Professional Documents
Culture Documents
,
Away
liztavi'll
MtaMIAMOIN "Mir
Tif$Z
tit." VA(411.0'
%WOW
ArT,W.07.14.44112aWf.'
O
t
4#*
ritilig' it
_u_ '4 .ws
dr`,40"40'''.071!..-\40Nir-NPN4le%,0%*
10,416(1 'kg
,V, 441", 40'''N 49P-4:"Ar"!_cit 0- 08,se-
' . -
PI'
n
1.
I -
.
o4 WA 't P, ';:ral*P4Oidi_dlinrVittiOlir
_
L4..1. ' IiI .
._ 0........,...-......
.-Cri-e:ih h 'es ovete,..A:-- . .- ---
.44 I '4-
V8ELICATIe TRIMeSTRILA
pol = SUE DIRQT121HCA 111,14
004 ----- -cH LAISGIR
_ vAe ,
_
- : _
: -
!A
a'r
Oak
..*-1;Xli;;I'llairISSIENRIMIC7._
4
II aces! tint arilcol2 sumo de:
t---T
PROF. N. IORGA
T. G. BULAT
'4 ILA
ket 4: .4
C. M. CIOCA AN
setl:cri,97; :
CrpA. IISCireir912 HICI
;rt,a;,-: MIL. DEMETRA861.
ABMINITTRATIA C4r),,py DANI Y7
IF SCU
2o:5tr General Florescu 2c1.;
DEM. D. STOENESCU
-CRAIOVA- PR. C. STANICA
...01 0 rso, if Li:1;1
. NICOLAESCU-PLOPWR .
COMITETUI, DE CONDUCERE :
SUMARUL No. 1
. .,
.....- .
-,
, 1
ii-0,,, r.-_-: 4. .
- 1.
'''..:1' A ....e. , ,...14....
-
. .
,,
FXKLICATti TRH14TRIA ;"-
...c
"-J7k-
"4 '
, -
i
(OMITEIIL"C01453t(Rf
- , , . :
1
1
'1:-'13
:"I PROr (FMOVic--4
tall, s
JA
1.4.'
4 .)
PROF: R.VALCCI. it,-
......1,4
Pg0r. T
:ft'?
svEgitt,
f !:'
,
, %---,
.
PPimul Qacretnt
E catva timp, ani aproape, decand noi, cativa,
reuniti la Cercul Prietenilor tiintei" din Craiova,
ne trudim, ca pe langa cele ce am facut pn acum
pentru raspandirea tiinelor, sa scoatem i o .publi-
catiune periodica. Ne dam foarte bine seama de
nevoia ei ; ne dam asemeni seama ca in intreaga
Oltenie se gasete atata material documentar pentru
trecutul nostru, pentru istorieneamului nostru, incat
a nu stimula si canaliza cercetarile oamenilor de
hunavointa pe acest teren, ai fi fost o neiertata gre-
salsa, dar ne dam i perfect seama de dificultatile
nenumarate, atat de ordin material, cat si moral i inte-
lectual, ce intampina azi publicatiunile in genere si
in special cele cu caracter atiintiftc.
Ezitarea noastra erea dar fireasca, i trebue sa o
marturisirn, nici unul din not n'avea curajul sa-si
ia asuprasi initiativa i raspunderea unei astfel de
publicatii.
2
Do/mule,
In Ianuarie 1922 va apare in Craiova sub direc-
tiunea subsemnatului, o' publicatiune trimestriald Ar-
hivele Olteniei".
Cum o infdtiFeazd numele, revista va nota toate mis-
carile de actualitate si mai cu seamd va cerceta i vu-
blica material documentar pentru trecutul Olteniei.
e colt al tdrii noastre, in care romdnismul st
se fi pistrat mai curat ca grai i obiceiuri; nu e re-
giune din tara noastrd care sd se prezinte mai omo-
gend, si sub o formd mai compact romaneascd si a ajuns
banal sit se spund cd Oltenia este leagdnul tutulor mir
ccirilor mari ale neamului i totwi, incetul cu incetul,
spiritul de oltean, dragostea ci mndria de oltean, par
a se pierde, scufundandu-se in apa mai mare si mai
adancd, dar mai putin cristalind, a Romaniei Mari.
Fireste cd, nu pentru a turbura pe aceasta, apar
Arhivele Olteniei", dar pentru a stimula si rein-
via pe cea dintai. A fi un bun roman nu exclude a fi
1. bun Gorjan, Craiovean sau Mehedintean ; i dacd pe
nqd mandria de a fi roman, cea de a fi alcean sau
ilafetean ar fi mai vie, localiteitile oltenesti, insusi-
rile oltenesti, firea olteneascd ar fi mai stralucite;
aceasta spre gloria eat a Olteniei, cat si a Romaniei
Mari!
Cred cd Arhivele Olteniei" rdspund unei nevoi
si prin - aceasta fac apel la tog cei ce ne pot spune
lucruri interesante in privinta Olteniei, sd ne dea o
nand de ajutor, sd colaboreze la Arhivele Olte-
niei", contribuind astfel la statornicirea unei publica-
tiuni, care sti fie oqlinda prezentului i trecutului nos-
tru, ateit pentru cei de azi, cat i pentru cei ce va
sa vie.
Intelectualii nostri, afiati incd intre hotarele noas-
4
I.
Regionalism... Cuvintul pentru unii, cari Incep prin a nu-1
intelege, pare sA insemne cea mai grozavA crimA pe care
cineva o poate svirsi contra patriei sale, care pentru a exista
trebuie sA fie centralisatA. RomAnia Mare IntreagA in Bucuresti
si oup5 Bucuresti, fiinbd, vezi bine, altfel ea este in primej-
bie be a se nArui prin greseala fiilor el 1risisi..
Nu m5 speriu nici be cuvinte, nici be o critid a cuvintelor.
Si voiu spune f5rA incunjur cA, pe lingl atitia oameni be
treab5, avinb oarecare simt pentru tad lor, si eu sint regio-
nalist.
De ce ? RAspunsul e simplu. Fiinbc5 vista unei teri nu se
alcAtuieste bin forme perfecte cu ingrijire ierarhisate, ci bin
vitalitAti locale care abunate bau marea vitalitate generalA.
Si vitalit5tile locale incap in regionalism, bacA-1 befineste
cineva cum trebuie.
lar a-1 befini cum trebuie aceasta inseamnA : a bespArti
formatiunile intimplAtoare, vremelnice, impuse in timpul stApt-
nirilor strAine, be formatiunile naturale, permanente, iesite
binteo besvoltare istoricA norma15.
Formatiuni false sint, intre altele si exemplul ni poate
folosi mai mult ca atitea be aiurea , bepartamentele create, bup5
principii abstracte si intre linii geometrice, tininb samA boar
be configuratia geografid, be dtre revolutionarii francesi be
la 1791. Existau provincii be o existentA seculad, corespun-
zinb l'itetAtilors galice be obinioar5, circumscriptiilor bomina-
tiei romane, alcAtuirilor primitive ale vietii religioase In biecese;
aceste provincii se beosebiau abesea prin tipul fisic chiar,
prin bialectul vorbit, prin intorstura be spirit ; fiecare era
mInbrA be un trecut pe care nu-1 impartia cu 0 alta. Si, iat,
6
I.
pret mai ridicat Nina la opt lei de stAnjen pAtrat iar cele
lalte s'au scAzut treptelniceste pAnA la pretul de 5 lei precum
pA larg i cu bunA deslusire sa aratA in osebitA foaie subtin-
semnatA de ni toti acei proprietari ai loCurilor ce s'au atlat
aci ide fatg, cu care chip toti s'au multumit i bani ese (sic)
intdcmai dupg cum &A hotAraste in luminatul opis, ear cele-
lalte trei clase au rAmas tot in preturile hotArAte prin Itmi-
natul olis. De cat am osebit numai fiecare clasA cu locurile
ei dupa numerile ce Ii s'a insemnat pe plan precum prin-
teaceastA foaie se vede. CAt pentru raionul orasului, osebirea
prisosului pentru islaz i celelalte lucrAri engineresti ce
se mai coprind in porunca cinstitului departament al cre-
dintei a se mai face, D-lui Marele Aga Otetelisanu are pA un
inginer dintre conlucrAtorii D-lui, orAnduit spre aceasta si
carele au si lucrat ce s'au putut pAnA a nu cAdea zApada,
si sA fAgAdueste D-lui cA dupA ridicarea z'Apezi sa va savitri
toatA lucrarea. Aceasta fiind urmarea din parte-ne, o supunem
in cunostinta cinstitei suptcArmuiri, alAturAnd tot deodatA si
forma clasificatiei locurilor.
1851, Dechemvrie RO.
1) Dr. Ch. Laugier Sinitatea in Dulj (1910, Tip. Samitca) loc. cit.
32
GURBANELE
Intr'un vocabular cu titlul Vorbe Oltenegi", alcatuit din
cuvinte ce nu sunt trecute prin dictionare, E au care in Oltenia
au si alte intelesuri,vocabular ce va apare in Convorbiri
Literare,la cuvantul Gurbdne scriam : Gurbane sau prat-
nicul alor sfinte e un praznic ce-I fac Rudarii in ziva de
Sf. Ghiorghe sau' la Ispas.
Acest praznic foarte curios, dupe cum se va vedea mai
la vale, ,e facut numai de cei luafi din sfinte, cari au ramas
damblagii de vre-o mana, de gurd, de vr'un picior .sau de
cine stie ce. Credinta luarei din sfinte e cunoscuta destul
de bine si de Romani, dar nu fac nici un praznic pentru
a'nbuni pe sfinte, pe milostive, ca sa-i vindece.
Ca o curiozitate, iata cum se face acest praznic : De
indata ce omul e luat din sfinte, pune pe o femee batrana,
iertata de pacatele lumesti, sa se roage la sfinte, sa-i spue
ce trebue sa faca pentru a se vindeca. Sfintele ii spun in
vis ce fel de praznic sa fan* si in ce zi.
In ziva de Ispas sau de Sf. Ghiorghe, dupa cum ii e
ziva aleas, bolnavul cumpard un miel alb (sa nu fie insa
patat mult cu negru, sau negru de tot), trei sticle de yin, si
pleaca intr'o poiana curata in padure. Odata cu el merg
alti oameni, dar curatisa nu se fi alaturat cel putin doua
saptamdni de fernee1) -
i imbrdcati ca 'n ziva de Pasti ;
merg si femei, tot curate, si copii, ca ei sunt curati. Fac o
groapa Si junghie mielul deasupra ei, ca sa se scurga san-
gele in ea, apoi ii jupoae bine, sa nu ramae plotog (chiar
urechile trebue sa ramae in piele). Dupa aceea se sterge cuti-
tul pe frunze verzi, i cu el spinteca mielul jpuit, ii scoate
maruntaele si le curata svarlind murdaria in groapa. Ma-
runtaele se fierb si se yard iardsi, in miel, cusandu-se burta
cu un surcel subtire verde, ca s nu pice maruntaele. Ast-
fel pregatit, mielul se vara intr'o frigare de lemn verde,
facuta atunci, si se frige la foc, rasucindu-se numai intr'o
I) Ce se cuprinde intre linioare nu e trecut in vocabular.
36
FIGURI OhT6D6
GF6ORGI46 QFPPU"
#03-_
Ministru, Kogillniceanu.
Dupa ce fusese primul Primar al iubitei lui
Craiove intra ca Ministru de culte la 1866 in gu-
vernul prezidat de M. C. Epureanu, conducand in
timpul rdzboiului neatarnarii 1877-1878 mai toate
ministerele, pentru cd marele Ion C. Bratianu cu-
nostea cinstea cea desdvdrsitd a lui Gheorghe
Chita, inteligenta-i sclipitoare si patriotismul lut
neintrecut. Vrusese Gheorghe Chitu sa-si reia dupd
rasboiul neatarnarii profesia lui de advocat, dar Ion
C. Bratianu opundndu-se, l'a asigurat in fata de
martori ca tara va avea grijd de el si familia lui,
ceeace cu moartea marelui Roman Ion C. Bratianu,
s'a uitat.
In literatura, ca in tot ce intreprindea, s'a dis-
tins, intre altele colabornd la Cuvinte din Bcitrdni"
publicate de rnarele Hasdeu, de care Gh. Chi-tu erea
nedespartit.
47
CONTIRIBuTin
LA UN STUDIU ANNA PRESE1 DIN OLTENIA.
Conditiunile geografice in care a fost asezat poporul roman
intre neamurile inconjurAtoare, precum i imprejurarile isto.
rice prin care el a trecut in cursul veacurilor, ne explica
pentruce nobilul nostru neam cu toate calitatile lui de
rasa a intarziat atata de mult pana sa se manifesteze la
randu-i, in intelectualitatea sa, si in forrna scrisului. Incon-
jurat de neamuri de care nu era legat prin nici o afinitate
de sange or de simtire, si din care arare ori sa se fi ridicat
prin cultura vreunul, inteun moment oare care al evolutiei
sale, mai presus de acel al nostru ; impedecat dela e mai
degraba infdptuire a unilicarii sale sufletesti nationale ves-
tire si preludiu al unificdrei politice de astazi de catre
vitregia vremurilor trecute ; e cu totul firesc daca, intr'o
epoch in care geniul francez infloreste in literatura lui Cor-
neille, a lui Moliere, a lui Bossuet 0 a lui La Fontaine, noi
suntem Inca la Psaltire, la Molitfelnice, la rudimentele literare
ale cuviosilor mitropoliti Varlaam i Dosofteiu, si la acele ale
cinstitelor fete boeresti ale cronicarilor Gr. Urechi i Miron
Costin.
Tiparul, vehicul al culturei in popor, n'a fost introdus la
noi in tara de cat in timpul evlaviosului voevod Radu cel
Mare (1495-1508) si al reorganizatorului Bisericei muntenesti,
Mitropolit al Ungro-Vlahiei Nifon, de catre dumnealui mona-
hul si mester tipograf Macarie. Acest Macarie, sarb de neam,
se pare a fi venit din Muntenegru, unde a tiparit ceva carti;
descalecand in mijlocul nostru, a adus cu sine un teasc de
tiparit, ceva matrite de turnat literele, cativa saculeti cu slova
cirilica i priceperea sa in mestesugul tipograficesc, pe care
probabil ca-1 invAtase si el dela mesteri venetieni. El
este cel care ne da cea d'intdi carte tipcirita in Prue no-
mdnefli, dar pe limb& si cu litersloveneasca dat fiind
ca pe vremurile acelea Sfanta Slujba se facea in limba sla-
vona si anume: Lilurghierul din 1508. Aceasta prima
tipografie munteneasca, in care Macarie a scos Liturghierul
sau, va fi fost la Manastirea Dealului de langa Targoviste,
sau poate chiar la ManAstirea Bistrita, cea intemeiata de bo-
ierii Craiovesti (Banul Barbu Basarab i cu cei trei frati ai lui).
Din 1521 ni se pastreaza cca mai veche (ce s't gasit pana
acum) scrisoare de tneincl scrisa in romaneste, insa cu litere
cirilice: aceea adresata judelui Brasovului de catre un cmpu-
lungean Neacsu.
Cea mai veche pomenire ce se face despre o carte tipci-
52
AlfillinTWAill 1115111
e 04=-4
1111hO14 E DOEdid
:1174:'
tikliqg . jficii1n
- 11
ot;
-7- 1
..---'
RiadlIfilt1)0e. 1N4LCC rte;,161,1fApAgi4i (4. nind
1 iJ1 I _
;.5.r ipTrifn itielf.7.1noruz 1111.11/113CW,mn
1 4 l I
I.
2i linuuT7n 11 ozatfinin itoliVAvn wi ,C2zny,son Ed t: net
.liq ZarrulAtn.. 4 ill hi' g; 41444VaillfilXYCE-
A I . ,-,
rafte-Aziann . ASTAtAgn.72,41#13te . C = v 7 =Alf (Mr zglIce:4?
17przi:77/1 , HA? y,zz ailf
lifitalLt Alonnr5ozt iff lIYA
c4- . ii. .14.); am 110MI
Ian .21.101 NITA .421ildL71:8 , tz,ifeynn al 40 C mum . gl
g". ' inn
lasvpmur
In zilele Mrii sale Domnului Alexandru Moruz
Voevod ci a Prea Sfirrtii sale parintelui episcopul
59
et ...
/ f .1 /S. f4t1 ico 4( / NO
Ctillat'lle arteirtVial , A-4 1 /tv.eM/t.;2w/g/I
/ 1
1V.
0 Biserica
Pledind din Craiova spre Oorj, pe soseaua ce mer-
ge paralel cu apa Amaradia, in dreptul Klm. 21,1a dreapta,
se face un drumulej pe care de apuci, dup 5 ce scobori
51 urci cfiteva v5i si dealuri, cam la 5 klm. deptirtare
dai de satul Crucile". Asezat pe o colin5, cu o prive-
liste incntatoare spre valea ce se pre1ungeste pnii o
pierzi din vedere, retras si linistit, in singur5tatea sa pare
c5 nu-si rnai conteneste pliinsul, viizlind c5 de nicriieri
nu-i vine ajutorul ca s5 se mai bucure de stralucirea
podoabei ce a avut adinioar5 : Biserica inndllarea Domnu-
lui nosfru lisus Christos".
Zidiai pe mosia dumnealui Coconu Andreiu B515cescu
la leatul 7261 (1753) 'in zilele luminatului Domn lo Con-
73
Oltenia Culturala
In aceast rubrica vom publica mersul si activitatea tu-
tulor sociefatilor sau nezarninteIor culturale din Oltenia1).
Incepem azi, in primul numar, cu descrierea actIvitatei uneia
din cele mai inalte si rodnice societli de cultur :
CENSORI
N. Angiulescu, Col. Burdulescu, D. Demetrescu.
CENSOR! SUPLEANTI
Dr. Dragoescu, Dr. Al. Daniel, Dr. Baculescu.
COMITEZUL CONFERENTIAR
Vice-Presedinte : D-na M. Pop ; Membrii : C. D. Fortu-
nescu, V. Sandulian, Dem. Stoenescu, St. Ciuceanu, C.
Ciocazan, Ionescu-Argetoaia, Gh. Marincu.
COMITETUL FOTO-CINEMATOGRAFIC
Origina chetei
Ce este viata si care e Teoria biblicA, daca a mul-
obar0a ei, a fost intrebarea tumit un moment prin su-
pe care i-aU pus-o toti pranaturalul sau gandirea
cugetatorii omenirei in decurs mediocra a maselor, n'a sa-
de secole. Aceasta enigma, tislacut insa de loc scepti-
cea mai formidabila dintre cismul unor cugetatori su
toate i cea mai obscura, a periori.
ramas inca marea enigma," Cele mai vechi ca i cele
care chinue0e mereu min- mai noi dintre aceste teorii,
tile cugetatorilor i cerceta- au avut toate un caracter
torilor seto0 de adevar. ipotetie, fara a se lega unele
In toate epocile s'au nas . cu altcle i lard a putea sa
cut teorii, cu aparenta de a multumeasca spiritul ome.
raspunde la aceasta enigma. nesc. Intre toate teoriile mai
1lI
8
114
eheia hiePoglifelop
Academia de inscriptii si pecetiuite de mutenia exas-
litere din Franta, se prega- peranta si eterna a Sfinxi-
teste s serbatoreasca cen- lor, a fost un predestinat.
tenarul descifrarei ierogli- Nscut in satuletul Vif, a-
felon proape de Grenoble, inva-
Se stie ca, la 22 Sept. tatoru1 ski a prevazut in
1822, marele egip to log acest mic scolar un om de
Champollion a facut cunos- geniu. La 13 ani, intra in
cuta citirea scrierei ierogli- liceul din Grenoble, unde
fice, sau a scrierei sfinte a se distinge printr'o silinta
Egiptenilor. si inteligenta puternica. In-
Taina care de secole in- vat singur dialecte, pe care
valuia imparatia faraonilor, nu 'i le arata nimeni.
sub pulberea trecutului, a Acest copil spu-
fost in fine descoperita..Sa- neau profesorii sai are
vantul a facut sa vorbeasca curiozitAti deosebite. Unde
Sfinxul culcat la picioarele merge el asa, ca chemat cu
Obeliscului l Valul cazuse. ochii in spre Orient ?. .. El
Egiptul incepea sa se arate viseaza de Egipt, pe care
cu secretul limbei sale si nu-I cunoaste decit din
a istoriei sale yet dute in lectiile de istorie antica si
negura mileniilor. Aceasta din Vechiul Testament". In-
lume straveche, unde ome- vata, dupa programul clasic,
. nirea isi are leaganul sat], din supunere; dar, paralel
incepe de atuncea sa se cu asta, studia tot ce-1 a-
arate lumei noi. propia de obsesiunea sa.
Marele invatat care a des- Daca 'mi fac temele
valuit aceasta taina, care a de latina scria el frate-
smuls secretul obeliscurilor lui sau este pentru'a nu
115
tA
enefalita ketaPgied
(Comunicare film% la Cercul Medico-Farmaceutic din
Craiova, in qedini a dela 15 Ianuarie 1921).
Ch. L. InbelsugatA,
* lar acum cel plin de cele mai multe
* * virtuti, al Moldovei
Revista Istorica, pu- Foarte vestitul Domn Grigore Ghica,
blicat de Prof. N. lorga. Cateva ceasuri a alcat parnntul tarii
A aparut No. 10 12. Ca i, Intinzand mAna unei colabotati
In bani,
intotdeauna extrem de in- A fost pricina unei prea frumoase
teresanta.De remarcat: Con- inoiri.
gresul de Istoria Artelor la Bea deci apa limpede si de speta
Paris, comunicare facutd la cea mai bun.
Academia Romana. 0 des- Varna in antri mantuirei r849
Marius Vorvoreanu.
ANUNCIURI i RECLAME
SE PRIMESC IN CONDITIUNI AVANTAOIOASE.
Pe un an: pagina 1500 lei
A 7, 7, 1/2 1000
ll 1/4 750 0
Arhivele Olteniei.
ril------ -4+
'et
,
er=
-