You are on page 1of 45

EDITURA UNIUNEI, PENTRU ELI BEPAR EA

UKRAINE'

ZAMFIR C. ARBURE

UKRAINA

ROMANIA

0
I
N111 o 1

BUCTTRESTI
_
TIPOGRAFIA CURTI' REGALE, F. GBL Fll
19, Strada Regalg, 19
r659 1916.
Pratul 40 banl.
www.dacoromanica.ro
EDITURA UNIUNEI PENTRU ELIBERAREA
UKRAINE!

ZAMFIR C. ARBURE

U KRAI NA

ROMANIA

t 0 0

o o 1

BUCURETI
TIPQGRAFIA CURTII REGALE, F. OMM. 111
19, Strada Regali, 19
1916. z6s

www.dacoromanica.ro
o o o o o o o o o o

( ( (
o o o a o o

I.

D-NuL N. IORGA SI D-RuL RACOVSKY

Mtintuitorul a venit ea sd
frafeasol toate neamurile, si nu
sa le dusmaneaselt .
Sf. Augustin (Dotatea Domnului).

Doi fruntasi ai lumei noastre culte d. profesor N.


Iorga i sil. Tache Ionescu au scris si au vorbit de pe
tribuna parlamentului despre Ukraina i poporul Ukrai-
nean ; atat Insa cel dintai om de o cultura maje , cat
cel din urma om de mare talent au dat dovezi
netagaduite c cunosc foarte putin chestiunea Ukraineana.
daca fruntasii netagaduiti ai paturei noastre culte
stiu asa de putin despre poporuf Ukrainean, apoi, fereste,
el patura pe care o reprezinta acesti luceaferi a intelec-
tualitatei noastre tomanesti stie si mai putin.
Ca amic al poporului rutean, asuprit i subjugat, cred
de datoria mea SI luminez, pe cat imi este ca putinta,
Intunericul ce invalue aceasta ehestiune in mintea paturei
noastre culte.
D. profesor N. Iorga In revista sa (Neamul Romemesc,
vorbind despre brosura : Rusia raristd, presintata de mine
opiniei publice rnmane, resumeaza ast-fel parerile sale
istorice despre poporul Ukrainean : cRutenii aunt cunos-
tcutii no*ii dusmani din Bucovina, cari, favorisati, din

www.dacoromanica.ro
4

"rasputeri, de administratia imperialA a Bucovinei, ne


ocupa satele, ne desnationalizeazA tineretul, ne rapese
cqcolile, ne IncalcA drepturile, ne ascund existenta prin
4statistice masluite.
cVechi simpatii nu e aa?
Bropra aduce o hartA. Urkaina cu 38.000.000 de
clocuitori, merge Om, In Camas, luand toatA, consta
Mari Negre, plus un mare col din Basnrabia sudica,
'Cu Cetatea-Albh cu tot.
c10. ponte Inchipui oricine ce ferieire ar fi pentru noi in
cviitor sa fim Ynchi0 intre cei patru vasali ai Germaniei
cprin agentura dinastica din Viena: Ungurii, Polonii, Ru-
tenu i Bulgarii, unii cautonomi a1ii cindependenti.
Dar sA spunem doua cuvinte despre temeiul istoric
cal acestor revindicatii.
Cultura, viata, politica ruseasca au pornit, hi Vestul
'Cu veche baza etnicA traca. Prin cre0inism i alte in-
fluente bizantine, Chievul a predominat mntu. Apoi au
avenit Tatarii. Din innecul lor, Ru0i au rasarit subt
"firma moscovith. Dar Vestul rutean a ramas Lituaniei,
unitA Ol cu Polonia..TArAnimea a protestat prin ras-
coala din care au ie0t Cazacii, cari s'au intins pAnA la
Cuban. Apoi s'a amestecat Austria.
Ajunge atat pentru a vorbi de alta traditie? Si o deo-
sebire dialectath pentru a vorbi de altA limbA ?
Atunci avem 0 o limbA moldoveneascA 0 o nevoie
'de Stat separatist a Moldovei.
cSi te treze0i ca la Viena s'or fi gAndit 0 la aceasta ...
Rezumata astfel istoria unui popor sugrumat de un
9ir lung de inichitati istorice, numai simpatica pentru cel
nedreptatit nu poate fi : In cela ce priveqte consideratia
a rutenii, polonii, ungurii, bulgarii, germanii 0 multe alte
neamuri ar fi duqmani eunoseufi ai poparului nostru

www.dacoromanica.ro
5

o cred absolut gresit ; dusmgnia 1ntre popoare e o


mgscocire a claselor snprapuse, si aceastg dusmgnie in
consciinta si mintea sgngtoasa a poporului romin Illt
exista. Dovada folksclorul nostru rogittn, In care se oglin-
deste blitndetea si dragostea adevarat crestineascA a nea-
mului nostru, care n'a fost niciodata si nu este nici anti-
maghiar nici antibulgar, antigrec, antigerman sau anti-
s emit
Simpatii vechi ne dojeneste d. profesor. Ei si? Asa este.
Nascut la Cernaut, am petrecut copilaria mea In castelnl
din Crasna a baronului Manolache StArcea, unchiul melt
si acolo tovarasii de joaca 'mi-au fost copii de tarani
romttni si ruteni. D'aci d-le Iorga dateaza vechii shn-
patii nu e asa ?. Ei bine, tocmai de acolo stiu, cg nu
exista In consent* neamului meu dusmania pentru Po-
poni rutean; precum nu existg nici germanofobia, nici
antisimitism. Toate acestea. un i nationale sunt ngscocite
de catre cei, pentru cari divide et impera este leit-naotivul
conceptiunilor lor nationale. Nu este vina poporului ratean
din Bucovina, ca In lupta sa pentru existenta, el a gasit
In patura sa suprapusa mai multg dragoste, mai multg
abnegatiune si jertfa pentru nevoile sale culturale si
economice, decgt a gasit neamul nostru romAn In pgtura
sa suprapusa. D'aci qcoli rutenesti, institutiuni de culturg
nnmeroase, mii de biblioteci rutenesti, muzee, etc. in Buco-
vina, atst de sgracg In scoli romanesti si institutiunile
de culturg rorngneasca. Ca ilustratie pot invoca in aceastg,
privinta faptul cg la subscriptiunea donatiunilor pentru
intemeierea si sustinerea orfelinatului romAn din Cernauti,
nu s'a putut obtine nici un ban de la avutii nostri si
c singurul repausatul Eugeniu Carada a fost acela Care
a donat 12.000 lei prin intermediul meu, repausatului baron
N. Hurmuzachi, cumnatul meu. Rutenii. din Bucovina au

www.dacoromanica.ro
6

avut doi metenati ruteni cari au jertfit milioane pentru


institutiunile culturale rutenesti.
atunci!... rutenii sunt de vina ca ni se rapese
scolile, ni se desnationaliseaza tineretul ?...
In ceia ce priveste harta, tiparita de mine si pe care
d. profesor Iorga a vazut ea aceasta harta cuprinde un
mare colt din Basarabia cu Cetatea-Alba cu tot, apoi
se vede a istoricianul nostru n'a citit a pe frontispiciul
hartei este tiparit c aceasta harta e pur etnografica, ci
nu politica. Harta e facuta dupa lucrarea lui d-rul R.atner,.
care aseaza pe ruteni in pr(,portie de 1( 0/0 in sudul
Basarabiei
Atunci 9
In fine inchipuirea cu care d. N. Iorga ispraveste ar-
ticolasul su m lasa absolut indiferent, pentru ea la
aceasta inchipuire am de raspuns cu alta inchipuire mult
mai reala i mult mai groaznica: Li ponte Inchipui
oricine ce fericire ar fi pentru noi rornanii in viiter sa
fim 1nchii intre cei patru vasali ai Rusiei, prin agentura
dinastica a Holsteinelor din Petrograd: Ungurit,
Polonii i Bulgarii, unii 4autonomi, altii lindependenti/).

1) Lucra foarte ciudat dar si foarte logic. In privinta indepen-


dentei Poloniei i Ukrainei, d. N. Iorga nationalist se apropie-perfect
de bine In plreri de d. Dr. Racovski, leaderul social-democratiei
din Romiinia.
Dr. Racovski serie In aceastii privinla ca: restabilirea Ukrainei.
ce o utopie.
c Nu slim daca ukrainenii nu prefera prefacerea Ru,siei insdsi
cstat federal. Pe urma de unde se trage concluziunea ca west im-
cperiu nou .ne va fi aliatal 7 De ce sa nu fie aliatul Rusiei cu ea
npreuna, couduse de acelas interes capitalist, sa nazuiasca spre
gurile Dunarei i Constantinopole*.
i de ad concluzia e fire,asca, de si din punctul de vedere etic
luerurile se Incurca Austria care pare ca sprijineste revendicarile

www.dacoromanica.ro
7

Ca roragm din Basarabia prefer influenta regimului eu-


ropean al Imperiului Austriac inraurirei regimului asiatic
al absolutismului rusesc. Preferinta e logicI pelitru once
om cu mintea sAnatoasa.
Aceste zise se trec la deosebiri esentiale ce exist Intre
modul meu de a fi nationalist .i acela al eruditului nostru
istorician.

O t

ukrainenilor, ar sprijinl de sigur si refolutia social In Rusia. *.i


atuoci 1 ... De altfel, Maestru Marx a fost totdeauna pentru elibe-
rarea Poloniei, fr a privi a.ceast eliberare din punctul de vedare
capitalist rus sau german. Dar Marx a murit si dac ar fi trrtit de
sigur a n'ar fi fost marxist.

www.dacoromanica.ro
Q Q 0 Q 0 o
Q Q Q Q Q
Q Q Q Q

000 000 000 000 000 000 000 000 000 000

II.
NATIUNEA 1 OMENIREA

Multe din ideile politice si religioase s manifesta In


trei faze distinete : la inceput pentru aceste idei promo-
torii lor, ideologii si prozelitii sunt persecutati, aruneati
In temnite, trimisi In oene sau rastigniti pe cruee ; apoi
'in a doua .faxec ideia propagatA domin lumea si devine
una din temeliile statului qi atunci se manifest a treia
faxd In care In numele ideii ce domneste peste tot sunt
persecutati cei eari neagA aceast idee.
Ast-fel s'a intAmplat cu toate religiile de stat i. daca
am fi adunat osgmintele tutulor oamenilor cari au fost
ueisi In secolul IV si V pe timpul discutiunilor privi-
toare la dogmele biserieesti, apoi am fi putut forma o
Intreag" verig4 de munti ; putin mai incoace In secolele
XI, XII si XV, din osemintele oamenilor ucisi In numele
biselicei catolice s'ar putea inalta un nou Mont Blanc.
In sfera politieei nationalizmul trece si el in istoria
sa prin trei faze distincte.
In faza intelia dnsul nu este opus altruismului si
solidariteiki umane ; In faza a doua devine intemeetorul
unei culturi deosebite pentru fiecare neam, iar In faza
a treia in numele lui se robesc $i sei desnationalkeatei
alte neamuri, alte popoare ; i, aceasta a treia faza de-

www.dacoromanica.ro
10

vine propriu zis antiteza ideiei din faza intilia a desvol-


tarei sale.
De pila. lupta Ungurilor cu Austriacii de la 1848
pentru neattirnarea nationala a Ungariei, ne arata natio-
nalizmul in intdia faza a des yoltarei sale, iar astazi Un-
garla libera si independenta cilnd striveste i nimiceste
pe fratii mntrii de peste munti In numele nationalizmului
Maghiar, este fireste in a treia faza a ideiei nationale.
Istoria liberarei Italiei de sub jugul austriac a fobt o
poerng. eroica In care istoria a inregistrat personalitiltile
titanice ca Mazzini, Garibaldi, Marc Aureliu, Safi, Pianori
Pisacanc.
Luptatorii cari urmau pe acesti luceaferi ai Italiei ur-
cAndu-se pe esavod sau murind pe ~pul de lupta can-
tan cunoscutul antec italian.
Siam venuti a morir per nostro lido
Eran treeento, eran giovani e forti:
E Bono morti 1

Apoi dupA tritemeierea Italiei si mai cu seama In ul-


timii 30 ani In Italia moderna s'a format si sa organizat
un partid inzperialist al carui merubrii declariindu-se de
nationalisti italieni, formeaza un tip de djingo cari cred
in menirea civilizatoare a razboittlui. Ei propovaditieso
ca varsarea de sftnge face natiunea mai barbateasca ma-
rind elanul patriotismului.
Deviza acestui djingo este convingere: ea atunci cilnd
natiunea incepe a degenera, ia trebuie sa caute salvarea
intr'un razboiu care singar poate sa o regenereze (Rappa-
port-d'Annunzio).
Despre aceasta deviza Mac Cullah serie: Noi am iubit
mult am compatirnit pe frumoasa Italie acum 50 ani,
11C11111 vedem ca ne am Inselat cand am crezut In lacra-

www.dacoromanica.ro
11

mile, ei, ne-am lnselat ca libertatea va fi un leac pentru


ranile adftnci ale Italiei astazi Europa intreaga vede
cum Italia alta datA, robita sta in fata iei ca o surati
farA de rusine.
Aceasta este parerea unui englez. Dar jata un italian
fiul marelui Giusepe Garibaldi. Cipriani Garibaldi care
scrip despre nationalismul italian din zilele noastre :
Nationalistii nostri voesc razboiu pentru ca sunt con-
vinsi ca razboiul va regenera natiunea dar ce fel de raz-
boiu poate sa fie In Tripolitania and otice italian
ca Turcia n'are o marina, Ware putinta sa trimita In Tri-
polis o armata.
.zDjingo italian inunda tara cut ziare tiparite in care
mici ciocniri pe malul Tripolitaniei sunt transformate in
mari lupte ; Djingo striga despre triumful nostru and
tim Cu totii ca armata noastra se lupta sub scutul tu-
nurilor flotei italiene.
Lumea intreaga care ne priveste rlde i petrece.
Suntem adevArati Tartareni din Tarascon, care att
purees la vAnatul leilor ; i mai departe tot Cipriani
Garibaldi zice Acum e aruncata tn noroiu sd nge
frumoasa tradi(ie a natiunei italiene ldsatd noua prin
testament de cdtre batrdnul meu tatd Giusepe Garibaldi.
Alta data noi luam armele In mAna pentru a,pararea
natiunilor subjugate, alta data ne-am luptat pentru liber-
tatea, altA, data tineretul italian cadea pe ampul de lupta
pentru desrobirea Americei, Poloniei, G-reciei i jerfindu-
se pentru libertate, aceste jerife sfinte nici odata n'au
cerut nici o compensatie, nici o recompeng ; astfel a
fost nationalizmul nostru italian and a scris paginele
de aur a istoriei Italiei moderne ; alta data poporul
italian jertfea floarea tineretului sau pentru a rupe lan-
turile de pe picioarele popoarelor subjugate iar acum in

www.dacoromanica.ro
12

numele natiunei triumfatoare noL ucidem jefuim pe


bietii arabi.
In aceste citatiuni vedem cum se oglindesc cele trei
fale a ideiei nationale.
Fireqte ca, faza a treia a nationalizmului nu este 0
nu poate sa fie un stimulator nascut din sufletul po-
porului, ci se inoculeaza pe con0iinta poporului intot-
deauna de catre cei cari culeg fructele aberatiunei con-
stiintei intunecate a unei natiuni ce porne0e in razboi
de cucerire.
Astfel in razboiul tripolitan al Italici se qtie ca rolul
de frunte a jucat banca dins Roma precum in razboiul
Rusid cu Japonia rolul covar0tor a jucat banca Ruso-
Francexei iar In razboiul din Maroc banca de Pays has.
In razboiul italian banca di Roma avand in Truntea
sa pe bancherul Pacelli au impins Italia in acest razboi
tocmai In momentul and din cauza unor speculatinni
riscate, acea banca trebuia sa dea faliment.
Apoi dupa ce s'au macelarit zecimi de mii de arabi,
cand s'au distrus sute 0 sute de sate arabeti, cftnd s'au
necinstit femei s'au ucis copii, Italia intreaga a aflat ta,
&ma a cucerit o tara de nisip 0 de pietre, ca atat din
punctul de vedere agricol cat 0 din punetul de vedere
comercial Ora cucerita n'are nici o valoare i ea pentru
Italia ar fi mult mai bine daca paralele cheltuite pentru
acest rasboiu s'ar fi Intrebuintat pentru infiintarea de
qcoli, de spitale, de drumuri, de cai ferate nu in Tripo-
litania ci in Sicilia 0 Sardinia.
In Italia exista provincii care numit'ra 700/O de anal-
fabeti ; in satele mai jos de Venetia apa potabila se aduce
In luntre, 0 malaria deeima poporatiunea Calabriei.
A coloniza Tripolitania cu Italieni cari formeaza pri-
sosul populatiunei Italiei nu se va putek de oarece co-

www.dacoromanica.ro
13

lonistut italian, muncitor, viguros, pref era America cu solul


ei bogat unde se si aseazi. Astfel dar intreg rasboiul
tripolitan al Italiei nu este cleat o specularizene necin-
stita a bancherilw italieni.
Cu atat mai mult ca In chiar Italia exista teritorii cu
o poporatiune destul de rar i hnpoporarea acestor pro-
vincii ar fi mult mai folositoare i mult mai reale.
Dupa spusele lui Mac Cullah, lupta italienilor din Tri-
polis se poate rezuma In urmatorul mod, cel putin In
ceia ce priveste orasul Tripolis :
Armata lured in Tripolis n'a fost, de oarece a
plecat toatd.
La luai ea orasului ldnga baterii nu s'a gasit nici
un om.
Forturile orasuliti erau cu desavdr.sire inofensive
pentru flota italiana care a bonzbardat
Asa dar, italienif au luat un oras parasit de apara-
torii sai.
In ziarul Westminster Gazette tu lunile Octombrie,
Noembrie i Decembrie din anal 1913 sunt tiparite co-
respondenOle acestui englez, in care se descriu toate
ororile savarsite de catre armata italiana prin satele arabe.
Corespondentul .povesteste cum sergentii italieni omorau
cate 10 si 20 arabi inofensivi, fara arme i. apoi se laudau
cu isbanzile repurtate ; incheie corespondenOle sale Mac
Cullah ca urmatoarele cuvinte : Ororile care le-am vault
nz'au facut sec' scot fotografii la fakz locului pentru ca
lumea civilizata aveez dreptul sei na nct creada de oarece
era vorba de un popor civilixat, de un popor european.
Astfel dar ni se InfaOseaza n4ionalismul in faza 3-a
a manifestatiunei sale istorice.
Fara ca s incerc de a insira toate elementele din -care
se compune cestiunea nationala, ma marginesc a prenu-

www.dacoromanica.ro
14

nalr cele doua elemente esentiale si de capetenie.pe care


se tntemeiaza conceptia nationa15. anume, rasa i limba.
Rasa ca tip si limba ca forma psehiea a colectivulni
nafional.
$. inainte de toate nu trebuie sa amestecam naCiona-
lismul eu patriot-mud deoarece exist o deosebire esen-
tiala intre aceste douA conceptii.
Astfel, noi vedem ca republica elvetiana este compusa
din trei nationalitati: cea germanica, franceza si italiana,
dar patriotizmul elvetianului este unul si aeelas pentru
cele 3 nationalitati fleosebite.
Cestiunea nationala In conceptia sa esentialit n'are pro-
priu zis Inimic idealzst, nimio Inaltator in sensul larg
umanitar, precum II are de exemplu vechea formula de-
mocratiei europene libertatea, egalitatea, fraternitatea;
cestiunea nationala asemenea n'are in ea nimio democratic.
pentruca desteptarea nationala nu inipune neaparat vre'o
schimbare In sensul democratic a relatiunilor reciproce
fare clasele sociale, solidaritatea intre eari in siinul unci
natiuni se Intemeiaza numai si numai pe hotartirea tutulor
de a pastra linzba si rasa qi. nimio mai mult.
De necia tocmai nationalist poate sa fie un boier de
bastinii si una badea Ion orisicare.
Dreptatea In nationalism nu este dreptatea ornen irei
intregi, ci dreptatea care ImbratiseazA numai si numai
pe un colectiv circumscris Intr'un popor de acelas tip si
de aceiasi limba.
Aceasta dreptate nu este inherenta numai soctetatei
umane qi o vedem manifestftndu-se si printre alte vie-
tuitoare de pe painant, de si de,igur nu intr'un mod asa
de constient ea la om; astfel naturalistii adeseori au de-
scris si descriu instinctul nationalist Intre diferite specii
de animale salbatice, aratAnd cwn turmele de tauri si

www.dacoromanica.ro
15

bizoni in A merica apara ca inversunare pasunele lor in


contra incalcarilor altor turne de tauri si bizoni ; astfel
termitii din Airica, un fel de furnici mari, apara furni-
cariile lor de navala altor societati de furnici,
Provocatorii miscarilor de redesteptarea nationala, eroii
s'i martirii luptelor pentru neatarnarea nationala adeseori
cdnd nationalizmul a trecut in faza a treia a desvoltarei
sale se transforma in cdlai si tirani al altor natiuni
raei dreptatea care stimitla pe acesti eroi si martiri na-
tionali a fost dreptatea pentru natiunea lor si nu drep-
tatea pentru toft; de aceia Rusia care a suferit jugul
atar In curgerea de dona secole, liberandu-se de sub
acest jug, astazi asupreste poporul Polon 0 poporul Ukrai-
nian, poporul finlandez si Roman din Basarabia.
Hationalizmul mai are ,Fi ghinionul de a se preta
adesea ori si de a deveni o arma doc i la in ma inile celor
interesati de a pescu't in apa tulbure, istoria ne arata
ca reactionarii din lumen intreaga adapostiti sub scutul
clericali,mului sau absolutizmului celui mai slbatec
in totdeauna se ascund sub masca nationalizmului; in
general putem observa ca inamicii unui ideal, dus-
mana ideilor unianitare totdeauna gasesc util sa recurga
la temelia zoologica a cestiunei nationale, pentru a excita
ura mire popoare sau pentru a Indeparta atentiunea
mul(inzei de la cestiunile lciuntrice tic cele sociale fie
cele politice.
Nwtionalizmul se preteaza la aceste manopere interesate,
devine unelta docila In mainile celor rai, tocmai pentru
ca in esenfa sa mi duce cu sine cerinkle inalte umane
ci din contra adeseori se pune de-a cuimezisul acestor
cerint,e, pentru cc! dreptatea infiere* nafionalismului
se afla silita a se pune In conflict cu malta dreptate
uman&

www.dacoromanica.ro
16

Aratand in rezumat partea negativa a nationalismului


sa ne ferim a judeca aceasta cestiune numai i numai
din punctul de vedere negativ, caci vom fi nedrepti
vom gregi- condamndnd nafionalismul pe temeiul acestor
argumente negative.
Sa nu perdem din vedere ea daca nu exista doui indivizi
din acelas mediu social educati In acelas mod, apartinand
aceleiasi natiuni, eari sa se asemene, apoi deosebirea
individualitatilor colective este i mai adanca si mai deo-
sebita ; si precum fiecare individualitate urnana aduce
cu sine In viita mediului sail. social, In cercul semenilor
sai sufletul, inteleetul sdu deosebit, apoi. eu atat mai mult
o natiune, un popor, deosebit aduce _cu sine individual?* --
tatea sa nationala, sufletul sau colectiv pe care 11 revarsa
In tesaurul onzenirei intregi.
Ideile generale umane, progresul ?traversal stint rezul-
tanta activitatei diverselor natiuni ale Europei; depfi fie-
care din a6este nationalitati li au format modal sau de
a privi lucrurile, codul -sau moral $i a intrupat frumosul
pe ea, deosebite intr'un mod deosebit.
Lung a durat intunericul pe lume 'Ana a aparut soa-
rele eulturei Europene si cata bogatie sufleteasca s'a
acumulat pentru a da nastere acestor culturi rafinate
europene 1 cdte nqiuni q;ctzt stzns qi s' au risipit in
amurgul civilizatiunez noastre.
Asa dar, daca este incontestabil cum ca fiecare natio-
nalitate aduce cu sine o deosebire esentiala in complexul
omenirei tntregi, apoi i nemai tagaduit este ca nu exista
pe lume niei un popor, nici o sin gura nariune care sa
poatd cuprinde in sine sufletul onzenirei intregi, care sa
poatd imbrtiyi$a intregul aderar $i a intritpa intregul
frunzos.
i ca consecinta a acestui adevar istoric care In relief

www.dacoromanica.ro
17

se degajeaza din sinteza istoriei omenirei, vedem cg spre


unirea spre contopirea iar nu spre desfiintarea natiune-,
lor paseste viata Europei de la apus, adicg spre auto-
nomia ncttiunilor, spre federatiunea natiunilor din care
se compune omenirea.
Fireste ca noi contimporanii mai traim Ina sub in-
fluenta ideilor vechi, sub silnicia metodelor brutale de
actiune, dar viata social care se inchiaga deja impre-
jurnl nostru ne arata calca pe care merge omenirea.
Din aceasta viata sociala se degajeazg deja marea sinteza
a adunarei omenirei intregi pentru rezolvarea cestiunilor
generale cari ating de o potriva fiecare natiune din care
este eompusg omenirea ; asa, dar nu spre izolare, nu spre
dusnzanie, ci spre unire i arnzonie este Indreptata
mi.searea i desteptarea nationala menita a reforma radical
viata uttiversala a omenirei.
Asa dar, nu spre nimicirea nationalitatilor pasesc astazi
popoarele, ci spre apropierea dintre diversele nationalitati,
apropiere menita a impartas't tezaztrul aduzzat de spiritul
omenirei isntregz, ettlui fiecarei nationalitati aceasta
dintr'o parte, iar din alta parte a turng In tezaurul orne-
nirei bogatiile 3ufletWi deosebite a individualitatilor na-
tionale; pentru ca din aceste dona isvoare sufletesti
una a omenirei intregi, iar alta a &card, natiuni in
deosebi sa, se adape Intreaga suflare luminatg a omenirei
de pe parnAnt.
Daca aruncam o privire In jurul nostru, dacg aplecarn
urechea la vocea multimelor ce se adung in organiza-
tiuni politice si sociale. formidabile, vedem ea omenirea
Intr'un mod nediseutabil paseste astazi pe c,alea unei or-
ganizatiuni universale internationale.
Cauzele cari imping omenirea pe aceasta eale sunt :
1. Desvoltarea i Inmultirea egilor de comunicatie;
2

www.dacoromanica.ro
18

2 Constanta Intinaere a pietelor internationale ;


Treptata disparitiune a deosebirilor etnografice mul-
tumita technicei i descoperirilor stiintifice cari devin
patrimoniul tuturor natiunilor ; si
Degteptarea constiintei in masele popornlui multu-
mita instructiei, care incet cate Inc& formea,:',a una $i
aceiasi con-Winter umana generala.
Toate aceste cauze dau nastere unor organizatiuni In-
ternationale care nu sunt alteeva deeat samburele vii-
toarei organixatiuni sociale $i politice a natiunilor imite
inteo singura omenire; astfel avem astazi biuroul inter-
national al postei, telegrafelor i cailor ferate la Berna,
al muncei la Bazel, al agriculturei la Roma, al higienei
la Paris, al ccrcetarilor maritime la Copenhaga i asa
mai departe.
Despre legatura Intre academii alte institutiuni
tifice nici nu mai vorbesc, deoarece aceste institutinni
de mult deja formeaza o institutiune internationala.
Asa dar timpul In care traim tinde nu numai la pri-
ceperea lumei care ne inconjoara dar 0 la unirea $1 soli-
daritatea la a simpatiza ea aceasta lume imperfecta.
Simpatia iniversala, jata acel ciment care leaga per-
soana umana cu natiunea qi natiunile ca intreaga ome-
nire, care uneste pe fiecare om a parte Cu multimea;
caei niciodata, In istoria ominirei coarda personala n'a
vibrat asa de tare; nieiodata dorul i tristeta personala
n'au fost in asa, grad, rezunetul mfthnirei pentru ca
niciodata incA omul nu s'a convins a$a de adanc de soli-
daritatea intereselor omenoti.
Pierzand prin stiinta speranta in fericirea de dincolo,
In omenire omul de astazi vede ca poate gasi o particica
din acea satisfactie sufleteasca, care II framanta si nu
da liniste.

www.dacoromanica.ro
19

In simpatia pentru neam omenire el cauta conso-


latiune tn dorul san dupa un ideal. Ata sufletul nostru
cat i tiinta ne soptesc cg numai in dial mai e seapal e
pentru orina modern; sufletul nostru tinde catre acele
naltimi senine in vArful caror sta ca simbol omenir e a.
Aceste toate trebui sa ne amintim in zilele de sAnge,
de lacrami si de doliu, prin care trece omenirea, multu-
mitg domniei capitaliste.
Fara aceasta ervilisatiunea va pien i omenirea se
va intoarce spre slhatirie, precum aceasta s'a intrimplat
in Istorie de atAtea ori...

www.dacoromanica.ro
o o o o o o o o o

POPORUL UKRAINIAN

Sub denumirea de Ukraineni, Ruteni, Malonqi, Ho-


choli sau Rugi meridionali etnografii recunosc o natiune
de ras slav, care locuWe intregul litoral dintre Tissa
(partea superioara a 'Aaiun la apusul Carpatilor in Un-
gana i Villa la Don in Rusia; dela iaalurile Niemenului
In Rusia pna la Marea Neagr. Teritoriu acesta e ca,m
de 13.500 mile geometrice patrate O. e mai mare dect
Franta intreaga.
Dupa datele statistice 1) Ukrainenii formeaza covr0-
toarea majoritate in urmatoarele gubernaminte ale impe-
riului rus :
gab. Pultava . . 92,2 0/0 din totalul locuitorilor
Podolia . . 81,0 %
Charcow . . 80,7 %
Kiew . . . 79,1/o
Wolinia . . 70,1 %
Ecaterinoslav 68,8 %
Cernigow. . 66,8 0/0 D

In cele din arma doua guberneminte sunt insa judete


unde Ukrainenii formeaza 88,8 % din totalul popora-
1) Fortunatoff, M. B. Ratner, etc.

www.dacoromanica.ro
22

tiunii. A poi in gubern. Herzon locuesc 53,60/0, In gub.


Cubani 47,4 To, In Crimea 42,2 To (In unele locuri 60,6 0/0)
Ukraineni. In fine In Basarabia in douX judete, la Aker-
man 17,7/o 0 Hotin 53,0/0 Ukraineni.
In Austro-Ungaria se numara dupa statistica oficiala
peste 4.000.000 Ukraineni 0 anume in Galitia 3.512.000,
Bucovina 480.000, Ungaria 520.000. Aa. ca In total po-
porul Ukrainean este format din peste 84 miliokne de
oameni. PamAntul loeuit de acest mare popor e foarte
fertil; natiunea aceasta e Inzestrata de natura cu multe
calitati suflete0i.
Majoritatea 1ingui0ilor seriosi, frunta0i s1avi0i se pro-
nunta pentru desavfir0ta deosebire a acestei natiuni de
na.tiunea musealilor. Astfel Mikloschitch, autoral grama-
ticei comparative a limbelor slave, Lawrowsky i. multi
alti sunt de aceasta parere. D-nu Iorga, care nu cunoa0e
nici una din limbele slave, ponte dar sN, se uneasca cu
parerea aa de competenta ea aceia a, lui Mikloschitch,
fara a mai ramiThea in regretabila eroare ca limba ru-
teana e un simplu dialect. Linguistul moscovit Thtslaieff
observa ca idiomul rutean sa deosebe0e de cel moscovit
prin independenta formelor etymologice In declinan i 0 in
conjuggri, forme cari stint mai vechi ca cele din idiomul
moscovit, aceasta o tie once bacalauru din Rusia.
Poetul german Bodenschtedt, cunoscator while al lite-
raturei ruseti, traducatorul lui Pukin 0 Lermontoff
precum si a ciintecelor populare a Ukrainei (Die Poe-
tische Ukraine) ne zice: Ilimba Ukraineana e cea mai
carmonioas6 printre toate limbile slavone 0 poseda o mare
cflexibilitte muzicala.
cLimba. Ukrainea,na, care exista tocmai In centra chiar
a lumei Slavone, zice Loukitch (Slazvische Blaette?) este
ccea mai inteleasa de toti slavfi. E o limba annonioasa,

www.dacoromanica.ro
23

gratioasa si care sa distinge in familia limbelor slavone


oprin faptul ca s'adopta lesne la muzica.
Originalitatea limbei Ukrainene si absoluta sa deosebire
de limba RuseascA se demonstreaza si prin faptul, cii,
operile serse in limba ruteana sei tradu., in limba rusa,
precum si vice- versa, alt-fel nu se pot eiti de catre cei,
eari nu cunosc una din aceste limbi. Ast-fel pentru ca
rusii s.' poata eiti povestirile populare serse de Marco-
Tnwtchoh, celebrul scriitor rus Turgheneff a fost silit
sa le traduca in limba rusA.
In fine Cor cine s'a indeletnicit cu citirea htisoavelor
noastre vechi serse in limba paleo-slavh, stie bin'. ea
hrisoavele din Muntenia sunt scrise in limba paleo-slavo-
bulgara, jara cele din Moldova in limba paleo-slavo-ukrai-
neana, si ea e mare deosebire si nitre aceste dou limbi.
Un popor, o natiune care poseda limb.a sa particulara
care dupa afirmarea celor mai competelgi slav4ti, nu
este un dialect precum ne declar oamenii absolut necom-
petenti In filologia slava, ci o limba prin sine statatoare
trebue sa fi avut o istoiie a sa originala.
AceastA istorie existA, cu toata denegarea d. N. Iorga.
Poporul Ukrainean a pierdut de mult neatArnarea sa,
dar, eu toate astea, el poseda o istorie lung si glorioasa.
In secolul XIV si XV Ukrainenii au fost supusi domniei
politice a Poloniei, apoi de la secolul XVII ei au cazut
sub domnia Moscovita. De aceia tocmai istoria Ukrainei
se aflg inecata in istoria acestor doua state cotropitoare,
de aceia istoria acestui popor slay este insuficient cunos-
cilia de catre unii istoriciani si mai cu seama de marele
public.
In periodul anterior secolului al XIII-lea istoria ne
aratl o federatiune a oraselor libere ruse 0 in deosebi
a oraselor asezati In Rusia meridionala. Aceste orase s'au

www.dacoromanica.ro
24

grupat in jurul Kievului. Acest period din istoria Ukrai-


nei de obiceiu este confiscat de catre istoricianii rusofili
profited Inperiului Tarilor din illoscova, desi acest
imperiu 'si are obrgea si origina sa directa In Moscova
cu mult mai recenta, de oare-ce nu dateaz deet de la
1328. Statul moscovit cu institutiunile sale despotice
mandarinale, intemeiate pe dintreg sub influenta tatara
n'au absolut nimic comun ca cele asezate la temelia
organizatiunei principatelor libere a Rusiei meridionale
septentrionale din secolii XI si XIII. In ceia ce pri-
veste istoria Kievului apoi ea este direct legata de cea
a Ukrainei cazacesti atfit prin locul actiunei, ct si prin
rasa faptuitorilor, att prin institutiunile sale republicane
ct i prin aspiratiunile i idealul politico-social 1).
In secolii IX si X scriitorii Byzantini si Arabi men-
tionea,za in actuala Ukraina, pe malurile Dniprului
dincolo de Dnistru, pe malurile Marei Negre i Azow
existe* unui popor rus, care poseda pe atunci deja multe
orase, ca o poporatie agricola i cu o minoritate care
forma clasa trgovetilor, i clasa militara, alcatuita din
dru jin (cete) in fruntea caror se aflau Kneazii mai mult
sail mai putini electivi. Puterile Kneazului pretutindeni fura
limitate prin Vece (adunaren poporului) i membrii drujinei.
Aceasta alctuire politico-sociala s'a mentinut Ola la
invazia tatarilor.
Principatele (Kneajestva) s'au format incetul cu incetul
In grupuri corespurtzatoare a trei na(ionalitti ruse :
grupul lacte- Gahtian, care coprindea teritoriul intreg
al natiunei Ukrainene.
grupul Polotzen, a Rusiei albe benita de natiunea
bielo-rus.

1) Costomaroff monografiele istorice.

www.dacoromanica.ro
25

3. grain-a Razani-Wladimir cu Novgorodul indepen-


dent format din popoarele moscovite amestecati tare ca
poporul fines de rasa mongola 1).
Invaziunea tatarilor a fost la 1238 1240. Puterea
suprema la accste hoarde salbatice o detineau Hanii, con-
siderati ca reprezentantii lui Dumnezeu pe pamant, dar
caror totu era necesar de a avea la randul lor inter-
mediari hare el 0 popoare subjugate. De aceia ei spriji-
neau privilegiile Kneazilor in contra drepturilor iloporului
(Wece). Printre principii sau Kneajii favoriti ai Hanilor
tatara0i au fost mai cu seama intai Kneajii. principatului
Wladimir (depe Kliasma, afluentele raului Oka) apoi prin-
eipii sau Kneajii din MOscova, cari trimeteau in dar Ha-
nilor fete frumoase, bani 0 alte cadouri. Principii din
Kiew ramasera mai nesupu0, mai ursuzi fata de Hani 0
de aceia fura prigoniti.
De atunci, Rusia de la Nord-Rasarit incepe a fi nu-
mita Rusia-Mare, jara partea meridionala a platoului
purta nume de Rusia-Micei.
. Principate grupate in jurul Polotkului n'ad fost co-
tropite de tatari 0 de aceia tocmai au fost numite Rusia-
Alba. Aceasta parte a ramas singura libel% p'atunci. Dansa
s'a unit apoi cu Lituania, supunandu-se ace1ora0 Kneazi.
Sleita prin lupte continua cu tatari, 'Rusia-Mica vezu
teritoriul sau mereu micprat, mai cu seama dupa ce s'a
stins dinastia principilor Galici. In mijlocul secolului XIV
Polonia a pus mana pe Galitia 0 in acela timp Moldova
a cncerit o parte bunicica din Podolia, restul Ukrainei
cam sub dominatiunea principilor Lito-Bielo-Rusieni, a
dinastiei Ghedeminovici. Aceti principi ocupara Kievul
qi'i detera titlul de Mare-duci ai Lituaniei 0 a Rusiei.

9 N. astomaroff e Wremena udelm-vecevago uklada.

www.dacoromanica.ro
26

Unitatea nationalg s'a restabilit atunei Intrucgt-va, dar


nu sub forma veche federativa, ci a devenit un stat feudal.
Avantajul Insa de care s'a bucurat a fost ca a scapat
cu un secol mai de vreme decat Rusia de sub groaznica
apasare si jug al tatarilor; apoi a putut sa'si intindg ho-
tarele ping la malul Marei Negre, teritoriul cotropit de
hordele barbarilor, avandarda tatarilor Bty-Han.
Pe la finele secolului XV noi cotropitori navalirg peste
Tar aceasta au fost turci. Poporul Ukrainian se vede
silit a fugi dinspre teritorii marftime,. orasele i satele
meridionale sunt pustiite. Tocmai din acest moment istoric
partea meridionala a Lituanei capatii definitiv nume de
Ukraina. Boeri feudali din cei mai viteji, pescari
tori de turme, cu durda la umer cazaci fgra frica-
Bunt singuri cari ram4In In Tara cotropital Land excur-
siuni 'Ana la malurile marei, i pescuind in rguri san
vanAnd vulpi i sarnuri In stepe nemgrginite, cgstiga
existenta.
Necesitatea unci lupte fara preget In contra turcilor a
mentinut organisaOunea feudaig, apoi Lituania Ukraina
au fost silite a se uni cu Polonia. Aristocratia celor trei
tari parvine a Intari aceasta unire la Lublin pe la 1569.
Dinastia Ghedeminovici disparAnd, Polonia capata pre-
pondcranta Iii unirea i centrul vietei politice sa transfera
la Varsovia. Ukraina astfel devine Ora de fruntarie a
statului polon. Aristocratia ruteang se poloniseaza si trece
la catolicism, Inaltul cler, unit cu aristocratia prin inrudire
cautg a supune biserica ortodoxa de la Rasarit supre-
matiei Papei (Unja de la Brest din anul 1595).
Antagonismul 1ntre vechea aristocratic, recunoscuta
de catre stat i elementul democrat ostasesc a cazacilor,
care la randul sau cauta a cgstiga drepturile egale cu
aristocra%ia recunoscuta de stat apoi antagonismul Intre

www.dacoromanica.ro
2.7

aristocratia i patura taraneasca, supusg incetul ca incet


clacafei i apoi sclaviei, unirea de la Brest sunt cauze
unor rascoale taranesti cari umplu paginele istoriei Uk-
rainei de la finitul secolului al XVI 0 pan la jumatatea
secolului al XVII-lea.
Comuna federativa a cazacilor de pe Dnipru numita
Seei (ruteneqte Sieia) a zaporojnenilor 1) devine groaznicul
avanpost a Intregei armate de cazaci, adicg a tutulor
celor oprimati, revoltati sau subjuguti. Aceasta armata
lupta eroic pe doua fronturiIn contra Poloniei 0 In
contra Turcilor i Tatarilor.
Care a fost rezultatul final a acestei lupte uriae ?
Cazacimea ukraineana a reusit sa debaraseze nproape
Intreaga tara de elemental polon, i intrara liberi Oub
protectiunea Moscovei, adica dupa proverbul rusesc gait
scapat din foc 0 au perit In flacari,
Prin tratatul incheiat cu principatul Moscovei la 1654
Bogdan Chirnelnitsky, hatmanul revolutionar a armatei
cazacilor zaporojneni 0 a intregei Ukrainei a crezut cg, va
garanta integritatea i autonomia patriei sale, asigurandu-i
toate libertatile civice i politice prin unirea cu Moscova.
Bietul om n'a cunoscut mentalitatea, vicleana mongolica
a muscalimei. In curand in virtutea tratatului din Andrusov
(1664) Ukraina a fost Imparta Intre Polonia si Moscova
care pentru India cara pusese In practica deviza sa favo-
rita : divide et impera. De aceea Dnipru a devenit hotarul
de despartire intre doua parti a Ukrainei, iar partea
mendionala a tari imparte a fost supusa Turciei. Un
paragraf special, care stipulase aceasta 1mpartire suna :
dwrtul etern (stepe) va fi unja de despartire 1ntre cele
trei statez.
fl Fortareata ingr.dit i intarita, construit dincolo de cataracte
(zaporogami) Dniprului In secol XVI-lea.

www.dacoromanica.ro
28

Dupa obiceiul Moscovei, un timp oare care autonomia


Ukrainei a fost mentinuta in Tara Hatmanilor, adica de
pe tnalul string al Dniprului, precum si in Sid. Dela
Petra-cel-Mare, tarii reusira sa anihileze toate libertatile
cazacesti. La 1765 Tara Hatmanilor a fost rapusa domi-
natiunei depline a Rusiei, iarA la 1775 Sici zaporojneasca
a fost distrusa prin ordinal impitiratesei Ecateria a II.
Un cantec popular ratean aminteste despre aceasta ini-
chitate istorica in urmatoarea strofa drastiea :
lar 'farina Caterina
Cea blestemata
A distrus Ukraina sitrmana
Pentru vecinicie
Cu at disparea autonomia politica a Ukrainei Inghitita
de centralisatiunea autocrata a tarilor, cu atAt Taranimea
Ukraineana cadea din 'ea in ce mai Inuit sub jugul aris-
trocratiei. Star.Finele, vechi, qefi eligibili ai cazacilor au
fost declarati de Inobili (dvoreni) de catre taxi, cari
formara din ei slugi plecati. Apoi, cand s'a construit Petro-
grad, tarii trimisera in Ukraina o legiune de boeri-pro-
prietari de mosii ( Pomwile,0 , cgrora daruira sate intregi
Cu pamitnt i Taranii declarati robi (crepostrtie).
Petra-cel-Mare, Ecaterina a II, Pavel sunt imparati
cari au nitnicit Ukraina.
Sub acesti tari, Ukraina de dincolo de Dnipru cade
Inca odata, sub juguil unei aristrocratii straine ; mosierii
indigeni sa instraineaza de natiune, alta data ei se pre-
facura In poloni, jara acum sa metamorfozara In muscali.
Taranimea de pe rnalul drept a Dniprului a continuat
sa fie sub dominatiunea magnatilor poloni.
Pe la finale secolului XVII si inceputul secolului XVIII
tot ce a mai ramas din organisarea cazaceasca nu inceta
de a protesta in contra acestei deplorabile stari sociale.

www.dacoromanica.ro
29

Rascoale Taranesti se succedau, 'Ana la formidabila ras-


coed de sub Palii, eroul acestor revolte. In curgerea
secolului XVIII Vete de tarani revoltati (Haidamaki)
pusera In fine In primejdie intregul stat polon. (Haida-
macina de D. Mardowzew, 1870).
Impgrateasa Ecaterina a II intinse miina sa de pro-
tectiune arktrocratiei polone, taranii i haidamacii au fost
striviti ca ajutorul armatei ruse, dar Polonia aristrocrata
(sleahetsca) la Andul ei simti in curAnd maim imparatesei.
In curAnd tarina lua parte la impartirea, regatului lui
Poniatovsky. Intreaga Ukraina din partea dreapta a Dni-
prului a fost alipita la Rusia, iara Galitia, cazu sud domnia
Austriei (1773).
Ast-fel s'a rapt In dou nenorocita eroica, Ukraina ;
Galiia avu lug norocul de a cadea In partea, unui stat
civilisat si acolo s'a refugiat cultura nationala a poporului
Ukrainean, menita a transforma In viitor aceabta parte
a vechei Ukraine In Piemontul viitoarei Ukraine, elibe-
rate poate de sub jugul asiatic al Rusiei.
daca Ukrainenii n'au putut realiza idealul lor na-
tional, daca n'au reuOt a forma un stat republican 5i
democrat, precum au fost tendintele i aspiratiunile acest;:ti
popor slay, apoi cauza se afla In situatiunea geografica,
a teritoriului Iocuit, asezat in drumul mare a emigratiunei
popoarelor nomade, cari sa Impingeau In mersul lor spre
Europa.
Aceasta e cauza tutulor dezastrelor politice a Ukrainei.
Nationalitatea Ukraineana presinta in momentul de
fata un fenomen social. curios Populatiunea sa e de
peste 34 milioane de tgrani, care poseda o patura culta,
constienta nationaliceste i aveda de a'si crea o situatiune
politica prin sine statatoare.
Tezaurul literal al Ukrainei se afla stribs In poezii

www.dacoromanica.ro
30

populare, snoave, proverbe, povestiri istorice. Sub acest


raport, poporul rutean nu cedcaza nici unuia din popoa-
rele europene ; poezia 1irict a ruteRilor e remarcabila
atat din punctul de vedere a inspiratiunei cat si a cali-
tatei ea forma; poezia epica si mai eu mama cea istorica
nu'si are rivala, de cat in literatura serba i spaniola. De
la drujinele pana la evenimente cele mai recente, ca
revolutiunea aristrocratiei maghiare de la 1848, revolu-
tiunei polonc din 1863, emancipatiei servilor din Galitia
de la 1848, emancipatiunea analoaga din Rusia din 1861
toate aceste momente istorice sa reflecta perfect in
poezia Ukraineana.
D-nu Buslaew, profesor canoscut din Moscova emite
urmatoarea parere autorisata asupra poeziei epice a ru-
tenilor :
(Poezia malo-rusiana e mai cu seama bogata in canteee
istorice de mare valoare i in dumi (ganduri) cari da-
teaza din secolii XVI si XVII. Din generatii in gene-
ratii, ele pastreaza amintiri precise despre lupta popo-
rului Ukrainean Ccu turcii, tatarii i polonii. Sub acest
raport poezia Ukraineana prezinta un compliment esen-
tial fata de poezia popular a velico-rusa, care e foarte
saraca in traditiuni istorice. .Dunza ne da din alta parte
ideia la ce grad limit poate sa ajunga fantezia poporului,
educat printeo viata istorica de lupte uriase.
A. .Ramband in cartea sa La Russie Epigue serie:
Din povestiri mai mult de cat din cantecile epice se
ponte cunoaste caracterul poporului Ukrainean. Malo-
Rusia sa deosibeste esential de Rusia.
M. Minsky celebrul critic literal al Rusiei in studiile
despre dintecul lui Igor (Slovo o polcu Igoreve) se ex-
prima ast-fel :
Cintecul luz Igor denota inteun mod hotarat originea

www.dacoromanica.ro
31

sa meridionala. Forma gratioasa a limbei sale ne amin,


Itete idiomul actual a Ukrainei. Cela insa ce vorbWe
"mai malt Io favoarea provenientei sale Ukrainene este
habitns poporului zugravit in entul. Este ceva duios,
"nobil i uman in raporturi naturali a actorilor din poema :
Total face sa ne gndim la Rusia meridionala, unde
"acum se gase0e eeva din acest uman i nobil In familii
Ukraniene ; unde rapoarte hare sexe sunt intemeiate
pa afectiune 0 nu pe forta brutala sau interes, unde
femeia se bueura de stima drepturile de om. Adica
atoemai ceva opus ce a fost i este In Rusia, de la Nord
Nord-rasarit, unde rapoarte de familie se deosibesc
"prin grosolanie i brutalitate, unde femeia este redusa
'la stare de vita sau de alt animal domestic, 0 dragostea
le strain4 de caznicie. Compara,ti modal de a trai a
taranilor ruteni, a elasei burgheze, a comerciantilor
'a celorlalte clase ea aeelea0 straturi sociale din Mosco-
"via 0 va yeti convinge ca lui Igor e de origine
Ukraineana.
Colorile poeziei stilului, caracterul curagiului
eavalerese ce se afla in aceasta istorica poema totul
apropie cAntal lui Igor de antecele cazaeilor din Ukraina...
cad Ukraina a format un organism politic deosebit, uncle
fieeare traia in viata comuna a tutulor, se desvolta tot
(tap, de liber, precum libor a fost aerul stepelor ; individul
cunotea bine afacerile patriei sale, mima sa palpita
In unison ca mima. tarei.
De aceia poezia populara a Ukrainei -0 reflecta aa
de eredincios viata istorica a statului. Cat poezie in
aceasta istorie poetica (Belinski. Operile complecte
IV vol. 89 226 pag.). O poezie po ulara istoricA de
aa valoare trebnia sa dea o literatura nationalA remar-
cabila; i daca s'a intAmplat altfel, apoi cauza reede in

www.dacoromanica.ro
32

intregimea sa in conditiuni politice nefaste, cari au


dArnicit poporul Ukrainean in curgerea vremurilor de
a'si croi o organisatiune nationala libera si independentay.
Totus, u toate obstacole istorice, literatura acestui
mare popor a dat omenirei multe monumente de o ne-
tagaduitit valoare. Literatura in Europa oriental s'a nas-
cut cu aparitiunea crestinismului, care a fost introdus
la Kiew pe la finitul secolului X-lea Sf. Scriptura, tra-
dusa mult Inainte in limba bulgarA, a fost adusA ad i de
predicatori. IntAia carte cunoseuta la Kiew a fost scrisa
in limba strainA poporului. A ceasta limba bisericeascA
impedica intrebuintarea idiomului national in literatura.
Cu toate astea din secolul XI-lea la Kiew, apoi In Va-
linia, la Galici si Cernigow IncepurA sA apArA Letopisite.
Formele limbei nationale Incep a apare printre linii limbei
bisericesti, naratiunea religioasa i dogmatica se vede
meren 1ntrerupta pria povestea unor fapte rAsboinice,
prin dia/oguri, discurse, proverbe, prin chiar versuri.
Astfel a fost scris letopisetul dinWolinia-Galici.Profesorul
cunoscut al .Moscovei d. Solovieff astfel deosebeste
acest letopiset de cele-lalte: epovestirea cronicarului meri-
gdional se distinge de cronica novgorodiana prin bogatia
gdetalielor, prin stilul pitoresc, vioiciunea, prin caracterul
csau artistic, asi putea zice : Letopisetul din Volinia se
cdeosebeste rnai cu seama prin forma sa poeticA. Imposibil
de a nu vedea acolo influenta naturei meridionale si a
caracterului unui popor deosebit. Pe cb.nd povestirea
cronicarului de Suzdal (Intaiul ceutru viitorului principat
al Moscovei) e seaca, vorbareat, far a fi artistica ea
ccea meridionala.
PArerea lui Solovieff este cA LetopiseN1 lui Nestor,

1) Istoria Rusiei t. III, pag. 151.

www.dacoromanica.ro
33

ca 0. cdntul lui Igor sunt operile vechei Ukraine. Aceste


operi formeaza Inceputul literaturei Ukrainene si au avut
o influenta indirect6, asupra Rusiei de la Nord-Rasruit.
Pe baza asa de solid cldita literatura Ukraineana a
putut treptat, treptat sa ajung4 In secolul lax sg. dea
o pleiada de scriitori *de intla mna, precum ftU fost
Kotliarevsky, Gogol-tata,Crulak-Artemowsky,Kwitka, Tzer-
telew, Bodiansky, etc. si in fine Taras *evcenco, marele
poet al Ukrainei, nitscut la 1809 si mort- la 1861.
Marele poet Ukrainean evcenco a fost poet popular
In adevaratal sens al cuvntului. El s'a nseut rob a
unui mosier din guvernamentul Kiewului ; orfan de tata
si mama din cea mai fraged, copilarie el a suferit toate
umilintele si toa-te suferintele unui sclav : a fost lacheu,
argat de curte, cioban ; stapnul su, observnd c ado-
lescentul poscda, mare aptitudine pentru pictura si calcu-
lnd -ea- un sclav, care ar deveni pictor ell talent i'ar
aduce mare profit banesc, trimise pe evcenco la Peter-
sburg pentru a invata pictura.
La Petersburg (sau Petrograd CUM l'a botezat actualul
tar rus din familia Holstein-Ifortop) Taras evcenco a
facut cunostinta c'o pleiada de tineri pictori, elevi ai Aca-
demiei de Belle Arte si In fine a fost prezintat celebrului
pictor rus de pe acele vremuri Bruloff, care ajutat de
poetul rus Jukowsky, a strns suma de 1.500 ruble cu
care suma marele poet Ukrainean a fost rdscumprat
din -robie.
evcenco a ispravit studiile sale la Academia de Belle
Arte si la 1840 a apgrut intftiul sau volum de poezii
sub titlul de elfobxar.
Pe la 1845 evcenco recunoscut ca poet de mare valoare,
s'a stabilit la Kiew unde devenI amic a lui Kostomarow
istorician rus si a lu Kulis, cunoscutul publicist etno-
3

www.dacoromanica.ro
34

graf. Itrfluenf,a, pe care poetul a exercitat asupra acestor


oameni de stiintg cu dragostea sa netgrmuitg pentru popor
cu zera implacabila i sfa'nta In contra Tarismului
Rusiei Tariste au produs si trebuia sa produca o re vo-
'title In sufletele lor.
jata el Kostornarow Impreuna cu Sevcenco pun la
cale formarea unei societati secrete panslavist. Societatea
aceasta a fost denumitg, Fratia Kyrillo-Metodiana
avea de scop :
4Emanciparea poporului Ukrainean din roble, raspan-
Idirea instructiei printre taranii Ukraineni, desteptarea
Anationala a poporului TJkrainean.
Aceasta uniune panslavist, coneeputa la Kiew n'are
nici o asemanare en panslavismul muscalesc.
Kostomarow i eveenco nu admiteau in programul
elaborat de ei intolerenta bizanting In materie religioasg,
nu admiteau asemenea nici egemonia unui popor asupra
celor-lalte popoare ceia ce sta Inscris drept temelie In
programul panslavist a muscalilor.
Panslavismul umanitar a lui Sevcenco este pe deantregul
exprimat In poemul sgu cHusu, dedicat liii affarik.
Amicii lui Sevcenco, fireste, In curAnd devenirg victime
regimului despotic al Rusiei. La 1847 ei toti fura de-
nuntati de Iusefowici spionul politiei, ca membrii unei
societati secrete.
Tarul Niculai I ordona trimiterea lor In exil. Poetul
Sevcenco a fost inregimentat ca soldat Intr'un batalion,
care tinea garnizoana lute fortareata mica din fundul
guvernamentului Ecaterinodar. Dupg, ordinul odios al
tarului Taras A5'eveeneo n'avea drept de a seri si de a ,picta.
Acest ordin al tarului Niculai I, este o crima comisa
In contra culturei umane, In contra Intregului popor
Ukrainean.

www.dacoromanica.ro
35

Noua ani de zile poetul evcenco n'a putut scri


n'a scris nimic, fiind pazit de aproape de calaii tarului,
executori fideli ai ordinului sau salbatic.
A mnestiat la 1857, bolnav poetul revenit din exil s'a
stabilit iar4i In Ukraina sa iubit, ande a scris sublemele
sale poezii.
Drept testament, pe patul de moarte evcenco a lasat
poporului Ukrainean urmatoarea porunca :

PORUNCA
De-oi muri pe o movila
Naltd sci ma culce
In ccimpia cea intima
In Uhraina dulce
Pa sa red intinse lanuri
Dniprul furtunatec
s'aud abrupte maluri
Pcifiind salbatec
Ca scl tinca din Ukraina
Pe albctstre unde
Vrajmaoscul sdnge, care
Peste tot patrunde
Parasi-roitt munti 4 lanuri,
Mi-oi lua ardntul
01 o ltncg indlrare
Pdn'la Dommtl Sfcintul.
T-remea 'n ruga sd va trece(t
T-oi, umilire
Mie pana atunci nu-mi pasa
De Dumnexeire!

www.dacoromanica.ro
36

Ridicati-vei 4 rupeti
Lanturile toate
$i stropiti eu Muge 7neirw
Scumpa libertate
lar pe terma' n ginta mare
Libera imita
Sci nut pomeuiti cu-o vorba
Blanda 4 curata.
Gonitg salbaticestc, perseeunta brutal cultura poporului
Ukrainean s'a refugiat in Austria, mide mpltumitg regi-
mului constitutional al imperului austriac a putut sa In-
floreasca, a putut sa se desvolte, scapand din nimicirea
tesaurul ininunat a insulirilor sufletegi a unui popor
bogat Inzestrat de Dumnezeu.
Galitia de la Rasarit a devenit Pientontul Ukrainei ro-
bite de muscali.
A nega acestui popor dreptul sau la libertate, la lu-
ming si civilizatiune, a nega existenta chiar a unui popor
de peste treizeci de milioane este o simplg aberatitute
naintalg, datorita atmosferei de duhoare reactionara care
a cuprins patura noastrg asa zis g culta, ingenuneltiata
Inaintea. absolutismului asiatie a Tarismului muscalesc.

www.dacoromanica.ro
000 000 000 000 000 000 000 000 000 000

Q O o QO o o Q oo Q o

IV.
ROMANIA 1 UKRAINA

Ar fi greti sa indicam, unde si and pentru prima data


s'an intftlnit vecinii nostril Ukraineni eu strarnosii
Romftnilor.
In sec. X cnezii Ukraineni din Kiew au stapftnit atva
timp Bulgaria. Trebue sa presupunem ea au stapfinit in
acelas timp i armul Mari Negre, servindu-se de dart sul
ca de punte de trecere in Bulgaria. N'avem nici un in-
dici sa ne arate a localitAtile stapftnite de ukrai-
ncni sa marginean cu cele locuite de Ronaftnj. Deabia in
sec. XII auzim de un Iwan Bftrladnic izgonit de fratii
sai, cnezi din Kiew, care sa refugiaza in cnezatul duna-
rean cu capitala Barlad. Nu sa stie daca inn, un cnezat
ukrainean sau romftn.
Pe la sfarsitul sec. XII avetn indicii sigure eft tinu-
turile stapftnite de cnezii ukraineni galiieni sa intind pftna
la Gurile Dunarii unde aveau un port al lor
Galici (acum Galati).
Despre unul din acesti cnezi Iaroslav Osnionaftsl sft,
vorbeste in eposul ukrainean a ar fi inchis portile Du-
narii ca ostile sale. Unii istoriciani presupun ea aceste
porti ierau portile de fier dela Varciorova, altii, ca je
verba de luare in stapftnire a Deltei Dunarii.

www.dacoromanica.ro
38

In sec. XIII n'avem izvoare care sA ne indice urmarea


stapanirei de catre ukraineni a tin uturilor Dunarene.
Mongolii navalitori cuprinsera tot tarmul Mari Negre
si Romania de acum. Ukrainenii s'au vazut nevoiti sA, se
adaposteasca in padurile din Bucovina, Galitia, Kiew si
Cernigow iar Romftnii in Carpati.
In a doua jumatate a sec. XIV Ukraina cade sub
stapanirea poloneza. De acum se stabilesc relatii mai
stranse intre Ukraina si principatul Moldovei. Moldova
cade pentru un timp sub suprematia Reginei poloneze
Iadwiga si a batbatului sau, regele Iagailo. Sapanirea
pamanturilor ukrainene, a Galitiei si a Podoliei le-a servit
ea punte de trecere spre principatul moldovenesc. .A.tunci
infra Ukrainenii, Galitienii si Romanii din Moldova se
stabiles legAturi stranse din cauza pe de-o parte a peri-
colului polonez, pe de alta parte a pericolului tatarese.
Desigur fap. tul ca erau de aceiasi lege a contribuit
mult la strangerea legaturilor. Moldova rauseste in curand
sa scape de sub suprematia Poloniei si devine un ada-
post pentru ukrainenii persecutati de aceasta.
rn sec. Icy un luptator pentru neatarnarea Ukrainei,
cneazul Swidrigailo (frate bun cu Iagailo polonizat) dupa
o lupta tenace cu Polonii pentru liberarea patriei sale,
se adaposteste pentru efttva, timp in Moldova cu gandul
sa reinceapa pe urma iarasi lupta, care dureaza pftna la
sfarsitul vietii sale.
In a doua jumatate a sec. XV dupa ce Moldova devine
puternica sub domnia lui Stefan cel Mare, Ukrainenii
din Galitia persecutati de Poloni cauta ajutor la Moldo-
veni. S'a pastrat do atunci un cantec ukrainean despre
Voevodul moldovean Stefan. Iera eonsiderat ca prieten
si aparator al Ukrainenilor Impotriva Polonilor. Stefan cel
Mare a fAcut cateva, incursiuni in Polonia si a dat ajutor

www.dacoromanica.ro
39

Ukrainenilor cari se ridicase Inpotriva ei. In 1490 in


fruntea rasculatilor ukraineni se afla cMuha din Moldavia,
eare a rausit sa ridice intreaga Galitie pana la Lemberg.
Dupa aceasta a fost o alta rascoala in potriva Polonilor
sustinuta de Stefan ce! Mare, si in capul careia iera un
pretendent la coroana G-alitiei. In 1509 cand domuul
Bogdan a mers Impotriva G-alitiei la armata lui s'au alipit
si ukraineni. Micarea, ukraineana de atunci n'a rausit i
a fost potolita de Polonezi. Multi dintre capii ukraineni
s'au refugiat in Moldova unde li s'a. daruit de catre Bogdan
pamanturi de oarece averile lor din Galitia le-au fost
confiscate. De la ei se trag o mnitime de familii vechi
moldovenesti Movila-Vasilko, etc. Ei inceteaza relatiile
de ajutor reciproc filtre Ukraineni i Romftni relatii
eari aveau de scop apararea in contra Polonilor.
Moldova cade sub suprematia turceasca si inceteaza
sa mai aiba politica proprie nationala. Scaunul Moldovei
je disputat ba de un pretendent ba de altul. In luptele
intre diferiti dornni se amesteca si ukraineni mai ales
acei numiti 4Zaporojneni cari formau republica militara
de pc Dnipru. In a dona juinatate a sec. XVI una din
partidele moldovenesti a chemat pe scaunui moldovei pe
capul zaporojnenilor cneazul Dumitru Wisebniwetzki - nu-
mit si 4Baida. Aceasta izgoneste pe turei si ocupa Iasul
insa e prins de acestia si spanzurat.
Alt frunta al zaporojnenilor, care s'a incercat sa ocupe
scaunul Moldovei a fost Iwan Potcoava. De aceasta se
zice ca ar fi fost de origine moldoveneasca. Dansul rau-
seste s'a ocupe Iaul lusa e prins de Poloni cari se temeau
de puterea lui si decapitat la Lemberg (1583). Avem mai
multe fapte de acestea cari ne dovedese relatiile stranse
ce existan intre poporul ukrainean si cel romAnesc. Aceste

www.dacoromanica.ro
40

doug principate se ajutau mutual in fata pericolului ve-


einilor amenintatori.
Existan in acela timp 0 legaturi culturale intre aceste
doua tari. Ele 10 an inceputul lor la saritul -sec. XIV.
Faptur ca limba bisericeasca slavona 0 ehirilicele eran
Intrebuintate de amAndoua tarile faceau 0 mai strgnse
aceste legaturi. De pilda G-rigore Tamblac bulgar, diacon
la saritul sec. XIV al patriarhulai bulgarese, devine
presbiterul bisericei din Suceava apoi rnitropolit ukrai-
nean din Kiew. (t 1416). Biserica 0 cultura ucraineana
distrusa de mongoli regenereazg sub influenta lui Tam-
Ulm care ii desfasurase activitatea sa in Moldova 0
Ukrania p un exempla clasic al culturei bisericeti co-
mune in aceste doua tari. Relatiile culturale religioase
devin mai strtmse, and Ukraina incepe lupta ortodoxiei
pravoslavnice impotriva catolicismului latin.
Moldovenii i In special boerii 0 mAnastirile moldove-
neti au fost de mare ajutor ukrainenilor in aceasta luptg,
atAt din punct de vedere moral ctit i material. Gospo-
darli moldoveni devin initiatorii si protectorii diferitelor
jnstitutii ukraincne. Aa una din cele mai frumoase bi-
serici din Lemberg ziditg in stil renaissance in sec.
XVI; poarta numele de biserica valahica fiindc fon-
durile principale au fOst dgruite de un voevod moldovean.
Legatura cea mai stransg intre aceste doua popoare o
formeazg Petra Movilg, mitropolitul Kiewului din sec.
XVII, DAnsul e fondatorul renumitei academii latino-
slavone din Kiew, regeneratorul bisericei ukrainene, im-
boldul unei noi renateri culturale din Ukraina, al unei
epoce foarte insemnate de cul,nrg akraineana. Petra
Movila era fiul anai domn moldovean - plecat de pe
scaun in urma unei furtuni Iauntrice.
Moviletii erau de origina ukrainiana 0 pastrau lega-

www.dacoromanica.ro
41

turi de rubedenie ca magnatii din Ukraina. Petru Movila


traise multi ani In Europa apuseana, i Intorandu-se in
Ukraina deveni indrumatorul spiritua1 al nkrainenilor.
Numele acestui mare moldovean e scris cu litere de
aur pe paginile istoriei ukrainene.
Relatiile politice intre Ukraina 0 Moldova se resta-
bilesc t curAnd, dupa ce hatmanul Bogdan Hmelnitzky
voind sa-si asigure ajutorul Moldovenilor impotriva Po-
lpnilor, insoara pe fiul sau Tiinus eu Mum:Kira fica
unica a domnului Vasile Lupu. Aceste relatii inceteaza
and Timotei Hmelnitzky cade n. lupta cu Polonii de
hInga Suceava. Domnita. Ruxandra se reintoarce la Iasi
dnpa moartea barbatului sau.
Pentru eea din urma oara, se folosesc ukrainenii de
ospitalitatea moldoveneasa. In 1709 and hatmanul Iwan
Mazepa fugo- in urma infrangerii dela Poltava cu resta-
rile armatei ukrainene i se refugiaza, in Basarabia. Ma,-
zepa moare in acelas an si e inmormAntat intr'una din
bisericil,e din Galati.
Asa dar In pamtIntul romftnesc e ingropat unul dintre
luptatorii cei mai vajnici ai neatarnarii Ukrainei.
Vedem dar ea din trecutul departat existan legaturi vii
de prietenie reciproca intre moldoveni si ukraineni. In-
teadevar intre aceste doua popoare n'au existat motive
de ceArta din contra a fost o pornire comuna pentru
neatarnare i ambele popoare au avut vrajmasi comuni
ai acestei neatArnari 1).
Aceiasi pornire catre neatArnare nationala exista si
Om in zilele noastre. Acesta e terenul pe care pot sa
reinvie sinapatiile istorice In momentul de fata.

0 Manuscris inedit a lui Bogdan Hasdeu; intitulat: Cazacu,


Caancii, familiile romnesti Cazaeu, Crtzliceecu.

www.dacoromanica.ro
42

In once caz un stat ukrainean neatarnat ar fi un zid


de apArwe pentru tara ronAneasca In contra colosului
putred de Nord. Statul ukrainean ar fi un vecin pacinic
pentra Romania Mare.
Eliberarea Ukrainei e strfins legata dc eliberarea Ba-
Rarabici.

www.dacoromanica.ro
11
o o
\/
o o 1 t O

\I
o o
O

1
O O

\/
o o II t O O

\/
o
O O

\/
1 11 1
o o

V.

AUSTRIA ER1T IN ORBE ULTIMA!

.5i. aeuma s/abiciunea Rusiei pe chmpiile de batne este


evidenta pentru toti; marele imperiu al tarilor e ne-
ptitinpios fata de armatele germane si austriace.
An trecut nousprezece luni de chnd a isbucnit razboiul
si numeroasele armate rusesti se framhnt pe loe, dupa
ce au umplut lacurile Mazuriene cu mormane de cadavre.
Rusia a perdut deja pana acum 14 guvernaminte din
cele mai bogate.
Este evident a daca Germania n'ar fi dus razboiul
pe doua fronturi, daca n'ar fi avut sa tie piept vitezei
armate franceze Imperial rus de mult ar fi fost cucerit
de armatele germane. Daca mai exist, Rusia, e mul-
tamita aliantei sale ca Republica Francez.
Vastul imperiu al Tarilor marginit la nord cu Marea
Alba, la sud ea Marea NeagrA, la rasarit cu Oceanul
Pacific e un colos pe picioare de argil.
O furtuna revolutionara in interiorul acestui imperiu
va dobori pe acest coles la piimhnt... si furtuna se apropie.
Marele maestru si povatuitorul ascultat al Rusiei re-
yolutionare moderne, Alexandru Herzen, vorbind despre
viitorul apropiat al imperiului rus, a zis :
(Lumea slava paseste spre federatiune ; In calea sa ea
e oprita de dou imperii, din eare unul e european iar
celalt semiasiatic. Noi nu credem ca mai exista cineva

www.dacoromanica.ro
44

care sa considere serios a forma de stat in care s'a


cristalizat Rusia In ultimii 200 ajii, ar fi o forma dura-
bila Si definitiva. Imperialismul rus cuceritor reprezinta
un despotizm militar In cea mai grosolana formatiune,
fiind ramasita unei organizatiuni pur asiatice ; el este o
dietaturg, exercitata de o dinastie cuceritoare.
Rusia taxista nil poseda o legislatie ei lin codice de
ukazuri. Rusii n'au patrie in intelesul fadevarat al cuvgn-
tului ; imperialismul Petersburgian a formulat-o inteun
titlu bizar l'empire de foutes les Russies, simtind bine
cg. acest- imperiu nu e un ce brganic intreg ci este for-
mat din mai multe Rusii. Pina la Petra ce! Mare impre-
jurgrile istorice au facut ca o sumedenie de popoare s
fie impinse print'o tendinta centripedg. spre Moscov)a
Petersburg, iar de aci inainte imprejurgrile istorice dau
pe fata o t\endinta contrarie centrifuga menita sa deza-
gregbeze aceasta form atiun e sociala monstruoasa. In contra
Reestei tendinte istorice firbsti nu exista nici o putere
de rezistenta. Asa ne povatueste istoria tuturor imperiilor
mari faurite prin .forta silnicei.
Asa, dar dupa lierzen in calen realizarei federatiunei
popoarelor slave stau doug imperil Rusia si Austria.
Care din aceste doua imperil este susceptibila infaptuirei
tendintelor i aspiratiunilor firesti ale popoarelor spre
idealul national ?
Rusia moderna e incapabila sa se transforme dinteo
monarchie absolutista semiasiatica, inteo federatiune mo-
narhica constitutionala a delor 111 de popoare din care
este compus imperiul rusesc.
Ura seculara CO s'a Ineuibat In sufletul amargt al
popoarelor slave si neslave subjugate din Finlanda, Est-
landa, Curlanda, Liflanda, Polonia, Ukraina, Turkestan,
Kirhizia, Tatari, Arrneni, G-eorgiani din Kaucaz, popoa-

www.dacoromanica.ro
45

rele mongole din Siberia vorbeste singura In aceasta


privinta.
Tendintele i aspiratiunile rusesti de a atrage catre
sine toste natiunile slave in vederea formarei unui stat
panrus in jurul tronului familiei germane Holstein Hor-
top a (arilor sunt abgolut nerealizabile.
Organizarea fartelor constiente ale Ukrainenilor, Po-
lonilor, Finlandezilor, Litfanilor, Georgienilor, etc., for-
meaza astazi elementole formidabile menite a dezagrega
actuala alcatuire a statului rusesc. Momentul istoric pentru
prefacerea acestui stat semiasiatic absolut Intr'un stat
monarchic- federalist a treeut i evolutiunea fireasea
devenit imposibila pentru Rusia.
totul altfel se prezinta Austria in aceasta privinta.
Monarchia austriaca formeaza un ce Intreg atat din
ptmetul de vedere geografie eat si economic. La 1867
Intre Austria. i Ungaria s'a ineheiat un tratat care a
nesocotit tendintele i aspiratiunile nationale ale romanilor,
slovacilor i ukrainenilor. Cand s'a Ineheiat acest tratat
numai croatii si polonii din G-alitia au putut capta
tonomia nationala ; celeralte natiuni din Austria s'au vazut
qaerificate rnaghiarizarei In Austria.
Totusi tratatul de la 1867 oglindeSe perfect de bine
fortele nationale coIngiente din acest moment istorie.
In timpul de fata insa dualisraul austro-ungar nu mai
reprezinta i numai corespunde imprejurarilor istorice.
Epoca industrializmului a sehimbat cu desavarsire
fata luerurilor In Austro-Ungaria.
La 1867 burghezimea germana reprezinta Inteadevar
interesele generale nationale in Austria, precum aristo-
eratia maghiara era singura reprezentanta eonstienta din
Ungaria ; restul poporatiunilor din monarchie afara de
poloni i horvati era pe o treapta de constienta politica

www.dacoromanica.ro
46

prea joasa pentru a avea Inraurire asupra evenimentelor


istorice.
Azi multimea taraneasca a nationalitatilor din Cislei-
tania s'a transformat In organisme nationale ponstiente ;
boemii, slovacii, ukrainenii poseda acolo biblioteci, socie-
tati de cultura, si de propasire nationala, o patura ora-
seneasca proprie fiecarei nationalitati, o Oita intelectuala
nationala, o literatura si In fine un proletariat national
deosebit al fiecarei natiuni. Aceasta evolutiune s'a facut
multumita industrializmului si se reflect' astazi perfect
in viata din nauntru a Austriei.
In Transilvania diferentiarea nationalitatil or si-a incheiat
procesal sau firesc : Romanii, germanii si slovacii au rezistat
maghiarizarei, pastrand fiecare Insusirile lor nationale.
Asa dar dualizmul si-a trait traiul si Austria trebuie
sa se transforme Inteo federatiune monarhica a tutulor
nationalitatilor din care s'a faurit imperiul.
Transformata Inteo federatiune a popoarelor, suntem
convinsi a Austria erit in orbe ultima!
Aceasta evolutiune era pe cale sa, se faca daca n'ar
fi fost zadarnicial prin a,sasinatul din Serajevo.
Istoria va da pe fa ta pe acela care a organizat ace,t.
asasinat pentru a stAvili mersul evolutionist al lucrurilor
Pentru ca lucrurile sa'si poata lua mersul lor firesc
a trebuit un razboiu mondial sau o revolutiune ; valurile
acestei revolutiuni se vor ridica Indaratul armatelor cari
se razboesc.
De aceasta revolutiune In intaiul rand nu va scapa
el'empire des toutes les Russies incapabil de a se trans-
forma Intr'o federatiune a nationalitatilor.
Ukraina va fi liberata de sub jugul despotic al Rusiei.

0
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Pagifla

D-nul N. lorga i D-rul Racovski 1


NaOunea i Omenirea 9
Poporui Ukrainean . 21
Ukraina ai Romani 37
Austria federal 43

www.dacoromanica.ro

You might also like