttli'ltidli
'N
AA, A tt. . VA tiiii,;i1:4(41(4/C` f i i A 4 k,rt A44
, -.......*
A tilt) , " 1
,
, :-,
AtAi A ,
1
. 1,
.

C
B

'
L

.
6

,:. A a.. t t
rt t
A
,..

s, .. I-7.
.: %A w tit
iNA ) itAN'ttittit*'N
( r, *-- -k ,../
41AV% t * A, Vit ,
i#
) Att.44) .1 tik %-,) 114 , t'''t , it A A Wet ' ,
1

111.ik
tAtAtt'tt ' "4. A At." X ttOr tA ' i.. It it A.1111.;t;4:;,t
, "1 t
k:A

k Ala At. NA t'AZA ,

F. 239v

70
www.dacoromanica.ro
,
NI ' ' V .74
, 'r ... A 111
1:, ,. '
4:!:
1 31. 411 1,) 1 09 .7 VI

VII'V rly 79 ?g
40
ri i

fi
11-
"1,. lvvv9411,...1.4N 1)-1i113 )14 0.1v$4V11)Wirilov-v01
..1.-....
V pl NI V.T1V " 7 0 '
v4141-71410/111'` rz..;!#14-'2"Voij HjM,V01411 )
0 o 11)1+ 'lie. 4 ,3 9 7,?-1,13 1.1.'1/ )I, 34,3 ' 11 3141 111:4111V
A 1 3.--( ,
..r...,
.., .
; .
Ivor) 7 ' I VA Q 3 NI 9 v
V)
'
T(i) ? 4

'N,YouJw.,..4d
A rrivril. 1,1 vi .3 )4 rti -" ""4
.....

zcir rrIrt ..4). . 1.1.1 ovv,...wy, r7 1.)-1) vIlvisuvi1iv '


is" )iity NI
vAlitL
0.3 1.41tIVV.VOlv .111f
,
0 VTWIA? ' VwV13.1)vi 9.19V '
=

1 V '
t ,

7p.V ' ' '1%


1,3 3.41"--V ?V If ' '
3134..if VQ.,191.0
._.)717'14-14W3V4)11.09t13)voifoll w
/yr J
VH W84"4", " oii.1V Cr/ V 1/44411Ji,
Al ,4 r;-).-14i (1VV
7W V
))1.1-,) qv 2/K,.11), Ly',4,),) W.70.
VI1i)013 _
r) 'W V 0.,) 1.1 V . " vrw Vu '
):111'c1/1-1,
-0 ,1, )1,41), , v PV)Oxy4WV V
i "7,17' ............
Waili1)*1013
t,,U)%1 9..1 3N) 1-1-11,1c1:AVIVVA: I_IV I wvz vj 11 0 i l 111v "-4,-, 1 $
,
V CY'Vf A
03V11V)-41,,,.! ' VW 'V VIV-)1,
V 9 0133 ),4 . 'i 11 14 3 )1-11. 1)
1,--, V --!2-) --7,r
.., ,
co " IA v v
IS int
0,1).791..130f;i;11 ' NOV V ' Al . .3 CtS?"'ddrn-f1t 3N't J 'V ' V)
5 .. ,..,...,
11 .........

).)
rl
d
,., 1, 1
,v 4 . ......t..11
) /i1,43-1,16, s4i.tivti ''''c 0.3 V V )

tiV V,1 V
. 1'4 10 )111

--44b crn liJ V


I
Ill
' W
0 11 3
j A

0p,1 /
1.4
1

WPV)171/ 0 0$0,311
4)011)014,,./ii)V(iVIV,V),2.1 11,7()V
13 corm NI) 3 A' V

www.dacoromanica.ro
.A atiae
--&-Zi*-- 74

in
l
rift A ,C C MAI! if tr.t 1 i 141 i le ..at...1
.
.

*IF-.
....%,
1!..
c.a. C Get% r . AA't WO
sa,
....d.0 4 ,
rj"--", g
A. Net,. El
.....
t-
.,.._.....

1 III A
(c CZ 1 _.s---
filo ace7i . Will A . &ILL frt.,
rA(171Itat
.
. Ipt.c,rfn . am. IC,.
rill ft. ,-"T /
t .

I
a olick 04 A I% 0, r4 c...,,._ ix rtyt-.. . itIEVIp.' lihs , It t ,4 kers,A

fAik;It'A.Netet &dill/A . ute, tti(tb_ec- . C.44..trAt'AA)Eit./.


.U
ri* r 0 tr rt A , i t Atikce-r.carrotanirtit'qt41( 4 t /111 I t
- tit \
.. ' i It --T s
VIVOlt c it c t l 11 roaf t t'e . it t E121/. tivt xaortA t' Al ti 4% .

. f I .A %'
INE Aii , It 1 tt A.1C014141.
_ (rAtitters.ii thttAtiVtOtttleit ,
--A-- _,,, / , (-- 1 r"i I ii
ct&okkvro.,4:11,442,eitit 4
. I% 11101.'0,A A.Attlit..)41./ttl,,tik(
.,......, I ..........4 ,----, ,......, ...4.-1-
c-rt.icAttftiltZi--liirlZAIIII, , itOriet:tillittkri.C.tr
I-ItfrAtt - 1"Al. ttatetttu.44., . N$%ttAi,it-trot,A,klititt,tets
"
1 1
6,:.4. C ...11 11. 4 .1.. , I An: i A.4 A A 'Alb 1 IkIlliti1/4,k\N , ( t t k i /4,

rt "6, 1.%.41 t ktittil't..*+.111141prok , t*Cts.'ll tlik,'Ai&E At,t,0,


t1/44.1;415 , 4' .
'..%. '
1 , ,11,000. ,. ,
LOtt% , AA ekt 41114,kitiM111 ki.0 , If1,41111l.t...i C.4c1tO
k , ''''. .
la
..
i"'.
iNfAtii.`*\114..t4,-....ttt 4 AK4kt7aaio,f...kk it% , 1;AI.AtAt* IteAkti
A , )
itti tit isleki, 69
4

tAt'IL 40,N . Nstt.A.. . A , #1411t thkiti.sitliNWA -

i %Altos`4. tivak -',ftstctstkti.'i0 40 "gel , k k kV, tk


. 1,
i et.. 1 1 t ') ekti'fk , tk I. isf t , Iti'V it c
,
1

%Ilk
6 III%
tit:A c
,) ..0
,

A
14.,

PC 14 ek4'. A , ttik.tli k'Ati,' 4 0,At sr-4k 04 it4%.' ft.,* s. 0 1,1,4


6 bkliti4.1k4., it , I k ti)* fi), 11024.41 i )(''ffk(11,41 6 tit
"'
1

47 A i 6 tOtit'it , , k+ I k i` (ttkPkta ' Isii/ il: t A, AA N. flip


'Li:- I tkt,, V i
r
k
,

IkA I k ; ,
, 'tit lAit 41Ntt, NIA liA 4 t ft ,t
t i
4 IA Ititihtirtt' 4 AtArtkitt*.i!..ttlitvell44k',1%, tt4tilik ilf%M,, V .

11 1
e

RM.] 440.11%.1414.112( 21-t. W44.1t. a ..Z....,Warii*Aigaugveunv.4C, ws.4.0464,43. OlfoilA043z~maa 7-


F. 240v

72
www.dacoromanica.ro
74411"7111F/107F14 wiffirfrImi1r1r.I.1/777F877.67,7,10111/,',711.7.7171/1.77,ttrirontr,T.r.!.17.77,/,,.,,..

,, .... Ns't It ot. r.c EA E Ant Ail,


: 2,"'"ASif,:74
,I . .... , - t.4-47' ' 44C ,
e rk .J3 lo ca. . :SAL, , C-.1 .
A rtf I . tit 24 I
t iNei /Kt% . it
-
r4
6 at eat . t, k4a11.CAAA
Iv
fAI: t . " ii t fq t t ion la .1,414.1 EU 4**' t Met r Arl,44,.1Ar 0
........
I
isal-%
,-- , ,
Co% . I 410
i--
Ati," tirfAt ia, Ylf/ni filo nstif -
1

Ar 4,
ji...-

i
e .
-.....
t . t .t 4 osccrii
/
. Ir
-

t
Cl
r
z

Al . tit I 41tt
tt it rt it /IN . 6 hc C4 477 . TA 114- 'AA I t A . iIA '44t:
i f
k% t- 2 t 42 fi la' . 0.) At I o . `7.1 91 IC .17 4 i 1 4, a r t of ei ft
t-,- i)
itkii
.

I17k1 17;'. , r4 A1'4 A ACi...11 . t 1,t (r% ;4 1'11 t \tit t wok AA,IA
IlL
,.... 4......
i...74.2. I ri I 4 , , .
7 A10 i tilt A11.03 AA. .4-rekiit014AAt
t 1-11111.bi
..
i 14 AA I 4.., , IV . A . t ti A . As lit a OW , 41444,74C.:3
............._ ... ., .........
. . .
t 41 1 4 I i f.,, t 4,,,. (4, ii k 1 . us, A 4-- 0 , (44(1,1-tA
rif it ti '" tiEn b: Is .
1 , ...,: I. 4 a

ri(Iiit14
. r
ILL* . IA . ri tirit rrAtt i:,-..1fi'kA .
j '
...,.
-
a t,, 4.-1 t 7.N*410 AN4i,' 'IA . t't
i '
I441/4
itt-t1 127L, I:4 A. A
.

1 1

A4 r4 LORI AC% 10
, mtco .. vi, \ V iL,A, Lit.* 44 t Ar., et.:
q,
fill*: t AAA-% tto*..% it , t 110, *44,s:41414 ..1"-,

IA AI(11 , 004'0 . 41-..--licitte.it ffiti.10..,


4 ---- 1 -14 I
IVS1'1(1 A , (MA .(A , CIA lti A i'4;iWi4.4`00tA IfiAtNE-- ,

ICI1C1 (.)%_ It
A ItICIIA-AtCCICIll A V "'NO l t St re*k \Lk ON , 11:0A1,t

ri iT A l't I M. t Wit 11 I./ /4 t. , e cc


t t a th.r: it tool i'ketert. 00,%1141/41

A it t " :AS 4 t "ANti cf. it 4.4t it 9 "4,4.4:!4, *.No.


,
, ' t
, i .. A

4t
.

(4 P41 st4Attr-4 A1t1 I tmott,t"1,04., , clAlrArvo lett , 14 tin%

41,0,4,11,,IN, lA,%%1 il A, 0 1-N11111,-110 , 4,0*111 )0'1' % t 'We ,


t , 14.111,NEr1.01-11,414 . k- VA4 ii A 1! +.-. ,, 1

14 t

-"ZU :_p_.;itzt,...10441,106,010,k!waystleie.+E.A4- roustariff gm., 4 .43_ 1_2

F. 241r

73
www.dacoromanica.ro
rt7
ytiV417r7.4:

, _
MATE . It
<-7-
c-i-r.,-
, I -,---
t....i 6.'6.1 sik 'irk V' a NZ licit ILO 6.1,t i 4 Lila k .1 4 4k fIS Hi& (
r.___..
.
.-.

.
r .."..h...

1r
tt 1

ir......- , 4-7-- - IOC 1


a
-,....-
11L . ti 1016.1 ill 0 14 ik - at Alit ris Afeei . it iMik t ft% .....,..., ic 0
.4AI, 11 . / # %Abr.'!"
ri it r. e C114,6 ti 1I t A. atS CA A WO% rh, C 11, url /N.
........
.11. 0 . r-skicartiofi-rker.t (-la, . I tOrA tiC iris . IA. k....14ch
- ... .....,
il rN-- I C 0.-** . ffik i - 0 .1...1 . CITA( A.a.ofiiO4-.
____AL.. , ir.
.........
i.therUit AELCifi0A,tI10.4.A
II ..4..
.. ...)
. rot t tw-Aks.cm.,t--...c
C7.7-
. AA.* LA,-
v
.4.....,
tin ItAtt rt o AINI I, la . ti,LI.tiki 1 4. -..,1 Ce..att.$4111A.L.,4-. .
1 4
AAA, (-7- ..
Weft 0 teAtt - 4.-1 Li.el A. it tckaCt . 11.60AAA At... 11 tirk
-.._ ..
OSCANI-VOrit t X tOry.ii1/4 . 6 A TO o,ke., . Loh, (tit.. it amity 1'.
..,......"
c a .,..-
Ott4 . it t leK6 A.A. rie".V.-...1.41( we1/4 , 1....1 h."&ti.i.tit( .
A rt .).6 ti 1.1i/ll
,r----r
1 ,-----
c--...-- --Ti- ,---
. AA1.104. , % 0 . ",:,!:-) . (50 Kr 1 ft-% illtl.t.J .I1 /1 )t
CA . Cifix, . ),C(t('4, r4 A. ili% Lit 0..( tkilli AAIAACkZt
i /
1

1
C /t.. AMA( CLOtt AAittit A AMA , 1-44' CIS if AlgA
a 0 teal.. , t
- i
IlliA"1/41A , tt, t AliACC"Es.elittI.,7814s,(1.1. 0 a
- 1)
r1.-.. . rtA C' it I ArAACtilt '0,4 0,A, , C 0-t t tiOrite /IRO i'VklA
b: 41% `.6"1.7ri:A0 t 10 1-110 tit I% , I.` "Aot'otrifer-, io
In , #4
A . ty:ACIttiuti.IY trot
.
, II eh Ittil rely 'AAA AA4 7
..'-', f
re.
7Pi,

Li .itttAiti.Otti etNiti)W . ty f t IAILiAliSt it4. iriSIN ,-

I 14.E Atttc t Irk . It.-OtAl Pit tif AAA.


. ., lift O.., tMAN. , ,

Ail
61 IA il u rti's tl 0 t . i I atilt t IVA Ps , (. III b.' reN , 1 i kil A hillA -,
ii
0
i 1,
- 1, ,1
41

V cA 4111" 11".4-"rk \"4:)1i, tA , 1 t erne iiltitt ill 1:1

It _I -; ' t---,IA,
W.. I. t i 4I
%
Id la b., I..i..0 A.L'oN . li I ,,t
et, ik.ttrit'...,0 ,;
-----'1;
ii A. . C 0 I.:-

'50 AA et t% . kk ti . 4N, -...., 1

4 ,IN. i,`,, -4 I +.* d tA k


1 ,,,,,, ... ... , 7
.
.....".
1{ N "C .1% C Ott t411,t
iI

F. 241v

74
www.dacoromanica.ro
41111140pumtwommwo.---
?7,- - .
.,

. ... 0,
- ' 1 tiktAaittitl , I il t tt,01-u . .....
*.A.,.... '
. ts-ktrAtIrA At PNL.,..k,
.
. . ..
$.0
tit rl... 1A.A.001.441.(14)14.4.ets. . tett tit MA . A yllikiZrikit
,

It
Tt itt*N-Y64%-$44 . 4A tA t PA444,:4 tA 44,7 4 N -?.#4* tA t . *IC 4 4A.tt
i
AAA *ert,?*.t.tt, tt , W, 4s., .: tA. V .tAtA
tA 4.otrt#,Vik ,.i.i.t
i
t %
1
i',7
1
POk ik ',CA (P..* vk
4",: . 4* 1 4 ..41 1
.4.

tit 1%410/ Sk s tt titt.ikrA4447 It . tik 4744 , t.t, AO -.4'...,,

`
4 4 it,. i "AC. i 4 tit 4 It'.,itri'A.ttt it
t 11 I " 0A414'4,"); 4....i......, .
.,.
../
4%.' tA,14.1 /IN 4 4
, .
0 4'.& rtt. ,..1 tt t: It 444 #4.tt, NI4'1.1",i,'1,*44(ti '
,

HAVPttttet*NtikOtAil'AiN4N,tattA.41.,7(A4A4141rts,'ItANAfts tit,
A. !
**. 4 4.4 4 44 it A (i.t,t tY1.4,. AA ottl, "SAL it t 4 ii A + I AFiTNii A''' kil. 43,11,q""'N ,

Ur4z...t,4/...444,,,,,..44A414:tk41,1,,t44t ,t."titit,tit
4,4, ft kk

0 ,k,t A( A
.,) 'N ,,
I'''. . pp
t
A.,**;',
,
,4;,,...iiti. I, t
,, t
* .4',
1
..i., i
5

, t
,
k. , i Atio. ok
i

1 K , ,
i 1
I ,--i- Ot
t ktli ik*:,4,, h'kt4t,r,% fr'tt, . ,P0.,,\ # k v4IN, 4, 4 4 '41'4,14
3 ,
. .1 .N,N raIt
i . ., .1
,*;-..''' ._1 1
) , -; . 4 ,
A li''' IS , . i t,01 , IA ,SCS-,,C, . P tl,,,k AtS,VifeSSII
I
t Attk
.
,
,...- ;
f")1Alot.tvtitttiktet...,' i',.l'itsAt
'4:'-' 1 .
,

, ti
. J. V tl , 4 .4, t tit "A 6
,'"' 'it ,
tittft;' ..
---- ,
k
s 1 4..1, * 0.
I1 ' .1 1 iCTi.ti 4 tAit IA ti,,,,,A* 0 * I,, , (437
4 .0 i , i ii , -;'- A
tkotittsit 4% , CI-44 ift4tA t
I, I. ft 4,04, , .I., it , tli,(At , tAttlt4i,
ii-4 U , '.- ._.' ,
--:
, it 4 fl 4 1.44 144 04..tiNle's , '- tit), ,
tbi 1 o I it % t , . 7 1i I
A oll:''Ilt,tiff..14*#.:'14 atit,oiol tit : 1,4* 4 4 I AA vitt A4A14'444. , itch
(41%.

I
tik .ik t t 1

4, It CI 1 A it, 44 t ilk, , 4:- At , t4 6 ti, * i . e)...44/14, tiii 4 r, Aok i .4 h


_, _,.... if f
lt
-s.. L

It tit , 6' , A., Walt a. ANIN8rA I t.,'Nfiti At.,t,iiti;1/4,,i

.:,t1, .
, 1 , 4

.,1 r.4p.A..., ,. k4 47.)


44AA 7ittAt , "bft
l444 tAtA 4 th,Alottit44C 1 441" . t, i i
tt. 0 t 0 )04, tOrkki it#A34,. A I 1.1,11# , IA NI,Vi'47,1. A AA $ii 11414'4o-1N,
. 3 0,. t 1
it't.14MA,/t tilt 844 1 trr4. ,t4t-1444 . II A4, ttAttAi (A,Ati.t*4'044
,

.41,4447,-
F. 242r

75
www.dacoromanica.ro
i',1,07;yrry
ksvOnz b

......._ .
f --
PtiA4ACOAGAHICO.A4MICA, 11110 It ill5E !tiZ
r--
A ... *Cc';-- '4
Mite. h.t ial , if IAii . M ti 0 . Aitti,41,4;,r44;41_,( a. iiOfi"Cia,A,,,
.. (.4--
!Alit% it rt ti i-.114111,
6

fi ift./6. c (A c rt-t ft! (MO tA r ANTI t k4-7

ulf
Z, r:L tio:: , Ft
..
a C tt B. Kill et., ANN . t 3 o.
t Nit/ 0 Ili lit% , d
,
Afrrd Ai
lir-- 11,-11-1, ill it ca-.1 iTimi)rrs,
) f
-O.. it t 4 4. 40 1,-,, a %AA f 111 Pt , C.pcorilikritAdal.
f t' t Mt (--1. I
1 t.
i II:401A/ A. It i.tiA 11A/17 EA' 71--n A"otfi.
"*"%:111; 9 itttriAtii 4 9'.6'

(-7--, rs7..1P-r7". '..*;., IA e---. 1 1.',, A - se , 1 ,, f !


h`ft , It I 4 0 ry li k.'&1 V c..s
i : A rri
I 1

ClItCt t\tikof yi 4.1 A 4 , C, .1 I 4, * . 0441E11.14/A,


I? ,.., , 4' 1
44:AA 3 r i r os , a hi, 41,,AI kittisA70 i,,,e....ttco . /4.' A. tI 4 i's..i

f Artittut
RA.111,...tvAltof C 'ittti,% of$t I t2it 'if' ArT 1'
, I* 4rAt
( apt- ,
40.- AA ' I .. 4

(IMO s t 4 A :4) . ti I 6, A, IA 14, it-3.4.141Atti,ta a ( tttt A , -

, .
t t CiAk: C t'' 4.1 ill /4"..4,,e, AAA it-, , It tit Ili 6.4),CA /ri,, , Ira tilt a et el,
, . ii r. t'. (N.' ., .--4,-- 1
AA's":411 4 I ,PINJICII. . It l'i ( C,...1 c, i It 1-...1 III, I.,-,1 rift , Ft tni
CI V. k I I' 1
----I
t ,J11' ki ..,(41\li: 04, II f(41,44
Pk ti ttAIN 0 Ceitht. 1 04,t1.1,11,teK .,
-
_

r I (2. 4 . Ci.4'
itoi I t* 47- kc iti 10 110 C 4 *,"4,44, 4, 0 IA C. I V 0 et-i ill a 47 ,**,

ti L
, /2
tiL
ri,
At
1.. i'
'kit 111si Ot.I.A.tOli,11:'
c f f 14 . Va tAA t Nit i,l
_t , _A i -- / rt
3
Y
/
Li

t ft t IN% CY' is t 44 tV1 ILIA& . ft ( it


I , t* li , ti V. 1
a. 0 eta
1
. raft tRA4., a.tAth...e )40fit
, mit? 04141A itty,
vitt/m.44kt
,
,. It t A *)(0,1)4%,
,
6 4,* kilo! t it* at 0**Ct t 4,04441, .

ii tt I I tio,,,tktt Att^4047,14Itt 0)(54./.4 , t kt,1C ti.00411k ,, i.,

rA4Itiot It (06A
1 i .., 6 6."
a I,, A, f ,...) t"..t1/4 . ., c,x,A, i tiNhilAA
4,..10 tA.4.4 4
64 L 11Mtk . 4'e;i:i.c, 1 0,04i 1-A Al t t -1. I. t . t A4;44
atilt iiikittuoill. , tit 4,0,-itt,,,,,4 1 I 0 likik ;it'', v .
' "' 4444, -
I

170

Jai/1,44;1i :...owitirOamov,.41! 44,14=4

F. 242v

76
www.dacoromanica.ro
,r 1

.. oseem ; !A.A.._ f`t l'A' . I.; rias 14 ILA. t trA . VirkA A4% ,
/ .
. .....-3 4,..* i,;- .1. .
, 1,04 , trilib,"AtiA A I tt-A.S.74%. , c...11,:lAk4irti...( . rk 4ttf (.:ji,r,A.L.'"hr .
,r"-"-A rt.-- ---t--10- r-
.1 .111 I, /1\4111+604
rt..tgt.i. Aifit.5.4 .
jk____ --.A.....
a oh 1,1- A.1\6h4N ,IvikAdtt4tA_ ia....tt,ca40.4i,tif L tk",rA

1 A-

*AEA . All^ i&- . Ka &MICA . ik**./.54?riAltt


4-.. i , ,)
A, , r" A . 44:A11.irii t4-le.c a AA A ttiA,Ct I f .i. rt. ,
.

-Alit), a
e
0 411-10 il 'fit A. 0 0.1 .4%.,1-1 i'br 1,1i , HASCC
-
. II ' y rF , 4

)Atf-tt OAO,Si . .rI.0


,1 ../ 1
; pi 11 HAIIIIAA0 , t-..)..4C.Airrtt .
'71.: i:....i -
;
cAA4e't .4A#4,...ii0E43..-41tA.41,e#AANNI4Itt-...tte .410 if

4,0..,ANri .
Cr-
ke iLlt . IC& 4 ,
,

ii .......a....
/1%. 11 t$141
,.4-zi--,-
co rt e 1 l c A r-6--
At% . 44
(---p-.--. ii
i'
4-41-."
Ava.tsCkt.AAta. . -c-rt erJ rts,,L., A
es
4 4' gt:;--

--A-
I .--1 1,

ft 4 A . Ai'
.

. e ,
1
A.1(
.

ics.
5
1.

i1C1/1 .1;11.25ffMAIlAJANA
.....
.Iir2
_. _____
. 1- i . ir....- ( ri

/
4%)

te'lrf,AAN-A . a A T I Ir. . /3 LI ei , C t . A , 11 it tt
...11 - V II, ..
f' , .. 1 . .
A Of A LA, AA(-1. Al ir,. iAf 41CO .irAtLi AN.. IC4/14Aft4 H. .

I
.

14,4-4A n aktytotutto g iYp.s;rt,..tkriikt t14 0 ..11 *V16.14,,*


1i q 7 At . , 41 ri i

11,41 ti , Pi ( 1 4)7%14 r 0 t413, IT...tftiVli trill , e .

*i
.

41-*. Ce c.-- ii. -


ittikAilftoNtilg Pitt c, . I 4A %IA ?-1N AAA /14%.,
/'
I

e---,---' t CI-4 1 r",


tOiref ttr.ek;it,t, 'it i , Art IC Lit , AAt ,ghl
ii,.s.,
, .., 440.1 i
_
' p
1 i ,..;
' -.,

ft Av.-44 A 1 rt ti-fi et i AAA i c reii , Ikr Art*, k!


il --- . i .
Me , C I 't t AgAt %INA, , k-!X4i. tt04410-0 40 ,
CI:

.1.
,I
, e.e. .
I C
L) ,t- if , 1 S fir :-."..,'f,. , mirk, -,
e..,_. A
`g, A rifle,
V.., 44,,,
fit( ,i,,I,Li 2 .....:

Ili , . ,

Y4i'itfiti'''Aft:I lifIr 44$ lakr. ti fil;Z" i/rt , f ril;k, gt A itiA41.#/_4 _.,.:


.

' ' #
,

(4' tet*tti.tez; . e Arr#0 , :se/ , 441 rok . 4 AL6 ter+ Yfori, of 110,
i ,
eif-f-
rig 4
4-, . 7
AApfcaf,, , pi I, A r, 1,
.
-

t
Apt
I
eqtkelAk 4414
I.
N
-

F. 243r

77

www.dacoromanica.ro
'MOO,

e nit : Art (4 0.4i , . )(eft, .1 1..,;,..,


.
it
. .
V . A A 41.;.14t. 6 f
fa 6 i 44
it TS t:'

4 11 I:lit :', g t
r.-- - c---' g

slot . VthfA IA_4,


v 1r A,---. 4'_AAR
A .-7-1-, . A trt C.1 . ie, We. TA.II.4k
N4fi

t
i ,-ZA. ,
-^ . I
lest C.1%, . ler A.4.411Cot , tt A ef Oki A Att't IPT- It ilk . - "i...

AO% t ti On AIM t ii AA AA IA . Ali t 11 CAN . MAMIE Aria


. .. . -4 -..
mei eati. . t tic)*-,41 It-. Mu- evritt,,i-- . ft A.t lett h.
FtL tt t 1 . 4CtA
--I
,1
. 4
..-It Itt"'t C
;ci
. Will& A
...-t....,,i. ....__A- I .
--...
fttIrtiott... ti A trA-am Mit . ICOAA4ti, A
,
. 1
rill.., ........ r ,...
AAY. A ts." E

n A t4 A . t%t A t C A
.,..
_ rt-1
ttill
$ /. t

T t 1 l f_ Ft t t CI\ (
,/ k: A it A r &At t

ti t" ttAt It- *ties


- 4..
Atticti/Vtit
11
A fAi Pt .
-. VC
IttA. t"t f I fr. . iti A.#k*.. . Atili1671
..r-ar
nil .
...4tA- I
tt. g tt g It et/Ng-trio.% t C.-3 . ItAte C.1 IA )it itt ,ttlICAtt
__A
- u-
.. I #.' __.A._ 2 ......... ....
, A i, ......t., 0.,-;t . . C t4A it GC 'Ct.. . sci, nit Iva .
. 177- r--
'A A I
lila .
tit t Mt E
..

Wei it lk-f fiA... ,


ii.A2errit ip.... fit-011t R. 1 A tCitt -4/ts.
..
4A Mit .

,
74.

t
'
- t AA. flat AA.
Miotaol1/4. rein' NU filet
I e
t-,st
4."
_ MO flair AO-tit:let ft
rk.____A-itiv
L4-

acii-ItitaLrh.tu#A.t;%.,
.
if
f 1 di
ti
1
Ft'
!, V

frkitAtctte Lite it*, _..A._ A &Cut 4.11,44.4tAAtt_


......e.
c.,t tit - ill) c /AA . C f& *A .1 latcAK
.., -'..
CA AA 1,4-... Mtn% it .
2v4.4-14 , ........,_ V
'-*
A04 rid
tt;fr. t A
.1
_
#,
.
f (pi- LI

A tirri /N.,-;-tis , eit. milt, t'vc.e.tfet , Att.14,' it t#4A t.


4
- ..
It , 'Y' , ,..

t A r I- 4 , trfA , , I r ft,..iitt'att;t4
"'VA ." Att,i

i
41

MIK (3.14. 4 tSi kit Mitt , t A it4v.4444.. , itt#14,41ttvt


iv

!ed

F. 243v

78

www.dacoromanica.ro
ti utttt:ikakAAlt LIU, i-f. A. i..itcai Mii,,,,44k. . titoco t.
...
.

4.
t ;
ti ti ,

-1 A
oVt A 4 A tiCeit . VtA,vt.f-tei:4:_. 9.1.A..-.1.; 'Cit"CAci...t
",,iii-
-r--11", -
r
.4-
. C rIl...f. `11%/1A?"( "A. it 114._A 11- . " tic-j
,,
rp A - 1 I-110117A . 0.. f 4i (1,, il . C/I-c 415,kii a fa ai1/4 . t&icOi..4
I UG-4"-- 7- V I0
t%'' A r AEC It c...1 Azt,, fi,3 , Ht I. lAtcdflaiiSEAR,sc 1 k;.9A eit4,,,.
- i;"---() ,,,, - t
. 11%t t 11 , fa 011,t L4 eo (AM -Yr 0AAAt4e,A.T.:1;. wit t/%1C0 4-34'04,
y I
0 -A-
ri I,A MO , i ( of ei ilk it+. . A KAM) M All( . C Feytiii
/ 1
.
tt (IN OW ,,, , 'S IAA tt $ 1 ii, ft i t ti, AP; ill a 4h. fIA. //ri. c ill e Ifffr,

1`

r
..1.
( k 0Cirilh. . )5 rrttA tititt if f AckItCItifikliCsit , yi t 64 API .
; 4a (6 ....., /I ,,,
oi E i 14 A. ili" 0 , -3 , i
riAgr 0 / ( ritiftrorf if 4, i ftY4
.,..14,
1Is c,ICY. .ikinftt-1#6 , C t 1 I ,A, tikaolasti. . icarlfilV'/IAIM
1 i",-- ( , i -.."."."' I- ' t 4 i.-7).- ,,._,
M I A , It-L AA 'A tifii, , Li fIrA (...116"16Stir 8,4,0140
i
..

,
$11141 nett it,4 0 A4141- if h t'I/ , flit ilk 14 i
iii- ifk$14* If' ,Ilf
ic..7..e.._,./. =. 1 1
(--:"'. t i , 1
A 4 A, 0 414 IN( Aft or , C,1 C 41 ArrS A . ,,i, I , A b X 41 r itti400,444
I/ .,...., -,, .. t...
.
r

, A lief VI I 1 0 A A , 14 14 6 i $0'0 , ,4i, Y'rilfit,sre


L't.tlir Alittitittog$A itit(lAtco. f41PA , 44ro4t4!4ti 1
A

f '4/ .,/
1't '../ , 4:2. 4 rivi.Mil (10/#VAA, A44 ,
tZ
,........._ --,..-. - ,
At*
-.....,
t:

, rf
,,,alL,._
11. ,

$4 tik'ALt- A tie . e ANS 4:' , MiliA, (V4 t , A flt . it,9 I


. , '4044 41
g?.!
4144 ic4'lf., (0. , 'tiA 1,14, ill ilk, tl-A-(4 7A (VI%
0 ,i i 1 . . .

-.
ttut rt t tmco I f it A ili/ibe .--44' IU , ft% fi $44 h, . .
.
- --t--
$1 f4 si I erfki , del dtti /Vial .rtk , *t-= 4ti"." 'et
,

- 4,/ii " : t4k _


le Witt
.

.. ----1 11 C7:1- ("7-- ( 4

tti , . itrit,
ek *t44fiJ .1 iti46 $ t ( # md 4,,,4
, tt SA :
, -t-z (----'-
&
t t4ffi 'AA , it itokt h' L' cif f it ri4 kall'A ,

I..,...4...4-
A/F4 i le' tf4tY : t
Pri. ; , tiii.': tri ft-tiii,kitt4
-

F. 244r

79
www.dacoromanica.ro
"
VITPcmr.7. ."eirraf IMO 477110,14,4*,, 0.1. b q

r.i-- CT.-- .. (4 . 1

4111' (74 3 . sl Of 001A i1


.17 4...tics st it7K.t ntstoort4,-.. .
..,,.. .
g i c- ._
r4-1k644 4 it.'M 111 0 4 & 0 I et/A, (At rilt+Atlia .ikditittiti
Its VI A tCe4 . ft.-)if?5 , ISO k 0 aP.. Crk.nrOt 11 , mkt...zit:
? ....---.4.... ; v ..i
4.1'3 Ar l.A. - tkaketON . Ci AittritrItIECO . Ci tC1114.AE.AA,,..
-4.0.-
i IC it . K rqi II, (1'1-i f r40Ci0E410A . 4&-CIA110A.AN.i.4.-I'V
$1 V.1 . PIA If I
.

-4-
. ;-..";.:-. 4
, krilAtcOlikrri 0 . II a, AMMON.
ri----
-.7"---

i ,A
4

I ri .........,
t Ati_..-Attic
ii f AATr . Aftik..tico . ICAIC 0 . K. f a - L...1 . 14CA .
' A --7" i 1 '
1AX'A Ftrok.14.,,alcitA,,4:t ..1.;:"IALCI . 4--IfittiEr7oictAA h. , ft t tA
c-.- I . ,--",1 ....4." .....f e
A114 f Mt% - ATN.-- A.1i": ft C Pt., titA it Aft . MILI'll f - ttilca .44 ilfte4
6 K V' 1'1
----1.1---
get Litt tfittA, Ri.0 moth. , rt Oro 'Cjiti .K101 A
-4- ...
-
_..
fe-
fa A . &It
J..o . 1141A t'L &I A Kt
..
itit eilt AAA* rK A414 ,

eirklAwl0K
...
.K.t...jgOftirtAKti-ag.itit.0/ki-141
-- . Kali' . LA
reoe.

4%1 1,; , ,,,, .,........ ., ..


A011 A , )11:116E . k (sel:tAr(141341". -icrA -4/0.+Steti . PS
17.- - ........ 1 .1 1 "
. rt rt.a.-Ditai t 414- L
v
CC-1KIt
i
(17f,
,. 11 I t , Ft A-1." (Kt i (i it ,

ri*Jfl . Iic tg.: Lai . ,'P',LE/N.4.1%, .41. AA . V4111A ,


,/, .. '04- -, _di_ !/
(AortitalAct ertlit Ask 0.0A itftc-t4^111,4AilNit,
r
,.

. ,
rilY(ICO . Ny0
4
.

'
18*""" oh , KC% MILL rn $1.C.k*i
C ftI'ttj . a.., I&fA .
f
- -
4 ,T.
.
/ 7:
irdAAtt , 1" va-z,. h its A ' 0.1., 1. wit *IIJP
T _ i
1 _.......
(-;,-. 4 -4, %.. jo
An MAN. , .4 it 0 44 0 , 14 kr4 tbi-t "KIK An% , t Chi ,At A
, T. r-"'" 4. 4
Ak Acti,S 01%.,4-410 t
,.,
a.,.,
- AAkArrit A Ao.e
!

t
-..-
Cfi , $ C.:::t f its
f :e7w, ''''' .--
"Till titlirrdi Mitt.1
- e''''"" " ". 1
. fri.44 A o irt inri 144-404144k
,
_...... ,, t,
,,tittAP.titoAtifiA , ttiktt$ 3044 if,Atiftott;pitr", n V
0,
' ... -,*- ft -
r (it
A tit^ iv $4,444, 4vbj ,
-/ 44 0 , i',4111. Cttit "M44, t 6 0 (4 1140 itt

pins kt$' ttt Vt4 oft., ttt .4,44 , tic's b


,'1;14,164.ttli 4f,Avt#,trt% c&

.44Vz

F. 244v

80 www.dacoromanica.ro
' ,11,11,M77,71.aril,,,y plf.Cen rnmv.- ..",-oAki/N^',41'",'",'

. '4 ,,i,..
.-.....,,, . ---7 -
' Fr it 16 A 4.1E11 K , /r`r K. It V/4 C (.461..A

I tw .r AA t) t/iti, At toot p ,

4
A
i. & 0 LA
,; . Vr,- tt 11.11% 1 ii1 .0 tc IA
I , r
it rt)IttitcrAAIA II . 111111c/P.TTII1 EA;_ A
.
H. . het.E.AIAICK Iloi alai/47K . AitiCiiirr1AAAtr utA.A,0
L44. it . ii AA ttOrrA .
-
0 a t I. cZeit-t . liallitri
.' ' it
/CR - a ( AIA ICIAK , tinrsf fa A.Lt1 IN COI,. HIA A4 li tiAtsilIA .
.,-- c-i---- -,.. r") 1 1
, . .....
k, f Atild . fri*(1.), A . a A- "Mill irki.t.ii ilt,-.. . It 1-4.tt ItAA A Ai%
i " I, rt - - -- (-7---' Pr- -
..._.

( 4, 1 tO AAELLitiii . Aikt4o5kft , ilArk,aroet...,AA0r-topittioaf C>


Co.

0,--t 2 (,-,Iti-CIArtICIANktkiktIK.e.h.
r
- ........-
.Y2,(t.7 AI II ti , ACA , 1CfA
--tri. A 'C : , '2... -7-
A C il A fl. (-a l c ,4) ti'ictliiArtriA, C(AA.
re .
hi" . ,

.
,
I
ef - itlitifilf 111..,IllifrittliK . ikeOfiticAAS4Crt-lf4.5- AtiA
,
- i
KiiirgX,F.SgRa*K
actka041/4. C ilk rt 44 A4 11 , IIAA 63(40
.-. 1 . , i {c
C .IN-. . IAt I fil tielizt a fr-. - t-ril t trIca,A,rt/ a Offity.i.R.A.kA.
-al-
c-r- ,1
7 it
C4-41
c' fi_t_ast..flittrt't-AlloiteicAAJNatcA,HAILOA,A.
I .
, ,, . (.4
AtitAAN(LCO;JAISArflAl.CO, rtillixerctit*Aike(ADA .
r) - cA
ritiik. a . wo1470cA.facia4Ntaef titt,A.At i NCWaist-t
/ .. __.. C re
.

c ICA . tt n 4) AA i ro . MAtit AIN crl f titt . rri OR. sialettik tt- . ,


. t i+t-- 4i.--
Rui a a t'A i f AA \it:4-mi ii.g it...tit-tit Nkti. . Mill AlCogV,A,c ,
..,
- . ... - ,,
U '4

VI f t ANA 0 tt t ICA ti rt f I irt. 6i. . f-kriCA . ft ff)r1-1 a a A lit 11',-.


.... I1 " --
f.
.
-/ I .. _A_
ri. If a anticAra A . S. C .7f,,, V.' 41.3 j#,. CC . hawk ttE A ANN
i'sZ 1.... - it(2- (2..,
A CALLS /1%., . e A Er 11 iii t1....
10 I
. tetill AOka.1111,ttctk
...N. ..,

.
51;

c...1 .........,
. I C,
13-----, - I
AA Arrtt AN 457:14S i E As . ki 11, A OiC- 0 . rii.A C rrl c AMA.
....A,. 4 - '..\
4
.
, --- /
410(6.4A . IA E.-1Am .4\ . 11, IX AAAiit;YINtiltALA 64:-TiAc,,, Ar.
a c--1,' (-4; 146 ix . -.... . ..1.-C ''.
_
titirk 41 L AAsy0 . 4:I A.4.0 At lc tt ,..., r nr. tt . RICA
/-+
,

t:; ev)

',A,. 034," M

F. 245r

81
www.dacoromanica.ro
.__.I._. .
i tfttxt.ro. . tviti OrNA/INCIC fk...aliticA . "1"-IP%'':-.73"411.4":44\
(
__.
--..-....- r
illACti . if XO. A ( Lilt Itt vt . Hilt a /NtivLL
i i kAa
SCA Li
-s

4 rich W. t t A t it a oli.c4A-T TAO ft . friar-if AA YfitCst.' .


..."/
rt 0 . ti ns-1 Aacti . 0 0 IA t I CA AITZNA. C-.1 FAVtiftil
....._.4 of..::' w----- - Q. 1 prrr."-- t A
iCfAArao . ii Evian ri L51 . A Ti Atf7.14 tot Wii i V litc A .
1 -rt tr , c-1- ... 4.
. (--7- ',,'
(..J -I E f rill If I
, 11.11 a fiA.,1 .1-(11),TVIATAL icA -. it C...1TM
U
a ,..a.---
rt.11: rk titc t . Li MAAR AAK 1-1471cf-t.AAIA11.011.. fAlati,X..
.,
it t t AN,
. .. A.._ c_-_...a__et
+.4t1/48.0(a0/...0,6,trt..,.1,10fAtt(X.
--A- i I --
.
C . rt. t A. . CT-Ulf
C act, A 1.4 n
r-r
44.4or
t trIA ti , tc
(414.16.4.,
ft'S
/ elk caomtt .riritikacone
....,.. .......
El EA . . F;E. 0 A it.. to t , (II h-la licit.... ti
- ,-... ,.......,
i '21:1 . tiAriri-A40(#i
Is:atbrit. tt t Lc c. t-tipitcoA-A. . O..1 AA
a
AO .
-
. Alai/Ka Istria rAtoeirtf . Yr
f3tr4 __A._ I
i
T,'..."-..- I '

MO tarok . r ti rh e rt-ti 4. A.96.13i65,01% , ro TIT


(1160%,e4fAtrt.,,A.60 is
, ......., t4 .......- ,r, ..
ra 1, g

4A & 4 ir.I. ii.v a A ft% f Ot ki 0 A, (....1 at Akitc:1*..W.f , IA uhlAAA. ,


. i ,- .
,
_____ - %.

iiiMfrg.
if.r
1

rigi.14tit;fili ikiri0 .6Ki C10 6 A CIO dAii:tt .1--il


.........S ,
, ir- ( n,3.; -. " rj
s .......

mK4 9
g
ki . rri o (t7A . f7A c o a a. ti . I clanif7art 0 isio is
, r ,/,
ii 1 fart. ft t...1 IA
1.: .t
14 Itt.A. L114 14,
, *4,-
, ik-'123"4"" . N KA ltIALLsiM
r. ' ',/ " r ..,
.
1
.--, fop ,......
,
43 A A i% i t I 14 . 0.. tz.-Xl'ofitoku.i-t
....._
It'6-Xiiki.411411 i C. - WE' ii `..

.-
,
;,,,,p... fi . ii ( ,-,

at, h,forimilit , rtftif ii. e a%


.- , r

tij, f is M,, h. , .....


r-o--A- elf 1 r";"--
X rite ,.. . At 9 t., . AAA . rt A Asii I A. . Aithf(Ve hrt'V
*

.
-et... I 7 I ' i. 74;

)r -... rtt Ark tic",/,, 4 AA A it% , ItAatt tit% . g


-- .
I j.il li. 1
....-
. A
r
i ft . ft t'il AAA t Null fititift.,r1A I t4Y/1",..
,.........
.6 AlltiVW:4,..6
tit ti i AA A th. , _ 't t),Irs..4tr'Xils. Uri. N.
, i.- .7 _..ii

MiLt *SIX . SCA Melt


1i
t A 0 i ex. o 611/4

F. 245v

82
www.dacoromanica.ro
L'ns

' V.VS-irt

. . . r A A '-r-
Avk A . it 1 t A rt Pict*, Kttit%es.iio s-et-, . 'Mt OAA. if, 246U
r.r. 1..--, I v ,,.
s 0 'Ns 133 , 01 !IA o -a, en CA ...1 CI 6` /*4~, y K .1.a0
- I
d r,i m -.5 cc 4.4 44 .,* it.1,, (12 "go,o.4.1 A., , 1-4 Akvi kt, s f, 0 tp,

ri'14t7Rit.t /0.,04,kt et eif)PrAtt"t , AAA Art , I 1.4744.4.

"--s-
A .
il rs,--...
1 rrer"---- t
Ill it. . 11.,t &CIA, , 11.100 'fA,14
.
CorA
, iT 06A Maio ,i4delp,
1...1.- ' rA
S'irt PA'A 0. A, . it,r;vci wikt . iirZYi 1.,1.14Y',0
9 .

rift ill it-, . A,0,44ii.%1,A , i


4-iti (Alt' o 441,14tirA 14g/A , tit if/1%A
1
It . - -1- 1 .
41,4.4iu ,t,-,. , 1.4.f44 ft oINA.fitsA , l'AM.1144, 44
1
r ......A..
till. !Ai it.,.14,Att 44 r 'eAt-441,11.71 tot I AAH t Mit , Pi 4, 4 0
iris C l'etu
7 .,,
1...,
7e
. $i fi 04, g ill itiis, , illiN"at:,....z,ILIA t it'A A ki,sliA,AA,IS
i
, 47,

t ilikiilkii4:43,44,1401'.(1110"1,, . A At64,64
I ci
,,tiVt.A144ilfitiAt

e .... . __..._ , ,- .....,----


4 it %A 411 , ilL'A Ma , Zfrt , MIA . AAA , Ai , Itirtt ,
-" -,., e Al
0 ific I 41641 44 iils. , c A b*A , Vilik:i its , 44 A fl I 4k. , i 4- 4 44 ti A,
i-- ......A..... i A'
V 4 i 'Al., IN . , rA4A04#0,disf i t-04A ki, V 4 4 f it's 0
...,' i
a A AVI It 4C1C0 , 4-A"4h'
..
r--
WS ,
1/
r , ---,
4'

/
4 if Ha c,,,I
,...4. q 4 ) I
AtiAlkotikoi4 64 Apilvoti, 040.tor 4,4 , A:AttiitA A
riN 44
0.4.0.0t..1t.toirtat* silec,erk,.(1:i'Et0t044.,,, :
1

7 f fr
0

seen . "14 0 MA g Ill ti lifi . t.:11 0;11044 , ni IFIA14411A44/ # *.


- ' . ,..,
, tf rtitii4
1
Ttk III MI14 ItA 1;4 A A qt visaf fitil :'.
I
11N Akio Wilii tiroti$ 00 till
I k .4 e.fi i 1 i A MIA.
4,, . A
hitV0111
itiotiA rift fik e 1 riA40/144AnW Uri .
,,, ir ,i v .411
0 Illtni , gill A M 611,121,4 ikiti A . FT 714 I' V r. 4,1

1----a.4iivog1ht4 InfrvIt'st utiviTtliC4,4i;Aryib .


i
tit If *tint coAtiMI 0,140111.10,444 /4!
u
.f .
:
/,.

F. 246r

83
www.dacoromanica.ro
it- p 4" ruirri tin pilutonsmtthijori _ - 'MG nil,
.--k _.4_. r . ../ 1
ititicti(c_sliompirjrhe it CI rh-/Nrittli."14 ft gh 1 ,
1

ii
MC-iity44.8C(Chiel , Crib ftityi.ht .
/ r"-
c.;-1,- r
t4
tiltricroilitikc sno . ti f*n In notiot . t c...) crni A tt 6
, es. ' ',etc l e** r...7", .. .... _._4-- r
Ito i fi (,)&+4, . .11.1 ac A Tit it 1i /let 94 ft tripts (if A ti .-........N... -. ..
-
4--- -le -...
..., _a 1-4 .t.7.t`.. (:::'''
I- t f..1 tett esiktitylf rani_ ic_i K'Ot\Aioi
,4) 1 n -,, V
fidfsio.1 ,,4 firkslAIV'MAttelisliii:EfietAftl rktirheykA/Iti.
/ 1 ,-
fiCin . riANt. 4;c Fri 4 0 It tref.5 Al i IA
'.
1

, rt.
r
ftAforn A 4 11
4,. 4 .1
I C AMT it* i (14 t-1 ridir crrip Allay II t fill A ft nt AA40 .

trt..A_ c-3 ricks) iritAfit,i tictA.fis . rt 4 C 4 EA ft rt ttc.i


,, /
i 11e I
A refit . it Ant rt i An krtAAt<e
el a
rtA,a/kuta . trthitif
norrtAtilvtgrkircrcAro . tioVivtortiti~ft.i Worm
tr, ..... ....A 4 i ;,1

riktiOftitU.
i/
M. . tikilitile-Whi dicial,t3A1 ti .1 f NI it . tret
4 / t ...A
IcOeliktitsv-itmitartchpA,A7oi(Ac-itiofhoiAlua . 114
" 1 ,1 '
ttfiaSeEcrat/tliti tAtittirtAtArtirtrtfliket
i . item /
LLIAA4Grfai1iti14iteritiC...Whiffl+t . riglittli Ire,
,
""
i 1

..---. f
-t....,
"I
Al 0 A t tti:t C.-34A 0 ICI rips% . ttrnrth, hro c'et4 fit 1 i a y pk,
/ num ft ut.-4-)40trivt.oA
,.. 1

a f nit . it ti is 4 Iietesik Cck 0


Vino/4 f C'onA3rhivittr trt tt . tirTIAKonoAittifi
.-. . /4'
1...4 1

Aft f 6,114111Atittify0 ItafeAticArkadrAbdtiAA liOt


%
A 06-4 C % tit& Vkitt h.% . rt4C '1;4_1
i 'ti./".4 i.ti, i -i. A i 1, 1 A A d rh .:11.,.Fif Mut c' k fil'.1, tt iti . Ft 10 r i i :I
1(0Cittlfitrlit(ipi .-i 4 . A-A
tt rill, n.6 t
ci4 at i A tyl,tA '
nr. / .,v
Cy). 1:Lritt it 0
ei
-
.
i'VlOiit rtil_til4 wiAst f rtti ., tts.
A

....-- ki

.......vemotommtvgwer/7J111111.111.11122MZE,
F. 246v

84

www.dacoromanica.ro
1NDICEt

Mune de persoane
Albert, rege al Poloniei (1492-1501), III 38, 42, 43, 44; 104
Alexa, stolnic, III 9; 57
Alexandre!, fiul minor al lui Ilie (Ilias) voievod, II 10, 12; 33; v. Olehno
Alexandru voievod (cel Bun, ante 29 iunie 1400 1 ianuarie 1432), II 1, 4, 37; 12, 14
Anastasia, v. Cneajna
Aron, v. Petru voievod, numit Aron

Bartolomeu Dragffi de Belthew, v. Birtoc


Basarab (Bsdrdb) cel Baran, zis Laiotd (1473-1477, cu intreruperi), III 13, 16, 17, 21; 63,
73, 81
Basarab cel Tank, zis Tepelus, v. Tapdlus
Birtoc, voievod al Ardealului, III 42; 112
Bogdan voievod I (c. 1363-1367), I 4; 6
Bogdan voievod II (1449-1451), II 10, 11; 33, 36
Bogdan, primul flu (cu acest nume) al lui Stefan cel Mare (t 25 iulie 1479), III 25; 88
Bogdan voievod (1504-1517), al doilea fiu (cu acest nume) al lui Stefan cel Mare, IV 1-3;
128, 134
Boldor (Boldur), vornic, III 44; 115
Brankovid, v. Maximian (Maxim Brancovici), Stefan Brankovid
Buhtea, pdrcdlab de Chilia, III 5; 45

Cazimir, rege al Poloniei (1447-1492), III 34; 98


Cneajna (Anastasia), fiica a lui Alexandru cel Bun, III 26; 89
Costea Andronic, boier in sfatul domnesc, II 10; 35

Dragos voievod (probabil, C. 1347 sau C. 1352-1354), I 1; 3

Evdochia din Kiev, cneaghind, sotia lui Stefan cel Mare, III 4; 41, 42

Gheorghe, mitropolit al Moldovei (1478-1508), III 29; 95


Gherman, pdrcalab la Cetatea Alba, III 33; 97

Cifrele romane insotite de cifre arabe trimit la capitolele i paragrafele Letopisetului (textul
original slavon i traducerea); dupd punct i virguld, cifrele arabe se referd la notele editorului; v. = vezi.

85
www.dacoromanica.ro
Ghidigol (Gueldigold), guvernator al Podoliei, II 3; 18

Hroet (Hruet), pretendent la domnie, III 34, 36; 102

Ilia (the) voievod (1432-1433, 1435-1442), II 2-5, 9; 22


loanichie, episcop de MAO (1472-1504), III 29; 95
lsac-pasa, v. Sac-pasa
Isaia, pdrcalab la Chilia, apoi vornic, III 5, 9; 44, 55, 57
Iuga voievod (decembrie 1399 ante iunie 1400), I 8, II 1; 10
Ivanco, pdrcalab la Crciuna, III 30; 96
Ivasco, pdrcalab la Chilia, III 32

Laiotd, v. Basarab (Bdsdrab) cel Mean


Laslau (Vladislav II), rege al Ungariei (1490-1516), III 42; 1 1 1
Latcu voievod (c. 1367-1375), I 3; 5

Mahomed II, v. Mehmet-beg


Malcoci (-oglu), III 35, 46; 100
Margareta, v. Musata
Maria de la Mangop, cneaghind, sotia lui Stefan cel Mare, III 12, 23; 61
Maria Despina, sotia lui Radu cel Frumos, III 14, 46; 66
Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos si a Mariei Despina, sotia lui $tefan cel Mare,
III 14; 67
Marina (fiica lui Marin), sotia lui Alexandru cel Bun, II 2; 16
Marinca Oligmandovici, sotia lui Ilias (Ilie) voievod, II 3; 17
Matias (Matia, Matei, magh. Matys) Corvin, rege al Ungariei (1458-1490), III 6; 46
Maxim, pdrcdlab la Chilia, III 32
Maximian (Maxim Brancovici, Brankovid), episcop, apoi mitropolit al Tarii Romdnesti
(c. 1507-1508), IV 2; 131
Marin, tatal Marinei, II 2; 16
Mehmet-beg (Mahomed II, sultan al Turciei, 1451-1481), III 21; 80
Mircea voievod (cel Bdtrdn, domn al Tarii Romdnesti, 1386-1418), II 1; 13
Mircea, comis (In Tara Romneasca), III 10; 59
Musata (Margareta), sotia lui Stefan (fiul lui Bogdan I), I 5; 7

Neacsa, cneaghina, sotia lui Alexandru cel Bun, II 2


Negrild, paharnic, III 9; 56, 57

Oand, pdrcalab la Cetatea Alba, III 33; 97


Oancea, logofat, II 10; 34
Olehno, II 3; 19; v. Alexandrel

Petru voievod (c. 1375 inceputul anului 1392), fiul lui Stefan si al Musatei, I 5; 7
Petru voievod (1448), flu al lui Alexandru cel Bun si al Marinei, II 2; 16
Petru voievod, numit Aron (1451-1452, 1454, 1455-1457), II 3, 11, 12, III 1; 20, 36 38

86
www.dacoromanica.ro
Pisi-beg, fiul lui Sac-(Isac-) pa*a, III 18; 76

Radul voievod (cel Frumos, domn al Tarii Romnesti, 1462-1475, cu intreruperi), III 10,
13, 14, 16, 48; 53, 58
Radul voievod (cel Mare, domn al Tarii Romnesti, 1495-1508), IV 2, 3
Roman voievod (1392-1394), fiul lui Stefan si al Musatei, I 6; 8
Roman, fiul lui Ilie voievod si al Marincai Oligmandovici, II 3

Sac-(Isac-) pasa, III 18; 76


Sas voievod (c. 1354-1363), fiul lui Dragos voievod, I 2; 4
Semen tarul" (Simeon), fratele Evdochiei din Kiev, III 4; 42
Stan, logofat (in Tara Romneasca), III 10; 60
Stanca, mama lui Stefan voievod (tatl - Alexandru cel Bun), II 2
Stanciul Marele, sotul Cneajnei, III 26; 89
Stefan Brankovid, despot sail), tatal lui Maxim Brankovid (Brancovici), IV 2; 131

Sandrea ($endrea), portar al Sucevei, III 27; 93


Stefan voievod (1394-1399), fiu al lui Roman voievod, I 7; 9
Stefan voievod (1433-1435, 1436-1447), fiu al lui Alexandru cel Bun si al Stancai, II 2, 4,
5, 9; 22, 25, 26, 32
Stefan voievod (cel Mare, dornn al Tarii Moldovei, 12 aprilie 1457 - 2 iulie 1504), III 1-48,
IV 1; 38-129

Tutul, logofat (Ion Tautul), III 38; 107


Teoctist, mitropolit al Tarii Moldovei (1453-1478), III 5, 15, 19, 20; 68

Tagus, Basarab cel Tnr, zis Tepelus (1474, 1478-1482, cu intreruperi), III 17, 27; 72

Vasile, episcop de Roman (ante 2 febr. 1484 dupa 31 ian. 1499), III 29; 95
Valcea, prcalab la Craciuna, III 30; 96
Vlad voievod Calugarul (domn al Tarii Romnesti, 1481, 1482-1495), III 28, 32; 94
Vladislav II, v. Laslau

Nume de fari, localitti, ceteiti, mnstiri,


forme de relief rauri
Ardeal, III 42

Baia, comuna (jud. Suceava), III 6; 1, 49


Brlad, municipiu (jud. Vaslui), II 8, II 16
Bistrita, manastire (corn. Viisoara, jud. Neamt), I 1, III 37; 15
Botusani (Botosani, municipiu, capitala judetului -), II 8; 31
Braila, municipiu (capitala judetului -), III 8; 53
Buceaci (Buczacz), cetate in Tara Haliciului (azi in Ucraina), III 47; 122
Bucuresti, v. Dambovita
Bulgari, v. $eheia

87
www.dacoromanica.ro
Cdiata, movild langa satul (corn. Sihlea, jud. Vrancea), IV 2; 130
Catlabuga (Catlabug), localitate in sudul Basarabiei (azi in Ucraina), III 35; 101
Cernauti, oras (azi in Ucraina), III 40, 44
Cetatea Alba, oras (azi in Ucraina), II 3, 12, 33, 38; 97
Chilia, cetate pe malul bratului al Dundrii (azi in Ucraina), III 3, 5, 24, 32, 38; 43, 87
Chiperesti, v. Piperesti
Colomia (Colomeea, Kalomyja), oras (azi in Ucraina), III 34; 98
Cotmani (Cosmeni), localitate la nord de Cernauti (azi in Ucraina), III 39, 40; 109
Cozmin (Cosmin), sat si codru (faget), la sud-est de CernAuti (azi in Ucraina), III 43,
44; 113
CrAciuna, cetate (localizatd pe dealul Sarba, fang Milcov, aproape de Odobesti, jud. Vrancea),
III 30; 96
Cursul Apei, v. Vodna

DrmAnesti, sat (comund, jud. Suceava), II 5; 26


Darnbovita, cetatea de scaun a Tarii Rornnesti (Bucuresti), III 14, 48; 65
Doljesti (Dolhesti), comund (jud. Suceava), III 1, 27; 38, 93

Halici, ora (azi in Ucraina), III 47


Warldu, ora (jud. Iasi), III 45; 118
Hreasca (Hreatca), sat (corn. Vulturesti, jud. Suceava), III 1; 38

Lentestii, sat (la vest de Cernduti, azi in Ucraina), III 44; 116
Liov (Lvov, Lviv), oras (azi in Ucraina), III 39, 46, 47
Loloni (probabil, Laloni, sat unificat cu corn. Suraia, jud. Vrancea), II 4; 21

Maramures, voievodat, I 1
Mohile (Movile, probabil, cornuna Movileni, jud. Iasi), II 12; 37
Moldova, v. Tara Moldovei

Nistru, fluviu, III 39, 47

Piperesti (Chiperesti), sat (corn. Tutora, jud. lasi), II 7; 29


Pocutia, v. Podolia
Podhaet (Podhajce), localitate la nord-est de Buceaci (azi in Ucraina), III 47; 123
Podolia (de fapt, Pocutia, regiune istorica avnd drept centru Colomeea; azi in Ucraina),
III 47; 124
Podraga, sat (Podriga, corn. Drdguseni, jud. Botosani), II 5; 27
Polonia, v. Tara Leseascd
Prut, rau, III 40, 44
Putna, rnAndstire, III 48; 126

Rdtedzatii (Retezati), sat (inglobat in Cdiata, corn. Sihlea, jud. Vrancea), IV 2; 130
Rdzboieni, v. Valea Alba
RAbna, eau (jud. Vrancea), IV 2, 130
RAmnic (Rmnicu Sdrat), oras (jud. Buzau), III 27; 90.
Roman, municipiu (jud. Neamt), II 10, III 6, 31, 40; 48

88
www.dacoromanica.ro
Siret, rdu, III 36
Soci, localitate (in fostul jud. Rdmnicu Sdrat), III 10; 58
Suceava, cetatea de scaun a Tarii Moldovei (municipiu, capitala judetului ), III 5, 15, 19,
22, 34, 40, 41, 43; 86

Scheia (Bulgari), localitate pe Siret (inglobata in satul 1-1Abdsesti, corn. Strunga, jud. Iasi),
III 36; 102
$ ipinit (Sipenit), localitate la nord de Cernauti (azi in Ucraina), III 40; 110

Tmdseani (TAmdseni), sat (comund, jud. Neamt), II 10; 33


Teleajin, cetate (probabil, Teleajen-Cheia, inglobata in satul Cheia, corn. Mneciu, jud.
Prahova), III 17; 71
Tiribol (Terebovla), localitate in Pocutia (la nord de Nistru, azi in Ucraina), III 47; 120
Totrus (Targu Trotus), comund (jud. Bacdu), III 6; 47
Transilvania, v. Ardeal

Tara Ardealului, v. Ardeal


Tara Basarabeascd, III 16; v. Tara Munteniei
Tara Leseascd, II 5, 46, 47
Tara Moldovei, titlul Letopisefului,1 1 IV 3; 1
Tara Munteniei, Munteneascd (Tara Rorndneascd), III 16, 28, IV 2

Valea Alba, afluent al rdului Moldova (corn. Rdzboieni, jud. Neamt), III 21; 82
Vaslui, municipiu (capitala judetului ), II 8, III 18
Vodna, pardu (Vodnau, afluent al Prahovei, Idngd Gherghita, jud. Prahova; la Grigore
Ureche: Cursul Apei), III 13; 64

89
www.dacoromanica.ro
LISTA ILUSTRATIILOR

1. ,Stefan cel Mare. Fragment din Tabloul votiv din biserica Sf. Gheorghe.
Mnstirea Voronet.
2. MAndstirea Putna.
3. a) Acoperdmntul de mormint al lui $tefan cel Mare. 1504.
Muzeul mAndstirii Putna.
b) Sarcofagul lui $tefan cel Mare. Placa superioarA. MAndstirea Putna.
Biserica Adormirea Maicii Domnului.
4. Cetatea de Scaun a Sucevei. Poarta principald.
5. Cetatea Alba i ruinele oraplui antic Tyras.
6. Biserica Sf. Mihail din RAzboieni (1496).
a) Pisania.
b) Vedere dinspre sud-est.
7. ,Pefan cel Mare. MiniaturA votivd de ieromonahul Nicodim, in Tetraevanghelul
de la Humor (1473).
Muzeul mndstirii Putna.

Reproduse din volumul: Razvan Theodorescu, Ion Solcanu, Tereza Sinigalia, Arta .yi civilizatie in
timpul lui 'tefan cel Mare, Romania, Ministerul Culturii si Cultelor, 2004 (Autorii fotografiilor:
loan Oprea 1, 2, 3a, 4, 6; Andrei Vretos 3b; Gheorghe Sion 5; Colectia Muzeului National de
Istorie a Romaniei 7).

Harta: Tarile Romeine (secolele XIV XVI)


Autori: $tefan Stefanescu, Dragos Buga, Constanta Rusenescu, Nicolae Stoicescu.
Reprodusa din: Academia Romana 1nstitutul de Geografie. Romania. Atlas; istorico-geografic.
Comitetul de redactie: Acad. Cornelia Bodea, acad. Liviu Constantinescu s.a., Bucuresti, Editura
Academiei Romane, 1996 (harta nr. 12).

90

www.dacoromanica.ro
CUPRINS

Cea mai veche scriere istoriograficti romtmeased 5

1. 0 remarcabild descoperire 5
2. Manuscrisul 13
3. Textul. Editia de fatd 20
4. Structura i valoarea documentard a Letopisepilui 24
5. Note le explicative 30

Textul 33

GIii kTofllcab W(T) TOAll tietvleh(C) nportsametilemb ske(nA)


II/LOAMBCKAA 3eArtiVk 33

Traducerea 43

Letopisetul de cdnd s-a inceput, cu voia lui Dumnezeu, Tara Moldovei 43


Note 51

Facsimile 65

Ff. 237v-246v 66

Indice 85

Nume de persoane 85
Nume de tad, localitati, cetati, mndstiri, forme de relief, rduri 87
Lista ilustraililor 90

91
www.dacoromanica.ro
21 231- 24 25 26 27
e* 12. TARILE ROMANE
*
Capda
Brag lortificale
Cent, uarra,
`-, (SECOLELE XIV-XVI)
Bran. tarpon 29'
O
Alta MINI 4
--1
Oetatvo 'ZCIM-4!..L01Mil
Omelets*
4
30

8 te
a Plantain . Nuclei .cattalo I. \ 7 0

\\
lead priocipalelor Muir LI mac
y.
,' (41'; /HOT1N X Ivo
Elobatan moan caner! .4Av
\ /
cI \ 0
()femur, commute -1, ienta .
hale de wain4
V. Hal /
-9' C
PaSUri. lrecalon
A 'INAu 43
sv:It^7

NYir&P. a --..
20 1.?,8 SIRET Gera Win& S0 A*4)1

RAW
na ' Balinesti -ix Tr
,
"St ?Oa etaic
Neil
epi Auld 15ullocantL Valert4e +1111, eailu
s A Satu
Secs* a
Admee & ,APitraub. anesb
/7 _. Baia Spree reteein'_
MINN 0, Farm &
\ / Mottle
105
Or-tH1
,.-- EAVA
1./ Debrecen/ Id kl
Ardvd
/ X/
x...Elata Male

/ ( I ,r .;,-,,,
0\ Glizar ?UM
Campulua
Venue(
1.= Tarip1 Broastei

/ 0
XA9tu fikfuel
ow
6
s 0 t- 14
_ c
el
( Stalin I tux iGodlesta Mw
145; p` riau
1550 /. $10oie

_0 Marghila O 1.B Naiad & 44,


V.
loan
&Janie] X L
$imku t5 X Dt u.. A: Reams
(C.se
Neambdui
T rg pumas
tau x Tirgu a t
0
Cetala

Nullalau a
*pia s 111$ , talealq)) COM& 4
1 CASNA Bie.t01.11330 X oe,
. Unguras '1TX Mad u 918 \
413'
-ys's\ I 47'
47 529 feignelgent) Valea alba LiNnalfi
Dynast' Ocna Deitiut
G tarts n lee dila
Boner
\ r 4 Bistrila
(Rizboent)
aNYNA
Targu ligUSIlei
(.3 Irvin Ursula,
Tend di
Er lookta
n Pat,
Piatra
.a Roman
x t us Lob*
o Salonla Holm
Clu On gam
Gibs Reghin 0 Ginnie Orfila
11
1455
Cr, (a Ulu; "0. heerglumi I:.
k

113$101V/5.
i
Podu Ina" y
Tutda ,..% Gum p, c -/\'' Bar.34
1
& kilo. Targu Mute; too A Crasna.
o Hodrnezdvasarhely
1 Rime ^
Vi
Laeleasti
tr
de , Targu SleatU
ta A kraut Sin&aViatr.a-t,t4 r-, T 0 /
4
Maisliti , -..
Malin
(Macau) "Rosa
FAttime
VA
c,,
Szeged !Arad c>
A Abrud
Io Aiud Ca tea de OdOebei rotuS A
2 Faker Cameo
'testes Alba 4.1

1
Lewd
oSandeirn
1

-mow SoilnuS "I A,


o
iTh
Bab de Cri s
Brad
Piatra Cramer.:
Sf24rbru
laj media;
Xl

Cul
w8o r e
& Dena 't Obi ,,e.a ---/
f Gnu* 4 B PLAD
R Bead o Wolk
/// oncastrO

'Ilatna oitj
146' -620- ----_ *Wm 'Rods 1142
144?-4g ALBA 1UUA it\i's alma
a
Bierian&. &
MA !incur I Bre
AGG

37
1--
\ 1Aure
Cure B41:c k;in
Vie i de Joss ,
ebe;
"Ifercu
&Guts

bird cyX fintu


keeja

Poem 0 C,ahul A 17")


leterbuner
JwIlDolu faget P 04. TN.
---- 17----ogal:44-Or',9c>tie 14-1"
a Ambit 14320131
Ism TA rgu Putngi I
goara .z..) ()H Ode d oa '41..... Sibiu
ca 37--k a TobaCU

0 c.
.
limbar
te CaXmip4u8Painn 1419 .
599 COM Crlists/St. lietorro
s. Sirti

(
Streisangeorgm Ciotti' ra
Gis *meat
-413 Pelsoop a
US, 421 X 0v !

-0 Bantu; a inlimin3 Oriel


Begs Tama Resu Bra
'S
r?
LI F IC 9E.

\ (Iwo
1
(31' 2%
CARAS _ Puvt klier_4/0sifoy
7:38 ne Banda
--rk;fit-gom
Bratt,--' \
^ & Bret* 1411
.5 1111 t
-
Galati
/
Rani
COW&

Co
Bocaa 0
;-C:ransebes , Rid de of r....... 1

rn
Ruck, X 3111 1316
.--- -9
11
-, t Ramnicu Ski I 0
Ismail

Reads o 1 'N. \ ;"';';-': :'


_
Paula X Ina
1

Poienan
* 4 Grader
Ow?? pick o_Cetztia

-;
,..:_.--
-Uambovijel I
\'N
-9
-,-
.-
x 'Jet
z/ Braila 0',
tall Micin
Isoccea 0
I. Serpdor
4 Yisma
Cana&
CAIArlii LING 0 yams Frahm; 0 ,

, Bata de ler . \ auk; "


Hai
AL E 0 cRamnic ti'' CURTEA 14'4 j Tetega / 1540
45 - _ C5
1,-
1 Branton 4T
Mala
Jiu -. 1_1 gi 5s;r;gk.
Tuta na
OE ARGE$
1545 4 Finn (wet
45
.11 J. 1442 4
Vaults um Tigan
.7'
,i Targu Eengit Mirginem
\Vrad ( Belgrad) I , Alehadia)., oC 1L Bdiedal
1473,1414
,=7ZL.L me*
X 1450 "t u Ceguitea TiRGOV1STE isaz X
\ Moldova I
i Mamba
Maltese
1 C,
medereyo0

1437 Pofarenc
s, Vane 11
Orson or
' c.c"

-7
Umu kiageinr
1 .1
&Colas
k. A mut
1523
S tiger "Oripl de f
1470 X
no
f>111e1014&

Stretarl., Oragasal, 1

"Passammte, cc 1524 X
;21
`3.

"1
LCi
Gun thendo *
r
r cison
4 ,
10271en*
Geseddesti Atumati
- Odds) Saspa,

-
Canna ,SlatiGa vact.. Boimtin Vale $ BUCIIIRE21.1
Woks
Gromazi X1527- 73 7 X 14 5

21' :ram Babeit a ,4


Sick* 1512
_ _ tent stator
egeot e
X 1521 \ Cielani X
isn - 23 Dornitel -- ,

1 Posesmni ak demob! Moldova! in Transokang


_

Carnal c0-77-7N
Aimineeb
4?

Bus" de 'lade
t $1e1eni A
1523
1573
1
X Comana
CiIsgarem Ottentia
t-:

Mira ,
!
Jqy
Cl;1/4.
Cifitaglia4-.1W4fatt*
crtstsnIs

I -- haulm 3k &minder Tint Romance, in Transikama -C A--


44 *terbium (Dintw );'
-&-teee---- 431e,4434,44111;
CD-lo Grow ui Yam Verve! in anul 1599 5.5X DO
=-9* Campanu hi Mobs, roma, in anul 1600
Salm
\ 1-
PA- 1 195
X
111,1015,1461.1594,1s95

MANN
AG-- t Mina, Satan! Cele!, ouniv}\.1
\ Amos/

_
%torte 1 eater Romane in row D41117 ._
kNala /39 .1u/0423,145A
(---1 Ramie bomb
_ .

'S. I .57
Now . byte:a:.

-_-
0 20 40 60km
RO M A NUartat arkeuestratne t-- -r--- 1
2
www.dacoromanica.ro ' 26' 27 29
www.dacoromanica.ro

You might also like