Ghidul Studentului ARH 08 09

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM "ION MINCU" BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
CONSILIUL PROFESORAL
GHID INFORMATIV
PENTRU STUDENŢI
2008 - 2009
Editura universitară „Ion Mincu”

Bucureşti, 2008
Bucureşti 2008 - 2009 1

Str. Academiei 18-20

cod 010014
Bucureşti - ROMÂNIA
Telefon:
021/307.71.33
021/315.54.82
021/307.71.93;
Fax: 021/312.39.54
2 Bucureşti 2008 - 2009

Dragi cititori, studenţi ai universităţii noastre,
Când veţi răsfoi aceste pagini, trebuie să ştiţi că ele sunt, cumva, epura a ceea ce a însemnat mai
bine de un secol de şcoală românească de arhitectură; sunt esenţa îndelung distilată a unei
experienţe paidetice care s-a vertebrat în aceleaşi ritmuri cu însăşi identitatea naţională a culturii
române şi, mai mult decât atât, sunt răspunsul pe care noi, dascălii voştri de astăzi, am izbutit să îl
formulăm la întrebările din ce în ce mai complicate pe care lumea contemporană le ridică în faţa
arhitectului.
Astfel va trebui să le priviţi şi abia atunci veţi începe să înţelegeţi poate, că aţi intrat în lumea precis
circumscrisă a unei elite profesionale căreia îi este dat să alcătuiască chipurile mereu reînnoite ale
acestei lumi, chipuri a căror întruchipare înseamnă mersul înainte al societăţii, o mare împlinire
pentru noi dar şi o imensă responsabilitate.
Vă dorim aşadar, ca în acest cadru academic, aşa cum se află configurat în ghidul din faţa voastră,
să încercaţi să pătrundeţi sensurile adânci ale faptului de a face arhitectură astăzi, aici şi oriunde în
lume, să vă definiţi propria dimensiune profesională şi să vă cultivaţi forţa de a răspunde misiunii
grele şi splendide pe care v-aţi asumat-o.
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu Prof.dr.arh. Ştefan Scafa-Udrişte

PREŞEDINTELE UNIVERSITĂŢII DE ARHITECTURĂ RECTORUL UNIVERSITĂŢII DE ARHITECTURĂ
ŞI URBANISM «ION MINCU» ŞI URBANISM «ION MINCU»
Bucureşti 2008 - 2009 3

CUPRINS
1. Preambul ...........................................................................................................................................6
2. Date generale privind organizarea Universităţii de Arhitectură şi
Urbanism şi a Facultăţii de Arhitectură ................................................................................................7
3. Drepturi şi obligaţii ale studenţilor
3.1. Drepturi .............................................................................................................................9
3.2. Obligaţii ..........................................................................................................................10
3.3. Disciplina universitară.....................................................................................................10
3.4. Burse ...............................................................................................................................10
3.5. Taxe .................................................................................................................................11
3.6. Cămin ..............................................................................................................................12
3.7. Club A .............................................................................................................................12
3.8. Dotări...............................................................................................................................12
3.9. Reprezentarea studenţilor în Senat şi Consiliul Profesoral..............................................12
4. Biblioteca UAUIM ..........................................................................................................................13
5. Muzeul UAUIM ..............................................................................................................................13
6. Editura universitară “Ion Mincu” ....................................................................................................13
7. Participarea la procesul de învăţământ
7.1. Înscrierea .........................................................................................................................14
7.2. Exmatricularea ................................................................................................................14
7.3. Reînmatricularea .............................................................................................................15
7.4. Întrerupere de studii ........................................................................................................15
7.5. Prelungire medicală a studiilor .......................................................................................15
7.6. Recunoaşterea studiilor ...................................................................................................16
7.7. Regulament privind echivalarea studiilor pentru studenţii care provin din alte
facultăţi de arhitectură din ţară şi din străinătate..........................................................18
7.8. Încheierea anului universitar ..........................................................................................22
7.9. A doua specializare ........................................................................................................22
8. Activitatea didactică .......................................................................................................................22
8.1. Plan învăţământ - Facultatea de Arhitectură...................................................................22
a. Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani.............................................................24
b. Studii de lungă durată - 6 ani................................................................................27
4 Bucureşti 2008 - 2009

c. Studii cu licenţă - 3 ani..........................................................................................30

8.2. Regulament de evaluare si promovare.........................................................................................33
8.3. Evaluare şi notare - reglementări de jurizare pe tipuri de activităţi.............................................34
8.4. Condiţii de promovare..................................................................................................................35
8.5. Graficele activităţii didactice pe ani de studii...............................................................................43
8.6. Structura anului universitar ..........................................................................................................59
9. Discipline la alegere ........................................................................................................................62
10. Practica profesională - regulament ................................................................................................68
11. Examenul de diplomă ....................................................................................................................71
12. EXAMENUL DE LICENŢĂ – REGULAMENT............................................................86
Anexe: 1. Regulament de evaluare proiecte an I.................................................................................88
2. Regulament de evaluare proiecte ani II, III........................................................................91
3. Regulament de evaluare proiecte ani IV,V.........................................................................94
4. Regulament de evaluare proiecte Studiul Formei ..............................................................97
13. Regulament privind ocuparea locurilor finanţate de la buget şi a locurilor cu taxă de studiu..98
Bucureşti 2008 - 2009 5

1. PREAMBUL
În baza Legii învăţământului şi a Cartei Universitare în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism

funcţionează în cursul anului universitar 2008-2009
1 - FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
2 - Facultatea de arhitectură de interior
3 - Facultatea de urbanism
4 - Şcoala de studii avansate: studii aprofundate, master, studii academice postuniversitare şi
studii doctorale
Începând cu anul universitar 2005/2006 în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” se
desfăşoară un program educaţional sub formă de două etape - licenţă şi master, urmate de studii doctorale, în
concordanţă cu noile prevederi ale Comunităţii Europene conform acordului de la Bologna. Studiile de
lungă/scurtă durată începute anterior vor continua până la încheierea ciclului respectiv de învăţământ.
Prezentul ghid se adresează în special studenţilor FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ.
În completarea prevederilor acestei sinteze, ce vizează în principal activitatea didactică, mai sunt în vigoare
următoarele reglementări, privind probleme specifice:
1. Regulament de admitere
2. Regulament de echivalări de studii
3. Regulament de funcţionare al laboratorului de informatică
4. Regulament de funcţionare a bibliotecii
5. Regulament de funcţionare a arhivei de fond documentar-metodologic
6. Regulament pentru acordarea burselor şi priorităţilor în selecţionarea cadrelor didactice sau studenţilor în
vederea unor stagii în străinătate - care rezultă din convenţii încheiate în numele U.A.U.I.M.
7. Regulament de cămin.
Aceste regulamente sunt publicate anual. De asemenea pot apare reglementări, hotărâri, precizări
suplimentare ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ale Universităţii sau Facultăţii
(departamente şi catedre) - care vor fi afişate în avizierele anilor, catedrelor şi ale conducerii - considerându-
se astfel că au fost oficial comunicate tuturor celor interesaţi.
Studenţii sunt deci rugaţi să urmărească personal, cu atenţie, aceste aviziere întrucât
NU vor putea în nici un caz invoca necunoaşterea unui anunţ făcut public, sau a unei hotărâri despre
care «nu au auzit».
6 Bucureşti 2008 - 2009

2. DATE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA

UNIVERSITĂŢII ŞI A FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ
▪ 2.1. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism «ION MINCU» pregăteşte studenţi în următoarele tipuri de
învăţământ :
• Facultatea de arhitectură:
* studii cu licenţă şi master integrat, 360 credite, 6 ani - valabil pentru anul I-II-III
* studii de lungă durată, 6 ani - valabil pentru anii IV-V-VI
* studii cu licenţă, Conservare şi Restaurare de Arhitectură 180 credite, 3 ani - valabil pentru anii I-
II-III ( an I si II - Sibiu)
• Facultatea de arhitectură de interior cu secţiile Arhitectura de Interior şi Design:
• Facultatea de urbanism cu secţiile de Urbanism şi Peisagistică:
• Şcoala de studii avansate şi Şcoala de studii doctorale
▪ 2.2. Conducerea Universităţii revine SENATULUI, iar la nivelul facultăţilor şi colegiului - Consiliilor
Profesorale. Preşedintele Universităţii este prof.dr.arh. Emil Barbu POPESCU.
Conducerea operativă este asigurată de:
- Rector - prof.dr.arh. Ştefan SCAFA UDRIŞTE
- Prorector cu probleme profesionale - prof.dr.arh. Rodica CRIŞAN
- Prorector cu probleme studenţeşti - prof.dr.arh. Dan ŞERBAN
- Cancelar – prof.dr.arh. Nicolae LASCU
- Decan Facultatea de Arhitectură - prof.dr.arh. Zeno BOGDĂNESCU
având în atribuţii conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în facultatea de arhitectură
- Decan Facultatea de Urbanism - prof.dr.arh. Alexandru M. SANDU - având în atribuţii conţinutul,
organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în Facultatea de urbanism
- Decan Facultatea de Arhitectură de Interior - conf.dr.arh. Iulius IONESCU - având în atribuţii conţinutul,
organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în facultatea de arhitectură de interior
- Prodecan - prof.dr.arh. Florin Biciuşcă - ce are în atribuţii conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului
de învăţământ la specializarea Conservare şi Restaurare de arhitectură
- Prodecan Facultatea de Arhitectură - prof.dr.arh. Nicolae GRAMA - având în atribuţii problemele social-
studenţeşti
- Prodecan Facultatea de Urbanism - prof.dr.arh. Mariana EFTENIE- având în atribuţii problemele social-
studenţeşti
Bucureşti 2008 - 2009 7

- Director Şcoala de Studii Avansate - prof.dr.arh. Hanna DERER - având în atribuţii conţinutul, organizarea
şi desfăşurarea procesului de învăţământ la Şcoala de studii doctorale.
▪ 2.3. Cadrele didactice sunt organizate în 3 departamente şi 12 catedre, pe următoarele

domenii de specialitate:
A. Departamentul Bazele Proiectării: - Director: prof.dr.arh. Mircea OCHINCIUC
1. Catedra de proiectare an I - şef catedră: conf.dr.arh. Cătălin BERZA
2. Catedra de proiectare an II - şef catedră: conf.dr.arh. Alexandru VASILIU
3. Catedra de proiectare an III - şef catedră: conf.dr.arh. Adrian SPIRESCU
B. Departamentul Sinteză de Proiectare: - Director: prof.dr.arh. Mihai COCHECI

1. Catedra de proiectare an IV - şef catedră: conf.dr.arh. Georgică MITRACHE
2. Catedra de proiectare an V - şef catedră: prof.dr.arh. Daniela RĂDULESCU- ANDRONIC
C. Departamentul de proiectare şi - Director: prof.dr.arh. Florin MACHEDON

planificare urbană şi regională
1. Catedra de proiectare urbană - şef catedră: conf.dr.arh. Tiberiu FLORESCU
şi peisagistică
2. Catedra de planificare şi dezvoltare - şef catedră: conf.dr.arh. Cătălin SÂRBU
urbană şi teritorială
D. Departamentul de Istorie-Teoria arhitecturii

şi Conservarea patrimoniului - Director: prof.dr.arh. Anca BRĂTULEANU
1. Catedra de istoria şi teoria arhitecturii - şef catedră: prof.dr.arh. Mihaela CRITICOS
2. Catedra de conservare şi restaurare - şef catedră: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR
E. Catedra de ştiinţe tehnice - Şef catedră: conf.dr.arh. Radu PANĂ

F. Catedra de Studiul Formei şi ambient - şef catedră: conf.dr.arh. Doina NICOLAE
G. Catedra de Proiectare de interior şi design - şef catedră: prof.dr.arh. Tomniţa FLORESCU
▪ 2.4. Conducerea şi coordonarea activităţii secretariatelor este asigurată de:

- secretar şef universitate - ing. Lucia Emilia Vlad
- secretar şef facultate de arhitectură - funcţionar superior, licenţiat în Relaţii publice şi Comunicare:
Crina Coliban
8 Bucureşti 2008 - 2009

Componenţa serviciului Secretariat:

- Arhitectură - Studii cu licenţă şi master integrat - anii I-II - Cornel Dima
- Arhitectură - Studii cu licenţă şi master integrat - anii III - Adriana Drancă
- Studii de lungă durată - anii IV - Adriana Drancă
- Arhitectură - Studii de lungă durată - anii V-VI - Crina Coliban
- Conservare şi restaurare de arhitectură - Studii cu licenţă - Adrian Vlădău
- secretar studenţi străini: Mihai Bălăşoiu
- departamentul Bazele Proiectării - Viorica Gănţoi - anul I
- Corina Sultănoiu - anii II-III
- departamentul Sinteza Proiectării - Lucian Voichescu
- catedra de Urbanism - Gina Barbu
- catedra de Ştiinţe Tehnice - Mihaela Zărioiu
- catedra de Istoria-Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului - Nicoleta Băicoianu
- catedra Studiul Formei şi Ambient Arhitectural - Ionescu Victorela
3. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ALE STUDENŢILOR
3.1. DREPTURI:
a. Să folosească sălile de cursuri/seminarii şi atelierele, biblioteca, sala de sport.
b. Să participe la activitatea ştiinţifică, de proiectare şi cercetare împreună cu cadrele didactice, în cadrul
Centrului de cercetare, proiectare, expertiză şi consulting.
c. Să beneficieze de burse şi alte forme de sprijin material, precum şi de bilete cu preţ redus şi gratuite pentru
tabere, staţiuni de odihnă şi recreere (criteriile de atribuire a burselor, datele şi condiţiile de solicitare -
stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - vor fi făcute publice).
d. Să beneficieze de asistenţă medicală gratuită.
e. Să fie cazaţi în cămine (în limita locurilor disponibile) şi să ia masa contra cost la cantina universităţii.
f. Să se organizeze în asociaţii sau sindicate studenţeşti cu sau fără personalitate juridică.
g. Să aleagă şi să fie aleşi ca reprezentanţi ai studenţilor în senat şi consiliile profesorale.
h. Să semnaleze conducerii universităţii sau facultăţii orice aspect privind activitatea didactică sau
administrativă, primind răspuns în cel mai scurt termen posibil.
i. Să procure din magazinul deschis la parterul institutului, în limita unei sume stabilite anual, materiale,
scule şi echipament specific la preţuri calculate preferenţial.
Bucureşti 2008 - 2009 9

j. Să procure cu preţ redus abonamente şi bilete de transport pe calea ferată în condiţiile stabilite de
organismele în drept.
k. Să beneficieze de burse de studii, excursii şi deplasări documentare oferite de fundaţii, organisme
internaţionale sau societăţi, în condiţiile stabilite de donatori în consens cu Universitatea.
3.2. OBLIGAŢII
a. Să îndeplinească în bune condiţiuni şi la timp obligaţiile prevăzute în curriculă.
b. Să cunoască şi să respecte regulamentele universităţii şi facultăţii de arhitectură.
c. Să respecte normele de disciplină universitară, regulamentul de ordine interioară şi să aibă o comportare
civilizată cu colegii, personalul didactic şi administrativ.
d. Să asigure păstrarea în bună stare a localurilor şi inventarului universităţii. Studentul sau studenţii din vina
cărora s-a produs degradarea sau distrugerea vor fi obligaţi la repararea prejudiciului sau la plata reparaţiei.
e. Să respecte programele şi orarele universităţii şi ale diferitelor activităţi specifice.
3.3. DISCIPLINĂ UNIVERSITARĂ

Jurisdicţia disciplinară asupra studenţilor revine SENATULUI şi RECTORULUI şi se extinde şi asupra unor
fapte făcute în afara localurilor Universităţii - chiar nesancţionate de legi - în caz că se constată că s-a
contravenit demnităţii sau onoarei instituţiei universitare.
Sancţiunile sunt:
1. avertisment
2. mustrare
3. exmatriculare din institut pe o durată determinată
4. exmatriculare definitivă din universitate.
Sancţiunile 2-4 se înscriu în foaia matricolă a studentului, afectând după caz participarea studentului în
selecţionări şi concursuri. Este posibilă de asemenea sancţionarea cu amenzi în cazurile în care au fost aduse
prejudicii materiale.
3.4. BURSE
Studenţii admişi în Universitate pot primi burse de studii, de merit şi burse sociale, în conformitate cu
regulamentele ce se emite anual de către Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Senatul
U.A.U.I.M. Bursele se acordă semestrial, în funcţie de media generală şi/sau de situaţia materială a
solicitanţilor (studenţilor). Datele până la care se pot depune dosarele pentru burse sociale se vor afişa din
timp în incinta U.A.U.I.M. De asemenea, cu aprobarea Consiliului Profesoral al Facultăţii se acordă burse de
merit pe diferite domenii şi discipline, cu susţinere financiară din partea unor sponsori.
10 Bucureşti 2008 - 2009

3.5. TAXE
Având în vedere prevederile Legii învăţământului privind dreptul instituţiilor de învăţământ de a introduce
taxe administrative precum şi faptul că o serie de activităţi didactice sau de secretariat nu sunt cuprinse în
normele de lucru, se decide introducerea următoarelor taxe administrative:
- înscriere concurs admitere studii cu licenţă şi master integrat - 150 RON
- înscriere concurs admitere studii cu licenţă - 100 RON
- înmatriculare - 100 RON
- reînmatriculare - 150 RON
- carnet de student duplicat - 10 RON
- adeverinţă şcolaritate - 15 RON
- adeverinţe simple - 3 RON
- Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializarea Arhitectură - taxă de studiu anul I - 3000 RON
- Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializarea Arhitectură - pentru anii II-VI - 2800 RON
- Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializ. Conservare şi Restaurare de arhitectură
- taxă de studii anul I - 1900 RON
- Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializ. Conservare şi Restaurare de arhitectură
- pentru anii II-III - 1700 RON
- taxă susţinere diplomă într-o sesiune ulterioară celor două programate consecutiv (de drept) -
contravaloarea creditelor aferente
- confirmări diplome şi foi matricole - 100 RON
- programe analitice - 50 RON
- valoarea unui credit:
pentru taxa anuală de studiu de 3000 RON - 50 RON
Cuantumul taxelor se stabileşte anual prin hotărârea Biroului Senatului.

Notă: Studenţii anului IV vor avea de plătit, pentru excursia de studii din anul IV, suma de 30 EURO
(echivalentul în lei la cursul zilei). Plata acestei contribuţii se efectuează pe parcursul semestrului I. Evidenţa
plăţilor intră în atribuţia catedrei care organizează excursia.
Bucureşti 2008 - 2009 11

3.6. CĂMIN
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism are în administrare două cămine: căminul din B-dul Lacul Tei, cu o
capacitate de 495 locuri (băieţi şi fete); căminul de fete din B-dul Carol - cu o capacitate de cca. 35 locuri -
cu acces parţial restricţionat din cauza stării fizice a structurii clădirii acest cămin mai găzduieşte la parter o
policlinică studenţească. Admiterea în cămin se face pe bază de cerere, în limita locurilor, în condiţiile fixate
prin Regulamentul de funcţionare al căminului, aprobat de Senatul U.A.U.I.M., cu plata unei taxe lunare.
Pentru anul universitar 2008-2009 taxa este de 90 RON/pat pentru studenţii admişi pe locurile subvenţionate;
160 RON/pat pentru studenţii admişi pe locurile cu taxă. Bursierii statului român şi copiii de cadre didactice,
admişi pe locuri subvenţionate, beneficiază de cazare gratuită, pe toată perioada anului universitar, cu
excepţia vacanţelor. Cazarea se face fără excepţii în camere de 5 locuri. De asemeni, în Piaţa Rosetti,
Universitatea are un restaurant-cantină unde se poate servi masa în condiţii excelente şi la preţuri
convenabile.
3.7. CLUB A
Cel mai important club studenţesc din ţară; «Clubul A» a fost fondat în 1969 din iniţiativa studentului
arhitect Emil Barbu Popescu şi îşi desfăşoară activitatea în str. Blănari nr.14.
3.8. DOTĂRI
În subsolul universităţii se află un bufet-restaurant pentru studenţi şi cadre didactice, o papetărie, o librărie,
un centru de plotare-copiere al UAUIM şi un serviciu de copiere, plus sala de sport a UAUIM nou renovată
şi utilată pentru a face faţă competiţiilor sportive universitare.
3.9. REPREZENTAREA STUDENŢILOR ÎN SENATUL UNIVERSITĂŢII ŞI CONSILIUL

PROFESORAL AL FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ
În conformitate cu Carta Universitară studenţii pot reprezenta 1/5 din numărul total al membrilor Senatului şi
Consiliului Profesoral. Reprezentanţii (câte unul pentru fiecare an de studiu - facultate şi licenţă - cu excepţia
anului I) vor fi aleşi la începutul fiecărui an până la 22 octombrie, în cadrul unor adunări anunţate public cu
minim o săptămână înainte. După această dată, anul de studii care nu a organizat alegeri rămâne fără
reprezentant în Senat şi consiliul profesoral, pentru anul universitar în curs. Un reprezentant al studenţilor,
membru al Senatului, intră în componenţa Biroului Executiv al Senatului.
12 Bucureşti 2008 - 2009

4. BIBLIOTECA U.A.U.I.M.
Biblioteca UAUIM, fondată în 1912 prin donaţiile profesorilor Şcoalei Superioare de Arhitectură, cuprinde
circa 200.000 publicaţii de specialitate, din care 536 titluri (51.803 volume) periodice, 108 titluri cursuri
(20.616 vo-lume), 245 teze de doctorat, 952 lucrări ştiinţifice ale cadrelor didactice şi studenţilor, 1.875
dicţionare, o bogată colecţie de normative (incluzând peste 6.000 STAS-uri), dischete, CD-uri şi alte unităţi
de înregistrare cu materiale specifice. În colecţia Bibliotecii se regăseşte un valoros fond de carte veche.
Activitatea Bibliotecii se desfăşoară în cadrul structurii care cuprinde Biroul de Prelucrare a Publicaţiilor şi
Sectorul de Relaţii cu Publicul. Acesta are în componenţă secţia de Împrumut pentru cursuri şi literatură
beletristică, precum şi două săli de lectură, specializate pentru fondul de carte şi, respectiv, periodice.
Evidenţa şi circulaţia fondului de publicaţii achiziţionate după 1990 sunt informatizate. În Biblioteca
UAUIM au acces: personalul didactic, studenţii, doctoranzii şi ceilalţi angajaţi ai universităţii, precum şi
specialişti din alte domenii de activitate. Eliberarea publicaţiilor în sălile de lectură se face numai în baza
permisului de acces, vizat pe anul în curs.
5. MUZEUL U.A.U.I.M.
Muzeul UAUIM, înfiinţat în anul 1982, etalează obiecte şi documente reprezentative pentru învăţământul
românesc de arhitectură (diplomele primilor arhitecţi români, acte emise de autorităţi cu privire la
învăţământul de arhitectură, diferite documente ale Şcolii Superioare de Arhitectură, proiecte ale studenţilor
şcolii etc.), precum şi diferite alte exponate legate de evoluţia arhitecturii - machete ale unor monumente şi
construcţii celebre, fragmente de ornamente şi feronerie recuperate din demolările anilor 1980 etc. Muzeul
îşi propune să devină un spaţiu-reper pentru fenomenul arhitectural românesc şi mondial, o parte
semnificativă a procesului de învăţământ care va permite studenţilor-arhitecţi o altfel de întâlnire cu profesia.
6. EDITURA UNIVERSITARĂ „ION MINCU”
Editura UAUIM, fondată în 1990, publică lucrări grupate în categorii tematice care privesc: activitatea didactică
(cursuri, breviare, sinteze documentare), lucrări de arhitectură şi urbanism (teze de doctorat, monografii, tradu-
ceri, documente de arhitectură românească, legislaţie de specialitate etc.), activitatea studenţilor - arhitecţi
(cataloage de proiecte, lucrări ştiinţifice etc.). În perspectivă, editura îşi propune să-şi extindă activitatea,
promovând valorile arhitecturii româneşti şi universale, participând la târguri de carte interne şi internaţionale,
contribuind astfel la diversitatea şi consolidarea pregătirii studenţilor şi a cadrelor didactice.
Bucureşti 2008 - 2009 13

7. FRECVENŢA - PARTICIPAREA LA PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
În învăţământul de arhitectură, frecvenţa este o condiţie necesară formaţiei; în mod firesc ea conduce la
influenţarea nivelului notării finale. În cadrul sistemului de credite, participarea studentului la activitatea
didactică pe parcursul acesteia, este parte din notarea finală. Prezenţa la toate activităţile didactice este
obligatorie, aşa cum este obligatorie predarea tuturor lucrărilor şi proiectelor de orice fel, precum şi
prezentarea la examene în zilele şi orele fixate şi anunţate oficial. Nerespectarea obligaţiilor anterioare
conduce la nepromovarea verificării respective. Pentru toate situaţiile individuale speciale (amânări
personale, schimbări în program, prezentarea cu altă grupă) este necesară o aprobare din partea Decanatului
cu un aviz de principiu din partea titularului disciplinei, sau atunci când este cazul - aprobarea Biroului
Consiliului Profesoral sau Senatului (situaţii excepţionale).
▪7.1. ÎNSCRIEREA
Înscrierea studenţilor în fiecare an de studiu se face la cererea lor în baza unei cereri-tip şi cu respectarea
prevederilor prezentului regulament, iar pentru anul I, în baza rezultatelor concursului de admitere. Pentru
studenţii cu taxă se adaugă contractul financiar. Depunerea cererii anuale de înscriere implică acceptarea şi
respectarea tuturor regulamentelor de funcţionare ale facultăţii. În urma înscrierii la studii în anul I,
Secretariatul eliberează fiecărui student - un carnet de student. Carnetul de student serveşte ca şi act de
identitate studenţească.
Este obligatorie prezentarea carnetului de student şi a buletinului de identitate la examene.
* Înscrierea la studii - în anul universitar, se face în perioada 01-10 oct. 2008.
* Înscrierea la disciplinele opţionale se efectuează în perioada 01-24 oct. 2008.
* Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.I se efectuează în perioada 10-12 oct. 2008.
* Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.II se efectuează în perioada 18 febr.-03 martie 2009.
* Înscrierea la diplomă se efectuează până la data de 30 oct. 2008.
▪ 7.2. EXMATRICULAREA (scoaterea din evidenţă)

Decizia privind exmatricularea este de competenţa Biroului Executiv al Senatului, la propunerea Decanatului
şi se impune în următoarele situaţii:
- în urma neînscrierii la studii în anul universitar respectiv până în data de 10 oct.;
- în urma retragerii de la studii;
- în urma refacerii unui an de studii de 2 ori (refacerea anului de studii înseamnă neîndeplinirea condiţiilor de
promovare prevăzute în regulament şi nu implică prelungirea medicală sau întreruperea de şcolaritate);
- în urma transferului la o altă facultate de profil
14 Bucureşti 2008 - 2009

- în urma lipsei totală de activitate şcolară - (începând cu anul universitar 2008-2009) absent pe linie
- din motive disciplinare grave. (inclusiv fraudă şi furt intelectual)
Notă: - A doua exmatriculare este considerată exmatriculare definitivă.
- Exmatricularea pe motive disciplinare excepţional de grave este definitivă.
- Exmatricularea în anul I atrage după sine participarea la un nou concurs de admitere.
▪7.3. REÎNMATRICULAREA
Reînmatricularea se aprobă de către Biroul Executiv al Senatului la propunerea Decanatului în baza unei
cereri scrise.
A. Reînmatricularea după retragere:
1. În cazul renunţării la studii sau a unei întreruperi mai mari de 4 semestre consecutive, studentul va solicita
retragerea.
2. Reînmatricularea se poate face numai la începutul unui nou an universitar şi numai atunci când
inactivitatea şcolară nu a depăşit 3 ani calendaristici.
B. Reînmatricularea după exmatricularea din alte motive decât retragerea: reprezintă un caz
special care necesită considerarea atentă a motivaţiei şi nu poate fi solicitată decât după trecerea a minimum
un an de la emiterea deciziei de exmatriculare şi în condiţia de a nu depăşi 3 ani calendaristici de la emiterea
deciziei de exmatriculare. Biroul Executiv al Senatului poate hotărî, după caz, exceptarea de la această
prevedere anterioară.
▪7.4. ÎNTRERUPEREA DE STUDII

Întreruperea de studii se aprobă de către Decanat la cerere. Întreruperea şcolarităţii atrage după sine păstrarea
în dosarul studentului a diplomelor şcolare pe baza cărora s-a făcut admiterea. Întreruperea de studii se
acordă numai de 2 ori pe parcursul şcolarităţii; nu poate avea o durată mai mare de 4 semestre pe durata
studiilor.
▪7.5. PRELUNGIREA MEDICALĂ A STUDIILOR

Prelungirea medicală a unui an de studii se aprobă de către Biroul Executiv al Senatului, la propunerea
decanatului, în baza unei cereri scrise însoţite de certificate medicale vizate (cu minim 60 de zile motivate).
Prelungirea medicală se acordă numai de 2 ori pe parcursul şcolarităţii şi nu poate avea o durată mai mare de
4 semestre consecutive, pe durata studiilor.
A. Motivarea absenţelor:
Cererea de motivare a absenţelor se va depune la Secretariatul Decanatului Facultăţii de Arhitectură în
termen de 7 zile de la încetarea perioadei de absenţă motivată, având anexate certificatele medicale
Bucureşti 2008 - 2009 15

justificative, vizate de Cabinetul medical al UAUIM. Certificatele medicale servesc doar motivării absenţelor
şi nu intră ca argument în calculul creditelor restante.
B. Absenţe la disciplina PROIECTARE:
1. În cazul absentării sub 50 % din totalul orelor prevăzute de programa analitică, motivate medical, atelierul
de arhitectură va evalua nivelul cunoştinţelor dobândite pe parcursul studiului la proiectul/faza/tema de
arhitectură şi va nota în consecinţă.
2. În cazul absentării peste 50 % din totalul orelor prevăzute în programa analitică, motivate medical,
studentul se va înscrie pentru a reface proiectul/faza/tema de arhitectură în anul universitar următor la data
planificării acesteia, fără taxă.
C. Pentru celelalte discipline - absenţe la examenele din timpul sesiunii de evaluare:
1. Prezenţa la cursuri, seminarii şi lucrări practice este obligatorie. Detaliile specifice fiecărei discipline sunt
cuprinse în regulamentele de promovare elaborate de fiecare titular la începutul semestrului (număr de
absenţe nemotivate admise, motivarea absenţelor, condiţiile specifice de examinare/notare pe parcurs şi
finală etc.).
2. În sesiune, studenţii pot solicita prezentarea pentru examinare cu o altă grupă în cadrul aceleiaşi sesiuni, în
baza unei cereri, având anexat certificatul medical.
▪7.6. RECUNOAŞTEREA STUDIILOR

În sistemul de credite, recunoaşterea studiilor se face în următoarele condiţii:
· în cazul refacerii, prelungirii medicale sau întreruperii unui an de studiu, notele obţinute îşi păstrează
valabilitatea numai pentru ultimii 3 ani universitari consecutiv şi numai în măsura regăsirii
disciplinelor respective (sau a unora echivalente) în planul de învăţământ al anului de studii din anul
universitar în care se procedează la echivalare şi pe baza programelor analitice; studenţii au obligaţia să
îşi cunoască situaţia şcolară la completarea fişei de înscriere la studii şi vor depune la Decanat cereri de
recunoaştere a notelor (creditelor) pentru disciplinele ale căror credite s-au modificat.
Procedura de recunoaştere a studiilor:

· înregistrarea notelor şi creditelor aferente se operează direct de către secretariatul facultăţii în baza
cataloagelor, numai pentru disciplinele care se menţin şi care au acelaşi număr de credite aferent.
· Pentru celelalte cazuri, la cerere, se va proceda la recunoaşterea creditelor obţinute astfel:
1. Recunoaşterea creditelor se va opera la nivelul filelor de discipline (vezi tabelul) pentru anul universitar
în care se procedează la echivalare; recunoaşterea creditelor se va opera la propunerea coordonator, filă,
disciplină.
16 Bucureşti 2008 - 2009

2. În cazul în care au fost obţinute toate creditele aferente unei file de disciplină recunoaşterea acestora va
fi integrală;
3. În cazul când au fost obţinute parţial creditele aferente unei file de disciplină, recunoaşterea acestora va
putea fi în totalitate sau parţială, în măsura în care disciplinele respective (sau a unor echivalente) se
regăsesc în planul de învăţământ; dacă unele discipline lipsesc sau altele la care s-au obţinut creditele, dar
au un conţinut didactic complet diferit şi nu se poate proceda la echivalare, se vor preciza disciplinele
diferenţă.
4. În toate cazurile de mai sus, în urma analizei situaţiei şcolare la nivel de filă, responsabilul acesteia are
obligaţia să facă toate precizările necesare pentru întocmirea evidenţei şi a foii matricole:
- disciplinele recunoscute
- disciplinele echivalate cu precizarea numărului de credite şi a notelor propuse
- discipline diferenţă – nominalizarea acestora.
5. Centralizarea situaţiei şcolare privind recunoaşterea creditelor va fi efectuată la nivelul facultăţii cu
avizul Decanatului - secretariat.
· în cazul transferului de la facultăţi similare de stat - prin decizia Rectorului, pe baza propunerilor
comisiei de resort - se precizează: anul de înmatriculare, diferenţele şi recunoaşterea de note şi credite; se
precizează că în această situaţie se impune ca minim 3 ani de învăţământ să fie efectuaţi la Facultatea de
Arhitectură în UAUIM.
· în cazul obţinerii unor burse în străinătate:
a) prin programul SOCRATES - comisia SOCRATES va preciza disciplinele, notele şi creditele
recunoscute, precum şi media semestrială/anuală; evidenţa documentelor originale, detaliată, este în
răspunderea Biroului SOCRATES.
b) pe cont propriu - decizie Rector pe baza propunerilor comisiei de resort cu precizările: disciplinele,
notele şi creditele recunoscute, modul de calcul al mediei semestriale/anuale.
· în cazul plecării la burse în străinătate se atrage atenţia că: pentru obţinerea diplomei UAUIM,
minimum 2/3 din studii (4 ani universitari) se vor efectua obligatoriu în UAUIM.
Bucureşti 2008 - 2009 17

7.7. REGULAMENT PRIVIND ECHIVALAREA STUDIILOR PENTRU STUDENŢII CARE
PROVIN DIN ALTE FACULTĂŢI DE ARHITECTURĂ DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE
Regulamentul prevede stabilirea unor criterii privind echivalarea studiilor astfel încât să se permită
omogenizarea profilului academic pentru studenţii care vin prin transfer din alte Facultăţi de
Arhitectură de stat din ţară, precum şi din străinătate; pentru studenţii din UAUIM care sunt implicaţi în
procesul dinamic de mobilitate (altul decât cel prin Programul ERASMUS).
TIPURILE DE MODALITĂŢI DE MOBILITATE CARE NECESITĂ ECHIVALAREA

STUDIILOR DE CĂTRE COMISIA DE ECHIVALĂRI SUNT URMĂTOARELE:
1. Studenţi provenind din Facultăţi de Arhitectură din România (Timişoara, Iaşi, Cluj, Oradea)
2. Studenţi din UAUIM care au studiat pentru o perioadă limitată de timp în centre universitare din
străinătate, ca urmare a întreruperii la cerere a studiilor în cadrul Universităţii. (În conformitate cu
regulamentul UAUIM)
3. Studenţi care cer transferul între facultăţi din cadrul UAUIM
4. Studenţi care provin din facultăţi din străinătate şi care vor să continue studiile pentru o perioadă de
timp în UAUIM.
5. Studenţi în anul I de studii, proveniţi din facultăţi de stat din România, cu profile compatibile,
conform regulamentului de înscriere la UAUIM.
METODOLOGIE
Cererile de echivalare pot fi depuse exclusiv până la data de 20 septembrie ale anului în curs.
Studentul solicitant accesează exclusiv secretariatul UAUIM, unde depune cu nr. de înregistrare dosarul
cuprinzând documentele necesare solicitării transferului:
- Cerere, cu avizul de principiu privind transferul, al celor două instituţii de învăţământ implicate;
- diploma de bacalaureat în original;
- foaia matricolă cuprinzând: disciplinele, notele (calificativele) obţinute, nr. de ore alocat/disciplină;
- regimul de taxă în facultatea de provenienţă;
- fişele de curs din curricula facultăţii de provenienţă pentru anii de studii, urmând a fi supuşi echivalării,
precum şi planul de învăţământ corespunzător (curricula) din UAUIM.
Predarea dosarelor către Comisia de Echivalări se face exclusiv prin Registratură, de către secretariatul
Universităţii, preşedintelui Comisiei de Echivalări.
18 Bucureşti 2008 - 2009

CRITERIILE LUATE ÎN CONSIDERAŢIE SUNT:

- nr de credite ECTS (Sistem European de Credite Transferabile)*(l); în conformitate cu regulamentul
UAUIM, (30 credite./sem şi 60 credite/an universitar;
- 25 ore activitate didactică/săpt) - alocate disciplinelor obligatorii, opţionale şi facultative, inclusiv
stagiile de practică.*(2);
- conţinutul comparabil al activităţilor didactice prin compararea curriculelor corespunzătoare anilor de
studii supuşi procesului de echivalare. În condiţiile în care evaluarea la facultăţile de provenienţă este
făcută în calificative sau punctaje, urmează ca acestea să fie transformate în note.*(3).
Nr. maxim de credite acceptat ca fiind posibil a fi considerat ca diferenţă - activităţi urmând a fi desfăşurate
în paralel cu activitatea anului universitar în care studentul va fi înmatriculat este de 20 credite (conform
Regulament UAUIM). În cazul în care rezultă ca diferenţe un număr mai mare de 20 credite, acestea pot fi
recuperate pe parcursul a doi ani universitari consecutivi cu condiţia ca la sfârşitul primului an universitar să
rămână o diferenţă de max. 20 credite. (*mai puţin valabil pentru solicitări de transfer în anii terminali).
În afara informaţiilor privind statutul transferului, Fişa de echivalare cuprinde::
a. nr. credite, activităţi (cursuri, atelier, practică etc.) echivalate;
b. nr. credite, activităţi (cursuri, atelier, practica etc.) urmând a fi frecventate în paralel cu activitatea curentă
a anului în curs.
Echivalarea se face pentru fiecare activitate didactică în parte (nu global).
CALENDAR
Accesarea Comisiei de Echivalări de către studenţii solicitanţi va fi programată conform unui orar afişat în
prealabil pentru perioada 20 sep-08 oct./anul în curs, la Biroul Prodecanat al Facultăţii de Arhitectură. Tot în
această perioadă şi conform programului, un membru al Comisiei de Echivalări este disponibil pentru
consultări privind aspecte legate de problematica în cauză.
Dosarele vor fi prezentate Biroului de Senat, în faţa căruia vor fi aduse şi supuse discuţiei şi situaţiile având
probleme particulare.
Rezoluţia confirmată de către Biroul de Senat este adusă la cunoştinţa studenţilor solicitanţi prin secretariat,
aceasta devenind, prin luarea la cunoştinţă cu semnătură, un document care nu poate fi obiectul unor
negocieri/observaţii ulterioare. Data de finalizare a dosarelor este 08 octombrie, anul în curs.
COMPONENŢA ŞI ATRIBUŢIILE COMISIEI DE ECHIVALĂRI

Comisia de echivalări este alcătuită din preşedinte şi câte un reprezentant al fiecărui departament/facultate
din UAUIM - şefi de catedre/sau departament, astfel încât pentru fiecare domeniu - arhitectură/proiectare,
Bucureşti 2008 - 2009 19

ştiinţe teoretice, urbanism, ştiinţe tehnice, analiza dosarelor să fie făcută de către un cadru didactic direct
implicat în procesul de învăţământ al departamentului/facultăţii respective.
Membrii comisiei sunt nominalizaţi de către Senatul Universităţii, iar Comisia este direct subordonată
Prorectorului cu probleme profesionale.
OBSERVAŢII ŞI NOTE
*1 Conform Ordinului nr.3617/2005 privind aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite
Transferabile; Art 1,2(1); 2(2); 2(3); 2(4); 2(5).
*2. În conformitate cu acelaşi Ordin, articolul 2(2). Lucrarea de licenţă/disertaţie de masterat poate fi
apreciată separat cu un număr de până la 10 credite, potrivit deciziei fiecărei instituţii de învăţământ
superior; acestea se adaugă după caz, la cele 60 credite/an universitar.
*3. Conform Art. 5 pct. l si 2 al aceluiaşi Ordin, care stipulează faptul că "fiecare instituţie de învăţământ
superior elaborează propriul regulament pentru transferul creditelor între facultăţile instituţiei, precum şi
între instituţii similare din ţară şi din străinătate, UAUIM a adoptat printr-o Hotărâre de Senat ca
transformarea calificativelor /punctajelor să se opereze după algoritmul următor:
Calificativ Nota
A 10
B 9
C 7-8
D 6
E 5
F 4
Conform pct.*3 si ordinului mai sus evocat, ne vom referi la ECTS (European Credit Transfer System) prin
nominalizarea convenţională - CREDITE.
20 Bucureşti 2008 - 2009

Nr. FILE COORDONA- TOTAL

I II III IV V VI % T P U
Crt. DISCIPLINE TOR CREDITE CREDITE
BAZELE
1. SEF DEP. 22p+1pr 22p+1pr 24p - - - 68p+2pr 22,6 20,6 2,0
PROIECTĂRII
SINTEZA
2. SEF DEP. - - - 25p 28p 53p 17,2 13,0 4,2
PROIECTARE
STUDIUL
3. FORMEI SEF CAT. 10+6p 5+6p 4+2p 2 - - 21+14p 11,3 4,5 6,8
SI AMBIENT
ISTORIE
4. SEF CAT. 12 11 6 4+1pr 4 37+1pr 12,6 11,3 1,3
TEORIE
RESTAURARE
5. SEF CAT. - - - 2+2p 1pr 2p 2+4p+1pr
CONSERVARE
URBANISM
6. SEF CAT. - 6 2+3p 4+2p 7+2p 19+7p 8,4 6,1 2,3
PEISAGISTICA
ŞTIINŢE
7. SEF CAT. 9 9 12+2p+1pr 8+6p 4+3p 2 44+11p+1pr 18,1 6,1 2,4
TEHNICE
8. OPŢIONALE DUPĂ CAZ - - 4 4 8+3p 4 20+3p 7,4 6,4 1,p
PRACTICA RESPONSABIL
9. 21pr 21
PROF. PRACTICA
DIPLOMA
10. - - - - - 31 31
PREDIPLOMA
TOTAL
60 60 60 60 60 60 360
CREDITE
LEGENDA :
p = proiectare
pr = practic
pu = proiect urbanism
Bucureşti 2008 - 2009 21

▪ 7.8. ÎNCHEIEREA ANULUI UNIVERSITAR ŞI CALCULUL MEDIEI
La sfârşitul anului universitar, studentul care este integralist, va fi declarat PROMOVAT cu media .......
Media anuală se calculează astfel:
1. conform regulamentului de promovare;
2. conform procedurii aprobate de Biroul Executiv al Senatului pentru cazurile de burse în străinătate la
propunerea comisiei de resort a Senatului sau a propunerii comisiei SOCRATES;
3. conform procedurii aprobate pentru cazurile de transfer, la propunerea comisiei de resort a Senatului;
4. în cazul în care studentul obţine note de promovare la mai multe cursuri opţionale într-un semestru, se vor
lua în consideraţie la calculul mediei semestriale/anuale notele cele mai mari obţinute la disciplinele ce
figurează în planul de învăţământ pentru anul de studii/anul universitar/semestrul în cauză şi conform
numărului obligatoriu de discipline opţionale stabilit în vederea promovării. Studentul care are aprobare
pentru întrerupere de studii 1 an/1 sem. va fi declarat cu întrerupere de studii 1 an/1 sem. conf.aprobării
nr....../....... Cel care are aprobare pentru prelungire medicală de şcolaritate va fi declarat cu prelungire
medicală de şcolaritate conf.aprobării nr...../.............. Studentul care se încadrează în reglementările specifice
sistemului de credite privind promovarea va fi declarat, în funcţie de caz: - cu situaţie neîncheiată - nr. ....
credite restante sau cu situaţie neîncheiată - repetent. Studentul care este exmatriculat va fi declarat
Exmatriculat conf. Deciziei nr..../............
▪ 7.9. A DOUA SPECIALIZARE

Se va consulta Regulamentul în vigoare privind admiterea în învăţământul superior în UAUIM.
22 Bucureşti 2008 - 2009

8. ACTIVITATEA DIDACTICĂ
▪ 8.1. PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT - Facultatea de arhitectură

Învăţământul se desfăşoară în baza curriculei specifice pentru fiecare formă de studiu. Pentru pregătirea
profesională, în facultate sunt prevăzute 28-30 ore didactice pe săptămână în sistemul de credite, sub formă
de cursuri pentru studenţii întregului an sau pe serii, însoţite de seminarii pe grupe de studenţi, unele având
caracterul de lucrări practice, sau sub forma activităţii de proiectare cu caracter de sinteză sau pe specialităţi,
aceasta din urmă reprezentând cca. 50% din totalul orelor didactice prevăzute. Atelierele de proiectare
asigură locuri de lucru pentru toţi studenţii. Materialele şi ustensilele necesare studiului individual şi
redactării proiectelor - cu excepţia planşetelor - se procură de către studenţi.
Învăţământul de arhitectură are caracter deschis, în cadrul formaţiei de bază studenţii putând opta pentru
parcursuri didactice orientate către aspecte particulare ale profesiei de arhitect: tehnologie arhitecturală,
arhitectură de interior, restaurare, urbanism. Această orientare preferenţială a studiilor se realizează prin
intermediul disciplinelor la alegere propuse de curiculă.
Sistemul de evaluare şi promovare pe bază de credite transferabile (ECTS) precum şi componenta opţională
a parcursului educaţional (cca 18% din totalul orelor didactice) impun ca studentul să fie un factor activ în
cadrul procesului de învăţământ. Ca atare se recomandă ca fiecare student să-şi stabilească UN PLAN DE
STUDII PLURI-ANUAL în raport cu obiectivele, înclinaţiile şi opţiunile personale, care să-i garanteze o
gestionare corectă şi eficientă a timpului dedicat studiilor universitare.
Bucureşti 2008 - 2009 23

Studii de licenţă şi master integrat – 6 ani
Plan învăţământ 2008 - 2009 anul I (sem. 1, 2)
Nr. ore Credite

Nr. Simbol Discipline Sem. Sem. Total Sem. Sem. Titular
crt. Catedră 1 2 1 2
1. B.P. I Proiectare de arhitectură 10 p 10 p 280 11 11 Catedră
2. S.F.A. Reprezentări (1+2) 3p 3p 84 3 3 Catedră
3. S.F.A. Introducere în grafica PC-ului 1l - 14 1 - Catedră
DISCIPLINE OBLIGATORII
4. S.F.A. Grafică 3D - 2l 28 - 2 Catedră

5. S.F.A. Geometria formelor arhitecturale - 2 c/1 l 42 - 3 Iulius Ionescu
6. S.F.A. Reprezentări geometrice 2 c/1 l - 42 4 - Iulius Ionescu
7. I.T. Introd. în arhitectura contemporană 1 c/1 l - 28 2 - A.M.Zahariade
8. I.T Evoluţia fenomenului arhitectural (1) - 1 c/1 s 28 - 2 Hanna Derer
9. I.T Limbaj arhitectural (1) - 1 c/1 s 28 - 2 Mihaela Criticos
10. I.T Limbi străine 2s 2s 56 2 2 Catedră
11. I.T. Introducere în filosofie 2c - 28 2 - Ştefan Vianu
12. S.T. Statica formelor construite 2 c/1 s - 42 3 - Mircea Crişan
13. S.T Matematică 1 c/1 s - 28 2 - Anca Vitcu
14. S.T Materiale de construcţii - 1 c/1 s 28 - 2 Crenguţa Bratu
15. S.T Rezistenţa materialelor - 2c 28 - 2 Mihaela Georgescu
16. B.P. I Aplicaţii practice 2 s`pt. 28 - 1 Catedră
17. I.T. Educaţie fizică * 2s 2s 56 Admis/respins Catedră
TOTAL ORE OBLIGATORII 30 30 868
TOTAL CREDITE 30 30
* Promovarea pe bază de calificative (admis - respins) - nu se consideră la medie
Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III
S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare – An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V
S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii
U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice
24 Bucureşti 2008 - 2009

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul II (sem. 3, 4)
Nr. ore Credite

1.
B.P. II Proiectare de arhitectură 10 p 10 p 280 11 11 Catedră
2.
S.F.A. Studiul formei (1+2) 3p 3p 84 3 3 Catedră
3.
S.F.A. Perspectivă 2 c/1 l - 42 4 - Iulius Ionescu
SFA Modelare 3D - 1l 14 - 1 Iulius Ionescu

4. I.T Evoluţia fenomenului arhitectural (2) 2c - 28 2 - Hanna Derer
5. I.T Limbaj arhitectural (2) 1 c/1 s - 28 2 - Mihaela Criticos
6. I.T Arhitectură – locuire - oraş - 2 c/1 l 42 - 3 Ana Maria Zahariade
7. I.T Limbi străine 2s 2s 56 2 2 Catedră
8. U. Analiza morfo-tipologică urbană - 2c 28 - 2 Constantin Enache
9. I.T Istoria arhitecturii moderne - 2c 28 - 2 Sorin Vasilescu
10. U. Elemente de mediu în urbanism 2c - 28 2 - Doina Cristea
11. S.T. Construcţii din lemn şi oţel 1 c/1 l - 28 2 - Rodica Crişan
12. S.T. Structuri simple din lemn şi oţel 1 c/1 s - 28 2 - A. Iordăchescu
13. S.T. Structuri din zidărie şi beton armat (1) - 2c 28 - 2 M.Crişan
14. S.T. Construcţii din zidărie şi beton armat - 2 c/1 l 42 - 3 Rodica Crişan
15. I.T Educaţie fizică * 2s 2s 56 Admis/respins Catedră
16. B.P.II. Aplicaţii practice 2 săpt. 28 - 1 Catedră
TOTAL CREDITE 30 30
Bucureşti 2008 - 2009 25

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul III (sem. 5, 6)
Nr. ore Credite

1. B.P. III Proiectare de arhitectură 11 p 8p 266 12 9 Catedră
2. B.P. III Proiect urbanism - PUD - 3p 42 - 3 Catedră
3. S.F.A. Mobilier – tehnologie - Proiect mobilier 2p - 28 2 - Dan Vucicovici
4. S.F.A. Mobilier – tehnologie 1c - 14 1 - Dan Vucicovici

5 S.F.A. CAAD 1l - 14 1 - Catedră
6. I.T Arhitectura tradiţională în România 1 c/1 s - 28 2 - Anca Brătuleanu
7. I.T Sec. XIX într-o perspectivă europeană - 2c 28 - 2 Nicolae Lascu &
Anca Brătuleanu
8. I.T Arhitectură - context - peisaj 1 c/1 l - 28 2 - Ana Maria Zahariade
9. U. Proiect urbanism - lotizare 2p - 28 3 - Catedră
10. U. Doctrină urbanistică - 2c 28 - 2 Alexandru M.Sandu
11. U. Tehnica proiectării urbane - 2c 28 - 2 Constantin Enache
12. S.T Finisaje (1+2) 2 c/1 l 2 c/1 l 84 3 3 Ana Maria Dabija
13. S.T Instalaţii – echipare - 1 c / 1l 28 - 2 George Stoican
14. S.T Structuri din zidărie şi beton armat (2) 1 c/1 l - 28 2 - D.Marcu
15. S.F.A. Comunicări vizuale - 2c 28 - 2 Sorin Vasilescu
16. S.T. Proiect structuri de rezistenţă - 2p 28 - 2 Mircea Crişan
17. S.T. Aplicaţii practice 2 săpt. 28 - 1 A.M.Mortu
18. Curs la alegere 2c - 28 2 -
19. Curs la alegere - 2c 28 - 2
20. Discipline facultative (limbi străine) * 1 c/1 s 1 c/1 s 56 - -
facult
Disc.

TOTAL CREDITE 30 30

Notă: Stabilirea cursurilor la alegere pentru fiecare an de studiu se va face conform „Regulamentului privind desfăşurarea cursurilor la alegere”.
26 Bucureşti 2008 - 2009

Studii de lungă durată – 6 ani
Plan învăţământ 2008 - 2009 anul IV (sem. 7, 8)
Nr. ore Credite Titular

Nr. Simbol Discipline Sem. Sem. Total Sem. Sem.
1. S.P. IV Proiectare de arhitectură 8p 8p 224 9 9 Catedră
2. S.P. IV Proiect urbanism - PUD 3p 3p 84 4 3 Catedră
3. S.F.A. Arhitectura spaţiului interior 2c - 28 2 - Sorin Vasilescu
4. I.T Arhitectură modernă şi contemporană 1 c/1 s - 28 2 - NicolaeLascu

în România
5. I.T Protecţia patrimoniului (noţiuni de - 2c 28 - 2 Sergiu Nistor
conservare)
6. I.T Proiect de restaurare - 2p 28 - 2 Catedră
7. U. Structură urbană 2c - 28 2 - Alexandru M.Sandu
8. U. Proiect urbanism – partiu urbanistic 2p - 28 2 - Catedră
9. U. Peisagistică - 2c 28 - 2 Angela Filipeanu
10. I.T. Concept – limbaj – discurs - 2c 28 - 2 Augustin Ioan
11. S.T Fizica construcţiilor (1) 2c - 28 2 - Mihai Opreanu
12. S.T Proiect tehnologie arhitecturală (1+2) 3p 3p 84 3 3 Radu Pană
13. S.T Fizica construcţiilor (2) - 2c 28 - 2 M.Smigelschi/R.Pană
14. S.T Inginerie structurală (1+2) 2c 2c 56 2 2 A. Iordăchescu/ R.Petrovici
15. I.T. Aplicaţii practice 2 s`pt. 28 - 1 Catedră
2.
TOTAL CREDITE 30 30

S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare –An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V
Bucureşti 2008 - 2009 27

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul V (sem. 9, 10)
Nr. ore Credite

Nr. Simbol Sem. Sem. Sem. Sem. Titular
crt. Catedră Discipline 9 10 Total 9 10
1. S.P. V Proiectare de arhitectură (+schiţă) 9p 9p 252 10 10 Catedră

2. S.P. V Proiect urbanism - PUD 2p 3p 70 3 3 Catedră
3. I.T Axiologia şi filozofia culturii 1 c/1 s - 28 2 - Ştefan Vianu
4. I.T Estetica şi estetica arhitecturii - 2c 28 - 2 St.Vianu
5. U. Compoziţie urbană - 2 c/1 s 42 - 3 Alexandru M.Sandu
6. U. Proiect peisagistică 2p - 28 2 - Catedră
7. U. Drept urbanistic - 2c 28 - 2 Şerban Criveanu
8. U. Management urban 2c - 28 2 - Liviu Ianăşi
9. S.T. Structuri performante 2c - 28 2 - Radu Petrovici
10. S.T Proiectare complexă 2c - 28 2 - M.Smigelschi/G.Negoescu
11. S.T. Proiect tehnologie arhitecturală (3) 3p - 42 3 - M.Smigelschi/G.Negoescu
12. I.T Aplicaţii practice 2 săpt 28 - 1 Catedră
ALEGERE
DISCIPLI

NE LA

17. Proiecte de specialitate la alegere - 5p 70 5 Catedre

TOTAL CREDITE 30 30

28 Bucureşti 2008 - 2009

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul VI (sem. 11, 12)
Nr. ore Credite

Nr. Simbol Sem. Sem. Sem. Sem. Observaţii
Disciplina Total
crt. plan înv. 11 12 11 12
1. I.T. Proiect restaurări - releveu 2p - 28 2 - Catedră
2. S.T. Eficienţa economică şi socială a investiţiilor 2c - 28 2 - G.Negoescu
3. I.T. Teoria cercetării 2c - 28 2 - Augustin Ioan
4. I.T. Managementul proiectării 2c - 28 2 - L.Ianăşi/Al.Fuciec
5. S.P. VI Practic` de proiectare 12 săpt 480 21 -
TOTAL CREDITE AN VI 29 -
Examen de diplomă
5. - proba 1 – Disertaţie+Prediplomă 15 săpt. x 28 = 420 - 10
- proba 2 – Proiect de diplomă 21
Stabilirea cursurilor la alegere pentru fiecare an de studiu se va face conform „Regulamentului privind desfăşurarea cursurilor la alegere”.
Bucureşti 2008 - 2009 29

Secţia: CONSERVARE-RESTAURARE - SIBIU

Studii de licenţă – 3 ani
Plan învăţământ 2008 - 2009 anul I (sem. 1, 2)
Nr. ore Credite

Nr. Simbol Modul Tip* Discipline Sem. Sem. Total Sem. Sem.
D crt. Catedră activitate 1 2 1 2 Mod
Titular
I didactica eval
S
C
I 1. B.P.I. Proiectare de arhitectură 11 p 11 p 308 12 12 P Stanciu F./Bertleff J.
P 2. B.P.I. Reprezentări (1+2) 3p 3p 84 3 3 LV Moraru V.
Introducere în
L
3. S.F.A. proiectarea de Introducere în grafica PC-ului - 1l 14 - 1 LV Chiliban M.
I
4. S.F.A. arhitectură Geometria formelor arhitecturale - 2 c/1 l 42 - 3 LV Chiliban M.
N
E 5. S.F.A. Reprezentări geometrice 2 c/1 l - 42 3 - LV Chiliban M.
7. I.T. Introducere în teoria contemporană 1 c/1 l - 28 2 - EX Kovacs K.
O 8. I.T. a arhitecturii
B Istorie şi teorie Elemente de limbaj arhitectural - 1 c/ 1 l 28 - 2 EX Kovacs K.
L
9. I.T.
I
Evoluţia fenomenului arhitectural(1) - 2c 28 - 2 EX Derer H.
G
10. S.T. Materiale de construcţii - 1c/ 1 l 28 - 2 EX Gligor L.
A
11. S.T. Statica formelor construite 2 c/1l - 42 3 - EX V.Petrescu/B.Chesca
T Stiinţe tehnice
O 12. S.T. Rezistenţa materialelor - 1 c/1 l 28 - 2 EX V.Petrescu
R 13. S.T. Istoria tehnicilor de construcţie 1 c/1 l - 28 2 - EX Gligor L.
I 14. S.T. Matematică 1 c/1 s - 28 2 - EX Tincu. I.
I 15. I.T. Limbi străine 2s 2s 56 2 2 LV Florea S.
16. B.P.I. Practică 2 săpt. 56 1 1 CL Gligor L.
17. I.T. Educaţie fizică 2 2 56 admis / respins PP Turcu D.
TOTAL ORE 30 30 896
TOTAL CREDITE 30 30
* admis / respins (cu calificative) - nu se consideră la medie

- creditele sunt însoţite de notă; notele considerate cu ponderea creditelor conduce la precizarea mediei de promovare a fiecărui semestru
Simbol catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III
* DF discipline fundamentale, DD discipline de specialitate in domeniu, DC discipline complementare
30 Bucureşti 2008 - 2009

p=proiect, c=curs, s=seminar, l=lucrari
P=proiect, LV= lucrari de verificare, EX= examen, C= colocviu, PP= proba practica
Bucureşti 2008 - 2009 31

Secţia: CONSERVARE-RESTAURARE - SIBIU
Plan învăţământ 2008 - 2009 anul II (sem. 3, 4)

Nr. ore Credite
Nr. Simbol Modul Tip* Discipline Sem. Sem. Total Sem. Sem.
crt. Catedră activitate 3 4 3 4 Titular
D
I didactica
S
C 1. B.P/S.T. Proiect de arhitectură integrat 12 p - 168 14 - P N.Grama
I 2. I.T. /V.Moraru
P - 12 p 168 - 12 P Kovacs /
L Proiectare de Gligor
3. B.P. arhitectură Proiect în sit protejat
I
N 4. S.F.A. Studiul formei (1+2) 2p 2p 56 2 2 LV Moraru V.
E 5. S.F.A. Modelare 3D 1 c/1 l - 28 2 - LV Chiliban M.
Perspectivă - 1 c/1 l 28 2 LV Chiliban M.
O 6. I.T. Modenatură-morfologie - 2c 28 - 2 EX Brătureanu A.
B 7. I.T. Istorie şi teorie Arhitectura-locuire-oras 2c - 28 2 - EX Kovacs K.
L 8. I.T. Evoluţia fenomenului arhitectural(2) 2c - 28 2 - EX Derer H.
I 9. S.T. Materiale şi procedee constructive 2 c/2 l 2 c/2 l 112 4 4 LV Gligor L.
G Ştiinţele
10. S.T. Structuri din zidarie si beton armat - 2c 28 - 2 EX Marcu D.
A construirii
11. S.T. Finisaje 1 c/1 l 1 c/1 l 56 2 2 EX Dabija A.M.
T 12. I.T. Limbi străine 2s 2s 56 2 2 LV Teodorescu
O M.
R 13. S.T. Practică 2 săpt. 56 - 2 COL Gligor L.
II 14. I.T. Educaţie fizică * 2s 2s 56 Admis- PP Turcu D.
respins
TOTAL ORE 30 30 896
TOTAL CREDITE 30 3
* admis / respins (cu calificative) - nu se consideră la medie

* DF discipline fundamentale, DD discipline de specialitate in domeniu, DC discipline complementare
p=proiect, c=curs, s=seminar, l=lucrari
P=proiect, LV= lucrari de verificare, EX= examen, C= colocviu, PP= proba practica
32 Bucureşti 2008 - 2009

Secţia: Conservare şi Restaurare de arhitectură

Bucureşti
Plan învăţământ 2008 - 2009 anul III (sem. 5, 6)
Nr. ore Credite

1. BP III
Proiect de arhitectură integrat 8p - 112 9 - I.Talos
2.
Proiect de arhitectură în sit
BP III protejat - 8p 112 - 9 Iamandescu I.
3. Proiect integrat Grama N./

arhitectură/ conservare/ Crăciunescu A./
BP III restaurare 10 p - 140 11 - Gligor L.
4. ST Managementul proiectului 2c - 28 2 - Negoescu G.
5. ST Documentaţie economică 1 c/1 l - 28 2 - Vasiliu A.
6. Istoria arhitecturii / Noţiuni de
IT restaurare 1 c/1 s - 28 2 - P.Mortu
7. IT Evidenţa patrimoniului 1 c/1 l - 28 2 - Crăciunescu A.
8. IT Legislaţie 1 c/1 s - 28 2 - Săndulescu L.
9. IT Istoria şi teoria conservării - 2c 28 - 2 Nistor S.
10. ST Patologie şi tratament - 2c 28 - 2 Opreanu M.
11. IT Disertaţie - 1 c/1 l 28 - 2 Panasiu G.
12. Studiu de fundamentare şi
IT concept de intervenţie - 1 c/1 l 28 - 2 Bâlici Şt.
13. IT Proiect de restaurare-conservare - 12 p 168 - 13 Drăgan V.
TOTAL CREDITE 30 30
* admis - respins (cu calificative) - nu se consideră la medie

Simbol catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III
Bucureşti 2008 - 2009 33

▪ 8.2. REGULAMENT DE EVALUARE ŞI PROMOVARE
1. Toate unităţile de curs sunt modulate pe durata unui semestru (cu evaluare pe parcurs şi evaluare finală la
sfârşitul semestrului).
2. Fiecărei unităţi de curs îi sunt alocate un număr de credite, în funcţie de timpul de învăţare necesar
studentului.
3. Fiecare unitate de curs cuprinde una sau mai multe tipuri de activităţi didactice: proiect, exerciţiu, curs
magistral, seminar, lucrare practică. Fiecare titular de unitate de curs, în mod autonom, alocă fiecărui tip de
activitate un anumit procent (în funcţie de importanţa sa în cadrul unităţii de curs) din numărul total de ore.
4. Creditele se acordă numai în cazul în care, pe ansamblul unităţii de curs, studentul a obţinut nota cinci
(valoarea minimă). Nota şi creditele aferente se consemnează în foaia matricolă la secretariat.
5. Evaluarea studentului este continuă: ea se face pe parcursul semestrului, cu ponderi diferite, în funcţie
de organizarea unităţii de curs; examinarea finală are o pondere de maximum 60% din aprecierea activităţii
globale.
TITULARUL DE CURS ESTE OBLIGAT SĂ PRECIZEZE ŞI SĂ PUBLICE DE LA ÎNCEPUTUL

ACTIVITĂŢII RESPECTIVE PONDERILE ÎNTRE EVALUAREA PE PARCURS ŞI CEA DIN
SESIUNEA DE EXAMENE, DIN CARE SE CONSTITUIE EVALUAREA FINALĂ, PRECUM ŞI
TOATE OBLIGAŢIILE STUDENŢILOR CE DEPĂŞESC PROGRAMUL CURENT; ACESTEA VOR FI
EVIDENŢIATE ÎN GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE (LA NIVELUL FIECĂRUI AN DE
STUDIU).
6. Examinarea studenţilor într-o a doua sesiune poate avea doar o pondere maximă de 60% din nota finală,
corespunzătoare examinării finale din sesiunea anterioară (pentru disciplinele cu examinare în sesiune).
7. În cazul în care studentul nu a obţinut creditele corespunzătoare unei unităţi de curs, în două sesiuni
consecutive, el trebuie să refacă studiul în întregime, în anul următor, conform aceloraşi reguli, în cadrul
activităţilor didactice programate la anul unde are restanţe. În cazul în care studentul nu a obţinut creditele
corespunzătoare la un proiect de an (de arhitectură sau de specialitate), el trebuie să refacă proiectul în
întregime în anul următor, conform aceloraşi reguli, în cadrul activităţii didactice programate la anul anterior
unde are restanţe.
8. Refacerea oricărei activităţi didactice se face cu taxă. Se exceptează prelungirile medicale anuale şi
întreruperile de studii aprobate, pentru studenţii subvenţionaţi. Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.I
se efectuează în perioada 10-22 oct. 2008 la catedrele respective, evidenţa acesteia (inclusiv a taxelor
aferente) intrând în sarcina catedrelor. Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.II se efectuează în
perioada 18 febr.-03 martie 2009 la catedrele respective.
34 Bucureşti 2008 - 2009

9. Măririle de notă se pot acorda cu taxă la disciplinele cu examinare în sesiunile de evaluare în care sunt
programate disciplinele respective şi numai pentru studenţii care au promovat prima examinare programată şi
numai în cadrul aceluiaşi an de studii/an universitar. Pentru măririle de notă este necesară aprobarea
DECANATULUI.
10. Disciplinele cu precerinţe (discipline condiţionate de promovarea prealabilă a altor discipline) sunt
precizate şi publicate OBLIGATORIU la începutul fiecărui an universitar de către titularul de disciplină.
11. Declararea calităţii de absolvent fără examen de diplomă se poate face numai în baza promovării celor 11
semestre şi a practicii profesionale - la Facultatea de Arhitectură, specializarea Arhitectură.
12. În foaia matricolă, notele au o valoare ponderată, în funcţie de numărul de credite corespunzător.
▪ 8.3. EVALUARE ŞI NOTARE - reglementări de jurizare pe tipuri de activităţi de proiectare
Listele tuturor unităţilor de curs (disciplinelor) cuprinse în curicula sunt precizate şi prezentate pentru fiecare
semestru şi ani de studiu al facultăţii de arhitectură. Promovarea şi evaluarea prin SISTEMUL DE
CREDITE se aplică integral la anii I-VI.
În toate cazurile, promovarea studenţilor la diferite discipline se face prin intermediul creditelor şi al
notelor, pe baza unor verificări şi evaluări de tipuri diferite: examen, colocviu, lucrare practică, test, eseu
etc., susţinute în programe de sesiune sau pe parcurs (conform graficelor semestriale ale activităţii didactice).
Modalitatea examinării, notării şi condiţiile de promovare se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, de
către titularul disciplinei şi/sau catedra respectivă şi se comunică, la începutul semestrului.
Notele sunt înscrise în catalogul disciplinei şi în listele de grupă (sau de an) care sunt afişate la avizierele
catedrelor în termen de maxim 10 zile de la încheierea activităţii didactice. În toate cazurile, aprecierea
activităţii pe parcurs contribuie la notare şi poate conduce până la pierderea dreptului de promovare a
disciplinei.
Notarea se face cu note de la 1 la 10, nota minimă de promovare fiind 5, cu excepţia examenului de diplomă,
la care nota minimă de promovare este 6. La anumite discipline sunt stabilite şi aprecieri cu calificative
admis/respins.
STUDENŢII TREBUIE SĂ URMĂREASCĂ ŞI SĂ-ŞI VERIFICE LA AVIZIERE PROMOVAREA
TUTUROR DISCIPLINELOR PREVĂZUTE PENTRU ANUL RESPECTIV.
Bucureşti 2008 - 2009 35

Pentru disciplinele proiectare de arhitectură, studiul formei şi proiectare de specialitate, funcţionează un
regulament unitar de promovare. Proiectele complexe (de arhitectură/ de urbanism), proiectele integrate şi
unele proiecte de specialitate se notează în cadrul atelierului de proiectare, în săptămâna aferentă criticii de
proiect, cu participarea şi susţinerea proiectelor de către studenţi.
Semestrial, la propunerea atelierelor, proiectele meritorii vor fi expuse şi evaluate în vederea alegerii
proiectelor de referinţă (care vor fi medaliate) în conformitate cu regulamentele de jurizare specifice fiecărui
an de studii.
▪ 8.4. CONDIŢII DE PROMOVARE

Fiecare semestru este încărcat cu câte 29-31 de credite, repartizate pe mai multe repere disciplinare.
1. Promovarea înseamnă realizarea creditelor repartizate pe semestru şi a celor 60 credite/an.
2. Începând cu anul universitar 2008-2009, înscrierea în următorul an de studii, fără a fi promovat (cu situaţie
neîncheiată - nr.... credite restante):
Studii în sistem integrat licenţă şi master

2a1. din anul I în anul II în următoarele condiţii:
- Inscrierea în anul II: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 10 credite la proiectare (de
arhitectură, studiul formei, proiecte de verificare) din anul I.
Notă: Fac excepţie de la cele menţionate anterior studenţii care au absentat motivat medical pe toată durata
unei teme de proiectare de arhitectură, având drept de refacere în anul următor de studii conform
programării. Această prevedere se aplică pentru o singură temă de proiectare de arhitectură din cele 6
planificate la anul I.
Pentru alte cazuri de refacere a activităţii de atelier (disciplina de proiectare) se ia în considerare refacerea
întregului modul semestrial (respectiv 11 credite).
- În cazul unei absentări parţiale la disciplina proiectare, motivate medical, atelierul va evalua nivelul
cunoştinţelor dobândite la tema respectivă şi va nota în consecinţă (vezi Pct. 7.5).
2a2. din anul II în anul III în următoarele condiţii:
Înscrierea în anul III: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 14 credite restante la proiectare
(de arhitectura, studiul formei, proiecte de verificare, specialitate, schiţe) indiferent de anul de studiu din care
provin.
36 Bucureşti 2008 - 2009

Studii de lungă durată

2b. pentru anii IV, V şi VI în următoarele condiţii:
Înscrierea în anii IV, V, VI: cu maximum 20 de credite restante din care 14 credite restante la proiectare (de
arhitectură, studiul formei, proiecte de verificare, specialitate, schiţe) indiferent de anul de studiu din care
provin. Studenţii care au situaţia şcolară încheiată pe anul VI (media anuală) vor putea reface disciplinele
restante din anii anteriori, cu taxă, acolo unde este cazul, în următorii 2 ani universitari. În cazul depăşirii
acestui termen, orice refacere va necesita aprobarea conducerii UAUIM. Aceştia se vor înscrie numai la
catedrele de specialitate în vederea refacerii disciplinelor nepromovate în anii de studii anteriori, neavând
statut de absolvent fără examen de diplomă şi nici de student an VI. După promovarea disciplinelor vor fi
declaraţi ca făcând parte din promoţia anului universitar în care au încheiat anul VI. Pentru a obţine dreptul
de participare la examenul de diplomă este necesar ca:
a. 1. Situaţia şcolară să fie încheiată integral pentru anii de studii I-VI;
2. Cel puţin 3 ani de învăţământ să fie făcuţi în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu”.
b. Studenţii cu situaţia şcolară încheiată integral pentru anii de studii I-VI şi care nu au examenul de
diplomă susţinut şi promovat, pot obţine, la cerere, certificarea statutului de ABSOLVENT AL
FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ FĂRĂ EXAMEN DE DIPLOMĂ.
Studii de licenţă
2c1. din anul I în anul II în următoarele condiţii:
- Înscrierea în anul II: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 10 credite la proiectare (de
arhitectură, studiul formei, proiecte de verificare) din anul I.
Notă: Fac excepţie de la cele menţionate anterior studenţii care au absentat motivat medical pe toată durata
unei teme de proiectare de arhitectură, având drept de refacere în anul următor de studii conform
programării. Această prevedere se aplică pentru o singură temă de proiectare de arhitectură din cele 6
planificate la anul I.
Pentru alte cazuri de refacere a activităţii de atelier (disciplina de proiectare) se ia în considerare refacerea
întregului MODUL SEMESTRIAL (respectiv 11 credite).
- În cazul unei absentări parţiale la disciplina proiectare, motivate medical, atelierul va evalua nivelul
cunoştinţelor dobândite la tema respectivă şi va nota în consecinţă (vezi Pct. 7.5).
Bucureşti 2008 - 2009 37

2c2. din anul II în anul III în următoarele condiţii:
Înscrierea în anul III: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 14 credite restante la proiectare
(de arhitectura, studiul formei, proiecte de verificare, specialitate, schiţe) indiferent de anul de studiu din care
provin.
Studenţii care au situaţia şcolară încheiată pe anul III (medie anuală) vor putea reface disciplinele restante
din anii anteriori, cu taxă, în următorii 2 ani universitari. În cazul depăşirii acestui termen, orice refacere va
necesita aprobarea conducerii UAUIM. Aceştia se vor înscrie numai la refacerea disciplinelor nepromovate
în anii de studii anteriori, neavând statut de absolvent fără examen de licenţă şi nici de student an III. După
promovarea disciplinelor vor fi declaraţi ca făcând parte din promoţia anului universitar în care au încheiat
anul III.
▪ REPARTIZAREA CREDITELOR la disciplinele proiectare

(de arhitectură/de urbanism), proiectare de specialitate şi studiul formei
A. Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani (360 credite)
· Pentru anul I sunt planificate următoarele activităţi de proiectare:

Sem. 1 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 9 credite Cat.B.P.I.
1 proiect verificare - 2 credite Cat.B.P.I.
7 teme Studiul formei - 3 credite Cat.S.F.A.
Total = 14 credite/sem.
Sem. 2 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 9 credite Cat.B.P.I.
1 proiect verificare - 2 credite Cat.B.P.I.
7 teme Studiul formei - 3 credite Cat.S.F.A.
Creditele se acordă semestrial în următoarele condiţii:
a. Să se obţină cel puţin nota 5 la:
- media notelor celor 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 9 credite
- proiect de verificare - 2 credite
- media celor mai bune note la 5 teme din cele 7 teme programate (conf. regulament notare
la disciplina Studiul formei) - 3 credite.
38 Bucureşti 2008 - 2009

b. Lucrările (teme de arhit. şi teme de studiul formei) la care s-a absentat intră în media de notare cu
valoarea 0. În cazul unor absenţe motivate medical, se procedează conform cap. 7.5., pct.b, pg.12.
c. Fiecare proiect de verificare se susţine în două sesiuni consecutive (câte unul pentru fiecare
semestru). În sesiunea de toamnă se programează o singură refacere cu taxă pentru un proiect de verificare.
d. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motiv, modulul semestrial de proiectare
restant se reface integral.
e. Studenţii cu mai puţin de 20 credite restante vor reface numai exerciţiul restant din cadrul
modulului de proiectare semestrial, cu achitarea unei taxe corespunzătoare pentru 3 credite/exerciţiu.
· Pentru anul II sunt planificate următoarele activităţi la proiectare:

Sem. 3 - proiect 1arh. - 4 credite
proiect 2 arh. - 6 credite
schiţă de schiţă - 1 credit
7 teme Studiul formei - 3 credite
Sem. 4 - proiect 3 arh. - 6 credite
7 teme Studiul Formei - 3 credite
Creditele la studiul formei se acordă dacă se obţine o medie de minimum 5 a celor mai bune note la 5
teme/semestru din cele 7 teme planificate/sem.(conf. regulament notare la disciplina Studiul formei) - 3
credite.
Semestrial pentru acordarea creditelor la schiţă de schiţă se consideră media de minim 5 a două schiţe din
cele 3 programate. Schiţele restante se pot susţine în sesiunea următoare. În sesiunea de toamnă se
programează o singură refacere cu taxă pentru o schiţă de schiţă.
· Pentru anul III sunt planificate următoarele activităţi la proiectare:

Sem. 5 - proiect 1arh. - 6 credite
proiect urbanism-lotizare - 3 credite
proiect mobilier - 2 credite
Bucureşti 2008 - 2009 39

Sem. 6 - proiect urb.-PUD - faza 1 - 3 credite
proiect arh. - faza 2 - 8 credite
proiect structuri de rezistenţă - 2 credite
Notă privind proiectele elaborate în faze de studiu: Proiectele desfăşurate pe faze de studiu (creditele
aferente) necesită promovarea fazelor în ordinea succesiunii (dacă nu s-a promovat faza 1, aceasta se
va elabora în timpul fazei 2).
B. Învăţământ de lungă durată - 6 ani

· Pentru anul IV sunt planificate următoarele activităţi la proiectare:
proiect urbanism - PUD - faza 1 - 4 credite
proiect 2 arh. - faza 2 - 4 credite
proiect urbanism - partiu urbanistic - 2 credite
proiect tehnologie arhitecturală - 3 credite
proiect de restaurare - 2 credite
40 Bucureşti 2008 - 2009

· Pentru anul V sunt planificate următoarele activităţi la proiectare:

proiect peisagistică - 2 credite
Sem.10 - proiect urbanism - PUD - faza 1 - 3 credite
proiect arhitectură sinteză - faza 2 - 9 credite
proiect la alegere - 5 credite
(restaurări, arhit. interior, urbanism, tehnologie)
· Pentru anul VI sunt planificate următoarele activităţi la proiectare:

Sem. 11 - proiect restaurări-releveu - 2 credite
Sem. 12 - examen de diplomă: * proba 1 - disertaţie + prediplomă - 10 credite
* proba 2 - proiect de diplomă - 21 credite
C. Studii cu licenţă Conservare - Restaurare - 3 ani - 180 credite:

· Pentru anul I sunt planificate următoarele activităţi de proiectare:
Sem. 1 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 12 credite Cat.B.P.
4 teme reprezentări - 3 credite Cat.B.P.
Sem. 2 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 12 credite Cat.B.P.

4 teme reprezentări - 3 credite Cat.B.P.
Bucureşti 2008 - 2009 41

- media aritmetică a notelor celor 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 12 credite
- media aritmetică a celor mai bune note la 3 teme de desen din cele 4 teme programate - 3 credite.
b. Lucrările (teme de arhit. şi teme de studiul formei) la care s-a absentat intră în media de notare cu
valoarea 0. În cazul unor absenţe parţiale şi motivate medical, atelierul de arhitectură va nota proiectul în
raport cu calitatea efortului depus în studiu.
c. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motiv, modulul semestrial de proiectare
d. Studenţii cu mai puţin de 20 credite restante vor reface numai exerciţiul restant din cadrul
modulului de proiectare semestrial, cu achitarea unei taxe corespunzătoare pentru 4 credite/exerciţiu.
· Pentru anul II sunt planificate următoarele activităţi de proiectare:

Sem. 3 - proiect arhitectură nr.1 (2 faze) - 8 credite Cat.B.P.
- proiect arhitectură nr.2 - 4 credite Cat.B.P.
Sem. 4 - proiect arhitectură nr.3 - 5 credite Cat.B.P.

- proiect arhitectură nr.4 (2 faze) - 7 credite Cat.B.P.
- proiectare asistată IV (3 lucrări) - 3 credite Cat.B.P.
- media aritmetică a fazelor pentru proiectele structurate pe faze;
- media aritmetică a lucrărilor activităţii de proiectare asistată de calculator IV.
b. Lucrările (teme de arhit. şi lucrări -pr. asist. de calculator) la care s-a absentat intră în media de
notare cu valoarea 0.
În cazul unor absenţe parţiale şi motivate medical, atelierul de arhitectură va nota lucrarea în raport
cu calitatea efortului depus în studiu.
c. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motiv, modulul semestrial de proiectare
d. Studenţii cu mai puţin de 20 credite restante vor reface numai exerciţiul restant din cadrul
modulului de proiectare semestrial, cu achitarea unei taxe corespunzătoare pentru 4 credite/faz. 1
pr.arh.1 sem.3, respectiv 3,5 credite/fază pr.arh.4 sem.4.
42 Bucureşti 2008 - 2009

· Pentru anul III sunt planificate următoarele activităţi de proiectare:

Sem. 5 - proiect arhitectură integrat (2 faze) - 9 credite Cat.B.P.
- proiect integrat arhitectură/conservare/restaurare (3 faze) - 11 credite Cat.B.P.
Sem. 6 - proiect arhitectură în sit protejat (3 faze) - 9 credite Cat.B.P.

- proiect restaurare-conservare (4 faze) - 13 credite Cat.B.P.
Creditele se acordă în următoarele condiţii:

Sem. 5
- media aritmetică a fazelor pentru proiectele structurate pe faze;
Sem. 6
- fiecare fază din cadrul fiecărui proiect;
- media aritmetică a fazelor pentru proiectele structurate pe faze.
b. Lucrările (teme de arhit. şi lucrări -pr. asist. de calculator) la care s-a absentat intră în media de
notare cu valoarea 0.
În cazul unor absenţe parţiale şi motivate medical, atelierul de arhitectură va nota lucrarea în raport
cu calitatea efortului depus în studiu.
c. Creditele restante la disciplina Proiectare se refac conform recomandării catedrelor de
specialitate în anul universitar următor.
Bucureşti 2008 - 2009 43

44 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 45

46 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 47

48 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 49

50 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 51

52 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 53

54 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 55

56 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 57

58 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 59

▪ 8.5. STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009
ANUL I - STUDII DE LICENŢĂ ŞI MASTER INTEGRAT - 6 ani

- STUDII DE LICENŢĂ - 3 ani
SEMESTRUL I
01 octombrie 2008 - deschiderea festivă a anului universitar 2008/2009
01 - 10 octombrie - înscriere în anul univ.2008/2009
06 octombrie - 19 decembrie 11 săpt.- învăţământ
20 decembrie - 04 ianuarie 2009 2 săpt. - vacanţă Crăciun
05 - 23 ianuarie 3 săpt. - învăţământ
26 ianuarie - 01 februarie 1 săpt. - lucrări finale sem.I în planificarea catedrelor
02 - 15 februarie 2 săpt. - sesiune evaluare sem.I + PV1
16 - 22 februarie 1 săpt. - vacanţă
SEMESTRUL II
23 februarie - 10 aprilie 7 săpt. - învăţământ
11 - 26 aprilie 2 săpt. - vacanţă Paşte + excursie documentară
27 aprilie - 12 iunie 7 săpt. - învăţământ
15 - 21 iunie 1 săpt. - lucrări finale sem.I (restanţă) + lucrări finale sem.2
22 iunie - 12 iulie 3 săpt. - sesiune evaluare sem.I - restanţe (+PV1) + evaluare
sem.II (+PV2)
13 - 24 iulie 2 săpt. - practica conf.reg.
24 iulie - evaluare practică
VAC ANŢĂ
01 - 20 septembrie 3 săpt. - sesiune evaluare sem.II+lucrări finale sem.II –
restanţe (PV2)
- refacere PV în regim cu taxă sem.I şi sem.II
1 octombrie - începerea noului an universitar 2009/2010
60 Bucureşti 2008 - 2009

ANII II - III - IV - V - STUDII DE LICENŢĂ ŞI MASTER INTEGRAT - 6 ani

- STUDII DE LICENŢĂ - 3 ani
- STUDII DE LUNGĂ DURATĂ - 6 ani
SEMESTRUL I
06 octombrie - 19 decembrie 11 săpt. - învăţământ
26 ianuarie - 01 februarie 1 săpt. - lucrări finale sem.I în planificarea catedrelor
2 - 15 februarie 2 săpt. - sesiune evaluare sem.I
SEMESTRUL II
23 februarie - 10 aprilie 7 săpt. - învăţământ
11 - 26 aprilie 2 săpt. - vacanţă Paşte + excursie documentară an IV
27 aprilie - 12 iunie 7 săpt. - învăţământ
15 - 21 iunie 1 săpt. - lucrări finale sem.I - restanţă + lucrări finale sem.2
22 iunie - 12 iulie 3 săpt. - sesiune eval. sem.I - restanţe+(schiţă sem.I –
restanţă)+ sesiune eval. sem.II )
13 - 24 iulie 2 săpt. - practica conf. reg. ptr. anii de studiu II, III şi V
24 iulie - evaluare practică
VAC ANŢĂ
01 - 20 septembrie 3 săpt. - sesiune eval. sem.II + lucr. finale din sem.II –
restanţe (schiţă sem.II restanţă)
- refacere schiţă în regim cu taxă, sem.I şi sem.II
1 octombrie - începerea noului an universitar 2009/2010
Bucureşti 2008 - 2009 61

ANUL VI - STUDII DE LUNGĂ DURATĂ - 6 ani
SEMESTRUL I
01 octombrie - 19 decembrie 12 săpt. - practică producţie
02 - 08 februarie 1 săpt. - sesiune evaluare iarnă
09 - 15 februarie 1 săpt. - restan]e, măriri de notă
23-24 februarie - încheierea situaţiei şcolare
SEMESTRUL II
27 februarie - 03 aprilie 5 săpt.- elaborare prediplomă + disertaţie
06 - 10 aprilie 1 săpt.- sesiune de prediplomă + disertaţie
11 - 26 aprilie 2 săpt.- vacanţă Paşte
27 aprilie - 28 iunie 9 săpt.- elaborare proiect diplomă (inclusiv machetă)
30 iunie - predare proiect diplomă + CD
06 - 10 iulie - susţinere proiect diplomă (+ machetă)
62 Bucureşti 2008 - 2009

9. DISCIPLINE LA ALEGERE
REGULAMENT
privind disciplinele la alegere 2008-2009
1. Disciplinele la alegere se adresează studenţilor din anii III, IV şi V; numărul minim al disciplinelor la
alegere ce trebuie urmate într-un anumit semestru este stabilit prin planul de învăţământ corespunzător
anului de studiu.
2. Disciplinele la alegere oferite de catedrele UAUIM sunt grupate în două liste corespunzătoare celor două
semestre ale anului universitar: semestrul „de iarna” (primul semestru) şi semestrul „de vară” (al doilea
semestru).
3. Lista disciplinelor oferite spre alegere este însoţită de descrieri succinte ale conţinutului activităţii
respective (v. fişe discipline)
4. Cursurile cuprinse în cele două liste/semestre pot fi alese de studenţii din anii III, IV şi V, cu excepţia
situaţiilor particulare evidenţiate (restricţii impuse de anumite discipline – v. observaţii).
5. In cadrul fiecărei liste, sunt evidenţiate “pachete” de cursuri care se vor desfăşura simultan; în cazul în
care un student manifestă interes pentru mai multe cursuri din acelaşi “pachet”, le va putea frecventa în
ani universitari succesivi.
6. Studenţii aleg câte 1 curs/semestru (anii III, IV) respectiv 2 cursuri/semestru (anul V) din lista generală
aferentă semestrului. In plus, studenţii anului anul V aleg 1 proiect de specialitate prevăzut pentru
semestrul 10 (v. lista semestru “de vară”). Înscrierea nejustificată la un număr mai mare de discipline
decât cele prevăzute prin planul de învăţământ, conduce la anularea înscrierii; se exceptează: a)
studenţii restanţieri la discipline la alegere; b) studenţii care au declarat intenţia obţinerii unui certificat
de aprofundare printr-o cerere depusă şi înregistrată la catedra de profil.
7. Flexibilitatea acestei zone de formare profesională, face necesar ca studenţii să-şi asume cu toată
seriozitatea responsabilitatea planificării şi gestionării corecte, an de an, a propriului parcurs de
studii la alegere.
8. Înscrierile la discipline la alegere se fac la sfârşitul semestrului de vară (mai-iunie) pentru anul
universitar următor, la Secretariatul dedicat disciplinelor la alegere. O a doua sesiune de înscrieri,
dedicată exclusiv studenţilor care în perioada mai-iunie au fost plecaţi cu burse Erasmus, se va organiza
la începutul lunii octombrie.
Bucureşti 2008 - 2009 63

9. Înregistrarea opţiunii se face prin înscrierea numelui studentului în „fişa de înscriere” aferentă disciplinei
alese, în perioada şi intervalul orar stabilit. In fişă, studentul va specifica anul de studiu în care va fi
atunci când va frecventa respectiva disciplină (în anul universitar următor).
10. Înscrierile se fac personal; studentul va confirma prin semnătură opţiunea sa, precum şi faptul că nu a
mai obţinut notă de trecere la aceeaşi disciplină într-un an universitar anterior.
11. Înscrierile duble la aceeaşi disciplină anulează opţiunea.
12. La o disciplină sunt admişi maximum 90 de studenţi; la această cifră se adaugă 10 locuri rezervate
pentru studenţii plecaţi cu burse Erasmus în perioada mai-iunie. Fac excepţie unele discipline care admit
un număr mai mic de studenţi (v. „observaţii” în liste). Criteriul de selecţie este “primul venit, primul
servit”.
13. Studenţii restanţieri la discipline la alegere vor urma aceeaşi procedură de înscriere, la disciplina
nepromovată sau la o altă disciplină nou aleasă. In plus, se vor adresa catedrei de apartenenţă a
disciplinei restante pentru îndeplinirea procedurilor de înscriere pentru « refacere disciplină » cu
achitarea taxei respective; în caz contrar, nota corespunzătoare nu va fi înregistrată în foaia matricolă.
14. Studenţii au datoria să verifice listele finale de înscrieri afişate în iunie şi în octombrie, semnalând
eventuale erori; erorile semnalate ulterior nu vor fi luate în considerare.
15. Transferurile de la o disciplină la alta sunt permise numai în cursul primei luni a semestrului; studentul
solicitant va obţine acordul scris al ambilor titulari şi îl va comunica secretariatelor catedrelor de
apartenenţă care vor proceda la înregistrarea modificării în listele respectivelor discipline.
Prorector, Coordonator discipline la alegere,

prof. dr. arh. Rodica Crişan prof. dr. arh. Florin Biciuşcă, Prodecan
64 Bucureşti 2008 - 2009

Discipline la alegere 2008-2009
ATENŢIE! Prin separare cu linie dublă sunt evidenţiate pachete de 4 şi 3 cursuri care se vor desfăşura simultan; în
cazul în care un student manifestă interes pentru mai multe cursuri programate simultan, le va putea frecventa în ani
universitari succesivi.
Semestru IARNĂ (primul semestru)

Nr. Observaţii
Dept. Cod CURS
crt. OPŢIUNE
1. SFA SF01 Introducere în grafic design – Răzvan Luscov **) Curs oblig. an II Design
2. SFA SF03 CAAD – I. Ionescu
3. ITCP TC13 Teoria monumentului – C. Kovacs *)
4. U UR05 Zone centrale în marile oraşe – G.Pascariu
5. SFA SF11 Gândire şi creativitate în design – C.Dumitrescu **) Curs oblig. an II Design
6. ITCP TC05 Elemente de morfologie în arhitectura românească – A.Brătuleanu *) ani IV - V
7. SFA SF07 Stiluri – S.Vasilescu
8. ST ST05 Arta fractală în spaţiul arhitectural – Anca Vitcu
9. SFA SF09 Management în design – C.Dumitrescu
10. U UR03
11. ST ST09 Reabilitarea clădirilor – R.Crişan *) ani IV - V
12. SFA SF05 Computer Grafic Design – M. Schiopu **) Curs oblig. an IV Design
13. U UR01
14. ITCP TC07 Locuire extremă – hiperhousing – A.Ioan
15. ST ST01 Metal în arhitectură – L.Gligor
16. ITCP TC03 Met. contemp. de organ. a spaţiului: arhitectura americană – A.Ioan
17. ITCP TC11 Locuire şi sărăcie extremă – C.Berescu
18. ST ST03 Tehnică de restaurare – M.Opreanu, S.Mănciulescu *) ani IV - V
Bucureşti 2008 - 2009 65

19. ST ST07 Greşeli în proiectare, execuţie, exploatare – A.M.Dabija ani IV - V
20. BP BP01 Conexiunile arhitecturii – Mircea Ochinciuc
21. ITCP TC09 Gest.patrim.şi teor.proi.de cons.– S.Nistor, V.Drăgan, I.Criveanu *) ¾ ani IV - V
*) Discipline recomandate pentru certificat de aprofundare în domeniul CONSERVĂRII PATRIMONIULUI

CONSTRUIT
**) Cursuri obligatorii la Fac. de Arhitectură de Interior; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de
Urbanism.
***) Cursuri obligatorii la Fac. de Urbanism; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de Arhitectură de
Interior
****) Proiect condiţionat de promovarea prealabilă a cursului „Gestiunea patrimoniului şi teoria proiectului de conservare”
¾ Promovarea cursului condiţionează înscrierea la proiect specialitate Conservarea Patrimoniului anul V Facultatea de
Arhitectură
66 Bucureşti 2008 - 2009

Discipline la alegere 2008-2009
ATENŢIE! Prin separare cu linie dublă sunt evidenţiate pachete de 4 şi 3 cursuri care se vor desfăşura simultan; în
cazul în care un student manifestă interes pentru mai multe cursuri programate simultan, le va putea frecventa în ani
universitari succesivi.
Semestru VARĂ (al doilea semestru)

Nr. Observaţii
Dept. Cod CURS
crt. OPŢIUNE
1. ST ST08 Detaliere de arhitectură – M.Smigelschi, L.Gligor
2. U UR10 Curs oblig. an III Urbanism
3. U UR04 Starea de criză şi vulnerabilitatea arhitecturală urbană – T.Florescu
4. ITCP TC16 Ipostaze ale arhitecturii - C.Kovacs
5. ITCP TC04 Arhitectură, cultură, societate – M.Criticos
6. SP SP01 Geometria Simbolica – F. Biciuşcă
7. ITCP TC14 Teoria şi problematica profesiunii de arhitect – A.M.Zahariade
8. ST ST02 Tehnologia habitatului durabil – Zina SOCEANU
9. ITCP TC02 Morfologia stilurilor arhitecturale – V.Drăgan *)
10. U UR02
11. ITCP TC06 Arhitectura spaţiului neconstruit – I.Criveanu, C.Kovacs
12. ST ST10 Tehnici de programare în arhitectură – A.Vitcu
13. U UR08 Turism şi dezvoltare urbană – A.Gheorghievici
14. ST ST06 Eco-tehnologie arhit. – M.Opreanu
15. ITCP TC10 Conserv. Monumentelor - tipuri de interv. – A.Brătuleanu, S.Nistor *) ani IV - V
16. ITCP TC12 Istoria aşezărilor din România – N.Lascu *)
17. SFA SF04 Istoria artelor vizuale – S.Vasilescu
18. ST ST04 Tendinţe actuale în domeniul structurilor – D.Marcu ani IV - V
Bucureşti 2008 - 2009 67

19. ITCP TC08 Ipostaze ale artei contemporane – F.Tudor
20. ST ST12 Restaurare structurală – M.Crişan *) ani IV - V
21. U UR06 Concepţie şi comportament în spaţiul urban – M.Eftenie ani IV - V
Numai pentru anul V_Facultatea de Arhitectură

PROIECTE DE SPECIALITATE LA ALEGERE_semestrul 10
Nr.
Dept. Cod DOMENIUL DE SPECIALITATE TEMA
crt.
1. ITCP PCP Conservarea patrimoniului *) ****) Insertie in situri protejate
Arhitectură ecologică
2. ST PTA Tehnologie arhitecturală
Reablitare blocuri de locuinţe
Scenografie
3. SFA PAI Arhitectură de interior
Amenajare interioară yaht
4. U PUR Urbanism
*) Discipline recomandate pentru certificat de aprofundare în domeniul CONSERVĂRII PATRIMONIULUI

CONSTRUIT
**) Cursuri obligatorii la Fac. de Arhitectură de Interior; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de
Urbanism.
***) Cursuri obligatorii la Fac. de Urbanism; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de Arhitectură de
Interior
****) Proiect condiţionat de promovarea prealabilă a cursului „Gestiunea patrimoniului şi teoria proiectului de conservare”
¾ Promovarea cursului condiţionează înscrierea la proiect specialitate Conservarea Patrimoniului anul V Facultatea de
Arhitectură
68 Bucureşti 2008 - 2009

10. PRACTICA PROFESIONALĂ - REGULAMENT
Practica se desfăşoară la nivelul anilor de studii astfel:

An I - practică de documentare - 2 săpt. - cat. B.P.I.
An II - practică de documentare - 2 săpt. - cat. B.P.II.
An III - practică de şantier - 2 săpt. - cat. S.T.
An IV - practică de documentare - 2 săpt. - cat. I.T.
An V - releveu monumente istorice - 2 săpt. - cat. I.T.
An VI - practică producţie - 12 săpt. - birou practică.
Activitatea de practică este condusă la nivelul universităţii în baza unui REGULAMENT DE PRACTICĂ.
1. Scopul şi obiectivele activităţii practice.
O componentă esenţială a pregătirii universitare o constituie atragerea studenţilor pe toată durata
studiilor, în aplicarea practică a informaţiei profesionale. Obiectivul fundamental al acestei activităţi este ca,
prin implicare directă a studenţilor alături de profesionişti ai domeniului, în activitatea efectivă, responsabilă,
de proiectare sau execuţie, aceştia, viitori arhitecţi, să capete cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile specifice
practicării profesiei. Traseul tematic al activităţii practice pe parcursul anilor de studiu urmează desfăşurarea
evolutivă a pregătirii teoretice cuprinse în curricula universitară şi are ca scop completarea acesteia prin
însuşirea modului specific de exprimare - desenul şi culoarea - pentru anii mici, respectiv înţelegerea
concretă a problemelor de execuţie legislative, procedurale, economice şi contractuale - rigori şi
responsabilităţi ale profesiei - pentru anii mari. Pentru toţi anii efectuarea practicii este condiţie de
promovare, cu mod de evaluare conform sistemului de credite.
2. Desfăşurarea activităţii practice pe ani de studiu.
Biroul de Practică coordonează împreună cu Catedrele de specialitate următoarele activităţi cuprinse
în Disciplina "Activitate Practică":
Practica - anul I - sem.2 - Practica se desfăşoară pe durata a două săptămâni, conform graficului de
proiectare şi este o practică de documentare cu tematica: “Bucureşti - formă urbană - formă arhitecturală”.
Practica - anul II - sem.4 - Practica se desfăşoară pe durata a două săptămâni, conform graficului de
proiectare şi este o practică de documentare cu tematica “Arhitectura secolului XX”, tehnici de reprezentare
fotografice, bazate pe analize stilistice.
Practica de şantier - anul III - sem. 6 - Practica se desfăşoară pe durata a două săptămâni prin
vizite asistate pe şantiere de execuţie şi unităţi de producţie; are ca scop evidenţierea unor aspecte specifice
ce privesc procesul de materializare a ideilor (proiecte) în construcţii efective, dând astfel sens concret
Bucureşti 2008 - 2009 69

cunoştinţelor dobândite în primii trei ani la disciplinele teoretice cu caracter tehnic şi atelierul de proiectare.
Pentru un grup limitat de studenţi (selectaţi dintre doritori pe bază de interviu) practica de şantier presupune
execuţia efectivă a unor lucrări simple de construcţii în cadrul antreprizei studenţeşti PRIMA.
Practica de documentare - anul IV - sem. 8 - Scopul practicii este: cunoaşterea prin vizualizare
directă a unora dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii româneşti, istorice sau contemporane,
cunoscute din prezentările teoretice de pe parcursul anilor de studiu, evidenţiindu-se relaţia dintre fenomenul
urban şi arhitectural al epocii moderne ca expresie a particularităţilor locale şi temporale ale culturii şi
civilizaţiei româneşti. Excursia de studii şi documentare va acoperi un traseu prin zone bogate în monumente
şi realizări contemporane urbane sau arhitecturale notabile, urmând să se desfăşoare funcţie de acoperirea
financiară pe parcursul a 5-6 zile. Evaluarea se face prin interviu cu prezentarea unui caiet de studii personale
(eseu) cu imagini desenate şi foto inedite, pe un subiect liber ales pe parcursul deplasării, aparţinând, funcţie
de preferinţe, arhitecturii contemporane (teoriei arhitecturii), urbanismului sau istoriei.
Practica-releveu-cercetare monumente - anul V - sem. 10 - Scopul practicii este: fundamentarea
cunoştinţelor din domeniul istoriei arhitecturii şi al restaurării patrimoniului arhitectural prin cercetare
directă şi releveu, în vederea obţinerii suportului ştiinţific pentru conservarea, restaurarea sau punerea în
valoare a componentelor acestuia. Durata şi tematica practicii sunt decise de către Catedra de Istoria-Teoria
Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului. Materialul scris şi desenat rezultat va fi prezentat pentru evaluare
în cadrul unui colocviu finalizat cu notă. În varianta nepromovării, studentul reface practica într-un interval
hotărât de Catedra de Istorie-Teoria Arhitecturii şi Conservarea patrimoniului.
Practica producţie - anul VI - sem. 11 - Practica profesională de lungă durată a studenţilor arhitecţi
din anul terminal se desfăşoară pe parcursul a 12 săptămâni în debutul anului universitar.
Această etapă a pregătirii viitorilor profesionişti urmăreşte:
a. o înţelegere practică a problemelor legislative, procedurale, economice şi contractuale ale activităţii de
arhitect; b. aprofundarea componentelor practice ale profesiei; c. conştientizarea viitorilor arhitecţi asupra
rigorilor profesiei şi responsabilităţile pe care aceasta le incumbă; d. experienţa practică a obligaţiilor pe care
le presupun relaţiile arhitect-client, patron-angajat s.a.; e. formarea unor opţiuni profesionale responsabile, în
cunoştinţă de cauză, pentru perioada ce va urma finalizării studiilor universitare.
Cunoştinţele obţinute pe parcursul activităţii practice vor fi evaluate la finalul stagiului prin Colocviul de
Practică Profesională, în urma căruia fiecare student va obţine o notă ce va constitui condiţie de promovare.
Evaluarea privind calitatea experienţei dobândite în acest interval se va face în baza datelor oferite de: caietul
de practică profesională; pontajul final al firmei; calificativul recomandat de Birou; portofoliul de lucrări;
interviu.
Statutul de student în practică este similar cu cel al unui angajat. Astfel el se supune activităţii şi
condiţiilor specifice biroului de proiectare sau antreprizei care îi asigură practica, atât profesional cât şi
70 Bucureşti 2008 - 2009

administrativ - disciplinar, cu respectarea legislaţiei în vigoare, deci, implicit cea privind protecţia muncii. În
timpul perioadei de practică studenţii trebuie să găsească ocazii, ori de câte ori este posibil, de a fi
participanţi, sau cel puţin observatori, la derularea următoarele activităţi: a). întâlnirile cu clienţii, inclusiv
discuţiile de conseiere şi îndrumare; b). investigaţiile preliminare ale sitului, întâlnirile cu funcţionarii
autorităţii locale sau centrale c). pregătirea proiectării şi elaborării proiectelor, specificaţii şi etapizare; d).
întâlnirile cu alţi specialişti implicaţi în elaborarea proiectelor sau asigurarea execuţiei (ingineri pe
specialităţi, diriginţi, furnizori etc.); e). managementul pre-contractual, procedurile contractuale,
corespondenţa şi rapoartele; f). vizite la sit şi îndrumare de şantier; g). procedurile de încheiere ale
proiectului, h) recepţionarea lucrărilor, stabilirea responsabilităţilor pentru remedierea eventualelor
defecţiuni etc; h). procedurile de birou, programare şi organizare; s.a.
UAUIM identifică şi aprobă anual firmele şi instituţiile agreate pentru a îndruma practica
profesională a studenţilor, activitatea acestora fiind obligatoriu a acoperii o parte din următoarele domenii:
proiectare: # arhitectură; # urbanism; # interior - ambient - mobilier; # restaurare; # scenografie - grafică -
publicitate; sau execuţie: # structuri; # finisaje; # restaurare; # mobilier - corpuri iluminat - s.a.
3. Organizarea activităţii practicii profesionale
Punerea în aplicare a prezentului regulament se face de către Biroul de Practică - coordonator
prof.dr.arh. Mircea Chira. Biroul de practică are în competenţă sa coordonarea activităţilor de practică la toţi
anii de studii şi în mod direct organizarea, controlul desfăşurării şi susţinerea colocviului pentru practica
profesională cu durata de 12 săptămâni - an VI.
Bucureşti 2008 - 2009 71

11. EXAMENUL DE DIPLOMĂ - regulament
Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani, 360 credite
11.1. Date Generale
11.1.1. În temeiul prevederilor art. 67 al. (2), (4), (6) din Legea nr. 84/1995, legea învăţământului,
republicată şi în conformitate cu reglementările în vigoare ale Ministrului Educaţiei şi Cercetării privind
cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior - examene de
absolvire, licenţă, diplomă, selecţie sau disertaţie, finalizarea studiilor la Universitatea de Arhitectură şi
Urbanism "Ion Mincu", Facultatea de Arhitectură se realizează printr-un examen de diplomă, organizat în
sesiuni (de vară şi de iarnă). Fiecare sesiune conţine două probe, cu natură distinctă:
Proba I-a: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate:
1. susţinerea unei lucrări teoretice (disertaţie) - lucrare teoretică de analiză şi critică în domeniile: arhitectură,
construcţii, structuri, teoria oraşului şi practica urbană, restaurare, arhitectură de interior şi design.
2. susţinerea studiului de fundamentare (prediploma) realizat de candidat în vederea elaborării proiectului de
diplomă.
Proba a II-a: evaluarea proiectului de diplomă în prezentare publică.
11.1.2. Condiţii de înscriere la diplomă:

Se pot prezenta la Examenul de Diplomă candidaţii care au îndeplinit toate obligaţiile şcolare - anii I-VI
(absolvenţi ai UAUIM). La înscriere se depune certificatul de competenţă lingvistică care condiţionează
susţinerea examenului de diplomă. Certificatul de competenţă lingvistică se poate obţine pentru limba
Engleză, limba Franceză şi limba Italiană printr-o probă scrisă susţinută în cadrul universităţii noastre.
Catalogul cu rezultatele obţinute la testul de limbă străină, semnat de titularii disciplinei “Limbi străine”, în
vederea participării la examenul de diplomă, este echivalentul certificatelor de competenţă lingvistică. Se
acceptă diplome CAMBRIDGE: CAE, TOEFL 550, IELTS 6, FIDES punctaj 7 ESU (pentru limba Engleză),
DALF, FIDES (pentru limba Franceză), CILS, FIDES (pentru limba Italiană). Studenţii care au beneficiat de
burse de studii într-o ţară străină pe o perioadă de min. 6 luni vor depune copia după certificatul obţinut în
acest sens. Toate diplomele şi certificatele vor fi vizate de catedra de specialitate din cadrul UAUIM.
11.1.3. Funcţie de opţiunile personale şi în conformitate cu prevederile Regulamentului privind disciplinele

la alegere (v.Cap.9) studenţii pot întocmi un proiect de diplomă de arhitectură care să aprofundeze o
problematică specifică domeniilor: tehnologie arhitecturală, arhitectură de interior, restaurare, urbanism.
72 Bucureşti 2008 - 2009

11.1.4. Pentru susţinerea examenelor vor funcţiona 8 comisii a căror componenţă va fi numită prin decizia
Rectorului; aceste comisii vor cuprinde reprezentanţi prestigioşi ai şcolilor de arhitectură şi profesionişti de
renume din străinătate(cu drept de evaluare şi notare). In cadrul susţinerii proiectului de diplomă studenţii
vor prezenta comisiei o sinteză a prezentării proiectului elaborată în limba engleză sau franceză; la solicitarea
comisiei de examen susţinerea proiectului de diplomă va fi făcută în limba engleză sau franceză.
11.1.5. Absolventul cu examen de diplomă cumulează 360 credite, obţinând titlul de ARHITECT
DIPLOMAT. Calitatea de absolvent fără examen de diplomă se obţine prin totalizarea a 329 de credite pe
parcursul anilor de studii I-VI. Diferenţele privind numărul de credite acumulate se datorează recunoaşterii
studiilor de către comisiile resort în cazurile de transfer, de continuare a studiilor, de obţinere de burse în
străinătate (Socrates), neafectând statutul de student promovat, absolvent fără examen de diplomă, absolvent
cu examen de diplomă.
11.2. Conţinutul EXAMENULUI DE DIPLOMA - ARHITECTURA GENERALA:
11.2.1. CONŢINUTUL LUCRĂRII TEORETICE (DISERTAŢIEI)

Lucrarea teoretică (disertaţia) va cuprinde:
1. Titlul exact al lucrării
2. Cuprinsul şi planul lucrării:
- planul lucrării trebuie văzut ca un fel de tabla de materii detaliata, o expunere sistematica si
explicita a
ideilor principale ale lucrării
- A nu se confunda cu un cuprins care conţine numai titlurile capitolelor si numărul paginii de
început a fiecărui capitol.
3. Textul propriu-zis:
- trebuie sa fie de minimum 20 de pagini si maximum 30 pagini, ceea ce înseamnă între 2000x20 si
2000x30 de caractere, la care se adaugă materialul ilustrativ precum şi bibliografia.
- pentru uşurarea lecturii textul trebuie scris la 1 rând şi jumătate.
4. Bibliografie - organizarea bibliografiei se poate face în mai multe feluri - alfabetica, cronologica (în cazul
acesta trebuie căutat anul primei apariţii), după tipurile de publicaţii, după sensul în care sunt folosite
diversele titluri în lucrare etc. Se pot face chiar si foarte scurte comentarii referitoare la modul în care
diversele cărţi/articole consultate au fost folosite pentru lucrare.
- Bibliografia de pe internet trebuie scrisa si ea conform regulilor în uz.
- Nu se admite numai documentare de pe internet, aşa cum nici bibliografia din care lipsesc publicaţii mai
Bucureşti 2008 - 2009 73

recente despre subiectul ales nu se considera admisibila.
În elaborarea lucrării se vor avea in vedere următoarele:

Alegerea subiectului:
- Subiectul se poate alege din orice domeniu teoretic cuprins în arhitectură,: urbanism, restaurarea şi protecţia
monumentelor, construcţii/structuri/tehnologie specială, design, etc.
- Alegerea trebuie să fie făcută de aşa natură încît studiul subiectului respectiv să vină în ajutorul
fundamentării teoretice şi elaborării proiectului de diplomă.
Tratarea subiectului:
- Dezvoltarea subiectului trebuie să fie coerentă, argumentată, documentată şi convingătoare.
- Din dezvoltarea subiectului ales trebuie să reiasă cu claritate modul logic în care subiectul se integrează în
studiul proiectului de diplomă sau modul în care studiul proiectului se integrează preocupării teoretice mai
largi care constituie subiectul lucrării teoretice (disertaţiei).
11.2.2. EVALUAREA LUCRĂRII TEORETICE (DISERTAŢIEI)

Fiecare lucrare este citită de doi referenţi:
- Referenţii fac observaţii pe marginea fiecărei lucrări.
- Fiecare lucrare şi observaţiile făcute sunt prezentate comisiei înaintea susţinerilor din fiecare zi.
În vederea evaluării vor fi urmărite:

- Claritatea demersului
- Calitatea planului de idei:
* modul în care planul de idei dezvoltă titlul ales
* interesul perspectivei de abordare
* claritatea planului de idei
* valoarea planului de idei
* coerenţa dintre conţinutul studiului teoretic şi subiectul proiectului de diplomă
- Calitatea bibliografiei
* interesul lucrărilor consultate în relaţie cu tema aleasă
* modul de organizare a bibliografiei(corectitudinea scrierii bibliografiei)
- Dezvoltarea planului de idei în lucrare:
* coerenţa dezvoltării planului de idei din perspectiva propusă
* claritatea şi calitatea argumentaţiei
* referinţele folosite
74 Bucureşti 2008 - 2009

* exemplele folosite
* integrarea lucrării teoretice (disertaţiei) în contextul lucrării de diplomă
- Decenţa exprimării/redactării
- Calitatea susţinerii orale
- Motivaţia lucrării prin prisma subiectului de diplomă.
Nota finală a lucrării teoretice (disertaţiei) se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de membrii
comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire.
11.2.3. CONŢINUTUL (MINIM) AL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE (PREDIPLOMĂ)

Scopul studiului de fundamentare este elaborarea conceptului proiectului şi argumentarea lui prin diferite
forme de “lectură” (incluzând şi analize tehnice) a datelor de sit, a contextului şi al programului funcţional.
Se cer:
1. Analiza critică a datelor de temă;
2. Diferitele analize de sit/context, cu concluziile semnificative pentru definirea conceptului viitorului
proiect;
3. Plan urbanistic zonal sau de detaliu - la scările cerute de anvergura subiectului; diagramele conceptuale ale
intervenţiei arhitecturale (exprimarea grafica a ideii arhitectural urbanistice rezultata din analizele
anterioare);
4. Piesele necesare înţelegerii intervenţiei arhitecturale care se propune în urma fazelor anterioare. În funcţie
de amplitudinea şi complexitatea intervenţiei. Studentul trebuie să prezinte planurile, secţiunile, desfăşurările
de principiu, eventual posibile variante, la un nivel care să facă inteligibile intenţiile arhitecturale care se vor
dezvolta la faza de diplomă - la scările cerute de complexitatea intervenţiei (1/1000, 1/500, 1/200);
5. Date tehnico-economice;
6. Macheta de sit - la scara adaptată intervenţiei (1/1000, 1/2000, 1/5000);
7. Alte piese care pot contribui la o cât mai bună înţelegere a demersului şi a ideii proiectului.
Redactarea se va face pe planşe format A3 sau A2 legate într-o mapă. Pe copertă se va menţiona numele
studentului şi al îndrumătorului. Studiul de fundamentare (Prediploma) face parte din Proiectul de diploma şi
va fi inclus în forma amendată în urma discuţiilor cu juriul de prediplomă în prezentarea finală a proiectului
de diplomă.
Nota finală a studiului de fundamentare (prediplomă) se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de
membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire.
Bucureşti 2008 - 2009 75

RECOMANDĂRI ÎN CAZUL INTERVENŢIILOR ÎN SITURI CLASATE SAU ÎN ZONELE DE
PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE
Au fost deja semnalate subiecte de diplomă care intervin în situri clasate sau în zonele lor de protecţie, fără
ca măcar studentul să ştie că este vorba despre aşa ceva şi fără să se respecte obligaţiile minime legate de
astfel de locuri şi intervenţii (de altfel stipulate prin legislaţia în vigoare). Ori, aceasta contravine atât
obligaţiei morale a şcolii noastre faţă de patrimoniul istoric pe care îl mai avem, cât şi principiilor unui
învăţământ actual de arhitectură. Toate informaţiile şi datele necesare se pot afla de la următoarele instanţe:
Autorităţile locale, Serviciile de urbanism ale primăriilor, Oficiile teritoriale de patrimoniu sau de la
Ministerul culturii şi cultelor - Direcţia monumentelor istorice. În mod special se recomandă ca studenţii în
cauză să consulte Catedra de Istoria&Teoria arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului Cultural. De altfel,
pentru întocmirea documentaţiei necesare studiului de fundamentare, studenţii trec oricum pe la aceste foruri,
iar procedura de documentare este similară cu cea pe care o parcurge orice arhitect când vrea să construiască
o casă.
11.2.4. CONŢINUTUL (MINIM) AL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

Proiectul trebuie să decurgă cu claritate din conceptul rezultat în urma studiului de fundamentare
(prediplomă). Se cer:
1. Sinteza demersului şi diagramele conceptuale din studiul de fundamentare;
2. O "declaraţie de intenţie" (mission statement), de maximum 2 pagini, tradusă în engleză sau franceză, care
să exprime sintetic ideea/demersul proiectului şi poziţia studentului faţă de temă;
3. Prediploma (cea originală + planşele refăcute în urma recomandărilor comisiei de jurizare);
4. Plan de situaţie - 1/500, 1/1000, etc;
5. Toate planurile diferite, faţadele şi secţiunile caracteristice - 1/50,1/100, 1/200, în funcţie de mărimea
proiectului;
6. Detaliu de plan de cca. 200 mp - dintr-o zonă semnificativă a proiectului - şi o secţiune prin această zonă,
desenată la nivelul proiectului de execuţie, sc. 1/50;
7. Detaliu constructiv şi de finisaj pentru o travee semnificativă pentru proiect, sc. 1/20;
8. Detalii de arhitectură (inclusiv rezolvarea problemelor de structuri şi instalaţii), sc. 1/5;
9. Două perspective la nivelul ochiului (interioară şi exterioară), redactate în tehnici tradiţionale (a se vedea
art.7) cu menţiunea că lipsa desenului în tehnica tradiţională va atrage depunctarea;
10. Axonometrie sau macheta de ansamblu;
11. Machetă de proiect;
12. Alte piese care pot contribui la o cât mai bună înţelegere a demersului şi a ideii proiectului.
Pentru o cât mai bună aprofundare şi detaliere a intervenţiei arhitectural-urbanistice, conţinutul proiectului şi
76 Bucureşti 2008 - 2009

scara pieselor desenate, se stabilesc prin consultare cu îndrumătorul, care va lua în considerare complexitatea
şi mărimea intervenţiei. Se recomandă abordarea unor teme realiste ca tip şi complexitate şi evitarea temelor
de mare anvergură, obiectivele majore ale proiectului fiind:
- Integrarea propunerii în contextul urban/natural şi
- Rezolvarea optimă a funcţiunii specifice în concordanţă cu expresia plastică, susţinute de coerenţa tehnică
(structuri şi tehnologii constructive).
11.3. Conţinutul EXAMENULUI DE DIPLOMĂ cu aprofundare în domeniile:

Tehnologie arhitecturală, Arhitectură de interior, Restaurarea monumentelor,
ansamblurilor şi siturilor istorice, Urbanism şi amenajarea teritoriului.
11.3.1. CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ

Cu aprofundare în domeniul TEHNOLOGIE ARHITECTURALĂ
Tematica:
Subiectele vor avea în vedere proiectarea unui obiect de arhitectură care, prin natura programului, relaţia cu
mediul ambiant şi performanţe, are implicaţii tehnologice particulare (cerinţe speciale de confort acustic şi
ambianţă sonoră, controlul cantităţii şi calităţii luminii naturale şi artificiale, controlul însoririi, flexibilitate,
prefabricare, structuri performante cu impact deosebit asupra plasticii arhitecturale, ecologie, eficienţă
energetică, utilizarea unor surse neconvenţionale de energie, reabilitare, reconversie, compatibilitate
tehnologică vechi-nou, ş.a.). In mod excepţional, cu acordul prealabil al îndrumătorului şi al Comisiei de
diplome, pot fi abordate şi cercetări cu caracter teoretic-aplicativ din domeniul tehnologiei arhitecturale.
Conţinutul prediplomei:
Este acelaşi ca şi în cazul unei diplome de arhitectură generală. Modul de prezentare va pune accent asupra
aspectelor tehnologice particulare pe care le implică obiectul proiectat, susţinând cât mai convingător
apartenenţa diplomei la domeniul de aprofundare ales.
Conţinutul diplomei:
Este acelaşi ca şi în cazul diplomelor de arhitectură generală. Modul de prezentare va urmări însă
evidenţierea problematicii arhitectural-tehnologice ce constituie "marca" proiectului iar zona detaliată (1/50
... 1/5) va fi aleasă după criterii de reprezentativitate din acest punct de vedere.
Scara de redactare a pieselor desenate se va preciza împreună cu îndrumătorii, funcţie de amploarea şi/sau
particularităţile subiectului abordat; de la caz la caz, se poate admite prezentarea la scară mai mică a pieselor
Bucureşti 2008 - 2009 77

referitoare la ansamblul clădirii - planuri, faţade, secţiuni - în favoarea unei prezentări mai detaliate a zonei
de interes din punct de vedere al problemelor ce particularizează proiectul sub aspect arhitectural-tehnologic.
La stabilirea temelor se recomandă evitarea programelor de mare anvergură şi alegerea unor subiecte cu
implicaţii tehnologice particulare (ce depăşesc rutina), obiectivele majore ale proiectului de diplomă în TA
fiind:
* integrarea obiectului proiectat în contextul natural şi construit, protecţia mediului exterior şi interior
* rezolvarea optimă a funcţiunilor specifice, în concordanţă cu expresia plastică şi în condiţiile corectei
soluţionări a aspectelor tehnice generale
* rezolvarea unei probleme tehnologice particulare, integrată unei concepţii arhitecturale de calitate a
obiectului proiectat.
Îndrumare:
Lucrările de diplomă la specialitatea "Tehnologie arhitecturală" pot fi îndrumate de oricare cadru didactic din
lista generală a celor acreditaţi în acest scop (arhitecţi - profesori, conferenţiari şi lectori cu doctorat, conform
listei publicate), indiferent de Catedra de apartenenţă, cu condiţia respectării cerinţelor specifice. De la caz la
caz, este posibilă alegerea suplimentară a unui co-îndrumător de specialitate, cu referire la domenii
tehnologice particulare (ecologie, luminotehnică, acustică, eficienţă energetică, inginerie etc.), dintre cei
acreditaţi în acest scop de Catedra tutelară (Ştiinţe Tehnice).
11.3.2.CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ

Cu aprofundare în domeniul ARHITECTURII DE INTERIOR
Tematica:
Lucrarea de diplomă poate aborda problematica spaţiilor interioare ale diverselor programe arhitecturale in
diferite tipuri de clădiri, fie în faza de proiect de arhitectură, fie în clădiri existente, precum şi altor programe
complementare din domeniul transporturilor aero-navale şi rutiere, mobilier, inclusiv mobilier urban.
Conţinutul general:
Diploma în specialitatea "arhitectură de interior" este un proiect de arhitectură şi ca urmare acesta va avea
toate atributele unui astfel de proiect, de la concept arhitectural la funcţionalitate specifică şi
constructivitate (structuri, materiale, detalii).
Un accent deosebit se va pune pe aspectele legate de expresie în asigurarea unei ambiente specifice cu
valoare estetică ridicată a spaţiului interior studiat. Temele abordabile în lucrarea de domeniul arhitecturii
interiorului vizează toate cazurile arhitecturale în care utilizatorul intră într-o relaţie de interdependenţă cu
78 Bucureşti 2008 - 2009

spaţiile interioare construite şi cu echipamentele specifice acestor spaţii, pentru satisfacerea diverselor nevoi
şi activităţii umane.
* In construcţii nou proiectate, proiectul de specialitate este rodul colaborării între arhitectul autor, şef de
proiect şi arhitectul specialist în domeniul arhitecturii interiorului.
Conţinutul (minim) al studiului de fundamentare - prediplomă:

1. Date privind tema program şi comentariul documentar al temei;
2. Amplasament în cadrul oraşului ... scara la alegere;
3. Plan urbanistic de detaliu(pentru diploma de arhitectură) cu precizarea
cadrului construit şi amenajat al obiectului diplomei - studiul de amplasament ... scara 1/2000, 1/1000,
1/500;
4. Soluţie sau soluţii de principiu(cu analiza comparativă de variante) planuri, secţiuni, faţade, scheme
funcţionale, suprafeţe generale ... 1/1000, 1/500, 1/200. Cu accent pe conceptul de configurare spaţială
interioară;
5. Comentariu tehnico-economic (cu precizarea unor indicatori de principiu privind suprafeţe şi volume
globale şi pe unitate de folosinţă);
6. Proiectul de prediplomă face parte din proiectul de diplomă şi va fi inclus în aceasta în vederea susţinerii.
Conţinutul (minim) al proiectului de diplomă:

Proiectul trebuie să decurgă cu claritate din conceptul rezultat în urma studiului de
fundamentare(prediplomă). Se cer:
1. Sinteza demersului şi a diagramelor conceptuale rezultate din studiul de fundamentare;
2. O declaraţie de intenţie (Mission Statement), de 10-15 fraze, traduse în limba engleză sau franceză, care să
exprime sintetic ideea/ demersul proiectului şi poziţia studentului faţă de temă;
3. Prediploma;
4. Desene de concept arhitectural - ambiental(planşele refăcute în urma jurizării studiului de fundamentare
(prediplomă), scara 1:200 - 1:100;
5. Planuri detaliate (pardoseli; mobiliare; plafoane), scara 1:50 - 1:20;
6. Desfăşurări (elevaţii parietale), scara 1:50 - 1:10;
7. Detalieri de construcţii şi finisaj (la pereţi, pardoseli, plafoane) planuri; vederi; noduri - secţiuni, scara 1:5
- 1:1;
8. Planuri şi detalii de instalaţii, scara 1:50 - 1:10;
9. Detaliu de piesă de mobilier sau dotare (accesorii funcţionale şi/sau decorative), scara 1:5 - 1:1;
Bucureşti 2008 - 2009 79

10. Modelare tridimensională:
- perspective interioare 4 buc. - dintre care minim două redactate în tehnici grafice tradiţionale;
- axonometrii de ansamblu şi detaliu;
- machete de ansamblu şi detalii, scara 1:50 - 1:1.
11. Alte piese care pot contribui la cât mai buna înţelegere a proiectului.
Pentru o bună aprofundare şi detaliere a studiului, conţinutul proiectului şi scara pieselor se stabilesc prin
consultarea îndrumătorului, în funcţie de caracteristicile şi dimensiunile obiectului de studiu.
11.3.3. CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ

cu aprofundare în domeniul RESTAURAREA MONUMENTELOR, ANSAMBLURILOR ŞI
SITURILOR ISTORICE:
Tematica:
Temele abordabile pentru lucrarea de diplomă în domeniul restaurării sunt construcţii sau ansambluri al căror
statut juridic de protecţie este de monument istoric sau ansamblu istoric. In mod excepţional, cu acordul
prealabil al îndrumătorului şi al Comisiei de diplome, pot fi abordate şi cercetări cu caracter teoretic din
domeniul istoriei arhitecturii, al doctrinelor şi metodelor de restaurare.
Studiul trebuie să parcurgă etapele cerute unui proiect de restaurare în cadrul prediplomei analiza şi
diagnoza(studiu de fundamentare), în cadrul diplomei decizia(soluţia de restaurare, reabilitare şi punere în
valoare).
Proiectul de restaurare trebuie să fie conceput conform principiului conservării integrate urmărindu-se atât
conservarea valorilor istorice care au determinat protecţia construcţiei-ansamblului, integrarea acestora în
cadrul social contemporan, cât şi punerea în valoare prin intervenţii arhitecturale contemporane(completări,
amenajări interioare, amenajări exterioare, noi construcţii în imediata vecinătate) justificate din punct de
vedere urbanistic, funcţional sau economic.
Conţinutul prediplomei:
1. Documentaţie complexă privind obiectul studiului(documente scrise, de arhivă, iconografice, relevee),
studii de încadrare a obiectului studiului într-o anumită tipologie, etc.
2. Analiza contextului construcţiei/ansamblului din punctul de vedere al evoluţiei istorice, al caracteristicilor
funcţionale, urbanistice, plastice, etc.
3. Elemente de analiză ale construcţiei/ansamblului, cu precizarea etapelor istorice, a caracteristicilor
80 Bucureşti 2008 - 2009

stilistice, a stării fizice, e evoluţiei funcţionale, etc.

4. Elemente de diagnoză prin stabilirea valorilor necesar a fi protejate din punct de vedere urbanistic(ţesut
urban, cadru urban, spaţii urbane) şi arhitectural (plastica arhitecturală interioară şi exterioară, compoziţia
spaţiilor, sistem constructiv), a elementelor nocive şi a zonelor de intervenţie.
5. Propuneri privind zonele care necesită cercetări arheologice sau arhitecturale suplimentare.
6. Elemente de diagnoză privind potenţialul funcţional al construcţiei /ansamblului/zonei, în concordanţă cu
statutul de protecţie pe care îl deţine.
7. Sinteza analizei şi a diagnozei cu precizarea restricţiilor şi a permisivităţilor care decurg, la nivelul
contextului în care se încadrează obiectul studiului şi a doctrinei de restaurare adoptate.
8. Prezentarea şi justificarea opţiunii pentru treptele de abordare a studiului şi a gradului de aprofundare a
acestora (propunere de principiu la nivelul contextului, reguli de intervenţie, restaurarea unei construcţii/
ansamblu, propunere de integrare a unei/unor construcţii noi cu eventuale variante).
Scara de prezentare a pieselor desenate va fi stabilită împreună cu îndrumătorul, în funcţie de caracteristicile
obiectului de studiu.
Conţinutul diplomei:
1. Sinteza analizei şi diagnozei întreprinse în proiectul de prediplomă, cuprinzând permisivităţi şi restricţii de
intervenţie asupra ansamblului/zonei(de tip regulament) şi al construcţiei.
2. Propunere de intervenţie asupra contextului în care se află elementul studiat, materializate în planuri,
desfăşurări, axonometrii. Scara va fi determinată de dimensiunile elementului de studiat.
3. Studiul de restaurare/reabilitare a ansamblului/construcţiei(stabilită prin prediplomă) reprezentând decizia
de restaurare şi reabilitare, cu marcarea intervenţiilor(elemente conservate, elemente restaurate prin întregire,
elemente reconstituite prin analogie, elemente înlăturate etc.), soluţii funcţional-spaţiale, tratarea
arhitecturală, soluţia de consolidare, detalii semnificative de rezolvări tehnice. In cazul propunerii unor
completări ale edificiului/ansamblului studiat cu construcţii/părţi de construcţii noi, se va evidenţia relaţia
care se creează cu construcţia ansamblului cu regim de protecţie din punctul de vedere al protejării istorice
pe care le deţine. Studiul se va materializa în planuri, secţiuni, faţade, detalii; scara va fi precizată în funcţie
de dimensiunile obiectului studiului.
4. Memoriu cuprinzând suportul de cercetare şi justificarea soluţiei adoptate.
Bucureşti 2008 - 2009 81

11.3.4.CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ
cu aprofundare în domeniul URBANISM
Tematica:
Temele abordabile pentru lucrarea de diplomă în domeniul urbanismului sunt cele care se referă la
planificarea dezvoltării urbane, în ansamblu sau a unei părţi de localitate, sau la proiectarea urbană, inclusiv
structurarea unor operaţiuni specifice de intervenţie urbană. În mod excepţional, cu acordul prealabil al
îndrumătorului şi al Comisiei de diplome, pot fi abordate şi teme cu caracter de cercetare în domeniul
urbanismului.
Elaborarea diplomei trebuie să parcurgă etapele cerute unei documentaţii, respective unui studiu, de
urbanism: în cadrul prediplomei analizele, diagnoza şi stabilirea soluţiei de principiu, cu variante(studiu de
fundamentare), iar în cadrul diplomei stabilirea motivată a soluţiei, prezentarea ei la nivel de documentaţie
de urbanism şi propuneri de detaliere la nivelul ansamblurilor sau al obiectelor de arhitectură. În situaţia
temelor cu caracter de cercetare, odată cu acceptarea prealabilă a acestora de către îndrumător şi Comisia de
diplome, se stabileşte şi conţinutul diplomei, pe etape.
Proiectul de urbanism trebuie să fie conceput conform principiilor dezvoltării urbane integrate, urmărind
evidenţierea relaţiilor dintre soluţia propusă pentru zona studiată şi cadrul teritorial sau urban, precum şi
studierea coroborată a aspectelor economice, sociale, ambientale, arhitecturale sau tehnico-edilitare ale
soluţiei.
Conţinutul minim al studiului de fundamentare (prediplomă):

1. Analiza critică a datelor de temă
2. Analiza de sit şi context
3. Analiza situaţiei existente şi consecinţe, sc.1:1000- 1:5000
4. Considerente privind încadrarea temei în planul urbanistic la nivelul sistemului conţinător
5. Studii de structură în plan funcţional şi configurative, de principiu, sc.1:1000-1:5000
6. Analize comparative de variante pentru definirea unei soluţii de principiu, implicând şi date tehnico-
economice
7. Macheta de sit, sc.1:1000-1:5000
82 Bucureşti 2008 - 2009

Conţinutul minim pentru studiul de diplomă:

1. Prediploma + planşele conţinând corecturile impuse prin discuţii anterioare
2. Sinteza conceptului rezultat din studiul de fundamentare
3. Declaraţie de intenţie în limita a 1500 de semne, în limba română şi tradusă în limba engleză sau în limba
franceză, care să exprime succint ideea proiectului şi poziţia autorului faţă de temă
4. Situarea în context a soluţiei propuse, sc.1:1000-1:5000
5. Soluţia propusă la nivel funcţional şi configurativ prezentată în planuri, desfăşurări, perspective, secţiuni,
sc.1:1000 - 1:5000
6. Prezentarea soluţiei la nivel de documentaţie de urbanism
7. Rezolvări de detalii, prezentate în planuri, desfăşurări, perspective, crochiuri, sc.1:500-1:1000
8. Rezolvări de detaliu privind amenajarea ambientală sau tehnico-edilitară, cu indicarea tehnologiilor
adoptate
9. Macheta de ansamblu, sc.1:500-1:1000.
11.4. ELABORAREA, REDACTAREA ŞI PREDAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ.

Suprafaţa desfăşurată a planşelor va fi de 8-12 mp.; ele vor fi dispuse pe 2-3 panouri (180x240) la care se va
adăuga un panou pe care va fi expusă prediploma; planşele lucrării de diplomă vor avea formatul A1
(597x841) sau, în anumite cazuri, vor fi modificate cu multiplii conform STAS.
Tehnicile de prezentare, pe calc sau pe hârtie, sunt la alegere; în cazul redactărilor cu ajutorul calculatorului
este obligatorie redactarea în "tehnici tradiţionale" a min. 2 perspective la nivelul ochiului.
Nu sunt admise decât planşele originale şi se va avea grijă ca ele să fie uşor reproductibile prin micşorare.
Predarea proiectului de diplomă se va face la termenul anunţat în programul de desfăşurare, într-un tub de
carton de 90 cm lungime şi max. 12 cm. diametru, procurat de candidat, pe care vor fi înscrise: titlul lucrării,
numele candidatului şi al îndrumătorului, anul universitar; în plus - obligatoriu - un CD care să conţină toată
diploma în fişiere de tip JPG, la acelaşi format cu originalele predate, inclusiv un text de prezentare a
conţinutului lucrării, titlu, autor şi îndrumător.
Procurarea tuturor materialelor pentru elaborarea şi redactarea proiectului de diplomă cade în sarcina
studenţilor. Nu se admite completarea ulterioară cu planşe a proiectului. Predarea diplomelor în original,
după susţinerea lucrării, la arhiva universităţii este condiţie pentru eliberarea Diplomei de Arhitect.
Nota finală a proiectului de diplomă de arhitectură, indiferent de domeniul de aprofundare, se calculează ca
medie aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire.
Bucureşti 2008 - 2009 83

11.5. EVALUAREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ
Promovarea examenului de diplomă înseamnă realizarea celor 31 de credite, repartizate astfel:
PROBA 1 - Lucrare teoretică (disertaţie) şi Studiu de fundamentare -10 credite

a proiectului de diplomă (prediplomă)
PROBA 2 - Proiect de diplomă - 21 credite
Nota minimă de promovare pentru fiecare disciplină din cadrul PROBEI 1 (disertaţie şi prediplomă) şi
PROBEI 2 (proiect de diplomă) este 5 (CINCI), caz în care se obţin creditele aferente celor două probe - 10
credite şi respectiv 21 de credite. Promovarea Probei 1 condiţionează susţinerea probei 2.
Nota examenului de diplomă se calculează ca medie ponderată, fără rotunjire, cu două zecimale, astfel:
[(notă disertaţie + notă prediplomă)/2 x 10cr. + (notă proiect diplomă x 21cr.)]/31 cr.
Nota minimă de promovare a examenului de diplomă şi, deci, de obţinere a celor 31 de credite aferente este
6 (ŞASE). Notele parţial obţinute îşi păstrează valabilitatea numai pentru şase sesiuni consecutive, cu
condiţia menţinerii temei alese iniţial. In caz contrar se va reface integral examenul de diplomă. De
asemenea, testul de limbă străină îşi păstrează valabilitatea numai pentru şase sesiuni consecutive.
In cazul nepromovării examenului de diplomă, prin neobţinerea notei minime 6 (SASE), se va reface
PROBA 2 - proiect de diplomă - cu condiţia menţinerii temei alese iniţial. In caz contrar, se va reface
integral examenul de diplomă. Refacerea PROBEI 2 - proiect de diplomă, refacerea integrală a examenului
de diplomă, precum şi susţinerea examenului de diplomă într-o sesiune ulterioară primelor două sesiuni
consecutive programate în vederea susţinerii examenului de diplomă (pentru promoţia 2008 - iulie 2008 şi
februarie 2009) implică achitarea taxei rezultată din înmulţirea valorii unui credit stabilită în anul universitar
respectiv cu numărul de credite aferent probelor în cauză. Notele obţinute la disertaţie, prediplomă şi proiect
de diplomă vor fi anunţate public la sfârşitul fiecărei zile de jurizare. Media de promovare a anilor de studii
I-VI, care se trece în suplimentul la diplomă (foaia matricolă), este media ponderată a mediilor din fiecare
an de studiu. Având în vedere prevederile Sistemului de credite, nu se efectuează clasamentul în funcţie de
media de promovare a anilor de studii. Eventualele contestaţii privind rezultatele unei probe se depun la
secretariat în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatului şi se rezolvă în 48 de ore de la data
încheierii depunerii contestaţiilor. Rezultatul rămâne definitiv.
84 Bucureşti 2008 - 2009

11.6. REGLEMENTĂRI FINALE
11.6.1. Înscrierea la examenul de diplomă se face prin depunerea fişei de înscriere până la termenul stabilit
în acest scop în programul de desfăşurare. Se precizează, deasemenea, că înscrierile se vor face la atelierele
de proiectare sau cu acordul direct al profesorilor, conferenţiarilor şi lectorilor acreditaţi pentru îndrumarea
diplomelor, conform unei liste care va fi publicată în timp util. Pe aceeaşi listă se vor preciza şi numele
cadrelor didactice care vor putea fi consultate pentru lucrarea teoretică şi a îndrumătorului de structuri.
Numărul studenţilor pentru fiecare îndrumător este stabilit anual de Biroul de Senat.
11.6.2. Îndrumarea pentru examenul de diplomă este obligatorie şi va fi realizată de către un îndrumător
principal distinct, atât pentru disertaţie, cât şi pentru proiectul de diplomă (prediplomă şi diplomă).
Susţinerile proiectului de diplomă (prediplomă şi diplomă) şi disertaţiei sunt condiţionate de avizul scris al
îndrumătorului principal. Studenţii pot opta şi pentru o îndrumare în cotutelă, atunci când studiul impune o
abordare pluridisciplinară. Stabilirea îndrumătorilor în cotutelă se va face în momentul stabilirii temei de
studiu pentru examenul de diplomă - la recomandarea îndrumătorului principal.
11.6.3. Lista absolvenţilor care urmează a susţine proiectul de diplomă va fi făcută publică de către
secretariatul facultăţii, pe baza situaţiei consemnate la termenul de predare a proiectului, confirmată prin
situaţia precizată la termenul de depunere a referatelor conducătorului de proiect.
11.6.4. Proiectele de diplomă respinse (care nu au referat favorabil) nu pot fi susţinute în faţa comisiei,
candidatul fiind considerat neprezentat.
11.6.5. Calendarul examenului de diplomă va fi stabilit şi făcut public prin grija Decanatului până la finele
lunii noiembrie a anului anterior celui în care are loc examenul de diplomă.
11.6.6. Absolvenţilor care nu au susţinut sau care nu au promovat examenul li se poate elibera la cerere un
certificat de absolvire a învăţământului superior de lungă durată, fără diplomă, însoţit de adeverinţă de
şcolaritate.
11.6.7. Proiectul de diplomă, în original, cu întregul său conţinut, confirmat de borderoul semnat de către
candidat şi de către arhivar, se depune după susţinere la arhiva UAUIM, fiind document supus
Regulamentului de Arhivă şi condiţionând eliberarea diplomei de arhitect.
Bucureşti 2008 - 2009 85

11.6.8. Examenul de diplomă este promovat dacă ambele probe componente sunt promovate, conform
desfăşurătorului de activităţi prevăzut în anexă, iar media de promovare a examenului de diplomă este de cel
puţin 6.00.
11.6.9. Eliberarea diplomelor şi suplimentului de diplomă, se va efectua la 10 luni după susţinerea şi

promovarea examenului de diplomă, fiind valabilă în acest interval o adeverinţă provizorie eliberată de
Secretariatul Universităţii.
11.6.10. Prezentul Regulament se aplică absolvenţilor de facultate în anul universitar 2008/2009.
11.6.11. Structura EXAMENULUI DE DIPLOMĂ - an universitar 2008/2009.
an universitar 2008/2009
SESIUNE DIPLOME - IULIE 2009

PROBA 1 - 06 - 09 aprilie 2009
PROBA 2 - 06 - 12 iulie 2009
SESIUNEA FEBRUARIE (martie) 2010

PROBA 1 - iulie 2009
PROBA 2 - februarie (martie) 2010
86 Bucureşti 2008 - 2009

12. EXAMENUL DE LICENŢĂ - REGULAMENT

Studii de licenţă – 3 ani, 180 credite
1. Examenul de licenţă se desfăşoară în ultima săptămână a semestrului 6, după sesiunea de evaluare

(perioada 6-17 iulie 2009).
2. Examenul de licenţă se susţine de către candidaţii care au promovat la data examenului obligaţiile
universitare ale anilor de studii I-III şi au acumulat 180 de credite – absolvenţi fără examen de licenţă.
3. La înscriere se depune certificatul de competenţă lingvistică, document care condiţionează susţinerea
examenului de licenţă. Certificatul de competenţă lingvistică se poate obţine printr-o probă scrisă, susţinută
în cadrul universităţii noastre. Catalogul cu calificativele (admis/respins) obţinute la testul de limbă străină,
semnat de titularii disciplinei „Limbi străine”, în vederea participării la examenul de licenţă, este
echivalentul certificatelor de competenţă lingvistică.
4. Examenul de licenţă se compune din două probe:
a) Proba 1: determinări urbanistice şi arhitecturale ale obiectului de arhitectură
Mod de desfăşurare: memoriu scris (5-7 pag., cca. 12.000 semne) însoţit de ilustraţii, scheme şi
imagini, (numărul este la alegerea studentului) având ca subiect-exemplificare proiectul de arhitectură în sit
protejat;
b) Proba 2: determinări doctrinare ale restaurării-conservării, valori istorice şi arhitecturale ale
obiectului de arhitectură.
Mod de desfăşurare: probă oral, având ca subiect şi exemplificare proiectul de sinteză de restaurare-
conservare.
Toate elementele legate de conţinutul celor două probe ale examenului de licenţă vor fi precizate în
cadrul temelor – program ale proiectelor de arhitectură în sit protejat, respectiv restaurare – conservare.
5. Examenul de licenţă are alocate 6 credite, suplimentar faţă de cele 180 acumulate de candidat pe parcursul
celor 3 ani de studii, astfel:
a) 4 credite pentru proba 1
b) 2 credite pentru proba 2.
6. Examenul de licenţă – evaluare şi promovare:
a) Notarea la examenul de licenţă se face astfel:
- Notarea la examenul de licenţă se calculează ca medie ponderată, fără rotunjire, cu două zecimale:
[(nota Proba 1x4 credite)+(nota Proba 2x2 credite)]/6
Bucureşti 2008 - 2009 87

- Nota Proba 1 se calculează ca medie aritmetică a notelor întregi acordate de membrii comisiei, cu două
zecimale, fără rotunjire;
- Nota Proba 2 se calculează ca medie aritmetică a notelor întregi acordate de membrii comisiei, cu
două zecimale, fără rotunjire;
b) Condiţii de promovare a examenului de licenţă:
- Nota minimă de promovare pentru proba 1, respectiv Proba 2 este 5 (cinci);
- Nota minimă de promovare a examenului de licenţă şi, deci, de obţinere a celor 6 credite aferente
este 6 (şase);
c) Nepromovarea examenului de licenţă impune refacerea integrală (Proba 1 şi Proba 2).
7. Refacerea integrală a examenului de licenţă şi susţinerea lui într-o sesiune ulterioară primelor două sesiuni
consecutive programate în vederea susţinerii examenului de licenţă (pentru promoţia 2008: iulie 2008 şi
martie 2009), implică achitarea taxei rezultată din înmulţirea valorii unui credit, stabilită în anul universitar
respectiv, cu numărul de credite aferent probelor în cauză.
8. Notele obţinute la Proba 1, respectiv Proba 2, vor fi anunţate public la sfârşitul fiecărei zile de jurizare.
9. Media de promovare a anilor de studii, care se trece în suplimentul la diploma de licenţă, este media
ponderată a mediilor din fiecare an de studiu. Având în vedere prevederile sistemului de credite, nu se
efectuează clasamentul în funcţie de media de promovare a anilor de studii.
10. Eventualele contestaţii privind rezultatele unei probe se depun la secretariat în termen de 24 de ore de la
comunicarea rezultatului şi se rezolvă în 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor. Rezultatul
rămâne definitiv.
11. Materialele prezentate în cadrul Probei 1, respectiv Probei 2, se vor depune după susţinere la arhiva
U.A.U.I.M., în original şi pe suport electronic, cu întregul său conţinut, confirmat de borderoul semnat de
către candidat şi de către arhivar.
12. Eliberarea diplomei de licenţă şi a suplimentului la diploma de licenţă se va efectua la 10 luni după
susţinerea şi promovarea examenului de licenţă, în acest interval fiind valabilă o adeverinţă provizorie
eliberată de secretariatul universităţii.
13. Prezentul regulament se aplică absolvenţilor Facultăţii de Arhitectură, specializarea Conservare şi
Restaurare de Arhitectură”, studii de licenţă – 180 credite.
88 Bucureşti 2008 - 2009

Anexa 1
REGULAMENT
privind evaluarea şi notarea proiectelor şi lucrărilor
elaborate la disciplina PROIECTARE DE ARHITECTURĂ,
departament BAZELE PROIECTĂRII - ANUL I - II
a. Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani (360 credite)
b. Studii cu licenţă (Conservare - Restaurare de arhitectura) - 3 ani (180 credite)
1. Condiţii de calificare
Colectivul de îndrumare didactică are obligaţia, la fiecare şedinţă de atelier, de a consemna prin înscrisuri
activitatea studenţilor, în foaia de catalog a grupei, după cum urmează:
- prezenţa - prin „p”;
- corectura - prin „c”;
- absenţa - prin „a”.
Foaia de prezenţă, astfel întocmită şi semnată de către şeful de atelier, se depune la Catedră la termenul
stabilit pentru finalizarea fiecărei lucrări, împreună cu foaia de predare a acesteia; fiecare student va
consemna în foaia de predare, sub semnătură, numărul de planşe predate.
Pentru evaluarea lucrărilor vor fi îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

- prezenţa la atelier la cel puţin 50% din numărul de şedinţe aferente duratei de studiu a fiecărei lucrări;
- un număr de corecturi cel puţin egal cu numărul de săptămâni al duratei studiului.
În situaţia în care cele două condiţii nu sunt îndeplinite, studentul este considerat absent la tema respectivă.
În cazul absenţelor nemotivate se va înscrie în catalog menţiunea „absent” care corespunde valorii „0” (zero)
ca notă finală a lucrării. Lucrarea nu poate fi refăcută în cursul aceluiaşi an universitar.
În cazul absenţelor motivate medical care depăşesc 50% din durata studiului, cu condiţia respectării
termenului de depunere a certificatului medical corespunzător, lucrarea poate fi refăcută în următorul an
Bucureşti 2008 - 2009 89

universitar, fără taxă. Studenţii motivaţi medical care au peste 50% prezenţă şi participare la atelier, dar nu
pot preda în totalitate lucrarea la termenul stabilit, vor preda schiţele şi macheta în stadiul în care se află, la
data de predare oficială. Piesele predate vor fi evaluate în consecinţă de către şeful de atelier.
Toate proiectele de arhitectură, proiectele de verificare şi schiţele de schiţă se predau în ateliere, în intervalul
stabilit de catedră. Nu se admit proiecte, planşe sau piese aduse dupa ora predării.
Notele tuturor proiectelor de arhitectură vor fi acordate de catre un juriu de catedră. Studenţii îşi prezintă
proiectele în faţa juriului de catedră. Fiecare membru al juriului acordă o notă, de la 1 la 10, cu o singură
zecimală. Notele şi mediile acordate în juriul de catedră nu pot fi contestate. Nerespectarea tuturor
prevederilor din temele proiectelor se penalizează cu un punct din media obţinută în juriu.
PRECIZĂRI la regulament
Predarea
Predarea proiectelor se face în interval de o oră, la începutul ultimei zile de atelier a săptămânii. Predarea
proiectelor de verificare ale anului I şi a schiţelor anului II se face în intervalul stabilit de catedră. Listele de
predare cu semnături şi proiectele se depun la caedră, şefului de an, imediat după încheierea intervalului de
predare şi se va aplica ştampila catedrei pe toate planşele. Proiectele nepredate în termen nu vor fi notate şi
se consemnează ca absenţă.
Jurierea
Jurierea se va face în zilele stabilite de catre catedră pentru fiecare proiect în parte. Juriul catedrei va fi
format din 3 membri şefi de atelier şi un secretar, stabilit prin tragere la sorţi înainte de fiecare juriere. Pentru
proiectele nepredate, dar motivate de scutire medicală pe o perioada mai mică de 50% din timpul alocat
studiului, vor fi notate mapele de corecturi tot în juriul catedrei.
Jurierea se face în atelierele desemnate ale catedrei, imediat după depunerea proiectelor şi a listelor de
predare. Proiectele vor fi prezentate pe panouri şi vor intra succesiv în juriere, în ordinea alfabetică de pe
fiecare catalog de atelier. Proiectele studenţilor care nu susţin în faţa juriului vor fi notate la sfârsitul jurierii,
fără prezentare.
90 Bucureşti 2008 - 2009

Notarea
Foile de notare ale membrilor juriului se vor preda şefului de an la sfârşitul jurierii. Nota finala a proiectelor
se va calcula ca medie cu două zecimale, nerotunjită, a notelor acordate de membrii juriului. Secretarul
comisiei consemnează, la precizările juriului, cazurile de nerespectare a prevederilor temei şi le transmite
şefului de an după încheierea jurierii, pentru aplicarea penalizărilor. La sfârşitul jurierii se va afişa
centralizatorul tuturor notelor acordate şi media finală obţinută.
Afişarea rezultatelor se face la avizierul catedrei în maximum 24 de ore de la încheierea jurierii. Proiectele
refăcute în anul universitar următor vor fi notate de juriul anului de refacere. Proiectele de verificare ale
anului I vor fi notate, fără prezentare, de către o comisie formată din 5 membri ai catedrelor din
departamentul Sinteza de Proiectare.
Schiţele anului II vor fi notate de către o comisie formată din 5 membri ai catedrei.
Bucureşti 2008 - 2009 91

Anexa 2
REGULAMENT
elaborate la disciplina PROIECTARE DE ARHITECTURA
- departament BAZELE PROIECTARII - ANUL III
I. PROIECTE CU TEMA COMUNĂ ŞI DE ATELIER
În anul universitar 2008-2009, activităţile didactice la anul III se vor desfăşura pe 2 serii. Lucrările şi
proiectele elaborate la disciplina Proiectare de arhitectură propuse de ateliere la note 9, 10, vor fi notate de
comisii de jurizare (câte una pentru fiecare an de studii), formate fiecare din 12 membri - şefi de atelier
(profesor şi conferenţiar).
A. Predarea proiectelor
La fiecare an de studii predarea planşelor şi machetelor se face în ateliere, în ziua de joi a săptămânii de
predare şi evaluare. Depunerea cataloagelor de grupă cu semnăturile studenţilor şi precizarea numărului de
planşe predate, se face la catedră la ora după predare, şefului de an care va consemna absenţele. Planşele
nepredate în timp nu pot fi propuse de către ateliere pentru comisia de jurizare care acordă notele de 9 şi 10.
Proiectele selectate pentru comisia de jurizare (maxim 5) se depun la catedră (secretizate) cu o zi înainte de
juriere.
B. Evaluarea şi notarea proiectelor:

Intr-o primă fază, proiectele finalizate sunt susţinute de către studenţi şi evaluate la atelier.
În faza a doua proiectele propuse de către ateliere la notele 9-10 şi sub 5 sunt susţinute şi evaluate în comisia
de jurizare a Catedrei.
Notarea proiectelor la atelier rezultă ca medie proporţional corespunzătoare a două valori (rotunjita la o
zecimala):
* Evaluarea pe parcurs (aprecierea activităţii la şedinţele de atelier, incluzând şi prezentarea în cadrul
comentariului la panou) - cu ponderea de 40%;
* Evaluarea lucrării finalizate cu pondere de 60%;
92 Bucureşti 2008 - 2009

Conform principiilor E.C.T.S., creditele acordate proiectului nu sunt disociate, astfel încât pentru nota finală,
cele două evaluări trebuie să fie, fiecare în parte, la nivelul unei note de minim 5.
C. Comisiile de jurizare:
Reunirea comisiilor de jurizare se face în ziua planificată pentru evaluarea şi notarea proiectelor. În
componenţa comisiei de jurizare a Catedrei intră şefii de ateliere.
La dezbaterile comisiei de jurizare vor participa (fără drept de vot), toate cadrele didactice din componenţa
atelierelor. Comisia de jurizare are competenţa şi dreptul de a acorda note de la 4 la 10, premii şi menţiuni,
precum şi de a penaliza prin depunctare nerespectarea condiţiilor de temă; ca atare, toate proiectele aduse în
comisie vor fi evaluate şi notate de aceasta (nu se retrimite nici un proiect la atelier pentru notare). Afişarea
rezultatelor se face la finalul jurizării. După notarea finală şeful de an va scădea automat câte 1 punct din
nota proiectelor predate cu întârziere.
D. Afişarea proiectelor şi asigurarea anonimatului

Planşele vor avea scris pe verso, în coltul dreapta-jos, numărul matricol al studentului, fără indicarea grupei.
La fel se va proceda şi cu macheta. Proiectele vor fi afişate de către studenţi, selectaţi sub coordonarea
şefului de an. Proiectele vor fi afişate în mod aleatoriu, fără a se ţine seama de ordinea în care au fost depuse.
Proiectele afişate vor primi un număr de ordine, scris pe fiecare planşă şi pe machetă, şi vor intra cu acest
număr pe foile de jurizare şi pe procesul verbal centralizator.
După acordarea notelor şi trecerea lor pe planşe de către şeful de an, proiectele vor rămâne expuse o perioada
de timp suficientă pentru a fi văzute de către toţi studenţii. Colectivele de atelier au obligaţia de a anunţa în
grupe deschiderea expoziţiei. După închiderea expoziţiei, într-un interval de maximum 24 de ore, fiecare
colectiv de atelier îşi va identifica propriile proiecte/machete şi le va lua la atelier.
E. Procedura de notare:
Fiecare membru al juriului acordă o notă întreagă pe foaia de notare; eventualele ezitări personale ale
membrilor juriului +/- sau note de tipul 9/10 acordate pe parcursul evaluării, nu se consemnează în procesul-
verbal. Nota proiectelor este atribuită exclusiv de către şeful de atelier; în cazuri excepţionale, şeful de atelier
poate fi reprezentat de şeful de lucrări al atelierului. Orice discutare, comparare sau deliberare a notelor se
face în prealabil calculului mediei.
Foile de notare se centralizează într-un proces-verbal întocmit de către şeful de an şi nu se admit modificări
ulterioare de note. Nota finală se stabileşte ca medie a notelor acordate prin eliminarea celor două extreme,
cu rotunjirea mediei cu o singură zecimală. Notele finale acordate de comisia de jurizare vor fi afişate la
încheierea jurierii şi deschiderea expoziţiei de proiecte. După încheierea jurierii, atelierele vor acorda note
Bucureşti 2008 - 2009 93

(maxim nota 8) celorlalte proiecte - media cu o singură zecimală, si vor depune notele la secretariatul
catedrei în prima şedinţă de atelier de după jurizare.
F. Observaţii finale:
1. Nu sunt admise contestaţii ale notelor decât în cazul unor vicii de procedură(de ex.juriu incomplet) sau
eroare de calcul a mediei.
2. în cazul absentării sub 50% din durata de studiu a unei teme de proiectare, atelierul de arhitectură - în
urma evaluării - poate acorda notă de trecere(minim nota 5);
* În situaţia absentării a peste 50% din durata de studiu se va consemna Absent la tema respectivă, urmând
ca proiectul să fie refăcut în anul universitar următor(la data planificată).
* În caz de absenţe motivate medical(cu respectarea termenului de depunere a certificatului medical) - la
cerere - tema respectivă va putea fi refăcută în anul universitar următor, fără taxă.
G. Dispoziţii finale
Proiectul fiind o activitate îndrumată, notele rămân definitive. Odată notat, un proiect nu poate fi refăcut,
indiferent de motiv. Cererile de motivare a absenţelor, de evaluare a proiectelor nepredate în termen, de
echivalare a proiectelor sau lucrărilor (acolo unde este cazul) vor fi depuse la Secretariatul Catedrei şi
adresate Şefului de catedră. Acesta are calitatea de a decide aprobarea după consultarea şefului de atelier,
sau de a recomanda departamentului, decanatului sau Biroului de Senat al universităţii - măsurile ce
consideră că îi depăşesc competenţa. Nu sunt admise contestaţii ale notelor decât în cazul unor vicii de
procedură sau al unor erori de calcul a mediei. Şefii de atelier au obligaţia de a face cunoscut studenţilor
acest regulament.
Nota:
Proiectele de atelier vor fi evaluate şi notate în cadrul atelierului, cu acordarea notelor rotunjite la o zecimală.
În prima săptămână după jurizare şi notare se va deschide o expoziţie cu cele mai bune 5 proiecte de la
fiecare atelier, care vor fi discutate public în plenul catedrei de an.
94 Bucureşti 2008 - 2009

Anexa 3
REGULAMENT
elaborate la disciplina PROIECTARE DE ARHITECTURA
- departament SINTEZA DE PROIECTARE - ANII IV şi V
În anul universitar 2008/2009, în cadrul Departamentului SINTEZA DE PROIECTARE (anii IV şi V), vor fi
elaborate câte 2 proiecte în fiecare semestru:
- PROIECT 1 - de atelier: Tema va fi întocmită de conducătorul fiecărui atelier, pe baza unei TEME
CADRU înscrisă în tematica generală a semestrului respectiv.
- PROIECT 2 - cu temă generală: Se vor elabora una sau mai multe teme (versiuni ale unei teme)
valabile pentru toate atelierele. Opţiunea pentru una dintre variante aparţine studenţilor cu acordul
conducătorului de atelier. Temele se vor înscrie în tematica generală a semestrului respectiv.
- Evaluarea pe parcurs (aprecierea activităţii la şedinţele de atelier) cu ponderea 40%;
Evaluarea pe parcurs se va realiza prin prezentări şi corecturi în cadrul şedinţelor de atelier şi câte două
prezentări în cadrul comentariilor la panou (în cazul proiectelor cu temă generală). Neîndeplinirea condiţiilor
enunţate reprezintă activitate nesatisfăcătoare şi implică neacordarea de către colectivul de atelier a
cuantumului de 40% din nota fiecărei faze.
- Evaluarea lucrării finalizate cu pondere de 60%.
Criteriile de evaluare sunt cele prezentate în cadrul temei-program.
Conform ECTS, creditele acordate proiectului nu sunt disociate, astfel încât pentru nota finală, cele două
evaluări trebuie să fie, fiecare în parte, la nivelul unei note de minim 5.
Pentru a participa la juriere, studentul trebuie să răspundă datelor şi solicitărilor minimale cerute prin temă,
să cumuleze toate corecturile la panou (conform grafic), să prezinte un caiet de proiect, reprezentând
activitatea desfăşurată pe parcursul studiului (bibliografie, schiţe, corecturi la panou etc.), să fie prezent la
minim 50% din numărul şedinţelor de atelier (conform Regulamentului general UAUIM).
Bucureşti 2008 - 2009 95

Notarea finala reprezintă:
- 40% activitate la atelier evidenţiată prin prezenţă, caiet de proiect, corecturi pe parcurs, corecturi la panou.
- 60% prezentare la finalul studiului.
1.Pentru proiectele de atelier:

Juriul va fi compus din conducătorul de atelier împreună cu colectivul său de îndrumare şi un reprezentant
din afara catedrei respective (exemplu: catedra din departament – cu rol consultativ).
Predarea proiectului de atelier se face în ziua jurierii, în prima parte, în intervalul a maximum o oră. Listele
de predare se depun la secretariatul departamentului, în aceeaşi zi. Listele cu notele se depun în ziua de
atelier imediat următoare.
Proiectele cu teme de atelier vor fi însoţite de autor, care va face o scurtă prezentare a lucrării.
Media (nota finala) se realizează cu primele două zecimale fără rotunjire.
2.Pentru proiectele de semestru:

Predarea proiectului de semestru se face pe grupe, în atelier, iar listele se depun la secretariatul
departamentului în maximum o oră de la ora stabilită pentru predare.
a. Jurierea şi notarea în cadrul atelierului de către conducătorul de atelier şi colectivul său de îndrumare;
b. Stabilirea unei comisii de juriere formată din 2-3 membri din catedră şi 1-2 invitaţi – exemplu: catedra din
departament;
c. Comisiile vor analiza toate proiectele ce le vor fi repartizate, în ordine alfabetică (60-100
studenţi/comisie);
d. Repartizarea comisiilor/grupul juriat se face prin tragere la sorţi;
e. Studenţii îşi susţin lucrarea, în ordine alfabetică, printr-o scurtă prelegere, şi răspund la întrebările
comisiei;
f. Studenţii care absentează în ziua şi la ora jurierii, vor fi notaţi la sfârşitul prezentărilor;
g. Juriul propune o notă formată din media aritmetică a notelor membrilor săi, cu primele două zecimale, fără
rotunjire.
În fiecare semestru au loc 3 lucrări scurte de o zi (schiţe) cu subiecte din domenii diverse/ în corelare cu cel
în studiu.
Pentru acordarea creditelor este necesară obţinerea mediei 5 la 2 schiţe din cele 3 programate. Schiţele
restanţă se susţin în sesiunea următoare; în toamnă se programează schiţa cu taxă, conform Regulament
general UAUIM.
96 Bucureşti 2008 - 2009

Durata schiţei este de 10 ore – ora 8.30-18.30. Perioada de obţinere temă/semnătură personală de participare:
8.30 - 10.30, urmată de identificarea lucrărilor 10.00 – 12.00, semnături cadre didactice;
Predarea este individuală, până la ora 18.30;
Schiţa este o lucrare individuală. Orice încercare de colaborare se consideră fraudă şi se sancţionează cu
eliminarea din lucrare. Răspunderea privind paternitatea lucrărilor elaborate cade în sarcina responsabilului
cu supravegherea lucrării respective.
Notarea se realizează de un colectiv format din 3 persoane care îl va include pe întocmitorul temei
(reprezentant atelier responsabil schiţă), şi va fi urmată de o expoziţie şi discuţii (responsabil atelier
întocmitor + juriu).
1. Nu sunt admise contestaţii ale notelor decât în cazul unor vicii de procedura (ex. Juriu incomplet) sau
eroare de calcul a mediei.
2. În caz de absenţe motivate medical (cu respectarea termenului de depunere a certificatului medical) - la
cerere - tema respectivă va putea fi refăcută în anul universitar următor, fără taxă.
PROIECTE DE SPECIALITATE
(ŞTIINŢE TEHNICE, URBANISM, ARHITECTURA INTERIOR, RESTAURARE)
În evaluarea şi notarea proiectelor de specialitate se recomandă a se urmări aceeaşi procedură utilizată pentru
proiectele de arhitectură cu tematică comună - catedrele de specialitate pot pune anumite simplificări datorate
timpului scurt afectat acestor studii. Aceste propuneri vor fi comunicate la începutul anului universitar.
Bucureşti 2008 - 2009 97

Anexa 4
REGULAMENT
privind evaluarea şi notarea lucrărilor elaborate la
disciplina STUDIUL FORMEI (anul I şi II)
Creditele la disciplina “STUDIUL FORMEI” (anul I şi II) se acordă dacă se obţine media finală 5 (cinci) pe
semestru, fără rotunjire (3 credite pe semestru). În fiecare semestru sunt programate 7 teme. Temele
nepredate în termen nu se notează (primesc nota zero). Nu se poate reface nici o lucrare la care s-a absentat.
Calculul mediei finale se face astfel:

- Media celor mai bune 5 note din cele 7 obţinute la lucrările planificate (80 %) la care se adaugă nota
portofoliului de lucrări (20 %). Portofoliul de lucrări va conţine numai lucrările predate în termen.
La secţia licenţă (Conservare - Restaurare de arhitectura) - 3 ani (180 credite)
Creditele la disciplina “STUDIUL FORMEI” (anul I şi II) se acordă dacă se obţine media finală 5 (cinci) pe
semestru, fără rotunjire (3 credite pe semestru). În fiecare semestru sunt programate 4 teme. Temele
nepredate în termen nu se notează (primesc nota zero). Nu se poate reface nici o lucrare la care s-a absentat.
În cazul în care media este sub cinci se vor reface în anul următor numai temele (sau tema) ce nu au obţinut
nota 5.
Calculul mediei finale se face astfel:

- Media aritmetica a celor 4 note obţinute la lucrările planificate/semestrial.
98 Bucureşti 2008 - 2009

REGULAMENT
PRIVIND OCUPAREA LOCURILOR FINANŢATE DE LA BUGET
ŞI A LOCURILOR CU TAXĂ DE STUDIU
Având în vedere necesitatea stimulării calităţii pregătirii profesionale a studenţilor şi, în general, a
performanţei învăţământului din UAUIM, Senatul Universităţii aprobă prezentul regulament. Conţinutul
acestuia decurge din prevederile Legii nr. 224/2005, publicată în „Monitorul Oficial” Partea I, nr.630 din
19/07/2005 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind
învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat şi din
Regulamentul de promovare a studenţilor din UAUIM.
Art. 1. În Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti studenţii pot urma studiile pe
locuri finanţate de la bugetul de stat sau pe locuri cu taxă.
Art. 2. În Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” locurile finanţate de la bugetul de stat se
acordă anual, în limitele numărului de locuri alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Se menţionează că
pentru un an de studiu numărul locurilor subvenţionate rămâne acelaşi pe parcursul întregului ciclu de
formare, iar un student poate beneficia de subvenţie doar numărul de ani corespunzător duratei ciclului de
formare la care este înscris. Criteriul de acordare a locurilor finanţate de la bugetul de stat este performanţa şi
calitatea rezultatelor obţinute de fiecare student în (anul de studiu) anul universitar anterior.
I. ACORDAREA LOCURILOR FINANŢATE PENTRU ANUL I şi II

(an universitar 2008-2009)
Art. 3. Pentru studenţii anului I ocuparea acestor locuri se face pe baza rezultatelor concursului de admitere
din sesiunea septembrie 2008.
Art. 4. Pentru anul II de studiu din cadrul ciclului de studii procedura de acordare a locurilor finanţate de la
bugetul de stat va fi următoarea:
4.1. Locurile se acordă pentru fiecare an de studiu şi fiecare facultate, în ordinea descrescătoare a mediilor
rezultate din notele obţinute, ponderate cu numărul de credite aferent, (disciplinele) valorile nepromovate
intrând în calcul cu nota 0 (zero).
4.2. În situaţia în care mai mulţi studenţi au aceeaşi medie, calculată conform celor de mai sus, departajarea
Bucureşti 2008 - 2009 99

se face luând în considerare media anuală la proiectarea de arhitectură (de specialitate).
4.3. Pentru ocuparea locurilor finanţate de la buget concurează toţi studenţii anului respectiv (atât cei
finanţaţi anterior de la buget cât şi studenţii cu taxă).
Art. 5. Refacerea integrală a unui an de studiu (în urma neacumulării numărului minim de credite care să
permită înscrierea în anul de studiu următor) şi reînmatricularea (în urma exmatriculării sau retragerii de la
studiu), atrag după sine trecerea studentului respectiv pe locuri cu taxă.
Art. 6. Reluarea studiilor în urma întreruperii legale (maxim 4 semestre pe durata şcolarizării) se face pe
locuri finanţate de la buget sau pe locuri cu taxă, în funcţie de situarea studentului în clasamentul stabilit, la
data întreruperii, în conformitate cu art. 4.
Art. 7. Se exceptează de la prevederile art. 4 şi 5 cazurile de mai jos, care urmează a fi aprobate, fiecare în
parte, de Biroul Executiv al Senatului UAUIM:
7.1. studenţii cu probleme sociale speciale (demonstrate cu actele legale), care îşi pot menţine locul finanţat
de la buget obţinut în urma concursului de admitere.
7.2. studenţii care, în urma depunerii în termen a certificatelor medicale (sau scutirilor medicale) de min. 60
de zile, vizate de Cabinetul medical al UAUIM, au obţinut prelungirea medicală de şcolaritate. Aceşti
studenţi îşi menţin locul finanţat de la buget obţinut în urma concursului de admitere.
II. ACORDAREA LOCURILOR FINANŢATE PENTRU CEILALŢI ANI DE STUDIU

(în anul universitar 2008-2009)
Art. 8. Pentru studenţii din anii III-VI de la toate formele de învăţământ se menţine, până la terminarea
studiilor, sistemul actual de acordare a locurilor finanţate de la buget, obţinute pe baza clasificării de la
concursul de admitere. Ceilalţi studenţi vor fi, în continuare, pe locuri cu taxă.
Art. 9. În cazul studenţilor din anii III-VI locul finanţat de la buget se pierde într-una din situaţiile
următoare: refacerea integrală a unui an de studiu (în urma neacumulării numărului minim de credite care să
permită înscrierea în anul de studiu următor), exmatricularea, retragerea de la studii, studentul respectiv
trecând pe un loc cu taxă. Studenţii aflaţi pe un loc finanţat de la buget şi care au aprobare pentru
întreruperea studiilor sau pentru prelungirea medicală a şcolarităţii, îşi păstrează locul finanţat de la buget.
Art. 10. Ocuparea locurilor disponibile se face, dintre studenţii cu taxă, în ordinea descrescătoare a mediilor
obţinute în anul de studii anterior. Calculul mediei se face conform procedurii de la art. 4 - 4.1. şi 4.2.
100 Bucureşti 2008 - 2009

III. CONDIŢIILE DE ACHITARE A TAXEI DE STUDIU
Art. 11. Cuantumul taxei de studiu se stabileşte anual de către Senatul UAUIM în funcţie de forma de
învăţământ şi este anunţată în timp util studenţilor. Pentru anul universitar 2008-2009 taxa se va achita în trei
rate, astfel: prima rată se va achita la înscrierea în anul universitar, cea de-a doua rată va achita până la data
de 15 ianuarie 2009, iar cea de-a treia rată se va achita până la data de 15 mai 2009. Studentul va fi înscris în
anul corespunzător de studii după ce face dovada achitării primei rate pentru anul în curs, precum şi dovada
că este la zi cu taxele precedente.
Art. 12. Taxa se va achita în lei la Casieria Universităţii sau prin virament în contul Universităţii şi cu
indicarea numelui celui ce plăteşte, a faptului că suma reprezintă taxa de studiu, precum şi rata
corespunzătoare pentru care se efectuează plata.
Art. 13. Neplata taxei pentru ratele II şi III la termenele prevăzute la art. 9 atrage după sine interdicţia de
prezentare la examenele din sesiunea ianuarie-februarie, respectiv iunie-iulie, precum şi plata unor penalităţi
de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere din cuantumul ratei neachitate. Dacă rata nu este achitată în termen
de 30 de zile de la data prevăzută în prezentul contract, studentul va fi exmatriculat, în baza unui referat
întocmit de Serviciul Contabilitate şi aprobat de conducerea UAUIM.
Art. 14. Rata neachitată se va recupera pe cale legală atât de la studentul exmatriculat, cât şi de la studentul
care nu a fost încă exmatriculat. Până la achitarea acesteia studentului nu i se va elibera nici un fel de
document care să ateste calitatea acestuia (adeverinţă, situaţie şcolară etc.).
Art. 15. În cazul întreruperii anului universitar sau a retragerii de la studii, suma datorată U.A.U.I.M. va fi
calculată până în ziua aprobării solicitării respective.
Art. 16. Taxa se va achita indiferent de rezultatele obţinute la proiectare şi examene sau de neparticiparea la
activităţile programate.
Art. 17. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motive, studenţii cu taxă sunt obligaţi la achitarea
unei taxe, după cum urmează:
17.1. În cazul în care studentul respectiv nu beneficiază de echivalări conform regulamentului, va
achita taxa anuală integrală stabilită prin decizie a Rectorului UAUIM, corespunzătoare formei de
învăţământ la care este înscris;
17.2. În cazul în care studentul respectiv beneficiază de echivalări conform regulamentului, va achita
taxa de studiu, mai puţin valoarea creditelor echivalate.
17.3. Pentru ambele situaţii privitoare la studenţii care refac anul de studii înscrierea pentru refacerea
disciplinelor, evidenţa acesteia, inclusiv a taxelor aferente intră în sarcina secretariatelor de catedre. Acestea
vor gestiona separat situaţia studenţilor care refac anul.
Bucureşti 2008 - 2009 101

IV. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Art. 18. Secretariatele facultăţilor vor lua măsurile necesare ca situaţia şcolară a tuturor studenţilor să fie
clarificată până cel târziu la data de 10 octombrie, în aşa fel încât ocuparea locurilor finanţate de la buget,
respectiv a locurilor cu taxă să fie aprobată, prin decizie a Rectorului UAUIM, până la data de 15 octombrie.
Art. 19. În contractul de studiu, semnat de fiecare student la înmatricularea în anul I, vor fi specificate
condiţiile prezentului regulament, iar în contractele studenţilor de pe locurile cu taxă de studiu vor fi indicate
cuantumul acesteia şi a celor 3 rate.
Art. 20. Condiţiile de ocupare a locurilor finanţate de la buget, valabile în anul universitar 2008-2009 numai
pentru studenţii înmatriculaţi în anul I si II (art. 4), se vor aplica acestei serii în anii universitari următori, iar
sistemul actual, aplicat anilor III-VI (art. 8-10) se va lichida odată cu absolvirea universităţii a actualului an
III.
Art. 21. Studenţii străini se vor supune în continuare reglementărilor actuale privind taxa de studiu.
Prezentul regulament a fost aprobat de Senatul UAUIM în şedinţa din 21 septembrie 2008.
102 Bucureşti 2008 - 2009

Ghidul Studentului ARH 08 09

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ghidul Studentului ARH 08 09

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM "ION MINCU" BUCUREŞTI

Editura universitară „Ion Mincu”

Bucureşti 2008 - 2009 1

Str. Academiei 18-20

2 Bucureşti 2008 - 2009

Dragi cititori, studenţi ai universităţii noastre,

Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu Prof.dr.arh. Ştefan Scafa-Udrişte

Bucureşti 2008 - 2009 3

4 Bucureşti 2008 - 2009

c. Studii cu licenţă - 3 ani..........................................................................................30

Bucureşti 2008 - 2009 5

În baza Legii învăţământului şi a Cartei Universitare în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism

Prezentul ghid se adresează în special studenţilor FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ.

6 Bucureşti 2008 - 2009

2. DATE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA

Bucureşti 2008 - 2009 7

▪ 2.3. Cadrele didactice sunt organizate în 3 departamente şi 12 catedre, pe următoarele

B. Departamentul Sinteză de Proiectare: - Director: prof.dr.arh. Mihai COCHECI

C. Departamentul de proiectare şi - Director: prof.dr.arh. Florin MACHEDON

D. Departamentul de Istorie-Teoria arhitecturii

E. Catedra de ştiinţe tehnice - Şef catedră: conf.dr.arh. Radu PANĂ

▪ 2.4. Conducerea şi coordonarea activităţii secretariatelor este asigurată de:

8 Bucureşti 2008 - 2009

Componenţa serviciului Secretariat:

3. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ALE STUDENŢILOR

Bucureşti 2008 - 2009 9

3.3. DISCIPLINĂ UNIVERSITARĂ

10 Bucureşti 2008 - 2009

Cuantumul taxelor se stabileşte anual prin hotărârea Biroului Senatului.

Bucureşti 2008 - 2009 11

3.9. REPREZENTAREA STUDENŢILOR ÎN SENATUL UNIVERSITĂŢII ŞI CONSILIUL

12 Bucureşti 2008 - 2009

6. EDITURA UNIVERSITARĂ „ION MINCU”

Bucureşti 2008 - 2009 13

▪ 7.2. EXMATRICULAREA (scoaterea din evidenţă)

14 Bucureşti 2008 - 2009

▪7.4. ÎNTRERUPEREA DE STUDII

▪7.5. PRELUNGIREA MEDICALĂ A STUDIILOR

Bucureşti 2008 - 2009 15

▪7.6. RECUNOAŞTEREA STUDIILOR

Procedura de recunoaştere a studiilor:

16 Bucureşti 2008 - 2009

Bucureşti 2008 - 2009 17

TIPURILE DE MODALITĂŢI DE MOBILITATE CARE NECESITĂ ECHIVALAREA

18 Bucureşti 2008 - 2009

CRITERIILE LUATE ÎN CONSIDERAŢIE SUNT:

COMPONENŢA ŞI ATRIBUŢIILE COMISIEI DE ECHIVALĂRI

Bucureşti 2008 - 2009 19

20 Bucureşti 2008 - 2009

Nr. FILE COORDONA- TOTAL

Bucureşti 2008 - 2009 21

▪ 7.9. A DOUA SPECIALIZARE

22 Bucureşti 2008 - 2009

▪ 8.1. PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT - Facultatea de arhitectură

Bucureşti 2008 - 2009 23

Studii de licenţă şi master integrat – 6 ani

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul I (sem. 1, 2)

Nr. ore Credite

4. S.F.A. Grafică 3D - 2l 28 - 2 Catedră

* Promovarea pe bază de calificative (admis - respins) - nu se consideră la medie

24 Bucureşti 2008 - 2009

Studii de licenţă şi master integrat – 6 ani

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul II (sem. 3, 4)

Nr. ore Credite