1884 10 PDF

(7441.
,Ao
ORTHODOXA ROVIANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
Anal al 11111-lea, No. 10.
OCTOMVRIE.
t):Pk254_,4X4A16`
s Ccj
TABELA MATERIEL
pagina.
I Condica Santa" 713 r.
II Misteriul Penitentei
-4
03
......
III Petro Cercel Mit cu Popismul
1 V itbocalifisul .
V Drefiturile Patriarchies de Constan-
tinotol
.
733
745
75 5
771
VI Notice Istoriee 791 c.
4k,
BU'CT REST=
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Prinoipate16-finite No. J4
1884_
f,tok,FItc97,61b-5')
www.dacoromanica.ro
AWL VIII. BUCURETT, OCTONVRIE 1884. No. 10.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA

REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA

Predioa Cuventul"
H. Tim. IV. 2.
DIN 1STORIA B1SERICET ROMANILOR
METROPOLIA UNGRO-VLACHIET.
CONDICA SANTA
(Urmare, Vecg No. 7, anal VIII-lea, pag. 713).
xxrx.
Urnakh apd cele doe acte ale chirotonid lull Ata-
nasie; adeca Simbolul credinteìlqi Confesiunea tradi-
tiund bisericesd. Fiind a aceste acte sent identice
cu cele precedinte, noT reproducem aid numaT con-
Armarile actelor cu partea finala a Confesiund:
WUr..
fi.0.1111fiGiK8 JIM di ArSHCBe FitAgIT dB GeISIFTA
811IGK011ie 11 is,A,ANAg KM rgFil Mt 411TIAMKI.
k817z 4:41-kCFrA, diKZ M; MZi"..r041-1CiCKZ

,
tyE KXTE TOMTAE 11E A 9I PIETA A Oy_
rsAANIEA cz AE natcpcz HECKH 61 4TO TOATZ
inert?, IA
AmaL 11V/404; Air (-2c1-Ne.f 9 (iv!k1 e2
c -
rparct. [Yr' 210077-ii:
:AI /KIN if)107S
A.?"--0
W.Trle ck23-1ITIAI ck lots

Biserica Ortodoca RomitnA. 1
www.dacoromanica.ro
714 CONDTCA SANTA
NOTE:
182 Aceste do'6 acte stint striae pre pagina intlia a foieT a 26.
Litera scrierei este cea rondA cu asverlituri i identica cu cea de la
actul alegereT.
188 In confirmarile, ce Atanasie pune asupra acestor acte, se obser-
v6, o particularitate, pre carea o nottim aicT. AdecA, Metropolia Tran-
silvanieT este redusa la rangul de Episcopie ; i acesta pentru euventul,
ca, deck' Atanasie ar face vre un act de unire cu Biserica papaU, ca
Teofil, seri cea Calving, sAse pote afirma, ca actul unirei s'a facut
de ate' un Episcop i cg, prin urmare el nu 'egg intru nimic pre
ceialalT ortodoc1 din Biserica generalg, a TransilvanieT.
184 Precautiunea acesta se confirms i prin nisce regule de con-
duits, elaborate de ate patriarchul Ierusalemului Dositei, care se
afla atunci in Teed, i de catre" Metropolitul Teodosie. Aceste regule
au caracterul de obligatiuni pentru Atanasie fa g eu Biserica Ungro
Valachiei, i el le confirms cu iscAlitura sa i le lash' in archiva Me-
tropolieT, spre a Servi ca capete de inculpare in cas de abatere. Dei
pre aceste capitule no' le-am mai publicat in Revista nostrA eu o_
casiunea biogTafiei Metropolitulul Teodosie, totui le reproducem i
aid pentru complectarea condiceT Bfinte i mai ales ca acolo s'ati pu-
blicat cu litere latine.
DOCITEI8 K8 MIAA A811 D811INEZE8 IlATPIAPX

C4NNTET [HI NAPIT IIETV A IEP8CAAIM8/8.1 [III A
TOATE I1AAICTINA, 1lkMIIPE8N KS IIPEA COINUIT8
MITPUIIOrIIT 8PITOBAAXIET KIP OEODOCIE 1111 K8
11EI 9E CA8 AOAAT AMY APXIEPIEI. UIE C(I)INHIT8
A8i MITP110.4IT Arl APDIAA8./181 KIP ACUNACIE KA
PE AK23III TEAT XIPOTONIT 1111 AI FOCT TPIIIIIC AA
ELIA PX IE AIIIACTE 110P8NIIIM :
Ilia neaclarbnaTI a .1181 D8mnezeil de not iggipe de oameni,

wi 8811'bT8Tel dpgiTgnia K8 aderbpaT 1118.1TO wi -BAT() tube
amp!, wi npiqini mi de wi de cnacenii. wi K8 mire Kiwi de
cliatlepi de sine ne Keami cope a oa Will% nATAepe. wi finxb
mai KlpToc de K'bT ToaTe ne ne 4indiamni, cope
dparocrTa ca K8 qieie JenigiTe opIndgiaae wi Kanoneng itn
olumpi wi nopgnqi wi npin MiTKAOK8A AenigiTeiop orbndgiaie
mi 41,11BIJIITKpi npivenem wi gKnoamem upe aqexam di.T1Topirc
do deve Daninezeg, dsal coinTele cgpinTtspi denTpg sapo c(tin-
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 715
Te ail) case uopgngi mi iingT4p)Tapl iindipenTIndgne Abp de

niiademi mi Abp de rpemail 8111Bl'LM /in Koala coinTel goei
came. nizind Kri annpuTgA npin IniaCJOK841 ccDinTelop clue no-
pgrigi ganomingeie mi mbpTSpiciTnpi ie. gei ggpaTe mi 4,1p de
npixanl gpedinnel noacTpe mi npin finTps o naz1 Ka agInTa
ale coinTelop nopgngiAop J81 DifnIneZeil crpliggeme via Dgm..
nezeeacKI, nil Anminoaci, .iincDpgmcwape, mi paz1 a maroggc-
Tigii gpedinuei noacTpe. K8 ail K'bpopa coinTelop 00p8lIgi Dam-
nezlemi, ugTinpe wi golnigie CI *unpin wi cb zmixnecgg
de Aa gel oixAeni wi pbi oameni, pinipiAe wi Algorniire mi
geAe de acunpa anpoaneaop Gii geginiAop, pulitchpi de an gel
cnaguii mi geie dinTpe ()ameni gplacel wi npigi cb gonTineca
WI CT, onpocgg mi Cb cnopecxg Aa gel ge nmecgit nopgnghe
Agi Dgmnezog ibanTeie verve Brine wi HAIKKTO Agl Dgmnezeg.
Adeime G 19ia mi gnipea mi dparocTIa mi npeggm npin Gaza
ccAnTeAop nopgngi are Jnt Dgmnezeg, Cb 4indipenTiarg mi
ToaTe aiarre sue (Faure, mi dinTpa agecTopa nowbugipe Uli
iinglabTari, cb iiinnodosecug mi ct fnsummarb, nIpagapiAe,
mi gopoage,e wi rbudgpia oarneniAop wi cb adaone .ia geI
Ks minis _Blub gomie gglarbuilop mi dipenTaTe agInd aoe
a glpmgi, wi a Jinea cTapea gea nngillifeb mi snipe 1p de
upige iinTpagecTam Kin iaplin iacTe dinfOTpiBb giAgapia Jul
dainlmapia coinTeiop aoptingl Lae Agil Dgmnezeg, de a drive Aa
gel pbi Gii K'bAKITOpi mare drn giale itnnoTpial, nedipenTU
ZIK nil AIKOMii, poadeie glue rue aAe neelmioacel wi ne-
iinomarei nooTe mi fin JOK de niginiica cTape, nave An gei
KbiKbropi mi nerbrTopi de clam de coinTeAe nopgngi am, Jai
Dgmnezeg sprmggiAe ini yhzgoaeAe giaie din de eine : nape
p7,75rbil adgg la oameni dezmdmidgipl de cnamnie de spIame
dap ye .11.0gliiibTgpa wi oxT3pmmipla nii gpmapia Dbmnerge-
wirop Ae01 aa8K, la oameni onnape mi mmagipe de OTITia
&ie. lap% Aincipia mi deimpTapia dgmnezlewilop Aeni adage
Ja oamenl TOT gIaAe 4innoTpigl.
o. Kadecl apxiepiia Ta Toinia,e.se esinuisop anOCTall,
nil npopogiAop. adeglTe C41111Ta expinTgpl siege ml nowt, nil
glaAe calciToape mi nlpinTemi opindgele, adegwe Karma-
www.dacoromanica.ro
9T1, VDICINOD y.r.Nys
arou pt arldtdtlolt doroLulto odeoato pn ore doriftulso

'AO so or ifilawpdu RH alleds 'aiRsschoap pu to or fillaioup
ON to Of su.L a oaldma op Rozautuqi 11u 9.0 Or fineZlii
itedRdRU
0.4.1.'13110U pit 'oludounquiou [Upffl 'LH IR vdoLtadott tun -endeh
uldoru, odu uidoit.Ltp lm ruremoup it.LUt4o 41dR1111613 tin FR

YlupltudorylupbO orodum aloe! ruldosIg.Juttu !map lurudg.00pe
uu tou* eiploIxdo L e omoodi rs as, almost er IdoLuu tin er
pflug.utia oi.g,mope er orldmdssr entail iiiteht4lrou tuuoduu*
pn am etudul. Br gittepl.tIrou podelisu im IdOLIRdia cLURp rob
e 0901 gO1IS11139.c1 re ga,ulto Idulupiso
.s ougodj, vildapcdo es 4.o fittouposouodu pu rulutous iur
207OUIIIRa er Ndto pu er ',mud odu eatuff tmouptotioro g.del er
intend odu estulr umaluciAusid Intl.a ormupump Ism pu er
alreralreth 4idoi9,mdto Cc9,ae ur *dupla 14.31 pit er IdJou
nutto pn metu adu Idol u* 4.,Leot coati:lido flu tide 401 `rumor
path us !used' (Lump WAR gif Ileys.uu (1.0 1[WeRpOROOOdU 114.001
rRs pit IOZ9UUIR(1
oRsodj, ulyclotxdo gaz w eZ Ifflooeou tin g.o '11991(111 9.0
Ircise !Inane op olouth 'OW0 lides dos ease ooloup, !Meath,
4,.1.1mopottu* 'duffels op IitiaTufts (1,0 Wapiti* ttn 10
Rm 0,LFRIU
Oda er OrldRITIUM(Lr dor yRIIIVIRR IRT ROZOUWR(1 RchLUOLI

ruio!du eh RU ya 1311118U* oltmope L3 %HIPP OpIRZON -peldeon
lip Ion! tui Leptaor op oytoldu
oused updopcdu 'el puts pied, elpiezem 13130 pin odu Wire
op `Heir to to
VionistmuLL uLutoo 4.duLuldmo uu ,r.rudiu* ùp!
rh mumodu o Re xpimrt.t, nn o Re 1.!ri9,turgL plfittpko 1iluldtu op
etUtipifi Oh swop LitilOhilip Tin op 0p1101:11 OLOUL phldoopi -you

'oho go g.Jerrtiltt* unplearooseodu elutoo tdmiu!dmo tuumodu
o 1.1.0 1119.UIVII 1111(11430 I4tUIdc1.11 pit RU IredLui upt
eRnodj, vpdapcde usseuro Ipildoorr oltmope rmpuxo

oroulupu pu estate Àttu' Oh 90 iLLUVi orpluttuup 1111 -oitadto
arld 1m esmemrd op OLROI ororp 4.3 as Iiii008941 RH ruou!peop
014101 odu uswv 4tmoquomoro goo
110 1,3 4,HOtiO,L1h smoeptIro der
Rn OittRIU'LLUtid Reg Lredluir 'apt
F. ORRodJ endopcde '01 0.1.119.410 ofroittetto er opdular ta
IRU 9.0 4,3 SHOE111111 s.,tu oillepweero Re 0IIIOILI4.IIRd tURMOdil
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 717
C X73 TiRbpiT 41,1 ziiei BlarolecTiBial wi Jamnaviiai Demd, ICJ

KocTandin E'belpaB Boesod a TOOT orrposiaxiI.
3. TpeRoe apxiepiia Ta, ci rpiocen2I cI ci curb vials iu6nTe
Taini aie clsopnigemiiniciapigi CI C6 CAOSCaCKI, li CL CI 91-
B bpinacwb dont opindoiaia CcIaTif Biclapivi, nil don% imolai,-
Topa Wi *nRinaipia coingizop ni pinji. AdeSITO C.IIITOA BO-
Teza JH apiame de nesoe ci 43aKI nil ILR FOCI, ma de no Ba. a-
nima epee; ci BoTIaze mi mipian, nowni KO an% impart., zi-
whnd BOTinO'bel pOESJ 381 Dmmneze ,fin nome.ie TariAol Wi ai
nil at coinTsaoI dox Iapi Kind no aa (Di nesoe, c4)in-
ZO.1,sorezil vs CI as SI 4111 siciapiwb mi ns nomal so an b vi
CI, CI sane Wi onT de ileums *n an.
e. ikndarb tie Ci BH BoTeza SOTtii8J1 CI, Ci mi nonnzoincRi
58 COIRTO.1 mip,
47. till /curb 1Tel:ion apxie-piia Ta, ci rphaelle, ,findan tie
ce no nonybzoi (leA BOTOZaT so etPanTor mip, ci ci Wi npitie-
moiacri, fin csinTese Taini
1. Tremie apxiepiia Ta, Ja npla C4,1,11T.1 Tian% a Dumneze-
emit AeTopriI, ci neaoeigi Ja CitintOn el, ci ci adoul rubble de

rpis Roparb mi docnim mi Bin Ita all% amecTeRaT, m l Ci COKO-
Tete apxiepiia Ta 111i 01 dal mi coRoTinga Wi rinds] TOTS-
pop npaaocaaanigiAop, WI, cialpinipia eT, adeinre npecpatie-
pla, CT, ave sa unainTeAe viaAe dornnepli, npin porlgionia nil
BilaTOCADBODiia bpiaToAsi. Wi SOW WI, IIIi rog npasocAnanitii
arwra npeoul KIT mi mipiani, tipitielgoindoce so domnezeemi
Taini, CI npitiraoeco8 dinTpu atni,ndoao einsfspiie, aciamene,
Ksm ap cbi din wane mi din Bin, adesITe din Tpon, mi din CIIMO.
Tpenoe apxiepiia Ta, Ja TaTII8 apiOgii IRA /11.111iiiINT, Bpind
a xipoToni npioT 0a# dilnxon,. calf iflOdiTaK0/1 Cag qiteu, Cb
ltepveTezi, Wi ci aaeni, Wi CI Ile fiainTe npe vei qe elm. aped-
nigi. d.ni noponmi Column espinro i, nil dani OOKOTTOAa ccain-
glop wimp. mi Trial npioJdil Olt dilaRonii, ci is aminTe ci
(pie ars nivel de ROM lincapani, aii -mime Kn o moiapos*neopaiii.
adewhTe ci .tie Anal, Cat CI oie WRIST oiemre Rape ana MI to
oinrspi moiape, n1i aviala ci no iie (1)OCT ald813I, Cain JacaTt
de rbps0T, cpg Ropin, (Hi opf Rope npeoT, c4difaRon done xi-
www.dacoromanica.ro
718 CONDTCA SANTA
poTonie Ba J188 Wi 8ATI semiae. C'b hie AinCiT de npiouie, KIT

null Aeroprie, nigi OAT Bepi ie Trani, CI n8 II 08T72 Ao8pa.
T. Tpea8e- apxiepiia T8, la Taina mule cm amzergi cniueAe
d8nm opnduiTeAe Kanoane, mi KU 7, ziAe mai nainTe, Cb mp-
T8picemi iinope8napid nenTpx oBigiai8A 111i ad iTe npigini, ge
ag (Mir A8 'raffia agiacTa Biciapisa TpanciABaniel nun, ;mum.
Pi. Tpesne apxiepiia TA, Aa Taina noBlinuei, adeicm Aa icaose-
donie, c 1) aiei,ii mi C'h ad iinainTe npeou, Eapil Bop chi Aa alum-
zape Mit) MI de npiogie, 8T1T8 epmonawi KIT 111i uoni de mip,
Ka cm upiimiacum rbad8piie npaBocAaBnigieop, Illi C'b I 11ndipen-
Teze aui Obi nOrbpi'ICKI, Jika Haifa via itnnmplTiacsm, wapia
MONO via de OSW0 C4)73/1T8AMI Xp. Biciapirs 0 nponoBecloia-
me, *mum mi nop8ngiame.
Xi. Tpentse apxiepiia Ta, CI rpiatemi a cm icnoBediii npaBo-
ciannigil 18 ditxoBnigi nmpinui nop8plo, mi mai BmpToc AR K%Te
:8, nocT8pi rAe anmi, cog ma n8uin nybuopm AO nmpiacimiAe
'Ow map!, mi aciamene cm nopongemi, mei icnoBedniui cm C'b
11011118I8C11% 118 d8mnezeemiAe Taini, de Bop Bpia adiace, cats
mmsopm de Z, op! JiInTpan an, adeKiTe An eieme !cape flOCT,Cag
mai nogin de neaoe TpeB8e a CI ElpitIWKi An mapiAe mi coin-
're nii:gi.
d'i TpeB8e apxiepiia Ta, cm nop8ngemi ; ctmnT8A mauls cm
CI (13/1KII Aa gel- tie CI, BOAIllBeCt8 Tp8niame mi Aa gei ge cm
BoAnuems c8eaeriame, *nem cm nu cm oar!, nigi odaTi de lin
npeoT, vi de i, ea qeA mai login de doi.
V. TpeBoe apxiepiia Tfl, An norpiBlniiAe BpedingiomiAop. CI)
rpixemi cm ci owl, umnybpiAe, cAmBeac, uazaniiAe nii enure
ge cmnT.TOKMiTe mi opmodmiTe de chsopnigiacua BiciapiBm mi
aciamene CIO 01K'b nomianhe mi Aempriiie mi miAe.se [temps
vela ge ape nidiazde de Bilaum Biagnirb : ag' pmnoctil nipinJi
mi opau al nompi npewim anocToilacKa Biciaplin A88nd deAa
coinuil anocToAi ai 111ZiT nmn EIK8M.
5i. Kadecm apxiepiea TO, C% cozoTemi de coinTeAe Baco wi
de coinTeAe odogpe, adernore cm rpisemi a Si c(DinTe 13 ToaTe
BiciapigeAel dicsoce, mi noTipe mi ceinTe iBoane, mi. K8MK1
coinTeAe iuoane W3 0111T ape Aa Biciapigi Ith11181 cope nodoasm,
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA. 719
ill cape IliOCT031npeK8m Yea de a 'MITI asmea CcI)111T151 flA man-

TeA cisop zige is xoTipipla .181 mi is agecTe C'bpaTape Ilia
,pininlyione uts gincTe ci C'b dea, n8 via d8npe Kpedinga non-
ndeai,parb liniginigisne, Hope ci cocaine n8mni in D8mne-
zeincKa ripe, gi *a ye Kin ci, db gincTen is dilnaiauipYa gincTi-
Tel mi de Diana oixiioapei Kp Byi, mi coinTelop Esnnaeaii, nil
in aaarre c4,ingiTe nodoose, mi ad8gepi de Tilmlepi mi de AB
mini, cape gincTia agecTopa ci, ci 4301r131 npeK8m mi is gei din
Tpini Ka BaaroyecTinie ca8 osiyiT. Kb gincTia iicoanei CI
ped8ge an Motu yea adearbpaT, mi ilea go C'b *uncial koaner, cI
Twain 4in Irma All CSIIT cTapea gensi ye Tam cKpic.
Tpene apxiepiia TO, ci adayi aminTe nipodnabil via de
11.
ramie nil de Au nipinui dam, nenTps cminji Ci8B1), adeKITO Rm

anal iacTe KO adearbpaT mintaogio 481 D8mneze81 mi oameniaop,
domn8a nocTp8 Ic. Xc., mi ea neag minTaiT ripe not, mi ea we-
zind dia dipianTa isi ihmnezea nii UMW iacTe nenTps not,
de agii Roam KITFI, agecTaul dommia nocTp8 Ic. Xc.
mi coAiTopi, ape c(Dianii anocToal, npopogii, nungenigii, uni ape
fliJdi dtarbitnaluvrapa ctirrii cKpinT8pi, mi a coingiaop
Tpemie apxiepiia T8, CI dni .1111814JIT8p1, nm Temeigi
cnicenil no cTpe. iacTe npaeoclaeniKa Kpedinni, mi ip da
ROOLSOCABBIliK0 Kpedinni nail an om me CI Rolm crud, .finCl,
is Kpedino. xpmiazi BHaja ilea KpeatinlacKi, adeKi)re stmeae
omliTe, sip de Kape Kpedinna it,cTe moapm, npesam a iaee
cKpie is nocaaniia ca, Iaicoa spnTeae JAKi D8mnezex, dipenT a-
giaia siee Rape Kpemin npaaocananiK, Tpeszie ci niziacal ne-
KJ tiTiTI. npaaocAaaniKa Kpedingi, .1111CI ci neeofacKi, K1,T
13a noTia Hui cape AnKpipiAe giaae ye MIT IC8 nAigeape Dam-
nez ee t-c Kt .
K. De apinme dark, ye dame oepigiT8.1 neTp8, .iltrrpe npo-
pogi eg ,DocT npopogi minginomi, mu Trine anocToal (Docr
anocToe minvinouii, cinT4mi *rape Kpemini Kpeji ini mingi-
nom, wi de nesoe 8pmiars Kind apencse uti Kind illndoipi, Hind
is dorme, uii Kind 11a nipawspl, KU TOT denadincisa Tpeme A p-
xiepila Ta, darn Kanoaneae csinjiiop anocToai, mi a aie coin-
'Teaop a TOFIT'b 'MOO ciapapi, co, cTpinni itnTp8n an de doao
www.dacoromanica.ro
OgL voicusim yasys
!do Mosso op *ere pit Ifnartilmir ifflioup)pn Yloedu -gauge

%dog Radix* no 'tzupo or odun to don snap ediatiltanilr -woo
idgloidso pn tiny orouuouum doroinyoo `sdoosto Ina %nap
oidguaol. dorgluloo yinpito to 'izoiehdoh to ìfflopomol 031 cLO
'OtIonaote orpfluxtru oid!usp.uz pn to òrpHopuikieL fin
erne 9.o piapo DahUll 'IThrlUf0I9 '!del op to no UMW%1 oda OR
'odour oltaopv oda o ocipapink RN 008011 OdBM en to 01000 RLI -
011E41 irdujxdo 'gnu iui U laradosto '11 U o olorzop elhuRte
Rtt oug Op ua !a> 'eadlopoir Rea 01.1RW 9.0 OF IldRO 'Lodz! put so
or lop ud' adlBi 0,1,14U or Fah soap !wads Ride ru.uTlutso -ftlf
ralprouodx `10IXOFUOdJIR tin OgillIcka U0 RN fRdOVLO 89.0 1111 RN
!eh Oh to don erne 'op iffuloo lodepcdo pit `gusaup tin
'Muer to sap a olohdoh tw a 'Iposo! tin %nap frpLupoo ovpiodu
'to tale e uierzep 'orldlopuit pn a ollwtdt orplaouanotd ludaa
er oI!do!xdo 'el %del op to don oipaa orld!opulk Lew ou elp -
eduao Im oloado oadengre ntroLopitu leproraod.ux tilt o -to
pagdos 'pa to in Ore 0111E01 UlIda!XdU U1 or podaudori eY
FRItig.4100,01.1 XdOndIU Im 411(400 ua RN Fah odutu pn .1,014.00
dOWL0 FU itTiutoo 401'00 RN todtnopo Ina &leo op aussz Uti eiorzop
òrpilopulk pn oa elgulds, 'or!deaustuold RR 'aedJap or -apcdo
cud ut uidu FRNOF3R1111 laroxupitu pnxersod,ma tin roatondu
oLoone re ipliatiftaui o to oaerzop orpflopuil, dormdema
ndi.utp 'MON 01OUI Ofi9A9.10X 1.001YR U Ifik-R11/4.4)0 e a,Luoi -Sir
81U1 dosto ujp ouopprax or OVEMUOLIUN 41RF 01(1,S0pU UF rU
ouroeou pn or to eorohuizadnoaluem Ludt ed ode)] -4,410(1130110)1

IUMitt doaso ofiloltd,i puts to on oramtani- oda o
FRLLI9.413
-
od!opogr to to gluon or radosto 'ioixdulto dui op RIF c1.0 ea uo
Oh 0110JOYZOp todlopuile or radoato oyxdono la 1,0 ODIUM or -310
rude iodtaptrao inamedu oiooj odno eadjaptrao 101XdUlla -01

'or x4103319 raIironodipu IlopteraodJio dot op go 0 oa OM:14)
OdUJelfZap OhlI1 or FRXdU020 lodpipasZo to sate o to oaarzop
oridlopuilt !13w on amide er raxdoHdlon .pirapodJIdeff
UM to Rif UJIIIIIRY èadoa Inpluadoo lotdotxdo !oral s.o -su
fdloz 'oretn.lop oroulai pa orplosodsu ip,plems ìaraLIdtotd

ellitgraou ohm 'to (LHpi.a zomplso tii i.odua oifieptposouodu
oDustO 4(142111013 TM WWI sflusui. 10011,LCIRO Op gaZelltina
13
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 721
n-bpinui. iaprb JAUSIM KIM ape CK8pT Ae doaedinge agiocria,

sarria ye cb SIOMI upaaoclaonisa my,pTopicipe, nape de Kli-
p-bnd cog cicoc npe JiME8 pomlniacol, uti cad mi TialpiT p8-
m-bnime, mi de Bpi .me Ye Anna p8M11118CK1 facie II8J11111 nil
*nrocrb, de ea 4,1 spin K8B1nT cag noirorb no neaoe cope *nub
aeuepe Aa 'mocha tied ponnnecsg, apxiepiia Ta as 'hope dezAe-
rape, mi rbesoipea, deAa Temeil adesT,Te deia Yea enineacsi.
C Inc% mai ne opmb de 'roue, ziyem rb CI Rade apxiepiia
Ta, de apiame ye de domnerbecoon dap TIM' Klemm', nil 8(8-
rai eoanrenecso npe rpomazg ai aFiimiT, eannrenique mi wb-
pinTiaige, Tupma Ye ui cag daT de Apia CCIAIT81 do; CI o
inpmoeuki, aui none C80AeT8,1 nenrpo oi, npe vei Ye meprs Aa
*nToniapeson 111KaTaAni, CII rulipenTezi Aa asniinl, cbgi nb-
zeuti mrbinin onpae de nedipenrbui de JIICOMiT K8 prbuipe, nil
de yea maps prboTaTe cimonie, ye i. cre ninTa xipoToni 1, Ka cy,
no iai de Aa xipoToniiAe npeouiAop wi diiasoninop, Inl aATop
RA phi. niyi Ban!, nivi mirk nisi mai nlinTe de xipoTonire nigi dn-
xipoTonie. nenTpx orb ns ck *Dwarf, domnezeipia, nenTpo gel
irbirbcToluicICTOI*nrpascsTopiii, npe yei n1,818figi Cli .pndipen-
reel, veAop ninciui cb adnyi-minrbeapea Yea dank naTingk, C'b
Te snoop] so yei Ye CI SKKripb, mi Cb annul K8 Ye ye urbnro.
fin nocTopi mi fin poui eyries Domnezeg C'b TO vbsoaeigi,
main! anpaTe cape domnoA cro bdivi zioa nil noanTia, Cb npi-
tier' nenTpo cooneTene Ye ui cog 4/1KpOZ8T. mi cnixeniis top
decac cr) o vepi, npeoum qui daTopi a da cioma nenTpo dbn-
ceAe. S8M110B81,11, oeplyiTol aaaeA, niidb sone! ,DanTe nil sone
op ondsiaAe, npin (Paie ToTpop crb Te apwr, no nainTea-oa-
meniAop Axnlina npxiepiei Tane. crb nominiaze. uli ama To-sei
arrbTa cape nodonsa siclapivii. mi cope CAOSO yensi ye crbnuene
O'bg IleriTp8 chnca Mari ripcaT, Xp. tied adeabpaT Domnezen,
nocTpx, nape mi mdescdoim, mi porkm, nil dons *ndenonraTe
srbTpluiaue Ks mapi nIdescdi Aa yin rITirb coinuinop 43epitlipe
ck vzonni, cnde a ToTopop nldbacdoirra odixwb oaci,ole,*n -4% c.
lc. DOMU8A noclpo, Erb en iacre dkrbropig Iui IllaTIlift B8111-
rbuirop, lili .181 el, !cosine cAaBa, YincTia Ini dlnainb4lonia, Tit
Biagi! Bilitli1Op Amin
Cog cInT fin Esstspemi 7 iAX'IH 4116. AGNA B apii.
www.dacoromanica.ro
VDICEMOD
y.LNyP
www.dacoromanica.ro
= t Dositel en mila lui D-4eti. Patriarch al Palastinei i al S. Cetitti Ierusalim.
GMEpItillt natIfiaLli efirla, 1119; flpAtASAI:
CONDICA SANTA. 723
NOTE:
Acest act, dat de Biserica Munteniei Metropolitulut Atanasie
185
al Transilvaniei, in unire cu patriarchal Ierusalimului Dositei, nu

este subsemnat gi de catre. Metropolitul Teodosie, ci numal de Patri-
archul gi de catre Atanasie.
1" Actul este scris pre o chart. e, ce are un format mat mic, deck
ceialalta chartie a codiceigi el trebue sa fi fosf ageclatintre paginele
condicei sante 160-171, aflame la legarea et, petrecuta dupa mor-
tea MetropolituluT Teodosie. Actul inainte de a se pone In condica la
local indicat, trebue sa, se fi pastrat in arehiva.
137 Scrisarea actului este cea ronda amestecata cu litere codate gi
are si Mine asverlituri.

138 Nu trebue sa ne inpresioneze interdictiunea dela punctul tint',
puss asupra lut Atanasie, de a nu ceti serviciile divine pre cart]. ro-
manesci. Acesta provine de acolo, ca la 1698 alma se facuse tradu-
cerea tipicurilor din cartile de serviciu, Tar a rugaciunilor gi a canta-
rilor, unde se atingeu dogmele credinIei gi morala cregtina, nu erau
inca facute de catre. vre o Biserica romanesca. Cu biblia Inse gi cu
marturisirea ortodocsa lucrul era altfeliu ; cam aceste cart' avea a-
cum o traductiune romana autoritara.
XXX..
MA'ElMOE 'EAE SZ or- eITIO- MACSIM CU MILA LUI DUM-
WH'COE TH-E ÀTIOTA'THE EPEU ALESUL PREA bAN-
MPO-110'AME elEPAIIO'AEQE TET METROPOLII A IERAPO
O'IKEIA XEIPI' IIPOE'TNEA , LEI CU (MANA MEA M'AM
KAI' IIPOETPAn. PROPUS I M'AM INSEMNAT.
Kplh 4:'srpr oy'H 23 Jaiti588 T iti t KApfpf 141;111 i 041 f, etc.

1 z".., '.- Ss .;, "N. .t.
As a'stert + HZ MA Me 1-Y911E6E11i
.k. .,
URI KI,Tt 1 0Mt Af At pi Agri&
..,
LTI 41 apt csavHs
mii ILA pie metro, ca A f na5Ectsk lifiKHEATI 4FTp8
sE, A 05CT (7210.1702).
A
TOsT# gi`raups mt .. ref
A
4A
iAr CA67 /Xi ,/euilat Ale
44 frogkrt),k-f(
4 (astc
4.7.cakir -/g.)4(4. af...
www.dacoromanica.ro
724 CONDICA SANTA
NOTE:
139 Actele chirotonieT luT Macsim se aft, &arise pre pagina a doa
a foiei 25. Scris6rea este cea ronda, cu asverlituri.
140 Fiind el Eparchia lerapoleT nu este in eparchia Ungro-Vala-
chieT, de aceTa of actul alegerel luT Macsim lipsesce din Condica
Santa.
141 Ambele acte sunt dupre cuprindere cunoscute lectorilor, de a-
ceia noi nu le mai reproducem In intregul lor.
MI.
rnOtr II '4)101 'EAE'S./ 0E0T
CU MILA LUT D-VEff ALE-
TIrE eAPIQTA'THE 'AP XIE- SUL PREA SANTET ARCHIE-
MPS/ PISCOPIT POGONIANIA, Etr-
ET'OrMIOI 01'KEI'A XEIPI% TIMIE, CU MANA MEA M'AM
IIPOE'TAXA. INSRMNAT AICT.
Urmeza apoT simbolul credincei in limbs greca,
care nu este scris tot, Tar din confesiunea tradiciuneT
bisericescT noT reproducem numaT partea final' :
IIpbc TOCCOE.; Zai a xilvrterat zpo- iteora, = Pre 16)20 aceste i ca-
vdima 6 ccerptapxocbc, %at oixoupx- te prerogative are tronul patriar-
Inxbc 0.pdvoc mo5op.oXorei) Surpo- chal i ecumenic marturisesc, cg,
Vmstv xecca 7ViV2(Z 2p67TOV aurapsy- be var.]. fazi in tot modul neatinse
xtinta g4 tecci.4 ,c1;1 &void% 1.1.06: In eparchia, meas. 1702.
VI 4v7tAge, .4` r84-co w; efAii 4,0-Zhly

--kAd
c, etziiN7 ZfP,rgra41/2.-,Z 111,
tHauxvi; 4'
= t Alesul en mila luT 0+6 a Arehiepiseopiel Pegoniania
Entimie, du Juana inea am subsemnat.
NOTE:
142 Actul alegerel lui Eutimi# lipsnsce pentru envintele cunoscute,
aded." ea at fost ales In ara eparchie, Tar cele ale chirotoniei aunt
scrise pre pagina intAia a foiei a 26.
143 ScrisOrea este cea gr6c6trondAt adea, ealigrafiert en putine ab-
reviatiuni.
www.dacoromanica.ro
C ONDIC A SANTA 725
XXXII.
AE herkAilE 91 Ilerk COTA E'iiKOHIE 4,,E AA EV-
.- c. ...I
SZa e pxml (1)Z t16 A E amszpa inKc, rinzini-

0114,,ar CJLIACKA INAToph, cepEpH4HTVA KV M H-
v0(1)A. KA CZ NV OE A 9A TB apwrz EfIK 4111E A' EV
.;,.. c,.. ..r., 7 i_
ZqAc? irizr M nvro 'II A HtliK , A ?yl ROE IlEA09
CA %4 AA ArXI41, KV CCI);q4, WH KV BOA flp+ Ag-
MHHATqA1 WH 4 HZII,ATVAg illiZ91E Of 40milqAN/
rev ... i i T,
NOW lw RoCTA6H hACAeA BOEKO, AO""t4W IlZei
05I
-
711471N(41 KA CZ ()AliZ CoKo,i'vtAx w EVE KApE
KA CZ IIIE
AP-1 tl'Arty1, WH Ar A511)A;1 WcpAr3 BerCHH,
KEBErHICHIfi ;410 aiK011iii, W AllIgH4VCE E 4
GiCitoKA mHponomf 9 KAprk 11E;CTALVE NVMEAE
C(J)H 4HA0. WH CA813144HAO6', W .4?TOMA KV k1 161
r 4 1 4
411XVI.11 Rovra TH 9 IIIN 6AENA. .f. TS 119E E rzi0ME-
/ _t
Ni; 61 AA ii/IHKA BO, KV' H rHairi F 3 /I iN01-1Ark neE
,
irVmfm43 AE AA eAtNV BO KVP il .0.AHAth. il irpEHAT
_,_ .1
.... N I
fief ,A,ANKAA KVIr AAMAKH, KAVAE cAg A'eXTA A
-, ts
(m MA AE 40A0 AA A'9ATZ upisiirz EruIKonii.
./,
40 7 ;4:ATA All CAga CKpH HVNIEAE AI ;Teti ÌA TA
1,
KO OKZ. W rA fYcAI (7211 1703).
a /0 ) ;
az:PA( 4iiel a:
= f Yost al Solid Avcsentie.
= t Al Pogonianid Eu-
Umie.
www.dacoromanica.ro
726 CONDICA SANTA
= f Fost al Time leT Dionisie

9vj e;:(05
NOTE:
144 Actul alegeret lui Damaskin la Episcopia Buzeului este scris
tot pre pagina intaia a foiei 26-a.
145 Scrisorea actului este cea ronda, cu putine asvorlituri, pre care
le conservam in reproducerea IU1.

145 Damaskin este unit din personele bisericesci, cAruia se datoresce
partea cea mai mare din activitatea nostra literara. La finele seculu-
lut al XVII-lea .fiind Metropolitul Teodosie, stalpul Bisericei i al lite-
ratures romadesm. el grupase la Ti3rgovitea pre tote barbatit atiintet
i ai meritului i impreuna on dinii se puse pre traducerea cartilor de
serviciu. Mitrofan, TAMIL veclut, a lucrat la, tiparirea bibliei de Virgo-
v4tea. Tot Mitrofam a, tiparit, Mineele in slavinesce, dand numai tipicul
in Ronnanqte (1698 , gi acesta pentru cuventul ca Mitrofan, impreuna
cu Metropolitul Teodosie facea parte din oinenii timpului, carii ore-
deli, ca traducerea romanesca a cartilor do serviciu trebue sit se face'
treptat i cu inceptul din cau.sa, ,prostimei limbei romanert". Damas-
kin inse supranumit dascalul, i cu Atim snagovenul, canto, t mat
Elie i Iverenul, faceu parte tot din pleiada Torgovitei, darn luerati
pentru traducerea de-a dreptul in romanesce a cartilor de serviciii.
Activitatea literaraintre9ga a lui Damaskin o vom urratiri cu tiparirea
actului, in virtutea caruia el a trecut la Episcopia de Romnie.
Aim vom arata numai a in anal 1704 Damaskin a tradus de
pre grecesce Apostolul i l'a tiparit in tipografia Buzeului, cea orga-
nizata de Mitrofan i de Constantin Basarab. El prin dedicatia Apos-
tolulut se enspimK,: nihp zn AOR At inamgd 4ASIS tul iNKIH 1Napifi ToAf
AslorrZ Mits2 ouwititenZ A uoittTpZ) Amila VidETZ (4)7tVra garITE &lot/ 0"
n8A).is A9 tWil8Aom Tinorpacpi4 &Oil Tani, fiapg Ke apEpEc, A91 19A1H4518
Lui Ke EMI tOicrtiri WI tiOirtga WI EitArosnotituia (0140 L6At IIpEA [ON-
4.11 8n91 AOXittarrop8nEri tiourpe wi iiliTpononir Kip gteottociE. HIJUA npc-
KILN 49 41["1 MAT 114.61 E ALLIE547 49111a 4E4 rp1.111 41.114Z 411 31AEnt +tripe
AaNt1tt5fe p2tin18nei npla AdMilio-Tanel wl 4NZAL0T13481 AoMm Itty.
Mermen KAN1 41035iNO a 0 Etit.4, 44413 .104)AIMPIAT As 449 ,4\41' 4,11 inzpipt ect.
147 Damaskin, ales la 1703 Octomvrie 3 pentru episcopia de Buzeil,
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 727
el a adininistrat acest4 eparchie pens la 1708 Aprilie 16, cand a tre-

cut la Episcopia de Minnie ; adica ani patru, lum ee i trei-spre-
clece
%XXIII
7,
AtiMAKFI K'qi MIIAA Al? 3,VmNE5E8 Zttsiiill AA ly(p-
N V
TA MIK OW E A EVZVAg KV 04A /A 1:1)Zr7#EK.
3 ,r ,
II9E 4 TO; OriV AMHEZE8 TaTz a 'rw II II-
, , ,. 3 ...
TOVOI (paKKT0e1-0 tlFeK)AV Wit A nzmainonv.
Aqnz coivro, 6.2(pEe Wit IlekIMECK6 11114 tirkAE

3 ainvrE CZ60Aea, KAVAE 08 ils,VNA 1 lini CA8 i)z-
K' FIE irpV .4'orzork Tow-VIE/MI KVELp11144.
NIZirTVVICE Ka' K..? CSICFAIT) Oi NNI-IMA, CZ CV-
(pki, wit CZ 11Z; K6, KATE KAMOtlNE3 WIl KZTE
TlMrkAE A a 4 :q- zrsi ,%/1.1: C4Z4 imei1 4 LIE CA A-
1", .
14)Ag% ATV ÌF AA 1.1 AE 3 cz&o,ipz , WII frovre

. ,.
CqCII1 TEM 'FWMINAE, WII .44.1iZLI,l'I'Vr tizirk 6Vnx
01"-ATE Kpimn CA8 ;MOT; AE
,
C(I)N1411.1 fiZelititih.
TAP ,AE KITE CAa AllIZAA ,E AAI1ZAVMZ 1311 Ea Wli
1
7/ r- /Z ri-
iroaTi KITE flel MN E 111,111ME Kt' li /11 E8 W11
AB
c i cs-
ii
..f. KZ MA Ani'vrtiaick K- CZ (la YE Kb UM fiATt RE-
-C+019111. Ulli )ITpV Taal-a Fie,i'rn,s, Alitt:Ill MrkAE,
CZ WPS rzEic'' ACVIVA EN NH KAeE AgKeVell .4.11130-
THsx NH" .itrpg' K 1461 'ill KV rr09-4 cz 'PIM 11111

, cs., A 7 .-, ,
CZ MZ IIM 4 ISILVATN)14A0P IIEAWP 6bt4E, A AE 119+
,., ,,9
CCIAnkfirrN AW MI 1 vrzna, U.111 glieVIITOr A Tomrz
41 FA OyewliAAKIEN MIITaJ110A11 icy1 ,GEwAoci F.
,,,, e.,
r s 1'
11111 MX (1)ZrZti,t1E K" !VS MN 'ri KV i\paroTE AM-
www.dacoromanica.ro
728 CONDICA SANTA
111EIAKZ, WN KCg +VIKA Aq AmNEq, lief cpi

,
Trutt KANOANE WN 4 6Z4ZW5P CZ IliK6 FC5BZ TZ
Iroart 00rAlz, Kart MN CZ (NZ fief CrtMA Mrk, WII
" ,-
KqCZTq11 RA (p1 ngq-44,?, cz MX 11Z5E K, 1069A
AE 'roa'ri eZW'FZLVIAE NEMeTE, WN hNKA'kNE.

AVriz AMicirrt .T KS MA MZ TVel4CEIS6 W11 M KZ-
TE TOMrUAE 9E APE CKAVNg MTleOn AI E CZ Al n8-
K6 NECMIlma 4:Teq troairz )IA
/..\ f
d-iitti lot //81n1;44, X3(c--A-Ca73
Ap A , ,.rte11
)P,f6rin A 4 Cia41ill<0 tk_et 6yVW
cs? tt ct 772t e alVa Oa a cia 4416-17%) .
NOTE:
148 Aceste doe acte sent scrise pre pagina a doa a foiei a 26 cu
o scrisore rondk" i cu putine asverlituri, pre care le-am conservat fn
reproducerea actulul.
149 Simbolul credintei este scris in condica sang numal partea
reprodusA de nol mai sus. i ilea la chirotonia lui Damaskin s'ar fi
reprodus simbolul credintei dupre formula, usitata i aste4 prin Bi-
sericile rom'anesci, not am fi fost obligati sg, admitem, ca: formula de
astgcli a simbolului se datoresce dascalului Damaskin. El din contra
se reproduce in intregul sett numaT in 1705, adecgla chirotonia lui A-
tim Iverenul, ca Episcop al Riimnicului. De aceia siintem obligati a
mantinea opiniunea 'Astra", a formula de ast1-511 a simbolului cre-
dintei se datoresce lig Antim, sell cel mult pleiadeT dela TOrgovitea,
carea avea de cap pre Metropolitul Teodosie.
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA. 729
&WOES/ 'EAE'0 OEOr HA- DOSITEI CU MILA LUI

TPIA'PX1I TH-E 'Arr Az no- D-)?Et PATRIARCH AL SAY-
AEQE lEPOTEAAIIIVI KAT HA.- TET CETATI A IERUSA.LI-
MULUI I A TOTA PALES-
EH HAAAIETVNHI
TINA.
'Era 6raitsaav etc Stipopa iy- Fiind ca Ilarion, fostul Episcop

xX111/Ta b xplitavacsac iniaxono4 al Romnicului, a cactutti in mai
hivtron EAapt'dov, rpoatayfi w ) kbt- multe eulpe, din ordinul prealnal-
Aotatot) 7. al 7akeivoretwu "auainoo Iatului 1i prea blanduluf Donau
It at -krap.Ovoc ran-qS 6uTxpopkaxiad gi voevod al total' Ungro-Vlachii
rupiou ropiout6Avvoo Kovacavtevotl D. D. Than Constantin Basarab
p.raoapapra Pos[368a , auvliX,O.ov voevod sail Intrunitti la modes-
T.4 ti.st6p4 its.rpairttc, &re terAina- tianastrA, Prea,SanpuluI Metro-
to; leporoek-ilc 6oixpop1,ax(ac 7t6p politil al Ungro-Vlachiei D. Te-
Oso86ato; at ot napauptorop.avat iv. odosie gi ceialalp Mitropolitt, ce
canna Esporawt tCporoXenst, o mot) se aflati ale; D. Teodosie al 'Brno-
esoSoatoc Toopv6pou , 6 aSptavon- vei, al Adrianupolel D. Climent,
r6Xson 14.6p reolpalc, 6 ao?ta4 ri)p al Sofiel D. Aucsentie, al Ierapo-
&DVArtoc, S isparOXatoc )thp ph4t- lei D. Macsitn gi Archiepiscopul
tioc rat 6 atpxteriaoroq roTtota-, Pogonianiei D. Eutimie, gipresen-
vtic x6p s60ty.toc 'cat iy r nove46- tAndu-se In adunarea acesta Ila-
oat Tatyq rat-Jac:ma; 6 Stakeip5at4 rion , Episcopul de Romnic eel
int:axonoc fx.}Lvirou Ekari.tov , ixtyt Intaturat, s'ari pus de fala, cul-
Olinay to ipaellawt alzo5 xai icoot- pele lut gi salt demunstrat, pre
verA0qactv, Ec'Ttvat rat aki); Big) care gi el cu gura taT le-a mgrturi-
CSTWp.actt (t)itokiplas. rpciiwy tizt g- sit. Int& el a consimtit gi adora-
aocse .0.6X-eLa rat gX,TLcsocv hefloi- torii Papa au construit Biserica
cday ot rarroXiTpat iv akt r x6pcf. kiar In oragul Rilmnic. Al doilea,
(:)Lp.yexot). Askspoy. `6'rt SIC to pvl- la mormintele ortodocgilor, care
!Law Tciov 6paoS3 a(ov, ETENCt rai aka. se afil in Banta Biserica a Episco-
ran= i v r chLonivg ix-AX7r4 piei, a consimp gi adoratorii
vii; irtaxor name aikrip.ce 'et al g- Pape' an ingropat cadavruri de
Oatl)av r6tXtv at aa7roXztpat XeCtpava papists*, adedi cadavruri de ere -
rarcazolv , cor}rov sirdv Xeecpava ticT yi schismatici. Al treilea, a
oxtap.catxthv rat atpattreiv. Tikov. bittut pre un monach gi i-a dat
Fru gOstpe CLV& 11,0VOLXbV 'eta/ gatotev luT IAA la 800 de bete. Al pa-
Em(j oxsai)v 6rTaxonCouc ficituSto- trulea, pre femeia unut barbat,
p.o6c. Ta-carrov. Ott Tuve= avapi); pre carea parin ii el au marl-
iiv brivapeunav of -rove% autriS raTa tat'o dupre lege, intrebuinIttad
v6p,ouc.. xpetC6p.avoc Ttp ESC(i) .6.6)1- arbitrariul i mat ales patima 4i
Ilatt, rat 1,4Xtcrca Tyi oireeti) 4up.tit interesul, a cununat'o cu alt b4r-
rat T171 irAsovsiecf inTecoavons tLE'Cti bat, gi a Incuratiat Ja arlitare
Biserica Orb::local Awning 2
www.dacoromanica.ro
780 CONDICA SANTA.
iTgpoo avapbc xat iao7x6plae rpo- concubinajul. Al cincilea, se opu-

tpavibc Tip 11.0tXdOCV. llipzeov. gTE ne gi propriului sett Metropo-
xat. Tyi Espana:cc!) p7pozoXerta T(13 yi- lit, staritului lui, gi neingrijesce
povu &uvo5 amaze, xat sic Tip isu- de administratia tunnel, gi a pe-
66pyrcy Toe itotpnioo eiiktjas, 'Kai cgtuit to multe gi marl' peate ,
Etc psTaXa xat TcoXX p.aprE, rpo- care, fiind cunoscute, este de pri-
cpavCtic Cima cpavepa 6vta o6x gaTt sos a le enumera. Aceste fiind
maTaXiTscv. To6uov obrwc ix6vuov, ast-feliu , pentru cuventul ca
kirecSil Ta i7xk-4p.ocra &mob apna- culpele lui stair pre fafe; in contra
vcuc eonixsanat 'CO% Espoic xavOat, can6nelor, in contra legilor poll-
xat Tor; RoXtuxotc v6p.occ xat mkt tice, gi kiar in contra s-teT Scrip-
Cc-A ipacpt, xrott-xaTa Tip gxxVti- turT gi in contra tradiliuneT biseri-
ataauxijv napecaoano , of Vet "COMO- cesci, fAptuitorii unor asemene
TOG, 11 gl4 OWLY TOLOUTOW rpgavtec, acte din diferite timpurl s'art ca-
xaza StacpOpoo; xacpoec ixaanyi.- terisit gi de preutie s'art depe;r-
.81aav xat rijc EeptoaCrtic air 40,91- tat, (de aceia) s'a judecat gi s'a
crow, ixptal xat arscpayfa,01 7velip.1 chotarit cu socotinte; comung,
xotn Tijc WV 87IXaSt pzrptovtycoc, adece; a modesties nestre gi a
xat tein napeops0.6nton teponaTow Prea Santitilor Archierei, aflatori
eipxtspiow. ,rcin to OcTitp 7r."1/6 CCICC- de fail, fratilor nogtri elor prea
IC VOW IcSeXcp(By xat ao),Xeccoup76.5Y iubitT in S. Spirit gi coliturgisitorii
Ecuqc, iva akbc otkoc 6 xp-tipmre- nogtri, ca acesta, fostul Episcop
aac Pcpnexou irCaxolroc EXapeon Erq al RemniculuT Ilarion, se; fie lip -
oatsplphvoc xat iork6.); xa.arpip.i- sit gi caterisit de Mfg aeiunea
voc /gamic apxtepaTtx-ilc iverrela; gi ordinea archieresa gi departat
%at Tet6U.); xat Eur6f3X7yroc xis eta-
dela Episcopiea Romnicului mai
sus numite;, gi el sa, fie gi se; se
Xijcpasearic Ocruotaryic iTcLaxoir-iic
fRpnixoo umi stvaL a6rby xat xaXeta- numiasce din ora acesta pane la
.8.aL Cuc6 61pac Ta6vtic gtoc gax6c- cea de pre urme, resuflare Ilarion
rricako5 civaicvo-ijc tlapiova p.ova- monachul, gi sa, se ageP intro
xbv, xat covtivrea0at pzrei TCOY 6c7C- monachii simpli, gi nits nume, nits
X6V p.oyaviiv, xat p.lte 6yop.a Mte on6re de archiereu sti nu MIA sett
tcpily gxecy akin apxtepiwv 3 %ay eel putin de preut ci sa fie gi
Espicoc, &XV alvat xat XiTeal5at s'ase dice monach gi nimic mai
"auz6v p.ovaxbv,, xat o6Siv 7cMoy, mult. Cu permisiunea gi din ordi-
lIpotportiaj ae xat izt,carfj To5 s6ae- nal Prea piosului gi prea Inglta-
f3satcitoo xat 64nXotd,rou a6Oinoo g- tutu! Domnitor, D-1 Teodosie ,
xscy nooaCay sktipeaTivriv Tby tepW- propriul Metropolit al Ungro-
TaToy p.-poroXirriv o6TxpopXaxtac VlachieT,-og aibA depling, putere
x6p esoSoatov p.s.rec vijc ispic aov8- cu S. Sinod al Prea Senftilor
too StaktypOiwconi EEptOTotTOW
'CCU's%) Soo
archiereT menfonatT sa alege gi
apxcepicov ixAiEat xat xstpozoleqaaL sa chirotonisiasce alt Episcop
grepoy infaxonoy Etc Tt v Staktyp- la S. Episcovie a RomniculuT,
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 731
,Osiaccv etTLOYriTV inLazoittv fcp.- citatA, aid, dupre santele i divi-

vtxon, zaTec rob; astopc zai [spots); nele canon; barbat onorabil i
xavOvexc avSprx TCp.tov, %act iietov tijc
CepripatcwiN itotlwric, on
demo de pastoria archieresa.
gyms%)
xai id Irapbv ypilipta amain xat Pentru care i gramata acesta
inreypigni. iv Bouv.oupscrthp atps. s'a scris ffi subscris. fn Bucuresti.
1'1,1 p.cciythp. 1705 tuna Mai tie.
.'iskr*-firrki
= tpost al Tilmovulni Teodosie.
= t FostA al Andriannpolei Climent
I
CD
4,4
3,1
he. 4). /441140;
1
= t Al Ierapolel Matsui martor.

0
r-1
el)
0.4
o rapp
t Al Pogonianiel Eutimic.
t Vladica Teodosie.
www.dacoromanica.ro
732 CONDICA SANTA.
NOTE t
155 Actul acesta este stria pre.pagina a doa a foiei 27.

151 Scrisorea actului este cea rondI grecK cu obreviatiuni i cu as-
verlituri.
(Va urma. Archim. Gonadic Enacdnit.
www.dacoromanica.ro
Misteriul Penitentei,
(Urmaro v. No. 9 anal al VIII-lea pag. 643).
Falsitatealnveleiturd bisericet Romane despre in-

dulgence.
Cu criderea invetaturei bisericd Romane despre epi-
timiT, ca pedepse timporale pentru a satisface drepta-
tea diving, cade negreqit qi invetatura amintiteY bise-
rid in privinta indulgentelor (iconomiT sail condescen-
dente). Iath, care-1 sunt punctele principale.
1. In Misteriul penitentei D-q.eil, ertand celor ce
se these, precum pdcatele qi pedepsele eterne pen -
tru plicate, nu'T eliber4z6 in tot-di-una de pedep-
sele timporale, care puse fie de confesor (in epitimiT)
sail chiar nepuse, trebue s'a le indure numal de
cat p6catoqiT, sail in vita acesta, sail dupa na6rte
in purgator, pentru satisfacerea dreptAteT divine.
2. Dar omul fiind slab ki puterile sale nefiind 'in-
destulatore pentru acesta, pedepsele acestea timpora-
le pot s i se curete sail ssa-T fie resplatite, inaintea
dreptateT eterne, prin meritele prisosit6re ale lui Iisus
Christos qi ale santilor, care constitue tesaurul Bise-
riceT.
3. Puterea de a face asemenea compenstari qi a
elibera ast-fel pre p6cAtoqi, nu numaT pre cei vii ci i
pre cei morti, cle aceste pedepse timporale, adecit
dreptul de a da indulgentele, este al Bisericel (1).
I. Falsitatea prima ideT noT dej a am v6clut'o : ea este
(1). Perrone, Praelect. Theolog. vol. VII, Tract. de Indulgentiis,
www.dacoromanica.ro
734 MISTERIUL PENTENTEf
in bpunere cu inv6thtura lui Christos despre satisfa-

cerea drepthtei divine qi justificarea peatosului, in
opunere cu invethtura Bisericei vechi, in opunere chiar
i cu ideia shnht6sh despre dreptatea diving i despre
ertarea sail lhsarea pe'catelor. lath ce ne r6mane de clis
10 Dach epitimiile nu sunt pedepse timporale pe
care pechtosul ce se cheqte trebue sil, le sufere spre
a satisface dreptatea diving, este deprisos ale mai
suprima, sail mai exact, de a le Inlocui Inaintea lui
D-cleil prin meritele prisosit6re ale Domnului nostru
tisus Christos qi ale santilor. Invetatura despre in-
dulge* aqa dar este intemeiath pe nisip.
2 Dach, din contra, epitimiile nu sunt alt ceva
de cat pedepse phrinteqti, avend de scop vindecarea
bolelor sufieteqti, ele pot, ca remediT, sa fie suprimate,
sail Indulcite, sail Inlocuite cu alte doctorii mai po-
trivite cu starea penitentilor, aqa precum prescriil
chiar hothririle sAntelor sin6de qi precum face penh
acum biserica ortodoxh; dar a rhdica epitimiile IAA
nici o privire la starea moralh a penitentilor, a da
indulgente p6chtoqilor Idea a cerceta dach s'ail in-
dreptat sail nu, este a abusa de un drept in dauna
celor p6catoqi.
30 Daca lucrarea epitimiilor, ca pedepse curative,
se marginesce la vieta presents, unde Vechtoqii ail
inch posibilitatea de a se cauta i Indrepta, i nu se
Intind peste morment (1), este de prison a mai da
1). Se tie din canonele sin6delor a penitentiT erairi scutiti de epiti-
miile for inainte de morte i reaezati in Biseria ; a acel arora le
era- interclisA Banta Eucharistie, primeati Wants Cuminiatura chiar
and ilia nu era Implinit timpul penitentel lor. (Sin. Ancir. Can. 6,
22; Neoces. c. 2 ; 1 Nic can. 13 ; Cartag. can. ,7 ; Vasilie cel mare
can. 73. Greg. Nis. can. 2.
www.dacoromanica.ro
'MISTERIUL PENITENTEf 735
indulgence in folosul celor mortt pentru al scdte din

pretinsul purgator.
4 Cine-va nu p6te ridica de la un p6cAtos de cat
pedepse care au fost puse de el insusi, dar a'l scApa
de pedepse care n'ail fost puse de el,, sail 'I au fost
puse chiar de D-clef i, nu de not, spre esemplu, in
pretinsul purgator, este pe de o parte ce-va straniA,
si pe de alta chiar indrdsnet!
II. In privinta socotintet a doua avem de &cut
cate-va observart.
1 Este prea adev6rat ca. meritele Mantuitorulut
suet infinite, a, form6z6, un tesaur nesecat de char
care justifica :Ili mantueste pre p6cAtosi ; dar meritele
acestea nu s'ar putea apropria si atribui 6menilor data
n'ar avea credintl, o adev6rata chintA, si fapte bune,
fructe ale credintet si chintei, set. cel putin a unei
hotgrirt ferme de a se indrepta si a vietui cu An-
tenie , ceia ce cred si dad a intelege pAstorit bise-
ricel ortodoxe cand earth, pre p6chtosi in misteriul
Pententet. Dar a atribui pecatosilor meritele lui Chris-
tos farA sa implinesa, et conditiunile acestea si al
elibera, in puterea acestor merite de pedepse de
si timporale, la care D-q.eil insust, in.tru dreptatea
sa 't supune pentru pe'catele lor, cu un cuvent, a
da indulge*, este o violare mare a legei.
2 Meritele santilor, or cat de mart ar fi ele, nu
pot fi privite nice o data ca cu totul netrebuit6re,
de prisos, netrebuit6re pentru et insil si sa fie a-
tribuite altora (pdcatosilor) spre al justifica ina-
intea dreptatet divine. CAA : 1. Faptele virt6se
ale santilor nu li se atribue pe deplin, far6, s6, fie
ahversite cu ajutorul charulu( dumneq.eese sicthiar
www.dacoromanica.ro
736 MISTERTUL MITENTET
nicT n'aA valore inaintea tribunalului drepthteT divine

de cat prin meritele 1u1 Christos. 2 Legea evange-
lich, care duce la vieta, este de o intindere nesfar-
OM, (Ps. XVIII, 96), aqa ca implinindu-o, totu0
vor r6manea multe puncte ne implinite. Fiti deshver-
qiti precum i Tathl vostru eel ceresc este deskvaqit"
(Mat. V, 48); iath tinta la care sunt- chematT i tre-
bue sa tina totsi creqtinii! Si chiar Ornenica Santul
apostol Pavel, nu se priveati ca perfectT i c iceau :
Nu cred ca am ajuns unde tind ; dar tot ceea ce fac,
este eh uitand cele din urmh, i inainthnd carte cele-
dinaintea mea, inerg necontenit chtre sfarqitul chlh-
toriel mele, ca sa capht pretul fericird cerulul, la
care ne-a chemat D-ded prin Iisus Christos" (Fil.
III, 13, 14). A face ceva mai mult deck se cade
ar fi a tinde la o perfectiune superiOra acelia ce o
cere credinta cretina. 3 Trebue a ne aminti ca
cunt multe locaquri in casa PiirinteluT (nu XIV, 2).
Mortea lovesce pe un prune indata dupe botez, in
curhtie i nevinovatie; pentru pruncul aceata este
un grad determinat de fericire. Dac6 cel ce more
este om mare, care a avut iimpul a'qT arata credinta-
sa prin fapte qi a aduce fructe bune, este pentru el
o alts resplata decat pentru prune ; se inalth catre
D-ded un lupthtoriu sant care 'i petrecu tot& vieta
sa in ostenela ajunitreT qi a curhtieT, a shracieT de
buns voie qi in abnegatie complecth: pentru lin a-
semenea om este 6r4T o alth resplata mat inalta, un
grad superior de fericire. Prin urmare, A-care ar fi
faptele bune ale unuT om, orT-care ar fi fast meri-
tele s6le pre pdment, pentru t6te meritele acestea
va trebui sa fie o resplata corespunzet6re, qi nicT
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTEI 737
intr'un cast nu pot fi de prisos, nefolositore, pentru

dreptl chiar. 4 Din aceia ca D-14et in tot-d'a-u-
na a crutat qi este gata a cruta pre pe'catoT pen-
tru eel drepti (Fac. XVIII, 33 ; Eire XXXIII, 32,
33), nu trebue a incheia cum ca El ar fi crutat
i ar cruta pe eel' dinteit pentru prisosul meri-
telor celor din urma, satisfacendu-se prin aces-
te merite i atribuindu-le p6chtoqilor. Dreptii sunt
amicil i fill iubiti al' lui Dumnec)et(I6n XV, 14,
15); tote chile for 1 sunt ptacute (Ps.1, 6); tote
dorintele for sunt bane Inaintea lul (Prow. XI, 23) ;_
tote cererile i rughcIunile for 'I plact (XV, 29). El
bine ! din causa acestel iubirl chtre amicil seT, pal'
ales din causa intervenirilor qi rugheiunilor cele inal-
th, chtre tronul set in. favarea altora, qi acesta a-
desea cu atata putere ca el. insuT ca Moisi i Pavel,
doresc sa fie lipsiti de imperatia cerurilor in folosul
apropeldi (Eqire XXXII 31, Rom. IX, 3); de aceia
qi D-filet cruta pre eel p6catoi, pruth pre fiii self
vinovatl pentru rugheitmile iubitilor sei, care Vat' sa-
tisfacut cu adev6rat ; it truth de sigur pentru bunh-
tatea ga nesferith chtra unit i catra, altil, dar
nicI decum pentru dreptatea sa, ce s'ar pretinde sa-
tisfacuth pentru calchrile de lege a unora, prin meri-
tele prisosit6re ale altora.
3 att despre epitimil, presupuind chiar ca ar
fi in adever merite prisosit6re ale santilor i eh a-
ceste merite, cu cele ale Mantuitoriului, ar putea fi
socotite pechtoOlor pentru a'l elibera de pedepsele de-
cretate prin dreptatea diving, el bine ! in o aseminea
presupunere, epitimiile neffind pedepse puse asupra
pgcatoqilor spre a satisface dreptatea diving ci mij-
www.dacoromanica.ro
738 MISTERIUL PENITENTE1
16ce curative pentru tratarea maladiilor for spiri-

tuale, nicT nu se pot inlocui epitimiile prin asemenea
merite este nedrept a da pentru aceste merite in-
dulgente pecAtoqilor, i a le retrage remediele spiri-
tuale, inainte de a aduce fructele for salutare.
III. Latinii citeza spre sustinerea socotinteT for
din urma, cuvintele MantuitoruluY catre St. Petru
Orl ate veil lega pre pgment vor fi legate qi in
certi" (Mat. XVI, 19), ?Ili esemplul bisericeT vechi(1).
Iata respunsul nostru :
1 Este adeverat ca, Petru, ca qi ceYlaltY apostoli
qi totT pastoriY Bisericei (Mat. XVIII, 18 Ion XX,
22, 23), ail primit dreptul Dumneq.eesc de a deslega
pre p6cAtoqT, de al elibera de p6catele tor, precum
qi de pedepse pentru aceste pecate. Dar :
a). Nu pot esercita dreptul acesta de cat nuthal in
numele i in puterea meritelor lul Iisus Christos, de
la care '1 au, qi care le-a (Ps incredintandu'l for : Pre-
cum m'a trimis pre mine Tata qi eti Ard trimit pre
vol... Luati Spirit Sant, carora yeti Terta pdcatele
se vor erta for qi carora le veil Linea vor fi tinute."
(Ion XX, 21, 23). Aid nu aflam nicY cea mat mica,
alusiune la meritele santilor. PastoriT bisericeT nail
decT nicl intr'un chip dreptul de a Terta p6catele in
puterea pretinselor merite prisositare ale santilor.
b). ET nu trebue sa eserciteze dreptul acesta de
cat in misteriul Penitentel seu prin misteriul acesta,
i prin urmare cu 6re-care conditiunT din partea
aitorilor chiar. Cad, mat anteiti, cu deosebire pe
cuvintele citate ale Mantuitoruldi se intemeiaza mis-
teriul Penitentel, chiar dupa marturia Latinilor, qi
(1) Perrone cit. Tract. de indulgentiis proposit. 1.
www.dacoromanica.ro
MISTtR11.11, PENITENTET 739
apoY pastorii bisericei nu pot deslega p6catele p6ea-

toqilor, i pedepsele pentru aceste pdcate deck prin
charul SpirituluT Sant (Luatl Spirit Sant, earora
vetY ierta p6catele etc . t."), care se comunich, in
genere prin misteril, qi in deosebI, pentru deslega-
rea creOnilor care se edesc, prin misteriul Penitentei.
Pastorii Biserica n'ai`l prin urmare dreptul de a des-
lega plicate i pedepse pentru p6catele 6menilor
care n'all venit la misteriul Penitentij seu n'ati ye-
nit cu conditiunile recerute qi nu s'au edit cu ade-
verat ; et n'au dreptul de a da indulgence farg, deo-
sebire tuturor celor ce le cer.
c). Cu atata maY mult n'aif eY pe acela de a da in-
dulgente pentru cel adormitY i al deslega de p6ca-
tele lor, precum i pedepse pentru aceste plicate, in
aqa numitul purgatoriil, de lire -ce aceqtia nu se rata
pot folosi de misteriul Penitentei nici a implini
conditiunile cerute de la ca ce se ed,esc. Asta-clY
latinil chiar convin ca Biserica nu p6te intinde drep-
tul seu de ertare asupra sufletelor celor adormitY,
Foi in porunca Mantuitorulun orT cate yeti legs pre
phment cuventul, pre pdmgnt, trebue sa se ra-
p6rte atat la acel ce dd, ertare cat i la cel ce o pri-
mesce (1). Dec, spre intemeierea dreptuluY ce'Y a-
rog6 pontiflcele roman de a da indulgentiY in folo-
sul sufletelor care ,cunt in purgatorial, n'au de cat ra-
tionamentul urmAtorti.:" T6te rughciunile pentru
mortY, j ertfa liturgics, milostenia qi alte fapte bune fo-
losesc celor mortis pentru ce nu le-ar folosi meri-
tele prisosit6re ale MI Iisus Christos qi ale santilor,
(1) Instit. catholic. in mod. cateches. t. III. p. 307.
www.dacoromanica.ro
740 MISTERIUL PEN1TENTEY
care li s'ar aplica, per modum sufragii in calitate de

mijlocire, adech mijlocind proaducerea acestor me-
rite lui D-sled prin papa" (1)? Da, meritele MAntui-
toriuluT, multhmith nesfarqita bunath# a Jul D- .ell,
pot sa eserciteze chiar asupra celor morn o infiu
in a folositore in puterea acestor merite se folosesc
ei qi de rugaciunile ce le fac eel vii pentru deniY ca-
tea cerU, i de milostenii, i maT ales de jertfa litur-
gich. Dar de tkia results numai ca episcopul Roma,
precum i calalCY pastori ai biserica, in puterea
meritelor NIAntuitorului, pdte i trebue sa se r6ge
pentru ea morn, cu deosebire in oficiul santei ii-
turgii, intemeindu-se pe indurarea lui D-cled qi lh-
sand in puterea diving, de a aucli sell nu rughaunile
acestea, de a deslega sell de a nu deslega pre peed-
toqi de pedepse pentru p6cat, qi nu urmeza de aid.'
aici decum ca papa ar fi in drept de a da dup6
placul seu indulgence spre a sc6te din purgatoriii
sufletele cretinilor.
2 Cithnd in sprijinul inveCatura for esemplul
biserica vechi, inv6chtoriT roman sustin urmat6-
rele (2) :
a). ,,Apostolul Pavel dadu o indulge* pechtosu-
la din Corint si'l liberh de pedepsa timpuralh."
Dar sa,ntul Pavel, precum am observat, puce o epi-
timie asupra acestui p6chtos mg ales pentru vindeca-
rea sa spirituals, pentru ca sh se mantuesch sufletul
seri," qi nici decum spre a satisface dreptatea diving,
9i retrase remediul, indath ce'qi produce efectul sett
qi p6chtosul s'a chit cu adev'erat (11 Cor. IIr 6, 7).
(1) Perrone. tract. de indulg. propos. IV.
(2) ld. ibid. propos. 1,
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTEI 741
Aid prin urmare, indulgenta in intelesul roman,

nicY de cum nu's/ p6te avea local.
b). Pe timpul lul Tertulian i Ciprian, adaug el,
Biserica a ertat de ma/ multe or pre apostatT, dup6
mijlocirea martirilor si a, marturisitorilor credintd;
i-au liberat de epitimiile sea pedepsele ce le me-
ritali. i ast-fel g'a probat dreptul de a da indulgen-
te."' Este adev6ra.t ca pe timpul acela capii biseri-
ceT stimau forte mult pre martirT, i pentru mijloci-
rile lor, primeati cate o (lath pre apostati; dar nu
socoteati acestora nici decum meritele prisosit6re
ale celorlaltil, cacT chiar cu mijlocirea martirilor ,
penitenta indreptarea pecatoilor ere." conditiunile
neap6rate pentru ertare.,, Domnul, dice S. Ciprian,
care a intrat in amerunte in privinta acesta, p6te sa
erte cu indurare, pentru rugadunile santilor martiri
chemati in ajutor de preuti, dar mime pre acela
care se chesce, se ostenesce, se rogb', (1), pre acela
care se rogii din tots inima, plange in adev6r cu la-
-crimi de cainta,i induplech indurarea Domnului prin
statornicia sa in fapte bune (2)". Si tot odatA, santul
Parinte indemna adesea pre peatos/ a nu se rasa
prea mult pre mijlocirea martirilor, ci a se int6r-
ce si ei catre D-clew din tout inima, a'l ruga et' in-
s% ca se '1 faca bine-voitoriti prin cainta i reforma
viete/ for (8); 'I previne c farce acesta conditiune,
(1) Potent ille indulgentiam dare, sententiam suam potest ille de-
flectere ; pcenitenti, operanti, roganti potest clementer ignoscere.; po-
test in accepttum referre quidquid pro talibus et petierint martyres et
fecerint sacerdotes." De Laps. c. XXXVI in Patrolog. curs conipl. T.
IV, p. 494).
(2) Si precem toto corde quis faciat, si veris pcenitentice lamenta-
tionibus et lacrymis ingemiscat, pi ad veniam delicti sui iustis et con-
tinuis operibus inflectat, miseriri talium potest, ..." (Ibid. p. 493).
(2) De laps. c. XVII, XXIX, XXXV. Ibid. p. 480, 489, 491).
www.dacoromanica.ro
742 MIS TERIUL PENITENTEI
martirii nu pot nimica pentru el' ; nu pot, ca servitorT,

se erte of'ensele facute Domnuldi chiar (1) , ca nu
pot nicT moralmente, contra vointeT supreme i a E-
vangeliului, a mijloci pentru un nevrednic (2); gi eh
mijlocirea for pate fi primit numaT cand este dr6pta,
ca qi un preut pate sa faca, acesta conform cu vointa
diving (3). Pe de alts parte raga pre martirT qi pre
marturisitori ca el' Fla is in consihrare meritele fie-
came pdcatos, sa cumpanesca Cu. ingrijre dispositi-
unile sele, sa aprecieze natura Ili calitatea pdcatelor
(4), se mijlocesca numaT in favarea acelora cull'
se caesc cu adevdrat qi se fac placutT luT D-cleii (0.
Prin urmare, de cate orT Biserica veche a ertat IA-
catoilor dupd mijlocirea martirilor i a marturisito-
rilor, a avut in privire marturia data de acejtia, ca
6meni f6rte demnT de credinta, despre adevdrata
cainta qi intarcere a acelora, Ili nici de cum cu pre-
tentiune de a socoti pdcatoqilor meritele prisositare
ale santilor martirT.
c. Biserica veche, punend asupra pdcatoilor epiti-
miT sad pedepse timporale, le rddica adesea, adeca cla-
dea indulgente, cum se pate vedea intre altele din-
(1) ..nec remitters aut donare indulgentia sua servus potest, quod
in Dominum delicto graviore commissuin est .. " (De Laps. c. XVII.)
(2) Martyres aut nihil possunt, si Evangelium solvi potest, aut, si
Evangelium non potest solvi, contra Evangelium facere non possunt."
(Ibid c. XX p. 483.)
(2) Mandant martyres aliquid fieri ; sed si iusta, si licita, si non con
tra ipsurn Dominum, a Dei sacerdote facienda. (Ibid. c. XVIII, p. 481)
(4) Oro vos, ut.. sollicite et caute petentium desideria ponderetisin-
spiciatis et aetum et opera et merita singulorum, ipsorum quoque
delictorum genera et qualitates cogitetis.. (Epist. X ad martyr. et don-
fessor, n. 3 in Patr. p. 255).
(6)- quorum poenitentiam satisfactioni proximam conspicitis.. (Ibid.
n. 4 p. 256).
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTEf 743
tr'un canon al sinoduluT din Ancira. " Dar pentru ce fa-

ult ac4sta ? NumaY in consideratiunea sthrei morale a
penitentilor , pentru cb, vdzend in epitimit remediI spi-
rituale, ghsea necesar qi folositorti, chiar in intere-
sul penitentilor, de a rhdica, sail de a schimba, sad
de a adAoga, sail de a suprima cu deseverqire reme-
dial, dar nu spre a atribui, inteun fel sad altul
p6chtoqilor, meritele drepIilor. Este de ajuns a
ceti eanonul citat al sinoduluY din Ancira : E-
piscopiT, dupa, o cercetare matures a medulla' in-
tOrcerei, sa alba, puterea a micqora sad a prelungi
timpul penitentd. SA se cerceteze me anteid modul
vie-0Y care a precedat si a urmat ispitel, qi indul-
genta sa se reguleze dup4 acestea." (Cant. 5 comp.
7), Avesta se confirrag, de s'antul sinod din Nicea (0,
de St. Vasilie (2), Gregorie Nissul (3) i altiY (4). Si este
de observat ca in vechime era ihdulgenta, pentru
eel" ce se c'aesc nu indath dup6 ce ad fest supusl unel
epitimii (cum se practica fli se practices i astd-cli in
biserica romans, rata ales la iubileuri, unde se earth,
pedepsele chiar inainte de a se pune), ci numaT
(1). Trebue tot-de-una a se avea In vedere dispositia penitentului i
modal c'O'intel sele. (Can. 12).
(2). Trebue a m'esura cura nu prin timpul duratel sele, ci prin modal
penitentei; (Epist. can. cAtre Anliloch. can. 2). "Scriem acestea ca
sk, se cerceteze fructele peniteniel; caci nu judecnn numai dupg, timp,
ci lugrh In considerare modal penitenfi. (Ibid. Can. 84 : comp. 7).
(8). Acei ce se deosebese prin rivna for in penitenpi i care arata
prin vieta for intercerea spre bine, acel ce caatii ceia ce este de folos
in economia Bisericet pote sa prescurteze In faverea for timpul auziref
i se-T adua mai curend la intercere ; de asemenea 'Ate sa prescurteze
i stagiul din urma. i se admits pre penitent laImprairtire poveluin-
du-se dupe starea sa de care va avea a se incredinta singur. (Epist.
can. 4).
(4). Papa Inocentiu, Epist. ad Decent. c. VII.
www.dacoromanica.ro
744 MISTERIIIL PENITENTLY
dupd un timp in care p6catosul a putut simti t6ta

greutatea gresalef sale precum si a pedepseX si a se
cai (1). Este iarasT de observat ca sin6dele vechi gi
santii Paring dispensary de pedepsa biseridsca
admisera la santa Cuminicatura p6catosi lovitY cu
interqicerea, dar numaY, la caz de morte, si trecand
pericolul, le punea indatorirea de a se supune Ca-
nonuluT ce li s'a dat (a). AicX este o dovada incon-
testabila ca biserica veche privea epitimiile, nu ca
satisfacerl aduse dreptatei divine, care putea fi usor
suplinite prin meritele Mantuitoriului si ale santilor,
ci ca mijlace de indreptare, de care nu puteari fi
scapati pecatosi, de cat cu conditia uneT inbunatatiri
adeverate.
Indulgentele, care ca dogma a Bisericet romane,
nu sunt nicX de cum intemeiate, precum am veclut,
nici pe santa Scripture, nicY pe traditia sacra, sunt
tot o data vetamatore vi4tiT crestinesd : ele sapa,
adeverata cainta de plicate ; radica fare cercetare pe-
catosilor mijl6cele curative indispensabile pentru vin-
decarea de b6lele for spirituale, si amagind pre
popor prin promisiunea uneX imp6carY usore cu D-den
i Biserica, pot se contribue, precum si este, la de-
pravarea generala a moravurilor (8). NumaX vorbim
de diferitele abusurY ale ierarchiei romane, care all
fost comise si sunt tot-de-una cu putinta in impartirea
indulgentelor, (4).
Archidiaconi, Gherasim Timuq.
(1). Condi. de Ancira can. 5 ; I Nio: can. 12 s. a.
(9. I Conc. Nic. can. 12; Greg. Nis. can. 2; concil. Cart. IV, can.
LXXVI, LXXVII.
i3). Cum intAresce istoria, chiar dup6 martaria istoricilor romani :
Fleury 4..disc. sur l'ihst Eccles. n. 2. 16.
(4). Fleury Hist. Eccles. T. VI, libr. 104, cap. 48 ed. 1840.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA BISERICtSCA A ROMANILOR
UN DOCUMENT.
PETRU CERCEL FATA CU PAPISMUL.
Este acum cunoscut, ca Petru kiopul in Moldova

qi Petru Cercel in Muntenia, inclinau eel putin de
okii politicei catre papism. Petru Cercel, ales de
boerii Terei cu inclinatiuni chtre Staturile creqtine,
i specialminte prin interventiunea, Paper Grigorie
al XIII-lea i a Regelui Frantei, el nu a fdeut alt
act in fav6rea papisrnului, de eat a permis iezuitu-
lui Antonie Posevin, ca sb, cutriere T4ra qi sitli
facd diferite planuri asupra re'spanclirei papismului
in Valachia. Sin-itind se vede, Posevin, di Petru nu
face nimic serios pentru papism, ca i contimpura-
nul seii Petru Skiopul din Moldova; i de alts parte
observfind, c'd, influinta Bizantiului in Muntenia era
mult mar pronuntata, de cat in Moldova; se gandes-
ce la un plan nu de rond pentru convingerea lui
Cercel in unia cu papismul, i face pre un grec la-
tinizator, Macsim Margunie , ca sh"-i adreseze un
tractat despre purcederea S. Duch, qi pre acest trac-
tat sa -1 insotesca de a dedicatiune, adresat6 lui Pe-
tru Cercel in anul 1584 Aprilie 16. Eca actul, ce
ni-am propus de a publica aici, qi la dinsul ne-a
condus articulul P. C. Stile ArchimandrituluY Arse-
nie, publicat prin Revista periodic a Academies de
Biserica Ortodoesii Romani( 3
www.dacoromanica.ro
746 PETRU CERCEL FATA CU PAPISMUL
Peterburg, XpaTiaucRoe tiTeHi%= Lectura creqtina, i in-

titulat Descrierea 11D.UT sbornic manuscript, ce
Ere -card a facut parte din biblioteca mOnastiwi Si-
naea" (a) se intelege a Orientula
Noi aid., insotind acest document de ecsplicatiu-
nile necesare, vom, presenta tot-o-data qi nisce note
scurte, dupa care vom face descriptiunea manu-
scriptuluT qi vom arata .i pre Margunie, care in mania
papismului s'a facut instrument pentru a convinge
pre Cercel, ca unia nu este pericul6sa qi ca puree-
cterea SAntului Duch i dela Fiiul este o dogma pro-
fesata qi de ortodoci, dar numai rei ecsprimata de
papalf.
Sbornicul din cestiune qi care intre altele cuprinde i trac-
tatul despre purcederea S -tulul Duch, dedicat lui end,
este un manuscript In octavo, i astitcy este proprietate a
D -lul Pavel Iv. Savvaitov. Manuscriptul in starea de acum
cuprinde 412 pagine i are lipsuri, dar se pare dupre o nu-
merotafe veke, cti, ar fi avut p6n6 la 450 seil. 460 pagine.
El este scris in limba gr6cii, dar find at, cuprinde tractate
teologice ale diferitilor autori, de aceia li limba lui variaza
dupre caracteristicele distinctive ale epocei, in care s'a scris
fie-care tractat. Primul proprietar, i p6te kiar adunrItorul
sbornicului, este Atanasie Caravela, Episcop al Ierei qi Ec-
sarch' al Petrel, care la 1668 traia in retragere la insula
Crit. Acesta se probeza prin notele, aflatore in manuscript :
to lui Atanasie al Ierei, (A. lui Atanasie Caravella, Episco-
pul Ierei, i in fine din o notii, de o manii, streina : cNeintele-
gerea dintre P. S. D. Neofit Patelara, Metropolitul Critulul
i iubitorul de D-deli D. Atanasie Caravella, Episcopul Ierei
i Ecsarchul Petrel, despre spiritul omenesc.. Dela Cara-
(a) XpneT. Ilrenie Peterburg 1884 Lillie p6n6 la August. pag. 181-229. Aid
comuniezim lectorilor nostrk a, vorba c6opmurb este slavon/ li i'nsgmnezii ,eolee-
tie, adunKturii. Dela verbul c6opnTb=a aduna. ItomaniT au fileut de aid' vorba sbir
en sensul de fuuctionar administrativ, li mai special adunator de diljdil.
www.dacoromanica.ro
PETRU CERCEL PATA CU PAPtSMUL 741
vella manuscriptul a trecut in posesitmea monastirei Sinaea

si acesta se vede din notele : cA bibliotecei St. Munte Sina-
ea, si acesta diu biblioteca mtuatelui Sinaea,.
D. Malisevski in opera sa iMeletie Pigas, se ecspri-
ma despre Macsim Margunie : (Ocupandu-se in retragerea
sa din Crit cu cercetari teologice, Margunie s'a predat ideeT
de a proba, ca intre ortodocsi si papali nu este -diferinta in
privinta doctrineT despre purcederea St. Duch, care este
punctul dogmatic si capital de distinctiune intre ambele Bi-
serici. Margunie cauta sa demunstreze, ca papalii 41.icend ,si
dela fiiul nu dick ca fiiul este causatorul S. Spirit, ca prin a-
cesta ecspresiune el nu inteleg purcederea eternit a St. Spi-
rit, dar tramiterea lui in lume, pogorirea lui la creaturi.
Dupa aceste mergend mai departe, el afirma, ea adausul si
dela fiiul pate fi permis si primit, ca eel ce are un caracter
relativ ; ba Inca si mai mult, el este &cut de dal-6 pdrinVi
apuseni cei veki inca din timpul lui papa Silvestru si Da-
mas si numai Teologii papali si acestia ceT mai posteriori
ecsplica acest. adaus in mod nedrept, pre carii trebue sa -1
luminam in respectul sensuluT adev6rat al adausului, (a).
La aceste ides false, atat in privinta dogmei despre pur-
cederea St. Duch, cat kiar si respectiv de imprejurarile eT
istorice, pre Margunie l'a impins faptele istorice, petrecute
la finele seculului al XVI-lea. Inca dela 1573 teologii din
Constantinupol se pusese in relatiuni cu teologii luterani pen-
tru efectuarea unirei dintre Biserica ortodocsa cu cea protes-
tanta. La 1581 predicatorul regelui Batori al Poloniel, Soco-
lovski, prin respunsul, ce face la epistola Patriarchului Iere-
mia, iarasi se silesce a demunstra, ca intre Biserica romans si
cea ortodocsa nu este diferinta. Aceste dorinte ale Bisericei
protestante si papale, de a atrage pre Biserica ortodocsa in
siuul lor, fiind cunoscute lui Macsim Margunie, care traia in
retragere la insula Crit, Ii chotarasc, ca sit se pune pre lucru;
i in adev6r, el comunica in anul 1582 Fevruarie 27 topi-
niunea, sa despre unirea Bisericei ortodocse cu cea papala
(a) AaenaimpiAcaid IlaTpiaps% MeueTi llama% Riesb. 1872 pag. 374.
www.dacoromanica.ro
748 PETRU CERCEL FATA CU PAYISMUL
Mitropolitulu! de Filadelfla, Gavriil Sever, amicului sett,

apol In limba itati6ng, eerie despre aceiaT tesit Dogelui de
Venetia, Nicola! Da-Ponte, (a) i apol in anul 1583 compu-
ne un tractat intreg despre purcederea St. Duch, compus
din trei capitule, pre care it presinta Patriarchului Ieremia,
i care tractat este i perdut. Lui Macsim Margunie ii mal
presta un lucru, qi acesta era de a se adresa pentru scopurile
de unire a Bisericilor i entre principii erilor romAne, calif
in seculul al XVI-lea i al XVII-lea au jucat In civili-
zatiunea Orientului un rol nu de YOnd. i lui Margunie i
s'a pitrut de prisos a se adresa catr6 Petru Skiopul, Domni-
torul Moldovei, care se afla sub o influintti, mai directit, a
Polonilor i prin urmare pentru unie pus sub directiunea lui
Socolovski qi a altor agent): af papismului din Polonia; qi de
aceia el alege pre Domnitorul Munteniei, Petru Cercel, ea-
ruia in anul 1584 Aprilie t5 i adreseza din Galata (Con-
stantinupol) un tractat despre purcederea St. Duch, inso-
tindu-1 de o dedicatiune, pre carea in too, intinderea el o
presentam aici dupre sbornicul din cestiune i care se inti-
tuldza
Motet liou llapiouveou tioo Kpt- 11
Despre purcederea plea St.
vbc, vourstvoci Extoxozou xuOlptov, Duch a luT Macsim Margunie
,
&repel( gc6kicc ispbc co % 'tpLats wept Critenul, smeritul Episcop al Ki-
Tits zo3 zavacTiou irvetip.ccrog awrop'- terilor, alte doe all pre langA
f)e6csuoc., cele trei." (b)
Marguuie prin dedicatiunea sa catr6 Petru Cercel
se ecsprima :
Prea piosule gi prea luminate Ioan Petre Voivod! Marele mister
al teologiei atat intrece intelegerea omenescA, a el r6mane ne'nteles
gi necuprins luar de mintele puterilor ceresci, care stint adapate de
cele tntai raffle divine ale prea sante gi laminate Treimi. i aceia,
ce ni se descopere not prin revelatiunea prea santuhu Duch gi aceia,
ce noi Inv6tam dela ce inspirati de Dinsul, intru atata este intelesg
de noi, infra cat noi ferim mintea nostrrt de tina cea neeurata gi de
amestecul pasiunilor gi siln.tern tot-de-una cu bagare de semA cAtre
dinsa. Iar din dogmele sante teologil at consider misterul despre
(a) mid pag. 388.
(b) Aluzie Ia tractatul despre aceiasI materie, tramis Pat.iarchului Ieremia.
www.dacoromanica.ro
PETRU CERCEL FAT& CU PAPISMUL 749
purcederea Santulul Duch, ca eel mai principal gi mai mare din tote.
El se presint cu atAta mai greg (SoascpocaTepov) pentru mu1 T, earn*
se ocupg cu teologia, cu cat eT nu se mulIemesc eu acesta, ce este
descoperit despre el, i ne ascultAnd de barbalii vrednici i capabih,
cgrora li s'a facut descoperirea, recurg la dearta filosofie i cautg
ai dovedi for i a inveta i pre a1 ii in materil supra-naturale Cu ju-
decAti omenesci i cu argumente naturale; lucru, de care se feresc
omenii, carii in adever Out cu respect cAtre Invetatura diving i res-
pectg pietatea creting. Fiind-cg in materiile divine not trebue sit ne
folosim de filosofie numal intru cat prin dinsa not putem confirma
veritgtile (aeuiltaTa) teologice, i nu putem ale atinge cu indraznelg.
i eu tnsumT, dei om pecg,tos, me ocup de mult cu aceste materil, in
speranta ajutorulul i a charulul prea Santa lig Spirit, eel ce inspirit
view i celor morff (Rom. VIII, 11) gi cu tngrijire i dupre putintg
am ygtruns fn doctrina teologilor greci i latini despre purcederea
prea Santului Duch i, gAsindu-T units intre dinii am eerie mai 'na-
inte tree card despre acest Meet, i avend in vedere de a colucra
dupre putin0 la unirea cea pleicutd lut' D-40E, le-am presentat pre
dinsele prea Santitulai Patriarch de Constantinupol i Archiepiscop,
D. Ieremia. Iar acum suriclendu-ne vremea i 6re-cum aprins de
dorixtta ardent pentru unirea Bisericilor, eu am compus i am pre-
lucrat Inca doe card la cele ter, ea un feliii de manual (iyxeLpeStov)
in acesta materie, In total conform cu dogm a nOstrg despre purcede-
rea prea Santului Duch, kiar i pre latini acest manual ti va conduce
la adever In mod direct i co're de vre o dificultate, deco nu cu rea
credintg vor stgrui pre longg ne'ntelegere i nu vor voi 01, inlgture
mantuirea dela dinh gti dela not, ci din contra stint datori, ca cu tote
puterile i eT singuru impreung cu noT sit caute fericirea unirel Bise-
ricilor i conintelegerea universals a tuturor cretinilor. Dupg o
dire indelungatg, cal anume sit dedic acesta lucrare i sit T-o presint,
eu am creclat, cg nu trebue sit prefer pre nimene altul, inaintea prea
cinstitulul i sAntitului teu cap ; fiind ca cluranesci in sine dragoste
arcletore cgtre obiectele divine, i nu Min i din intarnplare te ()cup]:
cu cun6scerea lor, i In genere te gAndesei la ecsactitatea dogmelor
divine. De aceia eu, cu Ingrijirea necesarg m'am apucat de acesta
lucrare inaltg i plAcutg lui D-lea, fiind convins, ca Insup D-sleu ve-
de intentiunea mea. Iar to prea piosule i prea luminatule Domnitor,
privind cu bung-vointg la rivna sufletului meg, gi primind cu plgcere
acest present, me vei Imbucura forte i me vel convinge i mai mult
In chotalirea, cg en frebue sit me ostenesc in viitor mai bine i mai
mult, precum pentru tine, aga i pentru folosul multora. Domnul sit te
pgstreze pre tine, prea piosule i prea luminatule Domnitor, intru
multi ani! In onorabila montistire Chrisopiga din Galata Constanti-
www.dacoromanica.ro
750 PETRU CERCEL FATA. CU PAPISMUL
nupolei, in sliva 15 a luT tharghilion (Aprilie) gi in anul intrupareT eel

mantuitore 1584".
Dupe aceste in manuscript se 51101.6 ,cuprinderea
capitulelor arteI intgia" qi anume :
I. C6 gi filosofil profane, mai ales platoniciT, au avut o idee neclara,
despre D-bleu gi ca ereticil, ce T-all urmat, au caclut in amagiri gi art
gregit In privinta dogmelor.
1I. C6 ereticii In ecspresiunile for despre divina Trinitate all ur-
mat ideile filosofilor, gi ast-feliti au fost ideile filosofilor despre Tri-
nitatea cea substantiala.
III. Ca in St. Scripture se gasesc doe principii sett inceputurl pen-
tru teologia prea SantuluT Spirit.
IV. C6, numele gi actiunea principiulul dupre St. Scripture gi teo-
log: se Yea in do6 sensurT fata, cu persona Parintelul, gi.ca :ipostas al
personel gi ca daruitor de charurile divine. i ca dupre sensul de al
doilea se numesc principii (inceputurr) gi Fiiul gi Duchul. De aceia
numirea de inceput are singura de sine doe sensuri.
V. Se demunstrezrt acesta in esemple din parinlir Bisericei.
VI. Ca Fiiul gi prea S'antul Duch pentru aceia la teologi se nu-
mesc principii, pentru ca sa se arate consubstantialitatea Fiiulul cu
Parintele gi consubstantialitatea puchulur cu amandor.
VII. Ca fericitul Augustin distinge in mod clar purcederea dupla
a prea SantuluT Spirit, gi ad-fella, ideia luT despre purcederea prea
Santului Duch este gi dela Parintele.
VIII. Inca o okire mai precise despre purcederea prea Santulur
Duch gi sfatuirT dela scriitori despre unitatea Bisericilor.
Pre faca a doa a foid 23 se dice :
A aceluTagT Macs'im 1VIargunie Critenul, smerituluT Episcop al Bi-
terieT, despre purcederea prea SantuluT Duch, cartea a doa. Capitu-
lele carIeT adoa :
I. Respuns la opiniunea scriitorilor mai nor, carir cred, ca sinodul
al doilea ecumenic din Constantinupol gi-a avut locul maT 'nainte de
eel adunat in Roma pre timpul paper Damas, care a facut adausul
gi esplicaliunea din Simbolul credintel, adeca care a proclamat, ca
dela Parintele gi dela Fiiul purcede Duchul, gi alt ceva, care este ne-
cesar a se cun6sce.
II. Opiniunile unor teologT mai nor despre timpul ambelor sin6de
gi critica asupra lor.
III. Ecsplicatiune din indicatiunile chronografilor, ea,' al doilea si-
nod ecumenic din Constantinupol s'a tinut in urma celul, care a fost
in Roma pre timpul luT Damas.
IV. Aratare din alte documente, ca sinodul al doilea ecumenic este
www.dacoromanica.ro
PETRU GERCEL FATX CU PAPISMUL 751
mai posterior celuT din Roma de pre timpul lui Damas, i %rap sfa.-
tuirea autorului, ca unfree, Bisericilor este un lucru forte uor i
drept in virtutea celor clise mai sus.
Presenana capitulul de pre urmA in traductiune
fid.ela. :
Din cele precedente, dupre cum s'a aratat in acest tractat, pre-
cum i prin cele treT carp, compose de noi, despre purcederea prea
Santului Duch, mu mai putin results, ca sinodul din Roma de pre
timpul lui Damas a lucrat i 'i-a terminat lucrarile sele putin mai
'nainte de sinodul al doilea ecumenic. i deca este aa, atunci cade
i ceia ce se clice, ca adeca adausul acela este o descoperire, pro-
nuntata de eatre sinodul al doilea ecumenic din Constantinupol ; fiind
ca descoperirea cu adausul privesce mai mult la cele pronunIate de
sinodul intaiii ecumenic, relativ la teologia despre St. Spirit. i ca a-
cesta, este aa, se vede forte clar. Sinodul al doilea ecumenic intre
alti archiereT a avut i pre Timotei patriarchul de Alecsandria, Tar
acesta a fost predecesorul lui Petru, dupre cum s'a clis mai sus. Iar
Petru a fost la sinodul din Roma pre timpul lui Damas ; aa cg, i
din acesta results, ca sinodul tinut in Roma a preecsistat celui din
Constantinupol al doilea ecumenic. Despre acesta mArturisesce i
Bec, fostul patriarch al Constantinupolei prin.. cartea sa dogmatica,
indreptata contra nostra, fundandu-se pre cuvintele unui Ere -care
Alecsie Aristen. Caci all% se ecsprima : 4 iubitorul de D-sleti dia-
con, marele econom al mares Biserici de Constantinupol, Alecsie A-
risten, in ecspunerea scurta a tuturor canonelor celor gese sante si-
node ecumenice i acelor dintre dinsele locale spune, ca dupe sinodul
de Nicea s'a ivit eresul raporturilor dintre Parintele i Fiiul (oEoza-
Tpiac). Caci Pk uniT, dupre cum Fiiul s'a nascut din Parintele, aa
i S. Duch s'a nascut din Fiiul i invetali, ca cu modul acesta Duchul
sant este fiiu al Fiiulut i nepot al Parintelm. i pentru nimicirea e-
resiei i confirmarea credinIei ortodocse P. S. Damas a convocat Si-
nod in Roma din Episcopii, supui credintei catolice, mai 'nainte de
sinodul al doilea ecumenic din Constantinupol, carii au i adaus la
simbolul sinodului de Nikeia, ca S. Duch purcede dela Parintele i
dela Fiiul, iar pre cm ce cliceii, cii S. Duch s'a nascut dela Fiiul i -au
dat anatemeT." i despre acesta s'a sills de ajuns intr'o carte, ce are
intinderea unui manual; fiind-ca mai pre larg noi am aratat In opera
nOstra, presentata preasanIitului patriarch de Constantinupol, D. Ie-
remia, pentru confirmarea dogmel n6stre, i pentru ecsplicarea ade-
verului, noi am adus acolo dovecli dela autorii greci i latinT. Acura
este timpul, ca sa inkeiem acesta opera, gi la skimbam din nou cu-
yental nostru in rugaminte. Iar rugamintea n6stra se adreseza la fie-
www.dacoromanica.ro
care popor, la preedintii i apitenfile Bisericilor. i aa, sfatul eadu-

nat de Di lei, preutie impe'rg,tesa, care purtatT numele- 1111 Christos,
prea pioilor i prea bine cinstitorilor Impe'rati i Domnl, lupthlorii
eel Infocati pentru credinta Iul Christos, ocupati-W, ajutati de darul
lul D-gteti, cu unirea Bisericilor, i Inlaturand dela sty ,j3isericK renl
desbinArei, cu stgruintele v6strenu 1mpedecati Intitrirea el mai departe.
Unirea Bisericilor, acesta este lucrul vostru eel mai bun, acesta este
gloria vostrit ! Sa se face adunare generala, a archiereilor i a boerilor
poporulul. Eu stint convins, ca i D -uet va fi cu vol i ve va oferi
vol ajutorul eel mai mare posibil. Numal dea. ve- yeti' Inte lege dela
inceput ; deal, yeti face i vol aceia, ce atarng, de la vol; decti cu In-
grijirea cea mai mare veST urmari dogma cea mare i prin tote mil-
16cele, ne predandu-ve" nicl unel pasiuni, veil urmari adeverul, i
numal pre dinsul ; atunci unirea este lucrul eel mai uor. Atunci se
vor bucura cerurile, temeliile pAmentulni se vor veseli, muntil vor
declama serbgtoresce" etc.
Eca documentul, ce ni-am propus al supune la
cunoscinta cetitorilor noqtri qi el pentru not are va-
16re istorica; adecA, Ile face cunoscut, ca Domnito-
rul Munteniei, Petru Cercel, n'a fost scutit daincer-
chrile papilor in unia, ce se agitase in mod particu-
lar pre la finele seculului al XVI-lea qi a &aria ten-
tatiuni s'a continuat mai tot seculul al XVII-lea. ySi
nici era cu putinta a se intampla alt-felit. Protes-
tantil iqi indreptase privirile for asupra Bisericei de
Orient qi Romanilor li tradusese chili in limba na-
tionalA. Unii din principii Moldovei i ai Munteniei
pentru scopurile for politice cAutati o intelegere cu
Papa qi Domnitorii crestinT, pentru ca sa scape de ti-
rania turcescg, care acum incepuse a se face mai sim-
tits pentru Teed din causa elementului fanariot, ce-T
oferia mijlacele de activitate cele mai nelegitime, In
fine specialminte qi principele Munteniei, Petru Cer-
cel, om cunoscut la Roma, oferia papalilor speran-
tele cele mai maxi pentru unie. De aid cutrierarea
Terei de &due Posevin ysi alti iezuiti, si tot cu aces-
www.dacoromanica.ro
PETRU CERCET., FATA. CU PAPISMUL 753
to imprejurki istorice se ecsplicit i dedicarea car -

tei luf Margunie despre purcederea St. Spirit Dona-
nitoruluT Muntenia Petru Cercel, cAnd pre Domni-
torul Moldova, Petru Skiopul, it luase sub a sa tu-
telg, i preparare pentru unie iezuitif Po Ionia cu
predicatorul regesc in frunte, Socolovski.
Tote_ aceste manopere ale papalilor ati fost efi-
mere qi ele nu atingeu intru nimic pre poporul ra-
mhnesc, care 41 conserva legea qi datenele in mo-
dul cel mai terrace. Dar cAnd ne uithm mai de a-
prope asupra mijlocelor, intrebuintate de papalY pen-
tru convingerea in unie, ele nu erau capabile pen-
tru scopul intrebuintat nisi kYar fath cu personele,
atr6 care se adresail aceste incerchrT qi care erau
dominate de interesul de sustinere in domnie. Lui
Petru Cercel, pentru ecsemplu ca contimpuran 'T
era uor a descoperi, ca, dei Macsim Margunie
cu opera dedicata despre purcederea S. Spirit ve-
nia din insula Crit, i Constantinupol i se pre-
senta, ca un eugetAtor nepArtinitor papalilor i nu-
mai ca simplu luptkor al adev6ruluY, totuqi cuprin-
sul opera, falsurile lui istorice it v6deti, ca el lucra
in deplin acord cu iezuitiT din Polonia. Aga Soco-
lovski in Opera : Censura Orientalis Ecclesice de
prmcipuis nostri saeculi hRreticorum dogmatibus"
afirma, ca sinodul de pre timpul luY Damas s'a adu-
nat imediat dupa sinodul al doilea ecumenic, iar
Margunie pure acest sinod cu adausul qi dela Fiiul
inainte. Si aceste afirmatiuni benevole qi diferite in
privinta cronologicA duc la acelaT resultat practic,
ca adeca, adausul filioque, este confirmat de sin6dele
ecumenice, dupre Socolovski de cele urmatore dupd
www.dacoromanica.ro
sinodul al doilea ecumenic, lar dupre Margunie 59i de

acesta.
Fore a mal critics aid in mod special afirmgrile
lint Margunie despre dogma purcederel S. Spirit; si
fore a mal arata nestabilitatea insinuArilor lui, adre-
sate lul Petru Cercel; nol inkeiem ac6sth relatiune
cu conclusiunea cartel adoa dela tractul sea cAtre
Petru Cercel, care se ecsprima :
.Er Tuxbv &v Tokotc =pa T:riv Dacg din intamplare In ace-
ste s'a slis ceva alaturea Cu opi-
xotviv rtic .r...0.086aoo reCCE0); Ty6.1-
niunea comung a credintei orto-
rjv sipvrac, anc0104to),. docse, sg se lepede".
i nol lepg,dam, cum as lepAdat qi RomAnii se-
culultif al XVI-lea, tats doctrina lul Margunfe des-
pre purcederea St. Spirit qi nu-I primim nici argu-
mentul istoric despre sinodul din Roma cu adausul
i dela Fiiul, dar admitem i conservAm faptul, ca
papalit s'aii servit yoi de grecul latinizator Margunie,
ca sd atraga pre Romanl la unie.
Archim. Genadie EnticOnu.
www.dacoromanica.ro
APOCALIPSUL
Este cunoscut tuturor ca intre cartile care corn-

pun Santa Scripture a Noului Testament este si
cartea profetica care porta, numirea de Apocalips,
o carte cu atata mai interesanta cu cat privesce in
mare parte viitorul Bisericei luptat6re aid pe pa-
n:tent si al aceliasibiserici triumfatore, la finele
veacurilor.
Multi dintre crestini, cu drept cuvent, se hatere-
seza de misticismul ce tontine ac6sta carte; pentru
ca este fOrte natural omului sa iscodeasca, sa cal-
cule viitorul, pre cat posibil, pentru ca pe cele vii-
tore se intemeaza speranta crestinului si fericirea sa
chiar aicea pe pament.
In diferite rinduri, mai multi dintre preuti si de
aid si de dincolo de Milcov s'afi esprimat catre not
dorinta de- a avea o cat de mica calausa in cetirea
si intelegerea acestei carts profetice.
Cedand acestui Indemn, publicam dupre Glaire
un scurt tratat despre Apocalips. Prevenim Ins
pe onorabilii cetitori, eh o esplicare amanuntita si
complecta, a acestei carts profetice nu se poate face,
din cause ca profetiile ce ea tontine nu sint Impli-
nite deck in parte, si desnodamintul complect al
Actului apartine inch' viitoruluT, mai mult sari mai
putin Indepartat.
Archiereul Innocent M. Ploegtenn.
www.dacoromanica.ro
756 APOCALIPSUL
Principiile dupre care trebue sa nrmAm in esplicarea Apocalipsubd

I
1-ful Principle. Cartea Apocalipsulul ne prezinta o pro-
f etie despre nite evinemente ce nu erau anca ivite in tim-
pul cand scriea S. Ioan, de unde urnAza viderat cit nu tre-
bue sit o privim ca o drama, sail epopee (poesie eroica), in
care autorul n'are alt stop de cat de a cauta evinementele
trecute, sail acele care deja eras iu destul de cunoscute
Asa, Apocalipsul nu p6te avea de obiect sfaramarea Tern-
ralimului, qi nu trebue sa, se opreasca, nimeni la sistema lui
Grotiti, Rosenmiler, Herder, Eihorn qi a lui Hug, can nu
vedt. in S. Ioan de cat un simplu poet i nu un adeverat
profet.
II -lea. Principle. Evinementele viitore, pe care le preclice
S. Joan, nu pot fi restranse numai la acele despre Antichrist
i despre finitul lumei, pentru ca, acest Apostol ne spune la-
murit cat ceia ce el vestelte se va intampla indata ; 0, este
oprit de a pecetlui. cartea profetica; aceia ce, dupre stilul
scripture'', insamnit ca. timpul implinirel este aproape. Acei
ce voesc sa, esplice i sa raporteze totul numal la cele mai
de pe 'Irma timpuri, slut contra adev6ratului sens al cartel.
111-lea Principe. Nu trebue a se primi nici socotinta
ore-croor protestant'' pe care i-a urmat Hug care voesc a
aplica totul la nimicirea Iudaismului, a paganismului i" la
statornicirea religiei cretine, qi cart pretind 0, nu este ab-
solut nimica care se raporta, la Antichrist si la cele mai de
pe urma timpuri. Cad pe langit ca. aceasta socotinta este
in opositie cu aceia a tuturor sfintilor parinti qi a tuturor
esplicatorilor, dar ea face inch, o viderata, silt tecstului scrii-
toriului sfintit, care vorbeqte Ili de uni gi de alta in termenil
ce'' mai formali i mai lamuriti. -
IV -lea Principle. Acea ce se zice in capitulele XVII i
XVIII, se raporta la caderea Rome'' qi a Idolatriel. Bosuet
a demonstrat aceasta, i eel mai Inv64at1 esplicatori se u-
nesc cu socotinta sa; aid se vorbegte viderat de politia Roma
iara, nu de biserica cretina din Roma, dupre cum ail sus-
iinut Triai multi protestanti; aid' se vorbelte de Roma cea
www.dacoromanica.ro
APOCALIPSUL 757
idolatrg, aria singura pot ase instiqi toate caracterile profetiei.

V-lea Principe. Cele trei capete dintaii nu cuprind de
cat o introducere vi n'ail nimica profeticti. Esplicgtorii cars
rapoartg, la cele epte verste ale bisericei simbolurile celor
lepte peceti, a celor qepte trompete qi a celor ciepte cupe,
voescA de asemenea ca cele epte biserici sa fie o profetie
despre starea bisericei creqtine in aceste epte verste, iiii ima-
ginatia lor le da 6re-care lamuriri celi se pant foarte Insem-
nate, dar care sint in opositie cu intelesul literal al tecstului,
carele zice lamurit ca S. loan se adres6za catre cele qepte
biserici ale Asiei, cu a carora acrministratie el mai cu same
era insareinat, qi care esistatt toate pe la timpul sett; egici se
zice : loan celor epte biserict ale AsieI.
VI-le Principe. Nu este in adever, nici o greutate mai
mare de esplicat in Apocalips ca aceea ce se cuprinde de la ca-
pitulul VI-lea qi pang* la XVII escluziv, qi din aceste se pot
Inc , escepta, capitulile XII-lea i XIII-lea, care forte proba-
bil trebue sa descrie persetutiile Bisericei din partea Impe-
ratorilor Romani. Ceea ce neliniltelte mai cu soma pe ecspli-
catori, sent cele epte peceti, qepte trompete qi lepte cupe.
Unii intelegti, prin acestea nenorocirile ce se vor intern.-
pla la finitul lumei, gi care este cu neputintg, ale esplica
mai 'nainte ; altii,nenorocirile ce se vor intempla in timpul
celor clepte verste, in care, dupre sdcotinta lor, S. Ion desparte
intervalul timpului ce trebue sa tr6a, pang, la finitul seculilor ;
in fine Bosuet, D. Calmet gi Diupen, inteleg nimicirea idola-
tries, care, dupre socotinta lor, este obiectul eel mare ce o-
cupa pe S. I6n dela capitolul IV ci pang, la c. XX ecsculisiv.
Pentru a esplica Apocalipsul in sensul opinie adoa, ar
urma st bucatim ac6sta frum6sa opera, care se pare a fi un in-
treg clestul de regulat ; ar trebui sa silim espresiile fili Ea sub-
stituim adese-ors ideile pe care le cere a. cest sistem, in locul
celor a Apostolului. Ar trebui 86 privim in ac6sta carte nu
numai persecutiile celor dintai seculi, dar Inca qi eresurile,
sschismele, invazia barbarilor li mahometismul; revolutia frau-
cesa li persecutia lei Bonaparte. Dar espresiile S-lut I6n nu
determine numai de cat aceste evinemente ; ele all un mai
www.dacoromanica.ro
758 APOCALIPSUL
mare raport cu nimicirea idolatries de care este vorba in ca-

pitulile XIIXX.
Dupre t6te aceste, se pate, fara greutate, lua oare-care lu-
cruri in intelesul esplicatiei lui Bosuet si a D. Calmet. Dar in
Joe de a determina, intr'un chipil silitu, acele diferite simbo-
luri la niste evenimente particulare, este mai tntelept ale privi
ca niste indrasnete figuri impruniutate de la profeti sail de
la geniul poesiei orientale, pentru a insemna printeensele
nenorocirile ce av&t sa cada, asupra imperiului persecutor.
Cu tote acestea, imele din aceste simboluri, dupe ce iati avut
intaea for implinire in nenorocirile ce au eitclut asupra impe-
riului Roman, vor putea sa primesa, o alts implinire mai
complectA in cele ce vor amtiri imperiul lei Antichrist a cit-
ruia persecute va intrece pe cele a seculilor primari.
U
Regulele cc trebue a se observa la esplicarea Apocalipsului.
Ori ce sistemil s'ar adopta in privirea espliegrel greutAtilor
Apocalipsului, se pare eg, nu se 'va scuti de a primi urnatita-
rele regule :
I-a Reguld. Predicerile Apocalipsului fiind esprimate intr'o
limbs figurate si simbolica, acesteexpresh nu trebue a se in-
telege dupre liters, ci trebue luate intr'un inteles metaforic.
II-a Reguld. Pentru a nu se retaci tine -va in acest sense
metaforia, trebue a se raporta la intelesul ce acele simbo-
luri sifiguri ail la profetii de la tarsi S. Ion le ail imprumutat
sail la geniile cu care el s'a acommodat ; si fiind ca este vi-
derat ca profeti i apostolul ail scris p6trivit cu geniul poe,_
sies orientale, urrneza neapitrat a esplica aceste figuri du-
pre geniul acesteT poesii, care este indrilsndta para la escesti.
Ill -a Reguld. Epocele in care trebue a se implini aceste
evinemente nefiind insemnate, sintem Ebert ale aplica la di-
ferite timpurl. Nu este nimica determinat cleat numai sco-
pul cAllei sail. legg,tura numerilor care pate exista intre di-
feritele sale parts.
1V-a Reguld. Nu este sigur dace numerile de care se face
mentune in acesta carte all o val6re determinate sail nu. S.
16n p6te ci, nu le a intrebuintat de cat pentru a insemna un
www.dacoromanica.ro
APOcALIPSUL 759
timp nehotitrat, dupre cum fact cate-odata. profetii. Aqa, spre

exempla, num6rul 7 0 acel de 3 0i junOtate care este jume-
tate din 7; num6rul 12, pe care 'L inmultete prin el insui
pentru ca sit aabit 144, 000 de alei ai poporului Israiltean,
nu sunt de cat nite numere sacre i simbolice, la care nu se
pate atribui o val6re aritmetica. Tot aa puterati zice de nu-
m6rul de done sate mili6ne care compune ingrozitorea cava-
lerie care pustiete pitmentul dupasunarea trompetei a 6sea;
el inseaninit in genere un forte mare limner. P6te 06, era o es-
presiune proverbialii, spre a esprima un nunAr inspramenta-
torti. Tot aqa Inca trebue stt judecitm i despre cele cinci luni
cat va dura plaga la,custelor i de mia de ani in care satan
se va Linea legat. Totui insit, nu trebue sa credem in mod.
positiv ca nici unul din numeric intrebuintate in Apocalips
n'ar avea o val6re hotarit t. Aa s. e. cele Opte capete ale fia-
rei, care, dupre 8. Ion insemna, Opte munti, aratit pe cele
7 dealuri, deasupra-cArora era ziditit politia Roma i pot
sit insemne Inca pe cei Opte regi figurati prin 7 capete ; de
asemenea prin cele zece c6rne a fiarei sit inteleg 10 regi; tot
aa, putem zice qi despre cei doi marturi, qi de alte locuri pe
care putem siti le intelegem inteun chip determinat, cand is-
toria ne conduce la adsta fLtra sm.
iN7*
. V- a Reguld. Nu urmezit neapitrat ca fie -care videnie sa, re-
presinte un evinement particular. S. Mil p6te ca a intTe-
buintat diferite simboluri, care sa insemne unul i acela lu-
cru, ca sa producii, un mai mare efect in spiritele cititorilor.
Si aa principal lui Pastorini, ca S. Ion nu repetegte nimica,
'1 socotim cel putin forte indoelnic.
VI-a Regulet. Este primejdios de a aplica sensul videniilor
la un evinement particular cel putin cand tine -va n'are in-
deajunse dovezi ca se 'Ate face acOsta ; prin acesta se es-
pune a substitui propriile sale ida celor ale Apostolului.
Chiar cand se pare o mare putrivire in favorea unui
eveniment particular, putem sit 'I arittitm, fara a asigura ca
acesta este numai de cat acela al autorului. Ne observand
acesta regulit, mai multi esplicatori au atribuit Apocalipsu-
lui nite sensuii ridicule qi a carora falsitate a fost doveditg
www.dacoromanica.ro
760 APOC ALIPSUL
de evinemente ; mai cu shag cand se atinge de evinemen-

tele viit6re trebue sit fimu sub reservit. Trebue sit tremure
cine-va, zise Bosuet, de a pane manile pe viitor, altmintrele
Apocalipsul, gi prin urmare religia, s'ar espune la deriderile
neeredincio0lor.
VII-a .Regula. Chiar and cine-va este sigur ca un simbol
arata vre un evinement particular, nu trebue a sili implinirea
tuturor imprejurarilor cuprinse in acel simbol ; Mei este si-
gur ca uncle din aceste imprejurari pot a nu fi fost puse de
cat pentru ornament. Simbolurile sint ca gi cuvintele. Espli-
catoril eel' mai bunt nu silesc pang la rigurositate es plicarea tu-
turor imprejurarilor din parabolele evangelice ; cu atata mai
vertos nu trebue sa espliciim not tote circumstarile vedeniilor
din Apocalips.
VIII-a Reguld. Sistemul ce trebue sit alega cineva in es-
plicarea Apocalipsului nu trebue a se departa de spiritul gi
de planul general pe care S. Ion le a avut in vedere la com-
punerea acestei carp ; trebue sa fie simplu, natural, uniform,
ase sustine pretutindenea deopotriva fara a'll contrazice, adica
trebue tot-de-una a esplica aceia0' termini i ace160 figure
tot 'intr'un 0E01.
III
Despre adev6ratal object al Apocalipsului.

Dupa nenumeratele socotinti ce s'ati ivit, in tote timpurile
asupra acestei materif, not gandim ca obiectul eel mare a 1
preclicerilor din Apocalips este daramarea iraperiului perse-
cutor. Ffind-ca in timpul S-lut Ion acest iniperiii era -imperiul
Roman, obiectul dar nemijlocit al Apocalipsului, dupre so-
cotinta nostra, este caderea acestui imperiti ; dar caderea a-
cestui prima imperiti persecutor p6te fi prevestirea qi figura
imperiului lui Antichrist, care la finitul timpurilor are sit per-
secute piserica cu cea mai cumplita salbatacie ; gi Duhul
sant, care inspira pe Santul Ion, aplica de asemenea spiritul
sell 0 la acest mare object i '1 inspira ic6ne i espresii, care
-cate-odata nu pot sa se atribuOsca de cat hu. S. Ion imitdza
pe profetii vechi care descriii de odata un object de apr6pe
gi un altul mai departat, gi care,trecti dela unul la altul dupre
www.dacoromanica.ro
APOCALIPSUL 781
regulele alegoriei mistice ; el imit4e1 inert, pe Iisus Christos

carele vestind mai 'nainte ruinarea Ierusalimului, prec,lice de
asemenea i pe acea a Universului, i trece de la una la alta
fat* ea al vesteasca ineeperea unui not. subiect. Dupre a-
cest sistem, care este intemeeat pe chiar natura poesiei pro-
fetice, on eine pricepe pentru ce pgrintii cei vechi au creclut
a in ,A.pocalip se descriti nenorocirile timpurilor celor mai
depe-urmtt, pentru og, in adever ele sunt obiectul mai depar-
tatt. al acestei profetii, Qi pentru ca sunt cate-va locuri care nu
se pot rapor-ta de cat la aceste mai depe-urmg. nenorociri. Se
p6te, de asemenea, forte bine pricepe pentru ce ruinarea Ro-
me si a imperiului persecutor este aid ala de clar preclisg, ;
pentru cg, ea este obiectul nemijlocit al acestei profetii gi pen-
tru. ca, cuprinde niqte evinemente care trebuescd a se implini
indata, qi a carora vestire era forte potrivitit a mAngka pe
chretinii persecutati pentru tariff stria Santu1 Ion. Acest sis-
tem mi rupe nici de cum inlantuirea pgrtilor Apocalipsului;
cele done obiecte care corespund until altuia nice odatg, nu
se pot perde din vedere, i nu este cine-va silit a buctiti a-
cestA admirabilg, poems. In sfirlit, numai in acest sistem se
p6te esplica pentru ce Apocalipsul a r6tnas incg, ma de ob-
scur, en tote ostenelile ce q'a oat Bosuet ; did evinementele
trecute de qi forrazg. un obiect al Apocalipsului, nu sint ins,
obiectul total ; cand insg, se vor implini i evinementele cele
mai de pe urmrt, pe care S. Ion le represintg, sub acoperiqul
celor dintai, atunci not vom intelege tote misteriile acestei
cgrti divine. In-scurt, socotinta ce not imbrg,tiOmti. este cti. a-
lufflosuet. El insui recundlte ea icdnele cele marl din Apo-
calips nu aunt Meg, in totul desv'elite prin sensul ce el li atri-
bueqte.
IV
Despre adeveratul inteles al Apocalipsului.
Greutatile Apocalipsului nu se incepil de cat dela cap. VI,
cu deschiderea pecetilor. Aceste peceti sintprevestiri ale ne-
norocirilor care aveati a cadea asupra imperiului persecutor.
Gavalerul pecetei intaea, alare pe un cal alb, inarmat cu
un arc Ili ornat cu o corOnA, represintti pe Iisus Christos ce
Biserica Ortodocs1 Romani 4
www.dacoromanica.ro
762 APOCALIPSUL
va sA triumfe asupra inimicilor seq. Cavalerul cAlare pe un

cal rou, inarmat Cu o sabie mare, care vine sA sfarme pacea qi
sa inarmeze pre cetAteni unii in contra altora, figurezA rls-
b6ele 1Auntrice, ma de comune printre Romani qi care mi-
nail puterea imperiulu! lor. Cavalerul cAlare pe un cal ne-
gru, avend o cumpAntl, Inman& qi vestind scumpetea graului,
represintA f6metea o alto calamitate ce de mai multe on
a amArit imperiul. Cavalerul cAlare pe cal galb6n, a cArui nume
este 1116rtea, care trage infernul sail mormintul (1) dupA
dansul, insemnA pesta i mortalitatea, nenorocirl care de ase-
menea s'all intemplat de mai multe on in acel timp. i pen-
tru ca sA nu se scape din vedere adev6ratul inteles al sim-
bolurilor, S. I6n adaugA ca acestor patru cavalerl li s'a dat
puterea de a perde pe inimiciT lui D-lieu prin sabie, fomete
mortalitate qi prin flare selbatice. La a cincea pecete sit and
glasurile martirilor, dati la m6rte de cAtrA impetiul persecu-
tor, cari cerki rezbunare pentru sangele for ; li se r6spunde
insti, ca num6rul acelora ce ca i del* aveati a primi cununa
martiricA nu s'a tmplinit, i ca ei sft se bucure ateptand glo-
ria cerdscA. A q6sea,pecete anuntA o resturnare general& in
tout natura, care nu se p6te raporta literal de cat la strait-
marea acestuiunivers. S. Idn, dupg, exemplul celoralalti pro-
fell, se serveqte cu adstA mare figura pentru a insemna a-
propieta i grosava cAdere a impftrAtiei persecutore.
In Capitulul VII S. I6n ne dA num6rul martirilor ce tre-
buia sA iasA in timpul persecutiilor Ili care era causa amanA-
rei acelel marl rabunAri : 144,000, numerul martirilor Op
din natio, TudaicA, qi o multime nenum6ratA din cele-lalte
rri. Num6rul 144,000 este misterios qi insdmnit o forte mare
multime. Acest num6r s'a implinit cu martini persecutiilor
primal ; dar se va mai implini li cu martiril ce se vor ada-
oga in timpul persecutieT eel marl a lui Antichrist, care va
fi cea maT de pe urma. In capitulile VIII qi IX sA deschide
a ceptea pecete i mArimea relelor ce ea anuntA umple de
mirare pe cei fericiti i 'I tine intr'o mare tacere timp de o
jumetate de ora. Un anger se infA4iq6z6, inaintea lui D -c eil
pentru a'l aduce rugaciunile santilor csi a cere r6sbunare : car-
(1) In S. Scripturi mormintul este icoana infernulni.
www.dacoromanica.ro
APOCALIPSUL 763
bunii, pe care s'a arsil. tamAka acestei rugaciuni se aruneg,

pe pament qi causdza tunete, fulgere qi un mare cutremur
de pament, ic6ne simtite ale r6zbuntirei Dumnecleeti provo-
cata de rugaciunile santilor. Acdsta se lamureqte i maT mult
prin sunetul celor 7 trompete pe care cei 7 ingeri le fac sa
resune. Cel fntait. finger loveqte pilmentul cu grinding, i Cu
o pl6e de singe ; al doilea, lovelte marea gi o mare parte
din apele sale se prefac in singe ; al treilea, ataca fluviile qi
face ca apele for sg, fie amare ; al patrulea lovete cerul i
intuneca s6rele, luna i stelele ; al cincelea deschide adan-
curile i face BA lasit lacuste ala de marl' ca scorpiile, pentru
a necaji pe 6menT ; al eselea des14ga noriT exterminatori care
anuntg, o armata destruct6re compusa dintr'o mare multime
de 6meni ; al Optelea anuntti victoria i imp6ratia MI Bans
Christos. To explicatorii se invoessc a, nu trebue a lua a-
ceste simbolurl dupre liters. cad tine va indrasni sa zits
ca all fort vre-o data, sail. ca vor fi la finitul lumeT lacuste qi
cal' ast-fel precum ni le descrie S. Ion ? Ada dar, grindina fti
pl6ea cea amestecatg, cu singe F;li cu foe, nu aunt altceva de-
eat relile causate pamentului prin grindine, fulgere i vijelii.
Paginii se plingeati f6rte mult, In timpul restatornicireT cre-
tinismului, de nite ast-fel de nenorocirT. Apele mares prefg,-
cute in singe insaana bataliile navale ; apele amarate pot sa
insemne nesankatea apelor corupte prin singele cadavrelor.
Intunecarea s6reluT qi a lunei represinta Ere -care eclipse es-
tra-ordinare sat. nilte marl nenorociri, care, in limba profe-
fiat, se esprima prin o mare intunecime ; lacustele ce at. eit
din adancuri represinta pe acea multime de esecutorT care
mergeail sa Bug& singele provinciilor. Nenum6ratele armate
insdmna aeele 6rde de barbari care ati distrus imperiul
Romanil.
Adev6rat ca nenorocirile pe care le arAtim aid nu esprima
in totul marimea acelor simbolun ; dar calamitatile cele de
pe urma, care de asemenea le aunt obiect, vor complecta ta-
bloul ; gi p6te ea firs a cauta niste particulare nenorociri
care sit corespunda fie-caria din aceste figurT, _cineva se va
multami a zice ca t6te aceste simboluri, la un lot luate, nu
www.dacoromanica.ro
764 APOCALIRSUL
sunt de cat o mare i m'a,re0, ic6nI pe care shntul Duh alit

descoperit'o santultiL I6n sa emblemri, a unei devastatii uni-
versals, asernine cu acee,a, care eitclu,asupra imperiului perse-
cutor a lui Faraon. Tata pentru ce el o deserie sub icanele plh-
gilor Egipetulni. Grindina, pl6ea de sAnge, focul ceresc, pre,
facerea apelor in Ange, insectele consumittore, se gasese aid
cu prisosinO, pentru a insemna nilte rele qi nite nenorociri
ii mai marl.
Capitulul XI ne infatodza interiorul templului in6surat,
iar4 esteriorul lasat spre profanarea pAganilor, pentru a in-
telege ch adev6ratul templu al lui Dumne4ett, adea, Antil gi
aleii, este afarti, de puterea persecutorilor, qi oia numai es,
teriorul adecit templurile materiale vor fi r6sturnate i pro-
fanate, dupre cum Watt gi intemplat in timpul persecutiei cei
mart a Jul Diocletian, pe care- S. I6n se pare eh a avut'o in
vedere in acest capital. Cei doi marturi carii profetese sunt
inv4htorif i martirii, cariI n'ail incetat de a sustine pe ere-
dincioqi, in timpul aeestei teribile persecutii. Nu trebue nisi
de cum sit ne oprim la num6rul de doi, care nu este pus aid
de cat pentru a :irata ca numerul for este indeajuns, pentru
ch un sing 1r martur nu ajunge la o dovadit, ci trebuesc, du-
pre lege, eel putin dol. Aceqti miirturisitori qi martini vor in_
soti marturia for de cele mai marl minuni, dar vor fi dap la
m6rte de et-are fiara cea elitit din abiz ; corpurile for vor
rananea intinse pe piata cettitei cei marl idolatre, in mijlo-
0111 aria Esus Christos au fost restignit ; dar ca i invetAto-
rui for ei vor invia, Eli tot pitmentul va fi martur glories lor.
Mai repetim inch acea ce am zis mai sus: esplicarea n6i-
trg, nu corespunde indeplin mtiretiei terminilor profetiei, gi
de i eg 'T esplicit substanta, nu satisface ins6, indeplin t6te
circumstantele. Parintii eel vechi gi multimea cea mai mare
a esplicittorilor voesc ca cei doi marturi sh fie Enoh i Me,
mil vor fi dati la morte de ettre Antiehirst ; not nu ne 0-
punem unei socotinti atat de autorisater gi acordiim ch dupit
ce adstit profetie all fost implinitrt in parte, in timpul perse-
cutiei lui Dioclitian, ea 1I va Ina o mai perfecaimplinire in
timpul persecutiei lui Antichrist ; not putem inch sit aeon-
www.dacoromanica.ro
APOCALIPSUL 765
dam, farli a contrazice sistemului nostru, oil cap. XI se ra-

pOrtit propriti i literal la timpurile cele mai de pe urma ;
putem presupune atunci ca profetul a lasat obiectul de a-
pr6pe pentru a representa numai obiectul departat, dupre cum
sa si int6mpla ac6sta la profetii vechi, dupre regulile alego,
riei mistice.
Femea de care se vorbegte in c. XII este biserica lui Iisus
Christos; ea se arata ingrecata cu un copil parte barbatesca
care insemn6za pe poporul chreltin. Balaurul este Satana,
care cauta, sa sfalie pe acest Inlet atat de preijos ; dar Dom-
nul it is sub protectia sa i '1 radio& 'Ana la fronul sell. Mi-
hail gi ingerii sei intreprind apararea bisericei contra Satanei,
care r6mAne invins. El urmarete Inca biserica i voete a o
ingiti intr'o nou6 persecutie ; Constantin vine sit opresca a-
c6sta persecutie. Satana se irita Inca contra bisericei, sub Li-
einia, air se opreqte pe nisipul mare. Aici se insemna trei
timpuri principale in care opintirile Satanei contra bisericei
Bunt cu totul zadarnice. Intaia dad persecutia s'au oprit prin
edictul favorabil a lui Galeria; al doilea and ea s'ati oprit din
noti de catre Constantin 1 Liciniti ; al treilea, and Liciniti
re'neepend persecutia, pune capet prin invingerea i mar-
tea sa.
Fiara de care se vorbete in cap. XIII (1-8), figureza im-
periul idolatru in timpul celor mai din urma persecutil ale
sale ; 7 capete aunt cei qepte imp6rati carii ati persecutat mai
mult biserica. Capul eel ranit cu o rang, mortals ingmna salt
pe Dioclitian, carele fu bolnav primejdios qi se insanato a,
mai apoi ; sati dupre Bosuet ins6mna insa i idolatria, ranita,
de m6rte in unicul ei cap ce 'I mai r6masese in timpul lui
Constantin i invieta in pers6na lui Iulian.
Adoa f6ra de care se vorbeqte fn aeelaqi capitul (11-18),
insemna, magia (1), care vine in ajutorul idolatries, incereftn-
du-se de a o statornici, dupre cum i Tins Christos a statornicit
(1) Dupre Saint Bible de Vence, adoua ferA represintii pe Filosoful Marituti care
venind in ;jutorul itnperatorului Ethan, in rebnintii in contra crestiniamulur &-
tat rationamentete filosofiei precunai u artificiile magiel. El se silos a contra-face
(falsifica) cele dour, p iteri corm) prin care Mielul a r6sturnat stipinirea demo-
nulu; adeci puterea cuvintulur ti cea a minunilor. Dar aceitsti ferit vorbea ea qi
www.dacoromanica.ro
766_ APOCALIPSUL
religia sa prin invqaturlt i minuni. Se rap:51.U% mai multe

minuni atribuite magilor, care deli eras &cute prin pute-
rea demonulul, poporul Ina le credea de adeverate mi-
nuni (1). Afara de acest inteles pe care noi Isocotim ea a espri-
mat cu credincioqie obiectul nemijlocit al acestui cap, nimica
nu impedeclt de a eiluta inch un alt inceles carele sh se ra-
porte la Antichrist ce, dupre santil pitrinti, este inchipuit
prin tiara de care se aminteqte in acest loc.
Noi mftrturisim Inch di tot acea ce s'a intemplat sub Dio-
clitian nu esprimit in totul puterea figurilor, gi cit trebue s6,
alteptam, o ultima implinire a acestei profecii, care numai a-
tunci se va realisa in totul.
Cap. XIV nu cuprinde mai nici o greutate. Mielul se arata
cu eel 144,000; acesta este lisus Christos cu martini sei
mail at elit victorioff in timpul persecutia ; e canta data-
rea victories lor. Un roger anunVt caderea Romei idolatre,
un alt Inger amenintit cu pedeps6, pe top aceia cans se vor
pangari prin cultul idolilor. Fiul oinului vine 0, secere pa-
mentul, ingerul esterminator secerit pe eel re!, qi face in ei un
macelt infricoqat.
Capitulul XV nu este de cat un exord al vArsArei celor
balaurnl, eta diseursurile sale nu tinteart decatil la restabilirea paganismului qi
la nimicirea totalit a crestinismulul.
Trebue keit sa marturisimil ca tots Viclenia lui Iulian, qi stele dong come (pu-
ter1) prtrute ale Mielului, intalabuintate de filosoful qi vritjitorul -Maximfi, nu aunt
de catfi o sehi %a, o slabs umbra a vicleniei lui Antichrist qi a falsului sett profetil ;
precum qi acelor doug come puterniee care le vomit intrebuinta el pentru a desfi-
into. moltenirea lnr lisus Christos.
S. Grigorie eel mare credo ca aceasta adoua feet', care se va numi minciunosul
profetit al ferei, represintit pe to%i falsii profelii qi apostoll, care von matinee. partea
Ini Antichrist. Not eredemfi ca adoua ferit represinta in genere pe tors ereticil
treculY qi viitori, care all frteut qi vor face bisericel lui Iisus Christos mai mare
reit deeatfi Ajar idolatria.
(1) Numele fiarei esprimat prin 666 este forte probabil Lateinos. Dupre cum zice
S. Irenefi Lateinos cuprinde in sine numerul de 666, qi este forte asemenea adeve-
ruld,pentru cit acest imperifi aqa s'a numit la inceput (contra haeres. I. v, c. XXX).
Si nu pdte zice tine -va ca Grecii ar fi trebuit sa aerie Latinos, pentru cif, lit. i as
schimbi la of in diftongul ei ; cad' afarrt de aces et S. Ireneil, fund gree, trebuia
sit Ole sedate.; dar inert este slut et mar multe cu.vinte latine trecand fn limbs
greet. schimbi pe i in ei, precum Sabeinos, Pauleinos etc. Mat cu sema in autoril
vechi se vdd trasurile acestei ortograffi ; aqa se aft in Plant queibns in loc de qui-
bus, capteivi in lac de eaptivi, solitei in be de soliti, populei in Joe de populi qi
latinei in loo de latini.
www.dacoromanica.ro
APOCALIPSUL 767
gapte cupe. Cep lapte ingeri se infafqaza cu cupele for pline

de mane ; martini se reprezinta pe o mare transparent%, can-
tand cantarea lui Moisi ; templul ceresc este plin de fum.
Rugaciunea 6menilor nu pate sa strabata acolo pang, and
Domnul nu va versa ton. mania sa asupra Babilonul-ui. Ca-
pitulul XVI este consacrat v6rsarei celor qepte cupe; sg, pate
rationa despre dansele ca qi despre cele 7 trompete, cu care
ele all un mare raport. Trompetele al. sunat alarma nenoro-
cirilor si -nrsarea cupelor este finala for executare. Profetul
repeteqte nilte simboluri identice spre a descrie aceldi cala-
mitati ca sit produce o mai mare impresie. Voind insa cine-
va sa desparta aceste figuri, atunel se va putea aplica vex-
sarea cupelor la diverse nenorociri care cacjura asupra ido-
latries dupa restatornicirea eI de catre Iulian. i aka, plaga
cea grozava la v6rsarea cupel intaea ar insemna pe insuqi
Iulian snit de marte, i dupg, dansul pe magi earil all fost
masacrati de catre Valerian. V6rsarea cupei a doua, care
schimba mares in sange, ar fi sfaramarea flotei Romane, con-
dusit de catrg, tiranul Maxim, care film pe Roma sit piarda
domnirea mares. Cupa a treia ar insemna provinciile inun-
date in sange de catre barbari ; cats acest sange cu aqa im-
belugare a fost respandit, in cat Salvian n'a pregetat a zice
ca mai t6te natiile barbare all baut sangele Roman (1).
(0 alts esplicare dupre D. Carnet).
Numele imperatorulu! Lilian era Claudius Flavius Iulianua Ccesar Angustus ;
qi ;west nume se esprima pe inscriptiuni gi medalil in acet chip4: C. F. IULIINUS
CES. AUG. Data din acest nume exprimat ast- felill, adungm literile numerate, vom
avea IDC. LVV. VI, ceea ce dg, cu precisiune numgrul 666. Si ffind ca impgriitia lui
Iuliau qi insuqi Iulian au un minunat raportfi cu Antichrist crania eel intgid este
ca figural, se va gaei qi in literile numerate it lei Antichrist No. 666 ; cid dealt a-
cost capital bapotriveleeluT Iulian, falsului profetii Maxima. qi int6reerel idolatriei
pe trend, este viderat ins ca S. loan, dupre spiritul profetieg, s'a strimutat Cu
privirea de la acest apostatii la un altul gi mat tetibild ; la Antichrist.
De asemine, find ea s'a creclut el adoua Mfg ar representa nu numaY pe Anti-
christ, ci qi pe imperial Antiehreqtine care'r preparg calea, Intemeiat de Mahomet,
al Mira nume in greeelee se eerie Maopz,Ttc, se va giisi qi aice numgrul 666.
Cornelig. Lapid observe a este o opositiune misteridsg, Intre cifra numeluilui
Antichrist 666 qi intro aces a numelui lui himuc 888 ; cad lose este simbolul
dile' omuluZ pe efind optu este simbolul eternitiitei care este 4iva let Dumnerjeg.
(1) Omnes fere barbarae gentes Romauum sanguinem biberant (Belvieu. De
gubern. Dei, 1. VII)."
www.dacoromanica.ro
768 APOC4LIPSUL
Plaga sOrelui qi arsita, cea omorit6re (1a cupa a 4-a), ar

putea s figureze caldurile nestemparate care erat pe la a-
cea epoch, sail incendiile cauzate prin barbari, sail in fine
aprinderile causate prin focul ceresc. Tronul fiarei lovit de a
cincea cupg, ar insemna f4rte bine Italia, tronnl imperiului ido-
latru, incalcat de barbari si despot de vectia sa splend6re.
Ac6sta este cel puffin opinia fer. Ieronim, care, ca martur a-
cestor nenorociri, vedea aid aplicate persecuciile descrise in
Apocalips, IrupOunea regilor din Orient, anuntath prin cupa
a 6sea, ar putea sa figureze invazia Scitilor, a Perilor i a
Saracinilor, carii ataeara imperiul de Orient ; invazie care fu
in adev6r teribila i pe care fer. Ieronim o descrie in chipul
cel mai patetic. Cei trei regi, conjuraV et sustie idolatria,
ar reprezenta forte bine : anteih Pe Varan, regile Persiei,
carele facu creqtinilor un crancen r6sboitil si a dim% armatii,
lovita de o grozg panics, fu innecata in Eufrat ; al doilea
pe Rohas, a caruia armata compusa din o mare mulOme de
idolatri, fu consumata prin pestit si focul ceresc, dupre mar-
tuna istorjcului Socrat ; ar treilea, pe Radugais, scit i pagan
carele, cu o axmata de 400,000 se aruncrt, asupra Italiei cu
hotarire de a restatornici aid idolatria, dar a caruia armatli,
cuprinsa de o gr6za panica, se dadu de bung voe i peri pawl,
la cel mai de pe urma soldat. Teodorit rapoarta in detail a-
cesta invingere ca srt, se vada, zice el, de ce instrumente te-
ribile se servea demonul pentru a restatornici Idolatria si ce
fel ahfost r6sbunarea in contra sa din partea dreptalei Dum-
nezeeqti". V6rsarea cupei a 7-a anunO, viderat ruina imperiu-
lui Roman. Un glas ceresc proclama osindirea eiitunetele,
grindina cea cumplith, ce cade din cer, cutremurul estraordi-
nar care desparte oraqul in tree parti, politiile paganilor care
cad, insulile care fug, munch carii se fac nevezup, nu aunt de
cat nilte diverse simboluri menite a esprima infricosata cadere
a acestuTimperit. Este de prisos a mai cauta niqte evinemente
particulare care sa corespundg la fie-care din aceste ic6ne.
In cap. XVII S. Ion esplicg intim] chip mai clar i mai
espres ea, el vorbeqte de crtderea imperiului Roman. Femea
care ne o descrie este viderat oraul Roma ; fiara pe care ea
www.dacoromanica.ro
APOCALIPSUL 769
Ode este imperiul persecutor. dpte capete represintil, eel 7

munti pe care este fundata Roma, cii cei 7 imperatori calit
ail persecutat mai,cumplit creltinismul, 'said caril '1 vor per-
secuta in epoca la care se rap6rtil, profetia. Cele 10 come sunt
regii barbari, saris dupd, ce vor fi combtut creqtinismtil, se
vor face cretini, vor declara resbel imperiului Roman kit se
vor inavuti cu comorile sale. Capitulul XVIII-lea cuprinde
descrierea profetica, a ciiderei Romei qi daramarea a prin
pop6rele barbare. Cu tate acestea, in acktit descriere nu tre-
bue a se intelege t6te literal ; aid sunt mai multe circum-
stante care nu serves de cat spre imfrumusetarea descrierei.
Niqte asemenea circumstance se mai ved in descrierea rui-
nitrei Tirului i a Babilonului fl,cutg, de vechii profeti, pe
calif S. I6n a voit et 'I imiteze.
Capit. XIX ne rep rezinta bucuria celor fericiti pentru
victoria caltigatit asupra idolatries.
Dar pentru ca li mai mult et asigure pe SAntul Ion despre
adsta mare victorie, S. Duh 'I o represintit intr'un chip gil
mai viii Cerurile se deschid, cuventul lui D-zest se infiiti6za,
in fruntea armatei sale ; fiara i regii pilmentului in zadar
se inarmdzg, pentru a'T da r6sboitt ; el aunt nimiciti ; fiara qi
profetul sell cel mincinog sunt aruncati in focul eel vecinic ;
reel- i armele for loviti de sabia cea omoritore devin pradit
paserilor, care se satura de eitrnurile for. Unii socotesc c1 a-
cdsta, mai'de pe urmg, descriere este o prezicere ating6t6re
de cele mai de pe urm6, combaters a lui Antichrist ; dal lu-
and aminte la ceea ce slice autorul in cap. XX, trebue mai
bine s,6, o privim impreunA, en Bosuet, ca o recapitulatie a
tuturor combaterilor lui lisus Christos contra idolatries. S. Ion
'1 vede in triumful sets, acea ce se potrivete minunat cu in-
ceputul capitulului, uncle autorul face sit se audg aclamatiile
ingerilor, calif sOrtatoresc ctderea idolatries. Capitulul XX
ne aratft pe Satana legat, timp de o mie de anT, i pe Esus
Christos imp6rAtind cu santii sei in lume. Aceti o mie de an!
ins6mnii, intervalul de timp care va trece de la ctiderea ido-
latries pant la Antichrist ; in intervalul acesta lisus Christos
se va considera ca imp6rat al 6menilor; santii sea Apostoll li
www.dacoromanica.ro
770 APOCALIPWL
Martini vor lua parte la on6rea ce se va da lui in tot univer-

sul. Dar, dupit acest timp Satana se va deslega ; el va veni
Inca o data sg. fundeze un imperiti antieristian, care va per-
secuta mai cumplit qi mai universal pe credincioi. El va a-
magi pe tote natiile care sunt in cele patru OM ale lumel;
armiile for cele nenura6rate vor ineunjura biserica ;.dar focul
ceresc va consuma pe aceti necucernici. Satana va fi arun-
cat in infern; mortil vor inviea ; fie-care va fi judecat dupre
faptele sale. Capitulul XXI qi inceputul capitululul XXII
sunt o descriere a Ierusalimului ceresc qi a fericirei drepti-
lor ; toT esplicatoril se invoese la ac6sta. Sfillitul cap. XXII
nu este de cat conclusiunea acestel admirabile Prof qii.
Arch. Innocent M. Ploeqtenn
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHIET DE CONSTANTMOL.
Patriarchia de Constantinupol a publicat prin f6ia o-

ficiala 'Akilaew,adeverul" corespondenta cu guver-
nul imperiulul otoman, relativa, la drepturile iprero-
gativele Bisericel grecescl din imperial otoman. Prin
No. XXXVI din anul ecspirat citata foie se ecsprima,
ch, publicarea actelor, ce urmeza, se face spre cun6s-
cerea tuturor creqtinilor a drepturilor marel Bisericl.
Insists apol recomandand creqtinilor pacea lei linis-
cea, asigurindu-I tot-odata, ca Biserica nu inde-
tezh, de a '0 implini datoriile stile fate cu pazirea
drepturilor celor veld, f6r6 ca sa uite respectul, ce
datoresce_ guvernulul otoman. Ea face totul pentru
a convinge pre guvern iii dreptatea cererelor see,
avend tOth increderea in sultanul Abdul-Hamid, care
nu va suferi, ca sit fie atinse actele cele nobile i.
respectabile ale stramoqilor sei marii imperati qi care
acte privesc pre Biserica gi pre poporul grec.
PATRIARCHIA ECUMENICA
Eeselennei sale Ninistrului Justinef si al afacerilor spirituals.
No. 883.
Ecselentet !
cand, se intelege ca cu aprobarea divine, marele sultan
Machomet cel cu mintea qi cu sufletul nobil a cucerit ca-
pitala imperatorilor Romani (a), a cautat tote mijlOcele, ca
(a). Grecil din imperiul de Orient se numesc pre sine poy.ctEm=Romanr, im-
periul 'Otop.ctIxt 6ctatX6ta=imperiul roman, far limba greca, vorbitit de 0201
pcottatvtaz.--rominesce.
www.dacoromanica.ro
772 DREPTURILE PATRIARCHIEI DE CONSTANTINUPOL
s multempsce pre poporul grec in imprejurarite de a-

tuna Fiind intelept in tote, el a cautat cu ingrijire sA cu-
nosce organizatiunea Bisericel nOstre ortodocse, drepturile
si privilegiile cleruluT, dorind ea se arate tot respectul fata
cu positiunea eT. In ingrijirea sa el a aflat in canOnele bise-
ricesd, care si acum sent in vigore, c judecatile, in care se
judeca clericii pentru tote actele tor, erat episcopate, si ca)
forte rar li se permitea lor a se adresa la singlit, (a), unde
presedinta o avea imperatut Cunoscend acesta intre altele
si gasind'o necontrara intereselor imperiuluT set, celuT din
not format ; de alta parte recunoscend soliditatea institu-
tiunitor bisericescl ale confesiunel nOstre ; el, imperatorul
cel marinimos si tot-de-una amintit, a bine-voit s4 stabilias-
ce intre darurile imperetesd, facute Bisericel si poporulul
nostru, si urmatorele dispositiunT, atingetore de judecata
PatriarchuluX, a Metropolitulul, a Episcopulul si a celora-
lalt1 clerics
1), Judecatile civile ale Patriarchilor, MetropolitilOr, E-
piscopilorl Epitropilor (b), si ale celor, ce slujesc pre lenga
dinsii, orT care ar fi natura tor, nu se pot tracta aiurea, a-
fara de capitala mea.
2), Daca. dupre legl (ser-en) (c) se va 'Area de nevoie a-
restarea unul cleric, preut, monach set monachie, apol a-
cesta trebue s se face de patriarchie (d).
Aceste chotarirT se cuprind si in dispositiunile public
confirmate, si care at puterea de legs imperiale. Tote a-
ceste, adecA privelegii si dispositiuni ate fost confirmate
si intarite de mat multe acte imperiale. Acest privilegiu im-
perial, daruit intre alte clerulul nostril, care din gratia luY
D-c,let ecsista de cincT secule, nu a fost causa nid a uneT
dificulta0 si nid odata n'a servit de motiv pentru nelinis-
(a) Sinelitul seti singlitul vine de la grecescul cthy=con Qi xcaito=rk- Tem. In
totul adttnare, stIil mai proprin Senat.
(1* Bisericele parochiale din Patriarchia de -Constantinupol want administrate
de Epitropi, earn stint numiti de Patriarehie.
(a). ,er-en se numesc 'agile fundamentale ale imperiuluX Otoman, constitutiu-
nea, eum am (lice noT
(d). In beraturile, sea deeretele de eonfirmare ale Metropoli)ilos dreptul de area_
tare se acorn acestora.
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHLEI DE -CONSTANTINUPOL 77S
cea onorabiluluT guvern. Cu tote aceste et acum ved Cu

intristare, impreuna cu santul Sinod cel de longs mine, ca
acest privilegiu sant, care a avut putere binefacetore in de-
cursul a cinci secule, nu sciu pentru ce si cum, a fost supus
schimbareT, a primit un caracter cu totul deosebit si a fOst
stabilit in ultimele si inaltele beraturl, date unor archierel
din not numitT (a), intr'un mod cu totul neobicinuit.
Nu ascund, Ecselenta, impresiunea cea durerosa, ce a
produs asupra Rostra skimbarea acestur privilegit, maT a-
les in urma inaltelor si repetitelor asigurarT, ca. tote prive-
legiile, date BisericeT si poporulul nostru, vor fi tot-de-una
sante si neatinse ; si de alts parte nu cred, ca se va scapa
din vedere caracterul religios al acestul privilegit..De aceia
rog pre Ecselentia vostra, ea sa luatT mesurile necesare,
spre a ne intorce la vekia dispositiune, cea respectata de
cinci secule, si pre carea a confirmat'o succesiv atatia Sul-
tanT de eterna memorie, preclim si Sultanul Abdul-Hamid
Han Gazi, imperatorul si stapanul nostru cel de acum glorips.
Avend dovecy nenumerate 0 dare despre dreptatea si
intelepciunea EcselentieT VOstre, nu me indoiesc nici cum,
ca voT yeti bine voi a primi si a implinii acesta umilita a
mea rugaciune.
19 Feoruarie .1299 (1883) 22 Selyi-ul-achir.
1300
(isqrdit) Ioakim.
Ministrul Justillel 1 oil afaeerllor spirituale.

PATRIARCIIIEI ROMANE
*No. 8.
EA am primit si am citit tacrirul (b) vostru, prig care
vol rugati, ca beraturile Mitropolitilor, prin care s'atI facut
de sublima ports skimbarT in dispositiunile despre jude-
cata, sa fie scrise ca maX nainte.
Ca respuns la acesta me grabesc prin presenta ikere (c)
(a). Alusiune la beraturile, date t 1883 MetropoIiIilor de Castorfit ei
(4 Taceir egalieoza eu vorba nostril report; adec4 cu relqiuuea en ee diL de,
axe inferior elitre euperiorul en.
(c). Teekere ineornnii oficiu ei scrieore amiealit.
www.dacoromanica.ro
774 DREPTURILE PATRIARCHIEI DE CONSTANTIgUPOL
amicala a ye incunoscinta, c4, dupre cum si mar 'nainte

v'am vorbit, aceste indreptari ale beraturilpr s'at facut in
urmarea ordinel stabilite, prin reformele si skimbarile facute
in procedura judecatilor si ca beraturile representantilor
spiritual) al celoralalte comunitall se scrip dupre aceiasi
norms.
4 Ieemadi-ul-azhir 1300 (31 Margie 1299).
(Ise Mit) Azim.
Ec. Stile illnistrulul Just ltiel 0 al afacerllor spirituale.
No. 1291.
Ecseleng !
Ea am primit si- cu a tentiunea necesara am citit inalta
teskere a Ecselentiel vOst re din 31 a lunel ecspirate, ca res-
plins la modestul met tacsir din 19 Fevruarie, prin care se
vorbesce despre acele doe skimbarr, introduse din noll
in inaltul berat imperial, dat de imperiu archiereilor, si
care privesce pre locul si forma jurisdictiunei lor, precum
si a personelor santite supuse lor, cand se intampla cu
densil si unde-va vre un act de judecata.
In amintita si Malta teskere a Ecselentiei vostre et am
,
vedut principiul skimbarer, stabilit de vol, ca, adica, a-
ceste skim barr introduse at provenit tin urmarea ordinei
stabilite si p rivitore pre skimbarile justitier,. Et impreuna
cu cele doe institutiuni de pre langa mine, adeca cu S.
Sinod si cu co nsiliul micst popular, asigur pre Ecselentia
vOstra in recun oscinta, pentru ca atr bine voit a'mI comu-
nica mie principiul, dupre care guvernul imperial a lucrat
in acesta skimbare ; dar ve rog cu propria vostra dispo-
sitiune pentru iubirea de adever si, de dreptate sA 'ml per-
mitet,T a oberva, ca dupre modesta mea opiniune .Si a ce-
lor doe institutiunT de pre lfinga mine, principiul ordinel
celel noun judeciarc, adus spre justificarea skimbarilor
ihtrodush Rp 'Dote sA arba nicl o putere de lege in feta pri-
vilegiiloh care aU o putere nealterabila, si -nu pOte fi nict
o legatura intre o rdinea cea nouA judeciarA si aceste pri-
vilegiT ale nostre, care at un principiU religios. Ecselenta,
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHIEt DE CONSTANTINUPOL 775
dupre dreptul canonic, cel ce din anticitate are putere in

Biserica ortodocsa, archiereul, care dinslabiciune omenesca
se face vinovat legel sell cade in vr'o crima, se judeca de
catre judecatile bisericesci, sell de catre o judecata mal i-
nalta, aflatOre in capitala imperiuluT, dupre cum s'a speci-
ficat prin modestul met tacsir de la ig Fevruarie, iar pre-
alabil se supune arestulul preventiv Si in cas de judecata
se pune sub straja, nu insa in locurile comune de inki-
sore. Acesta ordine a nostra bisericesca, ca buns, a recu-
noscut'o marele Si gloriosul cuceritor Machomet, dispu-
nend, ca in asemenea casurl archiereil sa se judece in ca_
pitall de un tribunal, compus din vizirT (a) Si cazaskeridi (b).
Iar skimbarea, introdusa in contra ordinel, ce a avut o
putere bine-faatOre in decurgerea seculelor, farA de vre-o
vatamare a autoritatilor set a dreptulul popular, prin care
skimbare dupre punctele inaltuluT berat archiereul, ce are
a se judeca, se trainite la tribunalele locale, care judeca
dupre Seri (c); din acesta skimbare results anume aceia,
c in mudurlic (d), caimacamlic (e), mutesariflic (f), sell
chiar in valilic (g), cadiiT (h), judecA pre archierel Si chiar
'T condemns la puKarie ; apol archiereul, tras fiind in ju-
decata de catre un om ret, el ca inculpat trebue sa se pre-
sinte la cadiu Si aid sa se judece dupre Seri; Si in fine Me-
tropolitul, Archiepiscopul, Episcopul, Archimandritul, E-
gumenul Si preutul trebue sa fie judecati de catre nachie-
naib (i), dupre Seri. Dupre aceste dispositiuni, Ecselenta,
in locul vekilor prerogative, distruse, se consfintesce o or-
(a). Vizir este fanetionarul eel mai superior social; metbru al consiliului de
Ministri seSA al consiliului de stat.
(b). Cazaskerid este functionarul suprem spiritual al Turcilor, membru al eon_
silinlui, cane are de presedinte pre tileich-ul-islam, pre islamul eel tral blitrin.
(c). kiericodicele legilor fundamentale musulmane.
(d). ktudurlicjudecraoria comunalii, sub preledintia mudindni.
(e). Chlmacamlicjudecatoria judeteani, sub presedintia eitimacagmlni.
(f). Mutesariflicjudecktoria eircumseriptiunilor, sub presedintia mutesarifului.
(g). Valilicjudecatoria provinciali, sub presedintia Valiului.
(h) Cadijudeciitor de tribunal.
(i). Nachienaibjudecitor comunal, supue eadiului. Tot de aici qi expresiu_
nen romandsci: ,,dute la naiba" ; en sensul de diavol.
www.dacoromanica.ro
776 DREPTURILE PATRIARCHIEf DE GONSTANTINUPOL
dine, contrati procedure judeciare celel noua, si care este

luatA de cattle Ecselentia vostrA ca motiv pentru nimicirea
prerogativelor. Prin urmare. nu procedura cea noua jude-
ciarA a dat motivul acesteT skimbarT.
Pe basa acestor modeste reflecsiunT, EcselentA, ce se
fundeza pre drepturT, consfintite in mod regulat si care at
avut putere de lege in decursul vecurilor, et jet indras-
nela de a esplica din not EcselentieT vostre i prin vot. prea
onorabilulul guvern, ca et ramari pre fang cele scrise in
modestul met tacrir de la 19 Fevruarie qi pentru acesta
nu me pot invoi cu vol, insistand in mod legal de a ne in-
tOrce la privilegiul nostru cel vekit qi ecsistand.
13 Aprilie 1883.
(1,seltlit) Ioakim.
Bessie% lei Selo Ministrului Judi psi 1 al afacerilor spiritual('

No. 1948.
Eeselenta
Prin cele doe rriodeste tacrirdri ale nostre din 59 Fevru-
arie ecspirat si 13 Aprilie, ca respuns la inalta teqkere a
EcselentieT vostre din 18 Martie, prin care se vorbesce des-
pre skimbarea neasceptata si fore de scirea PatriarchieT
acelor doe puncte din inaltul berat imperial, dat din_partea
imperatoruluT celor doT archierel din not ale0 si din not
confirmatT, qi din care un punct privesce pre loctil si in-
stanta, ce are a judeca afacerile tor, referitore la dreptul so-
cial, Tar al doile ficsaamijlocul de inculpare a preutilor qi a
celoralaltT clericT qi locul inkisore for preventive, cu aceste
doe tacrirurl, dicem, s'a aratat EcselentieT vostre ce impre-
siune vie si tot-o!data intristatore a produs acest neascep-
tat act at onorabilulul guvern in noT, cel umilitl pi carii ne
am subsemnat i care este opiniunea nostra legislative des-
pre aceste doe skimbarY, precum si despre celelalte privi-
iegiT qi drepturT, acordate dupA cucerire de catre gloriosui
cuceritor,t Machomet al II lea, Bisericel nostre ortodocse qi
poporului roman, aflator sub jurisdictiunea e spiritualA, Tar
cu timpul 0 succesiv aceste drepturT at fost inmultite de c-
tre glorio0 sultanY qi ele ati avut putere de lege p end in dilele
www.dacoromanica.ro
bREPTUkILE PATRIARCHLEi DE CONSTANTINUPOL 777
de pre urma ale imperatorulul nostru Sultanul Abdul -Ha.

mid, celul ce imparetesce cu gloyie si 1T iubesce poporul.
Dupe acesta yi s'a presentat voi, Ecselente, si prin voi onora-
bilulul guvern imperial, ca se bine voitl dupre dreptate a re-
stabili aceste doe puncte skimbate '41 forma for de maT
nainte si cu modul acesta se se conserve positiunea actu-
ate a, prerogativelor i drepturilor nostre bisericescl.
Intre aceste, Ecselenta, noT ceT maT jos subsemnatT cg
intristare neascunsa observarn, ca ardentele nostre rug-
ciuniccetre voT si prin voT onorabilulul guvern imperial, at
remas in privinta acesta fore de atentiune, Tar actele ce vor
urma de aid ni prespun un curs de lucrurT neplacute, care
tind la nimicirea si a altor prerogative si drepturT ale nostre
bisericescl, care,at insemnatate mare pentru viete in genere
si pentru positiunea Bisericel si a poporuluT nostru.
Afara de skimberile celor doe puncte mentionate din
berat, Ecselenta, s'a primit si despre o skimbare capitate
in drepturile PatriarchieT; adeca de a judeca i Metro poliile
dupre legile crestine si fore de apel di sputele crestinilor or-
todoc1, resultate din testamente. S'a maT primit scirea des-
pre un not mijloc de judecare si chotartre a ne'ntelegerilor
dintre soil, relative la intretinerea sotillor, lucru ce aduce
dupe sine o lovitura intregulul drept al nuntel, care la noT
este un mister. Ni s'a tecul cunoscut din actele oficiale, ce
dreptul, care pene acum a avut o putere bine-facetorer
adeca de a construi in mod liber Biserici, stole si alte insti-
tute de bine-facere populare, unde trebuinta era reclamata
din partea crestinilor, de acum acest drept este marginit,
lucru ce este prea putin legal 0 conform cu principiul li-
bertatei consciintel religiose. S'at observat skimbarl si in
ordinea veke legate, atingetOre de aducerea intru implinire
a chotarkilor ecsecutive ale PatriarchieT i care privesct
pe pedepsele bisericescl ale celor nesupuO, set ale deri-
cilor, cariT cad in deosebite culpe spirituale, relitive la ad-
ministratiunea BisericeT i a carora punere in aplicatiune
reclarna ajutorul guvernuluT. Nu data s'a observat pledice
in adrninistratiunea libera a scolelor nostre popular; admi-
Biterica Ortodocel. Rominl 6
www.dacoromanica.ro
778 DREPTURILE PATRIARCHIEf DE CONSTANTINUPOL
nistratiune, care se facea in conformitate cu ordinea veke,

recunoscuta in public de catre onorabilul guvern, si obser-
vata cu tot respectul fata cu drepturile legale ale onora-
bilului guvern imperial.
Despre tote aceste, Ecselenta, se vorbesce in de ajtrns si
cu amaruntul prin beratul imperial, dat Patriarchulul, prin
dispositiunile populare, care' at putere de lege in inaltul
imperiu si prin alte acte oficiale de diferite categoril si
insemnatate, precum si prin dreptul si privilegiile, ce in de
competinta administrative si de iurisprudenta patriarchieT
ecumenice, lucru ce a fost recunoscut si, confirmat nu o-
data si in imprejurari istorice insemnate ale inaltului im-
periu. Acesta compune in Biserica nostra ord'inea si usul
dominator. Acesta in fine are legatura cea mai mare cu le-
gile libertatei culturilor din Biserica nostra si este asa de
strans legata cu dinsa, in cat not nu ni se permite a primi
alte ordine, afara de cea consfintita. In virtutea celor ecspu-
se si pentru multe consideratiuni si cause vieta pubica a
crestinului ortodocs din Turcia esje strans legata de liber-
tatea cultelor si de Biserica, asa ce din ori-ce punct de pri-
vire s'ar privi cestiunile amintite, ni se presinta neaccesibile
de reforma si de skimbare din positiunea, unde se afla
ele, dupe curb a fost recunoscute tot-de-una de onorabilul
guvern imperial. Si in aclever, cancl din intamplare vre un
naib sell alte autoritate ataca vre unul din aceste drepturI
seU prerogative, patriarchia se adresa tot-de-una catre gu-
vernul suprem, care, recunoscand drepturile eT, da ordi-
nile respective, intergicend naibuluT, precum si celor-l'alte
autotitati amestecul in aceste cestiuni, ca materii de liber-
tatea confesiunel si prin urmare de competinta judecatilor
bisericesci. Si aceste fiind cunoscute noT credem de prisos
a maT enumera aid ordinile, publicate din timp in timp
despre aceste materiT.
In fata acesteT positiunT a cestiuneT, Ecselenta, si find-
ca ea nu pote fi alt-feliU privita din causa principiilor, pre
scurt ecspuse maT sus si referitore la libertatea cultelor, a
positiuneT sociale si a privilegiilor Bisericel, noT cel sub-
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHIEI DE CONSTANTINLIPOL 179
semnati mat jos, representancii legali at Bisericei ortodocse

din Constantinupol si aT poporului grec, luand indrasnela,
de a presenta aid observatiunile nOstre asupra celor petrecu-
te si ecsplicatiunile, privitore pre esenta si principiile acestor
privilegiT si drepturT, nu ne indoim, Ca inaltul guvern im-
perial va lua aceste in consideratiune si in observatiune
particulars si va bine-voT a arata si cu acesta ocasiune bu-
na-vointa si dreptatea sa, observand in tots intregimea eT
positiunea actuala a libertateT cultelor, care are un caracter
social si politic, positiunea actualti, pre carea a aflat'o si a
confirmat'o marele cuceritor si care si in UFMA cu multa
intelepciune si succesiv a fost recunoscuta si confirmata.
Acesta va fi din tote punctele de privire serviciul cel mare,
ce se va aduce adeveratelor interese ale inaltului imperiu
si fericirea cea mat mare pentru Biserica ortodocsa, si pope-
ruluT, care in mod spiritual Ii apartine, care impreuna cu
dinsa se va ruga D-4euluT celul prea malt pentru sanatatea,
fericirea si multania luminarei Se le prea iubituluT nostru
imperator, Sultanul Abdul-Hamid Han, Stapanului nostru,
spre a remanea neclintit si multa vreme pre gloriosul tron
al prea gloriosilor seT strabuni.-27 Mal 1299. 3 Saban 1300.
Urmezit iseitturile P. S. Membri aT S. Sinod gi ale prea onorabiluluT
Consiliu.
PATRIARCHIET ROMANE
Raporttil vostru, ce tracteza despre cele doe puncte skim-

bate ale inaltelor beraturi, relative la iurisdictie si care at
fost date Metropolitilor si Episcopilor, et, representantul
marelul vizir, le-am primit.
Prin acest raport se vorbesce despre aceia, a de cate-
ori dupre prerogativele veki se cere, ca Mitropolitul sa in-
kicie pre un Episcop, Preut, caluger set calugeritat cand
inkiderea for se pare necesara, punctul s'a skimbat ast-felit ,
(Decd vre una din personele amintite va fi inculpate in cri
ma, atuncT ea va fi inkisa de catre superiorul set, pentru
ca s fie supusa cercetarei i judecatiT, si deca se va proba
vinovatia eT, atunci pedepsa se va ecsecuta in pucaria Sta-
tului dupe ce Metropolitul IT va radica preutiai. De ase-
www.dacoromanica.ro
780 DREPTURILE PATRIARCHIET DE CONSTANTINUPOL
menea, dupre prerogativele vekl afacerele judeciare sociale

ale insusi Mitropolitilor, Episcopilor sell ale clericilor, ce se
afla sub iurisdictiunea for bisericesca se tracteza in Seich-
ul-Islami (a)., acest punct acum s'a modicat ast-feliu : tAfa-
cerele judeciare sociale trebue s se tracteze in locurile ecste-
riore (iv -cifi gWTEFILXCIJ) si inaintea judecatorilor eclesiastici,.
Desi fundamentul acesteT pretentiuni se bazaza pre prero-
gativele, daruite de cuceritorta sultan Machomet Han, cu
tote aceste acesta pretentiune nu are putere, fiind ca nu sq ga-
sesce nicT un caid (b) si nicT, un sinet (c), ce ar determina
acest prerogativ. Pre 'Ong aceste, decd in seculiT prece-
dents, at fost acordate unele prerogative, si aceste prero-
gative in timpurile nostre nu stint conforme si nu se impace
cu legile comune si cu drepturile guvernului, atuncT este
'evident, ca skimbarea for este permisa si conforms cu ce-
rintele circumstarilor si ale epocel ; adeca. nu se p6te admite
fere discutiune si in mod ne conditionat, ca guvernul ar fi
dator, ca s conserve vekile musaadate (d) In mod nez
skimbabil. Apol, indicatiunile la skimbarile dispositiunilor
din beraturile anteriOre nu stint vere ; fiind ca dispositiunile
inaltulul berat dat Metropolitilor, si in puterea carora el in
cas de necesitate inkid pre un Episcop, preut sea monach,
stint dispositiuni, care privesc pre materia libertatei culte-
lor ; Tar judecata, condemnarea si aplicarea pedepseT asu.
pra unel persone, ors -care ar fi ea, deed este inculpate
in crime, face parte din drepturile guvernulul. Si fiind cLl
de la un timp, in unele locum, administratoriT spiritual!,
abusand de dispositiuuea relative a beraturilor, care privea
maT ales pre pedepsOe bisericescl, si dand acesteT disposi-
tiuni esplicatiuni curiose si contrare 'sensului for clay si
natural, incepuse a se intinde One acolo, si a afirma ca
inkiderea si pedepsirea preutilor si kiar acelor inculpati in
(a). *eieh-nl-Islami este instants supremrt judeeiarri, es are de presedinte pre

$eiehsul-Islam.
(b). Caid probe series.
(e). Sinet= Document eerie. De aid sinetul nostru en gene de Delia de bad.
(d). Musaadateopeesiuni, intunit(4
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHrEf DE CONSTANTINUPOL 781
crime, li apartine for si cu modul acesta eT isT insuset

atributiuni judeciare. De aceia, anume pentru a se pune
capet unor asemenea abusurT, prin beraturT s'a determinat
mai de apr6pe obligatiunea puterel judeciare . cu tote ca
dispositiunea, prin carea se ficsaza, ca Metropolitil at drep-
tul de a pronunta inkiderea personals si de a judeca pre
cleri icii, ce at atacat canOnele bisericesci, nu s'a skimbat
nici cu o literA, dar a remas, cum a fost. Tot ast-felit de
ecsplicatiunT s'att facut si prin beraturile-representantilor
celoralalte comunitat,1 religiose.
Ce se atinge de punctul, despre locul, ce ar corespunde
judecara Metropolitilor in materli civile, apol la inceput
prin inaltele beraturT, ce se date Metropolitilor, se 4icea, ca
fie-care act de judecare al Metropolitilor trebue sa se tracteze
in divanul imperial (a), si nu in alt loc. Apol in urmarea
reform elor (b), cu infiintarea divanuluT imperial, cand s'a
chotarit ca tote judecatile sa se tracteze inaintea Seichul-
Islami, dar pentru ca judeciabilil sa nu fie supusi la ostenela
de a-veni in Constantinupol, atuncT s'a interpretat, ca acele
legl (seri) judeciare, care privesc strict pre iurisprudenta,
se vor aplica si de catre instantele sante locale, conform
cu principiul ecspus prin inalte beraturi mentionate. Cu
modul acesta, nu se vede, cum acesta ecspunere si ecsplica-
tiune se opune, dupre cum afirmatT, vekilor prerogative, si
cum ea rifineza activitatea si competinta administratorilor
bisericesci, relativa la ordinea ierarchica, pre care o at el
fats cu ap'licarea pedepselor, ce se refer simplu la cestiunT
ale libertatei cultelor. De aceia, in urmarea chotartrei con -
siliulul de Ministri, Ecselentia Sa Sadrazam (c) mi-a porun-
cit, ca cu o teskere respuns sa ye ecsplic, cA nu aveti nicT
un motiv pentru demunstratiunea, ce s'a facut din partea
PatrjarchieT.
(a . Divan=consiliul de Stat suprem, senatul, sublima porta.

(b). Reformele In Tureia datezit de la 1839, Noemvrie, efind s'a ficsat procedurile
judecAtilor administrative si judeciare.
(c) Sadrazam marele vizir.
www.dacoromanica.ro
782 DRIPTIIRILE PATRIARGIIIRI DE CONSTANTINI:POL
De aceia eu in'am qi lasat in amarunti'mT prin ecspu-

nerea de maT sus.
2. Sabana 1300 (26 MaX 1299).
(Iseil lit) Azim.
IN PATRIARCHIA ROMANA
No. 22.
An luat cunoscinta despre cuprinderea tacrirului de la
27 MaT, pre care voi'l atT presentat cu persemele cunoscute,
i prin care de a doa-Ora se vorbesce despre aceia, ca in
beraturile Metropolitilor stint skimbate unele prerogative
si apol urmeza rugaciunea pentru conservarea lor.
Dia cuprinderea luT, se vede, ca acest tacrir a fost scris
paintea teAereleT mele prietinescl de la 26 MaT 1299, ce
servia ca respuns la acesta cestiune. Fiind ca prin teqkereba
mentionata se ecsplica cu de amaruntul qi cu dovedI co-
respundetare, ca nu s'a facut nicI o skimbare a dispositiuni-
lor primitive prin inaltele beraturT mentionate, de aceia, eI
nu i i indoiesc, Ca dupa cetirea for vol ye vetT convinge
despre acesta. Dar cu ocasiunea de fata, carea este bine ye-
nita, vi se maT presinta unele ecsplicatiuni.
Prin raporturile de pre urma, atat cel dintaiU cat i cel
urmator, voT atT voit sa doveditT, ca patriarchia Si Metropo-
litii din vekime ati avut de a judeca qi pedepsi crimele poli-
tice qi ca acest drept particular acum s'a nimicit. Cu tote
aceste se vede, ca nimic nu ecsista aa ceva in realitate qi
ca asemene prerogative nu ecsista in berat. Cel intait punct
din cele doe, aflatOre in inaltele beraturT, stabilesce, ca de
cate-ori episcopiT, preutii, monachiT si egumeniT devin cul-
pabili de grepli, ce at caracter religios, i pentru aceste se
supun pedepselor respective din partea Metropolitilor, a-
tuncT nu pate s urmeze nicT o impedecare laterala infru
acesta; Tar prin punctul al doilea se dice, Ca tot de catre
MetropolitY in conformitate cu legile libertateT cultelor se
regulesa ace din asceti,, monachT i preoti, carii calca aceste
legT. Aceste trebue sa remane neskimbate prin inaltele be-
raturT; dar este evident, ca aceste articule, care privesc
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHIEY DE CONSTANTINUPOL 783
pre judecarea Episcopilor si a clericilor in materiT de cult,

nu se refers si asupra culpelor for politice, si ca nu ecsista
nicT o bass, in virtutea caria cine-va ar putea srafirme, ca
aceste culpe urtneza a se judeca in patriarchie. Pre lOnga
aceste, ce se atinge de ordinea comuna, diferitele crime
trebue sa se tramite de-dreptul si fore de ecscepsiune ina-
intea judecatoriilor politice si acesta in virtutea regulei co-
mune si natural; si pentru cuventul, ca toll sunt egall inain-
tea legel.; Tar din archiva divanuluT imperial se descopere,
ca guvernul se Sine, in mod natural de acesta regula Inca din
seculii precedensi si el a aplicat'o kiar si cu representansii co-
munitasilor religiose; ca el aplica de-a dreptul pedepsele,
impuse unor monachi, si ca, decd aceste pedepse erat unite
cu departarea fisica a Metropolisilor si a altor superiorT bi,
Sericesci de la serviciile lor, atuncT se facea cunoscut Patriar-
chieT numaT pentru cuventul, ca sa fie numit succesorul
tor. In tacrirul vostru, mencionat mai sus, aratasi ecsistarea
unuT tribunal, compus din clerici si a unui tribunal particu-
lar in Constantinupol, si kiar acesta aratare dovedesce, ca
nu ecsista o asemenea prerogative vekie, dar ca voT cautasi
a casciga o asemenea prerogative acum din not. In privinsa
acesta este sciut, ca. cu totul alt ceva este cererea despre
largirea prerogativelor actuale, de pretensiunea, Ca prero-
gativele ecsista in adever si ca ele stint ruinate. Deca pre
de o parte s'ar presenta o cerere cu totul noue si neusitata,
adeca, ca in cas4 cand s'ar intampla, ca representansii/
comunitAsilor, cac,lend in vre o crime din ordinea comu-
na, sa albs un tribunal special, si acolo sa li se tracteze cestiu-
nea, iar pe de alt parte aceasta cerere s'ar presenta con,
tram ordinefveki, ecspuse maT sus, adeca, Ca tribunalele
civile nu stint competente de a judeca pre asemenea repre-
seratansl, ca acesta aparsine la prerogativele vekl ale Pa-
triarchiel si ca acesta prerogative a fost ruinata, se intelege,
ca o asemenea imprejurare ar causa nemultemire. ,Dapre
opiniunea mea, acesta e dreptatea acestei cestiuni si ea nu
reclama probe si ecsplicasiuni de prisos.
Ce se atinge de Testamente, si de averea, cuprinsa in
www.dacoromanica.ro
784 DREPTURILE PATETARCHIEi DE CONSTANTINUPOL
dinsele, apol, dupre cum prealabil a ecsplicat consiliul de

Sfat si dupre cum et v'am comunicat prin Ministeriul de cut-
te, Conform dorintel hialteT Porti, lucrul remane ast- feliU,
ca in casul, cand ambele partT ar cere, set numaT una, tri-
bunalele vor judeca aceste materiT, si acesta este in con-
formitate cu diSposittinile maT inalte. Ordinea, fundata pre
dispositiunile inentionate, nu are de loc necesitate nicT de
repetitiUtiT si nici de dcsplicatiunT, dar acesta s'a facut nu maT
pentru aceia, cA era necesitate de ore-care ecsplicatiunT
aniaruntite in aceste materii. Cele ecspuse prin inaltele be.
raturi si articulele clare despre obiectele, ce se chArazesc
thiprd Testament institutiunilor hisericesci si de bine-facere,
ca Scolele, spitalele, se primesc dela succesori dupre seri.
CA In casul, cand supusii crestinT testezA atreia parte din
averea for in profitul acestor institutiunT, atund averea se
precia de asemenea cu permisiunea basata pre seri, i cA
testamentul clericilor morti set al laicilokse aplica dupre seri,
si anume in sensul, cum s'a comunicat Metropolitilor si
Episcopilor prin Patriarchie cu circulara de Ia 7 Safar
1278, in privinta inventarelor avereT si unde se dice, ca ac-
tul se efectua de cats chakimidi (a), si anume parteq, a
treia din averea, ce se testezA institutelor de bine- fac'ere. A.
cesta este destul de lamurita prin iurisprudenta comunA.
In privinta avereT sotilor et cred de prisos a malt vorbi ;
fiind cA in inaltele dispositiunT despre acesta nu este nicl o
prerogative. Cu 'tote aceste guvernul nu volesce acum a
margini ordinea ecsistande. El a conservat si a mantinut
dreptul sea actual, adecA, de a inainta la tribunate chotAri-
rile luate de Patriarchie in casul, dad cer ce se judeca cer
acesta. Si acesta s'a petrecut atunci, cand uniT din justitiabilT
at cerut, ca pretentiile for s fie observate la Tribunale,
pentru consiliul de Stat dupre cuviinta a si ecsplicat dis-
positiunile ecsistande.
(ii modul acesta, s'a dovedit prin ecsplicatiunile de maT
sus, a in preragativele ecsistande nu s'a produs nicl o
skimbare ; acesta s'a dis si prin tqchereoa mea de maT na-
(a) Chakimid este judecritorul suprem al Ttibunalelor.
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHIEf DE CONSTANTINUPOL 785
inte si deca Patriarchia a voit sa repete ast-felit de preten-

tiuni prin tacrirul set general, acesta anume a si atras
atentiunea Porte si despre acesta se 'vor sere ecsplicatiuni.
Dar decd ecsista pretinsele prerogative in respectul acestor
cestiuni, este necesar, ca ele sa se fundeze pre nisce decrete.
precise si mar inalte, precum si nimicirea for trebue Tarasi
probata cu indicatiunT, ce ar constata ruinarea lor. De a-
ceia, ye rog, decd nu void sa ye convingeti de argumentele,
aduse de mine, ca nu ecsista nisi una din imprejurarile pre-
supuse, atuncT bine-voiti a'mT arata mie, In care puncte, in
care decrete si documente siint cuprinse amintitele prero-
gative si apol sa'mi dovediti, ca aceste puncte siint nimi-
cite si skimbate.
- 7 Cabana 1300. 31 MaT 1292.
Azim.
La Ministeriul dreptala ji al afacerilor spirituale.

No. 2127.
Ecselen0
Cu tot respectul s'a primit de mine si de cele doe in-
stitutiuni, aftatare pre langa mine, adeca de S. Siaod si onora-
bilul consiliu, si s'a cetit cu cea mar mare atentiune teskereda
Ecselentiei vOstre ceT bine voitore catre nor de la 13 si 31 a
lunei ecspirate, ca .respuns la smeritul nostru tacrir de la
13 Aprilie 1299 (1883) si la ars-machsarul (a) dela 27 MaT ec-
spirat, sub-semnat de noT si de catre cele doe institutiuni
de pre Maga nor, prin care se vorbesce despre unele ces-
tiuni, iscate intre Patriarchie si onorabilul guvern imperial,
relative la privilegiile si drepturile Patriarchiei ecumenice.
Eclelenta! MaT intai.noi aratam recunoscinta nostra pen-
tru conclusiunea, ecsprimata prin scrisorea Nostra de la 31
Mar, cd Ecselentia vOstra cu placere va asculta, ce obiecti-
uni are Patriarchia ecumenica pentru sustinerea opiniunei
sele in privinta- drepturilor proprii. Desi Patriarchia ecu-
menica, dupre opiniunea nOstra, a ecspus cu destulA insis-
stenta prin ultimul set raport acele fundament; pre care
(a) Aremaehear=raporttd, dat de membriti undinotitutiunI.
www.dacoromanica.ro
ea le are intru apararea drepturilor see, totusT noT cu pla-

cer9 ne supunem ordinelor onorabilului guvern imperial
si vom presenta in viitor printr'un raport special acele do-
vec,li pre care le cere el.
Pre Fang aceste, Ecselenta, noT nu putem s nu aratam
tot-odata intristarea nostril launtricd, provocata in noT si
ambelor institutiunT de unele ecspresiunT ale inalteT scrisori
de la 31 MaT, ca ecspresiunile gpersonelor sciute,, care ec-
spresiuni se referd la cele doe institutiunT, fundate dupre
lege, adeca S. Sinod si consiliul micst, si apol si acea ecs-
presiune, ca 'se vor cere ecsplicatiuni si comt pentru un
asemenea pas comun, si anume pentru inaintarea ars-mach-
sarului,. Pentru noT este ne'nteles, cum Ecselentia \ros-
tra privesce la un act cu _totul legal si usual Inca din tim-
purile cele maT veld, ca la o mesura pene la un punct de-
saprobabila si demna pentru acesta de urmarire si ecspli-
catiuni ; de asemenea nu este inteles pentru noT, cum o in-
stitutiune, ce are o positiune oficiala si legald, sa fie numi-
td 'sciutele persone,. Aceste impresiuni generale si intris-
tarea nostra, precum si a celor doe institutiunT de pre Lan-
g noT, din causa unor ecspresiuni asa de patrudatore, noT
le presentam Ecselentiei vostre, si nu ne in.doim, ca Ecse-
lentia vostrd va bine-voi a ne oferi ecsplicatiunile necesare
si linistitore in privinta ecspresiunilor de maT sus.
8 Iunie 1299 (1883) 16 &ban 1300
(iseilit). loakim.
Ministeriul Instructiunei.
PATRIARCHULUT ROMAN.
No. 4684.
Inspectorul tipografiilor, D. Vaporid, a raportat, ca geo-
grafia lui Antoniadi, tipArita in Atena, care a fost oprita
pentru propunerea prin scole, ca ceea ce cuprinde materT
nepropril, continua a se propune in unele scole grecescT.
Fiind-ca acesta se opune asigurarilor vostre, ca in sco-
lele grecescl nu se intrebuinteza cartT vatamatore ; fiind-ca
si maT 'nainte mie mi s'a intamplat sa gasesc o asemenea
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHIET DE CONSTANTINUPOL 787
carte ; de acesta, pentru a pune capet acesteT neregularitatl,

trebue puse in aplicatiune prescriptiunile legeT, relativa
la scolele private, si in scolele grecesci, si anume prescrip-
tiunile, care stabilesc, ca invetAtoriT acestor sage s alba
certificatele din partea MinisteriuluT InstructiuneT, iar car-
tile didactice si programele acestor scale sa fie confirmate
TarasT de Minister. Si fiind-ca geografia citata nu se admite
a fi propusa prin scale, ca ceia ce cuprinde niAterlT nepro-
pril, de aceia Endzumen (consiliul) a stabilit, sa vi se scrie,
ca vol sa opriti intrebuintarea acesteT carts de prin scale si sa
trimitetT la Minister esemplarele adunate, pentru nimicirea
for dupre ordinea stabilita. In asigurarea ca intru tot sanc-
titatea vostra nu yeti permite intrebuintarea unor aseme-
nea carV, ye rog prin teskereoa acesta amicala, sa bine
voiti a face cele de cuviinta.
17 Deiulgliicke 1299. 18 Octonwrie 1298 (1882).
Mustafa.
Mini steriul Instrurkiund
PATRIARCHULUY ROMAN.
No. 35.
Comitetul censure a raportat nu de mult, ca In inspec-
tiunile, facute de inspectorul tipografilor, D. Vaporidi, prin
scolele grecescl, a constatat, a. acolo se propune o carte,
IntitulatA ecatichisul crestin,, care cuprinde critice nefun-
date asupra religiuneT machometane, a carora traducere
se alatura, cu tote ca vol prin mar multe teskerele ne asi-
gurati, ca raportul despre propunerea prin scale a unor
carp periculose nu este fundat. Desi cartile confesionale
crestine se opun in principiu confesiunel machometane,
totug dupre leg fie-care popor IsT 'Dote tiparl si propoga
cartile see cofesionale, dar nu se permite ecSpresiuni de o-
carb. in contra confesiunilor, recunoscute de oficiale, si In
urmarea acestora consiliul a autorisat pre inspectorul men-
tionat, ca sa Impedece publicarea acestel carti, si tot-o-data
adauga, ca s ye scrip voi, cA trebue a se impedeca acesta
carte din scale si apoi voT sa confirmatT asigurarile vostre
de mar 'nainte, ca yeti trimite la Minister pre invetAtoril,
www.dacoromanica.ro
cerii functiorieza in scolele publice, spre a'si capata certi-

ficate, si ltnpreuna cu Invetatorii si programele scOlelor,
precum si cartile didactice spre observare, in conformitate
cu art. 29 din decretul, relativ la scolele private, pentru
ca cu modul acesta se se termine acesta afacere in con-
formitate cu legea.
Reman etc.
22 Dziulghidze 1299. 23 Octomvrie 1298 (1882).
Mustafa.
MAREA PATRIARCHIE
Eeseleutiei Selo Ministrulul de Cu He.
Ecselenlii
Et am primit- si cu atentiunea cuvenita am citit doe
teskerele tnalte alte Ecselentiel vOstre cei bine-voitore mie
de la 17 si 22 Dziulghidze, prat care se vorbesce despre
raportul functionaruluT respectiv catre Ministerul Instruc-
tiund in privinta a doe carti, publicate in Mena, si anume
Geografia lui Antoniade si catichisul lul Diomid Kiriac, prin
care se observa unele ecspresiuni de atac catra confesiunea
si starea politica a inaltului imperit otoman, si mi se im-
pune adunarea for din scolele grecesci, pre unde ele se
pot afia, si trimiterea for la Ministeriu; de aceia dupre
datorie ea me grabesc a ye respunde: Inaltul guvern im-
perial, dupre drepturile sale in conformitate cu inaltele
legY actuale pentru inlaturarea neplacerilor si ferirea cre-
dincIosilor seT supusi, de card el ingrijeste si se ocupa, a
stabilit si a publicat legY, si a fixat si functionaril trebuitorY
pentru aplicarea inaltelor sale vointe. In privinta cestiunei,
asupra careia Ecselentia vostra cu putere atragetT atentiu-
nea Patriarchies si 'Y observatT in neobservarea fagaduin-
telor, date inaltului Minister, El a destinat un functionar
particular la name, care este obligat, de a observa tote
cartile, venite de preste chotar, si den afla in dinsele ceva
condemnabil, este dator sa interclica introducerea lbr, seu
www.dacoromanica.ro
-DR EPTUR ILE PATR lA RCN! Ei DE CONSTANTINUPOL 78
sa rupa partea condemnabila si apoI s permits introdu-

cerea lor. Pre langa aceste, guvernul a destinat un alt func-
tionar. care este obligat a obser'ra librariile i cu ingrijire
a priveghia, ca nu cum-va in ascuns sa fie introduse cartile
vatarnatore, care apol s'ar respandi in nesciinta 'de catre
librarT si alte persone. Din nenorocire se vede, ea functi-
onariT mentionatT nu 'y cunosc datoriile lor, set din alts
causa nu ingrijesc de implinirea functiuneT lor, si prefers
a arunca asupra altora respunderea, ce o au. Cu placere
fac cunoscut EcselentieT vostre, ca iunctionarul Patriarchiel
de pre long scole de mult a observat, ea numai in unele
clase de la doe set trel scole s'at gasit aceste doe call,
care cuprind cate-va ecspresiunl vatiimatOre i el a rupt
foile cartilor cu ideile con demnabile. Cu tote aceste, 112
i a'a ordonat din not, ca sa se ocupe cu maI multa ingri-
jirede acesta, si sa trimite din not circulars invetatorilor,
ca el fare ingreuere sa impliniasca si acesta datorie a lor.
bin Qele clise ma! sus, Ecselenta, vedetT, ca reul Introdu-
cereY in imperit de preste chotar al cartilor, care cuprind
vorbe si ecspresiunI maT mutt set maT putin condemna-
bile, se afia in alts parte, si Patriarchia tot-de-una cu cre-
dinta a implinit datoriile si fagaduintele sole.
8 Noenwrie 1882 2 Mogarem 1800.
loakim
Ministeriul dreptdta 4.1 al afacerilor spirituale cdirtila-

triarchia greased.
No. 47.
Ministeriul imperial at instructiuneT imi scrie, ca in u-
nele din scolele grecesd se propune Geografia lui Anto-
niade si catichisul lui Deomid Kiriac, call care cuprind
lucrurl necuviinciOse, si Ministeriul s'a referit la vol cu ce-
rere, de a se aduna aceste call vatamatore qi a se trimite
la Minister si pre longa aceste, ca scolele grecesci sa se
conformeze cu legea actuala. Aceste cererl at fost primite
de Patriarchie cu deridere,-desi nu ecsista nisi un motiv
pentru acesta ; fiind-ca aceste cererl ate fost acute pentru a-
www.dacoromanica.ro
190 DREPTURILE 1ATRIARC111E1 DE CONTTANTJNUPOL
plicarea lege!, lucru ce este iaraT necesar, pentru ca aface-

rile scolare sa se conformeze cu acele dispositiunT din art. 20
al legeT despre instructiunea publica i aceste dispositiuni
sunt : trimiterea la Ministeriul instructiuneT a cartilor, ce
se propun prin scole, a programelor scolare, a cartilor men-
tionate prin programe, si diplomele invetatorilor, pentru
a fi observate i confirmate, de asemenea si pre invetatorii,
cart nu at diplome si car! avend asemenea diplome, nu
merits de dinsele, totT eT sa fie obligati a primi diplome,
conforme cu gradul culture! lor.
De aceia Ministeriul mentionat, a facut rugamintea, ca
et sa m adresez la vol in acesta cestiune. Si fiind-ca in
conformite cu intelepciunea vOstra cunoscuta, cu ecsperi-
enta i cu laudabila vostra kibzuinta, urmeza, a ye ocupa
cu seriositate de aplicarea cu plinitate a unor asemenea
dispositiuni ale legeT, de aceia ye rog sa bine-voiti a ye
conforma cu aceia, ce este necesar i pre mine sa me in-
cunosciintaV despre acesta.
16 Safar 1300. 15 Dekemvrie 1298 (1882).
Azim.
PATRIARCHIA ECUMENICA
Ecselentiel Se le Ministrului dreptateT ql al afacerllor spirituale
Ecselentii
Ed am primit teskereoa EcselentieT vOstre dela 16 Safar,
prin care aV bine-voit a'mi comunica unele priviri ale Mi-
nisteriuluT instructinne! despre diversele scOle ale poporul
lui grec; care privirl mi-at fost i mie comunicate de acel
Minister cu putin ma! 'nainte prin doe teskerele de la 17
i 22 dziulghidze anul 1299. Importanta cea mare a cestiuneT,
despre care se vorbesce prin aceste tefterele, me pfovoca,
Ecselenta, ca prin respunsul met la dinsele sa ecspun pen
tru claritate tot, ce se refers la dinsa, incepend cu disposi-
tiunile i usurile antice. Mare le si marinimosul cuceritor
sultanul Machomet in marea sa prevedere si intelepciune,
dupa terminarea opereT sele celeT marT istorice, a intrebat
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCHIEi DE CONSTANTINUPOL 791
pre clericil qi mirenil ceT esperimentatT din poporul nostru,

cum a fost positiunea BisericeT nOstre qi carea este organi-
satiunea eT administrativa, de asemenea i ce prorogative
are ea, castigate de la imperatoriT bizantinT. Primind cu-
noscintele necesare despre acesta, el in marinimia sa a bine-
voit sa ofere patriarchulul celul intait de dupa cucerire
cunoscutele protogative din inaltul berat si cu modul
acesta a stabilit administratiunea Bisericei pe basa positiu-
neT, ce ea o avea atuncT. UrmasiT lul cel de vrednica adu-
cere aminte, respectand acest act sant al marelul for pre-
decesor, a urmat pre aceTV cale, cand sustinend proroga-
tivele acordate Bisericei, cand adaugand altele noun pen-
tru a ecsprima ingrijirea for cea mare pentru Biserica i po-
porul nostru. Aceste prorogative sante ale nostre at pri-
mit dupa vremT de la imperatorT prin diferite acte afirma-
rea Si confirmarea for necesara. Conform acestor disposi-
tiunT si administratiunea scolelor poporuluf nostru apartine
patriarchuluT in acest oral capital A, Tar in eparchiT Mitro-
politilor si Episcopilor, cariT se ocupa de gasirea invetato-
rilor, de capacitatea i demnitatea lor, de inspectoriT -scole-
lor, de sustinerea de catre comunitatile, in care eT functio-
neza. Aceste ingrijire de stole nicI o data Patriarchia ecu-
menica n'a ascuns'o de okif prea onorabiluluT guvern qi de
aT prea luminatelor luT instrumente, dar tot-de-una a avut,
are qi va avea usele scolelor inkise pentru toti ceT ce vo-
iesc a primi unele cunoscinte despre dinsele i despre cele,
ce se refers la dinsele, desi Patriarchia recunosce, ca are
responsabilitate fats cu guvernul imperial. Ce se atinge de
cartile amintite prin inaltele teqkerele ale MinisteriuluT in-
tructiuneT, apoT e cunoscut, ca micele neajunsurT stint ila-
turabile in fie-care act ; dar et ye asigur, ca tot-de-una
s'a pus qi se pune ingrijirea cea maT mare, pentru ca sa se
inlature si aceste mid neajunsurT, dupre cum ea prin mo-
desta mea tekere catre Ministeriul instructiunei am ecspli-
cat acesta. Terminand, Ecscelenta, prea modestul met res-
puns, ye fac cunoscut si ye asigurez, Ecselenta, ca obTectul
cel maT infocat al dorinteT inimel mele este, de a rdmanea
www.dacoromanica.ro
792 DREPTURILE PATRIARCHIEI DE CONSTANTINUPOL
si de a progresa sub egida.M. S. Imperatorului cehii prea iu-

bit de popor, in tot ce priveste fericirea cea legala si drepta
a locuitorilor in genere, si stint sigur, ca si onorabilul gu+
vern imperial de asemenea cugeta, lucreza si doresce -feri-
cirea tuturor.
(17 lanuarie 1883 20 Bebi-el-avela 1300.)
loakim.
Ministrul InsirgeguneX
CXTRE PATRIARCHIA ROMANA,.
No. 14.
Conform cu intelegerea, ce am avut cu voi,unul din mem-
briT comitetuluT, Naim bel, este numit inspector al instructiu-
neT peste scolele, ce se afla in Constantinupol si imprejurimi,
De aceia ye rog, bine-yoitT a da ordinele cuvenite celor
ce cuvine, precum qi invetatorilor de scOle, pentru ca nu-
mirea mentionatulul Be! Naim sa -fie cunoscuta si ca eT sa-1
insotesca in actul inspeqiuna
7. .Reeljeba 1300. 2 ma 1299 (1883),
Mustafa.
MA.11A PATRIARGHTE
EcselenteI Selo Ministralui instructiand
Ecsetentet!
No. 1815.
Et am primit si am -citit teskereoa Ecselenfiei vostre, de
la 7 Redjeb 1300 sub No. 14, despre numirea BeiuluT Naim
membru al censure!, in calitate de inspector -al scolelor
grece din Constantinupol si din imprejurimi. Privirile si
cugetarile PatriarchieT despre administraciunea scolelor gre-
ce sent ecspuse in tacrirul met respuns dela 20 Rebi-el-a-
vela 1300 catre Ministeriul dreptatei si al afacerilor spirij
tuale, trimis de aid catre Escelencia yOstrA; despre care
lucru et consider aid de prisos a ma! vorbi. Dupre cum
prin acest tacrir s'a ecsplicat, ca scolelor nostre .stint des-
kise, si fie-care pOte primi cunoscinta despre progamele,
ce se propun in aceste scole, asa si,acurn, conform chota-
rireT S. Sinod si a Consiliulul national, desputand despre
www.dacoromanica.ro
DREPTURILE PATRIARCIBEI DE CONSTANTINUPOL 193
acest oblect, ye fac cunoscut Ecselenta, ca nu este nimene,

care s'ar opune, ca Naim bel, sea altul ori-care, s inspec-
teze scOlele nostre si cA in urma scrisoreT Escelentier Vas-
tre s'ati dat ordinele cuvenite inyeiatorilor i inspectorilor
acestor scale.
Reman etc.
21 Redjeb 1300, 16 Ma 129.9 (1883).
loakim.
(Vs urma)
Archim. Genadie Madan.
Biseria OaxtodocsA Romani 6
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORICE.
(Vezi No. 9 anal VIII pag. 698).
Subt domnia lui Mahomet IV, adicit pe and se impresu-

rase Candia, se afla printre aceqti grilmitticI un grec din
Chio, unul din aces insulari pe care Turcii in deridere 'i nu-
mesc Torhan (iepure). El se numea Panaiotache Nicosias,
om linguitor, strabAtator, dibaciii.
De i nativ din Chio, se zice ca devenea din o familie
greacrt emigratI din Trapezunta.
Panaiotache trecea in ochii Turcilor de om fin, prev6a-
tor; ca to cei din rasa sa Panaiotache se bucura de o mare
reputatiune printre coneetatenil soi,' din causa variatelor sale
cunoscinte.
Grecii l'ag fort pronumit pentru ac6sta calul verde, prin
alusiune cAtre locul nateref sale.
Se tie ca, la Chio, grecif ail un proverb, care zice el este
acolo tot atat de grec a afla un cal verde pre cat qi un om
cu minte. Tamil it luau drept magic, qi pronuntag numele
lul en un fel de grozrt.
Panaiotache Insa, nu se uita la t6te secaturile astea.
El insoti pe marele vizir Kinpruli-Ahmed-Papa la incon-
jurarea Candies in calitate de medic.
Acolo ,3ontribui el mai mult, prin negociatiunile sale, de
cat vizirul prin armele lui, la predarea cet14h, ceea ce'i al-
tiga la curtea din Constantinopol un credit nemarginit, farii
esemplu Omit atuneT, pentru un ghiaur.
El nu litisl, sti:f scape ocasiunea, ci profits biniqor de densa.
Pans atunci functiunile de mare dragoman al Portii, erag
ocupate de renegatl Leo csi Ita lieni.
Panaiotache 10 puse ochiul pe acest post f6rte lucrativ.
www.dacoromanica.ro
NOT1TE ISTMICE /95
El incepu prin a demonstra Portif pericolul in care se pu-
nea Increzendu-se unor refugicf, a caror probitate si stiinta
erait indoelnice; secreturile statului putend fi compromise,
notele diplomatice ne esact reproduse.
Postal de mare dragoman, adaoga el, cere credinta in on
ce incercii,rf si o stiinta egalg cu credinta.
Divanul dominat de o indoitii, influents aceia a lui Pana-
iotache si a Kiupruliuluf, r6splitti serviciile credinciosulul
grec infiintand inadins postal de mare dragoman al Diva-
nuluf.
Veniturile acestui post eraal considerabile. Intro altele ele
se compuneu din veniturile insulel Minconi din Arhipel, e-
valuate drept suma de 4000 galbenf. I se dada un aparta-
ment in seraia, i se dada voia a hisa barba, a purta calpac;
fu imbritcat in caftan si putu esi calare ; (celor-l-altY greet
nu le era ertat de a ciadri de cat pe catari); tai peste t6te a-
cestea i se dete gramAtiei la porunel.
Panalotache ocupa functiunele sale, inconjurat de onOre,
patru anT.
Compatriotii se mandrdil cu densul dar sufletul for era
plin de invidie pentru gradul inait la care el ajunsese.
El fi pusera, tote puterile a'l imita, a'l ajunge si de s'ar
putea a'l intrece.
De aicea inainte nu era grec ambitios de mitrire care sa
nu'lf fi invelat copif la studiul limbelor turce, franceze qi i-
taliene.
Link 'T trimetki spre perfectionare in streingtate.
La intOrcerea in terii, el pornOil pe poteca ce'i ducea
drept la dragomanat.
In cele din urmii, marirea, puterea, onorurile 'I strica.
Elisf creara o esistenta a parte de compatriotif lor, se
grupara in localitatea numita Fanar, undo luara aerul unef
aristocratic insolente.
ET deveniri, nesuferiti poporuluf grec care '1 despretuia
si'sf aritta ura prin epitetul de fanariotf ce'l arunca in fata,,
ca pd o inculpare de intrigantf si sclavf ai turcului cotro-
pitor.
www.dacoromanica.ro
796 NOTITE ISTORICE
Dupri, mortea 1ui Panaiotache, locul sou fu ocupat de A-

lecsandru Mavrocordat, fiul lui Pandele Colportorul. Acesta
fricu doctoratul la Padua, qi intorcendu-se lug, in iAsotire pe
fata lur Scarlat, miicelarul Porch*.
Influenta socrului unith cu dibrtcia ginerelui, contribui a
inlocui pe Nicosias qi ca medic al indltimei sale, qi ca mare
dragoman. Mavrocordat trimis apoi la Carlowitz cu Reis E-
fendi, pentru redactarea unui tractat, se purtil cu atata a-
dresit, in cAt iii catigit fav4ea tutulor pArtilor contractante.
Dupa subscrierea path, imperatorele Germamei le darui
done -deci i cinci mii de galbeni qi corpul intreg al istoriei
Bizantine.
Sultanul 11 fitcu Muharenii-ezrar, gi'l autorizA a purta tit -
lul de ilustrisim.
Din acest moment fiul ltti Pandele Colportorul, ginerele
lui Scarlat casapt-d, domni in Constantinopol.
Peste acestea, Divanul crew pentru fanariop un nou post
de dragoman al mariner ale c6,rui venituri ecstraordinare se
ridicati pe an la cifra de trei Bute pungi d'atunci, ceea ce ar
face in bans d'ai notri peste dou6 milione lei vechi.
Titularul era instireinat special d'a insoti in fie-care an
pe eapitan-pasa in ocolul ce fricea cu flota sa pentru stran-
gerea tributului insulilor supuse jurisdictiunei sale, gi a face
pe mijlocitorul intre densul i primatii oraqelor i Satelor.
Aceste dou6 functiuni de dragoman al Portii i al amira-
litatii, au devenit apanagiul esclusiv al fanariotilor. Turcii
se indignati a intrebuinta pe raiele In armia lor, dar impru-
mutaal. bucuros, In locul bratului, spiritul qi limba cea mlri-
di6sA a grecilor.
Odat6, araestecati in t6te fanariotii se deprinserg cu meq-
teugul d'a se face trebuitori.
Din acest moment grupa de familii incuibate in Fanar se
immulti i se imbogati pe fie-care di mai malt.
Insinuandu-se din ce in ce in trebile ministeriale, ale Por-
tii, grecii din Fanar formarit o zasta particulars qi oficial-
mente recunoseut6 de eAtre Porta.
De gi sclavi ca toti concetatenii lor, fanariatif ocupati
www.dacoromanica.ro
NOTITE isToRIcs 797
functiunT respectat.e de catre insult' turcii; erati inalt consi-

deratT pe lAnga guvern, insarcinati maT cu t6te trebile din
afar) pe care turciT din ignorant)", i necapacitate le lucre-
dintala fanariotilor ; acetia erati nevoid aIst caltiga feluritele
cunoqtiMe neaparate, cerute de acest fel de administratiuni.
Pentru scopul acesta el dedeil copiilor for o cretere a16sa.
Legislatiunea RomanieT.
Ceea ce ins) puse pe fanarioti in culmea fericirei lor, fu

dobkndirea domniilor Moldovel i ValahieT.
Fuga luT Cantemir, qi m6rtea lui Constantin Brancovenu
descapatanat la Constantinopol, ajutarg, mult.
Prin nefericitul act al ridicarei domnieT for din Diana bo-
erilor pamenteni, Turcia crezu a fi putut inlatura on ce
mijloc de intelegere intre domni i suverani laturaqi, dar
se in,rla.
Vrend a justifica acesta politica din punctul de vedere
tire, venim la conclusiunea ca poarta n'avea de cat doh cat'
de apucat, adica sari sa prefacd Wile in paalic, sail sit be
guverneze prin raiele supue ale eT.
Sultanul Mahmud om de caraoter pacific i moderat, pre-
vala pentru calea din mina.
Prin urmare, Nicolae Mavrocordat fiul luT Alexandru des-
pre care trataram maT sus, fu numit domnul Valahiei, i
Mihaiu Racovita, creatura fanariotilor, domnul Moldovei.
AmindoT intrara iu principate tarAnd dupa denqil o dr6e
de Greci sAraci lipid pamentului.
Nicolae Mavrocordat prefacu functiunile casrrice ale curtei
vechilor domni at' terii, in posturi mart' de on6re.
Atunci se vazu formulandu-se in Ora Romanilor o ierar-
chie ridicula, o nobleta de anti-camera.
Atunci vitnzatorii de lamhi, portocale i naut din suita lul
Mavrocordat, devenira : Ciohodari-Baqi, Bactivari-Bai, Ca-
fegi-Baqi, Serbegi-Bali, Ciubucci-Bassi, Peskergi-Bakvi.
Cu alte cuvinte, guvernul deveni un guvern de masca-
rade Ili de frivoleriT neruqinate.
www.dacoromanica.ro
798 NOTITE TSTORICE
Indignarea fu obsteasca nu numai intre Romani, ci si

intre streini.
Declaratia facuta de Anagnosti in privinta fanariotilor,
are cuprinderea urmatore :
Cea mai nenorocitt din t6te miscarile politice suferite de
17
cttre Romania, miscare care a corupt mtruntaele, a stri-

cat moravurile, a depravat deprinderile nationale, a abttut
curagiul, este introducerea principilor fanarioti, rasa nemo-
rala $i funestt, pepiniera de diplomatT taratorT, ramasite de-
faimate ale vechii curb bizantine, ale ctror cabale intunecose,
intrigi si veleitati, politica Es, rfidt $i criminals, ail fost date
pe fata de mai multi.
Fii vend pe path* si pariritii. pe fii pentru ospodoratul,
devenit pretul injosirei celeT mai nerusinate.
Iata tabloul ce ne presinta istoria lor. Supuse acestor seri/
aT porter, amandoue torile mime furit pentru SultanT, de
eat niste areng gata de dat celui ce va oferi pretul eel mai
folositor.
Locul de ospodar fu scos la licitatiune.
Singura gandire care ocupa pe fanariot ajungend in prin-
cipatul sea, era cum sa 'SST f4ca, fericirea sa si a oamenilor
sei; acelor paseri rapitore care '1 urmail cu multimea, car
zand asupra bietei teri.
De frith a nu fi schimbati farri voe si in scurt timp, el' nas-
coceatl t6te chipurile de stoarcere pentru a dobandi -cat se p6te
mai multi banT in timpul eel mai scurt, spre a plati enor-
mele datoriT contractate pentru dobandirea ospodoratului.
ET se grabeati &Si plati protectorii si raielele neaparate de
a cumpara pe curtezanil Porter, de a cata pe multimea de pe-
titori aT domnieT, $i in fine de a stringe bans pentru zile rele
pe care be preveddii. Ce de jafurT, ce de escese ! ! !
Mintea omeneasca cu greti p6te imbratisa in tota intin-
derea, namarginita sistemi de stoarcerT push in lucrare de
fanarioti in Moldova si Valahia.
Este interesant a cun6sce, acum si sistemul de guvernare
al fanariotilor dupa asezarea for pe domnestile scaune ale
ve-lilor nostri voevozi.
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORTCE 799
Cel dintai act al lor, venind in principate, fu prigonirea

gi stingerea vechilor familil boereti, a partizanilor dinastii-
lor clzute chci farailiile domniilor Brancoveanu fli Cantemir,
se constituiserti in dinasti! ereditare.
Boerit cei mai cerbicosi erati prinli, legati qi exilati la
Constantinopol, unde li se &Wail capetele, iar averile lor se
confiscati. in folosul domniet
Ce! car! Wen sunt priviti de conspirator!.
Lista de proscriptiune umbla, in ate ptirtile.
Cetatenii cei mai vrednici 0 mai de frunte sunt aruncati
in inchisore si bittuti la tapi 'Ana, dad 'EA datl averile qi
titlurile mosiilor lor, pe ming, sunt exilati peste hotar.
Putini din boerii pamenteni ail putut avea acea energie
supranaturalit de a triumfa peste tote torturile gi ivicanele
acestor fanarioti.
De la un timp eel mai multi ced4za, intru a da concurenta
lor acestor venetici, asa in cat 'i imitdzit tat in costum cat
li in injosire ; imbraca anterie lungi orientale, incalta, pa-
pucl, s'acoper cu islice, 'si petrec zilele lungiti pet divanur!,
se imbata de fumul mirositor al naxghilelei.
Boerul numai este de cat un voluptos deghisat in grec.
Cea mai mare a lui parere de r6d nu este mai milt de cat
ca, nu 'si p6te captu0 papucii cu postav rov, on6re reser-
vata numai Domnitorului. De acuma descedentii lui Stefan
eel Mare 0 Mihai Bravul nu se mai gandesc de cat numai
la lux. Printul garder6bei lor platete un capital cu care ar
putea trill mai multe familil; echipagele, giuvaerurile, va-
sele, mobilele lor equivaleza cu nlolii intregi.
Pacea de la Pasarovitz, 1718, dete libertate lui Nicolae
Mavrocordat, care se luase prisonier la inceputul resbelului
cu Turcia. El se intorse pe tronul Valachiei plin de ciuda qi
de mane pentru afronturile ce suferise de la Romani, la
primirea sa ; caci, dupii, declaratia rasboiului la anul mai
sus citat, nemfi strabatand in tern, boeri! pribegi 'i urmara
cu glota. Golescu comandantul calarimei, trecu in partea
poporului care erat cu nemtii, navalesc In Bucureti, ma,-
celaresc pe turd qi stuprind pe Mavrocordat numai in halat ;
www.dacoromanica.ro
800 NOTITE I5TORICE
poporul voeite sit '1 sfalie in bucati, dar generalul nearat

'1 scapa i 'I is prisonier de resboit cu tota casa liti , du-
cendu'l in Transilvania. Tottiqi data a scitpat Mavrocordat
n'at scapat grecil liti, care fura sacrificati filet. mild. Ro-
manii din Moldova imitara pe fratii de dinc6ce; el' se asoci-
aza cu trei sute de nemti Si pun pe fuga pe Racovita Voila
care scapa la TAtari.
ET bine, ziva in care acet1 arenda0 dobandira libertatea
de a reintra In writ, fu o zi de of3qtdsca jale pentru Roma-
nia intrdga, toti qtiait la ce aveat sit se mtepte, gi nicT ca s'ail
in elat. Grecii veneati 86'0 resbune inteun mod cumplit. Li
vedet fn afrontul for un semn despre viata care mai r6mrt.-
sese In aeest popor. Sa stingem pana i cea din urma Bali-
tele a acestei vied, zicki el ; din acest moment, scoli, limbs,
institutiuni, totul fu proscris, persecutat, desfiintat. Elenismul
este introdus pretutindeni, la curte ca qi la biserica, in Ica,
ca qi in tribunale, in coliba sat6nului ca qi in dughiana ora-
lanului. Mal ramasese anca un singur stalp nesfaramat din
edificiul Roman, acdsta era otirea nationalfi, se desfiintezit
i dansa Zvi se impaqtie ; iar bei din Fanar se inconjora cu o
garda de Turd si de Albanezi. Opera era ineununata : Mavro-
cordat dusese in capa misiunea sa distrugat6re. De ar fi fost
ea Wile nostre sit He supte i jefuite numal de Domnii greci
csi de 6menii for din text, durerea tot mai era de suferit, dar
de cele mai multe off, eittre real din launtru sa adauga eel
din afara. Tata cum ; Porta '0-a fost insugit monopolul tutulor
productelor tSrii. Boerul, negutatorul, taranul erati snip qi
indatorati a'0 duce produptele la schelele inteadins hotarite
spre a se putea cUrap;:tra de capanil porcei cu prquri de mai
'nainte fixate i a se duce apoi intru aprovizonare Constantino-
polului sail cetatilor dupa Dunare. 1i genere ace ti negutii-
tori emu gred cu deosebite privilegii. ET wail in Ora capu-
i cu firmane turceti care fixati preturile ce avOti a da pen-
till fie-care fel de provizie. Mesurile en care grecif primed.
proviziile erati false in greutate, in cantitate : fal0i, era chiar
moneda. On care locuitor avea curajul sa reclame contra aces-
tor inrlatori era zdrobit in batili, E,;i fericit era Vranul care se
www.dacoromanica.ro
NOTI'C'E ISTORICE 801
intorcea la umilita luT vatra cu capul teafar, si cu boi pareche.
Conditinnile manastirilor din Romania.

Mare le virtati ale Romanilor din secolul de mijloc, era Tur
birea de patrie i credinta religiosit ; stimulate de aceste no-
bile sentimente , domniT si boierii impreuna cu celelalte
clase ale societatiT, dupa ce jertfiat sangele pentru apitrarea
patrieT, apoT ridicati templuri majest6se in on6rea Dumne-
zeuluT biruintelor si le dotati cu mosiT qi alte bunurT ca din
venitul lor sa se p6ta intretine edificiul divin ii splend6rea
cuvenita si sa se Impart ajut6re Qi alte facerT de bine celor
neavutT si neputinciosT.
Aceste stabilimente religi6se i filantropice se administrant
mult timp de clerul roman sub controlul guvernuluT terii si
al fondatorilor; dar cAtre inceputul secolului XV, invaziu-
nile magliTarilor si ale otomanilor in Ora devenind frecuente
si f6rte devastat6re, indemnara pe maT multi din fondatorT,
domni ci boierT a eauta o putere morala mai forte si maT im-
posanta sub al caruia scut sa punk stabilimentele lor, spre
a putea ele urma in pace misia lor de caritate crestina.
Biserica bizantina prin renumele ce dobandise in privin-
ta moralitatii, a cunostintelor teologice, si a discipliner cano-
nice, ecsercita in timpiT aceia in tot Orientul o forte mare in-
fluenta atat morala cat si religiosa.
La densa dar se oprise privirile fondatorilor; eT erezura cat-
va timp ca servitorii lui Dumnezeti vor ingriji cu mai mare
zel de aceste stabilimente, $i la casurT extreme ill vor jertfi
chiar viata pentru ap6rarea lor. Bazatl pe ac6sta frum6sa
idee ce's1 creasera despre biserica. si clerul orientulul, iar
mai cu soma amagitt de misionariT greci, care descri6ti cu
cea -mar atinget6re elocuentit suferintele monahilor din Ori-
ent, incepura a inchina manastirile lor de aid la cele de la
locurile sfinte, situate in imperiul Otoman.
Neputend ins6 vedea prefacerile la care putea fi supuse
dupa timp administrarea manastirilor, pusera in actele de
inchinare, conditiunile cele mai favorabile omenirei si sta-
bilimentelor din Ora.
www.dacoromanica.ro
802 NOTITE ISTORICE
Ast-fel, regular& prin acele acte, a se tine m6nitstirile ai

tote acareturile dupe proprietittile lor, in cea mai bun& stare,
a se mArita fete sArace, a se impi-trti ajutore la cel neavuti,
a se da azil celor infirmi qi calittorilor, a se tine in tote zi-
lele mese oblteti la care sit se ospAteze domnii, archiereii,
boierii qi toti locuitoriT terei, de ori-ce treptit, poprind cu in-
grozit6r6 blesteme bisericeti ca sit nu cuteze nimeni sit in-
streineze vre un obiect salt ban din zestrea mitnitstirilor, ci
numaT la caz child va prisosi ceva din venitul anual dui:4
stricta indeplinire a tutulor obligatiunilor aretate sa pot& e-
gumenul trimite un mic ajutor in banl la mAnitstirea de la
locurile sfinte, la care va fi inchinat& cea de aid, spre a fi a-
cdstit ofrandit pecuniare conditiuni, intitrite prin hris6ve
domneti gi sigili6ne patriarchate ; result& lrtmurit ea inchi-
narea uneT manastiri romane la alta de la locurile sfinte nu
s'a considerat i n'a fost nicI ode& o donatie uneT manastiri
de acolo, ci numaT o punere sub suprematia religi6sit i a-
perarea moral& de. cittre mlniistirile de la locurile sfinte, cu
condifune de a le trimite un mic ajutor pecuniar, i acela
cand va fi cu putintl, iar nu a le da dreptul de proprietate
pe averile mobile i imobile ale mitniistirilor Romane pre-
cum pretindOu cAlugaril greci de la tractatul dela Andria-
nopol incoce.
Inteia mAnitstire ce se gilsea in Ora romilndsca, inchinatit
la o alts mitnitstire de jos in conditiunile ecspuse mai sus,
este Butolul (Potopul,) din judetul Dambovita.
Inchinarea ei s'a facut prin hrisovul domnului Vlad Te-
peq Basarab in anal 1410. Iar parte din mrtn&stirt s'ati in.
chinat in secolul XVII, in domniile lui Radul I. Mihnea, A-
lecsandru IV, Duca, Vlad fiul luT Mihnea si erban Canta-
cuzeno, precum i vre-o cate-va din mangstiiile cele mari
ale pre se ved inchinate in secolul XVIII de domnii Con-
stantin Braneovenu, Ipsilanti, Nicolae qi Constantin Mavro-
cordat i Grigore Ghica.
Mai suet ineg milnastiri inchinate ilegal qi in mod frau-
dulos.
Aceste mitnastiri inzestrate de clece i einei-spre-zece fa-
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORICE 803
milli, s'att inchinat la mgnastiri streine numai de pers6ne

corupte sat amggite.
Mgngstirile inchinate in modul acesta sunt : Nucetul, Bu-
covgtul, Comana, Babeiu, Rouba, Jitia, Sf. Apostoli, Sf.
Gheorghe noti 0 Zlgtari in Romania de dinc6ce de Milcov;
iar in Romania de peste Milcov, sunt : mgngsirea Bistrita,
una din cele mai bogate inchinatg de D6mna Safta prin ac-
tul din anul 1687 i mgngstirea Galata, inchinatg de Radul
Domnul Moldovei prin hrisovul din anul 1617. Mai multe
rnangstiri Romane se gasesc inchinate de Domni fgrg, con-
simtimantul ctitorilor salt urmmilor. Acestea Bunt : Radu-
Vocld, clgdit de Alecsandru II fiul lui Mircea inzestratg, de
densul f;li de alti particulars, iar mai in urma inchinata, de
Radul fiul Jul Mircea prin hrisovul din anul 1613; nagngsti-
rea sf. I6n din Bucureqti inchinatg de Duca Vodti in contra
chrisovului lui Mate Basarab prin care popreqte cu bleste-
me mar)" lnchinarea de miingstiri: Mangstirea Culuiul qi
Schitul Spirea din Bucurefiti fury asemenea inchinate arbi-
trariceqte de dare Domni i Mitropoliti.
V6clend cgluggrii greci cg, qi modul acesta de anaggiri s'a
demascat incepurg a face acte mincin6se de inchinare cu
care cotropirg mai multe mangstiri. Ast-fel s'a &cut cu mg-
ngsfirea Vintilg Vodg, care s'a desrobit de Radu Leon prin
hrisovul din anul 1667, eland pe cgluggni afarg, din Divan
, cu ruqine ; mangstirea Znagovului desrobitg, de Alecsandru,
dela episcopul Presponului prin hrisovul sea dela anul
1628 ; mo0a Vantorii a mangstirii Bisericani desrobitg de
Domnul Moldovei prin hrisovul din anul 1634, i mai in
urmg, Egumenul mangstirii Tresfetitele din Iasi a tinut in
stgpanire, fruit nice un drept, trei mo0i ale stoles Vaziliane
pe care le-a desrobit guvernul Moldovei in urma unui inde-
lungai proces.
Iubirea de argint a acestor cgluggri greci ajungend la eel
mai mare grad, ii indemnii, a comite chiar sacrilegir, dintre
care eel mai insemnat este venzarea mitniistirei sf. Gheorghe
din codrul Herta la o comunitate armenescg, ce se dovedeqte
din hrisovul lui Constantin Alexandra Mord din anul 1803.
www.dacoromanica.ro
804 NOTITE ISTORICE
Curagiul acestor calugari greci merge paint a cotropi mai

t6te manastirile Ord en acte fair de inchinare i .ate data
chiar prin silt. Adsta urmare a for umplu de indignatiune
inimile tutulor adeveratilor Romani, care cunoscura, cu pa-
'guba lor, imprudenta ce comisesera prin punerea manasti-
rilor Romaneti subt suprematia de ingrijire a maniistirilor
greceti de la sf. locum.
De aceea orl cand li se presinta timpi favorabili, nu lip-
siati sa protesteze contra urmarilor i faptelor acestor vene-
ticl cerend luarea manastirilor de sub marava speeulatiune
a calugarilor greci. Chiar Domnil /aril dupa, vremi, ne mai
putend suferi aceste marevii, luara decisiunea de a '1 goni
din tera.
Ast-fel Leon-VodA, prin hrisovul din anul 1641 dat in
mijlobul adunaril generale a t6rii, isgoni pe gred peste gra-
nitA, fart esceptie de laid sail calugari. ---
Radul Leon fiul Domnului citat mai sus intari qi el hriso-
vul parintelui sett pentru ecspulsiunea grecilor din Ora.
Dar aceste fapte isolate, deli marl i importante, furl numal
un preluditi al luptdRomanilor contra crdugarilor grecT, chef
dupa dan$ii, veni Mate Basarab care dete lovitura cea mai
tare usurpatiund facuta de calugarii gred asupra manasti-
rilor Romaneti. El v6zu maT bine de cat predecesoril sal
marimea acestui reit, i indata dupa suirea s'a pe tronul O-
rd, aduna sobor compus de representatii tutulor starilor so-
ciet6ti Romane, boerl marl si mid, clerul superior i inferior,
Roii gi Mazalil, i in mijlocul acestel adunari omnipotente,
in care era, representata Ora intrega, dete citire memorabi-
lulul sett hrisov din anul 1639, prin care desinchina MIAs-
tirile Tismana, Govora, Cozia, Bistrita, D61u1; Glavactocul,
Znagovul, Rancadovul, Cotmdna, Caldaruani, Sadova, Ar-
nota, Gura- Motrulul, Argeul, Brancoveni, Bolintinu], Tan-
ganul, Butolu, Valea Misle i Nucetul, d.eclarAnd pe calugarii
gred de infami speculatori de cele sfinte, i intarind desin-
chmarea acestor mai:astir): prin votul unanim al adunarii i
prin ingrozitore blesteme.
DupA, acest lirisov, tot acest dome, mai dete alte dou6,
www.dacoromanica.ro
NOME ISTORICE 805
unul din anul 1639, Noemvrie, prin care mai desinchimt

manftstirile Brildetul, Menedicul, Iazerul, mftniistirea dintr'un
lemn, Maxinenii, Drftglinesti, Brebul i Plittaresti ; iar prin
eel d'al doilea, din anul 1640, Decemvrie, recapituldzft pe
cele (Tolle de mai sus, si intftreste prin not blesteme ingro-
zit6re, desinchinarea manastirilor coprinse intr'ensele.
La aceste desinchinari facute de Matef Basarab, s'a supus
Partenie patriarhul Constatinopolului impreuntt cu tot sino-
tai
dul, compus de patriarhul Ierusalimului ei altn, precum sa

dovedeste din sicilionele sele din anul 1640 si 1641, prin care
patriarhul tsi sinodul arunca anathema bisericei asupra on ea-
rui voete sti, mai inchine mat sus pomenitele momastirl, fie
Domn, fie Mitropolit, fie boer, precum i asupra acelora ce
vor primi asemenea inchinare.
Am dat o mica schita despre scopul bu care adev6ratii ci
pion domni ai Romftniei, ca Negru Voda, N6goe Basarab,
Mihnea, Dan, erban Cantacuzino, Matei Basarab si al ii au
fondat i dotat manastirile din sera cu din propria:lor avere,
$i ail. pus in urma atata energica staruin0 i blesteme in-
grozitOre pentru a se pastra avutul for intact, afectat numai
la opere de bine-facere .....
In timpii vechilor domnii, urmard frumdsele esemple ale
acelor Domni, i poporul care la randul s61.1 clftdea biserici,
se dota aseztimintele de bine-facere precum scolele si spitalele.
Deviza for -era biserica i sc6la mai 'nainte de tote. Iatil
cum sft esplica num6rul de biserici ce avem in capitalg, cu
diferite numiri, Manea Cavaful, Otetari, Tabacu, Manea-bru-
tara, Oancea Macelaril, (popa-Tatu) Ceusi-David (Ic6na), 06-
usi-Radu, ci altele asemenea care portil numele fondatori-
lor for (1)
Pleingerea adresatet Inalta Porft din partea intreget

OK prin. Tudor Viadimirescu. (2)
Arz-Mahzar.
CatTe prea stralucita i Inalta Pdrta a prea puternicei
77
Impruil4if otomane,. alergam not tot poporul .c6rei Roma-
(1) Romania No. 70.
(a) V. Ikotite istorice. Romania N -ril,e 161 qi 152 din 24 qi 25 Septembrie.
www.dacoromanica.ro
806 NOTITE ISTOEWE
neti, supuind cu cea mai mare jale li plangere, neconte-

77
nitele i neauzitele patiml qi chinuri ce suferim neincetat

77
de la Domnii Greci, ce ni se trimite de titre acesta prea

77
puternica Imparatie ca sa obladuiasca acOsta nenorocita

,4erft, cum gi de la suits, ce aduc cu denqii, cti de la top Gre-
cii, nemul for ce s'a Incuibat in pamentul nostru, cum qi
de la eel mai mulct din boierii ce s'ati unit qi se unesc cu
Domnii ce Bunt intr'adever vrajmaqi Inaltei Porti Ili al noq-
tri,1 pe cork dupe tot dreptul cuvent, 'I numim de face chiar
inaintea prea puternicei Imparatii, tiranii notri.
77
Noi tacend cele mai dinainte nenumerate li nepomenite

77
patimi qi despuleri ce am suferit, spunem numai pe cele de

77
aeum, aratand Inaltei Porp el, au despuiat cu totul i au
17
adus in desA,verlitii, peire acesta Ora ce se numecte CektriU
37
Im_p0 ?Ilia lasandu-ne pe toot mai goi de cat morci in mor-
7,
minte ; pentru care tote aceste credem ca data Inalta Porta
77
ar fi avut cea mad mica cunogtinVi, ar firidicat d'asupra n6s-
77
tra aceste neomenite, neauzite prade qi despuierl. Cunos-
77
cend Inalta P6rta, ca de ate oil se arata prin Arz-mahza-
77
rail atat boerii notri cat ssi Domnii Greci prin care se a-
71
rata neputinta qi greutaVle n6stre titre prea puternica Im-
paralie; dar tote acele uqurari ce le dobAndea de la densa,
pentru noT, suet numai puse pe hartie ; iar in fiinp, reran
77
numal pentru denqi; asupra-ne Inca mai gramadesc &rile
qi despolerile precum aratilm; precum qi la venirea MI A-
ll lecsandru utu Voevod, pe de o parte Trill Arz-mahzar ail
17aratat titre prea Inalta Porta cea desaverlita despuiere i
prapadenia Tali de titre eel de mai inainte de trensul
72
Domnitor I6n Yob, Caragea, cerend milli, qi u-uraxe. Iar
lie de alta, gramadind mincinose laude pentru eel ce veni-
71
se dupe densul, t6te acelea ce s'ati dobandit, au privit nu-
); mai pentru ftlosul for qi al Domnului.
Pentru cli indata ce a sosit qi acest. Domn in Romania,
77
77
unindu-se cu mai sus aratatii boeri, pentru pradaciunea qi
77
despuierea terii, incepend chiar de la biserica, de unde ar fi
trebuit sa incepit dreptatea , i ma acetIti netematori de
Dumnezeti sub cuvent a orandueqte Mitropolit pilmenten,
1
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORICE 807
all vindut Biserica adica, pe muma poporului, Domnul

pentru doue mu de pungg de buff ; i aa a infiintat,
sub cuvent de Mitropolit Roman pe Dionisie Lupu. Adever
i Tail* adever c6, a infiintat un asemenea Mitropolit pen-
', tru ruinea nemulut Romanesc i spre batjocura clerulut
77 bisericese, dar cu mare multumire a Domnulut uu pen-
)) tru al s611 toles, i cu mare nemultumire a tot poporului qi
77 a religiet ndstre. Pentru ca indurat fiind acest Mitropolit

catre D9nanul ce l'a infiintat, cu multumire se indupleca, la
t6te jafurile i desputerile ce pune Domnul asupra erei, pe
',care le iscalecite ca pe n4te cererT cu cuvent i drepte, si
Domnul plan tiraniT i chinurt le implinete de la Ora.
Inteast-fel de stare vrednica, de jale aflandu-se tot pope-
77
"rul, i nehisandu'T nici un fel de mijloc ca sa arate prea pu-

22 ternieii Impitratit, jafurile, chinurile, desputerile i desaxer-
oitele desmoOenirt ce sufere de la acefttt talhart, i sii, cera
milli cii uotrare, ne-am v6zut silitl de cea desAverlita, desna-
dajduire, mai anteill a ne ridica in potriva acestor talhart
de desputetort, i in urmA ca niqte credinctoO supuo ai Ira-
21
prtettiet, s cerem Impitrittesca mild.

Pentru care, cu lafritmt ne rugiim s ni se trimitit un
77Imparatese cercetator (insl nici grec, nici de religia nOs-
trA), ci chiar din sinul prea puternicei Imprittit, ca sa cer-
ceteze i de tacit sit vaza, adancile rane ale Frei, i deo.ver-
17
ftita no-tra, despuiere qi cAlcare a drepturilor et, dupa care

incredintandu-se prea puternica Imparrutie, sA ridice d'asu-
17
pra-ne aceste lipitori cc as supt tot sangele din not, i sa,

lase in t6til indeplinirea for vechile qi adeveratele drepturi
ale Frei.
77
Not, multumiti am platit tot-d'a-una, platim i nici data,

nu vom tagadui de a plati datoria nostra de tribut catre In-
77nalta P6rta,, incredintati fiind, cit nu vom fi lipsitt de yeclai-
7) 1 e drepturi ale Wet, la care Domnit Greci, dimpreuna, cu
notri de been', s'att aretat tot-d'a-una surzi i in be

de a ne obladui cu dreptate ca niste Orin% ne despOie si
ne pradit mult mai r6ilt de cat niqte Wharf, aceqtt DomnT
Greet dinpreuna cu boerii, atat parte biseridscit, cat qi po-
www.dacoromanica.ro
808 NOTITE ISTOR10E
liticdscA, furandu-ne gi desmotenindu-ne de tot ce am avut,

7,
dupg, ce se 1ngra0 cti se umflii, din sAngele nostru, le inles-
negte qi drumul domnilor qi se uita, la denqii cum kg din
BucureqtT, cliva la miazA, mare, pe podul Mogol6ei, In Im-
17
parili-ii streine.
77
Tote acestea prea plecate ale nostre arittilri li plangeri
,,le vom descoperi inaintea imparAtesculuT trimis, pe care cu
)7
cea mai mare nerithdare '1 alteptiim pentru care i astii-datil,
,,Cu durere ne rugam prea puternicei ImpIrittii skl, ni'l tri-
17
Micit Cu DAIL
Ai prea puternied Impitriitil cre-
dineiod supud
Tot poporul Orel Romillulti.
www.dacoromanica.ro

1884 10 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

1884 10 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

(7441.

Anal al 11111-lea, No. 10.

BISERICA ORTHODOXA ROMANA

APARE 0 DATA PE LUNA

DIN 1STORIA B1SERICET ROMANILOR

k817z 4:41-kCFrA, diKZ M; MZi"..r041-1CiCKZ

W.Trle ck23-1ITIAI ck lots

DOCITEI8 K8 MIAA A811 D811INEZE8 IlATPIAPX

Ilia neaclarbnaTI a .1181 D8mnezeil de not iggipe de oameni,

Te ail) case uopgngi mi iingT4p)Tapl iindipenTIndgne Abp de

arou pt arldtdtlolt doroLulto odeoato pn ore doriftulso

uldoru, odu uidoit.Ltp lm ruremoup it.LUt4o 41dR1111613 tin FR

Oda er OrldRITIUM(Lr dor yRIIIVIRR IRT ROZOUWR(1 RchLUOLI

etUtipifi Oh swop LitilOhilip Tin op 0p1101:11 OLOUL phldoopi -you

eRnodj, vpdapcde usseuro Ipildoorr oltmope rmpuxo

C X73 TiRbpiT 41,1 ziiei BlarolecTiBial wi Jamnaviiai Demd, ICJ

emit AeTopriI, ci neaoeigi Ja CitintOn el, ci ci adoul rubble de

poTonie Ba J188 Wi 8ATI semiae. C'b hie AinCiT de npiouie, KIT

ill cape IliOCT031npeK8m Yea de a 'MITI asmea CcI)111T151 flA man-

ramie nil de Au nipinui dam, nenTps cminji Ci8B1), adeKITO Rm

!do Mosso op *ere pit Ifnartilmir ifflioup)pn Yloedu -gauge

ouroeou pn or to eorohuizadnoaluem Ludt ed ode)] -4,410(1130110)1

rude iodtaptrao inamedu oiooj odno eadjaptrao 101XdUlla -01

fdloz 'oretn.lop oroulai pa orplosodsu ip,plems `iaraLIdtotd

n-bpinui. iaprb JAUSIM KIM ape CK8pT Ae doaedinge agiocria,

al Transilvaniei, in unire cu patriarchal Ierusalimului Dositei, nu

are si Mine asverlituri.

Kplh 4:'srpr oy'H 23 Jaiti588 T iti t KApfpf 141;111 i 041 f, etc.

VI 4v7tAge, .4` r84-co w; efAii 4,0-Zhly

SZa e pxml (1)Z t16 A E amszpa inKc, rinzini-

= f Fost al Time leT Dionisie

le conservam in reproducerea IU1.

el a adininistrat acest4 eparchie pens la 1708 Aprilie 16, cand a tre-

TOVOI (paKKT0e1-0 tlFeK)AV Wit A nzmainonv.

Aqnz coivro, 6.2(pEe Wit IlekIMECK6 11114 tirkAE

14)Ag% ATV `IF AA 1.1 AE 3 cz&o,ipz , WII frovre

THsx NH" .itrpg' K 1461 'ill KV rr09-4 cz 'PIM 11111

111EIAKZ, WN KCg +VIKA Aq AmNEq, lief cpi

AE 'roa'ri eZW'FZLVIAE NEMeTE, WN hNKA'kNE.

cs? tt ct 772t e alVa Oa a cia 4416-17%) .

&WOES/ 'EAE'0 OEOr HA- DOSITEI CU MILA LUI

'Era 6raitsaav etc Stipopa iy- Fiind ca Ilarion, fostul Episcop

iTgpoo avapbc xat iao7x6plae rpo- concubinajul. Al cincilea, se opu-

,Osiaccv etTLOYriTV inLazoittv fcp.- citatA, aid, dupre santele i divi-

= t FostA al Andriannpolei Climent

= t Al Ierapolel Matsui martor.

155 Actul acesta este stria pre.pagina a doa a foiei 27.

Falsitatealnveleiturd bisericet Romane despre in-

in bpunere cu inv6thtura lui Christos despre satisfa-

indulgence in folosul celor mortt pentru al scdte din

nicT n'aA valore inaintea tribunalului drepthteT divine

intr'un cast nu pot fi de prisos, nefolositore, pentru

16ce curative pentru tratarea maladiilor for spiri-

apoY pastorii bisericei nu pot deslega p6catele p6ea-

(1) Instit. catholic. in mod. cateches. t. III. p. 307.

care li s'ar aplica, per modum sufragii in calitate de

Aid prin urmare, indulgenta in intelesul roman,

martirii nu pot nimica pentru el' ; nu pot, ca servitorT,

tr'un canon al sinoduluT din Ancira. " Dar pentru ce fa-

dupd un timp in care p6catosul a putut simti t6ta

PETRU CERCEL FATA CU PAPISMUL.

Este acum cunoscut, ca Petru kiopul in Moldova

Peterburg, XpaTiaucRoe tiTeHi%= Lectura creqtina, i in-