Literatură comparată (2)

-traducere, receptarea canonului litrar, orientalism-

Borges’ “The Translators of The Thousand and One Nights”

Those who grew intimate with it experienced happiness and astonishment. Its Orientalism, which
seems frugal to us now, was bedazzling…We, their mere anachronistic readers of the twentieth
century, perceive only the cloying savor of the eighteenth century and not the evaporated aroma
of the Orient which two hundred years ago was their novelty and their glory.

Francezii și dorința de a adapta textul original la gusturile francezilor, credința că 1001 de Nopți
sunt incomplete d.p.d.d.v al consistenței narative.

Galland, Lane și Burton, printre primii traducători ai 1001 (sec XVIII-XIX), doresc ca prin
traducere să creeze un spațiu etnografic oriental

Lane (sec 19):

‘My undertaking to translate anew the Tales of “The Thousand and One Nights” implies an
unfavorable opinion of the version which has so long amused us; but I must express my objec-
tions with respect to the latter in plain terms, and this I shall do by means of a few words on the
version of Galland, from which it is derived; for to him alone its chief faults are to be attributed. I
am somewhat reluctant to make this remark, because several persons, and among them some of
high and deserved reputation as Arabic scholars, have pronounced an opinion that his version is
an improvement upon the original. That “The Thousand and One Nights” may be greatly improved,
I most readily admit; but I assert that Galland has excessively perverted the work. His acquaintance
with Arab manners and customs was insufficient to preserve him always from errors of the grossest
description, and by the style of his version he has given to the whole a false character, thus
sacrificing, in a great measure, what is most valuable in the original work,—I mean its minute
accuracy with respect to those peculiarities which distinguish the Arabs from every other nation,
not only of the West, but also of the East.’

Burton (sec 19)-vrea să îmbunătățească și să îmbogățească textul prin adnotări.

Lyons și Miquel (sec 19)-semnalează probleme de traducere:

‘The basic problem remains: how to entertain nineteenth-century gentlemen with the pulp fictions
of the thirteenth century? The stylistic poverty of the Nights is well known. Burton speaks
somewhere of the “dry and business-like tone” of the Arab stories, in contrast to the rhetorical
luxuriance of the Persians. Littman, the ninth translator, accuses himself of having interpolated
words such as asked, begged, answered, thousand pages that know of no other formula than an
invariable said. Burton lovingly abounds in this type of substitution.’ (p. 101)

1
‘La langue généralement employée n’est pas toujours de grande qualité; elle allie à un lexique
pauvre une syntaxe relâchée. C’est qu’elle a perdu la spontanéité, la verve et la créativité du
parler, sans atteindre l’art de la composition écrite. Aussi cette prose de copiste, au style mou,
induit la tentation de redonner du corps à une expression qui en manque.’ (1: lix)

Lyons-traduce având intenția de a grăbi ritmul narativ, să-l adapteze lecturii, nu ascultării,
sacrificând astfel latura aluzivă a textului, textura elaborată a decorului. Sintaxa repetitivă a
textului e problematică în traducere, dar nu și în limba originară, araba.

Miquel, în schimb, insistă asupra încărcării narative, asupra contextului, îi dă greutate, văzând în
structura narativă abundentă și repetivă cultureme ce trebuie emfatizate prin traducere cât mai
expresivă.

Ex.

1. fa-qāla ʿAlī Shār fī nafsih: inna l-malik lahu kuss fa-hādhā min al-ʿajab al-ʿujāb (2: 350)

Lyons:

“This is an extraordinary thing,” ‘Ali said to himself. “The King has a vagina.” (2: 67)

Miquel’:

Étrange, étrange, se disait ‘Alî, voilà un roi fabriqué comme une femme ! (1: 1162–63)

2. “City of Brass”:

wa-lam yazālū ḥattā t ̣alaʿa ʿalayhim rīḥ fa-wajjahahum dhālika l-rīḥ ilā arḍ min arāḍī llāh taʿālā
wa-kānn dhālika fī sawād al-layl (3: 84)

Lyons:

‘During the course of their voyage the wind drove them to an unknown land, which they reached
in the dark of night.’ (2: 519)

Miquel’:

‘Le voyage fut sans incident jusqu’au moment où s’abbatit sur eux un vent qui les poussa contre
l’un des pays composant la terre du Très-Haut. C’était la pleine nuit.’ (2: 553–54)

-Tendința anglo-americană de a da o anumită independență cititorului, lipsa notelor, text aerisit.

William Lane, John Payne, Richard Burton (traducători în engleză)

Lane-concepe traducerea 1001 de nopți pentru cititorii în masă, subliniind valoarea etnografică-
“imagini admirabile ale obiceiurilor arabe” ((1963, xxiv). Traducerea, explicațiile și notele, se

2
explicitează reciproc și sunt puternic legate ideologic.

Sec XVIII-Galland-Contes Arabes-traducerea franceză-nu e pe placul academiei engleze și e aspru

criticată.

1713, traducere Arabian Nights . . . containing a better account of the Customs, Manners, and
Religion of the Eastern Nations, viz. Tartars, Persians, and Indians

traducerea lui Lane-dintre cele 530 de pagini ale primului volum , peste 130 sunt note explicative

-caracterul supranatural al povestirilor-exoticizarea lumii arabe prin accentuarea diferenței, latura

evazionistă a traduerii, în vederea delectării și stimulării imaginației cititorilor englezi în masă.

Motive narrative în 1001 de nopți și integrarea lor în structuri narative din spațiul european

-Scriitorii și poeții germani romantici remarcă primii influența motivelor sud-asiatice și orientale
asupra povestirilor populare germane.

-O mie și una de nopți, bazată pe folclorul arab, persan și indian, tradusă în 850 în arabă. Povești
arabe, din Bagdad și Cairo, vor fi fost adăugate colecției, iar în jurul anului 1500-primă versiune
completă a textului.

-Motive preluate din 1001 de nopți de către călătorii și literații euopeni în zona araba și exoticizarea
lor în a alcătui, a construi, o lume arabă

1. Munți magnetici și 2. Ape inghețate-apar prima oară menționate de Pliniu cel Bătrân, Solinus
(200A.D) în tratate de medicină, de geografie, dar mai ales în literatura germană medievală târzie
(+motivul balaurului zburător mai ales în Romance of Alexander)

Povestea Herzog Ernst combină cele trei motive la 1180, deși în literatura araba nu apar niciodată
împreună

‘Herzog Ernst has a disagreement with the Emperor, who is determined to make war upon him
unjustly and bring him to ruin. The Duke feels impelled to escape from this untenable relation with
the head of the State by taking part in the Crusade to the East. The Duke, in the course of his
wanderings, encounters a people with heads shaped like those of cranes. He is driven ashore on
the Magnet Mountain, which draws ships with magnetic power, so that people who come into the
vicinity of the mountain cannot escape, but are doomed to a miserable end. Herzog Ernst and his
followers effect their escape by sewing themselves up in skins, and letting themselves be carried
on to a hill by griffins, who are accustomed to capture those driven on to the Magnet Mountain;
thence, after cutting the skins, they escape in the absence of the griffins (Sowinski 1970, v. 3935-
65; summary and transl.’ Ch. Tuczay

3. Balauri zburători- griffin vine din grecescul grupus (înconvoiat și întortocheat) care vine din

3
asirianul k’ rub (ființă fabuloasă)-babiloniană kuribu (războinic care luptă împotriva demonilor)

4. Spiritul din lampă

5.Insule locuite de ființe magice, insule paradisiace etc

ex. Sindbad marinarul

Traducerea și receptarea O mie și una de nopți în China și Japonia

-cadru narativ preexistent în cele două spații:

În China-povestiri miraculoase zhiguai 志怪 apar în secolul IV, sub influența budismului indian.
În Tang-povestirile miraculoase chuanqi 传奇 prima formă de narațiune fictiveă epică din China.
Lectura budistă a celor patru mari romane, Osândiții din Mlaștini, Cele trei Regate, Călătorie spre
Soare-Apune, Visul din Pavilionul Roșu.

Perioada Heian (794-1185) ficțiune de factură budistă, prin influențe via China, perioadă urmată
de distanțarea de structura ideatică și narativă a povestirilor budiste din afară și îndreptarea
litearturii japoneze înspre literatură pură. Povestiri japoneze de origine populară setsuwa păstrate
în The Record of Ancient Matters (comp. O-no-Yasumaro, 712)

The Chronicles of Japan (720) text în chineză, spune povestea lui Urashima, dar influențe
budiste sunt vădite. Primele forme de ficțiune din Japonia au clare influenețe moralizatoare
budiste, de origine chineză.

Murasaki Shikibu-Tale of Genji (1008-1020), text ce recunoaște deschis influențele budiste

-traducere și adaptare în China și Japonia

traduceri ale 1001 existau în China și Japonia încă din sec XIX, dar din limba engleză.

天方夜谈

Zhou Gueishen 1900 traduce din engleză 一千零一夜

Xi Rou, 1906
Toate sunt adaptări din engleză, sau adaptări ale altor adaptări
Traducerile 1001 în chineză, de-a lungul timpului, reflectă, de fapt, percepția, receptarea și
interpretarea textului în spațiul european.
Ex.
‘Story of Ma‘ruf the Cobbler’
‘genie’ e tradus prin jingling 精灵
‘king of gods’ (sheng wang) 圣王
72 tribes (qiu zu) 求租
1000 earth gods (tu di sheng). 土地圣

4
Traducerea lui God ca 圣 spirit ‚nobil’, ‚omul superior’ pe scara virtuților morale, în loc de
Dumnezeu atotputernic, din cultura textului sursă. Procesul de domesticizare a textului sursă prin
traducere.
Imaginea negativă a femeii din ambele culturi înlesnește aproprierea textului în limba țintă-
ex. echivalența dintre aspectul fizic urât și urâțenia sufletească, comune ambelor spații culturale.
Integrarea conceptului de thick translation pentru a surprinde atât asemănările cât și deosebirile
dintre două culturi, prin traducere, traducerea ca dialog cultural.

-1875-prima traducere în japoneză a 1001 de nopți, după versiunea în engleză, adaptată, la rândul
ei, după traducerea din franceză a lui Galland.

-În Japonia, în era Meiji, călătorii sau literații japonezi în Occident sunt influențați de jocul
performativ al poveștilor din 1001 de nopți precum Sindbad Marinarul etc, povești pe care le vor
aduce pe scena japoneză în orașe precum Yokohama, unde vor fi jucate sub forma de kodan și
rakugo.
Teatrul în stil occidenatl Kabukiza din Tokyo pune în scenă piese precum ‚A Comedy from the
Arabian Nights’ de Enomoto Haryu (1866-1916). 1001 de nopți-considerate de japonezii Meiji
drept canon cultural occidental, nicidecum făcând parte din tradiția orientală.
2004- National Museum of Ethnology din Osaka-Expoziție Arabian Nights (Sept-Dec 2004),
specacole de kodan și rakugo inspirate din 1001 de nopți și interpretate de actori profesioniști.
Versiuni ale Rakuda, de exemplu, păstrează perfect linia narativă și structura performativă a
textului original, în versiunile filmate ale poveștilor, dar le adaptează ca decor, acțiune, personaje
și text, în versiunile puse în scenă cu public, eliminarea elementului religios.

Fudge, Bruce. More Translators of The Thousand and One Nights
 Author(s): Bruce Journal of
the
American Oriental Society, Vol. 136, No. 1 (January–March 2016), pp. 135-146
Ouyang , Wen-chin The Arabian Nights in English and Chinese Translations: Differing Patterns
of Cultural Encounter Wen-chin SOAS, University of London.
http://eprints.soas.ac.uk/8331/1/The_Arabian_Nights_in_Chinese.pdf
Philip F. Kennedy, Marina Warner Scheherazade's Children: Global Encounters with the
Arabian Nights, New York University Press
Schacker-Mill, Jennifer.
 Otherness and Otherworldliness: Edward W. Lane's Ethnographic
Treatment of The Arabian Nights, The Journal of American Folklore, Vol. 113, No. 448
(Spring, 2000), pp. 164-184
Tuczay, Christa A. 
 Motifs in "The Arabian Nights" and in Ancient and Medieval European
Literature: A Comparison
 Author(s): Source: Folklore, Vol. 116, No. 3 (Dec., 2005), pp.
272-291


5
6