TEXT 1

Mecanismele informaional-energetice(bsa-
Cogito,ergo sumDeoarece, OMUL este I
produsul gndirii/Omul, de vine I I, ce a
gndit/Fiecare om, descoprera Adevarul,
pentru care a fost predatit sa-L, descopere I I I

)(bsa-icosaedru-figurativ sunt

identice la toi
oamenii. Sunt mecanisme care determin
convingerile,( BSA-ad validitatem- gind-
vorba-fapta,public(norma jr-imperativ-Obiectiv-
Delta)] necesitile[bsa-ad probaionem- -
minte-trup-suflet,privat(drept-permisiv-
Subiectiv-Alpha)]
i interesele(bsa-ad solemnitatem-intentie-
imagine-energie-stiinta, mixt)-recomandare
oamenilor. Fiecare individ este condus de
imagini.
Imaginea dominant a societii actuale este
excesul de consum.
De fapt, aceast imagine a i provocat criza
economic, iar msurile
de combatere sunt analizate i discutate nu de
opt, ci de douzeci
de ri - cele mai mari puteri economice ale
lumii.
Tot ce se intampl in lume este determinat de
faptul c omul
.1 construit statul pentru a rezolva problemele
contradictorii, i nu
invers. Din aceast cauz, majoritatea statelor
lumii s-au translormat
azi in montri care triesc pe seama societii
care i-a creat.
In spatele acestor montri se afl intere sele
companiilor
multinaionale, pentru care nu exist hotare de
stat. Acest fenomen
Poart denumirea de glob alizare.
Analiza TEXT
1.
Imagine

. Reflectare de tip senzorial a unui obiect n

IMGINE, imagini, s. f. 1

mintea omeneasc sub forma unor senzaii, percepii sau

reprezentri; spec. reprezentare vizual sau auditiv; (bsa-lob
occipital/ spaiu-lob temporar/timp, deci continuu spsiu-
timp)(concr.) obiect perceput prin simuri. 2. Reproducere a unui obiect obinut
cu ajutorul unui sistem optic; reprezentare plastic a nfirii unei fiine, a unui lucru, a unei scene din via

Reflectare artistic a
etc., obinut prin desen, pictur, sculptur etc.

realitii prin sunete, cuvinte, culori etc., n muzic, n literatur, n

arte plastice etc. 3. (Fiz.) Figur obinut prin unirea punctelor n care se ntlnesc razele de lumin sau
prelungirile lor reflectate sau refractate. [

IMGINE, imagini, s. f. 1. Reprezentare n mintea

moastr a realitii nconjurtoare, pe baza impresiilor
primite prin simuri; reproducerea unei percepii vizuale
sau auditive; (rar) obiectele percepute prin simuri.
Bsa- buna-credinta
IMGINE ~i f. 1) Reflectare a unui obiect din realitatea
obiectiv n contiina omului n form senzorial(bsa-
fizic- interes-coloana vertebrala-
convingere+necesitate+interes) sau lo gico-abstract.(bsa-

lo=concret/experimental,informaie,pct. de vedere . ,lob

sting///abs=theoretic,definiie, energie ~ 2)

Reprezentare plastic a unui obiect sau a unui tablou din

realitate prin mijloace artistice.
Text 2
Nimic nu-i intampltor. intamplarea
este un adevr nedemonstrat inc .
text 3
Pe de o parte, oamenii sunt la fel cu toii, dar, pe
de alt parte, sunt diferii. Toi oamenii sunt diferii in ceea ce
privete dezvoltarea personal(bsa-cimp mental) i evoluia
spiritual.(bsa-cimp astral) Chiar i acei
care, datorit anumitor imprejurri, au obinut puterea asupra
celorlali, ca om, ca persoan, nu se deosebesc prin nimic de
ceilali. Mecanismele informaional-energetice sunt identice la
toi
oamenii. Sunt mecanisme care determin convinge..
text-4
Care este scopul pe care i l-a propus fiecare dintre noi, cum
.11 trebui s fie a c e s t v e c to r de o r ien ta r e social? C e le
mai
i unoscute scopuri (Han6o.nee H3BecTHbie u e im ) in rea liza
rea
ni inoniei i dreptii sociale au fo st trecute prin prisma
principiului
moralitii individuale. F ie ca re cetean are un scop personal,
iar
fiecare societate are morala sa. in cazul in care aceste dou
scopuri
co exist, atunci se fo rm ea z mari grupuri so cia le sau d iv e
rs e
oi (.anizaii politice, religioase, pacifiste sau teroris te . in cazul
in
i urc conflictele intre dou sau mai multe persoane au mai
degrab
i ui ca ra cter social, atunci c o n flic te le in tre d iv e rs e gru pu
r i de
interese se materializeaz, de cele mai multe ori, la scar
mondial.
Text-5
Cunotinele i
experiena au devenit o marf, care era cumprat cu
plcere pe
pia ca mijloc de protecie, dar i ca un mijloc de atac.
Text 6
Psihotronica se
Iu/raz pe afirmaia conform creia, la baza (bsa-
CEC)conceperii, evoluiei
i creterii psihofiziologice a organismului uman, se afl
procese informaional-energetice - cosmice, planetare,
celulare, moleculare.
, bioplasmatice, biogravitaionale, cuantice i de vacuum.
Cu
tn.ilti acestea, generatorii psihotronici nu au nicio legtur
direct
i ii obinerea informaiei intr-o stare schimbat de
contien. in
ii limib, unele aspecte ale psihotronicii pot explica, intr-o
anumit
m.lNUr, esena proceselor care au loc atunci cand se
apeleaz la
n ii Moda de metacontact.
TEXT-7

A gand i
fr a nelege, inseamn o pierdere de timp .

Dup cum susin

unii cercettori, informaia poate exista fr
componenta energetic.
Dar ce caliti i ce semnificaii are aceast
informaie?
Informaia structureaz energia mental care ne
ghideaz pe
parcursul intregii viei, reprezint totalitatea
eforturilor depuse,
motivarea faptelor noastre, criteriul seleciei
aciunilor in fiecare'
moment al vieii.
Dup cum susin
unii cercettori, informaia poate exista fr componenta energetic.
Dar ce caliti (bsa-sintezaa fi~drept/faptuitor)i ce semnificaii (bsa-

`
analiza-a avea obligatie/fapta)are aceast informaie?
Informaia structureaz <<energia mental>> care ne ghideaz pe
parcursul intregii viei,[(bsa-cauza(continut rap.jr)-efect(obiect rap.jr.)-
rap.de cauzalitate(subiect, Activ-Pasiv-Reflexiv)] reprezint totalitatea
eforturilor depuse,
motivarea faptelor noastre, criteriul seleciei aciunilor in fiecare'
moment al vieii.
TEXT 8-P 36
Pentru efectuarea cercetrilor in domeniul fenomenelor
evidente i de necrezut, entuziatii s-au reunit sub stindardul
parapsihologiei. Psihologia este definit ca tiina care studiaz
comportamentul uman, inclusiv funciunile psihice i procesele
mentale, ca inteligena, memoria, percepia.( BSA- CITATMAI
PRESUS DE CEI CARE NU TIU SUNT CEI CARE CITESC-CEI C
ARE RETIN/MEMOREAZANELEG) Prefixul para- provine I
din grecescul lang, alturi de . Astfel, parapsihologia este mai
degrab o disciplin, decat o tiin, care se ocup de adunarea,!
sistematizarea i analizarea informaiei despre fenomene biofizice
paradoxale sau existena faptelor PSI, incearc s demonstreze
existena acestor fenomene, s stabileasc mecanismele dei
realizare a facultilor extra-ordinare umane i animale, credina
intr-o via de dup moartea fizic i apeleaz in toate acestei
cercetri, pan la urm, la metodologia tiinific.
Trebuie remarcat c savanii militari evit utilizarea acestui
termen. in momentul de fa se cunosc cateva definiii ale termefi
nului de parapsihologie. Astfel, parapsihologia este definit ca unjj
domeniu de cercetare care studiaz formele de colectare i distrwl
buire a informaiei, fr a folosi ceea ce numim noi simurljj
normale . Ele nu par a fi in mod curent explicate prin legile cunoal
cute ale naturii.
Datorit caracterului neobinuit al parapsihologiei, in m o i
tradiional au inceput s-i fie atribuite toate fenomenele neinelesij
i inexplicabile. Din aceast cauz au aprut o serie de practicanii
amani, oracoli, profei care au contribuit la sporirea confuziei ld
in consecin, parapsihologia ca tiin a fost discreditat. Est*
important de remarcat c parapsihologia, chiar de la apariie, i
36
DEX
BIOFZIC, -, biofizici, -ce, adj., s. f. 1. S. f. tiin care studiaz
fenomenele i procesele fizice i fizico-chimice care se desfoar n
organismele vii, precum i influena factorilor fizici asupra
acestora. 2. Adj. De biofizic
 . Mod (sistematic) de cercetare, de
METD, metode, s. f. 1

cunoatere i de transformare a realitii obiective. Loc. adv. Cu

metod = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite n realizarea unui scop;
metodologie (4). Manier de a proceda. 3. Manual care cuprinde reguli i principii normative pentru nvarea
sau pentru practicarea unei discipline, a unei arte etc.; ansamblu al acestor reguli i principii

. A CERCET ~z tranz. 1) A supune unei analize; a studia; a investiga; a analiza; a considera. ~ locurile. ~
problema. 2) A privi cu atenie; a examina; a studia. 3) jur. A supune unei anchete (pentru a afla ceva); a
ancheta. ~ un martor

BSA- CERCETA-PERCEPTIN FAPT

A CUNOASTE

A ti, a avea n minte, a-i da seama de ceva///// A recunoate, a identifica

CUNOTE, cunsc, vb. III. 1. Tranz. A lua cunotin de obiectele i de fenomenele nconjurtoare,
reflectate n contiin; a stabili n chip obiectiv natura, proprietile unui lucru, relaiile dintre fenomene, a le da
o interpretare conform cu adevrul. 2. Tranz. A avea sau a dobndi cunotine pe baza studiului, experienei;
a fi luat cunotin de ceva.

BSA-CUNOASTERE-CUNOASTE(DJ VU)IN DREPT

A TRANSFORMA

A schimba n cantiti echivalente o form de energie n alt form de energie.

BSA-apa, FORME, solid,lichid,gazos

Metodele, precum cele de metacontact, care se bazeaz pe I

facultile extra-ordinare ale persoanei,(bsa-
METAfizic/PARApsihologic/METAminte/ termen
denumirePREVEDE,rezultatul faptei sale) au menirea de a rezolva I
probleme in momentul lurii unor decizii concrete i la momentul I
oportun, cu scopul obinerii de rezultate eficiente nu numai in I
asigurarea securitii personale, dar i in alte situaii, care necesit I
intervenii rapide i exacte. Inclusiv la serviciile de spionaj i I
contraspionaj. Pe lang aparatele tehnice de metacontact, exist o
serie de alte metode care permit pronosticarea, iar in anumite |
cazuri, influenarea evenimentelor viitoare
algoritm
dex
bsa-
Cogito,ergo sum/ eu SUNT AlPHA SI OMEGA/Eu sunt calea,adevarul
si viata//AD VALIDITATEM-AD PROBAIONEM-AD
SOLEMNITATEM
Omul este-<produsul>gndului( a avea-doctrina)tetra/octa
Omul devine- ceea ce a gndit(a fi-experient)hexa
Fiecare om, descopera ADEVARUL, pe care este pregatit s-
L,descopere( a actiona- ---a reaciona// dodeca/icosa
Produs
Dex---. Rezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologic sau de creaie; rezultat
material al unui complex de fenomene sau de aciuni; p. ext.urmare, efect, rod; product

DEVENI
DEX-
deven v. 1. a ncepe a fi, a se face: a deveni ministru; 2. a trece dintro stare ntralta: copilul mic va deveni
mare; 3. a avea cutare sau cutare soart, sfrit: ce vom deveni ?

ADEVAR
DEX-
ADEVR, adevruri, s. n. 1. Concordan ntre cunotinele noastre i realitatea obiectiv; oglindire fidel a
realitii obiective n gndire; ceea ce corespunde realitii, ceea ce exist sau s-a ntmplat n realitate.
Adevr obiectiv = coninutul obiectiv al reprezentrilor omului, care corespunde realitii, lumii obiective,
independent de subiectul cunosctor. Adevr relativ = reflectare just, ns aproximativ, limitat a realitii.
Loc. adv. ntr-adevr sau n adevr = corespunztor realitii, n realitate, de fapt. Contiina absolut a
autenticitii i valabilitii coninutului credinei religioase; realitatea spiritual ca subiect al revelaiei i obiect al
credinei. 2. Justee, exactitate. Lat. ad + de + verum.
(n opoziie cu inexactitate) Justee, exactitate. Fenomenele... s confirmeze adevrul calculelor sale

Adevrul... nu-i dect unul, dar dumneata nu-l pricepi.

1. Ansamblu de simboluri folosite n matematic i n logic, permind gsirea n mod mecanic

(prin calcul) a unor rezultate.
 Semn, obiect, imagine care reprezint sau
simbl, simboluri i (rar) simboale s. n.
evoc o idee, noiune, un sentiment; procedeu expresiv n literatur i art prin
care se sugereaz o idee sau o stare sufleteasc( si care in acest fel inlocuieste o
serie de reprezentari). Simbolul credinei = mrturisire de credin sub form de rugciune, care
reprezint expunerea succint a dogmelor fundamentale ale religiei cretine; crezul.

Simbolul credinei = crez. Figur de stil prin care se exprim o idee abstract cu ajutorul unui obiect, pe baza
unei analogii.

Succesiune de operaii necesare n rezolvarea unei probleme

1.1.

oarecare.

Algoritm de traducere = totalitate a regulilor cu ajutorul crora se

1.2.

face o traducere automata

lge f. (lat. lex, lgis, lege, religiune; it. legge, pv. pg. lei, fr. loi, cat. lley, sp. ley).
Actu pin [!] care autoritatea suveran reguleaz, ordon, permite sa apr: legea

e raiunea omeneasc care guverneaz popoarele, a promulga

o lege. Totalitatea acestor acte: nimenea nu e considerat c nu tie

legea. Principi imutabile care reguleaz ordinea lumi

fizice: legile greuti. Oare-care obligaiun ale viei morale: legile onori [!],
ale politei. Putere, autoritate: legea celu ma tare, regul, principi: legile
limbi. Religiune, credin (Pop.): legea cretineasc, pe legea mea! Obice, mod
de a tri, de a lucra: las-l s lucrezen legea lu! Lege natural, regule [!] de
purtare fundate chear [!] pe natura omulu i a societi. Legea divin (Teol.)
preceptele pe care Dumneze le-a dat oamenilor pin [!] revelaiune. Legea
moral, legea care ne ordon s facem bine i s evitm ru. Legea civil, legea
care reguleaz drepturile private ale cetenilor ntre e. Legea veche, religiunea lu
Mose. Legea no, cretinizmu [!]. Legea marial, care autorizeaz
ntrebuinarea fore armate n anumite catur, ma ales n caz de revoluiune. Legile
rzboulu, totalitatea regulelor [!] pe care anumite state i le-a impus s le
observe n modu lor de a face rzbo. A- face o lege din onoare . a., a- impune
obligaiunea de a nu viola onoarea . a. A lua lege (sa a lua legea ri), a recurge
la judecata megiailor, a cror hotrre era suveran (Giur. 40-42). Lege peste
lege, judecarea din no a unu proces pintrun [!] ndoit numr de megia care s
desfiineze hotrrea precedent. Legea lu Lynch, obiceu poporulu n Statele
Unite de a- ucide pe loc pe criminal. n lege, curat, adevrat, de-a binele,
realmente, n regul: acesta- nebun n lege. Pe legea mea (mold. fam.
i premelge, adv. fcut din pre a mea lege), z, m jur!

LGE, legi, s. f. I. Categorie filozofic ce exprim raporturi

eseniale, necesare, generale, relativ stabile i repetabile
ntre laturile interne ale aceluiai obiect sau fenomen,
ntre obiecte sau fenomene diferite sau ntre stadiile
succesive ale unui anumit proces. Modificare cu caracter regulat care intervine
ntr-un fenomen, ntr-un proces etc., exprimnd esena lui. II. 1. Norm cu caracter obligatoriu, stabilit i
aprat de puterea de stat. Lege nescris = tradiie, obicei al pmntului. Omul legii = a) reprezentant al
autoritii de stat; b) persoan care respect cu strictee prevederile legale. Om de lege = jurist, avocat. Loc.
adj. Fr (de) lege = pctos; miel. Loc. adv. Dup lege = just, legal. n lege = de-a binelea, cu totul;
stranic. Expr. Vorba (sau cuvntul cuiva) e lege = vorba lui se respect cu strictee. Cum e legea = cum se
cuvine, cum se cade. (Nu) e lege = (nu) este neaprat aa. n numele legii, formul ntrebuinat atunci cnd
se invoc autoritatea legal. n baza legii = n conformitate cu prevederile legale. 2. (Pop.) Proces,
judecat. 3. Legalitate, constituionalitate. III. Religie, credin. Expr. Pe legea mea! = zu! pe contiina mea!
Datin, obicei. Expr. n legea cuiva = n felul cuiva, cum se pricepe cineva.

PAG-115---117

psihologia actual distinge dou diapazoane de percepie a

realitii: senzorial (nivelul contientului), care fixeaz datele in
contiina individului, i extrasenzorial (nivelul
subcontientului),
unde informaia este asimilat ocolind contiina. Informaia
prezentat la nivel extrasenzorial este perceput de om cu o
eficacitate de o mie de ori mai mare decat percepia senzorial.
Savanii pun aceste capaciti pe seama faptului c 97% din
totalul
activitii psihologice se desfoar la nivelul subcontientului i
doar 3% - la nivelul contientului. Dac vom analiza intuiia ca
fiind rezultatul interaciunii dintre contient i subcontient,
atunci
vom inelege de unde apare cel de-al aselea sim , simul
profesional. Intuiia este definit ca o capacitate uman de a
accede
direct la esena unei fiine sau a unei probleme, sau, altfel
Hpus, modalitatea de a adapta eficient interaciunea
contientului
cu subcontientul. Pentru grzile de corp i pentru militari,
aceast
calitate este critic. Ori o ai, ori nu.
Prioritile activitilor raionale ale specialitilor care asigur
Hecuritatea vizeaz, in primul rand, evaluarea pericolului i
Mtabilirea unui pronostic referitor la pericol, inlturarea (sau
evitarea) acestuia i doar ca o msur extrem - confruntarea cu
cesta. Garda de corp, datorit unei intuiii foarte bine
dezvoltate,
orientat spre obinerea rezultatului, poate determina la timp i
i u mare precizie evoluia unei situaii concrete. in acest context
este important determinarea i perceperea principiilor
determinante
de evoluie a situaiei. in planurile de viitor ale Academiei
NAST din Rusia este prevzut alctuirea unui laborator special
pentru dezvoltarea facultilor extra-ordinare ale persoanei,
I u ulti care se vor specializa pe problemele dezvoltrii
intuiiei,
luluiiei i se va acorda rolul principal in calitate de instrument al
Irlinologiilor viitoare in organizarea proteciei sntii i
Integritii corporale a persoanei. Este imposibil construirea
unei
i heme a strategiei de aprare, dac personal n-am ineles
115
mecanismul de aciune. Din acest motiv, aprarea trebuie
perceput ca un proces, contientizarea a tot ceea ce faci i ce se
intampl cu tine.
Pornind de la ipoteza privind existena campului informaional
al Terrei, al unei baze de date unde sunt acumulate informaii
referitoare la toi oamenii care au trit vreodat pe acest pmant,
sau despre evenimentele care au avut loc de-a lungul istoriei,
vom
incerca s explicm o serie de fapte. Oamenii simt apropierea
unei
nenorociri, fr vreo explicaie anume refuz s urce intr-un
avion
care mai apoi se prbuete, vd trecutul sau viitorul, simt
evenimentele prin care trec oamenii apropiai lor. Faptele cu
privire la vorbirea in limbi moarte pot fi explicate cu uurin
de
aceast teorie. Cunotinele constructorilor din antichitate,
considerate
astzi pierdute , ar putea fi obinute in acelai mod in
care obin informaiile extrasenzitivii.
Extrasenzitivii, cei care menin contactul cu acest camp, susin
c informaia cu privire la evenimentele viitoare se regsete de
asemenea in aceast banc de date . Trebuie reinut ins c, in
acest caz, exist anumite reguli sau corecii de exactitate
pentru
a putea interpreta corect informaia de contact. Cum se
desfoar
acest proces?
Cu ajutorul unor tehnici PSI, extrasenzitivii pot intra intr-o
stare de contiin modificat fr ajutorul cuiva i pot obine
informaii despre evenimentele care s-au desfurat in trecut sau
despre posibila evoluie a evenimentelor in viitor. In via,
intotdeauna exist trsturi ale unor evenimente viitoare, apariia
lor nu are loc brusc, pe neateptate, ci treptat, pe msur ce
crete
cantitatea informaional a evenimentului i care la un moment
dat trece in calitate. Evenimentele se adun in trsturi. Aceste
trsturi sunt denumite semne . Toate aceste fapte se supun
unor
legiti care se desfoar pe parcursul unei perioade lungi de
timp. Studierea sistemului de semne face parte din programul do
pregtire al ofierilor din serviciile de contraspionaj i al
ofierilor
din serviciile speciale,
nfi
Trsturile, pe msura acumulrii lor, alctuiesc in contiina
uman un anumit model. Cineva face legtura dintre aceste
trsturi mult mai repede decat alii. Oamenii care nu-i doresc
apariia unui anumit eveniment, il distrug sau invers, cand se
dorete foarte mult apariia acestuia, il susin i ii pregtesc
sosirea.
La nivelul subcontientului, omul recepioneaz semnale din
exterior, semnale care se refer la evenimentele viitoare, posibile
i, in acest caz, este necesar cunoaterea acelor principii i
reguli
care stau la baza evalurii semnalelor din exterior. Este vorba de
exact acele corecii despre care am vorbit mai sus. Informaiile
pe care le-am obinut despre evenimentele viitoare, prin
intermediul
strii de contiin modificat, se afl dincolo de pragul
obinuit al percepiei. Din acest motiv, informaia obinut nu ne
poate da decat un impuls intuitiv, pentru ca omul, evaluand
informaia la nivelul contientului despre posibilele evenimente
viitoare, s poat sesiza trsturile evenimentelor in viaa real,
trsturi care pot oferi o caracterizare a anumitor evenimente i,
tipoi, s poat lua msurile ce se impun. Trebuie s subliniem
inc
0 dat faptul c, in procesul de lucru intr-o stare de contiin
modificat, este necesar elaborarea criteriilor ce vor permite
evaluarea veridicitii informaiei obinute.
Acesta este i scopul catedrei informaional-energetice a
Academiei NA ST din Rusia. Crimele la comand, moartea
mridental, pericolele pentru business i sntate etc., pot fi
|in!vzute astzi cu o probabilitate foarte mare. Este nevoie doar
fl tim cand i cum anume s ne folosim de acele tehnologii la
1 mi c apeleaz specialitii catedrei. Aceste metode au fost
verificate
|i. din punctul nostru de vedere, sunt sigure.
Din dosarele arhivei Catedrei de Tehnologii Informaional
ANALIZA

psihologia actual distinge dou diapazoane de percepie a

realitii: senzorial (nivelul contientului), care fixeaz datele in
contiina individului, i extrasenzorial (nivelul
subcontientului),
unde informaia este asimilat ocolind contiina.
DECI,(nota-bsa)
Informaia
prezentat la nivel extrasenzorial este perceput de om cu o
eficacitate de o mie de ori mai mare decat percepia senzorial.
Savanii pun aceste capaciti pe seama faptului c 97% din
totalul
activitii psihologice se desfoar la nivelul subcontientului i
doar 3% - la nivelul contientului.

Dac vom analizaintuiia(bsa- d.p.d.v. juridic

simplex veritas-just,adevar obiectiv) ca
fiind rezultatul interaciunii dintre <<contient>>

( bsa-anasamblu nsuirilor psiho-fizice, manifestate n

gnd(ipoteza-idee/FAPTA exista sau MANIFESTAREA de
vointa a subiectului de drept, n limitele si condiiile
prevazute,reglementate de norma de drept obiectiv, acel FACTA
praeterita-trecut),vorba(dispozitie-notiune/FAPTA este
prevazuta de lege/MANIFESTAREA de vointa, exprima
INTENTIA de a produce efecte juridice, acel AICI si ACUM-
facta pendentia) i fapta(percept-modificare/transcedere
trup/modificare minte, adica reprogramarea Neuro-
ligvistica/FAPTA este savrit cu gradul de VINOVATIE,
prevazuta de lege/MANIFESTAREA DE vointa, este chiar
raportul juridic concret, adic, acel FACTA FUTURA-viitor)

i <<sub contient>>
(bsa-per a contrario,ansamblul nsusilor fizice/nervoase, care
condiioneaz capacitatea de munca,echilibrul i stapnirera
sinelui propriu/ ntr-o alt expresie a lui MIRCEA
ELIADEOmul este produsul gndului-bsa-devine LIBER-fig

1 ,deoarece dobndind DISCERNAMNTUL,

a facut saltul cuantic, din sfera FIZICA-necesara, n cea
PSIHICA,generala,absolut i are calitatea de NELEPCIUNE,
prin care totul devine POSIBIL; Omul devine ceea ce a

gndit-bsa-devine CONSTIENT,figurativ-
deoarece a trait adevarul tuturor`1~(peste media
generala, din colectivitatea sa) posibilitatilor/
ipotezelor/semnelor pe care le-a primit din subconstientul sau
care,la rndul lui, le-a primit prin rezonanta din banca de date a
universului~noosfer,si care(ipoteze/posibilitati) pot deveni,
REALITATI ;Fiecare om, descoper ADEVARUL, pe care
este pregatit( bsa-d.p.d.v bio-psiho-social/ ) s-L descopere-

bsa-devine RESPONSABIL,fig. iluminat, deoarece,

poate actiona n cunotiin de CAUZA, consimtamintul sau este
a.neviciat prin eroare,dol si violent , si este lezionar, adic n
armonie cu tot, deci cu UNIVERSUL( bio+semi++noo sfera)-
OMUL devine EXCEPional, deoarece are, TOT, aici i acum,
prin EL nsui
atunci
vom inelege de unde apare cel de-al aselea sim( figurativ

v.fig.nr.2 ziua 7 /sau v.fig.nr.3 , simul

profesional. fig 2

sau < > -fig.nr.3

unde cerebrale: Delta----Alpha----Theta

Intuiia este definit ca:

-- o Cap acitate uman de a accede direct la esena(bsa-
engrama-adevar ultim/prim/--interes/) unei fiine sau
a unei probleme, (bsa- d.p.d.v.juridic sugestie/INTENTIE
direct-indirect/ n terminologie medicala neurologic-
neuroligvistic)
sau, altfel spus,
-- Modalitatea(bsa-Know-How) de a adapta eficient
interaciunea contientului
cu subcontientul. (bsa-d.p.d.v.juridic captatie/CULPA
cu prevedere-fara prevedere/medical fiziologic-
psihosomatic)
Bsa-figurativ-metafor gnoseologic *

fig.1
Materie/Constient-TETRA;informatie-fig.`//-
Constiinta/Subconstient-HEXA;energie-fig.~//MEDIATOR-
INTUITIE/metaCONSTIINTA-octa 8*/dodeca

Contient- <intuitie>subconstient(bsa-rog atentie la iluzia optic

care apare n/prin lobul occipital, al observatorului-fig.1)
DECI,
n ultima analiz, figurativ:

1Capacitate de 2 Echilibru 3Stapnirea de sine

Munca-<Contient> INTUITIV <Subcontient>

Juridic:
1Norma
(in drept/in substantiam) 2.tiinta(Juridic, adica Negotium-instrumentum )
3.drept(n fapt/in personam)
Responsabil(Energie) Contient(Imagine) L iber(liber arbitru-Intentie)

Pentru grzile de corp i pentru militari, aceast

calitate este critic. Ori o ai, ori nu.

Prioritile activitilor raionale ale specialitilor care asigur

Securitatea vizeaz, in primul rand,
a--evaluarea pericolului i
Stabilirea unui pronostic referitor la pericol, bsa-balanta

b-- inlturarea (sau

evitarea) acestuia bsa-sgetator

i doar ca o msur extrem

c.- confruntarea cubsa-berbec
acesta.

Garda de corp, datorit unei intuiii foarte bine dezvoltate,

orientat spre obinerea rezultatului, poate determina la timp i
cu mare precizie evoluia unei situaii concrete. in acest context
este important determinarea i perceperea principiilor
determinante
de evoluie a situaiei. in planurile de viitor ale Academiei
NAST din Rusia este prevzut alctuirea unui laborator special
pentru dezvoltarea facultilor extra-ordinare ale persoanei,
I u ulti care se vor specializa pe problemele dezvoltrii
intuiiei,
Intuiiei i se va acorda rolul principal in calitate de instrument al
tehnologiilor viitoare in organizarea proteciei sntii i
Integritii corporale a persoanei. Este imposibil construirea
unei
i heme a strategiei de aprare, dac personal n-am ineles
115
mecanismul de aciune.

Din acest motiv,

aprarea trebuie
perceput ca
- un proces,
contientizarea a tot ceea ce ---faci(bsa-
FAPTA;Obiectiv-lat.obiectiva)-inductie
i ce--- se intampl cu tine.(bsa-
FAPTUITOR;Subiectiv-lat
subiectiva)-deductiecunoatete pe
tine nsui i vei cunoate ntreg
universulNosce ,te ipsum
lat obiectiv < ObiectivSubiectiv> lat.subiectiv
Gest.de afaceri <mbog.fara justa Cauzaibidem Temei>Plata nedatorat
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Pornind de la ipoteza privind existena campului informaional

al Terrei, al unei baze de date unde sunt acumulate informaii
referitoare la toi oamenii(bsa-SUBIECT-faptuitori) care au trit
vreodat pe acest pmant,(bsa-SPATIU-fapte)
sau despre evenimentele care au avut loc de-a lungul
istoriei,(bsa-TIMP) vom
incerca s explicm o serie de fapte. Oamenii simt apropierea
unei
nenorociri, fr vreo explicaie anume refuz s urce intr-un
avion
care mai apoi se prbuete, vd trecutul sau viitorul, simt
evenimentele prin care trec oamenii apropiai lor. Faptele cu
privire la vorbirea in limbi moarte pot fi explicate cu uurin
de
aceast teorie. Cunotinele constructorilor din antichitate,
considerate
astzi pierdute , ar putea fi obinute in acelai mod in
care obin informaiile extrasenzitivii.
Extrasenzitivii, cei care menin contactul cu acest camp, susin
c informaia cu privire la evenimentele viitoare se regsete de
asemenea in aceast banc de date . Trebuie reinut ins c, in
acest caz, exist anumite reguli sau corecii de exactitate
pentru
a putea interpreta corect informaia de contact. Cum se
desfoar
acest proces?
Cu ajutorul unor tehnici PSI, extrasenzitivii pot intra intr-o
stare de contiin modificat fr ajutorul cuiva i pot obine
informaii despre evenimentele care s-au desfurat in trecut sau
despre posibila evoluie a evenimentelor in viitor. In via,
intotdeauna exist trsturi ale unor evenimente viitoare, apariia
lor nu are loc brusc, pe neateptate, ci treptat, pe msur ce
crete
cantitatea informaional a evenimentului i care la un moment
dat trece in calitate.(bsa- Evolutie/PROGRES/revolutie)
Evenimentele se adun in trsturi. Aceste
trsturi sunt denumite semne . Toate aceste fapte se
supun unor
legiti care se desfoar pe parcursul unei perioade lungi de
timp. Studierea sistemului de semne face parte din programul do
pregtire al ofierilor din serviciile de contraspionaj i al
ofierilor
din serviciile speciale,
nfi
Trsturile, pe msura acumulrii lor, alctuiesc in contiina
uman un anumit model. Cineva face legtura dintre aceste
trsturi mult mai repede decat alii. Oamenii care nu-i doresc
apariia unui anumit eveniment, il distrug sau invers, cand se
dorete foarte mult apariia acestuia, il susin i ii pregtesc
sosirea.
La nivelul subcontientului, omul recepioneaz semnale din
exterior, semnale care se refer la evenimentele viitoare, posibile
i, in acest caz, este necesar cunoaterea acelor principii i
reguli
care stau la baza evalurii semnalelor din exterior. Este vorba de
exact acele corecii despre care am vorbit mai sus. Informaiile
pe care le-am obinut despre evenimentele viitoare, prin
intermediul
strii de contiin modificat, se afl dincolo de pragul
obinuit al percepiei. Din acest motiv, informaia obinut nu ne
poate da decat un impuls intuitiv, pentru ca omul, evaluand
informaia la nivelul contientului despre posibilele evenimente
viitoare, s poat sesiza trsturile evenimentelor in viaa real,
trsturi care pot oferi o caracterizare a anumitor evenimente i,
tipoi, s poat lua msurile ce se impun. Trebuie s subliniem
inc
0 dat faptul c, in procesul de lucru intr-o stare de contiin
modificat, este necesar elaborarea criteriilor ce vor permite
evaluarea veridicitii informaiei obinute.
Acesta este i scopul catedrei informaional-energetice a
Academiei NA ST din Rusia. Crimele la comand, moartea
mridental, pericolele pentru business i sntate etc., pot fi
|in!vzute astzi cu o probabilitate foarte mare. Este nevoie doar
fl tim cand i cum anume s ne folosim de acele tehnologii la
1 mi c apeleaz specialitii catedrei. Aceste metode au fost
verificate
|i. din punctul nostru de vedere, sunt sigure.
Din dosarele arhivei Catedrei

METACONTACT pag.111
Gandul, ca substan informaional, are o serie de carao
teristici bine definite, chiar dac acestea au un substrat metafizic,
Gandirea fiecrui individ reprezint o parte constitutiv a spaiului
informaional. Este suficient s ne conectm prin intermediul unii
imagini fixe pe frecvena vibraiilor de gandire ale individului
pentru ca acestea s rezoneze cu interpelarea in regim de dialog
Descrierea prezentat este destul de cunoscut specialitilor, dM
pentru un cititor neavizat, pare mai degrab o aiureal psih*
terapeutic.

Analiza

Gandul, ca substan informaional,(bsa- natura I material/ deci, VIRTUAL/

ideal,abstract,mathematic, idem-Opera literar,artistic,tiinific 1) are o
serie de caracteristici bine definite, chiar dac acestea au un substrat 1 metafizic,
Gandirea fiecrui individ(bsa-MICROcosmos) reprezint o parte constitutiv a
spaiului
informaional.(bsa-MACROcosmos)
Este suficient s ne conectm prin intermediul unii
imagini fixe pe frecvena vibraiilor de gandire ale individului
pentru ca acestea s rezoneze cu interpelarea in regim de dialog
Descrierea prezentat este destul de cunoscut specialitilor, dM
pentru un cititor neavizat, pare mai degrab o aiureal psih*
terapeutic.
Subanaliza

*substrt n., pl. ur (sub- i strat; lat. sub-stratus (adj.), aternut

dedesupt). Fil. Cea ce exist ntro fiin independent de calitile e
(temelia).(bsa- INTENTIE)(bsa-CAUZA) Lucru deasupra crua
sa depus altele n loc or n timp: un substrat argilos, substratu
dacic al Romnilor.
Figurative

n limbaj METAFORIC, posibil a fi ex-primat,manifestat: Engrame=

microcosmos, mai presus de VOINTA,mea/dincolo de MINE, sunt EU=
INTENTIA,IMAGINEA,ENERGIA,~energo-`informaia=( `~ A= -_df+B=C)

DECI,
 Am murit ,i m-am descoperit pe MINE NSUMI, deci, m-am inter-
conectat la ESENTA MEA, AND-ul meu,la SINELE MEU
UNIVERSAL(micro-cosmos, care este un sub-element/sub-sistem la
MACRO-cosmosului)?MINTEA, care se gndete (mediteaz)pe sine
nsusi
n ultima analiza

A=dfBC/1
CUMULATIV- continu spatio-temporal,substantial,personal (<EXISTA>-
direct si personal/<REAL>-nascut si actual/ <MORAL,individual>-legitim i
<LEGAL,public>spiritual ocrotit)

A= vocea(lob temporal- formal) i viziunea(lob occipital- informal)

Df= profund( unde cerebrale DELTA-gnd,citire)Liber

B=clar(unde cerebrale Alpha-minte,nelegere)Contient

C=puternc(unde cerebrale Theta,folosirea SPIRITULUI n realizarea

INTENTIILOR)Responsabil(Iluminat)