Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Bcucluj FP 488795 1908 001 003 PDF

    Uploaded by

    dumitru-lucian purcaru
    13 views16 pages

    Original Title

    BCUCLUJ_FP_488795_1908_001_003.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views16 pages

    Bcucluj FP 488795 1908 001 003 PDF

    Uploaded by

    dumitru-lucian purcaru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    ke c Ga “ Anul I. — No. 15 Iunie 1908, DEMOCRATIA Revista politica, economica si literara APARE DE DOUA ORI PE LUNA SUMARUL: N. 1. Popilian . . O figura: Ulyse Boldescu. M, Draganescu . . O privire generala. — 1. Regimul actual. 2, Curentul democrat si junimistii. Mireio . . . . . Din vremuri. (Versuri). N. Constantinescu . Din filosofia musicei, . Discursul d-lui N. Economu la R.-Vaicea, Nip... . . . Publicarea memoriului cap. Catuneanu LCG. . . . Sus ,Protestarea’, jos dinastia. Mireio . . . . . Sonet. Moravuri politice. Aon Moravuri gazetaresti. Felurite E. Taina. . . . Revista revistelor. Bibliografi REDACTIA: ADMINISTRATIA: Craiova Strada Horia No. 3 La Tipografia Sache Pavlovici, Craiova ABONAMENTUL LEI 5 PE AN PLATIT iNAINTE Un_numar 10 bani Director-proprietar, V. /. Popilian, advocat Secretar de redactie, Mihail Draganescu, advocat Comitetul de Reda je: Dem. Constantinescu, profesor, prim redactor Alex. Barbulescu, profesor , 1. C. Giulescu, advocat Jon N. Popescu, fost magistrat, advocat Sc. Constangioara, — advocat Alex. Carianopol, » G. G. Petrescu, 1. F. Popescu, » N. Constantinescu, 1. Mitrica, Av. Vasculescu, Const Turceani Stefan Severin Adrian Zeuleanu, Cine primeste doua numere consecutive se considera ca abonat, Cine nu achita abonamentul dupe al doilea numar, i se va intrerupe trimiterea. Domnii abonati sunt rugati a trimite costul abonamentului de 5 lei la adminis- tratia revistei_,Democratia". Chitantele de primire se vor inainta imediat Administratia, O FIGURA: ULYSE BOLDESCU. A morit, dupa o lunga boat, fostul primar al conservatorilor Ia Craiova in douit rainduri, Ulyse Boldescu Nu eta naseut in Craiova, dar s'a pure fat ca cel inai bun fin al ci, a fost de- putat eu deosebitd trecere printre ai sai si cand a fost chemat, pentru cnergia ca si conduca destinele oragului sia doptiv, intr'un orig unde a i primar ine sami a est todeauna eu averea risipita, dujmanit pana si de prictenii_ politic’ sf pe deasupza eu titlul de hof, Ulyse Bul- dese Sa achitet admirabil de misiunea delicaté cv i se ineredintase. lisind spi- ritele rele, si se otriveased cu veninul ce fusese progitit pentra cl Caracter mare, fire superioara, — edind ajunse in splendoare, nu se purté ew brie talitate si fanfaronada, ora tare prin firea Ini, waved nevoe de’ siretenie gf mici mestesuguri, pentru a se mentine in si- luatimnea inala la care ajunsese grati meritelor tui, nu feed parte din nici o dinastie de exploatare politicd. nu so Jada wiei cu tudele, nici cu clienti sai era totusi 0 valoare electorald, poate cea mai mare, a timpului sau. A\ stiut’ si se poarte amabil cn toti, afart de acei_co nu-si facean datoria aveii orgoliul independentei fain de mari si se purti eu atta induiogare ea cei mici, incat ajunsese patronul obijdui- filor, de acea Boldescu va rimine cea mai populard figura politica a Craiovei. Om inzestrat cu o energie uriagi, ol a lucrat ca gospodar priceput pentru sa tisfacerea trebuin{elor si impodobirea ora- sului Craio lui se datorese cele mai mari lucrari de edilitate, de aceea insusi consiliul comunal liberal prin ajutorul de primar d. Virgil Broscarescu — un om cum se cade — a adus prinoase de ad- miratiune enumerdnd, inaintea cetateni- lor ce conduceau la’ vegnicul locas pe Boldeseu, toate faptele mari ale acestui yrednic cotitean Daca adversarii au atacat eu violent pe Boldoseu triind, sufletal stu va fi tre~ (de multumire la auzul glorificarei » primita chiar dela un adversar. »Bine ficiitoare inriurire are durerea jasupra sulletului nostra, In tirea ome- sneascd nu mai partea cea bund este in satire si sufere de nenorocirea altuia. gi scel dintti sentiment pe care il desteapta pareast neinduplicatt eyalitate care. se stumeste moarte rste acel al droptati*: asa_a zis d. Virgil Broseareseu, Fapta ajutorulni de primar liberal ne face si intrezirim un viitor mai bun pen- tru societatea noastra: modernizarea mo- ravurilor noastre politic Si st dea Dumnezen minte romanilor, pentru ca si recunoased meritele oame- nilor de bine si in timpul eft triese, rued este ruginos ca avei cari si sa tified interesclor publice fiind in viali, sii fie huliti de concetiteni si numai la moarle si auzim banalele cuvinte cres- »Dumnezeu si-l ierte, era un om cum se cade! Nicolae 1. Popilian, 4 »DEMOCRATIA* O privire generala 1. Regimul actual—2. Curentul democrat si junimisti Guvernul regimutui actual, din cauza incapacitate’ sale, inregistreaza zilnic a- proape, nenumarate afronturi, fata de strainatate si de tara Mai eri, xin ministra din guverni tual, nu fu decorat de Francezi, afacere oarecare @ tarei eu Franta, car ca alacerea era de rezortul ‘ace! minister; iar ceilalti minigtri au primit decoratii. La Constantinopol, tot mai zilele tre- cute, un biet refugiat politic, colonetul ture’ Ahmed-Zaur-Bey, voiajind pe vapo- rul romanesc yImparatul Traian d-nul Papiniu, un grec probabil, care face pe ministrul taret la Constantinopol, cerca’ cu forta havasilor legatiunei, al di de gat pe sarmanul colonel, spanzuratoarei furcesti Aw trebuit strainii, Englezi, Ialieni, sa vocifereze, sa intervina eu energie, sa ne apere prestigiul national gi dreptul sfant al gintilor de a refugiat politic, adapo: Romianiei D4 Papiniu continua inca a mais in capul-unei agi de importante lega- tiuni, ca cea din Constantinopol, unde Grecii_ ne-au pustiit pe fratit Macedoneni Straimi de pe vas, au semnat in ret gistral vaporului ,Imparatului Traian 0 energica protestare la adresa_capitanu- lui de vapor, Un englez aflat pe vas, a dat in jud cata serviciul maritim roman, pen dauna cea suferit, fiind tinut ‘in oi tarziere de 14 ore fara nici_un caz de forta majora, furtund ori avarii lata lectiuni ce ne vin dela straini, de oare-ce guvernul nostru priveste nepa- sat use extrada un sub pavilionul w Cazul_maiorului Sturza, a framai din -adine piepturile militaritor si ci lilor, vazindwse cum un fix de prim ministrw si cu primul ministew in cap, persecuta lumea militara, abuzind ig: nobil de calitatea lor de fruntasi_pu- ternici ai acestei_nenvrocite tari, guve nata de autocratia liberala, Maiorul Sturza a trebuit, sa fic sur- ghinit din Franta, de catre ministrul Piquart. D-l prim ministru Sturza in bizantinis- ae mul sau, nu poate sa priceapa gravitatea faptelor odraslei d-sale, de capritiul ca- rora sufera o intreaga tara, din care face un pasatic. $i in loc ca autocratia liberala sa plece rusinaté si compromisa, vedem anun- tandu-se o alta pozna, ca dl Toma Ste- lian va veni Ia toamna cu o Jege pentra desfiintarea Contenciosului administrativ, infiintat de d-l Badarau in trecuta legis: latura. Repetitele infrangeri ce a suferit d-t iru Haret, din partea acelei inalte in: i, prin reintegrarea ao suma de profesori, scosi arbitrar de d-sa din func: tiuni, ii'face pe guvernantii nostri, sa he ia si ultima resursa de justitie, la care mai apelamicir_ muritari, spre a scapa din ghiarele acestor sugrumatori de drepturi Astfel, ca dela toamna, existenta ori carui nefericit funetionar, va fi la dis- retiunea guvernantilor, Vazand ca tara nui mai sufera, cum sa dovedit ta cele trei Iupte electorale de ast primavara; vazand curentul ta- vorabil si formidabil al tarei pentrn d-1 Take lonescw si ca partidul conservator democrat ia mari proportii, guvernul a- cesta in loc sa fact pe bunil patrioti_ si i cedeze puterea de bunavoe, din contra, recurg la nenumarate stratageme politice, chiar’ cu riscul distrugerei aces tei indurerate tari Caci precum an an subminat tara, acei ce azi stau la carma ei, ce sen lent de patriotism mai pot avead acci_socialisti wendiatori! Ei prefer mai bine, s’o dea de gat chiar in mana_unei alte gaste de aristocra cu obiceiuri putrede, ca cele ale juuimis tilor, numai si numai ca curentul demo- crat din tara sa fie oprit, de oarece vede in ef un puternic adversar, Astfel nu ne putem explicd sprijinul disperat ce ba dat carpistilor la 2 Tunie a. c., pentru a putea si ci simula un fel de congres ca cel_takist, $i acest guvern reactionar poarta fir- ma de liberal-national, Singura lui pre ocupare, e de a se ingradi prin orice fel de maginatiuni demne de incriminat, pentru a Se mentine la putere cu ris- cul peirei tarei lor, im loc de a salva si remedia durerile lui 1907, pentru care tara ii chemase, punandu: nadejdea in ei, S’au vazut gi stim cu totii fiascul le- gilor tocmelilor agricole, a judecatoriilor de pace, a carciumilor. Cari sunt dove- zile de experienta matura, de inteligenta de capacitate a acestui guvern? Cari sunt faptele mari Si imbunatati- rile, ce au adus tarei pana azi? Care e simtul sau de dreptate, si iscusitele ma- suri ce au luat in toate afacerile, ce le descriseram pana aci? Domneste azi 0 autocratie, zisa libe- rala, a unui guvern abuziv, nepasate tinational, $1 nepatriotic i toata iL Congresul fictiv al junimistilor la Bu- curesti, a contribuit Sa clarifiee mai adane, starea de decadenta morala, in care se gaseste acest presupus partid. Faptul ca la acea simulare de congres, nu s’a dezvoltat de catre oratori —pre- cum era _de_ prevazut — nici un fel de program politic, ci numai s’a barfit con- tra dui Take Ionescu, releveaza 0 to- tala lipsa de idei si de doctrina. Prin sala Bailor Eforiei, in ziua_acelui_c gres — dupa cate ne inspira cuvantarile oratorilor — pluted o desgustoare si in- vechitd atmosfera de regres, de reactio- narism, de lupta unor chestiuni prea ersonale si goana avida dupa. putere, fara nici un Scrupul si cu orice pre chiar cu complotarea contra. tromului. Or, acele inguste atacuri, brutale com- plotari, egoiste chestiuni ‘personate de gaged, ‘nu invedereazi o decadenta mo- rala?’ Caci, pe cand dl Take lonescu, 1 ultima intrunire politica dela Severin, cu fruntea senina si in larg, ‘atacand pe nimieni personal, facea apel la tot cee bun roman, aratind in pateticul si genia- lul sau discurs, ea in partidul “conser vator-democrat, sta ideia adevarat natio- nala, aceia care erede, cd nu este sal- varea de cit prin noi insine, contopind intr'un manunchi pe toti cetatenii, fara rezerve, spre a conduce sia purta,’aceia ce se numeste o tard; pe cand dd Take Ionescu, marturisea 1a Severin cu since- ritate, Ci nu a fagaduit. macar guvernul, care fiind altuia, ar fi o extrema necuviinta promite ceia ce n'are; ca nici nut pro- oroceste, caci ar fi sal judece neavand nici macar acest drept;” si pe cind in »DEMOCRATIA‘ — ovatiunile si entuziasmul tuturor intru- nirilor, cu un caracter plin de ordine si de respect, inaintea oricarui inceput, a- clama mai intai Tronul; ia Eforie ‘zic, impestritata gagca_junimista-cantacus nista, a acelor cu. situatiuni castigate si sprijinite de mercenari, sub conducerea d-lui P. P. Carp, a acelei care dispre- {ueste adine poporul gi care la 1907, intr'un chip cu totul nepatriotic, emisese ideia_necesitate’ unei invasiuni austriace, ln Eforie se gaseste de cuviinta a face brutale aluzii la adresa Tronuui, com pardnd electivitatea suveranului nostru, cu aceia a nenorocitei Polonii, in ca Regii erau detronati de nobili. . Carp si ai sai isi reincep vechea, ignobila gi neromaneasca campanie ce a Mai dus-o pe cind scotea si inspira Protestarea. Uita insa seful junimistilor cel cu dregatoriile bunicilor nostri, cel cu apucaturi medievate, ca numai e vremea cind Domnii ne veneau de la Stambul si-i rasturnau orieare parvenit fanariot, pentru a se procopsi cu 0 pe tere, eu care sa jefuiasca Azi Romania, ¢ a Romanilor, uu a stei d-lor Carp-Filipescu, ori € Zino, constituita din o mana de_citiva cameni ce ar sacrifica chiar pe gloriosul, inteleptul si batranul nostru Suveran, pentru: asi satisface 0 criminala ambi: tiune de a lovi (cu spada unui asasin) in sufletul unui popor intreg, representat prin d. Take loneseu, numai si numai a pune mina pe guvern. Ridicula acire, dar denna de ineri- minat, Inchipuitiva Regele nostra de- tronat, iar in fruatea noului guvern rebel “arp, Filipeseu, Cantacuzino! ational, ca eel con- servator-demoerat, nu se Stinge ew viata dui Take Tonesct, nu se stinge ct ae menintarea tronului. Nout partid are baze largi si adanci in paturile demo. crate ale tarei, sustinute fiind side cele mai nobile caractere de aristrocrati, ce sunt de partea lui, si al carui nivel moral, al ambelor lui elemente predo- mina azi tara noastra. EL are ca_ principiu brilor partidului fara esceptie, ca absolut indispensabili gi necesari. Infratirea tue turor claselor sociale, respectindu-se ¢- volutia progresului lor, pentru ca valo- rile individuale, sa se poata afirma, prin libera lor concurenta. Respectarea liber- tatel individuale, a cugetarci, a cuvaintulu sia tuturor drepturilor omului. socotirea mem 6 »DEMOCRATIA® Acest curent national, ca orice curent creat, din redesteptarea poporului, pornit dintr’o constiinta bine intemeiata si sin- cer entusiasm nu se va stinge cu viata unui singur om. Crestinatatea a urm3 si urmeaza si azi dupa aproape 2.000 de ani, de la moartea lui Crist, macar ca el a fost torturat si omorat! cu cea mai degradatoare. moarte a judeilor Persecutiele neroniene, intareau si in- multeau pe credinciosi, furati de curentul moral al crestinismului. Sinkienici ne spune, ca crestinii erau aruncati de pa- gani in arene ca_prada fiarelor, dar ei neaparandu-se, fiarele salbatice’ veneau de-i lingeau, iar numarul lor in loc sa scada, Sporea. Isbanda va fi acolo unde va predomina forta morala si intelectualitatea condu- catorilor. In partidul conservator-demo- crat s'au alipit figurile cele mai luminate si intelectuale ale tarei, cari formeaza fumea noua. D. Take lonescu, omul e volutiei, a cucerit lumea prin’ dragoste, geniut gi munca, incunjurat find de aca? demia sa de democrati. Junimistii su con- stitue, de cat o mica gagca impestritata, a unor oameni de inguste interese per: sonale cari au ramas de-o parte vaica- rindu-se contra d-lui Take Ionescu, ca le-au stricat rostul meschinelor lor spe- culatiuni politice, ca si cum dl. Take lonescu ar fi redesteptat lumea, iar nu evolutia vremurilor. Daca ne-am aranca privirile in istoria antic’, vom vedea ca de §i Romanii cu cerisera pe Greci, in realitate Grec cucerisera. pe Romani. Prin nivelul lor ‘moral si cultural Grecii ii predomina astfel, ca tot imperiul Roman se adapa ja nectarul luminei eline, ce influenta foarte mult moravurile latine, suptiindw Un al doilea caz mai evident din Is- toria evului mediu, este cand_ imperiul Roman a fost cucerit de invaziunea bar- barilor. In realitate civilizatia Romanilor, nivelul lor cultural si moral preponde: rant, cuceri, absorbi pe barbari, trans- formandu-l ‘cx totul in popoarele Neo- fatine. Partidul conservator-democrat, _joaca azi rolul in tara noastra, de partid cu preponderanta morala, care cucereste, dar care nu poate fi cucerit Revenind la cele petrecute la Eforie, congresul carpist nua fost de cat o menopera a partidului liberal care a dat junimistilor o mana de ajutor, aducand prin agenti de tot soiul, un public ori- cum va fi, numai public sa fe, ca prin simulatiuiea unui congres, sa | Ioveasc n avantul partidului Conservator-demo- crat, in care gaseste un puternic adversar ‘Aceasta manopera, liberala nu poate fi decat cea mai nepatriotica fapta, caci tinand in loc urata stare actuala de lu cruri, face ca tara sa geama sb povara unor legi stupide si inaplicabile, cari aduc tara la ruina si disperare si| nue mi Fare, sd mai vedem inca odata pe 1907 Mibail Drdganescu Advocat Craivon, 14 tuuie 10%. Din vremuri... Ca un glob imens de flacari maret soarele cobnara, Peste codrii ce de-un freamat nesfargit se infioara, Si-aruncind doar o privire peste intinderea de pli, Vede ‘n poalele de codru oastea Domnuliti Mihai. Ce putini erau Romani! de ostasi abia o mana Sa dea piept si sa opreasca toati armia pi curgea, curgea in valuri ca Ce ina, si valurile marei Dar erau viteji Romanii si in culmea disperarei Ei venise aici cu totii ca sa-si apere mosia, Caci in latele for piepturi, ardea dorul sii mandria Soimilor, ce prin vizduhuri se in libertatea tarei lor! ca sii inflacareze Domnul smulse 0 secure asemeni unui fulger ce s'abate ‘ntr’n. padure Pentru-o singura dorinta Ik in falnic shor »DEMOCRATIA“ 7 isi repede armasarul printre hoardele dugmane; Un fior de spaima trece 'n inimele Musulmane. Goluri largi se fac in juru-i, giruri lungi cad risipite, Pe acolo unde aprig de secure sunt lovite ; Strigate de Alah! Alah! lung rasuna peste vai, Cand cu prazi si cu trofee el se "ntoarce la ai sai Fermecati ca de-o minune catre el privese Romani, Dar luati fara de veste se 'ndarjesc acum paganii, Si ‘ntregind ale lor cete, ca sivoiul unei ape Ce ‘n mania lui voeste tot pamantul sa. ingroape, alesc in randuri dese plini de zgomot gi de larma... Dar de ostile Romane ca de-un zid inalt se sfarma. Tremurand prelung rasuna buciumele de cires Si dusmanii curg in valuri tot mai multi si tot mai desi, Dar cum vin, cuprinsi de spaima, tot aga se ‘ntere 'napoi Se aud trosnind sanete, sgomot, strigat de rasboi; Indarjiti isbese Romanii ca gi leii in turbare in armatele pagane revarsate ca 0 mare, Ce zdrobite ‘ntr’o clipita toate sunt pe fugd puse Ne tinand macar in seama vitejiile apuse! Doamne, vremile acelea erau vremuri mari de slava Ce de-abia incap in groapa unei brazde de otava Ai, mormintele strabune prefacutu-s'au ogor... Nui vedeti acele umbre, nu vedeti acel popor ? Acel lung sirag de spectrii palizi, garbovi de povara? Vai.. aceia sunt urmasii vremilor de-odinioara! Dar ce-i freamatul de glasuri ce se pierde in eter? Ce’s acele brate slabe inaltate catre cer? E poporul ce s'arata ca un des si negru nor, Dar acela nu-i poporul: e doar umbra de popor! Revarsandu-se vueste cao apa in valtoare, Rugaciunile-i trecute azi devin amenintare. Ascultati-l of sarmanul, nu-l goniti ca pe un caine, Asciltaticl, el se roaga gi ingana: ,paine, paine..." Credincios spre noi se pleaca in genunche, nu-l loviti! Nu vedeti cum sunt de munca a lui umere plecate? Nu simtiti ca din sudoarea lui va construiti palate? Jefuindu-l de avere, ia-ti lasat copii goi, Pana cand de suferinta-i sa va bateti joc, ciocoi? E pamantul lui acesta mostenit din vremi batrane Si de-l despoiati de dinsul, atunci lui ce-i mai ramane? E pamantul lui acesta aparat cu singe sfant Si Vil da numai atuncia cand intra-va in mormant! Ard palate si colibe, flacari lungi, mistuitoare In vazduh se aridica la a vantului suflare. Se zarese femei cu parul despletit, tinand la san 8 »DEMOCRATIA* Copii mici ce plini de spaima vorbe fara sir ingan, Cei mai marigori s'agata tremurand de haina mumei Oamenii se inarmeaza, parca’r fi peirea lumei. in spre sat, batalioane pe sosea acum coboara, Ca 'n rasboaie glas de goarne lung vazduhul infioara, Pustile trosnesc, soldatii se zarese pierduti in fum, Lupta crunta se incepe sbuciumandu-se in drum, Doar un biet mogneag, departe, privind lung dupa scant Zice: ,Ce blestemuri, doamne, se ucid fratii ‘ntre ei !* Unde's vremile apuse ce inchid in a lor pagini Vitejiile trecute si-a eroilor imagini? Unde's vremile de slava pentru noi si pentru tara Sa ne-arate azi ce suntem, din ce-am fost odinioara?... Asti-zi igi bat joc streinii gi de datini si de limba, Duleea limba Romaneasca in trufia lor o schimba. De-am ajuns ca sa ne strangem la raspantii si pe strade, cantam Marsilieze si urcati pe baricade Sa ‘nalam stindardul farei ca sa fluture in vant Si sa aparam cu totii tot ce-avem si noi mai sfant! lata vremile de asta-zi cand poporul s'aridica Contra tutulor ce 'n tara stapanese fara de frica. Au, ei cred ca mui cunoastem, nu-i stim noi pe-asupriteri Ce culeg la urma rodul din ce-au strans semanatorii? Fi sunt norul de lacuste ce s'abate pe ogor, Paraziti ce sug din carnea unui biet sarman popor, Grasi, bondoci, rotunzi in pantec, leganati pe moi saltele Seara ies ca liliecii prin gradini si cafenele, Ori in mandre faetoane te stropeste cu noroi; Pe cand altii in bordee morti de foame, slabi si go Tremurand de frig si boala, neavand macar nici paine Le muncese a lor pamanturi ducand traiul unui caine. O! s'au ridicat, sarmanii, de-au cerut paine si drepturi Dar in schimb au primit gioante si ghiulele ’n & lor piepturi, Si s'au ridicat, sarmanii, de-au cerut al lor pamant! $i le-au dat pe veci pamantul... sa le fie de mormant! Voi, acei ce ‘n tara asta ati pierdut ori-ce dreptate, Voi, martiri, ce-ati rabdat chinuri si dureri indelw 0, dormiti, dormiti in pace t. jar acelor ce 'n viata soarta voastra au asupt Sa le fi dat vre-o pedeapsa prea de tot ne-am fi ‘njos Caci nu stim macar in ceruri ce pedeapsa ii asteapta... Doar destul li-o fi pe suflet judecarea noastra dreapti: Doamne, Tu judecatorul sufletelor ce se ’mpac lartae acum si-aceasta, caci ei n'au stiut ce fact! 7 Mireto, Bucuresti, Mai 1907. *) *) Nota autorutui, Publicati in urma ineuragerei primiti dela distinsul mew profesor d. Gh. Lop. »DEMOCRATIA“ 9 Din filosofia musicei Dintre toate artele, musica este con siderata ca_cea mai frumoasa, pentrucd ca se adreseaza sentimentelor celor mai nobile ale omului, cultivandw-i-le fectiondndu-i-ie, Aceasta din cauza influentei con rabile ce musica exercita asupra omulu, atat din punct de vedere fizic, cat mai ales din punct de vedere psihologic, Este adevarat ca musica nu poate ex- prima de cat sentimente vagi, dar in- tr'un grad mai intens, dupa cum se va veded imediat. , nteles cA aci nu poate fi vorba le musica considerata ca arta, in intelesul strict al cuvantulun; iar nu de a acea care se debiteaza pe la di- feritele berarii, de catre lautarii nostri, cari igi inchipuesc, c4 daca in cele din arma au invatat si ei sa solfegieze — in mod mecanic—nigte note musicale—de multe ori nici atat nu stiu — apoi prin aceasta numai, cred ei ca sunt capabili sa mutileze —ei_zic sa execute; las SA zica ei — fara mila Capo d'operile ma- estrilor celebri. In fiecare seara se pro- duc prin aceste localuri auditium ‘ma- cabre de siluirea sublimelor melodii din diferite piese clasice, torturand in acelas timp si pe acei din’ auditori cari au oa: recari cunostinte de musica, sau cel pu- tin simt musical, si cari n'au alta vina decat acea ca au venit sa ia un pahar cu bere, Si apoi sa-i vezi cu stimele dinainte, citind cu atentia incordata, voind prin aceasta si pozeze in artisli executanti, pe cand in realitate ei ingeala publicul “cel profan in ale musicei—care ramane cu gurile cascate, crezind ca asia in- teles maestrul sa se interpreteze opera Ja care el a lucrat ani de zile, pentru ca Sa poata raugi a face ca musica si co- respunda cat mai bine sentimentelor si situatiilor descrise prin libretul operei, sau subiectul piesei, pentru ca acesti lau- tari_sd o terfeleasca in cate-va minute, Si la urma urmei, acesti apostoli_ ai artei musicale, vin sa-ti intinda talerul spre ai milui cu cinci parale — pretul echivalent al marfei_pusd de ei in des- facere. Se poate oare mai mare degradare a artei? De aceia ar face mai bine acesti domni lautari— caci orchestra nu se poate face cu elementele de care dispune ei—sa-si vada de acel gen musical, pentru care au ei chemare si sa lase ‘clasicismul pe seama altora ‘cari au facut studi spe- ciale indelungate, cacie deosebire mare ntre executarea unui vals, sirbe sau marg cu cari sunt depringi ei, si acea a unei compozitiuni alese. De asemenea nu poate fi vorba_aci, nici de musica acea care se practica de catre unii diletanti, mai ales pe la unele societati: musicale, Vom arat acum influenta fisica a mu- siceiasupra omului Este constatat ca musica are actiune fisiologica asupra organismului_ nostra Intr'adevar, 0 musica lento produce astfel de serizatiuni, cd nervii_ primind, impresiunea sunetelor se tempereaza, ac- tivitatea lor descreste. Circulatia sange- lui se face mai domot; intregul organism se resimte de o stare de linistire gene- rala Sub impresiunea acestui gen de_mu- sica omul se simte coprins de o stare sufleteasca, dintre cele mai satisfacatoare, si nimic nu este mai incantator decat sa adormi in ascultarea unei astfel de mu- sici; gi este user sa se intample acest lucru, de oarece activitatea organismulsti desereste din ce in ce Din punct de vedere musica se poate intrebuinta ca mijloc calmant. In special fa boalele nervoase a poate servi si ca medicament. In America sunt spitale unde bolnaviloi de nervi li se aplica tratament_musical. Luerul pare curios, dar se face cura de musica, in regula; si efectul este mi- raculos, Acest tratament este numit musico- pathie sau musicotherapie. De alttel este cunoscut din istorie, cum regele Saul suferea de un fel de neuras- tenie, chema pe David ca sa-i cante cw Harpa (care este dintre cele mai vechi instrumente musicale; se zice, chiar cel mai_vechi). Si aceasta il linistea mult. nstrumentele speciale pentru acest gen de musica sunt cu deosebire Harpa, Vio loncelul (Cello) si Mandolina. Dintre strumentele de vant este Obocle. De aceia, instrumentele acestea preponde- reaad in orchestra pentru concertele sym- phonice in general, cu deosebire cind 10 »DEMOCRATIA“ canta piese in genul de musica descris mai sus, Ca_particularitate, Violoncelul exprima durere, cantee duios, Harpa cantec ce- ntec religios. Obocle cantec rus- cantec de dor, Ca musica in genul descris pana aci, la noi este doina, in special. O melodie vivace din contra are de efect activarea circulatinnei sangelui si a funetionarei nervilor. Dect emul devine mai sensibil, mai vioi. O inveselire sue ita coprinde pe fiecare, si din cauza a- cestei_accelerari_ generale a functionarei organismului si in special a nervilor, asupra carora Tucreaza mai cu deosebiré si in primul rand, se observa o pornire aproape iresistibila spre migcare. Pe unul il vezi agitand mainile, pe altul agitand picioarele, iar altii mai expansivi, tot corpul. Musica noastra nationala este carac- terizata prin acest gen de miscare. Care din noi nu tresare, la auzul unei melodii -vesela._nationala. Nu mai vprbese de acei cari aproape sun convit de delir. Si asta este ceea-ce se intimpla pen- u romani in genere, musica nationala find singura pe intelesul tutulor. Dar daca cineva pe tanga calitatea de... ro- nian niai poseda si pe aces de musicant, sau cel putin sim musical, orice melo: die vesela—dela Allegretto in sus, ti pro- cura buna dispozitie. ‘Toate acestea, pentru cd influenta ce musica exercita asupra noastra, este a proape inevitabila; senzatiile trebue s se produca. O alta consecinta a acestei influente mai este si acea ca in unele imprejurari musica ne poate folosi mult. Nu trebue sa vise para curios, caci este constatat sciintificeste cea ce ur- meaza. De exemplu, daca acest gen de mu- ica are de efect activarea functionarei organismului, urmeaza de aci ca dupa isd ea poate ajuta la digestie. Tot din aceagi causa, inainte de masa ca poate escita” pofta de mancare. Tata dar cd musica poate servi cu succes: gi a... aperitiv. — Care arta mai are acest avantaj. Domini debitanti de aperitive sunt ru- gati sa nu se alarmeze. caci nu urma- resc_desfintarea lor; cu aceasta s'ain- sareinat actualul guvern’ — ny Var mai rabda Majestatea Sa. Cel mai bun lucru este sa se urmeze sistemul mixt, caci nue bine si fii uni- lateral De cele spuse pana aci va_veti convinge! Sub raportul moral insa, influenta mu- sicei este vovargitoare, De altfel si aceasta deviza tot din influenta fisica. Partea aceasta este prea cunoscuta si simtita de toti, ca sa mai insist asupra ei Nimic nu poate procura o recreativ mai inteligenta de cat executarea unei piese musicale. Bine ‘nteles ca nu acelagi gen de mu sica dilecteaza pe toti. Accasta depinde de temperament si de gradul de cultura, musicala ce poseda fiecare. De pilda, la auditiunea unui concert symphonic, sau a unei musici technice — nu de “provincie — pe cand nora poate sale procure cea mai inaltatoar stare sufleteasca, altii poate sa ese in- jurand ca au aruncat banti in vant, caci daca nu le-a cantat si o sarba, tot de- geaba. la primul rand musica are de efect temperarea rautatei omenesti; ea il face mai blind, mai nobil, mai iubitor; cel putin pentrie un - moment, N'ati observat ca in timpul unei a ditii de musica aleasa si artistic execu- tata, simti o transportare, par’ca fanta tica! In timpul acela nu este de cat 0 itare de sine; mintea fiecaruia este in- naltata spre ceva abstract, cu totul di: ferit de cea ce este in lumea reala. Te simti par'ea fericit; pacat numai ci peste putin trebue sa te intorci la realitate. Par'ca numai este el acela care in toate celelaite imprejurari nu se gandeste decat la viclenie si coruptiune, Atunci vede si omul cum ar trebui sa fie el, De multe ori musica a avut de efect miscarea chiar a inimelor impietrite pe cele mai sensibile, mai mobile, le-a gi cucerit, Musica a putut captiva pe mult Sa sti cazurile. Muzica in fine a imblanzit si animale salbatece. In orice caz e constatat ca influenta musicet se exercita si asupra animalelor si aci sta marea superioritate a ei asu- pra tutulor artelor Sa citez numai un caz; si cu aceasta incheia Un muzicant avea un caine. La el a- casa se faced musica de camera in an- samblu. Ei bine, regulat cainele vened dekt cugea fui, Se agezi in dreptul ca incercati si voi »DEMOCRATIA‘ i merei unde se faced musi atentie, iar ta sfarsitul concertului, pleca inapoi la locul sau, in fundul curtel In tot timpul auditiunei dispozitia cai- nelui varia dupa fehl musice La cate 0 miscare allegro vivace ca- dea si el in delir. Sarea, Tatra; se putea citi in atitudinea lui 0 bucurie Bineinteles ca_nu erea caine ciobanesc. In alte tari gi caini sunt... mai civil ati lata cateva cuvinte despre importanta ce prezinta muzica din toate punctele de vedere. Pacat c& este asi de putin apre ciata ku noi in In alte parti ise da un rang: foarte ; asculta cu Discur ost lr branehetal prrtidalat ronss ul d-lui rroatorademnerat din Rn Video, ia siwn de 2h Mai tas important; ise da totdauna un loc de o- noare; la noi ea este ceva secundar Numai varbesc de musica romaneasc care este aproape cu desavarsire neso- cotita ce e drept, n'avem incao musica in conditiunile artei, dar daca vom con- tinua ao dispretui,’ nu © vom aved nici odata, caci munca Si meritele cer sa fie rasplatite Daca alte tari au o musica national, este c& totdauna ca a fost apreciata, si strainii tin -mult ta ce este al lor; mai mult decat tinem noi fa tot ce este im portatie straina, N, Constantinescu, N. Economu Dupa notele stenogratice D-lor, si d-voastrt. ca si mine suntem obisnuiti si vedem intruniri mari, Lume mull adunati la tnteunitii, ke hanelicte mieste vorba de Iupte electorate si Juple pentru doborirea unui guvern dela putore, Cu toate azestea, astizi nu avem nici luptd clectorald, nici nu este vorba ca sit doborim guvernul dela pu- atunci ne intrehain pentru co toata se adund intru Intampinarea «-lai Take lonescu, de ce atéta lume? De-lor, este o manifestatiune serioasi, si locmai cum spunea d. Leon Ghika, osteo manifestafiune a d-voastré pentru partidul conservator democrat, 0 mani- fostaliune a d-voastra pentru geful nos- traiabit, pentru d. Take Loneseu, (aplauze prelungite si indelung repetate) si valu- rile de manifestatio co se riaici dela ui cap la allal al térei, ori ce x pune ar fi imposibil de acum inainte

    You might also like