Professional Documents
Culture Documents
SCOLA DE MAISTRI
AN I
TEHNOLOGIA ANSAMBLARII
TRANSMISIILOR MECANICE
4
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
O transmisie completa se compune in general din cureaua de transmisie, rotile de
curea, dispozitivul de intindere si carcasa protectoare.
Montarea transmisiilor cu curele se incepe cu montarea rotilor de curea. Roata de
curea poate fi fixata pe o parte de calare de capat, iar imbinarea poate fi cu pana paralela
sau cu pana inclinata. Cand capatul este cilindric si pana paralela se prevede de obicei la
arbore cu guler pentru fixarea axiala a rotii. Daca roata este fixata cu pana paralela sau
concava este prevazuta si o piulita ce se insurubeaza la capatul filetat al arborelui, sau o
saiba fixa prin suruburi. In cazul cand roata este fixate cu pana de strangere, nu mai este
necesara o fixare suplimentara.
5
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
In cazul in care urma verificarilor se constata ca abaterile sunt mai mari decat
cele prevazute in documentatia tehnologica se analizeaza cauzele care le-au generat ca:
montarea gresita a arborilor in lagare, deformari ale arborilor, montare necorespunzatoare
a rotilor, prelucrarea gresita a gaurilor rotilor etc. Dupa inlaturarea defectelor se trece la
montarea curbelor. Pentru aceasta mai intai se imbina capetele curelelor prin lipire,
cusatura sau cu ajutorul agrafelor.
Modul de imbinare a curelelor late influenteaza siguranta in functionare.
Calitatea imbinarii are un rol deosebit la curelele care functioneaza cu viteza mare, care
intinse puternic si care se infasoara pe roti de curea de diametru mic.
Lipirea curelelor se practica numai in cazul curelelor din piele si din panza
cauciucata. Pentru aceasta curelele se taie oblic pe o lungime fiind groasa curelei.
Suprafetele de lipit se curate cu o perie de sarma dupa care se aplica adezivul.
Lipitura se preseaza puternic prin trecerea curelei printer doua valturi, strangandu-se apoi
intre doua placi metalice incalzite pana la intarirea adezivului. Imbinarea curelelor cu
agrafe se aplica la toate tipurile de curele. Dupa montarea agrafelor se introduce in
ochiurile acestora un stift, obtinandu-se o imbinare elastica.
Cureaua imbinata cu agrafe lucreaza in bune conditii la viteze periferice mari si
la diameter mici de infasurare. In afara de procedeele aratate se mai practica si alte tipuri
de imbinari ale curelelor ca de exemplu , cu nituri de cupru, aluminiu etc. Pentru a
asigura o buna functionare a transmisiilor cu curele si pentru a se imbina patinarea,
curelele trebuie montate cu o tensiune initiala.
O tensiune mare are drept urmare ruperea curelei in locul cusaturii si o uzura
intensa a lagarelor. De aceea, curelele din piele noi sunt supuse la intindere inainte de
montare, operatie care se face la masini speciale sau prin suspendarea unor greutati.
6
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
de lanturi: lanturi cu dinti, lanturi cu eclise, bolturi si bucse, lanturi cu elemente bloc, cu
elemente pline si cu elemente fasonate. Lanturile cu dinti, numite si lanturi fara zgomot,
se folosesc pentru transmiterea unor forte relative mari, cu viteze intre 3 si 25 m/s. Roata
de lant are dinti trapezoidali cu unghiul de 23…57 grade, numarul dintilor fiind intre 13
si 120. Lanturile cu eclise, bolturi si role sunt utilizate la transmiterea miscarii cu viteze
intre 1 si 15 m/s.
Lanturile cu elemente fasonate se folosesc foarte frecvent la transmisii cu viteze
reduse pana la 3…4 m/s. Rotile pentru lanturi difera de celelalte roti de transmisie prin
forma constructive a obezii. Obada este prevazuta cu proeminente care intra in angrenare
cu elementele lantului, de unde si denumirea de roti dintate pentru lant. Rotile pentru
lanturi se clasifica dupa felul lantului care se infasoara in: roti pentru lanturi cu zale
ovale, roti pentru lanturi cu eclise si roti pentru lanturi speciale.
7
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
Roata se introduce dup ace, in prealabil s-a montat pana in canalul de arbore si
apoi se strange saiba filetata care are rolul de a impiedica iesirea rotii de pe arbore.
Capetele de cablu se pot imbina prin impletire, care este o operatie greoaie, si apoi se
impletesc laolalta astfel incat sectiunea cablului rezultat sa fie peste tot aceeasi.
Peste fixarea unui capat de cablu de alt organ de masina se utilizeaza mai multe
tipuri constructive de dispozitive.
MONTAREA TRANSMISIILOR CU
ROTI CU FICTIUNE
8
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
ASAMBLAREA VOLANTILOR
Volantii sunt organe de masini de dimensiuni si greutati relative mari, utilizati la
uniformizarea vitezelor de rotatie a arborilor diferitelor masini si mecanisme, acolo unde
conditiile de functionare impugn acest lucru.
Asamblarea volantilor pe arbori se poate realize prin mai multe metode si anume:
asamblarea pe suprafata conica si pana: asamblarea cu flansa si suruburi , asamblarea pe
arbore cilindric si pana.
Asamblarea pe suprafata conica si pana este metoda care asigura o centrare
precisa a volantului pe arbore, insa prezinta dezavantajul ca impune prelucrarea conica a
arborelui si a alezajului din Volant sin u permite montarea ambreiajului in volant.
Asamblarea cu flansa si suruburi este metoda cea mai des folosita cand conditiile
de centrare sunt mai putin pretentioase decat in cazul asamblarii pe con, eliminandu-se
prelucrarile suplimentare pentru obtinerea suprafetelor conice de centrare. O atentie
deosebita trebuie sa se acorde la asamblarea volantilor pe arborii problemei echilibrarii
statice si echilibrarii dinamice a pieselor. Indiferent de metoda de montare utilizata, este
necesar pentru asamblarea volantilor pe arbori sa se efectueze urmatoarele operatii:
- verificarea initiala a suprafetei de asamblare si a pozitiilor de prindere;
- montarea propriu-zisa;
- verificarea asamblarii;
Pentru a usura operatiile de montare a volantilor pe arbori este necesar ca in
prealabil sa se asigure arborilor pozitia cea mai convenabila pentru montare sis a se
foloseasca dispozitive pentru ridicarea volantilor la inaltimea corespunzatoare montarii,
acestora pe arbori.
9
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
La montarea pe suprafata conica si pana se face initial verificarea riguroasa a
contactului dintre suprafetele conice, prin montarea libera a volantului si centrarea
conului arborelui pe care s-a depus in prealabil un strat subtire de vopsea. Daca executia
suprafetei conice nu este corecta, pata de contact nu va fi distribuita uniform pe toata
suprafata conului, si in acest caz este necesara ajustarea suprafetei conice a bancului, prin
razuire sau prin rodare dupa conul arborelui. Apoi prin loviri usoare cu un ciocan de
cupru pana se monteaza in locasul respectiv al arborelui dupa care se introduce din nou
volantul pe ax, fie folosind dispozitive speciale, fie prin strangerea piulitei din capatul
arborelui. Verificarea asamblarii volantilor pe arbori. Pentru ca volantul sa functioneze in
bune conditii este necesar ca suprafetele cilindrice sau conice ale arborelui si alezajului sa
fie coaxiale, iar suprafetele plane sa fie perpendiculare pe axele suprafetelor cilindrice,
adica bataia radiala si frontala sa se incadreze in abaterile limita admisibile.
Dupa montarea definitiva a volantului pe arbore se verifica bataia radiala si
frontala cu ajutorul comparatorului, ca in cazul rotilor dintate montate pe arbori. Pentru
ca dupa demontare volantul sa nu cada de pe arbore, trebuie ca simultan cu demontarea sa
fie apropiat si fixat-dispozitivul de prindere suspendat de un scrpete sau de caruciorul
macaralei.
MONTAREA CUPLAJELOR
Cuplajele sunt organe de masini prin intermediul carora se asigura transmiterea
miscarii de rotatie, a momentului de torsiune, se limiteaza sarcinile, se compenseaza
erorile de executie si de montaj etc. dintre tronsoanele aceluiasi arbore, a unor arbori
diferiti sau a unor organe de masini. Cuplajele mecanice pot fi clasificate in doua grupe
mari (STAS 7082) si anume: cuplaje permanente si cuplaje intermitente (ambreiaje).
Fiecare tip de cuplaj are o tehnologie specificata de asamblare in raport cu
constructia si destinatia sa in cadrul masinii din care face parte.
10
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
respectiv. Pozitia de centrare a discurilor se asigura printr-un prag de centrare, iar fixarea
se face cu suruburi. Dupa fixarea discurilor pe capetele arborilor, se aduc gaurile de pe
discuri astfel incat sa corespunda si apoi se introduce provizoriu un surub intr-una din
gauri, dupa care se alezeaza gaurile, se introduce suruburile de fixare si se strang
piulitele. Se scoate apoi surubul montat provizoriu, urmand sa se alezeze gaura sis a sa
monteze definitive si ultimul surub.
Cuplajul cu manson este alcatuit din doua semicupe asamblate cu suruburi care
strang cele doua capete ale arborelui. Momentul se transmite prin intermediul unei pene
longitudinale. Asamblarea cuplajului cu manson este simpla si anume: se monteaza pana
longitudinala, apoi se aduc in contact cele doua jumatati ale cuplajului, se introduce
suruburile si se strang piulitele.
Cuplajele elastice cu bolturi se monteaza astfel: se introduce inele de cauciuc pe
bolturi, apoi se monteaza bolturile in semicuplaj prin strangerea piulitei pana la refuz.
Imperecherea semicupelor se face prin presarea bolturilor cu rondele, in gaurile
corespunzatoare din cealalta semicuapla.
11
MATURA GHEORGHE
SCOLA DE MAISTRI
AN I
(Echipamentul Individual de Protectie) adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii
de securitate.
Alegerea echipamentului individual de protecţie se face în funcţie de riscuri,
alegându-se tipul, aplicându-se anumite standarde şi folosind anumite marcaje.
Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se face prin
introducerea pe piaţă şi prin utilizarea doar a acelor echipamente individuale de protecţie
care mentin sănătatea şi care asigură securitatea utilizatorilor, fără a aduce atingere
sănătăţii sau securităţii altor persoane, animale domestice ori bunuri, atunci când sunt
întreţinute adecvat şi utilizate conform scopului prevăzut .
Utilizarea EIP este permisă dacă:
- este conform reglementărilor tehnice aplicabile ;
- este corespunzător riscurilor pe care le previne, fără a induce el însuşi un risc
suplimentar.;
- răspunde condiţiilor existente la locul de muncă ;
- ţine seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului;
- este adaptat conformaţiei purtătorului;
In cazul dereglării sau degradării normale a acestuia, respectiv al pierderii
calităţii de protecţie, se acordă obligatoriu un nou echipament.
Degradarea sau pierderea lui înainte de termenul de utilizare prevăzut din vina
purtătorului atrage răspunderea acestuia de prejudiciul cauzat, potrivit legii ( art 13 ,
Legea 90/ 1996, republicată).
12