1.

Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea

tipului sistemului de productie

1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tenhologicitatii
acesteia

1.1.1.Rolul funcional si solicitrile piesei

rol funcional:
* transforma, prin intermediul bielei, miscarea de translatie a pistonului in miscareade rotatie;
* transmite consumatorului (elice, generator) momentul motor efectiv generatde forta de presiune a gazelor
* insumeaza lucrul mecanic dezvoltat pe fiecare cilindru

parti componente :
Arborele cotit se compune dintr-o succesiune de coturi in numar egal cu i (numarul de cilindri la
moatoarele in linie) sau i/2 (pentru motoarele cu cilindri inV). La randul sau, un cot al arborelui cotit
se compune din fus palier, fusmaneton si brat.
Fusul palier reprezinta, impreuna cu lagarul din motor, elementul de sprijin princare se asigura transmiterea
fortelor si momentelor de dezechilibru ale motoruluicatre rama de fundatie si de acolo catre structura de rezistenta a
motorului.
Fusul maneton face legatura cu restul echipamentului mobil prin intermediulbielei, al carei cap se monteaza pe
acest fus.
Bratele sunt elemente de legatura intre cele doua fusuri.In functie de solutia tehnica de echilibrare aleasa in
prelungirea bratelor (parteadinsprea palier) se pot afla contragreutati calate corespunzator. Partea prin carese
transmite momentul motor efectiv consumatorului se numeste partea posterioara a arborelui cotit, in timp ce
partea opusa se numeste partea frontala.
La motoarele navale de propulsie si, uzual la auxiliare, partea frontala siposterioara corespund directiei prova-
pupa.La partea posterioara se afla volantul de uniformizare a miscarii de rotatie aarborelui cotit, a carei coroana
dintata poate intra in angrenare cu virorul. Spreapartea frontala se afla o roata dintata ce transmite miscarea catre
sistemul dedistributie (arborele cu came).
La motoarele semirapide de puteri mici, arborele cotit angreneaza si uneleagregate de pe sistemele aferente
motorului (pompa de ungerem racire,agregatul de supraalimentare, etc.). La unele motoare navale, la partea
frontala(capatul liber al arborelui cotit) se poate monta un amortizor de vibratii tosionala(uzual de tip Holset), iar la
cele moderne si pentru vibratii axiale.
 Fig.1
1. parte frontal unde se monteaza roata dinat care antreneaza mecanismul de distributie; 2. fusurile
paliere n jurul carora se nvrte arborele cotit; 3. fusurile manetoane de care se prind bielele;4. bratele
arborelui cotit; 5. contragreutati de echilibrare; 6. flansa arborelui cotit pe care se monteaza volantul; 7.
volantul.

solicitarile la care este supus arborele cotit :

Sub aciunea forelor de presiune a gazelor i a forelor de inerie, n elementele arborelui
cotit apar solicitari de ntindere, compresiune, ncovoiere i rsucire. n zona fusurilor, care
constituie,n general, pari componente ale unor lagre de alunecare, soliciatrea la uzur este mai
intens ceea ce a impus trasarea prin corpul arborelui a unui canal de aducere a uleiului la fiecare
fus n parte. Tot pentru reducerea uzurii fusurilor paliere unele soluii constructive prevd
utilizarea unor lagare cu rulmeni de rostogolire ceea ce a condus fie la crearea unor raze ale
acestor fusuri de marimea braelor manetoane (soluie folosit la unele autocamioane i
autobuze), fie utilizarea unui arbore cottit asamblat din mai multe buci (soluie folosit pentru
autoturisme de litraj mic). Avnd n vedere aceste solicitri n funcionare, se impune alegerea
unor materiale care s permit realizarea unei duritai superficiale mari a fusurilor.

Fig. 2 Deformatia unui cot al arborelui cotit din cauza solicitarilor de incovoiere
 Sub aciunea acestor fore arborele cotit se deformeaz. Deformaiile trebuie s fie minime
pentru a nu perturba funcionarea motorului. Se apreciaz c nclinarea fusului palier n raport cu
axa geometric nu trebuie s depeasc +- 2mm pentru a nu compromite pelicula de ulei.

1.1.2. Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie

Tolerante la lungimea Se admit in limite 0,15...0,35 mm pentru paliere si manetoane si 0,05...0,15

fusurilor mm pentru fusul palier de ghidare
Se refera la concetricitatea fusurilor si rectilinitatea axei arborelui cotit care
Tolerante privind
trebuie sa fie in limitele 0,015...0,025 mm/100 mm in planul perpendicular
pozitia spatiala
pe acesta.
Tolerante la lungimea Se admit in limitele 0,15...0,35 mm pentru paliere si manetoane si 0,5...0,35
fusurilor mm pentru fusul palier de ghidare
Calitatea suprafetelor fusurilor paliere si manetoane este estimata prin
Calitatea si duritatea rugozitatea acestora la Ra= 0,1...0,2 m.
suprafetelor Pentru a asigura rezistenta la uzura la duritatea fusurilor trebuie sa fie
52...65 HRC; adancimea stratului calit 2,5...4,5 mm
Penru a evita aparitia unor dezechilibre perturbatoare se aplica echilibrarea
dinamica a arborelui cotit, care consta in a corecta masa acesatuia astfel
incat axa principala de inertie sa coincida cu axa de rotatie. Practic se
Conditii de echilibrare fixeaza valoarea minima pe care nu trebuie sa o depaseasca forta centrifuga
creata de dezechilibrare. Se limiteaza aeasta valoare la 5% din masa
arborelui cotit. In cazurile uzuale echilibrarea dinamica se executa in
limitele de 1,0...4,0 N*mm la fiecare capat.

Capitolul 2. Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de

obtinere a semifabricatului

Turnarea
Pentru piesa in discuie am ales ca procedeu de turnare , turnarea in forme permanente
statice. Acest procedeu permite obinerea de piese cu configuraie simpl sau complex , in serie
mare sau mas , o precizie dimensional de 0,08 mm sau de 0,1 mm; o calitate a suprafeei
bun ( Ra> 3,2m), permite obinerea de piese cu grosimea peretelui de 0,75 1 mm cu guri
interioare de F> 0,75 mm filetate sau nefiletate .La acest procedeu metalul sau aliajul lichid se
introduce prin cdere liber.

Obinerea piesei fabricat printr-un procedeu de deformare plastic

In cazul in care se alege fabricarea unui arbore cotit demontabil se poate vorbi si de
obtinere prin procedeu deformabil.
 Plasticitatea este proprietatea tehnologic a unui material de a suferi deformaii
permanente sub aciunea unor fore exterioare. Ca urmare , obinerea unei piese care s
corespund unui anumit rol funcional se face prin redistribuirea de material in stare solid (nu
prin indeprtarea de material) in concordan cu sistemul de fore care acioneaz asupra
materialului.
Cel mai vechi procedeu de deformare plastic este forjarea.
Forjarea este procesul de prelucrare prin deformare plastic ce const in introducerea in
volumul de material a unor stri tensionale care s produc curgerea sa (a materialului ) . Aceste
fore se aplic prin lovire i/sau presare.
Forjarea este de dou feluri:
liber , cand curgerea materialului se face liber sub aciunea unor fore de lovire:
in matri (matriare) , cand curgerea materialului este limitat cavitaional , sub aciunea unor
fore de lovire i/sau presare.
inand cont de programa de fabricaie i de dimensiunile de gabarit relativ reduse
procedeul de deformare plastic ales va fi matriarea.
Se alege matriarea , deoarece pentru ca pe lang obinerea unor semifabricate cu
configuraii de la cele mai simple la cele mai complexe se mai obin i rugoziti foarte bune
(uneori nu mai necesit prelucrri ulterioare prin achiere) , procesul de fabricaie are i o
precizie dimensional foarte bun ( 0,05m), pot fi obinute produse ale cror proprieti
fizico-mecanice variaz pe seciune .
Ins acest proces de fabricaie are i un dezavantaj deosebit : cost foarte mare al matriei.
Pentru a stabili procedeul tehnologic optim intre forjare liber i forjare in matri trebuie
inut cont de :
-configuraia geometric a piesei;
-programa de producie;
-precizia dimensional;
-gabarit(greutate).

Stabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separate

Tinand cont de numarul pieselor de fabricare si productiei de serie mare, am ales
matritarea ca metoda de obtinere.
Matritarea se face pornind de la semifabricat, bara laminate, debitata la lungime si apoi
supusa unor faze succesive de deformare pentru a se putea obtine bratele, fusurile si plansa
arborelui cotit. Aceasta metoda prezinta avantajul ca se realizeaza o repartizare continua a
fibrelor in material, deci o forma rationala din punct de vedere al solicitarilor, cu un numar redus
de faze si consum specific redus de material. Dezavantajul consta in faptul ca fusurile nu pot fi
tubulare, deci masa proprie a unui astfel de arbore este mai mare decat masa unu arbore similar,
realizat prin turnare cu fusuri tubulare.
 Fig. 3 Fazele matritarii arborelui cotit

Intocmirea planului de operatii pentru executarea semifabricatului

Planul de operatii pentru obtinerea semifabricatului este urmatorul :
Nr. Operatii si faze de Masini, utilaje, instalatii si Materiale
Parametrii tehnologici
Crt. semifabricare S.D.V.-uri auxiliare
1 Debitarea materialului Fierastrau mecanic - Viteza si avansul
Temperatura si durata de
2 Incalzire material Cuptor electric -
incalzire
Nicovala
3 Preforjare Cavitate de ebosare Ciocan Forta de apasare
pneumatic
Forta de apasare
Matrita deschisa
4 Forjare primara - Cursa piesei
Presa vertical
Timp de apasare
5 Extractia semifabricatului Extractoare - -
Forta de apasare
6 Debavurare Stanta -
Cursa
Forjare secundara de Matrita de redresare Forta de apasare
7 -
redresare Presa de excentric Cursa
8 Sablare cu alice Masina de sablat - Viteza de impact
Pensul, Banc
9 C.T.C. Lupa, Vopsea -
C.T.C.
 Capitolul 3. Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si
control a piesei

3.1 Analiza proceselor tehnologice similar existente

La elaborarea unei noi tehnologii de fabricaie se pornete de la analiza
tehnologiilor existente, aplicate pentru piesa respectiv sau pentru piese din aceeai grup. Pentru
arborii canelai, prevzui cu danturi din oeluri de cementare, literatura de specialitate prevede 3
tipuri distincte de tehnologii de fabricaie prezentate n mod schematic n tabelul 3.1.
In principiu, la prelucrarea pieselor de tip arbore cotit se parcurg urmatoarele etape :
- Operatii pregatitoare;
- Prelucrari de degrosare, prefinisare, finisare;
- Prelucrare canal de pana;
- Preucrarea fusurilor;
- Tratament termic;
- Rectificare;
- Control final.

Tabelul 3.1 Principalele tehnologii de fabricaie ale arborilor cotiti

Nr. Nr.
Operaii Maini unelte i utilaje S.D.V.-uri Obs
tehnologiei operaiei
1 Strunjire degroare Strung copier ubler
2 Strunjire finisare Strung copier ubler
1 4 Tratament termic Cuptor
Rectificare RU350 ubler Ra=1,6
4
degroare
1 Strunjire degroare Strung copier ubler
2 Strunjire finisare Strung copier ubler
2 3 Tratament termic Cuptor
Rectificare MWM Ra=0,8
4
semifinisare
1 Strunjire degroare Strung copier ubler
2 Strunjire finisare Strung copier ubler
3 4 Tratament termic Cuptor
5 Rectificare RU350
6 Lepuire Main de lepuit Ra=0,1
Tabelul 3.2 Procesul tehnologic de fabricare a arborilor cotiti
Nr. Op. Operaia Maina unealt S.D.V.
- frez frontal cu cuite
Main de frezat i demontabile
1 Frezare - amborare
amborat - burghiu centrare
- ubler
2 Strunjire ebo poriunea I Maini unelte i utilaje
- cuit 25x25 dr. P10
3 Strunjire ebo poriunea II Strung copier
- ubler
Strunjire finisare poriunea - cuit 25x25 dr. P10
4 Strung copier
I - ubler
Strunjire finisare poriunea - cuit 25x25 dr. P10
5 Strung copier
II - ubler
Strunjire degajare poriunea - cuit 16x16 dr. P10
6 SN 400
I - ubler
Strunjire degajare poriunea - cuit 16x16 dr. P10
7 SN 400
II - ubler
8 Rectificare RU 350 - piatr 500x203x300 En80N
-ubler, calibre potcoav, dispozitiv
9 Control intermediar Mas de control
control btaie radial
-Burghiu 4
10 Burghiere Main de gurit
- ubler
11 Filetare Main de gurit Tarod M12
12 Strunjire SN 400 Cuit 20x12 dr P10
Frez cu tamburi 50
13 Frezare FC 200
- ubler
-set poansoane
14 Marcare -
-ciocan 0,5kg
Instalaie de splare
15 Splare
Compresor
-cuptor
16 Tratament termic -intalaie CIF
-baie ulei
17 Sablare Instalaie sablat
Piatr 500x203x80 En25MC
18 Rectificare WMW
Calibrare potcoav
Instalaie de splare
19 Splare
Compresor
-micrometru
-calibru tampon
-dispozitiv pentru masurat bataia
20 Control final Mas control
-ubler 800/1
-ubler 300/1
-calibre filetate
21 Conservare - Ambalare Baie parafin -parafin
Tabelul 3.3 Adoptarea schemei de bazare i fixare a piesei i a dispozitivelor ce asigur
realizarea acesteia
Nr.
Denumirea
Crt Pozitia tehnologica
operatiei
.

Prelucreare
1 capete
arbore

Prelucrare
2 gauri
centrare

Prelucrarea
conturului
3 exterior al
capetelor
arborelui

Prelucrare
4 palier
central
 Prelucrare
simultana a
5
fusurilor
palier

Prelucrare
simultana a
6
fusurilor
maneton

Prelucrarea
gaurilor
7 pentru
asamblare
cu volantul

Gaurire
pentru
8
strapungere
in fusuri
 Tratament
termic al
9 fusurilor
paliere si
manetoane

Prelucrarea
fusurilor
10 paliere prin
rectificare de
finisare

Echilibrare
prin
11
eliminare de
material

Vibronetezir
12
e
13 Control final