Vaccinare 1

www.formaremedicala.
ro
Curs: Introducere in Vaccinologie

Lectia 1: Istoric, sistemul imun
Obiectivele lectiei:
In aceasta lectie vor fi prezentate definitii, istoricul vaccinarii, importanta vaccinarii,

functionarea sistemului imun si principii de actiune ale vaccinurilor.
Autori:
Profesor Dr. Ioana Alina Anca - medic primar pediatru

Dr. Daniela Stefanescu - medic specialist in medicina de familie, formator
SUMAR
Definitii
Importanta vaccinarii
Istoric
Sistemul imun
- Sistemul imun nespecific
- Imunitatea specifica
- Tipuri de imunitate specifica
Mecanisme de actiune ale vaccinurilor
1
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
www.formaremedicala.ro
Definitii
Importanta vaccinarii
2
Valoarea vaccinarii
Valoarea vaccinarii se manifesta pe mai multe planuri: are un impact la nivelul individului, o
rezultanta pe plan social si o importanta componenta economica.
Pe plan individual
In fiecare an datorita vaccinarii se pot cuantifica urmatoarele efecte benefice:
3 milioane de decese sunt prevenite
400 milioane de vieti sunt salvate
750.000 copii sunt feriti de disabilitati
Progresele stiintifice majore din Imunologie si

Biotehnologie au favorizat aparitia unor noi
vaccinuri, mai performante si mai sigure.
3
Pe plan social
Vaccinarea este una dintre cele mai mari realizari in
ceea ce priveste sanatatea publica la nivel mondial.
Programele de vaccinare au imbunatatit starea de

sanatate a populatiei intr-un mod fara precedent,
salvand peste 20 de milioane de vieti in
ultimele 2 decenii.
Peste 26 boli pot fi prevenite astazi prin vaccinare
Pe plan economic
Istoria pandemiilor de boli infectioase, demonstreaza fara echivoc ca vaccinarea este forma
cea mai eficienta si mai ieftina de interventie medicala, conceputa vreodata.
Reduce dizabilitatile permanente
Scade costurile unor tratamente scumpe
Scade numarul de spitalizari
Limiteaza efectele pe termen lung ale bolilor
Reduce scaderea productivitatii si absenteismul
4
Istoricul vaccinurilor
De peste 2000 de ani omenirea e preocupata de prevenirea bolilor epidemice!
Secolul III i.e.n. = variolizarea, practicata in India si China prin insuflarea
in narine a unor prafuri obtinute dupa uscarea si pisarea pustulelor de la
bolnavul de variola.
1718 = Lady Mary Wortley Montague, introduce si popularizeaza
variolizarea in GB
1796 = Edwrd Jenner dezvolta vaccinul impotriva variolei
1885 = Pasteur dezvolta vaccinul antirabic
1889 = Victor Babes aplica seroprofilaxia antirabica in Romania
1979 = OMS, declara variola ca fiind eradicata
1970-1980 = sunt create vaccinurile polizaharidice
(meningococice/pneumococice)
1986 = Primul vaccin uman recombinat produs prin inginerie genetica
(antihepatitic B)
1998 = vaccinul antirotavirus
2006 = vaccinul anti-HPV
26 de boli sunt prevenibile astazi prin vaccinare
5
Sistemul imun
Agentul patogen este un microorganism sau macroorganism care determina aparitia unui
proces patologic. Exemple de agenti patogeni: microbi, virusuri, paraziti, prioni
Pe suprafata patogenului se regasesc proteine specifice numite antigeni.
Datorita configuratiei de suprafata, antigenele sunt
recunoscute de organism ca straine, ca non-self.
Sistemul imun este format din totalitatea mecanismelor de aparare ale organismelor vii fata
de agentii patogeni. Acest rol de aparare este important pentru mentinerea sanatatii
organismului, in cadrul raporturilor sale multiple cu mediul inconjurator, unde este supus
continuu influentei factorilor externi.
Liniile de aparare ale sistemului imun
Barierele mecanice si fiziologice

Sunt compuse din piele, mucoase, saliva, sucul gastric, enzimele intestinale
Sistemul imun nespecific
Este sistemul de aparare prezent la majoritatea organismelor vii, inca de la
inceputul existentei organismului (imunitate innascuta, mostenita). Nu se
modifica in decursul vietii. Actioneaza prin mecanisme care apara
gazda de infectia cu alte organisme, in mod nespecific. Aceasta inseamna ca
celulele sistemului imunitar innascut sunt capabile sa recunoasca si sa
reactioneze la agentii patogeni in mod general, fara a conferi o imunitate
protectoare sau de lunga durata gazdei.
Sistemul imun specific
Este dobandit in timpul vietii, dupa ce organismul a venit deja in prealabil in contact cu agentul
patogen. Acest mecanism specific de aparare este orientat spre un anumit agent patogen, care
este identificat prin antigeni specifici, iar pentru distrugerea agentului fiind elaborati anticorpi.
6

Daca un microorganism trece de stratul protector al barierelor anatomice, el intalneste
mecanismele de aparare nespecifice innascute, umorale si celulare, prezente in lipsa unui contact
anterior cu agentul infectios respectiv.
Actiunile sistemului imun nespecific sunt:

Marcarea patogenul ca non self
Facilitarea accesului la patogenul din sange si la celulele infectate deja cu patogen
Distrugerea patogenului din sange si celulele infectate de patogen
Sistemul imun nespecific presupune:

Sistemul complement
Complementul este un sistem seric de 25 de proteine serice si
enzime care in mod normal se afla in stare inactiva dar se activeaza
in cascada sub actiunea unui trigger.
Principalele functii ale complementului sunt:

declansarea inflamatiei: activarea complementului
aduce dupa sine declansarea reactiei inflamatorii prin produsii
intermediari, rezultati pe parcursul activarii.
opsonizarea: complementul activat se leaga de antigeni sau complexe imune,
favorizandu-le aderenta si fagocitoza.
citoliza: celulele pe care s-a fixat complementul si care in mod fiziologic sunt celule
straine organismului, sunt lizate sub actiunea complexului de atac al membranei.
7

Procesul inflamator
Inflamatia acuta este un mecanism de aparare antiifectios rapid,
care tinde sa localizeze infectia si sa previna diseminarea ei.
Manifestarile locale ale inflamatiei sunt eritemul (rubor), caldura
(calor), durerea (dolor) si edemul (tumor).
In cadrul inflamatiei se produc:

Activarea celulelor PMN (PoliMorfoNeutrofile)
Chemotaxia - atragerea PMN catre patogen prin intermediul: factorilor chemotactici,
produsilor obtinuti prin degranularea mastocitelor, produsilor intermediari eliberati de catre
sistemul complement in urma activarii
Diapedeza celulele PMN vor parasi capilarul si se vor indrepta catre patogen
Aspectele inflamatiei sunt:

Dilatarea capilarelor pentru a permite un flux crescut de sange la locul infectiei
Permeabilizarea membranei capilarelor (pentru a permite accesul catre celulele infectate)
Febra (cu rolul de a distruge proteinele si enzimele agentilor patogeni, care sunt sensibile la
temperatura)
8

Raspunsul umoral
Patogenul marcat ca non self este recunoscut si distrus. Procesul
prin care este distrus se numeste fagocitoza. Fagocitele sunt de
mai multe tipuri:
Celulele PMN (PoliMorfoNeutrofilele) sunt prezente in
sange. In cadrul procesului inflamator au fost activate, atrase si au
ajuns langa patogen, pe care il vor distruge prin fagocitoza.
Patogenul adera la PMN prin opsonizare, este inglobat de catre
acestea si digerat sub actiunea enzimelor lizozomale.

Raspunsul celular
Celulele corpului uman infectate de agentii patogeni emit semnale
chimice care atrag leucocitele de tip celule NK (Natural Killer)
Celulele NK (Natural Killer) sunt limfocite citotoxice naturale
care exista deja la nastere. Ele nu sunt fagocite, dar pot ataca si
distruge in mod nespecific celule infectate cu virusuri sau chiar
celule tumorale.
Mecanism de actiune: In contact cu celulele infectate, celulele NK secreta o perforina. Aceasta

polimerizeaza pe membrana celulei tinta si formeaza aici canale ce distrug integritatea acesteia.
Celula tinta moare prin apoptoza.
9
Imunitatea specifica
Definitia si caracteristicile imunitatii specifice:
Caracteristicile imunitatii specfice
10
Raspunsul imun specific

Aparitia unor substante straine
organismului Patogeni - este
receptionata de sistemul imun care:
discrimineaza selful de non-self;
raspunde prin efectori umorali si celulari
care vor elimina ceea ce este strain
organismului, mentinand astfel individualitatea si integritatea
acestuia;
memoreaza acest raspuns.
11

Anticorpi
sunt efectorii imunitatii umorale
Anticorpii sunt prezenti in ser, in secreii si in receptorul pentru

antigen cnd anticorpul se constituie ca parte componenta a
membranei celulare a limfocitelor (BCR pentru limfocitul B si TCR
pentru limfocitul T).

Formarea raspunsului imun specific
Va amintiti ca celulele macrofage distrug patogenul si in cursul acestui
proces aduc pe suprafata lor exterioara antigenii, devenind celule
prezentatoare de antigeni. Ele prezinta pe suprafata lor epitopii
antigenelor straine pt a fi recunoscute de celulele imuno competente,
initiind reactia imuna.
Dupa locul de formare si maturizare a limfocitelor avem 2 clase:
Limfocite B, maturizare in maduva osoasa si alte tesuturi limfoide
secundare, si Limfocite T, maturizare in timus, in drumul lor spre
organele limfoide secundare Limfocitele T se clasifica functional si dupa
tipul receptorilor (CD4 sau CD8) in doua clase majore:
12

Rolul limfocitelor T
Celulele Thelper naive,
nemarcate, sunt disponibile in
sange. Prin cuplarea cu celulele
prezentatoare de antigen ele
sunt activate si marcate si induc
cascada de reactii ce determina producerea de anticorpi specifici
acestor antigeni.
Anticorpii specifici si receptorii limfocitelor T, nu recunosc microbii

integral, ci doar unii epitopi, adica resturi de carbohidrati sau de
aminoacizi.
Prin marcare celulele T se transforma in 2 populatii:
13

Rolul limfocitelor B
Ca raspuns al activarii celulelor Th2, se produc 2 populatii de celule B:
- Plasmocite B
- Limfocite B cu memorie
Plasmocitele B sunt activate rapid Limfocitele B cu memorie care

de celulele Th2 si produc imediat asigura imunitatea pe termen lung
anticorpi specifici similari celor sunt disponibile pe toata durata vietii
disponibili pe suprafata celulelor Th2. omului! Ele au antigenii disponibili pe
Celulele B Plasmatice au anticorpii suprafata exterioara si testeaza
localizati IN INTERIOR. Acesti patogenii care patrund in corp.
anticorpi sunt eliberati in preajma In cazul in care in viitor acelasi
Patogenului. Patogen patrunde in corp, celulele B cu
memorie il recunosc si se cloneaza
rapid pentru a-l anihila.
14

Raspunsul imun umoral (RIU)
Raspunsul umoral este responsabil
de distrugerea patogenilor din
sange, care nu au infectat inca alte
celule ale corpului. Acest atac se
realizeaza prin producerea unor
anticorpi specifici care se combina cu
antigenii de pe suprafata patogenului, blocheaza capacitatea
acestuiade a infecta alte celule si activeaza celulele.
Plasmocitele B elibereaza anticorpii specifici antigenului care a
determinat formarea lor in preajma patogenului
Anticorpii sunt prezenti in ser, in secretii si in receptorul pentru
antigen cand anticorpul se constituie ca parte componenta a
membranei celulare a limfocitelor (BCR pentru limfocitul B si TCR
pentru limfocitul T).

Raspunsul imun celular (RIC)
Raspunsul celular este responsabil de recunoasterea si distrugerea
celulelor deja infectate cu patogen. Acest raspuns este mediat de
limfocitele Tc care formeaza receptori corespunzatori celulelor
prezentatoare de antigen.
Limfocitul T citotoxic este activat si se multiplica (proliferarea
in organele limfatice secundare a clonei de limfocite care prezinta
receptori specifici pentru Ag care a declansat raspunsul imun)
Limfocitul T citotoxic distruge celula afectata de patogen
- limfocitele T citotoxice se leaga de
celulele infectate si elibereaza
perforinele (1)
- perforina strapunge membrana

plasmatica a celulelor infectate care se
golesc de citoplasma si mor (2)
15
Raspunsul imun secundar
Procesele imunogenetice descrise mai sus se petrec atunci cand organismul vine in contact
pentru prima oara cu un antigen timodependent si ele sunt desemnate ca raspuns imunologic
primar. Asa cum s-a vazut, pe langa celulele si moleculele efectoare iau nastere limfocitele cu
memorie care sunt limfocite cu viata lunga. La o noua intalnire cu antigenul, receptorii pentru
antigen se gasesc in concentratie mai mare decat la prima intalnire. Ca urmare probabilitatea
intalnirii partenerilor de reactie potriviti creste, reactia imunogenica decurgand mai rapid.
Raspunsul imun umoral (RIU) secundar
La urmatoarele contacte cu acelasi antigen, raspunsul umoral se concretizeaza prin

producerea rapida de anticorpi in special de clasa G.
In acest proces de sinteza de anticorpi, intervin LTh2 si IL-4, cu inhibarea sintezei de IgM
si stimularea celei de tip IgG (IgA sau IgE)
Durata producerii de IgG este mare prin mentinerea limfocitelor B si Th cu memorie

activate si expansionate pe perioade lungi de timp si prin durata lor de viata crescuta
16
Raspunsul imun celular (RIC) secundar
Are loc intratisular, in principal fiind implicat limfocitul T cu memorie
Limfocitele t cu memorie au capacitatea de a recunoaste
- focarele indiferent de specificitatea antigenica, pe baza aderarii la endoteliul

vascular plat
- acel focar care contine antigenul specific pentru care au fost progrmate si cu care
s-au intalnit anterior
Traficul si recircularea LT cu memorie sunt predominant intratisulare
Tipuri de imunitate specifica

Exista doua tipuri de imunitate, fiecare prezentand doua subtipuri :
17
Imunitatea specifica naturala
Dobandita pasiv prin transferul anticorpilor

materni
transplacentar la fat (IgG)
prin colostru si laptele matern(IgA)
Dobandita activ prin elaborare de anticorpi in

cursul infectiei efective cu virusuri sau bacterii, la
gazde imunocompetente
Imunitatea specifica artificiala
Dobandita activ
prin sinteza de anticorpi in urma administrarii de vaccinuri.
vaccinurile contin agenti patogeni morti sau atenuati, parti din microorganisme sau versiuni
realizate prin inginerie genetica.
Vaccinurile permit crearea unor celule cu memorie, specifice pentru un anume antigen
Dobandita pasiv
prin inocularea de preparate biologice ce contin anticorpi(seruri imune, imunoglobuline,
gamma-globuline) specifici in cadrul:
- seroterapiei
- seroprofilaxiei bolilor infecto-contagioase
imunitatea se instaleaza rapid dupa administrarea preparatului, cu durata limitata, maxim 3
saptamani
dupa ce anticorpii exogeni sunt eliminati, organismul redevine receptiv la infectie
este utilizata pentru tratamentul rabiei, al muscaturilor de sarpe, al botulismului, etc.
18
Mecanisme de actiune ale vaccinurilor
Prin vaccinare se stimulteaza

imunitatea specifica prin
mecanisme de tip Antigen-Anticorp.
Raspunsul imun primar vaccinal
In cadrul vaccinarii se disting trei perioade:
19
Raspunsul imun secundar vaccinal

La inocularea celei de-a doua doze
- nivelul maxim de anticorpi este atins in cateva zile
- faza de crestere este exponentiala si mult mai rapida
- faza de descrestere este mult mai prelungita
- anticorpii vor persista timp mai indelungat in ser, uneori indefinit
- memoria imunologice persista mult timp, chiar daca nivelul seric de anticorpi a scazut sub
pragul de detectie
Memoria imunologica depinde de calitatea, cantitatea antigenului inoculat si ritmul
administarilor
Amplitudinea crescuta si rapiditatea raspunsului secundar sau a unor rapeluri ulterioare sunt
posibile datorita memoriei imunologice. Limfocitele B de memorie au pe suprafata lor receptori
pentru antigene cu afinitate mai mare pentru antigen, si dupa contactul cu acesta prolifereaza
foarte repede transformandu-se in plasmocite producatoare de IgG specifice. Nu se stie precis
daca si receptorii pentru antigen ai limfocitelor T au afinitate mai mare pentru antigen decat in
raspunsul primar, dar s-a constatat ca raspunsul secundar se produce la o stimulare cu cantitati
mai mici de antigen.
20
Referinte
1. http://www.justmed.eu
2. http://microbio.ucoz.com
3. http://www.scribd.com
4. http://ebooks.unibuc.ro/biologie/mihaiescu
5. http://www.cdc.gov/vaccines
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Vaccination
7. http://www.vaccineorb.com/news/understanding-modern-vaccines-vaccine-immunology
8. http://www.niaid.nih.gov/topics/vaccines/documents/undvacc.pdf
9. http://www.immuneweb.com
10. http://www.prevent.org
11. http://www.who.int/immunization/policy
12. http://www.vaccinnet.ro/
13. http://www.health.gov.nl.ca
14. General Recommendations on Immunization - Recommendations of the Advisory Committee
on Immunization Practices (ACIP) - Recommendations and Reports / Vol. 60 / No. 2 January 28,
2011
15. General Recommendations on Immunization CDC - Pink Book 12ed. aprilie 2011
16. Understanding Modern Vaccines, Perspectives in vaccinology, Vol 1, Amsterdam. Elsevier
2011;
17. Principle of Vaccinology - Tehran University of Medical Sciences - Farshid fayyaz Jahani MD.
MPH. Specialist in Infectious Disease & Tropical Medicine - Elham Ahmadnezhad MD. MPH. PhD
Student of Epidemiology
18. Pediatru.ro Vaccinuri Anul IV. Nr. 11. Sept 2008
19. Vaccinuri si Vaccinari in Practica Medicala Maria Irina Brumboiu; Ioan Stelian Bocsan Ed.
Medicala Univ. Iuliu Hatieganu 2005
20. Ghid de Vaccinari Asociatia de Medicina pentru Sanatate Publica - Daniela Pitigoi;
Constantin Ciufecu; Alexandru Rafila - Bucuresti 2005
21. Ghid Practic de Vaccinari pentru Medicii de Familie editia a II-a Daniela Pitigoi; Constantin
Ciufecu Ed. National 2007
Lectia 2
21
22. Introduction la vaccinologie clinique - Odile Launay - Centre dInvestigation Clinique de

vaccinologie Cochin-Pasteur Hpital Cochin, Paris
23. http://www.who.int/immunization/policy
24. http:// www.immunise.health.gov.au - The Australian Immunisation Handbook
25. http://www.fiziologie.ro Fiziologia sistemului imun Dr. Ina Stefanescu 2007 Catedra de
Fiziologie NC Paulescu, UMF Carol Davila Bucuresti
26. http://www.cantacuzino.ro - Imunologie Dr. Anda Baicus - Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie Cantacuzino (i.n.c.d.m.i.)
27. Saptamana Europeana a Vaccinarii (European Immunization Week -EIW) - 23 -30 aprilie
2011
28. Saptamana Europeana a Vaccinrii - 21-27 aprilie 2012
29. Intrebari si probleme legate de vaccinuri - Prof. Dr. Florea Iordachescu
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii M.S. Curie, Bucuresti - REVISTA ROMANA DE
PEDIATRIE VOL. LVIII, NR. 1, AN 2009
30. Anafilaxia Socul anafialctic Timisoara 2004 - Cursul National de Ghiduri si Protocoale in
ATI Prof. Dr. Aurel Mogoseanu
31. Metodologia de Supraveghere a Reactiilor Adverse Post-Vaccinale Indezirabile RAPI (HG
589/2007 - actualizata la data de 15/11/2010)
32. Ghid de Imunizari H. Hof; G. Geginat; R. Fleck; B. Wallacher Ed. FarmaMedia 2011
22

Vaccinare 1

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Vaccinare 1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

www.formaremedicala.

Curs: Introducere in Vaccinologie

In aceasta lectie vor fi prezentate definitii, istoricul vaccinarii, importanta vaccinarii,

Profesor Dr. Ioana Alina Anca - medic primar pediatru

Progresele stiintifice majore din Imunologie si

Programele de vaccinare au imbunatatit starea de

26 de boli sunt prevenibile astazi prin vaccinare

Liniile de aparare ale sistemului imun

Barierele mecanice si fiziologice

Sistemul imun nespecific

Actiunile sistemului imun nespecific sunt:

Sistemul imun nespecific presupune:

Sistemul imun nespecific

Principalele functii ale complementului sunt:

Sistemul imun nespecific

In cadrul inflamatiei se produc:

Aspectele inflamatiei sunt:

Sistemul imun nespecific

Sistemul imun nespecific

Mecanism de actiune: In contact cu celulele infectate, celulele NK secreta o perforina. Aceasta

Definitia si caracteristicile imunitatii specifice:

Caracteristicile imunitatii specfice

Raspunsul imun specific

Raspunsul imun specific

Raspunsul imun specific

Anticorpii sunt prezenti in ser, in secreii si in receptorul pentru

Raspunsul imun specific

Raspunsul imun specific

Anticorpii specifici si receptorii limfocitelor T, nu recunosc microbii

Raspunsul imun specific

Plasmocitele B sunt activate rapid Limfocitele B cu memorie care

Raspunsul imun specific

Raspunsul imun specific

- perforina strapunge membrana

Raspunsul imun secundar

Raspunsul imun umoral (RIU) secundar

La urmatoarele contacte cu acelasi antigen, raspunsul umoral se concretizeaza prin

Durata producerii de IgG este mare prin mentinerea limfocitelor B si Th cu memorie

Raspunsul imun celular (RIC) secundar

Are loc intratisular, in principal fiind implicat limfocitul T cu memorie

Limfocitele t cu memorie au capacitatea de a recunoaste

- focarele indiferent de specificitatea antigenica, pe baza aderarii la endoteliul

Traficul si recircularea LT cu memorie sunt predominant intratisulare

Tipuri de imunitate specifica

Imunitatea specifica naturala

Dobandita pasiv prin transferul anticorpilor

transplacentar la fat (IgG)

prin colostru si laptele matern(IgA)

Dobandita activ prin elaborare de anticorpi in

Imunitatea specifica artificiala

Mecanisme de actiune ale vaccinurilor

Prin vaccinare se stimulteaza

Raspunsul imun primar vaccinal

In cadrul vaccinarii se disting trei perioade:

Raspunsul imun secundar vaccinal

22. Introduction la vaccinologie clinique - Odile Launay - Centre dInvestigation Clinique de

You might also like