MARCEL MELICSON Arhitectura moderna Oameni s: Curente si tendinte ee Editura Stlintificd si enciclopedica Bucy th, 1875guuepou eunaseatysy6 covivr INAKTE cd universul de forme in care se desfasoardé astési viata omului a fost creat pe baza unci gindiri puternic ancorate in realitéfile economice, tehnice si sociale ale secolului nostru. Aceastd gindire fgi are izvorul in secolul al XIX-lea. Dupa aparifia, Ja mijlocul secolului trecut, a tendinfelor arhitecturale ratio- naliste, s-a réspindit denumirea ciudatd de ,arhitectura moderna”; cindald, pentru cd nici unui arhitect ‘din epocile Frecute nu i-a venit in minte s-o foloseascd. Oamenit din an- fichitate, din eoul mediu, din Renastere sau din ,,secobul du- minilor®, inscriindusi in spatin constructiile—expresie a necesititfilor si a concepfiilor lor de viati —faceau arhitecturd nodernd® fara 5-0 stie. Avhitectura a fost totdeauna modernd, pentru cd a aparfinut tytotdeauna epocii ei. Pentru arhitecfii de ta sfirsitul secolulwi al X1X-lea ter- menu de ,arhitectura moderns" devenise tnsdo necesitate, un mijloc de a marca hotdrirea lor categorica de a elibera arhitectura’ de copierea unor stiluri devenite anacronice, de ao lega de noile realitifi social-economice. » Acesti arhitecti au avut curajul de a rupe lanpurile inerfiei si conformismului si de a infaplui cea mai radicald revolutic din istoria milenara a arkitecturti. In jumatate de secol de narhitecturd moderna” ei au creat o noud metodd de abordare 4 problemelor arhitecturale ale societafii si au ridical tn spafiw structuri si volume care au dat un chip nou asexdrilor umane contemporane. Istoria infaptuirii acestei revolufii tncearcd s-o prezinte Iucrarea de fajd. Ea tsi propune sa reconstituic nasterea si evolufia gindirii arhitecturale moderne de-a lungul secolului care a trecut de la aparifia curentelor rafionaliste si pind apro- ximatio in 1950. Este 0 inoercare de a infiifisa sintelic ideile, marile curente, personalitapile si operele cele mai semni- ficative care au coniribuit la constituirea acestui fenomen ‘major al epocii noasire. ‘Fiind o istorie a ideilor si aceste idei aparfinind wnor creatori a citror gindire a evoluat in timp, autorul a fost pus in fata unei dileme: de a proceda prin secfiuni istorice verti- cale —urmarind pe rind evolutia fiecdrei personalitayi — sau prin secfiuni orizontale —urmarind desfasurarea cronologicé @ evenimentelor. Prima metodd ar fi dus la ingreunarea ins jelegerit sintetice a curentelor si tendinfelor, si a interactiunit cuviNe INAINTE lor; a doua, la frecvente tntreruperi in prezentarea evolutics Siectrui creator. . Am optat pentru 0 solufie de mijloc, limitind seofiunile orizontale la citeva date considerate de cei mai mulfi istoricé at arhitecturii ca find determinante: 1870, 1890, 1914, 1930, 1950. Bineinfeles c& aceasta divizare nu corespunde decit in init mari adevaratei evolufit a arhitecturti moderne in diverse Hiri avind condifii economice, tehnice si sociale foarte di ferite. Prin urmare, ea trebuie privitd ca o necesitate de lucru cu o valoare relativd, in functie de condifiile istorice concrete. Perioada studiata se opreste &n jurul anului 1950, cind arhitectura contemporand a intrat intr-o epocd noud, carac~ terizaté prin amploarea si dinamismul extraordinar al dez- woltdrii et. Complexitatea si diversitatea acestui fenomen aflat in plind desfasurare necesitd .o analizé specialé ce depaseste obiectivul pe care ni I-arn propus in aceasta lucrare Problemele urbanismului au fost atacate numai incidental, in masura In care teoriile arhitecturale au fost indisolubib legate de conceptia urbanisticd a antorului, ca fn casul lui Le Corlusier. Urbanismul modern este o sttinta pluridisci~ plinaré complexd, cur probleme ample care depilsesc “pe cele strict arhitecturale; ea necesita 0 tratare aparte. Aim folosit in moi deliberat in aceasté lucrare numeroase itate din operele principalilor creatori ai arhitecturii moderne. In primul rind, deoarece din aceste texte semnificative se desprind cel mai bine si mai direct caracterele specifice ale gindirii fiecdrwia, so poate infelege mai usor drumul propriu de creafie, determinantele, influenfele suferite si Limitele aces- tei creatii. In al doilea rind, deoarece nici una din Iucrarile acestor arhitecti n-a fost ined tradusd in limba roménd; textele origi. nale find gren accesibile marelui public, am considerat util de a pune aceste texte la tndemina tuturor —in special a stu- dengilor si chiar a proiectangilor mai tineri—atit pentru bogajia lor de idei eft si pentru surprinzdtoarea lor actualitate. $i, mai ales, deoarece in afara valorii lor strict profesionale si documentare, aceste texte au o reald valoare literard. A lua contact nemijlocit cu demonstratiile cartesiene ale lui Viollet-le-Duc, cu eseurile sarcastice ale lui Adolf Loos, cu studitle rationale ale lui Gropius, cu pamfletele infocate aleTIATIOTA ares 3p I$ epouri0y axsvou njezeros Jno uy yap tard aye uy aye pasvou © oy ys vInzoo Uy youZ JERSE wiaoey ys ‘usoU Myndury ¥ Empoipe oO Woae vs Wois woeC, (068 {—0s81) mNnT ynoa * AULNIG IOUVLOH WI I ofe ayo sappworfiumes wm 200 axjves0 2psuauop Usp vintin v 240%0[o{up vpiUn {oud TUL OV] IngLaqHod » ve ‘aymust{y 209 uy “sun ssof v— aunsogmopios ssingoo} ~4@ 10 oya1024 pursefipa qngysuos v-s o4vo wip ropr 48 ofuy 2p9pogsourag vsvpiun aunizia o-asuy vzyaqurs v op vow — 2318090 pw podrniged mmarzrarqo powp visady Va ynacpipty “‘Ramonsusg poop 1f 200g 1 Moognd ug ovavs aje00f puitf niuamo, uy Te04pe40a} Dégswon ansessvound epsanguc ep awod nu ransySun sojsoa nosDUUnsL ap samy3un osvowune wip vuarad 1f eqwog pusspo: vamoonyan ‘xejducos usuourl a340 vo ‘aang Papo 2p 2g “punpompiyyan op 40. ‘uojtepe asomoxoid ug onfesons aprgopta S axfoapes ap o1usjqoug 2sv0r408 ywowpta b popUE, mifogs un-agus w 3001QNS IMU vasopusidn 2o2avoap ‘Mapyaqguson ap 8 3589 By “mndooug snipor.« aneodur divhosd qourdugiiy v 19 vomvacquia ‘papsvou Dav pwougnd ued yoo op vid puasf plof op vosvsony atfund pnou 90140 120 9p pypinjoopyin vopwpyves qv3d 20, qwSeyous v-s 2a usp somos press no 38 ynuojna podyorne nv 19 :oLuotia 12p/Sv 4vdv 9u 40] 2f2498408 DOI 2p 40190.] yunusigo mpiuo vdvos 11024 210 Lougpo sue tansopaf, SD ap 38 afuzind op oporuip vopon B op jnavy na 4fvs -sozug poof tiv usp nuo va1do uy rapqueryos opun, ou pwuusussajap nv 9409 1opL ap 9puo4nd 40UN 940}80H JOP ND 14499 12493 pou uy sngixe nv-2) ‘401 apapy napus auntsod $8 proous inydm nv “401 s30042 » posjsyy wpav. TOWA UE EPIpssp os TeUOFy o79zIe LreUT ra varjadsiod a up aed daoar 1 mqany 9x09 reop: Pyuazaadat y nayuad -apidord eyes e_UE EISeaAIOS ES auuied grado ap nxye9} ys208 + tinojeqig ap yes:pouy nous suows fei ajesnds ydnp ‘euguies area — a1} ‘eauayjaz pred po avo} no ‘9: ‘goed Bs aso, “Tad: yode ypuydser 8 year A “EPuTIdins ys 8 1 ‘efmeny sodeyy TAINS zaax9 ng “tnyexy sasundser zones ‘oxwud) AX SMoy a Mir ‘9073 9 ny eas nu Ts rayelajord =D My mMy~oWd efey uy AnMMyOES THINS“ azaa19 ys are as Hor aS EIBF Bods piseaoe Uy eo ha Spoyst uy EPEPOLDI_E Engys axdsap ere asiqios as TIA THIs 19998 38908 w 2 etenys grado S vayid nu aumpers dap ery Tuytad “EyeIySD “ eyereaspe o osmpyp ag ied UID Bs 0 ’WRINUVD SaTAVHDGarnier daduse parizienilor un spectaculos punct de atractie intr loc unde acest Incru devenise necesar. Clidirea era supraincircati de marmore policrome si decoratie: nu se facuse economie de aur si bronz. Orice bucificé susceptibild de a fi decorat& fusese decorat§; orice Joc ce putuse adiposti o sculpturé sau o pictura primise aceste onoruri. O armath intreagi de artisti Iucrase sub conducerea sa, si totul se contopise intr-o unitate decorativ- athitecturala deplina. Frenezia decorativa a lui Garnier — care atinsese culmea in supraincarcatul foaier—cra oglinda fidelA a gustului pentru lux $i opulenfa al societSfii suspuse a_timpului Aceasta noua aristocrafie a banului, proaspat ajunsa in virful piramidei sociale, traind tn saloane aurite, o Iume de aventurieri, de bogatagi si rentieri, colcaind de patimi 3 de vicii, pentru’ care puterea, banul si viata de petreceri grau singurele feluri, ‘aceast’ lume magistral descrisa de Balzac si Zola se regisea cu placere in somptuosul edificiu Pe marea scara de onoare, femeile {si puteau etala toaletele, intr-o unica defilare a modelor; in foaiere se des- fasurau intrigile politice sau financiare; in loji se ficeau vizite si se legau aventuri amoroase. Sala, de un lux orbitor, era locul unde se jucau,"in mon- tari_fastuoase, drame lirice; dar adevaratul spectacol se desfagura in foaiere si saloane, unde puternicii zilet jucau © ,comedie modern&” relatata’ apoi, cu lux de amanunte, in ‘cronica monden& a gazetelor timpului. Opera era o masci in plus intr-o societate de masti. © masc& pe care Garnier 0 concepuse cu arta. E adevirat, © arta de un gust dubios, dar acesta era gustul contemporani- Jor sai si Garnier credea cu sinceritate in el. In pofida exa- geririlor ei ornamentale, Opera funcfiona bine, rezolva perfect numeroasele probleme puse de program gi, in ceea ce priveste stilul, ei bine, Garnier putea si afirme cu toata taria? ,,Stilul pe care fl folosesc este al meu; este cel al vointei si al inspirafici mele; este stilul epocii mele". Autorul acestui stil—eare igi semna cn mindrie arti- colele: ,,Charles Garnier, architecte' du nouvel Opéra — privea insi_spre trecut, crezind ci priveste spre viitor. Era un demodat, un intirziat, profet al umor idei fara viitor. Cu el murea, fark glorie, marea epoct a clasicismului francez... 2. ,.ACEST STUPID SECOL AL XIX-LEA“ Avbatectura moare ia im tay, in pofida’ unor prin jlocul_prosperi- vitale energie VIOLLET-LE-DU Ce se intimplase cu acest secol al XIX-lea in care, spre deosebire de toate celelalte domenii ale vietii materiale si ale clei spir arhitectura isi dovedise sterilitates neputinta de a mai crea opere originale, refuzul de a merge in pas cu tehnica epocii, de a rezolva cu mijloace noi proble- mele puse de societate? Cum era posibil ca intr-o vreme cind © revolufie tehnologica fara precedent transforma societatea din temelii, singura arhitectura s rimina conser- vatoare, inerta, supusa dogmelor celui mai plat academism sau celui mai’ absurd eclectism? Acest ,,stupid secol al XIX-lea“ — cum fusese denumit de unii conservatori—era departe de a fi stupid sau ne putincios. Fusese un secol al exploziilor, al revolufiilor — sociale, politice, tehnice, stiinfifice —, al tradifiilor darimat. al reevalu%rii tuturor Valorilor consacrate, al rasturnéri tuturor ideilor — de Ja religie la monarhic, de la filozofic la poezie, de la stiina la art’ Secolul al XVITI-lea, cu enciclopedigtii, filozofii si eco nomistii sti, pregatise moartea ordinii feudale, care fusese maturat& de marea revolutie. In secolul urmator se schimba intreaga structura economic’, sociala si politica a societatii se instaura un nou mod de trai, se creau noi ideologii, se nasteau noi aspiratii. Intre epoca Iui Goethe si cea a Ini Tolstoi — marcind fnceputul si sfirsitul veacului — o intreagd lume se nascuse, traise si murise fn mijlocul rasturnarilor, razboaiclor si revolutiilor, o lume de tranzitie intre vechi si nou, c&utindu-si un drum spre viitor. Totul tindea s& se transforme gi o facea cu zgomot si violenfa. Alaturi de lumea plina de patimi descris& de Balzac traia o alta—amestec de romantism si realism — care lupta pentru un nou umanism, care se elibera de obscu- rantism si empirism, care dezvolta tehmica, accelerind pro- gresul material, clibera spiritul de dogme $i de superst aeiererenee i I-nosoyy apasezo ‘ge/1 18 BEL1 Uy EsNUId Wp asE09g -azpiadoo “sop yydsvord sonue ojyuouruou uy gfiqezmdour orjends ap Bsins 0 vase® UISPISEDD [NON “IAUe naz ap dryp uy wzod 1S res9e) my [nysey no euoLOoUs as [nyexydWy “OLD Wy TnTHs wy efasmos—p -npunysos ‘torjnfoaor re , 1piqndurcoU: Imingry“ nedexp os oreo uy ‘guewor vS0} ppowu ey ery “reworjnjosar soyed ap yyeuSaidum ‘gseomau eurioy o ap ‘giaaas ‘grep ‘efduns ary es emqan RmpayE eno “aiayysut sopfou wfuoueuued 1 eoyeppros vuyUOD “yoadsor wadsur :ountsusose uy qerzaysmq vsusao> roynd ou are soygnd SproyIpa neoyiquis a o1v9 no JofpPeUOJOD v arvoais wayEHMUD[Og “YayjeNO}s1e earnoduyy yutre O asisYD eyzoySng ‘— ,yorfnoaar eureur* — oavoyqndar Teuroy, are nes 899904 qunyoouryse ape o19A08 ofouTsoF UI “juapesap 1 yeUTFEE INjnoD so00r Baye MOAR ‘falfemoystre edystx 1 pony aseuurepuos Jooas un ap duin, oases ‘pzoouesg eyzayinq ‘ese[o enou ESUL wysojoid B}seo08 eyep oc “Ifnosos0r wattjoduyy “reopnq 2p ‘requounWes joyre earnodur ‘mmnuistaiyeiossp vapyodury ysojord Un 30} Bia BIAyONYTe eNoN “HhIpuoo oye uy ‘azneD aqfe ap yeiowes ‘Telos puoy ye un ESUY puTAL ‘CO-XTX Te {Wynjosas jyndasuy ep eavaxjad as aepuNS uawOUsZ Up csosap i$ ysep nayuad opener mynysn e 1$ opejwonuss ojuerqnxe varjodurs — zzoouery oDads — auipio i$ Tuqyrys nijuad rysoSemp & ‘ysreuorfer mynyyt ads 2 alto ora 6 “peuorjea sdrsHIe Tejumysu0D e 21e}do}Sop yiemaape o asesng “Injnooreq ¥ oTeyUOMTUUTO TorieSoq HS 2071 Suid re poeey varjoday puyssjoid “gjeyuaumnuour “gyerqiy -iypa “grep yinysaytyre o niyuad yreseydo yo ‘susKseg my Te yoo od pugSurdsor ‘nian-y vp ep vpeuopoo nspusd yuDciog iy [mpatoid gioseigyad yeouesy Mjooqe pup puny faeyyy: myooreq varjoduy ountjoear ow ‘asoyseusy up asnosyir 8 COLTTAX Te mphjooes pe zeouesy [AWUstoIsel) s0x119}dou ques uy yeogiquiy spreg un ‘aysea sarjoadsiod ‘eseorpuerd SjuoumuoM BIA “uIsMeqN 1 emMyooyTYTe nud dun eosed 1 rmrexediy ‘oidny yaop snuy “ounyuoojodett soqsrerea aye ayadurox, op apajauns up ‘sountimy asndaouy pnpooag VINVINOOLINY, ssnde ynuep run rou jafequay y ze gTerst “ur iS pleoos onjoasr ap yooda eyseaoe uy Tqysod fequ jamBus yo ypeos ys mdumy no asasunle vo “zaySing js0 ramnysoid ye 1 oeyo sopZueuro TRMBIeYyD ef ‘eoTUIOpE sopmin{ ye yesruesi0 auyq Infrusoys|s ysndas !9peun10y |3}> xojiijusauoo [nfuey urp Hor waynd nue emyayGE reuny nigga nou mun v If 1urpnyyre. rou zoun vareyneD 1 erepqereu op “oySmau ap ‘gMoaax ap eyyUauy [yO], areyeojdxa 1 yunpun “apzuoody ad aypEp rear foun 9ye opipios " apeyoodse 1S opora oyeinAdaN neaswuTe, Moz my musEMvE 1 juessedneyy my Te pro jnuusyesy wigh are uy gydnx0> voumt puraiSnz ‘uspour [auen 144307 $9 tauaxe a Segr FeuL ne}nyD 19 “Bysea9e 3p JOT UY “yerdspe onsed wozsIe Tense eurmuszop gs 18 meWe3 OF UE Ujeyoioos ape ares

} Josie 1S eInUT} o rO]LIOyrpa wap furnue Oe] asosunfe onuapede fauioy myepuy Jeun vam Up 'syes uydyoud un ad 44) cameron osery sais 22 1 LA HOTARUL DINTRE DOUK LU comanda, prezentind pentru aceeagi clidire fatade gotice, clasice sau renastere, ‘la alegere. in Parisul reconstruit cu vigoare inginereasc’ de prefectul Haussmann apareau biserici_bizantine, catedrale romanice, primirii gotice, giri palladierie, vile’ florentine, colonade grecesti, peste care se ridicau cupole in stil renastere, alaturi de turmuri medievale si de arcade in stil arab. Intelectualii ratinati ai timpului——noteazi Bernard Champigneulle nu se simfean deloc jenati sa discute despre Adevar, Morala, Natura, Modernism fn ‘saloane pseudogotice sau’ pseudo- maure, asezati in fotolii Louis XV sau fntingi pe divane wa Ia turque" In aceast& schimbare, un rol important il jucase gi in- fluenta curentelor literare si artistice asupra_arhitecturii Romantismul determinase aparifia unor puternice tendinte anticlasiciste si antirafionaliste ; cuceriti de moda romantica, arhitecfii cAutau pitorescul si exoticul, sublimul gi idealul ; ci reinvian trecutul medieval, epoca marilor catedrale sia stilului gotic; alteori se inspirau din creatiile civilizatiilor indepirtate sau ale celor primitive. Totodata, romantismul accentuase individualismul si vedetismul, tendinja de exa- gerare a personalitatii si de exprimare a ,geniului“ propriu. Arhitectul devenise un artist urmarind sa-gi exprime eul in proiectul edificiului, asa cum pictorul o facea in tabloul sin. Era de fapt_o wrmare fireascd a lungului proces inceput inci in epoca Renasterii; Iuptind pentru emanciparea artei lor, arhitectii Renagterii izbutisera sa ridice breasla megte- sugarilor din care faceau parte la rangul de arta liberala Treptat, arhitectul se transform’ in mod exclusiv fntr-un artist, uitind cA la’ origini sarcina sa fusese de arhi-tekton, adica de prim-constructor. In secolul al XTX-lea, acest proces ajunsese la un punct critic; ruptura dintre arhitect si con- structor devenise totald si aceasta fusese cauza_principald a indiferentei celui dintii fati de evolutia mijloacelor tehnice. Arhitectul traia intr-un univers ireal, atemporal, un univers de forme create fie dup’ regulile imuabile ale’ Academici, fie dupa propria fantezie. Arhitectura devenise anacronica nu numai pentru faptul ©& folosea stilurile unor epoci moarte, ci mat ales pentru c& in secolul maginilor si al producfiei industriale continua 2, .ACESY STUPID SECOL ALL XIX-LEAY 23 sisi conceapa edificiile ca fnainte cu 2000 de ani si sA Je execute cu aceleasi mijloace tehnice —manuale si_meste- sugaresti — fmpiedicind astfel progresul unei societati care avea nevoie de tot mai multe constructii. Se ajunsese la eclectism, care cucerise intreaga lume; un stil internafional se instaura din America pina in India, Marile capitale, in plina expansiune, se umpleau de colonade, cupole si fronioane; tone de piatri luau forme lipsite de ratiune, logic si sensibilitate, devenind decoruri teatrale, fara viata. Biserica Sacré-Coeur din Paris, Palatul de justifie din Bruxelles, monumentul lui Victor-Emanuel din” Roma sav. Reichstagul din Berlin sint citeva dintr-o lung suita de monumente hibride, care au rimas mérturia acestei epoci athitecturale. Lumea traia sub domnia ,,pompierismului* si a prostului gust, a emfazei grandilocvente. Secolul stilurilor se sfirsea intro absent’ totala de stil. Oo 3. TEHNICA SI RATIONALISM Inginerii care au creat locomotivele » u gindit sd copieze. diligenfcle, VIOLLET-LE-DUC in haosul eclectic se faceau ins& auzite si glasurile lucide ale citorva arhitecti ce priveau cu realism ‘epoca lor si dez- Voltarea tehnicii si industriei, care tnfelegeau schimbirile profunde ce se petreceau in toate domeniile si in primul ind in viata de zi cu zi a contemporenilor. Athitectii rationalisti legau dezvoltarea viitoare a arhi- tecturii de tehnica fierului, pe atunci fn plin avint, preco- nizind solutii menite sa ducd la satisfacerea necesit&filor unei lumi in plina efervescent& tehnologica. Premisele unei gindiri rafionaliste fusesera puse inci secolul precedent, Influentat de rationalismul filozofic epocii sale, 10.4. Laugier intr-un Esen asupra arhitecturté® “(sof eujd sns op yanyoary pours sojeo wareurumy endse e ngued) Hesopred ey xyUOy ap TOPS warisopoy :es voodo ynw no ‘pugdionMe “youl aymusiqoou Tez o}vp oHINTOS “you amayqoxd Pune yquaroye 1S greuorfoung vareaqozar aysnorqe’] iny emnlortd 1$ Wrzoduros oxquy [naQu2o eousaep yzodap ys90e ‘1}1RO ep y1zodap oreur nun varear rf nmtjouny enop 0799 varjzedsop. Bressoau asnoey opewoppe terjonpoid ev a1azsei9 epideyy “RINIIT OP eLES uy TEMP neases as rhxwo no oppMpyer ared uy ‘sorgnd aqomqIq IONADaa Te 29 ap Wqes0sp [mj0y n> wer8aid un eyuezaid yooonqiq enou ‘gogT uy pindoowy “ws exodopodeo euraap ys voae ered ‘pywuoron vospygig epetord ¥ ap vaxeutorgsuy rode astunad ‘Lmrony yeys9oe & apeuorjdaoxo topdnos uzTI07eC, “ginqo9] op yes eye urlds op apoyound waunurur ep gonpar es punngzt iS ened ap Lygepd no o-puyurquios ‘xoproyUT Uy ByUST -ede wmgons]5 Eysvase asesey [a ‘Topueodwisyuos erjoeyadnys ards “Susdose vy gayd 8 wlepuny e op ‘35g ap yInjonays © weae YosIONIGIG enoU ‘OCgI—EFSI Epeouad uy yIMASUO-) ssueg Ip aigiesnen as voougi cMyuIp waa ad “peas uy ‘vosesunzd o-s tuyd oydoye Es amqon que asszordsrop {r2uauroo ap esdiy ssasny ngs pujnuispuTo;uoIaL [n]BITNZyy ~.Byeunsep 380J BY vroayo Hungjouny Eyarod euneap}o} aiy ES amqar) unos" 9 Byepo}O} PuyULE “WysuoD v op IIE Lady sioaut -o1 Tes vorsUT Ty “ISsyEor|es arepaid op uresord un ad qezeq ‘nuidord rayjaye un og] Up vaprypsap 78f oySnosqey — ,AOpSI91[S3B pxO}Zonpuoo isur ad areymoyip up ound sv ares Suresfoad oyé1u nayued wserznjua ap Hisdiy Fao]9 9 ‘soroquT op ysdy ‘yez1ueBi0 ysord" vropisuos y-areo od — syay-xnvag. ey ap yeoyso MURUY)RAUZ Te I JerMEpeoy Te TesFOApY “soynsu09 sxeut dum epoe uy y$ yooyte areur “nnusreuorjouny Te aosmoo1d ‘aysnosqeT rusqy tyuyooas pHoorlur ep aoeol Tes voae vidny vyseaoe up quvqrodun ap j1qasoap yor uy), *,einoexe ayzod as wn yur ad Bepoa Wor" :syry-xntag Sop efor eT ap eMOALZ vISardxo TAse pupgquios ‘syaroid uy arvoysejoy vjuongur o Eqre ¥S omgax} stfonxysuos 9p ajopoyour EO vue “parpoopeyLD op Ppeiseds vpoo0g vy asbnapuas ap isan veneer oF pease Noy O-nitiy “Fapppuoy BSugog-uv2[ [Me “9ISl UY 4 NsrivNouiva 18 yor ‘SHIV-xnvag sep afoog eT 93: youd ‘epeuusoy ‘oysroysepoau apdround no orfrzodo vpeio1 “oruypyfod vpeoog ezeztiajerea ys eaae 27e9 ysteUOr}o: mhusyeuorer v oreysoptuenr wud erg, ued uy aqiiade aendsrp 3ujs oreo uy q1oH195 [apout wp asoySeu ef ajasntt eyempadpe” yo onbuqoay “FEL ye seaS “(roe uormaN JO] BioWal UF TWsUUOW Un RHLad DeIKId “AT INOG SINGS 2 amen eN natant cttenent neem26 Serer eet 1, LA HOTARUL DINTRE DOUA LUM sclrilor si a pasarclelor (pentru ugurarea circulatiei) repre- zentau noutiti pentru contemporani; in sala de lectura, coloanele subtiri de fonta reduceau spafiul ocupat altadata de elementele de sustinere masive, executate din piatra: depozitul, lipsit complet de orice ornament (pentru ci. mu trebuia vazut de public si deci se putea lipsi de arta"), era desparfit de sala de lecturé printr-un imens perete de sticlA; sala de lectura —luminata printr-un ingenios sistem ge cupole cu nervuri de fier, acoperite ou sticl’ —reugea sa inchid’, printr-o structura wsoara, un spatiu enorm. Pentru prima oara in acest secol, necesitati noi erau solufionate cu mijloace noi. Siegfried Giedion* nu ezit& s& numeasc& aceasti opera »capella Pazai a secolului al XIX-lea". Ea demonstra in mod stralucit contemporanilor ce mult se putea realiza daci se unea o teorie rationalist a arhitec- tuni cu posibilit’jile uriage ale unei industrii in plin avint. Aceasta industrie— care mina societatea imainte fara Nigaz —se baza pe tehnica si pe magini, pe tot mai multe masini, inventaté de ingineri iscusifi sau numai de simpli mecanici care invatau din esecuri i experimentau mereu noi si noi mecanisme. ., La fnceputul secolului, locomotiva iui Trevithick gi Vivian tragea vagoane peo cale ferata lung’ doar de 13 km _ (1804); Stephenson (1822) si Seguin (1827) o perfec tionaw si caile ferate (cdrora ,savanfii" le prevesteau un rapid dezastru) incepeau cucerirea spatiului terestru. Raz- boinl de fesut al Ini Jacquard (1805), seceratoarea lui Me Cormick, masina de cusut a Iui Thimonnier (1830), motorul electric al Jui Dal Negro (1831) transformau mantfacturile in industri; piata era asaltat’ de marfuri tot mai multe si_mai ieftine; agricultura se mecaniza. Incepeau si fie necesare tipuri noi de constructii, cu deschideri uriase, care aveau programe neuzitate pina atunci si care nu puteau fi realizate decit cu mijloace tehnice avansate: poduri 41 printr-o “rehatec tenth I gat activitate organizatorica. Lucrarea se SP (Spatia, timp gi arhitectura) represintd © contributie impor tori arhitecturl) ioderne. 3. TEBNICS $l RATIONALISAL ar tot mai mari, cerute de dezvoltarea rapida a cailor ferate, fabrici imensé permifind instalarea noilor masini, depozite si dociri pentru stocarea mrfurilor, magazine tuniversale pentru desfacerea lor, hale alimentare pentru hranirea popu- Jafiei marilor orage in permanent crestere. IMENSE HALE DE FIER $I STICLA Industria _furniza dowd materiale ideale pentru noile constructii: fierul si sticla, Constructia din fier facuse progrese spectaculoase odata cu dezvoltarea rapid’ a metalurgiei, in special in Anglia, datorita folosirii c&rbunelui de piatré si a cuptoarelor de pudlaj? (1784). La mijlocul secolului, “aceast& dezvoltare c&patase un ritm rapid s1 proportii uriase. Fusesera inventate convertizortl Bessemer (1855) si cuptorul inalt cu pretn- cAlzire (1860); ofelul gi profilele laminate intrau in uzul curent (1862), iar aliajele de ofel si crom, precum gi niche- lajul (1870) imbunatateau calitatea constructiilor metalice. Fierul aparea tuturor ca materialul viitorului. Ce progres fata de greoaia zidarie de piatra, fata de boltile de caramida, jaja de grinzile de lemn cn deschideri limitate folosite la sarpante, faf& de cantit&tile enorme de materiale ce se ce- Teau puse in joc pentru a obfine rezultate minore! Ugor, rezistent, maleabil, lesne de prelucrat in fabrici in clemente standardizate, ‘lesne de montat pe santier, fierul ajunsese 84 acopere spafii tot mai mari cu minimum de material. Intr-un singur secol se ajunsese la constructii cu dimen- siuni uriage. Dac& in 1779 primul pod de fier, construit la Severn, nu depasea 31 m, in 1796 podul peste Sunderland ajunsese la 72 m deschidere, iar cel proiectat peste Tamisa in 1801 urma s& acopere o deschidere de 183 m. Principiul podului suspendat (Tournon, 1824) ducea mai_tiriu rezultate spectaculoase: podul de la Niagara (1861) si cel de la Brooklyn (1868). Siefkenson arunca peste strimtoarea 1 Pudlaj: procadeu de transiormare a fontel in ofel, inventat de ingi- eral engles Henry Cort (1740-1800)ny mynpnopeo| B-NIX Te mynyooas 1p 2p fopitienteo ypouzerpuy 16 sHED 9 Tommy] sn une “oumny up otjonnsuoo vifeur teu Boo du vane axe NUN) LoL Peffiq savjsn5 ‘dum YRIHUE ap asinusiqo 2 RIqHTyDa op apBeq pysap E> neoind Hemon 1813 n> ajsore Je “Eyepooza eT nerjqns as area BIPOIPL TY ap erjonaysuoo oreur rewe S11 8 ounsteuy ur cy ‘ounSuny w Qz5 129 a5 suey cysvauzipuy to eidooos 1 osu atjonaysue “(equys ep an enp paidey) t9erSup oxst ceanen warteodxg qnlapad no spes sopieyiqise =P WS euydap eo. emdar Iss} * 12 ap minzarus BUI Pap! qnzea ‘Tqereduroout ‘nqo. Waursya. are: ee v erep euyuny w IZA 9p Hidow yourt Ins} ajsq “aojeurg we} op uuiop asouNe Uy Tepuny nijoe 18 phuros Tnrypo ores eorayu sounyovu sop misuounip ud ey © meotpEr “aurogioy 8 peoyncy ps mS painae wy WP SeaPey tv vperSoque ie aeeeaaad ediowd eavu op pies qeesaases iorespayes e sized yen 2209 WP UY BEMIS onOs gags. pe ote — euyumy op oxe0y1q20 atsyy 0 ap aydnton JMS Pup Kurd ‘sap yeut 303 gunpe as jode Srete afearoyuy vy Povons 28 48 ap o[rzuj25 “yuozL0 vt spsond oe ae “arsyy =P B1B] wanqvodstad o ayeqnays tno Beterquuy ye mnued reyrecopiy word yp Wes2127 1elouag Bags GaP FOL O1e ezRaape 18 910 ef yugd mp0 Uy oe viuejsip em ude wajnd ys wmsyo jnsojnfe no softs on ap woundstp es Soe paul 9P BU walar o eazasqo umyng’ tenoS Dar aes ee trodu NOD up, “aivownqa oIsSidun 6 asesnpord Stosot BN W195 9p Toy un oseompA [3 (ut Zz Op ‘op e19 azap Feary Qt Mut 99) oasopour soeoifyur Ho ‘apusUUsTa ap wee TRCN Sey MPU! 2P OyuziusNy eons ap sor oes qc zrsuounp ep arfatny uy arjonzysuoa ap afsyuouner vziprepueys 9p yidans voopr ososnae uowog yeoso/ Tao; ERIUUNT BE neadoqtos os so;squE [99 18 soLs)x9 Tadeds zor ‘giejuue ex osepryous ap etietoe. ones “pug SudRs 2P ANY 101g op aquoutafa mo Sen uNpOA ue vopryput ebid WSK “te91 up Pipuort vy ap voserun vijeodey Rsodgpe & nnued runt wasp ug repre fepys 1S doy wp ~yuat 000 ZL @P Bieyeidns 0 varedooe — géeien atjonrisuo3 peste PAM BROaap ayfonnsuos “vepuay aap 20017 BSED 8 BE01 oy vs vane Teinyoaqnere Iapujeds © arer “MHIP “yISwAIe “sUEziIO,P 249105 UE ssdOOe vy prvi iegrwout sp Jef ze ‘styosop neleds Sp witecuos Weg nd PUP ‘sto4 uy vapunned wurumy orto ed epus Bafa HP wreimoexa yorpuro wyoq. saves on ‘orseyo Tema Sree inn Bee nun widnseep “vaio susvmnosr oLsoee ‘paoy SPE LIMPED UE Test ef Bpeztteox seevsragp 1apo5) Uy srvovezutidins apemoyqae opeypazor cop atOHeTW solnjeds w oarseur tayununy foun eayeqmtqisod cea ne BE HS IAsay vaseUiquros “afore ryEnpe, vare}joa op, Roepe siureuy sed un eave sory op enpayqry Aipvlre Tnyowyse ap s385 op tmaret no RII “919 Mp OH) Stwupe es neoind wuoteed “t1¢y up Shaded Usp vipqots corp IAPMPRE Insredose ‘gaat uy youy!“sai) dp esezipear SET septa “Qyuedees yy osnoon faiay ‘unpod ee ad WI FIZ 9p vazapryosep no fawn (9881) wong tmpr oysact ‘june tet ne ZI ap pod un wua WoT Ynod suswia Tauvion vi we athag30 1. 1A MOTARUL DINTRE pOUL LUM Marile expozifii internationale jucau un rol insemnat fn dezvoltarea industrial. Confruntarea noilor masini si instalafii, a inventiilor de tot felul si a tehnologiilor celor mai avansate pe plan mondial permitea alegerea celor mai Dune dintre cle si aplicarea rapid& in practici a descoperirilor stiintifice si tehnice; emulatia si concurenfa lirgeau necon- tenit gindirea tehnica. Expozifiile— care de la mijlocul secolului se succedau cu mare frecven{— puneau constructorilor probleme noi: spatii mari de acoperit, suprafete imense de luminat, con- structii usoare, montaj rapid, rezistenji la foc. INGINERI ST ARHITECTI Inginerii epocii erau mult superiori arhitecilor eclectici. Bi nu aveau pretenfia si faci artf, ci s& resolve perfect problemele utilitare ridicate de o societate in pling industria- are. Ei le rezolvau rapid si fir acele adaosuri fals ,este- tice care fliceau din arhitecturé o arti moart&. Tocmai aceasti lipsi de arti” — arti ingeleas’ in acceptiunea academica —facea” ca uimitoarele lor, con- strucfii sé aib’ gratia si cleganta fireasc4 a structurilor na- turale, ascultind doar de rigoarea formulelor matematice Athitectii nu vedeau fn fier dectt un material care putea fi folosit pentru a mari deschiderile, pentru a intari rezistenfa constructiilor, pentru a falocui lemnul, dar nicidecum pentru @ crea o arhitecturé. Labrouste folosise fierul in mod stri- lucit, dar arhitectura sa funcfionald era invaluité inca in forme clasice. Crystal Palace, aceasti mare sera, nici nu avea propriu-zis “arhitectura,’ iar Galerie des machines, 0 capodopera a artei ingineresti, fusese considerata cao con- structie utilitar’ reugita — si atit. sAceiasi oameni care puneau pe ingineri s4 construiascé poduri uriase, fabrici si hale de expozifie imense, apelau la arhitecfi pentru a proiecta si impodobi artistic”, in st clidirile oficiale, muzeele, teatrele sau propriile focuinte. Industria era una, gustul estetic alta. Acest gust impunea industriel s& produc& fn serie coloane din font’ decorate cu capiteluri fn cele mai diverse stiluri. Nu industria dicta : an 51 RATIONALISA 3. EAN eee aceasta. mod, ci estetica conservatoare a unei societafi Pa nitectii, sclavi_ai sistemului de dogme clasice, traind intr-un univers de forme istorice, nu stiau sé deduc din noile tehnici si snateriale forme noi. Noile structuri nu. tre: eau la viafd tin stil nou. $i asta nu pentru A nar fi existe Yoinja. si chiar argumentele teoretice ale ‘unor arhitect procminengi in favoarea crearii unui stil now, al fieralul: Astfel, Vioilet-le-Duc, adept convins al noilor tebnici § afirma in’ 1863 . : tattppociim, axl Peach imense furnizate de industries 3 Ti lesnicioase, si in loc s& ne servi acest wafeertert tele 0 teat gas celle hoastre, ne silim 4 ascundem aceste materiale sub 9 arhi- ecturé’ impramutata din alte timpuri... Avem in mina w Insterial pretios de constractie: feral, fie tumat, fie foxjat. Astizi nu mai este postbil s nu finem seama de acest element energic pe care industria ni-l furnizeaza ieftin si in cantitat necunoseate pina acum, Trébuie sé ne gindim s& punem mijloacele noastre de constructie in concordanfa cu a nou material... Este inst litapede c&, folosind acest material, este necesar saci dim formele carei convin; ar fi tidicol. de exemplu, si figurim din fonta coloane ca diametrul celo’ din_ piatr’. ae AP ginerii nostri, in marile lor lucrari de poduri, au pag cu nee pe = "gram nou, dar arhitectii nu fac decit = aplice cu timiditate noile mijloace la formele vechi. In mijlocal unei societifi in cxre totul se transforma cu o ra: piditate prodigioasa, ei singuri— preoti ai_unor dogs sacre —neaga miscarea prin operele lo - i Dar majoritatea arhilectilor impartageau pine opt exprimata limpede de Garnier: ,Nu voi inceta sa repet desi folosirea fierului este aproape nelimitata in ceea ce privete constructia rafionala, el isi_are limitele sale tn ceea ce priveste latura arhitecturala... si in ceea ce priveste crearea Unui Stil; este o iluzie s& crezi c& arta fl urmeaza Pentru Garnier, casi pentru majoritatea, arhitectilor Kimpului, arhitectura fnsemna in primul rind zidul de piatrs gi goluriie, bine proporfionate, taiate in el. | spunea. la fot “de Timpede inte-un articol intitulat Pieirele:” Pia constituie punctul de plecare natural gi rational al artnL gar of Tepads 8 yo soTyRiuod r0pepr ejuanyur qns Ieye ‘Yuapnas ap yR0. Beunuoo “vafmuedsood inooifrur up arvout_wsnsooan raaetton, afte saey" toos ore tsa” guna Fuk sop grands Uy ‘sownosofieg eunsiar “giis0 “ekuansise 29 dain NL OE vOUOEA P42 12UH 95 .< }OSE]> P UeRSOdU son2es89 BIE ‘opetant; oxedo nes ofnsed jisep ehyueisod austen & . ‘yper|a aiaynd arent o aygapea ‘Sieo pradoosop ay ertet gp ane woods ziseooy cus & gimioeungae o yNAe UF es woseokigs os ys yealoepeg 389 ea NTN Te Ino9S" ney ug ME 2P_OF AP BRIBAIOD o s7¥9' ad sfoo8 rauM exp. ZR AT Sue JerpIvonne un ap ayant goners> =p oqansm: s3RuU, rer sxoerjs ap josiqns ua nvsav — sueg ee oe aroyearestion eur 3139 wp eam Hinapnis “eogh (nue uy one-aTTavio1a nurgayite a sufe1, 3waa2ss0 wee jou “ypwesnaqtn Yat pac Uy Sisrxe Spnouoss UeeanUT “eases to TPs Sd pep ee or sing ensuacs Sisesry ep ehog -oHesiesqo nd wisn: eu oie ad 18 yaisvou wamje uy osdospa aus 340 djourd oun veroyde 3129p zasouy ey; op o1s9 nu "pweurn olfeaso yasbaae "er SAG-AT LATION : ‘VOT-XIX TV INTATOOES IDOI NY NVIZELYVS LOALIHUY NN ‘*b Jarmonsponase adiouiss ea YEP Bl WKLY Te mynpouss ev axfnqztos Hwuvjiodun peut esp “suquagi’ bebo" paabibey es eaade byte opizyisoveu niyuad ENED oie Lojenen sean ME 2d ROW Up 989] Tus via oreo 8 qeqeuoH, Sounds (i ote) “seiourur Guomo un tynqoougm wreje Siguim tlonnsuoo eqduns eo ySosoursur spiieztesr eraprea, ome aeitofeur uamo un spr ap ajuomno gop uy sree, “We ee Hemoame sown “wfonsysuos zopou efey up IMIMUSHAHEIOaP eFulct Sp areroqua xojsus0} “va ey, aus OHeweyeu lnqnopes “eounrfer 18 woror neaumnop’ ae HE CePEH Wonysuos nBopix 18 kaMyonsys fou near “suey FammoegtHedxo ‘srentin sumeizoid opou ep “iafusisiee ut ap “eiumy§ ap i goruyo3 ap redo APO EuHU! Tojnnsuos “eife op ag “sone sorenysy SW giigeAur ouuor ap inpeussre od as Gommapeae speusey ad Bitzeq eure 0 ‘s1voaiay no meanouid shod aon REMNASYE 24% — aTeOYO ayzusKOD ap ‘eznyqo IS” apiesn Sp ata OL glint no suBoTeS ep ‘eteong ap “ortuopeoy op af oe on aud HePor ‘woe axed 0 op aq’ “aiusvaatp ay EF gSTeuAUE 1S sowooyyze appmumsp “enpnzosos jnoorlyc, wed oer eL TgtdOML eBvanuy uy qupurefeauy ap muse, Raid esurx — sarfaedsap wyseaoy “tojon1ystoa ap pps fetbasdsop astiulysto (s6r1) terasaur I oye apt a BPO!) ectatiaztod moos Yorejunsuy “eur uy “royonays commas WanHs 6 Onaise Injoodse axyuy “pormqoy wad 16 prea “Satire soupurs onuy asedgs a8 onsedyad 0 "y20ny “yoouy “y9n3_jsord Peay 22 2P BAeIOVep ayauoig o no “eyueped 1S coed? up By ge RNs O06L WIP vifrzodxer “gimooyrqte op youopuEN ca Seen eee Hon stoo “opuwUr up topiary eysoy Fela SHO? 91e9 “6RBT MIP urfrzodxay ydup hruasep ue Feuinu— pup ‘axfdoou0a eyseoow er pormoine Sp Ine * FE MAINE wzeq omySHOD oad apfgjoudoad !ynuysuoo "esp tnt aoa aunKia 1auvdoH via ae ane nema ono34 # 1. LA HOTARUE DONTRE DovA Lew Era anui 1863, in care Edouard Manet, expunind la Salonul refuzatilor” tabloul Déjeuner sur Uherbe (Dejun la iarba verde), scandalizase burghezia, iar critica oficiala ilacoperise de injurii. Viollet-le-Duc se afla ia buna companie Nascut in 1814 la Paris, fiu al unui conservator al rese- dinfelor regale, Engine Emmanuel Viollet-le-Duc crescuse intr-un mediu romantic, pasionat de arheologie si de cultura antica $1 medievala, sub influenja nor stritucifi literati si istorici ca Mérimée, Rémusat, Mignet si, in special, = unchiului sau, criticul Etienne Delécluze In 1830, refuzind s& intre la Ecole des Beaux-Arts, stu- diaza in atelierul lui Achile Leclerc si se consacra apoi’ une! intense activitati de desenator, devenind cunoscut prin precizia, meticulozitatea si eleganta desenelor sale. Timp de cinti ani, intre 1832 si 1837, sé dedica studiilor arheologice si geologice, largindu-si orizontul prin numeroase calatorii tn ‘Spania, ‘Italia si prin oragele istorice alo Frantei. El isi concentreazd studiile asupra epocii medievale, insofin- du-l pe Mérimée in diverse cAlatorii pentru stabilirea unui inventar al monumentelor_istorice din Franta: Chartres Amiens, Reims, Toulouse. Rezultatul acestor studii este un monument de erudifie, dovada a seriozitayii si competengei sale medievistice: Dictionnaire raisonné | de l'architectire Srangaise du XI-e au XVI-e sisele, lucrare aparuta'in an 1854—1869, Activitatea ‘sa de restaurator este prodigioas’: Bisericu Madeleine din Vézelay, Sainte Chapelle si Notre Dame din Paris, Cuastelul Pierrefonds, Cetatea Carcassonne, Catedral din Lausanne ete. El viseaza si dea _monumentelor restaurate infatisarea lor original’. ,Mai gotic decit goticii insisi" — cum fl carac- terizeaza Gromort—el nu ezit’ sa ,,corecteze” monumentele medievale, atunci cind considera ca mesterii marilor catedra- le... au gresit. Astfel, numeroase travee ale catedralei Notre Dame din Paris sint demolate pentru a da edificiului o sime- trie $i o omogenitate la care vechii mesteri nu se gindisera nici _n-o voisera. Castelul Pierrefonds, restaurat si restituit cu multa minufiozitate pina la cel mai mic detaliu, devi: © ,compozitic* proprie intr-un decor de teatru, in stil medieval" si se transforma 4OUN \RIITESY CARFEZIAN: VIOLLET-LE. cind la perfectie evul medin si arhitectura gotica, cestauratorl ranine ins& insensibil Ta spinital epee, ls vajia naturala, spontan’, necautata, a monumentelor’ Hee: perfectionindwie, omogenizindwle, simetrizindwe, €1 le rapeste capacitates emotiva; Innoindu-le, le omoara. Monumentele medievale ale rantei, marile catedrale, special, erat minuni de elegan}a si echilibru, Viollet-le-Duc 4 indragostit ea tofi romanticii de aceasta epocd strali- ita din storia Frantei, ,,cind catedralele era albe'. Stu- stid cu pasiine dar of idealizind tn buna masur& aceasti arhitectura indraeneaya, el ajunge la convingerea c4, atit Sonceptia ei generala cit si modul de puneve im. cchilibru reprezint& wn sistem de o rationalitate desavirsita. Totul {pare logic, rayional si indispensabil in aceast@ athitectura echilibreaza prin arc-butanti tocmai im punctele de rupere, Sistemul de nervuri care par a sustine bolfile, decoratis stuins a de structura. : UR) cibte a fi Gescopeni, ca rezultat al acest studi, legi valabile $i pentru epoca'sa, si deavolt’ o teorie a arb secturii bazaiA pe ideea ca ,orice arhitectura isi are origines in structura” . Aceasta eta ideea centrala 2 cursului d: estctica pe care Incerca in 1863 sil predea Ia Ecole de Teaus-Avis, citadel academismului. tmpiedicat de caba vofesoriioy si studentiler sisi find cursul, silit ByOAzop 9s mynuro aTe oxeoy¥a1 aftuyMoey ares uy pause spULIF UIP BUN ‘voyznuL n> gunasdeuy ‘aisa wINqENEy Tans) amogyspes esos youn w “1jo} anusd yaa “BIG Asuas efsardxa ayso Bie “JooytyTe uxjus, *ro[TuoUIES ws vaIIp -w3 va utd oySepurdsgs ‘guisoy yiseade puelo ‘ares [ao — qysnie (uw “Tqns) epur3 foun wep wuns0; 9989 By" ‘ raysteuorfer p}desuco pun eusid und RHUBep Bia BmMysIApe ‘MOSp aymur ydnp ELep wutad nusg ‘penpamysy 2p parfeouoa sonsuy ‘putt [numd uy EMpoSynpLe ope Henyfou apyediousd ujopas v ap wayeysaasu aquns ong-ofya{(or, ‘eidround exig voynd ee ngueg 2784905 {hy LoTRiiodusyu09 apmjaoiqo ap |S ERM -0s vare}s op [eHuds9 pout uf esa ““axysvou oTHENISITGO yrejos Exseou voreys go njuad ‘ous rO}SaDe afoul) we “Harr Bs wo129ug wos urd Teur He nD ‘oPHEg my Induiy wp auatuaye rerfezmap ¥ ofa visaidxe yoys uary v{ ap tojados9y PUNT YmsyUE ad UE Payrea HeyUpU, reuK wWa;us 3 faumnzp Eyere au to ‘Hdrounid 10ysa9e euttog pupundns 1esy2 § wouroy etdase ayydiound ounuopaid ys pupeg “toipen aueotradns ‘qnyroureuorler y$ wo130, ‘arejaores ep payids Tanpoyyre HUE UE snponUt ne aie mud ws Fat) seuos SnqPay-3affora ‘goeasd wre ‘nfdurexa ap ‘purapemy “yparguy ey azaprea BS oinqox, spempoyryre opuroy ‘To gue Yoreurm upd {1WaUODIU equntqos as Wiyis¥0s ae eenzeds a[ao 1 apepioseur apsfensea ou ‘Opfdaou0s ‘ajpmaerow ‘opmpoiqg “wiIpen eyuizoidos ve po nuyued reop BrempazyrE ZeULLOJ o aunduut syvod as 1 AU vir ‘oyumUE TEqa!Os TUN s[LINteoIgo 1S aplfpussosU wp 938en 2s yINYITTe aorig -apeour ‘aynoay TyIsIIu & DAGAETISTION ‘SvIZELNv) ISLAY NA > youn wseidxa 9389 vo yo naynad ‘yyeyUsT omqaz, nu — STHSHOLA Sullsns — yurtoy yysesoe ‘orvolZa;ue aWEIOy an & rofueoour suey o-sURp To ‘oxpuyS op sedoid wn-2}. RU yyoynzex ‘epeuoLferou YUL O [9p 9550 reds v apet H¥useoeu jun ‘epundsozoo nw ores yfemmjoo}iypre elUnsO, diurd un yeoyde ees amo uy mynp. 18 Heqo08 iozse08 wasapuis upd 19 “Loui eareytur und au aqnuriqo 1 yod soyoe1d ayeyinzar ‘t}siay Fun ims e ‘Henso2ou Tun wv wrerpauuy veo =1e9 PULIO] ap — eqeuorfeiau BULIO} — It}tpely roun EjuaIe reop 9389 ato eULIO} InpOSqE pour uy wijzedsap ws ainqan ip vounds — mmgnoay sos 18 |nypnys Uy" so0120)s¢ HORT “HSB ‘Toap “HS opeinjoaunse rer}epes naoUrjUaU eopEjise Sonapoa wmyoaympe widope ap ysofoy juatunsie payed “und ayeqttios onq-[-19[[01A “yoHO}sT wzrpEtLe pUuso|og "are [BASH op woes ou yeur 39 Byepoara vyuozord v pst 1 sovorfiu: sp 18 iooda ap ‘opour op ‘ymyns ap rez1q. ret | Insajsoure Byuizerd apeyda}osq ‘atjonz1suo9 op sfaavoffiut no 1 aTHeysaoou no euLio} “20120 op ayureUT ‘un e ap earednooes aurdsyp © roux, e soue myoa{npe Te [eoyiodns are supnas un ednp ‘oreo up [njuoviour up’ ‘yayseou vaods eurd BaLTAX Te fooas wp puysos8ord oanzpa ures tytn P omurep EsuNE ared quMcztyre Bre oI op vpeog” feonDepa Mya INE w EWIEROM yo. +8 o-nund adzouj—(eapop Te fuumpoa) Zegh a te Can ~oa num) gogr UT yynsede— onc.-af-ja]]o1,, Hy ¥9}1e5 ~SUALOALINOUY.T UNS SNALLAING” gtuan up neeupures vor3a3s9 1S apemysn8 20 dun uy prdex nen 7Oa8 are “gfeLi ap ates opsutzo; 18 apdeysooau no “es ood. ‘isnpoxe vumdxe e naued *,s0r03s!" 1Opoux0y v8 mynt ssiojoaqze ejuesy ap azesegifa rmpazyIe oun andro poseeuyjop Bs eos00ur oncr-opaeTlorA “eosng IMpron! Wy tee vored mooie aseo uy ‘sHOeY Jooas mun qnsoTftur uy Fe BS smat0 sof wremAape ‘Te ydnp oyeyoazap apeanyostnnts shoal und sens “Sop ‘ouerodurejuo> gyeinjoaynyxe TIP “M8 mruounzed wp ayred anmyap ovy vozsaoe wip diner 307 Yao Susie TavAOH VI-T oF38 1 LA ROTARUL DINTRE DOUA LE $i tocmai aceasta sustinea Viollet-le-Duc: ca nu esista »principii eterne", independente, ale formei, De vreme ce formele arhitecturale evolueaza, se transforma, se schimba in timp dupa necesitafile, gusturile, tebnicile constructive sau_concepfiile estetice ale societatii, aceasta insemna cA »principiile eterne” nu sint nici_,eterne™ si nici_,,prineipii” ci dogme instaurate de un academism neputincios. Punind pe primul plan satisfacerea necesitafilor sociale, considerind drept criterin sxprem al arhitecturii mu tiodul tn care au fost indeplinite cerintele formale, ci in primul rind cele materiale — pe care le consider definitorii —Viollet-le-Duc face um pas hotaritor pentru indreptarea gindirii arhitec- turale pe un drum nou gi elaboratea unei noi teorii arhitec- turale, opusé academismului Era insa aceastA teorie suficient de cuprinzatoare pentru © infelegere mai deplina, mulrilaterala, a fenomenului arh tectural? Din: picate, pornind de Ja premisa justd cA arhitecture satisface necesitati socisle pe baza unor legi stabilite de vatiunea umand, el ajunge la concluzii unilaterale, din cauza absolutizarii_ rationalismului. Pentru Viollet-le-Duc constituie un adevar de nezdrun- cinat faptul c&_,,orice arhitectura ist are originea in structura si prima condifie pe care trebuie s-o indeplineasca este de @ pune forma sa aparent in acord cu aceasta structura” Tn jurul acestei conceptii graviteaz toate argumentele $i demonstrafiile sale, sprijinite din nou pe exemple istorice ,Ordinele de athitecturé inventate de greci erau insa: strueiura; in ordinele lor exista doar un singur mod de structura’ Structura constructiilor grecesti si. aparenta lor erau strins unite. Nu putem despuia un monument grec de ordinul care constituie principala sa decoratie, fara a distrage insusi monumentul... Ordinele grecesti nu sint decit structura cireia i sa dat cea mai buni forma aparenta con form functiunii sale“ (subl. n.) Pentru’ Viollet-le-Duc, forma arhitecturala nu poate fi in nici un caz produsul gratuit al fanteziei arhitectului; el combate ceea ce fi pare a fi cea mai important& cauza a decadentei arhitecturale a secolului siu: subjectivismul artistic. E1 lupta, pe de o parte, impotriva dogmatismului subiectiv al Academiei, care statuase odaté pentra totdeaune 4.08 ARHITECT CANTEZIAN: WH JLET-2E- DUC 33 a forma arhitecturalA este determinant, funcjiunile tre- Duind sa se incadreze in aceast& forma, iar constructorul s& gaseascA mictodele pentru a o executa; pe de alt& parte, impotriva arbitrarului haotic al eclecticilor, care teorctizau Whertatea de a se inepira din oriee stil al trecutulut, dupa antezia si capriciul Hecaruia Luptind impotriva acestui subiectivism care punea accen- il exelusiv pe latura artistic’ a arhitecturii, Viollet-le-Duc exagera in sensul opus, reducind athitectura la ,aplicarea unor principii existente fn natura”, identificind-o cu statica si cu geometria. Rezulta o subapreciere a arhitecturii ca act de ereagie, o saracire a noyiunii care il fmpiedica sé in- jeleaga natura si specificul fenomenului, mecanismul com- plex de formare si diferensiere a stilurilor, determinantele estetice si rolul emotional al formelor arhitecturale. Concluzia acestui sistem teoretic aparea ca intr-o demon- suatie matematica, find grevata, ca ¢i la unii dintre succe- sorii sai, de um snumit mecanicism Forma uu este rezultatul unui capriciu, pentru c& ca na este decit expresia —decorata daca vre{i—a_struc- cari; eu nu pot da zegulile care au fost impuse formei, pentru ca insasi calitatea specificd a acestei forme este de a se supune tuturor necesita{ilor structurii (subl. n,); dati-mi © structura, voi gasi in mod firese formele care trebuie s& zulie; dar daca schimbati structura, va trebui s4 schimb si formele’ Considevind forma ca o rezultanta directi a structurii, Viollet-le-Duc simplitica fenomenul complex al genezei ex- presiei arhitecturale, reducind procesul de creatie la un fel de regolvare a unei ecuajii matematice, Formele arhitecturale nu reaulté insi ,,in mod fires: din structura, dupa cum nici structura nu rezulta in mod firesc’ din tehnicd sau din modul de constructie. Alaturi de factorii sociali, economici, functionali sau constructivi, factorii estetici intervin chiar de la inceputul procesului de creajie arhitecturala; find legati de structura psihicd a popoarelor, de atitudinea specifica fafa de realitate si fafa de frumos a oamenilor, de traditii caracteristice dezvoltate de-a lungul istoriei, factorii estetici joaca un rol important 'n determinarea formelor $i alegerea solutiilor plastice arhi- tecturale. Istoria arhitecturii dovedeste c& acesti factor’ auo give eTB0l IS atudroupsd ayeo, oye ys puyozesay “yang “See JE aYAUIRS wo}sIs uN yeLoqIa v anEL-oPIOTOLN gremyeu ar}oay 3B Red soryoods rerinjoas e aystuyszep azojuts Tear [nfe) Sp fsonejuis omeysis apdure uy soytumd rysodoosop xopped -pund PewSoyour ap Bieumuop ampuys ‘nes mynqooes © eI] “SECUT FOUPUTS EPeyar MNC--yoTIOrA my [lwsifeuorey “Cu tans) unter ap yelp ‘sapoe ror} PunBeun improjo « :euore:'e ap vayernaey 8 omnBeUy v op SeReHMOGE OUP uM Mpio9e ™ FyeuMdKe 1 e ap ayUeEy gunijez Uuid somstr yezqeue ‘eiaape yuotuytes un op SepPord exodo rexesti0 gomoads syfounsp ‘oonuy gieogiquhy Rieudeur “Cu "tans) “mumper soar ysndus erfeadsuy ep SHendsuy’ sis oreo ‘tus vl ‘gupdop vorezquar uy oSuNTe ayeod 25° snundapuy us rppuoo ayssoe yep yen “toy apr THendord 18 spyeapres pdnp sojepewayeur vasssopoy ‘aanonie “woo spaporeur najued 1 wingonys naquad myoodsor — ‘tfeusaoaur SP asndua: zomfipuos e ereyzoqudnios areur rear too no “eoexe vanuydapur yorpe ‘werSord najued qnysodsoa— reSaiafut po reap Auuad anyosqe yoadsax utig ‘ayeya1908 ap asnd sOpuIoIEs B v[buorjer ‘gorveutesis “ganoaqo PziTEUR o-rpMp oPeynza1 ‘ayesyaape 16 aseomBy dowd od ejezeq yoap vlempoutie evar adeouoo aieod ‘nu [2 !ysqesoUF uN so110 ap ayutem 8188 onq-sP-49T 01. ED NNUIG “EprOs yfeiout oO temIsapoxd Papas ys 18 vuniour ap nes mindum emjoougue ezazequa eS [gedes [nmSuis ‘gaope najuod ynjosqe mygoadsor |v feo rede ip (eifuess ‘ydomud oysaoe oquicy “emisoirqie oft sreopexp oludiound tode exoqeja vaynd e najuad "epems Dainye stiesio ap jnsaz0id uy 10 wfweyodwy 1 jnpor— ath fansno> 2p sfefeuayear ‘sfspereur “ei}yzediid9 — ayeansap apequeUE|e ‘aysi[euories apozour Meiopaoe vusid upd yee? “HPUE ONCE-s[-T9I[01\ “Eze ep sTRNZou aIWEp Riep O “aopiuewieo v afenprarpul a[e1O0s sopprsacow v soyrjuMAS ozqTeME Loun ezeq ad “taHoUNy Tediownd ajor puspsose 18 13w0y Te yeioBexa jnfor punpar PORSHe eS euro; |S mpATOYTpa jndoos aaquy tessosu THagRTyoe w Sg aTLATIOIN REZ) DALEY <1 + TT —— NT Weseouqeisas ys vopun jnuustpeuosfoun, 2}uEURUOP 0] Te efequazoidar 1s Sap ap aiieiseseu ap pyeztoda: mut FLU 303 esasnj Vmpaynyie “Toor TaSuny e-0¢, “Henseosu oyumue voessyes Bs" t0 0-yE9. inwo aivo ad yapeoun ovo opie azouorjouny ws See, BmMpeIne ‘10 ap azueuE reur ein 2 pie fueepe un eunjear qa “ousspous wee 20UBT mmusyeuorer v Eimevoduy yeu veo eringen, Ze (1029s sp eteapuml woreorgunn up i dyeanooauie Sn Pade 1 sles modigo wands ea sito Tmidmey ee "BIa]S0Ie 9pat, 10204 9f vs amqayy v4u9 Sd. PEIUDIep 1S voIpUT “vaupepo a4 “Piisa90u “ojoung eo 3. Iidpupd 2959 essay no “mdoos puureasur veut O-s ezwotuan area od “aunt Freampoayyre eursoy p53 eiznpouo9 esunfe onq-sr-jarpor HIN ws eHfensuottap no. opfedap eur el a ksupdsox am “emyanz 35 ROP ots nu area pussoy” Sono team ag TE 89 2999 UY ser ‘eseoumnuy Fy ayeod nu. “eyeordxa 13 oyn0d nu: Henge Ret Pawo & pluses song" :srenperoyeren § msi TEnGR? Mud eouauese ap puiniyoed sep “piu 2ye83; ede pa eaget @idsop eure syeod ‘os neony jee Brsiods Bisvaoe punyu youoysy ezipeuy “uLol eandurs ‘pundsare) yy Emons ayrumue tun yoX— ¥iiqensuourspa, BS peusuoutopau— vzajod: ad gzeazeq as 89! itiadaen SE ABE Pep ers9 “,ojaurioy 1S qumyos ys imgaiy ee “SImPANS Hequiyos yep" :onq-apaenolA. ny eHUELI wWlasnumuy opynqueye EERO, ‘Tesmonss ojounos— and tajnopes op epoou Teton gRP 2489 eremyonns ormyur" 9 asdsop ‘aysoqton Sevounsy op anv off afauiegipuy op apo od eppimonane sdaen foun Ue towels “Luan “Tg ‘qretoduajuos oyinmnes sr eoee ee uP IGA “SONSN IS woreat Humes qne Emmspur ereooreo oxnuy yas sjemjonszs aoqounioy Bz9Ud th TUN ngs Meets exe Br astire mayooy e ‘oded mrysoy wmgss LEE SOP (IUSHP atemoarnre eunog wp a1oyseu Vd juyal s Ses eee, 22. 8P eS-NpUITdXa Tase reuma “oonstns SIusHuersp “yeusseus jonas feo 3p umygpe “JeupusIop ut yaod auLsG Gauvion v1 > OFguvemeaz’. Acest sistem este rafionalist; el pune la baza ereatisi arhitecturale controlul riguros al inspiratiei $i senti- mentelor, subordonarea si dirijarea acestora de catre legile ratiunii, Dar na numai atit. In conceptia sa global, ator- cuprinzitoare, arhitectura este un intreg in care fecare element constitutiv este logic, rational sf absolut necesar | fiecare are un rol bine precizat, o ratiune de a fi. Daci vre~ unl din aceste clemente este intimplator si nerational, daca ratiunea sa de a fi nu poate fi demonstrat, el trebuie s4 fie eliminat ca fiind inuti} Metoda sa fundamentala este tocmai cdutarea si demon- strarea rafiunii de a f¥a fiecdrui organ arhitectural ce compune edificiul. Accasta disecare analiticd — ilustrata perfect in marele stu dictionar ai arhitecturii medievale —- este menits 38 serveascd la elaborarea sintezei finale, a sistemuluf. In acest sistem, elementul principal il constituie structurs problemele artistice, compozifia, plastica arhitecturala, mo- natura’ ramia pe planul al ‘doilea si sint de asemenea subordonate ratiunii: »Athitectura aparjine atit stiintei, cit si artei propriu-zise vationamentul, caleulul intrind ints‘ proportie importanta n conceptia sa, trebuie s& admitem cA o compozifie oare- care nu este doar rezultatul imaginatiei, ci este supusi unor reguli aplicate cu metoda. Compozifia este deductia logicd isubl. n.) a diverselor elemente constitutive ale edificiului programul, ebiceiurile, gusturile, tradifiile materialelor si ale modului lor de preluctare”. © singura concesie este facuta: ,,In arhitecturé nu este ‘ient 84 fii sincer pentru a face o opera remarcabila ; mai Lebute s& poti da adevarului 0 forma frumoasa (subi. n. Dar si aceasta este urmati de o rezerva: dacA uneori © concepfie bine gindita, rational, poate .avea ca rezultat © opera urita, niciodata ‘adevarata frumusete nu va putea 4 obtinuta fara ajutorul legilor invariabile bazate pe ra- slune. ,Fieckrei opere frumoase cu adevarat fi corespunde totdeauna un prineipiu riguros logic afirm® el, consecvent sistemului”. suf Medenatura: ansamblul de profile als cornigei, arhiteavei sau nite ale iavder nei laa RATIONALISMUL ABSOLUTIZAT Aceasta st teye rationalist Tasa prea putin loc artei alunecind spre dogmatism, ea coniunda arhitectura cu con- strucyia Tn focul polemicii, furat de necesitasile luptei contra academistilor, Violiet-le-Duc simplifica arhitectura, 0 trans rina intr-o rezultanta automata a structurii si uita c csea ce confer® arhitecturii specificul ei, deosebit de simple constructic, este capacitatea de a emofiona, de a crea cu ¢ inerte, stiri emotionale. a nginerii Uimpalui, p&sind pe o cale now’, impust de deovoftaven tehmicil muvavean pretenfia sf Tack arti, Dach zealizarile lor erau uneori framoase, cauza era nu dorin} ea construi frumos, ci de a construi bine si economic. 3 opozitie cu risipa ‘hnevafionalé a edificiilor monumentale ale epocii, structurile ingineresti, simple si elegante, cApatau, printr-o mutatie rationalist, atributele arhitecturii: find fationale, ele trebuiau sa fie si frumoase. Dar cel mai adesez le crau orice —economice, ‘eficiente, indraznete —ins& ne umoase in sens emotional. In cel mai bun caz, ele erau ndiferente din punct de vedere estetic Evolutia formelor si a limbajului plastic arhitectural as- culta de legi complexe, dep&sind sfera simplei logici construc- Live; ea asculta gi de legi estetice finind de o formatiune sociala specific, ‘determinate de ideologii diverse, conditio- nate de structuri spirituale si de traditit diferite de la popo: Is popor. : : Rationalisimul constructiy, conceptia, dupa care _,orice arhitectura isi are originea in structura", era o expresie 2 secolului al XIX-lea. Céutind argumente istorice, ea avea privirea indreptat& spre viitor. Ea incerca s& ridice din now Puntile dintre arhitectura si tehnica, si lege din nou pe athitect de constructor, sé 'redea arhitectulti contactul realitatea epocii, iar inginerului — intelegerea pentru forma estetic’. In mod paradoxal, acest rationalism avea Ja origine ro- mantismul ; luptind impotriva clasicismului, acest curent da- sese la idealizarea evului mediu gi a arhitecturii gotice, Is admirarea in bloc", necritic’, a intregii epoci_medievalej Purssnoqed) sae sap svoavag Fo eENINET Wor “HUI afi nu ‘seITESNe ¥o ren o rep “eISo[oayIe Wight" BrEjoop pwio sowIeD my ayedexp pump ‘voee ac .aTPS 9foursoy ynoaqj uy WEINED HU YS “s]seoU Todo Je INS Un weIA yowa" :ao1Fi0u2 ayes romM{eiepoop epyod ut OIS} JO[LINTNS [H[euasIE UIP 307 yeny asosny onseTe fequIty forgo Ye ‘ozequn op eusdyt ‘goers “epriqny “1aly ep iwena RO OMS EmgoarYrE O sa1I09]9 MMuayIe B EANEUIa|e adarp vyuazoid onq-of-aaqora ‘gonoesd uy yund o-s puyoiosit e1vo UL [nauaurOU uy yyquisumMa ysuy vausrop vLO9y “10 OFRILTOUTS No UNISO[OF [-"S ensvou spifonzysuoa uy jueyxoduar 967 un adnao ys JBULISSD aisa [8493 BIeq “(u “[qns) fou oun0y Bf aonp ajeod nw 90]fu Mun wv sunose od easfsojos gyeporone 15! Dorf mun v sumase ad eassojoy zeop 19 ‘rfeurseurr sp nes poate ep qiejs un amgpsuco nu ‘njdurexa ep ‘Joy 3p tfiodns ougpre wn. eqorSay = Res EI] ap aueo[oo ypruesyo ap TapuyI uy eopiquly E ‘jou yungonhs youn w esvomBir vareoyde uy EMD of eS Boe wap jou euros waesquit avod nu vmyoazTyIe yD KuTAUos IY BS“ «os9s mporeum ape 2,20 nes auBUiO! “TySs0019 oI Pe syed o ap uryszy ys wETEIOY au ES aMqon “pretOT el snuouode o ads suxepour sojafurpuay 1§ sop1fE}IS999U “st}nIeN9 P Topovoyfyur “sopapepayeur eivoypzimdsoroy “tou pinyontis youn e19 WemBneur ys Efmpaso yunq no ulsia Bove PUL! puro 2yuydoxp ware Tq “ner x03 ued ad sorses yingequroo y voynd nu 1S yisnf via “pnow Empouyre o nnued ‘mpnustarspese earyjoduny es eydny “goods op oyeurutiayep ‘azruny ayes otidoid ap vaso a8 SNCI-3T TBIPLA. “2x1puTS op yporour you o ys sopUBLOduie;tUO9 BoIpUt YS Yonosoo ezt10 wip emyoagMBE yyLODs Bs PUTIN] eMonNHS voysoy wid Jeoydxa yy ayeod jhjos Ru —iuauyiuos ad oof esasnae 39 sarjonnsuds siustieds> oAG-aTAaTIOn ‘AVIgZSIuV? IomUMEY NI sr Hear Wesd yunseusuAp Hae purAdse Sod WIP aflrms ‘ore sates fede we oe aid ep 16 fumdia> sp SyeuMouue ay tos PME STLENDIE eaoIsip. wsrnd Hv oieo qe ee SUSHI 10; ulad Hoop injasiaodase wleinons meron ease ee {109 nays) uanpis nus dt od syvutonas niduays toro eee woo uy wonso(3y ad yeewd Tesmotays miovels iow aeuzyspuy reur fefao e atsardxe— yoy08 ea uy nes Fu SOime BSED vinjooynpe uy sei “armoyugdumoszd yas Saponuistoo worfoy & s$ numonins worepys ‘aneioosp SRRMP UY “wusioysozdxo op wa8 quae wn ‘sorstpor facus) ruuls “eBojoMur area anuad mezqias ‘oanonzysucs 1 30p 3P2 aap Hdiowd aye od ajsjuaumuour yndaoucs er SSO Wealiap ‘speaspour rafueig ope nes sonue faux PDD oe e120 apep weryFato aye 1S oyeouns rose SPRUE eroysy “oytedop ear surduay ososny tntasiye Tet fertes Uy “aie018 0 yuopias ‘emnansuos sonod 1 nals snynutsyPuorter ¥ arezinposqe 8 oxeiasexo yisaay : myroqta “eB gibeu es os roy op exfonnsuos no oxjo8 raTmtNst, oer worn inp reumnu !, epunsedqyss injauioyrs ape Sees mead wes SP eHoansuos ezerqys ys wqedes 9159 “aursps Elede fe Teuerur ‘mise reop "oased ype ap ad ‘yoriips Ehemoduay s0yoycduy pery3a31a9 pe ‘so}uarzedwo Te “rojuseas ye seo Samaia Four poo 8 hurd ‘runtiowe sopreysour voftiosh oqie aver o ‘zemdod mmnaimdls & patsapsxa owsondeo o 350} HOR eimoame ‘oped o ap ad spapse eum Ty “dant ap vanpnass no 291) akled fowuparadun wyepny o-ajur ‘aurquy gs 120. taspo EIS un es topuerodwa;u0d voundoid ‘ives euols oy Hike elgnastioo ap waysis mun eayeiteuorjes ap stinsae {nfeeHO8 Ly solwosouno tmarpaay “mynioyra remiooyUIe sq R EmtEAepe dep son0F winzonns vareipnys Mp ase SUROL oqutzaid ys yeorsoU, Ty xe-u ONCL-oL-JSTIOIA OEP Sort vepeoe gindsip erduys o ey eumzaz ynjnd B ies njoy (emsape tumoapiomt 8 impnorod exdnse vs wsfderuar ioe eytazordar axe rep “499j IP SeIPNYS ereI —~ on¢T-2 THIOEA “konuemtor Savyexa ap supsdny “13 soptreztear oy a yaou sansa Gauvson via : prommerenynantn i Hr Hs46 TEA MOTAREE DINTRE DOU’ LEM artele). Eclecticul autor al Operei, recunoscind eruditia de medievist a lui Viollet-le-Duc, combatea insa stilul neogotic al acestuia, in numele ,,creatorilor contemporani care se stra- duiese s& infaptuiasca ‘un stil original". Compozitiile lui Viol- let-le-Duc — spune el —sint ,opere eterogene, care tulbur spiritele: cauti rafiunea si scopul, cauti personalitatea; me gasesti decit compromisuri intre ‘ceea ce autor] atacd $i fea’ ce apara” Si, paradoxal, Garnier — care este in esenta un eclectic inspirindu-se in arhitectura sa dis intregul arsenal al arhi- tecturii clasice — combate ,,arheolo: lui Violiet-le-Duc \Sigur, arheologia este o stiin{a utila gi fiecare arhitect trebuie si studieze toate epocile si toate stilurile ... Iubim arheologia, dar o vrem ca ausiliar si nu ca stapiny vrem s invajam, dar in acelagi timp, vrem s cream ... Ce fac ad versarii nostri? In loc de a Iva principiul si csenja edifi- ciilor, ei le imita ... Ei se baricadeaz& in spatels unei lozinci: «arhitectura nationalan. Dar care este oare aceasta arhi- tectura national? De ce aceasta si nu mai degraba alta, de ce evul mediu si nu Renasterear Garnier avea dreptate: daca e 58 copiezi, de ce mai curind evul mediu decit Renasterea? Dar era secolel a heologiei si arhitecfii creator” nu aveau sit arsenal d: forme decit cel clasic; ;movatorii" ofereau goticul, dar oaz= nu era acelasi lncru? Copigti si unii si alii, cautau un sul combinind in fel si chip formele trecutului Academia ar fi putut juca un rol in acest haos, dind exemplul unei doctrine bazata pe ratiune si pe studierea condipiilor contemporane, asa cum facuse fnainte cu doua secole, cind o infiintase Colbert. Acum insti Academia? nu pntea fi decit conservatoare. Insusi Garnier fi reco- manda ,,S& concentreze puterea de a invaja intr-un mic numar de miini si s& impuna studiilor o doctrin’ absoluta" ; sau, dacd nu are aceasta forfa de a fi despotica, sa lase artei intreaga libertate, pentraase dezvolta cum ii place. Dar, continua el, ,nu puteti face asta, nu puteji abandona inva~ sAmintul ; artistii sint obignuiti cu patronayul vostru; scolile voastre sint formate si organizate; trebtie s& va pastrati rolul si 8& VA continuati misiunea™. + Este vorbe d Academia artelor frumoas ALUN ARITEGS CARTEZIAN: V Era tocmai ce facea aceasta Academie osificard; in vanta, respingind fr mila pe cei cz nu i se supuneau intermediul influentelor jurii oficiale), ea apara cu indizjire © doctring inflexibila, preamarea un ideal de frumos absolut in afara timpului, a locului sia oamenilor, fécea din ordinele tlasice baza oriearui Invatamint, transformindu-le in canoane lipsite de sens gi ratiune. Ascultind de aceasta doctrina athitectii continuau sa copieze, inventau lucruri stiure, erau savangi dar nn artisti. Ambele tabere se zbateau zadarnic s4 rezolve conflictul dintre decor si structura care devenise, cv pul, drama intregii arhitecturi a secolului_ al XIX-lea, Imensul efort teoretic facut de Viollet-le-Duc limpezise nofiunile, dar putini erau arhitectii care se aventurau pe acest drum nou. De actea, Viollet-le-Duc constata cu tris (jer ,Astazi, stilul a parasit arta, pentru a se refugia in industrie ... Noi, care atunci sind fabricam masini dam fie- carei piese componente forta si forma ce le sint inerente si nw punem nimic tn plus dacé nu indica o functiune necesara, in vhitectura aduniim far ratiune forme Inate din toate partile, tezulate din principii contradictorii, si numim asta arta Era necesara o mare revolutie in gindirea arhitecturala pentru a azvirli peste bord tot balastul eclectic, Teoriile lui Viollet-le-Duc pineau baza ei teoretica, iar creafiile ingi- nerilor ii dadean um punct concret de pornire; si totusi, in lipsa unei conceptii estetice unitare, coerente, noul mate- rial, fierul, si noile sisteme de constructie, oricit de indraz- nefe, n-au putnt genera un nov stil arhitectural. Fierul a creat 6 structura, a permis realizarea unor con- strucyii remarcabile prin indrazneala, conceptia, eleganta si puritatea formelor. Uneori, ele au fost si frumoase. Dar amosul n-a rezultat in mod spontan din structura si func- fione — asa cum credea Viollet-le-Duc. ‘Tousi, drumul era deschis, iar stflpii academismului zdrun- cinati Rolul lui Viollet-le-Due in combaterea academismului 2 tost foarte important. De aceea, i se poate ierta cf in focul luptei impotriva subiectivismului exacerbat si lipsit de con- tingent cu realitatea materiala a arhitecturii — caracteristic epocii —a facut prea putin loc in teoriile sale, strict ratio- naliste, factorilor artistici, poeziei, lirismului, ‘aportului de talent ‘si fantezie al creatorului. }“Wy GgWwdd TLsAD AY aseaaa TIs19.1¥ ayjonasuos utd siseqion 1S aisepuys ares qood un a2sa jnyoaqzqzy “TAM 09} Are © purezemn equiiy aysa BronNSHOD (bi61—0681) YAISIONG VANIILOS 25 nIOHDLUY ETE) ern. vievs. P BNIDVTYIE ap oz emBays 2759 vaunds "2423094 suas PUIQION ares “7ySheyy poyT 3 19 syv0d 9159 [es sopapr snpe nemo sovjasd peut [9 arvojeard Jo] WiguTeUOsiad ¥ IS larzeyuey emMpry opp -nype ig TmusHeUSop puruuma ‘apes ojlpr yepunjorde 1 3 -ard nv Aysou tynqosas uyNdaauy ep ap Toomyre wey TuMaypE ope BuBuUsajep odio amp exOuN Bl suadossepax © 20] qniojne go [njdeyy sOYESIAUOD TEU | wuipdxs — ‘asndo jexjaurep rey oyun ‘osi3.ip reur 9199 U suuaina toun fe Yuejuezoidar op ensramaBui — oncq-9y- Ory MT aLapy el aisnye grexopered quaredy BIEXTN Ye uaqued sanzz2pny200,9 vis svn] yeuutasuy vy 33 basa 38s Quad BIL | ames > e ‘wassng4og aT | sys uy 118 ‘007 fropp nes 3.14 On & Te ‘mw mjnqonted: MIOTHS Te rojowosd ‘vnoH mjnueia[aq apumu no. eyenu -uo2'y ayvod eysry “ypemporyre ateonpa vprTos o IPUIqe donor isyfor\ my sojaredo esnyoop “yooqee “ny PY epueuiorar jyFt4{j “7 7 Ao] vx}e9I. nud ong “MOLL HAT Pep O-NAe ne area od ylueqodun vareut siy ap 0s0unDex MospavyIiy TS NORSAsfng mUoLeUTY “so1q0I06 diourd eajaoe youre wOISq WIP ofS ofleIONy UE NSOTOF e Stag “Zante mynaysawU a[e ,,2oNSePS JopNgNAS" e © jsp ays9 AU ‘umpaysuy” uip using ‘grendes ese BEX Te mynjoras wire ydvy Sp oys0 area sum ipeoe Jn padat 94m, 119109} YLsPISUOD [f vd [zapuLIO auerodurs}u0> tn 39: © Te Moyea IVE Ho2 op BnSMsUE 480} © ETEFOUL yISEAA 1S ounpjouny 18 eimonss ep gley mjnjsadSax vjerour ym}>: “Hse oY snpourer v Tg "YSTeT ap wAHNe ole o ad nifeds uy | duiy uy suiase v-s apes soapy vjuangur ‘eaysaoe ayeo} 19 you gorse o-ruy gum ~sueny [ys visqudeo asvoyeor efioy Inve v-u Zep — gpersIpar arezyeea o PHU uy jdey ap BySIXa NU ase “yO!}O3 BPEIPAIED @ [eapl_ NYS In[Nyepour reps —- Twapr oa10a) nEIYIpa uM JwaL © B faoneia} spes Wrpurs vatuLi[euy SUNY nie ayes opioNy ~109 aqjump vim wrt 1 urind imaqsuos e aac-apaayon\, YI Yaoa Suis GaNFTON Vai, PRACTICISMUL AMERICAN Ultimeie decenii ale secolului XIX au fost marcat activitate constructiva intensiva. one fn Europa, dar mai ales in St: J Europa, i ales in Statele Unite, dezvoltarca industrial si urbanizarea rapida au dus la un avint con structiv carea determinat noua structura si infatisare a ma. tilor orase ale lumii. Din pacate, arhitectura —duph cum mm vazut Jn capitolal precedent — nu era pregatitl si folo- Seasca. posibilitatile tehnice fara precedent co-i sti ia aeusel precedent ce-i stiteau 1: Intre art si industrie, de asemeni i s strie, de asemenea, nu ‘exista in acel moment nici un punct de contact, ele dezvoltindusse paraldl Pe planuri complet diferite. Ruptura dintre rational 4 emo. fional era atit de profunda, incit nici cele mai inaintate spirite nu izbuteau s& se clibereze de conceptiile estetice ina. poiate ale epocii. Pind si locuinfa marelui inginer Eiffel autor al celor mai indraznete construcfii ale vremii, ert 6 adevarata colectie de orori, find plina de ,obiecte eteroclite B deo urttenie de neinchipuit” (Giedion) an iB comstructii arta ,inghitea pur si simply industria, in maniera lui Garnier: ‘Hierul devenea un ,auniliar protice gar era ascuns in dosul coloanelor gi al zidurilor de piatra, piodatd, no sa folosit atita piatra ca in aceasté. toca, a a dat oraselor europene infatisarea lor teatrala, pom poast si grandiloeventa 7 zal pe Se produsese ceea ce Pierre Francastel numeste un blocaj de inventie: aparitia noilor mijloace tehnice detemernt 1. PRACTICSSNUT. AMERICAN. HH s joar amplificarea productiei formelor vechi, blocind_inven- tarea_unor forme structural noi. Numai relativ. tirzin — win jurul anului 1900—s-a produs o destentare a con- stiintelor fat de ceca ce devenise ,0 minchma insuportabila Dar in timp ce in Europa abia se’pregitea © explozie contes- tatara de amploarc, in America avea loc prima incercare de a da structurilor metalice o forma arhitecturali simpli si clara, economica si functionala, eliberati de tirania formelor istorice. Aceasta se petrecea la Chicago dup incendiul ca- tastrofal din 1871, care dovedise c& intr-un mare oras modern constructia din Iemn sau chiar cea din fonta este definitir condasnata. Necesitatea de a gisi un nou sistem constructiv, rezistent foc, a impus fn cele din urma si in constructiile civile apli carea sistemelor si materialelor folosite in constructiile indus- ariale gi utilitare. Solutia, bazata tot pe ideile lui Viollet-le-Duc avea 58 permita ridicarea zeirie-norilor, cliberind constru de milenara servitute a zidului portant $i permitind o plas a fatadelor fara decoratia clasica Aga s-2 niscut — fntr-un scurt interval de numai doud i de arhitecturi. moder SCOALA DIN CHICAGO: ai era si cx domi Arhitectul Henry Hobson Richardson (1838-—18 primul care izbuteste, c&t ereze de traditia romantic® si cla timp prima constructie co: rala (Marshall. Fic 1887) si primele locuinte , tupind cu’ tradit clasicizanté (Vilele de la Cape Cod, California). Format Paris —- unde invatd Mntre 1858 si 1865 la Ecole des Beaus- Arts, Jucrind apoi in atelierul lui Labrouste — Richardson a fost puternic influentat de ideile lui Viollet-le-Duc. Dups 9 lung& perioada de succes, in timpul cArcia. construisste intr-o arhitectura eclectica diverse edificii din Boston, +! incepe si realizeze programe moderne intr-un spirit rationalist care-l deosebeste imediat de arhitectii generatiei sale ; imc- n acelasi A fune!sc cnn MBONINS SIMO] S wenynaner poeuve *panwyorE wnsqgy ‘Mpoy woMYAY 22u9 anuud ‘oseaIYD UIP Hfoos 1 oyun} op Hoolnue Bonwas yeuoy nes Astue/) mp jamrpae up THEA nes wureywo> my auezyeer nd RanoaNsuos yfauzespul vo cpreduiod “ueotiaure [nsou-a14497 9459 oreo LLz0 9p any In} ssooe warezi[var 18 eanzoayTYTE no ayeyUPEUE Foray} vastun siti cred © axe Barspap BinjnoD esoe yeUUNOSKY B HoRASUOD UT InINIalo Najsopos w EUR eHiNIos “yemgszicr ULp {tqouN mum (eavidns woyeysooan ap ysndury “10sn yofoyss No steDi soure s0[f}9N.3509 wo PuyZyosep “Jajo ap eINON.4AS ZosvosOTO} us adaouy douuaf’ “yy piseoor iF putbedap “yidays wy SUSO[Of appet sour HS 2 RANDNAZStO9 woo, uIP TeutIOy voisonpap ad dypzey afeiniayse oN9}s9 faum vorous aide sed petunid puyogy “ioo9p 8 enjoins aajHp mpryoiuos e gundep arespoze1 ap njduioxa qaewd payise espep ofvory > Wp Breosg winwaryse 1 HOAs w valsasdeo vorEyyuap, RGHGO es woaw oreo ‘orvorstmd wmqayyre oun [e aizad ap gound ‘Souoys¢ arms eT amojor o Toru pm ‘1 wunyonise Wp esnpep Ssasny yfPIisopHLe oIsaidKo riko B ozueyIOd HMprz Brey grat ationasuos eunid oasq -lofanssay oy P o[finoued “azexyy jus ose uy “Tipe [e deel NPE OMYO sp eM BeIApoU visa ‘eIEKLA suNBaLuT “epeteg “Inmyonsys w sonjaisa tssadxa rou yun vaiautiqo ayureay sed un 9905 19 ‘Oggr Uy JeeMeaL ‘Susppng, 4z}te7 O°) sopapejes sured aiwur pe var udnso purnd ajansarsy ‘tinodg 3p JOf o ‘douminsuy mop, ‘UeoLIRLUe soworniz jnunid egg) uz voiptr foun nomg ay ENTE, (-« "TaNs) ,,areorezxa apautoy jntosd® pour uy yundury es ainqo.; ea 1S yreyiA jruDaap e LEpELD soIso0e e PUMTUE EIMIONS ‘9TeT}Uds9 xT SToruDUaTe Uy aTeINIO “He Jopyoetoad vorsandtossap ef aonp toa LApYpD ays998 2 ss SUSO|OS row saporayy sags uy vavpap “toa op U0} S50UND TELE 199 GIP TUN “{)E51—OeST) 00g UYOL mndasuosasd japr ap wsdiy Epe}0r © no 38 Bleouzwipuy oavut o xo nao. U 1S you oeINIVDINY op uso.dxo foun vorwzytar meameuem tq ~iPurumpste A018 ut niteds un yoru ese nue nayuad (oven) dy” geuezio exjseotes) exseorey op diy now un" (mpisero [e sopuscut jRIMueses yaAnod Word ad eriepuny) orivpuny op dry now ka nv;WDAuy — opeuysNpUT soppy oT ENped 9p LOT) phujsuoo & 9 — EyUDISIXS voTUYTA TIESUWAR TeuE P99 REIS (O19F 30C Wiowsur IS moony -ewany nyjeds um od_nvms uur as oie} ep gz 1S OL ary wionnsuos “329 uIMSise 9p ‘ostoueg ‘apeDieto, auLy oLwU Anuad tnosq ap aTIqouN 9p eaiseur Gored youn w sieunn ey “suvsiigjur eye o yeidyo w BaD MMNseo Te pAowR ap Tusa “Wwe 9092 UN UY souriunys BS sauna soppatadoosap Jomyny e arwoyde op 1 aiejUoUL purus) 8 apajurp no pusdoouy “qnjo} amo ur viumoot 6 veansuoo if opps ap ueA ‘Stroy inp eydurxo pi nempoRyIE Us 1 PASE vapunnyd anesosep quai [now Moun JOPIv RIMWIOP ep cop UN vaFd yoy “juno 2 & epwous wrfizndutoa up queyodiay aneiosap quouDp astwaaap — opvaytea 1opyredyouy B gununy ap ysuns vpedt> suid pumyysuos 3S sus op ouiajnd yeu] — yjewoume ‘our ples Talo w “Thayos rmyoayi[Ie arjuare o1eue 9 asepsose MOH “AUwAR) 16 Toisd od awed Lnosoqem: 1 pinfata no ENUWOD a9 ‘Felio} IF ap aruauvUIO NeatIONgZ ate WIP Sta ap yunos uy [njaydeo BieaE Et comp ap RULOIOD o ‘eIeDe puyutisns “Mansea wip rem faneioap for inpedpuud 1s vont ‘gquarede gyesey “gorfeyam Rimjonays uyseODy “9 op vrajnns 0 ep anurfsns ‘gpns ep weary unagund Jenny aiumynd Gnfoq wopes un-TuE vreotiodns vozred vp HaEs = quod ‘aqefatuop tadyouz opesivap aids voonp aiws yur? -aP Bros o-s und vaSunpasd as [aNqnso, “spout ope) tnjroder pRse pururjqo 1 srespounoze EMppAre oIWIFID stuedeour puyundsip “pray meyd un eadaouos a "DuBpe | easnaug ‘word no rojasv9 ¥ “szoqfoxnaq aperoy ratk¢per 9s-np (tor 060 yaistoaa vNantEOD 097 1 COMTURA DECISIVA (1890-19149 (18411918) construia Stafia de meiro din Karlsplatz (Viena, 1899). In Spania, Antonio Gaudi (1852—1926) realiza o original sintezi ‘de modern style" si expresionism, in constructii fncarcate cu decoratii (plante, animale fantas- tice sau cochilii), si ale caror forme plastice transformaw dladirile tn imense sculpturi (Casa Mila, 1910, si Catedrala Sagrada familia, inceputa in 1880 si neterminata — ambele la Barcelona) Noul stil acoperea fatadele cu decorul siu specific, folosea o mare varietate de materiale policrome — in special Jaianta, ceramici smalfuita si teracot’ —, manifesta o mare predi- lectie pentru grilele si balcoanele’ de fier forjat impodobite cu decoratii florale si vrejuri curbilinii, punea in jurul usilor ferestrelor ciudate ancadramente asiinetrice, tn forma de potcoava, Fara indoiald ca reluarea dialogului cu artele plastice, incercarca de a realiza o nowa sintezi intre athitec- tura, sculptura, pictura si artele decorative, reprezenta un clement pozitiv ai curentului Art nouveau. Era insa evident cao astfel de arhitectur’, predominant decorativa, nu putea fi executati decit prin mijloace artizanale; acesta era, de- altfel, si unul din scopurile recunoscute ale migcarii Prin tendinfa de a o rupe cu eclectismul si cu stilurile istorice anacronice si de a crea un stil nou, prin dorinta de a introduce mai multa functionalitate si logicd fm planul constructiilor, prin incercarea de @ crea un now decor vietit moderne si de a integra arta in viaja sociald, curentul Art nouveau juca un rol pozitiv. Dar el nu facea decit si inlo- cuiasci tin decor prin altul; continua si se opund industria liz&rif; folosea fierul in scopuri pur decorative; se lipsea de imensele posibilitati tehnice ale noilor structuri; prefera si se ocupe de reinvierea unor metode artistice pe jumitate moarte gi fara viitor, in loc sa creeze noi leg&turi intre struc~ turd si decor, intre arta si industrie. Reintoarcerea sa Ta natura era de fapt o fuga’ din fata realititii industriale, o vetragere intr-un univers idilic, mic burghez, in dorinta de a mentine, in fata presiunii mediului industrial, defuncta lume tihnit’ a ,sfirsitului de secol’. Le Corbusier avea sa descrie cu sarcasm aceasta lume: »O epoca masinisti se nascuse, dar tofi aveam inca picioarele impotmolite tn agonia epocii anterioare... Spre 12 STILUL ANULUT 1900: ART NOUVEAC af 880, uzinele erau negre de funingine, masinile urite si murdare... Taranii trageau cu pusca fn trenurile ce inaintay pe. cimpii. Pocfii erat dezgustati, indignati: tasina este hidoasa, epoca abject, Tumea se prabuseste etc. Proteste trecutul era privit cw’ invidie. Vocea dulce a lui Rusk «lati florile, insectele si animalele bunului Dumnezeu Sufletul lui’ Giotto. Bucutia primitivilor: Prerafaclismul Tata. in Franta rationalist’, chemarea spre natur? Efuziune. Frumos moment, intr-adevar Van de Velde marturisea: ,,Eram cu tofii mult mai legati decit banuiam de un fel “de romantism care nu permitea ined si consideram forma far ornament". Acest Tomantism lega inca pe arhitecti de trecut, Dar ei indepli neau o misiune istoricd: inl&turarea eclectismului; si o fa- ceau cu indrazneali, intr-um deceniu mai plin de realizari noi decit intreg secolul trecut. Metodele si mijloacele acestor cercetitori_ erau inca dominate de gindirea artistica a secolului al XIX-lea. In- dreptindu-si toate forfele in directia obtinerii unor efecte ornamentale, avind pretenfia si creeze in intregime un now tem stilistic, cei mai multi dintre arhitecti neglijau_pro- lemele esenfiale: folosirea deplina a noilor structuri si ma- eriale, obfinerea unei noi expresii spatiale bazate pe aceste structuri, elaborarea de noi planuri adecvate noilor necesi- ttl sociale. Dac& noul decor ar fi fost inliturat de pe fatade, cladirile lor nu s-ar fi putut deosebi de cele ridicate de arhi- tectii eclectici. Cu tot progresul realizat in ii anor planuti, principiile de compozitie Mai mult: convingerea romanticd-centimentali ci infiiptu ese 6 adevarata ,revolutie" artistica ducea la mentinerea si adincirea prapastiei dintre ar tinea athite leparte de evolutia sociala si tchnologiea, facind-o si pl teascd intr-un univers de forme ornamentale lipsite consistent’ La umbra t Eiffel dic Ta 1900 sc extazia in fata noilor ornamente, SA uu observe prefacerile din ju Aceasta lume se pribusea inst vertiginos si curentul Art nouveau disparea in bubuitul tunurilor primului razboi mondial> 2epS ‘0981 UE pusULAYY, ‘infusTELOT er [2 dope wun IS is weduios “(s851—FLg1) vend sip taqteayoays sana Te 3 (1b81) wpsoaqy usp toasdo Te so\ny 6£81—e081) dues porsfyos ‘wanjooas (nooxfnx wy ap tweID"si09) seca HP Un op wIUBiIID Us 2ze}[oA7p aHI09 PuMuOD “ong RIGPUOLA HT sopEpE pe penasnds ojuoyour 2159 sauaeAL “SBIR 8 apiog op uwA nes eoLOMY uF Hoang v9 {3} eT JTempayyze ysaprueut yore. TPE EN AMPED gasvooe up ov} “mNINejUaLINUOUE TnswOs “ap>T Be lear oySoTog sys oso uy roucr}er rmpour ‘mqnulerd wap jRuorjouny ‘mnfeds vayeyoR sep ‘aquaureuzo op tpe\0} ead, BOA up epunned eurumy are ud — nanyooymie yeaa} oped — ypus 16 91 wp ueaey oporeut n> “tnjmioroiue v EUSaysop wayeitng -oroweaou ro vjvouzemput wud your aigoumm “ue op oz Bdnp ‘wayise 18'a1v wzado “(9061-06 uPA UEP sEIuoMO? op Sv UL ‘ales rOTIapE vItIoAvOSeN, jBhoper oupnane o eidope to “(ogg1 axed dsoasp ydope Mago [e) nesanou yV mms omspaywere [wily [mio POUT POsOTOR roUL sue (zO;/spery uIp oupoue 2p DIjDIe ep 2p v2) yoda vseade wp apes ouionnsuos uy vondy ‘mnorqnd © ayniand mivospnl earnoduy (pewionor jnjnyers watoduiy “apreour sofnjmpen waLtodue Prasat 98 pp “mnondum ye jonuojne poyeas tfeTloo 1S E> (a "Iqns) ,anseow aptfeas9 20) uy yuneer vrO;14 1 mmussHUEUOS “e yyE}0) advoade vowpyoop “unoe gard ap reigisuos © yre{D varequiTyos 3uL Hdxa ys mqoxy a wrapour hs hou ‘nzysou ada tow 94 Buds on e nnuag “Weyueun are dywouvutiad Meryovres ap 1S NoTUYD, ae apesofoo afetIooND a 8 aPLioear ropou ypundsaios ys amqa1} guispout auc 280 “("e Tans) pusepour vfers reumu miqsuo> oyead youSHe yaseou wijear usyuad sresaqd ap jound ninduw BO eBeopjuy os vs mqar ea !equiyos va as piNIOO}IYI Uy Feeise eyueuruop s0jI{deouo9 wzeg " seuiye soUse\ ‘ypods are apeimjoa: GREY utajqoid sopreur sundsgr un ap es vox3ouy tnsin9 ose purzunidno vate ‘iqunt oseoroumd ur yeIpUlt usp 2B 1S annpesnpay sudopoge HA qus we un edap BinIEdy end? [es jmaen y re are od tnjmusmuopeoe ‘eattoduy a eS er feunoy syeidaspus nei roruopwoy soyjuapays wey uy nus {sino uy Syoazep opepT ‘1OWwonpuiod in[now tases Imindsouy vp ap you gyeteqmnds jsoy v ujuesads viseooy reuysny Sf mMMISUEpeoe v ENIOYUF tow UN BjULiods uy “Er;sode Sezopao F6gT Uy vzahUIparoUy I-¥s — winyoonte ap |aIuIsp SY, Elusprsp. op oyeroliaBuy— aprhyqterouo ywunttioys> BP zisueoseuoi ofendsul ap apes apeionysuod IS eiee Seo eH RULIOF Vs epmOS “eusTA UIP Barijoa}Iyse ap. epeore Casas us “18 (9st) Urtseg ‘wp IHonysaoo ‘op wIMapLe Bt roxte “(oogi—zegi) vata ump vivorrodns yoruyoy vyeoos PL Weipms w rouse ‘euata ¥suIT “Surg oy jmoseRy You auto Zoun JS ossiseu ep soa axjon.ysu09 ap auro3sis “a[lou I und 3008, show eo wiusmsis no cunye ayeod og “sPuDUMIpZoH 2B 218? (a Tans) |,RONSHIe puLOy OLIN sUDAap BIS 3H QnusMOD wp JEMBASMOD w-s vremjooyTYTE BUNIOT 99110" serene TIMUR BP woLoRutattos ey wRunle es amqoxy eoISor oNpUL? O sieanionue 1 ‘oieyeaey asyuy grap youlpe reur seeded nee WOH Bs sraiseuy 1 wEpoR, onuT ~sjua;siNa PHRHO: earequiyss yewpox “nv sojuuEo Sle ydaouon A fms spou “oreeoyeur ayou ‘sanannsuoo swo}sts opou eepooord oo up ye3dax} yinINsuOD es nou THs oTDBI™ zonmapr edvoide opeutidse 1$ plios no aqenpos 1 eMyse9e SPOpr ‘onq-of-s9pT01\ edap ye 9p ezoey ‘auropour rmjoa SEY Hoe wousybeu azoyoseut gs woae oreo EMIOIe op ano un BUSA UIP oe 9p vrUpEay | POpNIDED “(eTGr —HeEI) souBey, ong SeNSNe ImDa;MIE “ggg! [nue Up YANDVM OLLO :¥NAIA NIG VIVOO$ MANOVA OL10 otutidss ps tedam 9s ISITYNOLLVa TION ‘¢ (Horo vaisnaa vaaaoa *9OTTO WAGNER. Casa de economi, Viena (1905). Plan. Vezi planga Il, 6. le-Duc, c& materialele sint cele care conditioneazd formele arhitecturale. Wagner, la fel ca rationalistii anilor '60, cerea fiecarui artist s8 accepte idea c& tot ce mu este practic nu. poate fi frumos. El declara: ,,Cred c& este impede drumul pe care trebuie si pornim pentru a ajunge la scopul nostru: ARHITECTURA MODERNA, Intrebarea «cum trebuie si construims nu poate primi un raspuns riguros. Dar de pe acum simfim c& noua forma artistica ce se va constitui in Viitor va fi determinata puternic de o linie de baz: tra: tarea plana a suprafe(elor, 0 maxima simplitate si o energica predominangé @ constructiei si a materialului“ (subl. n.) Inaintea oricarui arhitect european, Wagner preconiza ca principii ale arhitecturii viitorului: orizontalitatea liniilor, suprafejele plane, eliminarea decorului superficial, acope. rigul in terasi, exprimarea in fatade a structurii con- structive. Reactia cercurilor oficiale, crunt dezamigite de ,,tradarea“ Ini Wagner, s-a ficut simfit& imediat: nu i s-a mai incredintat nici_o Tucrare. in timp ce elevii sii Josef Hoffmann si Joseph Olbrich cedau tendinfei romantice a mediului vienez si fnfiintau in Eee eee 7 1897 gruparea Sezession, arhitectul Adolf Loos ducea mai departe ideile rationaliste ale maestrului si ridica steagul Juptei impotriva decorativismului, SCOALA OLANDEZA: HENDRIK PETRUS BERLAGE. in timp ce Wagner se pregitea si fnceapi constructia Casei de cconomii, un alt adept al ideilor rafionaliste, Hen- drik Petrus Berlage (1856—1934) termina o lucrare ce avea influenteze puternic scoala olandez’ de arhitectura: Bursa din Amsterdam (1899—1903) Militant pentru reintroducerea ,moralei" in arhitectura, admirator al ideilor lui Viollet-le-Duc gi al realizarilor Scolit din Chicago — pe care le vazuse cu prilejul unei cilitorii in America — Berlage aplica ,,stractura elastica a con- structici de fier independent de zidul de sprijin (asa cum © imaginase Viollet-le-Duc) unei arhitecturi eliberate de omamente, care punea in valoare frumusetea zidariei nude dec Berlage didea o nowa definitie arhitecturii: ,,Noi_arhi- i e si incercam si ne apropiem din nou de adevar, fe cuvinte s& ajungem din nou la ceea ce constituie ‘nla arkitecturii, Arhitectura este si va rimine arta con- structiei, adica arta reunirii unor clemente diferite intr-un ansamblu, in vederea inchiderii unui spafiu (subl. n.). Deoa- yece tocmai acest principiu a ajuns si fie astazi o forma lipsita de continut, cea ce trebuie sA se incerce inainte de roate este si se construiascd asa cum trebuie, Trebuie si ne reintoarcem Ja lucrurile firesti care A poat& fi intelesc, fari a acoperi corpul cladirii cu un invelig care si-l mas cheze. Structura de fier $i sticla folositi de Berlage la Burst nu prezinté o noutate: ea pare luaté direct dintr-un desen al lui Viollette-Due, Dar fierul este folosit cu simplitate, aproape inginereste, fara a face nici o concesie modei epocii : nici o decoratie nu impodobeste zidul din cramida aparenti, intrerupt doar de granitul pilastrilor — de o forma original, fark capitel proeminent, —si de balustradele din piatra alba. Un ascetism intransigent caracterizeazi_constructia Bursei. Respectul absolut pentru adevir“ se manifest innes (Laat) y4vd-puofpog usp vfuinso77 wy — Aoshon op oyeur ~ydxo 9p. grosasny umd ese ‘ood re rzayFua sorfoowse 311 -9pt spredap reur yquz veonp ysoqmyseyy “es woods Tiyuad yesuear yn Guezownsqe 1S ons0d [ys un tapeaop (Lost LEST) mossm19 wip op 2p vpvord “epedioutsd es wiodO, yarndw repour asndo pes ap9pr ezwoxysnqt ‘9siy>sop Homo ur ‘xaysne 18 ypaz ‘oadaip pmIMBun no uEs TLIaIqoKe ‘006 MIMINS ape sqind s[IM] MD 1 seo} apTHeI0o4p n JEOIYUL BI yHOGOU Ie UE divs “MPRLOTTGOUL ¥ yUIa[qouK BSvonUE ozeq aye ad ezase fo ‘earieroosp spore up “1o10e © yreuoroury exeunsop ued [nud ad round ysoqunpey, PPA 2p UA Nvs Suro thy ope opeuwZATe 1S oyStARIBIODSp epe}urpuaa no oxlizodo uy ‘1aape-juy “THei100s aptiszodxa BL ayeyuozed spiny yiuaweutiod uy yeznjar wr 2uwd “ea ~se08 Baxonpuod Bp Jez|ses nioN] ‘syer) pur spy tres eNues sues un-HUY euoroe YsoyuTyoryy dey ur mecy Tuorssazag ozauaiA Wiposur eidnse pjuonqur oreu © jnAe & ‘,oIpnyg vysIAI Op ajvoyqnd sopeMaws® fatpoue -21ut und "wounuos ad jrpudse ps ‘oremow 18 apeOUL Hurl ep vajas o ap ayemfuoour Wunjaid ‘ouy undy nd ‘anes cooap nes lays “(pzeuodel einaid wsermnjua no mead -oosep Wooueyy [iojaid 18 ates wy woods v1) ozauodel 929 5 29,89 dpanout ajuy ozorms Youn vosezyqear varyuLM ares tr ‘neoanow jy diy ap ‘[euiuo ystareiooop juamo mun te ydepe vo qndoour vy aseurnye as ysoqunpeyy “tnyats: “Opeoe [e sesieape ‘ysyeuorloumy #8 isiqeuorfer yoy 2Tes IOpIepr efeauzeipUy wud nigz[s opadar yueasp “(syed 19) og ayy, (adn RRININSHOD LeVNOPY pEqIeH Whos no 1h prouocT>D I 1Vss0 Boreoyero0ep ‘es eH}os no eunascuy (§751—S981) HSU SruUY soley ‘weHoos yoozyIE IeUA UN OBS; UE UT . psosny NU Sijex) pur S}ny aresstur ey 1oySuy vountopy HSOINDIOVA, SHTXYHD * MODSVID NIG| YIVOOS aqueyiod rauiepy yoywads Zanonysuos yfumao yysveor EIMUL asnoEP TOLy 2p Emjonss ee7voap ‘sofLmprz varoundesdns Brwsaoau aly YS Ex) ‘ofeuoroung opjynsooow ap yyeuruLioxp “gyuopuodopus HingHIsIp O voae (eye exevay saqy fnued “edomg up gio o are USETVNOLLVH TION r _ rund nayued ayeod “ys0poy wo tony -opemyooynpie owrey cord apou no eyainod tour ypemponsys azeazozar 0 vopep te queniod mmprz erjuredsip wjunue — ofeory.) utp 10[fUeoer sure @ sindsouoodid tpt op esdi 1S vozeirdus nd syeyei oyenta ojayeidns to spreut na iS yyuorede qhesey oy op eanson4ys no — aarpyl9 pisveoe ‘neaanow 1y [Hs uf 19 apttiee Soap op olfoensqe maces yor “mayndtun emyoayyse nated ayemou 0 vyuazardox ‘ouqasoop aonsed Heuqe> op eye cde op ‘vious 18 soy wp ‘eqio 19 epejed -oncrer loner IM & ,sonse}> wmponys" v omydepe yyy o “(s6gt 'S7/fo" 4) Inpeuodod wsx9 wzuwas exi0R “epeojiod wemmow Uy Rwepour gmisoyyse wyergaspe o ey ‘wioye valdreut npe o-8 woae om ouidoid oeyrenprupur o 1-npunsed ueeanou 3Ay repour ® 1S eza[Su9 sopefuanyju wee uy Hie Seow uy wouruier epue{Q yo Indep ysuy vio Jwepoduly (1a1seo ster oxta}q) ,uerouEpye uM TsMosIp vo nes oLIESIG 9p sxosad un 9 TO3" esa nes Nprz /gonsed owofea o vop FES esuy anqzi & Ese ‘\UOUIEUIO ep InMpIZ LarEIAqye wzifvor Yd PLRTX [© Mnjoows einyayyre no wypniuy. voumues ‘aoqueMtor sjajusostumuar und 1 areoas jo voyetarsear wud “‘fesmg eaxpeyo ines} op 3e8a, youy esa aSepogy 1S Tq “TPuAveU iS Bimjonys zed yDadsor :onC-of /oLOET IAL Te perour njemMysod “oFepiog vo auiq reur goods wysease Up yeNSRT eat puoURN -ayeronfeidou ‘pinaq a1¥}s UT adeoude sweseT ‘ofeuaqeuE UL 18 ‘yyuarede qwopurnjaad “emyonns *wanoodsieg “(6681) sojfoxnig njnsodod USE “VIMO YOLOIA70 Mi COTITURA DECISIVA (1890-1914) ip Siudiowl din West Kensington (1891) —de Shaw si de Lutyens. Cu tofii erau adepti ai unei arhitecturi demmnare de suprafefe nude de zidarie si de mari deschideri vitrate, Gu_Planuri funcfionale si intetioare confortable, lipsite de decoratii. Interiorul Bidliotecit $eolii de arte din Glasgow ilustra cel mai bine aceste idei.’ Mackintosh se dovedes un mare maestru al spafiului interior; arhitectura sa rectangulars, sistemul de stilpi si grinzi care susfin galeriile. climenont ericirel decorafii, ‘suprafetele nude, expresive doar pris jocul volumelor, precum si fatadele robuste, verticale? cn bovindousi* puternic relietate, seamina izbilor eu setual, athitectura a scolii engleze, dovedind — dup’ un intereal de 7 de ani— apartenenfa la acelasi sistem de_gindice Gindirea rationalist si functionalist’ il situeaz’ pe Mac. Kintosh deasupra contemporanilor sii sia model -Avt noaweng devasta se vede in special in proiectul stu Indraznet si ne, conformist pentru o Sali de concert de forma circulant pooperita cu o calota sfericd —proiect prezentat in 1901 Ja Expozitia din Glasgow — dar mai ales in proiectal cle: borat in acelasi an pentru un concurs organizal de teviees fyimana .Jnnendekoration" din Darmstadt. Acest proiect (ecuinfa unit amator de arta), in -care volumele Lublee pbsite de orice muluri si ornamente, eran dispuse in spatig potrivit unei concepfii strict functionale si in care goluriie, Gistribuite asimetric, erau dominate de’ plinurt prefigura stilul lui Loos si intreaga arhitectura a anilor 20, denneuta ai frei »cubista". Dupa cum interiorul Casef Bill (Helensburgh,’ 1903) anunta, prin compozitia sa disamice glemente ale viitorului neoplasticism olandez sau ale coat Sructivismului ras. Prin ideile sale care priveau departe, Paste epoca sa, Mackintosh se reliefeazi ca 6 figura centrals Printre precursorii arhitecturii moderne. Principalul rezultat obinut de acesti noi rationaligti a fost schimbarea treptata a modului dea gindi arhitecttra Pentru arhitectii adepti ai academismului, forma exte. toari —conceputa fie dupa canoane rigide,’ fie Ie bets ar erinou (engl. low-window): fereastra scoast in consold fat de Piapul fafadei, pentru a mari tnebperea, formind un fel de mie tices vitrat, 23. NOME RATIONALISTI i ai iat ici — determina interiorul, functiunile fiind igo odes etemingntioa), faction tm Forma prestabilita era elementul hotiritor, CAruia trebui si i si supund toate celelalte: planul, funcfiunile, structura. Acestei concepfit, care falsifica toate datele de baz’ ale arhitecturii, i se substituia acum o metoda nou: a gindi arhitectura de la interior spre exterior. Forma era determinaté de confinutul temei, adicd de program si de functiuni, care odata solutionate, indicau modul de rezolvare spajiala, struc- turala si plastica @ edificfului, Rasturnate cu’ capul’ in jos de academism, valorile arhitecturale erau reasezate in sfirsit Ia locul lor firese : : Intr-un moment cind victoria tendin{elor decorativiste de tip Art nouveau plrea deplina in toatd Europa, rigoarea noii conceptii rafionaliste pirea celor mai mulfi dogmatica in comparatie cu libertatea anarhicd a curentelor ,moder= iste. 5i totusi, ea reprezenta tendinta cea mai Vie, sin- gura legata de realitafile epocti si indicind viitorul. In aceasta epoca de riscruce, dou’ mari personalitifi aveau so apere impotriva tuturor’si so ilustréze prin exemplul creatiel lor arhitecturale: Auguste Perret in Franja si Adolf Loos in Austria. Ei aveau si determine, primul fn doméniul con~ structiv, al doilea in domeniul plastic, o rastumnare de valori determinanta pentru viitorul arhitecturii, PAUL SOURIAU SI «FRUMOSUL RATIONAL» Orice organism este cu atit mai frumos gp cit este mai bine adaptat seopurilor sale Intr-y opera cu_adevarat frumoasi mimic nt este Tasat la voia Intimplarii, totul este juste ficat, util, totul se indreapti spre ‘recultatul Frumusejeasuprem’, capodopera ucita manifestare a geniuluis si Simp triumful rafiunil PAUL SOURIAU jrogrescle. realizate in toate domeniile stiinfei la stir- Sky secolului al XIX-tea sAcuser’ posibile marile generali- vari teoretice si inchegarea unor sisteme generale de explicre | eiapaa ap yound up ype op viado epaide v op giupusr aouo vjunuap x8 wideouoo ieysae vaundo as Tq ‘Teuorjer Unpio ap a1oSupsUOD Oo LIU gaEY rO|a}uUIUDS B wind voreUT idea ‘eanshyre jeroyuey e aye}sOqN wpeIoy eareULN a9 ¥TEL -UouuRjUES Byte wea.qUE No JoqJUOD Uy [ARISE eAUT NeLMOS ,ojesnumsy ap 1$ eunrfoozred ep nes imped orzaaid asvoszeo nd wurunrajap vaynd toa ‘ay ps ainqaz} 20 vo22 w [eopr un urpop purr {yrnqziau nes ax}nqzr 9389 Yop aunds 0A H-15 mupny mun jndoos 9ys9 e1e9 juraunds “"ypRe|se v yreHues UIDTeS 9350 U}seae ‘nxOM] MIBIOL; INdoos Nes yeapE ISeH y ‘[eapt un aygeumU as 99 ¥aa2 aMyIsuOD Ja ‘jou ap jndasuer 2389 doos yso0e azwo uy emnseul uy ("ue “Tqns) Jo Indoos no ‘pwxoyu0s 9359 vo puro “-ounye Byas10d yrodo o Nunu waynd \H0aIqO “sfeuorfer anseou yon ye ndound paud 9 Bss0y “sunrooied und wyRjop omgen vofosnunzg a}voyrsnfou rferrurpe rer aundo os ax 18 anpuys up a[nlorpenuoo oyv0} eanjeluy aso ‘yreuorjes YeXgAape nd EjuLy} 0 adzouos o wind jeRASe eajasnumsy “epeUOH “ex vojosnumnyy 19 ‘yunuI0D vojosnumyy nu aysa aurulooprod und urmuyep 99 Baa.) “Ioajiod umBIapIstos vs a[aarjou aye} urpae 99 8999 peut! soumyy ydosp wiapparde ys 16 wEMUUpE Bs TuIghE Bs agar yo ‘wlan eye nd ‘euntfoopied Uap +ta2 und pptugep aingesy vafosnumsy yo UNULE TON" dunyfoagred 3p veo sp Soumay ap rauntjou eBay jo “mpsounsy © eAloago fear yp atiquyp o goseasyd ys pulzgMy >,areoqva’ tof vudow ydnp yo “enscou vidnse snpord far Sd mnyoaya ednp nu aptmiony espn! w nnued outéuy 1OW ap areémyap 0 “TgIsod 3yo ad ‘TawuN v 9p 99 035% area ansrou ronayso juueoid nsuy utp azied savy yrnder mseeay “(-m “Jans) aaggoargns rorsosdxa 3709p asyoo}Go Yoqsoxdx> SHeO[EA yINUr Yeur eUnvap\O. UIEpIODe Es omqexy gure ap rerodo e vansoiqo vorzoyea op jo squoWyUOS sp nu exouny up mmsoumy varopaide nayuad “ones eorezianoargo najuad eqUE [q “2yst[euorfer poryays9 woTEON -2y UE EsvoINSix FfeyuaMATe o wi[oazep RELMOS “WEST im] © “EISHNyeM-ared “EPUsUIUES PONIIISa PUNEQUIO “png Nes 191504405 aT snidouy ny yysyouosfowurf aenpooneyen tay nes wi@pour jit =1S3s0p-yoragsn pues Uy “pyssanponazsuos Wes ppstoyse}d ooM “PISBHD vaniaed ‘uy ayseax iy yod Lmopa jexy> afe BuLNIOP ‘auKepour eye eareyNAHO uP ~guEM 1S ajueuozar aqdynar no gone {5° BUENOP o eRayoUy [=f “operuoUN;UOS-ysxTeepr Yoo ysndo “oytiums arideouoo o ad yezeq 1f 3199359 1$ 9YOZO[Y arapoAr ap yound wip yequewepuny. “req 30} un-nUL BE-XTX [e Ijnpooes e aye}PU{ wNop e uIP aystTeUoLer op0s} BAD} “HIS © Op wsvoLras o1eosOUZ wud vopuridorqu neLinog SUIPOUL T1914a}s9 BLOF “SI_UE EyuBpsodury EEP Oo “(FO6I) zyoUUoKw. ppnv2g HT aTes Eawony uftrede no eyepo wuosuy ‘AoueN, up voyeusioarup) FI atfozory ep sosajozd *(9z761—zegT) ne~Mog neg zoouIp Tuvion}se “jusmno eayop Te ap info Te nBIOy Wdpy ‘oyensnpur perionposd pe 1S rySaxeu;Sur wionysuo zoppreur ye “wouyeR. Te eatozal ery JOyeMUpe “ystyeuOr}Er HUA 1S ¢,,mpnTAS-Wpoul" B BslayeIOoep Base Quarto und yeysspueUT “TeMOUTTUES aasHeopr [nun Ineymyuy os Yopr ap au EMoc “ad1yStIIe sturpud; ropfou ereim yoyozoyy areyuato 0 vp es aq ny viesose puny ‘guUopar wid soumnay 2p vounsjou ares uy po1jays0 912001 0 eeisgu aS “IER. 9) suas eae afosmumny ap fousutios soy mimmnquaney wey gSOuRY 2p Lloywe!9" ap GA v astdse ws neadsour wrowsur ssoons op Heqequiy -,18n3 mmung Te 1S Hng{no auU Uy neisojoad ose tTenyoo[ayut run wpyod uy (jayrq Tummy 1 rouse eITeD) Jay ap nampaynyre [nyumbi} aseioesioD 68st mp sueq 2 9p ofesivarun torjyzodxe qnssoong tepunoes ued un ad’ vaoan eye 18 emmy ep mynuio erjrzod o1vo ap fey peroos. anaes um teepuyqop Moursur 38 viunys op mnwe “guepHod vjera up 1s vopung” ced patusrayseur ! vaqearoos newuojsuesy afeivos 18 apelioyelt oF oe “eBpoq ‘eruenog ‘joey ‘eySUy UE ReOA ~29p 98 ofeLysnpur ouoz asuouit t oumrorzedos no NEpoooNs 9 susueauy “etysnpur 18 eifopouya, youp puyfuangur "Panoe esiaaap ejums ‘vajsed mq “tunzeu sofouauOUDy ¥ aie> ee SavNoliva gasowause 16 avmanos 7avs > ("161 ~oe0 yarsinaa vaaLii0> ee74 2. COMTURA DECISIVA (1450-1914) ——____P SHTURA eciswvi caiso—191g Sentimental ca pe 0 abdicare nepermisi in fafa pornitilor irationale: Orice sentiment este o tulburare mental care rapeste inteligentei luciditatea, care arunci factori irafionalt te zafionamentele noastre, falsificindu-le in mod obligator con. fluzitlc. Emofiile exteme se caracterizeaz chiar printe on jel de lips voluntara de rafiune, printr-o nevoie de erations fi’ masura, pin’ la betie, pind'la delir, Repuneti ratiuce in drepturile ei si toata ‘aceasta efervescen}a dispate Admitind c& dezvoltarea sensibilitatii reprezint’ un factor poritiv, nu-l punem totusi deasupra tuturor, Oricit de multa plicere ne-ar face sa ne lisim in voia emofiilor, considevua ca in numele unui interes superior acestea trebuie contseletn fonduse, supuse unei regulli, adesea chiar reprimate ely dunk, can a’ mt admite deplina libertate a sentimentului, asa Gm yam admis deplina libertate a artei. Putem si trebuie St supunem rafiunii sentimentele noastre estetice" (subl. n,) Este semnificativa referirea a opera Ini Viollet-le-Dua, Dictionnaire raisonné de Varchitecture francaise: 7 Subscriem bucurosi la cuvintele lui Viollet-le-Duc despre «Daca forma indici limpede obiectul si te faceres filclegi pentru care scop a fost produs acest obiect, accasth Pasrii de prada, la fel Gum sim in curbele corpului pestelui, pentru ci. reiece EBr in jaceste mecanisme si curbe, alft Ge bine trasste c& una zboara si altul inoaté » Reluind dupa 40 de ani argumentele acestuia, repetind celebra formula a lui Viollet-le-Duc: orice organion coe cic tt mal frumos cu cit este mai bine adaptat scopurilor Souriau se declara adept al functionalismulul monn festindu-si admiratia in fafa masinilor ca fata de © iethnta imi, a Snteligentet si a geniului uman asupra materi inerte si ‘a fortei brute. Nj apreciem tatdeauna la adevarata ei valoare frumusetea asinilor, care sint produse cu adevarat minunate ale actat sonstze. O locomotiva, un electrocar, un vapor, 0 aeronava opal’ geniul uman, In aceastA’ masigreoaie pe care o cispretuiese este(ii, aparent triumf al forjel brute: ents tot Atita gindire, inteligent’, finalitate, ints-un cuviat ie atita arta adevarata cit fntr-un tablou sau o statvior, PAUL SOURTAU $f «FRUMOSUL RATIONAL® % Souriau mergea mai departe decit Viollet-le-Duc, sinte- tistnds in nelle conditit de. deevottare socials, economict, stiintifica si tebnica, ideile noilor rafionalisti de la Jnceputul secolului al XX-lea. Introducind notiunea de ~utilitate, 7 analiza raporturile dintre frumos si util, pentru a junge conclozia €& nt poate exista conflict Intie aceste, dowd! no- fiuni. ,A admite o frumuseje a finalitAtil inseamn’ evident, 22 depict anumie vr trumostl ea util (et Desi distincte pentru spirit, cele dowd nofiuni au ten: dia 27, UGE alte gar arte ngs una pe alta la un anuimit punct, Frumosul si utilul pierd deopotriva prin separarea lor Reminisce 3 la prineipint ca e notiuni sint distincte si au fost Slectate fiewate din cele dua amen OV spausere fara ici o preocupare de arti si frumusete, o c Sinchiseste de nici o realitae a vie, iatd recultatul acestel separdri a genurilor (subl. n.) a - EnigtS cel pufin un caz in care utilitatea coincide in mod absolut cu frumusefgs: este cel al obiectelor facute exclusiv in scopuri utile, In acest caz, ceea ce Seebrie 28 le cepem Inainte de toate este de a fi conforme cu destinafia lor. in aceasta sti perfectiunea lor; in consecin{i, in aceasta tf frumusefea lor (subl.'n.). Frumusefea esenfialé ao carui obiect util-— im vas, 0 mobili, 0 clidire, o navi, © magini —va sta in afirmarea vizibild a faptului od sin apte Si-si indeplineasci functiunea” (subl. n.). Rezumindw-3i argumentatia, Souriau stabilea ca bazi a sisternalui sin estetio, princpiti: frumusefea sti in evidenta jiune, orice lucru find perfect s if ren rei rc nee un Souriau era categorie impotriva teoriei artel ca joc, considerind-o 0 eroare fundamental si periculoasa, capabi sa Vicieze arta in fnsesi condifiile sale de existenta. Trecind la domeniul arbitecturii, pe care analiza, pe larg, Souriau ataca o problema cheie, aflata in miezu jen baterilor inversunate purtate cu academistii de catre arhi- tectii rationaligti ai epocii: raportul dintre latura jehnicd si cea artisticd a arhitecturii. El reabilita constructia, st tura edificiului, care dovedise —in realizarile ingineresti — ci poate dobindi forme estetice.a dui ymax worpnys ps mga ea Sesvouoget reat jinn no 1) ea Imp ezifeue yrvotdwos # profane euof 9p gooiqo un ‘ganjodwip ‘spf “HoWssounsar Worms TH ‘Opes reuilo} & o20,Svound vr9of1ed © vipuqop ure oawoygzutidins yiuunén on) “qeseD “Ghuyop ‘sapiuy Leer ‘ogIsuas 1p ep umutarur un no! sup gndeosed “o}se :oyzajs Avs ONPUTO ‘TepBueyar joaqo un ‘nyduaxe op ‘ony ‘i (Cu -Tqns) r0paz2a1qo vasadaozed ap Gnse9 BrENyoeoUr voUNUT jVUE eIMgn IU e 9p Infeyueae ne ofduns 3S oyoIn%0s ajouzog “onsnie xyseoU tojerodo asay9erwo aqsooe unguniduy ys ejuIpuay way phiodord up oyeayduns ‘ounioy” uy ayeyueinios eurzaxd sie oftmuony ajmut teal feo woraide go spaduny isa" foppusios vaseztsi008 ew00) OH BS moa viedioured onstausES ynayD ¥ ‘onsHd Fequany now wn ie gisiqno. premiold. wuinfonse ood, 9s e_nunout EIgesoyp or STE 9 wepuia tendo newWOds WosnumIg EIOWSUD wid HABION] Te [OEE Th ee AoE ag ee oe hae —S"ghuipar ap 9q0e kauauiese op eymrzaidor area YS “yfeau 0 yo suds vs S[exoUr HEHE 9p sJonatt 9 !ayeqALMOAUL 9p 4sn3 Sp “ayes"201 Sa GP mowoe 2 Ca ges) onshse yexyaope no wzarUIS 2D Foun 9 9389 ‘avowduy) op naif ‘ap ye vosope ‘apdyyIaul >}uasixa 10jsa9e ypundsy: ys o1vo vuULoF ised y “(CU ans} atienoa us asnd 13 vaynd e najuad aypopp vosd yjnus a {pita Houses ps omgon ye {moo nuns und ynusigo 1y a3e0d nur Empgpo Teun fnueyg “vind voor U oop eptZas Rut aiinios song suaygoid Syeayozos gan 10, -2po.aut ssieaip ude vs quatoyns 9389 ne ‘sone opes ToHeUNSoE orzsoito sHIpyp © uSilagsop Pou uy widepe ening tnd yeinynote> [hawsqe od eamaoennze souuoes ws nde weoudut ypep eawjooyte nustuousy nusd 2059p yet gin yeu erEre elmos ‘goyuojenr oxfenoe uy sud 9p lgsoduiy ‘opeapvoqdutoo yo versus op eurzas 1S puyp 18s a8) size yooyrads ofoury pyRUE no pupeTeUy “9NC-9L-7A1 £ “IVNOLIVH TASONAMH 1 avTANOS TAY “y INT Te oeoa1 pre: FSIS Tqesoupna ep aye asnoey 30 oxeos9 ‘erfonsuos vzrgnqos SA ¥ 9D vpeasor8 esut vaany ne nurinos “(-e “tqns) ganjdmnos Bere ee SUMS mista yo wire ‘eye soy dossp 5 SHO AO pie eye yoy “phe piso Hoses esfnnouos ap yorupeon aqidpurd Spt ERENUOD soortoop ‘xolHlooumie tigauiolele ooo, Terns uazde2oNU wo vosnde Jo ap pse1} wenou0y “(ia ans) SumMs9}9p zs omgan a1v9 9799 Uys aac ran opr cnifer rep ‘ageysuaqur jo eumeew = guid 2onp o ‘gonsnie Pisordun aySaSmavsop ‘neunog aunds 7 Seana fequuy um-suy yuntsdya aut ay eon Tnypaj0 ag a 2teousim mupleuoure Te [ao wp esvonivagp 2p Spo ramePoA 9p UuoUnd up wyDoxr0d auipEa 0 “oxred Gite 3b od teams av prado wsvosiuy “ountioojop oot brary Fetes, MPEP 21 speruass opruit yuruoyap ates oo “etrgvsuodsipur “ezeq 2389 vyfonysuos “elelopty oe a “FLQrarpur 1S porn 9350 axe0 ‘zrimoigre viodo pmspur pelo wy Rzwounoy [niooap 1S Uindons wae ge Q2BODP ‘opuoUIaID xopoqwIE TxHoI9 wosap Sindsex oumnse yes omqon mooqqey “o9p tesa Shap pRauEf Imex 8 uupepo youn e pormo} vounyjospiod SEN EMIBIOL wows O aso Bs amgory I BsIMe aoe Ttobop a obs V9 ap oanonsisuoa seemyey wuopuadspny Fenn oe RNIAHS anuID IatoIpexuoD et) BID HUA Memsope'go wizre neunog “apisayr iy aqiopr puneaucs 22qH 10j217% & dU0F9;e9 eIiqom us EAE: Po i HepyOs s9110 ap edess way sto> aye aotte nu eg “giedpunu updop eurepxe — ioap grey “watgn oyS38rys 9s apun 2359 emyoayyre eo “unysny Glens ap Hencioy 18 yinoso19 piasesny are uy Spook adaouy arm ‘pind gyre pong pt eEBE Hint Fear 19 ‘ojasnumaz ap ewsudiae — Zyberd ys oxwour wus ap sopeusenagsed threes Tambor aoe eulores wyeazozar enpuny ropnyso}rane Dee BRUGES voyewHA indo e Sh bore paeetnsues wounisiur yo eropisuoa os‘ yarstiw ea ae ceodope we, 28? HabyDSRTE Te tunzer nop sole Foluop “Weloput ¥ e29 eo TS eT gud EIRIdavoe Reet fous Sook iL 80) YAISToaG VaRELLOD WE 978 _ it commons pecrsiva Gea ie putea face o idee asupra lui; ol ne cere o munca suplimentara care ne indispune impotriva ‘ce Regularitatea formelor face deci obiectele mai uyor de dealing, Tai inteligibite; aceasta ajunge, nu numai pent a explica, dar si pentru a justifica sentimentul de satistactie intelectual ca care] contemplim. Dar nu nematiss ne place si vetlem aceste obiecte; ele fac si se mused Mee jor Sentiment de frumusete. Ceea ce admirim in organtanet jor Tegulat2 este evidenta lor finalitate, Nimic me eee mai mult hazardul, nimic nu este mai explicit voit ce © sekanizate regulati si simpli, La fel pentru formele de © Febilaritate geometricd; mai mult decit altel cle dae ° impresic de art’ si de finalitate: ele nu pot fi decit wey tatul unui plan ‘prealabil gindit si sistematic srmaate In epoca decoratiilor fanteziste sia vrejurilor contorsio. Pate, pledoaria lui Souriau pentru formele geometrice cheney fare Drea de un ascetism dogmatic, Aderenfii curentul aoe tne aarfer pate Sa se fi simtit profund ultragiati la citinee Snor asttel de declarati, care anulau idealurile lor eset rflts dragi cuvintele acelui filozof antic, care vizind bp lesen geometric trasat. pe nisip, a exclamat. and peacoat arin emma Prin geometrie isi pune omul amprents pranitoctaee ant) frascul figurilor regulate este prima noasieg manifestare de ‘arti (subl. n,), In formele arhitecturale, chiar cele mai fanteziste, vedem folosite init drepte, ‘flunghiuri si dreptunghiuri, prisme, piramide, cilindrul, sfera, toate figurile geometries Linia dreapta este linia esteticd prin excelenti, Cu init ftepte se poate face ceva cu o mére putere a expresie. Rupa imprejurii, ca va pirea ‘calm’ linigtita, 4 mna, sbeolatan anbHA... Linia dreapta este linia tipied, nowmeln, absoluta; ©a se impune in mijlocul turers cclorlalte ; ¢ fate dreapti e ceva minunat in sine, Artisti greci, care aoe Bcc) mai Snalt grad sentimental liniei, Su interes Spent elucTu cel mai bine, Tocmai datoriti. foloswii Woks Grepte are Parthenonul un efect atit de imptrten Tdei artistice pe atunci incd vagi si confaze igi gaseau pregtetica lui Souriau o expresie clara si precisa ‘Dupi Soarahe yg (1907) Picasso deschidea — cu “tabloul Domne soarele din Avgnon — era cubismului, 4, PAUL SOURIAU St sFRUMOSUL RATIONAL® _ irat de ideile lui Cézanne — care vorbea in 1904 intro berisoare adresatl bi Emile Bernard, despre necesi. tatea de a trata natura ca pe o realitate compusa din cilindri, ‘onuri si sfere —cubismul primitiv incerca 4 defineascs Obiectele in spafiu prin forme geometrice riguroase, cris. taline, renunfind la perspectiva clasica si la subiectul anec. dotic ‘al tabloului. Ceva mai thziu, Mondrian, cdutind prin abstractizare ,,esenta absoluta“, Sebora Principiile neo- plasticismului, ‘transformind tabloul into savanta si rigus Toasi compozifie formata exclusiv din linit intersectate in unghiuri drepte. Estetica lui Souriau ora dusi pind Ia ultima ei expresie odatd cu nasterea_abstractionismulul, In arhitectura, aceasta estetica va fi exprimata — cu 0 similitudine deloc intimplatoare-—de Le Corbusier, care seria In 1923 fn Vers une architecture (Catre 0 arhitectura) : _—,Cuburile, conurile, sferele, cilindrii sau piramidele eine marile forme primare’ pe care Jumina le poate scoste nn evident; imaginea lor € precis&, far neclaritati. De aceea cle sint forme frumoase, cele mai frumoase forme... : Linis dreaptd aduce séndtate sufletuluioraselor. Cura rui- neaza, este dificil si periculoas’ ; ea paralizeaza. Gasim linia dreapit in toatl istoria omenirii, in otiee act uman... Dreapta este\o reactic, 0 actiune, miscare, efectul unei autodominari.- Axele, cercurile, unghiurile drepte sint adevarurile geo. metriei altfel ar fi hazard, anomalie, arbitrar. Geometria © limbajul omuluj. Marile probleme ale constructiei moderne v re -ometrie". z "antes de is Shura Ps Corbusier, latianea ediecta Lucrarea lui Souriau a avut cu certitudine un rol important in definitivarea conceptiilor estetice ale vremii; ea a con. tribuit in buna masura la clarificares ideilor arhitecturale — inca tributare decorativismului — intr-o poet in care nu se intrevedeau formele pe care avea si le ia arhitectura viitoare. In 1904, Casa poporului a lui Horta sau Bursa lui Berlage, statiile de metro ale Jui Wagner sau constructiile lui Gaudi nu reprezentau decit o arhitecturé de tranzitie. Auwcuste Perret construise la Paris Imobilul de fe strada Franklin, dar plastica exterioara a acestuia nu se deosebea prea mult de stilul vremii. Numai in proiectul revolutionar al lui Tony Garnier pentra Un oras industrial se putea distinge viziunea original si profetica a unui oras modern, cu ovoymjguuasus ozomarde gs axeys us nee turin “yeuLE woo bp eimyonns no [gown un “cy upfueNt epens ad “siege vorprt (po61—PL81) Fare_ FysNEny “gog1 [Ue UT puL) Ivway In InNoLaa = viiravav uaisaso9 at ot onan (ao 804 ong sysniiny “yarol goods o 3805 Vt asin Naame una a per {5 + imuuae woyaq 967 ng’ 990 ay day [nso e > ‘samtowe [7s bron tno Wounds "RoNALOT pasje ad op cafnied @ tuqyucess Hpwns sd 9p ipo Setute03 HRHDOS JLo, SHENOY igwudd aisasnv : sLYWaVY INTONOLAG INTOLSOdY ‘s “XX MHMJooas OH 9159 © RaryRoytUUias yeUT ea eIHOuOUIOS “BiNsZUr BUNg UL ‘ymaaop we aiea pimezis You oun, utroymes exioy You ap niyo sqaduy omuind un yep vi onserd mfequay 33207 ¥ to !onSHAe mmsioarm ope ‘oyueqau ‘oUIBATA 111031201 coun voseio[dxa 1§ "ypaeduea® op ‘atgoyeaou opejues eae) “1azap stutiod % ,gfeuor}es wore}so" — sop BIETOIEP PeUIO01 avzod 'sé — irpsoBeie ors20e 94801 no ‘oods rnmnumstasiooyans aunodury yoseomg orjovar vo ‘sorgtiusny$ xopriti99N9 TasinduUt qns ‘esnigde oo pouty & oxemnoensqe s oxecttenzoopey 2p sferoua# ofurpuay roun ysuy vopundsazos “weLMog asasnf oyozopy wed ad yuauddxa mago ye ‘sreuorier mau jewiome ag Ys 19 vo xed jn oy ys yoorqo un wo qIOENS 2189 YO Lsprsao9 ys nieaae you [mM no anfosoutnA eae -gnwepr aitedep 9p ae gonp ys Meaae ates oyuesnD sow equouniise wrung eal “oMsAe pauetUOUay y exoquro> r7H tue esdit und ‘oveytecsyetiun mud wimyord unos way * pteuorfer eononso" ‘nydouid anfias tun, veneztanqosqe ad Syezeq oqmon} 97909 v9 “voaRqTIOD of a1¥9 ad aTHO>) a rqns ep [os el ‘Texopered pour wy ‘L-apuroes 8 ordomn ae pul AmTetooatuar waesiais soenin wo, waedps vam ME ‘eysqwax yorozoyyFTeI90s of}doouos o-rjUE myatistTeUON: B “awsoLlva qasonaud avnmnos TAVE > © ones aresSaqur op oqtertiqisod yeyuny v euiopou empoayryre js9jNs v evo ap _,tortetidos B ETeoq" wisHI “RNSOL InMJooIs [eB AIUeD—ap vayion [e-ap [2 Wp srstarjonasuos 16 oystpeuorjouny apyuam> yeoreur be (,ountiospred eurordus — [nsoumnsy rorimuyop e areusin v5) soumay ep foap i , wind 2103s up ounsszayiod" ap oxeoywonposd eo wuseur varezrfeapr ‘rasnuinsy v o1eai9 3p 10;>e} orn % IMME earemnfosqe ‘qnyN no Imjnsouinsy ZozEoH “Husp! eo “neuinog my WoHsysa ale easEKS vouatasy Je rojepoyaut e aieznownsqe eatsaoxa urd aatsordxo Jot0Tea teHOLNIES Te 1S a1fvaND ap ro myn UOZLIO ILARISNSUy fe p> ‘aTepos 1S soBojoyrsd 19 sojaytreuttuiazap Tarxa quo Wp Io}se guadns [e Joo ‘oretorjex asnjoxs ayeuopiooa op gyuEynzat © EL aye b i$ qn eT mmsoumuyy eazsonpar und yeqso weuorjours 1ofo}ouy quelyGou pe “aye mnoyioods tprouse Inpooused :worioead uy tonioyR yeysoAtreR y$ EAs o1eD “OLIqel “Hau sojap spoouad 9oun ous uy esuy eapunse ,erRUOH CE gone" enow “‘oanrzod ayuauiaj> ays008 ap Linqety ‘oonjaysa Emsuas Tf rropea aiuequre yee Pup ‘ouerpHOD Jajuuiqure [MIpauLioyuT ued TaSoUITLsp Adoosad v ap mnqnto eayeyroedes pursiey “gorisiss atjeonps ap fowe] MNT juEMD zn ap [nsaqGo | wuISeUE purMATosUey, wuepprioo wea uy jdnir e wire ‘oped wpe ap ad ‘arjendsut 2p 1OAzy ¥S 3DoIqns Enpuruasap ‘Taye vouMy Uy sunned =e [munsnpur qnsioatun ‘outed 0 ap od :suos nqnp uy iimsdejuy S BarEqUINDS “Insoumnsy o8afa}uy w ap Joftustueo [ApoUT UE Sgonsnre vounyza uy youssuras oS yfeuisnpur eeztiay 2p xsnposd ayfeinut vorussind pepayor e s1109) eISEIOY 2uasnpur op snpoud apias ap infmyparqo w yuMTUE eANIOAAS Us Pie e youve aroduyy 0 putin ‘wp ojso uy pUIUIULTOROp EME iS porutjoy ‘elums axjug epi i yanygSo, tow oun rezi[eas vy ‘ystupseur sian’ 9p oye¥oy apie taun coptidt> ~uud varezyfeisii9 eT anqques v onays3 ys jnUlo}sty seieztago" faysaoe Te ‘yzepoi0y axpss 1S uplEyS ‘atapour [nuto op 1 —aaysnqio} 9°] woseauNUop o- BOAT uno — ,gasttaseur eyjeziiato” 3p roy vorSay neoeunin Q1e> “Eprestuae ap oonsHie Jojaytoms 1 wopout TInt “SHeuorjouns youeIse-ooyozoyy Bzeq oO asvain neLmOS RELMOS If Inosounsau “TIqeqord * zissuyyd od avop via oojoad ysaoe E96] UE ae “Soy [pOpy Svomt[vad O-s vow nyzi Yeu tue ath ‘oteo'ad pinioaytepre (ter=400) Yaisoaa YuorHOD a 08AUGUSTE PERRET, imei de locuinte. pest. Franklin 25. Paris (1903) _—— Plan. Veai plang ily acestui eveniment. Experfii avertizau cu toat seriozitatea ch imobilul se va prabusi din cauza stilpilor prea subtir iar bancile refuzau si acorde credit constructorilor. Noul material nu inspira incredere arhitectilor. Préipastia dintre arhitectura si constructie continuase si se adinceasci de la mijlocul secolului trecut. Inginerii isi puteau _rezolva problemele lor utilitare cu orice material nde mintuiali", chiar si cu acest beton armat, amestecat eu baful in ,ceaunele” lor industriale. Dar arhitectii, dupa cum {i invatase ,,Scoala", nu puteau folosi dectt nobilele materiale care serviseré la ridicarea Parthenonului sau a palatelor Renasterii: piatra si marmura. Dealtfel, construc- Hile asa-zis ,utilitare” si cele industriale nu prezentau pen- tru cei mai mulfi dintre ei nici un interes, fata de marile comenzi de cladiri publice —constructii importante, cu devize tnearcate si in care se putea face’ ,adevarata” Arhi- tectura. Un vast cimp de actiune se oferea’astfel arhitectilor $i inginerilor neconformisti, care putcau experimenta nestin- Jenifi noul material, analizindu-i toate posibilitafile, elaborind Primele structuri spatiale si primele forme plastice adecvate. Teoriile rationaliste i functionaliste gasean imense posibilitati de aplicare practic’, noul material dovedindu-se treptat a fi cel mai revolutionar din cite cunoscuse arhi- tectura pind atunci. Se maturizau condifiile pentru aparitia unei noi conceptii spatiale si a unui nou limbaj plastic. «In arhitectur’, marile epoci de creatie au fost cele in care s-a produs unitatea deplina intre necesititile sociale, 5, APOSTOLUL BPTONULUI ARMAT! AUGUSTE PERRET a3 structurile constructive —bazate pe cea mai avansaté teh- nick a timpului—si conceptiile estetice novatoare. Criza arhitecturala a secolului al XIX-lea aparuse tocmai in urma adincirii continue a conflictului dintre necesitatile sociale nerezolvate 51 marile posibilitifi tehnice nefolosite, pe de o parte, si piniile estetice retrograde pe de alta parte Atbitectii secolului al XIXlea avusesera la dispozigie © tebnic& avansata si un material nou, cu mari posibilitati constructive: fierul.” Dar esecul arhitecturii de fier fusese total. Intre limbajul arhitectural existent — mostenit, per fectionat si verificat de-2 hmgul a nenumirate secole — si structurile rezultate din folosirea fierului exista o rupturd atit de categorici, incit gindirea estetic’ a epocii n-a fost in stare si creeze un nou sistem de forme, corespunzitor noului material, Dupa ce au incercat 0 conciliere imposibila, arhitectii_au facut singmul lucru la care sau priceput sau straduit s& ascunds noile structuri. Atunci a apirut betonul armat. Nimeni nui binuia viitorul. Lumea isi permitea inci si construiascé scump, si migte din loc munti de piatra gis foloseasca mii de me;- tegugari pentru realizarea unui ‘singur edificiu. In marile orase, conditiile de locuit ale majoritatii populatiei eran aproape aceleasi ca in ,insulae“-le Romei antice, daca nu mai rele, si nimeni nu se gindea s& le schimbe Industries, in dezvoltate spontand si haoties, putin fi pisa c& distrugea natura gi indbusea oragele sub fum gi conus’. Oamenii anilor 1900 isi Tuminau Iocuinjele cu gaz, ‘se spalau in lighean, circulan fie pe jos, fie cu trasura sau tramveiul cu cai, munceau in birouri prafuite si prost iluminate sai in uzine pline de fum, in mijlocul murdariei si al vacarmulni Dar in timpul acesta industria si tehnica acumulau noi mijloace, iat stiintele naturii schimbau imaginea om despre lume si despre el insusi. Noi forte sociale se dezvoltau si exercitau 0 puternic& presiune, cerind imbunatatirea con- Gitillor de trai, transformarea vietii oamenilor, folosirea in interesul societAfit a uriaselor mijloace materiale acumulate. Posibilitatea de a construi ieftin insemna 0 adevarata revo- lutie, pentru ci permitea infiptuirea acestor cerinfe sociale. Nu intimpltor oamenii au inceput si sesizeze posibili- tatile betonului armat abia in jurel Ini 1900, desi fusese :“oMeis mys Thiqymps ‘woxsIs mou sajuaysizer woremSise Bema! 35 29 gdnp v9 vutuasuy eiseooe :nou AnoMnstoD moNSIS Mun UNOS wap a8 BS Josn Bi MN “Ihara syhHUaWOD areoy pursieiquir “greqoys eonsise ardaswos o-nurp reumne aysetr 98 [AyHs 2 aNuag “[ys nou mun v ‘onsepd Lequily now mun voreurioy et gud wiruore; ‘t$ rgoiosuy op ppeouod © eresooaw sof e oUt infUOjaq [azeD uy TS “Yow tmsoa1 cMHe foun e yrepau wytede yeunmozap ¥- now aRons “too uysis mun efuede anos! uf Repo urna “sec apetieds Jinjonays to[treur fox vasoaseu neoreU yepprepY Inq apmpod (9161) joussdors toy Te pug vy 2p mnevdungy “ejeimyaoyIyse PounIZ}A N40} nd Nvquityos ‘IansuoD e ap [apie ope aynosouD 2PWP 2380: eumysyr sxe Bperfeds oxfdeou0a O ad syezE FMIONTS VON ayy op "EOP yUuAOy ax eny vond oro weprnse eared 0 exo jnuoioq :}opoooud pan} onselE oresonpard 9p Heimarsod 1 ‘qurery e> ‘TemjaaqIq1e eDMpatd ab nox8 “worj9;oy93 EMIINAYS O Teo var;O Nu [EEOTeUT [how Sepsp es Hane eRup wioun Miso HUME ey sgind 93039 ut yjeuor} Sung vojesnumas near ro ‘eoj93s9 dtomd yoswareutin US WUE GoI2q ap dn-vanons Eka oe Wp ainosyu rojsuii0y “e ayuoue azvoymn o DeebeAop — RolUY>} efeoUEspUE ap 1 apesojoo ofruMISUDNIP Ip: pup — ote ‘eredopodes ayereaape neai9 (OPGI—-ZLs1) EINOHE mes (2961—GL81) sousssicany wD Lowy spec ty jolplwox eojosnumas puja ‘oymeso[a 16 asearjeid tonne ara eae, HS Andeouy ne —on}9)89 asopoa ‘ap yound. up SHORE Oymur ‘sym oyna — areynN Monsjsuoo ap aye Tad, Seedor os woneusyeu mmjooeinu 1G “tages 9p IE AS, IS oltwiendosd wroseurunsajap yy amd “aout op FOS TRUE Giso[Oy asesng -ayuomd aperseu ofapeuyeut viuch aseradl Pupesaus 1S wuioy aor10 eny pund “guint 18 90) ep sonst AusIouD Hf unex eapoaop os area ‘TeIiDjeur [now ap Pont wear “ounisuedxs guyd uy “essnpur weer yee MURwO}G ote werstigsod apereu “gog1 vy ‘neapon string see Inlooes utp sory ep apunyouns wo poy ef “eae ao juedooe so Feat Zeusre uojaq 2p pod un “Oegl Ul “sete, ca jBeuny wea ar pends wrtiouy ,auqou" | seropectene apereds uy sunose omgas; a9 seine unt ad 29 eure Thuo}aq, Deeg 006! UL ap osimnre 3p exjesaund “angaaoyy Giuy ot OC81 BL 3p eiveioues eo Joy ey ~"prodor as whioast IC, gilemuaion: 2p uve] puis vouaseg ey yeuLte Shpte FH caledns 2918 “e2so10} jopning ap opopouy tayooatuae ee seme woreq ep xjodno wun wnoaxe «00. oy s1osuvat Pemue MIU 681 uy “wouomy uy Ws ouodems oc Swan? Meouoaap ywulie uojaq ‘imp oimnsuos ofamauney timped “opeurzn “opemaiod “oruzeBemt ‘apsmaop " pamqoqnqes 3B usr MMO Taumsp vadsouy -sofimjonys tr [ake RRR ondiourd w Tera;eur wou ye sms [nILoUey [Hodmoo i spmaudosd neausap tiausur ripe re aavuspioge wounmes ‘abuyesing ‘sou’ “oogt wayne qamt ey "ES 9p zojis un ‘nyzayy Teur we un ser ‘a Ze ap REPMPSeP O mo ‘pod [nwnd peg] uy ‘spin spud Sue Pedod SIP EmasUOD E6gT 18 sagt UL TS ope op aindis apojaue Mipake fp # Suntsuay ap apao ad pasar sex ‘ounssordutos op ater srpeke ehterd [uoyq eo eyEIsuod ‘[erroveUE [nou PUERTeue PaRmeNNOHT ssobuoer ‘Ogg! Uy” mqmaze es oreoy one pumuaares “rrayur edie up ery ‘aySsunfina nu roy op vamyeuee 0 Hose eM HS Sued ‘diss “ea up yeutioy “prtO}oq DRSe tHOsep If 1943105 stoduosy taroursur “orem tHomie Poco an BL ISOIOE OUF es wadaauy pup ‘ogg duit “stung ‘dsof’ (asowesy oxrg9 op oqurvuy your tue op OG MD ene Ot6t—oeeD yarsioga Vuarti0D Fee 886 M commons pectsivA si Se organizeze totul din punct de vedere estetic, HIH IE 9 F ‘sjoaud "gone stareeiaid yeluanyey * oT ab nuod Seaahyata © sony 2 18 asta Sp maoh yeciaie @ soo Sno area soo aoqiredaooud mooqfyar wy aymydayevad od gnapde S007 SOOT ‘NILSNd NJ SVID NN '9 “(1 Tans) _,,(mpyHpe) zigde e ap nes aurisns v op vervouo 1S ef aze 99 0) UE HIS qWugsape ser !myuyaope voreopuopds wrid vofosnumay auye PUA" :ousne Inzon Jepse vougap sp yoLg “2o1se> piuounre 1 1oprjtodosd opSay ednp wonsnze oreo EnpuIp ENYONS YSeAIe PUITGOUU “HaRjoRAS ¥ goRsepd voresoNfsd Ses] —onq-af-yrlor, my zoppr ULES — exo WISTS 3soe arjonysuoo ap myapour moyroads wp ounZoauy uy Snpap orsed waisis un ozoioqyla BS [apse voLg0UE JOxIIq PUL 9] B BALF odISe[D apPUIpIO ap nvayurue ops Poudeo 1 ezeq ap aisdyy :jazieg my tinzoayryse gorsoads eUrAap Bs wAAe emo oifdaouoa 0 op eis — ojeiqteo Wefodno spsore nvsTH “sis aseo "ypes wip 229 1$ qo arexur ap [N-[eY UIP apo We — yeurre wojaq ap BpuvCTo) “Ur / ap auTUEpe o ad yjosuOD UE suvoo[eq Enop s0pe9 vorezHear pusfiuued ‘vorapan qualups 1 ze aivo sot1ojut utftads 9p ound sorx0 op Joowyoads op ves aseroqys ‘eset anannsuos yor, O ap "vanqoRNS auntlouny ep mop BytoyRsnl ‘ordosd vanes Dap o1voyea o 1S asejedvs — aounoaqa apiduuey neoseut ares ajsyeos ep 1S Bio eT gud alfepjuaa ap 9pus 1S apensnreq 2 ap—avyIN juowTe o1w9ay ‘yyuerede eyesey woI9q ep Hanjonns viz ur yoseut o Toru “mfnuisAeiosap NOES a{Se0UO9 0 TOTU "[RNUE SUNN “oioyuM ropM}iodord w ziuEs “nis 0 18 tsHjonssu0o & yjueSaye o ‘xojuts0} & ayeytnd 0 ap ‘oxapour nayeoy paumd wig ‘soesCyq-sduanyy sop empel PL S16, WY rexteg eziear ,yeoauKLay D0[" ap PRS UA 68 Jiiuraé ausnoay “LvNaV InoNoLaM TaTOISOR “S sammagids oye oxedo ounSoxyuy uy ‘oyeoour “494 MooT vas F op TaBopatd ore va “opuyour yy ‘oyomuet sedan y ‘gzeoymmpep py ‘narieds ad oatmdy3s aund vanyoay “Ray “(t1qns) orfonaysu0o und pumdxs 2s vq ‘qnrjeds ezre “e820 © op eye a}89 EmpoaNTy :enow opt o enEpE 1S »YAOLIDLIHAY * emp au “aod un ap: BIGIOA 9359 goup “10}8aI MixoLO v EwoyeM equNT “eorayay ‘sqmmpy8nr ayo) axurp. gorusoynd you vos “Yorjendsur Te soamt yemaope ‘erlemSeut e gues epedound unyer snpt niSeuo jusueutied ‘eoruyay :oumised 1 usury no: xoruyaa oidsop waquoa Tq ‘aonserd ro apszutiqisod s3e0y Terozeur 1S eoruyey wp ydenxa ys vayuttad i “uIoIA xoprioay cRue sopodns wasps [p—uejnoexo\ ap 18 aoznssuos. ap: ‘soopyre op—ezersodr ydin eyseany “apLigiony anduis vansaxe wp ‘snyd uy po WS emyDozTUAR vo oUIG Bp Tey eT Hons ~woo vaurdyys xo [nidey uy eS jostog Inj w Bho vomEY sourpour aoruys3 ayeoeorfrar ap if Aarjonzsuos Tamas nsuy ap ayemyequy nes9 aoLOysT apLmjNs “Amur eur WEP O “voyduios sopeusueMIo v ‘of ep e “LopTyoIT vorempetuy ‘oreiyduns yuIaxa 0 vai99 UN] ep afeijoo Uf mnuoyeq PareuIN; f19 apSoq vaunduur 18; uojoq ap vijonns “NOD “TeHOyeU MMMOU yptlaLeUE oyezISJ99U 0 IMMUOJq voLs 2010} NO BIEpo “wouansp yPeUOUNMAS EiuMZEU o Idan] PL ososny 29 waa Iw —sOeULIOY B oreoyTdUNS orvoateo © BL giesesunfe— soroysr opinys prastsered 29 ednp — woosrjze oreo uy yuawlour un-ijuy vorede youre Jnuojae, “,aunyfouny 18 arfeursop ap ames Hezobe o1pepp reur ayso PuyAL ‘Worazes 1 ouustuLBIo asiontp eur 929 surfuco yreod ys omqoiy eq’ “("u “Iqns) olnoUHS seo gsndsp “presqyryoa ‘gyeunrr ‘ysndwos emqay mynpiy “ipa wmjonas 18 [oy Py “ezase oyrop peu ajoo no ‘ostoaIp- feu 929 spoueBio ypodns 1 sujuco “oMOUIS “eIQHTIDS yeuni “minfemre qnzopayss was gdaq -Teuue nauod Topps ‘o1s9 99 e2a9 MYIPa nud 9}sa" wINIESO"™ (@ Iq8s) eu o eyrmos sjey dyys un 9}$omSU09 ozo. 19 “sey un ayruios ‘dyp}s un apunose oseo Jo “wuN!So] juOUE -PULO [RINSuIS “HEMyDa;MYIe Ye jusUTEUTO SOWING; TeUT 90 ap sagosdif a5 yumanys dreD91E0 ayZ0d 0 opunose aie [9)"" erepap 18 “fooas ap ayejruml no oqureup PNG-AEPTOA op eyehanus apemmqonys apap! vl ap vourod 73 (161-068) yarsioaa vuazino) “ni se90 1 CORITUKA DECISIVA (1880— 1914) In Viena habsburgic’ a anilor 1900, in care stilul Sezes- sion facea ravagii, pozitia lui Loos cerea un curaj deosebit, Personalitate singulara —izolat in mijlocul unei socie, ‘afi ostile impreuna cu un grup de mari creatori, la fel de neintelesi ca el (muzicienli Arnold Schonberg, Alban Berg si Anton Webern, poetul Georg Trakl sau polemistul Karl Kraus) — Loos realiza expresia concreti a unor nol teorii gstetice atit de radicale, inctt spaima cercurilor conserva. toare de pe atunci era foarte fireasci. El era printre primii arhitecti europeni care Iuase contact nemijlocit cu expe- Henfa inaintata a Scolii din Chicago; adept hotarit al ratio. nalismului — pe linia lui Viollet-le-Duc si Otto Wagner — el respingea de la inceput orice compromis, orice remninis. cena stilisticé, orice slabiciune decorativist’ Jn anu] 1904, cind termina minunata Pild de la Montreux, Loos avea 34 de ani. Ornament si crimd, celebrul sau pamtlet apirea Ja Viena in 1908, cu 15 ani inainte ca Le Corbusier 3 publice Vers une architecture. In 1907 Le Corbusier venea in cilltorie de studii la Viena, exact in perioada cind Loos 451 sustinea ideile indriznete si neconformiste in presa vremt Loos s-a niscut in 1870 la Brno, in Moravia. Fiu al unui sculptor si thictor in piatra, el a crescut pe santiere, familiarizindu-se cu toate meseriile, invatind ‘de mic sh pretuiascd munca onesta si de inalta calificare a mesterilor ce-si treceau din tatA in fiu secretele meseriilor, exerci, tindu-le cu dragoste si mindric Loos urmeazé cursurile scolii profesionale din Reichenberg si apoi azhitectura la Technische Hochschule din Dresdé Re care o terming in 1888, Cinci ani mai tiriu pleacd ti America, fra un ban in buzunar, facind, pentra asi cistiga existenfa, cele mai diferite munci pe ‘santicrele de con, strucfii si traind in mizerie alaturi de ceilalfi imigranti, Care se impicau greu cu mediul anglo-saxon, [n 1893 era Ja Chicago, cutreierind marea Expozitie si inviitind, “in contact eu asprimea si pragmatismul Americii, si se’ eli. bereze de ,culturalismul indbusitor” care domina. batriaa Europa. Loos i admira pe americani — isi aminteste athitectul Richard Neutra — pe bucdtari, pe administratorii de hoteluri, pe coafori, pe lustragii si pe vinzdtorit ambe, Tanti... care ‘erau pe punctul dea dobindi o mentalitate realist, fara prejudecati", o «6. UN GLAS IN PestT a i ita de Lincoln -spard ne nu auropour spzusureMQ Z3YDKIqIO INT aqozodo rae 990 aysed ip 40a ypun IS apjea dp UREA My oT vopo~ no uueAKy ONO Thy seiuureuso no EduagUL as 95 reyoAzap op apiqndsssns JUS Feu nu 9fgy “MUI wou s10 no poder un pre ‘wenm zloder un yoru "Tou no yezWEs A FONE AR AY tae ap epPTZ uy osemTeaL afaUoUTEUIQ “1a vssoidxe iow Ezvatzoy YENI nu apo “EASBOU wuMy]NO no oNESIO yodez ap [ey Un ror ne reur nu ajejwoureuso yO puny 7eq (Cu jans) “jeonde now urp 1y ayeod reur nu po Hoods s0pofuosix9 euin uf jnsedstp v njusWeNZO opin foo FeuMN “EIRENE ausavastos I$ o1VBIAISIS amqazy [mquDUIeHO yo pUyWye ‘cumpansqe pe» epesid ne o4vo somméund vossmed Op repo OME {SOF WE NN“ :aieye BD IN|MyUAuTEMO JofuaysIKa BaAL codur as nu [gq “speuEzTe 10,89 [Yepomt ¥dnp arqopodury umstioo 9p 2193tqo atsas uy aonposdar ap LaLNsApUF efurpuad wedoing apimpyp emlaza no eoiodose ares wijeioosp aop 3[Aur Teur yur oapaiuy soo ‘,yuaueus0% ung “apEsUy S ama ne sausTNposqe 1S ‘>peqwoa apawiosexy, ‘SUUSUIEWIO ap lugraqys au ys ‘oreynas9 eyMUI no ‘sunfe tue ‘TyusUEGIO aggdep we 1oN “nnsom mndwn velamu amyysuoo now awoureUso uN WoooseU PS S7B{S UE UO IUES nu yo pAydey reUr oy, HaSuyd rem nu isnids we 1S yeorper une-ur funy, apyiourEuto ‘sapeiupeurg asmpuysopofuy [hs Ung {[ Ss an oyMpe va as y nu auistou woods reunt: fnudoid nes tnjys hae e ysoda sxwso1q “sOT vyunnden ap reusnr advosde ‘Topouryta man uy yéL) 95-NP AUuTAUE WuSUIEO EIET IS “eISeADe nud ayMASUOD auMMUe aseoduiod ayered up aijsodype 1S ayo ‘osutys soy ne ‘ougopodwr 319 ep 319 ‘oreoyea way afiuniony a3e03 quITDS UF ‘uopuaiiurors induig up otrerdury ap oweq un rom weAe fur Ny ‘snaqsip 18 FemyeTUE ‘jeropysuoosap ys & anIeT ATUL vy ayuoUTEUIO Bivy year BomTUaIHO so B29 OL Qunsvou ealMeUIp etunurara 18 sjaiodod 2yvo} avej gnynd fe 99 wae “Tusa sieou0 ezpvar ayeod 29 vasd umRarear ys aSunfe YIEPOFOIT vaind woa mu 'eEeXTX [2 aA quOUTeO ‘Jou feu e $007 :ansaa Np sv39 NA 20 TOU auoureWo voID voynd eu BA nu wD BoOpt 2 wreurdo “ndeo yeoatde vis “pst yuaaap & ‘eam . 420}¥3s0UIND—I 450} E-yur hut eouny sep ‘oumny ip enow suinong’ 0 sonpe oa wee ysoow und yo ynze1 ury “("u 7qns) afenzn ajayoarqo ad ap 2opHpuTEWO eozepnyoxa no BURIOUIS a}s0 HTS esajon> oo fmynades eiumsuoo remy ymigp ure 1 312: loosap ure ny i yersuasap un ayy “juaa2tsp un o1y 9189 Bawonye, 9s o1vo wsopour [nto req] “joqap UN vyseooe ULAT 2anmog nu Ja guy UZ apes f-39 yo, jtiano uN-Z}Uy “op[pA Bored “vapid afenye, no predooe ry ynsendeg “yerouazap dy Res [euUIHD Un qRAApe-zUE aysa “ep vfooe “AUS [RUDI gd sourmgar [es 38 ossys y-2s yonde as wopour faut EoEp 22 JHEP un rou symone wsvaoe und ep “PoUylneUt BS quewsnp yoopurds 1 tnsendeg “Tesoure — tou nnqued P'S 0 insended “ys fapup eq “yeroure asa jaqido Z aureyfo, Bo 3do_ vy ZHepos eo oases e] ‘NUE ueMS un vo ned ey ‘sended Ba wo STMONY apa Jo Tue top vf :Sou9MIO TUOYs! 1oLze Pundsoro9 o1e9 apisequinyos 3320} utud 99933 vs bY igndo3 ‘[ajgo {OUR ofe wiojsoe ateoyBupUISTE ofeLiozues tdatiat ae eto oiseur 9s PUL) “Teuunte inqnusar oye axvypoazp ap aozes ayy un ‘wioyeur adios uy ‘soon weum nuorquig” »YWTYO IS INTWYNYO" woods minquids easSeeiuy nayued ymiosdou op “ouo}s! juaumaop Jemaspe un JooRse ysooe uMp ‘oes vooJOId sTes S[edINNS Sere your 1S wasoa ‘anseoses minds "gonsmve, vlaoon S061 Tue up Jeonqnd “(eum 1 juaueUIQ) soyoaqua,{ un pOoUPHO :nIq9{90 YusAap “yopured odes Uy MZ your osndxa oy ys nesae sooy int ofe yepr spredouug a ‘23800 ayredap ad por rau aE X. Te ‘TRIooes [H[NIs BO TELM “wa-XX Te lamnpooas [npyS yee ae Bo Wnogwiyes “oqnumpar gowayy RPiagise Hey ioe ee JENA ne “ouNze 16 ‘apoorpE yes9pisues ne-a] LINFUTS {> Jep quswour un vp ‘qyous mmnjndex} xoja3uaureuso varaidoo A> Suedop op spe sunfe ne yy “ys yrumu ne- o1v9 ad paviseg un SHueine vo punuozord ‘ofaqtiaueUIO yeZSNOy Ne Ty Ome) (Wt6I— oon) Yyaisioad vunaizo>4. M, OLBRICHT, Senita pen- 3 Cafeneaua Niedermayer Viena 1838) vegminte de mitasc, de catifea, ori cu d: in veg . a, ori eu dantele. crmamientelor este dovada unei forte spirituale™. __ Eos nu lupta impotriva ornamentului in sine, din mo- tive formale. 1 protesta impotriva starii de spirit obtuse a acelora care nu eran in stare si fnjeleagat incotro se indrepta civilizatia modema. Cruciada lui cra expresia unei putermice aderente spirituale 1a realitatile social-economice ‘ale civi- aatiel modeme. Dupi cum opozitia intimpinata de el Sinn numai de el —dovedea inversunarea ct care lumea he refuza si recunoasca aceste realitati. In 1900, gustul pentru stil era inca atotputernic in Europa, dovadi a admiraic} snoabe i inculte a burgheziei pentru creafiile gcraticl disparate, Loos isi batea joc dev acest shobism: intrebarea ce inseamnna ¢cu stil», cel mai bun ra 1 a a nes cl ne eee is: daca pe noptier’ se’afli un cap de lea si de leu este montat de asem ta ye dalap, ee i le asemenea pe canapea, pe dul: Paturi, pe scaune, pe lavabou—ints-um caving, ‘pe vost obiectele din camera — atunei a atiextele i tunci aceasti camera se numeste » Lipsa 6. UN GLAS IN PUSTIU: Loos Pett pe Loos vedea mult mai departe atunci cind, primul, de- nunfa omamentul prin prisma_intereselor economice si sociale ale societafii moderne. El analiza cu 0 uimitoare Glarviziune problema uzurii fizice si morale -a_produselor. {n anul 1908, cu mult timp inainte de generalizarea ,societ ii de consum" capitaliste si a uriagei risipe de bunuri materiale Side resurse naturale care fi este proprie, el ridica o problema Ue o stringent’ actualitate: 0 haina isi schimb mult mai des forma decit o blend scumpi. 0 rochie de bal, a c&rei viafé dureaza numai o noapte, isi schimb’ mult mai repede forma decit un birow. Dar ar fi'o nenorocire daca si biroul ar trebui schimbat tot atit de repede ca si rochia de bal, pentru singurul motiv ca forma lui a devenit insuportabila! Decoratorii stiu bine aceasta, iar decoratorii austrieci se striduiesc s8 gasea latura bund a acestei nenorociri. Ei spun: ¢Un client cu un mobilier pe care, dupa zece ani, nu-] mai poate suporta, astfel ci e nevoit sil schimbe la fiecare zece ani, este mult mai simpatic decit acela care isi cumpara un obiect now numai cind cel vechi este complet uzat, Industria insisi pretinde acest lucru. Milioane de oameni se pun deci in mnigcare in urma acestor schimbari rapide». Acesta pare sa fie misterul economiei publice din Austria; si cit de des se aude zicindu-se atunci cind arde 0 casi: « Domnul fie bine- cuvintat; iat& ca, acum cel putin, unii oameni au de lucru!» Dar in cazul acesta eu cunosc un remediu foarte bun: si se dea foc unui orag intreg, si se aprinda tot imperiul si astfel tofi $i toate vor fnota in belsug. Sa se construiasca mobile care dup’ trei ani si poat fi arse in sohe, sa se faca canapele care dupa trei ani trebuie date la topit ca fier vechi, deoarece nici de Ia muntele de pietate nu se poate obtine vreun ban pe cle, gi iatt-ne astfel tot mai bogati Loos demonstra c& din punct de vedere cultural si estetic ornamentul (i intreaga cultura artizanali care-i diduse nastere) nu-si mai gisea locul in noua civilizatie industrial’. Era un nonsens, un anacronism contrazis de masinism. Se convinsese de acest lucru in America, fara cea mai indus- trializata din lume. Admirase zgirie-norii si indraznefele conceptii ale lui Sullivan, dar admirase mai ales modul fn care industria americana producea obiectele de consum simple, eficiente, fri ornamente rafinate, dar in schimb bineINTAAA VANLOaLIAY PySNvad suing "2894 3 Ig “ALSMOWAYT IWIN! “Arsen wpuoy -sReL Wmstip “NOLXWd HagSOE ‘I Stowe oxiurp ejurysip osareur 16 mynysryse ump pryous r= Eitinds [arwowop uy eunwue ys yyre ap oiedo oy ee S4utr2 zn op spayDaIq0 ¥o 499 a1%9 uoULED : wounds soo "IGS" ttferovap 1 sung PUBIUE Umnstos ap a>21g0 aedap teur gonporT Bs BIItS Rio clemasnpur wvjonpord re; ‘soperozezse3{na vzeneo Up JOINS Op vaav wosHe wrfeod — ohqnomy i ourey ey UR srgour Hs Yowwed ‘ep ap—juaina zn op s0q}o<1q0 eYoup Zoid no wiuoueuied uy yrepunjuoo 1S yyeosisoure = eyeoNee Bue" 1S ,kalvetooap eRe Op soTuaULLa) B BArZge "woHtsoTOy Wid gyeooaoid asasny 99 avenguoo vorem muy ieur vosted (RE BS MENGaN aur oyss0y “sojouLIO Te fequIl] now um Peed Brod 03 es ares ad asyoro>, aquoumilie “foray Fae usSM © Pe129 — Howse anup yam teut 19 9p eimmas yunq no rooun yiesous: s$nj0} 18 HotU 9p eine Teouno — eoruys} eayepsadou rect “emwyustaps BENaMI0DS na Sead aisered io Teuourenso mnosoquiy “syeoydulo soreyyout Ppmmanderur “adasp orySun ‘eayeingduns vio peuroqwlu tou e ELUDISHLO 9p Bort|ay er}rputod ‘aorseyo auLio} ap [Rpeuaste Jasqty emer “epider ‘yee woyq op erlonnsno; BeULTE [nUO}aq ap asndurt niony ap row apapoyaur ud trunk ~op' as208 uy «8 neayde yu afe SUULIS. ‘yosasgInso}Sour Sounut ed 30) oysed axeur rour va uy as-npuyzeq “Texoued Seoud mysaov ereye uy yout asasuunes vinizonqie ‘ac, “gulopour BTerysnput eao no “yoseareSnsoygour Soup ed eyezeq ‘opepney yequtouosa v oxmooruy ap fuses OAS 2 BurELIEAeD puny “TISI>A0K 1S aRooIGo s}S9 WoLOry Hogne No euLYMOD aystTerides soTIe| w BfeLAISNpUL vaxeyfOR set sO Founds ‘arjtredspp vj yyeuurepuos zi9 OyeOs9p fotoresoMy eounut ‘efiquiuer puryeurou :tuntoutut rToysooe Fernie epas Beei20 sortOUoos-[eI00s oTR}rpUOD tasuy "ysRd guntsord eosesopyord utad ‘oruoxoeue “yp10q09 3p wio1}¥ [aArt tae egneIs9 Eman orenunTOD uy ouruouL e ap DoLLit mio mat Feu ‘aseousHsos punrounM o vatiaaap— tasoverd Elvin wouourese 19 stanyndasuy ep osnogy elisnpul Tee PeRBlenro ereuvzy re exfvor purrs atzos uy a}01G0 9087 VageapyP ‘onuouoss ‘niduays wonpoid ys wings sies Ur sb Od ® mauod Foaneiooap youre sndo wi otios uy [esnp pad, ghenueur younur vrfeaso asasng oseo ‘syno9n so[fo0d> Pyseuueuzo 1S erenteur vounut exmeruy ‘ImurstuetU “yu lopOUT *elonporg “sya erasosny are uted mpndoos ajeidepe (t6t-06e yatsioga vunumod WS %j DE LA SCOALA DIN CHICAGO LA ART NOUVEAU PLANSA_IT SIN, PEL STPOEEEE CE, ; JEEEEEEE 2 LLLLI EE LLL FE Fs si_ JOR, Reliance Build endow) 3 AUEUCE CECE . SS 1. DANIEL BURNHAMg a 3 & 3 q = & 5) 3z 4 = 4] 38 225Sib $82 |S =“(4 1098) poyuourepuny wy 2205 ynou's nes zn uly See B-9p afooas euroy giesoee be Bp o-sopmuont voles “WH no reubonat aon < Riguntos mapaua pas’ ap Saf eamyIN9 ap pur Ou 0 99 Puy D "1D “por cd joy OuMUE 1390 BULLS PeEDa15 advorde wyedos af Ip ope aon, eq od yuozn: sandy “9 33189 vrfrzod undp ad neayuycnt ube ‘S007 my suvioduas;u05 Spo ~arduat no pi —sdomg wip > “RO juapuriMjord vrosiqzt a8 bse + gudvou 2p veo osasopo amo 429 18 a 28980]0F a1¥9 199 :enop, zeq “emyno 3 kro o 1 pum o vareorea pyus ps sure ap dussiod 0| 98 M. COTITURA DECISIVS (1490-1914) Ea fel ca Viollet-le-Duc, Loos afirma ci formele noilor Eventit ale culturii noastre (trenul, telefonul, masins de Stl treewt Ce) trebuie solutionate fara invocarea“vreunus stil trecut, nefiind permis transformarea unt obiect vechi mal Dine fe at adapta necesitafilor moderne. Astazi, dupa Imi Dine de 60 de ani, multitudinea de forme noi pe care le imbracd produsele industriei contemporane confena pe deplin justefea principiilor claborate de Loos ie inceputul secolulai nostru ~ARHITECTUL ESTE UN ZIDAR CARE A INVATAT LATINA™ Th anul 1910, un imens scandal izbucnea la Viena, in sentry adltii construite de Loos in Michaclerplata, in plin tates gong al orasului, fn fata palatulut imperial, Sinfoit fatea si modernismul auster al acestei perc. fati Cereangimblal impregnat de traditia habsburgies, apace cercurilor oficiale ca o blasfemic. Numai o rasusitoare nee Bale Yornitd de cercurile culturale inaintate (printre care Georg Trakl si Karl Kraus) a impicd Viencel st refact fatada incriminata Fave, it Ptecizase conceptille arhitecturale in articolul rohitekiur, apirat in 1909; acesta dovedea of radicahor 4 Sis, gate H focuses ccar inlaturarea stilurilor ietenen Tien picdica si extraga din trecat invataminte pestig viitor. Loos avea un deosebit respect pentru athiten antichitatii clasice, dar infelegea si invete din spiritul Fuilin formele ce nu mai puteau fi repetate in alte condi; Sociale Prin accasta el se integra intr-o conceptic ktoves Yuzind in evolutia culturii o succesiune continu de ues Tecan) cy rezultate totdeauna din necesitatile si imperativele Gscirei societifi. In acest sens, paralela pe care 6 teen Ine caitura Steacd i cea omang, aratindu-si preferinta: sentra cea din urma, era foarte semnificativa, »Galtura noastra se intemeiazd pe recunoasterea mire- fei de neintrecut a antichitajii clatice. Am invijat de te Janani tehnica gindirii si a simtirii noastre. Romanilos [2 Gatorim sentimentul nostru social si disciplina totlecle nostru... Un arhitect este un zidar care a thvatat Ini {08 GLAS IV rusn: toes 99 Xu este o intimplare faptul ci romani nu au fost in nou, Bray yenteze un now ordin de coloane, un erste? seit teeta? AvaRSAti pentru a crea aga. sey au primi toate de 1a greci, adaptindu-le contac: Vy, Grecii gran individualisti. Piecare clidire trebuia’ si eke profilul ER bropriu, ormamentatia sa proprie, Romentie ne schimb, cctate Social. Grecii ish putcaw guverna orden cu eit foenanil_au stapinit intreg pamintal Gon siau cheltuit forfa inventiva in ordinul coloanclos resect sau Rulizat fora in planuri. Cine poate resolve an plan mare, nu se gindeste Ja profiluri noi Jon Cid omenitea simte marejia antichitatit clasice, un emngur find stringe laolalt’ pe athitecti. Ficeate gindeste constraicse ca Ail din antichitate ar fi constrait dye cate Copstruiesc eu. Noi stim ci nu an dreptator Timpul, locul, gla, ambianta, precum si scopul immediey Tealizarea acestei intent} Era tn esenti, acceasi argumentatie ca a lui Viollet-le-Duc, ayind (acclasi el: acordul operei arhitecturale ow epoca si cu necesitafile contemporane, Nu v-a strit pink acum niciodata in ochi remarcabilul ae Car exist Intze oxteriorul oamentien si exteriorul cladirilor ? i cyetttcle lung, iar perucile mari, eu barseuld eet oare ca sui ponstre de azi se armonizcazi ‘cu tmbracaeing noastra? Exist teama de uniformitate? Dar, ma r0g, clidirile vechi Att de unipner ePoci si fari determinate, nu erau wagon ot pape Uniforme, Sneit gratie uniformifath fee devenit Posibila clasarea lor dupi stilund si tant Popoare si masse; amitaten cu nervorititile ei era ereink vechilor macstri Dar oamenii acelor vremuri eran in acord en arhitectura titan jor, Casele construite dupi nose atest placean peteocne Stes, majoritatea casclor plac aueed pF dows Persoane: proprietarului si arhitectulay Opera dle arti indici omenirii drumuri noi, se gindeste if Rlitor, Locuinta se refers, dimpotiivs. ta Prezent. Omului & mlace tot ce serveste comodititit cok, Si uraste ‘tot ceca Si, bruscheaz’ si vrea si-l smulet don situafia la care a ajums $i pe care ‘sina asigurat-o.“MUU & ROIROT efurasto9 oped oreur rou vO UE ep ‘(euAY, vf o2nosound) YsormYKIY (§ uraqmng 1 au jSPA\ my sOpopE voreuns ‘oped uy ‘ug “ayou IS tape qforod ‘afesosep 18 apgosd sosgor0 varemygqur ‘sexo uf nstiodooe ‘oxqna» xova;c9 mnumMpoa v eMd eT}oWUOs vse ey yreo vuntid unuod & sainpe “erfdeouo) “msuysne wunsiy najued psvopepuvos ¥ Rltorfezuas oyxjnou oO pumynsuod ‘oyuouIUso ap ‘opnu ‘oorjowoad ranjaampe oun vedo up wupd wa —2ydepovyaly wp qrpqowt no ur Wee up OF6T Us wUOK, eT MIDIPEE “ous DsVy “UBAope-zU] apatieds-oonsepd x0psts0y Mayas @ voade ‘RoNEWSA waa MY FUDD [9 “BEIMIONYS ves BIEHINN wx9YS PY INE viojos os NU RMID>TYLL Uy YoNpONUt 3] YS WAL soo] oreo ad optRquTIyDs “Texopeied pour uy ‘IG ‘sunrdxa o-s o1v9 you sui0y 1oUN vasvioqe|a 1 otIapoUr wlejomos & yprony woswzyeue ods gyyus0 “opeInyooNyse UeWOAzap yoroyA sozeq wound Tq “Joptjoowme w ByEUE ~20}9p vordo ford aor0 no equrtys v ap wayeySaDau Uy TE — ¥Ie}0} arefozt o-nqur inSeysap 0 Soy a1ua ad — es voGda no Bywouvuned vourojod ur uyfeondxa ore Hy ‘sonsnie ‘oarsoud “9 f0 HOTA vazs|Svounsar vie ap ad “UzTE eo TLiN;DoINNLIe vareaau ayred o ap ad — suojoiperuoo atjrzod ysemay +, RENQDAITEL aya Biswaoy “BAoUIO yoPUMLIOMIUE aysa Joe :aunds au TOLDqUt sed _un 3 ors uinaaap ‘vpruend op yusoy ur vyedo; no gyeorptr ‘oronid 121 ap eye 8 sreo‘d ases ap yptaoul © aysod amped uy ulyp yor ““siejuusuie op ys93 Un eo ssumose 10[o1A whey UF 2OIpE as Bs aInqax} TaIiNsnl [nieped Lapiqunsoy afeseo rer ‘opiquyosuoo 1 aseouruny ay es eMqan aexoueD “(a TqHs) ASoTaTMS UPS 9ys00e ezrDaAd v op LaVde 9389 MNAWYIE wos “Heaps te}s tuouo uy y}deay -fop emppaymy ispeuorjouia (9 ayLiopea vsou nu “HINyDo} Me oe aazsadxa apfeymqisod ey nu sooq ‘PpTeq yee c9pe wanuour prose} ff o1m9 19 op emote 1 Jo Hlo}eZ “Hes[nA op wiv ergde & ap elu wis soo ad voznyped Ty 99 e09 rep ‘ywonigs |§ wyEIsNSUT “mSesop ‘“Boryde qunjoompe EJS “PHOS JOON, vosefyHou vy 1S trunyjouny e nes HIN FORIS BarEzyNYosqe Y] LoMp oLI99[ep HHEyUMN toISa0e v aay Tor Soo1 ‘auisna xj Sva Nn ->tuy op esdet $(oqeuorjonr rude vor v op fa vareypedes wud) openzr ooysetd sopume eos yp (premn-yeuoroung o eanyey ulsd) oferozEU junyna y ozied OIE ayewTEAL UT Pung wanqooqnae ‘yreerersun op Jag vy atidaauos o puoy UE eA] EME 1S wanyoosTYTe azyUTP Nj4oagp eure|D0Id soo] “anonaS -uoo 1S d4ByTHM ‘apes 1 oftMdoos a.y¥9 azaquaTIOI1 0-5 18 wsyeuoy sae ap eMDaNTITE azaxaqr ws puITBWIA woyENOVIOUuT ‘Rinjesdns BY vosoe “putes ayso nite op "s1ado op [ase foun BoNSsUNOeIED 25ap ap wpostuegdl aed eyRy pnomr pnzDozN| BNSeow PEMIHUT “yO op wunsojosd vososope eT 2p yoUE suoId aise youwas tim nnuod [njuepes seq “quis soyeuasap un HS IMPURE vf “Wy oyvod yoo unq LUE DO ‘QUIS 3DeIMT un’ 9380d —Soor. rounds — soyeusap unq [eur 2" ae ayDatord nd feuiN ‘OOH nD aMOUIOS Es BaAe ‘BYNASTOD bqepo ‘o1e9 ‘eonpepD josd 9o"0 no ozojasmumaUT ES suOUE undoos ‘oJvo[fitr wp wiostioaap aoyesd afoIuyor sole) IAAopE uN-HUL [Myo [azoot0Id asruojsuer wma twuid v ap pour 353" ‘atlizoduoD ap oiwiepese jNUtAISIS no JRDosP fomoyeoID woyeyTEApIA PUL HS voypTeUOSIOd stuLdKo 1-ys puLARULIN areDaTp ‘TAN -o19} nvaID SE HOW wn ve oTLpHTD neadsou0d 18 11199) “HUE SHAY alsnjoxe as-npurropisa0) “sojHfooInpe vayeytzoleur nujued suas un Tow odvosde neat nu you opossoqm ‘stuow ‘pwio0s doos ‘bananas ‘suntfounf aayuana axe uy "e122 ap eiye up eaaayqe stun advorde wi9 rer nu vmyooqyTe emo uf yoods o-n up Were au yO UEyN ys aman NY Joy Wunisojomd eareyosoxa ur Yoaymyre axyy0 ap yonowd up eqeny erjzod naywed 1 rmzoaqnye Te (eDos mynjor @—ne nes wasn! — varofapajuy meued jueuruizoy 1p BID aUVIqoad TOYS" Jep InsundsEy “iLNzaIE [HoT -ods 18 vjuoso tSesut ap 19 “yonuapwoe yindsip 0 ap uqi0A Bla ON “RHE IS EMpsyye anu rojEMyodex vu1elqoad :n.yS0u Topooos uy #6 yreousoa wynUK vor ERM ys yop ES vaae a7v9 1S WOEXIX Te Tapooas wp oyeuorsed soyprayeqzap [Ud Up ssasy 018) BpeIuanMepUNy puTaTGo:d 0 [Se woe SOOT JHE [nfuswop uIP snpxe oxy ys amqon ‘doos nun ayoaies axe ‘Inysax JOY, “[NyueuMuoUr 1 |njuswZOW :19} $e aurirede pmyooyze wip oyzed vorur ojre0y o reuny: vie TBD Zaye onULd yINIeL oY YS gen Te NU enya} Hye WS Eye no 99} -op OME ROAR Ie nu wseo ‘TUpEsy, (rter—eeed yatsiaa vunuiion “1 oor