N.

IORGA
.:.

GENERALITATI
CU PRIVIRE LA

STUDIILE ISTORICE
LECTII DE DESCHIDERE
:- SI CUVANTARI .:-

EDITIA A 1.1--A

BUCURETI
1933
 I.

Despre conceptia actual:a a Istoriei si genesa ei.

Lectle de deschidere
tinutA la Universltatea din Bucurestl (I-iu Novembre 1894).

Domnilor,
Inainte de a incepe seria de prelegeri istorice pe
care sant chemat a le Linea Inaintea d-voastra, cred ca
fac un lucru de folos lamurindu-va asupra naturii lu-
crurilor pe care santeti In drept a le astepta de la
mine. Aiurea aceste explicatii preliminare n'ar fi de
nevoie: toata lumea aproape e Inteleasa asupra insem-
narii actuale a studiului istoriei. La noi, comunicaliile
intelectuale cu popoarele de cultura ale Apusului and
foarte incete, idei care si-au facut traiul aiurea au Inca
o influents destul de mare asupra spiritelor, mai ales
asupra spiritelor tinere, pe care be atrag printr'o nou-
tate de mult disparuta. Pentru a va evita deci unora
din d-voastra desilusii neaparate, mi se impune a va
vorbi despre conceptia mea, adeca despre conceptia
actuald a istoriei".
Adaug la acest lain: si genesa ei". Acest adaus nu
e mai putin folositor decal presintarea chiar a con-
ceptiei. Facand genesa acesteia, aratandu-va cum s'a
format ea din reunirea si inchegarea inceata a elemen-
telor ce o compun, i se da, in aceiasi vreme, explica-
rea si indreptatirea. In sfarsit, yeti avea astfel, in li-
nii cu totul generale, acea istorie a istoriei", al carii
studiu ar trebui sa precedeze totdeauna pe al disciplinei
noastre.
 -4-
Asupra niciunuia din genurile de cunostinti ome-
n'au fost
nesti, poate, pdrerile, In toate timpurile,
mai felurite decit asupra istoriei. E de ajuns sd rasfoiti
cartile lui Flints asupra filosofiei istoriei, articolul lui
Monod, care serveste de prefatg Revistei Istoriee"
tratatul lui Wegele asupra desvoltdrii genului In Germa-
nia, pentru a vd da smug. de Imbielsugarea si diversi-
tatea ideilor emise asupra-i. De o bucatd de vreme discu-
tiile au devenit Insd mai rare, din causa incetdrii nia-
relui avint filosofic de pe la jumdtatea d'intgiu a
veacului, cit $i din causa insemndtdtii enorme pe care
a luat-o de un timp eraditia path, cercetarea anidnun-
tad a domeniilor speciale. Intelegerea s'a stabilit pe td-
cute, si definitiile ce s'au dat mai aproape de not se
asamdnd mult Intre ele. Nu gresesc poate sustinind ca
urmatcarea n'ar inlampina contraziceri:
1st ria e expunerea sistematieci, ford scopuri strciine-
de ddnsa, a faptelar, de orice natura, doblindite melodic,.
grin care s'a manifestat, indiferent do loc ssi limp, acti-
nitat ea menirii4.

1 R. Flint, The philosophy of history in Europe, I. France

c nd Germany, trad. sr.: La philosophi, de l'histoire en Fran-
ce i La ph.losophi de l'histoire , n Allemagne, Paris, ter-
mer Bailliere, 1878.
2 G. Monad, Du progres des sciences historiques en
France depuis le 16-me siecle (Revue historique, I, 1 .
8 Gesch cht, der d utschen Historiographie seit dem Auf-
treten des Humanismus von dr. Franz X. von Wegele in.
Gesch. der Wissenschaften in Deutschland. Neuere Zeit_
Zw anzigster Band" , Miinchen-Leipzig, 1885 (in 80). Cartea lui
Ottokar Lorenz (Die Geschichtswissenschaft in Hauptrichtun-
gen and Aufgaben, Berlin, 1886) nu mi-a fost accesibila.
4 Cf. definitia lui Ranke, intregita de Bernheim: Die Welt -
gcschichte umfasst die Begebenheiten alter Nationen und Zei-
ten in Zusammenhang, inwiefe,rn sie, die eine auf die andere-
mirkend, nacheinander erscheinen und miteinander eine le-
bendige Gesammtkeit ausmachen" (Vorrede zur Weltgesch,
pp. In, vin $i a lui Ernest Bernheim (Lehrbuch der his-
 5

Voiu urmAri in trecut fiecare din terminii acestei de-

finitiil. Am evitat inadins specificarea genului caruia-i
apartine disciplina noastrg. In realitate, cum. yeti Are-
(lea, ea face parte dintr'o despgrtire specials, pe care
o ()culla singurg, cu prefata sa naturalg, geologia si
preistoria. Nu tot asa s'a crezut in alte epoce. Pentru.
antic, istoria e un gen literar, si forma pe care o iea,
.edeterminate de aceasta conceptie a naturii sale. Sco-
pul de capetenie e aoelasi ca si al celorlalte categorii li-
lerare: a trezi o emotie esteticg in cetitori. De aici a-
-cele lucruri care ne jignesc alit de mult pe noi, oame-
nii scrupulosi de exactitudine ai unor timpuri exacte:
discursurile plasmuite, puse in gura personagiilor isto-
rice, caracteristicile fixate chiar in lipsa elementelor ne-
cesare, inventia de episode interesante, alegerea su-
biectelor demne de istorie", miscatoare si interesante.
Istoricul ajunge mai ales in timpurile de stg.pinire
universals a reitoricei, cu care se mantuie civilisatia
greats un poet pedestru" (7411 "US Ext), CUM. 11
numeste Lucian, vorbind de istoricii contemporani.
Lucian ar pgrea ca impartaseste astfel pgreri mai
asenenea cu ale noastre. In cunoscutul sate opuscul:
,,cum trebuie de scris istoria" (Tabs oEt Ea-mei= cruypacpsfv),
el spune, adresgndu-se scolii literare: pare ca nu
stiu unii ca acestia ca poesia si poetica au alte
chembiri 5i legi proprii, iar istoria altele"2. Data is-

lorischen Methode, Leipzig, 1889): istoria este stiinta des-

voltarii oamenilor in activitatea for ca fiinti sociale" (p. 4).
1 Pot spune de la inceput ca, prin cuvintele: indiferent de
loc 5i timp", inteleg, pe de o parte, introducerea Preistoriei ca
prefata a studiului istoriei (unit incepemt, in al XVIf-lea veac,
cu istoria plmfintului), pe de alta, desfiintarqa ideilor de bar-
bari" si de KulturvOlker", care excludeau sau nedreptatiau
pe unele popoarei in favoarea altora.
2 'ELL evivos:v toixccatv of TO;OITCOL o5g TCOC/rosijg p.dv xcht novrip.chon
rIXAcct onoaxdamc 1/4cct xacv6ve; Mot., fatopEcq Si EXAot. ( 8, pp. 257, 258,
din editia Didot-Dindorf).
toria", spune el aiurea, ar tinti $i placutul, ar atrage
multi partisani; cats vreme Insa va avea nnmai singer
caracterul sau complect, adeca manifestarea adevarulul,
putin ii va pasa de frumuseta"1. Basandu-se Insa pe
axioma ca: fiecare gen 1$1 are frumuseta sa proprie"2,
el va ajunge a recomanda mai departe felul de tratare
obi$nuit pane la dInsul.
Un gen literar a fost istoria $1 pentru oamenii Re-
na$terii, zelo$i de a atinge perfectia de forma a lite-
raturii greco-roman. Totusi religia adevarului se In-
talnege in plus la acesti oameni, pe earl crestinis-
mul i-a facut mai interiori, mai seriosi, mai ideali$ti:
Mare le maiestru $i principele istoriog,rafiei germane",
In aceasta epoca, Aventin (Johann Turnmair von Aben-
berg, 14477-1534) exclama: scrierea istoriei e o Indurare
$i un dar deosebit al atotputernicului, bunului pa-
rinte"3.
Un gen literar va fi ea $1 dupe stabilirea unei con-
ceptii noua asupra-i, cand, In acelasi timp cu isloria
filosofica", se va desvolta cea Inraurita de antichitate a
lui St. Real (1639-92) $i Vertot (1655-1735). Un cap cri
tic, Mably, sustinea Inca la 1778 ca: Niciodata nu va
exista istorie in aceiasi vreme instructive si placuta de
cetit (agreable) fare discursuri"4. In sfirsit genul a lost
continuat, In Germania, de scoala estetica, a lui Johan-
nes von Midler $i Schiller, cu modificarile cerute de
timp discursurile sant suprimate. Impacarea Intre
aceasta conceptie $i cea moderns e, de sigur, unirea
1 Kcd totvov ij Etna/Asa., e p4v dDauG TO:r.spnvov rcapepcopeocsowto, =X
X* dv Ter); gpocaticg g7CMISCiaca-ro, cl-Ap. 8'civ xcci ticivov Exv tb 1:8Lov
&IrreXig, Ath:To.) 8E ..ciu dc)...i0e6ac 8)1Xcocrtv, oXirov corS xiXXou; cppomet ( 9,
p. 258).
9 'Exiccou 769 NI taviv -cL xcadv gaTCV ( II, p. 259).
3 Geiger, Renaissance and Humanismus, in culegerea Onc-
ken (Berlin, 1882), p. 489.
4 P. 146 din ed. a 2-a (Paris, 1784) a cartii: De la ma?-
niere d'ecrire l'histoire".
 7

aceia a adevarului cu frumuseta formei, pe care o

leapada unii Invatati, puritani in urmarirea adevaru-
luil, dar a careia posibilitate a fost dovedita, de operele
unui Gibbon, Michelet, Augustin Thierry, 51 mai ales
Ranke2, care a sprijinit-o si realisat-o totdeauna, In
ciuda tuturdr Droysenilor de pe lume3.
Terminul de tiinfa a istoriei e foarte nou. Cand s'a
Incercat Intaiu a se determina, In cuprinsul faptelor is-
torice, legi, Vico, acea gigantica inteligenta a carui o-
pera in.seamna progres pe toate terenurile in istorie,
a vorbit numai de o ftiinfa noud (Principii di una
scienza nuova intorno alla comune natura delle nazioni).
Propunandu.-si a determina natura comund a natiu-
nilor", el a Inc,ercat a reduce infinitatea evenimentelor
petrecute la cateva tipuri fatale, care se repeta etern
In aceiasi ordine (ordinea aceasta e pentru dansul acea
storia ideal-eterna, pe care ar alerga in timp istoriile
particulare si reale ale popoarelor4). A crezut ca poate
ajunge, pe calea geometrica, pusa la mods pentru cer-
cetarea vietii morale. de Spinoza, la stabilirea unui ci-
clu sistematic de trei fase, observabile in toate chi-
purile de manifestare ale vietii unei natiuni. Aceste trei
fase creatorul unei teologii civile rationate a Provi-
dentii5" vedea cu satisfactie aceasta atingere a numaralui
ruistic sant caracterisate In domeniul politic prin
a) guvernul teocratic, b) cel aristocratic si c) cel demo-
cratic-monarhic. In timpul sau opera-i aparu intaiu
la 1725 un ciclu se 1ncheiase si al doilea ajunsese la
al treilea stadiu.
1 Bernheim, o. c., p. 89; cf. p. 14.
2 Ranke, Sammtliche Werke, XII, p. 5 6i urm., citat op.
Bernheim, pp. 83-4 (nu concorda).
3 V. Grundriss der Historik (Leipzig, Veit, 1867), p. 4 (o
4 P. 95 i aiurea (ed. Florenta, 1847).
noun editie a ieit In 1882).
6 Pp. 76, 92.
 -8-,
Evident ca judecata se razima pe o observare necom-
pieta a istoriei: reinceperea civilisatiei de la inceput de
hunea barbara, Jute ordine care poate trece cu multa
bunavointa. (caci fasa teocratica n'a avut veacul de mij-
loc) drept aceia5i ca a desvoltarii primelor societati in
antichitate, pare ca sprijina legea lui Vico.
I s'ar putea obiecta inceperea, cu sfarsitul veacului
trecut, a unei a treia perioade de activitate socials care
nu reproduce fasele sale; cu actualele materiale istorice,
alte atacuri s'ar putea indrepta contra teoriei. Stiinta
noun a lui Vico nu pretinde insa sa modifice istoria:
intre dansa si stiinta istoriei", cum o intelegea Buckle,
e o enorma deosebire; e filosofia istoriei, care aparuse
$i mai inainte, absolut anonima, cu Bossuet. Ea respecta
manifestArile istorice de mice natura ale vietii umanq,
pe care cearca sa le reduca la tipuri, sa le aduca apoi
In legatura cu divinitatea; Stiinta noun predomina is-
toria, fara a cata sa, i se substituie. Provenind din Bos-
suet, Vico se leaga de intreaga serie a cugetatorilor
cari-si cladira fiecare, in al XVIII-lea si al XIX-lea
veac, o conceptie a istoriei.
Am atins ideile metafisicului italian, vom lasa la o
parte aoelea ale urmatorilor sai, fiindca ele sant mai
sus si in afara de istoria propriu-zisa, fiindca ele sant
meta-historice, fiindca ele sant tentative de a stabili o
metafisica a istoriei. Tott astfel, intr'o istorie a fisicei,
nu se va insista asupra interpretarilor metafisice ale lu-
mii, care, asa cum se presinta simturilor noastre, for-
meaza obiectul de cercetare al acelei $tiintil.
Cu totul astfel ne va interesa tentativa lui Buckle.
Autorul Istoriei civilisariei in Anglia, denaturand con-
1 Asupra lui Vico si, In general, asupra ideilor despre is-
torie, vezi N. Marselli, La scienza della storia, Torino, LOs-
cher, 1873, I, Le Fasi del pensiero storico (buns expunere a
ideilor straine, complecta lipsa de originalitate ; unul din ul-
timii sectatori ai lui Buckle).
 9

ceptia de dinamica sociala a lui Comte, care expunea

In al IV-lea voltun al cursului sau de filosofie po-
sitiva" o foarte cuminte filosofie a istoriei, a pornit in
introducerea operei sale o virulenta campanie contra
ccnceptiei istoriei in timpul sau, sau mai curand con-
tra propriei sale represintari a acestei conceptii.
Judecand istoria consacrata ca o simpla insirare, mai
mull sau mai putin metodica, a faptelor exclusiv poli-
tice, si atribuind starea inapoiata a acestei discipline
incapacitatii celor ee au cultivat-o, pang. la e12, Buckle
propune, nu deschiderea de perspective luminoase, prin
gasirea de raporturi mai multe si mai indeparlate,
ci detronarea pseudo-istoriei 5i punerea In locu-i a unei
stiinte n.oua. Aceasta va Intrebuinta docuinentele de
viata trecuta tocmai cum fisicul trage folds din dire-
ritele fenomene naturale. Adeca istoria noastra va fi
materialul stiintei istoriei, ale careia legi isi propune
a le afla autorul.
Introducerea, neterminata, isi propunea sa le fixeze.
Aruncand once interventie metafisica, Buckle deducea
ca faptele omenesti, continutul istoriei, trebuie sa fie
determinate de natura 5i de spiritul omenesc, care vor
lupta intre sine pentru aceasta. In terile tropicale, iden-
ficate gratuit cu Intregul pamantulai3 afara de Europa
$i America-de-Nord, natura invinge ca influents, $i da
natere unei civilisatii deosebite. Ea se caracteriseaza
prin abundenta de hrana si precocitate de cultura, nu-
merositate de populatie si formare de caste, fenomene
naturale marete si victoria fantasiei asupra inteligentei

1 Aceasta dupa universalitatea istoriei, dupd deschiderea ei

tuturor manifestarilor vietii onienesti, in 18581
g Celebra corporatie a istoricilor", care exaspera pe Droy-
sen. V. Grundriss der Historik, p. 1.5 si urm.
3 Sistemul lui Buckle sta in a arata mai mica influenta a unui
factor si a-1 pune apoi In buzunar, ad maiorem ueritatis
gloriam.
 - I0
propriu-zise. Pentru celelalte cloud continente ar 14
manea, ca factor unit, Inraurirea biruitoare a spiritului
omenesc, din care autorul arunca elementul moral, mo-
rala fiind stationara ca num.dr al adevdrurilorl, iar re-
ligia, literatura, guvernul2 ca unele care, fiMd efectele ei
(sic), nu pot influenta desvoltarea progresivd a omenirii.
Ramane deci, nu intelectul complect a lui Comte, ci
intelectul simplificat, redus la f Uinta. De la mundrul 5i
raspandirea cunostintilor omenesti afacere de sta-
tistica, stiintd de observatie, preconisatd de autor
Inteo epoca va atarna viata Intreaga, caracterul isto-
ric al acelei epoce. Din examinarea unor exemple con-
crete se scot apoi alte adevaruri de urmdtoarea fortd:
a) Descoperirea adevarurilor stiintifice e precedatd
de scepticism (cf. Newton si legea gravitatii universale,
Galileu 5i miscdrile pendulului) ;
b) Ea Intareste adevdrurile intelectuale si slabeste oa-
recum pe cele morale (deci albatecul care-si mananca
parintii, va fi pierdut mai putin din fondul primitiv de
adevaruri morale, etern aceleasi);
c) Autoritatea e vrajmasa civilisatiei (cf. politica co-
loniald a Europenilor in Africa).
Unul din cei cari au combatut mai fericit aceastd
teorie, pe care Ernest Bernheim o numestO cu dreptate
monstruoasa" 3, A. D. Xenopol scria In Convorbiri
literare4: O expunere lamuritd a sistemului lui Buc-
kle 11 critics pe jumatate", si Droysen, indignat de
aceasta, foarte sincerk, mistificare, se exprima astfet

1 A. D. Xenopol (v. mai departe) a observat foarte bine ca

progresul moral nu e caracterisat numai prin numarul, ci si
prin raspandirea adevarurilor morale. Buckle tine saml si el
de raspandire, dar .numai pentru still-dd.
2 Stiinta nu e In acelasi cas? Un popor dedat prazii, ca Asi-
rienii, a avut stiinta?
s P. 79.
4 Anul III, p. 145.
 II
asupra resultatelor practice ale teoriei: Data acestea
sant legile In care studiul istoriei umanitatii trebuie
sa-si fi atins inaltimea stiintifica, descoperitorul fericit
e de invidiat, in adevar, pentru naivitatea cu care el s'a
putut insela un moment maicar asupra extraordinarei
for frivolitati (Leichtigkeill)". Iar, dac aceste idei au
putut avea caldurosi aparatori, aceasta se datoreste
marelui adevar, emis de Bacon, ca citius emergit veri-
tas ex errore quam ex confusione"2.
Sistemul lui Buckle e un amestec nesocotit al unor
bune idei, luate de aiurea, cu idei proprii, fundamental
false. Intrebuintand metoda stiintelor naturale, dupa
tipul carork ca formatiune si metoda, voia sa creeze,
stiinta istoriei, el se baseaza pe o analogie care nu e-
xista de fapt3. Buckle cauta sa stabileasca pe tale induc-
tive legile istoriei, ceva ca legile statornice dincolo. E
de nevoie lucrul, intaiu, si, apoi intrebarea devihe,
dupd un raspuns negativ dat celeilalte, aproape otioa-
sa, se pot afla legile istoriei4?
I. Naturalistul observe fenomene care nu-1 intereseaza
decat prin legile ce se pot scoate din ele, legi care vor
ajuta omenirea In supunerea naturii; istoricul cercetea-
za viata trecuta a altor oameni ca dansul, si acela va
merita numai acest titlu caruia monumentele lasate
de dansii fi vor vorbl o limbs adanc miscatoare, care
va asculta cu pietate aceste glasuri ale lumilor dispa-
rute, care va simti acea compatItaire si intense pld-
cere (Freude)" de care vorbeste cel cu inima mai
larga dintre istorici, cel mai mare dintre dansii, deci,

1 Grundriss der Historik, p. 54.

2 Citat ibid., p. 55.
3 Analogic care si ar gAsi corespondentul intr'o pleduarie
menita a convinge pe oameni ca sinele de fier ar usura
mersul vapoarelor..
4 Legi care ar folosi foarte mull politicului, caruia i-ar da
mijloacele de a prevedea evenimentele.
 12

Ranke. Nhuic omenesc nu1 consider ca strain de

mine", a spus anticul mai putin antic ca simtire; ce e
omenesc e totdeauna vrednic de a fi stint", a scris a-
celasi Ranke. Nu e un biet material nesemnificativ a-
cesta, menit s dispara din amintire dupa aflarea
printeinsul a legii; e viata omenirii moarte care trdieste
In mintea noastra, precum si noi vom teal unii
personal, altii ca epoca in mintea umaniratii care
va veni; e istoria faptelor Si suferintilor acestei fiinti
salbatece, violente, brutale, bune, nobile, linistite, a a-
cestei fiinti patate si pure, care e noi insinel". Nu ur-
Ma'rim deci in studiul istoriei legi: faptul prin sine
se impune atentiei 5i simpatiei noastre.
Presupunem insd ca am cauta acele legi.
0 lege e notatia unui raport statornic, pe care san-
tem in drept a-1 presupune etern. Totdeauna 2 Si cu 2
au facut 4, totdeauna temperaturile de topire s'au
men4inut aceleasi, totdeauna, in timpul topirii unui
corp, temperature a ramas statornica: legea e deci
istoria complectd a unor fenomene care nu ne inte-
reseazd prinele; in ea se cuprinde poi istoria manifes-
tdrilor viitoare ale fenomenului. Cu alte cuvinte, ea pre-
vede si resume.
S'a stabilit pand acuin o lege istorica In acest sens,
singurul admisibil? Sd ludm. cloud din legile lui Buckle;
clima tropicelor aprinde imag,inatia, aceiasi aduce crea-
rea de caste. In trecut, ele nu se verified totdeauna;
fiindcd nu toate datele posibile li-au servit de bas.: sant
Negri la ecvator can ametesc cand trec cu socoteala
peste 10, sant popoare la tropice, ca aceiasi Negri, ca
popoarele de rasa galbena2, care n'au si n'au avut caste.
Va fi de ajuns s stramutdm pe Englesi In terile Ex-
tremuluirOrient pentru ca ei s se organiseze In caste?

1 Ranke, Weltgeschichte, 1X2, pp. vi-vu, xv.

2 Lucru observat, pentru China, de Xenopol.
 - 13 -
Olandesii, poporul mai putin Inzestrat cu fantasie poate,
au dobandit imaginatia care li lipseste, stramulati in
Borneo sau Sumatra? Evident cA nu. Deci n'avem papa
acuma legi istorice verificabile.
Le vom avea? De sigur ca nu. In natura, fenomencle
se presinta mult mai dare cercetatorului, landed ti-
purile sant mai putine, fiindca ele se infatiseaza deci,
sau cu tau' simplu, sau In combinatii foarte putin
complexe. Ele chiamd, prin aceasta simplicitate inteligi-
bila, pe om la aflarea legilor, si de aceia aceste legi au
lost observate de la Inceputul activitatii omenesti, pe
care cunoa0erea for o ajuth. In supunerea naturii. Isis.
si-a descoperit singura misterioasa statuie. Legi istorice
s'au cautat In zadar de oameni pe cari analogii false
ii induceau in eraare, jn perioade de civilisatie foarte
Inaintata. Aceasta fiindca bOgatia tipurilor, cornplexi-
tatea for In presintare deci, impiedecd privirea de a le
patrunde. Din nesfarsitul numar de factori ai unui e-
veniment sau unef situatii, majoritatea sant incognosci-
bili,si, cum s'a zis cu dreptate, daca o jumatate din
omenire ar observa pe cealaltd, Inca n'ar putea afla
In Intregime factorii can o conduc in desvoltarea ei,
factori nenumarati si schimbatori. Legea numarului
mare", care ar suprima diferenta reactiunii individuale
si ar simplifica observarea stiintifica a unui fenomen.
istoric, prin eliminarea unui numar enorm de fac-
tori mai slabi, e falsa si se razima pe potrivirea for-
tuita a unor cifre statistice.
Intelegerea deplina a unui fenomen istoric fiind deci
imposibila, Intre o causa 5i efectul sau niciodata un ra-
port probabil etern, raport care, notat, se chiama
lege nu se va putea slabili cu certitudine stiintifica.
Cugete cineva apoi la imposibilitatea prevederilor, care lea_
legii caracterul sau practic: Vara Bismarck si boala lui
Napoleon al III-lea, factori cu neputin(d de preudzat
de un sistematisator al istoriei, ar fi fost razboiul franco-
 14 --
'german, care a modificat fatat de mult, nu numai con-
-ditille politice, ci si cele intelectuale ale Europei? Cie(
s'ar fi intamplat cu veacul nostru fara zguduirea
adusa la inceputul lui popoarelor, de Napoleon I-iu?
Admitand ca absorbirea unui cuceritor inferior In cul-
tura de cuceritii mai civilisati, intre cari se asea4,
ar fi o lege verificata, de ce ea nu s'a exercitat in Galia
si a stapanit desvoltarea Italiei? Poate flindca, fapte
imposibile de prevazut, Teodoric n'a avut un moste-
niter barbatesc si, in locul unui Zenon, a domnit in. RA-
saril un Iustinian. Istoria ofera o lupta haotica, expli-
'cabild, numai In linii foarte generale, de influente psi-
hice, de naturile cele mai felurite: legile ei vor fi
deci ale altei stiinti, ale psihologieil-. 0 constatare
care nu se poate urmari mai departe.
, Legile istorice" sant deci o localisare nereusita a legi-
lor fisice, stiinta istoriei ceva inutil, data ar fi chiar
posibil. Cei cari, ca unii invatati germani de astazi, ui-
miti de acest cuvant stiinta", care in zilele noastre
tanto suona", march' sa pastreze, de si raspingand ten
tativele scorn naturaliste, caraeterul de stiinta disciplinei
lor, cred ca izbutesc aducand ca argument ca ea
ni mijloceste cunostinta particulars si signed a unui
domeniu special din lumea simturilor 2". Cuvantul are
alt inteles decat acesta, si cei ce vorbesc de istoria-
stiinta, n'o inteleg ca o stiinta de ordine particular's,
precuin o socot aceia. Exists disciplina istoriei, care se
intereseaza de fapte ca atare; exists o filosofie a is-
toriei, care pune istoria in legatura cu alte discipline,
care cauta in ea principiile generale, metafisice, in
1 Cf. asupra acestui punct un articol al lui Seignobos, pu-
blicat in Revue historique de pe la 1885 (regret a, revista
neexistand la not in intregime, nu pot precisa mai mult).
Asupra ideilor lui Careev, v. Arh. soc. Viin(e/or $i lit. din MO,
IV, p. 125, nota 10.
2 Bernheim, o. c., p. 92; cf. i p. 1.
 _ _15 _
sensul cel mai onorabil al cuvantului. Intre cele cloud,
nu e lac pentru nicio stiinfri.
II. Orice gramadire de fapte e Insa istorie? Nu cred.
sa fi afirmat cineva aceasta. Critica osandeste zilnic o-
pere foarte constiincioase, care nu sant basa decat pre-
gatiri pentru o istorie. Autorii le numesc, cand sant mo-
de$ti $i constienti de puterile lor, contributii (Beitrage).
Pentru ca faptele sa lie istorie, trebuie ca sistemul sa
intervie.
Istoria a Inoeput sistematic, vrednica prin urmare
de numele ei: n'a luat faptele in stare braid, ci le-a
potrivit dupes raporturile lor fafci cu allele. Logogra-
fii nu erau In aceasta categorie, dar Herodot Inca e un
bun sistematisator, care promite, in \definitia istoriei, a
presinta cetitorikT cause. De aceia el nu va da o simples
povestire a ra'zboaielor medice, ci le va pune la local lor
fn desvoltarea omenirii. De aid acele lungi deslusiri
asupra Orientului, menite a famjliarisa cu dansul, a
descoperi causele de antagonism Intre cele cloud ci-
vilisalii care se ciocnira la Marathon si Plateia. Tucidid
e tot atat de sistematic In descrierea razboiului pelopo-
nesian. Iubirea presintarii sistematice a domnit In toata
istoriografia antica, si Polibiu, d6scoperitorul de cause,
e un mlodern aproape, fn aceasta privinta.
Greci sau Romani 1114 ace$ti istorici Herodot
e o exceptie nu \rad mai departe decat lumea civi-
lisata. Barbarii, bdii itorii, li sant tot atat de neinteligi-
bili in ffinta ca $i fn limba lor. Apoi lumea e Inca ta-
nark $i-si cunoage deplorabil trecutul. Raporturile sta-
bilite vor fi deci putine $i trase Intre lucruri apropiate.
Crestinismul statorniceste constiinfa unitcitii umane;
Insa, In afara de forma chiar, istoriografia evului me-
diu e un regres fata cu cea antica, si ca sistematisare.
Ideia unitard, de care am. vorbit, e ve$nic vie in mintile

1 ka: ijv alti7p arcoXilinaocv clUoIXotacv (I, 1).

 i6 -
acestor oameni, dar ea nu trece dincolo de hotarul re-
ligios: In al XVIII-lea veac insg. iesuitul Lafitau pre-
tindea foarte convins In prefata unei Istorii a salbate-
cilor americani" gull n'y a que des athees qui puis-
sent dire que Dieu a tree les Americains1". Beda nu-
marg. sese aetatis mundi". Ieronim, In interpretarea
lui Daniel, stabileste teoria celor Patru. Monarhii, care a
durat Frank' In veacul al XVIII-lea. Cu tot acest senti-
ment confus de unitate, a obiectului si -causei, cronicarii
veacului de mijloc, timpul cel mai defavorabil istoriei,
cel mai putiq. intelegator pentru dAnsa, a zis G. Monog,
in prefata Revistei istorice"2, sant incapabili de a
orandui altfel deck cronologic faptele: lipsa de legatura,
spiritul anarhic al societatii se oglindeste in felul de
presintare razlet al faptelor. E caracteristic ca trecutul
nu intereseaza decal rare ori, ca o prefata numai, pe
cronicarii medievali $i ca memoriile formeaa. atunci
majoritatea literaturii istorice.
Pentru a in.talni tentative de sistem.atisare, trebuie sI
tremm pang. in veacul al XVII-lea, cand Bossuet, crea-
torul filosofiei teologice a istoriei, recunoaste, pe 'Lang
mobilul capital, maim diving. (motiv exterior istoriei,
ceia ce-i rapeste din Anteres acesteia), si existenta u-
nor cause particulare", care leaga evenimentele Intre
ele altfel deck cronologic. Acelasi om care exprima
foarte original si net conceptia unei filosofii a istoriei
1 Ap. Voltaire, Esprit des nations, I ed. 1825 a Operelor
complecte), p. 63.
2 P. 8.
3 Cette maniere d'histoire universelle est, a l'egard des his-
toires de chaque pays et de chaque peuple, ce qu'est
une carte generale a l'egard des cartes particulieres: daiis les
cartes particulieres, vous voyez tout le detail d'un royaume ou
d'une province en Dille -meme; dans les cartes universelles, vous
apprenez a situer cep parties du monde dans leur tout; vous
voyez ce que Paris ou rile de France est dans le royaume,
ce que le royaume est dans l'Europe, et ce que l'Europe est
dans l'univers" (ed. din Bruxelles 1843, I, 7).
 I7
vorbeste astfel, Intrebuintand terminul de mstiintal az
istoriei", de istoria sistematica: la vraie science de
l'histoire est de remarquer dans chaque temps ces secre-
tes dispositions qui ont prepare les grands changements
et les conjunctures importantes qui les ont fait arriver"1.
In veacul al XVIII-lea, Istoria Universals a 1W Vol-
taire (de care vom vorbi si aiurea), cercetArile lui Ma-
bly, monumentalele opere ale lui Montesquieucare
leaga intre ele diferiLele aspecte ale vietii popoare-
loi fac din istorie din ce in ce mai mult ceva organi-
sat, cu legattri adinci si intime2.
La sfirsitul secolului, Schliizer, profesor la GOttin-
gen, popularisatorul divisiei tripartite In istorie3, da, In-
tr'o carte de o originalitate superbA, ca definitie istoriei:
Istoria universala e o adunare sistematica de fapte,
prin care starea actuala a pamintului si a neamului o-
menesc se pate intelege rational"4. Pentru dansul nea-
mul omenesc este o unitate5, si, mindru de adevarurile
castigate de secolul sau, Invatatul german exclama:
Dar tine se gandia, amm dou'azeci de ani chiar, la a-
semenea lucruri In carti de 5coa15.62".

1 III, p. 68.
2 Cf. Esprit des nations, p. 4: une foule de petits ev6ne-
meats. sans liaison et sans suite".
3 Weltgeschichte nach ihren Haupttheilen im Auszug and
Zusammenhange, von A. L. Schlazer, Viena, 1786, p. 120. In
realitate, divisiile lui sant sese: a) Urwelt-orbis ,nascens; b)
Dzznkle Welt-orbis renascens; c. Vorwelt-orbis primaeuus; d)
Alte Welt-orbis antiquus; e) illittelalter-medium aevum; f)
Neue Welt-orbis novas. Noi am unit cele trei perioade de la
In ce put.
4 Weltgeschichto ist eine systematische Saxnmlung von Tat-
sachten, vermittelst deren sich der gegenwartige Zustand der
Erde and des Menschen-Geschlechts aus Granden verstehen
lasst"; p. 8.
6 P. 74.
6 Aber wer dachte noch vor 20 Jahren in Hand-Bachern an
solche Dinge?"; p. 53.
2
 - 18
De atunci, cu cat raza cercetdrii istorice s'a 1.ntins,
cu cat cunostintile asupra trecutului omenirii s'au in-
multit, cu atata asezarea sistematica, stabilirea de ra-
porturi intre fapte, sentimentul unitar au devenit mai
puternice, si iatA cu ce puternice cuvinte expdrna
acest sentiment Ranke, cel mai pasionat urmaritor
al doritei Mar der Weltgeschichtely. -Sarcina istoriei
e aflarea acestei vieti, care nu se poate -insemna prin-
tr'o ideie, printr'un cuvant; spiritul care apare in lame
uiu e de o natura asa de definibila: el ample cu pre-
senta sa toate hotarele fiintii sale; nimic nu e Intampla-
tor in el. Aparitia Iui -e in toate interneiata2".
III. Fora scopuri practice. Mu lta vreme in antichi-
tate, istoria avea un stop altul decat ea insasi. De cand
filosofia iea in Grecia o directie morala mai ales, isto-
ria o unneazd_ Plutarh represintd tipul perfect al is-
toricului pragmatics, farce grija de adevar, dar tintind
necontenit la efectul moral a1 lucrurilor povestite de
dansul. Lucian ni presinta alta categorie de istorici, is-
toricii polemisti si lingusitori, can ocupa jmnatate
din opera cu descrierea scutului eroului lor.
In Statul roman, legdtura intre activitatea intelectuala
i viata practica e si mai strand; de aceia nicio isto-
rie desinteresata. Unul, Tit-Liviu, va face istorie din
punctul de vedere patriotic', altii din cel moral', altil
din. cel satiric'.
1 Weltgesch, 1X2, p. vt,
2 Das Geschaft der Historie ist die Wahrnehmung dieses
Lebens, welchers sich nicht durch einen Gedanken, ein Wort
bezeichnen lasst; der in der Welt erscheinende Geist ist nicht
so begriffsgemasser Natur: Alley Grenzen seines Daseins fullt
er aus mit seiner Gegenwart, nichts ist zufallig in ihm?, seine
Erscheinung ist in Allen begriinder (Weltg., IX2, p. xi).
3 Asupra diverselor sensuri ale cuvantului, v. Polybius, I, 1,
c. 24,- Weber, Allg. Weltgeschichte, I, Leipzig, 1857 (Prefata).
4 Luarea Romei de Gali.
5 Sallustiu, Tacit, in Germania.
6 Tacit, Analele, Historiile; Suetpniu.
 - '9
Data istoria ar fi inutila altor oameni", scrie Bos-
suet, ar trebui sa fie data spre cetire principilor: nu
e mijloc mai bun pentru a li arata ce pot patimile
si interesele, timpurile si conjuncturile, bunele si relele
sfaturi." 0 conceptie pe care a putem urmari pana a-
proape de timpurile noastre. Pentru a atinge scdpul
ce si-1 propane, istoricul trebuie sa judece trecutul, tot-
deauna cu ideile timpului sau, Med Indoiala. Se va in-
digna de cruzimea fatall a Cesarilor, va osandi arde-
rile de eretici ale veacului de mijloc, va denunta pos-
teritatii egoismul cuceritor al lui Ludovic al XIV-lea.
Iea-ti pentru istoric", zice Mably, ideia. Juana pe care
trebuie s'o aibi de dansul: el trebuie sa exerciteze un fel
de magistratura." Conceptia se va pierde nuiiai cu
comprehensivitatea crescanda a secolului nostru pen-
tru feluri de a gandi care nu mai sant ale sale. Tout
oornprendre c'est tout pardonner" e o ideie foarte
dreapta si foarte frumoasa.
Istoria poate urmari Insa scopuri straine intr'un
chip 5i mai condamnabil, servind interesele unui par-
tid sau ale unei coterii intelectuale. Cam asa a Post is-
toriografia In tot veacul de mijloc, cand e nevoie ca un
cercetator sa exercite o critics mai stransa asupra da-
telor izvoarelor; asa a lost iara5i fn timpul razboaie-
lok- religioase si, din al XVII-lea veac Inainte, in epoca
istoriei de Curte. Nu cunosc frisk' un exemplu mai des.'
gustator decat istoria filosofica din veacul al XVIII-lea,
care urmareste pretutindeni influenta desastroasa a su-
perstitiei (ceteste: religiei) si despotisxnului (ceteste: for-
mei monarhice), care, cu Voltaire, numeste Pierre Bar-
jone" pe S. Petru, face spirit pe socoteala lui Moise 5i
Infiereaza pe Nabuhodonosor. Cu cat mai larga, mai
nobila e conceptia lui Mably, care, vorbind de a-
ceasta directie, striga: Istoria nu trebuie sa-si permits
niciodata bufonerii; e barbar si scandalos sa razi 5i sa
faci glume pe socoteala unor erori care intereseaza fe-
 20

ricirea oamenilorl". Noi, modernii, intelegem altfel su-

biedivismul in istorie.
IV. A faptelor. iamurirea asupra necesitktii studiu-
lui faptelor in sine s'a ciat cand am vorbit de Buckle.
V. Faptele acestea frebuie sk fie, am zis, de orice na-
tura. Nu s'a inteles lucrul asa totdeauna. Istorie inseam-
na in lumea veche istoria politicci. Se zugravesc cu
art-t si interes lipurila principale; istoricul e un sculp-
tor, care taie in marmura statuile eroilor. Multi-
mea aceia lark amintire istorica, care a creat, a sustinut
sau a combatut pe erou, nu e mentionatii decar prin,
cifrele ucisilor si ranitilor, afar numai cand un act de
etoism scoate pe o parte din ei la lumina deplink a
istoriei,Anticii n'au cunoscut basoreliefele in istorie. Ma-
nifestarile de alto natura decal cea socials sant tot asa
de complect lasale- la o parte. Despre viata intelectualk
si artistick, despre conceptiile religioase ale popoare-
lor n'au vorbit decat, la cele douk. capete ale istorici arc-
cesti, Herodot si Pausanias.
Veacul de mijloc s'a ocupat, mai exclusiv Inca, nu-
mai de evenimentele politico si militare, si Renas-
terea a c.nlinuat traditia antics, analogs. Cel d'intaiu
care imbratiseaza toala viata popoarelor cu privirea
tui agerk, e i_arksi Vico. In cautarea principiilor siiin-
-tei sale, el exploreaza toate terenurile calcate de ac-
tivitatea omeneasck, se ocupa de viata politick, tot atata
ca si de conditiile sociale, de conceptiile religioase, de
conditiile intelectuale si artistice. Periodele sale sant
caracterisate cu deosebiri in natura, obiceiurile, dreplu,
rile naturale, guberm to, timbre, caracterul, jurispru-
den(a, autoritatea, ra(iunile, popoarelor. Putin limp du-
pe dansul, miscarea libertara si democratick a secolului
al optsprezecelea face causa comuna cu masele nedrep-
tatite de istoria thnpului, combate despotismur si prin

1 Pp. 49-50.
 21

subordonarea ramurii politice a istoriei, care se ocupa

cu despotii" si tiranii", c,elorlalte. Cartea capitala in
aceasta privinta este: Essai sur les moeurs et l'esprit
de nations et sur les principal= faits de l'histoirej de-
puis Charlemagne jusqu'd Louis XIII, precedata de o in-
troducere asupra filosofiei Woriei"; care se ocupii de
popoarele antice. Autorul e Voltaire. In realitate, e tot o
istorie politica, agrem.entata de consideratii generale,
dar important este staleilirea principiului ca istoria e
chemata a se ocupa cu spiritul, moravurile, obiceiurile
natiilor principale, razimate" (numai razimate), pe
faptele pe Care nu e permis a le ignoral". Vorbind aiu-
refl.' de aceasta carte, Voltaire zice: revolutiile State lor
nu erau acolo decal un accesoriu la acelea ale artelor si
Stiintilor ".
De aceasta concaptie se leaga. Buckle, si pledoaria-i
patimasa pentru stiinta a adus ca-Tesultat intarirea
ideii ea toate genurile de manifestare ale vietii omenesti
au acelasi drept de a antra In consideratia istoricului.
Intre actuala conceptie a varietatii faptelor, de. care
e chemata a se ocupa aceasta discipline, 5i intre aceia
a unui Mozerayl, Velly, Daniel, este o deosebire pe care
numai cetirea comparative o poate intipari in de-
aj uns.
VI. 0 opera poate fi conceputa sistematic, faptele cu-
prinse in ea pot imbratisa viata intreaga a unuia sau
mai multor popoare, inteun timp anumit sau in toate
timpurile: ea nu se va chema istorie decat atunci ccind
faptele vor fi aflate, fixate cu toata ingrijirea de ade-
var trebuincioasa, Oand ele vor fi dobandite .prin cri-
flea sever* melodic. Aceasta cerinta, pe care operele
mederne o indeplinesc toate, mai molt sau mai putin,

1 ,P. 327.
2 Annales de l'Empire (ed. citata a Operelor), I, p. 9.
3 Care ye& insA foarte bine unele lucruri.
 22

e iara$i o cucerire a timpurilor mai noua. Nur kritisch

erforschte Geschichte kann als Geschichte gelten", a zis
Rankel.
Pentru antici, adevarul.faptelor e subordonat totdeau-
na chipului de expunere sau scopului practic urmarit
Istoricul grec sau roman, are totusi ideie de Insemna-
tatea sarcinii sale: it vedem une on discutand chiar
parerile deosebite ale izvoarelor (Polibiu). Aceste iz-
voare sant Insa foarte putine. Anticul se tine numai de
traditia scrisa Si raid; papa la Pausanias, fundatorul
arheologiei, se poate zice ca istoricul nu face O. vor-
beasca acele monumente mute care au un atat de
mare rol In elaborarea istoriei modernilor.
Materialul arhival, pastrat de sigur, la Row, In de-
posite publice, ca $i In familiile mai Insemnate, nu e
pus la contributie de nimeni aproape. E interesant,
pentru a vedea ce material Intrebuintau istoricii antici,
paragraful 47 din opusculul lui Lucian: se vorbeste nu-
mai de Intrebarea marturilor $i de observatia perso-
nala2. Analistii veacului de mijloc sant mai Inapoiati,
Si pe ei nu-i opreste scopul practic sau estetic al o-
perei, ci ig,noranta 5i inconstienta. Cronicarul iea indife-
rent faptele, pe care nu le stie Insusi, de la un iz-
vor recent 5i falsificat sau de la cel contemporan cu lap-
tele si autentic; ba de multe on prefera pe acesta,
care e mai interesant, mai pregatit, mai bine compus.
S3 contrazice foarte adese ori, nu -Si face scrupul sa a-.
dauge, sa linguseasca3. De aid greutatea enorma pe
care o Intampina istoricul acelor timpuri, mai. ales In
perioada cand izvoarele de arhiva sant rare.
Renasterea nu inaugureaza o epoca noun un Piccolo -
mini, un Biondo, un Guicciardini, un Tritheim, un. A-
ventin chiar, I i aduna materialul dupa vechile rne-
1 Weltgeschichte, II, p. ix.
2 P. 270 din ed. citatI
3 Legenda aleramica, de pada.
 -23-
tode. In Germania, mai ales, Infloreste falsificatia, exa-
gerarea cu scopuri encomiastice1. In Franta, dupe sta.-
panirea exclusive a filologiei caci aceasta e Stiinta la
Inca, afacerea principals pentru oamenii timpului fiind
cunoasterea si imitarea mai deplina a literaturii latine
si grecesti, apare o carte foarte Insemnata pentru
istoria metodei In disciplina noastra, Methodus ad faci-
tem historiarusm cognitionem2. Se recomanda studiarea
stiMtilor ajutatoare, se vorbeste de gradul de credinta
0 cronicarilor, se zguduie multe din parerile admise3.
Urmatoarea carte de importanta mare pentru desvol-
tarea metodei istorice e Die allgemeine Geschichtszvis-
senschaft a lui Joh, Martin Chladenius4, o buns des-
criere a cetegoriitor de izvoare si a chipului de Intre-
buinjare5. S'a Intamplat Insa aici ca si in alte ramuri
de cunostinti omenesti: redactarea normelor e posterioa-
ra intrebuin(arii lor. Al XVII-lea si al MVIII-lea veac
sant In adevar niste timpuri de stralucita Inflorire a e-
ruditiei, de publicare constiincioasa si neobosita a iz-
voarelor. Lucra.'m astazi Inca In foarte mare parte pe
terr eiul acestor publicatii, si editii noue au schimbat
putin din forma primitive a culegerilor monumentale
care an precedat secolul nostru. Inch. In a doua jumatate
a secolului al XVI-lea aparusera cele doua serii de
Anale eclesiastice, redactate, din punctul de vedere pro-
testant si din eel catolic, de Matthias Illyricus si Caesar
Baronius, Rinaldi (Raynaldus) avand sa urmeze apoi,
printr'o lucrare paralela, pe Baronius. In veacul ur-
mator, istoria Franciei castiga cele douA culegeri ale lui

1 Geiger, Gesch. der Renaissance, p. 488 si urm.

2 Paris, 1566, a lui Jean Bodin. V. Bernheim, pp. 128-30;
Wegele, p. 344 si urm.
3 Teoria Celor Patru Monarhii.
4 Leipzig, 1752.
5 Bernheim, /. c., pp. 140-2.
6 Ale lui Rymer, de pilda.
 24

Duchesne (1610-36) istoricii franci si normanzi

Capitularele regilor franci, Viefile Papilor din Aui-
gnon, Miscelaneele lui Baluze (1677, 1678-23); In An-
glia, intalnim publicatiile lui Camden (1602-3), Twysden
si Selden. (1652), ale lui Gale (1687-21); In Germa-
nia, cele d'intaiu culegeri de cronici apar : a lui
Schardius (Historicum opus, 1574), Pistorius (1583-
607), Urstisius (1585), Meibomius (1688 In acelasi limp,
genial universal al lui Leibnitz dh.' un imens impuls
studiilor istorice, in aceiasi tarn, prin Codex iuris pen-
tium dipl'maticus (1693', prin Accessiones (1698) 5i
Scriitorii Braunschweigului (1707 . Canisius publicA Leo-
tiones Antiquae in 1601-4; cele d'intaiu culegeri de acte
ale Conciliilor (Sirmond, 1629; LalSbe, 1671-2) apar;
Benedictinii Mabillon-d'Achery, 1668 si urm.), Mino-
ritii (Wadding, publicat 1731-45 Isi formeaza Analele;
dictionare si culegeri de scriitori ai celorlalte Ordine a-
partin aceleiasi epoee. Ughelli public a .cel d'intaiu re-
pertoriu eclesiastic (Italia Sacra, 1644 si wm.); Surius
(1618), apoi I. Bolland si succesorii sal dau la lumina
Vie(ile Sfintilor (1643-58). Ducange, principele eruditi-
lor acestui secol, Isi compileaza dictionarele medievale:
cel latin. (1678) si eel grec (1688).
Stiintile ajutatoare cant create In acelasi secol. Ma-
billon fundeaza diplomatica (De re diplomatica libri
VI, 1681), Scaliger si Denis Petau (De Numeratione
Temporum, 1629; De Doctrina Temporum, 1627 pun
basele cronologiei, Germanul Ph. J. Spener creiaza He-
raldica (1680), Leblanc, numismatica (Traite histc rique
des monnaies de France, Paris, 1690), Heinecke, sfra-
gistica (J. M. Heineccius, De vetoribus Gq-manorum a-
liarumque nation= sigilliis Frankfurt-Leipzig, 1709).
Lucrarile lui A. Duchesne mai ales inaugurasera cerce-
tarile genealegicel. Tentative spre o Geografie istoricd
I Cele d'intaiu table genealogice sant ale lui J. Hubner (Ge-
neral-Tabellen, Leipzig, 1725-8).
 25

se observa Inca: astfel Philippus Cluverius (Cluvier), cu-

noscut i cronicarilor nostri (Germania Antigua, Ley-
den 1616). Abia la 1708 apare paleografia cu Palografia
greacd a lui Montfaucon, care intemeiad. si Arheologia
medievalci (Monuments de la monarchic francoise, Paris
1729-33). Statistical va fi formats, tot in al XVIII-lea
veac, de Achenwall si Schleaer.
Artivitatea acestui secol al, XVIII-lea nu uimeste mai
putin. Franta da miscarii erudite pe un dom Bouquet,
adunatorul cronicilor sale mai vechi (Recueil des histo-
rieni des Gau les et de la France jusqu'en 1328, Paris,
1738 si urm.), pe Toustain s?Tassin, autorii unui tratat
de diplomatica, ramas clasic, pe Marten si, Durand, a-
dunatorii Tesaurului anecdotorum" si ai Colecfiei arn-
pliNsima", pe-calugarii cari publid. in 1750 L'art de ve-
rifier les dates' . Sammarthanus tipareste complemen-
tul pentru Franta al cartii lui Ughelli, In Gallia christia-
na (1715 5i urm.), Brequigny catalogheaza diplomele re-
lative la Cara sa si publics, in 1791, tea mai cuprin-
zatoare din culegerile de acest fel. Vom.cita Inca Ordo-
nan(ele regilor Franciei, culegerile de tratate ale lui
Dumont si Martens. In Germania Eccard, cei doi Pez,
Mencken, publicatori de cronici; in Anglia Rymer; in
Italia, ilustrul Muratori (28 de volume lie Scriptores re-
rum italicaru'm, $ese de Antiquitates medii aevi) 5i Tar-
tarotti_ (acelasi titlu, in Florenta , Tiraboschi, istoricul
literaturii nationale, Mansi, editorul a treizeci 5i unul
de volume de Concilia. Lucrarik lui Fabricius, Mont-
faucon, Duverdier, Lelong pun basele Bibliografiei, dictio-
nariul lui Bayle, si mai ales al lui Moreri, alp biografiei
istorice. In Germania fusese vorba de a crea In 1687
si anii urmatori un ,,historisches Reichscolleg", Acade-
demia de Inscriptii francesa contribuie mult la mis-
care prin publiparea Memoriilar sale, si, In 1733, Incepe
Eine griindlielle Kenntniss der wirklichen Aterkwiirdigkei-
ten eines Staates" (v. Wegele, o. c., p. 766).
tiparirea Istoriei literare a Franciei in veacul de milloc.
Aceasta publicare bogata de cronici, de piese di-
plomatice mai ales, ca si aparitia stiintilor ajutatoare,
nu putea sa ramaie fdra influentd asupra desvoltarii
metodei istorice. Imbielsugarea materialelor sileste pe
scriitor sa aleagd, puind In practica preceptele care in-
cep a se raspandi prin tratatele asupra compunerii is-
toriei
Un alt factor care contribute la desvoltarea metodei
istorice e scepticismul, introdus de Bay le, desvoltat apoi
de Voltaire. Acesta din urma declara ca istoria, care des-
crie faptele, donnas pour vrais", nu poate atinge de-
cat o extrema probabilitate"1. Se ajunge la resultatele
cele mai cornice: toatd traditia literard a antichitatii, o
buns parte din a evului mediu sant declarate de un Ger-
man o fabricatie datorita unor presupuse interese po-
litice. Eruditii protestard si invinsera, dar severitatea
metodei se nascu din aceasta poleanica. La sfarsitul se-
colului trecut, lucrarile preliminare se credeau termi-
nate: Schlazer 'declara actele lumii vechi ca Inchise",
si el nu astepta descoperiri nouk ca izvoare sau o-
bi e ct. Descoperirile furd datorite avantului luat de filo-
logie i romantismului.
Filologia moderna, prevestita ca ajutatoare a istoriei si
intrebuintata de Vico, creata, In adevdr, de Wolf, cu
Prolegomenele sale (1795), contribui la fixarea si pre-
cisarea t:netodei, si resultatele ei se adausera la stiintile
auxiliare ale istoriei. Romantismul chemd atentia lumii
culte asupra veacului de mijloc si monumentelor sale.
Atunci Incepu acel zel In a strange si edita resturile
de inscriptii, carte, legi, poeme sau monumente de
orice natura", pe care Daunou le declara, cu patimk
nefolositoare, in 18262 si care adusera la viata o istorie
1 Dictionnaire philosophique, VI, ed. 1726, pp. 1, 18.
2 Daunou, prefata la Esprit des nations, p. xvm.
 27

noun si pornirA ,miscarea medievista, care distinge se-

colul nostru.

Ar fi ridicol sa pretind a resuma macar bogata acti-

vitate istoric a seeolului. VA voiu semnala numai funda-
rea stiintii editArii textelor de publicarea Monumentelor
Germaniei Istorice (1826 si urm.), aparitia Documen-
telor inedite relative la istoria Franciei, a publicatiilor
Societiffit de l'histoirede France", a Maestrului of Rolls,
in Anglia. Din numArul nesfarsit al celor cari stall on
au stat In fruntea miscarii, as dori sA va rAMaie in
minte dou'l nume ilustre: Niebuhr, intaiul istoric mo-
dern, 5i Ranke.
Acest din urmA e istoricul tip: are cunostinta desA-
vArsita a izvoarelor e eel d'intliu. care a intrebuin-
tat arhivele , forma cea mai frumoasa in limitele
genului, comprehensivitatea cea mai deplina. Incredin-
tat de folosul silintilor sale, el a insuflat elevilor sAi
acel spirit de muncA, area vigoare intelectualA, prin
care scoala germanA a lasat cu mult in urma pe colegii
din. eelelalte natiuni. Putine lucruri invioreazI mai mult
pe cercetatori decat cuvintele cu care mantuie el pre-
fata de la Istoria Reformatiunii:
Cand cineva intreprinde numai cu spirit serios si
studios de adevar cercetari in oarecare mAsurl intinse
In monumente autentice, descoperirile mai tarzii vor
defini mai bine punctele speciale, dar trebuie sa in-
tAreascl totu5i la urma observatiile fundamentale Caci
adevarul e numai unul "1.
Insufletit de iubirea acestui adevAr si de dorinta de
a va fi util, ma presint inaintea d-voastrA.

1 Prefata Istoriei Germaniei In timpul Reformei, p. x.

 II.

Despre utilitatea generals a studiilor istorice

(Novembre 1895).

Aceasta nu este o n.oua lectie de deschidere. Ali se

pare folositor Insa ca., Inainte de a inoepe seria de lectii
speciale a fiecarui an, sa leg vorba cu d-voastra, mai
ales cu aoei pe can nu-i cunosc Inca, tratand lucFuri
generale, cu privire nu la un domeniu margenit, ci la
istoria Insasi. In anul trecut, v'am expus astfel cum
se intelege astazi istoria 5i cum s'a ajuns la aceasta
intelegere; pe rand voiu cauta se lamuresc mai tar-
ziu alte asemenea chestii pregatitoare" pentru studiul
istoriei: gradul de aproximatie la care se poate ajunge
In urmarirea adevarului, natura fru.musetii artistice
de care trebuie s se Impartaseasca o opera istorice,
influenta propriei individuualitati asupra chipului de
intelegere a trecutului, margenile specialisarii istorice,
etc. Astfel reunite aceste lectii generale ar forma o in-
troduoere in studiul istoriei, care e foarte folo.Sitoare si
pe care literatura noastra n'o poseda Incas. Problema
1 Pentru estetica picturii, 51 a artelor plastice in genere se
pot cita ca un model in acest gen cele cincispr4efiece discur-
suri tinute de cele1brul Reynolds la Academia regard de arte,
de la 1769 la 1790 (v. The literary Works of Sir Joshua Rey-
nolds, first president of the Royal Academy. Londra, Bell and
Daldy, 2 vol. in 80, 1872-3). Autorul for expune, nu atata fun-
damentele filosofice, care sant de multe on idei preconce-
pute, ci principiile generale inchegate in mintea sa dintr'o bu-
gala experientil artistica: numai astfel se fac cartile sincere
i convinse.
 30

re ma va ocupa astazi are si un interes practic: dupa

regulamentele -universitare ascultatori ai cursurilor de
istorie nu sant numai anti ce si-du ales aceasta ra-
mull a studiilor de litere. Examenele de istorie sant ce-
rute de la studentii in filologie, si chiar In filosofia.
Aceastd ascultare impusa poate ca sa li aduca fobs?
Daca nu li ajuta cemetarile pe care si le-au ales si,
Intr'adevar, pentru cei ce se ocupa cu filosofia propriu-
zisa, ajutorul ce-1 pot capata aici e inponderabil, stu-
diul istoriei nu li-ar aduce foloase de ordine generala, cu
Inuit mai marl.?
Stiintile sau, mai bine, deosebitele discipline silinti-
fice pot Ti utile in doua directii. Toate-si au intaiu uti-
litatea for specialci, decat care nu. li trebuie alta indrip-
tatire. Oricare din ele satisface o parte din nemargenita
curiositate omeneasca, infatisandu-i In chip legat, co-
herent, explicat, unul din nenumaratele domenii In care
mintea organisatoare a omului isi imparte natura. La
unele discipline, explicarea faptelor poate fi complecta,
ducand astfel la crearea de categorii sigure, depline,
stabilind Intre acestea legi ce nu lasa nicio Indoiala; la
allele, cum e studiul nostru, inscrutabila complexitate a
faptelor nu permite decat explicari generale, mai mult
de instinct decat de stiinta, multamitoare tot-usi pentru
mintea dorita de cause. Am zis ca toate sant utile, fid-
ca satura setea de informatief dorinta de constiinta tot
mai larga ce framanta umanitatea si o arunca pe caile
progresului. Si, fiindca aceasta sete, care face parte din
elementele ode mai inalte, mai prometeice ale idea-
MAW, e nestinsa, numarul stiintilor e deci far% hotar.
Un Olandes ciudat, Van der Linde, a treat daunazi sa-
hologial, fixand hotarele unui domeniu natural $i ex-
plicandu-1; altii pot crea alte discipline pand la nesfar-
sit. Toate vor fi utile, indreptatite la viatd.
1 Ant. van der Linde, Geschichte des Schachspiels, I (Ber-
lin 1874).
 31

Stiinti Ins cum e sahoIogia, cum sant cele mai multe,

intereseazd umanitatea privita ca un tot, nu Insb." pe
tori oamenii. Divisia tot mai perfecta a Inuncii stiinti-
fice, din timpul. filosofilor" omniscienti pang astazi,
Ineredinteaza unor specialisti, cu un numar restrans,
unei caste sacerdotale recluse si modeste, studiul, cultul
fiecOrii stiinti. De la d'ansii apoi se primesc ldmuririle
de care, In altd parte a campului eunostintilor, se simte
nevoie Pentru alti specialisti, majoritatea stiintilor are
deci o utilitate colaterald, pentru cei ce stau in afara de
castele erudite, pentru omul politic, pentru agricultor,
pentru mestesugar, utilitatea lor e nula. Ele n'au deci
o utilitate generals.
Aceasta utilitate n'o posedA decat stiintile care ajutd
scopul principal al vietii interioare, psihice a omului.
Dupe goana furtu-noassa a fericirii In viata, fn afarO de
sine, oricine simte, mai mult sau mai putin lamurit,
adevarulpovetii pe care o dd poetull:
Cauta-ti in tine insuti linitea i fericirea.
E o epoca de multg muncd, de delicatg atentie aceastl
realisare a echilibrului sufletesc, aceasta sarcind de es-
tetica morale!, care ni dO un suflet Intreg, linistit si
frumos. Sant activitati alesufletului care ajutd opera,
ocupatii care o desavarsesc. Cu cat o discipline va fi
mai potrivitii pentru acest scop, cu atata importan(a ei
generals va fi mai mare. Rangul deci al istoriei printre
cunostintile utile din punct de vedere general, scara de
asemenea utilitate pe care stO, va fi determinatO de In-
susirile ei In aceasta privinta, de numarul si InsemnO.-
tatea virtutilor morale mijlocite de dansa.
0 discipline stiintifica influenteazA asupra sufletului
prin cuprinsul ei si prin metoda cu care deprinde. Prin
cel d'intaiu lucreazg si asupra diletantilor, cea de-a doua
are Inraurire aproape numai asupra specialistilor sau
1 A. Vlahuta.
 32

mai bine a productitorilor. Li vom analisa pe, rand

influenta.

I. Istoria e disciplina cea mai umand din toate. Stiin-

tile naturale se ocupd in parte cu Viata. exterioara a o-
mului, unele din cele filosofice cu viata lui interna. A-
mandoua lush.' sub specie universitatis. Adevarurile cas-
tigate sant mai maxi, mai largi, interesul uman mai slab,
de o naturA mai putin sentimentala. Istoria nu cunoaste
.abstracta si recea figura a omului-tip; pe dansa o pre-
ocupd oameni, oamenii schimbatori 5i deosebiti, cu anu-
mite virtuti, cu vicii 5i apucaturi speciale, oamenii tre-
cutului fn toata intregimea for expresiva. Stiintile
fisico-naturale, cele matematice ridica spiritul pe culini
de unde viata se vede fard relief, coloare si interes; is-
toria nu numai ca ne lasa In mijlocul vietii, dar o
l'argeste prin perspectiva imensa a trecutului, prin
presimtirea viitorului fard de capat. Nu exis.tO disci-
plind omeneasca prin care sd ne facem mai sociabili,
mai altruisti, mai iubitori de om si de viata.
Am spus ca istoria ni presinta oameni feluriti ai tim-
purilor deosebite. Ea ne InvatO cu. atatea chipuri de
cugetare, cu atatea modalitati de simtire care lasd rece sau
umplu de despret si ura Re omul fara pregatire is-
torica, pe cel deprins cu generalitatile umane. Pe a-
cesta mai ales, aci nicio activitate a mintii nu face mai
exclusiv, mai IndAratnic in sustinerea conceptiilor pro-
prii, mai intolerant fata cu cele straine decat cea filo-
soficA. Minti energice, barbAtesti, filosofii s inchid In
cetilfuia cladirilor ridicate de dansii 5i le aparA cu toate
dibaciile logice, cu puterea elocventa a increderii In
sine si in cugetdrile sale. Deprins cu varietatea ade-
varurilor de sufragiu ale timpurilar trecatoare, specta-
tor miscat, dar experient, al naruirilor de sisteime $i
de credinti, istoricul Intelege prea mult pentru a osandi
prea aspru. Si, dacd relieful personalitatii scade, inima
 33
se face mai large, sau, mai bine, inima se face mai
large, mai buna tocmai fiindca relieful personalitatii
scale
Dar nu numai cunoasterea brute, familiarisarea face
pe istoricul adevarat tolerant. El cauta data cu per -
ceptia faptului s stabileasca rela iile lui, originile si
urmarile, sa i-1 explice. Peste cate fapte morale,
In aparenta, condamnabile, cand le iei separat, nu a-
runca o raze de iertare lumina Intelegerli depline,
proiectarea limpezitoare a causelor nelnlaturabile care
le-au adus, a consecventelor de civilisatie, de prospe-
ritate, oe au izvorat din elell Multi criminali mari ni
agar atunci ca niste victime de plans sau ca martini
respectabili ce si-au jertfit propria reputatie pentru
un folos mai larg, mai universal. Tout cornprendre c'est
tout pardonner. Dace nu tot, foarte mult.
Vazuta de sus, viata n'are, de sigur, Inteinsa ceva in
deosebi ispititor. Ea nu e la inaltimea ravnirilor noas-
tre intelectuale, artistice $i morale: e meschina, e urata
si nedreapta. Condamnarea ei se impure.
Ceva insa ne Impaca Intru catva cu dausa. Privirea o-
menirii Insesi, privirea ei large si Intelegatoare e mai
putin desilusionanta decat ochirea aruncata asupra con-
ditiilor fatale in care e menita sa traiasca. Deci, cu cat
o disciplind va retina mai nnilta vreme ochii asupra
omului, cu atata ni va face viata mai simpatica, mai
vrednica de Incredere. E adevarat ca paginile frumoase
ale istoriei sant coplesite ca numar de cele ,Intunecate
sari stropite cu sange, ca de aici minti grabite scot
motive de condamnare pentru umanitate, dar, privita
de la inaltimea trebuitoare, istoria povesteste un mare
triumf al energiei omenesti, care e oprita adesea In loc,
Astfel causele fatale scusa multe acte de salbatecA intole-
ranta, urmarile utile indreptatesc multe politice nedrepte ei
barbare (ghilotinarile Revolutiei francese, custile de fier ale
lui Ludovic al XI-lea, etc.).
3
 .34
care pierde din roadele silintilor sale, dar care-si castiga.
inapoi, prin lu.pta indaratnica, cuceririle cotropite un
timp de inconstienta barbarului, de nisipul deserturi-
lor. Apoi decaderile inteo directie sant compensate a-
desea de progrese inalte. Veacul de mijloc, d. p., dad.
a scazut inteligenta, a crescut putinta de simtire a oa-
menilor, srlienasterea a lasat, multamita acestui veac
de mijloc, ceva mai perfect decat omul antic. Privelisti
care dau incredere in omenire si indeamna la silinti noun
pe cei desgustati de perspectivele desperatoare pe care
le deschid cugetarile metafisice. Aceste cercetari de or-
dine inalta dau patimi marl, dorinti imense, pe care
nu le putem satisface. De aid renuntarea la orice ac-
tiune, un: a quoi bon? care taie nervii vointii si toropeste
sufletul. Studiul istoriei tni arata, din potriva, biruintile
frecvente ale celor cari si-au margenit campul, si-au,
fixat in limilele po'sibilitatii tintele 5i le-au atins prin.
staruinta. Cercetatorii isi crest energia ind. mai mutt
4)rinteo activitate roditoare in domenii determinate,
cu hotarele restranse, dar cu rasplata sigura. Pentru a
plasticisa lucrul printr'un exemplu, infatisati-vd un
om pe care perspectiva imensa, deschisa de o inal-
time, it ameteste, 11 imobiliseaza 5i care, prin fixa-
rea unui punct din aceasta imensitate, simte disparin-
du-1 groaza, descurajarea de la inceput.

II. Munca personala in istorie urmareste adevarul

inainte de toate. Conceptiile intinse, mari nu sant o-
prite, dar ele-si pierd orice valoare dad stabilirea for
nu e sigura, nu numai din punctul de vedere
ci mai ales din al faptelor. Acestea trebuie cernute, des-
facute cu o lunga 5i delicata rabdare, pe care putini
stiu s'o aprecieze dupa cuviinta. 0 astfel de munca rah-
datoare, care reclama mai multa inteligenta, cu cat mai
multa inteligenta, decat usoarele lupte din suliti ale
logomahilor, da sufletului, alaturea cu virtutea cea mare
 35
a rAbdarii, iubirea precisiei, a onestitalii Viinfifice, a-
mandoul cuvintele inseamna acelasi lucru. Sant necal-
culabile urmdrile bune ale acestei virtuti asa de rare:
pe rang ca toate felurile de onestitate sant legate 2ntre
ele, omul politic; judecdtorul, toate ramurile de activitate
omeneasca beneficiaza de o deprindere cu precisia, cu
vedenia adecvata a lucrului. Pdna si artistul crescut In-
tr'o astfel de scoald castigd simtul cuvintelor, ura Mutt-
1111411 stilistice, iubirea pentru expresia care acopere
ideial.
Omenii acestia muncitori si- precisi n'au Insa pry
sumtia scamatorilor cu cuvinte mari (In aceasta dege-
nereaza adese on cercetatorii problemelor vaste, cari-si
fac un piedestal dintr'o logicd ce nu stabileste si explicd
toate . E asa de greu de descoperit adevdrul, oriunde
si mai ales aici! Atatea cause fac izvoarele discordante
si nesigure: nepriceperea, informatia gresitd., pasiunea,
pdstrarea defectuoasd a bietei bucati de pergament sau
de hartie ingalbenita care trebuie sa ni mijloceascd visiu-
nea unei lumi disparute! Nu poti formula numele
Istoriei universale", zice Prevost-Parada12, fard sd-ti
vie in gand amintirea si exemplul tui Raleigh. Pe cand
era inchis in Turnul Londrei, se zice ca se apucase a
scrie istoria omenirli, de-odatai un zgomot de cearta in
curtea Inchisorii it opreste de la lucru. Vrea sd stilt
ce s'a Intamplat: chiamd, intreaba pe toti cei ce s'au
amestecat in sfadd sau au vazut-o, si cauta sd strAbata
In zadar la adevar prin mijlocul contrazicerilor Tor. A-

1 Vezi, in acceasta privinta, reflectiunile profunde $i splen-

did exprimate ale lui de Vogue, care, in discursul s'au care
poetul J. M. de Heredia, fost elev al scolii de eruditie des
Charles, aratal efectul pregatirii stiintifice, precise asupra
proprietatii stilului poetului (extrase, din discurs In Bibliothe-.
(pie de l'Ecole des Charles).
3 Essai sur thistoire uniuerselle, I, 2-e edition Paris, 1865),
P. 1.
 36

poi, dandu-si sams ca nu se poate sa-1 ating, zambestet

si-si zvarle in foc istoria1 ". Cala atentie delicate sere a
atinge aproximatia multamitoare pentru o oonstiints
pe care aceasta muncs de precisie o fame tot mai scru-
puloasa! Si pe urma informaliile noun, care scapg.din ve-
dere celui mai dibaciu scormonitor2, sau acelea pe care
intamplarea le da la lumina prea tarziul Cea mai bunk,
mai muncita carte, afara de publicatiile de izvoare sau
de cercetari prea restranse, e veche dupa cateva de-
cenii; o noun editie e o scriere din nou. La Ineeput, spi-
ritul, deprins cu libertatea, se revolts de umilirile ne-
apgrate ce le intamping.. Apoi, cu vremea, gasindu-si
greselile aiurea, la cei mai mari, convins de fatalitatea
lor, el pastreaza din amintirea desilusiilor 5i a In-
frangerilor o modestie de spirit care nu cade panI lac
descurajare, dar taie pentru totdeauna putinta insolentei
si presumtiei.
Si epocile ca si oamenii au ocupatiile for intelectuale
favorite. Sant epoce de stiinta abstracts, de filosofie
metafisica (sau poetics), epoce de istorie si filologie.
Cele mai armonioase, mai echilibrate-mi par cele din
urma.
Veacul al XVIII-lea a fost secolul iubirii pentru o ,,fi-
1 Nu stiu de uncle a luat academicianul frances aceastA a-
necdote. 0 citez, fiindce e caracteristica numai; cat despre a-
devarul ei, cel putin in ceia ce priveste arderea manuscriptu-
lid, e problematic. ,,Istoria lumii" de Walter Raleigh a fost
publicata partea pana la secolul al II-lea in. de Hr.) in 1614
(Lingard, .1 history of England, ed. a 5-a, Baudry), VI, Paris,
1840, p. 110 nota 1.Cf. afirmatia mai specials a lui Wellin-
gton : e tot asa de imposibil s povestesti o batalie ca qi
un bal".
2- De aici preschimbarile nesfarsite, adausurile si era-
tele. De aceh unii invAtati, prea prudenti, iii interzic dupa
redactia definitive Intrebuintarea izvoarelor scapate din vedere.
J'ai fait mon siege de Mallet", rgspundeta Vertot unui cola-
borator care-i aducea not documen e asupra acestui eveni-
ment istoric.
 37
losofie" care corespunde stiintilor naturale si mate-
matice. De acestea se vorbia In saloane si In academii:
poesia Insasi se prefacuse Inteo didactics sententioasa,
cu versurile 'magi. Era vremea calculatorilor la mods,
a cocoanelor algebrice"1, a problemelor de saloane. Si
secolul aoesta a fost cel mai putin pios, mai putin to-
lerant, cerand totusi adversarilor toleranta, mai
fudul 5i mai usuratec Oamenii can au ghilotinat
I

In 1793 erau filosofi", ideologi", cum u numia

Napoleoni ei aveau monopolul adevarului, al progre-
sului si civilisatiei. Putine veacuri presinta, pe de alts
parte, figuri mai tulburate, mai In desacord cu lumea si
cu sine decat Inceputul secolului al XIX-lea, de o fecun-
dilate metafisica nespusa. Cladirile ingenioase se nasc
si se prabusesc cu o iuteala fantastica, zdruncina-
tcare chiar pentru inteligentile de maim Intaiu. Din a-
ceastI storcatoare ginmastica, ele au ramas exaltate, ne-
multamite, fara sprijin ideal, dar cu nestavilite as-.
piratii. E epoca moratei care variaza dupa Inaltimea
intelectuala a omului, a adoratiei de sine, a romantis-
mului destrabalat, a vietii de boheme si a sinuciderilor.
Puneti In comparatie acum epoca Rena5terii. Cardi-
nalii jura pe zeii nemuritori", un Papa ca Leon al
X-lea priveste negarea dogmelor ca o chestie de discutie
si Impacare. Moravurile sant blande, prietenoase, de o
sociabili4te fara exemplu atat In veacul de mijloc, cat
si in timpurile moderne2. Scriitorii n'au negligenta yea-
cului al XVIII-lea, umflarea sentimentala a celor de
astazi: ce mind dare, care stiu ce spun si cum spun!
Si, In toleranta timpurilor actuale, far optimismul lucre-

1 A algebraic lady" (expresia e a lui Carlyle, In Istoria

lui Frederic-cel-Mare").
2 Din aceasta caracterisare trebuie excluse timpurile de la
Inceputul Renasterii, cand omul, libarat de lanturile teologice
ale evului mediu, se da la cel mai anarhic individualism (o-
tfavitorii spadasinii, Aretino, biciul princ,ipilor").
 -38- --
zator ce pare ca. urmeaza pesimismului desperat al ro-
manticilor, in setea de activitate, de exactitudine, e de si-
gur si inraurirea acelei renasteri a studiilor istorice
care va avea marl urmari pentru sufletul umanitatii
viito are.
 Frumuseta in scrierea istoriei
(Novembre 1897)

Intr'o opera. istorica sant patru elemente: material,

critica, organisare, stil. Cele d'intaiu cloud determind so-.
liditatea si adevarul, celelalte frumuseta.

I.
Ca o mostenire mai directd a secolului trecut, secol ele-
gant si superficial, punand bucuros cuvintele in locul lu-
crurilor, secolul nostru a avut istoria retorica. Mai multe
decenii, istoria s'a facut cu subiecte niari, cu frase mari,
si pentru publicul cel mare.
Adunarea materialului era o afacere secundard foarte
usoara. Te adresai izvorului interesant, bogat si usor
de utilisat, cronicei. Aceasta Iti dadea povestirea gata
facutd si-ti rdmanea numai s'o aranjezi, adecd s'o mo-
dernisezi si s'o cioplesti.
Arhivele gemeau de materiale aproape necunoscute:
erau acolo actele pubhce, contemporane cu faptul pe
care-1 constatau, registrele de socoteli, scanteietoare de
mdrun.ta viatd vie, scrisorile private, care dadeau fap-
tul In atmosfera lui de idei si sentimente, in stilul si
haina timpului; intre zidurile for statea ascuns ca in-
teo cripta trecutul mort, eel autentic. Si usile acestor
repositorii de pretioase relicvii nu se deschideau. In a-
ceasta avea o bung parte exclusivismul si neinteligenta
biurocratului care pdzeste lucruri scumpe, dar istoricii
-erau si ei vinovati de aceasta stare de lucruri: nu bateau
de-ajuns ca O. se deschida.
 40

Istoria aceeasta frumoasa era deci rau informata, cu-

rrinzand neadevaruri, sau nu tot adevarul. Materialul
era slab, putin, de calitate proasta, si scriitorul, preo-
cupat de aparenta si de succes, nu se ocupa s-1 fat .

mai solid grin critica. Nu se facea alegere lntre lzvoare

si nu se facea alegere Intre datele unui izvor; odata
ce cronicarul povestia frumos si interesant, el era primit
fara discutie. Umila pcvestire sincera a contemporanului
era despretuita, si se facea toata onoarea compilato-
rului tarziu, inventatorului de cuvinte mari si de anec-
dote. Comparatia atenta si scrupuloasa a izvoarelor, e-
limin area scoriilor din metalul pretios al adevarului,
pain Intelegerea spiritului celui care-1 transmitea, a-
cestea nu stateau In obiceiul timpului, cad astfel de lite-
ratori, data erau Inzestrati cu imaginatie, n'aveau con-
stiinta stiintifica.
Insa aceasta istorie literara se cetia usor, si deci se ce-
tia mult. Azi, afara de rari opere cu subiectele largi, cer-
cetarile istorice formeaza apanagiul lu.mii specialiste;
atunci istoricul vorbia tuturora, In limba tuturora. In-
fluentata de literatura propriu zisa, facand parte inte-
granta din asa-numita beletristicd, istoria romanticilor
influenta, la randul ei, pe literatori. Augustin Thierry
auzia chemarea-i de istoric la strabaterea paginilor lui
Chateaubriand din Martiri"; in,schimb ren.asterea stu-
diilor istorice fu un factor determinant In formarea ro-
mantismului poetic. Poetul se simti atras de farmecul
descrierilor istoricului, fi imprumuta subiectele, se stra-
muta In lumea lui si o Intelese asa cum o intelegea a-
cesta. Fictiunea, care Linea locul adevarului istoric, era
destul de stralucitoare pentru a Infra de-a dreptul in
domeniul poesiei.
Dar nu numai lumea literara se pasiona pentru
acest fel de istorie. Oamenii politici ai timpului parti-
cipa la interesul general pentru o asa de placuta stiinta;
istoricul mestesugit ii influenteaza, li impune judecata.
 41

sa asupra trecutului, 11-strecoard idealul sau. Niciodata

lumea conducatoare nu s'a condus mai mult de analo-
gii istorice ca atunci. Liberalii de supt Restauratie, in
Franta, se asimilau cu Orangistii englesi din 1688, al
Guizot cazu, atragand in caderea sa tronul Orleanilor,
indaratnicindu-se a crede ca revolutia francesd e man -
tuita In 1830 prin schimbarea de dinastie, fiindcd o
schimbare de dinastie ajunsese no-poperystilor regelui
William cu cloud secole inainte.

Pe la jumatatea secolului insa, trecerea istoriei este-

tice incepu s scada. Istoria, care invadase In literature
si politics, fu invadatd, la randul ei, de metafisicd. Asal-
turile epice care culmele neinteligibilului ldsard in spi-
ritul timpului iubirea pen-fru generalisare si abstractie.
Era o dovada de intelectualitate sa storci o ideie largd
faptelor ce-ti cadeau in mane.
Ele fura puse deci la tease Si strAnse pand la com-
plecta diformatie. Si fn aceasta a doua fasd a istoriogra-
fiei contemporane, adevarul istoric ramanea pe planul
al doilea.

Veni, in sfarsit, pred.omnirea stiincelor naturale. Ele

sosird cu Intreaga for suite de observatie exacta, de
control repetat, de respect pentru ceia ce este. Frasa in-
cepea apoi sa supere, fiindca ajunsese stereotipd, males-
trii cei marl ducandu-se, iar ideia generals impusa de
mode ducea la locuri comune emfatice care desgustau.
Dupe generatia toloristilor si poetilor, dupd a meta-
fisicilor 5i profetilor, veni modesta legiune a muncito-
rilor, a eruditilor".
Aeestia avura ambitia de a judeca in cunostinta des
cause procesul trecutului. Toate urmele fura adunate,
toate izvoarele intrebate. Ei facura sa vorbeascd piesa
de arhivd, monumentul, medalia, inscriptiile, antichita-
tile. Aceste glasuri autorisate indbusira une on pe
 42

al cronicii. In orice cas, aceasta -$i pierdu suprematia,

nu mai fu crezuta pe cuvant: se ca.'utard, pentru a le
elimina, causele de gresala, de schilodire a adevarului In
litera copiei, In constructia frasei si acceptiile cuvinte-
lor, Iz. psihicul autorului.
Si aceasta fu o mare revolutie, care fact" In cativa ani
decrepit de veche o literatura istorica privity pang.
atunci ca ultimul cuvant al stiintei. Istoria moderna se
prefacu malt, cunostinta antichitatii se imbogati
chip neasteptat; cat despre istoria veacului de mijloc,
ea fu treaty.
Aceasta era foarte bine, de sigur, caci istoria trebuie
sa ni spuie Inainte de toate cum a fost. A Linea calea
mijlocie insa. e un lucru aproape de mintea mu.-
lui, dar foarte greu de indeplinit, si revolujii fara ex-
cese nu se intampla nici intr'o ramura de activitate o-
meneasca. Dupa literatura istorica falsa, veni cea res-
pectuoasa de adevar, dar dupe istoria impodobita veni
istoria goala, dupd istoria pretentioasa veni istoria sea-
ca. Se scrise rau si se cugeta putin, fiindca se facuse
alms, in dauna urmaririi adevarului, de frasa si de
ideia abstracts.
Cine nu cunoaste cartile acelea care cuprind comori
de informatii noun. si sigure, dar care indeparteaza ski
pe cel mai rabdator specialist prin infatisarea for in-
forma, prin ariditatea insirarii amanuntelor? Cetitorul
e aruncat fara nicio pregatire, politicoasa si igienica,
fn mijlocul expunerii, psalmodiarea faptelor incepe, fara
coloare, fara caldura, fara gradatie, notele yin In text si
textul in note; nimic organic; niciun plan, nicio pers-
pective, niciun sentiment. Te asfixiezi In aceasta teri-
bila opera capitala. Si, cand autorul nu to miluieste cu
o tablit allabetica, opera nu poate fi niciun repertoriu
comod macar.
 43

IL
Nu se poate face altfel deck asa? Nu se pot da for-
mei $i ideii drepturile lor? Carti ca ale, lui Ranke, Grego-
rovius, Mommsen, acum In urma Pastor, arata ce se
se poate. Care trebuie s fie insa frumuseta istorica?-
Frumuseta aceasta e de organisare $i de stil.
Cine scrie istorie gi simte ct e chemat se o scrie, tre-
buie staiba, rnai presus de toate, aceasta convingere: ca
zugraveste o viata $i nu descrie o serie de actiuni me-
cani ce.
Deci fixarea unei date controversate e un lucru Mil, a-
tributia unei opere, altul, descrierea unui plan de
luptt a$ijderea, dar ele sant numai elemente pentru a
ajunge la visiunea trecutului.
Toate silintile istoricului, care-$i are materialul adu-
nat, cernit, coordonat, trebuie se tindt se ni dea aceastt
visiune, care sta numai In puterea lui, atarnt numai
de la dansul.
Pentru aceasta -i trebuie fantasie, Inst nu fantasia isto-
ricilor romantici, can creau ce nu era, sau adaugiau $i
Indreptau ceia ce nu e permis a se adaugi sau Indrepta,
fiindct acele lucruri au fost asa, $i nu altfel. Aceia e
fantasia literard, care scoaie opera din creierul artistu-
lui, ca Minerva din creierul lui Joe. Fantasia lui e fan-
tasie reproductive,creatoare $i ea in felul ei, caci din
cenusa ei lnvie o epoca moarta. Deprins cu amtnuntele,
istoricul trebuie se -$i fact ilusia ce traie$te In tim-
pul cu care se ocupt, intre oamenii pe cari-i stu-
diazq Si se ni vorbeasca de acest timp $i de acegi oa-
meni ca de lucruri vazute $i trtite. E o minune pe care
In literature o face zilnic talentul $i entusiasmul pen-
tru subiect.
Asa privindu-$1 fondul, istoricul 11 va expune altfel
decal migtlitorul de date $i nume proprii pentru date
$i nume proprii.
Traind de o vial; a Imprumutatt de la dansul, subiec-
 44
tul va fi organisat si va avea frumuseta lucrurilor or-
-ganisate, cu legdturi intime si multiple, cu depen-
dente complexe, cu un spirit unit format din nesfarsite
actiuni si reactiuni marunte si amestecate.
Va trai si va fi frumos: simplu, oricat de mare ar fi
suhiectul; inteligibil, oricat de grele probleme ar atinge.
Si ideia va veni de la sine, nu ca un ingredient impus de
model, ca o pedanterie, ci ca un produs firesc al vietii
complecte si puternice.
In acest chip, opera istorica actuala va avea o fru-
museta de organisare superioara frumusetii romantice.
Aceasta era o frumuseta artificiald., in compunerea ca.
reia intrau elemente de fantasie, straine de subiect; o
frumuseta mai perfecta din punctul de vedere estetic
predominant In preocupatiile autorilor, dar mai
putin adevarata si mai moarta. Adevarul istoric se spoia
atunci pentru a fi frumos, frumos de a frumuseta
straindl.
Cat priveste stilul, sa vedem intaiu cum era el la
scoala veche la scoala erudita el nu existd decat ca:
lipsa de stil).
Frumoasele opere istoricc ale scolii de la Inceputul
veacului se cetesc astdzi cu greu, sant foarte imbatra-
nite Ca fond, se intelege, dupa cele ce s'au spas; dar,
ceia ce e neasteptat, forma displace. Aceasta nu din
causa unei trecatoare variatii de gust, care nu condamna
o carte sau felul de a scrie carti al unei epoce, ci din
viva singura a istoricilor cari au precedat epoca noas-
tra. Stilul acestor istorici nu place fiindca si el e artifi-

1 Insuirile acestea, care, se chemau odatA calitati, sant mo-

tenite de la oamenii Renaterii, i de acetia de la istoriografii
clasici. Romantismul istoric a introdus numai oarecare co-
loare, pastrand incolo stilul genului. Inovatia istoricilor ro-
mantics sta mai ales in fantasie. De altminte,rea, romantismul
.n'a invins in istorie aa de complect pe clasici ca in arta,
nu i-a distrus.
 45

cial, pregatit, fa.'cut dupa o reteta pe care o cunosti in

data.
Calitatile principale ale acestui stil sant: demnita-
tatea 51 generalitatea.
Intaiu stilul istoric trebuie sa fie demn.
De cate on nu se intalueste in cartile mai vechi de is-
toHe mentiunea onorabila a demnitatii genului! De
cate on un document citat, un fragment istoric cu-
prinde o nota limpede de viata, maestrul se scuseaza,
laniurete ca. -e silit sa admitI acest amestec nepotrivit
cu demnitatea istoriei, se maga de public sa-i ierte a-
ceasta necuviinta. Ca un exemplu de asemenea scuse
poate servi urmatorul fapt: La sfarsitul editiei lui
Chartier, Vallet de Viriville adauga fragmente de socoteli
relative la Carol at VII-lea, fragmente de eel mai mare
interes pentru biografia personagiului si pentru istoria
culturala a epocei sale. Se dau in ele note asupra leaga-
nului care a primit pe pruncul regal, asupra dpicei care
1-a hranit, asupra trusoului micului principe.
Val let- de Viriville nu-si lauda descoperirea, cum s'ar
crede, nici nu recomanda atentiei cetitorilor acestei pre-
tioase pagine, ci... se scusa.
De aici resulta ca figurile si evenimentele samanau
intre ele, in acelasi timp, si de la o epoca la alta. Erau
aceleiasi maiestoase busturi, aceleasi epice baso-reliefuri.
Frumuseta era monotony in cartile oamenilor de mare
talent, monotonia stapania fara frumuseta in operele ce-
lorlalti.
Oamenii trecutului nu erau insa de marmura albA si
nu locuiau pe sthndurile unei scene, cocotati pc co.
turne. Pentru a ni-i infallsa, trebuie sa cunoastem cat
se poate mai mune amanunte asupra vietii lor, pe scend
ca 5i in culise.
A-i prinde in momentele marl pe care cele mici, viala
de toate zilele, le pun, de altfel, inteo lumina mai
clara, e a da o imagine necomplecta. Fotograful isi in-
 -- 16
latiseaza clientii In haine de Duminecd 51 cu figura pre-
'Olitii pe care o au inaintea masinei; pictorul ni da o
fisionomie si, o intreaga aparenta care represinta ca-
racterul celui zugravit si resuma o viata, Insa necon-
testat ca individul fotografiat apare mai demo ".
Azi nu se jertfeste unei pretinse frumuseti maiestoase
coloarea si desavarsirea portretelor si tablourilor. In
local unor papusi imposante, presintate de un regisor
cu vorbele solemne, avem oameni pe caH-1 recunoastem
cd au fost cum santem, si de aceia ne interesam de fap-
tele pe care le-au sculptat In marmura timpului, de
pasiunile care li-au framantat tarana, de idealele care
li-au unificat si consacrat viata. In felul acesta, se sfar-
Mannorocita distinctie care se fixase 'Mire realitatea u-
rnand, organics si vie, si istoria omenirii moarte, palida,
artificiald si falsa. Retraim trecutul, In loc sa ne pros-
ternam Inaintea recii sale apoteose. 1

In sfarsit, in cat prive5le cuvintele intrebuintate 5i

ordonanta lor, vioiciunea primeaza astazi, $i aici, ra-
tiunile de demnitate care aduceau Inainte pomposita-
tatea si sardcia vocabulariului, lipsit de viata.

In acest sens se scriu astazi frumoasele carpi de istorie,

si cartile de istorie pot fi frumoase, e de dorit s fie. Nu-
mai cat pentru a scrie frumos trebuie talent, si anume
talentul special de a scrie lucruri frumoase, talent corn-
p1.1 din impresie puternied, din fantasia reproductivd,
din bogat material lexic si simt pentru sunetul frasei.
Nu toata lumea-1 are. Cine nu-1 poseda, nu poate avea
o vocatie istorica?
Neaparat cd. poate. Fara talent. literar, cineva poate
fi un mare bate legator al trecutului 5i un iubitor pasio-
nat al acestuia, un om cu asa-numitul spirit istoric,
spirit de Intelegere relativa si justd a eelor ce au fost.
SI-si interzica un om asa de bine inzestrat activitatea la
 47

care-1 chiama natura inteligentei sale numai pentru ca-i

lipseste forma?
Nu Alaturea cu istoricul lucreaza eruditul, pentru a-
celasi stop al cunoagerii cat mai Intregi $i mai vii ai
trecutului, din aceia$i iubire, mai puternica decat a al-
tor oameni, pentru acest trecut. Eruditul nu e numai de-
cat un elucidator de puncte marunte, un cidplitor de
cornice sau un adunator de materiale, un lucrator de
substructii. Lucrarea lui se poate Intinde asupra unet
epoce Antregi Si o poate Imbratisa chiar lute. sin,
guru carte chiar. Ceia ce-1 deosebeste de istoric e punc-
tul de vedere din care-si priveste campul de lucru. El
nu-si vede subiectul ca o bucata de viata trecuta, n'are
sensatia aceasta Inaintea lui, a subiectului, ci subiectul
se sfarama pentredansul In partile sale constitutive.
El vede numai probleme de critica, ogoare $i straturi
de lucrat, pe rand, unul dupd altul. Nu e pictorul, care
iea peisagiul, unde nu vezi aman.untele arborelui $i
firele ierbii decit ca elemente ale visiunii general; ci
desemnatorul stiintific, care desemneaza pentru scopuri
stiintifice $i din curiositate stiintifica, arborele, frunza,
piatra, firul de iarba. Pentru a fi istoric, trebuie o na-
tura de artist; eruditul e gata cind un intelectual poseda
simt istoric. 5i iubire de trecut.
In felul acesta recomandatiile de mai sus 15i an o
aplicare mai larga. Cine nu poate scrie decat corect, tine
nu poate da viatd, lin-egimenteze-se in rangurile ono-
rabile ale aceldr modesti soldati de jertfa cari sant eru-
ditii. Fang. studii asupra epocii a careia istorie va fi
scrisa de altii; de altii, dar nu WA ajutorul lui.
 Iv.
Cum se scrie istoria ?
(Novem bre 1898.)

Aceasta e o intrebare care ar trebui sa preocupe in

deosebi pe ascultatorii cursurilor de istorie, data inva-
tamantul nostru superior ar fi chemat sa product cer-
cetatori originali. Pana acuma, e adevarat, nu s'a prea
crezut ca acesta e scopul Facultatii de litere. Regula-
mentele si programele tintesc la desavarsirea culturii
generale capatate in licee, la inmultirea numarului celor
care posecla o ignoranta omniscienta. Cu. aceasta directie
s'au format profesori secundari, de o mediocritate con-
venabila; cu durere, Insa, e silit cineva s constate ca
numarul lucratorilor stiin4ifici iesiti din Universitatile
noastre e cu totul fart Insemnatate. Daca nu pe toate
terenurile, in istorie, de sigur, regresul rata cu ceia ce se
producea alta data e incontestabil. Autodidactii entu-
siasti de odinioara, dueindu-se, nu last decat locuri
goale.
Ar fi o c,opilarie sa se punt macar intrebarea data a-
ceasta Indreptare a studiilor superioare aduce vre-un
folos, afara numai daca s'ar socoti astfel plasarea 'nal
usoara, capatuirea mai grabnict a mud licentiat gata
sa primeasca leafa tiara catedre.
E adevarat ca, In timpurile din until, Impartirea
Facultatii In trei sectii: filologict, filosofica si istorica,
4
 - 50 -
a deschis Intr'un chip nedibaciu si necomplect
posibilitatea unor studii mai putin Intinse, dar mai in-
tensive, a indrumat lucrurile sere acea specialisare
care singura permite munca independents. Pena la
desavarsirea lucrului, desavarsire pe care trebuie se o
doreasca din toga inima cei carora li mai pasa de viata
intelectu.ala a acestui popor, un lucru se poate lace,
chiar in aceste conditii. Anume: a se Intipari In mintea
studentului ca stapanirea manualelor, dibacia pedagogi-
ca, si, cel mull, o cetire desordonata si desorientatoare
sant un scop nevrednic pentru viata unui om cu culturg
universitara; a i se recomanda necurmat o munca per-
sonals, care e Implinirea unei datorii si un izvor de
placeri intelectuale; a-1 deprinde (pe cat se poate pentru
un student asa de ocupat) cu metoda si a-i indrepta
astfel cei d'intaiu pasi de cercetator.
Iatgi de ce am crezut de cuviinta sa vorbesc In intaia
lectie a acestui an despre felul cum se scrie istoria. Nu
e destainuirea unui mare secret, dar calea aceasta sim-
pia nu se descopere de la sine.
I.
Pentru un om din lumea veche raspunsul era usor.
Inainte de toate, se cere istoricului talent literar. Ccl ce
poseda acest talent se va adresa la cateva izvoare, al
caror numar atarna de la gradul de desvoltare a con-
stiintii sale, le va supune criticei, dace gaseste de
cuviinta, si va turna acest material Inteo forma artis-
tica. Cum vedeti, multe din cerintele istoriografiei mo-
derne se gasesc in generalitatea for si aici, deosebirea
insa sta intr'aceia ca Insemagtatea literarA a operei pri-
meaza, ca insusirile celelalte se recomanda, dar nu sant
indispensabile, a lipsa for nu determine nulitatea is-
torica a lucrarii. Pentru a lamuri lucrul printc'un e-
xemplu, antichitatea prefera pe Tit-Liviu lui Polibiu, si
aceasta ar Insemna astazi sA pui compilatia fern va-
 5I

Imre a lui Lamartine, de pilda Histoire de la Turquie",

innaintea operelor istorice bine documentate si de o
critic). severe ale lui Zinkeisen si Hammer, fiindca a-
cestep nu sint frumoase Si cealalta a mimai fruna,oasa.
Amestecata cu o alts tendinta, cea morals, inauguratN
de Plutarh, aceasta directie a stapinit istoria pang. in
pragul secolului nostru, pe tot timpul influentei fare ho-
tare a spiritului antic, pus la moda. de Rengstere. Ista-
ricii artist" si moralistii istorici ocupa locurile de frunte;
ei -produc operele care se cetesc, ei represinta genul.
Eruditii, cari gramadesc materialele istoriei ce se scrie
astazi, nu iese din obscuritate,.si resultatele for patrund
numai falsificate de lipsa de critics si studiul superfi-
cial al celor pentru cari se reserve titlul de istoric.
Cu secolul nostru de realism in actiune si cugetare, lu-
crul s'a schimbaticu desavirsire. Talentul litorar e util
de conclusiile moralisatoare nu mai e vorba, nici de
demnitatea istoriei", adevarul e indispensabil. Pe cand
alt,'i data intrebarea: Cum se scrie istoria" Insemna
In r'a.ndul Intaiu: Cum se face o opera istorice fru.-
moasa" sau. Cum irebuie presiritate faptele pentru a
produce un efect moralisator", actuna printr'insa se
Intelege: Cum se poate face istoria adevarata sau cat se
poate de adevarata? Cum se pot zugrali lucrurile asa
cum au fast, intru cat reconstituirea e iertata istoricului?".
Lucrurile ce se petrec In nature Si viata omeneascil, in
afgra de faptele istorice, au acest caracter ca sant necon-
tenit observabile. Botanistul poate studia oricand des-
voltarea unei plante, fisicul, depunefea de roua. Nu
doar ca exists o plants -tip, ca roua Se depute. totdeauna
cu aceleasi amanunte. Dar pe cercetatorul in stiintile
naturale nu-1 intereseaza partieularitatile schimbatoare
ale faptului, ci generalitatea lui, fenomenul" abstract,
Istoricul nu poate desceperi asemenea generalitati In
faptele istorice, 5i, dace s'ar putea prinde chiar, ele nu-1
intereseaza. Cum s'ar putea determina 5i studia o ca-
 52
tegorie stiintified n.umitd: revolutie, desvoltare de dinas-
tie, etc.?
Si ce interes ar avea, din punctul lui de vedere, sa
Med acest studiu, care e sociologic? El vrea sa stie cum
fost Revolts francesh din 1789 sau cea englesa din
1612, cum s'a desvoltat dinastia carolingiand sau rea ea-
-petiand.
Dar acesta e un fapt unit, care a lost si nu poate
fi adus din nou pentru observare supt ochii lavatatu-
lui. Faptele istorice, a spus SchlOzer, se Intampld. si se
pierd iarasi, ca brazdele pe care o corabie le taie pe
Mare. Nu cu totul. Nici evenhnentele naturale-obisnuite
nu dispar in adevar fail de urma: efectul for se simte
In viata ulterioard a lumii. Dar acest elect nu se poate
analisa cu o asa tie mare precisie si sigurant4., Incat
partea fieedrui fapt mdrunt sd se poata &marl in re-
talul total, Deci ele nu pot fi sludiate In chip inductiv,
prin cercetarea acestui resullat. Faptele istorice lasa
insd, In parte, o urma sau urine care se pot observa
si direct. Omenirea, care a trait, a Mat monumente de
tot felul; cliidiri, statui, lablouri, monede, vase, ustensile,
morminte, in sfarsit urine scrise. Pentru a ne apropia deci
de eunoasterea until eveniment istoric trebuie s/ stdpAnina
tot complexul de urme pe care 1-a- lasat acel eveniment.
0 cunoastere insuficienta a materialului dd un adevdr ne-
complect, si cartea care cuprinde un asa fel de adevar e
o carte fara duratd. Iar acela care Intreprinde opera
lard pregatirea aceasta, anevoioasd, dar indispensabilit,
pdcatuieste sau grin inconstienta, sau, si acesta e mai
arare on casul, prin neonestitate.
Cum se pot afla aceste urme? 0 parte dintr'o stiinta
mai vasta, bibliografia, se InsArcineazd cu procurarea
mijloacelor de informatie. Bibliografia istoricri are ca
tinta sd deie cercetatorilor, Inlet) ordine metodica, 1nsira-
rea izuoarelor, a urnielor directe ale evenimentelor a-
deca, precum si a cdrtilor scrise pe basa acestor iz-
 53
voare Si a lucrarilor care trateaza despre monumentele
nescrise, pe care le studiaza stiinte auxiliare. ale isto-
riei. Exista bibliografii istorice nenumarate, de la biblio-
graffile istorice generale pana la cele mai 'speciale si
miirgenite. Uncle cuprind critica, altele sant pure cata-
loage. Bibliografii ale bibliografiilor dau, in sfarsit, lista,
stiintific ordonata, a deosebitelor repertorii.
Asa poate 5ti cineva insa numai o parte din ce s'a
scris asupra subiectului. Bibliografiile istorice sant ne-
complecte din doua cause: Intaiu, ele nu cuprind o buns
parte din literatura istorica: articolele, comunicatiile si
notitele care nu formeaza lucrari independente, unitati
bibliografice in sensul ordinar al cuvantului. Apoi ele
last de-o parte izvoarele netiparite, de care une on
sant pline biblioteeile si arhivele, depositele adeca unde
se pastreaza cartile si actele inedite.
Pentru a se informa asupra lu.erarilor stiintifice care
n'au aparut deosebit sau numai deosebit se ajuta cineva
dp tablele anuale, quinquenale, etc., ale revistelor mai
rispandite. Unele din acestea dau apoi in fiecare nu-
mar indicatia articolelor aparute in o parte din cele-
lalle, asa ca resuma pang la un punct literatura perio-
diva. a istoriei. In sfarsit s'au 1neercat bibliografii anuale
ale periodicelor.
Pentru izvoarele inedite exists une on indreptare,
neaparat necomplecte. Astfel cartile lui Oesterley, pen-
tru intreaga literatura istorica, notitele lui Potthast,
pen tru veacul de mijloc, publicatia lui Langlois si Stein,
pentru istoria Franciei. Calauze pentru biblioteci 5i ar-
hive cuprind notice mai mult sau mai putin precise
asupra fondurilor ce cuprind. In sfarsit, uncle arhive ita-
liene (Venetia, Perugia, Lucca, Neapole) au cataloage,
de multe on amanuntite, ale despartirilor sau chiar
pieselor ce pastreaza. Iar, cat despre biblioteci, cele mai
importante din lumea intreaga si-ah publicat catalpa.
gele.
 54
Lucrarea de informatie cere multa rgbdare si sta.-
ruinta. Toate aceste izvoare trebuie vazute, notice se
ieau pe foi, care se aseaza pe urma metodic (la o muna
stiintificg serioasg, cu izvoarele Inaintea sa, nu e de gan-
dit, caci ele sant prea multe). Eruditul are acum tot
materialul adunat. Ce-i ramane?
II.
Dupg opera de munca, vine acum opera de inteligentg.
Acest material vorbeste in chipuri deosebite asupra ace-
luiasi fapt; el e mai totdeauna necomplect. Trebuie deci
unificat, impAcat prin critica. Se fixeazg un rang nitre
izvoare; cele nesemnificative se elimineaza. Se tine sa-
ma, pentru ficare din ele, de causele care au putut mo-
difica adevarul inteinsele, de greselile copistilor critica
paleograficg), de particularitg.tile limbii si de coloarea pe
care o are un anumit cuvant, o anumita expresie a cu-
tare cronicar (critica Fiindca nu dorinta de a
transmite adevgrul a insufletit In total, si numai decat.
Unul a vrut sa inalte pe un protector sau un prieten, sa
creasca gloria poporului Au. Invinggtorul dinteun izvor
devine mnvinsul din altul: nu stim cum vor fi vorbit Per-
sil de Marathon Si Salamina, si istoricii unguri fac din
Mina de la Baia o victorie pentru regele Matias. Fal-
sificatia adeviirului atinge actul diplomatic ca si cronica:
data pentru istoria relatiilor dintre Anglia si Franta ar
fi ramas numai unele acte oficiale ale Curtii englese,
s'ar fi putut crede ca regii Ang liei au domnit si dincolo
de canal, pging. In secolul trecut. Un pretendent la Coroa-
na Bosniei se intitula rege at Bosniei si Valahiei.Dar, a-
lard de minciuna constienta, exista greseala. Cutare a lost
ran in_format, cutare n'a priceput informatia: lipsuri
de stiinta si lipsuri de inteligentg destule. Chian la oa-
menii cari au fost In aceiasi situatie fata cu evenimentul,
ramane influenta personalitatii proprii de eliminat pen-
tru critic.
E acelas tablou cu alte colori.
 55

Critica e Muth.. Istoricul are credinta sa asupra fap-

ttului, si-a format convingerea. Raman s'o spuie, si aici
Incepe opera de arta si de talent. Munca, inteligenta si
talent: toate trei trebuie sa le alba adevaratul istoric.
De insusirea speciala a istoricului, de insusirea exclu-
sivLa lui, cum cred sau voiesc sa creada unii generali-
satori, de memories nu va veti mira ca nu vorbesc; caci
prostia e o putere Impotriva careia, a zis un poet, 5i zeii
luptl in zadar. In orice opera de arta, apartinand litera-
turii, se deosebesc doua elemente, care amandoua trebuie
s Infatiseze un aspect armonic. Exists o armonie es-
tetica a subiectului pe langa armonia estetica a stilului,
a formei. Un stil_frumos nu a singur operei pe care
care o Imbraca caracterul de frumuseta estetica, precum
frescele sau statuile nu formeaza singure frum'useta u-
nei cladiri.
Pentru ca o opera istorica sa. Implineasca.' si con-
ditia frumusetii, autorul ei trebuie sa-si unifice, sa-si In.-
tregeasca materialul adunat si cernut prin critica. Izvoa-
rele nu dau tot; din ceia ce dau ele, Insa, istoricul,
poate represinta, mai mult sau mai putin adecvat, fap-
tul Intreg. Aceia a carora viata constituie cuprinsul isto-
riei, au lost oameni, si din cunoasterea felului de a
cugeta al simti al omului, fel care nu s'a schimbarntata
cum se crede de unii In decursul veacurilor, se desavar-
sesc si se lumineaza datele izvoarelor. Evenimente si-
ruilare ajuta si ele la Intelegerea lucrului petrecut. An-
tecedentele urmarite, faptele concomitente proiecteaza
apoi lumina for asupra-i. Razimat pe toate aceste adeva-
ruri, istoricul adevarat I i infatiseaza faptul, 11 creiaza.
din nou In sine, prin fantasie.
In aceasta recreare a trecutului, el trebuie O. fie Insa
cu multa paza. Dad., precum am spus, mecanismul
gandirii i generalitatea sentimentelor nu se prea schim-
ba,. epocile au fiecare deosebite medii intelectuale, se
 - 56 -
misca in atmosfere deosebite db idei. Pe urma, identitatea
absolute a sentimentelor In doua timpuri tea fost nici-
odata. Cu drept cuvant s'a imputat istoriografiei seco-
Icier precedente lipsa, de sing istoric, dispositia de a
vedea in toata istoria motive analoage cu ace ea care
determinau viata omenirii in timpul cand se scriau o-
pereles. Astfel, pentru Herodot, de pilda, viata Barbarilor
era numai un grad inferior al vietii elenice, si nu o
viata cu totul deosebita. Pentru un om din veacul al
XVIII-lea, Inceputurile entusiaste ale religiilor, sectaris-
mul fervent 5i sincer al neofitilor era confundat cu selea
de placeri si de dominatie, cu iQocrisia cucernica de
care erau Insufletiti In acel veac represintantii lui
Duftmezeu pe pamant. Acel mare avant de credinta
al cruciatelor, acea indignare a omului convins de ade-
varurile crestinismului Impotriva celor ce profanau prin
stapanirea for Mormantul Mantuitorului erau niste farse
iirzcenate de calugari sarlatani. Adanci greseli, care fac
din cetirea lucrarilor pe care le diformeaza o sarcina
neplacuta 5i iritanta. Para o facuitate de comprehen-
siune larga si tolerantil nu poate exista un istoric vred-
nic de acest nume, 5i, deci, spiritele inguste, oricat de
puternice ar fi ele, nu sant potrivite niciodala pentru
studii de aceasta nature.
IV.
Acuma, cand istoricul are faptul inainlea ochilor, In-
treg si nefalsificat prin reminiscence de-ale presentului,
ii ramane sa-1 comunice altora prin scris.
Stilul In istorie a suferit dese variatii. Pentru a vorbi
numai de timpuri mai apropiate, secolul trecut atribuia
acestui stil insusiri anumite de demnitate", care nu se
mai cer de multa vreme. Istoria era Inca numai zugra:
vitoarea eroilor, 5i acestia apareau cu coturnu,l neaparat
pe scena. Amanuntele care determind si coloreaza figura
personagiilor erau inlaturate fare de mild. Vechea istorie
 57

nu cunostea decat generalitdtile maiestoase, caracteristi-

cile solemne, declamatiile grave 5i stilul convenabil.
Cu total altfel astazi. Se preferd stilul nervos Im-
brkand fapte multiple, care trebuie sd fie inainte
de toate caracteristice. Traditia retorica s'a pdstrat nu-
mai in unele teri ca Italia sau Spania. Umfldtura se in-
talneste aiurea, numai In lucrdrile runor diletanti. Stilul
e sobru, dar vioiu, caracterisarea bogatd si Indrazneatd.
Cum vedeti, multe sant conditiile pe care trebuie se le
Intruneascd istoricul, 5i e greu s le Intalnesti reunite la
acelas om. De aoeia nu toti cei ce scriu istorie sant isto-
rici. Pe laugh' acestia sant diletantii si popularisatorii,
cari n'au bass materiala de nevoie sau nu supun la cri-
tics proprie izvoarele. Operele for n'au decat o Insem-
natate personals pentru cei d'intaiu, educativd pentru
ceilalti, Din potrivd, raman foarte utile lucrdrile acelora
cari, lipsiti de facultatea artistica, poseda Insusirile ce
raman.
Acestia sant eruditii, lucratorii harnici, de a carol-
munca pregatitoare publicul Intins nu-si dd macar sa-
ma. Ei ajuta sarcina viitorului istoric, prin temeliile ob-
scure ale cladirii ce se va lta mai tarziu de catre is-
tonic, care si el, la randul lui, nu poate fi complect, dacl
nu e insusi un erudit.
In randurile rare ale istoricilor nu poate pdtrunde ori-
.sicine. 0 folositoare viata intelectuala de erudit o pot
trai Insa toti cei ce au inteligentd si-si simt dorinta de
lucru. De-ar iesi multi ca acestia si dintre domniile
voastre 1
 V.

Moralitatea i armonia istoriei

(Novembre 1900.)

I.
Cine ar patrunde in zgomotosul, atelier in care sculp-
torul isi ciopleste statuia Si s'ar opri numai asupra
uratelor si neesteticelor aparente, ar vedea un om
obosit, in haine de lucru, acoperit de praful alb al
marmurei, un model care n'are nimic poetic, in ru-
tina posei si In banalitatea cautaturii, ar vedea blocul
atacat de dalta, din care, dupa pierderea luciului pie-
trei frumos Mate, abia se intrevad contururi de corp o-
menesc. Si totusi, in acest praf, in acest zgomot, In a-
ceast?i oboseala si In aceasta nemultamire, cugetarea ar-
tistulul creator se incarneaza si devine vesuica in
haina materiel spiritualisate.
Tot astfel, ufi observator superficial n'ar vedea in
desfasurarea evenimentelor, care, reunite prin legaturile
for mai aparente sau mai ascunse, formeaza acea is-
torte universals a carii unitate si coherenta e cu atat
mai mare, cu cat ochiul cercetatorului patrunde mai a-
danc si divinatia istoricului artist e mai mare, n'ar
vedea, zic, decat conflictul vesnic repetat si monoton
al acelorasi forte, o lung agitatie sterila, in valmasagul
careia se pierde pe rind viata gen.eratillor ce se succe-
da. Desordinea, lipsa de gradatie, absenta unei tinte
inlatura ideia unei frumuseti artistice superioare a is-
toriei, si nimeni n'ar putea descoperi un element mo-
ral, o satisfacere a confAiintii in tragi-comedia, vulgar%
sau crude a hasardului.
 6o

Unii neglijeaza deci un s,tudiupe care-1 judeca astfel,

altii gasesc in cetirea istoriei universale argumente pen-
tru misantropia for de temperament aau pesimismul
for filosofic, dovezi despre lipsa de rost a lumii, despre
nedreptatea vietii, despre superioritatea fortei brutale,
a siretlicului, a cruzimii asupra idealismului, rectitudinii
loaiale si bunatatii.
Am luta lnit de atatea on aces le lucruri, incat am a-
juns a le spune candva eu Insumi, cu acea convingere
pe care tinerii, la inceput-ul vietii for intelectuale, o risi-
pesc, adoptand ideile strain pe care be Intalnesc mai
dese on supt ochii for setosi de cetire.
A cum, and evenimentele acestea pe care le strabateam
cu ochiul distras al diletantului, cu ochiul grabit al thna-
rului, Imi sant familiare, and, prin studiu, traiesc in
mijlocul for 5i devin oarecum un contemporan ideal,
fark interese, fdra pasiuni, fard partenire, al epocelor
disparute, miragiul inegritor de altd data dispare. Confu-
sia izvoarelor se limpezeste in spiritul mieu, din zgomo-
tul faptelor se desface armonia si in aderea dreptului,
In triumful omului de fier, in hecatombele InvinsdOr,
can credeau ca mor pentru dreptate, deosebesc biruinta
unci moralitati superioare moralitatii.

Sk incepem cu exemplele, din care va reiesi teoria.

In vechea lume clasica au fost doua cetati ale caror nu-
me o mama in ceia ce a avut ea mai mnalt, mai vred-
nic de cunostinta si de admiratie: cetatea de arts Si
cetatea de for organisata, cuceritoare si Impaciuitoare,
Roma si Atena. Chiar existents acestor (Iota cetati e
o revelatie de armonie 5i de moralitate, un exemplu, o
scoala pentru tine vrea sa Invete din amintirea lor, o
mustrare pentru tine nu-si simte aceasta dorinta. De
la inceput 'Ana la sfarsit viata acestor (Iota cetati e o
opera de arts, o drama morals. 0 imbratisgm cu o-
chiuL o urmarim cu mintea fara ca a piedeca, o aspe-
 - 6i -
ritate, o notes disarmonicd sd ne tulbure. Gustul nostru
$1 con$tiinta noastra sant de o potriva Impdcale cand
vedem pe rand ridicarea meritata, indreptatita domina-
tie $1 caderea justa a acestor cloud stapane ale umani-
tdtli antice.
Si totu5i, In amanunte, cata nedreptate, cats incohe-
rentd, path. suferintd, $i cati in desfasurarea istoriei
ateniene sau a istoriei romane nu vor fi vazut decat a-
ceasta nedreptate, aceastd ineoherenta $i suferinta a-
ceasta! Splendoarea Atenei o intretinea, Inintunerecul
vietii sdrace, lipsite de lumina $i lard stop sau sperantk
acea cariatidd, strivitd a cetatii clasice care fu sclavul.
Pentru ca Perikles sd vorbeascd in Agora, pentru ca
Phidias sd creeze zeii dupes modelele divine pe care le
ascundea in adancul siftnt al mintii sale de artist, pentru
tru ca Milliade sd invingd $i Eschile sd cante biruinta,
trebuia ca din generatie in genera* o Intreaga clasa da
fiinti omenesti sal aibd viata for pentru altii,
ardd prinosul zilnic al muncii for n.erasplAtite pentru
a lumina serbdtoarea.
'Si Roma... Latinii, Etruscii, Samnitii, Grecii italioti,
cari untried pentru a face loc Cuceritoarei; acei pe cari
soarta-i scoase mai tilrziu Inaintea legiunilor: Epirotii
lui Pyrrhus, Macedonenii lui Filip $i Perseu, Elinii
decadentei; jertfele cele din urmd ale gloriei romane: A-
siaticii epigoniMr lui Alexandru-cel-Mare, oamenii de
la hotarele civilisatiei antice, Germanii ratacitori dupes;
un train omenesc, au vazat ei In desfasurarea istoriei
altceva decal o avatxri, un fatum, nedrept $i brutal, sui-
puind dreptatea celui slab inalutea, fierului birui-
tor al celui mai tare ? Au plans $i au blastamatmult,
Inainte de a abdica de la viata for etnica proprie, stra-
bunii mandrilor cetateni roman" de provenienta grea-
c6, asiatica egipteand, cari se bucurau de binefacerile
largii $i singurei pdci irnperialel
Si veacurile au trecut, $i s'a vazut ca nu era o ne
 - 62 -
dreptate, cd nu era o disarmonie, nu era o oprire in
loc a omenirii stapAnite de forte oarbe. A trecut atata
nomol de vreme, si atatea suflete alese si-au gasit muI-
tdmirea, mangdierea, indemnul in Marmara modelatd,
in discursul rostit in poema Mural de asprii stdpani
de sclavi ai cetatii grecestil Atata fericire omeneasca, la
cei mai vrednici de dansa dintre oameni, a decurs din
activitatea artisticd a acestor aristocrati neomenosi, a
acestui demos de alesi, care manta panea samdnatk
-si culeasa de altii, servitorii involuntari ai ideiil Sti, as-
tdzi, cand cunoastem bine acele imprejuthri sociale si
acea strdlucire intelectuald, punand in cumpand una si
alta, cel mai simtitor pentru durerea omeneasca dintre
not nu va putea spun cd acea glorie a mintii a fost
cumpdratd cu prea multi suferintd.
Si tot asa Roma. In lumea veche sfasiatd de lupte
continue si sangeroase intre cetati care represintau in
chipul cel mai absolut deosebirea si antagonismul, cu-
cerirea cetatenilor de la Tibru aduse linistea, impAca-
rea, prosperitatea. Armele, dupd ciocnirea tumultuoa-
sd a cuceririi universale, se odihnird sau rasunard nu-
mai la granitele bdtute de valul nelinistii si a barbariei;
divergentele etnice, vechile uri de orase si de neamuri
se uitard, si antagonistii fdrd crutare, umbriti de aripele
largi ale vulturului imperial, se simtird frati, solidari
intru apararea pacii, a muncii omenesti, a lumii greco-
italice, care deveniserd lumina tuturora. Olimpurile vraj-
mase se contopird, si religia fiecdruia isi gdsi local in
religia toleratd a tuturora. Se poate asdmana Grecia_ lui
Demostene, Asia dominatiilor semito-hamite, ca suma
totald de fericire umand, ca armonie generala,cuGrecia,
cu Asia Impdratilor din Roma si Bizant? Durerea si
rusinea parintilor invinsi fu insutit rdscumparatd prin
traiul pasnic, luminat si fratesc al descendentilor gene-
ratiei cucerite.
$1, ca in vechea epopee ebraicd. a Bibliei, puternicul,
 - 63 -
ajuns trufas, pacatui si cazu. Pacatui, nu Impotriva
poruncilor arbitrare ale unui Dumnezeu national sau
ale altuia; pacatul fu mai mare 5i mai plin de urmari;
fu pacatul premergator al peirii, pe care un popor fl
savarseste Impotriva necesitatii, a naturii lucrurilor. Fu
un pacat Impotriva Rea Math, de Adevar, de Frumos, de
Bine, care tine pe palma ei divina, de zeita mai mare de-
cat toate celelalte, statueta remuneratoare a Victoriei.
Baalul Caruia-i slujird. Romanii de decadenta, fu Baalul
n.erealitatii, al minciunii. Puterea lor, moralitatea lor,
cultura lor devenira pe Incetul nume, etichete: despar-
tindu-se de munca nobila, cinstita, consecventa, coherenta,
ei se despartira de victorie. Roma muri astfel de singura
moarte de care poate muri un popor, cad strainul.
n'a omorat niciodata o natie, ci ea mare totdeauna
numai de moartea sinucisului.
Si iarasi plangerile fura puternice, numeroase, duioa-
se la Roma cand puterea se retrase cu Incetul de supt
zidurile cetatii osandite. Era drept ca Inchinatorii nou-
lui Dumnezeu al lumii romane, ai Dumnezeului ebraic,
purificat, umanisat de filosofia elenica, era drept ca a-
cesti d'intaiu si mai vrednici dintre credinciosi sa cadd.
Inaintea barbarului pagan., eretic sau adept formal al
unei religii pe care n'o putea intelege In puritatea si
idealitatea ei? Era drept ca lumina anticitatii clasice
sa se piardd In Intunerecul popoarelor grosolane ale pa-
durilor nordice? Era drept ca omul luminat, ca ocro-
titul. de Dumnezeu sa devie supusul salbatecului si
neofitului?
Era. In salbatacia unuia, se afla adevarul, sincerita-
tea fortei, a credintei catre stapanul de pe pamant si
catre eel din cer; la celalalt era pielea de leu a lui
Hercule pe umerii lui Trimalchion. Si cel d'intaiu in-
vinge cum realul Invinge totdeauna minciuna pe
eel de-al doilea.
$i umanitatea folosi din schimbare. Popoare noun
 64
se formara, copii voinici cari, sg.'manand in vigoare cu
puternicul parinte, Germanul, legarg., card vrasta pri-
ceperii veni pentru dansii, traditia culturala a anticitatii,
primira motenirea de lumina si de stiii46. a Romei. In
sufletul for tank- religia de Stat a societatii antice de-
veni o religie intima, o religie de entusiasm si de jean.,
si coardele acestui suflet al popoarelor noun furs mai
multe si ca un rasunet mai puternic.
II.

Si ceia ce se petrece in lupta dintre popoare se pe-

trece in lupta dintre clase. Suprematia aristocratilor se
mentinu nediseutata atata timp cat aceasta clasa aduse
servicii reale, cat conduse sau servi Statul. Pe In.cetul
sefii de State mai maxi sau mai mici, compdantii de
trupe, diplomatii devenira curteni, numai curteni. Viata
for se petrecu in saloane, budoare si anticamere; pre-
tutindeni, In loeul pensionarilor regelui, altii luara a-
supra for sarcinile sociale, care trebuie indeplinite,
fail a avea si folosuI si rasplata acestei activitati
reale.
Atunci veni un moment and, intr'o astfel de sociel ate,
Oeclamatia goals a pamfletarului, s -atita ziaristului, so-
fismele organisatoruliui de cabinet al societatilor prin-
sera. In flacarile unei revolutii, lumea veche arse, si
clasa celor ce munciau masteni clasa trandavilor.
Au fost atunci atat de sfasietoare nenorociri omenestir
s'au petrecut atat de zguduitoare tragedii... Cazura pe.
esafod capete de preoti, .de batrani soldati, de tined
visatori, de femei care erau numai gratie, spirit si
inteligen.ta. A fost imoral acest spectacol de lacrimi?
Era atata nedreptate acumulata in urma acestor ne-
vinovati, si din sangele for curat a raskrit pentru. o-
menire o atat de manoasa recolta de fericire si de jus-
ti e I
 - 65 -
Si strAbaterea altor epoci ale istoriei aduce cu dansa
aceleasi InvAtAturi, suggereazA aceleasi aplicatii, pro-
duce aceia5i comprehensiune. Norocul e tun termin poe-
tic; niciun popor nu 1-a avut vre-odatd fera sA-1 rnerite.
Spiritele superficiale numesc astfd' o rasplata pe care
n'o pot intelege pe deplin, a aril justificare scapa pri-
virilor for distrase, precum in nenorocire ele nu deose-
besc pedeapsa inevitabilA care atinge popoarele ce nu-si
asigurA viitorul prim munca.
Viata unui popor, succesul lui in_ lunga lupt6 ta-
cula a natiiler, nu le determine nici intinderea Oman-
tului, nici numarul poporatiei, nici bogatia; acestea se
ck,tiga, dar ele nu stau la originea puterii. Izvorul aces-
tei puteri e viata moralA a unei aglomeratii umane,
seriositatea cu care priveste traiul, mAsura cu care -Si
alege tintele si vigoarea cu care le urmareste, respectul
adanc, cultul pentru realitatea lucrurilor.
Ideile acestea pot parea banale, fiinda sant simple,
dar simplicitatea nu e banala deck lard personalitate,
fare convingere, farA onestitatea cugetarii. SA le aplicam
5i trecutului poporului nostru.
Eram, la inceputurile vietii noastre nationale, un pe-
por cinstit de terani harnici; terani erau boierii noStri,
5i In fruntea Statului era teranul, smerit fatA de Drum-
nezeu, care statea pe Scaunul domnesc al terii. Am avut
atunci norocul" cinstitilor si harnicilor: am biruit, am
fost respectati Si inteadevar statatori de sine.
Apoi exemplul boierimii unguresti, al del polone, e-
xemplul Turcilor desfAcurA lantul de unire al vigil chi-
stite de munca, lant care lega pe toti locuitorii terii.
Deserta Domnul, desertare boierii marl, restul boierimii,
Pamantul terii era aproape acelasi, aceia5i poporatie;
dar puternicul resort al vietii man.dre de odinioarA dis-
pAruse. Suzeranitatea strdinA se facea zilnic mai Brea
5
 - 66 -
$i mai umilitoare, cu cat meritam mai mult aceasta po-
vara si aceasta umilinta. Nu mai era un Dumnezeu pen-
tru noi, caci uitasem limba In care, rugandu-se, un po-
por dobandeste izbanda.
Dar, strivita de greutatile Statului boierilor, exista
Inca, In terile umilite de dincoace $i de dineolo de Mil-
cov, o teranime muncitoare, $i ogoarele, de $i lu.cratei
pentru altii, nu erau parasite. Boierimea se desnationa-
lisase, se levantinisase in cea mai mare parte; presen.ta
celor cateva milioane de sateni simpli si tnuncitori ne
semnala atentici acelora cari ni intinsera mina de a-
jutor. Cati dintre boieri ramasesera oameni de tail, vor-
bira pentru acegi elocventi tacuti. Si dobandiram tot ce
am dobandit In acest secol.
Si e lesne de raspuns daca mersul nostru va conti-
nua pand la atingerea supremelor noastre idealuri, daca
acest mers se va opri, sau daca norocul" ne va pa-
rasi cu totul. Marna de valoarea noastra. Panaantul nu-1
putem Intinde u$or, nu ne putem preface Inteun popor
de treizeci de milioane, dar putem creste valoarea fie-
caruia dintre noi), si e aeelasi lucru. Sant in Europa
State mai mici decat al nostru, popoare mai putin nu-
meroase. Amintiti-va Olanda, Danemarca, Suedia, Nor-
vegia, $i nimeni nu s'a gandit vre-odata serios ca ar pu-
tea atenta cineva la independenta, la dreptul de viata
proprie a acelor popoare. Puterea for sta. In vigoarea
con$tiintei, in seriositatea vietii, In probitatea muncii fie-
caruia
De ne-am numara vre-odata printre acele popoare,
noi cari santem, $i din acest punt de vedere, mai ales
din acest punct de vedere, atat de departe de clausal&
In noi am avea atunci garantia viitorului, nostru, pe
care, daca e nedemui, e $i zadarnic a-1 milogi de la al-
tii, sau a-1 astepta de la noroc. Caci istoria e rabdatoare,
dar dreapta.
 VI.
Ideile in istoria universals
(Novembre' 1900.1

I.
S'a vorbit dese on in timpurile din urma de mersul
orb al evenimentelor, de fatalismul vremilor", de ca-
racterul desordonat al istoriei, pe care o hotarasc forte
materiale ce nu se pot prevedea si calcula. 0 stoats
istorica. si Inca o stoats care are numerosi adepti si a
produs Insemnate opere in a doua jumatate a secolului.
al XIX-lea, a tagaduit rolul personagiilor exceptioaale
In desfasurarea vista ornenirii. Supt nume stralucitoare
de cuceritori, Maori de legi, organisatori, s'ar aduna
resultate care nu se datoresc mai de be acestor corifei
consacrati de vechea istoriografie. Teoria s'a enuntat,
s'a ascutit si exagerat in polemice cu partisanii ve-
chil directii", si opere s'au. scris In acest sens.
De la ura contra oamenilor maH, can dau directia
sau arunca in omenire lumina, s'a trecut la ura ideilor.
In locul omuhii extraordinar s'au pus multimile ano-
nime, in locul ideilor unora, s'au adus nevoile materiale,
interesele obscure ale tuturora. S'a scris o istorie -univer-
sala, se scrie incg.4, In care Grecia, a carii mostenire in-
1 Weltgeschichte, herausgegeben von Hans F. Helmolt.
Intamplarea face ca eu insumi sa dau la 1911, in editia a II-a, in
sensul acestor vederi, capitolele Ungaria, Romania, Bulgaria.
 - 68 -
telectuald e dupa mii de ani de activitate a spiritului te-
melia oricdrii culturi, ocupd run rol oarecum sters, Si
aldturi de aceasta Grecie scdzuta Si umilitd se tidied
falnica istoria deosebitelor antropofagii extra-europene..
Si cum s'ar putea sa fie altfel? Ce a fost Hellada?
Cateva cetati rdspandite intr'o mica Cara de munti,
cateva porturi pe margenea unei waste stancoase. Avea
oare aceasta Cara, privilegiate pe nedrept pang acum,
elementele de mdretie care impun regiunile africane
insulele oceanice atentiei cercetatorului modern? Avea
pAduri nemarginite, pustii fard de capat, bordeie nenu-
marate? Cat poate pretui terisoara unde se sacrificau
o suta de boi la zilele mart in rata acelor care consuimd
la serbatori mult mai putin insemnate sute de oameni,
prinsi din vecini sau nefolositori familiei for si, deci,
de o potrivd de comestibili?

Aceasta nivelare istorica, ce duce la atat de ridicole

resultate, aceasta false dreptate pentru toata lumea mi
se pare a fi cea din urmd manifestare a unui curent
care a revolutionat socktiltile moderne Si le-a adus, de
uncle erau acum o suth, de ani, aoolo unde sent astazi. E-
rau data clase privilegiate, care se recunosteau, se
dAdeau franc ca atare; erau individualitdti privilegiate,
care nu se rusinau s se infatiseze astfel. Rdzimate pe
servicii facute de mai lung sau de mai scurt timp, cla-
sele si individualitatile acestea isi aveau portul, titlul,
dreptatea, rolul for politic deosebit. Au venit atunci cu-
getatori can au gasit aceasta inegalitate absurda, ne-
logicd, vrednicd de peire, si au propoveduit cu izban-
di alcdtuirea unei soei4ati noun, in care orice sa fie
.pentru orisicine, potrivil cu munca si insusirile lui.
Aceasta s'a facut, si urmarile schimbarii au fost in mare
parte bune.
In studiile istorice, ceva mai tarziu, s'a sdvarsit o pre-
facere analoga. Si aoolo erau privilegiati, clase si oa-
 69

xneni: cei ce traisera in cercul deosebit al privilegiu-

lui 15i pdstrau insemndtatea si dupd moarte. Ofrauda
ce se aducea sufletelor mandre ale aoestora era gloria
postural a istoriei. Regele, nobilul, prelatul mort rs-
maneau in locul lor de dominatie pe paginile istoricu-
lui, pe panza pictorului, in marmura sapdtorului.
Trdind, ei nu se gandiserd la munca omeueascd de
calitate inferioard pe, care se rIzimase maiestatea sau
puterea lor, de drept dumnezeiesc 5i traditional; dupd
moarte, acei ce li povestiau sau 11 represintau faplele
nu tineau sama de acei umili colaboratori ai eroilor
faptei sau ai ougetarii, Med de can nimic n'ar fi fost
cu putintd. Istoriografii scolii noun, membri ai noii
societali egalitare in masura meritului facura in po-
vestirea lor dreptatea pe care altii o farusera in viata.
Capeteniile omenesti in ordinea vietii sau a gandului nu
mai aparura singure, isolate in demnitatea lor, ci in
jurul lor rasdri legiunea fard de numar. a auxiliarilor,
can capdtau in sfarsit locul ce li se cuvenia, dupd mun-
ca 5i puterea lor. Un Mc mai mare sau mai mic, potrivit
cu sporul acestei munci, ou insu.5irile aceluj ce o chel-
tuise. Si, precum se facea cu indivizii, cu clasele, asa Si
cu 1 opoarele. Nu se mai scrise numai istoria popoarelor
moderne care urmaserd traditia clasicitatii 5i imbogati-
serl. 5llinta sau arta omenirii. Celelalte, grupele etnice
mai modeste, care n'avuserd timp sau ra.gaz s. lucreze
pentru propa5irea intelectuala a tuturora, dobandird 51
ele un colt, in prenumbra. Istoria universald deveni din
cc in ce mai mult istoria popoarelor lumii. Si in ea
fireste fiecare popor era indreptgit dupd ceia ce lucrase
pentru cultura um ana: Grecia si Roma veche, Apusul si
Sudul Europei moderne in frunte, tar barbaria din
toate timpurile la margene.
Dar, chinuita fiind omenirea de invidie 5i inselatd. de
dreptate, de dreptatea metafisica, fard variatii 5i con-
cesii, de cruda dreptate care nu se poate cobori in
 70

lumea reald, alti filosofi politici se ivird, cu trecerea

vremii, pentru a predica o evanghelie mai desavar-
sitd. Acesti apostoli not credeau cd singurul lucru care
trebuie s se tie In. sama in. Impartirea de rasplatd, e
munca. Insusirile -exceptionale nu se castigd. Intru, su-
doarea fruntii si ele nu stint vrednice de recompensId.
Societatea nu trebuie s aprecieze, ci sd. cdntareasca. A-
ceste lucruri furl spuse mai limpede sau mai Incurcat,
dupd cum invidia sau credulitatea apostolului era de
mare. Schimbarea Ins) nu s'a Indeplinit pAnl atom,
si nivelatorii ravnesc numai catre dgnsa, din fericirel.
Din nenorocire, istoricii au mers mai departe In rea-
lisarea doctrinei istorioe asamlnatoare cu doctrina poli-
tied expusa mai sus. Ei scriserd In sensul acesta, pe
cand renovatorii politici doriserd numai sd aduca la In-
deplinire o societate rdzimata pe principiile noud. A-
nonimir trecutului crescusera pana la Inaltimea erou-
lui, si, fiind asa de multi, 11 Inghitird. Strdlucire se
dadu barbarilor, si In marea for strdlucire, pe care n'o
meritau, se pierdu vechea lumind a acelor cari o rds-
pandiserd. Cesar ramane un Roman oarecare din ulti-
mile timpuri ale Revolutiei, Napoleon un Frances din
vremea Revolutiei celei mari, Hellada cativa chilometri
de pdmant sdrac In tarinile.si pustiile Intinse locuite
de oamenii trecutului.
Iar cel care ceteste aceste productii ultime ale istoriei
democratioe, ale istoriei de statistic) $i agrimensurd, se
,gAndeste cam altfel, cu desperare sau resignatie, dupa
temperament: De ce nevoie, pentru un om sau pen -
tru un popor, conceptia ideii, munca pentru a o ex-
prima prin cuvinte, jertfa de puteri pentru a o exprima
prin fapte, pentru a o realisa? Lumea e in stapanirea
puterilor oarbe, a marii forte strivitoare ce se desface
din actiunea for obscurd. Biruinta e a multimii, a for-

1 De atunci o avem in Rusia...r

 71

melor cu care ea e deprinsA, a institutiilor pe care viata

ei se razimk. Orice silinti spre mai bine se vor frange
zAdarnic de zagazul de fier al acestor vechi organisatii,
proptite pe inertia sau interesele celor multi. Orice a-
vant entusiast se va sfkrama si va cAdea In pulbere de
ridicul asupra celuia ce a intreprins-o. Lumina nu mai
poate veni de sus asupra omenirii. Analisa modernk a
strivit pkna la nivelul tuturora culmile de unde se pu-
tea credo ca rksaritul soarelui se vede mai curand si se
poate anunta din vreme acelor ce asteaptk jos, In intu-
nerec.
II.
Nu, nu, nu e asa. Pare a ar fi asa. Ceia ce tine in pi-
cioare societktile si complicatele cladiri pe care ele se
razimit, nu e numarul, nici forma, nici organisarea
stransa, ci justificafia tor. De aceasta nicio alcktuire o-
rnereascd n'a fost In stare sk se scuteasca. Totdeauna
pastratorii puterii, conducatorii munch omenesti au sim-
tit nevoia morala sk indreptateascd ceia ce represinta
5i ceia ce li foloseste. Si aceasta indreptatire nu e decal
o ideie, o ideie care a fost un ideal si a devenit un prin-
cipiu, care sprijina, o traditie, care consfinteste.
Dar traditia nu e neatacabila, si nici forma de viatl
socialk ce se razimk pe dansa nu e eterna. Aceasta
viata nu are imutabilitatea mortii; ea se schimbk, se
preface, evoluiaza. In masura schimbkriir ce se petrece
intrInsa, vechea bask slabeste. Si totusi la temelia unei
societkli trebuie sk fig o ideie, o ideie destul de nod. si
de puternica pentru a Linea pe umerii s.i lumea oa-
menilor.
Si iata c., atunci cand din ce In ce mai multi 15i dau
samk ca. trkiesc i'ntr'o forma Imbatranita si usata, in-
tr'un edificiu care se dating., cineva apare 5i raspan-
deste In aierul intelectual al timpului o nod formula:
politick, religioask, socialk propriu-zisk, prin care mis-
 -71--
terul se desleaga mai bine, prin care societatea se car-
muieste mai intelept, prin care manta se organiseaza
$i se rdsplatege mai drept. Se poate chiar ca aceasta
Evanghelie sa fie anuntata Inainte de vreme si ca evan-
ghelistul s moard inainte de a pgritsi pustiul In care nu
e inteles, ascultat al urmat. Se poate ca, el traind, ideia,
apostolatul sd moard intr'insul $i el sd devie un om ca
toti oamenii, until care primeste ceia ce este $i profita
astfel, unul care sanctified prin tacerea lui ceia ce nu
mai poate fi sanctificat printr'un cuval2t sinter $i cald.
S'a intamplat de multe on aceasta. Dar cu acel care des-
chide o lupta nu se incheie $i lupta: cAnd e o lupld
pentru adevar $i dreptate, ea dureazd palm ce adevarul
$i dreptatea capatd o intrupare mai deplina. Si, pand
ce nu se Intamp la aceasta, linistea, tulburald odata,
rut se restatorniceste.
De ati avea credinta cat grduntele de mu5tar, yeti
zice muntelui sd se mite $i muntele se va misca". De
veti avea credinta", da,-- insa data yeti avea dreptate.
Ea insuteste puterile acelui ce se lupta pentru dansa.
Caci nu luptd el pentru dansa, ci ea printeinsul.
Cata forty brutala, calm inertie a tol puternica nu re-
presinta Europa in secolul al XVIII-lea! Administratii
complicate, armate viteze $i deprinse cu rnestesugul
luptelor, traditii respectate, forme inaintea wora tine
nu se Inchina!, puternice interese coalisate. Toate aces-
tea se razimau, cum e $i neaparat, pe idei; erau
idei, vechi idei realisate, care fusesera $i ele, aceste
banalitati usate, visuri trecatoare inlr'o minte de idealist.
Se rasese In alte timpuri de ele pentru ca pdreau ab-
surde, nerealisabile, aceste lucruri, care, realisandu-se,
sprijiniserd lurnea civilisata ai n'o mai puteau sustinea
acuma
Au aparut atunci cativa oameni, dintre cari unul era
un folicular sarac, altul fun magistrat de provincie, un
,a1 treilea fiul farm avere al unui advocat, cel de-al pa-
 73

trulea, mai rdu impartit 5i decat acestia, odrasla unui

ceasornicar, un copil pardsit, in tinereta sa o slugd. Li
s'a parut lor, unor sdraci ai lumii acesteia, cari n'a-
veau putere sa clinteasca material nimic din orinduie-
lile nedrepte ce-i incunjurau, li s'a parut ca ele sant
nedrepte Si s'au crezut datori s'o spuie tare, In auzul
tuturora. SA spuie ca privilegiile lenesilor si incapa-
bililor nu se pot justifica prin munca stramosilor, ca
Statul e, al celui care-1 sprijina, nu al celui care tra-
ie5te dintransul. Erau asa de putini, asa de isolati,
asa de slabi, si aveau atatia impotriva tor, cu asa de
groaznice arme! Nebuni ca incepusera lupta! Si totusi
ei au fost aceia cari au biruit, Si ideia lor de atuncea a
schimbat lumea, a stapanit toate ,spiritele, a pus In
miscare toate vointile si a devenit fapta de astazi.
Sau, sa ne coborim $i mai departe In trecut. Iata. Im-
pdratia Romei, formidabilul imperium romanum, cu
soldatii tuturor popoarelor, cu zeii tuturor neamuri-
lor, stapan pe toga traditia culturala a omenirii, pe
toate puterile civilisatiei, intr'o expansiune fard de 5-far-
$it Ce n'avea Cesarul din cite be acoperia cerul $i ce
nu putea sa alba?
Si. 'a ridicat in fata colosului de fortd, in care vedea
un monstru al minciunii, unul singur, 5i acela a cdrui
Imparatie nu era din aceasta lume. S'a radicat pentru
a spline adevdrul nou, vesnic, cum sant toate adevdru-
rile noua. Nu-1 credeau cei ce erau rnat aproape de dan-
sul. Il ascultard doisprezece terani naivi $i o femeic pli-
nd de iubire, Inlet) departata provincie a Imperiului,
locuita de un popor despretuit. Si lumea a devenit Im-
paratia lui.
Nu e materia brutd care ne incunjurd pretutindeni In
societdtile otnenesti, a ideia reaUsata, care formeazd con
pul lor, on ideia ce vrea sa. fie realisatk $i ea Intretine
viata intr'insul.
Si conclusia practica, din aceasta constatare a ideii
 74
ubicue si atotputernice, care ,,pretutindeni este si toate
le Indeplineste"?
Cine lupta pentru o ideie dreapta s se convinga de
un lucru: ca nu ea este o parere, de si nu se vede decal
de dansul si nu se pipaie de nime, ci parere e lurnea
care se vede, cu toata mXrimea, greutatea, complicatia,
si stralucirea ei. Aceasta poate fi o ilusie, din moment
ce se razima pe superstitie, pe o ideie moarta. E,.
stiti?, ca in poveste. Se desfAsura inaintea ochilor cala-
torului frumosul palat, cu ziduri de aur, cu turnuri de
hides, cu bolti de cristal, luminat dintr'un capat pang.
In altul de focurile vesnice ale nestimatelor ce n'au ne-
voie de lumina pentru a straluci. Pazniei Imbracati in
fier se afla Intepeniti la panda Inaintea usilor Inane
de bronz. Impreuna cu lumina iese din ferestile farA
de numar sunetul de harpe, zgomotul multimii care pe-
trece vesela, in. frunte cu Imparatul ce stapaneste fart
hotare, cu tandrul Voevod neInvins In lupta, cu fata Im-
paratului Invesmantata In mantia parul-ui de aur. A-
ceasta maretie uimeste, InspAimanta, farmeca pe dru-
met. Nu Insa pe oricare, nu pe acela care tie taina.
Ace la spune un cuvant, si totul dispare; Yn loc sta pus-
tia goala, pamantul padurii, ars de focul pastorilor.
Cad totul fusese o vraja. Si el stiuse cuvantul de ade-
var care le risipeste.
 VII.

Dona conceptii istorice

(Cuvintarea de intrare la Academia Roma* 17 Maiu 1911.)

Academia Romand, institutie menita a Imbogati stiinta

neamului nostru, dar nu mai putin a indemna, judeca
si rasplati silintile culturale ale tuturora, e datoare se
cuprinda, unul dupe altul, pe aceia cari s'au deosebit
prize ravna for pentru ocupatiile cele mai Ina lte ale spi-
ritului omenesc, si in literature, dar, mai ales, In cer-
oetSrile speciale si In cugetarea filosofica aplicata di-
feritelor stiinte. Ea resume astfel prin personalitatea
membrilor ei starea culturall a poporului-nostru in fie-
care timp.
Unitatea In activitatea Academiei o poate face astfel
caracterul nestramutat al scopului ei. Din ce In ce el e
mai bine lute les, si simpatia publica pentru asezaman-
tul nostru create In aoeiasi masura cu lntelegerea rolu-
lui pe care-1 are. Va veni o vreme card desavarsita co-
legialitate Intre membri, frateasca for unire In cultivarea
stiintii, zelul for pentru Inmultirea si raspandirea cu-
nostintilor generale, dar mai ales a cunostintilor despre
not Insine, can ne cunoastem Inca asa de putin, obiecti-
vitatea In pretuirea tuturor operelor de merit, pe care
va sti singura s le gaseasca, lard ca autorii for s so-
licite premiile ei, Insusiri care sant cea d'intaiu datorie
a unei societati ca a noastra, vor asigura Academiei cea
mai deplina .stima si cea mai calduroasa iubire din
partea tuturor Romani lor, pe cari opera ei Yi va privi de
 - 76 -
r potrivd, asa cum au lost si intentiile nobililor ei in-
temeietori.
Dar, potrivit cu spiritul fiecarii epoce, Academia va
fi inrauritd, pe rand, de pdreri deosebite. Intr'un singur
punt conceptia ei despre stiinta nu se schimbd:_ea va fi
totdeauna urmdrirea desinteresata a adevarului pe cai
de metodd sigurd si infatisarea in legaturd sistematicd
a resultatelor ei. Inco lo, noi curente filosofice, direc-
tii literare noud vor avea totdeauna o actiune, mai pa-
ternica on mai slaba, mai bunii on mai rea, asupra
ei Astfel istoria unui asezamant ca acesta e si urmd-
rirea vicisitudinilor teoretice, filosofice ale stiintii la un
popor.
I.
Din ce castiga o generatie pentru stiintd, din ce e asa
de mandrai ca a castigat pentru ca a muncit asa de mull
ca sa aping acolo, se pastreaza o parte. Al Le studli
Inlatura, Mil mila, resultatele gresite si pdrerile false.
Ramane doar in unele casuri forma frumoasa in care
se cuprinde o ilusie disparutd a adevarului. Mangaie-
rea o ana cel intrecut astfel prin necontenita emu-
latie a lucratorilor stiintifici ce se urme aza in faptul ca
si greselile dace nu toate greselile s'ant fecunde,
caci prin ele s'a trecut totusi d,incolo de cunostintile
capatate. Vine o vreme cand critica se opreste, mul-
tairita de ceia ce a putut ispravi, si in urma ei nu
rairane ruina, ci piatra noud tare, care inlocuiesle pe
aceia ce s'a macinat cu. vremea, sau n'a fost bine a-
leasd de la inceput si nu putea fi lasata la local ei
pentru a cruta pe arhitectul, oricat de meritos, landed
soliditatea intregil cladiri ar fi lost compromise.
Stabilim fapte care rdman, si altele din faptele sta-
bilite de noi se Inlocuiesc azi sau mane. Partea noas-
trd in desvoltarea stiintii nu se poate insemna spre
laudd prin cele d'intaiu, nici prin cele din urma spre
 77
defaimare. Orice spirit omenesc are lipurile sale, si a-
junge un punct de vedere non, o informatie nensteptata,
pentru a spulbera o intreaga interpretare si a reduce
la nimic cea mai ispititoare ipotesd. Cel care a distrus
n'are totdeauna acelasi merit ca acela care a clIclit. Si in
[the lucruri timpul ne leagd in ourgerea lui peste des -
binarile noastre trecatoare, si tot ce a facut un rand de
muncitori se rdspandeste asupra tuturora. Cand as a-
sezat pietrele, cand le-au lucrat chiar, ei s'au judecat
si Intrecut intre sine, dar, dupa ce zidul s'a desavarsit,
unde mai este, amintirea acelora cari se laudau on se o-
sandiau odinioara? Asa e si cu acele constructii stiinti-
lice in care credem ca se va recunoaste totdeauna fie-
care graunte pe care I-am adus.
Ceia ce ramane legat de numele scriitorului, poe-
tului, luptatorttlui e insasi esenta fiintei sale sufletesti,
pe care vremurile o vor vedea asa cum el a voit, cum,
el a Idsat-o sd apard in opera hi de arta ,ori In ten-
dintile luptei pe care a purtat-o, si in caracterul ei
moral. Biografia for intereseaza intru cat complecteazd
o fisionomie literard. Fericirea fdra de moarte a acestora
cuprinde Insd mai putind jertfd si abnegatie, mai pu-
tine exemple pentru urmasi decat modesta multdmire
a omului de stiintd, care a lucrat in afard de el Insusi,
Maud numai din anumite insusiri ale spiritului sau
mijloacele pentru a descoperi ceia 'ce trebuia sd se
tie.
Omul de stiinta care n'a mers si pe alte drumuri, sau
n'a Mat urine in celelalte directii ale activitatii sale, nu
poate avea decat o biografie pentru moralist, atuncea
cand toatd viata lui n'a lost alteeva decat pregatire rdb-
daloare pentru a cunoaste si a putea explica, nestinsa
pasiune de a descoperi, chiar cu pdrdsirea tuturor pla-
cerilor si cu infruntarea tuuror primejdiilor, lips de
once mindrie pentru ceia ce prin el a castigat numai
staruinta si metoda, doar cu adausul acelui noroc care
 -78-
-stie totdeauna unde trebuie O. vie, si, In sfarsit, senina fi-
losofie a unei batranete de meditatii superioare care se
hranesc din tot materialul nou capgtat prin inclaratnic,e
silinte, in care sufletul se lamureste si se Malta.
Ideile unui isi (Tic al vietii omene$ti, ca si ale unui
isioric al vietii naturii, sant inainte de toate interpre-
tarile lui, care se opresc asupra unor--anume fapte
sau grupe de fapte, asupra unei farami de viata trecuta,
mai restransa sau mai intinsa. Afara de dansele e insa
coneeptia lui generalei, care atinge chemarea stiinfii sale,
seopurile carora trebuie s li serveasca, caile pe care
trebuie sa Inainteze, precum 5i sensul pe care-1 atribuie
domeniului mai vast asupra cdruia se indreaptii studiile
sale.
Cand si cand 'Isar inteligente care largest sau schim-
ba chiar cu totul aceasta conceptie despre natura stiin-
tii si-valoarea Intrinsieca a obioeiului ei. Ele dau tine oH,
prin talenttil de scriitor care e unit cu lnsusirile filoso-
flee ale spiritului, opere istorice mari, in care trecutul
invie prin visiune t unui poet cu putere de a crea din
raniasitele ei viata care a fost. Dar si lard acest dar su-
fletesc ei insearnna, prin rascolirea ideilor, prin inoirea
ipc teselor, prin modernisarea formulelor, o ducere mai
departe a stiintii, Si numele for deosebeste Inca una
din epocele In care se Imparte desvoltarea ei. Astfel,
data. azi Lamp'recht n'ar fi si unul din cei mai adanci
Intelegatori de suflete, din cei mai ageri descoperitori de
tendinti sociale, din cei mai delicati mesteri de nuance
In stil, data el n'ar fi scris, potrivit cu nevofle intelec-
tuale din timpul sau, aces mare istorie a poporgui
germ an, el Inca ar fi vrednic de cea mai deplina
recunostinta pentru adancile urme pe care be va lasa
in metodica istorica si In ambitia ceroetatorilor isto-
rici prin Indrazneata revolutie filosofica pe care a
incercat-o, urmarind tipuri psiho-sociale neschimbate
si sigure in desvoltarea normala spre civilisalie a ori-
 79 -
cdrii natiuni. Cei mai multi istorici Insa primesc, schinr-
bandu-le sau ba, conoeptii mai vechi, care au Intrat In
domeniul public. Avand sau ba cunostinta 5colii careia-i
apartin, ei o urmeaza in calitatile ca Si In ratacirile ei.
In fiecare din aceste opere se poate gasi astfel o atmos-
fera morald care intereseaza, $i prin ea Insasi, 5i prin
Inrauririle strain prinse si oprite In ea.
II.

Predecesorul mieu, Gr. G. Tocilescu, de care, duipa

statute si dupa Indatorirea scrisa ce mi s'a cerut, In
dorinta pioasd a Academiei de a se auzi comemorarea
trnembrilor ei, trebuie sa se tocupe acest Cuvant de
Intrare, a fost, prin calitatile ca $i prin defectele sale,
unul din cei din urma represintanti la not ai seolii ro-
mantics apusene, in acel stadiu al ei ,and cauta s pri-
. measca si sa scoata cat mai mult la iveald noul criticism
german. $coala plecase, In Frantz 5i aiurea, In clipa a-
ceia mare de la Inceputul veacului al XIX-lea, cand,
la Incercarea de strivire din partea Imperiului univer-
sal, rationalist si absolut, strain de nevoile sociale or-
ganice nationalitatile tresarira de o viata noun pe care
prigonirile o exasperara. Popoarele care nu erau ldsate
O. existe In present dupd nevoile organice ale fiintei
lor, dovedira prin rostul for trecut, infatisat cu caldura,
en entusiasm, pain si la cea mai strigatoare exage-
rare, dreptul for la train si la o desvoltare proprie.
Natii unitare prin sange si natii nobile prin aptitu-
dini mostenite, pe acestea se simtiau datori a le do-
vedi istoricii. Germanul nu voia sa stie de romanisarea
provinciilor renane, de puternica masa slava peste care
s'a Intins tarziu de tot expansiunea franca si saxona.
Ii trebuia un singur strarnos: barbarul blond si roscovan.
al lu: Tacit, bucuros de petrecere, dar cinstit si sigur,
despretuitor de moarte, cavaleresc fata de dusman, plin
 8o -
de respect fata de sldbiciune $i frumusetA. Italianul
visa numai de o Roma noun, care trebuia sa aiba, fi-
rege, soarta celei vechi, cdpdtand, In puterea unui
drcpi ce nu va fi intrerupt nieiodatd, hegeinonia lumii $i
carma civilisatiei contemporane. Mai tarziu Francesul,
prin polemica lui Fustel de Coulanges, era sa caute a
Inlatirra pe cat e cu putintd necinstitorul amestec ger-
man $i, lasand in umbra adevarata obarsie galica, sa
afirme cat mai mult valoarea etnica $i morald a lumii
romane din veacul al IV-lea. Rusul slavisa pe Vare-
gul Intemeietor, $i Bulgarul dddea acelasi singe slay
strabunului turanic.
Si. de oare ce influenta ideilor morale ale veacului
al XVIII-lea, care cetia $i cauta sa invite pe Plutarh,
trdia Inca in aceastd vreme, valoarea unei natiuni nu
caut sa se afirme prin resistenta, vigoarea luptatoare,
entrgia ei cuceritoare, ci prin calitatea personald a con-
ducatorilor $i oamenilor ei eminenti, prin virtutile for
de dreptate, evlavie $i vitejie. Un 5ir de eroi) in mina
cArora stAtea Spada singurd, cumpana nemincinoasd,
cruces: binecuvantArilor, aceia ajungeau pentru a maguli
$i indemna pe eel ce luptau pentru drepturi nationale.
Acesti eroi trebuiau creati, scosi lAmurit la ivealA,
pusi in cea mai stralucitoare lumina, proclamati In
fanfare de trambitd. Imaginatia era liberd sa lucreze
pchtru ca icoana morald sa fie Intreagd $i frwnoasd. Se
smulgea izvorului tot ce putea sa deie, $i nicio gre$ald
nu li putea fi recunoscutd, nicio critics nu-i putea a-
tinge. Intregi $i desdvarsiti trebuiau sa rasara din pa-
ginile istoricului, pentru invatatura $i Incurajarea con-
temporanilor.
Viata culturala, umila actiune necontenild $i obscurA
a multimilor, care nu numai ca tin pe umerii for palate
$i temple, cu toate podoabele $i puterile lor, dar con-
ditioneaza, fa'rd $tirea artistilor celor mai personali, $i
cea mai inaltd arta, era doar un fond vag sau un pre-
 - 8i -
text de inventarii ale demnitatilor $i functiilor, ale ves-
mintelor, uneltelor si mobilelor, ale credintelor, scrieri-
lor, operelor de arta. La ce puteau servi acele gloate
fara mime si fara fapte, din care niciunul nu calcase
pragul unui Panteon?.
Doar moralisturtinea, $i cu aoesli anonimi, pe basa
tine tie caror marturii interesante, judecata cea de pe
urma. Erau laudati unii pentru virtuti banale, In cu-
vintele goale ale unei distributii de premil, Si altii In-
fierati cu vorbele unui proouror supt fulgerele caruia se
poate ascunde absoluta indiferenta pentru ce crede $i
face aceasta biata omenire, a card imoralitate tI intere-
seaza data cu deschiderea sedintei $i pe care o uita
dupa enuntarea sentintei. Aproape niciun simt pen-
tru virtutile $i vitiile mari ale popoarelor, tare cant de
o parte munca $i solidaritatea, intelegerea pentru bu-
nurile ideate $i multandrea cu fericirea socialia a fa-
miliei, a breshei, a clasei, a Statului, iar. pe de alta parte
lenea $i desbinarea, materialismul had 'si urmarirea
patimasa, cu urmari antisociale, a placerilor fiecaruia.

Cel mai stralucit represintant al acestor tendinte ro-

mantice a fost Hasdeu, al carui spirit genial se for-
mase in lumea ruseasca de pe la 1830, care repro-
ducea in caricatura exagerarile romantismului frances
$i german. Era firesc Ca, potrivit cu insusirile $i pu-
terile lor, ucenicii acestui mare fermecator sg.-1 urmeze
Trebuia sa firn Romani, numai Romani, sa pastrIm
legatUrile noastre numai cu Apusenii, sa traim in coxnu-
nitatea de spirit cu fratii ramasI prin locuri mai priel-
nice, unul langa altul, indemnandu-se si aparandu-se.
Hasdeu era slavist, $i predecesorul mieu fusese trimes
pentru studii de slavistica. Cunostin_tile in acest domeniu
de etnografie $i filologie n'aveau insa decat un rost de
informatie. Fara a se mai pastra vechile ra.'taciri ale
scolii ardelene on ilusiile de purificare lingvistica scum-
6
 - 82 -
pe unui Laurian, se Iniatura cu desgust orice ar fi pa-
rut ca pune pe neamul nostru Latin o prea pronuntata
pecete slava; civilisatia slavo-bizantina isi capata drep-
turile, rasa insa trebuia sa ramana neatinsa. Cat despre
atot puternicul abstract daco-tracic, el disparea cu to-
tul supt pojghita suprafetei politice si economice ro-
mane, -si pentru a explica marea opera de romanisare
a Traco-Ilirilor Pindului si Ralcanului nu intervenia
macar teoria lentelor infiltratii populare italice, la care
va trebui sa recurgem astazi. Vederea se opria doar la
Dada, de unde se opria emigrarea ca sa nu trebuiasca a
Ingadui apoi o reimigrare din Sud, care ar fi bucurat
umbra blastamata a lui Rosier si demonicul spirit al
lui Hundsdorfer-Hunfalvy. Dacia romana, aceia era in-
ceputul si temeiul. Numai in umbra caqlrelor romane,
la ceasul durarii puntii lui Traian se putea alcatui
dintr'un usor amestee barbar cu colonii carat latine, ve-
nite in larga masura din insasi Roma sfania, rracia noas-
tra, nobila si pura, prin origine, nu prin lupte,
suferinte si ispravi indeplinite! De la Istoria critica"
a lui Hasdeu pana la manualele de scoala ale prede-
cesorului mieu e aceiasi teorie, intru toate asemenea
cu aceia In care natiile nenorocite de la inceputul \ ea-
cului al XIX-lea isi aflau mangaierea.
Natia exista. Ea va fi cretina, viteaza, buna, dreaAa.
Eroii vor calauzi-o. Niciuu pacat, omenesc nu li se poate
pune in sama: ar fi oare un .om mare in viata unei teri,
daca viata lui individuala p.'ar putea sluji de lectie pen-
tru pruncii incepatori la Invatatura! A yorbi de cruzi-
mea lui Vlad Tapes, a crede in nele,gimitatta nasterii
lui Mihai Viteazul, a reeunoaste crudele necesitati ale si-
tuatiei sale, a-i denega acea ideie politica a unitatii ni1-
tionale pe care. Apusul era s'o descopere dupa daua
sute de ani, sant crime fata de neam. In schimb mai
curand se va admite ca am fost un popor asa de ne-
mernic, that oricine ne -a putut stapani si exploata,
 - 83 -
deck a recunoaste ce Fanariotii, intre cari multi erau,
ca Ghieulesiii, Calmasestii, Racovitestii, Romani trditi in
Fanar, au putut fi carmuitori cari pdstrau intentii bune
In imprejurari de o fatald asprime, ea ei au putut a-
duce la noi tendinte filosofice francese, o administratie
cu forme moderne si o culturd superioad a carii forma
zreceascii. nu represintd. o nationalitate straind cu forme
agresive. In ce priveste4iata culturalk ea e o anarhie
de boieri, un decor curios, anecdote, aprecieri satirice.
Din ea nu se desfac insesi puterile care miscd un neam.
Ea nu dd acel mere curent de imitate peste toate ho-
tarele, moldovenesti, muntene, ardelene, care poate fi
pentru noi mandrie si indemn.
0 anurne eruditie vine toemai din vremurile paradei
de invatatura Mdarnica a scolasticei, cand discutia filo-
sofica, predica, opera literarL trebuiau s. scoata cat
mai putin la iveala personalitatea scriitorului si cat
mai mult cuno>fintile pe care si le astigase, lecturile
Indelungate pe care le facuse. Cu vremea ea fu pard-
sitd. Renasterea aduse iardsi la lumina operele de ar-
monie artistica, de forma plastid. desavarsitd ale anti-
chitatii. Ele se imitard, dar nimdnui nu i-ar fi trecut
prin minte sa inddeasca bucati razlete scoase din area
leggtura a logicei de fier sau din tesatura gingasa a sti-
lului perfect pentru a 1st mandri ou numarul autorilor
din cari si-ar fi inseilat arlechinada literard sau stiinti-
lid Iii veacul al XVIII-lea se publicau izvoare,z, aducan-
du-se la ,unostinta tuturora cronicele si documentele
sate de evul mediu, asa de m-ultd vreme despretuit din
lipsd de intelegere pentru altceva decat istoria sacra, is-
toria anticd, istoria modern.. Dar scriitorii timpului
mita mai Inuit forma ingrijitk care sa indenme la ce-
tit pe oricine din societatea bunk' a in.lelectualilar tim-
pului, sau ideia filosofice ", ad,ecd predica amoral., filan-
Tropica, liberald, revolutionara, decat bielsugul repro-
klucerilor si citatiilor.
 84 -
'ulna jumAtate a veacului trecut aduse iarasi In cin-
ste falsa eruditie. Stirile se InmultiserA: numarul lucrA.-
rilor speciale sporia-necontenit. A sprijini orice afir-
mare, de mice ordin si de orice treapta, prin mArturii
autentice se lama o nevoie tot mai mare. Schimbul de
informatie de la o literaturA istorica la alta era tot mai
posibil prin cunoasterea culturalA a fiecArui popor de
celelalte. Astfel carti de Insemnatatea aproape epocalk
a lucrurilor lui Buckle despre Istoria civilisatiei In-Eu-
ropa, ale lui Prescott despre Ferdinand si Isabela,
despre descoperirea Americei, ale lui Motley despre
racoala Provinciilor Unite au largi bande de note si
citatii in josul fiecarii pagine. Moda trecu si In Basal-it.,
capatand, ca si moda TomanticA a popoarelor pure si
nobile si a eroilor fart greseli, o notl de rail gust si
mai pronuntat, de vitrind si mai strigatoare. Astfel in
Ioan-Vocla-cel-Cumplit" al lui Hasdeu se &este mijlo-
cul de a cita pe Seneca, pe Photius, pe Shakespeare,
pe Mitropolitul Varlaam, tratatul de drept al lui Po-
thier Soimul Carpatilor" al lui Aricescu, dup4,
care vine Indata Codicele Teodosian.
Emu latia era trezita. Note le ajungeau o cerinta nea-
p6ratA. Ele se luau on de unde, dar presenta for era o
dovada de stiinta, numarul for mAsura acelei stiinte. A-
cum vre-o patruzeci de ani Academia, premiind si pu-
blicand Dacia inainte de Romani" a predecesorului
mieu, nu lama dealt sA consacre o apucatura a timpu-
lui.
Critica istorica, si, ca si (Musa, orice fel de criticA a
existat de cand cea d'intdiu minte omeneasca isteatA s'a
oprit asupra lucrurilor si marturiilor despre ele, ose-
bind, cu un sigur instinct sau printr'un sir de ope-
ratii logice, constiente, adevarul de minciuna, faplul si-
gur de podoabele inselatoare, cunostinta directa de ipo-
tesele si Inchipuirile mai tarzii. Totusi In zadar s'ar
cauta in trecutul istoriografiei acest termen de: criticA si
 - 85 -
mandria deosebita a ceroetatorilor cari inteleg a fi cri-
tici lnainte de toate.
Critica istorica a plecat in acelasi veac al XVIII-lea
care vazu invierea eruditiei, din doua motive; pe de
43 parte Indoiala filosofica a unui Bayle on Voltaire,
cari cautau sa inlature tot ee li se parea o momeala
retorica on poetica, menita sd ascunda vederii faptele
rele, de Intunecare a mintii on de robire a trupului, pe
care le-ar savarsi rautatea nestinsa a tiranilor" 5i vi-
clenia exploatatoare a preotilor". Yatriarhul filosofiei
satirice si sarcastice, distrugdtoare a unor asezaminte
pe care nu le putea intelege In rostul for istoric si in
convenienta for practica, era sigur ca scrie o Istorie uni-
versald critica in acel Essai stir les moeurs, care e mai
putin un inceput de istoric culturala deck un parnflet
de propaganda. Pe de alts parte un Mabillon crea pa-
leografia ai critica textelor pentru a raspunde nevoii de
a se alege Intre diplomele autentice Si cele falsificate
care circulau de o potriva Inaintea tribunalelor tim-
pului.
Critica libertatii de spirit, a indraznelii in dubiu n'a
fault scoala. nevolutia s'a desfasurat astfel, Inca ur-
rnarile acestor atacuri impotriva tuluror asezamintelor
trecutului erau visibile pentru oricine. Strigate de re-
voila $i blastame indignate nn se mai auzira In linis-
titul laboratoriu in care se castiga cu metode sigure,
In cercetari rabdatoare, cunostinta altor timpuri. Dar
critica izvoarelor rarriase. Si ea se dovedi In margenile
firesti ce-i sant puse si care o despart de superioara
critica psihologica, reservata numai catorva din. eel pe
cari subiectele istorice Yi intereseaza, de eel mai mare
folds pentru Inlaiurarea nesfarsitelor greseli, prejudecati
$i ilusii care falsificau adevarul istoric. Izvoarele plas-
rnuite se inlaturara, cele autentice furs lnmurite dupa
cuviinta si curatite de orice amestec turburator, o noua
interpretare li smulse tot ce puteau sa dea.
 - 86 -
Si din nenorocire une on si mai mult deck atata.
Critica trebuie sa se opreasca indata ce a gasit Oman-
tul bun pe care se poate cladi. A-1 scormoni si pe a-
cesta, a-1 arunca in laturi, a-1 suptia astfel, nu Inseamna
a da siguranta zidirii ce se va inalta pe urma..Si sant
multi cari nici n'ajung sa puie pietrele, asa de malt
fi pasioneaza jucaria cu saps in adancimile unde o
mai mare patrundere e numai o mai mare pierdere
de timp. Dar critica istorica" ajunsese o pasiune. Ea a
dus pe Hasdeu la inlocuirea unei prejudecati printr'o-
ilusie, a unei traditii printr'o fantasie, a unei adevar ad-
mis printr'o visiune personals care nu se putea admite.
Spirite mai p-utin inzestrate decat al lui s'au sin4it o-
prite prin mijloacele for mai modeste de a-1 urma ne un
drum care-i ispitia totu.i pentru dansii. Ca predeeesorul
mieu, ei an pastrat, din aceasta tendinta generals,
pa care si in Apus anumite scoli istorim au exagerat-o
in dauna sigurantei ce se poate capata in sludille
noastre, indemnand astfel spiritele patrunzatoare, cu
dorinta de a innoi, spre constructii ingenioase si spre
combinatii zadarnice, numai formele sistematice si
meticuloase ale studiilor de izvoare cu care cineva se
putea mandri, ele fiind ultima formula a stiintei.

Ali se va ierta data in caracterisarea acestor deprin-

deli, din care unele traiesc Inca, temperamental mieu
a putul amesteca vre-o nuanta de ironie pe care de si-
gur n'am voit -o- Si, in conditiile in care vorbesc astazi 5i
fats de asteptarile d-voastre, nu puteam s'o doresc,
Inca mai putin s'o taut. Represintant, si eu, al unei e-
poce noun de metoda si cugetare, de constructie si u.e
forma istorica, nu pot impartasi de sigur credinte pe
care insa le inieleg prea bine pentru a putea socoti ca
are cineva dreptul de a le condamna. Stiinta, dad. e
 - 87
bine indrumatd, inseamnd totdeauna o inaltare a punc-
tului de vedere, o l'argire de orizont, o Idmurire a zdri-
lor, si n'are vre-un merit deosebit acel care vede .mai
departe, pentru cd. a venit mai tarziu. Dar, iardsi, tine
i as putea impune sd recunoascd mai rau si mai pu-
tin decat ii ingaduie momentul cultural caruia-i apar-
tine?
Oricine critics, e dator insd a opune constatdri si ja-
decati constatatarilor si judecatilor impotriva cdrora se
ridica. In casul cand el se supune unei directii cunos-
cute, care a luptat si s'a afirmat luand in stdpanire
intreg campul stiintei, nevoia acestor afirmdri e mai
slabs. Cand insd discutiile de doctrina nu exista ex-
ceptie fdcand pentry ingenioasele ipotese si prdpuneri
ale profesorului mien d. A. D. Xenopol intr'o litera-
tura stiintificd tandra, lipeita Inca de publicul bucuros
de idei care-i poate grabi desvoltarea, cand o noua o-
rientare se Intrevede numai pe incetul din opera de
analisa on de sintesa istoriod,,, de nevoie a se stabili
osebiri asupra carora apoi altii sant chemati s judece.
Ce poate stiinta isforica.? Dupd unii s fixeze faptele,
s. caute legatura for cea mai apropiata si cea mai vi-
sibild. Ea se opreste aici, la pragmatism, la organisa-
rea elementara, anorganicd a resultatelor cercetdrii cri-
tice asupra izvoarelor din care. se culeg 5i se aleg fap-
tele. Dupa altii, cari stau la celdlalt capat, ea trebuie
sa caute si e in stare a o face legi generale, tipuri,
adevdrun superioare asImAnatoare cu acelea din alte
stiinte. Cativa, la mijloc, cautd numai a stabili alte huh
largi in mijiocul faptelor, care rdman pentru sine, au
dreptul de a rdmanea ceia ce sant si ceia ce inseamn.d.
Din multele discutii ce s'au lariat in timpAil din
urma, dar mai ales din privelistea marilor vied natio-
nale in aceste vremi de biruitoare democratie, se deo-
sebeste Ins un alt caracter al istoriei. Faptele nu exists
numai pet:tra ele si nu exiat-numai prin ele; aparitia
 - 88 -
lor se datoreste unei actiuni puternice continue, adanci
care se vadeste prin mijlocul lor; astfel faptele sant doar
manifestarile acestor forte maxi, acestor factori hotara-
tori, acestor desvoltari stapanitoare.Iar ideile pe care ele
le pot provoca, au de sigur un foarte mare interes: se
castiga astfel legi morale, legi psihologice, ramanand
sa se vada intru cat sant cu putinta, In diversitatea ne-
spusa a fenomenelor sociale si cu greutatea neinvins'' a
studierii lor depline $i a dobandirii unor resultate ne-
tagaduite, si legi sociologice. Dar ceia ce intereseaza in
randul Intaiu pe istoric e Insasi manifestarea prin
fenomene organise a factorilor acelora can pleaca din
viata economics, din viata culturala, din substratul ma-
terial sau din atmosfera morald a unui popor. Si a-
ceasta nu inseamna alta decat ca izvorul lor e in ins&
5i energia primordiala on in energia castigate a acelui
popor.
Popoarele ca atari, creatiuni necesarel permanente
5i, intr'un sens oarecare data fiind Inr'aurirea hotari-
toare a raselor aborigene, a celor d'intaiu nascuti ai so-
lului, fii mai mari ai pama.ntului lor, si eterne, aces-
tea stau supt ochii istoricului: fiecare de sine 5i unul
1ucrand asupra celuilalt, daruind, imprumutand, cu-
cerind, supunandu-se pe rand, intr'o grandioasa lupta
tacuta a pacii, pe care o sfarma din sand In chid fra-
mantarile salbatece ale razboaielor care, in anume mo-
mente, nu fac decat sa grabeasca solutia dramei ce s'a
desfasurat pans atunci In adancimile culturale on e-
conomice ale rivalitatilor fatale dintre neamurile i.e in-
tretin si inalta viata omenirii.
Astfel popor are astazi cu totul alt inteles decat odi-
nioard. El nu e curat, unitar, linistit, sigur ea o stanza
de marmora alba in care nu pot patrunde radacini si
de pe care niciun vent nu poate culege praful calator
spre alte locuri, ci poporulomitate fireasca, are viata
organics, asemenea cu viata individualitatilor ce traiesc
 - 89 -
In lume. El creste prin ce castiga din afara, se curate,
se Inoieste prin ce lasa" din fiinta sa !lite anume vre-
me, el moare si Invie, Imbatraneste si se face tank.,
In fiecare clip& Dar ceia ce-i hotaraste puterea 5i va-
loarea In lume e acea energie proprie, elementara- care
determine putinta lui de a asimila, de a radia, si pro-
portia In care paraseste elementele sale usate.
A urmari toate aceste prefaceri, In care se cuprind
oameni $i fapte, care servesc numai spre a Intelege mai
bine In exemple caracteristice si a pastra o mai clara
ainintire prin tipuri 5i evenimente earacterisate,
aceasta e misiunea de astazi a istoricului. Si atunci cand
ar vorbi de cea mai neinsemnata parte din materia sa,
el va trebui sa alba starea de spirit a fisiologului, care
si in cercetarea celui mai marunt vas, a tesa'turii celei
mai banale are in mintea sa marele sistem de viata, so-
lidar, unitar, din care aceste obiecte ale studiutui sau fac
parte
Deosebirea intre istoria politica si istoria culturala
dispare astfel, cand sentimentul unitatii subiectuluj 5i
constiinta datoriei de a trata unitar lucruri care an o
sir.gura energie generatoare, stapaneste pe istoric. Nu
se vor mai Infatisa deci capitolele cu urmari la tron,
luptc si anecdote personale de o parte, iar de alta lis-
tele de ranguri si lamuririle din viata in care grija de
lucrurile curioase, colorate stapaneste mai presus de
price.
Exista o singura desvoltare, 5i toate manifestarile de
viata se prind Intr'insa, apanand fiecare la locul ei,
hotarit de sensul aoelei miscari, de momentul ivirii fap-
telor 5i situatiilor, si avand fiecare spatial pe mare -1
sere Insemnatatea representative sau Insemnatatea ac-
tiYa a acelor fapte si situatii.
Astfel eroii nu se gasese la o parte, in palate on In
temple. Si privirea nu se opreste Indelung, atenta, res-
pectuoasa, admiratoare, asupra lor, prin cari s'ar dovedi
 1,0

dreptul de a trai a1 unei natii, pentru ca pe unna. sa

cuprinda intr'o rapede miscare multimea care, In ju-
rul cladirilor de marmura de unde primeste poruncile,
dar unde n'are voie sa patrunda, circula, se sfatuieste,
cumpara si vinde, se cearta si se lupta. Eroii, pc- cant
doar istoricii vechilor conceptii si metode i-au isolat
de ceilalti, pentru ca pe until alti istorici, mai noi, sa
se rasbune asupra for lasandu-i s piara in camarile
for marl si reci fail ambrosia for zilnica, eroii se Inlorc
inapol In mijlocul acelora can i-au inaltat si pe can
i-au condus, cart i-au hranit si pe can i-au luminat, cart
au dat mai la urma urmelor toate elementele materiale,
ba, mai mult, toate elementele inoonstiente, sabcons-
tiente on mai putin constiente, din care in mintea for
superioara on in supraomeneasca for vointa s'a ela-
borat in chip minunat ideia stralucitoare 5i vointa
calauza, prin care numele for vor trai totdeauna, fara ca
ele singure sa poata Insa represinta o epoca intreaga.
Se vede atunci, nu neagra gloata a celor multi $i midi,
si, iarasi, nu hlamida alba on vesmantul de purpura,
aurul, argintul, pietrele scumpe Si margaritarele de pe
trupul protagonistilor, ci silinta, munca, lupta, Ina-
intarea, retragerea, rasarirea in lumina on cufundarea
fn intunerec a tuturora, unul oonditionand pe celalalt si
acesta creand conditii noua pentru munca tuturora, ab-
solut solidard.
Istoria politica nu mai e un sir de biografii, 4 culegere
de portrete dinastice, de vieti ale sfintilor, de biografii li-
terare-si artistice, o descriere de solemnitati on o cronic64
de razboaie, un catalog cronologic, un dictionar de noto-
rietati, un memorial diplomatic. Si nici istoria culturala
nu mai corespunde cu invechita istorie de moravari,
care va trebui sa dispara din studiile serioase, servind
de acum inainte doar scriitorilor literari de pagine
sensationale cu savoare putintel cam piparata prin
scandale, si ea nu va fi n.umai un capital superior al
 - 9' -
filologiei in sensul mai larg, modern al euvantului, dand
definitia exacta a lucrului dupa cercetarea deplina
a euvantului, pentru da unul sa treaca la dictionar $i
celalalt la catalog. Istoria fortelor rationale, a desvol-
tarii Si Inrauririi lor, aceia le cuprinde de o potriva
si le uneste pentru totdeauna.

Si, iarasi, deosebirea de pana acum intre istoria uni-

versala. si istoria nationals dispare, deosebire care e me-
nit'i sa ramana doar in osebirile pedante on comode ale
catedrelor istorice. Viata unui popor e necontenit ames-
tecatil cu vietile celorlalte, fiind in functiune de dansele_
si luraurind necontenit viata acestora.
Fiecare natie e o energie avand izvoarele si impre-
jurarile ei deosebite, caracterul si misiunea ei specials.
Dar niciuna din aceste energii nu se poate isola absolut
pentru studiu, si nu trebuie sa fie isolata pentru aceasta.
Traiesc doar in acelasi aier 5i merg pe acelasi pamant
toate aceste rauri care-5i taie fiecare cursul lui; aceiasi
caldura si aceleasi vanturi si aceleasi ploi hotardsc
volumul for de ape, aceleasi greutati ale pamantului au
sa le biruiascI sapand albii 5i Imbianzind stanca In
prunduri, fargmitind-o in pisipurile cu care se joaca. Si,
curgand oricat de departe unul de altul, grin aceia ca
la randul for ele fac cerul senin st noros, ele deschid
calea vanturilor, ele determine calitatea aierului, se in-
rauresc astfel necontenit infre sine. Istoria unui popor
nu atinge astfel istoria celorlalte prin mentiuni fugare
sau scurte capitole de influente reciproce, ci se fixeaz1
si se pastreazet in mediul firesc de universalitate umana,
cAruia ii apartine In cea mai superioara esenta. Si
istcria urtimersall la randul ei nu va mai fi o culegere de
istorii natiollale grupate dupe motive geografice on
culturale, ci urmarirea acelor legaturl de culture, de idei
politice, de revarsari si cuceriri pe toate terenurile, de
stramutari, transformari, poten4ari 5i slabiri, care tre-
buie sa fie singurul ei domeniu, 5i un domeniu atat de
 y2

stiintific", atat de filosofic", Inca nu mai lasa langa

sine loc pentru o stiinta on o filosofie a istoriei, cu
alti specialisti, cari nu cunosc, de cele mai multe ori,
nu intimitatea invatatoare a studiilor istorice, dar nici
niacar gradul de siguranta si de insemnatate la care an
ajuns specialistii.

Un nou si larg program de munel, in stare a ocupa

generatii Intregi, se deschide prin urmare $i in istoria
Romani lor. Se va porni, nu de la Traian colonisatorul in
Dacia, ci de la cele mai vechi popoare din care venim,
de la acea rasa iliro-tracica, intaia cultivatoare a Pgrnall-
tului, intaia creatoare de ordine politica de la Carpati
pIna In Arhipelag. I se va fixa Insemnatatea in viata
antichitatii, insistandu-se asupra rolului ei mare de
transmiVttoare spre Nord, spre barbaria" emigrantilor
germano-slavi turanici, a stralucitei civilisatii grecesti.
Pgmantul nostru va fi intrebat in toate partile si va
vorbi Invatatilor nostri, iar nu specialistilor strain ye-
niti aid ca intr'un colt de Anatolie ori de Mesopotamie,
tainele stravechilor culturi locale.
Se vor urmari Tceste culthri In datinile si insemn.ari-le
practice si artistice ale poporului nostru de la tart, bun
si sigur pastrator al mostenirii celor mai IndepArtati
stramosi. Sute de lucrari nu vor fi prea multe ca sa ne
lamureasca asupra acestei parti esentiale din, origina-
litalea noastra nationall. Prin cercetarea rabdttoare a
paralelelor istorice de imigrare, de desnationalisare, de
stramutare cultural', se va urmari acel mare proces
de romanisare a Iliro-Tracilor, care s'a putut savarsi
-numai prin necontenitul influx In. Pind si Balcani al
unui prisos de poporatie ruralt. italics, desnationa-
lisarile fiind totdeauna resultatul majorarii prin ele-
mente cu o viata economics astmanatoare.
Se va infatisa aceasta noug. Romanie transdanubiana,
in lupta cu elenismul coastelor 5i cu salbatacia navali-
 93
toare a stepelor. Se va scoate in lumina cum si aid un
prisos de energie a silit mana Imparatului cuceritor M-
candu-1 sa iea in stapanire pe malul stang al Dunarii,
ca noun provincie, un mai vechiu domeniu de influenta
civilisatoare romanica.
Prin sapaturi facute cu jertfele si organisatia cuve-
nail se va da cunostinta intreaga a trecatoarei civilisatii
superioare a Romei, .se vor reciumaste urmele ei fu
aceiasi viata a maselor adanci, care pans azi sant sta.-
panite de ideile politice ale Imperiului etern.
In conflictele pentru dominatia politica uric. in RA.-
sArit dintre Bizantul roman, dintre Bulgaria sau .Serbia
bizantinisate, dintre Rusii convertiti la ideia imperials si
la ortodoxie, dintre Ungurii cuceriti de aceiasi ordine-
politica traditionala si capatand din Orientul Constan-
tinopolei ca si din Apusul Romei aceleiasi tendinte, se
va gasi cadrul timpurilor celor mai ignorate din viata
noastra nationals si se vor descoperi u.sor urmele e-
nergiei -poporului nostru.
In traditiile satelor, mai ales ale celor ferite de in-
fluenta administrativa a Statului roman on a celorlalle
State ce detin pamant romanesc, se vor gasi acele cu-
nostinte prealabile care vor umplea lacuna considera
bill. pe care o lass in trecutul nostru izvoarele straine
ale lumii civilisate. Se va lucra pa basa unitatii esen-
liale a desvoltarii politioe romanesti la infatisarea unor
vicisitudini care cuprind patru veacuri din viata
noastra. Un sir de biografii domnesti dupa aoelasi plan
ar fi un admirabil mijloo de recunoastere. Dar mai ales
se va cauta in snicle de mii de documente, care trebuie
centralisate in originale sau in oopii, clasate si puse
comod la dispositia cercetaterilor pregaliti cu adausul
de repertorii genealogice 5i geografice care nu pot
zabovi prea mult, tot materialul acelei culturi pro-
prii, In care energia 5i initiativa nationals au stint sa
contopeasca intetrn lot armonic, potrivit cu situatia
 94
i pptitudinile noastre, caracterele civilisatiei occidentale
cu ale celei orientate, ai ccirit moflenitori legitimi ,si in-
tegrali am fost, pdstrand in versiunea aceasta romaneas-
es asezaminte si legi care nu se pot gasi In fornie an-
terioare dupa spulberarea arhivelor Bizantului si ale,
ar atelor slave.
Sc va cauta in viata popoarelor crestine din Orient
tot eeia ce poate servi ca sd arate cum, In chip fires;
terile no stre au ajuns centrul silintilor spre cultura ale
Intregii lumi crestine rdsaritene. Trecand peste preju-
dec4tile despre epoca fanariota, se va afirma astfel
tot mai mull marele nostru rost de istorie universala, pe
care orice jertfe nu 1-au pldtit prea stump. In sfar$it
In zilele noastre se va scoate la iveald rolnl de mijlo-
citori ai tenclintelor cultural si politice apusene, pe
care 1 -am avut noi, chemand astfel la libertate nationald
si independentd, cu un ajutor statornic si desinteresat,
rand pe rand pe Greci, pe Sarbi, -pe Bulgari, pe Alba-
nesi.
Si atunci misiunea noastra actuald se va desemna mai
lin pede. 1 a trebuie sd fie in legdturd cu intreaga noas-
tra mostenire si cu toate sacrificiile noastre. Avem o ci-
vili,satie nationald de Intarit, hranin.d-o cu tot ce am pus-
trat ca monumente, datine si amtntiri $i tinand-o in
stransa legatura eu orice curente de sdnatoasd Moire a
ctIturii europene. Iar aceasta civilisatie ss ajunga pen-
tru noi, apdratd de un popor care si -ar fi regdsit,
In dreptatea economics si politica, o solidaritate pri-
mejduita, un instrument de domnie spirituald in Rd-
sdritul unde santem si trebuie sit se silo ca santem. Un
institut de studii pentru Europa sud-orientald aici in
Bucuresti, bine organisat $i condus cum trebuie, ar pu-
tea fi in ordinea stiintified intaia afirmare a drepturilor
noastre. Aici el are un rol mai mare si mai firesc de-
cjt instilutul analog, cu tendinte politice evidente,- pe
care inteligenta mini$trilor austriaci- a stiut sa-1 dea
Vienei.
 95

IV.
Fireste ca si alts forma se impune pentru tine pri-
veste astfel cercetarile istorice. Imnurile pentru eroi,
plastica -Infatisare a persoanei si a ispravilor Acute
de dansii, demna seninatate obiectiva care sa n.umit
maieqtatea istorici" trebuie parasite. Si nici tonal vul-
gar al redactorilor grabiti de inventarii culturale", ,,sis-
temur de insirare In chip trivial a celor mai oomune a
-itanunte, presintarea bruta a listelor de bucata'rie"
(Kuchonzettel) nu se mai poate admite. E asa de su-
bliinti, de dramatics, de impresionanta, acea mare*
lupta de natura si soarta careia ne ocupam, incat ea
te cucereste prin superiorul, prin durerosul on trium.
falai ei sens uman. Atunci stilul istoricului porneste
din toata fiinta lui miscata si poate atinge in cetitor
Coate notele sufletesti. E tot atata deosebire intre aceasta
forma si cea veche ca intre musica de salon a operelor
veacului al XVIII-lea, intre melodia de sine statatoare a
lui Rossini si uriasele simfonii tvagneriane ale artei mo-
derne, in care se Incearca, iacand si disarmoniei un loc,
sa se dea rasunetul adanc al sufletului omenesc intreg.
Tata Inga ca. 5i morala istorica se schimba. Virtutile
publice, moralitatile nationale se desfac din privelistea
aceasta grandioasa a Incordarilor prin care un neam
Isi cucereste, isi pastreaza, isi mareste locul supt soare,
a rivalitatilor, pline de dureri grozave si de marl bu-
curii, ce se desfasura si se vor desfasura intre neamuri,
-care trebuie sa Una a se Intrece pentru a se nutea
rnentinea 5i pentru a duce mai departe in menirea ei,
de sigur dumnezeiasca, umanitatea Insasi. Nu se va
mai pune ramura de palmier la rnorznintele celor cari
In traiul for individual s'au dovedit furmatori ai Invata-
turilor celor bune, ci se vor pregati cununi murale pen-
tru- aparatorii de patrie si "Latium, cununi triumfale
pentru biruitorii de dusmani, pe campul de razboiu, ca
si In mestesugurile modeste, In eoonomia rabdatoarei
 - 96 -
In vioiul schimb de bogatie, in cultivarea stiintei, litera-
turii si artelor. De fapt, tine se Ineunung e poporul in-
susi, pentru marile Insusiri, pe care nimic nu le poate
infrdnge, ale harniciei, disciplinei, solidaritatii si Intele-
gerii pentru acel ideal care singur Impiedeca societa-
tile de a peri miserabil la picioarele umede ale mesei
unui banchet. In acest chip nimic nu poate forma un
popor mai bine deck cunoasterea adevarata a Intregu-
lui trecut omenesc, nu in solemne figuri conventionale
or in grupari estetice cu atitudinile eroice, ci In toatg
marimea si miselia, In toata valoarea positiva si In toate
scaderile de slabiciune ale lui. Traiul sutelor de genera-
tii ajunge astfel pentru -cel ce se pregateste la aceasta
viata, care nu poate fi inteleasa si pretuita, care nu
poate fi primita deck ca o lupta, si sclaval spartan care
infatiseaza desgustator toate stangaciile si vitiile, 5i se-
mizeul care suie dupa cea mai eroica sfortare scarile
spre nemurirea cea adevarata.
Odat4 geograful statea in odaie, si istoricul se feria de
patrunderea in alte domenii de specialitate istorica, deci
cu atat mai mult in alte domenii ale stiintei; el privia
c , despret viata din jurul sau ca o vulgaritate ignobill.
De mai mult timp geograful merge, si aver ca ur-
mare alts geografie. Istoricul margenit intre anume date
si anume hotare va fi totdeauna un mai, slab intelegltor
al esentei lucrurilor ce e menit sa infatiseze deck acela
care Indrfzneste a privi ,In jurul sau. Faptele istorice
nu se reproduc niciodata Intocmai, ci au o mutate ne-
sfarsita. Dar si frunzele unui copac si florile unei gra-
dini apar totdeauna altfel. Stiinta nu tine sama de a-
ceat El divina originalitate fail sfdrsit, ea n'o intereseaza.
II: cand in studiile istorice, In care noi vorbim despre
noi, aceasta diversitate e tocmai ce ne atrage si ne mis-
ca. Dar liniile comune exista, asa de limiyezi, Inca
pot da, daca nu legi ca In alte domenii, eel putin 'er-
mini de cornparatie, cari ajuta nespus de mult opera
 97
de comprehensiune istorica. 0 navalire se eliplica prin
altd navalire, o revolutie prin altd revolutie, un proces
de conruptie prin. alt proces de conruptie. Numai o
largd orientare in tot campul vietii omenesti trecute tine
la indeinand exemplele llmuritoare. Dar tine o are la
indemana, se poate apropia cu o mai mare 1ncredere
si de cele mai grele probleme, gdsind aiurea, in expe-
rienta sa variatd, elementele mijlocii pe care izvoarele
nu le dau indestulator sau chiar nu sant in stare O. le
dea.
Studii de literaturd, de arta, de filqsofie, de economic
sant o neaparata necesitate, toate acestea nefiind, in-
tr'un anume sens, decat elemente prealabile pentru in-
tel(gerea istorica deplind. PregAtirea enciclopedica nu
e nicaieri o mai mare nevoie decal pentru istoricul vred-
nir de acest nume. Cum si-ar putea el da same altfel
de situatiile cele mai variate care trebuie patrunse pen -
tru a se ajunge nu numai ,la o judecatd, dar la acea le-
g tLLre neaparata care singurd poate stabili unitatea
istorica? Nu e o usurpare Indrazneatd, un cutezdtor
a5,111 in case straind cultivarea celorlalte domenii de
stEnia, ci o datorie Ne de sine insusi.

Dar viata care se desfasura e cel mai bun invdtator

pei tru a se putea deslusi viata a cdrii desfdsurare s a
isprdvit. Niciun izvor, in epocele cele mai fericite, nu. va
da altceva decal note caracteristice, insusiri oseb:toare,
pareri individuale despre sensul unui fenomen. A-1 re-
constitui e chemarea istoricului. Pentru aceasta el se
poate sluji, cu precautiunea pe care o &este in instinc-
tul sau si pe care o Intdreste printr'o bunk scoald, de
paralelele ce-i stau la dispositie. Dar unde poate gdsi
mai bine intregimea, visiunea intreagd a unui terrain co-
respunzator decat in aceasta realitate care se framantii
In jurul lui, ducand cu sine fapte bune si crime, Jevo-
lutil si binefaceri pasnice, crise si solutii, trimnfuri si
7
 98

catastrofe? Pana si pentru invelcimcintul istoric se va re-

cunoaste candva ca nu poate fi oeva mai folositor d cat a
pune sufletul tanar in masura sa primeasca impresia
zguduitoare a faptelor insesi, de care o fricoasa 5i ne-
ghioaba pedagogie it fereste, introducand pedepse 51
pentru presenta la o intrunire, in care ideia politica, e-
nergia politics 5i moravurile politico apar ca niste im-
presionante realitati.
Si ce poate fi mai firesc decat ca istoricul, dato sa se
coboare in present, dar incapabil de a se impresiona de
aceleasi elementate patimi, excluzilloare ale ratiunii, de
care se pasioneaza ceilalti actori ai view contimporane,
s t aducd intre contimporanii sai o inteleg-re mai largO,
Tormata la 'maga si vasta scoala a intregii experiente
umane, un idealism mai .curat, produs de vedenia sfara-
mtirii lamentabile a atator marl creatiuni care tineau
sama numai de elementele materiale de resi tenta, un
entusiasm mai cald pentru atingerea acclor superioare
bunuri spre care omenirea a tintit totdeauna 5i pe care
in epoec fericite le-a si atins in parte? In literaturd el A a
da sfaturi impotriva modei de- once fel, impotriva desas-
trcaselor inrauriri straine care substituie unei origin.ali-
tati neaparale palida icoana a lucrurilor cc nu pot trai
decat pe pamantul lor, impotriva spiritului d- casta li-
terara, care, desavarsind forma papa la echilibristica si
bizarerie, ucide sufletul, Para de care o literatura nu e
xista decat pentru initiati si diletanti. El va atrage ne-
contenit luarea aminte asupra adevarului aementar si
hotarator ca literatura 5i arta, cu toata sa e -britalea
lor, me-sant dezat manifestari al- yi tii n Vonale, (are
trebuie hanite necontenit din energia acesteia si care
trebuie sa se intoarca spre dAnsa pentru a creste aceasta
energie. Si nimeni nu-1 poate opri de a aminti la once
prilej ca oricine inraureste viata 5i acesti alesi ai
spiritului o farmecd, o vrAjese are in acelasi timp o
 99

sarcina morales pt care numai fdditorii de rele cautd.

3s6 o calce.
Facand parte dintr'un popor, infatisandu-i viata, in-
calzindu-se astfel de bate silintile si credintile chelluite
fn cursul epocelor, miscat de nesfarsitele suforinte prin
care a trebuit sa treacd neamul salt pentru ca sa a-
jungd pAnd in timpul de fata, avand In sufletul sdu ra-
sunetul tuluror triumfurilor si tuturor infrangerilor cas-
tigate si suferite in Limp de secole, istoricul e un ba-
tran prin experienta a natiei sale. Daca nit-1 intreabil
altii, el e dator s vorbeascd, tinand la dispositia con-
temporanilor invataturi culese in vastul camp al treeit-
tului sludiabil.
Prin aceasta el nu iese din datoriile sale, ci le indepli-
neste pdnd la capdt. Data referentul asupra aetivitatii
mele, vechiul mieu profesor d. A. D. Xenopol, a tinut sa
osebeasca de opera mea istorica pe care Academia a bine-
voit s'o recunoasca, activilatea mea in domeniul litcrar
si politic, asupra .careia si-a nicut reserve, in din par-
te-mi sa afirm si cu acest prilej ca intre una si ilia nu
e niclo deosebire de principiu si *de tendinte, si ne-
stramutata mea credinta este ca, intr'o societate Incd ne-
fixatd. si cazuta prea rapede din usorul entusiasm al
inceputurilor iii cautarea pdtima5d a multamirilor ma-
teriale ale vietii, istoricul e dator a fi un amintilor two-
bosit al traditiei nationale, un marturisilor al unitatii
neamului peste hotare politice si de clase, un predicator
al solidaritdtii de rasa si un descoperilor de ideale,
spre care cal d'intaiu trcbuie sa mearga, dand tincretu-
lui ce vine dupes not elzemplul.
 VIII.

Nevoia inoirii cunostintilor istorice in inva-

tamantul secundar
Conferinta tinutA la Casa $coalelor (1912)

I.

Onorat auditoria,
Ce Insemneaza titlul, care ar putea 'Area cam pre -
te]ttios, al conferintei din asta seara : nevoia inoirii
-cunostintilor istorice", si iu inteleg numai partea
materials, ci conceptia istorica fnsasi, filosofia isto-
riot, as putea zice, nevoia de a-si Inoi un profesor,
1a orice grad de Invatama.nt s'ar -gasi, fundamental,
i necontenit, cunostintile cu privire la conceptia, ca
si la materialul istoric?
In alte stiinte s'o fi simtind mai putin aceasta ne-
voie, cred Insa ca nu exists nicio gib* care tn. me-
mentul de rata. s'a aiba mai multa nevoie de reetifica-
rea continua a lucrmilor care se stiu neindestulator,
adeca a celor care se stiu Mu; nu exists nicio stiinta In
care orizontul ss trebuiasca schimbat mai des dealt
5tiinta istoriei.
S'ar putea obiecta; aceasta priveste pe cercetatoral
istoric, si e o mare deosebire Intre ceroetatorul isto-
ric, care trebuie sa controleze orizontul stiintei lui, sa
 102

verifice necontenit soliditatea informatiilor pe care se

sprijing, sa-si dea smug, de adevarul teoriilor care
doming tunostintile lui, si intre profesorul de istorie,
Ui. mare filosof, intr'un moment de ngcaz, a tratat
ci multa severitate bietele noastre catedre, de la ca-
tedra primary pgna la cea universitara. Un mare fi-
losof, zic, care se bucura odinioara de o foarte. rea repu-
tatie la noi, ca si toate persoanele care-1 cetiau, Scho-
penhauer, avea oroarea filosofiei de catedra. Facand asa,
natural cg era foarte nedrept; erau si atunci atatia fi-
losofi de catedra oameni foarte cum se cade; totusi avea
si el putina dreptate. Nu se stie data, oferindu-i-se o ca-
tedrg. lui Schopenhauer, ar fi refusat-o; fapt e insa ca
nu s'a impacat niciodata cu. filosofii de catedra.
Multi istorici vor fi avand azi dreptate sg judece
si pe profesorii de istorie asa cum a judecat Schopen-
hauer pe profesorii de filosofie, pe filosofii de catedra,
adeca de profesie, de leafg. si Putin de rutina, de iner-
tie. Vor fi avand, de sigur, dreptate. De la o bucatg
de vreme se gasesc chiar multi can sant de aceasta pa--
rere cu privire la profesori. Si aceasta parere o au u-
nii, nu numai fata de profesori and stau la catedra,
dar chiar si and fac o carte; se zice: e tonul profe-
soral! Se pronunta in Apus aceasta judecatg. ca untul
e studiul istoric in puternica lui desvoltare de -stgzi._
in transformarea lui minunatg, si aliceva e 'catedra,
catedra secundara ca si cea universitara. TatA deci cri-
tici can urmaresc pe profesor chiar and scrie si-1
denunta ca din scrierile lui reiese semnuL distinctiv al
profesorului.
Imi aduc aminte ca, acum cativa ani, de zile, un
American si Americanii merg totdeauna lnaintea
noastrg in indrazneala transformarii cunostintilor ome-
nesti, un American a vorbit cu groaza de tot ceia ce
se lucreaza in istorie dupa spiritul mai vechiu, care
intre scriitori nu stapaneste asa de tare, dar intre
 103 -
profesori doming. aproape absolut. Cate recensii nu.
mi s'a Intamplat sa cetesc pang. la vrasta mea, dar
ca sa-mi ramaie dintr'o recensie un cuvant, trebuie- sa
fi fost foarte adevdrat si foarte igtrasnic. SOU ce zice
de sistemul vechiu al productiilor istorice Americanul,
ce ziee cu privire la disertatiile privitoare la nasterea
cutarui suveran de randul al treilea, la viala cutarui
trecator ministru sau la Imprejura'rile in care s'a dat
cutare mica. luptd pe care nu e nevoie s'a o stie nimeni?
Zice ea, astfel inteleasa, istoria o sa ajunga a pri-
mcjdie pentru spiritul urnan".
Strasnica vorba, si, din nenorocire, adevarata! Prin
urmare, cand o astfel de vorba se poate arunca $i
poate fi socotita ca adevarata avem dreptul sa spunem
ca in domeniul istoric-- este antagonismul care stxista
in domeniul filosofic pe vremea lui Schopenhauer. Pe
de o parte, cum era In celalt domeniu pe vremea aceia,
cugetarea neoontenit Inoita prin elemente Ingramadite
din teat( partile, prin curajul crescand In atacarea
problemtlor celor marl, si, pe de alta parte, vechiul
vesnAnt, putin cam Ingust. Omul creste, vesmantal
e bine croit si stofa, solida, nu se M., nici trupul rnie-
sorandu-se, nici vesmantul largindu-se. De undo, o tor-
tura Ingrozitoare, care se vede $i In atitudinea neplit-
cutil a trupului torturat.
Si. cum era pe vremea aceia filosofia libera cdutand
druiruri noi, si, pe de alta parte, profesorul cusut
In baina lui care nu se dadea., n,u se potrivia In niciun
fel de trup, tot asa e si In domeniul istoriei astgzi.
Si, cum, in cei-a ce priveste filosofia, s'a resolvat
complect conflictul, filosofia de catedra fiind aproape
biruita nu cu totul, caci tot mai recunosti pe clasi-
cul filosof de catedra , tot asa sa dorim ea si isloria
de catedra sA fie biruita de Indraznetul spirit inova-
tor.
 - 104 -
II.

Once stiinta se inoieste. 0 conditie a stiintii e sa

se inoiasca. Pentru ca nu lucreaza In stiinta nrumai per-
soane care au in vedere o anume situatie, pe care sa
o capete prin studiile lor, $i care deci Invata si scriu
pang. la numirea lor definitive, ci sant si Invatati can
tree dincolo de numirea definitive sr urmeaza mai de-
parte. Sant, din fericire, $i de acestia destui. Prin
urmare, pe langa ambitiile margenite la anume si-
tuatii, care, data ajunse, lac sa se linisteasca once por-
fire catre desooperirea ideals a adevarului, sant $i
minti neastamparate, care la urma urmei ar rasturna
catedra In drumul.lor catre aclevarul carat; sant per-
soane care, avand sa opteze $i aceasta este un titlu
de mandrie pentru omenire, intre situatia for care
li-ar impune marturisirea minci-unii $i Intre profesa-
rea adevarului cum 11 Inteleg, ar sfarama situatia pe
care si-au castigat-o.
Toate stiintile Inainteaza, numai stiinta oficiala chi-
nesr' de ieri nu; $i munai acei cari ajuta stiinta sa Ina-
inteze, numai ei sliu cu cats durere se face aceasta.
Si-ar putea inchipui cineva ea un autor de carte stiin-
tifica e un om satisfacut ; lucrarea e ispravita, data
la tipar; Indata o vede la ferestile librariilor, e Incan-
tat de opera mare pe care a Indeplinit-o. Ci Dumne-
zeu tie cu cata durere e intovarasita gasirea ade-
varului, Imbracarea adevarului In forma potrivita si
teribila autocritica' care vine dupe ce cartea a fost pu-
blicata.
Am cunoscut, dintre Invatatii pe cari am avut bucuria
sa-i fi intalnit, pe eel mai bun cunoscator In materie
de geografie $i de istorie al Europei de Ost, singurul
care ar putea da o geografie istorica .a tutu,ror regiur
nilor de la Dunare $i din Balcani. Nu exists In lame
cercetator care sa lucreze cu mai mare ingrijire decat
 105

d. Jireoek. Iii si caligrafiaza lucrarile; nu iese un cu-

vant din condeiul lui care O. nu fie perfect caligrafiat.
Si, 'Jana ajunge un lucru al lui la tipar, trece vreme
multa. L-am cunoscut facand studii Impreuna. la Ra-
gusa. Si-mi spunea: Cand scot o carte, cea d'intaiu im-
presie pe care o am, este ca trebuie sa fie plina de gre-
$eli, de aceia o ieau $i o dau de-o parte, sa n'o vad.
Trece ce trece, si sant silit sit caut ceva lntr'Insa. Car-
tea mi se pare neizbutita. 0 ar-unc din nou: sit n'o vad
in fata mea. Ma adresez Insa alts data la alts carte a
mea, $i atunci imi zic: aceastd carte e foarte rea, dar,
stii, parts aceialalta era ceva mai putin rea, si asa
pe incetul ma coning cs poata tot se afla cevabun In
cartile mele.
Aceasta este situatia sufleteasca_pe care o are orice
minte onesta cand scrie o carte de stiinta.
Da, Stiinta Inainteaza, dar nu prin ambitiosi cari,
tocmai fiindca sant ambitiosi, habar n'au de ceia ce
Insemneaza stiinta. Vanito$ii ideie n'au de sfintenia
creatiunii In stiinta $i de grozavia raspunderii In 5ti-
luta. Viata Intreaga, te sliest sit faci mai bine, si cu
Coate acestea nu ajungi niciodata sa-ti Indeplinesti cu-
getul, si poate ca aceasta e ceia oe te Indeamna ne-
contenit catre lucrul nou.
Stiinta Inaintand in Coate domeniile, am zis cs pu-
jine stiinte in momentul de fats inainteaza mai rapede,
se transforms mai deplin decat stiinta istorica. Se
transforms atat de deplin, onorat auditoriu, Incat nu
mai priveste in transformarea ei numai pe invatati,
ci pe fiecare profesor; ceia ce ai invatat acum cativa
ani de zile, nu mai e bun. Multe persoane n'or fi cre-
zand, dar acesta e adevarul. Atatia predau Inca asa cum
au Invatat pe vremea lor, $i au Invalat bine, au ca-
patat note bune in scoald, au luat licenta In conditii
excelente, predau cu Wald con$tiinta lucrurile pe
care le-au invatat atunci, dar din care eel putin trei pa-
 - 106 -
trimi ajung, din nenorocire, sa fie sau neadevarate sau
neln.destulatoare. Nu-si poate Inchipui cineva starca de
constiintd a profesorului care spune lucruri despre care
e convins ca nu mai sant adevdrate. Stiu, fireste, ca`
sant si constiinti comode, care-si zic: mai fac $i altii,
prin urmare de ce n'as face si eu? Dar cred ca ni-
meni care -si da sama de ceia ce inseamna o constiinta
nu poate sa aiba respect pentru acela care spune lu-
cruri despre care nu e cu desavdr5ire convins.
Vedeti, mai domneste in multe parti nu. in toate
paytile o grea si rea prejudenta in ceia ce priveste
rolul scolii mijlocii, al liceului si gimnasiului. S'ar zice:
acolo se pot spune lucruri care nu deriva dintr'un pri-
-sos de convingeri. Si tocmal contrariul e adevarat: acolo
nu trebuie spuse decat lucruri care deriva din cel mai
bogat prisos al unei convingeri adevdrate. S. nu cre-
deti ca, poate, copilul nu e un critic, si foarte fin. cri-
tic al nostru. Lasand de-o parte $coala, privind cineva
numai In cuprin.sul familiei, tine a fost intrebat de co-
pilul lui, a putut sa vada cum, din rdspuns, el a pre-
tuit perfect cat stiu tata 5i mama Irf cutare ches-
tiune $i cat de bine, sau de rau ascend insuficienta for
In cutare privinta. Prin urmare, dacd asa e in familie,
uncle copilul e oprit de respectul $i iubirea care ph.-
rinti, care se Intalne$te de sigur si la elevi fata de
profesori, dar nu In aceia$i masura, cu atat mai molt
5coiarui va exercita aceasta asprd critica. In $coald..
Copilul e un nelnerezator aplecat spre ironic, spre
gluma corosiva $i, spun drept, mai curand vorbesc
Intro chestie inaintea tuturor invdtatilor miei colegi
de ltt Academia Romana decat Inaintea copilului micu
de zece ani.
Este o vorba latineasca, dintre acelea care ar merita
sa fie scrise de-asupra uilor din toate clasele: Maxit-
ma d-ebetur pueris reverentia. De obiceiu se interpre-
teaza ask: qd nu zici necuviinti rao. de copii. Nu e a-
 107

testa sensul. Si, la urma urotelor, nu e oare o neouviintd

sd spui lucruri despre care nu esti convins sau pe care
nu le stii indesiul de bine? Si ai observat oare acea a-
dancd reverentA" care se datoreste sufletului copilalut
atunci cand to -ai Infatisat In aceastd stare de spirit ne-
Indestuldtoare pentru constiinta ta proprie? De sigur
cd nu. Prin urmare nu orice lucru se poate infAtisa Ina-
intea copiilor pentru CA sant copii. Nu trebuie sd. In-
fdtisezi oopiilor decat anumite lucruri re-grultand din a-
danca ta convingere si din prisosul Stiintii tale. $i a.--
nume din cloud motive: pentru cd ei, copiii, cred Si
prea putin Si prea mult. Copiii in genere cred prea pu-
tin, in amanunte InsA cred prea mult. AmAnuntele,
copilul ti le va lua cum i le dai; In aprecieri Insk 'el
nu. to va crede decat daca i vei da dovezi. $i un fapt
si altul sant necesare ca sa-ti impuie aceastA datorie a
cunostintii depline, cu sigurantd Si cu iubire, a mate-
riel tale.
Profesorul trebuie sa fie astfel in materia sa un cu-
noscator adanc si pasionat, in curent cu lot ce se lu-
creazd mai Insemnat. Competenta lui sA lie desdvarsitd,
incontestabild. Si mi se pare cd se face o greseala In
aceasta privintd de persoane foarte meritoase In ceia
ce priveste sooala: ni s'a Infatisat in urml, 5i decretat,
o reforma scolard rAzimata pe aceasta greseald. Cred
cd e una din cele mai gresite reforme fdcute In scoala
romaneasca e convingerea mea: unii pedagogi sant
de altrA pArere, si foarte vrednicul bArbat de scoall
care a stabilit aceste nouA norme in invdtdmantl era
convins cd face bine, aoeia cd s'a luat, dupd organi-
satia scolii In Germania, unde sant cu totul altet im-
prejurari deck la noi, si nu urmeazd a., dad. o
coneeptie vine din Germania, e $i neap'Arat bund,
sistemul pedagogic" de a face profesori universalii
II Haret.
 - 108 -
mergand de la o catedra la alta: atatea ceasuri o spe-
cialitate, atAtea ceasuri alta specialitatel. Inca data e
una din cele mai man greseli care s'au facut in in-
vatamAntul secundar. Profesorul nu mai e sigur de
dansul, nu mai poate sa alba. iubirea exclusive pentru
o materie, nu se poate devota el materiei sale, si elevul
siinte de zece on mai mult insuficienta profesorului
pe care -1 vede ratacind an de an din loc in loc. Unde
mai puneti faptul acesta ca, oameni santem, mill inr
draznesc sa aiba o familie numeroasa, si, de oare ce e
cu putinta sa capeti un numar de oare mai mult, alu-
neci cu timpul catre Inaterii pe care be cunosti mai
Rutin chiar decat materia pe care o predai de obiceiu.
CAnd invatam in liceu, erau timpuri patriarhale
pentru koala secundara: profesori cari predau la clasa
a VI-a, de si nu facusera deck case clase, si cu toate
acestea nu erau cei mai rai aceti profesori... Faptul
ca acelasi am timp de douazeci de ani era necontenit in
mijlocul materiei ce preda, inrAuria asupra sufletului
lui cinstit. E imposibil pentru un profesor sa. convie-
tuiasca, pentru a zice asa, cu o materie #era ca
ea sa-1 cucereasca pe incetul, chiar data nu i-a placut
la Inceput. Pe tend cu sistemul vagabondagiului
de la istorie la limba romans, si de la grece.ste in
limba francesa, treceri care din multe puncte de ve-
dere nu se ,pot admite, lipseste tragerea de inima,
a profesorului pentru catedra sa 5i lipseste respectul
elevului pentru profesorul pe care data era deprins
sad vadd totdeauna la aceiasi catedra.
Stiu ce se zice: ca in felul acesta se capata o mai
mare largime de orizonturi pedagogice. Ali se pare
insa, ca pe langa pedagogia care se scrie in carp e
uns care nu se scrie niciodata in nicio carte si care. in-
cepe cuiubirea, continua cu iubirea si se mantuie cu

1 [S'a inlaturat prin legea mea din -1131.]

 109

iubirea: ea nu se invatsa in niciun seminariu pedagogic.

Se zice cg, au fost multe vocatiuni de profesori pier-
dute In atatea seminarii pedagogice, dar ca putine au
fost determinate atolo. Sa-mi iertati sinceritatea aces-
tei critice. Cand m'a rugat d. administrator al Casei
Scoalelorl sa tin conferinta aceasta, d-sa stia ca eu
sant eminamente eterodox. Sant sigur ca in ce am
spus este un adevar: anume ca fiecare om are un drum,
pe care poate fi condus, dar nu i.- se poate crea alt
drum decal acela pe care e chemat sa mearga. Diba-
cia seminariilor pedagogice ar fi s ajute fiecare bu-
nl.vointa a-si gasi drumul ei, iar nu a impune profeso-
ruki un drum comun pentru oricine. In adevar se
zice: multe drumuri duc la Roma si multe drumuri
duc la pregalirea copiilor, dar esti om, si-ti place
sa mergi pe cararusa d-tale: de ce sa fii silit atunci
s to amesteci numai decat in navala triviala a druinu-
lui mare?

S'ar putea crede ca as voi sa impun invatamantulai

secundar o inoire a cunostintilor spcciale, in dome-
niul istoric, de care s'ar putea cineva lipsi foarte bine,
fiindca e si imposibila. Mi s'ar putea spun: aceasta_
prive .Ste pe eruditi, pc cercetatori, dar pe not sa faceti
bine O. ne lasati in pace: avem manualele noastre. Le-
stiu: pe acelea care se intrebuinteaza mult, fiindca sant
rele, si stiu 5i pe acelea de care se fereste lumea toc-
'mai pentru ca sant bune. Si ajunge sa se fereasca. lu-
mea de anumite mauuale numai fiindca atatia profe-
sori nu -5i Inoiesc cunostintile, nu se tin la eurent cu
desvoltarea rapede si transformatoare a stiintii isto-
rice.

I M. Popescu.
 II0
Sliinta istorica, in timpul nostru, se inoieste inainte
de toate printr'un lucru: toatd triton-110a se schiln-
bei; dar toatei. Informatia de acum doudzeci de ani,
nu numai ca e neindestulatoare, dar, din nenorocire,
-e si falsa. Drumurile pe care s'au cdpatat faptele
ce sprijind povestirea istoriei nationale Si univenale
de prin anii 1880, sa_zi-em, drumurile acelea n'au
lost bine alese. S'a eapatat o cunoslintA slaba, rad cri-
tica nu era inde,tul de lanntritd, si tot ceia ce t'a sta-
bilil a fo t subred.
Intl aduc aminte ce scandal se facea acum catava
vreme, vre-o cinsprezece ani, cand s'a Incercat s
se schimbe basele istoriei romane. Totusi basele istoriei
Romani lor s'au schimbat. Cine le-a schimbat? Oricine
s'a amestecat in oercotdrile awstea. Dar, cum, tot ce era
inainte era rdu? Din nenorocire cea mai mare parte
a materialului era gresit. Si nu numai in eeia cc, pri-
-veste istoria Romani lor, dar si In ceia c^ prive5te is-
toria altor popoare, mull mai inaintate in desvoltarea
for decat noi. Rdiiiile de texte, insuficiezne, publica-
tiile de documente, pline de greseli, faptele scoase
sau Tara criticA, sau cu o critica neindestuldtoare. Mai
poate avea soliditat' cladirea ridicatd pe aceste base?
In loc sa se faca o teinelia pc-care sa se poatd apoi spri-
jini dom., trei randuri, s'a rase Iit puffin pb.'mantul fara
sa se dea de ekl sang.tos. Era si pamant sanatos, dar
nu se razimau pe dansul.
Daca ar fi numai aceastd in.oire a informatiei in
timpul nostru, Inc , ea ar cere o refacere a cunostinti-
lor, nu in particular, ci in general. Dar, nu ,numai_
ca informatia s'a imbogAtit, ca ea se supune unei cri-
tici noun si se transfornid cu desavarsire prin aceastd
critica, dar informatia e nesfarsit mai bogatcl decal
inainte.
Ar crede cineva : informatie mai bogala decal Ina,-
inte, aceasta inseamnd ca o sa putem fixa cu amanunte
 III
mai multe: ce a manta la Carol eel -Mare sau care e
lista cailor favoriti ai lui Stefan-eel-Mare, on numele bu-
catarului lui Mihai Viteazul. Nu. Se intampla ca, iese
in iveala i aceste inforinatii. In timpul din. urmg.,
s'a aflat macar tine era bucgtarul lui Stroe Buzescu,
ajutatorul lui Mihai: s'a tiparit de un functionar din
Basarabia un numar de documente moldovene5ti, in
care se pomeneSte numele bucatarului eroic, lin
Tigar, care a avut $i rosturi razboinice; i s'a dal de a-
ceia neatarnarea omeneasca, libertatea, $i astfel a tre-
cut si el in domeniul istorieil. Lucruri de acestea ra-
sa-r. Pe captuseala unui document mi s'a intamplat sa
gases c altfel lista cailor din grajdurile Domnului Moldo-
vei de la 1670. E foarte interesant, dar nu e esential,
ci e nurnai un am.tnunt pitore3c. Evident ca not n am
pierde nimic data n'am sti de caii lui Antoli--Voda.
Buset. Si cate lucruri nu se gasesc dintr'un moment in
altul I Suprinderi sant peservate-destule viitorului. Nu
inteleg insa Imbogatirea informatiei In sensul acesta,
ci In acel sens ca informatia de odinioara se cauta
nuinai intr'un domeniu, pe car' id informatia de acum se
cauta in toate domeniile, 5i mai ales in domeniile mai
despre(uite odinioara.
Sa ham un exemplu. Din veacul al XVII-lea, ce
interesa pentru istoria Romanilor pe scriitorul de dan.-
ngzi? Matei Basarab si Vasile Lupu: tine erau boierii
1 Cetim intr'un act din 29 Maiu 1700, pentru Constantfn Ceptu-
roianul Buzescu : Au fostu bucatar si Tigan Iui Stroe Stolnecul
Buzescul, de i-au slujatu cu dreptate pren tari streine..., si la
razboae pre unde i-au fostu pasul, cat si capul de la un razboiu
i -au scos. Deci Stroe Stolnecul, cand au fostu la moartea Iui, s'au
fostu facutu pomeana de au ertatu multe sate de rumanie, si au
fostu ertatu gi pre Ciordia Tiganul,,cu Tiganca lui gi cu to feciorii
lui, ca sA fie un Tigan slobod In tarn, sd slujasca unde-i va fi
voia ; si totu au fost un Tigan Slobod, cu tot salasuk Iui". I. N.
Halipa, Trudi bessarabscot gubernscot ucenot arhivnot commissii,
It, Chisinau, 1902, p. 234 gi urm.
 112

de la Curtea lor, tine erau Mitropoliti, Vladici, egumeni;

tine coman.dantii de Wire; care au fost amanuntele
luptei de la Finta $i de la Nenisori, amanuntele ase-
diului Sucevei. 'Cam acestea faceau Impreuna istoria
lui Matei Basarab $i Vasile Lupu. Asa ceva este Ins
acuma absolut insuficient.
Si, daca nu se da elevilor decat constiinta acestor
lucruri despre vremea lui Matei Basarab $i a lui Va-
sile Lupu, pacat de ceasurile pe care le-au cheltuit
cu Invatatura copilului, care uita Si de Finta $i de Ne-
ni$ori, $i de egumeni $i de Mitropolit $i de boieri!
A$a cum Intelegem noi astazi lucrurile, ce trebuie sa
dai insa copilului? Trebuie sa-i dai impresia vietii din
acel thug; sa-i vrajesti Intreaga viata de atunci. Si
cum o s faci aceasta? Cu amanuntele luptei de la
Finta sau de la Nenisori, cu catalogul Vladicilor si boie-
rilor? Trebuie sa ai insuii. dedesuptul adanc, neglijat
atata vreme, al timpului aceluia.
N'ar fi o hiunca pierduta pentru profesorul de isto-
rie care ar ceti In ^ctia despre Matei Basarab si Vasile
Lupu scrisori din zilele lor. Se poate $coala de fete
In care sa nu se ceteasca de la incenut scrisori ale
Doamnelor din trecutl? Incarci memoria copilului cu a-
manunte despre ca i soldati au cazut de o parte $i de
alta In cutare ciocnire sangeroasa care, la urmaurmei,
nici nu prea se tie cum a fost, ci avern poate o singura
informatie, de la vre-un biet diac sfios, care, en 'Idea
in san, se uita pe furls sa vada ce se petrece pe cam-
pul de lupta, $i noi dintr'o -carte Intr'alta tot petrecem
informatia sfiosului scriitoras fricos care tremura in-
tr'un colt de camp cand se dadea bataia cea mare.
Cu cat mai adanca impresie nu s'ar produce sufletului
grin aceasta Infati$are de-a dreptul a vietii care a
' [V. acum N. lorga, Scrisori de femei, 1931. Cf. de aceleasi,
Scrisori de Domni, Scrisori de boieri, ed. a 2-a; Scrisori de negu-
stori gi extrasele din cronici supt titlul: Din faptele streibunilor.]
 113

fost! Fireste ca drumul spre Museu ar veni n.eapdrat

dupd o astfel de lectie pentru ca, dupd oe a rdsunat gra-
iul viu al oamenilor de atunci, sd m^rgem si sd a-
lingem cu mais realitatea sfantd a rdmdsitelor oine-
nesti din vreinea de odinioara1. E ceva mai greu, dar
ceva mai folositor decat so insiri: Motel Basarab s'a
suit pe Tron in anul cutare, deputatia de boieri a
mers la Constantinopol, etc., tot papagalismul pro -
fespiilor scolilor priinare de o calitate inferiooard, dupd
care urmeazd papagalismul, mai ornat, al scolilor se-
cundare. Ba am asistat si la Universitate la aratea
exam ene de felul aresta, mi s'au servit atatea lectii e-
xemplar memorisate, Inca am renuntat de mai multi
ani la intre4tile orate, numai si numai din oroa-
rea aoelui fel gresit de a invata.
Prin urmare not cautdm pretutindeni viata, in mi
cite ei amanunte de pace mai mult decat in momen-
tele mari ale unei lupte: dorim a sti cum erau ord-
senii, cautdm in der, nu pe Vladici, ci viata mdndsti-
reasca, santem extrem. de bucurosi cand prindem o
corespondenta pierduta intre doi oameni fa/4 nume.
Iatd, in colectia de Studii si documente" pe care o
tipdreste Ministeriul 5i pe care o public de peste zece
ani de zilel, stint volume care nu cuprind deca.'t doar
asemenea materiale; astfel, in al XX1I-lea, scrisorile u-
nui boier catre nevasta lui si ale acesteia care boier,
si nu din vreme prea veche: de la 1820-30. Se spune
cum s'au uscat florile acask pentru cd nu le-au adat yi
le-au tinut in odaie prea rece, cum are de gaud dum-
nealui sd cumpere o cash. cu atatea parale si cum e fa-
cuta casa... Ei bine, din toate aceslea se Intelege mai
deplin istoria RomAnilor decdt din loata poliloghia isto-
' [Pentru aceasta, pentru scoli in primul rand, am creat, ca minis-
tru de Instructie, Musele din Casa Cretulescuarta religioasasi
Casa Macca antichitate.]
2 [S'a oprit la aproape douazeci de volume.]
8
 114
riei pragmatice cu. care se tampesc de multe on gene-
ratii Intregi de copii. De tot folositoare sant foile de
zestre, inventariul averii unei mosii, registrele de negus-
tori. A fost una din cele mai marl bucurii ale vietii mele
cand am gasit, sant acum zece ani, Intr'un turn de bi-
serica din Sibiiu registrele de negot ale Casei Hagi
Constantin Pop, cu toate cumparaturile facute In Tara-
Romaneasca de pe la 1760 pans, dincolo de 1830. Erau
trecute, In scrisorile respective, cererile boierilor, mart
Si mici, ale calugarilor, ale cocoanelor, fiecare aratand
pc ravasel cum I i doreste cutate $i cutare lucru. Am
aflat chiar vre-o trei scrisori cu privire la peruci, foarte
interesante: o cocoana care si cumpara peruca prin a-
nul 1780 specifics negustorului ca trebuie ca. fie fir cu
fir". La urma, parca to simti ca ai trait In familiaritatea
acestor oameni.
S'a tot vorbit de istoria culturala. Multi au crezut ca
nevoia de istorie culturala se satisface foarte usor prin
aceia ca dupa istoria politica se pune si un capitol de
cultura". E tocmai ca si cand, voind sa ai impresia Ji-
nni animal viu din alte locuri, ai lua capul scheletului
si 1-ai pune intr'un loc, dincolo ai pune picioarele, mai
departe alte case, si, dupa. aceia, ca sa ti dai sama si
de celelalte rosturi, nu numai de schelet, at lua si blana
animalului ca s'o atarni intr'un colt at odaii, de un
cuiu pe undeva. Trebuie sa fii cu adevarat un mare In-
vatat ca sa refaci animalul cu blana spanzurata Intr'un
colt si cu ciolanele spanzurate dincolo... Ceia ce odi-
nioara se numia istorie culturala de manualele de istorie
era de cele mai multe on cam asa oeva. Dar cu a-
ceasta se strica si sentimentul de unitate a vietii; si de
aceiadin fericire nu oricine poate indrazni sa. In-
cerce a scrie o istorie culturala. Caci a ajuns sa se arts-
tocratiseze, democratisandu-se in aka privinta, scrierile
istorice.
Stiu ca de manualele noun, care cuprind In el& a-
 115

ceastalalla istorie culturala, fug atatia profesori, dar

totusi se va ajunge din ce In ce mai mult la presintarea
unitara, ca o singura viata, a lucrurilor petrecute odi-
nioara. Nu prin. elemente risipite, ca In versul poetu-
lui Latin, se 'mai Infatiseaza astazi trecutul, care nu e
decal alts vials, ci prin con.ceptia unitara a istoriei,
prin Incercarea de a trezi In suflete visiunea Intreaga
a lucrurilor care s'au petrecut candva. Dar pentru a-
ceasta, natural, trebuie sa alergi in toate partite, sa
scotooe5ti echil- registre de negustori, vechile soco-
tell si inventarii, sa culegi atatea amanunte socotite
h.jositoare, cad nu se potriviau cu maiestatea isto-
ricului, care i cerea sa se presinte imbracat, solemn si
apoi sa se retraga In apartamentele Maiestatii
In timpurile noastre not am trivialissat, o marturisim,
studiul istoriei. Eroi mai sant, dar nu sant numai ei,
si, in acelasi timp, nu cadem In. gresala, de Teri,
de a suprima eroii pentru a pune In locul for zvonul
confus al multimiler. Nu: glasuri dare trebuie s fie,
resurnand acele zvonuri confuse, dar glasurile acelea
dare nu vor avea niciodata in ele putere de zguduire
a sufletelor noastre, nu vor produce niciodata efectul
acela maret pe care-1 pot produce, data ele nu se rim
dica tocmai din acel imens zvon ce-1 fac'gloatele ome-
n.esti cand be simti ca traiesc, sufar si lupta, si for li
datorim ceva din cat datoriam numai eroilor odinioard.
Prin urmare, profesori de licee :)1 gimnasii, intre
cari tot mai multi sanieti fosti scolari_ai miet) feriti-va
de a presinta pe eroii singuri; feriti-va de aceasta ado-
varata primejdie, dar feriti-va si de a presinta numai
niasele, suprimand pe eroi.
Si sa A. mai spun Inca de ce nu trebuie sa infati5ati
pe eroii singuri: pentru un motiv de pedagogie. Nu
"matt fi oricine un erou, dar oricine poate fi un om cum
se code, biruind chiar dernentele nenorocite pe care be
.da ereditata, si, cand istoria universals infatiseaza
 116 ..-
numai pilda eroilor, in Joe sa desvolte sufletul omenesc
sa creased increderea In folosul =nen, ea it striveste de
la inceput. Caci copilul isi zice ingrozit: Nu pot fi
nici un Cesar, nici un Cicerone, nisi un Pindar, nici un
Praxitele; prin urmare o sa -mi vanez nota la sfar$i-
tul anului, atestatul la sfarsitul, scolii, functia indard
dupd aceasta, pentru ca, la urma urmei, sa carat,
conform legii, pensia. Si atunci el se face un miserabil
element inutil intr'o societate In care, cu cite pilde,
ar fi putut ajunge Fun element de folos.
Noi n'avem Inca o carte de lecturd istoried pentru
un viitor negustor, in care sa sa vada un negustor de
treabd, care toata viata si-a cdulat de negotul lui, $i-a
Inmulit averea Si pentru a face bine altuiai. La Scoala
de Comert ea pilda pentru viitorul negustor nu e de-
cal._ Alexandru-cel-Mare. Ori, intr'o scoald de gospo--
darie ce poate fi mai pasnic? , se dau nttmai pilde
de viteji de pe vremuri, de eroi cu sabia piing de sang,
sange ce n'are a face cu acela care e de nevoie la bucatd-
rie, precum nici muschii pe cari-i taie gospodina nu
au a face cu muschii ce se taie in istoria eroicd. In care
carte de istorie universala ai putea sa inlocuiesti macar
jumatate din cele ce spui despre Washington cu pilde
din viata lui Franklin? Nu dau voie programele... Si
ce admirabil exemplu de ideal si de energie ome-
neasca e Franklin! In care carte de leetura istorica de
la not eulega. cineva macar pilde din, Vietile Sfintilor,
din care uncle sant pline, cc e drept, de superstitii
odioase, dar foarte multe represintd tot ce poate fi mai
curat in sufletul omenesc care se jertfeste?
IV.
Deci azi, nu numai ca informatia se re,ctifica, (tar
ea se Imbogateste, $i nu in aceleasi domeniu, ci in do-
' V. mai sus p. 112, nota 1.
 117

menii noun, dand elementele cele mai folositoare pen-

tru intelegerea timpurilor trecute. Tot asa de folosi-
toare e insa o alta tendinta : aceia de reconstituire to-
talc, de reintegrare a vietii trecute, pe care izvoarele
o dam numai in icoane razlete, cu vaste lacune, tocmai.
unde an dori mai mult sa stim.
Exista o parere gresita, pe care o impgrtasese cei
mai multi dintre cei cari scriu istorie sau dintre cei
-earl judeca pe cei ee scriu istorie. Chiar acum in urma
o gasiam inteun articol, astfel foarte frumps, al unui
coleg de Facultate. Stiti a la not e o mare rivalitate
profesionala intre invatatii cei mari: dad. unul e
sof, singura stiinta e filosofia; daca e unul geograf,
singura stiinta e geografia, si asa mai departe. Revin
la parerea colegului mieu despre istorie: ea ar incepe
unde incepe documentul si s'ar mantui unde se man-
tuie documentul. Asa ca noi, avem pentru acel exce-
lent coleg om de bung credinta infatisarea unui om-
sandwich, legat intre doua condici vechi! Condica in
condica in dos, sfoarg. la Tijloc! Si, de cats on to
amesteci in anume domenii, to intreaba istoricul: ai do-
cumentul? Poti taspunde: domnule, n'am; dar istoria, in
modesta mea parere, se compune une on poate numai
din 200 /o document si 800 o interpretare, adeca, mai
limpede: bun shut si logica, far restul, poesie curatal
Si iata dr ce: nicio epoca nu. se fixeaza ea insasi fn
documente ca sa o eunoasca urraasii. and este dom.-
mentul, el ramane fiindca s'a Intamplat sa ramaie, on
fiindca a avut interes cineva sa nu se distruga; dar sa
se gfindeasca o epoca astfel: vreau sa fiu cunoscuta
de urmasi si pentru aceasta scriu, asa ceva nu s'a
Intamplat niciodata.
Prin urmare, informatia documentary este fatal fn-
complecta. Cum nu poti sa ceri unui paleontolog care
a gasit caleva case, sa-si opreasa reconstituirea, &Mau-
zita de anume regale fixe, foarte sigure, ale vietii or-
 - 118 -
ganice, la margenile osului aflat, decretand sententios
ca animalul primitiv ale drui ramAsite le-a aflat avea
numai o falca, In aceia numai un dinte, $i aoela cdpat,
tot asa nu putem fi ma'rgeniti noi, istoricii, la sin-
gura marturisire directs a documentului. Precum e-
xists $i acum animale care sant aldtuite dupg aceleasi
norme generale dupd care era alcatuit animalul de a-
tunci, precum, dad animalele vechi au disparut M-
sand urme putine $i scazute,totusi rostul oranduirii for
Sl cunoa$tem dupa ceia ce tdieste acum In lumea ani-
(ma15., tot asa, si cu atat mai mult In stiintile
spiritului. Oamenii de odinioad, mai mult sau, mai pu-
tin, aveau sentimentele si sistemul -de cugetare ye care-
le avem noi. Si ce e documentul altceva decat ramKsite
risipite dintr'o psihologie dispgruta, dar cu putint6
de reconstituit? Noi cunoastem psihologia noastrac cu-
noa$tem psihologia altora; dad. avem putin shut isto-
ric, ne putem stramuta In starea de spirit a alter tim-
purl. Si avem atate.a mijloaoe de a rectifica ceia ce nu
se potriveste cu psihologia din acele timpuri! Ne .pu-
tern face putin Romani, Greci, Asirieni, de $i Asi-
rieni poate mai greu, nefiind noi destul Re feroci, dar Ro-
mani $i Greci destul de -usor. Si, Intrebulnland nor-
mele, totusi atat de sigure, ale logioei cugetarii, sim-
tirii, actiunii omenesti, avem dreptul sa zicem a pu-
tem reconstitui cele ce au fost; avem dreptul, de multe
on cu foarte patina documentare, sa suplinimi de la
noi si sa suflam apoi cu suflarea poesiei, care singui4
poate da viata, asupra fApturii de lut, care Amane lut
nesimtitor, rick de perfect In forme, Oita ce vine
faceastd suflare de viata. Multi fac, e drept, numai chi-
purl de lut de se umplu acele =see care scent bibliote-
elle, $i numai din ca.nd in dud apace un Michelet on
un Carlyle care sufla asupra for si trezeste o miscare-
asa de puternid, Incat eel reprodus pama atunci nu-
 - 119
mai In infalisarea lui exterioard, invie acum, traieste,
umbld pe Jumea aceasta.
Ce resultd de aici, pentru predarea istoriei? MIA ce
rec,ultd: odinioard.' lucrul istoric era una, lucrul yin aita.
Elevul prindea imediat deosebirea; de la cele d'intdiu
lectii de istorie Isi zicea: tatal Inieu e intr'un fel, $i
pe mama o Stitt cum e, 5i pe vecini, si toga' lumea
din jurul linen o ctmosc, dar in istorie sant altfel de oa-
meni: aceia nici nu sant oameni propriu-vorbind. Si-i
inchipuie, dupd portretul c- 1-a vazut in carte, al lui
Mihai Viteazul on al lui Stefan-eel-Mare, insd ar jura
copilul ca acestia n'au fost vii niciodatd; el stie cd. lui
Brancoveanu i s'a taiat capul la Constantinopol, Insa
ar fi in stare sa marturiseascd Inaintea lui Dumnezeu
c. n'a curs sange. I se Infdtiseazd intre cele de odi-
nioara si cele de acum o prapastie: unele sant, se odd,
celelalte se invata pared n'ar fi lost.
De-la o bucata de vreme in studiul istoriei, mdcar fn
chip exceptional, se merge si pe altd cale decat a
divinatiei poetice, on a reintegrarii logice pentru a
reda totalitatea vietii trecute: Se cauta si Indraznesc
Insumi a cauta astfel In fiecare moment legdtura cu
aka. viagi. Si adecd nu nuMai legatura dintre fenomenele
istorice care s'au petrecut In timpuri deosebite, ci ex-
plicatia unui vechiu fenomen istoric printr'un nou fe-
nomen istoric, corespunzdtor, In acelasi loc, -cu aceia5i
rasa. Si poate sd serveasa la priceperea fenomenului
trecut de mult si experien(a de astdzi. Astfel rdzboiul
turco-Italian e la Indemana istoricului din tiinpul nostru
ca sa Inteleaga. tine stie -ce vechi fenomene ale raz-
boaielor libice de pe vremuri; cutare conflict care se
petrece in cutare parte a Europei de astazi si pe care e
cu putinta sa-1 studieze cineva de aproape si cu) resul-
tate atat de sigure, furniseazd elementele trepuitoare
pentru intelegerea unui mare act din istoria universald
ale anti elemente de intelegere nu se pot lua de-a
 - 120

dreptul din trecut. Ne silim, va sa zica, necontenit sa a-

propiem situatiile istorice, personalitatik istorice, pe
basa necesitatilor istorice, pentru a le intelege mai bine
unele prin altele.
Si putem spune ca In felul acesta lanyurhn epoca
bizantina prin fenomene petrecute in veacurile al XVII-
lea i al XVIII-lea aici, in peninsula balcanich. Putem
spune ca pricepem_pe Germanii lui Tacit prin. anume
elemente din viata populara germana a timpului nos-
tru. Ni putem infatisa pe Tracii de clinical* cunoscuti
prin vre-o suta de nume, o pagina si jumatate dirt
Herodot 5i, ici colo, mentiuni risipite la alti istorici,
pe stramosii acestia Traci putem sa ni-i Infatisam pe
basa elementelor eterne de cugetare 5i simtire ome-
neasca, pe basa fatalitatilor geografice, care nu s'au
schimbat, pe basa el mentelor de rasa care au fQst a-
tunci cand nu le putem observa, dar care sant si acu-
ma, cand stau supt observatia noastra.
Prin urmare iata in domeniul istoric atatea si atatea
inoiri, din care unele privesc informatia, altele domeniile
care se studiaza, celelalte in sfarsit metode ce deter-
mina conceplii noun. Si in toate partile Europei, (-and
la o natie, cand la cealalta. Natural ca intaiu Germania
se preocupa mai intensiv si sthruitor de problemiele
transformarii stiiniei, dar in toate partile lucrurile
acestea se impun tot mai mutt antentieitimpului nos-
tru.
Aproape nimeni din acei cari se ocupd cu istoria nu
este in necunoasterea maretei opere de cugetare pe
care, in domeniul filosofiei $1 al istoriei in acelasi Limp,
a indeplinii-o, in lumea stiintifica german* Lamprecht.
Nu vreau saise creada ca sant lamprechtian. Inlampla-
tor, In cursul studiilor mete istorice, in'am intalnit cu
studiile marelui profesor german. Am ectit operele lui,
dar ce am scris eu nu e condus de principiile de
care se inspira Lamprecht. Traieste si In scrisele nide
 121

modeste aoeiasi nevoie de prefacere a studiilor istorice

care trdieste in afirmatiile filosofice, nespus mai ener-
gice ale cugetatorului german; teoria lui Lamprecht
insa, mi se pare, cum li se pare multora, nu,mai o
conceptie fecundd in interpretarile pe care le provoack,
in directiile pe care le- deschide, dar In severitatea ei
dogmatics poate ca e In stare sd maguleasca numai
mandria descoperitorului. Lamprecht In desvoltarea o-
.menirii reface anumite fase de tipism, de individualism,
etc. anumite fase sufletesti elementare care se observa
la toate popoarele si care I i gasesc explicatia for in
Insdsi desvoltarea sufletului omenesc de la copildrie
pand la maturitate. Foarte interesante lucruri, care Insa
poate ca fac mai curand parte din psihologia Inteleasd
In sensul eel mai vast, din psihologia oamenilor, a
popoarelor, decat din studiul istoric propriu-zis. Bine
Inte les ca exagerdrile teoriilor lui nu-1 Impiedeca pe
Lamprecht sa fie unul dihtre cei mai minunati povesti-
tori $i creatori de tipuri istorice cari exists astdzi.
Ei bine, fats de toatai aceasta renovare In studiul isto-
riei e iertat ca not sd rdmanem in starea de acum doud-
zeci de ani a cunostintilor si metodelor? Nu.

V.

Acum, dupd ce cred ca. oricui i s'a impus neoesitatea

revenirii din nou asupra studiului is,toriei, In totalita-
tea si In generalitatea ei, ar mai rdmanea o Intrebare,
cu care voh.i. Incheia aceasta conferinta, poate prea
lungs.
Pe ce cale se poate face o asemenea (noire a cu-
nostintilor istorice? Unii ar zice: eea mai bund cale e
_acereetarilor personale, si aprob intr'o privintd.
Da, e o cale mimmata: data lucrezi Insa dupa sistemul
vechiu, nu foloseste mult. Poti face lucriiri de eruditie
 122

minunate, dar ele nu vor insemna nimic pentru puterea

de conceptie de care esti capabil si pentru inoirea ele-
mentelor de interpretare de care al nevoie In predarea,
ca si In scrierea istoriei. Cunoaste oricine atatia eru-
diti foarte stimabili, dar cari, nu numai a nu sant oa-
peni sociabili, cu cari sa-ti placa a fi in tovara$1e,
ci din potriva, iti vine sa fugi de ei,dar pot sa nu
fie nici oameni deosebit de inteligenti. Si, cu toate a-
cestea, cand stai si cercetezi lucrarile lor, vezi ca ai
a face cu cercetatori foarte capabili. Dar, din nenorocire
ocupatiile for i-au fixat la o anume lard, Intr'un. anume
limp. Am intalnit un Invatat ungur, foarte destoinic, cu
Insemnate scrieri la activul sau, si fata de dansul am
scapat o vorba: de ce n'ar studia cutare personagiu din
veacul al XVII-lea? S'a dat Inapoi en doi pasi si m'a
privit ca pe un cm care i-ar fi propus o crima! Dom.
nule, eu ma ocup cu a doua jumatate a veacului al
XVI -lea!" .Stiam foarte bine, dar imi inchipuiam ea
s'ar putea...1*. Mi-a trebuit douazeci de ani de cercetare,
care une on nu va fi fost zadarnica, ca sa coning pe
cate unul si altul ea nu sant chiar un simplu literat su-
perficial, fall simt de greutAti Si raspundere, pentru
ca-mi permit sa ma plimb dintr'un secol Intr'altui pen-
tru a Intelege mai bine pe fiecare.
Inoirea cunostintilor istorice pe aceasta cale, a mi-
galelilor folosiloare, nu e moire. Uzi Inoirea unui do-
meniu stiintific e ca o casa. care se preface dupa siste-
mul american: paretele intreg 11 dai jos, pui sprijini-
tori, si, pe basa unor calcule care uimest mintea ome-
neasca, refaci bucata cu bucata toata casa. Si, cand colo,
inteo casa care are nevoie de-o astfel de- prefacere si
cu incordate sil.inti, ea se Indeplineste, vezi ma om
care, cu multa atentie, lade cinchit si chituieste, yap-
seste in cutare coltisor. El nu baga de snaa ca de !apt
se darama casa: el nu vede, la ceilalti, cari se stra-
dulesc pe un camp mull mai larg, decat praful care
 123

iese, si, la urma urmei, undo lucrezi mull, trebuie sa

fie si putin praf.
Un inijloc bun pentru a Linea sufletul omenesc viu
este, de sigur, cautarea de amanunte. E totdeauna o
bucurie *sa fi gasit In cutare colt ceva care nu s'a gasit
de altul. Simti multamirea ca poti dovedi existenta unor
lucruri neobservatc inainte de tine on ca_esti In stare_
sa le precisezi. Daca priveste cineva un camp in in-
tregimea lui, n'are ragaz, fireste, sa vada. amanuntele,
5i s'ar putea ca acolo unde-si inchipuia el ca era un
tuns, se afla doar o haina aruncata pe camp; iar
tine a lost el insusi in acel colt al campului nu poate
sa faca aceiasi greseala. Prin urmare studiile acestea
de detalii sant bune, macar pentru ca procura satisfac-
tii care folosesc sufletului, dar sa se fereasca oricine
de a crede ca prin aceste studii, facute ca odinioar6,1
si -a Inoit cunostintile istorice.
Poate sa ajunga cineva astfel un mare erudit, dar
sa nu stie istoria universals. In aceasta privintaalegea
actuala, ca si, In parte, legea de mai inainte, a introdu
un element foarte periculos In recrutarea profesorilor
de Universitate, caci prevede recomandarea candidatului
dupd lucrarile4 singurel. Caci poate cineva sa faca lu-
crari foarte bune, si, cu toate acestea, sa nu cunoascil
materia sa.
Deci nu um:dal pe aceasta cale trebuiesc inoite cu-
nostintile istorice, de si, Inca odata, recomand oricui
sa faca asemenea cercetari cu privire la ludetul in
care traieste, la orasul care-1 cuprinde. E o adevarata
rusine pentru 5coala romaneasca azi ca, avand gimna-
sii si licee In atatea parti ale Romaniei, In fiecare col-
tisor al ei, nu santem In stare sa dam in cercetari lo-
cale ceia ce an dat bietii institutori si Invatatori bulgari
cari nu facut mai mult pentru cunoasterea arheologiei
[Noua lege, presintata de mine, a invatamantului superior a
InlAturat aceasta greseala.]
 124

$1 istoriel terii for decal, o spunem en rusine, boga-

tub $i inteligentul corp profesoral secundar din ora-
sele noastre. Cea mai mare parte din ele n'au Inca mo-
nografia lor: istoria orasului Slatina am capatat-o\gra-
tie muncii unui institutor, de 5i orasul are un gimnasiu,
si sant atatea alte casuri. In Dobrogea, spre pita
in care, Intre atatia profesori s-cundari, un singur
-om a stint sa dea publicului un museu, si anunie cu
banii lui, institutorul din Harsova, d. Cotovu, pe care
nici macar nu 1-au ales denutat la Mehedinhi.
Va zice cineva: anumite cunostinti sant grele de ca-
patat. Dar ce greutate mare e sa stranga cineva folk-
lorul unui Tinut datinile poporului de acolo? Pala a-
-cum cativa ani dram. iarasi, in urma Bulgarilor $i in
accasta privinta; ei aveau In Sbornicul din Sofia o sec-
tie speciala pentru aceste Mcrae si munciau cu ravna
dand sute de pagini In fiecare an pentru astfel de pu.-
bhcatii.
A Lace cercetari de amanunte se impune deci oricarui
profesor secundar care se &este incunjurat din loate
partile de comori popujare ale presentului ca $1 de
marturii glorioace ale trecutului. Sant pline bisericile
de opere de arta, pline cu toatele de insemnari pe carti,
precum sant pline podurile caselor de documente care
se distrug. E asa de rusinos s vezi in vre-o locali-
tate ca. un Miran arata o hartie veche profesorului de
istorie, si acesta n'o stie ceti! E ca si cum s'ar duce
cineva la profesorul de aritmetica sad faca o socoteala,
si el i-ar raspunde: eu ma ocup de partea teoretica:
5tiu adunarea, scaderea, Inmultirea si im.partirea, 5tiu
algebra si geometria, ba ma pricep 5i in calculul. di.
ferential; problemele insa, acelea nu ma privesc. Numai
tine priwesle din provincie fel de fel de intrebari care
ar fi trebuit resolvate la fata locului de profesoK,u1 de
istorie respectiv, numai acela iii da sarna de lipsa In-
deplinirii uneia din cele mai elemeutare datorii din
 125 -
partea unei marl parti a profesorilor secundari ras-
panditi in toata Romania.
Si Statul ar avea si el partea 1W; ar fi dator sa in-
temeieze pretutindeni, macar in Imprejurari modeste,
=see regional-: fiecare museu ar costa puffin; numai
doug sinecuri dad' s'ar desfiinta, din cele grace, pentru
fiecare judet, si ar lesi mijloacele necesaret. Museul
ar trebui sa-si alba buletinul, $1 s-si aiba biblioteca,
deschisa pent:NI fiecare. Profesorii de geografie, de
limba rontana si de istorie O. fie datori a Indeplini o
wisiune- care li revine for In randul intaiu si ii poate
face mai multi cinste decat orice alta ocupatie extra-
scolard.
Mif local principal de inoire a canostintelor istorice
ar fi insa altul. Noi avem doug. Universitati. Universal-
tile acestea traiesr fiintica sant prevazute In organisa-
tia Invatarnantului. Ele au catedre In kgatura tine on
$i cu deosebite ambitii si infltv.nte care se manifestg
In cutare sau cutare moment. Se desvolta cum vreau
ele, si de cele mai multe on cum nu vreau ele, caci Tin
Universitatea noastra n'a existat niciodata acea armo-
nie organics perfectk care sa arate ca acesta este un
asezamant superior Interneiat pentru necesitatile ma-
teriale- si morale ale unui popor. S'a intemeiat In In-
dia o Univercitate in'usulmana: locuitorii indigeni nu
sant detest rudele, de multi vreme despartite, ale Ti-
ganilor nostri. Acesti Tigani mahomedani deci, cu ceva
educatie englesk au simtit in timpul nostru nevoia u-
nei Universitati, si au intemeiat-o. Si ce admirabil e
organisata Universitatea musulmana din India! Intr'insa
este o cat dra, un glis care se aude totdeauna, pentru
fiecare nevoie materiala $i morales a unei natiuni in-
tregil 0/sa tread. multa vreme pang. ce Universitatea
noastrg va fi ceia ce trebuie. Dar de odata ea ar putea
[Legea arhivelor, bibliotecilor si museelor, adusa de mine, ca
ministru, n'a fost aplicata nici panA acum.1
 -I26-
sa indeplineasca un mare rol in ceia ee priveste aceasta
(noire a cunostintelor, de care corpul didactic secun-
dar are nevoie.
Mei ea nu se poate procura numai prin.. cumparare
de aril noi. Am ajuns sa cred chiar ca e poate mai
ran profesorul care cumpara ultima carte aparuta
decal celalt; cel d'intaiu se zapb.'ceste adesea asa de
ingrozitor, incat nu mai Intelege nimic. La trecere de
o lund de zile vine alta carte, asterne alts patura, care
va fi maturata de un nou 5ivoiu. Apoi mai e pacatul
ca acel profesor devine ingrozitor de pretentios: el
care Inoieste" in fiecare luna de zile chiar fondul 4tiin-
tii, se uita cu un superior despret la ceilalti pro-
fesori. Si imi aduc aminte de cutare cas petrecut in-
tr'un oral din Romania: un profesor de materie fi-
lologica, inspector, facea timide observatii unui coleg,
om cu trecere, si-i spunea: lectia aceasta e putin cam
great Asa? Atunci de ce nu ma faceti profesor uni-
versitar?"
Din nenorocire ace.A tip e foarte raspandit mai ales
Intre persoanele care jura in ultimul cuvant al stiihtei.
Cunosc pe unul care a jucat odata un rol in dcsvoltarea
spiritului romanesc, aparand ca un fel de deschizator
de tale, si mintea lui represinta si azi cea mai ingro-
zitoare harababura ce se poate inchipui. Ii e fried sd
spuie un cuvant de la el, dar, data a ie5it o carte
noud e gata sa porneasca o polemica, si cu sine insusi.
Era odata o lupta strasnica intre doua reviste, lupta In-
vienunatit, care a ajuns si la insulte personale, fiecare
sustinand sistemul preconisat in ultima carte aparuta.
Zici d-ta ca este asa, dar cutare carte, iesita acum
zit' altfel..." Imediat celalt comanda cartea cea mai
noua aparuta in librarie Si raspundea: Cunosteam
de Inuit cele ce afirmi d-ta, dar ele sant demodate, caci
e o carte mai noua care zice altfel."
E dureros pentru inteligenta orneneasca A. se a-
 127

junga la asemenea intreceri ridicule. Orli le ce se tot

liparesc in strainatate sant scrise de oameni ca $i noi,
cari au facut o carte cum o putem. face si noi, numai
cat, dad., in locul numelui nostru ran:Lanese, ar fi un
nume frances, englezesc, nemtesc, italienesc, imodiat
opera ar deveni opera de valoare si ar decide o ches-
tiune controversata, grin autoritatea nunielui din titlu.
Trebuie cea mai mare prudenta In alegerea carti-
lor noi, Si iata de ce. In Apus se da lupta ca 5i aici,
dar, din causa concurentei, a greutatilor traiului, a ma-
relui numar de autori, lupta acolo e silita une on sa re-
curga la mijloace anormale spre a izbuti sa iasa in e-
videnta cineva. Ce sant toti simbolistii din Franta si
Belgia data nu oameni siliti sa strige anume teorii pe
care nu le indeplinesc, fiindca e singurul mijloc de
a iesi la iveala.? Incep cu scandal si pe urma se
fac oameni cum se cade. Richepin, azi membru al
Academiei Francese, a pornit-o* doar cu- o carte, Les
Blasphemes", din care cea d'intaiu poesie e o rusine,
o murdarie si o impietate ticaloasa: Pere et Mere".
Acuma insa el scrie asa ca s-1 poata lauda toti. E ca
sistemul cel vechiu turcesc de a se semnala Padisahului
aprinzand rogojini in cap: nu Inseauana ca o sa stea
omul toata viata cu rogojina aprinsa...
Sant multi in strainatate cari iese zilnio cu rogojina
In cap, si noi, Indata ce o vedem stralucind, luam. car-
tea noun Si o cetim. Si atatea din cartile noun nu sant
decal exageratii voite pentru a chema atentia: eu sant
cel cu teoria cea noun."1
Profesorul secundar, chiar dad. ar fi cea mai strain-
cita inteligenta afara numai data nu se condamna la
o moarte Inainte de vreme, fata de grelele sale ocu-
patii profesionale, nu poate de la sine sa-si mnoiasca
pregatirea. Ii trebuie o calauza sigura, care sa nu fie
inselata de nenumaratele teorii bizare ce rasar zilnic.
Ce oferim insa, data santem oameni cum trebuie, noi,
 - 128 -
profesorii universitari? Ce oferim alta decat o largd ex-
perienta in stiinta noastrd, experientd care pe cei earl
sant chemati, li face modesti, printr'o lun.gd experientd
dureroasa. Aceasta o linem la in.demana socieidtii roma-
nesti. Si va spun drept ca ni pare ran atunci cand ve-
dem ca, afara de devil cari au nevoie de not pentru
a capata o diploma in vederea unei catedre, nu se ga
sesc in societalea romaneascd ascultatori, ceia ce nu
se intampla in nicio Cara din lume; da, nicairi nu* se
intamplid sa fie goale sable Universitatii de public
strain. Nu de eel care vine sa -si arate pdlariile, cad de
acesta avem; ci vorbesc de oameni cari doresc sa afle
ce este nou in stiinta lor. Si cate lucruri nu se pot in-
vata de oricine, la mice vrastd! Se in cursuri de yard
la Valeni, si, ca gazda ce sant, am indatorirea O. a-
sist la cursurile acelor colegi, acelor prieteni
fac onoarea s vorbeasca acole, si va spun ca folosese
nespus ascultand macar cele d'intaiu lectii pe care tre-
buie sa le recomand si eu ascultAtorilor; in atatea dome-
nii vad lucruri noi, pe care nici nu le bInuiam.
S'ar putea organisa, vara, cand toata lumea e liberd,
lectii de o sdptamand sau doua, in care sa se' trateze
probleme esentiale. De congresele didactice nu zic ni-
mic; stiu ce stiu, $i stiti ce stiti. In congresele didac-
tice, de altfel, iese inainte de toate la iveald pedagogia
si supt pedagogie vedeti totdeauna rasarind $i cake
unul cu gura asa de mare, incat de la Ineeprut 'Ana
la sfarsit tot el bate clopotul, si nu mai e chip sa se
audd altceva deck clopotul lui, care sund.
Un alt mijloc de inoire a cunostintilor ar fi si ur-
mdtorul. Expunerea de pe catedrd sau in apropierea u-
nei catedre are si insusiri si slefecte: un defect este-
ca omul spune ce vrea el, dar indoielile nu i se pot co-
inunica in cele mai multe casuri. Altfel poate fi cu
contactul necontenit, cu intrebarea directd. Nu e pacat
de Dumneau ca, intr'o Cara undo sant atatea catedre
 129

de istorie $F atatea persoane care neaparat trebuie sa

se ocupe cu lucrgri de istorie, unde sant Inca multi di-
letanti in stiinta istoriei, fie $i numai de acei cari se
intere eaza de genealok,fii, sa nu avem o serioasg. $i In-
linsa societate istorica, iar profesorii de istorie, atatia
cati sant, multi din ei, eminenti , sa n'aiba unde
sa se intaineascd $i sa vorbeasca. Intre ei cu. privire la
specialitatea tor? Societatea aceasta $i -ar putea forma
pe Incetul o frumoasa biblioteca istorica. De alminteri
o biblioteca istorica este: vre-o 9.000 de volume pe care
le-am depus la Ligdi, dar m'as jura ca n'au cetit o sutd
de oameni In patru ani cartile de istorie de acolol
Dar societatea nu exista Incd: de atalia ani ne caz-
nim sa o intemeiem, $i nu se poate. Se pare ca., in a-
devar. in afard de avantul .salbatec catre glorie Si cd-
tre- cagig, nimic nu poate strange lumea la` un loc
In aceasta tart[.
Un ullim mijtoc de moire a cunostintelor istorice
ar fi 5i o buna revi Ld istorica. Sarbii o au; Croatii,
Cehii isi au $i ei revistele istorice, de mutt. La poi e
Buretinul socielatii de la biserica Cretulescu; un nurndr
de persoane, foarte onorabile, pe care biserica Cretu-
leccu Si d. Cretulescu, om foarte iubitor de studii is-
torice, le ajutd sa scoata o reyistg, care atisface poate,
une ori, $i anumite mici pasiunil.
Cred ca nici aceasta bund societate de diletanti nu
crede ca atata se poate face $i atata trebuie O. se
faca la noi. Nu mg. gande c numai la o revistd istorica
In sensul celor din Apus, ci la o revistd cum au facut-o
pentru specialitatea for colegii Titeica $i Gb. Longinescu,
Natura", care da in cea mai fru.moasa forma lite-
rand tocmai solutiile cele mai noun, mai sanatoase In

1 [Astazi biblioteca mea daruita Statului, cu cas_a_eare o cuprinde,

e deschisa oricui.)
2 Revista pentrt arheologi , istorie ti filologie a lui Tocilescu.
9
 30

ceia ce priveste problemele fundanientale ale univer-

sului. Nu stiu data are trei sute de abonati.
D. Titeica zice: nu. Va s zica n'are nici trei sute de
abonati, si totusi, merge: Dumnezeu stfc cam merge,
dar ea rodeste. Noi ne-am gandit la o revistd istoricd a-
semenea cu aceasta: sa fie si stiinta, dar in.ainle de
toate buletine bibliografice cat mai multe, vorbindu-se
de cartile noi, deoiebind pe cele bune de oele role, in-
sistand oriunde un adevar nou se semnaleaza ca util fa-
cand ca numai cartile bune s se afle in mana orisicuL
Cand vom putea-o avea? Nu e a mea hotdrireal.
In resumat, inoirea cunostintilor istorioe in total
este necesara pentru orice profesor are in grija lui
sufletele copiilor, cdrora nu trebuie s li se dea decat
prinosul stiintei celei mai adevarate, reOarsat cu cea
mai deiflina iubire. Pentru a ajunge la aceasta Moire
n'ajung studiile de specialitate, n'ajunge nici cumpl-
rarea ullimului volum apartit, ci trebuie lectiile fa-
cute de oameni cu experientd, cari stiu valoarea
noua. Ar fi folositoare pentru acest scop cursuri
de inoire a cunostintilor, precum si o societate isto-
rich, ail pretentii marl, nu numai de invdtati, ci si
de oameni cari se preocupd de desvoltarea materiel
for st dupd ce si-au asigurat catedra. In sfarsit un
admirabil mijloc ar fi o revista istoricd, in care o
parte sa fie stiintd, iar restul bibliografie critica.
S'ar folosi astfel esential si cultura istorica, lucra de
capelenie pentru un popor la care trecutul are poate
mai multa valoare fald de present decal la alle nea-
muri si la care o 'Moire istoricd poate sa produca cele
mai foloAtoare efecte pentru sufletul national.

[Peste cativa ani am putut intemeia Revista 'storied.]

 IX.

Noi directii in istorie

ldei din lectia de deschidere a cursurilor de istorie la Universitatea
din Bucure0 (192).

Razboiul care abia s'a ispravit dad. s'a ispravit

n talus atatea schimbari in sufletul omenesc Inca_
alicia ramura a stiintii, a indeletnicirilor spiritului nu
poate scapa de porunca hotaritoare a vremilor. Studiile
istorice tot asa de putin ca altele, si poate mai putin
.decat atatea altele.
Ne inchisesem intr'o cetatuie pe care cautam a o face
cat mai neabordabilh" pentru publicul din afara. Ne
salasluisem inteo pag,d5. Intarita,unde faceam pe man -
darinii, daruind si scolarilor nostri, ca rasplata a tot ce
parasiau djn vitalitatea for fireasca si din contactul for
cu lumea reala pentru a se ridica la o situatie stiintifiea,
nasturi de cristal colorati, Impreuna cu dogma cores-
punzatoare. Fatusem, din eruditia noastra, scrutatoare
e date, stabilitoare de genealogii, scorrronitoare de de-
talii, indreptatoare de texte, total dupa cea mai acurata
nietoda filologica, dupa cerintele imperioase ale celei
anai sig,ure acribii, un cod inviolabil si credeam ea in
articolele lui e cuprinsa toata cunoslinta ca si in-
treaga noastra datorie. A_mbitia noastra era de a adaugi
ceva orice, cat de fail Insemnatate, la societate si viata,
di acestui ceva cram liberi sa-i fixam orice loc, orice
 - 13 2 -
rol, negand chiar, in infumurarea noa Lr, ca poate fit
ceva In afard de dansul.
Cresteam noile generatii in ace,te datini. Seminariul.
universitar lua pe biata victima a liceului, strivita supt_
teoriile enciclopedice, de mare zadarnicie, a opt fungi
ani de truda, it lua, zic, fara cunostinti generale se-
rioase, fara lentura, fail gust literar si deprindere de.
a compune, fara orizont si fara perconalitate sil facea_
de vole de nevoie om cu vocatie; iscoditor de adevaruti
nestiute, indreptator al celor mai marl spirits, arbitrul.
Intr'un colt minuscur al stiinlii sale", deci, mai pre-
sus de mice, un pretentios Para pareche, liber sa. nu
Invete nimic dupa ce se va desgusta de obiectul preo-
cupatiei sale trecatoare.
Unde se ajungea? La mornianul de cacti rau con-
struite 5i barbar s^rise care se adaugea in fiecare an, si
fara cle-,coperirile., de mulle oji voite, pentru a maai-
festa originalitate, nu le puteai misca In lucrari de alt
caracter, mai vast, mai util, cad tti sariau in cale, ety
zecile, criticii can tc judecau fiecare dupa informality
cuprin a in nota cutare si la pagina cutare. Cad $1
crilica decams: r vist le de specialitale, asa de ink-
rioare celor din secolul al XVIII lea, din intaia juma--
tate a se olului al XIX I a, luau cartile la intamplare,
dupa ha ard'ul competentei r duse a colaboratorilor, si
le tratau din punctul de ved re singur al acestei corn-
pdeut . l ice avca un cara ter mai general, mai or-
donat mai literar, intr'o vi erne sand aumele marilor-
istori i de pang pe la 1870 trezia un zimbet de conside-
rdie era trat it cu o m.gl'genta de pretuitoare 'n ra-
teva tanduri a un lucru cu totul superficial. de vreme-
ce e si t inatic construit si scris cuviincios, de Treme
ce cauta contact cu mediul em necc al vremii si su-
fere inrauriri de la acesta.
$i se ajungea la savanti ignoranti, la eruditi fail cul-
ture. Cutare la Leipzig, vorbind de problema Argrii
 133 -
llediterane, gresia cu un veac venirea Longobarzilor
in Italia Si inventa un Imparat bizantin. Sergiu, iar
profeiorul Friedrich, lamurind istoria Statelor balcanice,
'vorbia de pacea pe care Austria a incheiat-o la 1792,
la Iasi, pe cand la. 1792 acolo se incheia pacea cu Ru-
sia, iar la 1791 diplomatii austrieci I i puneau iscali-
tura supt tratatul de la Sistov. Cateva casuri din multe,
care se inmultes6 gratie sisternului.
Prote,tarile nu lipsiau. Intr'o serie de articole pe care
le publiea in revista Critica actualul ministru de In:
structie Italian, Bendetto Croce, se aduc unele dintre
-dansele, de- o datd hnai veche. Istoria adevarata",.
spline Ernesto Masi, ,,nu e facula pentru public, ci iese
din arhive ca sa reintre In arhive, Si atata". Nu cats.
Mmeni", se piing.? Farinelli La critica odierna, Napoli
1882 , la atitudinea Si la arta scriitorului, la sdraeia
culturii sale generale Si Stiintifice, la putinatatea sau
-miopia ideilor sale Si la prostiile consideratiilor sale,
cum fireste trebuie sa fie la oameni fara soliditate Si
maturitate de minto". Judeca despre politica", arata un
allul, fail sa Ii lu^rat vre-odata, in revolutie, macar su-
fletul for Insusi, de poesie fard a iribi Si a gusta poe-
sia... Nimic aproape nu mai leaga azi productia noastra
istorica de viata pc care o traim... In genere nu e o pro-
ductie care sa iasa din acest complex de idei ce aka,
tuiesc viata intelectuala a natiei astazi si-i inspira si In-
dreapta viata activa, si, pe de alts parte, istoria nu a-
juta sa formeze aceasta viatal".
Din parte-mi, vinovat de atatea pacate fata de dem-
nitatea Si solemnitatea istorici, am cerut in prefe'ele la
' [Pot adaugi astazi, cand niste copilandri isi inchipuie ca fac
nou cercand a invia ce e trial vechiu, ce spune d. Sidney Low in
The Fortnightly Review din lanuarlunie 1916, Noua orientare in
istorie" p. 271: Perspectiva noastra istorica e pe cale de a se
schimba. Ea cauta orizonturi mai largi si pierde tot odata ceva
din siguranta el dogmatics, din caracterul ei definit, din limitarea
ei simetrica".]
 '34
Istoria Romanilor, publicata la Gotha, si in Istoria Im-
periului otoman, editata tot acolo, sa se iasa de autori
din cadrul disertatiilor de seminarii si sa se judeoe de
critici aitceva deck informatia. Am avut placerea s
vad pe maul, docent la Colonia, recunoscand a e mai
meritoriu sa gresesti imbratisand desfasurarea Imp 'Ira-
tiei Sultanilor deck sa scrii cloud volume inutile, dar
perfect exacte, despre metrul indiferent al unei poesii a-
rabe necetite. Altul Imi recunostea macar acel curab,
acel frisch, r Mut, care si in materie de stiint.a duce
totusi la aitceva decat sedentarismul neprimejdios. Si
la congresul der la Londra, in sectiuni unite, ceream sa
se scrie istoria universals pe care o oere vremea noastra
dupd nevoile ei, pentru ca nu cumva fara luminile tre-
cutului ea sa apuce in iniscarile ei politico si sociale,
caile pe care le-a apucatl. Cu aceste cunostinti intrate-
In constiinta maselor n'am asista la scenele oribile dint
Rusia, In care, abstractie facand de nebuni si sarla-
tani, un popor intreg neluminat se trudeste a crea, pe
call: de statistici pedante, o lame noun lard a-si da
sama ca e in actiune numai vechiul instinct tataescr
al lui Ginghiz-Han.
Ceia ce era Inca daunazi numai pareri 'isolate e psi
o necesitate absoluta. Daca nu se tine sama de dansa,
scolile superioare se vor pustii si mai departe, car-
tile vor ramanea necetite, libraria stiintifica va da fa-
liment, viata, desconsiderata, se va retrage cu total
de la pragul sanctuarelor mucede ale unei religii 5tiin-
tifice devenita inuti1..
0 via(d uria0, in plina transformare turnultuoasei
i roditoare, cere pentru sine totul i distruge ceia ce-
nu i se da. Mullimile nu mai sant ceva care sa co-
respundt sclavilor anti hitayii, Inchise In temnita igno-
rantei ca aceia in a eraa.teriilor. Daca ne vom cohort

I [V. mai departe traducerea aeestei comunicari.1

 '35
la ele, cu fiecare -pas in jos ne vom simti de fapt in-
naintali; data vom rgmanea pe piscurile noastre, vom
muri de foamea realitgtilor pe care insine le vom fi
refusat.
SA scriem Si sa predAm, ceia ce trebuie, lucrurile de
care societatea are nevoie si in sensul pe care societatea
fl pretinde ca sa ne auda 5i sA ne asculte. SA Intl- Am in
lupta care nu se poate lipsi de noi, poate, dar departe
de care noi Insine nu InsemnArn nimie. Pulsul preoca-
patiilor noastre sg. bath. in ritmul, fie si infrigurat, al
timpului. Orice subiect am trata, Indata ce lrecem de
domeniul, pe care s-1 stim mArgenit 5i s6-1 ronce-
pem modest, al constatarilor noun, cu care se imbogg.-
te5.,te istoria, A-1 interpretAm in sensul vremii noas-'
tre, sl-i stoarcem ceia ce aceasta vreme doreste pen-
tru folosul ei. SA pornim de la societatea contemporanl
si sa revenim la dansa. Vom face opera mare pe care
In zilele for o facea un Michelet, un. Guizot $i pe care
ajunsesem a o despretui fiindca n'o mai putem inte-
lege
Seminariile universitare sI nu mai produA. tesele
pc nevrutele si eruditii cu de-a -sila. Menirea for este
inainte de toate aceasta: sci pima pe stadent in c ntact
cu izvorul, sA-i dea fiorul realitatilor, s-1 cufunde in
curentul timpului trecut, sA-1 impartgaeasca de inti-
'mitatea lui sufleteasca. Ajuns profesor, el nu vas mai
spune de la domnul" sou din carte, ci In cuvantul
lui inspirat va fi ceva din insesi vibratiile care au tre-
cut odatA grin sufletele care, oprite in slove, n'au mu-
rit cu totul.
Si Incheiu cu o datorio a studentimii celei noun. In
loc ca ea insasi sA evite cursuri In mare parte pur
formale s caute a interesa la viata Universitatii, care
nu trebuie sg. mai fie o manastire cu portile ferecate
In care se indeplinesc rituri devenite farA sens, cat mai
multa lume. Ea va determina si pe cel mai Inn.-
 136 -
ratnit din tipicari cari pot fi, altfel, oameni de o
inulta stiinta sa calce dincolo de cararea batuta si
s se piarda Impreuna cu ascultatorii, ca data In zi-
lele cugetarii grecesti, cand mice ideie era vials si
orice cuvant inleles, In campiile nesfarsite ale rea-
litatilor Inflorite.
 X.

Base le necesare unei noi istorii a evului mediu.

(Comunlcatie la Congresul de !stone din Londra; Mart 1913.)

I.
Va trebiii sa se revie la marile istorii uaiversale
inspirate d^ acel asi c n eptii lit SOeiC2 si din care se
desprind ac 4easi conclusii. E de sigur una din cele mai
mari nevoi al- timpului si una din cele mai grabnice.
In radi-alismul cotropitor al epocii noastre, usor cuce-
rita de sofimul indraznet, de straduintile unei false
originalitati, de -anal gii in,elatoare, se va impune cu-
-rand fraul experientii istorice, caci ea este singura
forta care poate sa impiedece ruina totala a traditillor,
prabusirea unui echilibru social si p 1litic absolut neee-
sar umanitatii.
Nu e vorba de a reabilila aici vechea conceptie, defi-
uitiv condamnata, de .,magistra vitae", a un r societAti
traind supt directia istoricil r moralisti, in stare s dea
solutii tuturor greutatilor momentului, sa &siege pro-
blemele cele mai grele ale unPi ere noi. Contimporanii
nostri ca si cei cari vor veni dupa noi vor tinea sama in
primul rand, daca nu exclusiv, de propriile 1 r inte-
rese si vor ceda numai suggtiilor p run itoare ale sen-
limentelor ler. Nu este nimic de facut in aoest dome-
niu si incercarile pline de cele mai bone intentii nu
41u- la un. resultat.
 138

Dar trebuie pdstrat civilisatiilor moderne acel simt

istoric, care este o parte, o foarte mare parte din bu-
nul simt uman. Trebuie ss li se procure mijlccul de
a reactions c ntra tendintelor unui simplism primej-
dios, care ar fi in stare dintr'un moment in altul sd
schimbe chiar basele vietii sociale, fArd sd-si dea sama
de fortele pe care le distruge $i pe care nu le va pu-
tea inlocui prin altele. In sfarsit trebuie push' fats in
fate, mul(dmita invdtamintelor ist- rici, conceptia unui
organism sand.tos cu cea, asa de vatArnar,are, a trans-
formdrilor anorganice, mccanioe, care stint totdeauna
cu putintd $i care dau, din nenorocire, aproape tot-
deauna acelea$i resultate.
Este deci absolut necesar a da istorie univ:rsald,
in chipul cel mai larg, tmembrilor societatii noastre;
Si nu o ist rie univ-rsala erudita", o inc.irar- de fapte
$i date sau o istorie universals de raracter imperso-
nal, Intepenita in, obiectivitatee ci nefolositoare. Provo-
cata de catre nevoile vitale ale mediului tstru, ea tre-
buie sd aiber vioiciunea, cdldura, caracterul practic, ha
chiar polemic, al cperelor care vor sd influenteie. ss
meniie sau sa prefacer.
Dacer nu vom da-) noi, altii, de speta inferioard a
vulgarisatorilcr, vor da-o, frtra_spirit istori- $i far,' ni-
ciun simt al responsabilitatil r, unei lumi dornice ss o
capete.
Este oare aceasta ist irie cu pulinta? Num arul lu-
crdrilor de amanunt, $i acum Larte mare, $i care creste
mereu $i rdpede, o ingaduie?
Daca ar trebui sa se cunoasca toga aceasta informa-
tie, noi am raspunde lara ind laid: nu. Dar nu este
de loc casul. Istoria universali nu este un corpus masiv
de incidente istorice, biografii, studii cronologice, de
desvoltari nati nale; ea pleacd de la izvoare, $i de la
izvoare caracterislice, pentru a avea legatura necesar
cu realitdtile ornenesti in propriul for mediu; ea adund
 139

ceia cc intereseaza pe istoric cu privine la scopul pe.

care $i 1-a propus $i la ccnoeptia care-i insufletege
$i in sfar$it ea verified, cu ajutorul lucraril r de a
doua mana,basate pe o murica, pe o analisa critica ce-
i-ar fi cu neputinta de refacut, informatiile pe care se
vor sprijini rationamentele sale, a caror sintesa, al caror-
sistem formeaza indreptatirea existentli sale.

H.
In aceasta mare lucrare, asa de folosiloare, isloria c-
vului mediu trebuie sa ocupc o parte intinsa.
Dar ea int poate sa fie cea admisa acum o staa de
ani, in. epoca unui Se Itliker si unui Gatterer, cAnd se-
impuse necesitatea Impartirilor permanente ale isto-
riei universale.
Gre$eala este vaditAin chiar numele care a fost .lat a-
tunef acpstei epoci. de o mie de ani, care tontine cel
din urma timp al Romei imperiale $i inceputul Romei
Papilor invasiunile acelur popoare Germani, Slavi,
Turanieni, care nu erau cate data decat popoarele
no:, treat rii viitorului, apoi cele d'intaiu organisatii re-
gale, intreg fastul Bizantului in Orient, al Germaniei
continentde, peninsu:are $i insulare in Occident, pro-
p esul arab $i expansiunea cuceriloare a raselor turcegi,
$i inainte de !Date luptele pricit2uite $1 intretinut3 de
idei:t roman.' to Slat, in Biserica si in civilisatia umana.
In. aceasta coneeptie ea ar fi numai un ev media",
adeca o ep ca de transitie, incapabild de a !rage ea in-
sa$i contururile unci n i organ:satii a omenirii, de a
holari principiile undi nou spirit uman. Nu: este o indi-
vidualitate care se iveste, se afirma si dispare Meet ina-
intea allor idei si allor forte, nu fail a lasa cu toate a-
ceFteo in gandul 'rostra, in setitiniente:e, in institutiile
noastrc, chiar in cele care au priinit mai des pecetea
Romei, urun. adan-i $i care vor persista chiar din -
co)) de ..chimbatTilo Indraznete ale limpului nostru. Caci
 140

evul mediu, acest intermezzo hibrid si despretuit nu

hiiieste oare Inca pe plmantul Angliei, fail sa MI-
piedece in niciun fel, fdra sa jene7e eatusi de putin
desvoltarea libera si energicd a un is din natiunile care
conduc aceastalalta epcca in care traim?
Ace3te prejudeati de antipatie fat: de v:acurile in-
lune-cote, MO de so-ietdtile fanatice, fata de anarhia
feudala $i copilaria" unni arte ,,naive", erau atunci
destul de natura'e Timp de trei secol-. se traise, s'a
-voit sa se trdiasca numai .din antichitate, asa cum o
intelegeau umanistii timpului, anti hitate romand mai
ale.,, anti-hitat- gre el tahnacita, ca la Plutarh Si la Po-
MAIL, dupd scrupulel- d- moral). pr;vatd si moron pu-
bli-a, de patriotism in semul latin, pe care evill me-
diu" nu le cunoseuse, caei ele nu corespundeau prin.
-cipiilor existentei sale chiar. Se ura in aceasta lume
a seco'ului al XVIII-lea, flamanda de libertate, visand
cetati libere, nadajduind eroi Si mart faple repubn-
cane aceaAa rasa a unui Odoacru si a unui Attila, dis-
trugolori ai Imperialui, rasa unui Clovis si a. unui
Carol-cel-Mare c nvertind prin lovituri de sabie cea a
regilor pies? si sill*" in enunchiati In fa'a altarelor
superstitiei", acele armate de cruciati mergand sa
tulbure in Orient civilisatiile inflorit are, pentru ca cle
concepeau pe Dumnezeu in alt chip, acele bande de
baroni care taiau negust rului drumu i'e si care faceau
din sarmanul teran nutritorut si vi tima lor. Universi-
tattle chiar, indopate cu scolastica, nefolositoare ca
stiinta si vatamatoare pentru societatea pe care o con-
ducea, toata arta acestei epoci 5i toga literatura, as-
pre Sall naive, sovaitoare in idei, nedesdvarsite r.a stil,
se cuprindeau in mod natural in aceastd desaprobare.
Trebui Invierea acelui ordi romanus", pentru ca O. se
termine cu aceste bolboroseli ale spiritului, -cu aceste
bolboroseli ale spiritului, cu aceste neoranduieli ale
legaturilor sociale.
 141

Ganditorii veacului al XVIII-lea nu credeau sa li fi

ramas ceva din acele timpuri de stare pe loc sau in-
delungcte dibuiri in intuneric, dureroase pentru spiri
tul uman. Ei se simtiau elevii si voiau, nadajduiau s
fie rivalii celor veal, pentru a duce mai deparle opera
lor, pentru a reda omenirii o fericire pierdutd de prea,
mull limp. Monarhia absoluld va face be republicilor
de cetateni, clasele se vor topi in egalitate, morala fra-
ternitatii va inlocui pr sterndrile si ingenuncherile ina-
intea lui Dumnezeu si a acelora pe cari el i-a ales din-
tre dan5ii pentru a fi bogati, rcobili Si puterni i. Chiar
cele ttei secole ale epocii moderne nu puteau fi con-
siderate decal 'ea o pregiltire pentru oara apropiatd
a triumfului definitiv; tol ceia ce nu intra in acesta
notiune erau re,turi ale acstui ev mediu urn deed-
dere romana si preludiul mros a unei epoci not de
fericire omeneascd.
Cfind natiunile iesird cu totul inarmate din revolu-
tia universala, invinsa in esenta ei umanitard, interna
tion4ja, prin Insd5i victoria ei, trebui totusi sa li se caute
drepturi, 5i in acest scop patri ti en.tusia5ti scotocira
izvoarele a elui negru trecut de decadere si de despret.
Se avura in vedere in curfind cronicile, analele, legile,
documentele mon dole acelor timpuri, cand din 'Fur-
nul Babel al Imperiului roman pe care v iau sa-1 re on-
shui scd cu orice pret, roird popoarele, vorbind fiecare
limba sa. Istoriile nationale intovardsesc pretutindeni
renast rile nationale si le favoriseaza in mod esential.
Evul mediu nu_mele fu pdstrat exists de acum
Inainte numai ca reunirea mai molt sau mai putin in-
demanatecd a acestor istorii nationale lipite Impreund.
Cu toate acestea nu existase constiinta nationals, litera-
turtt nationals, orpnisare nationald in limitele strict et-
nografice ale Statelor-popoare. Nu se doria atunci a-
cea isolare, care samand cu pdrasirea marilor amin-
tiri 5i a ambitiilor Inalte. A fi to 1nsut1, hotarit, parea
 - 142 -
Area putin pentru toti acesti oameni, cari vroiau sa
continue Roma. Si ar fi fost chiar ceva nelegiuit, caci
s'ar fi sfasiat unitatea Bisericii, ca vesmintele lui Hristos
murind pe cruce. Nu are a face, trebuia descoperit si
urmarit geniul national in formarea complicate a a-
cestui vechiu teren! Si, dupa ce au fost puse sa defileze
astfel drapelele tuturor natiunilor, s'a crezut el s'a a.
sistat la marele spectacol plin de miscare al insesi ci-
vilisatiei omenesti, in acel timp de schimbari visibile
si de catastrofe rasunatoare.
Chiar cand acest entusiasm slabi, sislemul fu pas
'trat. 0 noun fasa, t t asa de romantica ca si prima,
punea eel mai mare pret pe tot oe era originalitate
naiva, sentimentalitate desordonata, violenta crude. Dar
evul mediu tocmai presintala fiecare paging a analelor
sale spectaco'e bogate in colori, interesante in ce pri-
veste conturul. Se pasienara deci pentru aceasta exhibi-
tie extraordinary de indrazneala, sfintenie, nebunie,
cruzime. Si s'a ajuns a se crede ca violenta imagine Im-
pestritata cu loate aceste -fapte putin obisnuite, de
un caracter straniu, formeaza chiar evul mediu.
Legiunea eruditilor se apucase acum de lucru in scolile
speciale destinate a pregati pe bibliotocari si arhivisti,
In seminariile universitatilor, analisand cu ..rabdare, cu
dragoste cranicile si documentele. Pen.tru ca asemenea
opera sa fie indeplinita erau necesare cun.ostinti pro-
fun.de; usa fu inchisa diletantilor, amatorilor, coloris-
tilor stilului si chiar bunilor anticarii fanatici pentru co-
nacele si clopotnitele lor. In lumea aceasta noun, evul
mediu fu apreciat cu usa inchisa, din causa greutItilor
care trebuiau Invinse pentru a fi initiat Irk toate secre-
tele sale. A fost frumosul timp si el dureaza Med
al arhivistilor-paleografi, al onestilor Forscher", earl,
ingrijind fiecare un colt al gradinii, negau existenta in-
tinsului peisagiu., a marii lumi vegetale, din care si a-
.ceia facea parte neaparat. Erau de ajuns studiile
 143

medievale; istoria evului mediu nu mai putea fi in-

treprinsa fail a ridica protestari sau a pricinui cel pu-
tin o inaltare de umeri.

cu toate acestea nu exists o epoca. In care diver-

sitatea aparentelor s acopere un fond asa de unitar
ca acest ev mediu, care trebuie sa traiasca prin e-
senta sa, diferita de a celorlalte epr:ci din desvoltarea u-
mana, prin originalitatea sa bine hotarita.
Antichitatea, care e studiata, labia i imitata mai
ales, a lost de fapt ultimul termer, bine situat, al u-
nei lupte Indelungate intre ierocratli, ale regilor, ale
preotilor In Orient, si ntre umanitatile" basinului Me-
diteranei oriental; al unui conflict mai Intins Inca intre
cetati, dintre care fiecare isi avea Olimpul sau divin
istoria sa umana. Orbis raman:ts cao conceptie unica
si eterna se desfacu incet, cu greutate, cu pretul a
lungi sacrificii, care inoep cu primele razboaie lntre
civilisatiile nascande, ascunzandu-se in dosul zidurilor
protectoarc, al carar acces este interzis strainului.
Cu toate acestea, odata atins acest mare resultat, ()data
unitatea umana descoperita si recumscuta, nu era forta
capabila.' sa o distruga. Blandul anarhism fratesc al
creginismului originar nu dull mai mult decht entu-
siasmul provocalor al i-nartirilor, simpatia tradatcr-
rilor" pentru barbari. A d)ua zi dupa negarile invier-
.sunate din Ciuitas Dei, in care cu toate acestea tresare
de mai multe on mandria romana, patrioti mul cetItea-
_nului si constiinta superioara a literatului, noua religie,
cu toate inisterele ei, dorinta ei de singuratate, dra-
gostea ei pentru saracie, se supunea c nditiilor de viata
romans. Ea InVinse Imperiul subslituinduhi-se, inlocuin-
du-1 si perpetuandu-1 in acelasi timp.
Barbarii, cu traditiile for sacre, cu regii Tor de origine
cu limbile for nesigure, puteau ei sa resiste mai
 144

mult decdt opera lui Hristos Si a apostolilor la acest

farmer cuceril r? De sigur, nu. Astfel intreaga for ac-
tivitate politica, in t t carsul acestei epoci, este con-
sacrata restabilirii acestui Imperiu, roman, pe care 0-
doacru nu sccotia s-1 Inlocuiasca prin regalitatea lui
ran, definita, care nu era macar teritoriala, ramanand
Inca pur germanica, In legatura cu coldatii clanului sau
pe care-1 conducea la razbaiu. Teodoric imitd la Roma
pe predecesorii sal de alts rasa si, in afard de Inca-
patinarea sa ariana, nimic nu arata. din parte-i senti-
mente de antagonism contra invinsilor, contra popu-
latiei, cucerita si dominata de care ai sai. Clovis se
mtandri de a fi recunoscut si numit patriciu de catre
acest Imparat al Orientuluf, Inuit mai puternic de-
cat el, avand la dispositie mars f rte organisate, care
se comidera ca stapanul legitim al Imperiului intreg
si care daduse lui Teodoric delegatia de a intreprinde
razboiul in Italia.
De la Constantin pol, d , la acest Bizant naseand, se
inspira chiar Insulele -Britanice, 51 acesta este de a-
semenea motivul simpatiilor lui Beda Venerabilul pen-
tr'i limba greaca si traditiunie religioase ale Orientu-
lui Da It ar fi putut sa domine la Roma, Lombarzii ar
fi reluat de sig it opera lui Te doric, a doua zi dup5.
victoria asupra soldatilor timperiului de la Constanti-
nopol.
Din partea lor, Francii sacrificara totul pentru a a--
junge la stralucirea imperiald a marelui for rege Ca-
rol, aclamat Cesar, la Roma chiar, de care acea mul-
time ai calif stramosi hotarlsera cu privire la trop I
vechilor imparati. Dar se exagereaza rolui lui daca
se abate catre Aachen toata istoria timpului. Nout
Imparat de Apus are scrupule de constiinta ea.nd
e vorba de drepturile unui Imperit raspicat m d
legitim decat aceasta noun creatie imperials datori 5
intereselor Papei amenintat de catre alti barbari. El
 - 145
respectd amintirea lui Constantin -cel -Marc i hesita a-
tunci cand porneste, poste Lombarzii si Saxonii ins
vinsi, care mostenirea sa. Prin Venetia ca si. prize
Panonia, de la care indepirteaza pe Avari, el se in-
dreapta catre acea luine orientald, a legithnitatii nizan-
tines unde Irina 51 fiul ei Nichifor, I. ceartd intro
dansii, dentin puterea. Putin a trebuit ca acele planuri
de a reface unitatea Imperiului sa nu devie o realitate.
Numai atunci Carol ar fi putut crede indepliniti opera
sa de restaurare.
Dupe plecarea Gotilor, Orientul, la randul sari, a avut
candidati barbah la coroaha romans. Cu palatele si
Wile sale din piatra., cu Curtea sa formate in mare
parte din Romani, cu incercdrile sale de a castiga po-
pulatia de dineolo de Dundre si din insula Sirminan,
Attila, care-si conduce -slUe in Galia si pe drumul Ro-
mei, are o \raga infatisare de Cesar hidos 51 desg,ustator.
Bulgarilor, amestecati cu locuitorii slavo-romani ai a-
cestei provincii si rau lustruiti de civilisatia greaca, li
vine in minte sa proclame Imparat la sfarsitul unei
epeditii contra Constantinopolului pe tegele" for Si-
nion. Ei de asemenea venereazd Bizantul si incearcd
sa--1 imite, s-1 reproduce.
Plecand de la Carol-eel-Mare, rasa gernland va In-
cerca sa fac din noul Imperiu ereat de dire Franci
o realitate durabilii. In Orient acelasi rol revine Bulga.
rilor, care ereiazd dupd Taratul lui Simian pe cel
al lui Samuil, sustinut de Albanesi si Vlahi, pe urma
pe cel al lui Ionitd, el insusi de rasa vlaha.
Tot ceia ce se petrece in Europa $i 1i regiunile ve-
eine ale Asiei, pand la califatul Arabilcr, care_ para-
seste rapede caracterul sau patriarhal, burnusul $i
sacul de curmale al primilor urmasi ai Profetului pen.-
tru a Malta brodechinii imperiali, poate fi clasat supt
aceasta rubrics a luptelor pentru restabilirea Impe-
riului. Este adevarata unitate a isloriei evului mediu.
10
 14,6

Ea nu trebuie sa inceapa deci prin analisa germeni-

lor de natiune, -cari nu se vor desvolta decal peste cA-
teva sute de an.i, ceia ce apartine modern, care
se ocupa de regalitatile m dcrne, ci sa urmareasca, bine
aceste lupte nesfarsite, aceasta continua Incordare a tu-
turor p poarelor pentru a avea Imperiul, singurul Im-
periu

IV.
Nu trebaie facuta o except;e nie char pentru des-
voltarea Bisericii. Numai ecalalta f rma, mai degraba
un reu, rs al perpetuitatii romane, apare si se men-
tine in prima linie. Pena tarziu de tot Papa nu. se ma-
nifests ca stapanitor decal in nynnentele tend Im-
periul insusi nu exists sau arata neputincios de a-si
Indeplini datoiia: in ep,,ca lombarda si in, timpul ne-
intelegeritor dintre urmasii lui Carol- eel -Mare si al
desfacerii mostenirii lui. Si, cum la Constantinopol e-
xista mereu Imparatul, seful religios tlu va fi decal
uixailul lui capelan, nnmit si soos dupe vointa stapa-
nului.
Cand, dupe spaima an iIui o mie, a sfarsitului lama,
izbueneste ceirta pentru Investitura intre Papa, care lo-
cuieste la Roma, si, Imparatul r-n-n,an, care de obieeiu
nn apare acolo decat o singura data, nu este vorba de
puteri de ace:asi esenta, ci de infatisare diferita si de
interese contrarii. Spiritul nou de la Cluny e cel care
sufla asupra lumii: el ar vrea bacaros s'o transfortne,
dar numai peptru a da Unitatii necesare, di nelipsit,
un caracter de idealism superior.
$i aceasta tendinta de unitate nu se opreste la mar-
genile acelui Occident care a produs-o in manastirile
sale din -Franta: ea cauta sa atinga si sa domine Orien-
tul, prin mercenarii din Scandinavia tocmiti la Constan-
tinopole, prin negustorii din Amalfi, Pisa, Genova, Ve-
netia, avand contoarele for In Intreg Rasaritul, prin
 147
Normanzii celor Doug. Sicilii, cari vor Albania, Insulele
lonice, drumul catre Bizant si in sfirsit prin cruciatele
de atatea on reluate pana ce un. Imparat latin fu ales
si asezat la Constantinople, care ajunse astfel, pentru
-ortodocsi, eretics si dusmana timp de o jumatate de
veac. Inocenjiu al III-lea considera pe Balduin si pe
Henric ca pe vasalli sai, tot -a.$a dupa cum concepea
coroana Apusului ca pe cea mai de sama feoda a sa.
Bizantul fusese atacat _pentru a i se distruge spiritul
separatist In folosul unitatii romane, incarnate In Bi-
serica, pentru ca Imperial-, cea d'intaiu incarnatie a a-
cestei tendinte fatale, daduse trebuie se o spunem
faliment. Dar Imparatii latini din Constantinopol se
sirr.tirg. In curand; in prima linie, urmasi ai basileis-ilor
:ale caror haine si pamps o oopiara. Ei se luara la cearta
cu Bi erica aceia care li daduse aceasta coroana a 0-
rientului Si In acelasi timp se vazur'a raspinsi de catre
vechii supusi ai Comnenilor, cari li preferarg. pe 13u1-
garii ortodocsi si pe noul Imparat al acestora, binecu-
Vantat si el de Srantul Parinte, dar ramas un schis-
-hnatic incapatinat, campionul opositiei religioase gre-
testi.
Aceasta insemna o prabusire totals, a tuturor nadej-
dilor, a tuturor ilusiilor, nascute prin actiuLea energica
si increzatoare a Ppilor-Imparati, mostenitori ei In-
-sisi ai orbis-ului Cesarilor. Si, cand Paleologii vor rea-
duce la Constantinopol ortodoxia .si elenismul, ei vor'
fi parasit in exilul for din Asia zdreanta imperials,
tot asa ca si nevoia unei ortodoxii intransigente: ei re-
gociaza cu Roma la conciliul din Lyon si nu mai vdd,
cu toate ca sant Imparati, In provinciile for micsorate
si amenintate decal o Rhomais, un Stat grec aproape
national.
V.
Numai in aceasta epoca incepe decaderea teoriei
politice a evului mediu. Acura trebuie urrnarita o ;Alta.
 148 -
desvoltare, aceia a gerinenilor unei lurni noi. Ei nu in--
fAtiseaza o alta conceptie, care ar fi lost pusa voit
In. locul celei care disparea, ci numai o ordine de
lucruri inferioara, care se impune calva timp din sim---
plu opertunism.
Expunerea istoricului viitor va porni deci de la cele
d'intgiu formatiuni Iccale datorite asociatiilor defensives
din. timpul invasiunilor, apoi parasirii de catre pute-
rea regala a drepturilor de guvernAmani, pe care
Roma veche le-a astral totdeauna cu gelosie, drep-
turi de prima stApanire asupra Yeritodilar cucerite de
catre armata navalitoare. El va vedea in crearea sau
invierea unitatilor politice orlsenesti un proces asa-
manator. 0 Intreaga ierarhie de fe de aminteste is-
toria noilor asezari pe pam'ant roman; ea marturi-
seste caracterul idealist al acestei epoci, cand dreptul
este adesea principalul factor. Dar toate aceste vieli
autonome rurale .i urbane. sortite grin chiar faRtul
acesta se topeasca in formatiuni mai puternice
ssa
si mai trainice, sant elementele acPlei realitati tPri-
foriale care va fi semnul deosebitor al epOcii ce
se va deschide in curand.
Conflictul dintre Papa si Imparat va inceta dupes
Frederic al II-lea. Un. ak conflict s'a deschis: intre
descendentii lui Frederic si regalitatea francesa, care
nu fora o puternica amintire a Imperiului Si ti n-
dinta puternica de a-i lua locul aseaza pe un mem-
bru al ei in regatul de Neapole, made Conrad va
muri 5i Conradin va fi dus la stfpliciu, pe urrna in-
tre regalitatea francesa care va retina pe Papa la
Avignon si ambitia tenace a Sf. Scaun, intre fragmen-
tele Papalitalii sfkiate de Marea Schisma si suvera-
nii cari cauta a=si crea biserici de Stat corespun7.1-
toarc stapanirii for si in sfarsit intre cruciata din ul-
timid timp si. Turcii, noua regalitate a Balcanilor, tot
 149

a5s ca intre Bizantul dev'enit grecesc si concurentii lui

tot mai mult Slavi: Bulgarii si Sarbii.
Pretutindeni noua viata modern's se afirma si cas-
tiga victoria. In curand nu va lipsi detht intervenirea,
razboaielor, ca acel de 0 sula de ani, care au misiunea
de a stabili hotarele acestor teritorii regale, pentru ca
evul mediu sa Ha, derinitiv sfarsit.
Sa pastreze de la un capat Ja altul unitatea natu-
rali.Si absolut necesara, care poate sa stapaneasca
foarte bine hapsul faptelor, vartejul influentelor, ss
trateze in _acelasi timp despre Romani sl despre bar-
bari, despre Occident 5i despre Orient, s urmareasca
de asemenea toate legaturile acestei jnmatati de lume
.europeana cu misA.r4le militare Si politice ale Asiei
vevine, sa supuic in sfarsit desordin-a faptelor feu-
dalitatii principiilor superioare idealismul ierarhiei,
realismul dominatiei, dar ss reeunoasca in acelasi
limp caractcrul oportunist, provisoriu til acestei or-
ganisatii de aparare, preservativa, ca si, de asemenea,
cea a oraselor, acesta trebiue s fie prograntal ace-
luia- care va indrazni si va trebui ss indrazneasca
a scrie istoria celor o mie de ani ai evului mediu.
Acest program poate fi resumat in doug. cuvinte, Im-
prumutate chiar de la poporul care realisa notiu-
n.ea politics, pe care o arata: ordo romanus7.
Traducere de d-na Virginia Sacerdoteanu.

I (Adaug ca urmarirea forma(iunilor libere, nestapanite de Im-

periu, neocupate de barbari, a Romaniilor, e azi pentru mine
Inca una din principalele linii ale istoriei evului mediu ; 1933.)
 XI.
Cultures generals si studii istorice.
Lectie de deschldere tinuta la Universliatea din Bucureti (1932).

$ coala noastra superioara a lost intemeiatd de oa-

meni Cu un larg orizont cultural. Lin Constantin Can-
tacuzino Stolnicul aducea cu dansul toatd vasta u-
manitate" a Studiului" padovan, Fanarioti, cari n'au fa-
cut deck s de,volte aceasta Academie'', erau eameni
de enciclopedie". In a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea ei uu introdus puternicul curent filosofic"
al Apusului si noua pedagoje" a lui Pestalozzi.
Al area scoald munteand a secolului al XVIII-lea vine
de la cineva ca Petru Poien.ara, un om asa de intrag,
care, dupes ce aratase ea stia servi o revolutie ca a
lui Tudor, a facut in Apus studii asupra atelieroLr si
usinelor, ram.anand un exceent clasicist iar In M ldova
mintea mare a lui Mihail Sturdza a creat Acadea-nia
lui in atmosfera de geniald multiplicitate a lui Mihail
Ko2alniceanu, fabricant si agricult r, autor de comedii
$i dE nuvele, istoric si eel d'intaiu orator al vremii sale.
A eeste scoli frrmau profesori umani 5i energii na-
tiot ale, ceia ce nu i-a impiedecat de a da si aceste con-
tributii pentru stihita.
De cateva decenii insa Facultatea de litere a 'nor
Universitati romranesti care sant ale tuturor studi-
ilor" numai pe specialitati s'a despartit de mult In
 152

sectiunile de filosofie, de filolog,ie clasica, de .filologie

moderna si de ist,rie. 0 usoara mmaniare la Faculta-
tea do Bucuresti n'a schimbat prea mult din aceasta
situake, pc care- trebuie s'o judecam defavJrabild si a-
celei creari a omului in adevar cult care nu e ultima
din daleriilc invol am fintulai superior.
Exemplul strain. n'a trebuit sa fie urmat la noi. In
adevar, in FraWa, oriat s'ar imparti studiile, pentru
a caror adancire in uncle ramuri s'a treat coala des
Hautes Etudes la Paris, unde se vine on cu aplecari
cleosebite care n'au nevoie numai deat de impulsuri
din. afro a, on cu Sorbona isprdvita, basa de ^ultura
generala exista. 0 da teribilul liceu in care on bourre
les cranes, copii de patrusprezece ani descurcandu-
se din cetirea ltd Platon si autand sa-i inteleaga sub-
ti.li table.
In Germania, pe langa asa de largul obiceiu al lectu-
rilor, liceul, gimnasiul, represinta o enorma cantitate
de asimilare din toate dimenii e culturii si este acolo
tine sa armoni e-e can stintile capatate de elevi. Pe and
la noi. cu scoala secundara pe care o avem late-
meiata, cum e te, Inca pe invatarea pe de rost a cu-
vintelor sou, daca nu a tor, invatarea pe de rost, ca
sd zic asa, a ideilor, trece cineva de-a draptul la
asa-zisul Seminariu, In care nou-venitalui i se core s
ceteasca izvoare in limb,i pe care nu le can ante on le
cunoaste ran, doar in, forma for cea anal modarnq si
mai vulgar* pentra ca, de acord cu cite un hoar plo-
fesor, foarte mandru de Stiinta sa, sa arate paeatele
savarsite de oameni can stau de mult in fruntel car-
cetatorilor.
Se crede prea adesea, si se spun prea tare el bate
aceslea, mai la urma, n'au a face. ca, odata }tiuta
metoda de import, ea ajunge. Dintr'insa se poat6 fixa
adevarul, si acest adevar, al amanuntelor aditionate
este istoria. adevarata istorie si toata istoria. Cu Mee-
 '53 -
loda ai drumnl, $i, -odata ce ai drumul, nu se poate
sa nu atingi tinta.
Numai cat aceasta conceptie este neindestulatoare,
falsa si periculoasa.
Metoda cea mai build are valoarea pe care i-o da
omul care o Intrebuinteaza. Ea n'are o valoare generala
democratica'' prin care orice minte omeneasca ajunge
a nemeri pe aoelasi drum la aceiasi siguranta in tints.
Tar valoarea omului care intrebuinteaza metoda atar-
na, de sigur, side o anume inteligenta care nu. e a-
panagiul oricui, dar atarna si de rhipo,acele pe care
i le pune la indemana numai cultura generals, multila-
terala, incununata prin atmonia sufleteasca superioa-
ra, dand trei virtuti fara care nici stiinta in eel mai
malt inteles al cuvantului nu se poate.
Aceste trei virluti sant: orizcnt, disciplina si onrmie.

Niciun studiu nu e bun,_ data peste dansul nu se

vede ceva mai departe. Niciun sprodueator stiintitic
on e vrednic de stima decat incadrandu-se modest
inteo disciplina care nu-i permite ie$irile fara rost,
atacurile fara drept. Si niciun om vrednic de acest
flume nu se poate dispensa de tot ce se cuprinde
nobil bun, dui s in notiunea romaneasca, intraductibila,
a omenirii.
S.: considers izv rul ca avand in -el insu$i tine tie ce
pbteri misticE care impun oricui prcsternarea III fata
zeului de orice calitate ar fi. Totul din izvor, nimic
dincolo de dansul, caci aceasta ar insemna un vinovat
diletantism si transgresorul va trebui adus inaintea
inexogabilului tribunal al solemnilor sacerdoti can se
incbina permanent $i exclusiv izvordlui: cugetare $i
forma, imaginatie creatoare si cu atat mai putin ca-
priciul de stil nu se iarta.
liar izvorut n'a fost treat pentru istorie. El Vine,
nu numai din lipsa unei informatii complete si din
 154
slaNciunea, macar mlomentana, a mintii omen.esti, ci
si din pasiunile, din eumplitele, necrutatoarele pa-
siun'. ale oricarui timp, care orbesc si mama Ia de-
nhturare, chiar la minciuna sfruntata.
Cand ai doua, trei astfel de izvoare, din ele se poate
scoate ceva care c foarte departe insa de imaginea
isterica deplina, de care avem nevoie pentru a spune
ca am cunoscut un om, un moment, o desvoftare. Con-
tra expedi%iei In Sicilia a Imparatului bizantin Con-
stantin al III-lea, de care vorbeste Teofane, totusi un
izvor principal de istorie bizantina Si, pe langa dan-
sul, un povestitor arab, un critic modern a putut a-
duce 1nainte faptul ca Imparatul presupus a fi in-
treprins aceasta expeditie de pedepsire a asasinilor
predecesorului sat; Constans, preside In acel moment
un conciliu si ca Arabii stateau, si pentru luni intregi,
Inaintea Constantinopolei. A trebuit deci sa. se &easel
expiicatia ca ambele izvoare pleaca de la until mai
vechiu, care, cum o dove'desc anume forme la Arabi,
era redactat in greceste. Daca dispui de informatia
necesara, nu prea bogata, cum se vede In acest cas,
ajunge un bun cap rationalist si o onesta rabdare ca
sa resolvi prob:ema pe care spiritu-ti critic a pus-o.
Mai grew e Insa, chiar pentru evul mediu, asa de
saracacios _atlesea In stiri, cand se cere -pentru lamnrire
si intelrgerea psiholcgicci a unei situatii. Agtfel, cand,
daunazi, un profesor german din Hanovra, Bruno
Krusch, a pus in discutie botezul lui Clovis, pe- care-1
cunosteam dupa Grigore din Tours, totusi un izvor
bogat si adesea sigur, de la care am luat lupta cu Ala-
invocarea Dumnezeului Clotildei", botezul de
Remigiu, arhiepiscopul de Reims, cu celebra sentinta:
Pleaca fruntea, mandre Sicambre, adorn ce ai ars
si arde ce ai adorat".
Criticul a observat insa scrisoarea episcopului Avi-
tius, invitat la botez, care se scusa druid explicatii. El
 L55

a descoperit ca regele franc a primit botezul, cazand'

ixr genunchi, la Sf. Martin din Tours. A luat la cercetare-
opera lui Grigore si 1-a gasit une on adaugand si fal-
sifiand. Dar, pentru a se avea intregul dorit, i-a
trebuit, si pentru o notita cu cat mai mink i-ar fi
trebuit pentru 6 povestire!, Intelegerea spirituldi a-
celui timp.
Data asa e pentru evul mediu, se poate continua cu
asemenea metode and e vorba de vremile mai noi,
.p6n.bi la cele contimporane in care din toate partile stri-
gg, chemiand, informalia discursurilor, pamfletelor, zia--
relor? Aici infinit mai mult Le cere, ceia ce nu poate
da nicioo inetod5., ceia ce e inIscut la adevaratul is-
tonic: divinatia, simful intim, care, farg. a trece prin,
treptele cugetarii rationaliste si silogistice,. ajuta a
gasi, de-cdata instantaneu, adevarul care, Bind de im-
presie, si nu de argumentare liber a-1 cerceta pe
urm5, nu e mai putin adevar.
Numai cu mArgenirea specialistului nu se qjunge
deck pang la treptele de jos ale istoriei. Se poate oare
un istoric al antichitatii clasice care sa nu fie deplin,
inliiat in cugetarea elino-romana si sa nu simtA pul-
sand in limba insusi spiritul acestei admirabile so-
cietgti? Ori un istoric medieval tare s'5, nu cunoasca li-
teratura si arta timpului, strans, legate intre dansele,
Celrft din arhitectura catedralef fiind si in. crisul fru-
Mos dada al epocei?
Avand insa la indernana tunostintile din toate dome-
niile, cineva poate sa se stramute in spiritul epocei,
conditie prealabilA necesarA pentru cu aoela care cu-
noaste termenii in ei insii s-i poata interpreta asa
cum se cuvine in sensul adanc, intim. al lucrurilor.
Nu poate fi nimic mai fats deck adeva'rul de ama-
nuntc inteles dupd cugetareit si simtirea aitei vremj.
Pe langa aceasta greseala hotaritoare poate fi mai a.-
devarata o informatie mai saracd, cuprinzand si u-
 -6
nele greseli, dar in -concordanla -cu cerintile morale ale
mornentului.
Inseamna oare aceasta c unui erudit nu-i ajung mij-
loacele lui obi,nuite? De sigur ca nu. Dar de la clausal
pang la istoric e druln cat drum!
 XII.
Ziclarnicia impartirilor obisnuite ale istoriei
universale
Lectie de deschidefe la Academia de Comert (1932).

Intr'o carte recenta de Istoria Romani lor am intal-

nit din nou ye-chile ImpIrtiri ale istoriei universale.
Ele sant si neindreptatite 5i stricatoare pentru u-
nitatea ansamblului.
In adevar, ele nu cuprind mAcar o bung. Impartire
sprijinita pe cron.ologie.Antichitatea, asa cum se incepea
Inainte de la Marathon, data a conflictului cu rnonar-
hia asiatia represintata atunci prin Persi, ar fi tinut,
din. secolul al V-lea in. de Hristos papa, In 476, peste
opt sute de ant Evul mediu, de la 476 la 1453 aproa-
pe un mileniu. far pentru epoca mOderna ar ramanea,
de la 1453 la 1789, trei sute de ani si de la 1789
pnb. azi ceva peste un secol si jumatate pentru con-
temporani.
Nici In ce priveste cuprinsul nu e nicia potrivire.
$tim acuma cal Intreaga cultura greceasa pleaca de
la aceia a Orientului. Aceasta, Vara caracter national,
sacrificand pe rand rasele pentru unica monarhie di-
ving., e de fapt creatoarea unei civilisatii pentru Loath.
lumea. Grecii au prefAcut-o in rationalisniu1 for dupa
care s'a Indreptat mintea tuturor popomilor. Evul
mediu a creat toata sentiraentalitatea n astra. Pe cand
epoca moderna n'a fAcut decat sa InchidN. omenirea In
 - 158 -
viala de Curie si in cea de Colegiu. Iir cea contempo-
rana se zbuciumd necontenit pentru a-si gasi civilisa-
tia ei
8i datele sant insig-nificante. La 476 n'a cazut" Ro-
ma, care,,cdzuse'' prin Visigoti si Vandali, ca oral. Iar,
ca forma politica, Odoacru, rege pentru barbarii sai,
tutor al Imparatului Romulus Augustus (Augustulus),
1-9 pus in disponibilitate", trimetandu-1 pe viata In-
ter) vile de mazilie -$i a e xpediat insigniile Imperiului
aceluia care, in Constantinopol, avea administratia in
Rasarit a azestui Imperil in esenta indivisibil, cirand
pentru el namai un modest vicariat. El e de fapt re-
stituitorul unitatii administrative a Imperiului care supt
Diocletian fusemL: In patru, supt Teodoric I-iu Intr'u-
nul, supt fiii si urmasii lui In cloud, si care acuim re-
venia la unitate.
1153 inseamn.a doar ocuparea de Turci a Constanti-
nopolei care era in.ca de la 1390 vasala tor, viata bi-
zantina continuand, chiar In forma greceasca, Inca o
bucaal de vreme.
1781:, e data unei Revolutii francese, care nu e .!ea
d'intaiu miscare pornita pe basa principiilor lui Rous-
seau
Interesele care mentineau aceasta impartire fdra seas
au disparut:
Nu mai credemi azi ca Germanii puri si zdraveni au
apgrut printr'o solutie de continuitate in istoria lumiiti
creand evul mediu. Ei se adaptasera de mult la o Ro-
ma care nu era nici v:)nrupta, nici degeneratd.
Nu mai vedem in Turci sfaramatorii Imperiului
zantin, el continuatorii lui.
Nu mai admitem dogma Revolupei francese libe-
ratoare pentru omenire.
In schimb ni dam same ca sant patru istorii antice:
g "Yonarhiei orientate, a Eladei de cetate, a Romei de te-
rani. a Imperiului roman, care e noua forma, dupe a
 -- 1 5 -
lui Alexandru -cel -Mare, a Monarhiei orientale pentru
toata lumea. Vedem de la 4000 de ani inainte de H ris-
es o formidabila activitate umana, trecuta asupra Gre-
ciei prin civilisatia oretana si care nu poate fi stri-
vitA in prefata lui Marathon.. Si, peste despartiri ne-
organice, Intelegem ca viata omenirii e de o perfecta si
adrrirabila unitate.
Nimic nu sd Intelege Intr'un singur loc si la o singura
data. Epocele se lamurese nu In ele, ci prin ele, de la
una la alta. 5i e cu neputinta de a vorbi de una fara a
gAncli la alta 5i de a intreprinde explicatia uneia fara
a le st pe toate.
 xiii.
Romantism i nationalism in istoriografia
romaneasca
ConferintA la Scoala de Ynalte Studii din Paris (Februar 1933)

Doamnel r si doninilor,
Creel CA, atunci nand ai fost elevul unei scoli, ai da-
toria de a reveal din and in cand_pentru a arata in
ce chip ai profitat to insuti sau al Meat si pe altii sa
profile de cunostintile primite.
A,nun patruzeci de ani, cand cram elev al sScolii de
Inalte Studii. vechi zidiri inguste, cu coridoare care une
on duceau la carnarute scunde, tineau locul cladirii
americane de astazi. Aeolo mi-am primit invatatura,
dar v6 asigur ca felul in care am facut pe altii sa pro-
file de dansa nu corespunde desvoltarii pe care aceasta
scoal?i a luat-o ea insasi. Ea a castigat mai mult decat
am facut sa foloseasca altii din lectiile pe care le-arth
primit aici.
Cum de la saizeci de ani si-i am de doi ani iti
place sa to Intorci putin in urma pentru a-ti face socote-
lile activitatii, m'am gandit ca ar fi poate necesar sa
o resum inaintea unui public strain, lipsit de preju-
decatile care une on pot altera o judecata. Cand dato-
rezi cuiva recunostinta, al datoria de a fi cu el nedrept,
si, cum nu aveti fata de mine nicio obligatie, imi pu-
teti fi, netinand samA de vrasta dumneavoastra si a
11
 162

mea, judecatori ai chipului in care invaltdmanlul dat

de Inaltele $tudii mi-au folosit mie insumi.
M'am gandit sal presint subiectul intr'un chip mai
larg, Incepand cu primii ani ai secolului al XIX-lea
pentru a se yedea data a existat in. Romania o scoald
romantics; caci se vorbeste acum de inlocuirea unei
scoli romantice. Daca totusi a fost pand in zilele de
astAzi o scoala nationalists, capabila de a transforma
adevarul istoric, am crezut ca e mai bine sal incep cu
primii ani ai secolului al XIX-lea pentru a arata dace
in. trecut, si in ce sens, a existat o activitate istorica de
caracter romantic, activitate.c,,n,acrata inainie de Wale
mot scopuri nationaliste, si daed, prin insdsi inf.uenta
Scorn de Ina lte Studii,q acest curent romantic, care
a dat tolusi resultate, eaci nu exists curent dupt care
sa nu fie o recena de cules, dava acest curent nationa-
list a-fost inlocuit de o meiodt foarte severs si strictt.,
de dorinta de a avea o informatie mai ampla, de o
critical ice se opreste mai Inuit asupra mat.' -tiulei do-
cumentelor si de o interpretare care ar putea sa nu in-
semne neaparat ceva alaturi de document sau contra
doeumentului.
Bine inteles, Istoria Romanilor, ca oricare alit isto-
rie regional:, a trebuit sal inteapt cu preocupari de
nationalism.
Istoria Romanilor a fost scri,a intaiu de cronicari,
earl o fareau in chipul tulur._r redactorilor de cronied.
Foarte de,e eri dupa anLntiri personale si informatii
luate la intamplare. Ei erau straini d' o critica nem-
noscuta pe vremea-aceia si in. alte teri decal a lor.
Istoriografia pentru secolele al XVII-lea si al X VIII-
lea, une on foarte remareabila, in ce priveste infor-
matia lui Dimiirie Canlemii, e totdeauna supusa eri-
flea si dal resultate indoielnice; stiinta actuala nu ac-
cepta _decal cu mult scepticism aceastd informatie lua-
ta din izvoare grecesti, orientale, occidentale- sau si. din
 163

cele nationale. Totusi istoriografia aceasta e foarte ho-

gala, and to gandesti la uh Constantin Cantacuzino,
elev al scolii din Padova, format dupa maniera ita-
lfana, si, nu se poate tagadui acestui om de o mare
inteligenta, de o nesfarsitg curiositate, iubind cu ade-
virat stiinta, ceia ce constituie eel putin o parte din
cab tatile is toricului.
Dupa cronicarii acestia, cari -s'au incercat, sa zicem
chiar: inteun fel pe jumatate barbar, ca Dimitrie
Cantemir, sau in chip asdnignator cu spiritul Renas-
terli, ca Stolnicul Crnstantin Cantacuzino, mult supe-
rior lui Dimitrie- Cantemir, au venit istoricii ardeleni,
al caror stop era inainte de orice dernonstrarea des-
cerdentei Romanilor din colonii adusi de Traian, ca-
rom li atordgm acum o importanta mult mai red.isg.,
preferand a pune alaturi o colonisare popularg care
ar fi stabilit hasele unei actiuni de transformare elated.,
mai t'arziu complectata 5i pecetluird de autoritalea
imperiala, prin Traian. Afara de aceasta mai era,
totusi, patriotismul, moldovean sau muntean, al lip-
franilor cari traiau liberi in cele d aid principate.
La scriitorii ardeleni nu vei gasi nici data romantis-
mul razboaielor contra Turcilor, pentru apararea cres-
tingtatii pe malurile Dunarii, timp de decenii, n cele
doug principate. Aderenti ,convinsi si fanatici qi des-
cendentei romane, ei nu se opresc asupra celor pe-
trecute In terile ram'a'nesti libere; istoria celor cloud
principate nu-i intereseazd: o cunosc mai mult sau
mai putin. Sangele varsat in lupte de a lungul secol ir
al XV-lea si XVL-lea li e aproape indiferent: ori-
ginea romana li ajunge
De aceia evul niediu nu are pentru ei aproape nici-
un intere,, iar ceia ee se petrece In epoca in derng
este complect inlatural din pre cuparile tor.
Dupa >coala aceasta ardeleana, care s'a conlinuat
papa la in' eputul ecolului al XIX-lea, dar nu si-a
 - 164 -
format elevi in Romania liberd, a mai fost o istorie
a Romani lor in adevdr romantica,
Generatia careia-i apartin nu arc totusi nicio legd-
tura cu aceasta scoa14 romantics; din potriva, aceasta
generatie a in-eput prin a combate tendintile roman-
tice. Ea a reusit sa le inlAture Si sa creeze alaturi o
and istorie a Romani lor, istoria sprijinita pe documen-
tul contemporan.
Aceasta generatie si-a ingaduil insa a privy doca-
mentul cu o oarecare silinta a inteligentei, iar, dacd
acum se pretinde ca o noudi scoala este necesard
pentru a lua documeulului 4rumai ceia ce cl pare sd
spuie la prima vedere, exists fard indoiala o dife-
renta esentiald. Documentul represinta ceia ce repre-
sinta oricare altd manife5tare a spiritului uman. El
tiebuie sa fie interpretat dupd regulele logicei, dup.
un oarecare seas psihologic.
Se pot cauta alaturi situatii a dmanat are: un fapt
istoric poate l'unuri un altul, si se poate gas& ,xpli-
catja unei siluatii istorice ih and situalie istoricd; dar
pentru aceasta e nevoie d3 puttn orizont, si lrebuie
ski cunosti ceva mai mull decal lucrul, foarte marge-
nit, ce se gase,te rnornentan suet privirea ist ricului.
A existat totusi acea peri add romantica. Am cunos-
cul-o si adaug chiar ca am 1,ndurat-o. Noi toti am indu-
f-at -o, fara ca generatia noastra sa se supuie, sa se
lase strabaluta de tiraaia acestei scoli r mantice
Scoala aceasta nu era d3 origin romaneascd. Ea a
fovt sprijinita in de sebi do un om al cant& nume e dose
on pomenit in amintirea recunoscatoare a suflelului
romanesc, flasdeu. Era cineva a cdrui mare inteligentd
a imbratisat aproape t ate domcniile gandirii. A fost
un filolog in felul sau. Imi adu- aminte ca, venind la
Paris pentru a-mi in.epe. studiile aici, am avut pla-
cerea de a cunoaste pe Louis Leger; ii cram recoman-
dat Atte IIasdeu. Louis Leger, cetind scrisuarea Twin
 165

care cram presintat lui colegilor sai, mi-a spus: Am

multa stimd pentru d. Hasdeu, dar nu-i Impartasesc
opiniile asupra chipului in care trebuic scris in do-
men4u1 filologiei sau al istoriei". Eram de aceiasi pd-
rere, dar la vrasta mea nu indrazniam s'o spun.
Hasdeu era Roman din Basarabia, de singe p atin-
tel amesterat, a carui familie trdise multi vreme
Intr'un mediu mai degraba polon. Se stie ca in Polo-
nia exista o traditie, o lung traditie mistied, si el venia
in epoca in care se urma miscarea mesianica In Po-
lonia, care presinta natia polond ca o jertia necesara
palm umanitatea Intreagd, mergand pang la cru-
cificare, caci acesta ar fi rolul ei in desvoltarea civilisa-
lieif rol de care ea a fost foarte mandra. Am, cunoscat
cu ocasia unei mai recente cdlatorii In Po lonia pe unul
din ultimii represintanti ai aoestui spirit al lui Towiari-
ski, raspandit in Franta prin lectiile lui Mickiewicz la
C de France.
IIasdeu, care adduga la numele sau numele unui
Domn n-boldovean, Petriceicu, cu care se inrudia, pri-
mise o educatie de familie polona si una de Universi-
tate ca student al Universitdtii din Harcov. Primind si
aceasta din urrna educatie care era ruseascd, el avea
preocupari care lipsiau in Principate, a cdror unire
se indeplinia in momentul acela. Aici era spiritul ar-
delean, dar scazut, mai putin fanatic, mai putin exclu-
siv deck in secolul al XVIII-lea.
La lioeu am avut ca manual de scoald-Istoria Roma-
niter de August Treboniu Laurian, m'am Intrebat
totdeauna de unde-1 scosese pe Treboniu. VA Inchipuiti
ca, atunci cand August Treboniu Laurian se punea sa
scrie Istoria Rom'anilor, o inoepea natural cu lupoaica,
cu Romul $i Remu si urma cu toatd istoria Roulet.
Era acolo republica si toti imparatii, astfel ca, dacd
un Domn roman ar fi avut din 'nth mplare numele
de Traian, el ar fi devenit Traian al II-lea, dupa un
 - 166 -
sistem care a fost intrebuintat In Grecia si Bulgaria,
regele Bulgariei numindu-se Boris al II-lea, tiindca
a existat data, intr'o situatie putin deosebita si In Im-
prejurari care nu au nimic a face cu regatul de astazi,
un Boris I-iu, iar, and a fost un Constantin, rege al
Greciei, s'a facut socoteala Imparati lor bizantini si el
li-a urmat in ordine. Ma temeam ca, la aparitia unui
nou-nascut in dinastia roma,* sa nu i se deie un nume
care ar putea fi legat de imparatii romani de Occi-
dent sau Orient.
De cealalta parte deci, avem continuarea acestei tra-
ohtii ardelene, cu acel spirit mult mai afirmativ, care
In totdeauna a deosebit pe Romanii de dincolo de Car-
pati.
Pentru Ardeleni, exista, in adevar, adevarurl nestra-
mutabile pe care le respectam si noi, dar pe ..are ni
e greu sa le Impartasim in acelasi chip. Nu ne tasim
la acelasi diapason. In ce priveste constitutia, poli-
tica, istoria, ei sant categorici, In timp ce noi plutim
Intr'un relativ care, dupa parerea mea, trebuie pas-
trat atunci cand e 'Vorba de cugetari sau de actitmi
umane.
De partea inarelui ,avant romantic, Xasdeu si-a in-
tins aripile-i mars, transform'and dupa maniera sa
Intreaga istorie a Romanilor. Om de o foarte vasty
eruditie, care depasia prin lectura sa, mai malt sau
anal putin anarhica, ceia ce se poate castiga in 5colile
metodice, el ajunsese a gasi lucruri nebanuite pe care
un altul, cautand in chip normal, nu le-ar fi desco-
perit niciodata.
Am spus-o si acum cateva luni, la Academia Romany.
Se decisese comeniorarea lui Hasdeu, snort de cateva de-
cenii. Sarcina aceasta a fost Incredintata unui istoric
si unui filolog, dar, cum noi gan.dim, lucram 5i scriem
In alt gen, s'a petrecut un fapt curios, care nu era
In avantagiul mem.oriei celui ce trebuia sa fie come-
 167

morat. Am inceput ca istoric spunAnd: Cedez aceasta

comemtrare colegului mien care este un filolog", si filo-
Iogul, de altd parte, rai-a parut gata a ceda aceasta
comemorare istoricului care nu era dispus sa o accepte.
La sfarsit presedintele si-a dat sama ca ar fi fost mai
bine, fiindcs era vorba de o asa de-mare personalitate,
sa fi luat cineva asupra -si tratarea personalitatii in-
tegrale a lui Hasdeu, sa fi vorbit singur asupra acestui
subiect interesant din punctul de vedere al valorii u-
mane, al vastei inteligente, al inddratniciei muncii de-
puse Si pentru descoperirea izvoarelor necunoscute pAnd
la clausal.. Fard Indoiala Hasdeu, a cdrui activitate s'a
Intins pand dupd 1890, era un om de primul rang.
Cu greu s'ar fi gasit in Europa cineva capabil, in
domenii atat de diferite, de o realisare care sa contina
un intreg manunchiu de suggestii atat de necesare,
sa -i urmeze lucrul.
Acei cari au vent dupd. acest mare talent, aproape
genial, au realisat opere de o valoare cu totul inferioard.
Vavoiu daun exemplu: Hasdeu avea, totdeauna, infor-
matia rara, si acei ce i-au urmat, facand parte din.
scoala romantics, se crezurd obligati sa dovedeasca
o informatie tot alai de bogatd. Dar, s'a intAmplat sa
citeze cineva a doua parte a unei carp germane, care,
and s'a autat aceastd a doua parte, nu exista.
Desfid pe persoanele care ma ascultd sa descopere
originea acestei erori. Autorul cunoscuse cartea prin.
tr'un catalog german, care dadea si preturile, si pretul:
Thaler", in loc de Their, fusese luat drept partea a
doua
Generatia noastra a inceput printr'o ruptura holdria
fatl de aceia: generatia carea-i apartin ca mai Mull..
Colegii si prietenii miei au dispdrut de mai multi ani,
si, and se vorbeste de roman.tismul nostru, acela al
defunctilor miei colegi este si mai putin real deal
 168 -
acela ce mi se atribuie, si-mi pare, deci, ca, oricum, as
trebui sa -1 apar.
Intre generatia noastrd si cea romantics, a fost totusi
cineva, bine cunoscut la Paris si a carui opera incepe
a- fi tratata, in Romania, intr'un chip care ma mill.
An. cetit intr'un ziar de oare ce istoria este supusa
acum judecatii oricdrui failetonist, dacd acesta a ficut
ceva studii de filologie sau istorie, ca, supt toate -ra-
porturile, opera lui A. D. Xenopol e alit de invechitd,
incat n'ar mai trebui sa se vorbeasca de dansa. El n'ar
fi avut nicio pregatire istoricd serioasd.
Se in,seald cu totul, pentru ca A. D. Xenopol a inceput
prin studii as'upra filosofiei istoriei, si, ducandu-se la
Berlin, a facut excelente studii de istorie si a publicat a-
oolo chiar o tesd asupra unei corporatii in Imperiul
roman.
El a scris, in adevar, $i lucrari de commie politio,d,
dar nu se poate spune ea acest em, scriind istorie,
n'ar fi avut respectul datoril d cumentelor, simtul ne-
pesar criticei si ce ..trebuie ca responsabilitate pentru
lucrul uuui istoric.
La vrasta mea ii place cuiva sa -si inolasca amintirile
personale. Cand am inceput sa public articule in acest
domeniu, am presintat unul lui Xen pol. Dar nu Lrau
in el trimiteri pentru_ pasagiile luate din nu mai stiu
care poet latin din vremea clasicd, crecusem ca ma
puteam dispensa, si, obisnuit, se dispenseaza cineva
citand cateva versuri din Horatlu sau Virgil; dacd nu e
vorba de o lucrare consacrata acestor poeti, nu se wine
indicatia cartii si a versului. Dar el nu m'a lasat sa
Alec lard ca, mai inainte, sa ma faca a cauta in. autor
locul wade era pasagiul si sa -1 si adaug in nota.
Opera lui Xenopol a fost indeplinitd Intr'un mediu
care nu era cel mai favorabil. El era prafesor la INA-
versitatea din Iasi, care nu e o mare Universitate; nu
avea o biblioteca, in adevar, corespunzatoare dorintli
 - 169 -
sale de informatie; eu Insumi, lucrand cu bibliotecile
din Bucuresti, mult superioare, trebuie sa recurg tot-
deauna la calatorii ca sa complectez informatia de
care am nevoie.
Din fericire, erau pentru istoria veche a Moldovei no-
tele, foarte bogate, ale lui tunic Picot, care a publicat
cronica moldoveneasca a lui Ureche, analisand-o copios.
Xenopol era mai ales un ganditor, ale carui conclusii,
asupra istoriei nu'intrec numai competinta mea, care
nu sant filosof si n'am cautat sa fiu vre-odata, dar si
curiositatea mea, inleresul mieu pentru aceste, lucruri,
fara indoiala utile, dar de un caracter atat de diferit.
Deci in sensul istoriei, mai curand deat povestirea e-
xacta, precisa, e ceia ce cauta el si- ce putem cere
cartii sale romanesti in case volume, urmata de alto
doua asupra domniei lui Cuza-Voda si Inca allele
doua asupra originii Si desvoltarii partidelor in Roma-
nia.
Editia francesa, in cloud volume, nu confine decat o
parte a operei lui. far, cat despre a doua $i a treia e-
ditie a lextului romanesc, ele au Post facute dupa moar-
tea autorului, cam in graba.
Xenopol nu se mai ocupase sa-si puns opera la cu-
rent; 5i, daca dupa douazeci de ani, dupa tot ce
putuse da noua generatie s'a gandit sa-si reediteze lat-
crarea, ceia ce a adaugat e mai ales de caracter su-
perficial. $i de aceia. card am lost rugat de editor
sa ingrijesc o noua editie, fa'Cand verificarea caorea
capitole, am trebuit sa refus o asemenea insarcinare,
pentru ca, sincer, credeam sa nu aduc niciun serviciu
memioriei scumpe a aceluia care mi-a fost profesor si
care m'a Indrumat.
Cum totdeauna, la vrasta aceia, este o nehotarire de
Invins, trebuie s fie cineva care sa-ti arate drumul, 5i,
drumul acesta, el mi 1-a aratat.
Pentru istoria universals trebuie sa spun In pa-
 170

rentesa pastrez aceia5i gratitudine cuiva caruia nu

i-am fost elev, caruia m'am presintat numai pentru
examenul de doctorat, la Leipzig, lui Lamprecht In-
susi, care m'a tratat, atunci, aproape dur, ,dar, pe
urma, mi-a cerut sa scriu cele cinci volume ale Istoriei
Imperiului otornan, alte doua volume de Istorie a Ro-
manilor, si cred ca e mai bine sa fii maltratat la un
examen si apoi s ti se Incredintieze o misiune atar
de importanta, decal s capeti note bune 5i pe drma
sa fii uitat.
Opera lui Xenopol e Inca utilisabila in oarecare ca-
pitole, si, ca istorie generala a Romani lor, totdeauna
se va gasi intr'insa ceva de cules.
Oricum, vechiul mien profesor era un spirit occi-
dental, format la o seoala foarte buna, lucrand cu ma-
terialele pe care le avea la dispositie $i introducand
In istorie forma si gandire.
Dar nu se poate face opera mnana cu fiintele u-
mane In felul in care se face opera stiintifica atunci
card e vorba' de trigonometrie sau de meteorologicl
Este o diferenta pe care n'o vezi orica'nd, dar sa tie
permita unor persoane s'o vada si sa se conduca In
felul determinat de conceptia capatata astfel.
Xenopol a fost, de la Inceput, foarte aspru tratat de
cineva care a fost, mult timp, profesor de istorie la Uni-
versitatea din Bucuresti.
Un om foarte remarcabil, pe care strainalatea 11 cu-
noaste prea putin, pentru ca n'a publicat decat in ro-
maneste, $i pe vremea aceia erau mai putini cei ce
cuno5teau limba romana. Si aceasta ni creiaza astazi,
and scriem, o mai mare responsabilitate, pe cand a-
tunci se stria putintel In famine, putand spun fiecare
ca o critica favoKabila e o datorie prieteneasca, si una
defavorabila e in legatura cu vre-o concurenta.
Acel de care vorbesc in acest moment, Dimitrie On-
ciul, car avea si teoriile sale fiblogice, era elev al
 171

scolii vienese. Cine cunoaste aceasta scoala viencsa

isi da sama ca nu are nimic comun cu scoala din Ber-
lin unde se forinase Xenopol. Cea din Viena era mull
mai strimta, de Si mai precisa, deal acea de la Ber-
lin, unde mai dilinuia ceva din marele spirit al lui
Ranke.
Cred ea, astazi chiar, in gandirea istorica a Germa-
nilor este ceva care vine de acolo, de la acel am foarte
mare, in domeniul sau Si in viata intelectuala a Ger-
maniei Intregi, tare a deschis orizonturi Intinse Si a
avnt curajul sa inainteze eel d'intaiu spre teluri pe
care nu putea sa le vada prea limpede, cad totusi se
cere curaj sd se infrunte responsabilitatile unei cal ne-
uniblate Inca.
Intre tori cei ce au scris Istoria Universals in se-
colul al XIX-lea nu e niciunul care sa aiba calitatile
reunite ale lui Ranke, care rarnane viu Inca, pentru
ca, in orice domeniu, cand i se recetesc paginile, data
nu se gasesc adevaruri, se intalnesc totdeauna suggestii,
Si suggestii de prima ordine.
Scoala de la Viena era o scoala de paleografi, o
scoala de diplomatisti, o scoala de editori de texte.
Se Si preparau ca sa scrie, mai ales, istoria Austriei,
adeca a dinagtiel Habsburgilor Si a Statelor austriece, Si,
ca s'o scrie pe aceia, nu era nevoie de orizont; alifel
ar fi fost pierduli, cad Habsburgii n'ar avea lot; Si
cum voili ca istoria tuturor acestor provincli sa fie pre-
sintata intr'un fel unitar, atunci c'dnd ele insesi n'au ni-
mic comun Intre ele?
Cineva care, fiind filolog, a facut Si istorie, nu un
Austriac de rasa germaua, ci un. Slav, cu acel ceva ne-
definit, totdeauna foarte interesant, care apartine ra-
sei, JireCek, scriitor dintre cei mai definitivi cad pot
fi, spunea despre istoriografia austriaea: E a trece
dintr'o camera intunecnasa in alta camera Intunecoasa."
Onciul era din Bucovina austriaca, dintr'o familie no-
 172

bila de clasa a treia. Om de perfecta cinste, cu un

shut dureros al responsabilitatii, el a lasat in manus-
cript o mare parte a bperei sale; intre allele, o lu-
crare, terminate, asupra relatihor terilor romanesti cu
Ungaria.
Dee:, nu era tot atat de uman, pe cat era de precis,
notorietatea lui, absolut nationala, incepe pe nedrept a
se Intuneca, pentru' ca a scris multe pagini In care
nimic nu va mai fi de schimbat.
inn altul, din aceia5i generatie, format tot la scoala
austriaca, dar care Mouse si studii in Rusia fiind,
ca sa zic asa, un Jireeek al nostru, cu toate a acti-
vitatea lui nu s'a inlins atat de mult ca aceia a sa-
vantului austriac, a fost crutat de adversarii, incepatori,
dar cu atat mai zgornotosi, ai nationalismului ro-
mantic ".
Generatia era, bine inteles, rea in intregul ei, dar pen-
tru I. Bogdan se facea cate odata exoeptie, se gasiau
chiar cuvinte pioase pentru memoria lui, dar pentru
ca. dupe ce se platise acest tribut, sa participe Si
el, incetul pe incetul, la aoeiasi reprobare.
Bogdan a inceput cu studii filologice, care 1 -au fa-
cut cunoscut in teata lumea filologilor eari se ocupa
cu studii slave. Colectia de d cumente slave- a lui t.e-
fan-eel-Mare, Domn al Moldovei, splendid presintata, e
resultatul unui lung studiu, in care aducea Q inegalabila
precisie, sacrificand zece, cinsprezece ani pentru o en-
legere de doua sate de documente, ca aceasta admirabila
culegere de documente slavone din al XV-lea secol, sau
pentru publicatia vechilor cronici ale Moldovei, re-
dactate in slavona (slavona fiind In terile romanesti
ceia ce era latina in Occident).
Am spus ca. Bogdan incepuse cu studii de fillologie,
fa'cute la Viena, dar istoria vienesa e deosebita de fi-
lologia vienesa: cea d'intaiu e facut4 de Germani pentru
partea germand din Austria, acestelalte studii erau fd-
 - '73 -
cute in mare parte de oameni can apavtine.au altor
nationalitati, si de Slavi, can puneau in ele un spirit
deosebit de spiritul german, unul mult mai larg. Pe
urrna, Bogdan a trait catva timp in Rusia, unde a
fost colegul d-Iui Boyer, care nu-si poste aminti aceasta
farA emo,iec emJtie pe care o Imp.Irtas..sc de Cate on
ne intalnim.
Dupa edi(iile sale, atat de ingrijite, Bogdan a ajuns
sa scrie pagini de istorie asupra secolului al XV-lea,
care sAnt_ limpezi si juste.
In ce ma priveste, n'am fost indreptat nici spre
Viena si nici spre Berlin. Sant doctor de la Leipzig
unde nu m'arri presintat deck pentru a-mi trece doe-
ton_A il, clupa ce, un semestru, fusesem student la Ber-
lin, frecventand pe doi sau trei pr,fesori la can cred
ca am ascultat vre-o /ece lectii si plate ca, supt ac-st
raport, chiar Intrec adevdrul.
Dupd conventia inn cu Statul, trebuiam sa fac sludii
in Germania, si le-am fa-ut, dar n.umai dupa ce fu-
sesem elevul S.olii de Ina lte Sludii.
Si, dacd-mi permiteti, la sfarsit, sa vorbesc putin
de modesta mea c laborare, pot spune ca am luat
netoda mai degraba de aid deck ca elev al lui Xe-
nopol, la Iasi. Caci Xenopol era un foarte distins gAn-
ditor, un causeueplacut: la cursul sau nu era nimic
solemn si cred ca c mai bine, deck s5 se aduca o so-
lemnitate mai potrivita la Curtea cu Jutati sau la tri-
burialele militare supt starea de asediu.
Ceia re se chiama un seminariu" nu exista la Iasi.
E bine sau nu ca seminariul sa existe, aceasta depiode
de felul in care e inteles.
Mid am venit in Germania, la 1892, am fost invitat
sa iau parte la lucrarile seminariului lui Sternfeld,
care a scris istoria celei a daua cruciate, a Sf. Ludovic.
Abia sosit, mi s'a pus, cu nepusa masa, nu stiu ce
chestiune, ceilalti, nu fara rautate, asteptand rdspun-
 174

sul noului sosit, care venia de la Paris. Ali se cerea,

cred, ceva asupra indemnului la cruciata al lui Guil lau-
,me Adam..
Cu toate ca eu cunosteam destul de bine, ca unul
care scrisesem Philippe de Mezieres", opera acestui
predicator al razboiului slant, imi fu peste putinta sa,
spun pe loc data rand lucrarea fusese scrisa. Alarturi-
sind-o, a fast, in sala, ea un gest. de indignare din parlea
colegilor germani. Aceasta a fost cea d'intaiu si ultima
data rand am frecventat acest seminariu, si oricare
altul.
Data se lute lege astfel, seminariul nu e un lucru asa
de util. Lunga-mi experienta mi-a confirmat opinia.
$t eu am trebuit O. am, de forma, seminariurmieu,
dar aoolo nu e catedra; vaga asamanare ce este intre
acesta si esafod ma sperie. Sant, totusi, adevarate semi-
narii Linde am observat aceasta: profesorul cla o lu-
crare; cunoaste, bine Intele3, subiectul, dar nu atata
cat studentul care va intrebuinta molt Limp ca sa se in-
formeze; apoi, cand vine ziva judecatii, colegii it pri-
-vest une on cu ochi rai pe cel ce e chemat a vorni,
si mai ales atunci and a preparat bine subieflul.
Cum au dreptul sa zica nu", profesorul are a ho-
tarl, si, and se intampla ca studentul s fi lucrat m
acest domeniu mai mult decal prjesorul, situatia a-
cestuia devine, oarecum, delicata. Dar, data lceaAa
serveste sa se creeze dusmanii Intxe studenti si sa
compromita pe un profesor, atunci e mai bine sa
nu se creeze un seminariu sau s fie condus cu. multi
discretie.
Am invatat, deci, practica eruditiei aici. Era, atunci,
epoca influentei, aproape tiranice, a Germanilor. A-
yearn un coleg care se numia d. Hund, si el trecea tc t-
deauna Inlaiul din causa comorilor de sainta ce era
presupus a le poveda si din care, din discretie sau
din modestie, n'a lasat s se simta cel mai mic clement.
 175

Totusi el inchidea, de sigur, inteinsul, aceasta comoarA

a stiintii din tara sa.
Pe atunci, pot sa afirm, nu cram romantici la Scoala
de Inalte Studii.
Nu numai ca eram precisi, dar se lucra din greu:
nu ni se dadeau certificate de complesent4. Si ni be re-
comanda in totdeauna: culegeti documental si tined
sama de document".
E ce am fAcut vre-o douAzeci de ani, In care limp,
In tara mea, ajunsesem sa se spunA: Acest om e inca-
pabil sa faces altceva decat sa publice documente". Si
trebuka sa o fac, pentru ca informatia era incA t4lat
de restransa, incat a se risca in istorisiri, a scrie pa-
gini de istorie asupra acelora pe care le aveam la inde-
mana, era muncA zadarnica.
In loc sa continuu a strabate vazduhul pe aripi ro-
mantice, ca aripae predecesorilor miei, trebui ca,
foarte modest, sa ma pun la lucru.
Este o mare colectie de documente privit are la Is-
toria Romanilor care se numeste dupes numele invata-
tului roman din Bucovina sau, mai bine zis, diietantalui
roman din Bucovina cAruia, fara nicio supraveghere, i
se permisese accesul Arhivelor din Viena, Colectia Hur-
muzaki, publirata cam la inlamplare, fares o prea mare
grija a criticei, caci se dAduse unui excelent nmelist,
lui Slavici, misiunea de a supraveghia tiparitura. Tre-
buia =Inca lndelungata si grea ca sa se prefaca si sa
se adauge.
In ce ma priveste, am publicat in. aceasta colactie
sapte volume de proportii destul de marl.
Pentru institutii nu erau decal colectii echi, In c.'2a
mai mare parte rail faqute sau foarte bine facute, dar
restranse la trei cute de pagini. Si, atunci, pentru a a-
yea fundamentul lucrarilor viitoare, am trebuit O. pu-
blic vre-o treizeci de alte volume.
Cand a Post vorba in sfarsit ca si eu sa scriu istorie,
 - - 176

aceasta istorie a R-ananiln a Post scrisa in intregrd

ei sau dupa materii on pe subiecte cum se scrie astlfi
istoria oricarii teri, dar va asigur ca nu cu un con-
deiu ingaduitor sau mdgulitor.
Imi pare ran ca nu mai am rdgazul pe care-1 aveam
atunci and de la un subject re3triins treceam la altul,
dar aceasta mi-a adus vn enorm profit. Ni batem joc
putintel la scoald de fisele care se coase una de alta
ca sd se fats o lucrare, dar aceste file, pe care he
. deprinsesem a le pdstra, Imi mai servesc si aslazi.
Cum reieau azi, in textul frances original, istoria Im-
periului bizantin, care, acum treizeci de ani, a fort pu-
blicatd, lard note, in traducere englesa, in aceasta noun
editic adaug notele dupa fisele care mi-au ramas.
Deci, gratie acestei metode din Paris, am putut in-
troduce in Istoria Romani lor un scrupul de informa-
tie si o critics foarte severs, dar, in acelasi timp, (loua
alto catnap pe care le capatasem, odata cu c legii miei
francesi, nu numai din invatamantul, dar si din exem-
plul profesorilor in. mijlocul cdrora am trail ativa
ani, adecd:
0 carte este Inainte de Coate o carte. Pentru un arlicol
nu se cere altceva dec.dt ss se pqnd problema inteun
chip limpede si sa se ajunga la o solutie cuminte. Dar,
and de la articole de revista se trece la carte, trebuie
ca aceasta carte sd aiba o arhitecturd in care, dupd. 'dela
dominantd, bine puss in vedere, sa te p)ti, regdsi; nu
trebuie sa fie o adundtura de b,jrdeie si de palate, nrin-
tre care sa fii fortal a te strecura, ci un dras cu strdzi,
cu bulevarde, cu piete, cu mahalale si cu centru. Ru c
permis ss se aseze cosul unei usini in mijlocul Pietei
Concordiei; ceia ce, im eruditie, se intampla foarte ade-
sea. $i, in acelasi timp, ni s'a spus aici de atlitea on
ca trebuie gandit la felul in. care se scrie, inat- si eu,
scriind istoria, am indraznit sa -mit amintesc ca, oricum,
 I7]
prin presintarea care se adauga la informatie si la
critics, istoria este un gen literar.
Dar trebuie nu numai s acoperim cu literaturd
ca mobilierul de astazi care ImbAa un lucru de
lemn ordinar in mahon, ci s fie literature In laun-
tru. Adeca Intr'un cuvant: subiectul sci fie redat In-
tr'un chip cu adeuiirat uman.
Dar oare aceasta practicI a stiintii Inseamna ca as.
fi uitat sfaturile pe care mi le-a dat aceasta Koala pe
cand eram unul din elevii sai? Nu cred. Dar, clack
as fi asigurat de aceasta, m'as simti-, totusi, obligat say
spun c voiu persevera.

12
 TABLA DE MATERII
Paging.

I. Despre conceptia actuala a Istoriei si genesa ei.. . 3

II. Despre utilitatea generals a studiilor istorice . . 29
III. Frumuseta in scrierea istoriei 39
IV. Cum se scrie istoria? , . 49
V. Moralitatea si armonia istoriei 59
VI. Ideile in istoria universals 67
VII. Doug conceptii istorice 75
VIII. Nevoia inoirii cunostintilor istorice in invatamantul
secundar 101
IX. Noi directii in istorie 131
X. Base le necesare unei not istorii a evului mediu . . 137
XI. CulturA generalA si studii istorice 151
XII. Zadarnicia impartirilor obisnuite ale istoriei universale 157
XIII. Romantism si nationalism in istoriografia romaneasca 161