Yo

IT-7747771-:-1 . . 7-171;-`4`.
-
+1111,-,1

1.1111A

HIP 4

7!iNtnNQ&z,a

ORTHODOXA ROMANA
,

Reviati revieclie6 IteRegiestica

.

r's
ANUL VIII-lea No. 4.

r APRILIE,

I ,

rd r
li
TABELA MATERIEL pag.
Q.)
I. Condica Santa 241
II. Recursul P. S. Calistrat 255
III. Pe tru Mo v il .1 282
IV. Sumarele Iiedintelor San-
t,i Sinodu 675

1.1
ekt\eS
r
1 1

2
1,)

BUCURESTI lf-ajp p,
10 TITOURAFIA CARTILOIZ BISLRICESei
4-4
41
84, Strada Principatele- Unite, 34 p
G

,
, 1E3.8._ P.
7
P2.1,,A..
.
,
14
Yii 2....tfti ...
,. z.-xr,x.z,q_i.;c_., zrz
.....
,..itat
.
...
.
--13-P"b"

TORIE:)
t
www.dacoromanica.ro
o-
 AI1rUIl, VIII. BUCURE51i, AleXILIE 1884. No. 4.

BISERICA ORTHODOX! ROMAN!

REVISTA PERIODIC! ECLESIASTICA

APARE 0 DATA PE LORA

nPredloa Cuventul"
II. Tim. IV. 2.

DM ISTORIA BISERICEI ROMANILOR

METROPOLIA UNGRO- VALACHIET

-CONDICA SANTA
(Urmarerveli No. 3 anal, VIII-lea pag. 161).

I.
Ai BerkME ME nig; cifitiTa inillanTE Al AA fig"-
NH e ekMA 4Thek A" EH AtNESke; 011KA HA101-4-
- " N p' rOu

ppA w`ctliCKA (NATopli. (1)feh' TV By NNA-

TIE. NO11 KApIN NM AI MA Al; APXHeiii WH frg-
MENA) Kg 11001KA MkeTH CAAEiNONg Notre"' IW rA6iS
z.
A W BOEISO. TeATAm ./f 61149EKA iN0mHAKA. 91
AC.%

'ATE vett EArOlITLVEHIH. F1ETet1 KA C11 A AT6,16;

11114 Cl GKIDAIlmwupt BerCNI;,. w H KA Cis 4)11 KHKErN14-

C1111-001 A'9E1.11111 g114KVII1ii. Ise liThM 1-1CA"" 119E
eriimr4 AEA! MkH6T149/1 ANN MHXA liOlsk. By
TAHroelE. WH A 60HAA119100+e0HIE. AEA! 11/111H11 -
s
THeA A CCpHT111 15KATNellNlIvi. WH A Ter HIV% Wel-
CEROpE KONG LV31V ilyfrOleA()Hm. IlAel

www.dacoromanica.ro
 242 CONDICA SAN IA

... cs-
CAV AVITA MAN (NE +0/6. '411 AA A9Allrls EillIKV
DIE. Mt1/111ATA All CA q CiiiiHc. tIVNIZN AO Cr 4Tiat1ATZ
01,
ROAN
ota," RZ. MAICTTE KA AE 31.1ChmEk Iii t390.9 (7176
1668),

= Vlftdica Stefan.

= Fost al Varnei Autim.

k.
r -r
t`'W '31-1-r1/04i = 71
CR Petronio egumenul de la Tismana.

=Teodosie egumenul de la Cozia.

1-) 0
-74. jj f(-)172-I (77J'S -2-4.

V
=Gherasim egumenul dela Ilistrita

www.dacoromanica.ro
 tONDIdA SANTA 243

NOTE:
20) Acestii doeumentfi este scristi pre pagina a doa a foie a 3-Ta
din Condicit,
21) Scriserea documentului este cea cirilica, irnitatia tiparului; gi
de aceia noi o &gallica teriia bisericescg,, carea aduce maT malt.
) Ignatie Episcopal de ROmnic, care more in anal 1668, dupre
22

D. Lesviodacs, este suite pre tronul EpiscopieT de ROmnicti la

1658. (Ist. bis. 1846. Bucuresti. pag. 432), NoT insg fl r ggsimti in-
tre Episcopi! acesta Eparchil inca dela aniT 1639 Noemvrie 17,
cand el primesce la mortea pacharniculuT Kirca o danie de mai multe
vita (vOT Cond. Docum. Ep. ROmnie, Mosia Bogdanesti No. 1. pag.
215). In cat dupre documente Ignatie a fost Episcopti de ROmnicti
dog-cleci si no anT si nu slece,-du_pre cam resultg. din istoria D. Les-
viodacs. Despre Ignatie_ manotarnt aicT, en-el Ina dela 1646 se ti-
tula AArchiepiscopti ROmnicului si al teSteiMeche (a)-dli,; far titulatura
luT din 1659 era : 4fiomilo- muAorrito flpxienucuonz H ilifrrpOHOAHTT
IWO Ifrilivri't pAmtnoltrsii H HCI4 31moitc--- Cu villa Iul D-cleTi Archie-
piscopil si Mah.opolitii D. Ignatie al Ramnicului si al toter Teri),
(VeOT Cond: de doe. a Ep. Rom. pag, 91). Prin urmare Ignatie avea
consciinp, despre posillunea de Metropolie a Episcopiel de Romnic
din seculul al %1V -lea, si de alts parte el hi, numesce Eparchia a
Romniculta si nu a Ribnicului, dupre cum face succesorul seri. Serafim.
28) Ne find incg, terminate catedrala din Bucurestc acestg alegere
s'a fAcutti in Biserica domneseg din Bucuresa, sapranumitg. astql
Curtea veke.
24) Serafim, find mai nainte Episcopii de Buzeti, trece la Rilmnie
numal prin actul alegereT; de aceia si condica nu tontine alto docu-
mente, respectiv de acestg, alegere. D. Lesviodacs pune pre Serafim,
ca Episcopti de Bazettl dela anit 1649 si prin urmare flu face, ca sa
ocupe tronul acestei Episcopif nog--spre-slece anT (vesb. Ist. bis., pag.
440).
26) Vladica, adea Metropolitul Stefan, se rldicti pre tronul Metro-
polieT Ungro-Valachief la 1648, dupe ce a -ocupatii Episcopia de Bu-
zau opt anT, de la 1640 pang la 1648. Not clicenrri ntunaT opt, si nu ca
D. Lesviodacs siece cad la, acesta, ne oblige documentul lui Ia. Ma-
ter Basarab, care la 1640 Tunic 29 flu citAzg, pre Stefan in calitate
de Episcopti al BuzeuluT, Irnpreuna Cu Ignatie al 118mnieuluLsi Me-
tropolitul Teofil ca marturT in lenclarea unor moment, ce so dad cu
piirnentii cu tat mongstirel Arnota (Cond. docum. mon. Arnota
pag. 9).
Metropolitul Stefan este unul din prelatiT Tere; care impreung
bu GreceniT si Mater Basarab se 'Ate considera, ca unul din re-

www.dacoromanica.ro
244 CONDICA SANTA

nriscgtorit literatures romfinescl. Sub dinsul s'a tra duel si tipAritti. Pra-
vila cea mare si tot sub dinsul s'ati ficsatti insigniile Metropolitilor
Ungro-Valachiel, pre care not le presintam aioT in facsimile, dupre cum
ni le conservA petra de de-asupra usei dela salonele velo, de rescep-
iune ale 1VIetropolieT :

lingro-Valacliiel din seculul al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro
 245
IN ,..". tONDICA SANTA

II.
, ..0
AAISA HptME 41 4is pztAl cTTa *unison's a 685E AS 440 41 AMISZpATO
G -
enooI. meTz 481 fillif1484 I II AE TZ GEp6(1)71. AA caasne InH am
/a
Pi`t4Bligno 071 A4TITZ f117/1110711 a 5518A8 031) A,EniTpon NO aplir
Ii.?A HS
J.
pi WH ErgAAHA Nap1N NI ASA '1 dH A ,514T117 4 MHTp011" AT* Irlpo6Aax71N.
gAI tart X9AMB (TN laTIA: N e.itio Ks nopliga apt aitamstivreAs 11:Tp8
Aw's 1w Laaa AEI' 'coma Aomia yaps psHEyi Ne awitir KHn SP:I.H; Al
,.. ..
KIIREPHIII11 tole intiganit. np1o7 4ia nopyritsa c4r7Tiof k HMO a pap,-
Take. 4, 4 as Opt tail; Al $6 mariTtipt di I) 1:111),A,A at. a AO At
apt E 8HB 41A8 GitAOZA, GT1481. ITINAt f;I: fir apt fr;Hlr Aga& Bit-
hOlitHrt rAHribp.1.1. AAA Li?. ai.PAI MA Ut 41 toil rnZI stat. .1.41i A-
ii,.. A ...4) C. tio
AA (TA 165 (Kpn uth mink Ao 4 14 0 1?,o1,11 A aimpo Alf oyrp poaAaxi I -A
.& .
4 la.05,03 (7177 1669).

= Vlftdica Stefan.

a -u J
nag flainFRIC
9
= S er a lim
A Episcopal
Rbmnicn-
luT.

= Smeritul Metropolit al Adrianupolel Parteule.

www.dacoromanica.ro
246 CONDICA SANTA.

NOTE:
Actul acestei alegerT este scrisit pre fOia a patra a CondiceT i
cu liters cursiva .codata, proprie zpocel m l Mate Basarab. NoT ilu
damu cu garmondu bisericescit
27) Judecand dupre acestil actu, Biserica catedrala a ihigro-Vala:
chic; degi terminate Inca dela, 1665 din constructiune, nu s'a oficiattt
In &ma pone" la anul 1669, gi acesta de sigur din causa hezugravi-
reT d; aci pre acele timpuri, dupre cute ni Apune Mater Basarab Intr'o
epistola" catre Tarul Rusiei, MichaiL Teodorovici, Muntenia suferia de
zugravi (ve0.I GHOLUEN. FOCtiii Lz BOLOK. No. 25.).
28) Grigorie din_ egamenit al monlatirel Brancovenilor devine, cum
vedemil, Episcopt. al Buzau1ui, gi rgmaue aid pea in 1691, and a
muritn in scaunul acestel Episcopii.
99) La primul Episcopt, care numesce Episcopia de Itomnic, Rib-
nic, lasand ase sulAntelege, ca numirea are- origine slavona dela
phis& =-pesce. A-esta, dupre opiniunea nostra, Se ecsplica prin read-
tiunea, ce facuse In tore cultura ronnanesca, In faverea celel slavice,
carea Inca avea multi representantt In tote straturile societatei gi mar
ales ale clertilui. Se yede, cagi Serafim a fost unul din partislanii cul-
tural slavice a timpulul gi lui, ca pravoslavnicit, ise parea mar regulat
a deriva numirea Episcopiei Bele dela unit pesce slavinescu, de cat
dela o Roma papistagesel. De aceia- Serafim, gi numat ..el dintre
Episcopii Romnicului, numesce Eparchia Manic.

www.dacoromanica.ro
 CONDJCA SANTA 247

LEL

roriq KX
liA I dg AV116B69
11X/VIONTg,6111E05 if GOICTql '61111110
tali A EiNB5MS14 NIAIT HAHTG
itM 011 1
(Simbolul credintei in limbo, slavonit, dupit care urna4z6) :
.
N e .
il lAr 11 Prt 1r A MI Oleo Wii Mk cqnliti 'IEAO9 3
CCJWITE MN A Tot% TA AMA CZGOAr.IKAvE CA CTialsC)S
, ,,,..N
a.?
p'4111(JEW. lItTri AW EEMKITV iNHeArlirEAO?
B
,, ,N 't \ )
OMA TE AM vieNTgAVII. YINOTOATKA MN KA-
Nk . . r ,.. ..c ,;.
.0.0AWIAKA Cl3INTA ENCry AAA AC, WH KIITE A-
siiirrE CZEoicipZ Ark" riplurniT. HVAncriciKgne Mil EY.
mil Al Mkeirq9NCIKg WA Al 1.1,1q. filt" KbTE C660A-
9kAl NS!? Ark" lifINMIT. 1111; EV NS Al f1 eINIV1;& 91,1
Al mnaigri. Rom WA K6TE NOM lit4NE CCI)NTA
filiacAKZ A e b.CZOITWAVII. A" Ora A" NECKVICE. WA
if mZ,1"g9iCEKV C6 AE 141q. WA CZ oy'ME iv Kzpark
r,
C4 Lou) r 111101414.WH CI. NEBOEKti CkilZ3iliq TORTE
,

110eV4HAE AO0 lay illAu mil KVpATE. +Kis MZTgen-

CEKq CZ MS CV1IgH noor7,11H ne,L AqMHNATqAg Met
MmHg tyglIZ BOA rip+ CCIDN toTqAcciii .?mivreo3-
WEI

AHTVAVH ca orkni?. WH NH, Wta2A CZ NAN 'E BOAS

.
Mik . CAq CZ MZ-Aia EV SpE WMTZ 110i9HNHI CTZHZ-
.,3 I
NqAVH IWO?. IVINip0110Allirg AVN. WA CZ f rpEwl414
NNIMA it6hi9zivi. lePwur 6EAA iNkM111 419AT A CZ
,
enyE 1191 A,VmHEEY KA CZ MN AVMVINTEcE WITT
Wit HNEMA CZ +1g 114&9A 4frev n0ev94 Aq11.

www.dacoromanica.ro
242 CONDICA SANTA

EN On flA;It 11Z'rOpi /V6H. A KEpgAik.ch ()11 CAA

.14 A
411 ' it A kV AMII .

NOTE:
89) Simbolul oredintet gi jurgmentul de mai
sus, pre pane Gregorie l'a pronuntattl la chiro-
tonia sa, sfmtti scrire pre pagina a doa a fo-
ie a 5, r6mitnencl Intre actul alegerei gi a-
ceste- ale chirotoniel unit gold de dog pagine.
31) Actele suntu scrise en litere drepte, imi-
taVa tiparulul gi nol le &butt cu tedia biseri-
cescA, care semAnA, 0:strand tote particulari-
tAtile scrierei,
82) CA Yn Biserica Ungro- Valachiel era lupti,
intre alavonismti gi romanisnati, se vede gi din
aceia, ces creslul, pre care l'a prbnunIatil ale-
sul Episcopiel de Buzeti, Gregorie, la chiro-
tonia sa, 'este sisU fn limba slavona. Incl. nu
cutezaii ckturaril timpultd, ea sl Ironunth
In limba roman.escg rugticiunile, pe"n6 calm
a venitil Metropolitul Teoclosie, care a rupt'o
cu trecutul gi In_ Biserica.
88) Cuprindereti juramentului, pronuntatit de
Gregorie, este o traducere forte liberA gi en par -
tieularitestT propriT ale traduatorulut, fata, cu
asemenea juraminte din limba greeK. El se
distinge gi printr'unti elementti monachalti,
care nu se observii, la alte jurAminte. Apol are
gi particularittip ale limber romaneset de a-
tunci, care nu sfinlii streinismurY, Ca : tgi sA-T fn-
greoezti inema asuprAimi,.
34) AicT Grregorie se titulez4 : cnumenitul
S -tel Episcopil al Buzgulut etc,. Iar mat jos
se isettlesce tBozovskil, sea BuzevskiTs. De
unde se pote deduce, ces el In fats. Metropo-
litului Stefan era pent= numirile romluesc,ii
'Tar can(' dispunei qe sine, le slavoniza.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 249

IV.
A;"
At %titling Mt npt ccpiiTA Alirrpon;Ait, A TOITE ulpa prmanitss. Eh
a , n.
,
7:- z_...
panne !papa a E aActiElpa ifItiTpOnoZ. I1AZTIAAS:A A;p1S. colptVga ,A,A
, n^, ,
TOpre. 4SEWItiTti KH ...II-tape. HO Hapi.ki tit acpa'a- "aHlit -"npxVitpin. wit
42.
arimitth. It nOpiti ofpwiirene, nsarrt IftEaciA71, IleTptiaEXI lio-
TgZitititinOat: tun 'a npt aamHtill-dA8 Ik.fo7HZ. hi; Fe AB Ilea' 13011L
4nidoitia NB Tc;aT21 '4,a,t1HIpt casOptAil Lintz pnanznitpts, 41pA94 4,
CiaTa ditiTpolloaTh s nipa Pamanitpn, dim farrt xtime cipt7T9A8
UIH Anapiners aro to Tri , nTtpe Ha CS 6at.117. W6pa Siatirt, Ha CL 4it
KHKepHEHT4;pii, 14441 clOTE (iftiTp0H0Alt. At TTS net; all era-
MENSA AlIAA fi\IAAil,14. Kn firrpoinis, AS AOHA't npt 'eremtsit
AiAd
GaA,Olia KN Gii.an, tun AS TpinAt nila apt 'eriAAtHIT mad AP -
. 1. la
yieT: , Kn Atio,a,Oat. SSW Ca ap3T7x. MAN eptNH. tun At 430a0.1101 10E01'
MALI ABAt11i147. 6,Hpt AiCToH; 44eqi C43HT1 (filiTp0110Ait, a ON AN-
4'4 2- .a....-- .
rponoAn) Apt
II
o."161.1"4 CA cospn AL HoAHHL, ne tiiA AHH. 12 Ai:
e5F05 I 7177 1669).

=Al Titrnovolni Ieronim.

= Al Patrelor Emanoil.

L.
(44),r-7-Tar
cEpA FirtKofhtutri4tio-17
= Seraflm Episcop Itemniculd.

www.dacoromanica.ro
250 CONDICA SANTA

--1
1-
= Grirgoie Episcop Buzeului.

QX./4/1 SZ-

= Fost at Adrianupold Partenie.

/,o'f3 -,/ top45, rat ---

= Al Cervenilor Iosif.

/
NOTE:
35) Acestu documentu este scrisu pre f6ia a 7 a codices, remanend
foia a 6 alba. -
86) Scris6rea documentului este cursive, codatA gi asverlitu, de a-
ceia gi not ilu presentamu cu garmondti bisericescrt,Ostrandu-1 pm tics-
laritrttile.
89) Dea. Metropolitul Stefan a muritil fu anul 1669, i el, s'a suitu
pre tronul acegti Metropolis la 1648, atuncI el a fostri Metropolitti al
Ungro-Valahiet dne-OecT gi unu de anT.
88) Alegerea Episcopilor Terel se facea din iniciativa lietropoli-
tuluT gi din ordinul DomnitoruluT ; alegerea hug a Metropolitului pre
timpurile, and Biserica nu se bucura de autocefalia el agtepta ini-
ciativa PatriarchuluT de Constantinupol. Dovadit casul de fata, and
porunca de alegere vine dela Patriarchul Metodie gi Iw Radul Leon
'Voevodti.
89) Metropolitit ca gi Episcopit Terri, se alegert nu unreal' de dull,
Cl i de boeril Term', caril faced phrte din obgtesca Adunare. Ace-
sta era alegerea socialg, g. prelatilor, facutl numaT din iniciativa
Domnitorulul, dupg acesta urma cea bisericesa, la care luau parte
numai clerich; dovadrt casurile de mai sus. La alegerea ha Teo-
dosie fuse WI parte gi civilit, dar cu rolul numal de a inspecta ale-
gerea socials, acum frtcuta; cacT actul, cum yedemt, este subsem-
natil tot de tetra cleric' numat Acosta. intervenire a elementuluT
laicu din alegerea bisericescit a luT Teo,dosie noT nu ni-o puterati

www.dacoromanica.ro
 CONDI-CA SANTA 251

ecsplica, de cat prin aceia, ca, el trebue sg, ii fosta combatutti de. cg-
ire partida slaveno-file din Terg, continuandl cum vomit vedea, cu mar
multi curajil ronigno-filismul Metropolitului Stefan, Sgrmang, carte!
At fosttl, dar Ere. mult vet mai fi .uritg i persecutatg
40) Teodosie este originalii din Transilvania, venitti in PIA pre la
mongstirea Cozia, unde a primitii i cgluggrirea. ApoT, devenindii e-
gumeng la mangstirea luT Negoe din Arge5 care de la fundarea et a,
fostti tot-de-una ung centru al Romgnismului, el s'a distinsu aid; ca
lint Moron:anti de prima ordine. El a introdusii, cum vomit vedea i-
mediat, limba romitnescg, kiar i la ruggciuni in Biserica Munteniel
Ei tot-o datg, trecOa in Tex% ca : obrazt mai luminatu.a
41) Atat Serafim, Episcopul de Romnic, cat i Grigorie al Buzeu-
lui, Pacer( parte din partida slaveno-fililor Terel. Dovadg, cX Grigo.
rie din al Buzeulul se face Buzovskii, Tar Serafim, pre longs tali
terming numirea piseopiel' in skiff, apol o mai deduce i din pM6a =
peace.

V.

0,5G9AGbey10 FIX Mlilil ilg AillillBga

ViI,AXII 411 At! in xil 0 4/111TP0110Alg A
ILIPII 41. rgliglii, RX,rgril Mt di7ITI-
Ag011.
-;.
IleEZ 4T9 0y4
::,
TraTtrAk KA(Ji
v-at
o, M 1,1 c ni .
..1% .7.%. .-z,

4HHE ToaTE. 1469E A. (1)ZKV tHei-o WH ,N FIZIVa'rg

k

WH TOTE KzEri CZ BZAZ dm KZTE Hq liZ WI

4Teg AoicitiZ IC XC Crog A AmtiAe. Kapi tlicirE
7.1 ..

oy7t4V HZCKW, %ma 4I CAA NECK Matt TATS MA

..-N

tAtlIN. AgMHNZ
.
NAHTE ?1 Toil
.,-.-.
AMItyg. 4113Ftli, (NIAA AMN,cEv
AE 4 AqA1114NX)
tlE A MisFeH, KA
,
q
crtv HZCT'-g rar H_ it diTali_W
C.: TH9E Kti
,_Tpo
A.
PE
-.N iv
et.
1 3

TATZ iv 4'f9
q..
KAvE rioroc)74 AE 4 491-09E,
HE Teti NO WAMENTH, WH MT? q A tioacfrez a-1i -
HTE, KAp; CAY 4Tiall; AE 4:A).--c;:' CioNTZ. Wli 14,E
MAial lige, TA i)E,I0Aea WEI All (1)ZKV Wm. WH
C4 eZCTHrHH 11:tyreq H3, 4. sirkMrk Ail 11111111 ,(NE

www.dacoromanica.ro
252 CONDICA SANTA

I 7.- _..
1Y
4 noTz. KW CT
C4 M &NN WI4 O.
Aiti4H
rry
44 r9011A IIIH Ay
1

t '.,.. 'N .1.,Y or"

44 RH ATfiA514 Kg' A' H CKVIIITgeE. WH C4 Call
At 441-9E, WH WAIN' MIMMAIlTA TA TZAg, WH
IA RA CZ Rif Kg CAARZ CZ :Kg6E4E ISTH um mocu,ii,
$
, I . .
WH 4 flZpZ14-TA AS NApE C)Z9'WHI E, H 4 'reg tsiXgAs
'
ccpwrz taptiq", KApi" $4)A4E Map WH MCI tstAA
1

Tarre, K4ef" Ca 4KHHZ WH cz martitu draw-

-, .z.
HZ KV TATS" WH Kg VI-0.- KT^ aY rexti Kg
flpe4411 4Tv0 CI)HTZ A'iNEREvIITZ WH inOCTOArE-
0
CKZ 6EC+04KZ, mzpTi5pricrio opul 6oTi5z 4 AO
, 1

AE 9feTap4 nzKairfAor A'141E11T6 4.614r4 M01.1411/-

AO WH Ecia ga A' BrCKWAV 4E RA CZ (PIE A'MIIHZ.
AVFIZ A4ATA CV(1)0 WH niallMiCKS WI4 4,1AF
--.
wAnTE c4iNTE ragoex, Kapp Cita Ap6HA WH Crk
" I

ci)ZI.& 11ENTO, 4 TZelleit TOKAirt MAO' KerlININElpH,

"
mzetrzarck Ka Kg OfhAETVA Kg HHEMA CZ Cq)leg
WH CZ 11Z.cE Kg, KZTE KAHOHE 1011 KZTE TOKMFLAE
AY .10rZpH AWN C4 )4H nappm,u 4E Crkg
, v. , 7/
A'
TVH4E AA A44AE WanTE CZ60A9Z, WH TORTE cite-
s

TEAS TOKMrkAE WII KZTE 6i3f1Z 60'"

e .5..
rATE 13 MN crk/v .,iiivinircurg ,6,l C(1)110,Y11 1-1Zpli-

4711, d iV KITE C'f AEnZ6A E, ATk-1Z6gMZ WU,

'EV) 11111 TORTE KTE A" flpTIIMH E flpiHMECKV WH ig,
I' 1 '
WH ra 4 KZ MA MZpTI9HCE K7/6 CZ 1-1Z E KZ WH FIA4T
E.ECEVell41H WH 410 TORTS BrEMM lif1144
AV AE CZ NC; ralli$ECKg 'ACS111(iA WI HHCKAria Acg
4, ,, ,,e,
Keqei +noTeusz 1411 411.03 KunV, 4E Ini TOT1F

www.dacoromanica.ro
 dONIACA SAN TX 253

CS OyimEV:? UM CZ MZ flAEKV 4li81liZTV0-1A0r

wor 6S4NE 'AA' 7/*
neTfr Citit1,1-TVAq MIENS CTZFIZ WN
f
wHeziwropo a TOITZ AMrk narjalexz, K11910,
!moo aa1.0,04=1 WN MZ GparZ6ViCKZ% Ki6 MNTE KV
prOCT+ AMN5EACKZ, W1-1 KV +VIKA AM AM1+,
5EV. LIFE CqDriTEAE KANOANE Lim +hz43irgifil CZ

flaCKV KVEITZTO;prt TVirMZ Ka9+ Mil CZ NZ 119E

MZNA M'k, WN KV KZTVM14 BA pi lairtelt CS

MZ r1Z5iKV KtCvaini, AE TO/ITE paWTZUMA NE-

L
MrknTE Wil KIIKAINEI-g11Z +KZ ma
MZeTVVICE KZ, WN 6E KZTE TOKM,fAE `If ta91

CKa 11 IlATpiarttikV CZ. AE I1X5E NECKtimgarrq

siorev rrOiTZ Ellancla Mrfr2, M1 Ma Ka tNHH. BS
Ark 1.5po (7177-1669).

air (1 7
la 44 Zet AS? /yin zz7?
in

44 c ITT 71/1 0 al
A
)
fEe \
wyrrr
L24,
r-\
iv

tie21-1)

-rr ,
/C(41 H er4 cfrr aTaur t TAH

www.dacoromanica.ro
 254 dONDICA SANTA.

NOTE:
42) Simbolui credintel luT Teodosie este scristi pre pagina a doa a
foiera 7 din condica.
40) Litera este cea drepta imitatia tiparulul, pentru care noT damn
ambele acte en teri biseiicosca
44) Acestti credit este prima traductiune in limba romandscit din
Muntenia, pronuntatti fn Biserica gi el a fostil liiirebuintatti peng la
anul 1705, and a fostrt Inlocuitti cu traductiunea luf Antim, Metro-
politul, care se usiteza gi pe'ne- ast.--51T.
46) Traductiunea luT Teodosie se distinge, clam vedemti, prin aceia
ca da ideile simboluluT prin forme gramaticalc aualitice. In genere,
se pote dice, ea traductiunea este nemerita; afara de locul : 4Inteo
sfauta adeveritd gi apostolesca Biserica). Metropolitul Teodosie scr:ea
limba slavon'a- cat gi pre cea greceseg, (vecli biografia lui Big:- mi..
rout.a an. V. pag. 24-47 etc.), gi cu tote aceste nu putemil sa ni ecspli-
crunil, cum a pututti sa traduce termenul Itex0oAtxt sou co6opaaft, cu ade-
verite. Intelegemil sasel feria' de terminul catolicesca, dar nu gi de
terminul sobornicesca cand el Intrebuintazb," spasenie, sfergenie etc.
Nu putemti iaragf sa. presupunemrt, ca terminul de adeverittt avea
pre timpul luT Teodosie sensul de ecumenica, universals, degi gen-
sul for se aft gi asta flT lute afinitate ore -care; adeca ceia, ee este.
universalti, pote sa fie gi adeverittl, nu fuse gi din contra..
40) Dupil profesiunea de credintrt fn re'spectul dogmelor, alesul Bi-
sericel trece la partea traditionala a ei gi marturisesn, ca va pazi
prescriptiunile canonice, fOrg a aminti de partea tradictonala rtescrisa.
ffentioneza fuse de prerogativele PatriarchieT asupra Bisericel:Un-
ITo-Valachiel gi promite ca, be va pazi.
47) Chirotonia lui Teodosie s'a efectuatti adoa di dupe alegerea luT
eclesiastica ; adeca la 21 MaT 1669.
48) Vedi mat sus facsimilele scrisoret Wietropolitului Teodosie.

www.dacoromanica.ro
 INALTA CIIRTE DE CASATIE SI DE JUSTITIE,
SECTIUNEA IL

EDINTA DE LA 24 PEDRUARIE 1884

PrefedintaD-lui ALECSANDRIT CRETESCU Prim-Pregedinte

Mernbri. presenV . D-nii G-regore Zahovari.

o Aleesandru Petreseu
George Platow
PP P7 # Petra Orbeseu
, Nicalae Mandrea
PP
George Giurgea
Fotoliut Ministeriulur public a lost ocupat de d. procuror general George Filitti

P. S. S, Archiereul Calistrat Orleanu Barladeanu a &cut re-

curs in Casatie la- 25 Noembre 1883, contra urmittorelor acte
slversite de Sinod cu ocasiunea dare sale in judecata biseri-
cdscit a Antalui Sinod :
1) Actul de acuzare din 22 Octombre 1883, semnat de Viea-
nil Malt P. S. S. mitropolituluT primat prin care archiereul Ca-
listrat se inculprt ca a calcat canonele care opresc intrunirea
preotilor ft-trit, voia episcopilor, c& s'a impug in capitalii, in di-
ferite servicii bisericesti ftira o prealabilit invoire, di a introdus
in biseric o cetire neusitata si a alterat unele din formele
liturgice, cit jurnalul Biserica Romdna infiintat si redactat
de P. S. S. merge many in mitnit cu jurnalul Depteptarea
din Iasi, care luptii de atata tamp contra institutiunil or canonice
si in contra clerulul malt, provoeand la urii, la desfreit, la anar-
hie, di a refusat de a subscrialaturl cu episcopI encycli-
ca pastoral& a S -tuluT Sinod, prin care se &Xi preotimei sfaturi
parintescisi friitesdca se se fer6scii, de cursa ce li se intinde de

www.dacoromanica.ro
 256 IVECURSUL P. . dALISTRA1

inirnicabieericel, i altele,fapte care calla sa atraga escluderea

sa din numeral archiereilor membri ai santului Sinod.
2) Votul santului Sinod notifi cat re eurentului la 20 Iunie18831
care decide suspendarea P. S. S. din serviciul archieriei Rena la
sesiunea viitOre a santului Sinod c'and se va statua asupra acn-
_satiund.
3) Votul santului Sinod prin care s'a numit o comisiune de
5 membri ca s6 instruiasc casul.
Recurentul archiereul Calistrat afostasistatde d-nii avocati
G. Marzescu qi C. Boerescu.
S'a presentat i parintele vicar P. S. S. arcbiereul M. Ploe-
teanu care a inmanat Curie adresa cu. No. 1.- din partea pre-
qedintelui santului Sinod, mitropolitul primat, dupe care s'a
retras din audienta.
S'a dat cetire rapartului Merit in causa de d. judecator Al.
Degre, precum $i adreseT mentionate prin care se tnapoiaza cita
tia de infatilare a Rreedintelui Sinodului sub motiv ca lu-
crarile Sinodului nu cad sub jurisdictiunea Culla de Casatie.
Imediat dupa acesta, d. procuror general, a cerut cuventn1
0 a ridicat esceptiunea de necompetenta a acestei Curti de fiu-
decaj, recursul parintelui. Calistrat.
ConclusimuTa-lui pro curor general car art fost date 0 in-
scris spre a fi alaturate la dosar, au urmat6rea cuprindere

Domnilor JudectitoK,
Am cerut cuventul ca se rog acestil, supreme, Curte sremi-
permita a declina competinta sa de a judeca procesul de fata.
Din cefirea rap ortului facut de onoratul nostru down rapor-
tor, ati veclut d-lorjudecatori, ea recurentul a fost datjudecatei
santului Sinod pentru abaterile sale de la- canonele bisericesci,
abaterT -cari, dupe, cum resulta din actul de acusatiune, smug
demnitatea caracterului sett de membru malt al clerului roman
slabesc prestigi-ul bisericel, mai cu semi cand nisce asemenea
abated se comit de unarhiereii, care fade parte din Antal Sinod.
P. S. S. archiereul Calistrat nemultumit de actele pregatitore

www.dacoromanica.ro
 iZECURSUL P. S. CALISTIZAll 257

JudectiteT sale 0ver,lite pea astdcli de santul Sinod le atacit pe

calea redursului in Casatie.
Mai 'nainte de a eerceta daca aceste acte sunt definitive sail
nu; qi dad, nu sunt definitive, sunt ele din acelea earl de 1;;i
nedefinitive pot fi atacate cu recurs in Casatie, precum qi data
recursul contra acestor acte este fricut in termen sail nu, se ne
ocupthn de declinatoriul de competintri ratione-materiae, ce
'mI -am permis a ridica insintea domniilor-vostre.
DeclinAtorird acesta de competintii a muncit mintea recu-
rentului, adsta resultit evident din precautiunea luatit de P. S.
S. prin primele linii ale memoriuliff seti, prin care se incercg se
ne convingli, a priori, O. recursul sea nu confine ninnica de
anormal, eit ddrii, trebue privit ca tote recursurile, ce inta in
atributiunile Curtei de Casatie.
El bine se ne incercam ci not, i spergm Cu mai molt succes,
std demonstr6m, din contra, cg nu putem se declarilm acest
recurs de admisibil fora se passim pest& atributiunile date aces-
tei supreme Curti de Yegea sa organicA, qi &ra se violgm -ca-
nonele santet nostre religiuni de r6arit, legea organicg, a din-
tuldi Sinod precum i Constitutiunea n6strit.
Recursul Teofiliei sale Calistrat Rirlitdeanu este o curath,
plangere adresatil cittre puterea laic& contra abusului comis de
membrii stintului Sinod in esersiciul funcfnmei lor.
Ca se vedem Ins daca acest recurs tanquam ab abusu, 1i
care Ia Francezi. se numesce appel comme d' abus, pdte se esiste
i la noT, se ne fie permis a esamina in cate-va cuvinte causele
ce ail dat nascere acestui fel de recurs mai cu soma in lumea
catolicg,
PIncg, din epoca,in care imperatiT Romani ail imbrittilat
creltinismul se facea t distinctiune intre afacerile eclesiastice
gi cele timporale; ast-fel chiar imperatul Justinian prin novela
sa 83 a clis: 4daca este Vorba de un delict eclesiastic ce trebue
epedepsit en pedepsele prev64ute de canone, numai Episcopul
esingur 0 pronunte, halt participarea judecittorilor provin-
icier, caci nu voim ca judecAtori niyilf se eunase& niece ase-
emenea afaceri, fiind necesar ca ele sit fie instruite dupe ca/
2

www.dacoromanica.ro
258 RICURSUL P. S. CALISTRAT

'ndne, gi culpabilii se fie pedepsiti en pedepse eaesiastice,

'conform cu santele i divinele regrilipe ea/11%41e ndstre rni le
tdespretuesc ci se conferral cu ele.,
Cu timpul insL, biserica occidentuld plqind peste limitele
trase de acest imporat, se sin* necesitatea unui recurs la au-
toritatea civilt spre a reprima infractiunile la inteemitile
bisericesci (pragmatique) i la concordat, recurs menit a pun e o
stavil IncAlcarilor &cute de juridrctiunea eclesiaticit asupra
clderRor puterei timporale. Acest recurs se numi appel comme
d' abus, qi trecu prin diferite fase pen6 ce se reglementl in mod
definitiv prin legea din 1T Germinal an X (8 Aprilie 1802)
relative la organisatiunea cultelor. Primul titlu al acestei regi
tracteM, tdespre regimul bisericei catolice in raporturile sale
generale cu drepturile qi politia statului3.
D-1 Dalloz in opera sa (Repertoire de kgislation, la cuventul
Culte No. 232 ne spune c t astadi dup6 art 6 din citata lege ar
esista cinci eauseprincipale al a,cestui ab us. 1) Usurp atiunea s aii-
escesul de putere. 2) Contraventiunea la legile i reglementele
republicei 3) Infractiunea la regulele consecrate prin cam:ST.101e ,
primite in Francia. 4) Atentatul la libertatile,. scutirile gi
ebiceiurile biseiicei Galicane. 5) Ver-ce in reprise sail. ver-ce
procedeil care in esercitiul cultuluf pate compromite siguranta
c3tatenilor.
Dar acestit lege in cea ce privesce interpretarea candnelor
mai 05, nu '0 are aplicatiune. lath, in Aclever ce cetim in Dal-
I oz, opera citita lallo. 248: (Al treilea cas de abus este infractiu-
tn ea regulelor consacrate de cananeleprimite in Francia. Ads-
'tit dispositiune din art. 6 ridicA dificultatl grave in aplicatiune.
'8preaconstatain adev6r, oinfractiunela ace] e amine, trebue
'mai inteid s6 fie cunoscute qi nuraai in urmse se prim6sol
sputerea de ale interpreta. Or este adev6rat a zice cI cea mai
'mare parte din articolele orga.nice presupun acastl cunolting"
<si acOsta competintl din partea membrilor consilmlui de Stat,
'en tate acestea, ntrli s'ar puteaincredinta interpretarea acelor
t artier)] e fora nisi o primej die. De aceia nu credem ca ast-fel ar
'fi fest cugetul legiuiterului din anul X).

www.dacoromanica.ro
 itteURSUL 1J. S. CALISTRAT 59

Ceva mai mult, suspendarea provisorie din functiunile sa-

cerdotale nici nu 'Ate se dea loc la apelul comme d' abus, Dan
No. 236 comb. cu No. 703 pentru archierei.
In Romania base nu esista vre-o lege analoga cu legea
Frances din anul X, mar sus eitatit, i nici nu p6te se egiste
Antic. Ora In care biserica dominants dupe constitutiune este
aceea de r6saritl biserica ce nu a putut provoca vre-o data o
asemenea lege, pentru ca nu s'a recunoscut nicT o data ea o
putere in stat, spre a sie ivi, nece,sitatea de a se inchea pragma-
tice sau concordate intre ea qi statul roman.
Prin urmare data na este permis pentru interpretarea le-
gilor noastre civic s6 recurgem ate o data la jurisprudenta
qi altor ter'. civilisate din causa analogies ce ar esista intre
legile for cu ale noastre, in materie bisericeaseI trebue ss
ettutitin solutiunea de care avem nevoer mime ininvetImin-
tele- bisericei noastre de orient qi in jurisprudenta patriei
n6stre.
Ss esaminrim Ur care a fost legislatiunea Ord nostre
inainte de legile esistente, cum ea a fost interpretata, precum
i care sunt legile cene guverna astitcli i care este jurispru-
denta stabilitA.
Nu este aci locul, i nu 'rai voitt permits, a face teoria fi-
losoficI a religiunei creltine, destul este sa ne amintirn ca
biserica de resririt s'a tinut strict in limitale .trase Inca de
marele imperat Constantin, carele, precum este cunoscut,
este eel d'anteiii imperat care a imbrItiat creltinismul, i
care a dat cea mai prefects definitiune relatiunilor ce trebue
ss esiste intre autoritatea bisericecsc& i puterea laica.
Adst& definitiune o gasira in opera lui Eusevie gpisco-
pul Chesariei din Palestina.
Acest episcop, care a fost unul din cei mai invetati did e-
poca lui Constantin, in capitolul XXIV ) cartea IV, din a pa-
tra sa cuventare despre viata lui Constantin eel mare) inti-
tulat : ,,Quod externarum rerum quasi episcopum quendam
se esse professus est," ne arata ea iruperatul Constantin a-,
flAndu-se in mijlocul episcopilor adunati de el, intre ,eare se

www.dacoromanica.ro
 260 RECURSUL P. S. CALISTRAT

afla i Eusevie, le-a adresat aceste cuvinte : Vos intra ec-

clesiam, ego extra ecclesiam Deo episcopus constitutus sum.
(VezI i Vladimir Guettee histoire de l'Oglise vol. III. pag. 68.
Din aceste cuvinte ale lui Constantin resulta ca El a prts-
trat pentru sine dreptul de inalta pr,eveghere asupra aface-
rilor exterioare ale, bisericei, iar tot ce privete dogmele i
afacerile spirituale le-a incredintat sinodelor i episcopilorz
ca. uniT ce trebuie sit compuna autoritatea interioaril biseri-
ceascit.
De principiile acestea ale mareluT imperat, earl creel bi-
sericeT o positiune modesty fata on autoritatea laicit, de aceste
principiT, clic, inspirata biserica, de fiisArit a strribAtut 15 se-
cole IAA in zilele ndstre pastrand pe de o parte ne atinsa
credinta, iar pe de alta respectand de a pururea suprematia
puterel laice, proclamatit atat de Mantuitor, carele, dupe
cum ne arata Santa Evanghelie dupe MateT, Cap. 22 21 a
dis r Dati Cesarului cele ce sunt ale Cesarului i lux D-zeti
cele ce sunt ale lni Dumnezeit." cat i de Apostolic seT, intre
cars Apostolul Pavel 1n epistola sa catre Romani, Cap. 13
2 a 4is : (Tot sufletul a, se sapuna autoritatilor celor naai
inalte,. Iar Apostolul Petru in inteia sa epistola generala,
Cap. 2 13 15 a clis: (Deci supunli-ve la tita, ordinea,
tomendsca pentru Domnul; ori imperatului, ca celul mai
epresus ; ori guvernatorilor, ca celor trimi0 de el spre pe-
tdepsirea facatorilor de rele i spre lauda facatorilor de
(bine caci aa, este voia lui Dumnecleit."
Ilustlttl p-uizot, in opera sa Histoire de la civilisation en
France depuis la chute de 1' empire Romain, lectiunea a treia,
vorbina despre varietatea principiflor i formelor societatei
religiose in Europa, i despre clasificarea diverselor sisteme,
1) in privinta raporturilor biseticei ctt Statul, i al 2) in pri-
vinta constituireT interne a bisericei, ne da dovada cea mar
eclatanta despre veracitatea afirmatiunilor nostre, relative
la doctrina profesata de biserica de rasarit Inca de la suirea
cretinismului pe tron cu irop6ratul Constantin i pea astaqx.
In adever, dupe ce eminentul profesor face teoria diferi-

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL 1. S. CALISTRAT 261

telor sisteme religiose, ne arata cum biserica de resarit a

remas fide vechilor traditiuni, i pentru ce biserica ro-
mans a fost nevoita a nu tine seamy de ele. Causa care
a silit biserica occidentului a Ai peste atributhmile de-
finite de imp6ratii creqtini, a fost invasiunea barbarilor dupe
caderea imperialui roman atunci tend clerul se simtea
mai forte, pentru ca poseda in sinul s6A o mare parte
din inteligenta, tore!.
Ast-fel caslend imperiul, principilor investiti cu porfira
ate Iuccedat regi imbracati In blanuri, gi biserica nu nu-
mai ca nu a avut pentru aceqti noi veniti aceiao consi-
deratiune ci acelW respect, dar a fost Inca nevoita, spre
a lupta contra barbariell lor, se intinda cat mai mult re-
sortul putere! spirituale. Esaltatiunea sentimentului religios
al pop6relor a fost mijlocul de actiune si de aparare a bi-
..-sericet occidentale ; de ad, dar, a decurs pretentiunile de
suveranitate ale biserece! romane Inca din secolul al V.
In orient din contra de qi imperiul a trait 12 secole in
decade* continua, biserica nu a pretins nic! odata a a-
junge la suveranitate. Biserica greaca a ramas fata cu im-
peratii orientului, mai in aceiai positiune modesta, in care
se afla biserica romans sub imperatif roman!; cu alte cu-
vinte, biserica de resarit, dupe cum mai sus am spus deja,
s'a marginit in limitele trase de marele imp6rat creltin, a-
plicand canOnele conform traditiunilor orientale.
ET bine, traclitiunile acestga ale bisericel orientale a fost
respectate si aplicate in Ora n6stra atat de biserica cat qi
de puterea civila i pone la recursul cue fata al TeofilieT sale
parintele CalistratBarladeantl, nu esista la a mea cunoscinta,
esemPu in Romania sii, se fi &cut vre data apel de un pre-
lat al bisericei la judecatorif civili contra judecittilor de
discipline bisericesca, judecati de o ordine cu total interi-
Ora. Din partea cleruluf inferior avem asemenea esemple,
dupe can vom vedea mai in urma.
i in adev6r, Inainte de reguIamentul organic, norma
dupe care se efectuati nesce asemenea judecati era, can6nele

www.dacoromanica.ro
262 RECURSUL P. S. CALISTRAT

bisericei i trad4iunea, earl all fost tot-d'auna respectate in

aplicaciunea lox'. de guvernul Ord. Dovadit despie adsta
ne este jurisprudenIa din acele timpuri consacrata de bi-
serica in deacord cu guvernul.
Am cautat in archivele autoritMilor nostre bisericesci
am gasit in pxchiva mitropoliei din Bucuresci o condica pe
anii 1668-1820 numitit condicii, sAnta, in care aunt trecute
diferite hotiirari in materie de discipline biseridscl, din cars
resultit ea afacerile inferiore a le bisericei an fost de-a pu-
rurea judecate de autoritafle bisericesci, in presinta celor
mai lualti demnitari civil ai Ore! ; ast-fel gashm la pagina
17 a acestei condice o hotarare din anul 1679 Aprilie 15,
prin care se reinstal6g, la mitropolia Ungro-Vlachiei fostul
mitropolit Teodosie, scos din acesta mitropolie pe timpul lui
Grigoralcu Vodl, ; acesta hottirlre are drmatarea coprindere :
T6ta actiunea gi actul, ce pare a avea caracterul cuviintel gi al
drepta-te; gi mai ales actiunile spirituale gi hotarttrile, ce se fae din
ordinul tronului ecumenic, in diferite iocuri, trebue sg, fie inscrise gi
inserate in condicele eclesiastiee locale, spre a fi pentru. trebuinta
iimpurilor, DupA cum s'a intamplat, gi acum, a fost, ca noT se fim
tiamigi din partea intru tot Prea Sautitului gi prea inteleptului Pa-
triarh ecumenic, D. _D. Dionisie, gi a SAntului Sinod al archierilor
eel& de Maga, dansul, prin. gramate sinodale, uncle ge dispune gi
se determine causa, pentru care am fost trgmigi, in urmarea recla-
mei gi a cererei D. Teodosie, celui scos din mitropolia acesta_a
Ungru-Vlachiei pre timpul domniei luT Grigoragcu VodA, pentru
ca sit stadiAm judecata pentru tronul acestei Eparchil a Ungro-
Vlachiei, dintre actualul el metropolit Varlaam gi eel scos din densa
D. Teodosie. i intamplandu-se se se face adunare inaintea prea
luminatului, prea mKritului gi iubitornlui de Dumne4eu gi cel mai
crestin Domn si Voevod al tote Ungro-Vlachiei D. D. Total er-
ban Cantacuzin Voevod, si inaintea prea onorqilor boerl 41, Terel
s't aT Domniei acestial si a Episcopilor sufragani al ,Metropoliet a-
testia a UngroNlachiei gi a altor archierei distil* din diferite
OA, earl traiesc aidT, gi a fost ca f?aiTi presentat in adunarea acesta
a divanulut domnesc ambit stand in picibre, Varlaam si D.
Teodosie; gi radicand D. Teodosie pricina acesta inaitntea nostra,
not, conform ordinulul tronttlui ecumenic) am adus de NA condica
sAntii a Metropoliei acegtia a Ungro-Vlachiel gi am cautat, dace
se art culpe scrise in contra D. Teodosie, pentru care s'a cate-

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CALTSTRAT 263

risit atunci gi s'a scos din tronul Metropoliel, gi afland ere-care

culpe ti in condicA gi afar's,* de condica 1ntr'o hartier le am cer-
cetat gi am intrebat pe Varlaam, daca'pete sa presinte inculpg-
tori gi martorT aT culpelor acelora fn contra-D. Teodosie, gi a de-
clarat insugI Varlaam cu gura sa, ca rda inculpgtor Bunt gi nicT
gtiu_martort pentru acesta, gi nia nu cunose, culpabil fn ast-fel do
culpe pe D. Teodosie; acesta, numal -gtiu, ca, D. Teodosie a fost
scos din tron cu sila, gi ea fiind atunci Episcop de Rimnicl am
foot influentat de Domnitorul de atunci ca se me stramut fn tronul
Ungro-Vlachiet, gi m'am opus infricogarilor Domnitorului ca se nu
fac o arbitrarietate ea acesta, dupg, cum e eunos8ut titterer, 1 s'a
chirotonisit metropolitu la metropolis, Rasta, un Dionisie, egumen
al mongstirei Santa Treimi; apor dupe mertea acestuia, Magi fiind
silit de catre Domnitor, gi am fost judecat, cA.nu va fi gregala acesta
ca cea dantehlk am primit stramutarea acesta Ia tron, gi fiind acum
la judecata, me supun la tot, ce se va gAsi de cuviinta gi aga 401 am
hotArit cu voia gi porunca Intru tot Prea Santitulut Patriarh gi in
puterea gramatel sinodale, a D. Teodosie, ca cel ce s'a aflat inocent
neavand nisi inculpatori, nici marturi pentru aceste, se ailA iarAgi
tronul Ungro-Vlachiei, pentru care s'a chirotonisit legal, gi sa i se
dea semnul 'Astoria, adica paternal gi sa se recunesca de acum
iarati metropolit legitim gi VlAdicg a Eparchiei Ungro-Vlachia, con-,
form gramatelor patriahale gi sinodale, iar Varlaam, ca cel ce s'a
strAmutatla acest tron pe de-o parte din nesciinfa, iar pe de alta de
sila, dupe mortea lui Dionisie, ca-eel ce a marturisit adeverul gi ino-
centa D -Iui Teodosie, gi ca eel ce s'a cenvins cu bung credinta de
ace to hotgartre, gi a cerut c6ndescendeta S. Sinod, sa fie dea de-
partat din tronul metropoliei Ungro-Vlachiei gi de veniturile ei gi sa
rismang in pace g in linisce. i aga regulandu-se acesta tausg, gi ju-
decata, spa scris presentul act in sluts condica a metropoliei acestea
spre sciinta. In anal. 1679 Aprilie 15, indictionul II.
f Horde Logofet al Biserici celei Mari, persona easarhicet fi representat al
Intru tot Prea Santului, loan Carnotillis
Smeritul Metropolit al Mirelor Eugenie, Coecsarchn
t Smeritul Metropolit al Dristei. Metodie. Ailindu-me faid ama subsemnat.
De asemenea la pagina 27 verso, Osim o hotarAre din
anul 1705, prin care Ilarion fos"tul Episcop al Ramnicula,
a fost gi caterisit de t(sta ac iunea i ordinea archier6s-
eil, gi deptrtat de la gilts, Episcopie. La judecata acesta,
care s'a petrecut pe timpul la Ion Constantin Basarab Voe-
vod, ait mud iardqi parte numai membrif inalti a1 clerulul.
Hotiirarea,adsta are urmatorea coprindere

www.dacoromanica.ro
 64 RECURSUL P. S. CALISTRAT.

Dositei cu raiia lui Dunine4eu Patriarh a2 &Mei cetellt a Ierusalimuluf gi-

a tad Pa2estina.

Fund ca Ilarion, fostul Episcop al R8mnicului a qui In mai

multe culpe, din ordinul prea Ingltatului of preg, blanduluT, Domn
of Voevod al totes Ungro-Vlachit D. D. loan. Constantin Basarab
Voevod start intrunit la modestia nSstra Prea-Sgatitul Metropolit al
tingro-Vlachiei D. Teodosie pi ceT-Palci Metropoliti, se se aflaii aid,
D. Teodosie al TIrnovei, al Adrianopolel D. Climent, al Sofia D.
Aucsentie, al Ierapolei D. Mata, gi Archiepiscopul Pogonianiei D.
Eutimiey i presentandu-se, In adunarea acesta Ilarion, Episcopul
de Thimnic cel In laturat, sail pus de fatit culpele lui of s'art de-
mostrat, pre care oi el cu gura lui le-a mgrturisit. Inteig., el a
consimtit of adoratorii Papl au construct bisericg, chiar In oraoul
BOmnic. Al doilea, la mormintele ortodocoilor, care se afig in kiln-
ta bisericg a Episcopiei, a consimtit of a-cloratorit Papa all in-
gropat cadavruri de papistaoi, adecg, cadavruri de eretici gi schis-
matici. treilea, a britut pre trn monach gi i-a dat lui pang la,
800 de bete. Al patrulea, pre femeia tinui birbat, pro care pg-
rintii ci an mgritaeo dupg lege, Intrebuintilnd arbitrariul of mai
ales patima i interesul, a Cununat'o cu alt bgrbat, of a Incurajat la
argtare concubinajul. Al indica, se dpune oi propriului set me-
tropolit, staritul 1u1, oi neingrijesce de administratia turmei, oi
pe'crttuit In multe of In marl p6cate, carol_ fiind cunoscute este de
prisos ale enumera. Aceste Hind, ast-fel, pentru cuventul,,, ca cul-
pele lui start pre fattb In contra canonelor, In contra legilor poli-
tice, chiar In contra sanfa scripture osi in contra traditiuna bise-
ricesci, flptuitorii unor asemenea fapte din diferite timpurl s'at
caterisit oi de preotie s'ati departat ; (de aceia) s'a judecat of s'a
hotgrat cu socotintg comung, adicg a modestia nostre of a Prea
santitilor Archierel, allgtori de lap, fratilor nootri celor prea iu-
bitT In sf. Spirit oi coliturgisitoril nootri, ca acesta, fostul Episcop
al 11(imnicului Ilarion, sit fie lipsit gi caterisit de Ma, actiunea gi
ordinea archieroscg, gi deptirtat de la santa Episcopie a Ramnicu-
lig mai sus numitg, of el s, fie of s se numescg din orp, acesta
pang la cea de pe urmg, rgsuflare Ilarion monahul, of sg, se aoeze
intro mon.abil simpli, of nicl nume n'ci onore de arhiereg sit nu
aibg, sat eel putin de preot, ci sg fie of s6 se clicg monah i nimic
mai mull. Cu permissiunea oi din ordinul Prea piosului of prea ingi-
tatului Domnitor, D. Teodosie, propriul Mitropolit al Ungro-Vla-
chic; ea, aibg dsepling putere cu santul Sinod al Prea santilor
Archierel maitionati sg, alega, oi sit chirotonisescg, alt Episcop la
sante, Episcopie a Romnicului, citata, ale; dupg santele of divineie

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CALISTRAT 265

canone, bilrbat onorabil i demn de turma archieresa. Pentru\care

i gramata acesta s'a scris i subsris in Bucurescl 1705 Luna Martie.
f Al lerusalimului, Dositel
f Fost at Tdrnooului, Teodosie
f Fost at Adrianopoler Climent
f Al Ieropoler, Matey, manor.
f Al Pogoniania, Entimie
f Inc /died Teodosie
A venit regulamentul organic 5i prin texte de lege a
recunoscut starea de mai 'nainte in acestil, materie -; ast-
fel regulamentul organic de dincolo de Milcov fn art 298
(lice cit mitropolitul i episcopiT eparchicti singuri vor a-
77
vea in decasteriele for putere de a judeca despre t6te
pricinile bisericesci >3i duhovnicescT." Regulamentul or-
ganic de dinc6ce de Milcov d drept mitropolitulul de a
,judeca chiar pe clericii earl se amestecati in afacerile laice ;
6tkin a &ver cum se rostesce art. 364: CAnd vre unul din
,partea clirosului bisericesc. se va amesteca la lucrurile care
'privesc numal ocarmuirea Donanului pricinuind, prin aces-
orb tulburare la linktea i buna oranduialk a publicului, or
va intra in ciiutare de pricini care privesc la judecktoriile
rpoliticesci, precum i and va coca pravilele si
acestul principat, orl nu se va purta cu bunk bran-
duialft dupa, al seit caracter, atunci Logofkul pricinilor
77
bisericeBei va face cunoscut Domnului pe aceia, qi va
cere ca sk se dea vinovatul in cercetarea pitrintelni mi-
tropolit, faik aflandu-se gi marele logofet sere a se ju-
deca 5i a '51 lua elicluta pedepsk. De uncle resultk cii, pen-
tru abaterile bisericesci nici ck se putea pune in indoialit
esclusiva competintil a mitropolitului.
A venit legea organic& a Curler de Casatie 9i in articolul
2 eetim c?i, : tribunalele bisericesci earl acIT esercitit In fapt
6re-care atribufuni iii materie de cilsktorie, Bunt asemenea
supuse jurisdictiund Curter de Casatie,. qi en t6te acestea,
77

adstk Inalt& Curte nix l'a aplicat nici o data ; dovadk juris-
prudeata sa constant., a se vedea decisiunile No. 26 din
21 lanuarid, No. 70 din 3 Martie, No. 265 din 15 Octombre 5i
296 din 25Octombre, t6te aceste de! 'dun; ai i fost date in anul

www.dacoromanica.ro
266 RECURSUL P. S. CALISTRAT.

1865. Etilmotivelepe care se fundezit Curtea spre a respingc

aceste recursurt Voitt Ceti decisiunea din urm care repro-
duce idea ce a kominat in toate aceste decisiunt
Curtea
Avend in vedere art. 2 legea acestei Curti.
t Considerand ca acest articol enuncia, tote trebunalele terei
care aunt supuse juridictiunei Curter de Casatie, intre care-
prin all. 2 se mun6rit i tribunalele bisericeset care eser-
eita jn fapt oare -earl atributiuni in materie de ettsiitorie.
',Consider And insa ca de i nu se poate tag ,duiin puterea
acestui articoT juridictiunea Curter de C-asatiune asupra tri-
17

bunalelor bisericesct judechnd in sus 4isele materit dar

75
chipul si limitele aceste juridictiuni urmaii a se determina
de legiuitor cAnd a vent s t legiuiaseg, despre competinta
elute): Cu atributiunt de Casatiuney precum a facut pentru
tribunalele chile i militare.
Considerand ca prin. art. 361egiuitorul insiet bu anad--
,,nuntul, chiar in materie civila, casurile numai in care be
,,p6te ataca o hotdrire in Casatiune, marginindu -le in cea
ce privesce hotitririle tribunalelor militare, numai la dour,
qi anume, 1) necompetinta 2) abus de putere 1).
7) Considerand eg, dam legiuitorul in materie military ce

cede eu totul in domeniul public a limitat competinta nu-

If mai la dour casurt apoi in materie bisericeascti, nu se pot

ataca llotriririle de divorciti de cat pentru esces de putere

si necompetintii.
7)
Considerand ca escesul de putere, in materie de asN,-
tonie, dupa intelesul rostirei art. 36 citat maiisus, este acela
',and tribunalele bisericesa '0 ar insuc a cereeta casuri cu
totul streine de.atributille lor.
Astitcli dupii art. 75 ei a6 codul de justitie military atat eel din 1873 att gi
dupa oel din 1881 art. t74 gi urmiltdri, un num& restrane da condamnati de tri-
bunalele militare pot face recurs- in Casatie qi numai pentru necompetinpi, iar pen-
tru mewl de putere numai prin interventiunea ministerultffjuatitiei conform- arta-
443 prod. cod. penal ordinar, dupii cum prevede art.,76 din codicele justitiei mili-
tare din 1881, ci,pedepsele ce pronuntii In mod definitiv tribunalele militare an
aunt pedepde spirituals ca aeelea ce pronunti, tribunalele bisericescIl ci pedepde
privative de libertate, degradare gi chiar pedepea ru meorte.

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CALiSTRAT 261

77
ColasiderAnd clt hotitrirea atiteatit in Casatie fiind in o
materie supus& competintei bisericesci, pentru cs prin ea
I, se statu6z& numai asupra casului crusniciei, prin urmare
nu se vede cs esistA escesul de putere in modal prev6zut
de lege.
Pentru aceste motive in unire cu conclusiile procurorn1
17

general, respinge etc."

Articolul acesta din legea nastra organics a Post abro-
gat prin art. 216 din codul civil, care cu mutt euvent a Su-
pus judecarea proceselor de divorcit'i jurisdictiunei tribuna-
lelor civile dupg, cum am constatat acesta in discursul nos-
tam de deschidere pe anul corent.
D6rI mai este articolul 36 din legea nostrd organics, care
pin aliniatul 2 deschide calea casatiunei chiar in contra ac-
telor judee&toresci nedesaverqite care ar coprinde un esces
de putere sail ar fi &cute f&rs competinta. Azn slis, i nu 'm1
permit a mai repeta aci, cg, de Ere -ce nu cred c& afacerile
de degoiplinI bisericeascit pot fi diferite judecittorilor civili,
apol nici art. 36 nu poate set deschida recurentului calea ca-
satiunei.
Dna, am presupune ins& pentru, Un moment cit acest&
Curte ar fi competenta, se nasce Intrebarea, pate recuentul
sa invace acest articol In fata jurisprudentei stability de a-
cesfitsuprem& Curte Inc& de mai multi ani.? eveditent ea nu.
C rtea de Casatiune la not ca i in Francia a stabilit c& art.
36 aliniatul 2 sus chat trebue combinat cu art. 41 din aceiai
lege, dupe care numai Ministrul justitiei adresindu-se prin
organul Proeurorelui General sail d'a dreptul ciitre ac6stA
Cu to pate cere anularea unor acte, fie si nedesavaqite, care
ar confine In sine escesuri de putere de naturA a, aduce o
perturbatiune gray& in mersul constitutional al mecanismu-
la! Statului, e&ci este de o necesitate imediat&-de a se resta-
bili equilibrul social sdruncinat prin nesce asemenea escese
de putere.
In materie penal& limit art. 41 numai are nici o Important&
de clnd a fost inloeuit ca art. 443 din proc. cod. penal, care

www.dacoromanica.ro
268 RECURSUL P. S. CALISTRAT

sung, ast-fel : and dupe o ordine formal& a Ministerulul jus-

titieT cittre Ministerul public al Curter de Casatiune, acesta
va denunta la sectiunea criminala acte judecAtoresci, deci-
siuni sail sentinte contraril legel, ele vor putea fi anulate i
autoril for urnatiritil data cere casul, dupe Cap. III de la
titlu IV al acestel cArti." (VezI decisia No. 500/70.
Din aceste patine cuvinte results cg, dupe legea Curter de
Casatie recursul acesta este inadmisibil.
SA discutAm in fine cestiunea si din punctul de vedere
constitutional si a legei organice a santului Sinod,
Alum legiuitorului cormtituant din 66 la nor ca si la
greci a fost, dupa cum se stie, constitutia Belgiei. In acesta
constitutiune nu gAsim nici o dispositiune care sit ne eon-
ducA in studiul nostru, pentru eft legiuitorul belgian, dupg,
ee prin art. 14 din constitutia sa proclamA libertatea de cony-
tiintA si libertatea cultelor, prin art. 16 prohibA statulul veri-
ce interventiune in afacerile bisericel, ne proclamand niel o
religiune de stat, de vreme ce legiuitorul nostru din contra
a proclamat o religiune de stat. Norma dar dupa care s'a
condus legiuitorul nostru constitutional in privinta religiuneY
a fost canonele si traditiunile respectate i aplicate de Mi-
tropolitii -Ore dupa timpurY, intre care a fost un Teoctist,
un DositeY, un Varlaam, un Filaret, un Grigorie, un Venea-
mini care aid fost marit dascAli si facia aT religiuneT ortodoc-
se de rAsarit, dupa cum IT a numit eminentul raportor al le-
gel organice a SinoduluT din Camera din 1872.
Ast-fel prin art. 21 legiuitorul nos'ru duo ce proclamA
mar Intel" libertatea constiintei, acest mare principiti al so-
cietAtilor moderne i garantdzit libertatea tutulor cultelor, a-
poT declarA de religiune dominantA a statuluT roman religia
ortodoxA de rAsitrit ; imediat dupa acesta proclamA neatar-
narea bisericeT ortodoxe romlane de very -ce chiriarehie strA-
inA, i ordonA ca afacerile acesteY bisericI spirituale canonice
i disciplinare sa se reguleze de o singurA autoritate sinodalA
centrals conform uneT legi speciale.
Din aceste dispositiuni reese ca constitufunea mistrg, a fit-

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CALIStRAT 269

cut o deosibire intre religiune Ili cult, eta' in privinta reli-

giund a proclamat libertatea consciintel ,iar in privinta cul-
tului a primit ca toate cultele cunoscute, care nu ating or-
dinea public( qi bunele moraturi, st se bucure de o egall
protect-nine a legilor noastre ; ast-fel ca putem zice cit relit
g,iiinea este Ebert iar cultu nu, qi vice-versa et religiunea
nu este protegiatt, iar cultul da, intru cat esercitiul lui nu
atinge ordinea public(.
Motivul aces for distinctiuni se esplicit uor ; in adever le-
giuitorul constitutiunei noastre considerand cii religiunea nu
este de cat legtmintul intre om i Dumnecleire, a ordonat ca
fie-care om in Romania, st fie liber sit aiba veri-ce religiune
va voi, sail st nu aibt nici una, fart ca Statul sit p6tit eser-
cita vre-un control in adeastit privinta, iar in ceea-ce con-
cerne cultul, constitutiunea a dat statulul, un drept de pni-
veghere, un drept de natura a pune stav,ilt milcarilor care
din causa certelor dogmatice, ce s'ar putea ivi intre diferitele
culte, mai cu seamil intr'o tart libel% ca a ndstrii, care a pro-
clamat libertatea cultelor, ar putea pune in primejdie armo-
nia politica 'a statului, precum i de a infrina veri -ce pas al
bisericei care sub mantia religiunea ar atinge ordinea publi-
et i liniscea cetatenilor.
Din cele pent aci espuse result(); ca -pactul nostril funda-
mental a conservat statulul un drept de politle esteriort, pre-
cum it numesc toti comentatorii, (vezi fast3icula III din stu-
diele constitutionale ale d-lui Meitani), fart nici un amestec
in afacerile interioare ale bisericei pe care le a incredintat
Sinodului.
Legea Sinodului din 1872 prin articolul 12 dice ca Bantu'
Sinod al bisericei autocefale ortodoxe romane va statua asu-
pra tuturor afacerilor spirituale, disciplinare i judiciare cu-
rat bisericesci, in conformitate cu santele canoane a santei
biserici ortodoxe de rlistrit, i sentintele sale A vor esecuta
conform articolului 15 de insuo acest Sinod intrircat pedep-
3ele coprinse intr'ensele vor fi disciplinarif qi de un ordin cu
rat religios.

www.dacoromanica.ro
 270 RECURSUL P. S. CALISTRAT

Afar departe art. 16 prevede di mitropolitii,

, episcopii
eparhiotil kii arhiereii titulari cari, dupli art 9 fae( toti
parte din Sinod, pentru abaterile bisericescI vor fi. jude-
cati de cure santul Sinod, iar pentru delictele ordinare qi
politice se vor judeca de catre 'mita Curte de Casatie qi de
justitie.
Din dispositiunile acestui articol 16 resulta di legiuitorul
a crest in favorea membrilor Sinodului doua jurisdictiuni
speciale, una este santul Sinod pentru abaterile bisericesci,
a doua curtea de Casatie pentru delictele comune lipolitice.
Am esaminat desbaterile Caraerei din 1872 ea A ved data
legiuitorul a inteles sa dea vre o garantie mai mare justitia-
bililor de santul Sinod, qi m'am convins ea in tees, ce pri-
vesce judecarea abaterilor bisericeseil nu a &cut otiectul
nici unei discutiuni, tot ce s'a discutat a Post competenta ce
s'a dat Curtei d Casatie de a judeca d'a dreptul pe membrii
SinoduluT pentru delictele de drept comun i politice. Eta in
adever ce cetese in Monitorul oficial No. 274 din 12 Decem-
bre 1872, edinta adunarei deputatilor din 30 Noembre pag.
1475-1476.
,Se eitesee art. 17 devenit 16.
DD. B. Pogor. P6te cil, nu am audit bine lectura, acestui
,articol ddra mi se pare cit printiansul se constitue pentru
eaceastri class a societi4ei nostre un fel de tribunale estra-
fordinare, cad, dupe cum am putut audi, mi se pare di in
' acest articol se dice c6,, pentru delicte civile sa se judece
'de Curtea de Casatiune. Ac6sta mi se pare cg este in con-
etra constitutiunel mistre, End ca ell cred at acestI class
tde oamenT, intru cat sunt ca preoti, at tribunalnl for care
a este Sinodul ; i intro cat stint ca cetateni, trebue cred, ei
efie suptiO la legile comune ale tutulor celor-l'alti cetateni.
ePrin unman, ma fiind, m voi srt fac un-amendament prin
team s cer sit se t6rg,l, acest tribunal, care dupa mine ar
eli tar contra Constitutiunir nostre.
NEta, d-lor, amendamentul ce propun :
ePropun, suprimarea aliniatului al doilea al inteiii diu
tart. 17 devenit 16.

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CALISTRAT 271

(D.
D. I. Agarid. D-lor, observatiunile d-lui Pogor nu ml se
par fundate. D-sa dice ca se institue un tribunal excep-
etionale pentru a judeca pe capiT bisericeT, pe cAnd es trebue
(sit, fie judecap numal de Sinod.. z.
eD. B. Pogor. Nu ati Inteles- team spus. Am spus el pen-
etru gresell in materie biseric6sca, e1 ati tribunalul for le-
,g,itim, care este Sinodul ; erii, pentru casurile ordinare sunt
etribunalele prescrise de legile n6stre ; prin urmare,- nu as
voi ca prin acest articol sit se institue tribunale speciale pen-
etru a tagnatt de oameni;_
eD. 1. Agaria. Cum vedeti, d. Pogor dice el Alitropolitil
ei episcopii pentru fapte cart es din atributul religiunel, sa
toe trimeatit la judele de instructiune. D-v6strit, pane in mo-
ementul acesta, dicetT ca capil bisericeY trebue s aiba, tin
4prestigiii, i, cand clic6m noT ca elsunt ministriT biserieer,
ed-v6stre ne dicdtl : stint mai 111111t de cat ministriT, sunt
eprincita bisericei i chiar d. Pogor, dacit nu m6 ingel, 't -a
opus' pe o tr6ptit maT fnalta, eats a dig, sunt maT sus de cat
eministriT.
eD. 13. Pogor. in sfera religiosa.
eD. I. Agaria. Eu sustin sti, stint ministri. ET bine, uncle
'se judecA ministra Statulul pentru fapte de acele pentru
'care d. Pogor dice ca acesti prelatx trebue sa m4rgri,Inain-
etea trebunalelor ordinare ? La Curtea de Casatiune....
* Voct. Nu, Nu 1 (sgomot).
*D. I. .41gaPict. D-lor, eA cat pentru mine nu me pot um
teu .sistem-ul propus de d. Pogor, Fti cer ca aeesti minitrii
cad biserice sit fie puss pe aceasi tr6pta, Cu cei-]'alts ministri.
(D. G. Kilu. D-lor deputati, onor d. Pogor, prin amen-
damentul ce a propus, a sulevat o cestinne de constitutiona-
elitatea sail ne constitutionalitatea logei tie favi,. D. Agarici
ea combatut amenclarnentut d-luT Pogor, insa nu pe tkramul
ecanstitu.tionalitateT, ci pentru motivul pe care d--v6stra l'atT
eauzit, adica, pentru motivul 06, Metropolis si Episcopii att
trebuint6, pentru preatigiul de care trebue sit se bucure, sit
fie judecati de alte tribunate de cat de tribunalele ordinare

www.dacoromanica.ro
 272 RECURSUL P. S. CALISTRAD

ewe judee pe top eet4enii. Ast-fer ea Cu aedstrt nu a r6s-

. epumE; d. Agarid la preocupatiunea d-lui Pogor.
In adev6r, D. Pogor prin cele sustinute de D-sa ne do-
evedesce cii, are un mare respect, pe care stmtera dator" sit 'l
cavern top pentru Constitutiunea nostrA, '1 fac omagiele
trade pentru ace,ta Sit 'mY permita insa D-sa, ca ell care
'suet de opiniune contrariti en D -sa in acdstrt privinO, sa '1
tdovedesc cti, nu se jignesce ir,ttru nimic prin articolul ce fi-
tgurdzil in proiectul guvernului principiul cel mare consa-
ecrat de Constitutiunea nostrO, acela ea nimeni sa nu fie sus-
etras de la firescii lul judeeittorl.
'Se vedem de ce este vorba aci, D-lor. Este vorba de ca.
tsul dud un Mitropolit sail Episcop ar comite un delict i
tar trebui sa fie judecat sere a 'qi primi ped6Psa euvenitA.
tProiectul Ministrulm- desparte aceste delicte in dou6 cote.
tgoril. Inteit", cAnd aceti prelate vor comite delicte, abater"
tbisericesci, vor fi supui jurisdictiunel Sinodului. Iat5, darn
cnuma" de cat o creatiune de un tribunal exceptional. Con -
'tra acestei creatiunl, duprt cum am vNut, D. Pogor nu a prig-
testat nicI de cum.
(D. Pogor. Nu.
D. G. Kitu. Pentru ce nu at" protestat? Pentru a ne-
tgreit D-v6strA, nu putep sustine eft tribunalele civile, corec-
ctionale pot fi competil$ de a apilica pedepse disciplinare
tin materie religi6s1. Va se clica, in privinta ac6sta D-vdstrd,
erecunoseeti necesitatea de a se crea un tribunal eseeptional
epentru Mitropolit" i Episcopi. Apo' data D. Pogor 'recun6te
tCamerei dreptul de a crea pentru anume casurl gi anume
tpersone o jurisdictiune esceptionale, tuft cade D-sa In o
ccontradictiune atat de flagrant6 i nu voesce eel recumiscg,
cacest drept de a crea asemeni tribunale esceptionale pentru
aceleali pers6ne pentru altll naturit de delicte ? Este adeve-
rat, D-lor ca prin un articol al Constitutiunan6stre se prevede
'ca nimeni s6 ma fie surtraY de la jude?,ii,toril s61 firesel ; ne4
aparat floe, Ri se 1ntelege de sine, a aasta trebue s6 fie
cpe -cat timp vre o lege organic4 a -tre' nu institue alte tri-

www.dacoromanica.ro
 hECURSUL P. 5. CALLSTitAt 11S

tbunale esceptionale pentru cutare-stud cutare categorie do

'pers6ne. and nu esista -asemenea leg!, atund neapgrat,
acele pers_one stmt supuse ca top- cetrgenii romkni juridicti-
tune! comune indatg trig ce o lege organics recun6te un
'tribunal exceptional, nu putem dice ca cu acesta s'a fluent
to deviatiune de la principiul consacrat in Constitutiune,
tdovadg e c, chiar Constitutiunea recundsce in materie, de
' delicte politice principiur acesta in privinta MiniOrilor ca
"ei in asemenea delicte s6 nu m6rgg inaintea tribunalelor,
'ordinare, ei inaintea Curtei de casatiune, gi acolo se urm6c4a
to procedure esceptionalg. Aeura dacg acolo se urmec,lg o
'procedure de drept comun sail esceptional, ac6sta este o
tafacere de administrgfune. Dar este destul a se recun6sce
tun tribunal eseeptional. Ei bine, D-lor, tine ne opresce de
to recundsce ca tribunal esceptional Curtea de Casatiune in
'casul de care ne ocupgm no!? Numai Constitutiunea nu ne
Tote opri. Nu cred eg, am &via de la acel mare principiii
' consacrat in Con4titutiune recunoscand tin asemenea tribu-
mai. A !.,. d-lOrr cand nu ar fi treat de lege, i ar veni casul
is6 se judece un Mitropolit sail Episcop, atund numat ar ave,a
edreptate D. Pogor se susting teoria D -sale; darn noi,,suntem
'in momentul de a ne gandi E4 &cern un asemenea tribunal
'esceptional pentru casuri i pers6ne esceptionale.
tEi bine, scum vine cestiunea data este bine sail nu, ca Mi-
ttropolitii i Episcopil, in materie de delicte politice, sL m6rgg.
'inaintea tribunalelor ordinaree-
tEti cred ca pentru, mentinerea prestigiului unor asemenea
tpers6ne i pentru gravitatea cause! lor, s6 fie justitiabiliin-
tnaintea until tribunal de un rang mar inalt, Curtea de Ca-
isatiune, care oferg t6te garantiile prin independenta qi
'lumina ei i care este mg competinte in magistratura nostrg
de,a judece asemenea prelatt
eM6 resum, FA 11.102 a din punctul de vedere al Constituliu-
tnet, own D. Pogor nu- are-dreptate, pentru ca articolul din
'Constitutiune care -dice ea nimeni nu se p6te sustrage de la
tle,gitimii serjudecgtori, nu se aplicg in casul and legea creazil,
3-

www.dacoromanica.ro
 74 RECURS1.1. I. S. dAtrsTaAt

e anume un tribunal ci numai and nu creazi acest tribunal -un-

tde sa mdrga. Iar in cea ce privesce argument-al si ratiunea
(de cuviinta si de prestigin, sunt iarasi de opiniune de a se
primi, pentru ca ar fi ceva nepotrivit de a se lasa sti se judece
tasemenea, persone de tribunale ordinare.
(Stint darg, pentru amendament.
Vocr. Inchiderea discutiuner.
D. .411, Cogdiniceanu. -Comitetul D.v6stril, ,sati mat bine clis,
etre' membri cari stint fatii, nu se pot uni cu opiniunea D-lui
tPogor, si 60, pentru ce: Constitutiunea nu trimite pe tog ce-
etrttenif inaintea trebunalelor ordinare, ddrit dice ca nimeni nu
tpdte fi sustras de la firescii set judeatori. Apo! 0116 acum
+obicinuith judeciitori aT Metropoliplor i Episcopilor, era on
tobst6sea_Adunaret on Inalta Carte, si eti cred en, si d'acum
einainte nu ar putea s6 fie deosebiti de acea juridictiane pri-
4vilegiati, ca sa clic aka. Daca am, da o intindere prea mare a,
ceesteijuridictiuni apoi ar trebui s desfiintain si justitia mi-
tlitara sijuridictiunea acea esceptionalg care este pentru mem-
tbrii Carpi de Casatiune si pentru alp dregatori.
(Eta, ce dice legea Curti de Casatiune : Inalta Curie de Casatie
ti Justitie judeca d'a dreptul parile pornite in contra Mini-
tstrilor si a celor-alti functionari inalp, car! pene acum eran de
tjuridietiunea Inaltei Curti si a &vanillin dolmen,
tEa judeca asemenea pe to inembrii partii judecitto-
tresci i ailVfinisterului public, etc.
(Cum vedeti, d-lor, esisa a justitie esceptionale, si Cons-
ttitutiunea nu a inteles s6 o desfiinteze, ciici seip D-vbstra ca
tai in urma Constitutiunei noi am votat tribunalele militare.
Acurn este un ce care -trebue modificat in redactlimea a-
tcestui articol, i acdsia, objectiune a lost ridicata de onor. d.
tLahovary. Eta cc 44 art. 17 : Metropolitif, Episcopii eparhi-
.op si arhiereii titular, pental abaterile bisericesti., von fi ju-
tdecap de catre Sinod; era pentru delicte civile si politice se
tvor judcea de catre Inalta Curte de Justitie 8,i Casatiune.
tD. Lahovary dice asa: es6 nu se Mica delicte civile, ci
s6 se Mica: pentru delicte ordinare i politice, adicit tot ce e

www.dacoromanica.ro
 2
AtCURSUL P. S. tALTSTAAI4 2/5
qvin(1.,:tot ce e crimit se cuvine se-se duca. inaintea Inaltei Curtit
de Casatiune, era pentru nisce eontraventiuni 6re-cari,
eb era cand MetropolitulsatiEpiscopul nu s'ar supune dis-
epositiunilor municipale, pent ru acestea se se ducrt inaintea tri-
ebunalelor ordinare. Asa dar se punem: pentru delictele ordi-
enare i politice..
< Poet. Da, da.

eSe cere inchiderea discutiunit, si se primesce.

'Se pune la vot' ameudaanentul D-lui Pogor si se respinge
'Se pune la vot t&ticolul si se primesce.,
Din cuvintele ce s'a pronuntat in Camera resulti, ca Santin
Sinod fiind compus numat de Prelatil bserici, pentru demni-
tatea prestigiulul acestor inalti membri ai cleruluT roman le-
giuitorul a voit, ca eT sit fie judecatl pentru tete abaterile for do
cele maT inalte autorititti judeciitoresci.
Ast -fel find lucrul numat incape indoiala ca nicl Constiuti;
unea, nicT legea organics a santulut Sinod nu all putut se
prevail recursul acesta tanquam air abuse.
In Grecia dupit legea Sinodului, Archiereul condemnat are
recurs d'a dreptul la rege, si daca regele crede cit este cas a s
revisui hotilrarea Sinodulul o trimite tot in judecata acestul
Sinod. Recursul acesta are ratiunea lug( de a fi in Grecia pentru
ca acolo Siaodul se compune numat de 6 EpiscopI intre care si
Mitropolitul AtheneT ca presedinte, ast-fel eh' la revisuirea ho-
t5xttrei sale, dulAordinul regelul invitrt a lua parte si alti Epi-
scopt, cari nu fac parte din Sinod i cari prin urmare nu
aii participat la prima judecare a afacereT.
La noT fuse Gin asemenea recurs arfi imposibil pentru a Si-
nodul se compune de ambit MitropolijI aT V3'reT, de totlEpisco-
pit eparchioti precum si de fop' archierei titulari cari esista in
WA, ast-fel en, suntem autorisa4-1 a crede cs legiuitorul nostru a
inlocuit garantia recursului la rege din legea Eladel prin
compunerea 8inoclului nostru de toti archierei din tern.
Inca un euvent si am terminat.
Am 4is ca din -partea clerulul inferior avem esemplu de un
asemena recurs. In adever in anul 1871 in sedinta de la 29

www.dacoromanica.ro
 2 16 RECURSUI. P. S. aATISTRAT

Septembre ac4stgCurte a judecatplangerea ieromonathului

Panteleimon Caloianu contra reposatului mitropolit Nifon ea-
real condemnase se stea inchis la o miinastire, 1 Curtea prin
decisiunea cu No. 346 'si-a declinat competinta pe cuventul
ca fiind vorba de o afacere disciplinary bisericea,scg, judecata
ei era de comp etenta esclusivg a Sinodului. Etit considerantele
Curter :
Considerand cg dupg art. 3 din Iegea din anu11865, Mitro-
politii qi Episcopii suntjustitiabilipentru delete spirituals ina-
intea Sinodului tore;
Considerand cg casul de fatit nu este un delict de drept co-
mun, ci o dispositiune disciplinarg eclesiasticg, care data ehiar
ar fi in infractiune cu legile spirituale, tousi nu ar fi justi-
tiabilg de Inalta Curte de Casatiune, ci de Sinoaul tere; con-
form ruentionatului articol.
Pentru aceste. motive Curtea In unire cu conclusiile
Procuror general-se declarg necompetinte a juaeca plangerea
ieromonachului Panteleimon Caloianu.,
Pentru cuvintele mai sus espuse, si conform jurisprudence_
stabilite Anal, din annl 1871, cerem ca Inalta Curte sg'si de-
cline competinta de ajudeca recursul arhiereului Calistrat Or-
leanu Barlgudeanu.
Procuror general, Filitti.
D-nu avocat Marzescu a combgtut declinatoriul de compe-
-tenth ridicat de D. Procuror general, sustiind competinta Cur-
ter de Casatiune prin analogie cu ceea ce se petrecea sub
Irnp6rati cretinT, cand, dupg cum resulth din viata santilor
Athanasie i I6n Chrisotomul, acestiEpiscopi find persecutati
de Sindde s'ati plans la Imp6ratul, eft astgai Curtea de Ca-
atie inlocuesce pe aces impgrati, rti astfel aeestg Curte trebue-
se asculte plangerea pgrintelui Calistrat.
Curtea a remas in deliberatiune pen6 a dolukai 25 Februerie
cand a. pronuntat urmgt6rea decisiune:
Curtea,
(Ayala in vedere cy archiereul Calistrat Orleanu Bark-
cddnu prin 'recursul faleut, atacg lucrgrile santului Sinod, a-

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CALISTRAT 277

tlaturate pe langa, recurs, i a mime : 1) actul de acusatiune

-tdin 22 Octombre 1883, subscris de vicarul Mitropolifuhn
tprimat, prin care se arata procedarile Archiereulul Calis-
etrat menite a tncuragia insubordinarea i anarchia tIl bise-
erica, si In generartndreptate contra bisericd, apol ea refu-
tsand archiereul recurent a subscrie ua enciclica, din partea
tSinodultn catre preotime, prin o hotarire a SinoduluT, dare
s'a comunicat prin adresa pre edintelui Sinodalui
(din 20 Ernie, archiereul recurent a fost suspendat din
iserviciul archieriel Ono la sesiunea viitare, cand urm6za
tsii, fie dat in judecata santului Sinod.; 2) adresa preqedin-
tteltnsantului Sinod din 27 Octombre 1883, sub Nr. 8, prin
(care se notifica archiereulni recurent cornpunerea comisiu-
end chiemati al judeca 4
tAvand in vedere ca, prin recursulTfaeut, recurentul sns-
qine ea acele acte ar constitui nit -prigonire anticonstitu0o-
nale i anticanonica, care ar trece peste limitele m6surilor
tde discipline 6clesiastica, 9i motivele ce formul6z1 aunt cii,
(Iucrarile mentionate : 1) coprind esces de putere ; 2) ca ele
(sat facute fare competenta, i 3) a prin ele se alterLa
yin litera i spiritul for can6n,ele sfintel nastre biseriel de
trasarit, care alterare a avut de efect crearea und comisiunT
'sail a until tribunal estraordinar bprit prin art. 104 din
Constitutiune.
tAvand in vedere ca qi in memoriul presentat de avocatul
trecurentultni D. G. Marzescu, se indica ca se ataca lucra-
'rile qi liotaririle santului Sinod in ceea ce privesce pe ar.
tchiereul Calistrat, ca contiand esces de putere, violare de
tConstitutiune i de lege, precum gi alterare in spiritul -i li-
ttera for a canonelor bisericescl de rasitrit, earl candne fiind
tconsfintite prin pactul fundamental qi prin legea din 1872,
t cad, in cas cand ele stint violate, sub controlul 81 censura
tInaltd CurtT de Casatinne i de justitie, care e competenta
ta judeca de ate on antoritatea bisericeasca viol6za ua lege-
tpogitivi, ctlei nid! Constitufunea nicT legea special din
'1872 n'a conferit Sinodulul vre utt priviiegid dgre s's5 dug
ttragt, de la dreptul comun, de la controlul statultg ;

www.dacoromanica.ro
 278 RECURSUL T. S. CALISTRAT

tAvand in vedere cg, e vorba de acte ale santului Sinod

isiivtiqiie de santul Sinod in virtutea atributiunilor judiciare
easupra membrilor bisericesci pentru abateri bisericesci, i
(este a se sci daca/Curtea de Casatiune, sectiunea corectio
nalg,, direia ea detrit a-judeca recursul &cut de archiereul
toalistrat, are competenta de a judeca recursul qi de a casa
tsati anula actele Santuld Sinod ce sau supus recursuIui ;
(Considerand cg, competenta Inaltel Curti de Casatiune i
ede justitie esultit din diferitele dispositiunt ale lege sale
'constitutive din 24 Ianuarie 1861 precum si din leg spe-
ecial promulgate in urmit ;_ c t Curtea de Casatiune nu pOte
avea ug, juridietiune de cat in casurile a nume prev6dute,
.fig, prin legea ei constitutive,, fia prin diferitele legr poste-
(riore, clic; toomai sere a araa cii, juridictiunea Curte de
eCasatiune este limitata, legea constitutive, a Curte de Ca-
csatitme enumera qi indicg, castuile in carT Curtea de Casa-
(Orme qi de justitie are juridictiune ;
.ConsiderAnd ca, in cat privesce decisiunile tribuualelor
tbisericesd, ale consistorielor sari ale SinoduluT, precum sant
cacum organisate prin legea din 19 Decembre 1872, pro-
enuntate in privintayersonela bisericesci pentru abateri bi-
sericesd, Curtea de Casatiune nu p6te avea o juridictiune,
77

fiind-ca, dupg. art. 2 allege! Carta de Casatiune, nu stmt

supuse juridictitinei 011ie de Casatiune hotaririle tribu-
nalelor bisericesci de cat numai i intru cat acele tribunale
)7

77esercitit atributiunt in materie de eitsgtorie (v. art. 2 al le-

gel Curter de Casatiune), de uncle conefusiunea neapitiratcl,
77cEt hotaririle tribunalelor bisericesci in t6te cele altemateii
precum qi pentru abateri bisericesci, nu sunt supuse juri-
77dictiune Curte de Casatiune : cg, necompetenta Curler de
77Casafune in sensul ar6tat era consacrat i prin deeretul
',organic pentru infiintarea unei autoritAp sinodale promul-
gat la 6 Decembre 1864, anume art. 19, din care resultit
cg, hothririle Sinod-ului general in cansele pers6nelor bise-
ricesci, in privinta discipline, sunt difinitive ; ca west de-
l) cret find abrogat prin legea din 19 Decembrie1872, prin

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CALISTRAT 279

77
ac4sta se confirms necompetenta Curter de Casatiune, cat)
din art. 15, 16, 21, 22, 23, ale acestel legi result(); el de-
17cisiunile Santului Sinod date in materiT judiciare religiose,
fie ea ar fi judecat in antaia si ultima instants MitropolitiT,
EpiscopiT, EparchiotirO ArchiereiT titularl pen tru abated bi-
77sericescT, fie ca ar fi judecat in apel apelurile &cute con-
tra decisiunilor consistorielor pronuntate in afacerile de-
nrula curat biseri cesc sunt definitive, nesupuse recursuluT la
77Curtea de Casatiune.
ConsiderAnd e6, in casul and Santul Sinod in esercitiul
11

77
atributiunilorjudiciare, ar pronunta pedep3e care n'ar fi clks-
77
ciOnare qi de un ordin curat religios, totuI decisiunile San-
77
tului Sinod nu pot fi supuse jurisdictiunei Curter de Casa-
tiune conform art. 36 din lcgea CurteT de Casatiune, pen-
') tru motivul ea ar fi esces de putere sail necompetenta fiind-ca
77escesul de putere i necompetenta sunt motive pentru a recur-
ge la Curteade Casatiune contra actelor judecatorese al e ace-
lor tribunals de care se face mentiune prin legea Curter de
Casatiune, nu ins& i in contra decisiunilor sfantuluT Sinod
care sunt sustrase ontrolului CurteT de Casatiune, nu nu-
77maT conform legeT curter de Casatiune, intru cat nu se face
rmentiune, ci ii in virtutea textelor formale ale lege! din
1872 mar ales art. 16
Considerand ca, de altrainted data autoritatea sinodala,
77

cand stataza asupra afacerilor fie spirituale, fie disciplinare

(sail judiciare, trece peste limitele competinteT i violeza le-
egile fundamentale ale societateT civile sat saverqesce acte
econtrarie legilor civile si menite a turbura ordinea publics
eacele acte sari dispositiuni abatute ale Sinodulul nu se pot
eanula prin recurs la Curtea de Casatiune ; ca, sub regimul
elegel din 1872, Decembrie 19, corectivul ce ni'l dell a-
ecesta lege e c6, pe de o parte ministerul cultelor, care asista
era tote deliberarile Santulul Sinod cu vot consultativ, are a
eintrebuinta legitima influents ce trebue 8ii aiba spre a im-
epedica sverlirea din partea santuluT Sinod a unor acte a-
ebatute, nelegale sari menite a turbura orclinea publics, era

www.dacoromanica.ro
 280 RECURSUL F. S. CAUSTRAT

pe d'altit parte, data totuli Santul Sinod va fi saverit acte

tnelegale, unora din acele acte nu se va acorda sanctiunea
-tregalit, care e neaparat cerutt conform art. 15 din legea
tdin 1872, pentru esecutare, de cite -ori e vorba de o dispo-
tsitiune, de un regulament al SAntuht Sinod, in niateriile
tprevedute prin art. 14 din legea din 1872 ; ca,atund an&
'e vorba de decisiunT in materie judicial d religiost contrarii
tlegilor civile, prin carif de esemplu prin pedepsele promna-
mtate, s'ar atinge libertatea, vattmatul va awe, o gorantie in
dispositiunile codulur penal, dad s'ar fi esecutat acele de-,
..cisiunf ;
77
ConsiderAnd di in dart, de corectivele indicate nu s'ar
putea admite ca corectiv suprem recursul d'a dreptul la
77
Curtea de Casatiune contra dispositiuniIor sat a decisiuni-
77
lor sAntului Sinod, Oaci alt-fel ar fi a crea un amestec in a-
tributele shntulut Sinod din partea autoritatilor judecitto-
ff resei supreme, amestec care este interclis nu numal prin
legea constitutive a Mei de Casatiune, ci qi prin legea
din 19 Decembre 1872 2

77ConsiderAnd tit, data in Francia, parlamentele inaintea Re

volutiunei francese, i T arogati dreptul de a cerceta actele
lftribunalelor sat autoritatilor eclesiastice in urma unul re-
fucut (appel comme d'abus), asemenea amestec din
curs fucut
partea juridictiunei ordinare civile a ineetat chiar in Fran-
cia, qi astit-di recursul contra actelor abatuie ale stir
periorilor sail ale pers6nelor eclesiastice la consiliul de
stat in certe casuri esistA in virtutea art. 6 din legea din 18
47

germinar an. X; dispositiune care, la no; n'a e4sistat i nu

se adoptaee nicl prin legea constitutive a consiliului de stat
dh\1864, care n'avea nicl competenta d'a cerceta actele a-
77

f7 bbAute ale autoritatilor eclesiastice ;

ConsiderAnd ca nice precedentele,istorice din Romania
nu pot legitima recursul facut, find e6, actiunea Cartel de
Casatiune nu se intemei6zg pe institufunile dreptulul pu-
17
blic din trecut, ci pe o lege organicA s_pecialit ;
donsiderand ca Curtea de Casatie are conform art 16, al

www.dacoromanica.ro
 RECURSUL P. S. CA,L1STRAT 281

lege din 1872, Decembre 19, $i art. 42 din legea Curtei

.7de Casatiune, ca Itialta Curte de Justitie, competenta a ja-
i, deca pe Mitropolitii, pe Episcopi Eparhiotq. pe Arhierek
fitularT, pentru delicte ordinare i politice ; ca, in specia,
nu se difere ju.decicrei Curie! de Casatiune fapte avend un
caracter penal seven* de inaltk prelate' supusi juridictiu-
17

net Curtei de Casatiune, ci este vorba, numai de un recurs

31

5,-fAcut .contra unor decisiunT sate. acts ale SAntului Sinod in

i,materie disciplinaryi judiciary religi6sa, care nu sunt su-
puse controlului Curtei de Casatiune, i Curtea de Casa-
tinne fiind necompetentl, ea urmezit BA, :ti decline compe-
tenta
Pentru aceste motive admite esceptiunea propuss de D.
Procuror general ssi in consecuenta, iii declinti, competenta
d'a judeca acest proces.

www.dacoromanica.ro
 Petrq Movila
(Apendiee)

(vedi No. 3 an. VIII.)

Not am terminate, e prea adevdrat, cu biografia

lei Petru Movila, inkeind'o kiar cu o conclusiune fi-
nal& asupra- meritelor acestui barbatt din natiunea
romanesea i Biserica rusa. Doctmentele ins6 auto-
grafe, de care mai dispunemt, preculn i unti not.
documentd; descoperitt de catr6 D. a. Golubev, qi
comunicatil mai in urnahprin opera eltincRiii Mwrpouoairn
Item, MormaMetropolitul deKiev Petru Novi ne
face, s'a adaugAinq apendicele de fa a, prin-care ne
propunemitt a deslasura mai de aprope imprejurarile
istorice, sub influinta chrora Petru Movila s'a chlu-
gdritti si a fostt alesti Archimandrita al Lavrei de
Kiev, apoT vomu presenta testamentul lug[ Petru Mo-
vila, descrierea uneTminunT a S. loan dela Suceva,
precum i cate-va note autografe ale lul Petru Mo-
vila, relative la starea adiministrativo-financiath a
Moldova din 1619, de unde se vorA vedea mat multe
fapteistorice, care ne priviescd in modti specialt.
Not in capitulul despre : tactivitatea luf Petru No-
vila, ca laica fi clericre., ficsandt data, cand Petru
MavilA, a devenitti Archimandritti al Lavrei do. Kiev,
ne-am ecsprimatu 'ca intre 8 Septemvrie si 29 No-

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILX. 28

emvrie anul 1627, Petru Movila este alugeritil, ra-

dicatti in treptele de diatoms si preutA, si in ,fine
on.oratti cutitlul de mare Arehimandritil si egum.enti
al Lavrei de Kiev,; si anume, data de 29 Noemvrie
este sliva confirm'areT luT Petru Movila, in egamenia
LavreT, Tar cea, de 8 Septeinvrie a alug6rird luT.
Asta,-sli insd, la urmarea descoperireT unuT docu-
mentil din archiva centrala a Univers ithtei din Kiev, ni
se lamurescA inprejurArile, sub care Petru Movi1a s'a
ciiluggritti, precum si acelea, sub care el s'a alesu
Archilandritit al LavreT de Kiev. Si maT special :
La 21 Martie 1627, data morta Archi mandrituluf Lavrei de
Kiev, Zacharia Copistenki, Petru Movila, aflAndu-se in oraqul
qi nu Lavra de Kiev, avea clela nascerea sa numai 30 ani. Ti-
nereca cprincipelul moldov6nti., dupre ecspresiunea contin-
puranilor, li lipsa de ecsperienta in vie$ monachald, a h,-
mill pre ceT maT multi din monachiT alegaori aT Lavrei, ca
sa nu p6t6 vedea in Petru Movilit pre succesorul demnit gi
capabilti al Archimandritulul Zacharia (a). De altit parte, in-
tre alegetoriT Lavrei de Kiev se aflati qi de acele persdne, care,'
invocandii drepturile antice ale Lavrei, nu voieati sg, a16go
pre Petru Movila, qi pentru cuvkard, di, nu erg, rustt de o-
regine (b). Aceste li alte imprejurAri istorice a coneurattl, ca
alesul monachilor din Kiev, in local reposatulul Zacharia Co-
pistenski, sa fie nu Petru Movila, ci unit monachtt al Lavrei,
de oregine din GaNia, Teofan Boiarski. Ne convenindti a-
(testa alegeremultora, qi-lucrAndii pre longii, Ilegele, ca ale-
gerea srt nu fie confirmat4, -monachii alegkorl aT NI Teofan
an introdusq unit protest-it in cartea oralului Luc (c), prin
care el declare, a, fundandu-se pre dreptul, acordatit for de
(a). %en. nmnep. o6nA. Hemp. 0 Apesu. Pocciu. 1877, cart. I,yag. 8. Rocromaporra
Pycca. RC 1874. part. IV, pag. 74.
(b). Statute y metryca przyvilejov noponnych. Kama. non. yunnepc. CB. BanAm-
wipe BS sleet 1854-1856. No. 47,116. pag. 181.
(e). In Lute era Archiepiscopii Isaia Copinski, Ili monachiT sub auspiciile lui a
formulatii azestil acts, care este primul in contra hi Petru Movilii.

www.dacoromanica.ro
284 PETRU MOV1IA

cdtr6 Regis[ Po Ionia, ail &cut alegerea inpers6 na lul Teofan, qi

eft tpentru confirmatia acesteT al egeri ate trdwisd la indurarea
sa flegele, ca sd-hl roge pentru confirmprea persdnei men-
tionate, (a). AegeleSigismund al III-lea ii'a confirmatil ale-
gerea lui Teofan qi a ordonatil. capitululuT ,(consiliului spi-
ritual4 al Lavrei, ca ad fac6 o alegere noun. i pentru 4iva
de 3 Septemvrie 1627, capitulul a convocatti 1.6chta Kie-
vuluT ci impreund cu monachil aleg6torT, in Jitomir, ati. corn-
pusil adunarea provincials.
Jar la 6 Septemvrie acelaqii anti :
"YEE AgX0111HETHO H Oghlg4TE- 'Find clerul 1 locuitorii, cult
AH, norophit Ao Toro HAAIMAAH, 0-- se silise a veni One: aici (la Jito-
spAAHNa a pxiimaNAphnotio nviap- mir); au alesti pentru archiman-
imamminimal zenmomnoro nETpa dritia Pecersciii din Kiev pre nal-
&emu; aoemo,amma 5IMAZ MgA- lul Petru Moviltt, (c) principele
AAKEISHXZ7 MEAOSEKA gb1C0111 ;HAMS- Terei MoldoveT omit forteinsem-
HHTEr0, HA roTa mina roAnoro, natil i proprid pentru area tur-
sE ;a MAANOE HpIPIHH151 HOME KANO- WI tof6 doll* de nesatiu, ci du-
HOLM 9HETOr0 MAAAEHLIA, a cnocoa- pre canone, ca unit copikt nevino-
Horo H tlAiorrnoro a OAAf HOTpEsiJ WW1, capabaln i cunosatoriii de
nipman cRATop; (b) nevoile ante BisericT).
In Ere -ce partilanil alegetorT aY luT Petru Movilit 11 pre-
sintd, ca pre pers6na cea mavi capabild pentru adminis-
tratiunea Lavrei din Kiev, pitrintele Gherman TiVievieT,
monaehil cu ides( uniate i rudd Cu panul TiqkevieT, pri-
marul orauluT Jitomir, a imprdqtietil in 4iva de 6 Septem-
vrie sera pre la chiliile monachilor nisce foe volante, prin
care se titula pre sine Archimandritt al LavreT qi invitkpre
pdrintl, ca sd-hl recun6se6 numal pre dinsul de egumena.
Intre aceste, panul Ioan Tiqkevid a trdmisil scrisorile sale
edtr6 pdrintii lavrioV, clieend, cd-el nu p6te veni in 4iva de
6 Septemvrie, ca s, fie la alegere, dar ed va veni pentru a-
eestil scopil in 4iva de 13 Septemvrie. i in adev6r, ed la
data indicata ambit Tikevief all venitit in Lavra, insoftl de

(a) gewrpaablibla Apsnws, npa Ynagepe. en. B.aaliamnpa. Kura rpoon. Juniata
1627. No- 2463 foia 608-611.
(b) ibid.
(c) Inca o probtt, a la 6 fleptemviie 1627 Petra Movikl era eivilli.

www.dacoromanica.ro
 tvrtzu MOVILA 285

mai sate de omen' armati, pedeqtri4i catri. V64end acdsta

monachii, eqitt, inainte, Tugandu-lt, ca sa departeze pu-
terea armata,, crtai tLavra Ili fart, de Este este deski-sri, fie-
cui pentru viditare, Nu a voifa sa se conving6 Tikevici.
de- ae4stwi.demonstracie a monachilor qi a data ordine, cm ar-
mata sa st, incunjure Lavra ; iar ambii T4kevici, insotiti de
o garda, s'at aqedatit in curtea Lavrei, kiemAnd la sine pre
loco-taunt ei, i erugAndu-la, ca slprimiascrt, la archival-
dricia (Lavret) pre pitrintele Gherman Tikevici, iar' pre in-
durarea sa oerul principele Moldovei saga inlature (a).
Nendu-se, eft cu rugAmintele nu se ajunge la nici unit re-
sultatti practict, qi in presenta acum a tuturor monachilor La-
vre', panul Tilkevici a recurst la amerintilri, (land tot-o-data
armatel sale ordinul, de a comite tot-feliul de brutalititti. In
fata tuturor amerintririlor qi a brutalitt,tilor, monachi at.r6-
masii neclintiti in alegerea facutit. Atunci panul Ti kevic(
a poruncitt sit se fact, unit 'nod actul de alegere, pre care l'a
subsemnatt singurt i cu cati-va monachi, atrai in par-
tida sa. La 14 Septemvrie Tikevicii s'atI retrast din Lavrrt,
amerintand pre monachi in tot feliul, iar aceqtia at intro-
dust in cArtile oraqului Lute a protestatia, din care not am
ecstrast citatele de mai sus, i uncle la 6 Octomvrie 1627 et
califica actul, ca o crima, 4dus0, asupra frittiel din Lavrti.
Eca, prin urmare, i circumstitrile, in care Petru Movila
a fostil alest, Archimandrita al Lavrei din Kiev, qi de aid' not
vedemil, di, el, a trebuitu set lupte cu alegerea lug Teofan Bo-
iarski, set se alege la 6 Septemvrie .1627 Egumeng, la 8 Sep -
temvrie setge calugeriasce ,si apoY seise rMice pane la trgpta de
Archimandritg, set lupte in contra pretentiunilor lut Gherman
Tigcevia, i in fine la 29 Noemvrie acela,4 ang set primiasce
confirmarea Regeluf Sigismund al 11I-lea, ea mare Archi-
mandriti al LavreY Pecerscaia ,din Kiev.
Dame aid in teestul originals, insoCitt de traductiunea ro-
,mant, si documentele, ce ni s'at conservatt dela Petru Mo-
vila, din care uncle kiar autografe ; i anume : testamentul
(a) Local eitatil.

www.dacoromanica.ro
286 PETRU MOVILit

IuT Petru Movilit, de unde se va, vedea si ultenaele dIsposi-

iluni ale marelut prelatd, descriptiunea und minunT, petre-
cutit la Suceva si nisce note administrativo-financiare dela
1619, datorate peneT lui Petra blovila si care s'att conservatil
intru'nd manuscriptd al luT, descoperita i anul trectit si Inca
nepublicatti.
A
1W 11/1161 OWL 11 Glilhul 11 IN NUMELE TAT UM. F AL FUULUI I AL
GE&TOTO 4,6201 9/111111h. SANTULUI SPIRITU. AMIN.

TAKE KAKI. AAA 91A0 }Ind c pentru ni-

STkKA HirkTz rimiro midi nu este -mai, sigurti,
srkptiTtE caupTH, A HACI ca m6rtea, Tar pentru noT
cmipTH copprz fib mortea este ascunsain mis-
Ttamaxx GOMiHKZ H
terele lul D -c e4 i cunos-
Hwkcirtriz o6monaS' 110
03; To A, iviNororerkw- cuta numaT luT, de aceia
NIA ilexiimictionz 11 E- eti, mult pecatosul, Ar-
T ()Z Mortina, /Vim- chiepiscopul Petru 1110-
if-vin0/m.1-8 fiiificKiii rita, Metropolitul Kievu-
Fam-npai 1-1 13CE NCH4. lift al Galitiei i al t6teT
gfc;aexa csAToro ROM- RusiT, Ecsarchul sAntuluT
VIAHT0110110AlsCKAr0 ne
tronh al Constantinupolu-
mom, QI fixi-laiammuTz
floicpcKfA, riVW.in no-
luT, fiind cercetatti de la
crfripftiz orrz rocnoiNa Donanul D-cell cu 1361a,
liOrA ROATt.cHistO, H 111 i nevoindti, ca casa mea,
MEAAA ) 1301ii'f*H, cea incredirqata mie
R de
Mai MN4. SAACTk10 roc- puterea DomnuluT
no6a fiora, Aonaz MON sa reman6 fora vre o rtm-
OCTAACA Ba KAKOMZ -
duiala, incrediTatandti t6-
co macTeoAcTsrk, nef-
,60CTARIlliZ BC+ MOH HA- te dorincele mele area
m+et-HiA liCEM01JJHOr1 SO- puterniceT voinV a luT

www.dacoromanica.ro
 i'ETRU MOV1LA 281

AN No t iiiI, ArAAFO KpAT- D-dea, fac unq scurtil,

KOE, 11 KAM Tocnops. T1e- i deca Domnul D-den
a TOKZ npimia5HA- va chotAri , si cell" din
9HAZTEIOCArktsNEE 5Alirt-- urrat testamentti al void
11.1ANIE MOth BORN. mele.
Be niesuKz:Bz A- intaig. In credinta sang,,
rt CISATOrt SZ KOTOph in care di m'am nascutil,
is f0611ACAI SocnHTAACiN m'am educatti i cu ne-
H HEAOCTOANklii, SOAEK vrednicie, din voia i ii,L-
H 6AArO6AT11-0 hOMiF10) durarea lul D-den portti
tiOdd CANS 1111 HTeono- deranitatea de Metropo-
MITA, KZ TON lirkerk, litd, in ac4sth, credintA,
OKON,IFISZ :1:115Nk CS01-0, sfersind, viAta mea , do-
MEAA1-0 flpE/sCTATk 11 resell sA, m presintil si Ina-
119ip SEAlitliEMZ moiro intea maretid DomnuluT
rocno6a. meti.
BO S p kl : KAKZ Al doilea. IndatA ce
TOAkKO r0C110611. KO- DomnulD-del", dupre san,
rz) no osoth CSTOA to sa indurare si cu iuvoi-
6AArOi?sATH H no euro-_ rea indufarei see Regelui,
Doinnului meti prea ia-
tionEmilo giro 110p0AEliCKOA
11/1HAOCT11, COC4A9A durrttorti, m'a invrednicith
Moire mil/wort-18am aft piistorul capitald si a
6AArOSOAHAZ 661T h MN'; MetropOlid de Kiev, si mai,
11ACT1119EMZ CTOAHLII&I 'nainte Archimandritit al
HiERCK0ii MHTp01-10AlH, Lavrei Pecersc- a, eti ve-
11 11411 mow ilOCHMAII- iind, ca decAderea sante-
mHTomzliE9F9cHat /1A- lor servicii in poporul rush
BOO, TO A, SH,Mk, 9TO provine nu din alts, cause,,
gnamHz cEAToro uoroc- ci din lipsa totalA a instruc-
kg:KEHLA B8 Haeo6+ PVC- fund si a sciintei, in-

www.dacoromanica.ro
 288 PETRU moval

CKOAZ N0NCK0MITZ NE data am data f6gaduiqk

perz turo mioro, KAKZ D-cleuluT meii, ca totk eve-
OTZ COSE9IJEN13Ar0 HE rea mea, r6masa de la pk,
tNoCravrica 069/10Ballik rind, si tots ce a r6mash
HNAKZ, TOTtlACZ AAAZ aid din veniturffe servi-
06rfrTZ EOrg MO EMS cilor mele, la locurile san-
BCk MOE KM$41ECTBO,
te incredincate mie si
lbociraswEtrA OTZ p0,6H-
cu mo iile, ce li apkrtin-11,
TEMA 11 BCE, WO NN 0C-
TABAAOCk 6k1 .Wt Ch sa( fie intrebuintate, parte
o'rz zoxolkon & AMU- pentru restaurarei tem-
ro CASiiKENIA SW4E1114111- plutilor 1uT D-aet, celor
MZ ME4+ cawrkimz mrk ruillate,,, care ajunsese in-
CTAMZ, CZ /4Mrb lig HA tro stare ae ruins, demnk
TO NANOIENNkIKZ, 06- de plansti, Tar parte pentru
parTis MACTM-0 HA BO.c-
infiintare de scoli In Kiev,
CTANOBAEHiE 91q!?WEN-
conform drepturilor po-
11/J)CZ XeAMOBa EOMi-
HXZ, KoT0pWrZ OCTA- poraluT rust' y i libertAtilor,
BAAHCI1 HAAtIESHWA 911 - egir6,4inform build vointe
BAAHHIs.1, 9ACTil-0 HA 0C- par tic ulateafindutheY
le Regeld, Dotohiforului
NOBAtlif WKOAZ BZ RiElirfrt
no tleABAMZ 1,4t1p0M rgc-, nostru pre indurktorti, au
CKAr0 H BOAhHOCTAMZ fostii permise si ingrk.lite
KoTOpkiA, 110 OCONAH-
cu privilegiT. i pre ac4sta
ROW? 6AArOBOAE141-0 61'0
Hoe0AEBCKOrl NINAOCTI4 modesta fkgrtduintk, a mea
r0C44,4 tiaauro MNAOC- i dorinlk Domnul D-filet
TNBerO, H 0- cu santa sa indurare, a
Alusinne la pescerele LavreT de Kiev, care 9i pane seta -11 an putiu4 venitii
sated ttisericeT rneesei.

www.dacoromanica.ro
 15tTRU moVri.X 85

ream?, Mid npfirmAiri- bine euventat'o , aka c

Aim, _liar MOii misoC- invi4amea eu gm veclutt
Tolima-1 06' T8 N NA-
din aceste soil* tint ma-
tvapENiE rocnok Eorz.
no CBATON cloth gAiro- re folos ti pentru Biserica
morn, gmtrocAosnAz luI D-c)eti, i, serviciile eY
TaKZ, Imo 1101 111,1
qi aiiume in. inmultirea
M0111 Al Blils+AZ OTZ
considerabila a 6menilor
Trip IlAVKZ REAFIK151.0
Si o- invetati i pioqi. De aceia,
?AAA U,FeKKH
mit!) SS ;11PIIITfA6NO- acestul colegiii, ca sin -
MS 111314111"0%""i", " A guxult met, ealot, care
CAVMENiE FA1, Si,IEN 111 X Z. 11
(-toren% in virtutea prea
KA*1-0,1ECTIIBIAKZ AI
Airt I70 g oemv ci to K 0 A- inaltd provedinte a luY
Atri to, KAKI Ftsnmcg-- D-det4 sa r6mene, neetin-
ISFNIJ11 .cAAora Anort,mE. tit in timpuri1e viitore, et
MA, flpH SCEBkItuNIA4Z
i-am daruitt 1ui i dat
fle0MIAJCArk EMiEMZ, 0 C-
trasiiT6 gKOpENENHOF0 BO
pentru eternitate cu a-
nOTO MCT BE 11 ti !OA KfE_ cestti testameat al met,
MENA, A FlOMfrHAZ EN,_ H iii ch6rrtrese% maY intra
CI-IMZ MOHMZ 5AKCIJA- 'de t6te acea sumg, pre ca-
t4iEmz, sit.mo AaM. tkae10
IliettiV Bar, TV Cif M rea eu q amt. la luminarea
AW?, KOT0040 Al NIA to ;4iIndurareasa,Domnul A-
NA_ANO-lifillIMOMHOMZ, dam din Brusilova, Kisel,
Ero MIIAOCTH) rocnota,n-
tastelanul KievuluT, Pri.
N' rk .91MAArk 1,1;Z ripVC14-
notia, HI-ICEArt, RICTIAA- imarul din Nosov, Gin 0') a
tirk HiEliCKOMZ, cfrApo- )ricind (55) mit de galbea
4

www.dacoromanica.ro
290 PETRA! MOVILX

c'r'y Hocosc Kornz, pentru care. indurarea sa

HATb (NECTk f1AT6 s'a fridatoratfi, ca sa p1A-
(55) ThICA911 54 0- t4sch procentti anualii, a-
T W x F OTZKOTOek1KZ
Ero MHA0Cirk oKAA/VA
sigurandn plata cu In-
qilAit1H13%Wk EmErota,Hai scrisul ip ote c aril, cum des-
nfogurra, 06EylEt11113Z pre aasta en de amarun-
WriAATV ,cAKAAIsH0f0 5A tul tractedt contractul,
illiCk Kt) KAKZ 0 TOMZ 110-
inkeiatti cu indurarea sa.
mo6NO rAacurrz QtrfrA-
KA, ZIAKM09EHHAA CZ E- Alta sumA, doecled (20) m
TO mHAocirtoo. 4farilto in proprietatea, cAphtatti
cVmmV, to a k
qi eumparatA de mine-de
u,
TkICAtih, HA Hrnrk la indurgrile lor, DoraniY
nOogrkirEHHornz H ;an-
Slujcov, printiY de Yen-
AEnHONIZ MH01-0 11KZ
MHAOCTEH, rocrioz densca, qi anumela Mu-
OAVRocosz, IcoIBOAH9EN choeda qi Opaeita, a del,
EflitNEHCKIlyZ, fr. I, HA o daruescii qi pentru eter-
MVXOA&AKZ H Of1V1H-
nitate o eedezii aceluiaT
LIAKZ ?ON, MVO 11 HA
Kit'INK141 BeEMEHA OrTf1H-
colegiu si phrintilor cole-
Ckltiall HA 'r43 Z. HOAAE- giantY din fratia de Kiev
rho H HA oliti,Eliz ROAM- a AratArei Domnului 1);
TiATTon KiEfiCKArOlioro- acesta sumil este datorti
ABMHCKATO EpTCTBA :
succerorul met' a o phiti
fraKosVio cVnimg NAcivt
MINKZ MOlvi, OkA;AHZ g- din moqiile mentionate,
11AOTH,f-k CZ TtyZ V- sand va voi s intre in
9 De ordinar nundrile friitiilor din Biserica mai se conditional cu -nundrea
monis ti reT, dar icupat'onulIlisei7cei eatedrate a monistirei. Ma pentru *ILO a A ea-
demiel din Kiev gasimit =bele ntnirl.

www.dacoromanica.ro
.11.10 ". PETRU MOVITA 29

nornAtigirkip urnIttliA 3tApfinirea for ; qi aast6

Kor,61HOMEAAETZ BcTV- mcie, dupre cum se afla,
ritrh so smAmit liM14; acum in staprmirea pa-
PI ITO HM+NiE KAKI Tt-
11196 NAxotNHTCA BS' rinjilor colegiantT, tot aqa
,4Ati+p1.111ANI14 OTH,E132 trebue sa Am'and in ad-
BOAAErIATOSZ, TAKE ministratia _tor, pend la
60AiK140 OCTAErATI.CA
plimiyea sumeT amintite.
I1 H Nrixx, 6o carinom otr-
6A414 flONANVTOri cqm-. Prea lough aceste acum
rnki. Heti TOMXTEITEek inca, mai cedezil qi pr6-
mE OTHIIC615110 ElpE H scriu aceluiaqT colegiuba-
5anfiCkniato NA Tgin
ni in num eratare 5ese mu de
EOAAE111-0,NAAIPINItl-
AAH 6EN6rAMH, WiCirk g alb all poloneji, precutn
TkiCAvos 5AoTwxz 110- i mitra mea cea de ar-
AlICKHXZ, TAKME CE, gintI poleita, pre carea am
91I ENNVIO no50A0911N-
facut'o &lieu propria mea
NVI-OMOIOMHT9S11 Koiro-
(81-o AiCAAAAZ C5OHMZ
keltu416 .i am inpodobit'o
CO6ITSENNIIMZ HitWBE- qi am infrumusetat'o cu
HiEMZH KOT0eAlh VIA H5A- pretre scumpe, propriT ale
HA H VKFUDENA CO6CT-
mele, r6mase mie din te-
BEHH6IMH IWOHMH 6eA-
rOUAHLIJMH KAMMAMN
saurele pArintilor mei. Al
60CTABWIIMHCA MN+ fartt de ac6sta, iota bibii-
NYS C0405t1113 MOHXZ oteca (cu chrtY) in dyer ite
VINHTEAIrl. BpoM4 To-
limb, pre carea eu am a-
ro, BCW UH6Ai0TEKV
HA tAANKIXZ itt1.1- dunat'o indecursul intrege
KAxx, KoTopVto A sipf52 mele vier, qi care acum se

www.dacoromanica.ro
 niaacr rnAcni

01351 010W 'H`.1 9H -H30) %rip tri a.reaqsrd Arrard

-
`ZVV6 Z9 3341WOJI3VH 349 ia-foq Traolnloaoi kapiaasg
WW .0-11444VVJA0 V 0) -
1-
uo$ t ui.rr,o_p3
1)TWVNitl.11031143H1VA
8311414 11,2oreq no vaunutuasqns
`;SWO5I)N14)00
NO60110H (ZJOVVIAVM
Z) "ebTanzt unad mvp
W
014,14UVOU HM86 41130W Jouliquitn
ZVVVIO ---151.1t814WW011 Any ap 'calla-man waonia
ZW ZWV11.1,0 VIJIVV011 -
3301V-11-`WV.h H3633633
- wow 'BOO op vatti2113 OW-
NII,HVO004341W
NOW innuisurrtruquotToll -velp
LX.103651 Z9 N1TT1411,11 jaqso2 optu
NIOW 61-1H501V V
rano insnaus ptao Op
H VONNV) OJVVII3
04451126
48.123VV-1 NINITV111,18 rjazulb 'rqiu nliqoPochu-I,
`ZWOJSMA13% J:14ZWV.12 rpf.rOavul upV,
Z11141.110 ZWV.IIVIJWVON ihmoiaall guiaysi 12atoo
H
6040-1) 04612441) tpsanarpru rnIti 90-
tong H X1-1 0J3351 '41-111
0449V6
op vont:1:18u 0 nip
05191/0}1) '51143 0.110W -13 h-Azop
-
4176916 0181,4391,31. Vh rw4 viarluiam 'vain ao as
41.113 WV4014051 VII:UVO? pirrqiu i Itzapap -9013
91,199 VOU)4117443VIS199
HWWV3,114-11 OJ3OW
pi.Voloo vilvd*IN
-V9* oreo BA ingaa -osrs
1VN ZH&.13
sypvcri14,41
maivvoll 0-10/ H Rmo -olnoosoa
-HUV'
Hp -
:011,1119) V 011 Ili Iota !kteln'otteuqsal
V41 vy,13,11
W1441/9051.1163%
u.nuad olsaav o.elaa[
LI rnta

0-1V.JVV9011 ELM J,
c9.1430HHVW50 1930..hh -rjuncitai naluad
HHO utm pqsou 'BO
7.XVVONM AiRIN

www.dacoromanica.ro
 1111.1.34 rliAOIq g6Z,

041313 Z511231 H Uhl 1,110W )JapoIor9osu'Aooidup'nat

NVV1.890 J-9003 -ut
11111.0 UT
14.9p1 Vratil p.13

01&Vo Z) 0131J3VNINI6U muiRA olulfulaopoo no

0J 141/1)
110305131/06011
laivinpusr ows
(11.1001f H OLI zwvvtigrdu our.WorrAIRT
comni uwva An.Voiou t tq vsuci
Nvim 99 eptirhso N 111 Jul TIT ap '9urra 13,s -V.14
0185093 MIMI/VON VOL119
laosur 0 op tanou uT,_ -00
V3
HVtiNv4X03 01.1Vd300) 9413411111M i VS 92119R-100
NOSIVN
0430111VNA(1) h
8M8V NOW inr2aioo urp Aarx ur, -two
NJMNY)51 SJ,d39J,1h 43903 opmtuao.j. na inlou) (op
NVVR) 03 31H3SIG8V30J H upunl aunt n 'auto -uad
3144 OHVOi 9113V --43W3
nth inpuns Rom og oiwo
Nit Vow NVVV%V510410)
IMOJOTAT GS palaj V0IA.I9E1
01094,HVOW VII 3VHOW -
to, ay d.CDO 4203 unit) -imu
9419.1, NISD431,3(1 1,111.130
oivsn) ol8.186iit 0d0V wpm vs Q vsgriosu,1
0I8J HNGShW3:14 01 -111W no
ounrou2na loansix
N
uuo
86.1. z) sivosniNtinoJai vosi000d J -gzapoo -90
uwwviwym 3WfV.1, IN'Of
wpm tuz t vduanos ti`a 1

8VVU VH 01840130N W
no oalod
EVVV Z.I.W,3VW3) TSV aavTrivlvaivur 0
19N91-16J :1763369 V H910') 'aq.urnos op auotuasu
0.10MOV0.13 'V6334))
virperoo -a:quad maavo Ito
30511751 OH9V0-11 11J01 JOW
- tuu prp loop-oqdp, r xop
0,1101-X911)30141119.1030)
4.1,31211 Arx9Am' op !InurSau -13
(13
0J04 0-181163511i311
W XVV)1111V gammas urp vriv4uglig ap

('ti Run Ruen.p0 /zuzIjOe to 02 pm ep a .1.4iion

www.dacoromanica.ro
 294 PETRU MOV1LX.

ROAAEriATANIZ)) pit mast, carea este proprie-

'MOTH .51111HC11115A1-4 H Atc tatea mea, (qi din care, a
eta HA AiONACT11ekilitlie- patra parte ed am cedatd
CKiii H HA 130506NOSAIH-
parintilor colegiant1), dog
HVHO OTZ MENA tveicoms,
csgroro OnacA, HAKo- pkrtI cedezd i daruescd
611.1g1.0CA J Ce iKE MOnAstirefPecersca qi Bi-
130,cArk MOHACTIsJeA HE sericeT ceT restaurate de
MEKKAr0; gro ECM: HXZ mine a MitntuitoruluT, care
MHAOCTH3 rpcno6ct HC- se alb% aid apr6pe de mo-
110AHHTEAH moEro nAstirea Pecersca ; adiett,
iNOAR:111t1 TO CE.- indurdrile ior, DonmiT ec-
empo fACTIOAAFITh TA- secutori aT testamentuluT
KZ, 9T06111, 06HA MACT1A
med, volt trebui saimpartA
OTMHA 61t1AA OT14AAAZ
ROAAEriATAMZ) tOrtiA
argintul aka, ca o parte
11E9E0KomV MOHACTIJ-- s6 fie data pArintilor co-
flO) T9ET1AA 1SX CHAC- leglang, adoa monAstireT
Can lifel(01311) A 11E9T1Sre- Pecersca , a treia parte
TAA 9ACTk groromE CE- bisericeT MantuitOruluT ,

9E6pA-ErOMHAOCTH, roc.. Tar a Tatra parte din ace-

no6HNV al
o IICE to, vo,6- laqT argintti (vafi data) in-
NOW? MOEMY epagrV, durgri see, Domnulta ifoi-
rocno6Apo ilionAa si, frateluT men celdi duph,
silt Iii Cli2fiTV1-0 GO4i1-0.
nascere, Domnitorul Mol-
AAHTe0110A1P1k1.0 top-
dova. Pentru'S. Sofie, Bi-
KO MI) AAH019) 110 'MAO-
CTH KO*1 110506HO-
serica rnetrgpolitana, ca-
BAEH14}01 OTnHCIUSAID rea din indurare a luT D-clet
s'a restauratd de mine, ce-
Treigrhio NIHT9q HA AAV:?-
eiliONtZ IRAMATrk) 06A0- dezu mitra a treia, pre ca-

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVIL,X. 295

MEN116210 6/CIAXAMII, (OA tifea lagi-verde i invalitet

TAIPTANNkIXZ CAKKOCA) cu plad (blechurT), doe
061114Z 51AEtitiklii) A sacuse de tafta, unul verde
M8r0r1 KeACHkirl GO- qi altul roS de tafta, scum-
rA TWA TAgYrkl, --
ph cki altreilea de parcea
TPETIN nap9iskui, crk-
a) alba ; Yar cele-lalte
Acnii 17Ar111; A BC't neo9if
CAKKOCkl OCTANVTCA npFI
sacuse remand la mona-
FIVIEeCKOMZrnotiAcirki- stirea Pecersca. Stmtele
rk. /1/101p11 MA TWA, AA- relicvii , sigilate in ki-
fIVIATANNklA BZ IIEMEe- votul din Biserica Pecer-
CKOMZ lytKOSMONIZ KH-
sca , de asemenea qi lem-
BOT't ;TAKR:f WHBOTBO-
payEE mrso ReECTA nul celti BLAU din cru-
'COMMA) BS 0A0tIEN- cea DomnuluY., in crucea
NOMZ KeECTila M0C- cea poleita i lucrata. la
KOBCK0i19160Tkl) OT6A10 Moscova, le dab. i le ce-
camickistito BS Eoro- dee]. BisericeY Arittarea
ASAENC-KVIO 149K0Bk Hi-
moor ReATCTISA) f19F1 DomnuluY a fratid de Ki-
KOT0p0MX OCHOBANA ev., MITA, care s'a fondatti
MHOIO KOAMriA HA 0- colegiul meq. Pentru ter-
KONIIANiE 419KB11) IINIE- narea Bisericd, supra-nu-
HVIAA011 AICTHHI1010) mita a clecea, pre carea
KOTOeVIO A HAtIAAZ BO-
eil an inceputfi s5 o pre -
506118A/tor k, 6m,
cosqwetituro so50EHO- 'noiesctt i pentru restau-
BAElli EA, HA5NA- rarea d pre deplin, cho-

a) Parcea este o materie de matasd, ihtretesutd etc fin a bile Bed galbena.

www.dacoromanica.ro
296 PETRI; MOVLLA

403 H ,./111HCILIBA1.9 itca tarascti i dad di.ii cant

moiro na94a grkICAtliS mea o mie de galbeni,
5AoTtuxx HAAHIIHIsIMH
6EHkrAMH; AA HA MJ flatorT de fa0, ; Yar m(5-
tiaCyrki96 Ek16VGHt.i,Kiii- mastireT VtdubiSc 4Y tes-
t,
,cA6`1111Ato H AHHCK1SAI-0
teat i i dais cinoi sate
ri,crk CO TZ ,cAorrkIKZ
HAAH9NklAAH iNiNkra- galbeni din banit de faki.
MU, TAKHAAZ ocea50mz Cu modul acesta, din r-
H2 OCTATK9FiZ MOE- mglitele averef mele (pre
ro HaiVivEcrisa (KO- carea et am intrebuintat'o
TO eoe A 1?1101T9E1;AAAX
maY nainte, in positiunea
neEHIM, SZ CsitTCKo
NIA .cflAtliti MJEAAR, Nv mea de laicd, pentru ser-
VCAVrg K3 KopoAF6- viciile indurard sole Re-
CKIINIZ MHAOCTAMZ , geluT, Domnitorul,meti, Yar
110641pAAAZ MOHNIZ. mg -pre urmA, in posiciu-
A norronnz, B8 ,OKOB-
HoMZ ,SAH11-1, HA HCH9A- ne a mea de defied, pentru
BAENif XpAMOBX Gomi- imbunhtAtirea templigilor
fix% H NA ncorpuliot- lul D-ded si la trebuiutele
TH gro CsAiroul aie- s -tel lul Biserici), desphr-
KBH) qiirkAHsain, 9TC
MOMHO 6h1AO, KAKZ HA
indu ce s'a pututti, atat
OCHOSAHH`g10 Mii010, ROA- pentru polegiul menr,. celti
Atril-0 m010, TAKZ H NA fundatil, de mine, cat si
market HOHMEHOSAHNKM pentrn, cele-lalte Biserict
I4F9KRH H MoNACirklp.H
sinatedstirY enumerate, a-
ri?liVrYnaio KS ptC-
cum treat la disposiciu-
1109AMENit0 AA0EAAV fi%
HOAls.VI A10615H+11-- nea mea, in folosul prey

www.dacoromanica.ro
 131:TRII MOVILA. 29's

.
waro, 9,HUCTBEN- ..1 singuruluimeti
nitro GeaTA moEro frate, indurarea sa Dom-
fro MHAOCT11. r0C110-
nitorul. Molia mea, aft.-
A ?A. 11M+1111 MOEI CO-
C11-0491E_BZ 501150MTBrk tore in prirkcipatul Bel s ca:
E't Ah:ECKOMZ :3 Et ANKIR Ocea v.) .cea mare, Zmie#
0 ZWEISPICK0 N PI0- vista qi rolca, carea se
AkKV, 11.15HBAEMg10 M 0
numesce Moghilova (s)
rumosolo, COEC'FBE14110-
cirkmow, HE OR9EWENEN-_ proprietatea mea, ne-in-
WYK 1111KAKHM11 60A-g- greuiath cu nici unit feliti
r3amH ripioriprk.remmVto de datoriT, caqtigath de m;_,
mmoio BZ MOEMI ost,r- ne in posiciunea mea de ci-
cKomz 5tiamin, 5asTfr-
t11a10, tiv,Cle10 N HABCErp, vial., o testezti, daruesci.1
011'1111CIABANIFO MN ARC q.i pentru tot-de-una o .-
TH, geTV mofivtV (06- dezti induraref sele-, frate-
rromV, KAKZ HaCITOA111E-' M meta edit dupre
nas-
Mg NACAltik1111Kg; TaKmcf
cere, ca unuT succesorti a-
H HM+111A1, HEIxolot.pi-
ACA BZ BOEBO(NCTISA Hi- clev`dratil ; de asemenea vi
EtiCKOMZLMMIlificifilnklA moiile, aflat6re in prin-
d1gX0+-61111101100111411.1, cipatul KievuluT, numite
iromVma fro mi-mocirH
Muclioedi qi Opaciti le aii-
r 001061114V p0p10Mg
69A'rg MOEMg mpro ti
mesa' qi J.e cedezu am-
5A1111M1Ball: 13140`1EMZ least indurArT, DomnuluT

ij Numire& proprie de Ocea, afectata satelor qi moqiilor, liomiinil o ad impra-

routatil dela Slavil de meclii-4i. Ea insiS vine. dela vekiul. amnia mofe, moat.
IT De ordinard 6menii if primescii pronumele ,dela loaalitdit Aici regula s'a a-
plicatd in sened injersd ; adeed, localitatea a primitft numirea Bela persona. De
eia Meghilevul, orageld din Rueia mica, if are numirea de la Movild,

www.dacoromanica.ro
298 PETRU MOVIa

ONZ iNOAPKENZ qi fratelui met ;cu tote a-

1314.1K&-

MITk !AZ ?1,1AA CEGA ceste, el trebue sa le les-

OT6A9EIOCVMMIU, t&IBAtN-
cumpere pre ele cu suma
11,ATH TWCA9Z.5A0T111-
de plath dod-ledmiY gal-
p,nompIHNIJXZ MN019
OTIAAMZ HOAAEriATA- benT, daruig de mine pa-
MZ. 110 CEMZ roalop-, rintilor colegiantt Pre lein
HA 6eATA moir0 OCA- ga aceste, oblig cu iubire
;k1SAIO E9erCK0fo A/06.0- frgtes a pre DumneluT fra
661-0,serOGIa fro ivillAo-
tele met, ca indurarea sa
vrk, Jill nO6z KAKHMZ
IltE6A0rOMZ, HE TIM- cunicY und kipt s nu lea
MAAZ NE60AkbliAr0 ;A dina de preste Dnipru,
.21,winpomX xVTopa, NA- numita Poznacovscizna ,
k1BAEMOr0 1105NAKOB- pre care am cumparat'o et
141' ;NON, Korrotaf npi-
cu patru mil galbenTi am
OfrkTEHZ MN0143 .cA 11E-
TW9E TkICAtIN 5A0Tid- dat'o ptrintilor colegianti,
xx H OT6ANZ OT 14A MZ ca gradint, a BisericeT A-
110AAEriATAMZ NA yq- r6tarea DomnuluY; qi pen-
Frocz NOrOABAENCKOri tru maT mare asigurare,
fpKBH; A 6AA 60A h'1 EN
ca in vremea viit6re nicT
licieNOCTN, 9TOGIt.1 H 62
110CArktNgtOlp i A BpEMENA
unul din motenitoriY meT
NH OtP8HNZ 115Z MON X'Z st, nu alba nici o pre-
NACANOINKOBZ HE 11- tentiune asupra acesteT
MrkAZ NNKAKOr0 11(41- grkdini Poznacovscizna,
*1-4cANiA NA TOMS NV-
et dAruesct aceloraqT ph-
vrOpz 110;NAKOMININg
A Mfli) TrkMZ E OT- ring colegianti i le ce-
tonix 11 5ARLLIFIA10 Roe dezt pentru aceea grhdi-

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILA. 299

TomzwE xVffrort cVnsiz- ce suma, ce si eu am dat

la) KOT0i)V10 A ,614AZ 511 pre dinsa, patru mid gal-
Niro, %TWO Th/C- bent Nelband dupe mi-
411 5A0TkIKZ) HE OCTA-
ne o moscenire maY mare
&AAA 160A+E HAcArkiN-
cirsa no acrE Fro MI1A0- induriirei sele, Dumnelui
&NI rocnoptice1 gel TV fratele met, ilt rogti, ca el
moimq, npowV, 4TO6 sg, umbriascit (ecsecute) a-,
OH 11041s1AZ TO C60EI6 cesta cu dragostea ss< cea
CeATCK010 A1-060840, 13Z
fratesca,, cuaceld respectd,
TOMZ VISAMENI11) 'Pro Al
SCE, 4TO Ha nnirkna, ed, et tott ce am avut, si
smrkerrfrcz cogoto, mac- kiar pre mine m'am sacri-
.
ISATHAZ )IAA' k liont H ficatt pentru lauda luY
CAS iKE Ni f0 gro ; 131WiC TO
D-ded qi slujba lint : in loc
corwroroHACAMTBA,
A OCTASAA1.0 EMg MOH
de o moscenire mare, eu
NE6OCTONNWA MOAF1T--, IT last lug nevrednicele
13111 H KAArOCAOBENity H mele rugAciuni si bine-cu-
rocnolsa Kora monto, ventaft i mgt. pre Dom-
M6111 Otrz, 110 CRATON nul D-ded, ca el, cu santa
CROS1 6A11rOCTNI nensma
sa milostivire se conduch"
fro MHAOCTk, KAKI. E-
MINCTBEHHAr0 OCTAB-
pre indurarea sa, ca pre
tuArocAt HOTOMKA, BS singurul decoborItor, r6-
CTOAH4V niaposz NA- mast, in capitala stramo-
111N :JAIL NCH) Cillyrk- qilornoqtri. Ins crisurile fel--
AANNIsJA el1,;1.1k1M/1 AN
cute cu diferite pors6ne,
L KANIA HArli4VTC/4
BZ MOEMZ AAII4 H
care se afirt in racla mea qi
60M-013111A ByNICKAHl/A urmitirea datoriilor wad

www.dacoromanica.ro
6UU PETRTJ MOV LA

GgzsV.rx nialtiaiNAmtvrk apartinea indurgreT Bele,

WO mil/worn rocriopi DumneluT fratele (met.)
NV 691Tg.,011014,....K01461 Panzhturne, cov6rele, mo-
KOMNATNIsii g1 O0
bilele odailor i cele-lalte
11

Ile09111 01VIA11.111IA BETH-

lucruri de cage, trite aceste-
SCE ITO Y fii11.111.0 frO
le testez pentru Indurarea
MHAOCTI-1, rocnopitiV
sa, DumneluT fratele, ata,
6eA 11"85, YEA FICK/U4 9I14-
rh. de teshturile din camch,
M3 OROESZI4Z pANO-
11,11+TH01) !OWN K0TC
colorath, pre care eti le-
NE , OT/sAAZ NA KON- arn &mitt congregatiu-
rpirealifo, orqpiiretniz neT studen0.1or colegiulul
moth KOA EriH. 1j, rN met. Cali de carea, carete-
AOWIM11,KNE'r6I, KAKiiih le, ce vort ramtmea duph
TOM SO oCTANi,11-Cx no- mine, le cedezt indurhrif
CA' mirieN, 0TR/1514.113410 sae, DumiielaT fratele ;
Ero MHAOCTII, rOCno- Tar el pentru acesta, du-
M1,11V GeA ;a ONZ
pre parerea Sa i In me-
fgro, 110 CsofrnV18cmo-
grprbliFoH no mrkerk ;A-
sura serviciilor, trebue .sa
CAVrz, iNOMt:fsiz V`11.1-
reeompenzeze pre aceia,
rsHirts somartawilpfir cariT m'at slujitti. ,AceT
vritivtX, KTO CAVMHAZ banT, despre carii nu s'at
NM+. TO, 99- o Kpornit qisti. mai sus i -nu s'aii tee-
11;ZACHIFINIIIKZ Bk1111F1 tatt, i cavil se vorti ghsi
,Ati4,14.1tEM1i1KZ ,eyENErZ in modesta mea raclh, pre-
OCTA11ETCA BZ HAA119- cum vinurile, medurile ,
HOCTH BZ MOEMZ q60-
pentru s'aii intxebuinta,tt
rOMZ /11%eltit, TAKME
6110A: ME61,J, NA K oT 0-
banil mel, pre tote aceste
pbJE gnotreigAitim MOH Domnil ecsecutoril testa-

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVIL tot

COECT511111614t 6Etihrti) mentarT le void preface in

BCE 'Tr romom 11C(10A- banT ii, suma, ce se va for-
MHTIA11 mom) ,Alirk- ma, o vortintretuinta_par
11.1AHli4111feEKqkVTZ NA
ENbrH 11, COO6 iA5146W11
te la ingroparea ptcAto-
CVMNIqy Voo.FeiwAvrz suld Mme 6 corpti, lar res-
otoiW 9Aork NA nor9E- tul se va impArti pentru
REtliF mow() rerkwmaro bine- faceril in diferitele
TrkAA3 A iNpgrVio cia5
mOudstirY kinoviale, care
NAAVTZ 14A 6oroVro,N-
11k1A iNrkAA BZ f)AcNkII
nu ail niel nal feThi de ve-
010.111241TEAkNIIIE MONA- nituri, precum stintti : Ski-
eTisleN) KOTOilt1 MIKA- tul, Mejigori, Trigori, Ore-
KIINZ tNOXOtts06Z NE 11--- chov, Ugomic, Mgor, Gu-
AARTZ, KAKI -TO: BZ
BOIL de asemenea in mO-
CKIITZ, KZ NI miropki,
BZ Torow. BZ 119Exo- n'astirile- de make i
sz, BZ gropHHKx, KZ ingtitutele de bine-facere.
Mropx az_ TVorwuz, Atari de acestea, IndurA.-
TAKME BZ 4+13119104 A40- rile la trebue sh dea o
14ACT1tIeN H KZ 60rApt -
?hie dna sate de gaibent
Akt114. fiE5asticHrno 0T7
Toro,- Hxz milnocni institutulul de bine facer e,
41,0/01i11111 6airk TisJ C "infiMpttii. de mine- Ningh.
'IV (MTh COTZ LAO- S. Teodosie, in satul, Pe-
TkINZ 11A E0rAtti,f+AKNFO cersca , asigurand aeest4
OCNOKA111410 N111010 KO-
suma, prin actii ipotecarti
Mk+ CB efroF oro eu,NociA
KZ AaCTIIIK't 111919- inteo proprietatei' sigura,
CKOMZ 0E15111%166 TV -pentru ea procentele eY a-

www.dacoromanica.ro
802 1:11.120 Mo

ammv 5AKA1611010 51- nuale sa m4rgit pentru e-

1111CM-0 111 KAKOMZ NH- ternitate la acestti institut.
OW% Ni4IERINOMZ H- Preutiflui rneti de cash,
M+14i143 MTo6h1 EmErok,
klE CZ NEAT ripopti- p.Archidiaconulul, p.-Ro-
Tki flOCTVIIAAH 6+9110 dian, iii apol tuturor ser-
NA TM? 60rA6TIALNKL. vitorilor mei trebue sit Ii
0. tNOMOSOMV MOEMq dea din aceiaqi b o pla-
CSALfIENNHNql 0. tievi-
iAKONV, O. rOtNiONVI A ty multemit6re i 0 r6s-
110TOMZ 14 ISAMZ MO- plata pentru serviciul Tor
HMI cnifrAnAz INOARNO celil credinciosti ; in nu-
g`1141111Th 115Z TAXZ
MKEiNitura 40CTATOM- merul acestora, barbieru-
HWI43 ,5anAATV N NAreA- lui meu, Rosochatki 1) eti
WhEtlik 5A HXZ ISTfreNql-0
chothrhscii sii-i-se dea o
CAVitia, ha 4HCA4 HXZ,
MOEMq LIrkliNALNHKSI suth cincY -tecY de gal.-
FOCOXALI,KOMV A NA5NA- beni si unti calli din
11A10 MTh fl0AT0eACTA
hergilie ; de asemenea qi
5A0TbJXZ H AOWAtill
H5Z TAFVNA; 'TAME spiterului unit calti i o
AFITEKAVO-A0W1611 H suth de galbeni. Dobit6-
CTO ;Aoirkap. fortt- cele cornute, oile,terghe-
griati CKOTZ, OBEU,Z) TA-
OW11 H BCE X05ANCT- Elle i lucrurile gospoda-

1) Rolul barbierilor in societiitile seculului al XVItlea nu era de-a fasona mi-

me petit omuluX, ci gi de at ekilibra singele din vinole lut El ineependil dirt co-
pilirie iT luaa sa,nge sub forma de claricsire adecii erestarea museulilor spittiereY
in timpul stransurilor. Totla racola gi cAnd era mare, IT ]ua stings eu lanceta giIi-
pitorf. Petru Movilui, Sind omit bolnilviciosii, avea dynulte-ori nevoia de bArbieriii
ba kiar maX mare, de cat de spiteri ; Dupre enm se vede din ncestil testaments,

www.dacoromanica.ro
 PttRU moval 80
BENNOE ,cAISEMNiE, KAKOE rid, care se afld, la livada
TOAI.K0 ECTI1 BS VC11,0 mea, facutA de mile, qi
ENNOMZ MNOIO, MOEMZ
carea se numesce Napo-
XVTOrk, NA;11.11SAIMONIZ
HanoAoralcz, liCi FT loga, tote aceste le im-
OTKAk15110 110111AAMZ: partti in doe; o jumetate
Otstiq 110A0564 NA MO- o del monAstirei Pecers-
NACT61911 11691pCKiri, A
ea, iar ceialalta jurnetate
mVilho NA 60roAsmN-
CKg1.0 UffKOSh3 OT4A- pentru Biserica Aratares
MX isowrivritmx. Tirro DomnultiT, pArintilor co-
KACAETC MOH) IfillICK011 legianci. C6 se atinge de
110AAfriN, TO Al OTAAI-0
colegiul mai din Kiev, a-
LE HOAX 110401iNTEAk-
CTS0 ACHO-BEAkMOMNEJ-
poY eti nil punti sub pro-
MZ IINZ MNAOCTAMZ tectiunea lumindrilor i
rOMOMMZ: Fro MIIA0C indurarilor for Domnilor ;
TN r.i1mKcatims?Orvili.
qi anume, induriird s6le D.
CKOMq, BOEBOO 11/INN-
CKOMq;-Er0 MNAOCTII r. Alecsandru Oghinski, vo-
iiiI,AMq,14Z E9qCHAoKa. evodul de Min s c; indurArd
111-1C1/110) RACTEAANV Ri- see D,Adam din Brusilo-
EliCKOMV; iro munovni
va, KiseliT ettstelanuluT de
r. fiOrAANV OTETKE-
BHA liAcTEAA 0,1 HO- Kiev ; induraret see, D.
601-0WKOMq ; fro MI-1- Bogdan Stetkevid, caste-
AOCTII) r. OrnmosomV, lanai Novogradului ; in-
XOONiKEMV ISIANKAro
duriirei stile D. Oghinski,
KNA;tacTisa ANTOliCKA-
ro; fro MHAOCTII, r. stegarul rnareluI ducat ti
OtomecilleonSprfr CV- de Litva; indurard see

www.dacoromanica.ro
804 prrizti lvtavra
Sir

1{IaticKoiv1V, ItifscKornV D. Teodor Proscur Sus-

5fmcKomV rificaato; fro tenski,_ nothrul oraultu
MHAOCirli. 0. 011AhBEC- Kiev; induriird s Cie D. Sil,-
TeV, Epacuscionig pH-
vestru, n otarul Bra sl avid ;
Caro; eatiN0 traliME AC-
HO-CiATEAkNWMz Fix% de asemenea luminkrilor
mifitocirAmz, roCnoAa- qi indurarifor see Domni-
MS litiA.yt/NMZ: fro lor principY:indurrtreY
MHAOCTNI r. OTE(1)autg,
le D. Stefan, subtesauri-
flotsfonnopito GeaCAAB-
cKomV;Ero munovrn, r4. erul de Braslav; indurit-
F9uropilo,41otNKom0940 reY sae D. Grigore, sub-
AVL1,KONIV; Er0 mHAOC-
tesaurierul de Lute; indu-
T14, r BaxafiK, Hot,-
rVAKg ilVi4Kom; fro rarei sole D. Zafiaria, sub-
MHAOCTII, r. Ihmonmo judecAtorul de Lute; in-
KNA51-0 `IETBErrulliCKO- durareY see D. Nicolati,
MV, PT 11 11 IIIMZ Hxz
principele Cetvertinski, qi
mi-movrAnix, nparioc-
&Astikinix rocnozsAmz a altor indurhrY, Domnt
Iso,roffoxzi eqHMHAO- ortodoc1, pre carii, pen-
rEhNiA RoMi 43MOAA1-0, tru numele luX D-deti, iY
1'rOt;hl CAN WINCTBEN-
roe', ca acestil zAlogil U-
Ilk' 5anorz npasocAtus-
tioA PVccicoii 11,104RH nica al Bisericei ortodoc-
11911tgra9aHi11, itorifNiti se ruse cu strtruinta, in-
11040RHTEAkCIT'a grijirca i sub -
HXZ
MHAOCTE112 Brk9NO Het-
iiea ]or sfi durtte in eter-
6b.15111Vb, iNAA VMHOME-
Hiia Citafiki G;DMial N 43- aitate,, penfru adAugarea
4izvosANi4.- 119ABOCAAB-- mnrirei lug D -c eA qi inr

www.dacoromanica.ro
 tvrRu movta 305

No-iNcuirixx tordi. Rtruirea copiilor ortodocT

TA ME 111EliCK0(1 GeAT- rt.* AceluiaT cOlegiti al
CKOri ROAAErift NA Harm
fratilor din T(iev if dau
MK H Met-0 13Crfr 60M11
MNOFO neiogerkTftitils.IF, pentru tot-deuna i IT &t-
Cz FIXZ fleISANIN. E.gt10:?- rues& casele, dobindite
tpErnV, Karo TOC11021/2k de mine; cu tate drepturi-
flora FlOtUAETZ, 119EEM-
le lor. ViitoruluT mein ur-
NIllaMONACTkleAHE9FE p-
ocaro, fro MEIA0eTH, maqii. in Lavra Pe cers cai a,
OTLIV ileXHNIANMEITV pre care D-cleri ilia va
N liCEN 6PATIH Toro ME trAmite, parinteld Archt-
MONACTIlleA) 11911NOWq
mandritu i tuturor frati-
OCO6A1130 CAE;NkliA MOH
NIOAENiA d TON ME ROA- lor din aceiaqY mon'astare
/tidily nporA: 80 11E9- li proaduch in particu
Ei W X' Z, IIITO6k1 NAX0M1,- lar rughciunilem,eleumile,
1111ACA 5A ANC19011AZ
pentru acela0 colegiu : 'in-
17M+NiA MONACTk1e4t
IfrupcKaro, EHWENI.K14 te/i4, ca mobile .mOniisti-
TNIWINZy NE 6kIAN OT- reT Pecersca, ce se .aflit
64AEMIt1 OTZ VON ROA- preste Dnipru, Vienca si
AfriN, 00 Keeli-INEil Mrkerk
Gniden, Anil fie luate de
AO IICTE9ElliA Trfaxa
Arkira, 9T06IA 69ATih la colegiu cel putin po-
KiEliCKAr0 ceATCKAr0 ne la ecspirarea a treY anT,
MONACTMA R8 TVIENill pentru ca fratiT din m45-
Toro lieEMEN11 month.
nastirea Bratcaia in cur-
noea5crnoTerkirk, r6rk
NAAZ VtTp011ThCA CZ )(0-
gerea acestuT timpti sa
,cAtICTI3OMZ) TAKZ KAKZ pate ase orients, imdc sa
5

www.dacoromanica.ro
306 PETRU MOVILA

ONH, xoTA HE fiCri", Ols- organiseze gospodaria,

HAKOACz Mama 'work fibid-ca e t, dei nu top, dar
H rAa6HrUillif, CgTh no-
cei mai multi i cei mai in-
CTeliMENIJ,k1 N, no C130
iiAV OPtirq, 4AENw mo- semnati, sit rad tune qi du-
HACTIlle IlisireCKAro; Bo pre fagtiduinta for mem-
..
EToekixa, 'I'1-06h1 TO- bri mOnastirei Pecer-
aT
111"Z :Miro MHAOCTII, 0-
scaia ; al doilea, ca acelaqi
TEL1,Z lievirnmitqwrz,
CS csonmz flitifeCKHMZ
pArinte Archimandritt cu
006090mZ , HkoirkwHA- comunitatea sa din Pecer-
ro @TEO PEKT0eA Hits- sea, sa nu luta-Lure de la
ocaro H lirqMEH1 AAT-
egumenia mOngstirei Dia-
Aosmoaro H Fro n9FFm-
tinKOSZ HE $1011pAHAsitz
tlovitca, ce se aft' POLI-
OTZ HrVivietiCirBa BZ MO O Pinsc, pre actualul pA-
HACTkiprk AATA0BH4- rintele, Rectorul din Kiev,
KOMZ, HaxotNeMpEMCA
precum qi pre urmasii lul
nop lInNocornz, paty4
nianrkAtii4, moiro Top- pentru prop4irea tagar
m EcTsEHNAro ocri rrA oT- duintei mele cei publice,
HOCHTEAkNO OCHOBaNiA relative la fundarea se&
wKOAZ AAA owpa5otsa-
lelor intru instruirea co-
NiAnpasoCAAKNbJKZ A-
TEA. Hz BkillOANEHito piilor ortodoci. Pentru
BC+XX graKoskqz implinirea tuturor acestor
KT0BZ MOErO .cA6+1.114,- piincte din Testamentul
Hial 06RtilEcato, MOE10'
met, oblige cu rugh' ciu-
HHTKAiiwito neorkEoto,
Co6+Cirk HXX MHAOC- nen mca cea prea plecatil
TEA, rocnoo AVwmen- consciinta indur6rilor for

www.dacoromanica.ro
 tETRU MOVILA. 30

KAI4JHKOSZ, KZ KAKOlikli Domnilor comendarT, in-

opowVH NA5NA11F0 NXZ -tre cariT rogu qi numesod
MHAOCTiri, ACNO-SEAk-
pre indurarile qi lumina-
MOMNIIJXZ : Er-owl/to-
cirh, r, 21MMAN8 gia rile lor: pre indurarea sa
CHAOSA KFICIARi) RIEKCKA- D. Adam din Brusilova,
ro RACTEAANA, 44 WO MN- Kisel, castelanul de Kiev,
AOCErh, r. MOWER' ilii 0-.
i pre indurarea sa D.
rHAV, r0C110AAVA MOA
Moisi MovilA,Domnitorul
AlliCKAr0, 90ANA1-0 MO-
iro ceavrA; A KZ HXZ Moldova, fratele med. du-
MAAOCTAMZ 11911COEiNH- pre nascere, iar la indu-
NAN RCEIICTNIIIXZ 11XZ
raffle for adaugd pre prea
MHAOCTIN, OT4ESZ: OT-
IJI,A Wait Tfaptirwoin- cinstitele for indurarY i
9/1, 111411ENA 111-1140Ah- paring : pre phrintele Isa-
CKAr0 nVcirkomAro MO- ia Trofimovid, egumenul
HavniqA; OTL lirHA- mOnAstira Nicolscaia din,
'HA OKCENOKIIMA 0.ra-
pVwH9A, lirVrnma B IA- Pustie; pre pArintele Ig-
AS416114KAr0 ; OT4tt .10- natie Ocsenovici Starucad,
CN+A KONONO6N9a roe- egumenul dela Vidubitc ;
Eau,Karo, AlluxariAos-
pre phrintele Iosif Co-
cicaro lirVmEHa 11 OT11,1
FEKTOO HIEBCKAr0, li- nonovicT Gorbacki, egu-
NHOKENTiA rit5FAA.Ilen menul din Michailovsca ;
IIEAAZ, Is() czrkw NXZ i pre pArintele Rectorul
MHAOCTEH, rOCCIO6Z 0-
din Kiev, Inokentie Ghi-
IMENNKAL1.111KOSZ, H 14,0
tpAhAcillWAr0 eaCilOvi- zel. Pre lOnga aceste IA-
il:ENiAl O6.;611SALO 110C- a la venirea Domnilor

www.dacoromanica.ro
308 PtTRII MOVILX

Art6t1E10 MOEFO IlAtTkle- comendarT i One la o

NOW 130AFIO 1-1 NLINAI1A1-0- maY departe dispositiunc,
TrfrKZ, NXR MHAOCT1
obligu cu ultima mea vo-
OTL1,ESZ(TrAKZ KALCZAg
ie -de pAgorti -qi numescil
firkeENZ BZ HXZ EAArO`IfC-
Till, CoukCirrioCirti N COO pre acele indurarY, parintiT
C0611001'0 UkiTk VA- (fiind eti donviAsti in pie-
NIITEAMN C040611 111k
tatea, consciinta qi capa-
moNACTEur nEtiEpCt4Ar0
frO fleAl3Z, IleHISHAEril) bilitatea lor), ca sg, fie
pazitorii tesaurelpor m0-
11MTktiirl, C01301tql1NO CZ
OT4EmZ EA9AAAMOMZ nastireT Pecerscaia, drep-
AFITKOBCFCHMZI 11A-
turilor ei, privilegiilor lei
IWICTNHKOMZ1119FeCK11
MZ,ATAKiKEINKBHCSA a avereT, impreung, cu
TON G4111 11 1INIT6NiM pArintele Varlaam Dit-
004)111CKIINZ CZ OT4FAU covski, locotiitorul Pe-
RONCTANTHNomZ. Iff-
cersai, precum si a Bi-
reENIKELIKHAnZ, win/irk-
CTHHKoma CO(piHCKH- sericeY s-teY SofiT qi a ave-
Mx. H 9T06i&I Trk 11Mrk- rilor eY, bu p Arhatele Cons-
Ni, k NINT90110A119 PI
tantin Negrembetki, loco-.
AncsiNiatimin nEtlfe-
i pen-
tiitorul s-teY Soft
CK01), 141lig CORCTgEHHOf
NACAityiE XplICT0601 HE tru ca acele avert ale Me-
110A6ferAANC611111SAKOMV tropoliei i ale archiman-
011WCTOUJENi1-0 (KAK0501, dritid Pecersca, ca mos-
06k1KHOSENNO,OAAETCA
cenire proprie a luY Chris-
oTz A10MH HignAroLIEC
ITH13111)(Z nvi 0 TWECT-
tos, sa nu fie supuse la
K111 CZ Ciro CSrfrwril HA- nicY o pheaduire (1unre

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVLIA. 309

viAANHKOSZ OXOES/ittl-- cum de ordinar se intim-

XX), TO A CO CAEAAAN pig, din partea 6menilor
1191-111A MK) KZ 1106m0-
nepiosT, duph trecerea din
wit-o flpfCTOAA Oro Ho-
VAEliCKOri MHAOCTH TO-
acesta lume a superiori-
cVmeA mofro 4114/%0C- lor spiritual, de aceia eu
Thharo, 53MOAA4 ) ITO- Cu lacrimi cadu la treptele
661 ONX (NOKOArk KAKX trouuluT iudurAreT see
mulreononi,A, TAKE 11
RegeluT, Domnitorul meti
ilevnmarimiA HE 6b'-
prea indurtitorb., rugan-
6VTX, no BMA Oro HO-
90AfLiCK011 /1/114AOCTH, du-111, ca el (pen6 child Me-
TOCSit4,A91 All o Er o MN- tropolia qi arehimanqri-
AOCTNSAr0, BeckifrIkl 1M- Oa nu vor B., conform milei
6pAHFIKIMX A1-111,AMZ) . Regale Domnitorului meu
6AAroBOAHAZ 11M4 TI.
prea induratorti, inman,ate
rixx nova CESOnrnZ Bhl-
COKNMZ 11040511TfAh- persdnelor alese), sh, bine
CTR0MZI KAKZ SfpX05- voiasch ale avea sub tnalta
NiftWir1-110KpOISHTIAk sa protectiune, ca pro -
110M0liZ E03:11AZ H HA- tectorul suprenA al ease-
CAitiNiA HXZ. A A hIAK-
lor lui D-4eti si al averi-
UNi tito nociamatro net-
t,,Tkna ncn.clin MOEN arkr lor lor. lar eu, find pea
likIMZ eoromoAbatimz la cea de pre Aura, mar-
Oroll0e0AESNONIVIIIA0C- gine a vet 9i mole rugh-
THYOCVme+ moiromn- torul celo credinciost al
AocTimaro, TAK013111MZ
indurhreT see RegeluT,
OTKOPKg OTZ CfrO
CIATA; H T+MX KAN Domnitorului faeli prea
%MAIO Cif MOE 40Nilli1A- induratorii, tot astir -fell,

www.dacoromanica.ro
310 PETRU MOVILX

HiE)1146AA mtiOrOrerk- qi treed din ac4std, li-

Wtiql-0 6ging MON oc- me qi cu aceste qitermind
no,NV motiviS; H Tsopt4g. acestd testamentd al meu,
TiAWHOE SIcE TrkA0 MOE predandti mult pdcatosul
As 6gAETZ nOretEtnn med sufletd DomnulaY
BS 111,4CHoMZ mONAC- med i facetoruluT. Tar
Tklerk MEH:q CTOA6A- corpul med celti p6c6tosti
mH, 11 le ABOAAZ KpkIAO- s'A fie ingropatd in me-
Crk-: 0 CEMZ npotii tixa nkstirea Pecersca intre
mumocTiii) rocnop. HC- stalpY, Maga. strana _stan-
HOAHHTEAEH motro 5A-- ga,. Despre acesta rogil
timilitt. pre indurarilelor, Domnil
ecsecutorY aY testamentu-
iE .;ABrfr ipattie nHCA-
041E
NO ISZ IlEtH9CKOmZ MO lui med.
HACTkirk, BZ AT r0c- Acestd testaments s'a
1104VIE 1646 r., AMA- scrisd in mOn'astirea Pe-
Ert 22 A1-l& no CTApo- cersca la anul Domnului
Mq CTHAIO H no noBomi3 1646 Dekemvrie 22 dupre
CTHAI-0, 1 MHBApRt stilul vekid, iar dupre sti-
1647 rop. lul nod la 1 Ianuarie 1647
La finele testamentului mufti aplicate maT multe sigifiurT, apol m-
mezX iscaiturile aceste t

IIET9Z fVLOrHAA, ille- Petru Movila, Archie-

xnenticKonz MHTe0110- piscopt, Mitropolitd al
AHTZ HiEBCHiH, iipXH: Kievulul, Archimandritii
MAHMHTZ 1101190iiH
al Pecerscal, cu mana pro-
031C01-0 csoero.
prie.
AtNAMI 11;Z E.pgCH-
Adam din Brusilova Ki-
ANSA IIHN%P% HACTEAAHZ
likB(1614, GT ApOCT HO- sel, castelanul Kievuld,
CORCK1H. primarul de Nosov.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVIL 311

XerHo 11VWEIIHIsiri Rugatti verbal, sigila-

liftiairqk 41409Z COA- rul (a) Teodor Soltan cu
TaNZ pgK01-0 CBOT I0. maim proprie.
XCTNO npumitudh Rugatti verbal, sigila-
nvialraeh y1H 9 i GTA-
rul Andrei Stavestki.
Bitycin.
XcirtionpowiNNtaiini- Rugatb. verbal, sigila-
tiagravk AAHillAZ ro rul Daniir Golub.
AVEz. Rugatb. verbal, pece-
Xortro npotiurrandii taru' 1 Meletie Crasnosel-
rumaTaphilaiwriii skit, tot o data locotiitorul
CNOCEMICKili, BZ TO B9E-
PecerscaY.
NI HAMifrCTI11-1KZ fh-
9I Rugatti verbal, sigila-
Xerrpo npowirthwii rul Vaslie
,
Dvoretkii, co-
11E9ATAp6 EACHAUT ABO- lonelul 6stei prea lumi-
9FLIKiri 110AKOMIKX @ro
nata sale nitariri imperi-
IltitCKar0 119ECIATAAr0
BEAH9ECTBA BOHCKA5ano-
ale a Zaporojenilor (b) de
pomcKaro RiEBCKirl. Kiev.
XCTNO npowitmkai Rugatti verbal, sigila-
nvivrAp6 OHAA9ETZ rg- rul Filaret Gubinevici, ti-
611HIBIPIZI qCTABIlliKZ
picarti in Pecersca, cu ma-
Houptichl, eVK010 BAAC-
ITHON. na proprie.
(a) In vekime sigiliile oraqelor qi ale institatiunilor publics erad implirtito in
mai multe part!. Personale, eredemd not care inaintea subsemniiturd portal tidal
de ne'ierapi =sigilart1, trebue sa fi fostit conservator! de al sigiliului oralului de
Kiev qi at Lavret
(b) Vorba zaporojaud vine de la particula an = presto qi noporn = pragil ; in
totul de presto pragtut hr la Cannel se aplied aeolora, cavil triliesed prestre Era-
gurilo (cataractele) Dniprulut

www.dacoromanica.ro
512 PETRU MOVILK

ANA Ni ,A IIVANKOSCKiN, Anania Culicovski, E-

gg ()Noma Alotiacrrkie,A conomul mOnastird Pe-
floitocaro pillow 6) C- cersca t cu mana pro-
T ri O prie,
49-FotsoCitl 09ANCKiii, Teodosie Qranski, sta-
0 T A pi L4Z COCOpHkIA rite genera% in consi-
Mawr itsph IIE9E9CK A- liuluT spirituatil al mond-
ro CV6V Aqxostiaro stirel Pecersca cu 'ulna
laK01-0 liAACTH01-0. propric.
La fine se aflA subsemnItura Iui Gheorghie Chmelni kip hatrnanu1
5stei zaporojtne. a)
B.
Drimit i acestil Faptu, scristi kiar de Petru rnovita cu mann, sa i
conservatii in manuscriptul, gasitu In biserica SAO: Sofil din Kiev,

TON ME EMIAIAMZ irpo- AcelaqY Varlaam iero-

moriaxz nosrky. tiAmz, monachul nt -a spusti noi,
A KZ isz Arkiro /AKK ca, in anul 1620 (loci'
(neogrkAz)... 13Z JUT-
alba) ini'kercurea de duph
ISpZTOKZ 110 (omen-sin
pogorirea St Sphitti, and
csehrroro,A,Vxa, friallt NA
MArrk flp15611VI9'Z se serbeza amintirea B.
tsrroro IOANHA mosAr_o Than celii no marele mar-
BfAHKOMgtliNHKA BZ N11-1-
tirti, in Metropolia din Su-
Tii0110Ai 14 GO9ABCKOA
(NEflpENAHNO Co BS CFA c4va, (c ,d negre04 in a-
6ENII f1aMATI1Fro HCEr- dsta di se serbez6, tot-de-
lyAnp&voWEircA), no una amintirea lui), dupre
061,19/40 AF 061E, 119110-
obiceiti, omen% ce vinti
??Ittivin OTZ MNOFPOCZ
H (NAMKPIWZ CT9ANZ, din locuri multe i dep6r-
a) Acesta testamentti se afiT tipiiritil in flair ATM apemen. Eiescaid Kofacitl. T..U.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILX 313

MNOrH mels.Inpumorwrz, tate, proaducti multe da-

H trm A01:61AFOTZ MO- rurT si candshruth relicvi-

LJJH CBATAVO H 1TrkHAcH

ile Santului, dati. muI
banT; fiind lug eclisiarchti
rnNorn MI-0TX ; EliKAH-
cu numele (albil in manu-
ciaerz tci Torisa scriptt), si in-Matti fiind
HMEHEMZ (41906+AZ): de diavolul, a luatti o parte
HAVIVEHZ OTZ 4,iABOAA, din baniT, ce erati pre ta-
II OTZ 1-1+11A,;EA NA lerul de pre racla Santa-
untotyt ripti vittirk CB- lul, i i-a ascunsti in pun-
Toro CV11111KZ, I1ACTk H ga sa. AbTa a inkisu a-
CZ19)111BZ BR KAHC+ CBOEN. c4sta., a it tratd satana in
ihiE ME CE CZTB0eZ BNI- dinsul i l'a trantitt pre
HAE BZ 0111% CATAHA H 110- dinsul la phmentu inain-
ispzmi WO NA .yMAIO tea mold SantuluT, stri-
noa,z eaKoto csToro gand si curgendu-T bale-
szni 14 nrkHka Tztim. le. Indata ce au veclutti ceT
Ask RCE 61-16+BWIE nen_ ce erat de fa a, au insci-
66.1111E 110B+AAWA 11/111- intatti pre Metropolitulti,
T90110AHTV) HMI (11/111- care (Metropolitti), ye-
19)0110AHTZ), OtHWIAZ nindti si veclendu-lti pre
B116+BX fro Tx G+CA
11
dinsul, ca se muncesce de
celu reti, a clisri: 8M1 din
MV`iliMA) ()NE : HAN OTZ
relieviile SantuluT a luatti,
morricarkToro 135, H- self din baniT acestia fore
AN OTZ 1-1,t H4s;i1-1 CHXZ bine-cuventare P'a indu-
6E5Z 6AArOCAOSElliA OSA- plecatti a face furare de
TOTATCTBO CO'F60e1ITH cele Sante, ,i indat6, a or-
donatti eb -iti caute ; gi eh-
1-101aCHCA, 11 A Rif 11013E-
utandu-111, au glisita nu
Ait HCKATH V HEro; no- putinT banT in punga luT.
PICKABWE.WE 00T 0 al.A Deaf piirendu-T reti Me-
HEMAA0 BZ KA- tropolitulul, cand lid ve-
MA Fro. XMAAHISCA tE dea pre dinsul, c'Ei, Sc mun-

www.dacoromanica.ro
314 PETRU MOVILX

Amireonowrz ISNAIIZ cia forte de eeld red, a in-

Er0 o'ra 6+CA BEAMH ceputd sa -ii cetiascrt rugt-
Mg914MAI momyrski 5a- ciunile de blestemt i in-
KAHMATEM1HkIll Hag& data a e0.td din dinsul
Nap NHMZ 411TATH, H Spiritul necuratd, qi scu-
Agii FiltlAtNE HZZ HEr0 landu-se, a cliq.utd la pi,
Asixa NEtWICTIIIA, 14 SZ- ciorele Archiereului, mar-
CTASZ ilvIlflAM KZ 110- turisind greqala sa qi ru-
ran% atNiEtIOIVEMA, NC- gandu-se de ertare. Tar el
11013r4AA 111 ,rfrKZ CBO il mult mustrandu-ld pre
H flp0111EHia FlpOCA. OHZ dinsul i pentru and timpd
ME, HA MNO,c+ HAKA- caterisindu-ld i dandu-i
.cABZ fro, 144 ( EMA OT- interdictiune, l'a invred-
AV9H 11 ciflerklilEtlia AA- nicitd de ertare. Deaf, ve-
deti fratilor, ce red este
IC& HeOLVENiA C110i/s0611
EHMTE g10, 9)ATiE, KA- iufirea de argiutil qi cat
KORO 5A0 Etirk CeE6e0- este de grew p6catal furh-
AFOGiE 11 KAKO IrAiKKill rei de cele Sante, aci nu
reiNZ EMI& CSATOTAT- e micd s, dupre cum pre
CTKO, AKZ NH MAAO; AKZ Anania ii... Zamfira nu 1-a
ME &WI/ 14_ OAM1113 H- crutatil D-qed. qi mai ales
erk, NE Cirrptirk EAAV GO i-a mustratd, pedepsin-
rz, HZ auiE O6AHt114, HA- da-i pre din i1, spre Infri-
KAASZ fro az Cir?Axa coqarea qi bagarea de so-
H CzgAtommii H HNIUMZ, ma qi a altora, ca BA nu
Me He ?yezt4(3,1-z. EorV cuteze ali impropria ace-
11 CBAT1!JmZ5ro minioe la; ce este datd lui D-clew
tietiCISOHTH, HAH Tail qi Santilor NI, sell pre a-

www.dacoromanica.ro
 PETRU movit,X 315

ii.yT11; CBE 60 OTAA 6E- stuns A lua ; chci totd, ce

ca 6AACOCAOSENiAB.;Is.1-
1111AEMOE OTZEME wows
HOE ECT11) CISATOTAT-
,1
CTBO 1190KAATOE OCZ1-
MCI% OTZ csAirkocz o-
al
TELIZ GKIT11."
se iea f6rd bine-cuventare
din acela, ce este biseri-
cent, este furare de cele
sante afurisitd, ind con-
demned de santiT pa
rincT. "

C.

In manuscriptul Petra Movild, mentionatil de

nol de maT multe-orT, se gasescd qi aceste note, care
ne presintd, impdrtirea administrativd a Moldova
dela 1619, precum i und elementd financiarti. Aid
maT averati i und eIem.entti de limb a romans, du-
pre cum ea era vorbitd, de Petru Mavila. Noi lc
presentamd aid pre tote pentru importanta for cea
mare.
ZA 111114+5H 5I1 pitch N Despre uanii pentru
robs( qi dupre tote distric-
no 6 ZCAXZ BOAOCTAXX tele.
130AOCTk IRMO. Districtul Nemtu.
fomatiz Roman.
,, GAKZ 11 TO Bacad i Tro-
treqibZ. tuu1.
53 EpAtIp. Berlad.
51 Tf IONA. Tecuciu.
3) ROBVeAVIO. Covurluiu

a, Din manuscriptul lui Petra Movili.

www.dacoromanica.ro
316 Pvritu mOvmX

flOAOCTk TVTOel. Districtul Tutora

)1 EAC/04). Vasluiu
97 (DanIHS3. Fhlciu.
71 RNA/1Z Tigheciu.
93 dOngWHA L'apuqua.
'7 oalt0. Orcheiu.
97 G0e0KA. 17
Soroca.
77 XOTHHZ. Chotin.
LifeNAVI4Z. CernhutT.
XialtZg. Ch
(Alma nAm TOAMeZ (Afacerile panuluT T6-
4/1/10111A1). der Movila).
T TAA19013Z OTZ. nANA 300 talerI dela panul
TOM9A MorHAw. T6der Movira.
T TAA. (IIAA nom. 300 talon afacerile pa-
nului.
gOAOCTIA 40e0KOH). Districtul Dorohoi.
lAWZ. Ia0.
79 ilfziturz- Carlighlura.
Tqp.

Ez iviTo 1619 at- In anu] 1619 luna Iu-

cep IK)AAN 29 nOAAA0
lie 29 s'a chotdrita a se
Crk SZAtlAsfk nNNrYcN
lua banT pehtru sulgerti,
CVA6 44b. OTZ K TO SZ-
;ZAJORMO nO 30 (A) dela care se va putea chte

www.dacoromanica.ro
,
PETRTY movILK 811

(norreoNipm), 0 T Z a- 30 (trei-sled), (potronici)

pfpwocz no Ifreg, OTZ dela mijlociY eke unti un-
rneoirx lio 12 (noT9o- gurescri qi dela orfanl cate
Nult18). 12 (potronicI).
flOA OCT h Gqtiagit. Districtul Suceva.
,, IRMO?' n Nemtu.
,, fomara n Roman.
GAKAV 1-90- n BacrtA, Tro-
TqWZ. tus.
3/ IIVAA9ALI,VAZ . , .(a)
3) TEKg9i n Tecuciu.
33 1101309Ag1-0 Covurluiu
33 EeZANNZ. n B6rlad.
9/ INT0ea. n Tutora.
9/. EACAVFO, n Vasluiu.
$Y, (DAAhtliq n Falciu
39 'IMF H. n Kisineb. ?

99 d0flqWHa /7
Lapusna
'I o1xcIo. 7, Orcheiu.

46 Nr ez /1/21AZ OA- 46 unguresd a data

KANZ II. acnil. Ciolchan N. aspri.

(a) Nn tntelegemq ae6efii numire.

www.dacoromanica.ro
ij 18 PETRU MOVILX

NoAoci ris GopoKa. Districtul Soroca.

Xo'ruNa. 4 Chotin.
,, `169NE$14z. 4 CernrtuV
75 XezitzV, OhttrlaA
1) AopoXoio. DorochoY
4
17 hum. IasY
,, RAtAiirA-
Carligatura.
%lett.
(Bz iriarVek 54 CqA (Dela torguri, pentru
4VH13. slugerti).
Bz roppsa 51 GqA- Dela oraqe pentru quit.
L&V.

BA r. GO9A6tti Pentru oraqul Suceva.

77
,, EARt. Pentru ,, Baia

77 9, N rfrm.tiq. P 77
Nemtu.

75 57 Ili,rei. 4 n Petra
), )) FOMANZ. 1, /) Roman.
), ,, &Mag. 17 "
Bacad.
i-

30 Xrp OTZ WOA-, 30 unguresci dela Sol-

11-q.A. tuz.
Be r. ToprVwz. Pentru orapl Trotus-.
AiNz. 77 ,7 Agiud.
71 ,, TEKV`Iii 4 4 Tecuciu.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILA 81g

ZZ V. EeZAAAZ. Pentru Dist. Berlad.

RACAg0. Vasluiu.
XqUI Z. /3 Chugi.
, &trauma. Lhpusna
Orcheiu.

100 grca OTZ 1110A 100 unguresd dela Sol-

Tv5A. tuz.
zz Goe0KA. Pentru Soroca.
XoTti Hz. Chotin.
,, Tolacau,z. 77
TarasautT.

,3 11E9Nal4Z. Cernauti.
33 CHVEirra-0, Sirctiii
,77 Aopoxoto. Dorochoiti.
, 11144 IA( 141E. gtefaneqti
77 XianzV. ChArtati.
Romp CotnarT
7.7 lipctioA f/ Crasna.

10 Brea 0 TZ IIIOnt 10 ungurescI dela Sol-

-Trika tuz.
Pentru Tecuciu.
Lug
faulz. f/ Talt
39

Uou,Ap. TuOra

www.dacoromanica.ro
320 PETRt7 MOVIli

CDOCTAg eZMA AOMME CA NEMiRt ROEBOttkl tNtifl

26-00 M rAAMAZ IrUll A (1)0CTZ
NZ XAOAtiq ------
CZI16+ CZ vE tv NitilVill. AE K0ett61E MCII /5VKA
fIZNif.AE9 1000 ?J)E rAA6iNZ Ai' otocirz iNalra,
Aseki 1600 rAARENZ AMV mil-a HOW

Archim. Ghenadie Enacenn.

www.dacoromanica.ro