Programul care vă va schimba viaţa

eoti

Dr.Giilian McKeith
Traducere de Cătălina Manoiache

BUCUREŞTI, 2005
D e d ic a c e a s t ă c a r t e c e lo r d o u ă f iic e a le m e le .
P e n t r u m a m a , t o a t e îm b r ă ţ iş ă r ile , iu b ir e a s i s ă r u t ă r ile m e le .
S ă - ţ i m ă n â n c i c e r e a le le !

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

M C K E IT H ,G IL L IA N
E şti ceea ce mănânci: Program ul care vă va schim ba v ia ţa / dr. G illia n M c K e it h
tra d . C ă t ă lin a M a n o la c h e
B u c u re ş ti: C u r t e a V e c h e P u b lis h in g , 2 0 0 5

IS B N 9 7 3 -6 6 9 -1 2 6 -8

I. M a n o la c h e , C ă t ă lin a (t ra d .)

6 4 1 .5 5

A d a p t a r e a c o p e rt e i: D O N E S T A N

C o p y r ig h t © C e la d o r P r o d u c tio n s L im it e d , 2 0 0 4
A l l rig h ts re se rv e d .

W it h o u t lim itin g th e rig h ts u n d e r c o p y r ig h t re s e rv e d ab ove ,

no p a r t o f t h is p u b lic a tio n m a y be r e p r o d u c e d ,s t o r e d in o r
in tro d u c e d in to a re trie v a l s y s te m , o r t r a n s m it te d , in a n y fo rm
o r by a n y m e a n s ( e le c tro n ic , m e c h a n ic a l, p h o to c o p y in g , re c o rd in g
o r o t h e r w is e ) ,w it h o u t th e p r io r w rit te n p e rm is s io n o f b o th th e
c o p y r ig h t o w n e r a n d th e a b o v e p u b lis h e r o f t h is b o o k .

C o p y r ig h t © E d it u r a C u r t e a V e ch e , 2 0 0 5 , p e n tru p re z e n ta v e rs iu n e în lim b a r o m â n ă

IS B N 9 7 3 -6 6 9 -1 2 6 -8

S-au făcu t toate e fo rtu rile pentru a se asigura acurateţea in fo rm a ţiilo r din această carte.
In d ica ţiile conţinute in text vor fi relevante pentru m ajoritate a persoanelor, d a r este
p o s ib il să nu fie p o triv ite pentru fiecare c a z in dividual, de aceea vă recom andăm să ce re ţi
un s t a f m e d ical a v iza t pentru d e ta lii spe cifice asupra pro ble m e lo r de sănătate
individuală. A t â t e d ito ru l c â t s i a u to ru l îş i d e clin ă o rice resp on sabilitate le gală pentru
eventualele suferinţe, p ie rd e ri sau efecte dăunătoare care p o t apărea în urma fo lo s irii
corecte sau in corecte a in fo rm a ţiilo r s i s fa tu r ilo r din această carte.

Toate vitaminele, m ineralele s i suplim entele pe bază de plante sunt vândute în

co n ce n tra ţii diferite , de aceea este bine să v e rifica ţi do za ju l in d ic a t pe ambalaj.

În ca z u l în care o persoană este în sărcinată, in firm ă, în vârstă sau are sub 16 ani,
trebuie să-şi consulte m e dicul de fa m ilie înainte de a face orice m o d ific ă ri în reg im u l său
alim entar. Dr. G illia n nu este m edic p re g ă tit în s t il tradiţion al, c i este d o cto r
în filo zo fia n u triţie i, c a lific a re obţinută în ca d ru l A m e rica n H o lis tic C ollege o f N u tritio n
U S A (C o le g iu l H o lis tic A m e ric a n de N u triţie ), cunoscut sub numele de C o le g iu l Clayton,
ş i este m em bră a Centre fo r N u tritio n Ed u catio n (C entrului de E d ucaţie N u triţio n a lă )
din A n g lia .
C U P R I NS
INTRODUCERE 4

C A P IT O L U L 1

EŞTI C E E A CE M Ă N Â N C I 10

C A P IT O L U L 2

CUNOAŞT ETI -V Ă
p r o p r i u l O rg a n ism 28

C A P IT O L U L 3

DIETA A B U N D E N T E I 54

C A P IT O L U L 4

T O P U L CELOR 5 C A P C A N E 86

C A P IT O L U L 5

PURIFICAREA 124

C A P IT O L U L 6

SĂ A R Ă T Ă M BINE
ŞI SĂ NE SI M TI M S E X Y 154

C A P IT O L U L 7

P L A N DE ATAC ÎN 7 Z I L E 170

C A P IT O L U L 8

C E L E 20 DE TRUCURI RAPI DE 192

C A P IT O L U L 9

N I V E L U L URMĂTOR 200

DESPRE AUTOARE 220

IN D IC E 221
M U L Ţ U M IR I 224
I NTRODUCER
 Unii oameni mă descriu ca pe o nutritionistă severă si neînduplecată, obsedată
de hrana naturală si alim entaţia sănătoasă. Pro pria mea m amă se teme să ia
masa de Crăciun cu mine, grija ei fiind aceea că voi începe să-i tin „ p r e d ic i"
despre mâncarea sănătoasă si mâncarea nocivă; si ştiu că fiica mea mă
numeşte deja „o b sed ata de m âncare".
Bine, accept. Sunt extrem de interesată de tot ceea ce intră în organismul
nostru. Însă nu am fost întotdeauna aşa. Cu ani în urmă, mâncam numai hrană
congelată ori am balată în pungi de plastic si nu puteam să-mi închei ziua fără
raţia obişnuită de snacks si batoane de ciocolată. Petrecându-mi co p ilăria si
adolescenta în S c o tia ,îm i plăcea la nebunie alim entaţia bazată pe carne
tocată cu cartofi, peste cu cartofi prăjiţi, rulouri cu gem si sos dulce.
După care s-a întâm plat să mă îndrăgostesc de un american, un fanatic al
stilului de viată sănătos. M-am mutat aproape de locuinţa sa din Philadelphia,
dar am refuzat să las ciudăţeniile lui să-mi influenţeze propriul stil de viaţă.
Lucrurile au mers aşa până la cea de-a 24-a aniversare, moment în care totul s-a
schimbat radical. Prietenul meu mi-a făcut o surpriză,înmânându-mi un plic. Pe
invitaţia din interior scria doar că urma „ s ă pornesc într-o lungă călătorie spre
un loc special", într-o zi specială - de ziua mea.În acel moment,nu aveam nici
cea mai vagă idee despre cât de lungă avea să fie călătoria mea. Ne-am urcat
rapid în maşină si am pornit în călătorie către o destinaţie necunoscută. De-a
lungul celor sase ore de drum, mi-am imaginat camere luxoase de hotel cu băi
fierbinţi, poate cu vedere spre munţi sau preerie,în apropierea unui râu sau a
unui izvor cu apă caldă. După câteva ore de condus pe autostradă, am zărit o
pancartă pe care scria: „ B in e aţi venit în statul New Y o rk !" Atunci am început
să-mi imaginez cum vom vizita Empire State Building, Broadway, Statuia
Libertăţii,cum vom sta pe Fifth Avenue sau Madison Avenue. Inima îm i tresălta
de n e ră b d a re .„M icu ţa scoţiană" era pe drumul către „ M a r e le M ă r " în această
ţară mare,împreună cu alesul ei. Doamne,ce mai aniversare!
După aproape şapte ore de d rum ,am ajuns la destinaţie. Nici urmă de New
IN T R O D U C E R E

York, nici panoramă cu munţi si, desigur, nici o baie fierbinte.

- De ziua ta vom lua un prânz macrobiotic, au ţâşnit cuvintele şocante ale
lui „ M is t e r A m e ric a ".
 - Vom lua un ce? m-am repezit eu.
- O să vezi, m-a liniştit el.

Am pătruns într-un fel de colibă destul de şubredă, plină de zeci de oameni, care
stăteau în jurul unor mese pliante improvizate, pe nişte scaune pliante
improvizate, având în faţa lor farfurii de hârtie si tacâm uri de plastic.Tot
aranjamentul părea potrivit mai degrabă pentru o petrecere de după-amiază
pentru copii, dar acolo se aflau persoane adulte de diverse vârste, care
proveneau din toate categoriile sociale; unii erau îm brăcaţi elegant si sofisticat,
alţii purtau haine obişnuite si erau relaxaţi. Atunci m-am întrebat dacă nu
cumva prietenul meu făcea parte din vreo sectă înfricoşătoare. Părinţii mei
m-au atenţionat în legătură cu astfel de lucruri înainte de a pleca din Scoţia.
În sfârşit, a început programul. M ai în tâ i,s -a prezentat conducătoarea
întrunirii, Elaine Nussbaum, o doamnă subţire,cu o voce delicată,cu cei mai
sinceri ochi pe care i-am văzut vreodată si cu un puternic accent newyorkez,
autoare a unei cărticele cu circulaţie restrânsă, intitulată Refacerea. A
început să ne spună povestea vieţii ei, care s-a dovedit cea mai emoţionantă
poveste din viaţa mea. L a început am ascultat-o cu neîncredere, apoi cu uimire
si cu respect, iar în final plină de inspiraţie si de speranţă.
La un moment dat, lui Elaine i se mai dăduseră doar două săptămâni de
trăit. Fiecare oscior din trupul său fusese atacat de cancer si abia mai putea
umbla, vorbi, respira, sta cu lcată sau în picioare. Cei de la spital o trimiseseră
acasă să-şi aştepte sfârşitul. Nu mai aveau ce să facă pentru ea.
În timp ce zăcea pe patul de moarte, o prietenă a hotărât să o supună unui
regim alimentar ezoteric, numit „m a c ro b io tic ă " , hrănind-o cu liguriţa. Dieta
includea alimente naturale vegetariene, precum orezul brun, legume verzi,
seminţe, alge marine, fasole si nenumărate supe de soia sau miso. În mai puţin
de o lună, Elaine a început să capete putere. În două luni de zile, pur si simplu
nu se mai simţea bolnavă.
IN T R O D U C E R E

A mers din nou la spital pentru analize, iar doctorii au descoperit că pur si
simplu cancerul dispăruse complet. Nu mai văzuseră aşa ceva pâna în acel
moment, si nici eu nu mai auzisem ceva atât de incredibil până atunci.
 Atunci a început c ă lă to ria mea, în momentul în care am realizat cât de
im portantă este hrana. Chiar suntem ceea ce mâncăm. Eu aveam un întreg
pomelnic de suferinţe minore, pe care le cunoaşte orice om care munceşte si se
distrează din greu. M ă plângeam de dureri de cap, de oboseală, de dureri
musculare, aveam un ten pătat, suferisem de candidoză, o infecţie micotică, si
aveam ceva peste greutatea ideală pentru vârsta mea. Când am stat si m-am
gândit mai bine la toate acestea, mi-am dat seama că eram una dintre
persoanele cu cea mai precară sănătate pe care le cunoşteam.
A stă zi fac aceeaşi comparaţie cu propriii mei pacienţi de la clinica M cK eith
din Londra. Când vin prima dată la mine, aceşti oameni au un regim de
alimentaţie extrem de nesănătos, cei mai mulţi sunt supraponderali, iar unii au
ajuns deja la o stare de criză. Scopul meu în ce vă priveşte, la fel ca si în cazul
pacienţilor mei, este să vă învăţ care sunt cele mai bune alimente pentru
dumneavoastră, care să vă ajute să slăbiţi, să rămâneţi supli si să vă
îm bunătăţiţi considerabil starea de sănătate pentru întreaga viaţă.
Puteţi să realizaţi acest lucru dacă urmaţi planul propus de mine.
Îndepliniţi m ajoritatea lucrurilor propuse în cea mai mare parte a tim pului si
cu siguranţă veţi avea o form ă fiz ică mai bună, veţi fi mai sănătoşi, mai
puternici, mai atrăgători si mai fericiţi. Aceasta este promisiunea pe care v-o
fac. A m tratat efectiv mii de oameni si am avut rezultate fantastice, fără
precedent.Vin oameni din toate colţurile lumii pentru a cere ajutor. A m văzut
pacienţi de aproape toate naţionalităţile si categoriile sociale, inclusiv staruri
de la Hollywood, persoane aparţinând unor case regale,conducători, fotbalişti
si sportivi olimpici. Dar toţi aceştia sunt si ei oameni, ca mine si ca
dumneavoastră. Si toţi au în comun un lucru:toţi, indiferent de originea lor,
sunt construiţi din elementele cu care se hrănesc! Iar cei care mănâncă chestii
îngrozitoare sunt,în general, mult mai bolnavi decât cei care se hrănesc
sănătos, si nici nu e de mirare.
Pacienţii mei au adesea scopuri diferite: sportivul, de exemplu,îşi doreşte,
IN T R O D U C E R E

probabil, rezultate mai bune; o soţie casnică poate că are nevoie de mai multă
energie; un funcţionar de birou s-ar putea să aibă nevoie de glande
suprarenale mai puternice pentru a face faţă stresului; o persoană mai în

8
vârstă ar putea avea nevoie de o în tărire a sistemului de susţinere si aşa mai
departe. Dar în fiecare dintre aceste cazuri, hrana care intră în organism
devine medicamentul trupului, iar dacă dumneavoastră îi daţi corpului un
„ m a t e r ia l" nepotrivit, acesta se va transform a pur si simplu în grăsime, vă va
scădea energia, apetitul sexual si chiar vă va încetini activitatea creierului.
Punând mâna pe această carte, deja aţi făcut primul si cel mai important
pas pe drumul către un organism mai suplu si mai sănătos. Aveţi de ales între
un medicament nesănătos si indicaţiile mele corecte. Este decizia
dumneavoastră, dar dacă veţi face alegerea corectă, trupul dumneavoastră vă
va mulţumi cu adevărat. Iar această „ r e ţ e t ă " este valabilă pentru toată
familia, aşa că nu trebuie să vă simţiţi izolat. Pur si simplu va trebui să vă
schimbaţi câteva obiceiuri si să recunosteţi răul pe care anumite alimente îl
pot aduce organismului dumneavoastră.
După mai mult de 15 ani de practică medicală, am descoperit că oamenii
care au puţină grijă de organismul lor, consumând alimente sănătoase, sunt,în
general, cele mai sănătoase specimene. A ceştia au un echilibru stabil, în
condiţiile greutăţii lor ideale, în plus, au mai multă energie, viaţa lor sexuală
este mai bună, privesc viaţa cu mai multă relaxare, se bucură de o mai bună
funcţionare a creierului. Pur si simplu sunt mai fericiţi - sunt echilibraţi. Şi
dumneavoastră puteţi fi la fel.
Priv ită în ansamblu, această carte se referă la descoperire si cunoaştere.
Dacă voi reuşi să vă educ si să vă orientez spre alimentele sănătoase, aveţi
toate şansele să deveniţi supli, să aveţi o stare fiz ic ă si de sănătate perfectă.
Îmi doresc să beneficiaţi de numeroşii mei ani de cercetare si de tratamentele
reuşite, aplicate la mii de oameni. A şa cum v-am spus mai devreme, oricine
poate reuşi - lăsaţi-m ă doar să vă arăt metoda.
IN T R O D U C E R E

Dr. Gillian M cK eith

mai 2 0 0 4
CAPITOLUL 1
H R A N A PE C A R E O C O N S U M Ă M ESTE CA UN C OMB US T I BI L . EA DĂ
T R U P U L U I NOSTRU E N E R G I A DE C A R E A R E NEVOI E P E N T R U A
F UNC Ţ I ONA BINE. DACĂ NU V Ă A S I G U R A Ţ I CĂ A C E S T
C O M B U S T I B I L ESTE „ P O M P A T " ÎN OR G A N I S M ÎN C A N T I T A T E A
N E C E S A R Ă ŞI CĂ A R E E X A C T C A L I T A T E A N E C E S A R Ă , PUR ŞI
S I M P L U NU V Ă V E Ţ I B U C U R A DE N I V E L U L M A X I M POSI BI L DE
S Ă NĂ T A T E .
O R G A N I S M U L F I E C ĂRUI A DINTRE NOI A R E P Â N Ă LA O S U T Ă DE
MII DE MI L I A RDE DE C E L U L E ŞI F I EC A R E DINTRE A C E S T E C E L U L E
SOLICITĂ ZILNIC O CANTITATE CONSTANTĂ DE SUBSTANŢE
NUTRI TI VE PENTRU A FUNCŢI ONA ÎN MOD OPTIM. H RANA
I N F L U E N Ţ E A Z Ă TOATE A C E S T E C E L U L E ŞI, PRIN EXTE NS I E ,
F I E C AR E A S P E C T A L FIINŢEI NOASTRE: S T ARE A EMOŢI ONALĂ,
N I V E L U R I L E DE E N E R G I E , A N U M I T E POFTE A L I M E N T A R E ,
CAPACI TATE A DE G Â N D I R E , A P E T I T U L S E X U A L , T I P A R E L E DE
SOMN ŞI S Ă N Ă T A T E A GENE RAL Ă. PE SCURT,O A L I M E N T A Ţ I E
SĂ NĂ T OA S Ă ESTE CHE I A UNEI STĂRI G E N E R A L E DE BINE.

DOVADA M i-am dat seama de acest lucru atunci

când am analizat jurnalele alim entare ale

Prim ul pas pentru a vă schim ba v ia ţa si pa rticip a n ţilo r la em isiunea de televiziune

starea de sănătate l-aţi si făcut, alegând Eşti ceea ce mănânci. Pe lângă faptul

această carte. D ar cum as putea eu că, la începutul program ului, toţi

acum să vă conving să faceţi si urm ătorii participanţii erau supraponderali,absolut

paşi, la fel de im portan ţi, si să renunţaţi toţi aveau si alte probleme de sănătate,

la o biceiu rile alim entare proaste?
Legătura dintre hrană si sănătate este
extrem de im portantă. A lim e n ta ţia joacă
un rol vital în perpetuarea unei sănătăţi
bune si a unei stări generale de bine.
Prim ul pas c ru cia l este acela de a face
conexiunea dintre preferinţa pentru
hrana bună si sănătatea bună, pe de o
parte, si hrana „n e in s p ira tă " si o
sănătate precară, pe de a ltă parte.
12
cele mai multe cauzate de preferinţele
alim entare nefericite. Aceste alimente
erau ca ta liza to rii m ajo rităţii afecţiunilor
si neplăcerilor participanţilor. După ce am
pregătit o masă ce conţinea alimentele
nesănătoase pe care ei le consumaseră o
săptăm ână întreagă si le-am explicat
modul în care acele alimente le afectează
organism ul, legătura dintre hrană si
sănătate a devenit şocant de evidentă.

ZECE ADEVĂRURI IMPORTANTE DESPRE HRANĂ:
U n reg im a l i m e n t a r b o g a t î n g r ă s i m i (în s p e c ia l,
g r ă s i m i s a t u r a t e ) si s a r e este a s o c i a t cu un risc
c r e s c u t de a p a r i ţ i e a unei a f e c ţ iu n i c o r o n a r ie n e .
În me die, se e s t i m e a z ă c ă o t r e i m e d i n t r e c a z u r i l e
de c a n c e r a r p u t e a fi p r e v e n ite p rin s c h i m b a r e a
r e g i m u lu i a lim e n ta r . O d i e t ă b o g a t ă î n f i b r e si
i
c e r e a le i n t e g r a l e si s ă r a c ă în g r ă s i m i a r e
c a p a c i t a t e a de a prev en i o p a r t e d i n t r e t u m o r i l e
c a n c e r o a s e , p r in t r e c a r e si c ele de c o lo n , de
s t o m a c si c a n c e r u l la sân.
H
M u l ţ i ex p erţi în f e r t i l i t a t e s u nt co n v in ş i c ă un
re g im a l i m e n t a r ne să n ă to s, b o g a t în g r ă s i m i ,
z a h a r u r i si d ive r se t i p u r i de h r a n ă p r o c e s a tă ,
s ă r a c ă î n s u b s t a n ţe n u t r i t i v e e s e n ţ i a le p en tr u
f e r t i l it a t e , p o a te c o n d u c e la i n f e r t i l i t a t e si c reste
risc u l p i e r d e r i l o r de s a r c i n ă .
O d ie tă b o g a t ă în g r ă s i m i , z a h a r u r i si s are
c o n d u c e la c r e ş t e r e a î n g r e u t a t e si m ă r e ş t e r isc u l n
in s t a l ă r i i o b e z i t ă ţ i i . G r e u t a t e a e x c e s iv ă nu n u m a i
c ă d u c e la c r e ş t e r e a r i s c u l u i de a p a r i ţ i e a b o l i l o r
c a r d i o v a s c u la r e , a d i a b e t u l u i , a c a n c e r u l u i si a
in f e r t i l i t ă ţ i i , ci este a s o c i a t ă si cu s t a r e a de
o b o s e a lă , un nivel s c ă z u t al r e s p e c t u lu i de sine,
p e r f o r m a n ţ e f i z i c e si m e n t a l e s c ă z u t e .
Un reg im a l i m e n t a r n e s ă n ă t o s c r e s t e r is cul
10
a p a r i ţ i e i d e p r e s i i l o r si a o s c i l a ţ i i l o r de d is p o z iţ i e .
De a s e m e n e a , este a s o c i a t cu s i n d r o m u l
p r e m e n s t r u a l , p o f te le a l i m e n t a r e n e c o n t r o l a t e si
a n x i e t a te a .
Un reg im a l i m e n t a r cu un c o n ţ in u t r i d i c a t de
ad itiv i, co n se rv a n ţi si z a h ă r r a f i n a t p o a te c a u z a
sc ă d e re a c a p a c i t ă ţ i i de c o n c e n tr a re , h ip e r a c tiv it a te
si c h i a r a g resiv ita te. M o t i v u l este ac e la că
a lim e n te le cu un c o n ţ in u t r i d i c a t de z a h ă r si aditivi
a l i m e n t a r i au o c a n t i t a t e m i c ă de c r o m , c a r e se
pierde în proce su l de r a fi n are. C r o m u l este ne c esa r
în re g la r e a nivelului de z a h ă r din sânge; d a c ă ace st
nivel este s c ă p a t de sub co n t ro l, devine p o s ib ilă
a p a r i ţ i a a c e s t o r t u l b u r ă r i de c o m p o r t a m e n t .
□
O d ie tă cu un c o n ţ i n u t s c ă z u t de c a l c i u , un
e l e m e n t ese n ţial p e n tr u m e n ţ in e r e a r e z i s t e n ţ e i
s i s t e m u l u i osos, c r e s t e r isc u l c a o ase le să d e v in ă
f r a g i l e sau c a s a n t e - a f e c ţ iu n e c u n o s c u t ă sub
d e n u m i r e a de o s t e o p o r o z ă .
U n reg im a l i m e n t a r s ă r a c î n s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e
s u p u n e f i c a t u l la e f o r t u r i e n o rm e . A c e s t a a r e un
8 rol es e n ţial în d e s f ă ş u r a r e a unei d ig e s tii bune si în
a b s o r b ţ i a v i t a m i n e l o r si a m i n e r a l e l o r vitale .
P e n t r u o s t a r e de s ă n ă t a t e o p t i m ă , f i c a t u l tr e b u i e
să f u n c ţ i o n e z e la cea m a i î n a l t ă c a p a c i t a t e .
F i c a t u l nu p o a te f a c e f a ţ ă u n o r c a n t i t ă ţ i m a r i de
g r ă s i m i s a t u r a t e sa u de a l c o o l , f a p t ce p oa te
p r o v o c a a f e c ţ iu n i a le f i c a t u l u i sau a le ri nic hilor,
p r e c u m bolile r e n a le sau c i r o z a (o a f e c ţ iu n e g rav ă,
în c a r e c e l u la h e p a t i c ă se d i s t r u g e d e f in itiv ).
U n reg im a l i m e n t a r b a z a t pe un c o n s u m ex cesiv
de z a h ă r p o a te c o n d u c e la un nivel r i d i c a t al
g l u c o z e i ( f o r m a sub c a r e este t r a n s p o r t a t z a h ă r u l
în sâ n g e) în o r g a n i s m , f a p t c a r e p o a te c a u z a
p r o b l e m e de m e t a b o l i z a r e a z a h ă r u l u i , p r e c u m
d ia b e t u l z a h a r a t . S i m p t o m e l e a c e ste i boli su nt
setea, u r i n a r e a fr e c v e n t ă , c a u z a t ă de ex ces ul de
g l u c o z ă , p r o b l e m e cu v e d ere a, o b o s e a l a si
in f e c ţ i i l e rep e ta te.
O d ie tă e x tr e m de s ă r a c ă în s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e
p o a te a f e c t a s i s te m u l im u n ita r , în c a r e caz
o r g a n i s m u l d ev ine v u l n e r a b i l la r ă c e li, g r ip e si are
o s ă n ă t a t e p r e c a r ă , î n g e n e r a l. A v e m nevoie de un
a p o r t c o n s t a n t si e c h i l i b r a t de v i t a m i n e si de
m i n e r a l e e s e n ţ i a le p e n tr u a m e n ţ in e s is t e m u l
i m u n i t a r î n t r -o s t a r e de f u n c ţ i o n a r e b un ă, as tfel
î n c â t să o fe r e o p r o t e c ţ ie e f i c ie n t ă î m p o t r i v a
i n f e c ţ i i l o r si î m b o l n ă v i r i l o r .
 12 A L I M E N T E PE C A R E OA ME N I I
LE C O N S U M Ă F R E C V E N T
S -ar putea ca, la p rim a vedere, această listă a celor mai populare 12 alim ente, pe
care m a jo rita te a oa m enilor le consum ă frecvent, să nu pară a tâ t de a la rm a n tă , dar
vă sfătuiesc să a ru n ca ţi o p riv ire la a naliza n u triţio n a lă de mai jos. S ta tis tic a mea
foloseşte u n ită ţi de m ărim e precum „ lin g u r iţă de z a h ă r" şi „c u b de g ră s im e "
(a p ro x im a tiv 2 5 0 g) pentru a atrage a te n ţia asupra faptelor. În că vă mai este foame?

1. Peşte cu c a rto fi p r ă jiţi

2. P iz z a
3. S paghetti Bolognese
4. Un meniu cu „ b u r g e r "
5. Pui p r ă jit
6. Kebab
7. M ic-dejun englezesc
8. M âncare indiană cu pui
9. M âncare chinezească (carne de porc cu condim ente dulci şi acre şi orez p ră jit)
10. P lă cin ta ciobanului
11. C a rto fi p r ă jiţi sub fo rm ă de chips
12. Pâine p ră jită

Peşte cu cartofi prăjiţi ►Spaghetti Bolognese (o porţie de 300 g)

ca lo rii: 1.078 ►proteine: 43g
carbohidraţi: 86 g ►grăsime: 65g ►fibre: 56g
echivalentul a 17 linguriţe de zahăr si 1/2 cub
de grăsim e
CE M Ă N Â N C I
►c a lo rii: 237 ►carb ohidraţi: 32g
►grăsime: 5,7g ►fibre: 3
►echivalentul a 6 linguriţe de zahăr

►Un meniu cu „burger“ (un hamburger mare,

Pizza (de grosime medie) cartofi prăjiţi şi cola)
ca lo rii: 1 .7 4 6 ►proteine: 80g ►c a lo rii: 1.300 ►proteine: 34g
carbohidraţi: 159g ►grăsime: 88g ►fibre: 8g ►carbohidraţi: 189g ►grăsime: 44g ►fibre:13g
EŞTI CEEA

echivalentul a 31 de linguriţe de zahăr ►echivalentul a 38 de linguriţe de zahăr si mai

si 1/3 cub de grăsim e m ult de 1/5 cub de grăsim e
►Pui prăjit (trei bucăţi de pui şi cartofi prăjiţi)
►c a lo r ii: 9 3 3 ►proteine: 62g
►carb ohidraţi: 72 g ►grăsime: 45 g ►fibre: 6 g
►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr
si aproape 1/5 cub de grăsim e
►Kebab (carne friptă cu salată şi lipie)
►c a lo r ii: 7 0 4 ►proteine: 61g
►carb ohidraţi: 78g ►grăsime: 19g ►fibre: 5g
►echivalentul a 15 linguriţe de zahăr
si aproape 1/10 cub de grăsim e
►Mic-dejun englezesc (2 felii subţiri de suncă,
1 cârnăcior, 1 ou,o roşie, o porţie de fasole,
o felie de pâine prăjită)
►c a lo r ii: 8 3 1 ►proteine: 46
►carb ohidraţi: 52g ►grăsime: 50g ►fibre: 10g
►echivalentul a 10 linguriţe de zahăr
si 1/5 cub de grăsim e
►Mâncare indiană cu pui (la pachet)
►c a lo r ii: 7 0 9 ►proteine: 71g
►carb ohidraţi: 72 g ►grăsime: 15 g ►fibre: 1 g
►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr
si 1/20 cub de grăsim e
►Mâncare chinezească la pachet (carne de porc
cu condimente dulci şi acre şi orez prăjit)
►c a lo r ii: 5 2 0 ►proteine: 16g
►carb ohidraţi: 72g ►grăsime: 15g ►fibre: 1g
►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr
si 1/20 cub de grăsim e
►Plăcinta ciobanului (300 g)
►c a lo r ii: 3 3 6 ►proteine: 18g
►carb ohidraţi: 28g ►grăsime: 18g ►fibre: 2g
►echivalentul a 5 linguriţe de zahăr
si 1/20 cub de grăsim e
►Chips
►c a lo rii: 65 5 ►proteine: 8g
►carb ohidraţi: 74g ►grăsime: 38g ►fibre: 5g
►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr
si peste 1/6 cub de grăsim e
►Pâine prăjită (2 felii groase de pâine albă, unse
cu unt)
►c a lo r ii: 3 4 8 ►proteine: 6g
►carb ohidraţi: 35g ►grăsime: 21g ►fibre: 1g
►echivalentul a 7 linguriţe de zahăr
si aproape 1/20 cub de grăsim e

Acum , aspectul în frico şă to r legat de toate acestea este că alimentele prezentate fac parte din meniul
ziln ic a nenumăraţi oameni. Dacă v-aţi începe ziua cu un minunat mic-dejun bine gătit, la masa de
prânz luaţi un hamburger, iar seara ieşiţi la o pizza? (Nu uitaţi că nu am mai pus la socoteală
gustările si băuturile, ci doar cele trei mese.) Totalul c a lo riilo r dum neavoastră va arăta cam aşa:

►ca lo rii: 3 .8 7 7 ►proteine: 160g ►carbohidraţi: 40 0g ►grăsim i: 182g ►fibre: 31g

Necesarul ziln ic norm al de c a lo rii este de 2 .5 5 0 (1 7 .8 5 0 pe săptăm ână) pentru bărbaţi si 1.940
(1 3 .5 8 0 pe săptăm ână) pentru fem ei.Totalul de mai sus este aproape dublu fa ţă de cantitatea
recom andată pentru fem ei si de 1,5 ori mai m are decât cel ideal pentru bărbaţi.
Este echivalent cu a consum a 20 de acadele pe zi si o jum ătate de cub de grăsime. A dău gaţi ><
la acestea gustările dintre mesele principale, băuturile, a lco o lul si lipsa exerciţiului fizic , ia r £
organism ul dum neavoastră va deveni o bom bă cu ceas pentru potenţiale afecţiuni cardiace, 2
diabet, accidente vasculare cerebrale,tensiune rid icată, problem e ale tra c tu lu i digestiv. Puteţi “
alege să vă o tră v iţi singuri sau, sper eu, puteţi alege să nu faceţi asta!

15
 DE CE NU DAU R E Z UL T A T E
DIETELE
H aideţi să cla rifică m câteva lucruri. Clasicele diete-fulger pur si sim plu nu dau rezultate.
Dietele bazate pe ca lcu lare a ca loriilor, cele care urm ăresc un anum it sistem de „ p u n c te " sau
chiar si cele bazate pe un consum ridica t de proteine si foarte redus de carbohidraţi - toate
acestea, după părerea mea, vor eşua; ba mai m ult, sunt anoste, inutile si de-a dreptul
periculoase pentru organism . Este foarte ad evărat,s-ar putea să vă ajute să daţi jos câteva
kilogram e în doar câteva săptăm âni sau câteva luni.Totusi, pe termen lung, nu veţi reuşi să
continuaţi aceste diete la modă, pentru că în final veţi pune la loc kilogram ele pierdute si nu
veţi face nimic bun pentru organism ul dumneavoastră.
Dietele în vogă se bazează pe re stricţii s i,în consecinţă, vă vor priva de elemente esenţiale
pentru organism . De exemplu, dieta foarte populară, bazată pe o cantitate crescută de
proteine din carne si foarte puţini carbohidraţi este fundam ental eronată din punct de vedere
ş tiin ţific si n u triţional. Pentru a funcţiona, pentru a gândi, pentru a avea energie, o viaţă
sexuală norm ală si o atitudine pozitivă, orice fiin ţă umană are nevoie de carbohidraţi
com plecşi. În categoria ca rb o h id raţilo r com plecşi intră cerealele integrale, precum orezul
brun, m eiu l,qu in oa,secara, orzul si hrisca. Pacienţii mei care au renunţat să consume
carbohidraţi com plecşi în favoarea alim entelor bogate în proteine au început să aibă
probleme serioase - constipaţie, m odificări bruşte de dispoziţie, accese de furie, ameţeli,
dureri de cap, de stom ac si stări depresive - ch iar si cei cu temperamente extrem de pozitive.
Până la urmă, au fost nevoiţi să se în toarcă la program ul de viaţă propus de mine, care a dat
cele m ai bune rezultate.
În plus, m ajoritatea dietelor la modă reduc aportul de acizi graşi esenţiali. Repet, aceasta
este o proastă aplicare a cunoştinţelor ştiin ţifice si este rău pentru organism ul
dum neavoastră! A c iz ii graşi practic ajută organism ul să dizolve grăsimea. Elim inarea
alim entelor care-i conţin este echivalentă cu elim inarea agenţilor care ard grăsim ile. Am
CE M Ă N Â N C I

denum it program ul conceput de mine „ D ie ta A bu nden ţei", tocm ai pentru că nu se bazează pe

elim inarea unor alimente. M ân caţi liniştiţi în continuare avocado, nuci braziliene, migdale,
seminţe de susan, de dovleac si nuci, iar lista poate continua.
EŞTI CEEA

16
Pentru mine, cuvântul „ d ie tă " nu înseam nă autoînfom etare
ci mai degrabă un nou stil de viaţă, în care hrana sănătoasă
se regăseşte din abundenţă. Cartea Eşti ceea ce mănânci dă
rezultate m ai bune decât orice altceva s-a încercat vreodată
pentru că planul meu se bazează pe cercetări ştiinţifice
de pe tot cuprinsul păm ântului,studii clinice si analize
biochim ice de laborator. Aveţi posibilitatea să alegeţi dintr-o
m inunată paletă de alimente si să porniţi la drum cu planul
de viaţă al Dr. G illian M cKeith.

Scopul meu este acela

de a vă determina să faceţi
40
✓

unele schimbări minore, care

vor avea un efect aproape
imediat si vor dura tot restul
✓

vieţii dumneavoastră.
 HRANA SĂNĂTOASĂ
Acest tip de alim ente vă va:
► îm b u n ă tă ţi cap acita te a de gândire;
► rid ic a m o ra lu l;
► reduce stresul;
► spori v ita lita te a ;
► a ju ta să aveţi o inim ă m ai sănătoasă.

În cazul a fe c ţiu n ilo r cardice, un regim a lim e n ta r sănătos este cel mai
im p o rta n t fa cto r. Acesta poate:
► In trod u ce în sânge substanţele chim ice care deblochează arterele, reduc
colesterolu l, creează solvenţi pentru d iluarea che a g u rilo r de sânge şi
produc horm oni, care relaxează pereţii arterelor, scăzând astfel tensiunea;
► Juca un rol esenţial în lu p ta îm p o triv a cancerului prin producerea acelor
agenţi capabili să micşoreze sau să d istru g ă celulele anorm ale;
► A ju ta la în tâ rz ie re a procesului de îm b ă trâ n ire şi în ce tin i procesul de
degradare n a tu ra lă a o rg anism ulu i;
► Creşte re ziste nţa la răcelile şi gripele obişnuite şi stim ulează organism ul
să producă mai m u lţi a n tic o rp i, care protejează îm p o triv a in fe c ţiilo r;
► Preveni durerile de cap şi crizele de astm ;
► Duce la crearea unor substanţe care atenuează d u rerile şi in fla m a ţiile
provocate de a r tr ită ;
► A ta c a b a c te riile şi v iru ş ii;
► Creşte fe r tilita te a şi a p e titu l sexual;
► C onferi un aspect sănătos şi plin de s tră lu c ire te n u lu i, p ă ru lu i şi unghiilor.
CE M Ă N Â N C I

E xistă încă nenum ărate alte avantaje, dar a r fi im posibil să le în ş ir aici pe

toate. Însă mesajul meu este cât se poate de c la r: A legând să consum aţi
hrană sănătoasă, p u te ţi a ră ta m in u n a t şi vă p u te ţi s im ţi m inunat.
EŞTI CEEA

18
In esenţă, dacă regimul dumneavoastră
alimentar nu este sănătos, nu veţi avea
o stare de sănătate bună si nu veţi slăbi.
✓ X
 H R A N A D AUNAT OARE
Aceste alim ente:
► Vor accelera procesul de îm b ă trâ n ire a o rganism ulu i;
► Vor conduce la creşterea în greuta te ;
► Vor cauza problem e digestive, inclusiv balonare, gaze şi cram pe
abdom inale;
► Vă vor da o stare de som nolenţă şi letargie;
► Vă vor a fe cta ca pa citate a de concentrare;
► Vă vor provoca m o d ific ă ri bruşte de disp oziţie;
► Vor afe cta negativ fe r tilita te a şi lib id o u l;
► Vor declanşa a ta c u ri insesizabile, care vor duce la slăbirea a r tic u la ţiilo r
şi la blocarea a rterelor, crescând riscul a fe c ţiu n ilo r cardiovasculare
şi al a r tr ite i;
► Vor duce la îngustarea şi rig id iza re a a rte re lo r - favo rizâ n d a p a riţia
che a g u rilo r de sânge (tro m b i);
► Vor fa v o riz a producerea de substanţe toxice în organism , a că ro r
acum ulare pe parcursul a mai m u lţi ani poate duce la a p a riţia cancerului;
► Vor slăbi im u n ita te a o rg a n ism u lu i;
► Vor determ ina dureri de cap şi crize de astm ;
► Vor accentua du re rile şi in fla m a ţiile provocate de a r tr ită ;
► Vor conferi un aspect nesănătos te n u lu i, p ă ru lu i şi unghiilor.
 H R A N A S A N A T OA S A VERSUS
hranA nesanAtoasA
HRANĂ SĂNĂTOASĂ
A L IM E N T E „ V I I “
SAU A L IM E N T E CRUDE
Alim entele „ v i i" sunt alim entele crude. Aceste
alim ente n-au fost gătite, fierte, călite, puse la
cuptorul cu microunde, congelate, coapte sau
înăbuşite. În consecinţă, ele se a flă în starea
lor natu rală si conţin toate enzim ele. Aceste
enzim e alim entare reprezintă fo rţa vieţii,
a flată în hrană, care înlesneşte procesul de
digestie. Fructele si legumele crude, cerealele si
seminţele în c o lţite - toate conţin enzim e
alim entare. Organism ul nostru are nevoie de
can tită ţi considerabile de astfel de enzim e
petru a se hrăni, pentru a avea energie si pentru
un m etabolism echilibrat.
Cel mai evident neajuns în dietele anterioare
ale participanţilor la programul Eşti ceea ce
mănânci era absenţa com pletă a enzimelor
alimentare din meniul lor. M ajoritatea
participanţilor nu consumau niciodată ceva crud.
C AR BO H ID R AŢI B U N I
În această categorie intră carb o hidraţii la care
nu s-a adăugat zahăr rafinat: de exemplu,
fructe, pâine neagră din fă in ă integrală, cereale,
orez si legum e.Acesti carbohidraţi sănătoşi
CE M Ă N Â N C I
(denum iţi carbohidraţi com plecşi) conţin
zaharuri naturale, pe care organism ul le poate
m etaboliza uşor si lent pentru o funcţionare
echilibrată a creierului, o stare em oţională
EŞTI CEEA
bună si un nivel adecvat de energie. A ceştia nu
sunt văduviţi de p rin cip a lii lor agenţi nutritivi.
A L IM E N T E ECOLOGICE
A lim entele ecologice, sau organice, sunt acelea
în c o m p o ziţia c ă ro ra nu a intrat nici o
substanţă chim ică. Produsele ecologice sunt
cultivate pe terenuri care nu au fost stropite cu
substanţe chim ice pentru fe rtiliz a re sau
pesticide. Ţ ineţi minte: dacă alim entele pe care
le consum aţi au fost stropite cu substanţe
chim ice sau provin de pe terenuri tra ta te în
prealabil, atunci acele substanţe, care sunt
toxice, vor pătrunde în celulele organism ului
dum neavoastră si în fluxul sangvin. Cine poate
şti ce daune produc? Numeroase studii arată
că substanţele chim ice care pătrund în
organism ul nostru nu îm bunătăţesc starea
noastră de sănătate.
PROTEINE BUNE
Proteinele vegetale sunt uşor de descompus de
către organism . Quinoa este un exemplu de
proteină vegetală fo a rte uşor de digerat. Este
sub fo rm ă de boabe si se poate face o fie rtu ră
fo a rte gustoasă din e a .V a rza (nu cea de
Bruxelles, ci aceea care creste din seminţe)
conţine o form ă de proteină m ult mai eficientă,
m ai ieftin ă si mai sănătoasă decât proteina din
carne. Am estecul de legum inoase cu boabe
de cereale generează, la rândul său, o proteină
com pletă, uşor de digerat si care intensifică
m etabolism ul.
G R Ă S IM I BUNE A L IM E N T E L E NEPROCESATE
G răsim ile au o reputaţie extrem de proastă. În A cestea sunt alim ente la care nu s-au adăugat
această eră a alim entelor cu conţinut redus de substanţe chim ice sau altfel de aditivi. Ele se
grăsim e sau ch ia r lipsite com plet de grăsime, a flă în starea lor originară, aşa cum au crescut
cru ciad a îm p o triv a g ră sim ilo r aproape că a în natură. Nu au fost m odificate. Unele
luat-o razna. Cei mai entuziaşti susţinători ai alim ente am balate conţin în c ă elemente si
acestui curent au ajuns să condam ne până si ingrediente în starea lor n a tu ra lă .V ă sfătuiesc
alim entele bogate în uleiuri nutritive, precum să începeţi să c itiţi etichetele produselor
alunele, seminţele sau avocado, dar nimeni nu a alim entare pe care le cum păraţi (vezi p. 176)
putut vreodată să dea vina pe avocado pentru o si să vă fa m ilia riz a ţi cu ingredientele acestora.
afecţiune cardiovasculară!
În general, eu le recom and pa cien ţilo r mei
alim ente care conţin grăsim i bune, precum
alunele, seminţele si avocado. Aceste alim ente
uleioase conţin grăsim i sănătoase, care ajută
procesul de scădere în greutate, m icşorarea
co lesterolului, stim ularea im u n ită ţii si
alim entarea organelor reproducătoare, a pielii,
a părului si a ţesutului osos, lub rifiin d în mod
eficient o rg a n ism u l.G ră sim ile sănătoase sunt
necesare si au o im po rtan ţă v ita lă pentru
întreţinerea vieţii. Iar aceste grăsim i ne ajută
să m etabolizăm alte grăsim i. Sunt a tât de
im portante, în câ t sunt denum ite a cizi graşi
esenţiali.
Organism ul uman nu poate produce a cizi
graşi, aşa că trebuie să-i luăm din hrana pe
care o consum ăm . Eu ch ia r cred că a r trebui
să-i numim „ a c iz i esenţiali pentru slă b ire ".
A şa le spun eu în p ra ctica mea, ia r pacienţilo r
pare să le placă acest concept despre slăbire. CE M Ă N Â N C I

Sem inţele de in, de floarea-soarelui, de

dovleac, algele marine, pestele si avocado
reprezintă exemple excelente de „ a c iz i
esenţiali pentru slă b ire ".
EŞTI CEEA

Cruciada îm potriva grăsimilor a luat-o razna.

23
 HRANĂ DĂUNĂTOARE ale disp oziţiei. Veţi deveni depresiv, nervos si
irita t. Dacă nu vă deranjează să fiţi gras si
bolnav, atunci consum aţi alim ente cu
LEG U M E FIE R T E PREA M ULT
carb o hidraţi dăunători. R eziduurile excesului
Cei m ai m ulţi dintre pacienţii mei, când vin
de carb o hidraţi dăunători sunt depozitate în
prim a dată la cabinetul meu, obişnuiesc să
organism sub form ă de grăsim e. S i în sfârşit,
fia rb ă prea m ult legumele. M u lţi îm i spun că,
un consum îndelungat de carb ohidraţi
de fapt, nici nu le plac legumele. Eu sunt
dăunători poate conduce la diabet. Nu m erită
convinsă că ei pur si sim plu nu ştiu cum să le
să riscaţi atât.
prepare. Din anum ite motive, noi, englezii,
avem adesea tendinţa de a fierbe legumele
până ce le „ o m o râ m ", proces în care îşi pierd
A L IM E N T E NEECOLOGICE
A lim entele neecologice, precum fructele sau
toate substanţele nutritive, extrem de
legumele neecologice, sunt cele care au fost
im portante.
stropite cu diverse substanţe chim ice si au
Pentru a obţine to t ce e m ai bun din
crescut pe terenuri tra ta te în prealabil cu
legumele pe care le consum aţi, fie le m âncaţi
fe rtiliz a to ri chim ici si pesticide. Resturile
crude, fie le înă b u şiţi uşor tim p de 2 - 3 minute,
acestor substanţe chim ice răm ân în organism
în cele mai m ulte cazuri.
atunci când consum aţi astfel de alim ente
neecologice. Ele afectează celulele si organele
C AR BO H ID R AŢI D ĂU N ĂTO R I
tru p u lu i dum neavoastră si dăunează
C a rb o h id ra ţii sim pli sunt cei pe bază de zahăr
sistem ului digestiv. În organism ul nostru,
rafinat, care nu sunt deloc sănătoşi pentru
aceste substanţe chim ice se transfo rm ă în
organism ul dum neavoastră. În această
toxine, poluându-l si otrăvindu-l.
categorie in tră ciocolata, p ră jitu rile, b iscu iţii,
bom boanele si orice alim ent re a liza t prin
adaos de zahăr rafinat, fă in ă sau orez alb
prelucrat. În procesul ra fin ă rii, cele m ai m ulte
minerale si vitam ine se elim ină, ia r alim entele
respective, odată intrate în organism , se
com p ortă ca zahărul pur. Intră în fluxul
sangvin, provocând perturbări ale nivelului
glucozei (zahărul din sânge) si a p a riţia
apetitului crescut pentru du lciuri. Dacă veţi
consum a c a n tită ţi m ari din astfel de alimente,
CE M Ă N Â N C I

cu siguranţă veţi ajunge la m o d ifică ri bruşte

EŞTI CEEA

24
PROTEINE DĂUNĂTOARE
În funcţie de robusteţea sistemului
dumneavoastră digestiv, este posibil ca unele
proteine pur si simplu să nu vă fie favorabile. Cei
mai mulţi dintre participanţii la programul Eşti
ceea ce mănânci aveau o funcţie digestivă
extrem de slăbită, astfel că le era foarte greu să
descompună proteina din carnea roşie.
Consum area a prea m ulte produse din carne
roşie, cu conţinut rid ica t de proteine si grăsim e
poate duce la intoxicarea organism ului si la
creşterea a c id ită ţii sângelui, la pierderi de
calciu, la su praso licitarea rin ich ilo r si a
fica tu lu i, la blocarea digestiei si la distrugerea
b a cte riilo r benefice din tra ctu l digestiv. De
asemenea, se poate ajunge la a p a riţia pietrelor
la rinichi si la oboseala fica tu lu i, la afecţiuni
ale intestinelor, la constipaţie, la a rtrită , la
osteoporoză si la problem e cardiace.
Pentru unele persoane, chiar si laptele de
vacă este prea greu de digerat. Poate provoca
reacţii alergice precum sinuzită, astm, dureri de
urechi, congestie, iritaţie nazală,erupţii ale
pielii, eczeme, oboseală, stare de letargie si
iritabilitate. Laptele de vacă integral are un
conţinut ridicat de grăsimi saturate, unul scăzut
de vitamine, iar cantitatea de minerale este în
dezechilibru cu biochim ia um ană;în consecinţă,
multe dintre substanţele sale nutritive nu pot fi
absorbite de organism .În plus,în mod normal,
vacile sunt supuse la nenumărate tratam ente cu
substanţe chimice, hormoni, pesticide si alte
medicamente, care ajung si ele în lapte. Dacă
vreţi totuşi să consumaţi lapte de vacă, este bine
să-l fierbeţi mai întâi; va fi mai uşor de digerat.
Alegeţi ca alternativă laptele de oaie sau de
capră, ale căror molecule sunt mai mici si mai
uşor de descompus. De asemenea, pe piaţă se
găsesc si numeroase alte tipuri de lapte, mai uşor
de digerat: lapte de orez, de soia si din alte cereale.
A L IM E N T E R AFIN ATE
Regim urile alim entare moderne conţin multe
alim ente rafinate.Toţi p a rtic ip a n ţii la
program ul Eşti ceea ce mănânci aveau anterior
o dietă bogată în alim ente rafinate. A cestea
sunt văduvite de conţinutul lor original de
substanţe nutritive si de fibre. Consum atorul se
alege cu o variantă nenaturală, m ult mai
concentrată în zahăr a alim entului original.
Făina albă si zahărul rafinat sunt cele mai
frecvente exemple de alim ente rafinate. Aceste
ingrediente sunt folosite la prepararea unei
m ultitudini de „a lim e n te ". Produsele de
patiserie, ciocolata, m âncarea de tip fast-food
si sem ipreparatele sunt num ai câteva dintre
alim entele pline de aditivi si conservanţi
alim entari, care le conferă un termen de
v a la b ilita te mai mare. Pe drept cuvânt aceste
alim ente ar trebui să fie numite non-alimente.
Acestea produc adevărate dezastre pentru
sănătatea organism ului uman, de vreme ce
acesta nu a fost proiectat să facă fa ţă unor
alim ente contrafăcute, industriale, secate de
substanţele nutritive.
În cadrul program ului televizat, am în tâ ln it
o doam nă care consumase în prealabil exclusiv
hrană rafinată, prelucrată si conservată.
Yvonne era supraponderală, deprim ată,
epuizată fiz ic si constipată. Până în acel
moment, supravieţuise în principal cu snacks si
hrană sem ipreparată, în c ă lz ită la microunde.
Nu mâncase niciodată în viaţa ei mâncare
adevărată. Pentru a o aduce pe Yvonne la
realitate, am tachinat-o puţin, spunându-i că,
dacă s-ar în tâ m p la să m oară în urm ătoarea zi,
organism ului ei i-ar trebui efectiv ani întregi să
se descompună, din cauza c a n tită ţilo r imense
de conservanţi din organism . A fost destul de
şocant pentru ea, dar cu siguranţă a înţeles
mesajul!
_
...un consum îndelungat de carbohidraţi
dăunători poate duce la diabet. Nu merită riscul.
G R Ă S IM I DĂUNĂTOARE
G răsim ile anim ale saturate sunt fo a rte greoaie
si, odată ajunse în organism , se transform ă în
bolovan i", în tă rin d arterele si expunându-vă
la riscul atacu lui de cord si al accidentului
vascular. Carnea roşie, de porc, produsele
lactate, untul si brânzeturile co nstituie exemple
de alim ente ce conţin grăsim i saturate.
Organism ul uman nu a fost conceput să facă
fa ţă acestor tip u ri de grăsim i. Dietele cu un
conţinut crescut de grăsim i dăunătoare
organism ului duc la creşterea tensiunii si a
nivelului de colesterol, influenţând totodată
nivelul zahărului din sânge si cauzând blocarea
fica tu lu i, ceea ce conduce la depresie si la
creşterea în greutate. Organism ul nu reuşeşte
să proceseze eficien t grăsim ile, astfel că multe
dintre ele se transfo rm ă în „ b u lg ă r i" toxici,
care se depozitează în corp si care vă fac să
deveniţi si mai graşi.
G răsim ile hidrogenate rezultă în urm a
procesului de so lid ifica re a g ră sim ilo r vegetale
lichide. M a rg a rin a sau untura sunt un exemplu
de grăsim e hidrogenată, astfel în c â t c a rto fii
p răjiţi, ciocolata, dulciurile, îngheţata,
p ră jitu rile si produsele de patiserie conţin,
toate, grăsim i hidrogenate. Aceste grăsim i
hidrogenate se transfo rm ă în a c iz ii graşi trans,
ch iar mai periculoşi, despre care s-a
dem onstrat că pot c auza diabet, atac de cord si
CE M Ă N Â N C I
cancer. De asemenea, a c iz ii graşi trans duc la
creşterea în greutate, deoarece interferează cu
m etabolism ul si procesul de descompunere a
a c iz ilo r graşi esenţiali. Rezultatul este
EŞTI CEEA
creşterea colesterolului nociv din organism si
scăderea celui bun.
HRANA PRELUCRATĂ
Pre lu cra re a hranei duce la m od ificarea
c a ra c te ris tic ilo r originale ale alim entelor si a
p ro p o rţiilo r de substanţe nutritive. Înainte de a
ajunge pe ra ftu rile unui superm arket, multe
dintre alim entele pream balate în plastic, cu
preparare rapidă, de în c ă lz it la m icrounde sau
de fie rt în am balaj au tre cu t deja printr-o
m ultitudine de proceduri de prelucrare. După
toate acestea, alim entele mai au o foarte m ică
valoare n u triţio n a lă sau ch iar nici una.
Industria a lim entară perm ite fo lo sirea a
peste 3 .0 0 0 de aditivi alim entari în procesul de
prelucrare a alim entelor. Însă sim plul fa p t că
aceste substanţe chim ice si a ditivi fo lo siţi în
procesul de prelucrare au fost consideraţi
nedăunători organism ului uman nu înseam nă
neapărat că aşa stau lucrurile. A stfel,
substanţele chimice, a d itiv ii alim entari
co lo ra n ţii, în d u lc ito rii, arom ele artificiale,
pigm enţii, n itra ţii, n itriţii, conservanţii care
previn deteriorarea produsului, a cid ifia n ţii,
agenţii de coacere, de albire, e m u lsifica to rii
care menţin consistenţa produselor, toate
acestea pătrund în organism ul nostru prin
interm ediul produselor pream balate si uşor de
preparat.
Aceste procese pot cauza reacţii alergice,
pot su pra so licita fica tu l, obligându-l să
prelucreze prea multe substanţe chimice, dintre
care multe sunt cancerigene. C o p iii care sunt
expuşi unor astfel de procese pot deveni
hiperactivi si pot avea d ificu ltă ţi de învăţare
E N G L E Z U L C A R E S-A HRĂNI T
C E L MAI NOCIV
Andy, un sp ecialist în ca lcu la to a re în v ârstă
de 26 de ani din Essex, a luat parte la
p rogram u l-p ilot Eşti ceea ce mănânci. Prietena
lui îl părăsise cu o săptăm ână înainte, fa p t ce
fusese un adevărat soc pentru el. Când l-am
cunoscut, era dărâm at si profund deprim at.
Andy îşi ducea viaţa îndopându-se cu mâncare
pe tot parcursul zilei si completându-si seara
regimul cu băutură, prin diverse localuri. Iată o
m ostră a regimului său zilnic: chips, ciocolată,
pâine albă, hamburgeri, apoi alţi hamburgeri, si
încă alţi ham burgeri,cartofi p ră jiţi,to tu l stropit
din plin cu bere. Acest tânăr blond, de un metru
si optzeci si opt de centim etri, cu trăsături fine,
cântărea nu mai puţin de 178 de kilograme. Din
punct de vedere clinic, Andy era obez, iar
alegerile sale alim entare extrem de nefericite
pur si simplu îi distrugeau viaţa. E ra epuizat,
respira greu, suferea cum plit de indigestie,
balonări si gaze - p ra ctic,era la pământ.
Scaunele sale cleioase, lipicioase, nesănătos de
reduse cantitativ aveau un m iros îngrozitor, care
se simţea de la o postă, ia r el transpira excesiv,
chiar si atunci când stătea pe scaun.
A nalizele biochim ice făcute de mine au arătat
niveluri dezastruoase de vitam ine si minerale,
ia r nivelul de acizi graşi esenţiali era cel mai
scăzut din câte văzusem în num eroşii mei ani de
practică m edicală. A ceasta însem na că el nu
putea să descompună grăsim ile în mod adecvat.
I-am dat un ultimatum: fie urma să respecte
programul meu,fie avea să m oară de tânăr. Dacă
avea de gând să facă ceea ce îi spuneam eu, mă
angajam să continuu să îl tratez. Dacă avea de
gând să calce pe-alături,îl lăsam baltă. Andy a
făcut alegerea corectă. A acceptat din toată inima
programul propus de mine, care suna cam aşa:
► fă ră carne roşie;
► fă ră zahăr alb rafinat;
► fă ră produse de patiserie din fă in ă a lbă
rafinată;
► fă ră chips sau alte uscături;
► fă ră a lcool;
► c a n tită ţi nelim itate de fru cte proaspete si
legum e,sem inţe crude,alune si nuci si unele
boabe sau seminţe legum inoase si cereale;
► exerciţiu fiz ic m oderat în fiecare zi.
A cest munte de grăsim e ce se rostogolea prin
baruri a început ch ia r să-şi fa că singur sucul de
morcovi si de pir în fiecare z i,în loc să se
scufunde în halbele din localul lui obişnuit.
Rezultatul: Andy a dat jos peste 25 de
kilogram e în mai puţin de tre i luni si a început
să se sim tă minunat. Deşi se a flă în c ă în
procesul de slăbire, A ndy este acum a lt om si
a ra tă excelent.
HRANĂ SĂNĂTOASĂ = O V IA Ţ Ă M A I BUNĂ
Observaţi, aşadar, că alim e n ta ţia d ictează
nivelul de sănătate si de bunăstare al
organism ului. Ea vă furnizează m ajoritatea
substanţelor nutritive de care aveţi nevoie
pentru a fi sănătoşi si fe ric iţi. H rana are o
influenţă in cred ib ilă asupra s tă rii em oţionale,
mentale si fizice . O alim entaţie sănătoasă, de
bună c a lita te este una dintre cele mai uşoare si
mai sigure căi spre o v iaţă mai bună.
Reflectând îndeaproape la ceea ce consum aţi si
alegând alim ente sănătoase, puteţi obţine tot
ce este mai bun de la hrană si to t ce e m ai bun
de la viaţă. Pentru că sunteţi într-ad evăr ceea
ce m âncaţi!
27
CUNOAS TE TI - V Ă
p r o p r i u l Or g a n i s m
ÎN C A D R U L P R O G R A M U L U I T E L E V I Z A T
ESTI CEEA CE M ĂNÂNCI, L E - A M C U N O S C U T
P E J O A N N E SI J U L I E , DI N P A R T E A D E E S T
A L O N D R E I , B U N E P R I E T E N E DI N C O P I L Ă R I E .

Joanne, m am ă iu b ito a re a tre i co p ii, pur şi sim plu nu se putea opri din
m âncat. A în ce rcat să slăbească în repetate râ n d u ri, folosind regim urile la
m o d ă ,d a r nici unul nu a a ju ta t-o cu nim ic. M i-a spus că era prea obosită
ch ia r şi pentru a-şi duce c o p iii în parc, nu voia decât să mănânce şi să
doarm ă. P rogram ul ei z iln ic se în vâ rte a în ju ru l a ce, unde şi când urm a să
mănânce din nou, însă tâ n je a după vre m u rile în care avea o părere bună
despre p ro p ria persoană.
Joanne consum a în tr-o săptăm ână echivalentul a 6 6 4 de lin g u riţe de
zahăr alb ra fin a t şi 1 .1 7 3 de gram e de grăsime, ceea ce este egal cu 4V2
cuburi de grăsim e de porc. Se hrănea ziln ic cu produse de tip fa st-fo o d ,
alim ente bine p ră jite , h am burgeri, cio co la tă şi doi litr i de b ă u tu ri
a cidulate. Nu exista nim ic proaspăt sau crud în m eniul ei zilnic. C ântărind
aproape 1 46 de kilogram e la vâ rsta de 29 de ani, Joanne era fo a rte
d eprim ată , gingiile îi sângerau, m em oria o cam lăsase, nu avea energie,
a p e titu l sexual îi lipsea cu desăvârşire, avea o re sp ira ţie u râ t m irositoare,
d is p o z iţii sch im b ă to a re ,îi cădea părul şi era p lin ă de o ce lu lită hidoasă. Se
balona ca o minge in d ife re n t ce-ar fi m âncat şi era plină de gaze. Avea
s ziln ic du re ri de cap şi sup ravieţuia cu analgezice.
to
| Joanne nu avea nici cea m ai vagă idee despre efectele devastatoare ale
CD

g zahă ru lu i alb ra fin a t şi ale g ră s im ilo r saturate asupra organism ulu i.

-I
3
a£ Fusese crescută cu aceste alim ente, 'a c o n tin u a t să se alim enteze în acelaşi
Q_
§ mod, ia r pe cop ii îi hrănea la fel.
O.
’Ş J u lie ,în vâ rs tă de 28 de ani, m am a unei fe tiţe de 4 ani, suferea constant
l-H

tj de m igrene şi era a tâ t de constipată , în c â t avea scaun doar o dată pe

to-
â săptăm ână, şi asta num ai cu a ju to ru l laxativelor. Îi apăruseră hem oroizi,
o avea problem e cu som nul, acnee, gingiile îi sângerau, avea dureri

30
m enstruale com parabile cu ch inu rile naşterii, gaze şi nu avea nici un pic de
v ita lita te sau de energie.
Le-am supus a tâ t pe Joanne, câ t şi pe Julie unui consult clinic,
v e rificâ nd u-le lim ba, unghiile şi alte semne ale co rp u lu i. Lim ba Joannei
era plină de tă ie tu ri, de z im ţi, de suprafeţe inflam ate, exfoliate şi acoperite
de substanţe cu un aspect m urdar.Toate acestea indicau deficienţe ale
substanţe lor n u tritiv e vitale, necesare pentru c o n tro lu l g re u tă ţii şi
fu n c ţio n a re a sănătoasă a orga nism ulu i. Din felul în care a ră ta lim ba ei,
m i-am d a t seama că era p lină de b a cte rii nedorite; corpul ei nu putea face
fa ţă c a n tită ţii m ari de grăsim i saturate nesănătoase cu care îl fo rţa să se
confrunte, ia r organele ei fu ncţion a u m u lt sub standard şi puteam să
deduc m ulte d in tre a fe c ţiu n ile de care suferea. Într-adevăr, Joanne a fo st
extrem de u im ită de c o re c titu d in e a s u p o z iţiilo r pe care le-am fă c u t doar
p rivin d u -i lim ba.
U nghiile Joannei erau roase până la carne, un a lt semn al lipsei acute de
m inerale din organism . P robabil că era epuizată. Organismul ei începuse
să se devoreze singur,în disperarea lui de a p rim i m inerale. Cu siguranţă
nu le găsea în regim ul ei alim entar, bazat pe ham burgeri.
Lim ba lui Julie „s p u n e a " şi ea fo a rte m ulte. Cel m ai relevant aspect a
fo s t fu n c ţio n a re a sto m a culu i, a in te s tin e lo r şi a plăm ânilor. Îm i era c la r că
abdom enul ei era s lă b it, digestia îi era execrabilă, intestinele îi erau
în fu nd a te cu to t felu l de re zid u u ri, ia r plă m â n ii îi fuseseră a fe c ta ţi de ani
în tre g i de fu m a t. Avea c re s tă tu ri pe p ă rţile laterale şi pe m ijlo cu l lim b ii,
fa p t care indica un dezechilibru al substanţelor n u tritiv e şi deficienţe

O R G AN ISM
cronice.
Când le-am în tin s pe cele două fem ei la o riz o n ta lă şi le-am pa lp a t
PROPRIUL
d e lica t stom acul şi zona de sub coasta dreaptă, în dreptul fic a tu lu i,
Joanne aproape că a zb u ra t până în tavan, ia r Julie a scos un ţip ă t din
cauza d u re rii ascuţite. Aceste re a c ţii de durere nu sunt norm ale şi
CUNOAŞTEŢI-VĂ

rep re zintă un semn că lu c ru rile nu sunt în regulă. Organismele am belor

fem ei erau intoxicate, in fla m a te şi pline de o tră v u ri. S tilu l lo r de
a lim e n ta ţie pur şi sim plu le d istru g e a .T ru p u rile lo r strigau după ajutor.

31
Uneori nu este nevoie să mergi la un
nutriţionist pentru a afla ce nu este în regulă
cu propriul regim alimentar. Există semne
ale trupului foarte uşor de depistat,
care ne spun cum stă situaţia - totul ţine
doar de cunoaşterea propriului organism.
 PRINCIPALELE SEMNE
ALE ORGANISMULUI A n g h in a r e

A vocado

M o rco v i
Vă p rezin t în continua re cele mai frecvente semne ale tru p u lu i, pe care le G e rm e n i de m ei

puteţi căuta pentru a vă evalua p ro p ria stare de sănătate. Fiecare semn P ă s tâ r n a c

O rez
este u rm a t de e x p lic a ţii, precum şi de in d ic a ţii despre ceea ce trebuie să
D o v le c e l
fa ce ţi. Dacă le veţi urm a, veţi in tra pe făgaşul sigur către o sănătate de fier. C a r t o fi d u lc i

T o fu

Napi

LIMBA care să vă afecteze, dar dacă apare, Ig n a m e (o varie tate

Lim ba este un im portan t in dica to r al
săn ătăţii, aşa că as dori să încep accen­
tuând anum ite de ta lii despre aceasta.
Eu consider întotdeauna lim ba o
de c a r t o f d u lce )
înseam nă că stomacul vă este în stare
C e a iu ri/co n d im e n te :
precară, iar digestia este deficitară. Cu
chim e n
siguranţă că sunteţi văduviţi de
m en tă
substanţele nutritive. Si as putea să
le m n -d u lce
pun pariu că vă balonaţi adesea după

„ fe re a s tră " către celelalte organe. ce m âncaţi si suferiţi scăderi bruşte de

V â rfu l său este co re la t cu inim a, iar energie în miezul zilei, mai ales după

porţiunea im ediat urm ătoare are prânz. Cu siguranţă că nu vă bucuraţi

legătură cu plăm ânii. P artea dreaptă
reflectă starea ve zicii biliare, ia r partea
stângă este e d ificato are pentru starea
fica tu lu i. Partea m ediană oferă
in form aţii despre co n d iţia stom acului si
a splinei, ia r partea din spate, despre
rinichi, intestine, vezica urin a ră si uter.
O lim bă sănătoasă ar trebui să a ibă
de maximum de energie, dar, pe de altă
parte, cei mai m ulţi oameni nici nu au
idee cât de bine ar putea să se simtă.
Soluţii:
Învăţaţi să com binaţi alim entele -
evitaţi consumul anum itor grupe de
alim ente în acelaşi tim p (vezi p. 78).
► Luaţi enzime digestive la fiecare masă

un aspect neted, suplu, să fie uşor umedă
si să fie de culoare roz, cu un strat foarte
subţire alb-translucid. Cei mai frecvenţi
indicatori ai lim bii pe care îi urm ăresc
- suplimente nutritive care ajută
organism ul să descompună hrana în
procesul de digestie (vezi p. 209).
U
Consum aţi supe, m âncăruri ce

sunt crăpăturile, adân citu rile si depune­ înăbuşite si piureuri - alimente

ce
rile (care pot fi galbene/zgrunţuroase/ uşor de digerat. V -a r face bine fiertura o
o
.
ce
groase/albe), cutele, inflam aţiile, petele de mei. o.
><
de culoare roşie si tăieturile. Nu consum aţi băuturi acidulate si >
evitaţi consumul de lichide în tim pul
M IJLO C U L DESPICAT mesei.
O despicătura pe m ijlocul lim bii care C itiţi coloana de mai sus: „A lim e n te
nu ajunge până la v ârf nu pare a fi ceva care ajută abdom enul".
33
>< S p lin a este un o rg a n m ic , cu fu n c ţ ii m u ltip le . F u n c ţ io n e a z ă în tan d e m cu sto m a c u l,
I—
z
H e x tră g â n d s u b s ta n ţe le n u tritiv e d in h ra n a c o n s u m a tă s i este ră s p u n z ă to a re de

în n o ire a g lo b u le lo r r o ş ii e p u iza te d in sânge, p r in re c ic la r e a s i tra n s fo rm a re a lo r în

fie r, c a re in tr ă în c o m p o z iţia sâ n g e lui. De asem enea, s p lin a a n ih ile a z ă b a c t e r iile

d ă u n ă to a re , p re v e n in d cu succes, a t u n c i c â n d este d e s tu l de p u te rn ică , ră c e a la s i

g rip a . D a c ă s u n t v iz ib ile u rm e le d in ţ ilo r pe m a r g in ile lim b ii, s p lin a d u m n e a v o a stră

nu în d e p lin e ş te to a te aceste fu n c ţ ii în m o d e ficie nt.

URME DE D IN Ţ I PE M A R G IN IL E
L IM B II
Dacă pe m arginile laterale ale lim bii
sunt v izib ile urmele dinţilor, acesta este
un semn al deficienţei nutriţionale. Se
prea poate ca si digestia
dum neavoastră să fie dim inuată si să
aveţi deficienţe în funcţio narea splinei.
Fu ncţionarea leneşă a splinei este o
U s tu ro i
afecţiune fo a rte frecventă.
P ip e r n eg ru
A pro xim a tiv 7 0 % dintre pacienţii mei
G h im b ir
suferă de această problem ă. Dacă aveţi
P ip e r C ayenne
L IM B Ă IN F L A M A T A
Inflam area lim bii este un semn c la r al
unei deficienţe nutritive - adesea poate
fi vorba de fier,vitam ina B6 sau niacină.
Soluţii:
► Luaţi suplimente minerale sub form ă
lichidă si începeţi să beţi ceaiuri de
urzică, care sunt foarte bogate în aceste
minerale, atât de necesare organism ului.
► V e rifica ţi-v ă co ncentraţia de fier din
sânge. Uneori, deficienţa de fier poate
fi cauzată de lipsa vitam inei B12, a

G in se ng
splina slăbită, este fo a rte probabil să acidului fo lic sau a cuprului. C onsultaţi
S c o r ţiş o a r ă vă co nfruntaţi cu problem a gazelor un nutriţionist.
H re a n intestinale si a balonărilor.
S e m in ţe Soluţii: L IM B Ă ARSĂ
de m ă r a r Consumaţi alimente care ajută splina: A cesta este un semn că stom acului îi
P a u d 'a rc o A d zu ki boabe Dovleac lipsesc sucurile gastrice digestive. Dacă
A s t r a g a lu s Dovlecel galben Chimen prezentaţi acest sim ptom s-ar putea, de
(u n g h ia -g ă ii)
Fasole Mung Legume rădăcinoase asemenea, să aveţi dureri de stomac.
Fasole Peste Soluţii:
Lucernă C a rto fi dulci Încercaţi să luaţi câte o ling uriţă de
Litchi nut Napi B itte r Suedez în fiecare zi. Este foarte
CC Orz Igname bun pentru creşterea c a n tită ţii de
o
M ei secreţie gastrică.
S fe clă Alimente cu un 1 Beţi de două ori pe zi câte o cană de
0.
CC Ovăz conţinut bogat ceai de păpădie.
>< M orcovi de clorofilă: > Luaţi câte o ling uriţă de oţet de mere
>
Pătrunjel Z a rza v a tu ri în a in te de fiecare masă.
Ţelină A lg e > Tabletele de acid c lo rh id ric ( H C L ) v-ar
Păstârnac V a rză creaţă putea ajuta să reglaţi secreţia de acid
Pui S fe clă ga stric din stomac.
34
L IM B Ă IN F L A M A T Ă Ş I/S A U
CU DEPUNERE A L B IC IO A S Ă GROASĂ
A ceasta indică faptul că în organism există
mucus în exces. De asemenea, indică lipsa
b a c te riilo r benefice din organism si, probabil,
a p a riţia unei micoze.
Soluţii:
Scădeţi consumul de produse lactate. Aceste
alimente produc mucus în organism, iar
organele dumneavoastră interne sunt deja prea
pline de um ezeală pentru a le mai face faţă.
C itiţi secţiunea despre alim ente
superconcentrate a acestei că rţi (vezi
p. 20 0 ). Introduceţi un alim ent
superconcentrat verde în alim e n ta ţia
dum neavoastră.
C itiţi in d ica ţiile de la p. 7 6 în legătură cu
tra ta re a micozelor.
Luaţi capsule sau praf de A cid o philu s de la
m agazinele de produse naturiste pentru a vă
repopula organism ul cu bacterii benefice.
Trebuie să urm aţi un astfel de tratam ent tim p
de sase luni.
Beţi ceai de pau d'a rco (se pronunţă poh
darco), disponibil în m agazinele de produse
naturiste. A cesta este un mod excelent de a
descuraja extinderea m icozelor în organism .
Remediul homeopat Bryonia (disponibil în
m agazinele cu produse naturiste) s-ar putea să
vă fie folositor, mai ales în cazul în care aveţi
gura uscată si o stare permanentă de sete.
C R ĂPĂ TU R I ORIZONTALE,
C R ĂPĂ TU R I M IC I/A D Â N C I
Uneori, o astfel de lim bă m ai este denum ită
„ lim b ă ge o g ra fică ". C ră p ă tu rile lim bii sunt
semnul unei m alabso rb ţii, în special a
vitam inelo r B, ia r de cele mai m ulte ori este
în so ţită de o lipsă de energie. Cei mai m ulţi
dintre pacienţii obezi care vin pentru prim a
dată la mine au deficienţe ale acestei
substanţe nutritive vitale. Este foarte
probabil ca deficienţa să dureze de ceva
vreme, deoarece astfel de cră p ă tu ri ale lim bii
se dezvoltă într-un interval lung de tim p.
Soluţii:
Luaţi vitam ina B com plex z iln ic (50 mg).
Luaţi un suplim ent de enzim e digestive la
fiecare masă (vezi p. 20 9).
M o d ifica ţi-v ă dieta, astfel în c â t să includeţi
alim ente ce conţin ca n tită ţi m ari de enzim e si
care sunt uşor de a bso rb it (vezi p. 209).
Luaţi tin c tu ră de echinacea (20 de picătu ri
pe zi, tim p de două săptăm âni) - pentru a
ajuta lim fa să circu le si la elim inarea
toxinelor care îm p ie d ică absorbţia
substanţelor nutritive.
Beţi ceai de Ulmus fulva (varietate de ulm)
sau de mentă, care ajută la calm area
stom acului.
Ceaiul de u rzică va ajuta la fo rtific a re a
organism ului prin fu rn iza re a vitam inelo r B.
Beţi două linguri de suc de aloe vera înainte
de masă.
35
Dacă vârful limbii dumneavoastră este roşu,
acest fapt indică o reacţie emoţională
negativă recentă.
L IM B Ă CU DEPUNERE GROASĂ,
G Ă LB U IE
O depunere groasă, de culoare galbenă pe
lim bă indică o tem peratură rid ica tă în zona
inferioară a abdom enului, aceea a
intestinelor. De asemenea, înseam nă că nu
aveţi suficiente bacterii benefice în organism .
Dacă depunerea este prezentă în zona
posterioară a lim bii, trebuie să acordaţi
atenţie colonului. Intestinele dum neavoastră
nu funcţionează prea bine.
Soluţii:
► S -a r putea să fiţi ep uizat pentru că încercaţi
să faceţi prea multe, aşa că ar fi bine să luaţi
lucrurile mai uşor.
► C a lm a ţi-v ă cu două linguri de suc de aloe vera
înain te de fiecare masă.
► Începeţi să consum aţi alim entele pe care vi le
recom and în ca p ito lu l 3, „ D ie ta A bu nden ţei"
si aceste problem e a r trebui să se
diminueze.
Beţi ceai de salvie (două căni pe zi, tim p de o
O R G AN ISM
lună de zile). A lte rn a ţi cu ceai de muşeţel.
PROPRIUL
► C itiţi in d ica ţiile de la p. 113 pentru a vedea
CUNOAŞTEŢI-VĂ
► Ginsengul siberian si rhodiola - ambele se
L IM B Ă CU V Â R FU L ROŞU
V â rfu l roşu al lim bii indică o supărare, o
em oţie negativă sau un stres em oţional. Poate
fi un eveniment din trecut, care în c ă vă
afectează inconştient sau o situ aţie din
prezent. De asemenea, vârful roşu al lim bii
poate indica o tensiune em oţion ală în
organism .
O tu lb u ra re em oţion ală afectează
echilibrul energetic al organism ului, cauzând
blocaje ale energiei in te rio a re,în special dacă
starea de tensiune se prelungeşte. Este posibil
ca în sistem ul dum neavoastră să circu le în
exces horm onii de stres.
Unii oameni fac fa ţă m ult mai bine decât
a lţii tu lb u ră rilo r em oţionale. L a un moment
dat, a venit la cabinetul meu o fem eie tânără,
pe la 30 de ani. Când i-am privit lim ba, am
văzut că avea vârful de un roşu intens, aşa că
am întreb at-o dacă suferise vreo tulb u ra re
em oţională. S-a repezit să răspundă că nu.
D ar cinci minute m ai tâ rz iu a izbu cn it în
lacrim i si m i-a spus că tocm ai se despărţise
de prietenul ei, cu care fusese îm preună şapte
ani si avea inim a frântă. S i se vedea... pe
lim ba ei.
Soluţii:
cum să faceţi fa ţă stresului.
găsesc în m agazinele cu produse naturiste -
sunt fo a rte eficiente în com baterea stresului.
 CAPUL
M ĂTR EAŢA
A ceastă afecţiune poate fi cauzată de a p a riţia
unei ciuperci si/sau de deficienţa de a cizi graşi
esenţiali, de vitam ina B6 si/sau de seleniu.
Soluţii:
► Luaţi două linguriţe de ulei de in pe zi.
► Luaţi ierburi antifungice pau d'arco, fie sub
form ă de ceai (două căni pe zi), fie sub form ă
de capsule (trei capsule, luate de două ori pe
zi) si reduceţi im ediat consumul de du lciuri.
► Consum aţi alim ente cu un conţinut rid ica t de
enzim e alim entare (vezi p. 20 9).
► Luaţi z iln ic urm ătoarele suplim ente nutritive
pentru păr: seleniu (2 00 mcg), biotină (600
mcg) si o capsulă din ciuperca Reishi.
► S p ă la ţi-v ă părul cu şampon de muşeţel sau de
arbore de ceai. După spălare, c lă tiţi-v ă părul
cu o soluţie o bţin ută dintr-o cană de oţet de
mere si 10 linguriţe de ulei de mentă.
FAŢĂ
VE N E V IZ IB IL E PE O B R A JI/C AP ILAR E
IN F L A M A T E
Indică o insuficienţă a enzim elor digestive
sau o cantitate prea m ică de acid gastric.
Soluţii:
► Luaţi suplim ente de acid clo rh id ric (1 tabletă
îna in te de m asa p rin cip a lă a zilei) si un
suplim ent de enzim e digestive, în g h iţit cu
puţină apă la m ijlocu l mesei. O ling uriţă de
oţet de mere îna in te de fiecare m asă poate fi,
de asemenea, de ajutor.
► Luaţi am inte la faptul că organism ul
dum neavoastră cere cu disperare enzim e
(vezi p. 20 9).T rebu ie să consum aţi mai multe
seminţe în co lţite, cereale în co lţite, fru cte si
legume crude.

5
to
i—i
z
<
a
02
o
-1
S
i0—2i
O.
O
02
O.
><
>
l-H
K
LU
1 —
to-
<

1
37
URECHI
C R ĂPĂ TU R I IN SPATELE URECHILOR
C ră p ă tu rile pielii de după urechi indică o
deficienţă de zinc în organism . Lip sa de zinc
se rem ediază într-un tim p destul de
îndelungat - de la sase luni la un an.
Soluţie:
Începeţi cu o ling uriţă de suplim ent
de zinc lichid pe zi, am estecat în sucul
dum neavoastră ziln ic, după care puteţi
să treceţi la tablete de citra t de zinc
(25 mg pe zi).
Consum aţi seminţe de dovleac, seminţe de
susan si fructe de papaya.
► Reduceţi consum ul de produse din lapte de
SE C R E ŢIE DE CEARĂ IN U R EC HI
Înseam nă că aveţi o deficienţă de a cizi graşi
esenţiali în organism - o problem ă foarte des
întâ ln ită . Prea m ulţi oameni evită consumul
de grăsim i, în încercarea lor de a slăbi.
Greşeala lor este aceea că ocolesc atât
grăsim ile rele, cât si pe cele bune. Apoi, când
vor ceva special, optează de obicei pentru o
g ra tifica ţie cu grăsim i rele, în locul celor bune.
Soluţii:
Turnaţi 2 linguri de ulei de in sau seminţe de
in peste sa la ta pe care o consum aţi în mod
' 'l'ÎMHlil.
Luaţi un surplus de ulei de lum iniţa-nopţii,
ulei de lim ba-m ielului, Omega 3 (1 .0 0 0 mg
pe zi).
vacă.
 MÂINI P IE L E C R Ă P A T Ă /M IC I V E Z IC U L E
PE V Â R F U R ILE DEGETELOR
U N G H II F R A G ILE /E X F O LIA T E / A cestea sunt semne ale deficienţei de zinc.

CASANTE Soluţie:
► Vedeţi so lu ţiile pentru petele albe de pe
Aceste sim ptom e indică faptul că ficatul
dum neavoastră are mare nevoie de ajutor. De unghii.

asemenea, pot indica o lipsă de calciu, zinc,

deficienţe de a cizi graşi esenţiali sau un nivel DEGETE IN F L A M A T E SAU PALM E
scăzut de acid în stomac. U M FLATE
Soluţii: A cestea sunt semne ale deficienţei de
vitam ina B6.
► Luaţi Silybum marianum (2 capsule pe zi).
► M ân caţi broccoli, va rză de B ru xe lles,va rză Soluţii:
albă, cereale integrale, am arant (fa m ilia ► Consum aţi din plin alim ente cu un conţinut

Amarantacee), cicoare, toate tip u rile de rid ica t de vitam ine B, precum orez brun,

seminţe si alge nori. seminţe de floarea-soarelui, avocado, hrişcă si

► Beţi 2 căni de ceai de u rzică pe zi. Ceaiul de legume.

► S -a r putea să aveţi nevoie de o doză z iln ică
u rzică este considerat un remediu m iraculos
în fu rn izare a substanţelor nutritive necesare suplim entară de vita m in a B6 (35 mg).

organism ului. Eu pur si sim plu îl ador. ► Beţi ceai de trifo i roşu (trei căni pe zi).

PETE A LB E PE U N G H II P IE L E ROŞIE Ş I ASPRĂ PE M Â IN I

Petele albe de pe unghii reprezintă semnul S -a r putea să aveţi deficienţe de zinc, a cizi
graşi esenţiali, vitam ina C si vitam ina E.
cla sic al deficienţei de zinc. A n a lize le a peste
8 0 % dintre persoanele care au venit la Pielea roşie si aspră mai poate fi un semn al

cabinetul meu au scos în evidenţă o lipsă de se n sib ilită ţii la d iferite alimente.

zinc. În m om entul când apar petele albe pe Soluţii:

unghii, nivelul dum neavoastră de zinc este ► Încercaţi să includeţi în regimul

fo arte scăzut, astfel că trebuie să luaţi măsuri dum neavoastră a lim entar z iln ic 25 mg zinc,
1.000 mg a cizi graşi esenţiali, 1 .000 mg
cât mai repede.
Soluţii: vitam ina C si 40 0 U.I. vitam ina E.

► Începeţi să luaţi o ling uriţă de concentrat ► Faceţi-vă analizele de sensibilitate la anum ite

lichid de alge si o ta b letă de suplim ent cu zinc alim ente (vezi p. 96). Puteţi începe prin

O R G AN ISM
zilnic. eradicarea celor mai probabili suspecţi: grâul

► M â n caţi seminţe de dovleac si de si ciocolata.

floarea-soarelui, care sunt bogate în zinc. PROPRIUL

CUNOAŞTEŢI-VĂ

39
 OCHI ► Ceaiul de u rzică este un remediu natural
excelent pentru creşterea concentraţiei de fier

PALOAREA P Ă R Ţ II IN TER IO A R E din organism .

A P LE O A P E I IN FER IO A R E
Trageţi puţin pleoapa inferioară spre exterior.În CEARCĂNE SUB OCHI
interior,ţesutul ar trebui să aibă o culoare roz De obicei, cearcănele de sub ochi indică

intens. Dacă însă este extrem de pal, s-ar putea alergii la anum ite alim ente si o posibilă

să fiţi anemic. Este posibil să aveţi nevoie de un slăbire a funcţiei rinichilor.

surplus de fier,vitam ina B complex si B12. Soluţii:

Soluţii: ► A lte rn a ţi alim entele pe care le consum aţi; cu

► V e rifica ţi aceste observaţii cu medicul alte cuvinte, nu consum aţi aceleaşi m âncăruri

dum neavoastră de fa m ilie sau cu un în fiecare zi.

nutriţionist. ► M â n ca ţi boabe de quinoa (vezi p. 212).

► Începeţi să luaţi un suplim ent de m inerale sub ► Beţi suc de m erisor (2 pahare pe zi, tim p de o

form ă lichidă, urm ând dozajul de pe prospect săptăm ână).

sau luaţi ziln ic o ta b letă de suplim ente cu ► În tă riţi-v ă rin ich ii, consumând alim ente din

m ultivitam ine/m ultim inerale. lista de mai jos:

A L IM E N T E CARE A JU T Ă R IN IC H II

CEREALE FASO LE PESTE LEG U M E

Orz Fasole A d zu ki Som on Fasole mung
Quinoa Fasole neagră Pă stră v Castane
Boabe de grâu Fasole albă Sem inţe de susan negru
Orez dulce Nuci

C O N D IM E N T E /
C E A IU R I ZARZAVATURI FR U CTE S U P LIM E N T E
Cuisoare Chimen dulce M ure M agneziu (3 00 mg,
Batoane de scorţişoară Ceapă A fine de două ori pe zi)
O R G AN ISM

Schinduf Ceapă verde C o ada-calului (500 mg,

Usturoi A rp a g ic de două ori pe zi)
G h im bir S fe clă A L IM E N T E
PROPRIUL

Zm eură Pătrunjel SUPERCO NCENTRATE

M ure Ţelină A lg e m arine
Schisandra C h lo re lla
CUNOAŞTEŢI-VĂ

Eupatorium fistulosum
M ăceşe
Păpădie
Uva Ursi (se poate consum a si sub form ă de capsule de 50 0 mg)

40
 GURA
P IE L E A CRĂPATĂ DE L A C O LŢU R ILE
G U R II
A cesta este un semn al deficienţei de
vitam ina B2.
Soluţii:
► Beţi două căni de ceai de trifo i roşu/urzici în
fiecare zi.
► Luaţi o capsulă de suplim ent B com plex ce
conţine vitam ina B2 (riboflavonă) (50 mg pe
zi).
► Beţi un pahar de suc de morcovi cu o linguriţă
de spirulin ă în fiecare zi.
► Consum aţi multe vegetale cu frunze de
culoare verde închis, migdale, pătrunjel si
germeni de grâu.
BUZA IN F E R IO A R Ă U M F LA T Ă
În cazul în care nu v-aţi injectat colagen
pentru ca buza dum neavoastră să arate mai
volum inoasă, o buză inferioară um flată indică
blocajul digestiv. A r putea să fie vorba chiar
de constipaţie. Nu uitaţi că dacă aveţi scaun
z iln ic nu înseam nă că nu sunteţi constipat. Nu
to t ceea ce m âncăm se elim ină destul de
eficient!
Soluţii:
► M ân caţi mese simple, com binaţi alim entele
(vezi p. 78 ), beţi ceaiuri calde de plante,
m âncaţi din belşug supe de legume.
► Un suplim ent de enzim e digestive luat
îm preun ă cu sp iru lin a ar trebui să dea
rezultate sem nificative.
► Ceaiul de Ulmus fulva vă va linişti
organism ul.
ME M BR E
PETE D ELIC ATE ÎN ZONA U M E R ILO R
A cestea reprezintă un indiciu al lipsei de
vitam ina B12.
Soluţie:
► Luaţi tablete sublinguale de vitam ina B12 de
la m agazinele de produse naturiste (1 .0 0 0
mcg pe zi).
M IC IP R O T U B E R A N Ţ E PE BRAŢE
A cestea pot reprezenta deficienţe de beta-
caroten, com plexul de vitam ine B si a cizi
graşi esenţiali.
Soluţii:
► Luaţi sub form ă de suplim ente exact
substanţele care vă lipsesc (15 mg pe zi beta-
caroten, 50 mg pe zi B com plex si 5 0 0 mcg
pe zi a cizi graşi esenţiali).
► Luaţi enzim e digestive care să ajute la
abso rb ţia ce lo rla lte substanţe nutritive.
► Începeţi să consum aţi o paletă larg ă de
alim ente cu un conţinut rid ica t de vitam ina
B 1 2 ,în special seminţe în co lţite, peste,
tempeh (m âncare indoneziană din soia
ferm entată), supă miso si alge com estibile.
O R G AN ISM
PROPRIUL
CUNOAŞTEŢI-VĂ
41
Deficienţele de magneziu reprezintă
o adevărată epidemie în rândul populaţiei,
cauzând constipaţie, tensiune ridicată, stări
depresive, dureri musculare, sindrom
premenstrual, insomnie si oboseală excesivă.
PETE RO ŞII PE PARTEA SUPER IO ARĂ G E N U N C H I IN F L A M A T
A COAPSELOR Dacă la în c h e ie tu ră ,în tre rotulă si tib ie există
S -a r putea să aveţi o lipsă de vitam ina A. o inflam aţie, aceasta poate indica o lipsă de
Soluţii: vitam ine si minerale.
► Luaţi suplim ente de alge verzi-albastre Soluţie:
sălbatice (6 tablete sau o ling uriţă pe zi) ► Luaţi seleniu (4 00 mcg) si vita m in a E tim p
ori sp iru lin ă sub form ă de praf sau de tablete de două sau de trei luni.
(o ling uriţă pe zi sau 6 tablete).
► A dău gaţi alge m arine în hrana DURERE ÎN ZONA OASELOR G A M B E I
dum neavoastră z iln ic ă (vezi p. 20 8). Dacă la o apăsare uşoară asupra oaselor
► Luaţi z iln ic o ta b letă de suplim ent cu gam bei sim ţiţi că vă doare, acest lucru indică
m ultivitam ine. o deficienţă de vitam ine si minerale.
► În plus, luaţi un suplim ent cu beta-caroten Soluţie:
(15 mg pe zi) - poate părea ciudat, dar este o ► Luaţi calciu (1 .0 0 0 mg pe zi) si niacinam idă
sursă extra ord in a ră de vitam ina A. (5 00 mcg pe zi).
► Consum aţi ca n tită ţi m ari din urm ătoarele
alim ente bogate în vitam ina A: CRAM PE LA N IV E L U L PICIOARELOR
Bro cco li Pătrunjel D urerile m usculare la nivelul picio arelo r
V a rză de Bruxelles Dovleac indică un nivel scăzut de calciu în organism .
M orcovi Pip er roşu De asemenea, poate fi vorba si de o deficienţă
Frunze de păpădie Som on de magneziu, de vreme ce m agneziul este
Peste oceanic C a rto fi dulci responsabil cu fix a re a c a lciu lu i în oase.
V a rză creaţă Pepene roşu Soluţii:
Frunze de m uştar Creson ► Luaţi 75 0 mg de m agneziu si 5 0 0 mg de
QS
O
Papaya Dovlecel galben calciu de două ori pe zi.
► A dău gaţi alge m arine în supe si în
0£ m ân cărurile înăbuşite.
Q_
>< Consum aţi ca n tită ţi m ari de zarzavaturi.
>
Dacă aveţi obiceiul să faceţi exerciţii fizice
până când tra n sp ira ţi, o idee bună ar fi să
luaţi câte o ta b letă de suplim ent cu m agneziu
după efort.
VAR IC E
STOMAC
Acestea reprezintă un indicator al unor
deficienţe nutritive si/sau al inflam ării ficatului. STOMAC S E N S IB IL,D U R E R O S ,
Soluţii: CU GAZE
Luaţi vitam ina E (4 0 0 U .I. pe zi), Indică o cantitate insuficientă de acid si de
bioflavonoide (5 00 mg pe zi) si magneziu enzim e digestive în stom ac.
(1 .0 0 0 mg pe zi). Soluţii:
C itiţi in d ica ţiile de la p. 49 - planul în 10 paşi Luaţi un suplim ent cu acid clo rh id ric.
pentru tra ta re a hem oroizilor. U rm aţi acele Luaţi enzim e digestive la fiecare masă.
sfaturi si veţi reuşi să vă îm b u n ă tă ţiţi si E lim in a ţi produsele din lapte de vacă,
starea venelor varicoase. De asemenea, c itiţi
deoarece, în cazul m u lto r persoane,
si in d ica ţiile de la p. 162. m oleculele acestora sunt prea m ari pentru a
putea fi descompuse în stom ac.
T Ă L P I CRĂPATE Încercaţi să com binaţi alim entele (vezi
C răp ătu rile apărute pe ta lp ă pot fi un indiciu p. 78).
al prezenţei unor p a ra ziţi de natură m ico tică
în organism .
Soluţii:
Luaţi un suplim ent cu biotină (50 mg pe zi)
pentru a preveni dezvoltarea până la
m aturitate a m icroorganism elor parazite.
M asa ţi-v ă tă lp ile p icio a re lo r cu ulei de in.
F IC A T U L
CARE AJUTĂ

B r o c c o li

V a rz ă de B ru x e lle s SCAUNELE SCAUNE CU MIROS

V a rz ă a lb ă RESPINGĂTOR
ALIM ENTE

C o n o p id ă
SCAUNE G R ASE,U LEIO ASE, Scaunele cu m iros respingător indică
U s tu ro i
CARE R ĂM ÂN LA SU PRAFAŢA o digestie proastă si faptul că
Ouă m ateriile rezultate în urm a digestiei
APEI
G u lii stagnează m ult tim p în intestinul
M a te riile fecale care plutesc si nu se
Napi
gros. A cea sta înseam nă că
duc odată cu apa din to a le tă a ra tă un
A lu n e
organism ul dum neavoastră este plin
S e m in ţe
dezechilibru al fica tu lu i.
Soluţii: de substanţe toxice, ia r mediul
(în s p e c ia l de in,
► Presăraţi seminţe de in peste salatele intestinal este prea acid. Aveţi nevoie
flo a re a - s o a re lu i
sau supele pe care le consum aţi zilnic. disperată de enzim e digestive.
s i d o v le a c )

► M a sa ţi-v ă fica tu l po trivit procedeului Soluţii:

prezentat la p. 150.
► Beţi trei căni de ceai de salvie pe zi.
► Luaţi o ling uriţă de sp iru lin ă pe zi.
► Luaţi câte o capsulă de enzim e
digestive la fiecare masă.
► Cum păraţi-vă c lo ro filă lichidă de la

► Consum aţi mai m ulte alim ente din m agazinele de produse naturiste si

lista din partea stângă pentru a vă luaţi câte o ling uriţă înain te de fiecare

în tă ri fica tu l. masă.
► Luaţi în fiecare zi câte 100 mg de
► Luaţi L-glutam in ă sub form ă de praf
coenzim a Q10.
în a in tea fiecărei mese (vezi p. 108).
► P u rific a ţi-v ă organism ul cu ► Un lucru foarte bun pentru

amestecul ayurvedic fo rm at din trei dum neavoastră ar fi să vă preparaţi

ierburi, denum it Triphala. Dacă nu singuri în fiecare zi suc proaspăt (de

reuşiţi să găsiţi aşa ceva în exemplu, 2 m orcovi, 2 bucăţele de

ţelină si un castravete, amestecate).
m agazinele de produse naturiste, luaţi
Ş tiu că nu sună prea bine ceea ce vă
tă râ ţe de psyllium si fa ceţi-vă singuri
o clism ă (vezi p. 151). spun, dar vă garantez că m erită
efortul.
ORGANISM
PROPRIUL
CUNOAŞTEŢI-VĂ
 SCAUNE ALUNECOASE
În acest caz, scaunul dum neavoastră are prea
m ult mucus, astfel în c â t alunecă si răm âne
lip it de m arginea vasului de toaletă. Cauza
este lipsa fib re lo r de ca lita te din alim e n ta ţia
dum neavoastră. De asemenea, trebuie să
consum aţi m ai m ulte alim ente bogate în
enzim e digestive (vezi p. 20 9). Scaunul este
lip icios d ato rită um id ită ţii crescute din
organism - o situ aţie destul de des în tâ ln ită
în rândul pacien ţilo r mei.
Soluţii:
► Reduceţi aportul de alim ente producătoare
de mucus, precum produsele lactate si
a lco o lu l. C h ia r aşa! Renunţaţi să m ergeţi la
restaurant sau la bar pentru o vreme ori beţi
num ai apă m inerală plată. S ă nu credeţi că
încerc să vă stric d istra cţia , dar veţi descoperi
că vă veţi sim ţi in fin it mai bine după doar
câteva zile.
► Consum aţi alim ente superconcentrate,
precum alge sălbatice verzi-albastre,
disponibile în m agazinele de produse
naturiste (6 capsule pe z i).V e zi p. 204.
BO BIŢE DE IE P U R A Ş
Dacă scaunul dum neavoastră a ra tă ca
bobiţele de iepuraş, aceasta înseam nă că
aveţi problem e serioase cu fica tu l, care este
congestionat. În astfel de cazuri, eu le cer
pacien ţilo r mei de la c lin ică să urmeze
program ul de detoxifiere de o zi (vezi p. 140),
dar le recom and să urmeze program ul două
zile la rând!
Soluţii:
► Luaţi câte două capsule de Silybum
Marianum, de tre i ori pe zi, si acid a lfa lipoic
(5 00 mg pe zi) tim p de o lună.
► C u ră ţa ţi-vă organism ul prin adm in istrarea
prafului denum it psyllium sau T rip h a la (două
linguri de praf am estecate cu suc sau apă,
ziln ic) si a unei linguriţe de c lo ro filă lichidă
îna in te de fiecare m asă.Toate aceste produse
se găsesc în m agazinele naturiste.
► Presă ra ţi 2 linguri de granule de lecitină
peste cereale sau salate.
SCAUNE DE CULOARE D ESCHISĂ
Dacă scaunele dum neavoastră sunt de
culoare foarte deschisă, bej sau galben, este
un semn că aveţi problem e cu digestia
alim entelor grase. De asemenea, vă lipsesc
a c iz ii graşi esenţiali, adică g răsim ile bune.
Soluţii:
► Consum aţi m ai m ulte alim ente care conţin
a cizi graşi esenţiali, pentru a ajuta
m etab olizarea grăsim ilor. Înco rp o raţi în dieta
dum neavoastră z iln ic ă peste, avocado,
seminţe de dovleac, floarea-soarelui si alge
marine, precum nori si alge com estibile.
► Presă ra ţi o lingură de seminţe de in peste
salate, fa p t ce va ajuta la no rm alizarea
scaunului dum neavoastră.
A L IM E N T E NEDIGERATE
O R G AN ISM
ÎN M A T E R IIL E FECALE
Este perfect norm al să găsiţi coaja boabelor
de porum b în m ateriile fecale, de vreme ce
aceasta nu este digerabilă. Însă dacă PROPRIUL
observaţi resturi ale a lto r alimente, atunci se
pare că digestia dum neavoastră nu este
CUNOAŞTEŢI-VĂ
tocm a i bună. De asemenea, s-ar putea să nu
m estecaţi suficient m âncarea. M estecaţi
fo arte bine alim entele si gân diţi-vă că
stom acul dum neavoastră nu are dinţi.
45
 SCAUNE CU V IE R M I
Ştiu, e fo arte neplăcut, dar este o afecţiune
m ult m ai răspân dită decât v-aţi putea
imagina. Se în tâ m p lă adesea ca vierm ii
intestinali să fie prezenţi la copii, ia r aceştia
să-i tran sm ită la părinţi, din cauza unei igiene
d e fic ita re .V ă mai puteţi infesta cu vierm i
intestinali dacă sărutaţi anim alele pe bot,
consum aţi carne de porc insuficient
preparată, carne crudă ori peste crud.
Treceţi im ediat la deparazitare. Persoanele
cu paraziţi intestinali suferă, cu siguranţă, de o
lipsă a substanţelor nutritive în organism.
Vierm ii trăiesc din substanţele nutritive, astfel
că absorbţia lor în organism va fi compromisă.
În general, persoanele cu paraziţi intestinali
sunt anemice (au un nivel scăzut de fier în
organism). Faceţi-vă analiza fierului din sânge.
Este foarte probabil să suferiţi de
m âncărim i în zona anală, mai ales în cursul
nopţii. Încercaţi să nu vă scărpinaţi, deoarece
în acest mod p a ra ziţii se pot îm p ră ştia.
Soluţii:
Următoarele soluţii s-ar putea să vi se pară
ciudate,dar vă asigur că dau rezultate.În primul
rând,va trebui să faceţi un drum până la maga­
zinul cu produse naturiste,dar merită efortul:
T inctura de nuci negre distruge vierm ii
intestinali. Luaţi-o de trei ori pe zi, pe
stom acul gol. Un amestec din cuisoare, pelin si
tin ctu ră de nuci negre va da rezultate si mai
bune, dar nu puteţi folosi aşa ceva dacă sunteţi
o fem eie însărcinată.
W
► T in ctu ra din rădăcin ă de genţiană, luată de
tre i ori pe zi, este un remediu excelent
îm p o triv a v ierm ilo r intestinali.
► Consum aţi c a n tită ţi m ari de seminţe de
dovleac, de susan si sm ochine pentru a
în d e p ă rta nedoritele creaturi.
► Beţi suc de aloe vera o dată sau de două ori pe
zi înain te de mese pentru a preveni re a p a riţia
ini' ' l i ' i .
► Luaţi tablete de m u ltivitam ine cu un conţinut
rid ica t de vitam ine B.
► E xtra ctu l din sâm buri de grapefru it (20 de
picătu ri diluate în apă, de trei ori pe zi) este
un remediu natural excelent.
► Consum aţi m ultă ceapă, legume cu frunze de
culoare verde în ch is si m ulte salate.
► Renunţaţi la du lciuri, lapte pasteurizat si
alim ente p rep arate.A ce ste medii sunt
favorab ile vierm ilor.
► Beţi ceai de senna pentru elim inarea paraziţilor.
► Crem a de oxid de zin c fo lo sită în regiunea
a nală ajută la atenuarea disconfortu lui.
► S-ar putea să vi se pară o nebunie, dar dacă
aveţi paraziţi, încercaţi să vă puneţi câţiva căţei
de usturoi în şosete. Pe măsură ce păşiţi,
usturoiul se va zdrobi,va fi absorbit prin piele si
va pătrunde în sânge,ajungând până la tractul
intestinal. Usturoiul este nociv pentru viermi, iar
dumneavoastră veţi absorbi prin piele această
substanţă cu proprietăţi antiparazitare.
Bineînţeles,consumul de usturoi crud sau gătit
este folositor în egală măsură!
 SCAUNE M O I Ş I APROAPE FLU ID E
ÎN P E R M A N E N Ţ Ă
A ceastă situ aţie nu este s im ila ră cu o diaree
ocazională, cauzată de un m icrob .V orb im
despre cazul în care aveţi în mod permanent
scaune moi si inconsistente. A cesta este un
semn că splina dum neavoastră este epuizată
'■v i I'. 3.|'.
Soluţii:
► În acest caz, nu vă încurajez să consum aţi
legume crude, înain te ca scaunul
dum neavoastră să capete consistenţă.
► Introduceţi urm ătoarele alim ente în dieta
zilnică: ceapă, praz, ghimbir, scorţişoară,
chim en-dulce,usturoi si nucşoară.
► Orezul, ovăzul si alacu l alcătuiesc un
m ic-dejun grozav în cazul acestei afecţiuni.
► C itiţi lista de alim ente benefice pentru splină,
de la p. 34.
► Luaţi suplim ente de A cid o philu s (respectaţi
dozajul recom andat pe am balaj).
► Consum aţi m âncăruri calde si beţi ceaiuri din
plante sau apă caldă, în special în perioadele
ploioase sau cu tem peraturi mai scăzute.
D acă do riţi să m âncaţi salate, trebuie să le
consum aţi întotdeauna îm preună cu o
m âncare cald ă sau să le asezonaţi cu ghim bir
ras. A cest condim ent are un efect de în c ă lz ire
. isupr. i spline i.
SCAUNE S U B Ţ IR I Ş I FOARTE
FRAGM ENTATE
Colonul dum neavoastră ţip ă după ajutor.
„T e rog, c u ră ţă -m ă !"
Soluţii:
► S ă vă faceţi o clism ă sau să fo lo siţi un
irig a to r intestinal ar fi o idee excelentă (vezi
p. |5|).
► A legeţi o dietă bogată în fibre, de exemplu,
m ulte fructe, legume si salate din zarzavaturi
cu frunze de culoare verde-închis.
► C itiţi program ul meu de detoxifiere de o zi
(vezi p. 140) si p ra c tic a ţi-l mai m ult de o zi.
► Luaţi tă râ ţe de psyllium sau T rip h a la si
urm aţi in d ica ţiile de pe etichetă.
Foarte important: cât durează digestia?
Dacă doriţi să ştiţi cât timp îi trebuie
sistemului dumneavoastră să digere
legumele, puteţi să faceţi experimentul cu
boabele de porumb pentru a afla. Din
momentul în care îngurgitaţi boabele de
porumb si până în momentul în care cojile
acestora se vor regăsi în scaunul
dumneavoastră ar trebui să treacă
aproximativ sase ore. Dacă în cazul
dumneavoastră durează mai mult, înseamnă
că digestia nu este tocmai cum ar trebui să
fie. Încercaţi să beţi două linguri de suc de
aloe vera înainte de fiecare masă si luaţi
suplimente cu enzime digestive la masă,
pentru a ajuta descompunerea alimentelor.
 PRURIT
ÎN REGIUNEA ANALĂ
Nu vă jenaţi de o astfel de situaţie. O grăm adă
de oameni suferă de această problem ă. De
obicei, acest sim ptom indică urm ătoarele
afecţiuni: infecţia cu vierm i sau paraziţi
intestinali (vezi p. 45), sensibilitate alim entară
sau h e m o ro izi.V ă rog să fiţi extrem de stricţi
în ce priveşte igiena m âinilor!
S E N S IB IL IT A T E A L IM E N T A R Ă
Pentru a v e rifica dacă vă a fla ţi într-o atare
situaţie, vă rog să vă faceţi testul de
sensibilitate de mai jos, ce presupune
v erificarea pulsului. În mod norm al, pulsul are
o valoare relativ constantă, dar atunci când
consum aţi alim ente la care sunteţi alergic,
ritm ul inim ii dum neavoastră creste. Faceţi
acest test si dacă veţi constata că după ce aţi
luat masa vă creste pulsul, înseam nă că aveţi o
alergie alim entară. Nu aveţi nevoie decât de un
ceas cu secundar.
TES TU L V E R IF IC Ă R II P U L S U L U I
► Dim ineaţa, când vă tre z iţi, luaţi-vă im ediat
pulsul. A şe za ţi degetul a ră tă to r pe
încheietu ra m âinii. N um ăraţi pu lsaţiile
dintr-un interval de 60 de secunde. Rezultatul
ar trebui să fie în tre 50 si 70 de bătăi pe
O R G AN ISM
minut.
► După ce luaţi masa, m ăsuraţi-vă din nou
PROPRIUL
pulsul radial. Dacă valoarea acestuia a
crescut cu mai m ult de 10 bătăi, atunci s-ar
putea să aveţi o se nsibilitate la un anum it
CUNOAŞTEŢI-VĂ
alim ent din respectivul meniu. În acest caz, va
trebui să separaţi alim entele, pentru a a fla la
care dintre ele reacţionaţi negativ, folosind
aceeaşi metodă.
48
Soluţii:
► Luaţi o ling uriţă de L-glutam in ă pudră
îna in te de fiecare m asă pentru a m inim aliza
re a cţia a lerg ică la alimente.
► Ouăle, citricele, produsele din soia,
porum bul, grâul, lactatele, ro şiile si
alim entele condim entate agravează, de
obicei, această afecţiune. Evitaţi-le , pe cât
posibil.
HEM O R O IZI
Când aveţi fica tu l inflam at, de obicei vă
tre z iţi cu hem oroizi. H em o ro izii sunt
in fla m a ţii ale venelor sau ale c a p ila re lo r din
jurul anusului, de culoare albăstrie, roşie
sau violacee. M ă rim ile lo r pot să varieze
destul de m ult, de la dim ensiunea unui bob
de m azăre până la cea a unui grapefruit.
H em o ro izii pot să fie extrem de incom ozi.
Ficatu l se inflam ează ca urm are a unui
regim a lim entar nefericit. Excesul de zahăr,
de ciocolată, de cafea, de friscă , de produse
de patiserie, de biscuiţi si de produse lactate
de vacă este suficient pentru a avea
neplăceri. Este posibil ca hem oroizii să nu
fie fo a rte in fla m a ţi si să răm ână în
interiorul rectului, astfel în c â t să nu fie
v iz ib ili. De obicei sunt durerosi, cauzează o
senzaţie de m âncărim e, ia r uneori chiar
sângerează.
 PLANUL MEU DE TRATARE A HEMOROIZILOR ÎN 10 PAŞI
rele
Încercaţi să fo lo siţi prin rotaţie urm ătoarele
_1 creme naturale din ierburi. Le găsiţi la
ţi cu
m agazinele de produse naturiste. Începeţi
m 5
prim a crem ă indicată si fo lo siţi-o până la
d isp a riţia h em o ro izilo r sau până se term ină
cu tia respectivă. Dacă aţi term inat crem a si
în că aveţi hem oroizi, începeţi să fo lo siţi a
doua crem ă indicată si aşa mai departe.
a. Hamamelis Virginica,în special dacă
hem oroidul este dureros la atingere.
n dum neavoastră alim entar. Au un conţinut
Com presele cu Hamamelis Virginica ajută la
c o n stric ţia venei respective.
b. Unguent Pilewort (unguent pentru
hem oroizi pe bază de plante).
c. Unguent de castan porcesc.
d. Unguent de patlaginăsi coada-soricelului..
I 7
Încercaţi urm ătoarele rem edii homeopate:
uI
a. Hamamelis3 0 c - dacă hem oroidul este
dureros la atingere,vineţiu, inflam at
Q
b. Sulf 30 c - dacă hem oroidul este irita t,
fierbinte, ustură si/sau m ănâncă
c. Sepia 30 c - dacă sim ţiţi hem oroidul ca pe
o bilă în interiorul rectului.
Beţi c a n tită ţi m ari de ceai de păpădie
pentru decongestionarea fica tu lu i (3 sau 4
căni pe zi).
A se zaţi-vă cu partea d o rsa lă într-un
recipient cu apă rece. Probabil că vă
şochează oarecum , dar acest fa p t va duce la
reducerea considerabilă a inflam aţiei,
calm ând vasul de sânge congestionat.
A p lic a ţi a rg ilă verde (disponibilă în
m agazinele de produse naturiste),
am estecată cu puţină a p ă .V ă m âzg ăliţi
puţin, dar veţi reuşi să ca lm a ţi durerea si
inflam aţia. Pentru a în d e p ă rta argila, faceţi
baie sau dus.
Introduceţi frunze de afin în regimul
rid ic a t de bioflavonoide, care sunt
com ponente an tiin fla m a to a re eficiente. În
c riz a hem oroidală acută, luaţi extra ct de
afine sub fo rm ă de capsule, câte una pe oră,
până la vindecare.
Intr
Introduceţi în regimul a lim entar ziln ic câte o
ingură de seminţe de in, luate îna in te de
lingi
fiec,
iecare masă.
Luaţi o capsulă de Silybum marianum de
două ori pe zi, pentru înm uierea scaunului si
p u rifica rea fica tu lu i.
Nu vă fo rţa ţi la to a le tă .A c e st lucru
nu va face decât să în ră u tă ţea scă
situ aţia.
O R G AN ISM
Consum aţi alim ente care fo rtific ă ficatul,
precum varza, broccoli si va rza de Bruxelles.
Încercaţi să a p lica ţi o m etodă de germ inare PROPRIUL
a sem inţelor de broccoli (vezi p. 213).
CUNOAŞTEŢI-VĂ
49
 INDICII A L E UNEI
VEZICI URINARE OBOSITE
Recunoaşt eţ i s i mpt omel e?
► Un cont rol sl ab al vezi ci i
uri nare
► Ur i n ă în cant i t at e redusă/
de cul oar e î nchi să/ opac ă
► Ur i nar e f r ecvent ă (l a fi ecare
5 mi nute)
► Ri gi di t atea degetul ui mi c
de la pi ci or
► Dureri de cap
URINA
D IF IC U L T Ă Ţ I DE URINARE
Dacă sim ţiţi nevoia de a urina, dar nu reuşiţi
cu uşurinţă, acesta este un semn că vezica
urin a ră si rin ich ii dum neavoastră sunt în
dezechilibru energetic. Puteţi îndrepta
situ a ţia cu ajutorul alim entelor si plantelor
din lista im ediat urm ătoare.
Soluţii:
► Consum aţi alim entele si plantele cuprinse în
program ul M cK e ith de revigorare a vezicii
urinare de la p. 51. Dacă problem a persistă,
trebuie să consultaţi un specialist.
► Consum aţi quinoa (vezi p. 21 2 ). Este unul
dintre cele mai bune alim ente pentru rinichi si
vezica urinară.
U R IN A Ţ I M ULT Ş I T R EBU IE
SĂ A JU N G E Ţ I IM E D IA T LA BAIE
Eu vorbesc despre cazul în care aveţi nevoie
la to a letă la fiecare 15 -30 de minute. A cesta
este un indiciu pentru o slabă funcţionare a
rin ic h ilo r si pentru o vezică urin a ră foarte
obosită. De asemenea, poate fi cauzată de
consumul în exces de băuturi nealcoolizate,
pline de zahăr si de aditivi.
Soluţii:
► Introduceţi în dieta dum neavoastră orz,
boabe de grâu, orez dulce, fasole A dzu ki,
fasole neagră, fasole albă, somon si păstrăv,
alim ente care ajută rin ich ii. Asezonaţi
m âncarea cu pătrunjel, atunci când este
posibil.
► Dacă sunteţi predispus la infecţii ale vezicii
urinare, consum aţi afine sau beţi suc de afine
(sunt cele mai bune fructe pentru vezica
urinară); faceţi supe sau ciorbe din legume
benefice v ezicii urinare, precum ţelină,
m orcovi,dovlecel, sparanghel si fasole lima;
beţi ceai de păpădie si m âncaţi seminţe de in.
PROGRAMUL M C K E IT H DE REVIGORARE A V E Z IC II URINARE

A sig u raţi-v ă că dieta dum neavoastră z iln ic ă include ca n tită ţi destul de m ari din urm ătoarele alimente:

FASOLE ► ALGE MARINE ► PEŞTE

Fasole A d zu ki Kombu Păstrăv
Fasole albă W akam e Som on (nu de crescătorie)
Fasole lim a Nori

BĂUTURI ► PLANTE
Suc de afine/cireşe Ierburile Uva Ursi
Ceai de urzică/păpădie (500 mg de două ori pe zi)
C a n tită ţi m ari de apă fa c minuni.
Supe din ţelină, morcovi,
dovlecel, sparanghel si fasole lim a

E V IT A ŢI
Cofeină
Cafea
Ceai (care conţine cofeină)

U R IN Ă OPACĂ Soluţii:
Este un semn că organism ul ► Luaţi alge sălbatice verzi-albastre,
dum neavoastră are o um iditate si o care vor ajuta la asanarea
aciditate prea m ari, cauzate de organism ului.
consumul unor alim ente nepotrivite. ► M ai consum aţi: fasole A d zu ki, mei,
D ulciurile, produsele de origine anim ală, napi, ca rto fi dulci si alte legume
lactatele, ouăle si cerealele rafinate, rădăcinoase.
precum orezul alb sau grâul în cantitate
mare, duc la creşterea a cid ită ţii

O R G AN ISM
interioare a organism ului, producându-se
astfel un exces de c lo r si de toxine. Când
în organism se produce o cantitate de PROPRIUL

acid mai m are decât este necesar, acesta

devine un mediu fe rtil pentru bacterii.
Unele dintre persoanele a că ro r urină
CUNOAŞTEŢI-VĂ

este opacă m anifestă si alte simptom e

ale unei um idităţi crescute, precum
letargie, senzaţie de greutate în m âini si
picioare, apatie si confuzie.

51
 Coşurile indică existenţa unei congestii sau a unui dezechilibru. În fu n c ţie de
lo calizarea lo r pe su p ra fa ţa c o rp u lu i, se poate spune ce organ intern este a fe cta t.

FRUNTE : INTESTINE Beţi o lingură de suc de aloe vera înain te de

Soluţii:
P u rific a ţi-v ă organism ul, luând z iln ic câte o
lingură de tărâţe de psyllium amestecată în apă.
Faceţi regulat clism e sau ch ia r faceţi câteva
şedinţe de hidroterapia colonului (vezi p. 151).
I: PLĂMÎNI ŞI PIEPT
Soluţii:
Beţi ceai de lum â n ă rică si luaţi suplim ente cu
planta unghia-găii, de 3 ori pe zi.
Luaţi suplim ente cu ulei de lum iniţa-nopţii
(1 .0 0 0 mg pe zi).
Luaţi tin c tu ră de echinacea (20 de picătu ri, de
două ori pe zi).
E vitaţi produsele din lapte de vacă, grăsim ile
saturate si carnea roşie.
: IN IM Ă
Soluţii:
Luaţi suplim ente de păducel, 5 0 0 mg de două
ori pe zi, plus 100 mg coenzim a Q10.
Luaţi orz verde (o ling uriţă pe zi).
Beţi două căni de ceai de păducel pe zi.
: RINICHI
O R G AN ISM
fiecare masă.
PLĂMÎNI ŞI IN IM Ă
Soluţii:
Beţi regulat ceaiuri de lum â n ă rică si de
ginkgo biloba.
Luaţi suplim ente cu coenzim a Q10 (1 00 mg
pe zi).
Presă ra ţi lecitină g ranu lată peste salate si
cereale.
PARTEA SUPERIOARĂ
A SPATELUI PLĂMÂNI
Soluţii:
Luaţi unghia-găii (5 00 mg de două ori pe zi).
Luaţi suplim ente de germ aniu (2 00 mg pe zi).
Introduceţi urm ătoarele condim ente la
prepararea hranei: busuioc, ardei iute, chimen
dulce, schinduf, usturoi, ghimbir, lum ânărică,
urzică, mentă.
Beţi suc de ţelină si ceai de lum ânărică.
Încercaţi să luaţi mese simple, reduse
cantitativ. E vita ţi produsele lactate si
dulciurile.
Renunţaţi com plet la arahide pentru o

Soluţii: perioadă.
► M ân caţi quinoa.
► Beţi ceai de păpădie. ZONA DIN JUR
I RUL GURII: ORGANELE
OR
PROPRIUL

► Luaţi suplim ente de m agneziu (1 .0 0 0 mcg pe REPRODUCĂTOARE

ARE
zi) si vitam ina B com plex (100 mg pe zi). Soluţie:
► P la n ta agnus castus vă poate ajuta să
CUNOAŞTEŢI-VĂ

UMERI:TUB DIGESTIV core cta ţi dezechilibrele horm onale care se

Soluţii: m anifestă sub form a c o şu rilo r din jurul gurii.
► Luaţi suplim ente cu enzim e digestive la toate Luaţi suplim entul din această plantă de două
mesele. ori pe zi.
52
W
CĂSCATUL EXCESIV ŞI OFTATUL
Nu întotdeauna a ra tă că sunteţi p lictisit. Este
fo arte posibil să fi răm as „ f ă r ă co m b u stib il"
si să suferiţi de hipoglicem ie (nivelul scăzut al
zah ăru lu i din sânge).
Soluţii:
► Luaţi o ling uriţă de sp iru lin ă de două ori pe
zi, dim ineaţa si după-am iaza. Sau puteţi
în cerca amestecul sub form ă de praf creat
de mine pentru a restabili echilibrul za hărului
în sânge (produsul este disponibil în
m agazinele naturiste).
► Puneţi 15 picături de tin c tu ră de ginseng
într-o cantitate m ică de apă si beţi amestecul
după m a s ă -v-a r putea regla nivelul de zahăr
din sânge.
A jutându -vă să vă cunoaşteţi propriul
organism , vreau, de fapt, să vă dem onstrez
efectul m ajor pe care-l are hrana asupra
organism ului dum neavoastră si asupra felului
în care vă sim ţiţi în fiecare zi. Aceste sfaturi
fundam entale pot duce la schim bări
u lu ito a re .În plus, veţi descoperi că veţi
începe să înţelegeţi sem nalele organism ului
dincolo de in d iciile cuprinse în acest capitol.
Veţi descoperi în curând ce alim ent vă dă
v ita lita te si sănătate si ce alim ent vă
balonează la stom ac sau vă dă dureri de cap!
Aceste cunoştinţe sunt extrem de valoroase -
ele reprezintă cheia către o v ia ţă si o sănătate
excelente.
O S C H I M B A R E O R I C Â T DE M I C A IN O B I C E I U R I L E
D U M N E A V O A S T R Ă A L I M E N T A R E POATE T R A N S F O R M A
R A D I C A L F E L U L ÎN C A R E Î N Ţ E L E G E Ţ I S T A R E A DE B I NE .
NU D O R E S C S Ă P U N A C C E N T U L P E C E E A C E NU A R
T R E B U I SĂ M Â N C A Ţ Ţ C I SĂ VĂ DESCHID ORIZONTUL
C Ă T R E S U T E DE A L T E A L I M E N T E NOI, D E S P R E C A R E ,
P OA T E , NU A Ţ I A V U T NICI C E A M A I V A G Ă I D E E . A C E A S T A
NU E S T E O D I E T Ă R E S T R I C T I V Ă - M A I D E G R A B Ă , E S T E O
D I E T Ă A A B U N D E N Ţ E I . EU V Ă S P U N S Ă M Â N C A Ţ I M A I
M U L T E M Â N C Ă R U R I , NU M A I P U Ţ I N E . D O R I N Ţ A M E A E S T E
S Ă S P U L B E R O R I Z O N T U L DE A Ş T E P T Ă R I DIN P R E Z E N T ÎN
P R I V I N Ţ A DIETEI.
ÎN P R A C T I C A M E A C L I N I C Ă , P A C I E N Ţ I I C A R E VI N
P E N T R U P R I M A D A T Ă L A C A B I N E T U L M E U CU D O R I N Ţ A
DE A S L Ă B I ( I N D I F E R E N T CÂT ) S F Â R Ş E S C PRI N A- ŞI
A T I N G E S C O P U L ŞI C A P Ă T Ă O Î N F Ă Ţ I Ş A R E U L U I T O A R E .
D A R EI T R E B U I E S Ă - Ş I IA A N G A J A M E N T U L S Ă M Ă N Â N C E
M A I M U L T E A L I M E N T E S Ă N Ă T O A S E , R E C O M A N D A T E DE
M I N E ŞI
' M A I P U Ţ* I N DIN C E L E NOC I V E . ŞI
' V Ă P R O M I T CĂ,i
D A C Ă V E Ţ I U R M A D I E T A A B U N D E N Ţ E I , NU V E Ţ I M A I A V E A
N I C I O D A T Ă P R O B L E M E CU G R E U T A T E A .
N I C H O L A S E S T E U N U L D I N T R E CE I C A R E Ş I - A L U A T UN
A S T F E L DE A N G A J A M E N T , D A R P R I V I Ţ I C U M A R Ă T A
J U R N A L U L SĂU A L I M E N T A R , ÎN AI NT E SĂ A P E L E Z E LA
P R O G R A M U L E Ş T I C E E A C E M ĂN ÂN CI...
JURNALUL ALIMENTAR
A L LUI NICHOLAS
LU N I
2.00 3 fe lii de pizza cu b la t gros
10.00 Cafea - tare, cu lapte p a rtia l degresat
13.00 Cafea
15.00 Cafea
16.00 Cafea
17.00 Cafea
20.00 O ju m ă ta te de s tic lă de vodcă cu 1 litru suc de po rto ca le
22.00 4 cepe m ici g ă tite în stil indian, 6 ciuperci m ici asemenea, o ju m ă ta te pizza de pui,
condim entată, cu b la t gros
23.00 2 5 0 ml în g h e ta tă de caram el
Pe parcursul n o p ţii 2 litr i de apă

M AR ŢI
7.00 Cafea
10.00 6 sandvişuri cu carne de v ită : 12 fe lii m ici de pâine albă, 6 fe lii de carne de v ită (3 8 0 g),
unt degresat ta rtin a b il, 2 c u tii de suc a c id u la t de p ortocale
12.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr
14.00 Cafea
16.00 Sandviş de pui (p re a m b a la t): pâine neagră, m aioneză şi salată
19.00 2,5 litr i de bere, 4 sticle de bere germ ană (2 7 5 m l)
22.30 3 fe lii de pizza cu şuncă şi ananas, cu b la t gros
ABUN DEN ŢEI
DIETA
 M IE R C U R I
8 .0 0 -1 2 .0 0 4 cafele
2 bucăti de batog pane (congelate, pream bala te) cu 25 g unt
16.00 Buşeuri cu brânză şi ceapă
21.00 Peşte cu c a rto fi p r ă jiti şi sos cu m p ă ra t din magazin

JO I
2.00 2 sandvişuri cu brânză: 4 fe lii de pâine albă in te rm e d ia ră cu unt,
125 g de brânză roşie Leicester, o ceapă m ică
7.00 Cafea
9.00 Cafea
17-19.00 1,5 litr i de sherry
21.00 H am burger (2 2 5 g) cu o p o rtie m are de c a rto fi p ră jiti, 2 ouă p ră jite
(în grăsim e), ketchup, 3 fe lii de pâine albă, unt
23.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr

V IN E R I
5.00 3 sandvişuri cu brânză: 6 fe lii m ari de pâine albă cu unt, 1 50 g de
brânză roşie Leicester, o ceapă m ică
8.00 Cafea
12.00 O conservă de c h ifte lu te în sos de ceapă, o p o rtie m are de c a rto fi
p ră jiti, 2 câ rn a ti de porc m ari, p re a m b a la ti, 4 fe lii m ari de pâine albă, unt
14.00 3 sandvişuri cu carne de v ită : 6 fe lii m ari de pâine albă, unt, 120 g
de carne de v ită fe lia tă , pream bala tă
15.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr
17.00 Cafea
22.00 4 pungi de chips, 5 00 g bomboane de ciocolată, 6 bomboane de
mentă, învelite în cio co la tă
ABUN DEN ŢEI
DIETA
S Â M B Ă TĂ
1.00 O ju m ă ta te de lasagna p re pa ra tă în casă: 50 0 g carne slabă, to c a tă şi
p ră jită în ulei de măsline, 2 conserve de ciuperci, 2 cepe, 2 borcane de sos
gata p reparat, 6 fâ ş ii de lasagna scurse
2.00 Un bidon de suc a c id u la t de po rto ca le
8.00 O ju m ă ta te de lasagna p re pa ra tă în casă
8.00 Cafea
10.00 Cafea, 3 0 0 g bom boane de cioco lată, 6 bom boane de mentă, învelite
în cio cola tă, un baton de cio c o la tă cu lapte şi caram el de 50 g
12.00 Cafea
14.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr
15.00 1 kg de fr ip tu r ă înăbuşită , 2 plăcinte cu musaca din carne de vită,
c a rto fi, legume, orez
18.00 O cu tie de budincă de orez
22.00 O pizza în tre ag ă, cu b la t gros, având d ia m e tru l de 27 de ce n tim e tri,
cu pui a ro m a t, 6 ciuperci m ari, g ă tite în stil indian, ceai cu lapte şi 2
cuburi de zahăr

D U M IN IC Ă
3.00 Carne to c a tă cu ceapă (o p o rţie mare, răm asă de sâm bătă), 9 0 0 g
c a rto fi piure
9.00 4 fe lii s u b ţiri de şuncă, 2 ouă p ră jite în unt, o conservă de 4 0 0 g de
c â rn a ţi cu fasole, 2 cafele
13.00 5 0 0 g în g h e ţa tă cu caram el
16.00 1,1 kg pui p ră jit, 6 c a rto fi piure cu sm ântână şi unt, mazăre
p re p arată din conservă, 6 m orcovi de m ărim e medie
17.00 O cu tie de budincă de orez
18.00 Cafea
ABUN DEN ŢEI

20.00 O cană m are cu lapte de m a lţ, fie rb in te ,în d u lc ită cu 1 cub de zahăr
şi a ro m a tă cu 2 p lic u ri de ceai de nalbă-m are
DIETA
 C R E D E Ţ I CA AVE ŢI UN REGIM
a l i m e Nt a r s A n A t o s ?

P rim a m are problem ă de care mă lovesc în p ra c tic a mea apare atunci

când în tre b un pacient nou despre c a lita te a regim ului său alim entar. În
mod in e vita b il, cei mai m u lti îm i răspund că se alim entează în tr-u n mod
sănătos. A b ia după ce fa c un mic sondaj, le pun în tre b ă ri şi le cer să-mi
fa că un inventar a lim e n ta r d e ta lia t pe o săptăm ână descoperim că
m a jo rita te a se hrăneşte în g ro zito r, ch ia r şi atunci când are im presia că se
alim entează bine. Aşa că, în a in te de a merge m ai departe, aş d o ri să faceti
testul care stabileşte ce co eficient de inteligen tă a lim e n ta ră (F IT -IQ , Food
Intelligen ce Q uotient) aveti.
În fu n c tie de valoarea co e ficie n tu lu i d u m n e a vo a stră ,fie veti trece rapid
peste acest c a p ito l, fo lo sin d u -l ca pe un sim plu ghid de re fe rin tă (în cazul
în care coeficientul dum neavoastră are o valoare rid ic a tă ), fie, în caz
contrar, va tre b u i să lu ati perm anent cu dum neavoastră acest ca p ito l - şi
această ca rte - şi să nu-l pierdeti din vedere.
ABUN DEN ŢEI
DIETA
? TESTUL DE INTELIGENŢĂ ALIMENTARĂ AL DR.GILLIAN

R ă s p u n d e ţ i c u D A s a u N U la u r m ă t o a r e l e î n t r e b ă r i :

nsum aţi cel puţin un fru c t proaspăt pe zi?

în ca ţi cel puţin 5 p o rţii de legume în fiecare zi?

în ca ţi orez, quinoa, mei, ovăz sau alte cereale cel puţin de tre
săptăm ână? AFLAREA PUNCTAJULUI
A du naţi răspunsurile DA.
în ca ţi o porţie de legume crude în fiecare zi?
17-20: EXCELENT - SUNTEŢI
în ca ţi seminţe crude cel puţin de trei ori pe săptăm ână? ÎN FRUNTEA PLUTONULUI
losiţi alge m arine la gătit? V ă rog să c itiţi acest capito l, să vă
fa m ilia riz a ţi cu in fo rm a ţiile
:ludeţi pestele în alim e n ta ţia dum neavoastră cel puţin de dou
cuprinse în el si totul ar trebui să
săptăm ână?
fie în regulă.
obicei, mestecaţi bine m âncarea, până devine lichefiată? 12-16: NU E RĂU - DAR V-AŢI
ceţi efo rtu ri pentru a evita alim entele care conţin conservanţ PUTEA STRĂDUI MAI MULT
itivi, colo ra n ţi si E -uri? V ă stră d u iţi, ceea ce nu e rău, dar
nu suficient. A r fi bine să studiaţi
itaţi consumul de alimente care conţin sau la care se adaugă z; hăr?
cu atenţie acest capito l - s i
că sunteţi stresat, aşteptaţi până când vă rela xa ţi, si abia api întreag a carte! Sper să faceţi
ncaţi? efo rturi reale pentru a urm a cele

pă ce v-aţi născut, aţi fost hrănit cu lapte matern? mai multe dintre sfaturile mele.
Începeţi D ieta Abundenţei cât mai
aco rd aţi întotdeauna tim pul necesar pentru a m ânca în tihn
curând posibil.
ar si atunci când sunteţi foarte obosit sau fo a rte ocupat?
11 SAU MAI PUŢIN:AŢI CAM
aţi în fiecare zi m icul-dejun? PICAT EXMENUL!
ţi apă de izvor, îm bu teliată, în fiecare zi? S ta ţi pe loc! Nu m işcaţi! Sunt
în g rijo ra tă pentru
ţi în fiecare zi cel puţin 8 pahare de apă filtra tă , m inerală sai
dum neavoastră. Sunteţi în mare
în c u rc ă tu ră .V ă cer să tra ta ţi
ita ţi consum ul de bere/alcool/băuturi acidulate în tim pul me; foarte serios fiecare cuvânt din
sţi obiceiul să beţi apă cu cel puţin 25 de minute înain te acest capitol si din această carte.
a m ân ca ,în loc să o beţi în tim pul mesei? Pu r si sim plu vă im plo r să
începeţi im ediat Dieta
sţi obiceiul să consum aţi alim ente diversificate, si nu aceleas
Abundenţei, propusă de mine,
iecare zi?
ch ia r de astăzi, fă ră nici o
preparaţi sucuri proaspete de legume cel puţin o dată pe am ânare.
20 V tăm ână?
 Să începem cu câteva s fa tu ri prelim inare, sim ple despre a lim e n ta tie :
► În c e rc a ti să vă a lim e n ta ti cât mai v a ria t. Acest fa p t vă va fu rn iz a mai m ulte substante
n u tritiv e şi vă veti sim ti mai îm p lin it.
► În fiecare săptăm ână, adăugati unul sau două alim ente noi la d ieta dum neavoastră
obişnuită .
► Când este posib il, h ră n iti-v ă cu alim ente ecologice.
► C onsum ati cereale integrale în locul celor ra fin a te şi prelucrate, şi orez brun în locul
celui alb. Făina, pâinea şi spaghetele integrale sunt mai bune decât cele din fă in ă
ra fin a tă .
► R enuntati la grâu cât de des este posibil şi in tro d u ce ti alte cereale, precum orzul,
a la cul, m eiul, a m a ra n tu l, quinoa şi secara.
► C onsum ati legume proaspete în fiecare zi.
► F o lo siti sare m arină n e rafin ată în locul celei obişnuite, de masă.
► F o lo siti ulei nerafinat, presat la rece, cum ar fi uleiul de susan, porum b, măsline,
flo a re a -so a re lu i.
► C onsum ati gem uri la care nu s-a adăugat zahăr.
► Beti sucuri de fru c te natu ra le (nu co ncentrate).
► S iropul de orez şi de orz sunt în d u lc ito ri n a tu ra li m u lt mai buni decât zahărul alb.
► Consumati carne albă de peşte din mare (nu de crescătorie),în loc de carne roşie sau de pui.
► C onsum ati alim ente cu un c o n tin u t rid ic a t de proteine, precum fasole, to fu , quinoa şi
te m pe h,în loc de carne şi brânză.
► F o lo siti concentrate de alge m arine la prepararea m âncării (vezi p. 2 0 7 ). Acestea
re p re zintă o sursă extrem de valoroasă de substante n u tritiv e , inclusiv calciu, beta-
caroten şi v ita m in a B12, care a ju tă la scăderea co le ste ro lu lu i, cu ră tă organism ul de
toxine şi întăresc im unitatea.
► In tro d u c e ti noi alim ente în v ia ta dum neavoastră şi consum ati-le din plin, în special
d in tre cele recom andate de mine în L ista A bundentei (p. 8 2 ). F iti deschişi la m inte!

Nu vi se pare m inunat că nu mai tre b uie să su fe riti de foame? La începutul program ului
meu te leviza t, chestiunea a rză to a re a tu tu ro r p a rtic ip a n tilo r era: „ Î m i va fi fo a m e ? "
ABUN DEN ŢEI

Cu D ieta Abundentei propusă de mine, veti ajunge să consum ati o va rietate m u lt mai
m are de alim ente decât v -a ti în c h ip u it vreodată. Ia r frum usetea regim ului constă
to c m a i în fa p tu l că p u te ti m ânca ce c a n tită ti d o riti din aceste alim ente. Poftele
DIETA

a lim e nta re necontrolate vor dispărea pentru totdeauna, deoarece organism ul

dum neavoastră se va sim ti în s fâ rş it h ră n it cu adevărat.
REALIZAREA SCHIMBĂRII
Joanne, o p a rticip a n tă la program ul televizat,
care tră ise întreag a v ia tă cu ham burgeri si cu o
dietă extrem de lim itată, a fost extrem de
în g rijo rată, gândindu-se la d ificu lta te a acestei
schim bări. C redea că nu sunt deloc ca p a b ilă să
înţeleg prin ce trece ea. C â t de tare se înşela!
Cu m ulti ani în urmă, după ce am plecat de
acasă la universitate, îm i duceam zilele cu un
regim pe bază de carne si ca rto fi, beam duzini
de ceaiuri cofeinizate până ce intram „ în
p riz ă " si rontăiam pachete întregi de snacks.
A poi am plecat pentru un an în Spania, unde
am tre cu t pe eclere cu cio co la tă si patiserie
spaniolă, după care mergeau fo a rte bine câteva
pahare de sangria pentru „ c u ră ta re " , ca si
orezul alb prelucrat si cotletele de porc. Eram
supraponderală si com plet lip sită de
substantele nutritive necesare. Este inutil să
mai spun că nu aveam nici un pic de energie,
pielea mea arăta îngrozitor, ia r eu mă simteam
destul de prost.
M -am chinuit din răsputeri să-mi schimb stilul
de viată. Nu a fost deloc uşor si a durat ceva
tim p. Dar schim barea în bine a săn ătătii mele a
m eritat efortul. P a rtic ip a n tii la program ul meu
au fost obligati să fa că aceste schim bări în
doar opt săptăm âni! A s vrea să vă acordati
tim pul necesar pentru a face aceste schim bări,
ia r cel m ai îm b u cu ră to r fa p t va fi acela că veti
începe să sim titi avantajele aproape imediat.
A şa cum le spun si pa cien tilo r mei, odată ce
v-ati atins scopul de a vă revigora sănătatea,
respectati regula proportiei de 80/20 si vă veti
sim ti m inunat în continuare. Respectati
sfaturile mele în 8 0 % din cazuri - si vă
răm âne o fereastră de 20% pentru a vă face
putin de cap. D ar s-ar putea să descoperiti că
organism ul dum neavoastră nu prea m ai are
chef de escapade alim entare. Îi place noua
identitate si nu vrea să p ia rd ă sentimentul de
bucurie. C h ia r dacă se în tâ m p lă să trisa ti sau
să cădeti în acel 20 % de alim entatie
„ lib e r tin ă " , nu trebuie să vă condam nati.
A ccep ta ti deraparea, după care reveniti pe
calea cea bună.
Testati-vă lim itele si exp lorati noi po sib ilită ti.
Pun pariu că nu aveti nici cea mai vagă idee
despre cât de bine v-ati putea sim ti, cât de
m ultă energie ati putea dobândi, cât de bine
v-ar putea functiona creierul, cât de fe ric iti ati
fi - însă această situ atie va dura doar până
când veti face prim ii paşi. E ca si cu m ,în lipsa
unui consult ofta lm o lo gic, nu puteti şti cât de
bine ati putea vedea. Dacă nu vă propuneti să
deveniti sănătos oferindu-i organism ului hrană
sănătoasă, nu puteti a fla cât de bine v-ati
putea sim ti.
Dacă tră iti doar cu hrană m oartă, lip sită de
v ia tă ,a tu n ci si organism ul dum neavoastră va fi
lip sit de viată. Dacă m âncati hrană plină de
v ia tă ,v ib ra n tă , care să includă c a n tită ti mari
de fru cte si legume, si trupul dum neavoastră va
fi plin de v ia tă si de vita lita te. Pu r si simplu,
ABUN DEN ŢEI
aşa merg lucrurile.
DIETA
63
AM ARANT

CEREALE reprezintă boaba integrală.Vă recomand

să folosiţi varietatea integrală. Orzul are
ENERGIZANTE un gust dulce si este foarte bun pentru
stomac si pentru digestie. Dacă suferiţi
Bogate în substanţe nutritive, cerealele
de indigestie, orzul vă poate ajuta foarte
reprezintă princip alul fu rn izo r de
mult. Este adevărat că are în com poziţie
energie. Aproape toate cerealele
gluten, dar într-o concentraţie destul de
ntegrale, nerafinate sunt benefice
m ică.(R eţineţi:o rzul nu trebuie
pentru sănătate, în vreme ce cerealele
confundat cu planta verde de orz, care nu
rafinate, precum orezul alb, pâinea albă
conţine gluten.)
si pastele făinoase albe sunt lipsite de
m ajoritatea substanţelor nutritive si de
OREZUL BRUN
fibre, ca urm are a procesului de
Orezul brun este extrem de benefic
rafinare. Odată consumate, cerealele
pentru sistemul nervos si cel digestiv.
prelucrate se co m p ortă precum
Dintre toate cerealele, este cel mai puţin
zahărul, intrând rapid în sânge si
alergen - pentru m ajoritatea indivizilor.
provocând un dezastru. A cea sta duce la
Regulile orezului:
dezechilibrarea concentraţiei de zahăr
► Orez cu bob scurt: consum aţi-l toam na
din sânge, la pofta de du lciuri, la
si ia rn a pentru a vă în c ă lz i interior
tu lb u ră ri de disp o ziţie si la creşterea în
organism ul.
greutate. De aceea o dietă sănătoasă
► Orez cu bob lung: consum aţi-l vara
trebuie să includ ă întotdeauna cereale
pentru a vă crea o senzaţie de răcoare.
nerafinate, precum orez brun, orz mare,
► B a sm a ti:este ideal pentru persoanele
am arant, mei, crupe de secară, boabe
supraponderale sau pentru cele care au
de grâu, crupe de hrişcă etc. În general,
o um iditate crescută a organism ului, cu
cu cât culoa rea cerealelor este mai
mucus în exces si secreţii nazale.
închisă, cu a tât ele sunt m ai puţin
afinate si m ai sănătoase pentru
CRUPE DE HRIŞCĂ
dum neavoastră. Iată câteva dintre
Crupele de hrişcă nu conţin deloc
cerealele pe care vi le recomand.
gluten, sunt bogate în m inerale
sănătoase si (spre deosebire de grâu)
AM ARANT nu sunt alergene. Dacă aveţi alergie la
A m arantul este un alim ent care grâu, aceasta este o alternativă
fo rtific ă plăm ânii - si, prin aceasta, excelentă, pe care să o luaţi în
extrem de benefic în zilele noastre de considerare. Conţine o cantitate
m axim ă poluare si intoxicare cu ozon. m u lţum itoare de proteine, aproxim ativ
Şi conţine ch ia r m ai m ult calciu si 2 0 % , precum si bioflavonoide rutin,
m agneziu decât laptele de vacă. care ajută la îm b u n ă tă ţire a circu la ţie i
si la în tă rire a venelor. Dacă suferiţi de
< ORZ varice, aceasta este cereala de care
<
Sunt disponibile două tipuri de orz: orzul aveţi nevoie. Este excelentă pentru a
perlat este varietatea rafinată; orzul mare în vio ra o salată.
PORUMB
Cunoscut si sub denum irea populară de
„ p ă p u şo i", porum bul este o cereală fo a rte des
u tilizată. El in tră în co m p o zitia a nenumărate
produse de panificatie. Sub form ă m ăcinată,
este adăugat la foarte m ulte alim ente
pream balate. În consecintă, porum bul se
aseam ănă oarecum cu grâul: fiind adăugat la
prea m ulte alimente, capătă un potential
alergen crescut, dacă este consum at în
can tită ti prea m ari. Pentru a extrage toate
substantele nutritive din boabele de porumb,
ele trebuie m estecate fo a rte bine, coaja lor
nefiind digerabilă.
KAMUT
Kam ut-ul ( Triticum turgidum) este o cereală
strâns în ru d ită cu grâul, însă m ulte persoane
care au alergie la grâu tolerea ză kam ut-ul.
Contine de două ori m ai m ulte proteine decât
grâul, mai multe m inerale,în special m agneziu
si zinc, precum si 16 am ino acizi si a cizi graşi
esentiali.
MEI
M eiul este o excelentă sursă nutritivă. Este
bogat în fier, m agneziu, potasiu, vitam inele B si
vitam ina E, ajută sistem ul digestiv, creste
aportul de substante nutritive si este un
im portan t agent de creştere a energiei, având
în vedere că ajută splina, „ b a te ria "
dum neavoastră de energie.
QUINOA
Quinoa (care se pronuntă chinoa) este o cereală
originară din A m e rica de Sud, în tâ ln ită tot mai
des si care contine toti am inoacizii esentiali. În
consecintă, este o proteină com pletă, dar este
mai uşor de digerat decât proteina din carne si
are un continut infinit mai scăzut de grăsime
decât cele mai multe tip u ri de carne.
OVĂZ
Ovăzul contine m ai m ulte grăsim i benefice
decât orice a ltă cereală - grăsim i care vă ajută
ch ia r să slăbiti, nu să cresteti în greutate.
Ovăzul este si o bogată sursă de vitam ina B
com plex, benefică pentru sistem ul nervos si
pentru în tă rire a oaselor.
SECARA
Este o cereală ideală pentru produsele de
pan ificatie pe bază de a luat dospit. U nii dintre
pacientii mei pun boabele de secară la
germ inat (vezi p. 213 pentru boabe în co ltite ).
S eca ra este excelentă pentru ficat. Dacă
suferiti de dureri frecvente de cap, faceti o
fie rtu ră din boabe de secară.
ALAC
A la c u l, ca si crupele de hrişcă, este plin de
m inerale si proteine, fiind un excelent în tă rito r
al organelor principale. A re un gust bun si
reprezintă o alternativă extrem de nutritivă
pentru persoanele cu alergie la grâu.
Co nstipatia, c o lita si digestia slabă sunt numai
câteva dintre a fectiunile în care este benefic
alacu l. Este singura cereală care contine
m ucopolizaharide, substante ce stim ulează
sistem ul imunitar. Este o excelentă sursă de
energie constantă.
TEFF
Teff-ul (Egragostis tef) are o săm ântă mică,
fo a rte arom ată. Continutul său bogat în
proteine fu rnizează niveluri ridicate de calciu,
m agneziu si fier, fiind astfel o bună alegere
pentru persoanele care consum ă ca n tită ti mari
de sare.Teff-ul contine m ai m ult potasiu decât HH
LU
K
m ajo ritatea cerealelor, ajutând la curătarea Z
LU
a
sângelui de a cizi cauzati de o dietă nepotrivită. z
3
CO
<
1
65
 CE SE POATE SPUNE IN D IC A Ţ II U T IL E DESPRE CEREALE
► Consum aţi numai cereale nerafinate,
DESPRE GRÂU? neprelucrate.
Sp ă la ţi bine cerealele înainte de a le găti.
Cei m ai m ulţi dintre noi consumăm m ult prea
G ă tiţi cerealele până când devin moi si au
m ult grâu. Deşi este o cereală sănătoasă,
absorbit toată apa (vezi mai jos G raficul de
consum ată în ca n tită ţi prea m ari, poate avea,
preparare a cerealelor).
în final, un efect negativ asupra sângelui si
► M estecaţi bine cerealele.Vă veţi îm bunătăţi
organelor interne, ducând la intoleranţă fa ţă de
digestia.
anum ite alim ente si la alergii. G râul a ajuns
► Ş tia ţi că, prin germinare, conţinutul de gluten
c h iar să a ibă un efect alergen puternic, ca
al grâului practic dispare? Încercaţi să puneţi
urm are a consum ului său crescut în Occident.
la în c o lţit cerealele care vă plac cel mai mult
Eu recom and în lo c u ire a cât de des posibil a
(vezi p. 213 pentru instrucţiunile de
grâului cu alte cereale, dar puteţi consuma
germinare).
lin iştiţi grâu integral în ca n tită ţi moderate.
► Păstraţi cerealele în recipiente care se închid
etanş si consum aţi-le în maxim patru luni de
la cum părare. Puneţi în interiorul lor o
frunză de dafin, care să prevină apariţia
gărgăriţelor. De obicei, eu ţin cerealele în
frigider sau în congelator (m ai ales în lunile
toride de vară).
PR EPARAREA CEREALELOR

CEREALĂ CANTITATE DE CEREALE CANTITATE DE APĂ TIMP DE FIERBERE

(CĂNI) (CĂNI) (MINUTE)

► A m a ra n t 1 2V2 35

► Orez brun 1 2 2 0 -3 5

► H rişcă (p ră jită ) 1 2 20

► M ei 1 3 3 0 -4 5

► Ovăz (boabe integrale) 1 2 4 5 -6 0

► Orz m are 1 3 4 5 -6 0
Quinoa 1 2 8 -1 2
►

R e ţin e ţi : D a c ă , în a in t e de a le g ă t i, ţ in e ţ i c e r e a le le în a p ă c â t e v a o re , p u t e ţ i re d u c e la ju m ă t a t e t im p u l de p r e p a r a r e .
ABUN DEN ŢEI
DIETA

66
BOABE DIN BELŞUG Dacă nu consum ati suficient de m ulti
carb o hidrati benefici organism ului, vă veti
sim ti rău.Toti pacientii mei care au redus la
Cunoscute si sub numele de leguminoase,
zero aportul de carb o hidrati s-au sim tit slăbiti,
boabele reprezintă sem intele din păstaie ale
au ajuns la c o n stip a tie ,e p u iza re ,irita re si
unui anum it grup de plante. Cele m ai multe
deprim are. Este ca si cum ati juca ruleta
tip u ri sunt foarte bogate în proteine si nu
rusească cu organism ul dum neavoastră. Sunt
contin aproape nici un pic de grăsime.
de acord că e bine să elim inati carb o hidratii
Fasolea este m inunată pentru dietele de
rafinati nesănătoşi, precum prăjiturile, biscuitii
slăbire. De asemenea, reduce colesterolul,
si du lciurile. Dar trebuie să întelegeti foarte
previne bolile cardiace si curătă organism ul de
bine urm ătorul lucru: ca rb o h id ra tii com plecşi,
toxine. În plus, fasolea este o sursă excelentă
precum leguminoasele, sunt esentiali pentru o
de carb ohidrati com plecşi, dintre cei benefici
sănătate bună! V ă sfătuiesc să-i consum ati cu
pentru organism . Pentru c ă ,în realitate,
regularitate.
c arb o h id ratii continuti de fasole, cereale si
legume sunt esentiali pentru biochim ia si
fizio lo g ia umană. Avem nevoie de ei pentru a fi
sănătoşi, puternici si pentru a evolua ca specie.
 A D Z U K I: FASOLEA PENTRU R EG IM U L
DE S LĂ B IR E
Fasolea A d zu ki este o excelentă sursă de
hrană, bogată în substanţe nutritive si cu
puţine c a lo rii. În Japonia, fasolea A d zu ki este
recunoscută pentru c a lită ţile sale curative
rem arcabile si este fo lo sită în tratam entul
in fe c ţiilo r de rinichi si ale ve zicii urinare.
Însă în p ra ctica mea clinică, o folosesc pentru
regimul de slăbire. A cest tip de fasole, cu
conţinutul său extrem de rid ica t de fibre,
com plexul de vitam ine B si m inerale (fier,
m agneziu si zinc), acţionează ca un diuretic
natural, elim inând excesul de lichide din
organism . De asemenea, elim ină mucusul în
exces, congestiile si m ateriile fecale, arde
grăsim ile si ech ilib rea ză m etabolism ul în
vederea co ntro lulu i greu tăţii. Dacă do riţi să
slăb iţi, acest tip de fasole este ideal pentru
dum neavoastră.
MUNG: FASOLEA D E TO X IFIA N TĂ
Fasolea mung este un a lt alim ent benefic. În
p ra ctica mea, o folosesc pentru scăderea
hipertensiunii, pentru tra ta re a ulcerelor
gastro-intestinale si a a fe cţiu n ilo r urinare,
precum si pentru cură ţa rea sângelui prin
aportul crescut de oxigen. Fasolea mung este
un foarte bun agent de curăţare a fica tu lu i, pe
care l-am inclus întotdeauna în program ul meu
de detoxifiere de la clinică.
ABUN DEN ŢEI
DIETA
8
BO B U L,S O IA Ş I L IN T E A :V A R IE T Ă Ţ I
DE FASOLE E C H IV A LE N TE CU Ca R n EA
Bobul de grădină, soia si lintea sunt foarte
bogate în proteine, ia r cu fiecare gram în plus
furnizează proteine com plete într-un mod m ult
m ai eficien t decât carnea roşie - pe deasupra,
le lipseşte conţinutul de grăsime. Pe lângă
profilul proteinic ideal, lintea hrăneşte în egală
m ăsură rin ich ii si glandele suprarenale, în
vreme ce bobul de grădină este bogat în
am ino acizi, vitam inele B, calciu si fier. S o ia a
devenit o alternativă fo a rte populară la carne,
d a to rită co nţinutului său com plet de proteine.
De asemenea, conţine agenţi anticancerigeni,
printre care fitoestrogenul, si are un efect de
echilibra re a horm onilor fem inini si m asculini.
Fiecare celu lă din trupul dum neavoastră are
nevoie de proteine; acestea sunt necesare
pentru dezvoltarea si refacerea tu tu ro r
com ponentelor organism ului, de la muşchi si
oase până la păr si unghii. În plus, proteinele
ajută la form area enzim elor care fa c posibilă
digestia alim entelor, la producerea a n tico rp ilo r
care luptă îm p o triv a in fe c ţiilo r si a horm onilor
care fac organism ul să funcţioneze eficient.
P r e fe r p este le d in m a re în lo c u l c e lu i din
c re s c ă to r ii, d e o a re ce b a z in e le a c e s to ra d in u rm ă
tin d s ă fie s u p ra p o p u la te s i de aceea u n e o ri p o t
a p ă re a m a la d ii. E s te re c o m a n d a b il p e ste le din
S c o ţia , Is la n d a s i a lte ape m a i p u ţin p o lu a te.
SURSE DE PROTEINE gras este bogat în a cizi graşi esentiali si este
benefic pentru reglarea ca n tită tii de hormoni si
a nivelului de zahăr din sânge, atunci când se
Deşi proteinele sunt vitale pentru sănătate si
urm ăreşte controlul greutătii.
starea de bine, consumul lo r în exces nu este
benefic, de vreme ce organism ul nu are
N U C I Ş I S E M IN Ţ E
capacitatea de a stoca proteinele pe care nu le
N ucile si semintele ar trebui să fie prezente în
consum ă im ediat. În schimb, fica tu l transform ă
dieta dum neavoastră în mod regulat. A cestea
proteinele în exces în glucoză si toxine, care vă
contin ca n tită ti m ari de a cizi graşi esentiali,
pun în pericol sănatatea si favorizea ză
adică grăsim i bune. Consum ând grăsim i bune,
creşterea în greutate.
nu vă veti îngrăsa - acestea c h ia r vă vor ajuta
Carnea roşie, pestele, carnea de pasăre, ouăle
să dati jos grăsim ea în exces.
si laptele sunt surse foarte bogate de proteine,
Nucile si sem intele reprezintă o adevărată
dar nu sunt si cele mai sănătoase, atâta vreme
centrală de energie pentru alte substante
cât grăsim ile pe care le contin sunt greu de
nutritive, în special pentru întregul spectru de
digerat pentru ficat, la fel ca antibioticele sau
am ino acizi, necesari pentru a form a proteine
alte substante chim ice care au fost folosite în
com plete si digerabile, plus vitam inele A , B, C,
procesul de creştere a animalelor. P u r si simplu,
E si m ineralele calciu, magneziu, potasiu, zinc,
organism ul dum neavoastră trebuie să
fier, seleniu si mangan. Sem intele de floarea-
muncească m ult mai m ult pentru a digera
soarelui, de in, de lucernă, de dovleac, de susan,
proteinele de origine anim ală.
migdalele, castanele, nucile caju, nucile pecan,
Este in fin it m ai bine să vă luati proteinele
nucile braziliene si cele obişnuite sunt foarte
din surse variate, dintre care unele mai putin
benefice.
populare,cum sunt cerealele. M u lte cereale
Nucile si sem intele au un continut de
reprezintă surse excelente de proteine, în
substante nutritive a tât de dens, în c â t nu este
special quinoa, care contine o proteină mai
nevoie să consum ati c a n tită ti m ari - o lingurită
uşor digerabilă decât carnea, dar si hrisca,
sau două pe zi, sau la două zile, ar fi m ai m ult
meiul si am arantul, legumele, alunele,
decât suficient. Fo lo siti-le la gătit, pentru a
semintele, za rza vatu rile si sem intele germinate.
garnisi m ân cărurile sau ca arom ă pentru un fel
Toate produsele din soia, precum brânza tofu
de m âncare mai special, presărati-le peste
sau laptele de soia, sunt surse bune de proteine.
cerealele de la m icul-dejun sau pur si sim plu
Dacă totuşi consumati carne,evitati-o pe cea
m âncati-le ca gustare. Eu îm i înm oi adesea
roşie si preferati carnea slabă, precum cea de
nucile sau semintele în apă câteva ore. A stfel,
curcan sau de pui, cu un continut mai scăzut de
capătă o textu ră si o consistentă m inunată si
grăsime, si pestele gras, care este foarte bogat în
devin mai uşor de digerat. Încercati să puneti
acizi graşi esentiali. Când vă alegeti produsele
la în m u ia t m igdalele - or să vă placă la
lactate, optati pentru varianta degresată, astfel
nebunie. Pentru a obtine o g lazu ră pufoasă si
ABUN DEN ŢEI

în cât să obtineti proteine, dar nu si grăsimi.

afânată la deserturi si budinci, tineti câteva ore
la în m u ia t nucile caju crude, apoi bateti-le cu
PEŞTE
mixerul până devin o cremă.
Alegeti peste cu carnea albă si fă ră grăsime,
DIETA

precum crapul, codul, batogul, păstrăvul si,

ocazional,so m o n (nu de crescătorie). Pestele
9
 DULCIURI BUNE
Nu to a te d u lc iu rile sunt nocive pentru organism . De fa p t,to a te d u lc iu rile
pe care ni le-a lăsat n a tu ra sunt fo a rte bune. Acestea sunt literalm ente
Fructele P ă m â n tu lu i. Fructele sunt fo a rte bogate în substante n u tritiv e şi
re p re zintă o sursă fa n ta s tic ă de enzime vii şi de a n tio xid a n ti, care să vă
sporească energia şi sistem ul im unitar. P rin tre cele mai bune fru c te se
num ără afinele, murele, zm eura, căpşunele, pepenele verde, merele, caisele,
cireşele, s tru g u rii, piersicile, perele, prunele, stafidele şi m andarinele. Vă
recom and să consum ati cel putin unul sau două fru c te crude de sezon în
fiecare zi.
În d u lc ito rii pe care p u te ti să-i fo lo s iti ocazional ca gustare sau la
prepararea a lto r m âncă ruri sunt siropul de orez brun, m a ltu l de orez sau
de orz, m ierea, melasa, sucul de mere sau de stru g u ri d ilu a t şi siropul pur
de artar.

w ■ I ^ | • p w w ■ ■ ■
N
u vă voi lăsa chiar fără nici un pic
de zahăr...
ABUN DEN ŢEI
DIETA
 ISPITELE ALIMENTARE
P a cie n tilo r mei le cer să noteze inventarul a lim e n te lo r şi b ă u tu rilo r
consum ate pe o perioadă de cel putin zece zile în ainte de a veni la mine. Ei
tre b u ie să scrie d e ta lia t ora şi to t ceea ce au consum at - alim ente sau
b ă u tu ră - în acel interval. De asem enea,în paralel cu acela al a lim e n te lo r
consum ate în fiecare zi, p a cie n tii tin şi un ju rn a l al stă rilo r, sentim entelor
şi p ro ble m e lo r de sănătate. Aceste date pot fu rn iz a o adâncă întelegere a
v ie tii unei persoane. Adesea, le spun oam enilor să aducă am balajele şi
c u tiile a lim e n te lo r sem ipreparate consumate, astfel în c â t să depistăm
îm preună ingredientele pe care le-au ingerat fă ră să-şi dea seama.
Ispite le a lim e nta re alcătuiesc un subcapitol conceput astfel în c â t să vă
fa că să re fle c ta ti la ob ice iu rile a lim entare rele pe care le aveti şi la ce
înseam nă ele pentru sănătatea dum neavoastră. Deci, puneti m âna pe
inim ă şi f it i sinceri.

Cât consum ati, de regulă, în tr-o săptăm ână din urm ătoarele alim ente?
N o ta ti-v ă rezultatele.

► Căni de cafea ► Z ahăr în cafea sau ceai

► Căni de ceai o b işn uit ► A lim ente am balate în fo lie de

► A lim e n te p ră jite
► A lim e n te sem ipreparate/alim ente
de tip fa st-fo o d /p re a m b a la te
alu m in iu , cu adaos de sare
► Carne roşie
► Carne neecologică de pasăre

► Pahare de lapte de vacă

► C iocolată

► Felii de pâine albă

► D u lciu ri

► Pahare de alcool (în medie, un pa­

► Paste făinoase
har m ic de vin reprezintă o u n ita ­
► Produse de p a n ific a tie te, ia r o halbă de bere, 2 u n ită ti)
 ce
O
I-
><
2
SUB 15: MINUNAT! SUNTEŢI POTRIVIT TOTAL 51-100: SUNTEŢI 3
ll_

PENTRU „GRUPUL DR.GILLIAN“ ! UN DEZASTRU.LUCRURILE NU SUNT 3

0£
Puteţi fi m ândru! V ă rog, ţine ţi-o tot ÎN REGULĂ CU DUMNEAVOASTRĂ! z F u m a tu l vă
IU
s to a rc e
aşa. Aveţi perspective excelente pe Nu sunt în câ n ta tă si nici dum neavoastră ><
o rg a n is m u l de
termen lung în ce priveşte o viaţă nu ar trebui să fiţi, pentru că urm ează să
su b s ta n ţe le
sănătoasă. se producă o catastrofă. Dum neavoastră
n u tritiv e vitale,
jucaţi ruleta rusească cu propria
îm p ie d ic ă
TOTAL 15-25:SUNTEŢI PE DRUMUL sănătate si cu propriul organism , iar
a s im ila re a
CEL BUN acest fapt m ă îng rijorea ză . C h ia r dacă a c e s to ra d in
Sunteţi genul de persoană că re ia nu i-ar acum pare că totul este în regulă, la un h ra n ă , vă
fi prea greu să renunţe la alim entele m om ent dat stilul dum neavoastră de slă b e şte
nocive din dieta ziln ică . Nu este prea v ia ţă si regimul alim entar vă vor veni de d ig e stia s i vă

tâ rziu . Poate că vă p lic tis iţi? V ia ţa e hac. Deci, perspectivele pe term en lung in to x ic ă

cam insipidă. Faceţi puţin exerciţiu fizic, sunt de-a dreptul în frico şă toa re, dacă nu sângele.

p ra ctica ţi un hobby. Nu vă sim ţiţi chiar aveţi de gând să faceţi ce vă spun.

atât de bine pe cât ar trebui si sunteţi
conştient de asta.Treceţi la acţiune.
TOTAL 26-50:SUNTEŢI UN JUCĂTOR
V ă am ăgiţi singur si vă jucaţi cu propria
sănătate. Dar întreb aţi-vă: la ce bun?
C h ia r trebuie să vă îm b o ln ă v iţi pentru a
face o schim bare? Ce vă costă? U rm aţi
program ul de detoxifiere propus de mine
(vezi p. 140) ch ia r în week-end-ul
urm ător si reveniţi pe calea cea bună.
Lu aţi-vă angajam entul că vă veţi strădui
mai mult. M erită.
TOTAL 101-150:AŢI DAT-O ÎN BARĂ
RĂU DE TOT!
S itu a ţia dum neavoastră este într-adevăr
proastă. A r trebui să vă fie jenă!
Încercaţi să vă reduceţi punctajul
negativ urmând in d ica ţiile din această
carte, căci altfel îm i pierd vrem ea de
pom ană cu d u m neavo astră.V ă implor,
vă comand să faceţi m o d ificări
sem nificative începând ch ia r de astăzi.
V ă a fla ţi într-o situ aţie de urgenţă.

73
A L I M E N T E NOCIVE
E xistă anum ite alim ente - ispitele - ce tre b u ie evitate. Fie tre b u ie să le
e lim in a ti brusc, fie m ăcar să le reduceti considerabil. Ispitele alim entare
serioase sunt cu adevărat periculoase şi co n tra p ro d u ctive pentru atingerea
sc o p u rilo r dum neavoastră. Nu vreau să-mi „ t r â n t it i uşa în n a s" dacă vă
spun ce să nu m âncati şi ce să nu fa c e ti. Scopul meu este să explorăm
îm preună noi alim ente apetisante şi un nou stil de v ia tă interesant, spre
care putem porni îm preună. Pentru a s im p lific a lu cru rile , vă voi da în
con tinu a re o scu rtă listă de alim ente nocive. Veti vedea că nu sunt chiar
a tâ t de m ulte şi sper că veti găsi în c u ra ja to r acest lucru. Dar, vă rog, repet,
vă rog, în ce rca ti să fa c e ti loc ce rin te lo r mele. În fin a l, veti fi în c â n ta ti,
recunoscători, vă veti sim ti şi veti a ră ta in c re d ib il!
Ia tă s cu rta lis tă a a lim e n te lo r nocive, a lc ă tu ită de mine.
CAFEA
Cafeaua contine un stim ulent num it cofeină,
care se regăseşte a tât în ceai, cât si în băuturile
ră co rito are de tip cola. Când beti prea m ultă
cafea, vă creste tensiunea si aveti o stare de
anxietate si de nelinişte. Paradoxal este faptul
că, deşi cafeaua este un stim ulent, ea
su prasolicită glandele suprarenale, obosindu-le
atât pe ele, cât si pe dum neavoastră.
M a i m ult, orice tip de cafea, ch ia r si cea
decofeinizată,determ ină îm b ă trâ n ire a pielii. De
asemenea, reduce abso rb tia fieru lu i si a zinculu i
cu 5 0 % , ceea ce vă poate afecta sistem ul
imunitar. Renuntati la cafea în mod treptat. În
schimb, începeti să beti a lternativ ceaiuri de
plante, precum: mentă, musetel, păpădie, u rzică
si trifo i roşu sau pur si sim plu suc proaspăt de
fructe, am estecat cu apă fierbinte.
A L IM E N T E CU G R Ă S IM I
Prea multe alimente cu grăsimi, printre care
carnea roşie, produsele lactate, alimentele prăjite
si sărate, duc la blocarea arterelor, la scăderea
nivelului de calciu din organism si la îngreunarea
activitătii inim ii si a a lto r organe vitale. Am să vă
spun direct: consumul excesiv de alimente grase
vă îngraşă. De asemenea, provoacă creşterea
tensiunii,alergii alim entare,afectiuni cardiace,
diabet,dereglări ale com portam entului alimentar,
probleme ale ficatului si rinichilor,osteoporoză,
artrită, cancer de colon, sân sau uter.
D U LC IU R I
Excesul de alimente dulci, zahăr alb rafinat,
dextroză, sirop de porum b,îndulcitori a rtificia li si
ciocolată pot dezechilibra nivelul de zahăr din sân-
ge,pot cauza tulburări de dispozitie,o rezistentă
scăzută la infectii, hiperaciditate si îngreunarea
functionării splinei, a fica tu lu i,a pancreasului si a
intestinelor. Ca alternativă, folositi îndulcitori
naturali, precum mierea, melasa si sucurile de
fructe, dar consumati-le cu moderatie.
PRODUSE LACTATE
Laptele de vacă contine fo a rte m ulte grăsim i si
proteina num ită caseină, pe care organism ul
uman cu m are greutate o poate digera com plet.
De aceea, laptele de vacă poate provoca reactii
alergice, precum astm, dureri de urechi, secretii
nazale, inflam area mucoaselor, m âncărim i ale
pielii, stare de som nolentă si irita b ilita te .
M ai m ult, unor persoane le lipseşte enzim a
num ită lactază, care descompune la cto za din
lapte. Dacă aveti intolerantă la lactoză, este
posibil să suferiti de balonări, gaze,flatulentă,
diaree sau constipatie. Puteti în c e rc a ,în
schimb, o alternativă m ai uşor de digerat -
laptele de capră, de soia, de orez, de nuci, de
cereale trip le si de ovăz. Dacă renuntati la
produsele lactate, aveti g rijă să m entineti
aportul necesar de ca lciu în organism ,
consum ând alim ente bogate în acest element,
precum tofu, legume, nuci, seminte si
zarzavaturi; si am arantul (vezi p. 64) are un
continut foarte rid ica t de calciu si magneziu.
În sfârşit, dacă do riti neapărat să beti lapte
de vacă, vă rog să-l fierbeti m ai în tâ i. Prin
procesul de fierbere, m oleculele m ari,
nedigerabile se descompun.
ALCOOL
A lco o lu l supune sistemul digestiv si ficatul la un
efo rt sporit. Ficatul transform ă alcoolul în
acetaldehidă, un compus toxic, în ru d it cu
form a ld eh ida ,fo lo sită la tăbăcirea pieii si la
procesul de îm bălsăm are. Consumul excesiv de
alcool poate duce la obezitate si afectiuni conexe
- dezechilibrul nivelului de zahăr din sânge,
oboseală, organe leneşe si degenerare celulară.
ABUN DEN ŢEI
Excesul de cafea vă
poate face vulnerabili
DIETA
la răceli si gripe.
 A L I M E N T E MODERAT NOCIVE:
C O N S U M A T I - L E CU A T E N T I E
✓ ✓
Nu e nevoie să e v ita ti aceste alim ente pentru totdeauna, ci doar să le
consum ati cu m oderatie. Cu a lte cuvinte, f it i putin a te n ti în acest caz.
FERM ENŢI
Aproape la toate produsele de panificatie si de
patiserie se adaugă fermenti (drojdie), ca
agenti de creştere si de dospire a fă in ii. Dacă
produsele pe care le consum ati sunt crescute
sau au cru stă,atunci fă ră în d o ia lă că ele contin
ferm enti. Alim entele pream balate contin
deseori ferm enti, care pot apărea pe am balaj
sub denum irile de proteine de drojdie
autogenată, extract de drojdie, proteină
vegetală hidrogenată, proteină vegetală, drojdie
de dospire, drojdie de bere, drojdie torula; aşa
că vă sfătuiesc să c ititi cu atentie eticheta
înainte de a cum păra produsul. Alim entele
ferm entate (de exemplu, otetul, sosul de soia,
brânza) si băuturile alco o lice (în special, vinul
si berea) reprezintă o a ltă sursă de fermenti.
A ceştia constituie o problem ă numai pentru
persoanele care au o sensibilitate sp orită la ei:
dacă suferiti de alergii, candidoze, astm, infectii
m icotice,eczem e, urticarie, dureri de cap si
migrene, atunci s-ar putea să fiti nevoiti să
elim inati alim entele cu fermenti în exces.
S e n sib ilita tea la ferm enti poate apărea ca
urm are a unui consum rid ica t de alim ente pe
bază de drojdie sau alti ferm enti. Nu spun să le
elim inati de finitiv.V reau doar să vă atrag
atentia asupra fa p tu lu i că ar trebui să lim itati
ABUN DEN ŢEI
consumul alim entelor de acest tip . O rem arcă
finală: cele m ai m ulte produse de patiserie sunt
bogate si în zahăr. C a urmare, consum ati-le
DIETA
o cazional - e de do rit să nu fa că parte din
regimul dum neavoastră zilnic.
PASTE FĂINOASE
Dacă vă imaginati că pastele făinoase albe
constituie un aliment bogat în substante nutritive,
e cazul să mai reflectati. Pastele care se găsesc în
comert sunt făcute din făină albă. Procesul de
rafinare si de albire distruge cel putin 70% din
vitamine si până la 90% din minerale. Făina albă
este lipsită de fibre, are un continut extrem de
redus de minerale si contine fier neecologic, care
se poate acum ula în organism (fierul neecologic
distruge alte vitamine bune). Nu spun că nu
trebuie să mai mâncati niciodată paste, dar vă
sfătuiesc să le consumati cu moderatie.
V ă sfătuiesc să introduceti în dieta ziln ic ă
alte tip u ri de paste. În locul celor albe, alegeti
pastele de orez, spanac, aloe, porum b sau soia;
se găsesc în m agazinele de produse naturiste.
CARNEA ROŞIE
Consumarea unei cantităti prea mari de carne
roşie intoxică si sporeşte aciditatea sângelui,
elimină calciul si suprasolicită rinichii si ficatul;
carnea se opreşte în intestine, distrugând flora
intestinală.Apare pericolul form ării de pietre la
rinichi,functionării leneşe a ficatului si m aladiilor
acestuia, cancerelor intestinale sau ale organelor
reproducătoare, artritei si osteoporozei. Carnea
roşie micşorează capacitatea corpului de a
produce enzime si acid clorhidric, necesare pentru
digestie. Dacă mâncati carne roşie,învătati să o
combinati adecvat cu alte alimente, astfel încât
digestia cărnii să aibă loc eficient (vezi p.78).
Încercati să alegeti carnea ecologică.
PLAN TE DIN F A M IL IA SO LANACEELOR CARNEA DE PASĂRE
E vitaţi legumele din fa m ilia solanaceelo Având în vedere felul în care sunt crescuţi puii
(roşii, c a rto fi, vinete si ardei iute) dacă aveţi ce se găsesc în alim entare, este foarte posibil
predispoziţie la afecţiuni musculare, a rtritice , ca în fa rfu ria dum neavoastră să ajungă pui
ale în ch e ie tu rilo r si ale oaselor. bolnavi. În consecinţă, vă recom and să
În special bolnavii de a rtrită trebuie să evite consum aţi, pe cât posibil, carne ecologică de
legumele din fa m ilia solanaceelor, deoarece pasăre.
acestea conţin o substanţă num ită solanină,
care interacţionează cu enzim ele din muşchi,
cauzând adesea dureri si disco nfo rt si
agravând afecţiunile încheieturilor. Dacă
sunteţi înnebuniţi după aceste legume, cel mai
bine este să le consum aţi prăjite, coapte sau
fierte într-o cantita te m ică de supă miso.
A stfel, veţi neu traliza solanina.
 ASOCIEREA ALIM E N TE LO R
M u lti d in tre p a cie n tii mei vin să-mi ceară a ju to ru l pentru a lc ă tu ire a dietei. Cei mai
m u lti d in tre ei sunt supraponderali, au gaze şi se balonează după fiecare masă.
Asocierea co re ctă a a lim e n te lo r poate fi s o lu tia ideală pentru aceste problem e.
Prin com binarea alim entelor, grăsim ea poate fi arsă în mod a d e cva t;în felul
acesta,în organism nu mai răm ân p a rtic u le de hrană nedigerate. Cel mai
im p o rta n t aspect pe care tre b u ie să-l tin e ti m inte este acela că alim entele se
îm p a rt în câteva grupe (vezi p. 8 0 ) şi că este bine să nu consum ati a lă tu ra t
alim ente din anum ite grupe, pentru că acest lucru va îngreuna digestia.

Asocierea adecvată a a lim en te lo r:

► Poate a ju ta organism ul să a rd ă m ai e ficie n t grăsim ile.
► Poate asigura a b so rb tia m axim ă a substantelor n u tritiv e , a enzim elor şi a
proteinelor.
► Poate preveni e ru c ta tiile , balonarea, fo rm a re a gazelor intestinale şi indigestia.
► Poate rem edia şi preveni cele mai m ulte problem e corelate cu obezitatea.

În lipsa unei asocieri corecte a a lim e ntelor:

► Vă va fi im posibil să digerati co m plet m âncarea.
► Veti tu lb u ra a c tiv ita te a enzim elor digestive.
► Veti îm p ie d ica a b s o rb tia de substante n u tritiv e .
► Riscati să s u fe riti de balonare, a rsu ri stom acale, indigestie, m alabsobtie,
constip atie , cram pe, sindrom ul de colon irita b il, fla tu le n tă - sau ch ia r mai rău.

P roblem a constă în fa p tu l că unele alim ente se digeră mai repede decât altele;
enzimele necesare digestiei d ife ră în fu n c tie de tip u l de alim ent, ca şi c o n d itiile în
care are loc o a bsorbtie bună. De exemplu, pentru a fi digerate, proteinele au nevoie
de sucuri digestive acide,în vrem e ce c a rb o h id ra tii necesită sucuri alcaline.
Când p a c ien tii adoptă m etodele mele de asociere a alim entelor, ei rem arcă adesea
ABUN DEN ŢEI

îm b u n ă tă tiri sem nificative ale s im ptom elor fizice în doar câteva zile, precum
şi o creştere a energiei şi fa p tu l că au o dispozitie bună şi mai m u ltă v ita lita te ,
în general.
DIETA

78
SLĂBIREA Grupa 3: Salatele, legumele care nu conţin
amidon, rădăcinoasele, seminţele, ierburile,
condim entele si uleiurile din seminţe.
Asocierea alim entelor este o m odalitate
A cestea pot fi digerate a tât îm preună cu
excelentă de co ntro lare a greu tăţii. Ideea este
alim entele din G rupa 1, cât si cu cele din
că, dacă m âncaţi un singur tip de alim ente sau
G rupa 2.
mai m ulte alim ente asociindu-le corect,
Grupa 4: Fructele. Acestea form ează un grup
capacitatea dum neavoastră de digestie si
distinct si deţin recordul de viteză în ce priveşte
ab ilita te a de a descompune eficien t hrana ajung
digestia. Fructele folosesc enzime complet
la p aram etrii m axim i. A cea sta înseam nă că
diferite faţă de grupele menţionate anterior.
organism ul nu reţine fragm ente de alim ente
nedigerate, care să se transform e apoi în bulgări
Soluţia:
de grăsime, plini de toxine, si în celulită.
Nu consum aţi la aceeaşi m asă alim ente din
Com binarea adecvată a a lim entelor îi permite
G rupa 1 (proteine) si alim ente din G rupa 2
organism ului să ardă com plet grăsim ile. În
(carbohidraţi).
p ra ctica mea, am descoperit că asocierea
Alim entele din grupa 3 pot fi consumate atât
corectă a alim entelor este una dintre cele mai
cu cele din G rupa 1, cât si cu cele din G rupa 2.
eficiente căi de slă b ire si de menţinere a
Alim entele din Grupa 4 (fructele) trebuie
greutăţii.
mâncate întotdeauna singure, la cel puţin 30
de minute distanţă de consumarea alim entelor
CUM FU N C ŢIO N E A ZĂ
din celelalte grupe. Este bine să consumaţi
Grupa 1: Proteinele (carne roşie, carne de
fructele pe stomacul gol, de preferat
pasăre, brânză, peste, ouă, lapte, nuci) produc
dim ineaţa,fără alte tip uri de alimente. Dacă
sucuri acide pentru a se digera. Se digeră încet.
veţi consuma fructe după masă, acestea vor
Grupa 2: C a rb o h id ra ţii - aici intră toate
rămâne blocate în urma celorlalte alimente,
cerealele si produsele preparate din acestea
care au nevoie de m ult mai m ult tim p pentru
(pâine, paste făinoase, cereale pentru
digestie, aşa că ele vor începe să fermenteze în
m icul-dejun, făină, biscuiţi etc.), ca si legumele
burtă. Când am estecaţi fructe cu alte tip uri de
care conţin amidon (precum c a rto fii, ignamele
alimente, vă puteţi aştepta la balonare,
si porum bul dulce); ele produc sucuri digestive
flatulenţă, indigestie. (Nu amestecaţi niciodată
alcaline. Se digeră rapid si au nevoie de alte
pepenele cu alte fructe. Dintre toate fructele,
enzim e decât proteinele.
acesta se digeră cel mai repede. Cu alte cuvine,
Dacă veţi consuma îm preună alimente din
fie mâncaţi doar pepene,fie nu m âncaţi deloc
Grupa 1 si din Grupa 2, enzimele si sucurile
pepene!)
digestive rivale se vor „ lu p ta " si se vor neutraliza
După o masă cu carbohidraţi, lăsaţi să treacă
reciproc. Rezultatul este acela că hrana nu va fi
cel puţin două ore până să vă alim entaţi cu
digerată eficient,va intra în putrefacţie în
proteine. După ce aţi îngurg itat proteine,
intestine, producând gaze intestinale, balonări,
lăsaţi să treacă trei ore până să mâncaţi
arsuri, dureri de stomac, m alabsorbţie, indigestie
alim ente cu carbohidraţi. Proteinele au nevoie
si cel puţin scăderea energiei.
de patru ore până să ajungă în intestin, în
vreme ce carb o hidraţii parcurg un drum de
două ore de la în g h iţire până în intestin.
 G R U PA 1 G R U PA 2 G R U PA 3
Proteine Carbohidrati Legume care nu contin amidon
Brânză ► Cereale, inclusiv ovăz, paste S a la te si verdeturi proaspete
Ouă (indiferent ce tip) făinoase, orez, secară, porumb, mei Sem inte
Nuci ► Produse din cereale, biscuiti, pâine, Unt, friscă , grăsim e ta rtin a b ilă
Peste pră jitu ri si produse de patiserie Ulei de măsline (presat la rece)
Vânat/iepure ► M iere Verdeturi si condimente
Carne roşie ► S iro p de a rta r
Lapte ► C a rto fi si legume care contin G R U PA 4
Carne de pasăre amidon ► Toate tip u rile de fructe
M oluşte si crustacee ► Z a h ă r si dulciuri
S o ia ,to fu si toate produsele din soia
Ia u rt

A le g e ti să u rm a ti calea s ă n ă tă tii ideale. Respectati tabelul a lc ă tu it de mine şi vă veti

îm b u n ă tă ti digestia, energia şi rezistenta.

T A B E L U L A S O C IE R II A L IM E N T E L O R M

GREŞIT CORECT

I
Cereale cu produse lactate sau carne = gaze Doar fructe = nu se produc gaze, o digestie eficien tă
Cereale cu legume = nu se produc gaze
Paste cu legume = nu se produc gaze
Legum inoase cu legume = nu se produc gaze*
Fructe cu legume = gaze Peste sau carne roşie cu legume = nu se produc gaze
Fructe cu carne = gaze Fasole boabe/păstăi cu cereale = nu se produc gaze
Fructe cu cereale sau produse lactate = gaze
* N otă pentru co m b in a tia cu legum inoase si cereale: vegetarienilor le este mai uşor să asocieze
co re ct alim entele. Legum inoasele (boabe si păstăi) contin un amestec de am idon si proteine care
pare a fi o problem ă.Totusi, am idonul este com ponenta dom inantă a celor mai m ulte tip u ri de
leguminoase, cu exceptia boabelor de soia si fasole de grădină. În concluzie, puteti asocia
ABUN DEN ŢEI

m ajoritatea boabelor si p ă stă ilo r de legum inoase cu cereale, ca si cu salate sau cu alte legume.
DIETA

80
LISTA
ABUNDENTEI ✓

Dacă vă spune cineva că nu mai puteti

mânca nim ic, să nu-l a s c u lta ti. Eu
doresc să m âncati mai m u lt decât
înainte. Dar tre b u ie să consum ati
alim ente benefice, care vă vor m entine
suplu şi în fo rm ă . P uteti m ânca cât
d o riti, fă ră să vă în g ră şa ti sau să
deveniti supraponderal!
Ia tă L ista abundentei pe care v-o
propun. Ea re prezintă topul celor 100
de alim ente pe care vă recom and să le
consum ati în mod obişnuit. Si acesta
este doar începutu l. Dacă veti începe
în tr-a d e vă r să consum ati to a te aceste
alim ente variate în mod regulat, vă
asigur că le veti face un serviciu
im p o rta n t organism ulu i, disp o zitie i şi
să n ă tă tii dum neavoastră generale.
După cum p u te ti vedea, există
nenum ărate alim ente pe care probabil
că nu le-ati consum at în ainte şi cu care
nu sunteti fa m ilia riz a ti. Ei bine, este
tim p u l să in tro d u ce ti în dieta ziln ică
această abundentă de alim ente şi să
începeti să vă tr ă it i v ia ta la capacitate
m axim ă.
Când veti adopta D ieta Abundentei,
vă veti sim ti mai puternic, mai sexy, mai
plin de energie şi mai fe ric it.
 A nghinare Agar
Frunze de sfeclă Sparanghel A ram e
C icoare Vinete Dulse
Frunze de conopidă Avocado H ijik i
Frunze de păpădie S fe clă Kelp
Andive B ro cco li Kombu
Scarole S a la tă de Bruxelles Nori LEG U M IN O ASE
S a la tă Bok choy Pa lm ier din mare A d zu ki
V a rză creată V a rză chinezească W akam e A nasazi
S a la tă verde M orcovi R ândunică-neagră
Fetica Conopidă CEREALE Bob de grădină
Frunze de m uştar T elină de rădăcină A m a ra n t N ăut
Frunze de nap Telină Orz N ord ică
Pătrunjel Dovlecel Orez basm ati Linte
Aru g u la R idichi negre Orez brun Lim a
S a la tă verde-închis M a ză re verde H rişcă Fasole de grădină
M ă cris G ulie Bulgur Fasole pătată
Spanac Bame Porum b S o ia
S fe c lă furajeră Ceapă Kam ut
(var. cicla) Pătrunjel M ei
Creson P ăstârnac Ovăz
A rd e i iute Quinoa Musetel
N U C I CRUDE C a rto fi Seca ră Păpădie
M igdale Ridichi A la c Anason
Nuci braziliene Dovlecel galben G him bir
Nuci caju (cu Roşii Ginseng
moderatie) Napi Păducel
A lune Creson Busuioc Co ada-calului
Castane Ignam e Dafin Roinită
Nuci pecan Cardam om Lem n-dulce
Nuci de pin T IP U R I DE F A IN A H atm atuchi M elisă
F istic A m a ra n t S c o rtiso a ră U rzic ă
Nuci Bulgur Cuisoare Pau d'arco
Graham C oriandru Izm ă
S E M IN Ţ E Ovăz Chim ion Trifoi roşu
ABUN DEN ŢEI

Salvia columbariae C a rto fi M ă ra r Zm eură roşie

Sem inte de in S o ia Anason lăceşe
Sem inte de dovleac Sem inte de Schinduf Ulmus fulva
Sem inte de susan floarea-soarelui G him bir M entă
DIETA

Sem inte de Tapioca Sovârv Rădăcină de valeriană

floarea-soarelui M entă
83
 FRUCTE FRUCTE
A fine Mere Toate fructele uscate
Stafide Caise Banane
Curm ale M ure Curm ale
A grişe Coacăze negre Sm ochine
G ra p efruit Cireşe Pepeni:
Kum quat Struguri banane
Lăm âie Guava cantalup
Lăm âie verde (chitră) A fine galben
Loganberry (hibrid de K iw i verde
zm eură si mure) M osm one japoneze
P ortocale Litchi nut
Fructele pasiunii Mango
A nanas Dude
Rodii N ectarine
Căpsune Papaya
Tangelos P ie rsici
M andarine Pere
Fructe de cactus (sau
pere cu ţepi)

Oamenii mă întreabă mereu: „ C a re este,

pe scurt, programul Dr. Gillian M c K e ith ? "
Iată-l: descoperiţi si exploraţi zecile si zecile
de alimente noi si apetisante, care abia
aşteaptă să vă tenteze papilele gustative.
ABUN DEN ŢEI

Căutaţi-le!
DIETA

84
A M D E S C O P E R I T CĂ,ÎN G E N E R A L , E X I S T Ă CINCI
ZONE PR O BLEM ATICE; OAM ENII SE ÎN C A D R E A Z Ă
ÎN U N A S A U M A I M U L T E D I N T R E A C E S T E A ;
EU L E - A M D E N U M I T „ C A P C A N E ” . A S P U T E A
S P U N E CHIAR CĂ STAREA A 95% DINTRE
PACIENŢII MEI SE S U P R A P U N E UNEIA DINTRE
A C E S T E C A T E G O R I I . D A C Ă V R E U N A VI S E P A R E
C U N O S C U T Ă , A T U N C I ÎN C A D R U L A C E S T U I
C A P I T O L CU S I G U R A N Ţ Ă V E Ţ I A F L A C Â T E V A
SUGESTII FOARTE UTILE PENTRU FIECARE
CATEGORIE.

T OP U L CELOR 5 C A P C A N E ,
CRE AT DE MINE:
O L U P T Ă C O N T I N U Ă CU G R E U T A T E A
OBOSEALĂ PERM ANENTĂ
T U L B U R Ă R I DIGESTIVE
S P M SI A L T E A F E C Ţ I U N I H O R M O N A L E
STRES

88
'

Când am văzu t pentru p rim a oară d ieta ziln ică a Yvonnei, pur şi sim plu nu
m i-a venit să cred că m ănâncă a tâ t de p utin.Y von ne supravieţuia cu un
regim a lim e n ta r fo rm a t din b is c u iţi, pâine albă şi ciocolată. Drept re zu lta t,
organism ul ei intrase în program ul de fu n cţio n a re „p e a v a rie ", fa p t ce
dusese la în c e tin ire a m e tab olism ulu i şi reducerea m ecanism ului de ardere
a g ră s im ilo r până la stadiul de o p rire . Aşa se face că, deşi mânca fo a rte
p utin,Y von ne avea problem e m ari cu greutatea.
V 'V 'P ’W
 JURNALUL ALIMENTAR
ALYVONNEI
LU N I
9.00 2 fe lii de pâine a lbă p ră jite , unse cu m a rg a rin ă d ie te tică
O cană cu ceai
14.00 O pungă m are de crevete p ră jite , o pungă de c a rto fi p ră jiţi cu diverse
arom e nesănătoase, un baton m are de ciocolată, o cu tie de suc a cid u la t
die te tic
23.00 O pungă m are de crevete p ră jite , o pungă de c a rto fi p ră jiţi cu diverse
arom e nesănătoase, un baton m are de cio co la tă

M AR ŢI
9.00 2 fe lii de pâine a lbă p ră jită , unse cu m arg a rin ă d ie te tică
O cană cu ceai
11.00 Un baton de cio c o la tă cu nucă de cocos
O ceaşcă de cio c o la tă caldă
14.00 Un m ilkshake de căpşuni - s u b s titu t al mesei de prânz
15.00 Paste cu sos, g ă tite la m icrounde, 2 fe lii de pâine albă p ră jită
18.00 S paghe tti Bolognese - sem ipreparate şi congelate, g ă tite la cuptorul
cu m icrounde
O cană cu ceai
21.30 2 fe lii de pâine albă p ră jită , unse cu m a rg a rin ă d ie te tică
O cană cu ceai

M IE R C U R I
9.00 2 fe lii de pâine a lbă p ră jită , unse cu m arg a rin ă d ie te tică
O cană cu ceai
5 CAPCANE

13.00 O baghetă mare, u m p lu tă cu pastă de pui Cajun şi roşii

O s tic lă de co la d ie te tică
15.00 O cu tie de suc de ghim bir, o pungă de b iscu iţi cu arom ă de şuncă, o
CELOR

pungă de b is c u iţi cu arom ă de şuncă afu m a tă , o pungă de b iscu iţi să ra ţi, o

TOPUL

cană cu ceai
18.00 O cană de cio c o la tă caldă, 4 napolitane învelite în cio co la tă
19.30 O ju m ă ta te de t o r t cu cio co la tă (cam 3 -4 p o rţii), o cană cu ceai
21.30 O pungă de b is c u iţi cu gust de şuncă afu m a tă , o cu tie de suc de
ghim bir, o ju m ă ta te de pungă de d ra je u ri de cio co la tă

JO I
8.00 O pungă de crevete p ră jite
9.00 2 batoane de pâine albă, unse cu m a rg a rin ă d ie te tică şi o pungă de
b iscu iţi
O cană cu ceai
15.00 O cană cu ceai, 2 fe lii de chec
18.00 P lă cin tă cu carne, p lă c in tă cu pui şi p lă cin tă cu ciuperci
O cu tie de suc de ghim bir, o ju m ă ta te de pungă de d ra je u ri de cio co la tă

V IN E R I
9.00 O cu tie de suc de g h im b ir
2 batoane de pâine albă, unse cu m a rg a rin ă d ie te tică şi gem de căpşune
2 pachete de b is c u iţi cu brânză, o cană cu apă
17.30 Orez de casă cu ananas, c u rry şi mere
O cană cu cafea
20.30 2 pungi de b is c u iţi
21.00 O pungă de b is c u iţi, o cană de cafea cu lich io r

S ÎM B Ă T Ă
12.00 Cereale cu fru c te (ro ş ii) şi lapte degresat
15.00 2 fe lii de pâine albă p ră jită cu „ M a r m ite ” , o cană cu ceai
18.30 2 pungi de b is c u iţi
21.00 M âncare chinezească la pachet - pui cantonez d ulce-acrişor
Orez p r ă jit cu ou, crevete p ră jite , 0,5 litr i suc a c id u la t die te tic

D U M IN IC Ă
Z
9.00 2 fu rse cu ri cu cio co la tă <
o
0-
16.00 O conservă de supă degresată, patru fe lii de pâine albă, o pungă de <
o
in
b iscu iţi 0£
o
-1
LU
O cană de ceai O
-1
3
20.30 2 pungi de b is c u iţi, o ju m ă ta te de pungă de fu rse cu ri arom ate G-
5
2 căni de ceai
 O LUPTA PERMANENTA
CU G R E U T A T E A
L upta perm anentă cu g reutatea este o problem ă extrem de frecvent
în tâ ln ită . Creşterea în greutate are loc atunci când c a n tita te a de energie
o b ţin u tă din hrana şi din b ă u tu rile consum ate este mai m are decât
c a n tita te a de energie u tiliz a tă în procesele m etabolice şi pentru exerciţiul
fiz ic . A tunci,excesu l de energie este stocat sub fo rm ă de grăsim e. Urm ând
D ieta A bundenţei, propusă de mine în ca p ito lu l 3, veţi în fru n ta to ţi
fa c to rii care stopează în mod norm al scăderea în greutate.

FACTORII CARE STOPEAZĂ SCĂDEREA

ÎN GREUTATE
► Un colon în că rca t, problem e intestinale
► Consumul de hrană necorespunzătoare
► Un a p o rt crescut de hrană (în special, alim ente grase, nesănătoase)
► Dezechilibre ale insulinei (cauzate de consumul prea m are de c a rb o h id ra ţi
proveniţi din zahăr)
► O c a n tita te insu ficien tă de enzime
► Lipsa exe rciţiu lu i fiz ic
► O fu n c ţio n a re p recară a sistem ului digestiv
► Dezechilibre ale m in erale lor şi v ita m in e lo r din organism
► P araziţi sau vierm i in te s tin a li, care cauzează un a p e tit excesiv
► O fu n c ţio n a re necorespunzătoare a glandei suprarenale
► O biceiuri a lim en tare proaste, de exemplu, nemestecarea com pletă a
alim entelor, un program neregulat de a lua masa
5 CAPCANE

► Un m etabolism în c e tin it
► Un fic a t leneş
► A fe c ţiu n i ale glandei tiro id e
CELOR

► R etenţia de lichide
TOPUL

► Rinichi s lă b iţi
► O infecţie extinsă, de n a tu ră m ico tică
92
 SUNTEŢI SUPRAPONDERAL(Ă)?
G reutatea ideală este d e fin ită prin interm eniul In d ice lu i Masei Corporale
(IM C ). Pentru a vă ca lcu la IM C ,îm p ă r ţiţi g reutatea dum neavoastră
e x prim ată în kilogram e la în ă lţim e a dum neavoastră în m etri, la p ă tra t. Un
IM C egal sau mai m are de 25 indică su praponderalitatea. O valoare peste
30 este considerată obezitate.

C ALC U LAR EA IN D IC E L U I M A S E I CORPORALE

Îm p ă rţiţi greutatea dum neavoastră exprim ată în kilogram e la în ă lţim e a

dum neavoastră exprim ată în m etri si rid ica tă la pătrat.

De exemplu:
55 kg : 1 ,5 5 2 = 55 : 2 ,4 0 2 5 = 22,9
95 kg : 1,82 = 95 :3 ,2 4 = 29,3

V e rific a ţi-v ă rezultatul prin com paraţie cu aceste intervale:

O greutate prea mică: sub 18,5
G reutate norm ală: 18,5 - 24,9
Supraponderalitate: 25 - 29,9
Obezitate: peste 30

De asemenea, puteţi să vă c a lcu la ţi IM C folosind urm ătoarea form ulă:

G reutatea (exprim ată în livre) x 704: (în ă lţim ea exprim ată în ţ o li) 2

De exemplu:
12 6 x 70 4 : (6 2 )2 = 8 8 7 0 4 : 3 8 4 4 = 23,1

5 CAPCANE
CELOR
TOPUL

93
 S U P R A A L IM E N T A Ţ IA
M O T IV A Ţ IA P O FTE I DE D U LC IU R I
P a ra ziţii sau vierm ii intestinali, precum si
Veţi sim ţi n e v o ia să c o n s u m a ţ i d u l c i u r i d acă: nivelul
problemele de natură em oţională îi pot
z a h ă r u l u i din sâ n g e este p e r m a n e n t în d e z e c h i li b r u ;
determina pe oameni să se supraalimenteze.
av eţi d e f ic i e n ţ e a le s u b s t a n ţ e l o r n u tr itiv e , o i n f e c ţi e
(Vezi p. 46 pentru sfaturi îm potriva p ara ziţilo r
de n a t u r ă m i c o t i c ă ; d ie ta d u m n e a v o a s t r ă este
si a vierm ilor intestinali.) A cest fenomen mai
f o a r t e b o g a t ă în c a r b o h i d r a ţ i r a f i n a ţ i , p r e l u c r a ţ i si
poate fi cauzat si de o dereglare a unui organ
a l i m e n t e să r a t e . P o f t a de d u l c i u r i este un in d i c iu al
sau de un dezechilibru al unei glande. De
f a p t u l u i c ă s - a r p u t e a să av eţi o a f e c ţ iu n e n u m i t ă
exemplu,consum ul unei cantităţi prea m ari de
h ip o g l i c e m ie , c a r e vă d e t e r m i n ă să c o n s u m a ţ i din ce
carne poate duce la inflam area mucoasei
în ce m a i m u l t zahăr.
În f i n a l , veţi deveni o v i c t i m ă a e f e c t u l u i
stom acului, fapt ce cauzează un exces de
o s c i l a t o r i u al niv elu lu i de z a h ă r din sânge, de la căldură în stomac. La rândul ei, această
c r e s c u t la s c ă z u t si invers. De a c e ea, d a c ă veţi căldură vă determină să m âncaţi mai mult.
m â n c a un s i n g u r b a t o n de c i o c o l a t ă , sunteţi
„ o s â n d i t ” să le m â n c a ţ i si pe u r m ă t o a r e l e . Z a h ă r u l PO FTELE A L IM E N T A R E
v ă dă i m p u l s u l , d a r c ă d e r e a nu este p r e a d e p a r t e . Produsele zaharoase, alim entele bogate în
Cel m ai bun m o d de a r e n u n ţ a la r e m e d iu l r a p id pe carb o hidraţi si d u lciu rile rid ică nivelul
b a z ă de d u l c i u r i este să r e n u n ţa ţ i brus c: nici un fel com p uşilor chim ici care îi conferă
de d u l c i u r i t i m p de o lună. P l a n t a u n g h i a - g ă ii vă organism ului starea de bine (acestea sunt
p o a te c r e s t e în m o d n a t u r a l e n e r g ia ( 5 0 0 mg endorfinele, serotonina si norepinefrina).
z il n ic ) .
Problem a care apare în cazul consum ului de
T r e b u ie să v ă a j u t a ţ i s is t e m u l cu a l i m e n t e vii,
produse cu conţinut rid ica t de zahăr este
b o g a te în s u b s t a n ţ e n u tr itiv e , p e n tr u a vă r e f a c e
aceea că el in tră prea repede în fluxul
e c h i li b r u l sa n g vin . S p i r u l i n a este un a l i m e n t
sangvin, cauzând o producţie rapidă de
e x c e le n t în a c e s t sens (vezi p. 2 0 5 ) . Un s u p l i m e n t
insulină si de serotonină. Când nivelul
lic h id de m in e r a le , c a r e c o n ţ in e c r o m , m a n g a n si
zahărului din sânge creste brusc, insulina îl
m a g n e z i u a r f i , d e a s e m e n e a , f o a r t e util. D e fi c ie n ţ a
descompune rapid, conducând apoi la
o r i c ă r u i a d i n t r e c ele tr e i m in e r a l e p o a te c a u z a
p o f t a de za hă r, c a u r m a r e a d e z e c h i li b r u l u i ni v elu lu i
scăderea concentraţiei acestuia si a

de z a h ă r din sânge. ( P e s t e 8 0 % din c a n t i t a t e a de endorfinelor din sânge. A cest lucru vă face să

c r o m c o n ţ i n u t ă de a l i m e n t e este d i s t r u s ă p rin vă sim ţiţi mai rău decât îna in te si s-ar putea
procesare.) să în cerca ţi să consum aţi si mai multe
A n u m i t e a l i m e n t e a j u t ă la r e g l a r e a niv e lu lu i de du lciu ri pentru a vă recâştiga buna
z a h ă r din sâ n g e si t e m p e r e a z ă p o f t a de d u l c i u r i . dispoziţie, instalându-se astfel un ciclu de
C e r e a l e l e in t e g r a l e si le g u m e le c r u d e c o n s t it u i e pofte necontrolate, creştere în greutate,
ale g e r i ex cele n te . Ig n a m e le , c a r t o f i i d u lc i si oboseală si schim bări bruşte de disp o ziţie -
5 CAPCANE

d o v le c e lu l a ju t ă , de a s e m e n e a , la c o n t r o l a r e a nevoii un cerc vicios destul de greu de rupt. A bso lu t

de d u l c i u r i , f ă r ă să c a u z e z e o c r e ş t e r e a niv elu lu i de to ţi p a rtic ip a n ţii la em isiunea mea de
z a h ă r din sânge, c a p r o d u s e le pe b a z ă de zahă r.
televiziune erau dependenţi de d u lciu ri. Cei
A d e s e a , le c e r p a c i e n ţ i l o r mei să ia o j u m ă t a t e de
CELOR

mai m ulţi dintre ei nici m ăcar nu realizaseră

l in g u r i ţ ă de L - g l u t a m i n ă p u d r ă î n a i n t e de m asă ,
acest lucru până când să scot în evidenţă ce
pe n tr u a i n h ib a p o fte le a l i m e n t a r e . S ă ştiţi c ă
TOPUL

ca n tită ţi de zahăr consumau într-o

funcţionează.
săptăm ână.

94
D E Z E C H IL IB R E L E IN S U L IN E I
T ES TU L T O LE R A N Ţ E I LA GLUCOZĂ
Când mâncăm , glucoza rezu lta tă din
procesul de descompunere digestivă este Dacă recunoaşteţi că aveţi trei sau mai multe

I
abso rb ită de organele interne si în sânge. dintre simptomele enumerate mai jos,s-ar
Organism ul îşi ia cantitatea de glucoză putea să aveţi probleme cu reglarea insulinei şi
de care are nevoie, după care începe să a glucozei din organism.
producă insulină pentru a readuce
nivelul de glucoză din sânge la norm al,
transform ând glucoza în exces într-un
compus num it glicogen, depozitat
de ficat.
În cazul unui regim a lim entar sănă­
tos, acest proces funcţionează perfect,
dar un consum rid ica t de carbohidraţi
rafinaţi, în special de produse zaharoase,
stric ă acest echilibru si totul începe să
m eargă de-a-ndoaselea. Organism ul
dum neavoastră trebuie să producă o
cantitate din ce în ce mai m are de
insulină pentru a descompune zahărul.
În cele din urmă, veţi căpăta rezistenţă D ificu ltă ţi de concentrare
la insulină si, în loc să transform aţi Consum crescut de cofeină, cio co la tă sau
excesul de glucoză în glicogen, îl veţi tutun
transform a în grăsime. A tu nci intraţi T ranspiraţie abundentă
într-un cerc v icio s,în care cu cât nivelul Sete excesivă
de zahăr din sânge va fi m ai instabil, cu D ificu ltă ţi m ari la tre zire
atât veţi fi mai predispus la pofta de
Som nolenţă în m ijlocu l zilei
d u lciuri si de carb o hidraţi nerafinaţi,
Incapacitate de a funcţiona fă ră doza de
precum pâinea.
cofeină/nicotină
Un dezechilibru al horm onului
Irita b ilita te în absenţa m eselor frecvente
insulină poate fi adesea cauza
N ecesitatea de a dorm i m ai m ult de opt ore pe
fundam entală a suprapond eralităţii. O
cantitate prea m are de zahăr determ ină noapte

intoleranţa organism ului la glucoză, iar

atunci când sunteţi supraponderal,
5 CAPCANE
organism ul descompune zahărul
ineficient. Este un cerc vicios.
CELOR
TOPUL

95
 IN TO LE R A N Ţ E LA A L IM E N T E
Consumăm adesea aceleaşi alimente zilnic. Una
dintre pacientele mele, o artistă, mi-a spus că ea
trebuia să-şi ia porţia ziln ică de ovăz la
micul-dejun, iar la cină avusese numai pulpe de
pui pane în ultim ii 30 de ani! Se simţea epuizată,
nu mai dorea să picteze si îşi pierduse tot cheful
de viaţă. După ce am forţat-o să-şi schimbe
regimul alim entar monoton, a devenit plină de
energie, creativă, a început să picteze din nou si
chiar a dat jos mai bine de 7 kilograme într-o lună.
În cazul în care consum aţi aceleaşi alim ente
zi după zi, ani la rând, este foarte posibil să
căpătaţi o anum ită se nsibilitate la alim entele
respective, care uneori este cata lo ga tă ca
intoleranţă alim entară. De obicei, alim entele
după care tânjim sunt exact cele care ne
îngraşă. Este un cerc vicios.
Dacă aveţi intoleranţă la anum ite alimente,
în organism ul dum neavoastră apare o reacţie
im unitară în tâ rz ia tă .A c e s t lucru se poate
în tâ m p la la câteva ore sau chiar zile de la
ingerarea alim entului cu pricina. P rin tre
efectele secundare ale consum ării alim entului
respectiv se num ără sim ptom ele colonului
irita b il, erupţii pe piele, răni ale mucoasei
bucale, boala Crohn sau in fla m a ţia tra c tu lu i
digestiv, co lici, problem e ale urechilor sau
oboseală, pentru a enum era doar câteva. Însă
nu întotdeauna sunt evidente. Dar intoleranţele
alim entare pot avea un efect direct asupra
procesului de asim ilare a substanţelor
nutritive, asupra fu n cţio n ă rii organelor
digestive si asupra con tro lu lu i greutăţii.
Alim entele fo a rte frecvente, precum grâul,
produsele lactate, zahărul si porum bul sunt
deseori considerate cauza intoleranţelor
5 CAPCANE
alim entare, pur si sim plu pentru că m ulţi dintre
noi oricum le consumăm în c a n tită ţi m ult prea
m ari. Sunt conţinute de numeroase alim ente
CELOR
sem ipreparate. A stfel, în zilele noastre, este
uşor să căpătăm o intoleranţă alim entară, în
TOPUL
special când consumăm prea m ulte alim ente
procesate si m odificate chim ic.
9
Problem a este că, prin consumul z iln ic de
alim ente la care aveţi intoleranţă,
determ inaţi o în cetin ire severă a
m etabolism ului. Este a fectată funcţionarea
enzim elor digestive, ceea ce înseam nă că
organism ul dum neavoastră nu va
descompune grăsim ile în mod adecvat.
În plus, consumând aceleaşi alim ente în
fiecare zi, vă lim ita ţi aportul de substanţe
nutritive esenţiale, vitam ine, m inerale si
substanţe adiacente. Iată care sunt sfaturile
mele în această situaţie:
► A lte rn a ţi întotdeauna alim entele. Cu alte
cuvinte, dacă consum aţi astăzi un alim ent,
în cerca ţi să nu-l mai consum aţi în
urm ătoarele trei sau patru zile. În felul
acesta, veţi reuşi să preveniţi a p a riţia
intoleranţei alim entare.
► O idee bună ar fi să vă faceţi testul pentru
intoleranţă a lim entară sau alergie. În felul
acesta, veţi şti exact ce alim ente ar putea să
vă îngrase, să vă dea o stare proastă,
oboseală excesivă sau letargie. Eu le cer
tu tu ro r pa cien ţilo r mei care vor să
slăbească, dar si a lto r pacienţi, în general,
să-şi fa c ă testul de intoleranţă a lim entară la
c lin ica mea. Dacă d o riţi si dum neavoastră
să vă faceţi acest test, vă rugăm să luaţi
legătura cu noi. De asemenea, puteţi să vă
faceţi testul pulsului (vezi p. 48 pentru
detalii).
Puteţi afla mai multe detalii despre Testul
pentru Alergii Alimentare McKeith,
scriindu-ne la adresa:
tests@mckeithresearch.com sau
fax 020 7431 9700. Sau pur si simplu
informaţi-vă de pe site-ul
www.drgillianmckeith.com (apăsaţi pe
butonul „Teste biochimice").
 CUM POATE O A L IM E N T A Ţ IE CORECTA
SĂ RUPA CERCUL VICIO S?
O dietă echilibrată, bogată în substanţe
nutritive vă va ajuta să rupeţi cercul vicios al
poftelor necontrolate si al creşterii în greutate.
A ceasta d ato rită faptului că o alim entaţie
corectă nu doar că vă hrăneşte organism ul, ci
vă reglează si nivelul de zahăr din sânge, astfel
că nu veţi mai avea acele că d eri,în tim pul
cărora sim ţiţi nevoia de dulciuri pentru a vă
bine dispune. Nu veţi mai avea căderi bruşte de
energie, ceea ce înseam nă că nu veţi mai simţi
o nevoie necontrolată de a consum a alimente
inutile si nesănătoase.
R E G IM U R IL E P E R M A N E N TE
Regimurile la modă, sau care determină efectul
yo-yo,nu vă vor ajuta să slăbiţi pe termen lung.
Veţi obţine o scădere în greutate pe termen scurt,
dar vă va fi imposibil să o menţineţi. Aceasta
pentru că, din cauza stresului permanent al
regimului, alimentele sunt descompuse si utilizate
de către organism - prin procesul denumit
termogeneză - într-un ritm mult mai lent,făcând
astfel practic imposibilă scăderea în greutate si
menţinerea în această formă. Iată sfaturile mele
pentru a reveni la normal dacă sunteţi un client
permanent al dietelor.
A dop taţi o dietă echilibrată, sănătoasă,
bogată în substanţe nutritive.
► Consum aţi cât mai m ulte dintre alim entele
sănătoase din lista recom andată de mine.
► M ân caţi puţin si des, pentru a menţine stabil
nivelul zahărului din sânge, pentru a vă
stăpâni poftele alim entare si pentru a reveni
pe calea cea bună.
► Alegeţi alim ente care menţin stabil nivelul
zahărului din sânge, adică orice vă place din
Dieta Abundenţei propusă de mine (vezi
p. 83). Renunţaţi la alim entele care determină
va ria ţii bruşte ale nivelului de zahăr din sânge,
în special la dulciuri si la alim entele procesate.
► F iţi cât mai activ. E xerciţiu l fiz ic este un
instrum ent esenţial în co ntro larea greu tăţii pe
term en lung si un ingredient pentru o viaţă
sănătoasă si fericită.
Reduceţi consumul de sare si beţi cantităţi
m ari de apă pentru a reduce retenţia de lichide
din organism (6-8 pahare de apă pe zi).
Faceţi în aşa fel în câ t m icul-dejun si prânzul
să fie cele mai consistente mese ale zilei,
având în vedere faptul că în tim pul zilei
sunteţi activ si ardeţi ca lo riile .
Condim entele scorţişoară, ghimbir, piper ca­
yenne, cardam om si ginseng ajută la stim ularea
termogenezei (viteza cu care sunt descompuse
alimentele) si determină scăderea în greutate.
A sigu raţi-vă că dorm iţi suficient si bine.
Privarea de somn creste riscul unei alim entaţii
nesănătoase si al lu ă rii în greutate.
M otivaţia:
► G ândiţi-vă de ce do riţi să slă b iţi si cât de
bine vă veţi sim ţi.
► Începeţi să scrieţi ch ia r de a stăzi toate
alim entele si băuturile pe care le consum aţi.
Odată ce veţi deveni mai conştient de tip a rele
dum neavoastră alim entare si de alim entele ce
vă provoacă pofte necontrolate, veţi fi în stare
să le faceţi faţă.
► Nu vă g ră b iţi atunci când luaţi masa.
M estecaţi bine m âncarea. Lăsaţi din mână
fu rc u liţa si cuţitul până ce în g h iţiţi si savuraţi
din plin m âncarea. D urează puţin până când
stom acul dum neavoastră îi va spune
creierului că si-a fă cu t plinul. M u lţi dintre noi
m âncăm a tât de repede, în câ t nici nu sesizăm
la tim p acest semnal.
► N o taţi-vă ţelul de a scădea în greutate
si/sau de a adopta o alim entaţie sănătoasă si
luaţi-vă un angajam ent fa ţă de
dum neavoastră înşivă. S tu d iile au dem onstrat 5 CAPCANE
că notarea sco p urilor este o m etodă care vă
ajută să vă m enţineţi concentrarea asupra lor.
► Spuneţi-vă permanent că nu ţineţi regim.
CELOR
Regimurile de o zi, o săptămână, o lună sau
chiar mai multe au rămas în urmă. De acum
TOPUL
înainte, pur si simplu veţi mânca sănătos pentru
a vă crea o nouă identitate, mai incitantă.
97
 ROLUL T IR O ID E I
AU TO TESTUL G LA N D E I TIR O ID E
G lan da tiro id ă co ntro lează m etabolism ul
Este cazul dumneavoastră? întreg ulu i organism prin reglarea producţiei

I
M âini si/sau picioare reci de energie si a consum ului de oxigen. Stresul
D ureri de cap frecvente continuu poate afecta în mod negativ glanda
C onstipaţie tiro id ă , depreciindu-i funcţio narea norm ală.
S u p ra stim u la rea tiro id e i este cauzată de
consum ul de zahăr, cafea si alcool; acestea îi
provoacă o stare de epuizare, care
fa vorizea ză creşterea în greutate (în special,
în jurul ta lie i, so ld u rilo r si coapselor)
- situ aţie destul de greu de m odificat.
Soluţii:
Suplim entele cu alge kelp sunt foarte
fo lo sito a re pentru o tiro id ă leneşă, ca si
algele verzi (vezi p. 20 3). De asemenea,
algele m arine bogate în iod pot ajuta la
accelerarea m etabolism ului.
Consum aţi alim ente bogate în tiro zină ,
precum seminţele de dovleac, avocado si
m igdalele, pentru a vă hrăni m etabolism ul.
Dacă aveţi un apetit alim entar necontrolat,
luarea unui suplim ent cu tiro z in ă (5 00 mg,
de patru ori pe zi) îm preun ă cu un suplim ent
cu zinc (50 mg pe zi) ar trebui să rezolve
situaţia.

Epuizare, ch ia r si după mai m ulte ore de

somn
M A G N E ZIU C A L C IU PO TASIU
Sen zaţie perm anentă de frig; vă ia foarte
L u c e rn ă B r o c c o li C a ise
m ult tim p să vă în c ă lz iţi
M ig d a le C o n o p id ă Banane
Lip sa tra n sp ira ţie i
M e re V a rz ă c re a ţă M o rco v i
5 CAPCANE

In fertilita te A vocado S e m in ţe de Cod

Stare de letargie dim ineaţa si exces de N uci susan P ă t ru n je l

energie seara b ra z ilie n e M a ză re M azăre

Pierderea sprâncenelor începând dinspre O rez b ru n S e m in ţe Som on

CELOR

Ţ e lin ă de flo a re a - S a rd in e
coada lor
C u rm a le s o a r e lu i Spanac
TOPUL

Lip sa apetitului sexual

Pe ste T a h in i (pastă C ere a le
C răpături permanente ale că lc â ie lo r
P ă t r u n je l de susan) in te g ra le

98 Tensiune prem enstruală

Pleoape, glezne si m âini um flate
Piele si păr extrem de uscate
Paloare a pielii
D a c ă c e l p u ţin tre i d in tre a fir m a ţ iile de m a i sus
D E F IC IE N Ţ E DE SUBSTANŢE N U TR ITIV E
Deficienţele de substanţe n utritive pot cauza
creşterea în greutate - în special, lipsa
m agneziului, a c a lc iu lu i si a potasiului.
D eficienţa de magneziu cauzează pofta de
zahăr.
D eficienţa de calciu dezactivează enzim ele
im plicate în m etabolism . Dacă sunteţi un mare
consum ator de carne, ca lciu l devine si mai
im portant, pentru că dietele foarte bogate în
proteine cauzează pierderi de calciu din
organism .
Deficienţele de potasiu sunt frecvente în cazul
persoanelor supraponderale, pentru că acestea
consum ă c an tită ţi m ari de cafea, m ănâncă
m ult zahăr, consum ă alcool, folosesc laxative si
diuretice. Potasiul ajută inim a si reglează
echilibrul apei din organism . Un nivel scăzut de
potasiu îi perm ite organism ului să depoziteze
ca n tită ţi m ari de a cizi, rezulta ţi din alim entele
nesănătoase si medicam entele pentru slăbit.
Când co ncentraţia de potasiu are o valoare
norm ală, organism ul poate ataca m ult mai
eficient a c iz ii nedoriţi. A c iz ii în exces pot
afecta m etabolism ul si capacitatea
organism ului de a descompune alim entele. De
obicei, când co ncentraţia de potasiu este foarte
scăzută, cea de sodiu este fo a rte ridicată.
Persoanele supraponderale cu un nivel scăzut
de potasiu si unul rid ica t de sodiu în organism
adaugă, în general, sare m ultă la regimul lor
alim entar ziln ic. Cu cât presărăm mai m ultă
sare peste hrană si cu cât există mai m ultă sare
„a sc u n s ă ” în alim entele sem ipreparate, cu atât
avem m ai m ultă nevoie de o cantitate mai mare
de potasiu.
 SFATURILE DR.GILIAN PENTRU PĂSTRAREA SILUETEI
► Mâncaţi devreme. Mesele tâ rzii constituie o
reţetă sigură de îngrăsare, deoarece organismul
stochează mai multe alimente în timpul
somnului.
► Asociaţi alimentele (vezi p.78).
► Renunţaţi la alimentele prelucrate si rafinate
(vezi p. 26).
► Beţi 8 pahare de apă pe zi. A pa este un inhibitor
natural al apetitului alimentar.
Notă: Ceaiul de urzică este extrem de bun
pentru scăderea în greutate, deoarece ajută
metabolismul si are proprietăţi diuretice.
► Evitaţi consumul de margarină, laptele gras,
brânza si produsele din lapte de vacă. Aceste
alimente sunt greu de digerat. Puteţi alege,în
schimb, laptele de cereale.
► Evitaţi consumul de zahăr - încetineşte
metabolismul.
► Elim inaţi grâul (în special pâinea), deoarece
conţine o cantitate mare de gluten si multe
persoane prezintă intoleranţă la această
substanţă.
► Consumaţi grăsimi bune si eliminaţi-le pe cele
nesănătoase. Grăsimile sănătoase se găsesc în
avocado, seminţele de dovleac, seminţele de
floarea-soarelui, peste, nuci si legume. Nu evitaţi
aceste alimente. Conţinutul lor ridicat de grăsimi
bune vă intensifică metabolismul, astfel încât veţi
reuşi să scădeţi în greutate si să vă menţineţi în
formă. Grăsimile nesănătoase sunt cele saturate si
se găsesc în carnea roşie si în unt. Sunt foarte
greu de digerat, blochează arterele si provoacă
diverse maladii si probleme cu greutatea.
► Nu săriţi peste mese si luaţi întotdeauna
micul-dejun. În cursul dimineţii, stomacul si
splina dumneavoastră sunt în cea mai bună
5 CAPCANE
formă. În plus, aveţi la dispoziţie întreaga zi
pentru a arde calo riile de la micul-dejun. Dacă
doriţi să vă intensificaţi metabolismul, trebuie
să mâncaţi dimineaţa. Dacă nu veţi mânca,
CELOR
creierul dumneavoastră va primi un anumit
semnal, interpretat ca lipsă de hrană. În acel
TOPUL
moment, în organism sunt eliberaţi hormonii
stresului. Ţesutul muscular este abandonat, cu
scopul de a se diminua nevoia organismului de a
primi hrană. Dacă mâncaţi mai târziu,
organismul dumneavoastră va elibera mai multă
insulină, pentru a produce mai multă grăsime, în
ideea că nu primeşte hrană suficientă!
► Urmaţi programul de detoxifiere de o zi, propus
de mine (vezi p. 140).Toxinele sunt stocate în
ţesutul gras. Dacă aveţi multe toxine în
organism, raportul dintre cantitatea de grăsime
si muşchi din corp ar putea fi mai mare. În
consecinţă, ajutându-vă organismul să scape de
substanţele chimice si nocive, vă îm bunătăţiţi
controlul asupra greutăţii.
► Nu recurgeţi la dietele în vogă. Acest tip de
regimuri alimentare încetinesc funcţionarea
enzimelor metabolice din organism. Celulele
grase se vor umfla, vor deveni toxice si se vor
depozita în ţesuturi.Tonusul dumneavoastră
muscular va scădea si veţi deveni depresiv.
Treceţi,în schimb, la Dieta Abundenţei, propusă
de mine. Mâncaţi mai mult decât înainte, dar
alimente sănătoase (vezi p.82).
► Faceţi exerciţii fizice. Ardeţi grăsimile.
Exerciţiile fizice cresc ritmul metabolic, astfel
încât calo riile sunt eliminate mult mai repede.
Pentru început, alegeţi pur si simplu plimbarea
- este o metodă excelentă de a „ u rn i" grăsimea.
► Puneţi-vă metabolismul în funcţiune. Prim ul
lucru de făcut dimineaţa: beţi un pahar de apă
călduţă cu puţină zeamă de lămâie.
► Elim inaţi alcoolul. Acesta vă slăbeşte ficatul,
organul de bază în metabolizarea grăsimilor.
Berea si vinul sunt în egală măsură pline de
zahăr, iar alcoolul vă stim ulează foamea.
► Luaţi suplimente alimentare.Toate persoanele
supraponderale înregistrează deficienţe ale
substanţelor nutritive principale. De asemenea,
există si suplimente nutritive care ajută la
arderea grăsimilor, la creşterea metabolismului
si aşa mai departe. În continuare, vă ofer o listă
cu cele mai importante suplimente nutritive. Dar
nu vă sfătuiesc să le luaţi pe toate odată.
S U P L IM E N T E N U T R IT IV E PENTRU SCĂDEREA ÎN GREUTATE

Vitaminele B ajută la m etab olizarea ca rb o h id ra ţilo r si a proteinelor. Luaţi 5 0 -1 0 0 mg pe zi.

L-tirozina reduce apetitul. Luaţi 50 0 mg în a in te de fiecare masă.
Coenzima Q10 este un stim ulent m etabolic, care fa vorizea ză pierderea în greutate - este util
în special dacă vă sim ţiţi fo a rte obosit. Luaţi 100 mg pe zi.
Triphala este bun pentru cură ţa rea colonului.
Alimentele superconcentrate intensifică m etabolism ul, fu rnizează proteine de bună calita te si
ech ilib rează nivelul de zahăr din sânge.Vezi p .2 0 0 .
Suplimentele cu enzime digestive sporesc aportul de substanţe n utritive si ajută la tem perarea
apetitului. Luaţi câte o capsulă la fiecare masă.
Amestecul sub formă de praf al dr. Gillian McKeith este un excelent în lo c u ito r al unei mese,
atunci când vă grăb iţi.
Suplimentele cu ulei de in sau cu seminţe de in satisfac nevoia stringentă de a cizi graşi
esenţiali.
Chromium polynicotinate reglează v a ria ţiile bruşte ale nivelului de zahăr din sânge. Luaţi 200
mcg pe zi, la masa de prânz si la cină.
Extractul de rocoină ajută la descompunerea depozitelor persistente de grăsime. Beţi două
căni de ceai de rocoină pe zi.
Alga kelp ajută glanda tiro id ă si la scăderea în greutate. Luaţi 3 tablete pe zi si fo lo siţi la gătit
alga kombu.
Lecitina ajută la u tiliz a re a g ră sim ilo r din organism . Luaţi câte o lingură de granule de lecitină
de 2 ori pe zi.
Fibre sănătoase pentru cură ţa rea sistem ului. Luaţi tărâ ţe de psyllium în tre mese - cu o
cantitate m are de apă.
Ginseng pentru hrănirea sistem ului m etabolic si pentru a ajuta fica tu l să descom pună cât mai
eficien t grăsim ile. Luaţi două tablete pe zi (5 00 mg) sau beţi ceai de ginseng de două o ri pe zi.

NOTA ASU PR A IN H IB IT O R IL O R A P E T IT U L U I

Nu sunt adepta fo lo s irii m edicam entelor pentru inhibarea apetitului. E xistă suplim ente
n utritive pe bază de plante care pot juca un rol sănătos în devierea dorinţei de a mânca:
► L - 5 H T P poate fi util în suprim area a petitului. Luaţi 5 0 0 -1 .0 0 0 mg de două ori pe z i,în a in te
de masă.
5 CAPCANE
► H C A m icşorează rata de transform are a zahărului în grăsim i si ajută la contro la rea c rize lo r
de foam e (luaţi 50 0 mg de două o ri pe zi).
► L -ca rn itin a (un am inoacid) ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge si intensifică
CELOR

m etabolism ul. Luaţi 2 .0 0 0 mg pe zi, cantitate îm p ă rţită egal în tre cele tre i mese principale:
mic-dejun, prânz si cină.
TOPUL

101
 OBOSEALĂ PERM AN EN TĂ
Cel m ai frecvent m otiv pentru care pacienţii vin la mine este dorinţa de a avea mai
m ultă energie. Sunt sătui să se sim tă atât de obosiţi! S i dum neavoastră vă puteţi
schim ba această stare. Nu mai trebuie să vă sim ţiţi obosit. Pentru a beneficia de
un maxim de energie, trebuie să includem în dieta ziln ică anum ite alim ente,în
special cele care accelerează m etabolism ul si menţin constant nivelul de energie.
Cele m ai im portante substanţe nutritive necesare în producerea de energie sunt
vitam inele B complex. Lipsa acestor vitam ine stă adesea la baza unei funcţionări
necorespunzătoare a glandei suprarenale, fapt ce determ ină căderi bruşte ale
nivelului de energie. A lte substanţe nutritive care accelerează m etabolism ul sunt
vitam ina C, m agneziul, zin cu l,fie ru l, coenzim a Q 10 si planta unghia-găii.

TOPUL ALIMENTELOR ENERGIZANTE

S E M IN Ţ E ÎN C O L Ţ IT E
Toate tipurile de seminţe încolţite
(seminţe de legume sau de cereale, care
au fost puse la germinat) sunt pline de
energie; ele reprezintă alimente
dătătoare de viaţă, care ajută la
întărirea, revitalizarea si regenerarea
organismului. Acestea conţin
concentraţii mari de antioxidanţi,
precum si întreaga paletă de minerale,
proteine, enzime si fibre. Prin germinare,
capacităţile nutritive ale seminţelor
cresc.Vezi p. 213.
CEREALE
Cerealele eliberează zahărul într-un ritm
lent, aşa că vă conferă un nivel constant
de energie, în locul unei creşteri bruşte,
urmate de o scădere semnificativă. În
acelaşi timp, reprezintă o sursă bogată
de vitamine B, necesare la funcţionarea
splinei, bateria dumneavoastră de
energie. Fără ajutorul vitaminelor B, cu
siguranţă aveţi nevoie de un „a ju to r"
pentru a porni la drum.
OVĂZ
Ovăzul nu este doar plin de substanţe
nutritive, dătătoare de energie, dar în
acelaşi timp ajută la menţinerea
constantă a nivelului de glucoză din
sânge, ceea ce înseamnă o bună
concentrare si atenţie. Savuraţi o porţie
de fiertură de ovăz la prima oră, pentru
a beneficia de maximum de energie pe
tot parcursul dimineţii.
PĂ TR U N JEL
Pătrunjelul este o uzină de substanţe
nutritive. Conţine cantităţi mari de
vitamina B12, mai multă vitamina C
decât citricele si aproape toate
substanţele nutritive pe care le
cunoaştem.
ALGE M A R IN E
Ierburile de mare sau algele reprezintă
cea mai importantă sursă digerabilă de
minerale, precum si un rezervor al
vitaminelor B, generatoare de energie si
vitamina C.Vezi p. 207.

102
LEG U M E
Întregul com plex de vitam ine B, precum
si m agneziul si fierul pot fi găsite în
legumele proaspete verzi (de preferat
crude), cum sunt broccoli, sparanghelul
si spanacul. B ro cco li este si o excelentă
sursă de coenzim a Q10, o substanţă
n u tritivă de o im po rtan ţă c ru c ia lă în
producerea de energie la nivel celular.
P IE R S IC I
P ie rsicile au un conţinut rid ica t de apă si
un efect laxativ. Sunt fo a rte bune pentru
a lca lin iza re a sângelui si pot fi folosite
pentru a regla funcţionarea intestinelor
si a îm bu nătăţi co m p o ziţia sângelui.
P ie rsicile sunt unele dintre cele mai
energizante fructe, pentru că sunt
asim ilate uşor de organism , generând o
revigorare instantanee. Eu le folosesc
adesea la piureurile de fructe. De
asemenea, ajută la elim inarea toxinelor
din organism si sunt fo a rte bune în
program ele de slăbire.
S E M IN Ţ E DE IN
Sem inţele de in conţin ca n tită ţi mari
de a cizi graşi esenţiali omega-3 si
omega-6, prezenţi într-un echilibru
p e rfe c t.A c iz ii graşi esenţiali sunt
im p licaţi în producerea de energie si
transpo rtul de oxigen.
S E M IN Ţ E DE FLO AR EA-SO AR ELU I
Sem inţele de floarea-so arelui sunt pline
de magneziu, fier, cupru, com plexul de
vitam ine B, acizi graşi esenţiali, zinc si
fier si reprezintă o excelentă sursă de
proteine. O bisnuiţi-vă să pu rtaţi cu
dum neavoastră seminţe de floarea-so a­
relui, pentru mom entele în care aveţi
nevoie de un im puls rapid de energie.
STRUGURI
Se crede că valoarea terap eutică a
stru g u rilo r se datorează conţinutului lor
rid ica t de magneziu. A cest elem ent este
C ăd erile de energie din
im p lica t în prim ul stadiu al procesului de
cu rsu l d u pă -am iezii
transform are a energiei din glucoză.
in d ică o slabă
fu n cţio n are a glandei
IG N A M E Ş I D O VLEC EI suprarenale, o
Ignam ele au un conţinut rid ica t de m e tabo lizare lentă a
minerale si de vitam ina C. De asemenea, c a rb o h id ra ţilo r s i a
au un efect detoxifiant, de echilibrare a z a h a ru rilo r, fie ele
n atu rale sau n u ,
nivelului horm onilor si al zahărului din
p recum s i fa p tu l c ă a ţi
organism , asigurând o rezervă constantă
consum at alim ente care
de energie. D ovleceii pun în m işcare
şi-au p ierd u t elem en­
m eridianele energetice, fo rtific â n d în tele nutritive. Red u ceţi
special fu n cţia digestivă. consum ul de zahăr, de
co fe in ă ş i de produse
PIR lactate la p râ n z şi
P iru l este un alim ent bogat în substanţe o p ta ţi în schim b pentru
orez brun, legume,
nutritive, care seam ănă cu ia rb a si
ignam e ş i sem inţe de
conţine una dintre cele m ai prolifice
floarea-soarelui.
co m b inaţii de vitam ine, minerale
P e n tru o creştere
principale si secundare. Conţine de 25 de ra p id ă a n iv e lu lu i de
ori mai multe substanţe nutritive decât energie, „ c iu g u liţ i”
orica re dintre legumele preferate de repede sem inţe
dum neavoastră.Vezi p. 203. încolţite. De asemenea,
vă p u te ţi h ră n i glandele
sup raren ale cu
FASOLEA MUNG
vitam inele B. L u a ţi o
Dacă veţi consum a din plin fasole, veţi
tab le tă de vitam ine B
deborda de energie.Tocm ai asta vă com plex, 5 0 mg, la
furnizează fasolea Mung: cantităţi m asa de prânz.
imense de energie. P e rson al, beau c ă n i
în tre g i de apă fierbinte
cu tin c tu ră de
u n g h ia -g ă ii şi
G inseng pentru izu
<
a-m i creşte
to n u s u l
după-am iaza,
o sursă n atu ra lă
de vitam ine B.
103
T U L B U R Ă R I DIGESTIVE
E S T E N O R M A L S Ă A V E Ţ I G A Z E DI N C Â N D Î N C Â N D , D A R
O C A N T I T A T E E X C E S I V Ă DE G A Z E , S C A U N E L E U R Â T
M I R O S I T O A R E SI A R S U R I L E L A S T O M A C R E P R E Z I N T Ă
S E M N E A L E UNEI F U N C Ţ IO N Ă R I DIGESTIVE
D E F E C T U O A S E , O L I P S Ă DE S U B S T A N Ţ E N U T R I T I V E ,
PR EZEN ŢA BACTERIILOR INTESTINALE,
F U N C Ţ I O N A R E A L E N E S Ă A C O L O N U L U I SI A
STOMACULUI. LĂSATE NEREZOLVATE,TOATE ACESTE
P R O B L E M E POT C O N D U C E L A N E N U M Ă R A T E A F E C Ţ I U N I .
 CONSTIPAŢIA PLAN DE SUPLIMENTE ANTICONSTIPATIE

A lo e Vera, 1 lingură de două ori pe zi (am estecată

Trebuie să vă goliţi intestinul aproxim ativ de
cu suc de mere, dacă vă place)
două ori pe z i,în mod regulat si fă ră efort. M ai
Triphala, 1 ling uriţă într-un pahar de apă sau de
puţin de un scaun pe zi indică faptul că sunteţi
suc, cu o oră în a in te de culcare
constipat. G o lire a cu d ificu lta te a intestinului,
A lg e verzi-a lba stre sau spirulină, 2 linguriţe pe zi
adică a sta la toaletă ore întregi, fă ră să elim inaţi
sau 2 tablete pe zi
ceva sau doar „b o b iţe de iepu ra ş" indică tot
U lei de in, o capsulă sau o ling uriţă pe zi
constipaţia. În cazul în care suferiţi de constipaţie,
Tă râ ţe de psyllium , o ling uriţă într-un pahar de
respectaţi in d ica ţiile dietetice care urmează.
30 0 ml cu apă sau suc
REDUCEŢI Silybum marianum, o capsulă sau 20 de picături
Produsele lactate de tin c tu ră în apă, de trei ori pe zi
Carnea V ita m in a C cu bioflavonoide, 1 .000 m g,de tre i ori
G răsim ile saturate pe zi
A lim entele condim entate sau picante Vitam in ele B com plex (din orez), 2 5 -50 mg, de
Zah ăru l si du lciurile două ori pe zi, la masă
Ceaiul si cafeaua M agneziu, 4 0 0 mg, de tre i ori pe zi
SPORIŢI
► Fructele proaspete (m âncaţi-le dimineaţa, fă ră să
le com binaţi cu alimente din alte grupe,vezi p. 78)
Legum ele verzi
Sem inţele în c o lţite PLAN TE IN D IC A T E IN C O N STIPATIE
Cerealele integrale
C ascara sagrada (pentru o am eliorare a
O dihniţi-vă suficient
stă rii pe termen scurt)
Beţi m ulte lichide
Senna (pentru o am eliorare a stă rii pe
Faceţi exerciţii fizic e cu m oderaţie
termen scurt)
M ân caţi încet si m estecaţi fo a rte bine alim entele
D ra cilă (m ăcris-spinos)
Rădăcină de rabarbură
PENTRU P R E V E N IR E A CONSTANTA
La m agazinele cu produse naturiste din
A C O N S TIP A ŢIE I
zona în care locuiţi veţi găsi cu siguranţă
M ân caţi varză a cră nepreparată
co m b inaţii de plante, preparate special
Aduceţi în organism un surplus de bacterii
pentru constipaţie.
benefice, de exemplu A cidophilus
(1-2 capsule pe zi) Ceaiuri:
► Luaţi câte un suplim ent de enzim e digestive la Ceai de urzică: 3 căni pe zi - un
5 CAPCANE

fiecare masă. instrum ent m inunat de a vă pune în

► Consum aţi seminţe de in si de dovleac (2 linguri m işcare intestinul
de seminţe de in m ăcinate cu o lingură de seminţe Ulmus fulva
CELOR

de dovleac). Puneţi-le într-o sa la tă si

m estecaţi-le bine. A lte rn a ţi cu o lingură de
TOPUL

seminţe de susan negru.

105
1

Supa miso, cerealele integrale, legumele

proaspete si fructele sunt bune pentru a
com bate flatulenţa.
Este norm al să aveţi gaze din când în când.
Beţi ceai de m entă si de anason.
D ar o stare continuă de balonare si/sau de
Luaţi enzim e digestive la fiecare masă pentru
flatu len ţă nu este deloc norm ală. Un regim cu
a ajuta descom punerea alim entelor si un
m ultă sare, prea m ult zahăr, grâu sau produse
suplim ent z iln ic de A cid o ph ilu s pentru a
lactate nu fa c decât să în ră u tă ţescă această
reface bacteriile benefice din intestine.
problem ă.
Soluţii
Beţi lichide cu 20 -2 5 de minute înainte de
m asă sau la o oră după masă. Nu beţi lichide
în tim pul mesei.
Luaţi cina devreme. M âncând tâ rz iu seara,
sărăciţi stom acul de lichide în momentul când
are cel mai scăzut nivel de energie.Veţi face
indigestie, ia r substanţele nutritive nu se vor
absorbi în mod adecvat.
A so c ia ţi corespunzător alim entele.Vezi p .78 .
M â n caţi atunci când sunteţi relaxaţi. O stare
de relaxare to ta lă în tim pul mesei creează
c o n d iţiile pentru o digestie com pletă. Nu are
nici un rost să m âncaţi dacă sunteţi nervos,
supărat sau aveţi em oţii.
Beţi o lingură de suc de aloe vera si o linguriţă
de c lo ro filă lichidă înain te de cea mai
im po rtan tă m asă pentru a stim u la digestia.
Luaţi un suplim ent cu enzim e digestive la
fiecare m asă.V ezi p. 209.
F o lo siţi condim ente din plante (de exemplu,
m ărar,anason, cim bru si mentă) pentru a
reduce gazele intestinale. Nu fo lo siţi prea
m ultă sare, care îm p ie d ică digestia
proteinelor si abso rb ţia substanţelor
nutritive. Puteţi folosi în schim b condimente
din alge marine.
M â n caţi încet si m estecaţi foarte bine.
M â n caţi p o rţii m ici.
SINDROMUL DE COLON ► Nu vă supraalim entaţi si mestecaţi foarte
bine m âncarea. Este bine ca o dată pe zi să
IRITABIL beţi sucuri de legum e.Vezi p. 145 pentru
sfaturi.
Sim ptom ele sindrom ului de colon irita b il (SC I)
► A lc ă tu iţi-v ă un regim alim entar fo a rte bogat
sunt foarte neplăcute si variate, constând
în fibre, provenite de la cereale integrale,
adesea într-o com binaţie de dureri abdominale,
legume si seminţe în c o lţite (vezi p. 212).
balonare,cram pe, constip aţie si diaree. Un
A cestea stră ba t cu uşurinţă tractul
indiciu în plus îl co nstituie excesul de mucus în
intestinal.
scaun.
► Totuşi, la început, nu exageraţi cu broccoli,
M u lte persoane consideră că S C I apare din
conopida, ceapa si varza, care ar putea să vă
cauza stresului. F ă ră nici un dubiu, stresul
agraveze afecţiunea.
poate induce spasme gastrointestinale, dar
Suplimente:
p rin cip ala cauză pare să fie totuşi ceea ce eu
► Luaţi enzim e digestive cu proteine.
numesc „ in tra re a în m a rsa rie r" a sistem ului de
► 2 linguri de ulei de in pe zi
„ in s ta la ţii sa n ita re " al organism ului
► Presăraţi o lingură de seminţe de in peste
dum neavoastră - adică sistemul
salate.
dum neavoastră digestiv este supus unor
► Luaţi o lingură de suc de aloe vera îna in te de
eforturi prea m ari, ia r intestinele nu
mese, pentru a ca lm a in fla m a ţia din
funcţionează adecvat. A cea sta duce la
intestine.
dereglarea ritm u lu i c o n tra c ţiilo r care
► Luaţi vitam ine B com plex, 50 mg zilnic,
tran sp o rtă reziduurile din tra ctu l digestiv. Când
pentru a vă ajuta să descompuneţi
co n tra cţiile sunt prea rapide si puternice, aveţi
alimentele, precum si un suplim ent cu enzime
diaree; ia r atunci când sunt prea lente, deveniţi
digestive la fiecare masă.
constipat. În acelaşi tim p, această afecţiune vă
► Luaţi de două ori pe zi 1 .000 mg de praf de
privează de substanţele nutritive, pentru că
L-glutam ină. Poate face minuni!
afectează procesul de absorbţie.
► Luaţi tablete de Trip h a la si tin c tu ră de
Silybum marianum, 15 picătu ri, de trei ori
Notă: SCI poate fi confundat cu o afecţiune
pe z i.V ă vor ajuta. De asemenea, beţi ceaiuri
mult mai gravă, colita ulceroasă, diverticuloza
de pau d'arco.
sau boala Crohn, aşa că vă rog să consultaţi un
► A r fi benefică o cură de sase luni de praf
medic.
probiotic intestinal sau capsule.
Plante:
AŞA NU! ► Cea mai bună plantă pentru această
► E lim in aţi din a lim entaţie grâul, brânza, afecţiune este rădăcina de genţiană
5 CAPCANE
lactatele, ouăle, porum bul, alim entele (d isponibilă în m agazinele de produse
procesate, zaharurile, în d u lc ito rii, naturiste). Puneţi 30 de picătu ri într-un
m argarina, carnea roşie, a lco o lul si cafeaua pahar cu apă si beţi-le în a in te de masă.
tim p de două luni si u rm ă riţi rezultatele.
CELOR

► Foarte bune sunt capsulele cu ulei de mentă.

Este posibil să vă fi îm po vărat sistem ul cu F o lo siţi-le conform in stru cţiu n ilo r de pe
TOPUL

glutenul si mucusul din aceste alimente. cutie.

107
 INDIGESTIA
De obicei, este cauzată de consumul excesiv de
alimente grase sau condimentate, de
supraalim entaţie sau de înghiţirea prea rapidă.
Prezenţa ocazională a gazelor este normală,
dar flatulenţa excesivă si râgâielile, scaunele
urât m irositoare si arsurile la stomac sunt
indicii clare ale unei funcţionări digestive
inadecvate, ale lipsei substanţelor nutritive,ale
prezenţei bacteriilor intestinale de putrefacţie,
ale unei slabe activităţi a stom acului si a
intestinului. Dacă nu sunt tratate,ele pot
conduce la nenumărate probleme de sănătate.
Iată câteva soluţii:
► Sucul de pere si piersici - un suc obţinut din
două pere si două piersici, date prin storcător,
si băut puţin câte puţin poate face minuni.
Foarte utile pot fi puţin praf de gh im bir si o
ch itră (lăm âie verde) stoarsă.
► Suc de banane - puneţi în m ixer o banană si
suc de mango sau de pere. Este plăcut, uşor
de digerat si calm ează in fla m a ţiile
stom acului.
Soluţii de prevenire:
► Luaţi L-glutam ină (o linguriţă înainte de masă).
► E vitaţi alim entele fo a rte condimentate,
sărate, prăjite, cofeina, a lco o lu l, băuturile
acidulate, alim entele grase, brânzeturile cu
conţinut integral de grăsim e sau alim entele
pe bază de grâu.
► Oţetul de mere este un excelent tonic pentru
digestie. Puneţi 1-2 linguriţe în puţină apă
caldă si sorbiţi-l încet,în ainte de fiecare masă.
► Beţi ceaiuri de anason, cătusnică, Ulmus
fulva, mentă, muşeţel sau cim bru.
Notă: Tabletele antacid din farmacii
neutralizează acidul gastric, dar, pe termen
lung, stimulează producerea lui. Multe astfel
de tablete contra acidului gastric conţin
aluminiu, care diminuează calciul din oase.
108
A LI M E NT E CARE AJUTĂ
FICATUL
De vreme ce fica tu l trebuie să proceseze
produsele secundare rezultate din to t ceea ce
mâncăm , haideţi să-i facem munca mai uşoară.
În acest caz, consum area alim entelor potrivite
este cru cială. Consum aţi cât mai m ulte alim ente
neprocesate. A lim entele sem ipreparate, care se
pregătesc rapid si sunt pline de chim icale,
conservanţi, co lo ranţi si arom e a rtific ia le
su p ra so licită fica tu l. P ră jitu rile , b iscu iţii cu
zahăr, alim entele prelucrate, rafinate sau prăjite
sunt fo a rte sărace în substanţe nutritive si nu
sunt absorbite corect, slăbind si mai ta re fica tu l.
În locul acesto ra,co nsum aţi c a n tită ţi m ai m ari
din urm ătoarele grupe de alimente, care sunt
extrem de hrănitoare pentru fic a t si benefice
pentru funcţio narea acestuia:
bAu tu r i
Renunţaţi la băuturile acidulate, pentru că
afectează digestia. Cele m ai m ulte sunt pline de
fosfaţi, care sărăcesc organism ul de m ineralele
vitale. Beţi apă proaspătă si sucuri naturale.
FRUCTE
A num ite fructe proaspete stim ulează fluxul de
energie din ficat, în special strugurii negri,
murele, afinele, căpsunele, coacăzele negre si
zmeura. (Notă: M âncaţi întotdeauna fructele
separat de alte alimente, de preferat, dimineaţa.)
 C E R EA LE ,VE G ETALE Ş I LEG U M E A L IM E N T E CU SU LF
Includeţi în dietă alim ente care e chilibrează Legum ele care conţin su lf sunt foarte bogate
fluxul energetic em oţional si fiz ic al fica tu lu i: în enzim e ce fo rtific ă fica tu l. Prin urmare, vă
cereale si legume. Unele dintre acestea conţin recom and să consum aţi c a n tită ţi m ari din
în d u lc ito ri naturali uşori; dar aceste urm ătoarele alimente:
substanţe dulci sunt bune, deoarece B roccoli
îm bunătăţesc a ctiv ita tea fica tu lu i.T o tu si, Nuci
tendinţa firească a unei mame obosite sau V a rză de Bruxelles
stresate este aceea de a căuta o doză rapidă Sem inţe (în special de in, de floarea-soarelui
de du lciu ri concentrate - p ră jitu ri, biscuiţi, si de dovleac)
îngheţată, ciocolată. Când sim ţiţi că vă V a rză albă
în cearcă te n ta ţia de du lciuri concentrate, G ulie
optaţi pentru o legumă dulce, precum c a rto fii Conopidă
dulci. C a rto fii dulci sau supa de dovlecel pot Rădăcină de nap
deturna m ulte dintre poftele incontrolabile.
De asemenea, în vă ţa ţi să vă ră sfă ţa ţi cu unele L E C IT IN A
dintre urm ătoarele alimente: P resă ra ţi din plin lecitin ă sub form ă de
granule peste salate. L ecitin a ajută fica tu l.
CEREALE LEGUM E
► A m aran t ► Fasole albă
► Mei ► M a ză re
► Quinoa ► S o ia boabe
► Tofu
VEGETALE
► Sparanghel ► G him bir
► Busuioc ► Lăm âie
► Foi de dafin ► Frunze de m uştar
► S fe clă ► Ceapă
► Pip er negru ► S fe clă roşie
► Cardam om ► Ridichi
► Ţelină ► Frunze de ridichi
► Castravete ► S a la tă verde-închis
► Chimen ► Rozm arin
► Ridichi negre ► A lge
► M ă ra r ► Prune Umeboshi
U i
► Anason ► Creson z
<
Usturoi
 SINDROMUL PREMENSTRUAL
SI A L T E A F E C Ţ I U N I
HORMONALE
D urerile m enstruale, s tă rile de nervozitate şi sindrom ul prem enstrual pot
provoca un adevărat dezastru în via ta dum neavoastră. Eu eram o
a devărată „R e g in ă a c ic lu rilo r de c o ş m a r". N egreşit,în acea perioadă a
lunii sufeream de to a te : migrene, crampe, u m flă tu ri, b a lo n ă ri, sâni
in fla m a ţi, feb ră , am eţeală şi senzaţie de vomă. Din fe ric ire , toate acestea
ţin acum de tre c u t.
La un m om ent dat, am fo s t in v ita tă la o co n fe rin ţă în dom eniul
In d u s trie i A m ericane a A lim e n te lo r Sănătoase. Era o expoziţie naţională,
la care îşi expuneau produsele to a te com paniile din dom eniul hranei
n a turale şi sănătoase. În a in te de a-m i ţine discursul, am decis să dau o
ra ită prin sala de expoziţie, unde erau expuse produsele n a tu riste a sute de
co m p a n ii.T o tu şi,a ve a m o problem ă. Eram tocm ai în m ijlo cu l c ic lu lu i
m enstrual. Si, bineînţeles,eram „ M a m a tu tu r o r c ic lu rilo r din lu m e "!
Când am in tra t în prim u l stand, m -a lo v it brusc o stare de greaţă şi de
am eţeală. Se în v â rte a to tu l cu mine.
După care am leşinat. M i-am p ie rd u t cu n oştinţa în tr-u n loc fo a rte
a glom erat, la cea mai m are co n fe rin ţă n a ţio n a lă de sănătate n a tu ristă .
Când m i-am revenit, am re a liz a t că zăceam în tin să pe jos, ia r în ju ru l meu
se adunaseră zeci de d is trib u ito ri şi p ro d u că to ri de hrană n a tu ristă . Un
individ ţip a după un doctor, o a ltă persoană se a g ita după săruri. Ia r mie
nu-m i trecea prin m inte d e c â t:„ L in iş tiţi-v ă , oameni buni! S unt doar în
perioada de c ic lu ."
5 CAPCANE
CELOR
TOPUL

110
 U
SFATURILE MELE PENTRU LINIŞTEA DUMNEAVOASTRĂ
Luaţi Silybum marianum (2 capsule de trei ori
pe zi), cu patru zile înainte si în perioada
"B
menstruaţiei. Acest produs vă protejează
ficatul si ajută la reglarea nivelului de estrogen
din organism. Chiar dacă nu apelaţi la nimic
altceva, luaţi aceste suplimente.
Decongestionaţi-vă ficatul, folosind agenţi
lipotropi. Substanţele lipotropice grăbesc înde­
părtarea depozitelor de grăsime si a bilei. Mai
simplu spus, ele „decongestionează” ficatul,
îmbunătăţesc funcţionarea acestuia si ajută la
metabolizarea grăsimilor. Sindromul premen­
strual este corelat cu metabolizarea defectuoasă
a grăsimilor de către ficat. Un amestec bun
pentru ficat poate fi realizat din 1.000 mg
colină, 500 mg metionină si/sau cisteină.
Deficienţele de magneziu sau de zinc vor afecta
funcţionarea ficatului. De exemplu, lipsa
magneziului determină creşterea absorbţiei de
plumb. Majoritatea pacientelor mele care suferă
de sindrom premenstrual au un nivel scăzut de
magneziu si/sau zinc, în schimb au o concentraţie
mărită de plumb sau alte metale cu toxicitate
ridicată. Deficienţa magneziului este un factor cu
puternice implicaţii în apariţia sindromului
premenstrual. Zincul este important deoarece
ajută la reglarea hormonală. Luaţi aproximativ
1.200 mg de magneziu si 50 mg zinc pe zi.
Creşteţi aportul de vitamine B, inclusiv B6 (o
deficienţă de magneziu poate duce la scăderea
activităţii vitaminei B). Dar nu luaţi doar
vitamina B6; în schimb, puteţi să luaţi B6 cu
B complex sau din lăptişor de matcă.
Luaţi 50-100 mg B complex în fiecare zi sau
2 capsule de lăptişor de matcă de trei ori pe zi.
S-a demonstrat că vitam ina A diminuează
simptomele sindromului premenstrual. Luaţi
aproximativ 10.000 U.I. pe zi,sub formă de
beta-caroten. Nu luaţi suplimente de vitamina
A dacă sunteţi însărcinată.
S-a demonstrat prin studii dublu-orb că
vitam ina E reduce simptomele fizice ale
sindromului premenstrual, reglând nivelul
hormonal din organism. Luaţi 400 U.I. pe zi.
Luaţi o lingură de ulei de in sau de luminiţa-nopţii
ori de limba-mielului în fiecare zi. Femeile care
au probleme menstruale manifestă
neregularităţi ale acizilor graşi esenţiali.
Urnătoarele plante pot fi utile cu două zile
înainte si în timpul ciclului menstrual:
Permanent: agnus castus - dureri ale sânilor si
echilibru hormonal
Alternativ: angelica dong quai - crampe
Viburnum opulus- d u re ri abdominale
Lemn-dulce - retenţie de lichide
Cimicifuga rocemosa- fibroame
Dacă ar fi să alegeţi numai una dintre plantele
de mai sus, atunci optaţi pentru agnus castus.
Face minuni.
Consumaţi alimentele sănătoase, indicate în
această carte. Elim inaţi produsele lactate cu
9 cel puţin 10 zile înainte de instalarea ciclului
menstrual. Acest lucru vă poate salva. Folosiţi
un aliment superconcentrat, cum ar fi spirulina,
algele verzi-albastre sau chlorella,îm preună cu
lăptişor de matcă. Pe măsură ce se apropie
ciclul menstrual ar trebui să consumaţi
cantităţi mai mari din aceste alimente.
Practicarea exerciţii lor fizice de intensitate
moderată pe tot parcursul lunii ajută la
1 0 reglarea hormonală, elimină toxinele, sporeşte
absorbţia de substanţe nutritive, întăreşte
organele interne si, în final, diminuează
simptomele sindromului premenstrual.
 SOLUŢII PENTRU MENOPAUZĂ
Fu ncţionarea sănătoasă si deplină a fica tu lu i
este c ru c ia lă pentru o sănătate bună în
perioada menopauzei. A cesta furnizează
energie v ita lă tu tu ro r sistem elor organism ului,
ajută la reglarea digestiei, la elim inarea
toxinelo r si a reziduurilor,îm bunătăţeste
m etabolism ul, ech ilibrea ză horm onii si
hrăneşte părul, pielea, unghiile, ochii si
celulele. În general, la m enopauză fem eile duc
lipsă de substanţele si fluidele care hrănesc
fica tu l si este extrem de im portan t ca în
această perioadă de potop horm onal fica tu l să
fie bine hrănit si ajutat.
În tă riţi-v ă fica tu l cu ajutorul alim entelor
regeneratoare de la p. 108 si a suplim entelor
indicate m ai jos, ia r sim ptom ele de m enopauză
fie vor dispărea, fie vor fi m ult diminuate.
A L IM E N T E PENTRU M ENO PAUZA
► Mere
► Fasole A d zu ki
► Anason
► Sem inţe de in
► Fasole a lbă
► S o ia boabe
► Ovăz
► M ăsline
► Sem inţe de susan
► M a ză re despicată
► Sem inţe de floarea-soarelui
► Igname
5 CAPCANE
CELOR
TOPUL
► Ceaiul de salvie (2 căni pe zi) sau 15
p icături de tin c tu ră de salvie într-o cantitate
m ică de apă pot ajuta enorm în cazul
b u feurilor si al a lto r sim ptom e legate de
m enopauză. De asemenea, s-a constatat că
Cimicifuga racemosa dim inuează bufeurile,
prin producţia de estrogen.
► De mare a juto r poate fi remediul hom eopat
Lachesis 12c.
► Agnus castus, cunoscut si sub denum irea de
vitex, poate să reechilibreze nivelul
horm onal, sporind produ cţia de
progesteron. A cest lucru funcţionează
pentru fem eile care au m enstruaţie si poate
funcţiona si pentru dum neavoastră. Pentru
a obţine un efect m axim luaţi-l în
com binaţie cu planta Angelica sinensis.
► Suplim entul D H E A (dihidroepiandrosteron)
(10 mg pe zi) este foarte bun. Este un
hormon suprarenal care creste nivelul
estrogenului. Pe m ăsură ce îm b ă trâ n iţi,
producţia de D H E A scade treptat. În
prezent, D H E A este disponibil num ai pe
bază de prescripţie m edicală. Însă dacă vă
sim ţiţi foarte rău, îi puteţi cere m edicului
dum neavoastră de fa m ilie acest suplim ent
pe reţetă.
► P la n ta trifo i roşu, bogată în vitam ina B, si
suplim entul gam m a oryzanol (antioxidant)
au dat rezultate excelente la pacientele
mele.Toate aceste suplim ente sunt
disponibile în m agazinele cu produse
naturiste. Nu vă fie team ă să le cereţi.
► Crem a cu progesteron natural, obţinut
dintr-o varietate să lb a tică de igname are o
acţiune benefică în ce priveşte efectele
secundare. Conţine D H E A natural.
STRESUL
Toată lumea îm i spune că este stresată. Stresul îşi scoate capul hidos
peste to t: la serviciu, acasă, în re la ţiile personale şi ch ia r la bucătărie, prin
m âncarea nesănătoasă pe care o consum ă m u lţi d in tre noi.
Stresul re prezin tă fe lu l în care facem fa ţă s itu a ţiilo r v ie ţii. Unele
persoane sunt în mod genetic, din naştere, făcute să reziste mai bine
stresului. A lţ ii se pot a n tren a şi autoeduca în scopul de a face fa ţă mai
e fic ie n t stresu lui. A le ge rile a lim e nta re corecte pot a ju ta m u lt organism ul
să-şi sporească rezistenţa la stres. A s tfe l, vom c o n tro la stresul mai bine
decât ne-am putea im agina.T otuşi, c on cluzia este că stresul determ ină o
adevărată infuzie de substanţe toxice în flu x u l sangvin, fa p t care vă face
să f iţ i obosit, a g ita t şi nervos. În acelaşi tim p, stresul sărăceşte organism ul
de vitam ine, m inerale şi alte substanţe n u tritiv e . Degradează fu n c ţia
digestivă şi încetineşte m etabolism ul, ceea ce conduce la creşterea în
greutate.
Totuşi, vestea bună este că puteţi co n tra ca ra stresul. Putem să ne
dim inuăm p ro p riile re a c ţii la stres. De asemenea, putem să ne
îm b u n ă tă ţim s tilu l de v ia ţă pentru a avea o fiz io lo g ie şi o co m poziţie
b iochim ică mai bună, care să fa că fa ţă mai e ficie n t stresului. Când suntem
s tre s a ţi,în loc să m âncăm to t felu l de alim ente nesănătoase, putem să
alegem alim ente „d e s tre s a n te ", care să ne liniştească organism ul.
A n a liz a ţi lis ta de alim ente propuse de mine la pp. 1 1 8 -1 2 0 pentru a vă
menţine starea de calm şi relaxare.

113
 TEST DE VERIFICARE A STRESULUI
Făcându-vă testul propus de mine în continuare, veţi putea a fla la ce nivel de stres vă
a fla ţi. Răspundeţi cu „ D A ” sau „ N U ” la urm ătoarele în tre b ă ri.

ESTE C A ZU L DUM NEAVO ASTRĂ?

Aveţi o stare de oboseală permanentă? Beţi multe lichide stimulante?

Vi se întâm plă să aveţi căderi bruşte de energie Aveţi alergii alimentare sau sensibilităţi la
în mijlocul zilei? substanţe chimice?

Aveţi cumva un „co lăcel” în plus în jurul taliei? Sim ţiţi impulsul de a consuma alcool?

Sim ţiţi frecvent pofta de a consuma pâine sau Aveţi o senzaţie permanentă de foame?
paste făinoase?
Aveţi palpitaţii? Nervozitate?
Sim ţiţi nevoia să consumaţi sare sau dulciuri?
Aveţi dureri de cap?
Aveţi schimbări bruşte de dispoziţie?
Izbucniţi cu uşurinţă în plâns?
Sunteţi nervos? Irascibil?
Sunteţi constipat sau aveţi diaree?
Sunteţi balonat după ce mâncaţi?
Aveţi infecţii de natură micotică?
V ă simţiţi epuizat când vă treziţi?
Sunteţi aiurit? Confuz?
V ă simţiţi deprimat sau trist?
Aveţi stare de tensiune premenstruală?
Sunteţi agitat? Nu vă găsiţi liniştea?
Vă cade părul?
Sunteţi apatic? Nu vreţi să fiţi deranjat?
Aveţi pe piele pete de culoare închisă?
Aveţi insomnii?
Vă sim ţiţi incapabil să faceţi faţă em oţiilor?
Faceţi indigestii? Aveţi gaze? Flatulenţă? (Orice vi se pare prea mult.)

Manifestaţi stări prelungite de stres emoţional? Nu vă puteţi relaxa sau deconecta?

REZULTAT
5 CAPCANE

Dacă aţi răspuns „ d a ” la mai puţin de cinci Dacă aţi răspuns „ d a ” la zece sau mai multe
întrebări, atunci înseamnă că sunteţi liniştit si întrebări, înseamnă că nivelul stresului
aţi trecut testul de verificare a stresului. dumneavoastră este la fel de ridicat ca un
CELOR

zmeu în zbor.Trebuie să începeţi să-mi urmaţi

Dacă aţi răspuns „ d a ” la cinci până la nouă sfaturile imediat - le veţi simţi efectele
TOPUL

întrebări,înseam nă că sunteţi un pic stesat si benefice cât de curând.

că aţi putea beneficia din plin de sfaturile mele.
LU P TA sau fug i
Primul răspuns la stres este reacţia de alarmă,
denumită adesea reacţia „lu p tă sau fugi".
Aceasta este declanşată de anumite reacţii din
creier, care determină glanda pituitară (ce
dirijează întregul sistem hormonal al
organismului) să trim ită către glandele
suprarenale mesaje chimice prin care îi
comunică să secrete adrenalină sau alţi
hormoni ai stresului.
Reacţia „lu p tă sau fugi" este concepută
astfel încât să vă ajute să faceţi faţă
pericolului. Muşchii, inima, creierul si plămânii
sunt alimentaţi cu prioritate comparativ cu
celelalte sisteme ale organismului. Ritmul
cardiac creste, către muşchi sunt trimise
cantităţi sporite de oxigen si glucoză si veţi
observa că respiraţi mult mai repede si
transpiraţi mai mult, pentru a scădea
temperatura organismului. De asemenea,
nivelul de zahăr din sânge creste, ca urmare a
faptului că ficatul descarcă în sânge glucoza
stocată, iar glandele suprarenale elimină
hormonii stresului, precum adrenalina, pentru a
menţine în funcţiune reacţia „lu p tă sau fugi".
Acestea si multe alte m odificări complexe
pot apărea în mai puţin de o secundă. Ele
servesc unui singur scop: să vă pună rapid în
acţiune sau să vă mărească capacitatea de
reacţie în condiţii de criză; de exemplu, astfel
vă este declanşată reacţia rapidă de a vă apuca
copilul de mână în momentul în care acesta
sare pe şoseaua aglomerată. Când pericolul a
trecut, substanţele biochimice ale stresului se
epuizează, iar organismul se adaptează la
nivelul normal de stres si se echilibrează. Nu
s-a întâm plat nimic rău.
DEZASTRU HORMONAL
Problema apare atunci când starea de stres
este prelungită din cauza faptului că nu puteţi
rezolva imediat situaţia - un tren care întârzie,
copilul care ţipă, telefonul care sună,
bancomatul care v-a înghiţit cardul, întârzierea
la o întâlnire, o şedinţă sau o slujbă frustrantă.
În locul unei tră iri scurte si intense a reacţiei la
stres, avem o stare de stres persistentă,
prezentă pentru o lungă perioadă de timp.
Această situaţie are efecte profunde asupra
organismului. Acesta rămâne într-o stare
accentuată de stres, sunt eliberate cantităţi
mari de adrenalină, iar hormonii nu mai
reuşesc să revină la nivelul normal.
Haosul hormonal cauzat de stresul prelungit
creste riscul afecţiunilor corelate cu nivelul
zahărului în sânge, creste tensiunea,
accentuează oboseala, duce la epuizarea
glandelor suprarenale si la o creştere în
greutate.
5 CAPCANE
CELOR
TOPUL
 A LI M E NT E CARE STRESEAZĂ
O dietă echilibrată este factorul crucial în
menţinerea sănătăţii si reducerea stresului.
Anumite alimente si băuturi stimulează
puternic organismul, devenind în felul acesta
cauze directe ale stresului. Această stimulare
poate suprasolicita ficatul, poate deregla
nivelul de zahăr din sânge si pe termen lung
poate fi nocivă.
► Cofeina. Aceasta se găseşte în cafea, ceai,
ciocolată, cola etc. Cofeina determină
producerea de adrenalină si în felul acesta
duce la creşterea nivelului de stres.
Persoanele dependente de cofeină îşi
extenuează glandele suprarenale, cele care
produc hormonii stresului. Aceşti hormoni ai
stresului influenţează metabolismul.În
consecinţă, pe termen lung, cofeina determină
creşterea în greutate, mai ales dacă este
asociată cu un regim alimentar nesănătos.
Consumul excesiv de cofeină are acelaşi efect
ca si stresul prelungit.
► Alcoolul este o cauză majoră a stresului.
Culmea ironiei este tocmai faptul că mulţi
oameni se apucă de băut pentru a combate
stresul. Dacă însă alcoolul este asociat cu
stresul, com binaţia este fatală. Alcoolul
stimulează secreţia de adrenalină, ceea ce
duce la apariţia unor probleme precum
tensiunea nervoasă, irascibilitatea si
insomnia. Excesul de alcool duce la creşterea
depozitelor de grăsime din zona inimii si
slăbeşte funcţia imunitară. De asemenea,
alcoolul micşorează capacitatea ficatului de
a elimina toxinele din organism. În condiţii de
5 CAPCANE
stres, organismul produce o serie de toxine.
Dacă aceste toxine nu sunt filtrate de ficat,
ele continuă să circule prin organism,
CELOR
provocând daune majore.
► Dulciurile. Zahărul nu conţine substanţe
TOPUL
nutritive esenţiale. El furnizează o creştere
bruscă de energie în organism, care este
posibil să ducă la extenuarea glandelor
suprarenale. Acest lucru poate duce la
irascibilitate, o slabă capacitate de
concentrare si depresie. Consumul ridicat de
zahăr reprezintă o povară serioasă pentru
pancreas,fapt ce măreşte riscul apariţiei
diabetului.
► Alimentele sărate. Sarea creste tensiunea,
epuizează glandele suprarenale si induce
instabilitatea emoţională. Folosiţi un
înlocuitor al sării care să conţină potasiu, în
loc de sodiu. Evitaţi alimentele gata
preparate, cu un conţinut ridicat de sare,
precum şunca, murăturile, cârnaţii etc.
► Alimentele grase. Evitaţi consumul de
alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi
produsele de origine animală, produsele
lactate, alimentele prăjite si cele din meniurile
de fast-food. Grăsimile supun sistemul
cardiovascular la un stres inutil.
► Laptele de vacă si produsele lactate. Acestea
stresează organismul prin substanţele pe care
le conţin, de exemplu, proteina numită
caseină, care este foarte greu de digerat si
poate declanşa reacţii alergice.
► Carnea roşie. Carnea roşie, care are un
conţinut ridicat de proteine, sporeşte
concentraţia de dopamină si norepinefrină
din creier, ambele substanţe fiind asociate cu
starea de anxietate si de stres.
► Alimentele gata preparate si rafinate, precum
pâinea albă si făina rafinată, supun la stres
organismul ca urmare a faptului că sunt
sărace în substanţe nutritive, conţinând din
abundenţă calorii inutile. În plus, pentru a
digera alimentele rafinate, organismul
dumneavoastră trebuie să-şi folosească
propriile vitamine si minerale, adică să îşi
consume rezervele. Alimente pe bază de făină
albă sunt prăjiturile, biscuiţii, pâinea si
produsele de patiserie.
► Margarina si alte uleiuri vegetale procesate.
Acestea au un conţinut foarte ridicat de
acizi graşi trans, iar o dietă care abundă în
aceşti acizi poate avea un efect negativ
asupra colesterolului, crescând riscul
afecţiunilor cardiace. În acelaşi timp, aceste
produse blochează asim ilarea de către
organism a a cizilor graşi esenţiali, benefici
pentru sănătate.
► Alimentele condimentate. Condimentele
conţin uleiuri volatile, care au capacitatea
de a irita mucoasa stomacului. Este mai
bine să evitaţi să consumaţi curry, ardei iuţi
si cârnaţi foarte picanţi, prezenţi în
X •
/
bucătăria mexicană si indiană, precum si
unele băuturi. Un meniu cu curry sau chilli,
conţinând un amestec de condimente foarte
picante, are capacitatea de a perfora, la
propriu, mucoasa gastrică.
► Aditivii alimentari, conservanţii si alte
substanţe chimice. Aditivii alimentari
provoacă un stres enorm organismului,
deoarece acesta este nevoit să lucreze din
greu pentru a le face faţă; rezultă că energia
si substanţele nutritive atât de valoroase
sunt irosite, în loc să fie folosite în mod
profitabil, de exemplu, la întărirea
sistemului imunitar.
m a i'
 AL I M E N TE CARE REDUC STRESUL
Organismul dumneavoastră răspunde la stres
prin sporirea cantităţii de hormoni ai
stresului, produsă de glandele suprarenale,
iar aceşti hormoni sunt responsabili pentru
cele mai multe dintre simptomele asociate cu
stresul: creşterea tensiunii,tensiune
musculară, dereglări digestive etc. În acelaşi
timp, producerea mult crescută de hormoni ai
stresului de către glandele suprarenale poate
cauza deficienţe nutriţionale si o extenuare a
acestor glande. În această situaţie, este
afectată reacţia dumneavoastră la stres, fapt
care duce la o stare de oboseală cronică si la
anxietate. Datorită rolului extrem de
important al glandelor suprarenale în nutriţia
adecvată a organismului si reacţia la stres,
alimentele bogate în substanţe nutritive care
ajută funcţia suprarenală sunt extrem de
benefice pentru reducerea stresului.
► Ţelina - un vechi remediu popular pentru
scăderea tensiunii arteriale. Eu le recomand
pacienţilor mei cu un nivel ridicat de stres 2-4
tulpini de ţelină pe zi. Compuşii care intră în
com poziţia ţelinei scad concentraţia de
hormoni ai stresului, care provoacă
vasoconstricţie. Ţelina conţine substanţe
nutritive care liniştesc, inclusiv niacinimide. O
tulpină de ţelină consumată înainte de
culcare vă poate da un somn liniştit.
► Seminţele de floarea-soarelui. Acestea
reprezintă nu numai o sursă bogată în potasiu,
ci si în complexul de vitamine B (în special B6
si acid pantotenic), precum si în zinc -
elementul care joacă un rol crucial în sănătatea
glandelor suprarenale. S-a demonstrat că în
5 CAPCANE
perioadele de stres, concentraţiile acestor
substanţe nutritive pot scădea serios.
► Orezul brun conţine carbohidraţi cu absorbţie
CELOR
lentă, care pot declanşa eliberarea în
organism a unor substanţe care vă dau starea
TOPUL
de bine, serotonina si norepinefrina. Acesta vă
ajută să faceţi faţă mai bine stresului,
îmbunătăţindu-vă dispoziţia si oferindu-vă o
energie susţinută.
► Algele. Serotonina si norepinefrina,
hormonii care creează starea de bine a
organismului, mai pot fi obţinuţi din triptofan
si L-fenil-alanină, aminoacizi prezenţi în
anumite proteine alimentare. Algele conţin
aproximativ 60% proteine si sunt derivate ale
celor opt aminoacizi esenţiali. Algele au un
efect energizant asupra ficatului si facilitează
eliminarea toxinelor, scăzând astfel nivelul de
stres din organism. Algele conţin în realitate
toate substanţele nutritive cunoscute de om,
inclusiv pe acelea care au un efect pozitiv
asupra sistemului nervos. Ele furnizează
substanţele nutritive esenţiale, pe care stresul
le consumă din organism .Vă puteţi cumpăra
alge din magazinele de produse naturiste.
► Varza este o bună sursă de vitamine
antioxidante A, C si E, care alungă stresul,
beta-caroten si seleniu mineral. Antioxidanţii
luptă împotriva efectelor nocive ale radicalilor
liberi din organism, care au fost eliberaţi prin
reacţia la stres si în acelaşi timp ajută la
transformarea triptofanului în serotonină,
jucându-si astfel rolul de a „rid ic a m oralul".
► Migdalele sunt foarte bogate în magneziu, un
element foarte bun pentru funcţia suprarenală,
precum si pentru metabolizarea acizilor graşi
esenţiali. O concentraţie mică de magneziu în
organism poate fi asociată cu o stare de
tensiune, anxietate, irascibilitate si insomnie.
Migdalele reprezintă o sursă valoroasă de
magneziu (înmuiaţi-le în apă peste noapte,
pentru a le digera mai uşor a doua zi).
► Fructele de pădure sub formă de boabe.
Murele au un conţinut foarte ridicat de
magneziu si vitamina C. Nivelul scăzut de
vitamina C slăbeşte sistemul imunitar
si vă dă o stare generală de stres si de
epuizare. A lte surse valoroase de vitamina C
si magneziu sunt căpsunele si zmeura.
► Seminţele de susan. În perioadele de stres
necesarul de zinc este mai mare, acesta fiind un
element important si pentru metabolismul aci­
zilor graşi si producerea de serotonină. Semin­
ţele de susan reprezintă o sursă bogată de zinc.
► Castraveţii.Vechea zicală englezească „ F ii
rece ca un castravete” se bazează, de fapt, pe
un adevăr, datorită efectului său calmant
asupra sângelui si ficatului. Când ficatul este
hrănit cum se cuvine si nu este suprasolicitat,
acest organ vital ajută la echilibrarea
hormonală, creste buna dispoziţie, elimină
stresul si dă o stare de sănătate solidă.
Încercaţi să beţi suc de castravete si de ţelină.
► Sparanghelul. În sparanghelul verde se găsesc
multe dintre elementele regeneratoare pentru
ficat, rinichi, piele, ligamente si oase.
Sparanghelul este foarte bun si pentru
formarea învelişului globulelor roşii si are un
conţinut ridicat de glutationă, o enzimă
antioxidantă, care ajută ficatul să funcţioneze
la un nivel optim. Orice aliment cu un efect
pozitiv asupra ficatului are, de fapt, un efect
pozitiv asupra dispoziţiei dumneavoastră si
asupra capacităţii de a face faţă stresului.
► Usturoiul. De-a lungul timpului,acesta a fost
folosit pentru a trata răcelile si guturaiul sau
starea generală de epuizare; în zilele noastre
însă, practica populară a fost confirmată de
ştiinţă. Usturoiul conţine o substanţă
detoxifiantă, denumită alicină, care îi dă
usturoiului gustul si mirosul caracteristic.
Când scăpaţi de toxinele care circulă prin
sistemul dumneavoastră, vă simţiţi mai puţin
stresat. Usturoiul mai poate avea un impact
major si în scăderea tensiunii asociate cu
stresul. Un puternic antibiotic,alicina are
proprietăţi antivirale si antifungice, precum si
de scădere a colesterolului,tensiunii si
creşterea bunei dispoziţii.
► Avocado. Aceste fructe conţin 14 minerale,
toate având un rol în reglarea funcţiilor
organismului si stimularea creşterii. Merită
remarcată concentraţia sa mare de fier si
cupru, elemente utile pentru regenerarea
globulelor roşii si prevenirea anemiei - una
dintre cele mai des întâlnite cauze ale stării
de oboseală si ale incapacităţii de a face faţă
eficient stresului.
 C E A IU R I RECOMANDATE ÎN S T Ă R ILE DE ÎNCORDARE
Ceaiurile din plante pot fi foarte eficiente pentru ameliorarea multor simptome ale stresului.
Acestea pot fi obţinute din flori,frunze, seminţe,tulpini sau rădăcini ale plantelor. Ele conţin
substanţe naturale care hrănesc sistemul nervos central si endocrin. Eu zic că merită să le
încercaţi. A flaţi care vi se potrivesc.
Muşeţel ► Roiniţă
Lemn-dulce ► Valeriană
Piper methysticum ► Floarea patim ilor
PLANTE CARE VĂ CRESC R EZISTEN ŢA
Pacienţii mei au confirm at rezultatele
excelente ale următoarelor plante.
► Eleutherococous Senticosus, plantă
cunoscută sub denumirea populară de
ginseng siberian (100-500 mg pe zi).
Ginsengul siberian si ginsengul panax
îmbunătăţesc tonusul si funcţiunea
glandelor suprarenale, ajutând la
echilibrarea secreţiilor hormonale. Studiile
au dovedit că ginsengul reprezintă o foarte
bună protecţie îm potriva efectelor stresului
fizic si mental.
Notă: Nu folosiţi extract de ginseng panax
(chinezesc) sau ginseng american dacă
aveţi tensiunea crescută.
► Rădăcină de lemn-dulce (capsule 70 mg sau
15 picături de extract lichid, în proporţie de
5:1, de trei ori pe zi). Lemnul-dulce este cel
mai eficient în reglarea producţiei de
cortizol si în acelaşi timp contribuie la
relaxarea si refacerea glandelor
5 CAPCANE
suprarenale.
► Rhodiola sporeşte rezistenţa naturală a
organismului la factorii stresanţi.
CELOR
► Planta unghia-găii ajută sistemul imunitar
si capacitatea de adaptare a organismului la
TOPUL
stres (500 mg, o dată sau de două ori pe zi).
120
►Gura-lupului ►Ginseng
►Hamei ► Arena sativa
V IT A M IN E Ş I M IN E R A LE
Concentraţiile acestor elemente nutritive cu
rol-cheie în funcţionarea organismului
dumneavoastră cad brusc în perioadele de
stres. Încercaţi să vă administraţi zilnic
următoarea formulă antistres:
► 1.000-2.000 mg vitamina C (alegeţi o
variantă care conţine bioflavonoide pentru o
protecţie extinsă)
► 300 mg magneziu
► 200 mg calciu
► 500 mg vitamina B5 (acid pantotenic)
► B complex (alegeţi o formulă care conţine
aproximativ 75 mg din fiecare vitamină B
importantă)
► Complex antioxidant (alegeţi o marcă care
conţine aproximativ 25.000 U.I. beta-
caroten, 200 U.I. vitamina E, 30 mg zinc si
200 mcg seleniu)
► 100-500 mg tirozină (un aminoacid) de
două ori pe z i,în perioade prelungite de
stres
► Sau puteţi să luaţi multivitamine sub formă
de praf
TEST PENTRU SISTEMUL IMUNITAR

Este cazul dumneavoastră?

Un regim a lim e n ta r bogat în alim ente prelucrate şi/sau zaharoase

A le rg ii sau s e n s ib ilită ţi la diverse alim ente

Plom be dentare din am algam

M em bri a p ro p ia ţi ai fa m ilie i care suferă de a fe cţiu n i degenerative

Expunere z iln ic ă la un mediu cu aer de slabă c a lita te

Senzaţie de oboseală şi in disp oziţie în cea mai m are p arte a tim p u lu i

Răceli şi gripe frecvente

Problem e g a stroin testin a le

Lipsa e xe rciţiu lu i fiz ic

M ai puţin de opt ore de somn pe noapte/insom nie

L o c u iţi în tr-o m e tro po lă sau în apropiere a ei ori la o şosea fo a rte aglom erată

L o c u iţi în apropiere a unor stâ lp i de e le c tricita te , a unor antene de telefonie m obilă

sau a unei centrale de energie nucleară

T ră iţi în tr-o stare constan tă de stres

A fte sau in fe c ţii m ico tice recurente

Consum re g u la t de apă de la chiuvetă, de b ă u tu ri carbogazoase sau acidulate

Semne de îm b ă trâ n ire p re m a tu ră

Consum fre cve n t de tu tu n şi/sau alcool

P rezenţa urm e lor de d in ţi şi a m a rg in ilo r crestate pe lim bă

F o losiţi ziln ic telefonul m obil şi com puterul

U tiliz a ţi z iln ic c u pto ru l cu m icrounde

Cu cât răspundeţi „ d a “ la mai m ulte în tre b ă ri,c u a tâ t sistem ul dum neavoastră im u n ita r
este mai d e te rio ra t.

121
 ÎNTĂRITORI a i
SISTEMULUI IMUNITAR
S E M IN Ţ E ÎN C O L Ţ IT E DE BROCCOLI
Căutaţi informaţii la p. 213 pentru a vedea cum
le puteţi obţine în propria bucătărie. Cercetătorii
au descoperit că proprietăţile specifice imunitare
antioxidante ale seminţelor încolţite de broccoli
sunt de 30-50 de ori mai active si că acestea au o
capacitate de absorbţie mai mare decât cele ne­
încolţite. (Totuşi, broccoli este foarte bun oricum,
aşa că vi-l recomand călduros.) Seminţele
germinate de broccoli au un conţinut ridicat de
sulforofan, un antioxidant puternic. Ele ajută si
întăresc sistemul imunitar pe termen lung. Este
bine să le consumaţi de două ori pe săptămână.
U N G H IA -G Â II
500 mg de două ori pe zi pot constitui un
adevărat tonic pentru sistemul imunitar,
întărind protecţia. Această plantă sporeşte
rezistenţa organismului la factorii externi de
natură patogenă si îi măreşte eficienţa în lupta
îm potriva viruşilor si a infecţiilor.
R ÂD ÂC IN Â DE GINSENG
Ginsengul este un tonic nutritiv. Neutralizează
efectele radicalilor liberi (molecule distructive)
în perioadele de stres.Trimite semnale prin
intermediul sistemului imunitar, acţionând ca
un catalizator pentru eliberarea anumitor
hormoni esenţiali în apărarea imunitară.
C IU P E R C I R E IS H I Ş I S H IIT A K E
Puteţi să le folosiţi la supe, soteuri sau ca fel
secundar.Aceste ciuperci incredibile reprezintă
sursa naturală a unei proteine care induce reacţii
imunitare. Conţin un compus numit lentinal, care
pune în funcţiune reacţiile naturale de apărare si
protejează organismul de toxinele care scad
temperatura, produse de dietele prea acide. Sunt
si o excelentă sursă de germaniu, un antioxidant
care ajută sistemul imunitar.
122
MAHONIA A Q U IFO LIU M
Se găseşte la magazinele cu produse naturiste.
Conţine un compus numit barberină, foarte util
în lupta îm potriva bacteriilor dăunătoare.
FR UN ZÂ DE M Â S LIN
Această plantă conţine un antibiotic natural,
foarte eficient îm potriva bacteriilor de
nenumărate tipuri.
R ÂD ÂC IN Â DE G H IM B IR
Ghimbirul favorizează reglarea compuşilor cu rol
important în imunitate. Are o acţiune calmantă,
antiseptică, susţine capacitatea organismului de a
face faţă factorilor externi: vânt si frig.
R ÂD ÂC IN Â DE LE M N -D U LC E
Planta si ceaiul de lemn-dulce contracarează
efectele de suprimare a reacţiei imunitare,
provocate de stres. De asemenea, hrăneşte si
calmează membranele organelor imunitare.
COAJÂ DE L Â M Â IE
Puneţi coaja de la o lămâie si stoarceţi puţin
din sucul acesteia într-o ceaşcă cu apă caldă.
C E A I DE PAU D’ARCO
Acest ceai conţine un compus activ, numit
lapacol, care are un efect antifungic,
antiparazitar si antimicrobian. De asemenea,
ajută la păstrarea în bună stare a globulelor
roşii si a altor organe cu rol în imunitate. Dacă
vă simţiţi slăbit sau bolnav, acesta este ceaiul
pe care trebuie să-l beţi.
EC H IN AC EA
Echinacea ajută la menţinerea imunităţii si
înlătură infecţiile. Este disponibilă sub formă de
tinctură,tablete sau ceai; cel mai bine este să o
consumaţi alternativ, o săptămână da, una nu.
DURERILE DE SPATE
PROGRESIVE,
CAUZATE DE STRES
Din experienţa mea clinică am aflat că durerile
de spate progresive sunt cauzate de stres si de o
alimentaţie nesănătoasă. M erită să reţinem
faptul că coloana vertebrală este o cale majoră a
nervilor din organism. În consecinţă, stresul de
natură emoţională, psihologică sau fizică se
manifestă în regiunea dorsală,în special cea
lombară - zona în care sunt plasaţi rinichii.
Rinichii reprezintă sistemul de purificare al
organismului. Atunci când sunteţi foarte stresaţi
sau organismul dumneavoastră este m alnutrit ca
urmare a unei diete nesănătoase, rinichii trebuie
să funcţioneze suplimentar, iar sistemul lor de
purificare s-ar putea să nu lucreze eficient. De
aceea, nutriţia joacă un rol vital în prevenirea
durerilor de spate.
D IE T Ă PENTRU ÎN L Ă T U R A R E A
DURERILOR DE SPATE
► Beţi multă apă, cel puţin 6-8 pahare pe zi.
Deshidratarea le poate provoca dureri de
spate chiar si acelora care nu au o
predispoziţie pentru suferinţe în regiunea
lombară.Totodată, apa ajută la eliminarea
surplusului de particule de acid din rinichi.
- Evitaţi consumul de carne roşie, cofeină si, în
unele cazuri, de produse din lapte de vacă
(dacă limba dumneavoastră prezintă o dungă
pe mijloc, este un indiciu al faptului că nu
puteţi digera moleculele mari din laptele de
vacă).Zahărul, alcoolul si alimentele
procesate pot si ele să agraveze afecţiunea
spatelui.
► Consumaţi cât mai multe legume cu frunze
verzi. Nucile si migdalele,seminţele si pestele
de apă rece sunt alegeri foarte bune în cazul
de faţă. Introduceţi în dietă cât mai multe
fructe crude, legume si cereale integrale.
- Reduceţi consumul de grăsimi nesănătoase.
Acestea creează în organismul
dumneavoastră compuşi ce contribuie la
degenerarea discurilor coloanei vertebrale.
► Asiguraţi-vă că dieta dumneavoastră include
cantităţi suficiente de magneziu si calciu (vezi
p. 99).
► Dacă suferiţi de dureri în regiunea lombară,
luaţi zilnic următoarele suplimente:
► Magneziu (1.000 mg)
►Calciu (750 mg)
►Siliciu (1-2 linguri de siliciu lichid)
► Minerale lichide
►Sucuri de crudităţi pentru eliminarea
5 CAPCANE
acizilor
► Boron (3 mg) pentru o mai bună absorbţie a
substanţelor nutritive de mai sus
CELOR
►Suc de aloe vera (2 linguri), luate cu o oră
înainte de culcare.
TOPUL
123
CAPITOLU L 5
C U V Â N T U L „D E T O X IF IE R E ” ESTE ASOCIAT
A D E S E A CU O C U R Ă Ţ A R E I N T E R N Ă R A D I C A L Ă
A O R G A N I S M U L U I / C E V A CE S U N Ă A C O Ş M A R .
I A T Ă ÎN C O N T I N U A R E D O A R T R E I E X E M P L E
DI N E X P E R I E N Ţ A M E A .

În p rim u l caz, un in s tru c to r de a rte m a rţia le a tin u t un regim num ai cu

suc de m orcovi şi castra veţi tim p de 30 de zile. Pur şi sim plu, era epuizat.
În al doilea caz, o fo a rte bună prietenă de-a mea a u rm a t un program de
detoxifiere la un centru din C a lifo rn ia pentru „a -ş i cu ră ţa arterele de
cio cola tă şi de în g h e ţa tă ” , după cum spunea ea.Tim p de tre i săptăm âni, nu
a avut voie să mănânce decât câteva linguriţe de germeni de lucernă şi de
trifo i, cât era ziua de lungă. Ia r dacă era cum inte, drept recompensă i se
perm itea să mănânce o fe liu ţă subţire de pepene verde la sfâ rş it de
săptăm ână. Când a plecat de la centrul respectiv, nu avea în m inte decât un
singur lucru: să mănânce un ham burger uriaş, şi asta cât mai repede. Şi
vorbim despre o persoană care nu mai mâncase carne roşie de ani de zile.
Ia r în u ltim u l caz, un coleg de serviciu a ţin u t un „p ro g ra m rapid de
d e toxifiere cu fasole mung şi o re z” . Acest „a ra c um an” de fasole nu a
m âncat nim ic altceva decât fasole mung şi orez brun tim p de 60 de zile la
rând, dim ineaţa, la prânz şi seara. Spunea că această d ietă l-a cam
a m e ţit, l-a fă c u t mai a iu rit, „ î i m ai provoca şi leşinuri din când în când” ,
to tu ş i l-a a ju ta t „s ă -ş i cunoască s u fle tu l” .
T u tu ro r p a rtic ip a n ţilo r la program ul E şti ceea ce m ănânci li s-a
prescris o şedinţă de h id ro te ra p ia co lo n u lu i, ca în so ţire la schim bările din
a lim e n ta ţie . Un p a rtic ip a n t a fo s t a tâ t de în c â n ta t de re z u lta te ,în c â t a
ţin u t să fa că o cu ră de zece astfel de şedinţe. P rim a sa şedinţă de
hidro terap ie a co lo n u lu i a fo s t ca e ru p ţia unui vulcan. A tâ t de m ulte
p a rtic u le de alim ente nedigerate (ca să le denum im p o litico s) care
<
LU
0£ încercau de ani de zile să se elibereze îşi găsiseră,în s fâ rş it, lib e rta te a în
<
O
acea avalanşă g ig a n tică ! A scăzut în greutate câteva kilogram e în tr-o
singură zi!
 R ealitatea este că nici o detoxifiere, de nici un fel, nu tre b u ie să fie
ra d ic a lă sau extrem ă şi nici nu tre b u ie să fie neplăcută sau incom odă. O
d e to xifiere poate fi delica tă , uşor de re a liza t, sim plă şi m inim ală. În plus, o
d e to xifiere nu tre b u ie să fie a tâ t de austeră, în câ t să ajungeţi în tr-u n
asemenea hal de disperare, că a ţi putea face o crim ă pentru o ciocolată.
O ricum , organism ele noastre se d e to xifia ză a u to m a t în fiecare zi.
Organism ul are p ro p riile sale acţiu n i d e to xifia n te fizio lo g ice , naturale: de
exemplu, tra n s p ira ţia , urina re a şi g o lire a intestinelor. Dar în era noastră
m odernă, p lină de poluare, de m etale grele, de ra d ia ţii de la com putere şi
telefoanele m obile, de ţig ă ri, de solvenţi b ru ta li de curăţare, de spray-uri
ind ustriale , de pesticide chim ice, de a cţiu n i m ilita re , de alcool şi de m ulte
altele, organism ul uman a devenit sup ra încărca t cu diverse toxine.
T ru pu rile noastre au nevoie de puţin a ju to r din când în când.
P acienţii care au a d o p ta t în v ia ţa lo r ziln ică sfa tu rile mele sim ple de
d e to xifiere şi apoi au a p lic a t co re ct planul de detoxifiere de o zi, propus de
mine, au re uşit să îndepărteze o serie de problem e de sănătate, după cum
urm ează:

► A p e tit sexual scăzut ► D ureri ale ► E ru p ţii ale p ie lii

► In fe rtilita te în c h e ie tu rilo r ► M em orie slabă
► Im p o te n ţă ► R espiraţie u râ t ► Depresie
► S indrom prem enstrual m iro sito a re ► Insom nie
► Indigestie ► A le rg ii ► G reutate excesivă
► C histuri ovariene ► C onstipaţie
► D ureri de cap ► U nghii fra g ile

Şi cel mai im p o rta n t este fa p tu l că se sim t m inunat! În p rim a p arte a

acestui c a p ito l, vă voi da şase s fa tu ri sim ple, pe care le p u te ţi include în
p rogram ul dum neavoastră z iln ic. Acestea vă vor menţine organism ul
în tr-o stare re la tiv lip s ită de toxine. A poi, în a doua parte, p u te ţi urm a
P U R I F IC A R E A

planul meu de detoxifiere de o zi.

 DE CE A V E M NEVOIE
DE DETOXI FI ERE?
În depozitele de grăsim i ale organism ulu i sunt stocate substanţe străine şi
toxine. A s tfe l, în m ulte ca zuri, este posibil ca oam enii să poarte cu ei până
la 4 ,5 kilog ra m e în plus de reziduuri toxice, care produc un mucus
nesănătos.
Şi vă mai m ira ţi de ce sunteţi a tâ t de obosit, su fe riţi de tu lb u ră ri
digestive, d u re ri de cap, dureri ale în ch e ie tu rilo r, respiraţie u râ t
m iro sitoa re , a le rg ii, constipaţie , unghii fragile, e ru p ţii ale p ie lii, m em orie
slabă, depresie, insomnie, greutate excesivă etc.? Trăim în tr-o lume plină
de to x ic ita te , ia r organism ul dum neavoastră devine din ce în ce mai
intoxica t.
O vreme, organism ul dum neavoastră va lupta pentru a se apăra de noxe şi
de substanţele toxice,învăluindu-le în mucus sau grăsime şi îm piedicându-le
în felul acesta să producă efecte im unitare adverse. Însă această reacţie de
„ p r im - a ju to r ” funcţionează doar tem porar. Nu după m u lt tim p,toxinele vor
evada în flu x u l sangvin şi vor penetra membranele celulare, tulburând
fu n c ţia m etabolică şi producând distrugeri ale ţesuturilor.
Dacă încă nu v-am convins, atunci acceptaţi Provocarea D e to xifie rii şi
veţi vedea cu ochii dum neavoastră că organism ul are nevoie de o
p u rific a re .

CE SU N T TO XINELE?

Toxină poate fi orice substanţă care are efecte negative asupra organismului,

I
generând intoleranţe, alergii si o stare generală de boală. Suntem înconjuraţi de
potenţiale toxine, începând de la apa pe care o bem, mâncarea pe care o
consumăm si aerul pe care îl respirăm. Cele mai perfide toxine sunt acelea pe
care nu le vedem, cele invizibile, astfel încât nu suntem conştienţi de riscurile
P U R IF IC A R E A

grave pe care le implică.Totusi, partea bună a lucrurilor este aceea că

organismul are capacitatea de a expulza destul de repede toxinele, dacă deţineţi
cunoştinţele, instrumentele si planul meu pentru a scăpa de ele.

128
ACCEPTAT! PROVOCAREA DETOXIFIERII

Răspundeţi cu „ d a “ sau „n u “ la fiecare dintre întrebările următoare. REZULTAT

Locuiţi într-un oraş mare? Dacă aţi răspuns „ d a " la mai
mult de cinci întrebări, foarte
Lucraţi într-un birou? probabil că sunteţi un pachet de
Circulaţi de obicei cu metroul? toxine.Vă sugerez să aderaţi la
planul meu de detoxifiere cât
Obişnuiţi să faceţi jogging, să alergaţi sau să vă plimbaţi pe străzi cu
mai curând posibil. Să zicem,
trafic aglomerat?
chiar săptămâna aceasta!
Obişnuiţi să folosiţi telefonul mobil?
Obişnuiţi să lucraţi la calculator? Dacă aţi răspuns „ d a " la mai
mult de zece întrebări, atunci
Aveţi în apropierea casei stâlpi de electricitate, o centrală de energie
înseamnă că sunteţi un imens
electrică sau nucleară ori o antenă de telefonie mobilă?
depozit de toxine. Aproape sigur
Fumaţi sau obişnuiţi să consumaţi alte substanţe? toate organele dumneavoastră
Folosiţi frecvent medicamente sau alte substanţe cu prescripţie medicală sunt invadate de toxine, toate
pentru relaxare? celulele, sângele si organismul în
întregime. S-ar putea să aveţi o
Beţi regulat (zilnic) alcool sau abuzaţi de alcool la sfârşit de săptămână
respiraţie urât mirositoare,
sau cu alte ocazii?
flatulenţă si un miros neplăcut
Aveţi o viaţă sedentară, lipsită de mişcare fizică? al trupului. Dacă încă nu aveţi
În cursul unui an, se întâm plă să răciţi, să luaţi gripă si/sau vreun virus aceste simptome, le veţi avea în
mai mult de trei ori? curând, alături de alte afecţiuni
serioase, dacă nu luaţi atitudine
Aveţi plombe cu mercur în dantură?
imediat. În consecinţă, ar trebui
Obişnuiţi să beţi regulat (zilnic) vreuna dintre următoarele băuturi: să adoptaţi planul meu de
cafea, băuturi acidulate, apă de la robinet, lapte de vacă si/sau băuturi detoxifiere de o zi imediat.
carbogazoase? Vreau să spun chiar azi. Nu vă
Obişnuiţi să consumaţi regulat următoarele alimente: zahăr, dulciuri, mai dau altă şansă!
ciocolată, pâine albă, alimente conservate, congelate, preparate la
microunde, prăjite, carne, preparate din carne conservate în saramură, Partea bună este aceea că nici un
biscuiţi, prăjituri? tip de detoxifiere nu trebuie să fie
neplăcut, umilitor sau deranjant.
Obişnuiţi să puneţi zahăr alb rafinat sau înlocuitori de zahăr în cafea sau
Curăţarea poate să fie blândă,
ceai?
uşoară, simplă si minimală. Cu
De obicei, puneţi sare în mâncare atunci când gătiţi sau adăugaţi sare siguranţă, ea nu trebuie să fie
atunci când vi se serveşte masa? atât de austeră încât, din
La cumpărarea alimentelor, neglijaţi citirea etichetelor în vederea disperare, să fiţi capabil de crimă
descoperirii substanţelor chimice sau a conservanţilor? pentru o gogoaşă.
SFATURI S I M P L E
PENTRU O DETOXIFI ERE Z I L N I C Ă
A M D ESCO PER IT F A P T U L CĂ PACIENŢII CARE
A D O P T Ă S F A T U R I L E M E L E S I M P L E DE D E T O X I F I E R E
Î N V I A Ţ A L O R D E ZI C U ZI ŞI A P L I C Ă P L A N U L M E U
D E D E T O X I F I E R E D E O ZI R E U Ş E S C S Ă S L Ă B E A S C Ă
M U L T M A I U Ş' O R . D E A S E M E N E A ,/ R E U Ş* E S C S Ă
Î N L Ă T U R E T O A T E T I P U R I L E D E P R O B L E M E DE
S Ă N Ă T A T E , P R I N T R E C A R E : UN A P E T I T S E X U A L
SCĂZUT, INFERTILITATE, IMPOTENŢĂ, SINDROM
P R E M E N S T R U A L , INDIGESTIE, M A LAB S O R B Ţ IE ,
C H I S T U R I O V A R I E N E , D U R E R I DE CAP, D U R E R I A L E
ÎNCHEIETURILOR, R ESPIR AŢIE URÂT MIROSITOARE,
ALERGII, CONSTIPAŢIE, UNGHII F RAG ILE, ERUPŢII
A L E PIELII, M E M O R I E S L A B Ă , D E P R E S IE , INSOM NIE,
G R E U T A T E E X C E S I V Ă . . . ŞI L I S T A C O N T I N U Ă . D A R
C E L MAI IM P O R T A N T LU CRU ESTE A C E L A CĂ
P E R S O A N E L E C A R E U R M E A Z Ă S F A T U R I L E M E L E DE
D E T O X I F I E R E S E S I M T M I N U N A T ! ÎN C O N T I N U A R E ,
V Ă VOI P R E Z E N T A Ş A S E S F A T U R I S I M P L E ,
P E C A R E L E P U T E Ţ I I N C L U D E ÎN P R O G R A M U L
D U M N E AV O AS T R Ă ZILNIC, PENTRU A VĂ M E N Ţ IN E
O R G A N I S M U L R E L A T I V L I P S I T DE T O X I NE . D U P Ă
A C E E A , V Ă V OI E X P U N E P L A N U L M E U DE
D E T O X I F I E R E D E O ZI.
Nu uitaţi, aceste sfaturi
nu trebuie încercate
o singură dată; ci trebuie
aplicate zi de zi.
 Perierea trupului curăţă resturile si toxinele
din organismul dumneavoastră.
|— d ■ i S_/ S\ ■ W i l ■ i l

Faceţi
✓ această încercare si
/ vă veţi
✓ simţiX ca nou.

1 A N A L IZ A Ţ I CU A T E N Ţ IE LIS T A
DE A L IM E N T E DE M A I JOS
Asiguraţi-vă că o aveţi la îndemână tot
timpul, deoarece vă arată care sunt
alimentele cu cel mai puternic efect
detoxifiant si care sunt cele mai toxice în
viaţa de zi cu zi.
Topul alimentelor detoxifiante
Sucurile de fructe si de legume
Apa
Alimente crude/germeni/frunze
Fructe, vegetale, cereale integrale, legume,
seminţe
Alimente care trebuie evitate
Zahăr
Alimente prăjite
Produse lactate
Alcool
Cofeină
2 C U M P Ă R A Ţ I Ş I FO LO S IŢI
u r m ă t o a Re L e -
Un sto rc ă to r de legume şi fru c te pentru a
vă prepara singur sucurile. Nu trebuie să vă
chinuiţi să cumpăraţi cel mai scump model -
luaţi exact ce vă permiteţi. După ce vă
fam iliarizaţi cu sucurile, puteţi să vă căutaţi
un aparat mai modern si mai rapid.
Un m ixer, cu ajutorul căruia să vă preparaţi
<
UI
0£ alimentele sub formă de piureuri sau de pastă,
<
O care sunt delicioase si uşor de digerat.
3 ÎN C E P E Ţ I S ă F O LO S IŢ I O PERIE
PENTRU P IE L E
Cumpăraţi o perie pentru piele si începeţi să o
folosiţi. Perierea pielii uscate grăbeşte viteza
de eliminare a toxinelor din organism, punând
în mişcare celulele sangvine si ţesutul
limfatic, două căi fiziologice de detoxifiere.
Frecarea pielii cu peria nu este o acţiune care
trebuie efectuată odată cu baia sau la dus, ci
atunci când pielea este uscată. Puteţi face
baie după aceea, dar nu în timpul procesului
de periere.
Metodă:
Frecaţi uşor cu peria tălpile picioarelor, apoi
aplicaţi mişcări de jos în sus, de-a lungul
gambelor, apoi pe braţe în sus si coborâţi pe
spate. Periaţi trupul cu mişcări lungi,
îndreptate spre inimă, fapt ce va îmbunătăţi
circulaţia si va tonifica pielea si ţesuturile.
Folosiţi întotdeauna mişcări delicate, pentru
a nu răni pielea, a nu afecta venele sau a le
inflama.

132
4 R E S P IR A Ţ I!
Felul în care respiraţi poate avea un
efect extrem de important asupra
sănătăţii dumneavoastră - oxigenul
este un detoxifiant puternic. Respiraţia
profundă este vitală. Cei mai mulţi
oameni au o respiraţie superficială,
privându-si în felul acesta celulele,
organele si glandele de mult râvnitul
oxigen. Acesta efectiv hrăneşte sângele
si celulele, prin detoxifierea organelor
si a glandelor si este la fel de
important ca si asigurarea unei
cantităţi adecvate de apă si
consumarea unor alimente de bună
calitate. Lipsa oxigenului
„înfom etează" creierul, sistemul
nervos, glandele suprarenale, glanda
pituitară, rinichii, vezica biliară, splina,
ficatul, diafragma si colonul.
Prin metoda mea vă recomand să
respiraţi mai amplu si mai deplin,chiar
din partea inferioară a diafragmei,
umplându-vă la maxim plămânii cu aer,
în mod regulat. Dar pentru a ajunge la
stadiul în care respiraţia profundă
devine parte integrantă a vieţii
dumneavoastră, vă sugerez să
practicaţi următoarea metodă de
respiraţie cel puţin câteva minute pe zi.
Odată ce o veţi stăpâni, vă va fi mult
mai uşor să includeţi respiraţia
profundă în stilul dumneavoastră
normal de viaţă, atunci când mergeţi,
vorbiţi, staţi pe scaun, munciţi sau vă
relaxaţi.
Metodă:
► Asezaţi-vă pe podea, pe spate, în poziţia
cea mai confortabilă: de exemplu,
puteţi să ţineţi genunchii îndoiţi si
N u tr e b u ie s ă f o r ţ a ţ i
tălpile puţin depărtate. Închideţi ochii,
a c e s t p ro c e s . E l
dacă aceasta vă ajută să vă relaxaţi.
t r e b u ie s ă f ie u n
► Aşezaţi o mână pe abdomen, iar cealaltă
e x e r c i ţ i u d o m o l,
pe piept.Apoi respiraţi adânc.Care
u ş o r , r e la x a n t ,
dintre cele două mâini se mişcă prima: m e d it a t iv . Î n c e r c a ţ i
cea de pe piept sau cea de pe abdomen? s ă v i z u a l iz a ţ i (s ă vă
Dacă prima se mişcă cea de pe piept, i m a g i n a ţ i) , s ă vă
înseamnă că nu vă folosiţi plămânii la g â n d i ţ i la m iş c ă r ile
capacitatea optimă. Fără îndoială, vă le n te a le a e r u l u i s i,
privaţi celulele si organele de oxigen. c e l m a i im p o r ta n t, să
► Acum inspiraţi uşor pe nas. Număraţi v ă s i m ţ i ţ i c a lm ,
l i n i ş t i t s i s e n in în
până la zece, dacă vă concentraţi mai
t i m p ce e x e r s a ţi.
bine în felul acesta.
► Scoateţi un şuierat uşor printre buze.
Apoi expiraţi tot aerul rămas cât mai
uşor si delicat posibil, aplicând
simultan o presiune lejeră pe
abdomenul inferior, pentru a ajuta
eliminarea aerului stătut.
► Inspiraţi uşor pe nări, menţinând o mână
pe stomac, chiar deasupra ombilicului.
Încercaţi să vizualizaţi cum respiraţia se
extinde în plămâni, coaste si părţile
laterale (segmentele de mijloc si
superioare ale spatelui). Este ca si cum
aţi sufla aer într-un balon.Când inhalaţi,
vă umpleţi cu aer. Acest aer se extinde în
părţile laterale, spre coaste si spate.
Când expiraţi, balonul de dezumflă.
► La expirare,simţiţi mişcarea de
coborâre a coastelor si tensiunea care se
împrăstie,în timp ce abdomenul si
partea superioară a trupului se
dezumflă. Scoateţi din nou acelaşi
P U R I F IC A R E A
şuierat uşor si eliminaţi aerul, golindu-vă
complet plămânii. Odată ce veţi căpăta
experienţă în această mişcare, nu va mai
fi nevoie să scoateţi sunetul respectiv.
 5 FAC EŢI Z IL N IC E X E R C IŢ II F IZ IC E 6 B E Ţ IA P Ă
Pentru o detoxifiere corectă a organismului, Beţi în mod regulat apă plată - nu consumaţi
exerciţiul fizic are un rol esenţial. Nu vreau să apă de la robinet, decât dacă aveţi montat
spun că trebuie să vă „în h ă m a ţi" la un un filtru. Apa este unul dintre fluidele cu cele
program serios de fitness, care să vă poarte mai eficiente proprietăţi detoxifiante
zilnic la centrul sportiv din zonă.Vă propun pe care ni le putem oferi ziln ic.V ă recomand
mişcări simple, uşoare - genul de exerciţii care să consumaţi 6-8 pahare de apă pe zi.
vă menţin trupul vioi, suplu si tânăr!
Întinderile, mersul pe jos, urcatul scărilor,
săriturile uşoare la trambulină, dansul, salsa,
disco, înotul, bicicleta, gimnastica aerobică,
Pilates, chiar si tehnicile tai chi sau karate,
dacă puteţi să le practicaţi în apropiere sau
orice alte mişcări moderate, efectuate de
plăcere sunt excelente dacă le practicaţi în
mod regulat. Este benefică orice acţiune care
vă face să transpiraţi.

■
P R O G R A M U L DE DETOXIFI ERE DE O ZI
A L DR. GI LLI AN
P E N T R U C A P R O C E S U L DE D E T O X I F I E R E S Ă
F U N C Ţ I O N E Z E C O R E C T , NU T R E B U I E S Ă V Ă Î N F O M E T A Ţ I .
P U R ŞI S I M P L U , L E V E Ţ I A C O R D A O R G A N E L O R
D U M N E A V O A S T R Ă O P A U Z Ă D E L A C E E A C E M Â N C A Ţ I ÎN
M O D O B I Ş/ N U I T . V E Ţ* I E L I M I N A A L I M E N T E L E N O C I V E ,/
V E Ţ I C O N S U M A DI N P L I N A L I M E N T E C A R E V Ă P U R I F I C Ă
O R G A N E L E ŞI F A C I L I T E A Z Ă E L I M I N A R E A T O X I N E L O R
DI N O R G A N I S M . I A R C A R E Z U L T A T , V E Ţ I D E B O R D A DE
E N E R G I E ŞI D E V I T A L I T A T E .

AL IM E NT E NOCIVE: PERICOL... NU VĂ APROPIAŢI

În ziua în care urmaţi programul de EVITAŢI URMĂTOARELE:
detoxifiere, luaţi-vă rămas-bun de la Cafea Carne roşie
alimentele care vă distrug celulele, vă Moluşte si scoici > Ulei de gătit
consumă energia, sunt greu de digerat si Zahăr Maioneză
vă năruie vitalitatea. Iată o listă a Ceai Carne de pasăre
acestor alimente. Şi dacă veţi reuşi să vă Lapte Pâine
ţineţi departe de aceste alimente pentru Sare si piper Muştar
o perioadă mai îndelungată, cu atât mai Tutun Peste
bine! Acest lucru vă va îm bunătăţi viaţa Ouă > Medicamente
si vă va uşura calea către un trup suplu Băuturi carbogazoase (exceptând cazurile în
si sănătos. Alcool care vă trataţi pentru o
Brânză afecţiune deja
Alimente prăjite existentă)

ce
O

135
 P L im fa s i s is te m u l lim fa t ic
CO
2 fo rm e a z ă in s t a la ţia m a jo ră p rin
in te rm e d iu l c ă re ia se e lim in ă

E X E R C I Ţ I U L FIZIC ✓
d in o rg a n is m m a te riile

n ed o rite . E x e r c iţ iu l f iz ic

a c ţio n e a z ă ca o p o m p ă ce
Cel mai im p o rta n t lucru este ca în ziua de detoxifiere
im p u ls io n e a z ă s is te m u l lim fa t ic
să în tre p rin d e ţi ceva care vă face plăcere. Nu aveţi să ev acu eze to x in e le din

nevoie de un p a rten er pentru acest lucru. Pur şi org an ism . D a c ă n u fa c e ţ i

m işca re , lim fa nu p o a te s ă
sim plu d a ţi drum ul la radio, gă siţi un post pe care-l
fu n c ţio n e z e eficie n t. E u su sţin
a greaţi şi începeţi să d a n s a ţi.V ă creează bună c ă e x e r c iţiu l f iz ic m o d e ra t, m a i

dispoziţie, pune în m işcare sângele şi sistem ul m u lt d ecât o ric e altce v a , vă va

m e n ţin e tin e re ţe a fiz ic ă ,

c ircu la to r, vă to n ific ă tru p u l şi vă rid ic ă m oralul.
m e n ta lă s i se x u a lă . A ş a c ă vă
Dacă c o p iii vă sunt acasă, vor fi bucuroşi să danseze ro g s ă c o n t in u a ţ i p r a c tic a r e a

cu dum neavoastră. Este un lucru pe care-l p u te ţi face e x e r c iţ iilo r fiz ic e s i d u pă

în ch e ie re a z ile i de d eto x ifie re .

la fel de bine îm preu nă cu cineva sau de unul singur;
vă d is tra ţi şi vă în tin e riţi fiecare parte a co rp u lu i în
acelaşi tim p .
Dansaţi cam 3 0 -4 5 de m inute, cât durează un
program norm al de gim nastică aerobică. P acienţilor
mei care au slujbe de birou le spun să se ridice de pe
scaun la fiecare oră şi să danseze nebuneşte tim p de
cinci m inute. Dar în ziua în care u rm a ţi program ul de
detoxifiere, a c o rd a ţi-v ă dreptul de a face to t ceea ce
d o riţi, fă ră a exagera. Prin a rc u iri, m işcări, în tin d e ri
şi re la x ă ri ale muşchilor, lichidul lim fa tic va extrage
în mod e fic ie n t toxinele. Acelaşi lucru se realizează
prin tra n s p ira ţie .

ce
u

137
S U B S T A N Ţ E L E NU T R I T I V E IN CURU B
z i l e i desDe t o x i f i e r e
ÎN C U R S U L Z I L E I D E D E T O X I F I E R E , A R T R E B U I S Ă L U A Ţ I
U R M Ă T O A R E L E S U P L I M E N T E , C A R E V Ă VOR A J U T A
să VĂ P U R IF IC A Ţ I FICATUL, SĂ VĂ C U R Ă Ţ A Ţ I
I N T E S T I N E L E SI C E L U L E L E , Î N T Ă R I N D U - V Ă ÎN A C E L A Ş I
TIM P ÎN TR EAG A CONSTITUŢIE.

^ ALIMENTE VERZI SUPER c ONC|NTR1 I 9

A s ig u ra ţi-v ă că aveţi două lin g u riţe cu v â rf de alim ente verzi superconcentrate pentru
ziua de detoxifiere. A le g e ţi unul sau mai m ulte d in tre urm ătoarele alim ente:
► A lge sălbatice ve rzi-a lb a stre
► S p iru lin a
► C hlorella
► P ir
► P lan ta de orz
► Am estecul sub fo rm ă de p ra f al Dr. G illian M cK eith

# ENZIME DIGESTIVI
L u a ţi-le conform in d ic a ţiilo r sau odată cu orice m a s ă /b ă u tu ră caldă.

W SEMINŢE DE IN SAU ULEI DE IN v '

Luaţi zilnic câte o lingură din fiecare.

4 SILYBUM MARIANUM ţjfcf:

L ua ţi Silybum marianum sau acid a lfa lipoic pentru a a ju ta organele cu rol în
detoxifiere (2 capsule pe z i). (D acă d o riţi,d e s fa c e ţi capsulele şi tu rn a ţi co n ţin u tu l lor
în suc, la m ijlo cu l z ile i.) Pentru a vă da seama dacă aveţi nevoie de Silybum marianum
sau de acid a lfa lipoic, a n a liza ţi sim ptom ele din caseta care urmează. Dacă prezentaţi
fie şi numai unul d intre ele, înseam nă că aveţi nevoie de Silybum marianum sau de acid
a lfa lipoic în cursul prog ra m u lu i de detoxifiere - şi încă două săptăm âni după aceea.

/" -
 Dacă o p ta ţi pentru o clism ă sau h id ro te ra p ia co lo n u lu i, veţi avea nevoie
de suplim ente cu A cidophilus.

SE y55 J T *
În v ă ţa ţi să vă puneţi singuri sem inţele la în c o lţit şi să o b ţin e ţi germeni
co m e stib ili. G ăsiţi in d ic a ţiile la p. 2 1 3 sau p u te ţi să le cu m p ă ra ţi gata
germ inate.

A V E Ţ I NEVOIE DE SILY B U M M A R IA N U M ?

Greaţă Dureri de cap Indigestie

Hemoroizi Echimoze Indispoziţie
Depresie Vedere înceţoşată Furie
Depresie post-partum Irascibilitate Agresivitate
Stare de încordare Unghii exfoliate Ochi roşii
Sensibilitate sub coasta dreaptă Insomnie Ameţeală
Ţ iu it în urechi Palme fierbinţi Tălpi fiebinţi
Ochi durerosi Faţă roşie Plombe din amalgam
Tremuratul limbii (în momentul în care înghiţiţi, limba are o mişcare tremurată)
 P R O G R A M U L DE DETOXIFI ERE
DE O ZI: PAS CU PAS
LA TREZIRE
(O ra poate să difere în fu n cţie de program ul fie c ă ru ia ):

7.00 APĂ CALDĂ CU LĂMÂIE

S to arceţi lăm âie proaspătă în pu ţin ă apă caldă, după p re fe rin ţă . Apa
caldă cu lăm âie vă oferă un început de zi delicat, pentru că traversează
intestinele, aju tân d la elim inarea m a te riilo r fecale din ziua precedentă.
(A p a rece b ăută pe stom acul gol dim ineaţa vă va produce un şoc şi va
bloca abdom enul, producându-vă gaze şi balonare.)

7.30 SEMINŢE DE IN
P u teţi alege:
► Fie să puneţi două lin g u riţe cu v â rf de seminţe de in în tr-u n pahar m are cu
apă filtr a tă ;
► Fie să în m u ia ţi o lingură de sem inţe de in în tr-o cană cu apă fia r tă cu o
seară înainte. D im ineaţa beţi num ai lic h id u l,fă ră seminţe.

8.00 m i c u l -d e j u n
P u teţi alege:
► Fructe - dacă le consum aţi la m icul-dejun, a r tre b u i să aibă te m p e ra tu ra
cam erei. M â nca ţi s u ficie nt de m ulte, astfel în câ t să vă dispară foam ea şi
m estecaţi-le fo a rte bine. E v ita ţi p o rtocalele şi sucul de portocale, pentru
că sunt prea acide. Dacă alegeţi s tru g u rii, nu-i am estecaţi cu nici un a lt
fru c t. M ai p u te ţi alege: mere, pere, papaya, ananas, cireşe, piersici, prune,
pepene verde, caise, fru c te de pădure.
► Supă miso
► Suc de legume o b ţin u t din: 1 castravete, un s fe rt de rădăcină de g h im b ir
p u r ific a r e a

(d e c o jită ), 4 tu lp in i de ţe lină, 100 g germeni de lucernă, 3 răm urele de

p ă tru n jel şi un m orcov (c u ră ţa t).

140
 9.30 PAUZA DE CEAI: BEŢI O CEAŞCĂ SAU DOUĂ
DE CEAI DIN PLANTE
În tim p u l zilei de detoxifiere, vom avea câteva pauze de ceai. La urm a
urm ei, ce ne-am face fă ră pauzele de ceai? Aşa că nici ziua aceasta nu
tre b u ie să fie d ife rită . Şi am inclus destule, pentru plăcerea
dum neavo astră.T otuşi, din punct de vedere n u triţio n a l, ceaiurile
recom andate de mine sunt h răn itoa re , vindecătoare şi sporesc
detoxifierea .T re buie să alegeţi din lista de ceaiuri pe care o voi da în
con tinu a re .T re b uie să re n u n ţa ţi la ceaiul dum neavoastră negru obişnuit,
plin de cofeină, d ar p u te ţi să beţi din u rm ătoarele: urzică, păpădie,
muşeţel, salvie sau echinacea.

10.00 p a u z a d e s u c d e f r u c t e
A leg e ţi fru c te de sezon, stoarse proaspăt sau pisate cu m ixerul - pe pagina
urm ă to a re gă siţi câteva idei. Dacă este perioada de ia rn ă şi/sau sunteţi
în frig u ra t, atunci adăugaţi p u ţin ă apă caldă la sucul proaspăt o b ţin u t.
Dacă s im ţiţi că vi se face foam e pe la ju m ă ta te a d im in e ţii, atunci p u te ţi să
vă fa c e ţi mai m ulte sucuri.

Dacă una sau mai multe dintre afirmaţiile de mai jos sunt valabile pentru

I
dumneavoastră,vă recomand să încălziţi fructele fie ţinându-le puţin la aburi,
fie punându-le într-un vas cu apă caldă (nu trebuie să fierbeţi fructele, doar să le
încălziţi).

Este iarnă si/sau nu tră iţi într-o regiune cu clim ă caldă

V ă este frig si aveţi o circulaţie sangvină deficitară
Splina dumneavoastră este slăbită. (Vă puteţi da uşor seama de acest lucru
privindu-vă limba în oglindă. La p. 34 găsiţi care aspecte ale limbii indică o
splină slăbită.)
p u r ific a r e a

DESERT CU M I R I CALDE
6 mere
2 pere
141
REŢETE DE SUCURI
În a in te de stoarcere, to a te fru c te le şi legumele tre b u ie cu ră ţa te de coajă şi
de pa rte a din m ijlo c . Rădăcina de g h im b ir tre b u ie d e co jită şi m ăcinată.

S U R P R I Z Ă CU S E M I N Ţ E Î N C O L Ţ I T E

1 măr, 175 g lucernă sau trifo i încolţit, 6 frunze proaspete de mentă,

3 morcovi.

E S E N Ţ Ă DE L Ă M Â I E

8 morcovi, 1 măr, sucul stors de la o lămâie, o bucată de rădăcină de

ghim bir de 2,5 cm.

V A R I E T A T E CU P AP A YA

2 fructe tari de papaya, 2 pere, o jum ătate de lin guriţă de rădăcină de

ghim bir măcinată.

A B U N D E N Ţ Ă DE STRUGURI

20 de boabe de struguri albi, 10 căpsune, 1 măr, 2 rămurele proaspete

de mentă.

V E S E L I E CU G H I M B I R

2 mere, 2 pere, o bucăţică de rădăcină de ghimbir.

A ceasta este o soluţie excelentă pentru a vă în vio ra la m icul-dejun;
vă va pune în m işcare în tre g u l sistem . Este şi un deşteptă tor al pa p ile lo r
gustative.

B L I T Z CU F R U C T E D E P Ă D U R E

1 caserolă p lin ă cu fructele de pădure preferate de dumneavoastră

sau cu un amestec din acestea (căpsune, afine, agrişe, zmeură), 2 piersici,
1 măr.
p u r ific a r e a

R E V I T A L I Z A N T CU A N A N A S

Sucul de la 1 ananas.

143
 12.30 PRÂNZ
A ţi ajuns până aici. Şi pariez că v -a ţi descurcat bine până acum.
Soseşte prânzul.
P u teţi alege d in tre urm ătoarele variante:
► S a la tă de c ru d ită ţi cu seminţe în c o lţite
► Supă de castravete cu m entă proaspătă
► Varză a cră nepreparată
► Cereale, cum a r fi m eiul, quinoa, orezul sau am a ra n tu l.
După ce g ă tiţi cerealele (vezi p. 6 6 ), adăugaţi una sau mai m ulte dintre
u rm ăto a re le condim ente crude şi am estecaţi-le: mărar, arpagic,
ha ţm aţu ch i sau frunze de păpădie. M â n ca ţi-le îm preună cu o g a rn itu ră de
brocco li, conopidă, varză, castravete, salată verde, ţe lin ă sau varză de
Bruxelles.

SU P Ă DE CASTRAVETE cu M E N T Ă (R E Ţ E T A D R .G IL L IA N )

Sucul obţinut de la 3 castraveţi si 2 bucăţi de ţelină

1 castravete mărunţit
% cană de frunze tocate de mentă proaspătă
% cană de pătrunjel proaspăt, tocat
% tulpină de praz, tocat mărunt

Puneţi toate ingredientele într-un mixer sau robot de bucătărie si amestecaţi-le

până când devin o pastă.
p u r ific a r e a

144
14.00 PAUZĂ DE CEAI DIN PLANTE

14.30 SUCUL DETOXIFIANT DE LEGUME,

DUPĂ REŢETA DR. MCKEITH
A leg e ţi una d in tre varia ntele de suc proaspăt, pe care să vi-l p reparaţi
dum neavoastră.

MORCOVMANIA

Această re ţetă este delicioasă şi extrem de h ră n ito a re pentru fic a t.

6 morcovi, 2 tulpini de ţelină si 1 măr.
(În c e rc a ţi şi v a ria n ta fă ră măr.)

S U F L E U DE S F E C L Ă

V sfeclă, 2 morcovi, 1 tulpină de ţelină, V castravete mic.

C A S T R A V E T E R Ă C OROS

2 castraveţi întregi, V - V2 sfeclă, 1 ram ură de m ărar

GHIVECI DE CA S T R A V E Ţ I

2 castraveţi, 4 tulpini de felină, V rădăcină de ghim bir (opţional), o

ram ură de busuioc sau coriandru. A ceasta este reţeta mea fa v o rită .

L E G U M E LA PACHET

O legătură de pătrunjel, 1 frunză de varză creaţă, 5 m orcovi si o bucăţică

m ică de rădăcină de ghimbir.

ŢELINĂ ENERGIZANTĂ

2 tulpini de ţelină, o legătură de pătrunjel, 1 căţel de usturoi, 5 m orcovi si

100 g lucernă încolţită (se foloseşte opţional, dar este nemaipomenită).

15.00 PAUZĂ DE CEAI DIN PLANTE

P U R I F IC A R E A

15.30 E ORA DE GUSTARE!

R o n ţă iţi sem inţe de flo a re a -so a re lu i, de dovleac şi/sau varză acră
negătită.
145
 16.00 DELICIOASA PASTĂ DE LEGUME (REŢETA DR.GILLIAN)
6 m orcovi (cât m ai întregi)
1 avocado moale
10 frunze de busuioc
1 m ăr
1 felie de lămâie
p u r ific a r e a

S to arceţi m orcovii şi m ărul cu a ju to ru l s to rc ă to ru lu i. A dăuga ţi sucul

o b ţin u t la celelalte ingrediente şi am estecaţi-le cu m ixerul sau cu robotul
de bucătărie. S to arceţi o felie de lăm âie în c o m p o z iţia o b ţin u tă .
 17.30 CINA
Z iua dum neavoastră este aproape de s fâ rşit. A cum p u te ţi m ânca o
D a c ă este un e fo rt
căpăţână de sa la tă crudă cu sem inţe în c o lţite . Dacă vă este te rib il de p re a m a re p e n tru

foam e, p u te ţi să adăugaţi o c a n tita te m ică de cereale. d u m n e a v o a stră s i

a n u p u te ţi s ă vă

o c u p a ţi de
18.30 PAUZĂ DE „SUPĂ CU POTASIU“ p re p a r a re a su p e i

Vă descurcaţi m inunat. Ţ in e ţi-o to t asa! de p o ta siu , vă ro g

s ă n u vă

im p a c ie n ta ţi.

P u t e ţ i să m e rg e ţi

la m a g a z in u l cu
CE VR EA SĂ ÎN S E M N E „S U P A DE PO TASIU“ ?
p ro d u s e n a tu ris te

Fiertura cu potasiu le furnizează organelor, glandelor si ţesuturilor un adevărat d in z o n a în ca re

I
lo c u iţ i s i să
cocteil de minerale si vitamine - îndeosebi potasiu, pentru echilibrul electrolitic.
c u m p ă ra ţi
Dezechilibrul mineralelor reprezintă un factor care duce la încetinirea funcţionării
p a c h e te de s u p ă
organelor. Eu vreau ca, odată cu infuzia de vitamine, să primiţi din plin si minerale.
m is o ! T o t ceea ce

vă m a i r ă m â n e d e

fă c u t este s ă le

p u n e ţi în a p ă
SUPA CU POTASIU fie rb in te s i a p o i

s ă b e ţi
Întotdeauna trebuie să spălaţi bine ingredientele, dar nu este nevoie să le curăţaţi
c o m p o z iţia .
de coajă dacă folosiţi produse ecologice.
D e s tu l de uşor,
Ingrediente
n u -i a s a ?
2 cartofi mari
2 morcovi
1 cană de sfeclă roşie (opţional)
4 tulpini de ţelină cu tot cu frunze
1 cană de pătrunjel
1 cană de napi
1 vârf de cuţit de piper cayenne, după gust

Folosiţi ustensile si vase din oţel inoxidabil. Umpleţi un vas cu aproximativ 1,8 litri
de apă.Tăiaţi legumele în felii si introduceţi-le în apă - nu lăsaţi niciodată legumele
să aştepte prea mult înainte de preparare.Aduceţi-le la temperatura de fierbere,
apoi micşoraţi flacăra. Acoperiţi vasul si gătiţi la temperatură scăzută (fierbeţi la
foc foarte mic) aproximativ 2 ore. Strecuraţi legumele si beţi doar zeama. ce
u

147
 19.30 PAUZĂ DE APĂ CALDĂ CU LĂMÂIE
S to arceţi o lăm âie proaspătă în tr-o ceaşcă cu apă caldă sau chiar
fie rb in te şi apoi beţi acest amestec.

20.15 PERIAJ PE PIELEA USCATĂ

(vezi p. 1 3 2 )

20.30 RECOMPENSA DUMNEAVOASTRĂ: O BAIE MINERALĂ

Până acum a ţi reu şit; m e rita ţi un bonus. Recompensa dum neavoastră este
0 baie m iraculoasă. Şi pentru că veni vorba, lucrul acesta nu este numai
pentru fem ei. Şi b ă rb a ţii se vor putea bucura de această baie lin iştito a re ,
p lină de m inerale. După ce cada s-a u m p lu t cu apă, adăugaţi urm ătoarele
ingrediente (toa te sunt disponibile la m agazinele de produse n a tu riste ):
2 lin g u riţe de ulei de in
m inerale lichide
1 lin g u riţă de siliciu lichid
2 lin g u riţe de aloe vera
3 sau 4 p ic ă tu ri din ulei esenţial de tăm âie şi m ir
P robabil că aceasta va fi cea mai co stisito a re apă pe care o veţi lăsa
vreodată să se scurgă! Dar re ţin e ţi că pielea este cel mai m are şi mai
a c tiv organ absorban t pe care îl deţinem . D rept urm are, to a te substanţele
n u tritiv e a fla te în apa de baie vor fi absorbite extrem de e ficie n t prin pori
şi celelalte o r ific ii evidente.

21.00 ACELE RUMEGĂTOARE NOCTURNE...

Rum egaţi sa lată verde şi tu lp in i de ţe lin ă în ainte de culcare. (T elina este
p lină de m agneziu m ineral, una d in tre cele mai calm ante substanţe
n u tritiv e .)
Culcaţi-vă devreme (în tre 2 1 .3 0 şi 2 2 .3 0 ), dacă se poate.
p u r ific a r e a
s f a t u r i p e n t r u p r o g r a m u l d e d e t o x if ie r e d e o z i

Adăugând doar una sau mai multe dintre următoarele plante, veţi aduce un plus de
vioiciune sucurilor dumneavoastră. Puteţi fie să le puneţi în storcător, fie să le
mixaţi împreună cu sucul si celelalte ingrediente.

Busuioc ► Arpagic ► Cori;

► Coriandru
M ărar ► Anason ► Schi
► Schinduf
Usturoi ► Ghimbir
Iarbă de limon ► Izmă

Pentru puţină „pican terie" si pentru a vă încălzi, sucurile dumneavoastră pot fi

condimentate cu seminţe încolţite, precum cele de schinduf sau de ridichi.

ŞI DACĂ MI-E FOAME?

Dacă aveţi crize de foam e, p u te ţi bea mai m ulte ceaiuri din plante, supă
miso sau suc. Supa caldă este fo a rte bună dacă sunteţi în frig u ra t sau dacă
vrem ea este fo a rte răcoroasă. Este im p o rta n t să consum aţi lichide din
plin - în ce rca ţi să ajunge ţi la 2 litr i pe zi (poate fi un amestec de suc şi
apă sim p lă ). P roblem a este că fo a rte m u lţi oameni nu beau su ficient de
m ulte lichide pentru a elim ina toxinele acum ulate în organism . În plus,
sucurile şi ceaiurile din plante acţionează ca d iu re tice naturale, reducând
considerabil p o s ib ilita te a de a reţine lichide.
În s fâ rş it, tu tu ro r p a c ie n ţilo r mei le spun că nu este nevoie să devină
sclavii sucurilor. Dacă s im ţiţi nevoia, p u te ţi mânca fru c te solide şi/sau
legume, c h ia r sa la tă sau seminţe. Dacă tre b u ie neapărat, p u te ţi include în
meniu cereale precum a m a ra n tu l, m eiul sau quinoa. S -ar putea să dureze
ceva tim p până când organism ul dum neavoastră va fi p re g ă tit să accepte
p u r ific a r e a

o zi în tre a g ă num ai cu sucuri. Nu-l fo r ţa ţi înainte de a fi p re g ă tit pentru

acest lu cru ; a s c u lta ţi de intestinele dum neavoastră.

149
 CRIZELE DE VINDECARE
În timpul detoxifierii sau după aceasta, unele
persoane trăiesc ceea ce se numeşte o criză de
vindecare. Aceasta înseamnă că eliminarea sau
detoxifierea a fost atât de eficientă ori atât de
puternică, încât pot avea o stare de disconfort
timp de o zi sau de câteva ore, în timpul sau în
urma acţiunii. Pacienţii mei sunt de obicei
scutiţi de aceste simptome, ca urmare a
manierei delicate si echilibrate nutriţional în
care alcătuiesc programul de detoxifiere. Este
foarte probabil să vă simţiţi plini de energie, cu
mintea limpede, reîntineriţi si revitalizaţi. Dar
există întotdeauna posibilitatea de a avea o
reacţie negativă faţă de o eliminare atât de
profundă. S-ar putea să aveţi dureri de cap,
dureri ale încheieturilor, erupţii ale pielii si
multe altele. Nu vă alarm aţi din cauza acestor
simptome - puteţi să opriţi programul de
detoxifiere în orice moment doriţi, având apoi
posibilitatea să includeţi treptat principiile
detoxifiante în viaţa dumneavoastră de zi cu zi.
R E A C Ţ II EM O ŢIO N A LE
Un alt tip de criză de vindecare îl reprezintă
I
criza emoţională pe care s-ar putea să o
trăiască unele persoane în timpul unui
program de detoxifiere. Nu vă impacientaţi
dacă vă veţi simţi mai „plângăcios" sau mai
emotiv la începutul perioadei de detoxifiere
- cu această ocazie s-ar putea ca ani întregi
de încordare reprimată să fie eliberaţi.
P U R I F IC A R E A
MASAJUL DETOXIFIANT
Rezervaţi-vă cinci minute în fiecare dimineaţă
si seară din ziua programată pentru detoxifiere
pentru un masaj în zona ficatului. Asezaţi-vă
întins pe spate si masaţi cu vârfurile degetelor
zona din dreptul ficatului. Acest lucru va
stimula procesul de detoxifiere si, deşi n-o să
vă vină să credeţi la început, vă va da si o
senzaţie plăcută!
Metodă:
Ficatul dumneavoastră se află în partea
dreaptă, la baza coastelor. Asezaţi-vă mâna în
regiunea unde se termină coastele din partea
dreaptă a trupului. M iscaţi-vă degetele în
sensul acelor de ceasornic în jurul ficatului
timp de aproximativ cinci minute. Nu apăsaţi
adânc în ficat cu unghiile; folosiţi-vă vârfurile
degetelor,aplicând mişcări lente si delicate.În
felul acesta,veţi stimula acţiunea de purificare
a ficatului si procesarea toxinelor din
organism.
 PARCURGEŢI DRUMUL P Â N Ă LA CAP ĂT
Unele persoane s-ar putea să dorească să extindă program ul de detoxifiere la două, tre i sau
c h ia r patru zile. Este bine, dacă vă s im ţiţi p re g ă tit şi dacă a ţi mai experim entat şi cu o a ltă
ocazie un astfel de program . A ic i nu poate fi vorba de bine sau ră u.T otul ţine de autoeducaţie,
de a cu m ularea de in fo rm a ţie şi de a scultarea p ro p riilo r sentim ente.

SĂPAŢI CÂT MAI ADÂNCiCURĂTATI CHIUVETA ÎMBÂCSITĂ

Dacă nu v-aţi fi curăţat niciodată chiuveta,
gândiţi-vă cam cum ar arăta. Programul de
detoxifiere este ca o curăţenie de primăvară,
dar puteţi să curăţaţi chiar mai în profunzime,
cu ajutorul clism elor si al hidroterapiei
colonului. În acest sens, puteţi fie să vă
cumpăraţi de la farmacie tot mecanismul
pentru realizarea clismelor, fie să urmaţi un
tratament de hidroterapie a colonului.
Indiferent ce variantă alegeţi, clism ă sau
hidroterapie a colonului,este bine să o puneţi
în practică în ziua de detoxifiere, cel mai bine
seara. Dacă aveţi timpul necesar, urmaţi acest
tratament si cu una sau două zile înainte de
detoxifiere. Nu este neapărat necesar,dar
poate fi foarte util pentru aprofundarea
detoxifierii dintr-o singură mişcare, să spunem
aşa. Luaţi în considerare acest lucru si faceţi
cum credeţi că este mai bine pentru
dumneavoastră.

COLONUL: ORGANUL C R ITIC

Colonul, sau intestinul gros, este situat în regiunea abdominală si alcătuieşte ultima parte a
tractului digestiv. Colonul este un organ extrem de important în sine, îndeplinind o serie de
funcţii vitale, inclusiv aceea de încheiere a procesului digestiv prin absorbţia apei, asim ilarea
mineralelor si sinteza vitaminelor.
Colonul reprezintă un segment major al sistemului excretor si este responsabil de
eliminarea alimentelor si a reziduurilor organismului, precum si de protecţia îm potriva
infecţiilor si a maladiilor. Într-un colon cu o funcţionare normală, toate aceste roluri se
desfăşoară cu ajutorul m iliardelor de bacterii benefice care îl populează si produc 70% din
substanţa uscată a m ateriilor fecale.
Totuşi, echilibrul delicat al acestui ecosistem intern poate fi foarte uşor tulburat de
numeroşi factori, printre care stresul, poluarea, influenţele electromagnetice, alim entaţia
p u r ific a r e a

incorectă, medicamentele, tutunul si expunerea la substanţe toxice. Cu cât colonul

dumneavoastră funcţionează mai rău, cu atât veţi îm bătrâni mai repede. Substanţele nedorite
pe care le conţine propriul dumneavoastră organism vă pot otrăvi lent.

151
HIDROTERAPIA COLONULUI
Obişnuiesc să descriu hidroterapia colonului ca
pe o clismă, cu excepţia faptului că este de 40
de ori mai puternică în ce priveşte efectul de
curăţare a colonului. Procedura hidroterapiei
colonului im plică introducerea delicată în
partea inferioară a intestinului si în colon a
unei cantităţi de apă caldă, care să ajute, după
ani îndelungaţi de acumulare de mucus în
exces, gaze, materii fecale, poluanţi,
medicamente si substanţe toxice, la curăţarea
tuturor acestora.
Indiferent pentru care variantă optaţi,
hidroterapia sau clisma, aveţi grijă ca după
tratament să vă suplimentaţi cantitatea de
bacterii benefice. Puteţi cumpăra suplimente cu
bacterii benefice de la orice magazin cu produse
naturiste. Au diferite denumiri - căutaţi
cuvintele „probiotice", „acidophilus" sau
„bacterii benefice" - sau pur si simplu cereţi
ajutorul vânzătorului,dacă nu sunteţi siguri de
produs. Suplimentele pot să fie sub formă de
pudră sau de capsule. Dacă sunt capsule,
desfaceţi una sau două,turnaţi conţinutul într-o
cantitate mică de apă si beţi-o încet.
Conform International Colonic Association,
hidroterapia colonului este adesea benefică
pentru pierderea în greutate, constipaţie,
hemoroizi, colită, infecţii micotice, diaree sau
alte afecţiuni si este eficientă în prevenirea
cancerului de colon.Tratamentul duce adesea
la creşterea energiei, atingerea unui stadiu de
claritate mentală mult mai ridicată, un ten mai
curat, o circulaţie mai bună a sângelui, o
imunitate crescută si un control eficient al
greutăţii pacientului. Procedura în sine
durează aproximativ 45 de minute. Pentru
realizarea tratamentului trebuie să staţi întins
pe o masă confortabilă. Se introduce uşor un
tub prin anus. Acest lucru nu este deloc
dureros; s-ar putea să simţiţi o presiune
uşoară,dar nimic altceva. Nu daţi înapoi!
Beneficiile merită efortul.
În funcţie de terapeutul care aplică
tratamentul, este posibil să vi se facă un masaj
abdominal, pentru a ajuta la dislocarea
form aţiunilor de reziduuri si de gaze blocate în
intestin. De obicei, pacientul poate vedea ceea
ce se elimină. (Din punct de vedere psihologic,
acest lucru poate fi bun pentru multe
persoane.) La clinica mea din Londra, nu e
deloc neobişnuit să vedem bucăţi întregi de
broccoli sau alte alimente trecând prin tubul
care intră în colon - care, evident, nu au fost
bine mestecate. Reţineţi un lucru - colonul
dumneavoastră nu are dinţi! Senzaţia dată de
hidroterapia colonului este asemănătoare cu
aceea de la scaun. Esenţial este să fiţi relaxat
si să acceptaţi cu bunăvoinţă această acţiune
de curăţare a interiorului dumneavoastră.
Hidroterapia colonului este un bun
tratament complementar pentru programul
meu de detoxifiere de o zi, dar nu mă supăr
dacă nu aderaţi la el. Nu este foarte uşor de
acceptat pentru toată lumea. Cel mai
important lucru este să includeţi în obiceiurile
dumneavoastră celelalte sase sfaturi simple de
detoxifiere de la începutul acestui capitol si să
urmaţi programul propus de mine cât de des
posibil, cel puţin o dată pe lună.Totul este
destul de simplu de pus în practică, iar
p u r ific a r e a
beneficiile pentru sănătatea dumneavoastră
vor fi imense.
153
CAPITOLU L 6
'GO GO
•— 1 > c

>C£
^ >C
m h
GO > c
 În ju ru l vârste i de 20 de ani, eram je n a tă de felul în care a ră ta m - în
special, de fru n te a mea, care era p lin ă de coşuri. Aşa că în tr-o zi am pus
mâna pe foarfe ce şi m i-am fă c u t un breton o rib il, care nu mi se potrivea
deloc, pentru a-m i acoperi petele de pe fa tă . A stfe l, nu le m ai vedea
nim eni, nici m ăcar eu. Noul meu breton id io t reuşea să-mi acopere
coşurile! Îm i era jenă să merg la o coafeză care să mă tundă, doream să
nu mă vadă nimeni şi fugeam ca de cium ă de oglinzi. Dacă o încăpere avea
vreo oglindă, nu in tra m acolo. Dacă nu puteam să e vit încăperea
respectivă - baia, de exemplu, care avea oglindă - încercam să fac lum ina
din in te rio r câ t mai m ică. Pur şi sim plu nu voiam să mă privesc în oglindă
de team a a ceea ce urm a să văd.
Dar în acea perioadă, când tră ia m departe de casă, mâncam m ulte dintre
alim entele pe care astăzi le numesc „a lim e n te superglue" (brânză, lapte,
carne grasă, produse de patiserie, alim ente de la saram ură, zahăr, ciocolată),
la care se adăuga şi cam prea m u lt alcool, cu diverse ocazii, fă ră a înţelege
care sunt consecinţele. Acest tip de alim ente stim ulează form area mucusului
în colon şi blocarea c a p a cită ţii de curăţare a organelor, având drept rezultat
fa p tu l că sângele nu mai poate fi p u rific a t în mod adecvat. Ia r dacă organele
şi sângele sunt supraîncărcate, toxinele sunt elim inate adesea prin piele. În
consecinţă, coşurile de pe fa ta mea indicau exact m ateria din care eram
co n stitu ită . Eram un exemplu perfect de „e ş ti ceea ce m ă n â n ci" - mă
hrăneam în g ro z ito r şi ară tam chiar mai rău!
M u lt mai tâ rz iu , când am în c e ta t să consum alim ente nesănătoase,
coşurile au d ispă ru t. M i-a m lăsat din nou bretonul să crească. Fruntea
mea putea fi p riv ită de lum ea în tre a g ă şi de mine însăm i. A m descoperit
fa p tu l că a lim e n ta ţia sănătoasă are ca efect un ten neted, un păr sănătos,
SEXY

cu fir u l gros şi unghii ta ri, ch ia r dacă am în a in ta t în vârstă.

ŞI SĂ NE SIMŢIM
BINE
SĂ ARĂTĂM

156
Î N G R I J I R E A PIELII
Ş tia ţi că pielea este cel mai m are organ al tru p u lu i dum neavoastră?
G reutatea lui re p re zin tă a p ro x im a tiv 1 6 % din cea a în tre g u lu i corp şi, pe
lângă fa p tu l că protejează d e lic a t s tru c tu rile interne, pielea a ju tă colonul,
p lăm ân ii şi rin ic h ii la elim inarea reziduurilor. În acelaşi tim p , a ju tă la
reglarea „ te r m o s ta tu lu i" o rg an ism u lu i, sporind tra n s p ira ţia la o în c ă lz ire
prea p uternică şi făcând „p ie le a de g ă in ă " atunci când scade
tem peratura.
S ănătatea p ie lii dum neavoastră poate fi a fe c ta tă de m u lţi fa c to ri,
p rin tre care ereditatea, vârsta, clim a, poluarea, dieta, nivelul de stres şi
flu c tu a ţiile h orm onale .T otuşi, m o d ific ă rile te n ului dum neavoastră sunt
generate,de o bice i,d e doi fa c to ri m a jo ri: (a) fu n cţio n a re a organelor
interne care realizează elim inarea, (b) prezenţa sau absenţa v ita m in e lo r şi
a m in e ra le lo r din organism . Şi a m b ii fa c to ri, la rândul lor, se influenţează
reciproc.
În p ra c tic a mea clinică , vin ziln ic la mine persoane cu un aspect palid,
o piele lip s ită de viaţă, un păr care a ra tă ca o că p iţă de fân şi unghii
casante. Cu sig u ra n ţă ,în câteva luni aceste persoane îşi vor fi recăpătat
aspectul plin de v iaţă , având un ten frum os, un păr s tră lu c ito r, unghii lungi
şi puternice. Şi dum neavoastră veţi rem arca astfel de re zultate dacă veţi
urm a program ul propus de mine.
 ZECE SFATURI DE AUR PENTRU SĂNĂTATEA PIELII
Beţi multă apă curată, filtra tă - cel puţin 6-8
pahare pe zi; s-ar putea să aveţi nevoie de mai
mult în zilele toride de vară sau atunci când
faceţi exerciţii fizice. O cantitate adecvată de
apă este esenţială pentru a avea o piele
hidratată si pentru a elimina toxinele prin
I intermediul rinichilor si al colonului.
Includeţi multe fibre în dieta dumneavoastră.
2 Acestea vă reglează tractul intestinal si
intensifică eliminarea reziduurilor din
organism. Unele persoane cu afecţiuni ale pielii
suferă de constipaţie, pentru că nu se hrănesc
cu alimente care conţin fibre (vezi p. 105
pentru o bună modalitate de a rezolva
problema constipaţiei).
S
Asiguraţi-vă că dieta dumneavoastră conţine o
cantitate suficientă de antioxidanţi (care ajută
la încetinirea procesului de îm bătrânire
celulară). Fructele si legumele proaspete
reprezintă cea mai bună sursă de antioxidanţi
naturali.
Asociaţi corect alimentele. Consumând
proteinele si carbohidraţii la mese diferite, veţi
preveni procesul nedorit al fermentaţiei din
colon si veţi mări absorbţia substanţelor
nutritive în sânge.Vă recomand programul
meu de asociere corectă a alimentelor de la
p. 78, capitolul 3.
În vreme ce grăsimile nesănătoase au un rol
nefast pentru organismul dumneavoastră,
acizii graşi esenţiali (grăsimile sănătoase) sunt
vitale pentru sănătatea p ie lii.V ă puteţi asigura
aceste grăsimi consumând cereale integrale,
seminţe, nuci, boabe de soia, legume cu frunze
de culoare verde-închis, uleiuri presate la rece
(în special de in, dovleac, floarea-soarelui,
susan si sofran) si peste gras, precum sardinele,
macroul si somonul (dar nu de crescătorie).
Când vă treziţi, începeţi ziua cu o curăţare de
dimineaţă minimală. Aceasta înseamnă să beţi
un pahar cu apă caldă. Continuaţi cu o cană de
ceai de urzică sau apă fierbinte cu o lămâie
proaspătă stoarsă în ea.
Evitaţi consumul de cafea si alcool în exces,
acestea ducând la eliminarea lichidelor,
respectiv a um idităţii, din organismul
dumneavoastră.
Renunţaţi la sarea de bucătărie. Prezenţa în
sistemul dumneavoastră a sodiului în exces
I-S conferă pielii un aspect umflat, pufos. Încercaţi
să consumaţi seminţe de ţelină, alge marine, sos
de soia fără sare sau multe dintre produsele
naturale fără sare. De asemenea, evitaţi pe cât
posibil felurile de mâncare foarte
condimentate.
Reduceţi consumul de alimente care
_9 îngreunează organismul: cele mai rele sunt
carnea roşie, produsele lactate, alimentele
rafinate, cele prăjite sau care conţin uleiuri sau
grăsimi hidrogenate.
De trei ori pe săptămână, aplicaţi pe faţă (sau
Ho pe orice altă parte a pielii corpului) miere.
Menţineţi-o pe piele timp de aproximativ 30 de
minute. Apoi clă tiţi cu apă caldă (preferabil la
dus sau în baie).Veţi fi uimiţi de minunatele
rezultate ale acestei metode simple. Pielea
dumneavoastră va rămâne catifelată, moale,
tânără si bine hrănită.
PL AN UL S U P L IM E N T E N U T R IT IV E
Substanţele nutritive care au dat cele mai
ÎMPOTRIVA ACNEEI bune rezultate în cazurile de acnee întâlnite
în practica mea clinică sunt:
Deşi acneea apare cel mai frecvent la vârsta
beta-caroten (25.000 U.I.)
adolescenţei, ea poate fi întâlnită destul de des
vitamina A (10.000 U.I.)
si la adulţi. Adesea, este cauzată de
vitamina B complex (50-100 mg)
dezechilibrele hormonale care stimulează
acid pantotenic (25 mg, de patru ori pe zi)
secreţia uleioasă a glandelor sebacee. Dar
vitamina B6
acneea poate fi cauzată si de un regim
propolis (500 mg)
alimentar nesănătos. Dacă în interiorul porilor
zinc (50 mg)
rămân blocate urme de sebum, ţesutul
capsule cu ulei de limba-mielului, luate
respectiv atrage bacterii,fapt care conduce la
zilnic
inflamaţie si colorarea tenului.
vitamina C (1.000 mg, de două ori pe zi)
Acneea este agravată de o eliminare
Acidophilus sau Bifidus (bacterii benefice),
intestinală defectuoasă si o dietă bogată în
care îmbunătăţesc sănătatea colonului si
grăsimi si/sau alimente rafinate. Beţi multe
stimulează eliminarea toxinelor.
sucuri proaspete de legume în cursul zilei: în
special de morcovi, salată, urzică, urda vacii,
PLAN TE
ţelină si păpădie. De asemenea, includeţi
Printre plantele benefice în această
legumele si cerealele integrale atât la masa de
afecţiune se numără echinacea, păpădia,
prânz, cât si la cină, în special, legume cu
măcrisul galben, rădăcina de brusture si
frunze verzi, morcovi, ceapă, usturoi, orez brun,
trifoiul roşu,'toate au capacităţi curative
mei si seminţe încolţite.
puternice. Aceste plante ajută si anumite
organe care acţionează sinergic asupra
pielii.

ALTE TR ATAM EN TE
În mod complementar sau alternativ cu
plantele, încercaţi remediul homeopat
Su lf 6c. Ca tratament extern, spălaţi pielea
cu un amestec de ulei de arbore de ceai si
muşeţel (puneţi câte două picături din
fiecare într-un vas cu apă), obţinând astfel
o soluţie cu efect antibacterian si de
catifelare.

159
 PLAN UL S U P L IM E N T E N U T R IT IV E
► Vitam ina B complex (50 mg, de două ori
ÎMPOTRIVA ECZEMEI pe zi)
► Vitam ina E (400 U.I., de două ori pe zi)
Eczema este un fel de dermatită (inflamaţie a
► Biotină (100 mcg, de două ori pe zi)
pielii), caracterizată prin descuamare si
► Zinc (50 mg pe zi)
mâncărime. Asociată cu alergiile la factorii
► O sursă de acizi graşi esenţiali, precum
externi si la alimente si accentuată de stres,
uleiul de in, de limba-mielului sau de
eczema se manifestă adesea pentru prima dată
luminiţa-nopţii.
la proaspetele mame.
Pe lângă eliminarea alimentelor
Uneori, erupţiile pielii sunt cauzate de o
nesănătoase din dieta zilnică (vezi capitolul 3,
metabolizare defectuoasă a grăsimilor. În
p. 74), ar fi bine să ţineţi si un jurnal alimentar,
acest caz, aveţi mare nevoie de surse bogate
pentru a încerca să stabiliţi o legătură între
în omega-3 si acid gama-linoleic (cunoscut
alimentele consumate si apariţia eczemei. În
si sub denumirea de ulei de luminiţa-nopţii).
anumite perioade stresante din viaţă, este
Alternaţi acizii graşi esenţiali. Astfel,
foarte posibil să deveniţi mai sensibil la
când aţi terminat conţinutul unui flacon de
anumite alimente, care înainte nu vă produceau
ulei de acid gras, schimbaţi-l cu un alt tip
nici o neplăcere. Fiţi atenţi la substanţele
de ulei. De exemplu, puteţi lua capsule
alergene de natură sintetică, precum
cu ulei de in timp de o lună, iar luna
detergenţii, diluanţii, materialele de
următoare schimbaţi-l cu capsule de ulei
construcţie si vopselele.
de luminiţa-nopţii sau de limba-mielului.

ALTE TR ATAM EN TE
Includeţi si remediul homeopat Grafit 6c,în
cazurile în care eczema afectează pielea
mâinilor si pe cea de după urechi; folosiţi
Sulf 6c în cazurile în care pielea este
înroşită, aspră si uscată, iar starea pielii se
agravează la căldură sau la spălat; folosiţi
Rhus tox 6c în cazurile în care băşicile de pe
SEXY

piele dau o mâncărime mai puternică în

cursul nopţii, dar pielea îşi revine la căldură.
ŞI SĂ NE SIMŢIM

Vitam ina E si uleiul de luminiţa-nopţii

aplicate pe pielea afectată calmează iritaţia
si stimulează procesul de vindecare. Poate fi
aplicată si o alifie cu extract de gălbenele.
BINE
SĂ ARĂTĂM

160
 P L AN U L ÎMPOTRIVA S U P L IM E N T E N U T R IT IV E
► Vitam ina B5 (acid pantotenic) (300 mg pe zi)
VERGETURILOR ► Vitam ina C cu bioflavonoide (1.000 mg pe zi)
► Vitam ina E (600 U.I. pe zi)
Mai mult de 80% dintre femei se aleg cu
► Zinc (cel puţin 1 5 -3 0 mg pe zi)
vergeturi în anumite momente din viaţa lor, după
► Vitam ina B5 si C sunt bune, în general, pentru
sarcină sau scăderea/creşterea în greutate si
sănătatea pielii
adesea ca urmare a nivelului scăzut de zinc.
Vergeturile pot să apară si la bărbaţi,în special
ALTE TR ATAM EN TE
după o scădere bruscă în greutate. Cu timpul, se
Anumite săruri homeopate precum
pot estompa. La început, apar sub forma unor
Calciu-fluor si Siliciu ajută la menţinerea
striaţii ale pielii, de culoare roşie, pe abdomen,
unui ţesut celular ferm, puternic si elastic.
sâni, coapse sau solduri, apoi se transformă în
Exerciţiul fizic de tipul plim bărilor alerte,
cicatrice albe-sidefii, care nu vor mai dispărea
dansului, înotului si întinderilor pot fi de
niciodată. Foarte multe persoane supraponderale,
mare ajutor în retragerea vergeturilor.
a căror piele este bine întinsă pot să slăbească
fără să rămână cu vergeturi. Factorul nutriţional
si cel ereditar joacă roluri extrem de importante
în acest caz. Pentru corectarea deficienţelor de
zinc, citiţi următoarea listă de suplimente
nutritive si consumaţi alimente bogate în zinc,
cum ar fi algele verzi-albastre, un aliment
superconcentrat.

IN C R E D IB IL A C R EM Ă A N T IV E R G E T U R I A DR. M C K E IT H

Ingrediente Metodă de preparare

I
V avocado (moale, copt) Zdrobiţi un avocado moale, bine copt, până se transformă

6 capsule de vitamina E într-o pastă. Desfaceţi capsulele de vitamina E si A si

Notă: Adăugaţi suc de lămâie pentru conservarea
4 capsule de vitamina A turnaţi conţinutul lor peste crema de avocado. Adăugaţi
cremei.
2 linguri ulei de măsline toate celelalte ingrediente si amestecaţi-le bine cu pasta.
2 linguri gel aloe vera Întindeţi crema obţinută pe toate regiunile afectate ale
5 picături zinc lichid sau pielii. Lăsaţi crema 30 de minute în fiecare zi pentru a fi
2 capsule 50 mg zinc praf absorbită de piele. Nu veţi scăpa de vergeturile care
V linguriţă praf de alge verzi-albastre există deja de ceva timp, dar s-ar putea să devină mai
(opţional) puţin vizibile. De asemenea, crema are un incredibil efect
 PL A NU L ÎMPOTRIVA S U P L IM E N T E N U T R IT IV E
Alternaţi următoarele produse. Nu trebuie
VARICELOR să le luaţi pe toate o dată:
► Vitam ina C cu bioflavonoide (1.000 mg de
Varicele sunt puncte slabe sau zone deteriorate
două ori pe zi)
la suprafaţa vaselor de sânge care apar cel mai
► Rutin (500 mg, de două ori pe zi)
adesea în rect, anus (hemoroizi) sau picioare.
► Vitam ina E (400 U.I., o dată pe zi)
Pe lângă faptul că sunt inestetice, ele pot fi
► Vitam ina B complex (50 mg, o dată pe zi)
însoţite de o durere surdă, iar în cazurile severe
► Coenzima Q10 (100 mg, o dată pe zi)
pot apărea inflam aţii ale picioarelor.
► Lecitină 1 (19 g,de două ori pe zi)
Există câţiva factori asociaţi cu apariţia
► Compus antioxidant (urmaţi instrucţiunile
varicelor, dintre care: statul prelungit în picioare,
de pe cutie)
lipsa exerciţiului fizic, obezitatea, sarcina si
► Afine-plante (500 g, de trei ori pe zi)
alimentaţia nesănătoasă. Studiile mai arată că
predispoziţia pentru varice este si de natură
PLAN TE
ereditară. Dacă, de exemplu, mama sau bunicul
► Beţi o cană de ceai de urzică dimineaţa si o
dumneavoastră manifestă o predispoziţie pentru
cană de ceai de coada-calului după-amiaza
această afecţiune, este foarte posibil să o aveţi
sau seara.
si dumneavoastră. Fiind conştient de această
► Pentru a uşura disconfortul produs de
probabilitate, puteţi urma o serie de paşi
varice, puneţi o compresă cu infuzie de
necesari pentru a evita sau a reduce apariţia lor.
castan porcesc pe zonele afectate. Pentru a
Este interesant de remarcat faptul că în
pregăti compresa, amestecaţi o jumătate
ţările în care regimul obişnuit al oamenilor este
de linguriţă de praf de castan porcesc cu
bogat în alimente naturale neprelucrate nici
două căni de apă si înm uiaţi o compresă
măcar nu s-a auzit de această afecţiune.
sterilă în lichidul obţinut.
Aceasta se datorează parţial cantităţii mari de
► Hamamelis virginiana este un alt remediu
fibre prezente în alimentaţie, precum si
care poate fi aplicat local; fiind un
abundenţei de alimente care conţin antioxidanţi
astringent natural, întăreşte ţesutul si
naturali, ce menţin ţesuturile puternice si
reduce durerea.
sănătoase. Evitaţi consumul de alimente
prelucrate. Alimentele care au un efect
ALTE TR ATAM EN TE
dilatator si epuizant asupra celulelor, precum
SEXY

Încercaţi remediul homeopat Hamamelis

produsele lactate, zahărul, alcoolul, ceaiul
30c (1 tabletă pe zi, timp de şapte zile).
obişnuit si cafeaua ar trebui si ele evitate.
ŞI SĂ NE SIMŢIM

M ASAJ CU AR O M ATE R A PIE

În 20 ml ulei de migdale sau de seminţe de

I
BINE

struguri, ca bază, se adaugă 5 picături de

ulei de lavandă si 5 picături de ulei de
SĂ ARĂTĂM

chiparos. Masaţi uşor picioarele cu acest

amestec, cu mişcări orientate spre inimă.

162
PIE LII
SFATURI - PERIAJUL

P u t e ţ i îm b u n ă tă ţi a c ţiu n e a p ie lii de a

e lim in a „ g u n o a ie le " in te rn e (peste

ju m ă ta te de k ilo g r a m de r e z id u u r i sun t

e lim in a te z iln ic p r in p ie le ), e fe c tu â n d un
MAI BUNE

p e r ia j re g u la t a l în tr e g u lu i trup. P e n tru

a re a liz a a c e s t lu c r u în m o d e ficie n t,

a v e ţi n ev o ie de o p e rie m ică , aspră, din

p ă r n a tu ra l. P e r ia ju l se fa c e c e l m a i
CELE

b in e în a in te de b a ie s a u de dus, pe p ie le a

u scată. M e to d ă : În c e p e ţi de la t ă lp i s i

m a s a ţi p ic io a r e le cu m iş c ă r i

ascendente, lo n g itu d in a le ; a p o i în sus,

pe b ra ţe s i în jo s, pe spate. P e r ia ju l

tre b u ie s ă fie în to td e a u n a în d re p ta t sp re

z o n a p ie p tu lu i, e v itâ n d p u n cte le

se n sib ile , p re c u m a lu n iţe le , n e g ii sau

venele sparte. N u fo lo s iţ i n ic io d a tă

p e ria pe faţă.
 P Ă R U L SI UNGHI I LE ✓

UN PĂR SĂNĂTOS PLAN PENTRU UNGHII

SĂNĂTOASE
De vreme ce părul este alcătuit în principal din
proteina numită cheratină,trebuie să-i asigurăm Unghiile sănătoase sunt tari, flexibile, de
cantităţi mari de proteine. Acestea pot fi obţinute culoare roz si lipsite de pete. Orice
prin consumul de fasole,seminţe,cereale,tofu si
modificare a suprafeţei unghiilor reprezintă
peste. Pentru sănătatea părului, sunt necesare si
un indiciu sigur al unui dezechilibru. Între
mineralele. Cea mai bogată sursă de minerale din
semnele obişnuite ale unor deficienţe
regatul plantelor o reprezintă algele marine: de
nutriţionale se numără:
exemplu, nori, hijiki, arame si wakame, pentru
► Unghii subţiri si fragile
conţinutul lor ridicat de calciu, iar alga dulse,
► Exfoliere
pentru conţinutul de fier. Puneţi cantităţi mici din
► Unghii tari/groase
aceste plante (aproximativ 10-15 g de substanţă
► Decojire
uscată) la supe, salate si ghiveciuri, de trei sau
► Creştere lentă
patru ori pe săptămână. Siliciul, care intră în
► Culoare extrem de pală si transparenţă
componenţa substanţelor ce dau forţă părului, se
găseşte în cele mai des folosite legume, precum ► Pete albe
ceapa, usturoiul, zarzavaturile, morcovii, ► S triaţii verticale
castraveţii si ardeii graşi, dar si în majoritatea ► S triaţii orizontale
seminţelor germinate. ► Pieliţe
SEXY

Dar în final, viteza de creştere a părului ► Micoze

depinde de funcţionarea rinichilor. Dacă aveţi
ŞI SĂ NE SIMŢIM

rinichi puternici, atunci si părul dumneavoastră

va fi viguros. Nişte rinichi sănătoşi determină
creşterea rapidă a unui păr sănătos.
Pot să vă garantez acest lucru. În consecinţă,
BINE

aveţi grijă de rinichii dumneavoastră (1) bând

cantităţi suficiente de apă, (2) evitând sarea
SĂ ARĂTĂM

si alimentele nesănătoase (vezi p. 74),

si (3) consumând alimente care intensifică
funcţionarea rinichilor (vezi p. 40).
164
S U P L IM E N T E N U T R IT IV E
Unghiile pot fi afectate de numeroşi factori, cel
mai important fiind dieta. Structura unghiilor
este alcătuită, în cea mai mare parte, din
proteina numită cheratină si un amestec de
minerale, care include calciu, sulf, potasiu,
seleniu si alte elemente, în cantităţi mai mici.
Ca urmare, sănătatea unghiilor depinde de
aportul suficient din aceste minerale esenţiale.
Pentru o excelentă îngrijire a unghiilor,
asiguraţi-vă că includeţi în dieta
dumneavoastră zilnică cantităţi suficiente de
proteine. În practica mea, folosesc spirulina si
algele verzi-albastre ca sursă eficientă de
proteine digerabile. Capacitatea de
digerabilitate a acestor proteine este de 85% ,
în comparaţie cu cea a proteinelor din carne, de
20% . De asemenea, acestea mai conţin si o
combinaţie de minerale, beta-caroten si acizi
graşi esenţiali.
Adăugaţi la dieta dumneavoastră lăptişor
de matcă, bogat în vitamine B si acizi graşi
esenţiali. Puteţi suplimenta si zincul
Un păr strălucitor si unghii tari
reprezintă acum un scop uşor de atins.
(15-30 mg pe z i),în special în cazul în care
aveţi pete albe pe unghii sau dungi. Siliciul, un
mineral care măreşte absorbţia calciului, este
esenţial pentru sănătatea unghiilor. Planta
coada-calului conţine cantităţi semnificative
de siliciu si calciu si poate fi consumată sub
formă de ceai, de trei ori pe zi. Mai sunt
benefice complexul de vitamine B (50 mg pe
zi), uleiul de limba-mielului, o sursă bogată de
acid gama-linoleic, si alga kelp.
În sfârşit, există o legătură puternică între
ficat si sănătatea unghiilor. Dacă sângele care
circulă prin ficat este sănătos, atunci si
unghiile vor fi puternice. Unghiile reflectă
perfect starea de sănătate a ficatului. Dacă
sunt slăbite si manifestă semne de
anormalitate, ar putea însemna că aveţi
probleme cu acest organ vital - ficatul. Pentru
a-l tonifica, adoptaţi o dietă săracă în grăsimi,
evitaţi alcoolul si beţi sucuri proaspete, care
ajută la purificarea ficatului, inclusiv aloe
vera, sfeclă, castravete, morcov si măr. (Vedeţi
SEXY
si p. 108 pentru alimente care hrănesc ficatul.)
ŞI SĂ NE SIMŢIM
BINE
SĂ ARĂTĂM
165
 DINŢII SI GI NGII LE
✓ /

Dezechilibrele horm onale, deficienţele de m inerale şi o igienă bucală

d e fic ita ră pot duce la sângerarea gingiilor. Si d in ţii sunt supuşi la presiuni
în c o n d iţiile unor c a n tită ţi insuficiente de m inerale. Dacă observaţi
a fe cţiu n i ale d in ţilo r sau g in g iilor,înce peţi un program de în tă rire a lo r cât
mai curând posibil, folosind suplim entele n u tritiv e adecvate.
D in ţii au nevoie de aceleaşi elemente n u tritiv e ca şi oasele. Calciul se
găseşte în sem inţele de susan, quinoa, za rza va tu ri, alge m arine, smochine
uscate şi alim ente din soia. Deşi laptele sau produsele la cta te conţin m ari
c a n tită ţi de calciu , acestea nu sunt asim ilate în mod e ficie n t de organism ul
uman şi pot fi în lo c u ite mai bine cu sursele vegetale. M agneziul, siliciu l şi
a lte m inerale v ita le pentru d in ţi se găsesc în cele mai m ulte legume şi
cereale integrale.

PROGRAM PENTRU SĂNĂTATEA DINŢILOR

Ia tă în continuare un program care s-a 3 SUBSTANŢE N U T R IT IV E
dovedit de folos pa cien ţilo r mei, pentru ► V ita m in a C cu bioflavonoide
în tă rire a săn ătăţii d in ţilo r si a gingiilor. (1 .0 0 0 mg pe zi)
► Z in c (1 5 -3 0 mg pe zi)
1 PLANTE ► Coenzim a Q10 (30 mg pe zi)
► C o ada-calului (2 capsule pe zi)
► Avena sativa(2 capsule pe zi) 4 SFATU R I
► S p ă la ţi-v ă uşor dinţii după fiecare
2 C E A IU R I DIN PLAN TE m asă
SEXY

Consum aţi, la alegere, tătăneasă, ► F o lo siţi aţa de dinţi în fiecare zi

arbore de ceai, mir, lemn-dulce, salvie, ► C lă tiţi cu apă de gură naturală, care
ŞI SĂ NE SIMŢIM

hydrastis canadensis si mentă. Beţi conţine una sau mai m ulte dintre
într-o zi 2-3 căni din acelaşi ceai, apoi plantele menţionate la punctul 1 si 2.
schim baţi cu altul în ziu a urm ătoare.
Puteţi să începeţi cu 2 căni de ceai de
BINE

hydrastis canadensis luni, apoi să

continuaţi cu 2 căni de ceai din salvie
SĂ ARĂTĂM

m arţi si aşa mai departe.

166
O VI AŢĂ S E X U A L Ă E X C E L E N T Ă
✓

A lim en tele pot spori energia sexuală, intensificând potenţa şi fe rtilita te a . Cel
mai bun mod de a vă îm b u n ă tă ţi via ţa sexuală este să vă a n a liz a ţi cu atenţie
s tilu l de v ia ţă - ia r p ia tra de tem elie a s tilu lu i de via ţă este hrana pe care o
consum aţi. Dacă nu consum aţi alim ente sănătoase, veţi constata o
descreştere a lib id o u lu i, ca urm are a fa p tu lu i că deficienţele n u tritiv e şi
o b ice iu rile a lim e nta re nesănătoase afectează în mod negativ h orm onii,
glandele şi organele. Dar cu pu ţin ă g rijă , consumând alim ente benefice, vă
p u te ţi reîntoarce la o v ia ţă sexuală excelentă.
A m a lc ă tu it pentru dum neavoastră o listă cu alim ente „ fo a r te sexy". Nu
le consum aţi num ai pe acestea,în de trim e n tu l a lto r alim ente - pur şi sim plu
în c o rp o ra ţi-le în d ieta dum neavoastră ziln ică (să sperăm că şi sănătoasă) şi
în s tilu l dum neavoastră de viaţă. Si nu u ita ţi, când vă h ră n iţi pentru o via ţă
sexuală fo a rte bună, în acelaşi tim p vă h ră n iţi şi pentru o sănătate
e ■celentă!
LISTA ALIMENTELOR „ S E X Y "

Fasole A d zu ki ► Bobul de grădină ► Zm eură

Ivi' r ► Anason ► Sofran
Anghinare ► Sm ochine ► A lg e marine
Sparanghel ► Sem inţe de in ► Sem inţe de susan
Avocado ► Usturai ► M ig d a le înm uiate
Banane ► G him bir în apă
S f 'la ► A gr iSe ► Boabe de soia
Fasole neagră ► Alune ► Spanac
Unr ► Pra ► S p iru lin ă
Coacăze-negre ► Lem n-dulce ► Quinoa în c o lţită
Aline ► M ango ► V a rză creaţă o p ă rită
Nuci braziliene ► Fasole mung ► Căpsune
or 1ai iii ► A lg e nori ► Sem inţe de
Cardam om ► N ucşoară floarea-soarelui
Ţ lină ► o .ă ► R -aii
''ir ° ► 1Ann' ► Păstrăv
Arpagic ► Ceapă ► Curcum a (sofran de
C 1ll' 'P ll a ► Pătrunjel India)
1. " 'r li'o a r . i ► Rodii ► Van ilie
Ridiche neagră ► Dovleac ► U rda vacii
Curm ale ► Sem inţe de dovlecel ► Som on
A lg e dulse ► 'juinna (nu de crescătorie)

W W y '1' ^E-
IA R C EL M A I S E X Y D IN T R E TO ATE E S TE ...
C onform unui studiu german - varza a cră negătită. Vă garantez!
Veţi vedea cum a p e titu l dum neavoastră sexual se va în vio ra im ediat
ce veţi începe să m âncaţi varză acră de două ori pe zi!
A M C R E A T UN P L A N S I M P L U , C A R E V Ă V A A J U T A S Ă
D E M A R A Ţ I T R A N S F O R M Ă R I L E DI N O R G A N I S M U L
D U M N E A V O A S T R Ă . DACĂ AŢI CITIT C A P I T O L E L E
P R E C E D E N T E , A C U M A V E Ţ I CU S I G U R A N Ţ Ă O I D E E
C L A R Ă D E S P R E C E V Ă F A C E B I N E SI C E NU, D A R
Î N A I N T E DE A T R E C E L A P R O G R A M U L DE 7 Z I L E ,
V Ă VOI D A C Â T E V A I N D I C A Ţ I I G E N E R A L E , A S T F E L
Î N C Â T S Ă Ş T I Ţ I C E S Ă C U M P Ă R A Ţ I SI C E S Ă
E V I T A Ţ I ÎN S U P E R M A R K E T .

CUM SĂ FACEŢI C U M P Ă R Ă T U R I L E
✓

O dietă bogată în substanţe n u tritive şi săracă în ad itivi alim entari şi

conservanţi este cheia către o sănătate bună, dar superm arket-urile pot fi
adevărate capcane, cu toate acele tip u ri,e tic h e te şi m ărci. Folosiţi aceste
s fa tu ri ca pe un ghid care să vă ajute să alegeţi ce alim ente trebuie incluse în
dieta zilnică şi care trebuie evitate, astfel încât să vă m enţineţi sănătatea.
Când m ergeţi prin superm arket, c ă u ta ţi m ai în tâ i raionul cu legume şi
fru c te . A ceasta este o zonă care abundă în energie, de la fru c te le şi
legumele crude, aşa cum au fo s t ele create de natură. C ăutaţi ceea ce vă
d o riţi. Dacă s im ţiţi că a ţi cum păra un coş în tre g de căpşune, nu mai sta ţi
pe gânduri. Care d in tre alim ente vă fac cu ochiul? De m ulte o ri, când
organism ul dum neavoastră are nevoie de ceva, vă va veni în m inte
a lim e ntu l care va satisface acea nevoie. C ăutaţi fru cte le şi legumele care
par cele mai sănătoase, care a ra tă cel m ai bine. P alpaţi piersicile pentru a
vedea cât de moi sunt. E xa m in a ţi merele să nu aibă pete sau g ăuri. Nu
cu m p ă ra ţi fru c te sau legume care a ra tă vechi, îm b ă trâ n ite , o filite . Acelea
nu m ai au fo rţă v ita lă şi au un c o n ţin u t m ic de substanţe n u tritiv e .
Notă: Întotdeauna este bine să cum păraţi alimente produse ecologic si
care au cantităţi foarte m ici de chim icale si aditivi.
 FASOLE CONSERVATĂ
► Alegeţi fasole preparată fă ră grăsim e
anim ală sau sare.
► E vita ţi fasolea cu zahăr, sare si
conservanţi sau congelată.
de ce? Fasolea este o excelentă sursă de
substanţe nutritive, care ajută la scăderea
colesterolului,dar îşi poate pierde
valoarea nutritivă dacă este conservată
sau preparată cu grăsime si sare. Fasolea
conservată conţine probabil conservanţi
toxici si aditivi. Fasolea preparată cu
grăsime saturată si sare poate contracara
efectul de reducere a colesterolului pe
care îl are fasolea în mod natural,
crescând riscul bolilor cardiace,retenţia
de lichide si tensiunea.
B Ă U TU R I
► Alegeţi ceaiurile din plante,fructe
proaspete (preferabil ecologice),sucurile
din fructe si legume, băuturile din boabe
de cereale, apa m inerală sau distilată.
► E vitaţi băuturile alcoolice, cafeaua,
cacao, sucurile pasteurizate sau
îndulcite, sucurile din fructe, cele
acidulate sau ceaiurile.
de ce? Organismul dumneavoastră este
alcătuit în proporţie de două treim i din
apă; aceasta este esenţială pentru toate
funcţiile organism ului, aşa că este foarte
im portant să menţineţi un aport ridicat
de lichide. A p a pură este cel mai bun
lichid pentru potolirea setei si pentru
hidratarea organism ului, dar nu uitaţi că
legumele si fructele sunt alcătuite 9 0%
din apă. A lco o lu l si băuturile cu cofeină
văduvesc organism ul de substanţele
nutritive esenţiale, aşa că este mai bine
să le evitaţi.
PRODUSE LACTATE ><
i­
o
► Alegeţi brânza de vaci degresată, iaurtul
neîndulcit, laptele si brânza de capră,
laptele degresat, laptele bătut, laptele de
D a c ă este p o s ib il,
orez si toate produsele din soia.
a le g e ţi a m b a la je
► E vitaţi brânzeturile moi, pasteurizate si
d in s ticlă .
colorate a rtific ia l, precum si îngheţata.
B ă u t u r ile
de ce? Produsele lactate reprezintă o
a c id u la te
bună sursă de proteine, dar brânzeturile c o m e r c ia liz a t e în
m oi,îngh eţata si produsele lactate c u t ii m e ta lic e
colorate a rtific ia l au un conţinut mare c o n ţin de sase o r i
de grăsim i saturate,coloranţi si m a i m u lt
conservanţi. Cel mai bine este să alegeţi a lu m in iu d ecât
varietăţile degresate, fă ră aditivi. cele îm b u te lia te
în sticle .
În to td e a u n a în
OUĂ
b ă u tu ră se
► Dacă este posibil, alegeţi ouă ecologice.
d iz o lv ă o
Fierbeţi-le sau faceţi ochiuri în apă.
a n u m ită
► E vita ţi ouăle prăjite sau m arinate.
c a n tita te de
de ce? Ouăle prăjite sau m arinate au un
r e z id u u r i d in
conţinut fo a rte rid ica t de grăsim i a m b a la ju l în ca re
saturate, care determ ină creşterea se a flă , m e ta l sau
colesterolului. M a i bine le evitaţi. Ouăle p la s tic , aşa că
ecologice nu conţin horm onii toxici si este m a i b in e să
antib io ticele care abundă în cele a le g e ţi b ă u tu rile
produse industrial. îm b u te lia te în
s tic lă .
PEŞTE
► Alegeţi orice varietate de peste de apă
dulce cu carne albă, somon, ton, fie rt
sau la cuptor.
► E vita ţi pestele prăjit, scoicile, pestele
sărat, ansoa, heringul si pestele
conservat în sare si ulei.
de ce? Pestele de apă dulce si cel gras
sunt fo a rte bogaţi în grăsim i benefice,
cunoscute sub denum irea de omega-3,
esenţiale pentru scăderea
co le s te ro lu lu i,în tă rire a săn ătăţii. De
asemenea, au un conţinut scăzut de
sare, grăsim i saturate sau a ditivi care
ar distruge substanţele nutritive.
 FRUCTE
► A legeţi orice fru cte proaspete, congelate,
preparate la aburi sau uscate, fă ră în d u lc ito ri,
fă ră sulf, conservate acasă. Dacă este posibil,
cum păraţi fructe ecologice.
► E vita ţi fructele conservate, îm bu telia te sau
congelate la care s-au adăugat în d u lc ito ri.
de ce? Fructele au un conţinut mare de fibre,
vitamine, m inerale si antioxidanţi. Întotdeauna
cel mai bine este să le consum aţi proaspete,
deoarece prin prelucrare sau stoarcere
conţinutul de fibre si de substanţe nutritive
scade, ia r cel de zahăr si de aditivi creste.
C EREALE
► A legeţi cerealele integrale si produse care
conţin cereale cu bobul întreg; cereale, pâine,
chifle, biscuiţi cu cereale integrale, crem ă de
grâu sau secară, hrişcă, mei, ovăz, orez brun,
orez sălbatic.
► E vita ţi toate produsele din fă in ă albă, orez
alb si paste.
de ce? Cerealele reprezintă o m inunată sursă
de energie, bogată în substanţe nutritive,
furnizo are de energie, care vă hrănesc celulele
organism ului. Cerealele integrale nu conţin
a d itiv ii si conservanţii adăugaţi la produsele
din fă in ă albă si vă oferă o energie susţinută
pentru m ult tim p, nu un flux energetic care
v a ria ză ca o sinusoidă. Spre deosebire de
produsele din fă in ă albă, cerealele integrale
sunt fo arte bogate în fibre esenţiale pentru
digestie.
N U C I Ş I A LU N E
► Puteţi să consum aţi toate v a rietă ţile de nuci
crude, proaspete.
► E v ita ţi-le pe cele sărate si prăjite.
de ce? N ucile si alunele reprezintă o sursă bună
de proteine, dar nu aveţi nevoie de adaosul de
sare, grăsime sau conservanţi care se pun la
cele sărate si prăjite.
174
CARNE
► A legeţi carnea ecologică, fă ră piele, de
curcan, miel si pui.
► E vita ţi carnea de vită, orice fel de carne de
porc, crenvurstii, carnea de porc tocată,
conservată, carnea afum ată, ţin u tă la
saram ură, sem ipreparată, carnea de vită
conservată, carnea de raţă, gâscă, coaste,
sosuri de carne si diverse organe.
de ce? Carnea roşie are un conţinut bogat de
grăsim e saturată. Carnea produsă în co ndiţii
industriale si păsările de crescătorie conţin în
cele m ai m ulte cazuri hormoni si antibiotice,
care vă afectează sistem ul horm onal,
im unitar si digestiv. G ândiţi-vă că m ulte dintre
produsele din carne nu num ai că au un
conţinut rid ica t de aditivi, dar adesea sunt
gata preparate, pentru a fi doar în c ă lzite . Ele
sunt am balate în p la stic sau alum iniu, ceea ce
adaugă în c ă un plus de substanţe chim ice
nonalim entare în hrana dum neavoastră, mai
ales prin în c ă lzire .
U L E IU R I
► A legeţi orice varietate de ulei presat la rece:
de porumb, sofran, susan, măsline, seminţe de
in, soia, floarea-soarelui si canola; puteţi să
fo lo siţi m argarina produsă din aceste uleiuri
si m aioneza fă ră ou.
► E vita ţi toate g răsim ile saturate, m argarina
hidrogenată, u leiurile ra fin a te ,în lo c u ito rii de
grăsim e pentru gătit.
de ce? G ră sim ile saturate conţin substanţe
care duc la coagularea sângelui si la
in flam a ţii, precum si creşterea c o lesterolului.
De asemenea, uleiurile prelucrate au un
conţinut rid ica t de aditivi, care vă afectează
sănătatea. U le iu rile presate la rece nu conţin
astfel de substanţe si nici a tât de m ulţi a ditivi,
sunt bogate în a cizi graşi esenţiali, ce întăresc
sănătatea.
 C O N D IM EN TE
► F o lo siţi usturoi, ceapă, piper cayenne,
am estecul Spike, plante arom atice, legume
deshidratate, oţet de m ere,tam ari, miso, alge
si alge dulse.
► E vita ţi piperul negru sau alb, sarea, ardeiul
iute, toate tip u rile de oţet, cu excepţia celui
natural de mere sau de orez.
de ce? S area cauzează retenţia lichidelor,
ducând la creşterea tensiunii sangvine.
Încercaţi să fo lo siţi în locul sării condimente
fă ră conservanţi si aditivi, precum usturoiul,
despre care se ştie că reduce colesterolul, si
algele marine, care sunt pline de m inerale si au
efecte benefice incredibile asupra sănătăţii.
SUPE
► P referaţi supele proaspete de casă, fă ră sare
si grăsime, făcute din fasole, linte, mazăre,
legume, orz, orez brun.
► E vita ţi supele conservate, preparate cu sare,
conservanţi, glutam at m onosodic sau pe cele
pline de grăsim e si drese cu sm ântână.
de ce? M u lte dintre supele conservate sunt
pline de aditivi si conservanţi toxici si conţin
substanţe care blochează abso rb ţia a c iz ilo r
graşi esenţiali, care reduc colesterolul. E xistă
si varietăţi de supe conservate care nu conţin
chim icale adăugate si sare. De asemenea,
căutaţi supe proaspete în superm arket, la
raionul de alim ente congelate.
S E M IN Ţ E S IM P L E Ş I G E R M IN ATE
► Folosiţi toate tip urile de germeni de seminţe,
p ir si seminţe crude.
► E vitaţi orice tip de seminţe prăjite în ulei sau
sare.
de ce? Germ enii de seminţe si seminţele crude
sunt adevărate centrale nutritive. M a rea
m ajoritate a acestor substanţe n utritive sunt
distruse prin procesul de p ră jire în ulei sau
atunci când li se adaugă a ditivi ori sare.
D U LC IU R I
► Alegeţi malţul de orz sau siropul de orez, mierea
simplă, siropul pur de arţar, melasa nesulfurată,
rezultată după ultim a extragere a zahărului.
► E vita ţi zahărul alb, brun sau nerafinat din
trestie de zahăr, siropul de porumb, ciocolata,
bom boanele din zahăr, fru c to za ,to a te tip u rile
de sirop (cu excepţia celui de a rţa r pur), toţi
în lo c u ito rii de zahăr, gem urile si jeleurile
făcute cu zahăr.
de ce? Zah ăru l si d u lciu rile cu un conţinut
rid ica t de zahăr nu au nici o valoare nutritivă
si sunt pline de c a lo rii, a ditivi, co lo ranţi si
conservanţi. P u r si sim plu nu aveţi nevoie de
toate acestea.
LEG U M E
► Puteţi să luaţi orice legume crude, proaspete
sau proaspăt congelate, de preferat ecologice.
► E vita ţi legumele conservate sau congelate cu
sare sau aditivi.
de ce? O cantitate prea mare de sare adăugată
legumelor pe care le consumaţi poate duce la
creşterea tensiunii. A ditivii care se pun în
conservele de legume sau în cele congelate
distrug substanţele nutritive esenţiale, denumite
substanţe fitochim ice - care au efecte benefice
incredibile pentru inimă, piele, păr si intelect,
precum si pentru aparatul reproducător.
Legumele proaspete, crude nu conţin aditivi sau
conservanţi,având astfel un conţinut bogat de
substanţe fitochimice, care întăresc sănătatea.
V eţi găsi o gam ă la r gă de nuci, seminţe, fasole, cereale,
boabe sau seminţe de leguminoase, germ eni de seminţe
sau legume d i n cele recom andate de m i ne în m agazinele
de produse naturiste d i n zona în ca r e lo cu i ţ i sau în
alim enta r e. De asemenea, în aceste m agazine veţi găsi
o grăm adă de suplimente nutr i tive cu vi tamine,
m i nerale, cea i u ri de plante ş i alimente superconcentrate.
M agazin ele de acest tip com ercializează adesea
produse alternative la cele tra diţ i onale, f i i nd mând r e că
pot să ofere produse ecologice, fă ră chim icale şi
conservanţi ş i ca r e sunt benef i ce pentru sănătate. Ia r
dacă ceva nu vă este clar, m a i b i ne întrebaţi.
175
 CITIŢI E T I C H E T E L E
✓

Este fo a rte im p o rta n t să acordaţi atenţie etichetelo r a lim entelor şi să vă

o bişn uiţi să detectaţi ingredientele ascunse. În tre a d itiv ii din diverse
alim ente şi unele problem e de sănătate s-au fă c u t anum ite conexiuni;
se pare că aceştia provoacă dureri de cap, astm , alergii, h ip e ra ctivita te la
copii şi c h ia r cancer. Aceşti a d itivi sub fo rm ă de c o lo ra n ţi, conservanţi,
in te n s ific a to ri de arome, e m u lsifica to ri şi agenţi de îngroşare pot face ca
sistem ul de detoxifiere al organism ului să fie mai puţin eficient şi să ducă
la creşterea re z id u u rilo r toxice.
Avem norocul ca, în zilele noastre, pro d u că to rii de alim ente să fie
obligaţi să afişeze ingredientele fo lo site în produsele lor. De curând,
Government Food Standards Agency din A n g lia a introdus noi reglem entări
pentru a-i îm piedica pe p ro d u că to rii de alim ente să ne „ză p ă ce a scă ",
punând etichete mincinoase şi descrieri inexacte pe am balaje. În ciuda
acestor lu c ru ri, studiile a ra tă că etichetele a lim entelor încă îi zăpăcesc şi îi
induc în eroare pe consum atori. C ăutaţi cu atenţie urm ătoarele lu cru ri.

COLORANŢI galben quinoline (E 1 0 4 ), galben în ch is

O clasă foarte periculoasă de aditivi, dar
una foarte uşor de evitat, o reprezintă
c o lo ra n ţii, care pot interacţiona cu
sistem ul imunitar, grăbind îm b ă trâ n ire a
si ch ia r îm pingându-vă spre cancer.
Ţ in eţi-vă departe de alim entele care
conţin co lo ranţi a rtific ia li. F iţi atenţi la
etichetele care conţin orica re dintre
urm ătoarele sp ecificaţii: s-au adăugat
co lo ra n ţi a rtific ia li, cuvintele verde,
albastru sau galben urm ate de un număr,
o culoare fă ră să fie în so ţită de nici o
explicaţie, precum ta rtra zin e (E 1 0 2 ),
(E 1 1 0 ),ro s u sfeclă (E 1 6 2 ),c a ra m e l
(E 1 5 0 ) sau FD si C roşu nr. 3.
Unele alim ente conţin coloranţi
naturali, obţinuţi din plante, ia r aceştia
nu sunt periculoşi. Cel mai des în tâ ln it
co lo ra n t este Bixa orellona, obţinut din
seminţele de culoare roşie ale unui
arbore tro p ic a l.A c e s ta este adăugat
adesea la brânză, pentru a-i da o culoare
portocalie, sau la unt, pentru a-l face
gălbui. Pigm entul roşu obţinut din
sfeclă, cel verde din c h lo re lla si
carotenul din morcovi sunt buni pentru
consum.

176
CONSERVANŢI
P rin cip a lu l rol al conservanţilor este acela de a
m ări term enul de va la b ilita te al alimentelor.
A cid ul c itric si acidul asco rbic (vitam ina C,
ascorbat, E 3 0 0 -4 ) sunt antioxidanţi naturali,
care se adăugă unor alim ente si nu sunt
periculoşi, dar a d itiv ii sintetici precum B H A si
B H T (E 3 2 0 -2 1 ) s-ar putea să nu fie. A ceştia
pot accentua m o d ifică rile celulare
carcinogene, cauzate de a lte substanţe.
A lau n, un compus al a lu m in iu lu i,e ste fo lo sit
de foarte m ulte firm e producătoare de
m urături pentru păstrarea aspectului ta re al
alim entelor si mai este în tâ ln it în anum ite
prafuri de copt si anti-acide. A lu m in iu l nu-si
găseşte locul în n u triţia organism ului uman,
astfel că ar trebui să evitaţi ingerarea lui.
N itra ţii (n itriţii, E 2 4 9 -5 2 ) reprezintă un
tip de conservanţi care sunt adăugaţi adesea la
alim entele preparate din carne, precum
hot-dog, bacon si şuncă. A cestea pot da naştere
în organism unor substanţe cu efect
carcinogenic puternic, num ite nitrozam ine. Cel
mai bine este să evitaţi orice produse care
conţin n itrat de sodiu sau a lţi nitraţi.
G lutam atul m onosodic (M G S sau 62 1) - un
produs natural fo lo sit în bu cătăria est-asiatică
- este adăugat la foarte m ulte alimente ca
potenţator de arome. A cesta reprezintă o sursă
inutilă de sodiu suplim entar în dietă si poate
cauza reacţii alergice. Elim inaţi M G S din
reţetele preparate de dum neavoastră, nu
cum păraţi produse alim entare care conţin
această substanţă, ia r când m âncaţi m âncare
chinezească, cereţi să vă fie preparată fă ră
acest ingredient. E vita ţi si a lţi potenţatori de
arome, dintre care: m onoglutam at de potasiu
(622) si sodiu osinat (631), acidul benzoic si
benzoat (E 2 1 0 -9 ),în tâ ln iţi în băuturile
acidulate, bere si sosurile pentru salate.
E M U LS IF IC A T O R I, S T A B IL IZ A T O R I Ş I
A G E N Ţ I D EÎNGROŞARE
Se regăsesc adesea în sosuri, supe, produse de
panificaţie, biscuiţi, prăjituri, deserturi
congelate,îngheţată, m argarină si alte alimente
care se ung pe pâine, gemuri, ciocolată si
milkshake-uri.
Din ce în ce mai mulţi producători încearcă
să-şi „cu re ţe " produsele alimentare, odată cu
creşterea preocupării consum atorilor faţă de
toxinele conţinute în alimente, astfel că veţi
vedea din ce în ce mai des afirm aţiile „n u s-au
folosit îndulcitori a rtific ia li" sau „alim entul nu
conţine ingrediente artificia le".T o a te acestea
sunt utile, totuşi fiţi atenţi la grăsimile, sarea si
zaharurile ascunse si la denumirile alternative
ale unor substanţe care nu fac bine dacă sunt
consumate în exces. Zahărul, de exemplu, are
diverse denumiri, printre care: zaharoză,
fructoză, dextroză, sirop de porumb,
m altodextrină, golden syrop (suc din trestie de
zahăr evaporat) etc.
Sodiul, de exemplu, este o altă denumire
pentru sare. Grăsim ea anim ală este o grăsime
saturată, iar a cizii graşi trans reprezintă o altă
denumire pentru grăsimea hidrogenată. M anitol,
sorbitol, xilitol, zaharină si aspartam sunt nume
alternative pentru îndulcito rii a rtific ia li cu
potenţial carcinogenic.
Unele substanţe chimice sunt inofensive, de
exem plu,bicarbonatul de am oniu,acidul malic,
acidul fum aric,acidul lactic,lecitina,xanatanul,
guma guar,calciul clorid,fosfatul m onocalcic si
fosfatul de monopotasiu. Dar ce puteţi face când
aveţi în faţă o listă interm inabilă de denumiri,
care nu vă sunt deloc fam iliare? Dacă vă aflaţi
într-o asemenea situaţie, regula generală de bază O
<
este să evitaţi acele produse în care ingredientele
chimice le depăşesc ca număr pe cele care vă
sunt fam iliare. 3
Q-
177
 PLANIFICAREA MESELOR
A C E A S T Ă S C H E M Ă DE P L A N I F I C A R E A M E S E L O R
V Ă VA A J U T A SĂ PORNIŢI LA DRUM. PU T EŢI
S Ă O R E S P E C T A Ţ I Î N D E T A L I U S A U P U R SI S I M P L U
O P U T E Ţ I F O L O S I C A P E UN G H I D . P E N T R U
A V Ă INSPIRA, R E V E D E Ţ I LISTA A B U N D E N Ţ E I
D E L A P. 82 P R O P U S Ă D E M I N E .

178
ZIUA

1
7:00 15:00 G U ST A R EA DE D UPĂ-AM IAZĂ
E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (p. 190). A lune înăbuşite
1 ardei gras roşu
7:15
1 cană de apă cald ă cu o lăm âie stoarsă 18:00
1 cană de ceai de u rzică Dansaţi 20 de minute pe m u zica dată ta re înain te
de cină.
7:30 D ezlăn ţuiţi-vă!
O plim bare învio ră to a re de 30 de minute - stim ula ţi
tra n sp ira ţia 18:30 CINA
Puţin suc de legume:
8:15 M ICU L-D EJU N 1 castravete si o tu lp in ă de ţelină
0 caserolă mare de afine. Dacă d o riţi, puteţi să le Supă miso cu bucăţele de tofu si hasme
am estecaţi cu zm eură. (P u te ţi cum păra supă miso la pachet - adăugaţi
(D acă mai do riţi în c ă o caserolă, nu staţi pe doar apă fierbin te si câteva frunze de ceapă tocate)
gânduri.) Curcan ecologic sau pui ecologic, cu m orcovi si
broccoli, înă b u şiţi si o lingură de supă miso, care să
10:15 G U ST A R E A DE D IM INEAŢĂ înm o aie carnea albă
1 cană plină cu m igdale crude înăbuşite (ţineţi-le la 0 m ână bună de fasole mung în c o lţită si
aburi 2 minute) si 3 sau mai m ulte tulp in i de ţelină zarzavaturi.
Dacă sunteţi vegetarian, încerca ţi P lă cin ta
12:00 Ciobanului cu c a rto fi dulci, propusă de mine
Ieşiţi la o plim bare rapidă, de 20 de minute. (p. 186).

12:30 PRÂNZ 20:30-21:00

ÎN 7 Z IL E

Ton pe o garn itu ră de frunze de spanac (dacă doriţi, E x e rciţiile fiz ic e de seară (p. 191).
puteţi să în ăb u şiţi spanacul tim p de 1 minut).
Lăsaţi deoparte m aioneza 21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă
DE ATAC

6 roşii m ici 1 sau 2 piersici proaspete crude.

C o n stru iţi o grăm adă din frunze de spanac
PLAN

Presăraţi din plin m ărar

S to arceţi o lăm âie crudă si/sau puţină portocală.
 7:00
34567 12:30 PRÂNZ
E x e rc iţiile fizic e de dim ineaţă (ca si în ziua 1 sau 2 avocado moi, bine coapte, tă ia te felii,
precedentă). îm preună cu o garnitu ră de quinoa răm asă de
dim ineaţă.
7:15 Decoraţi cu seminţe de dovleac si o lingură de
1 cană de apă cald ă cu o lăm âie stoarsă seminţe de in si serviţi îm preună cu o garn itu ră de
1 cană de ceai de păpădie fasole verde în ă b u şită uşor.

7:30 15:00 G U STA R E DE DUPĂ-AM IAZĂ

0 plim bare rapidă de 30 de minute. 1 sau m ai m ulţi ardei graşi galbeni

8:15 M ICU L-D EJU N 18:00

1 bol cu orice tip de pepene galben sau ananas Dansaţi 20 de minute.
C ontinuaţi cu 1 bol de fie rtu ră de quinoa (vezi pag.
186) 18:30 CINA
Ghiveci de fasole A d zu ki (p. 186) cu dovlecel si
10:15 G U STA R E DE DIM IN EAŢA igname, la care adăugaţi din plin lucernă în c o lţită în
Sem inţe de dovleac si unul sau mai m ulţi castraveţi mom entul se rvirii. M â n ca ţi îm preună cu Piureul de
cu coajă. mei si Supa de ceapă (p. 186). G ă tiţi o porţie mai
mare, astfel în c â t să vă răm ână si pentru prânzul de
12:00 a doua zi.
Faceţi o plim bare rapidă de 20 de minute
20:30
E x e rc iţiile fizic e de seară (la fel ca în ziua
precedentă).
UI
-I
i—i
N
h* 21:00 G U ST A R EA DE S E A R A
Z

O O m ână de alune crude. Dacă le puneţi la în m u ia t

s< tim p de 2 ore, alunele vor fi foarte uşor de digerat.
IU
a
z
<
_i
o.

180
 ZIUA

12
7:00 15:00 G U ST A R EA DE D UPĂ-AM IAZĂ
E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în zilele 0 cutie de roşii m ici
precedente) 1 anason toca t

7:15 18:00
1 cană de apă cald ă cu o lăm âie stoarsă Dansaţi tim p de 20 de minute
1 cană de ceai de anason
18:30 CINA
7:30 Lim bă-de-m are cu lăm âie (sau orice a lt peste
O plim bare rapidă de 30 de minute proaspăt care vă place) cu garn itu ră din
inflorescenţe înăbuşite de broccoli, morcovi si
8:15 M ICU L-D EJU N busuioc. S e rv iţi îm preună cu fasole sau m azăre
Am estecaţi cu m ixerul 1 mango, 1 piersică si 1 boabe crude.
banană.
Turnaţi amestecul peste o caserolă de zmeură. 20:30
E x e rciţiile fiz ic e de seară (la fel ca în zilele
10:15 G U ST A R EA DE D IM IN EAŢĂ precedente).
O m ână bună de nuci braziliene.
21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă
12:00 1 sau mai m ulte mere.
Faceţi o plim bare rapidă de 20 de minute.

12:30 PRÂNZ
S a la tă de fasole franţuzească (p. 187) sau ghiveci
de fasole A d zu ki, răm as din seara trecută. Serviţi
ÎN 7 Z IL E

îm preună cu o garn itu ră de zarzavaturi.

DE ATAC
PLAN
 ZIUA

7:00
4 15:00 G U ST A R EA DE DUPĂ-AM IAZĂ
E x e rc iţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în zilele Un castron de varză m urată peste care presăraţi
precedente). seminţe de floarea-soarelui sau de in.

7:15 18:00
1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă Dansaţi tim p de 20 de minte.
1 cană de ceai de urzică.
18:30 CINA
7:30 Ghiveci de fasole mung (p. 187) cu G ourm et de
S ă riţi în sus si în jos pe m initram b ulină tim p de 15­ orez brun (p. 18 7). S erv iţi cu frunze de sa la tă si
20 de minute sau ieşiţi la o plim bare vioaie. trifo i în c o lţit.

8:15 M ICU L-D EJU N 20:30

O grăm adă mare de struguri. E x e rc iţiile fiz ic e de seară (la fel ca în zilele
O jum ătate de oră m ai tâ rziu , un castron de fie rtu ră precedente).
de ovăz.
21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă
10:15 G U ST A R EA DE DIM INEAŢĂ Câteva curm ale întregi.
O m ână bună de struguri roşii sau cireşe

12:00
Faceţi o plim bare vioaie de 15 minute.

12:30 PRÂNZ
Supă de broccoli (p. 187) cu o garnitu ră de salată
com pusă din cicoare, avocado, ţelină, germeni de
trifo i, sa la tă verde, frunze de m uştar si ridichi.
Presăraţi 2 linguriţe de seminţe de susan, stoarceţi
lăm âie si câteva picătu ri de sos de ta m a ri fă ră
grâu.
 ZIUA

1234567
7:00 15:00 G U ST A R EA DE DUPĂ-AM IAZĂ
E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în 1 sau m ai m ulţi castraveţi.
zilele precedente).
18:00
7:15 S ă riţi în sus si în jos pe m initram bulină, pe
1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă m uzică, tim p de 20 de minute.
1 cană de ceai de păpădie
18:30 CINA
7:30 R ulouri de legume sushi (p. 18 8) cu trifo i
O plim bare vioaie de 30 de minute. în c o lţit si seminţe germ inate de floarea-
soarelui si trifo i. S e rv iţi îm preun ă cu varză
8:00 M ICU L-D EJU N acră.
S a la tă de fru cte din piersici, pere si căpsune,
peste care se presară frunze de mentă. 20:30
După o jum ătate de oră, un castron de fie rtu ră E x e rc iţiile fiz ic e de seară (la fel ca în zilele
miso cu orz. precedente).

10:15 G U ST A R E A DE D IM INEAŢA 21:00 G U ST A R EA DE S E A R A

2 sau mai m ulţi morcovi Beţisoare de ţelină, înm u ia te în sos de
avocado.
12:00
O plim bare rapidă de 20 de minute în a in te de
masă.

12:30 PRÂNZ
Supă de dovlecel si c a rto fi dulci (p. 187). Dacă
vă mai este foam e după supă, atunci faceţi o
salată de năut, cicoare si anason, îm preună cu o
<
o porţie generoasă de fasole în ă b u şită si
seminţe în c o lţite de lucernă. G a rn isiţi cu felii
subţiri de morcovi.
 ZIUA

1234567
7:00 12:00
E x e rc iţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în zilele O plim bare rapidă de 20 de minute în a in te de masă.
precedente).
12:30 PRÂNZ
7:15 Sote consistent de linte (p. 188) cu o m ână bună de
1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă fasole în co lţită .
1 cană de ceai de anason.
15:00 G U ST A R EA DE DUPĂ-AM IAZĂ
7:30 2 m orcovi cruzi
O plim bare rapidă de 30 de minute. 1 ardei galben crud

8:00 18:00
Suc de ţelină, castravete si morcov S ă riţi coarda tim p de 10 minute
După o jum ătate de oră, un castron de fie rtu ră de S ă riţi în sus si în jos pe m initram b ulină tim p
quinoa (p. 186). de 10 minute.

10:15 G U ST A R EA DE DIM INEAŢĂ 18:30 CINA

O caserolă de afine. Som on (nu de crescătorie) m arinat la cuptor cu
sa la tă V ita lity (p. 188)

20:30
E x e rc iţiile fizic e de seară (la fel ca în zilele
precedente).

21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă
Fasole în c o lţită si bucăţele de ţelin ă în sos vegetal
(p. 189).

<
LU
 ZIUA

7:15 12:30 PRÂNZ

E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în
zilele precedente).
7:30
1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă
7
Supă de napi si praz (p. 189), peste care se
presară din plin seminţe în c o lţite si pătrunjel
crud. L a alegere, puteţi să în cerca ţi Burger-ul
din legume coapte si fasole propus de mine
(p. 189).

8:00 13:30
0 plim bare vioaie de 30 de minute. Suc de legume: ghiveci de castraveţi (p. 145).

8:30 M ICU L-D EJU N 15:00 G U STA R E DE DUPĂ-AM IAZĂ

Crem a de fru cte de pădure după reţeta
Dr. G illian :
1 caserolă de căpsune si 1 banană
A m estecaţi cu m ixerul până devin pastă
A dău gaţi 1 lingură de afine întregi si 3
linguriţe cu v â rf din amestecul sub form ă de
praf al Dr. G illia n (vezi p. 22 0).
10:15 GU STA R E DE DIM IN EAŢĂ
Suc de legume:
1 castravete, 4 tu lp in i de ţelină, % măr, câteva
răm urele de mentă, m ărar sau busuioc, 1
ling uriţă de sp iru lin ă am estecată cu restul
co m p oziţiei.
Suc de legume: 1 castravete, 4 tulp in i de ţelină,
% sfeclă si o bu căţică de ghimbir.
18:00
E xe rc iţii fixice uşoare. O plim bare de 30 de
minute.
18:30 CINA
M u lte frunze de cicoare um plute cu salată
libaneză (p. 18 8). Ornaţi cu nuci braziliene
tocate.
21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă
2 sau m ai m ulte pere.
ÎN 7 Z IL E

12:00
O plim bare energică de 20 de minute.
DE ATAC
PLAN
 REŢETE
DELICIU CU PUI (2 P O R Ţ I I
2 b u c ă ţi de p ie p t de p u i (sau cu rca n )
O le g ă tu ră de fru n ze de b u su io c
8 r o ş ii m ic i
M is o sau b u lio n ( V can ă)
O m ân ă de faso le m ung în c o lţită sau
z a rz a v a tu r i p roaspete
2 g ră m e z i de fru n ze de s a la tă verde
O gr ă m a d ă de fru n ze de sp a n a c
P u n e ţ i f o lie p e n t ru c o p t în t r - o t a v ă , a p o i
a ş e z a ţ i b u c ă ţ ile de c a r n e d e p u i. R u p e ţ i
fr u n z e le de b u s u io c , t ă ia ţ i r o ş iile în
ju m ă t ă ţ i şi p r e s ă r a ţ i- le p e s te c a r n e a de
p u i. A m e s t e c a ţ i o lin g u r iţ ă de b u lio n s a u
m is o cu o ju m ă t a t e de c a n ă de a p ă
fie r b in t e p e n tru a o b ţin e o c a t it a t e m a i
m a r e de z e a m ă , d u p ă c a r e t u r n a ţ i
a m e s t e c u l p e s te p u i. Î n d o iţ i f o lia p e n tru
g ă t it a s t fe l în c â t s ă se c re e z e o m a r g in e şi
p u n e ţi t a v a la c u p t o r ( 2 0 0 ° C ) t im p de 2 0
de m in u te .
S e r v iţ i p u iu l pe o g a r n it u r ă de s p a n a c
c ru d , în ă b u ş it uşor, cu o s a la t ă d in
z a r z a v a t u r i p ro a s p e t e , g e r m e n i de f a s o le
m u n g şi s a la t ă v e rd e .
FIERTURA DE QUINOA (1 P O R Ţ I E
2 c ă n i de ap ă
1 ca n ă b oab e d e q u in o a
U n v â r f de c u ţit de p r a f de b u lio n
P u n e ţ i a p a la f ie r t , d u p ă c a r e a d ă u g a ţ i
q u in o a . A s e z o n a ţ i cu p u ţ in p r a f de b u lio n
(n u f o lo s iţ i s a r e d e b u c ă t ă r ie ) . A d u c e ţ i
c o m p o z iţ ia în s t a d iu l de f ie r b e r e ş i a p o i
lă s a ţ i la f o c m ic , t im p de a p r o x im a t iv 7
m in u t e . S t in g e ţ i f o c u l şi a ş t e p t a ţ i 1 5
m in u t e în a in t e de a c o n s u m a m â n c a r e a .
PLĂCINTA CIOBANULUI
CU CARTOFI DULCI ( 4 P O R
2 lin g u riţe de u le i v irg in de m ăsline
1 c ă ţe l de usturoi, c u ră ţa t de co a jă ş i
z d ro b it
1 ceapă, c u ră ţa tă de co a jă ş i tă ia tă f e lii
2 tu lp in i de ţe lin ă , sp ă la te ş i tă ia te în
b u că ţele m ic i
1 fru n z ă de d a fin
1 dovlecel, c u ră ţa t de coajă, tă ia t în
ju m ă tă ţi, c u ră ţa t de se m in ţe ş i a p o i tă ia t
în b u că ţele m ic i
4 5 0 m l su p ă de legum e (o b ţin u tă
d in tr-u n cu b de su p ă de legum e sau su pă
p re p a ra tă de d u m n eavo astră)
4 2 0 g fa so le roşie, co n se rva tă fă r ă sare,
s p ă la tă în tr-o stre cu ră to a re , ţin u tă sub
ap ă rece ş i scu rsă
2 ar d e i r o ş ii sau g a lb e n i sp ă la ţi, c u r ă ţa ţi
de sem inţe ş i t ă ia ţ i f e lii
4 ro şii, sp ă la te ş i tă iate în ju m ă tă ţi
2 d o v le ce i m ijlo c ii, tă ia ţi f e lii
1 că p ă ţâ n ă de b ro c c o li, tă ia tă m ăru n t
3 m o rc o v i m ijlo c ii, tă ia ţi f e lii
2 lin g u r i de p ă tru n je l pro aspăt, to ca t
m ăru n t
1 lin g u r iţă de a ro ru t
4 c a r t o f i dulci, în ă b u ş iţi tim p de 15
m inute, p â n ă c â n d se înm oaie, a p o i
z d r o b iţi
Î n c ă lz iţ i în t r - o t ig a ie p u ţ in ă a p ă îm p r e u n ă
cu u le iu l de m ă s lin e . A d ă u g a ţ i u s t u r o iu l,
c e a p a , ţ e lin a şi f r u n z a d e d a fin şi f ie r b e ţ i
la f o c m ic t im p de a p r o x im a t iv 3 m in u te .
A d ă u g a ţ i d o v le c e lu l şi m a i f ie r b e ţ i în c ă 3
m in u t e ,a m e s t e c â n d .T u r n a ţ i s u p a şi
a d u c e ţi c o m p o z iţ ia la n iv e lu l de fie r b e r e ,
m e n ţin â n d f la c ă r a de m ă r im e m ijlo c ie .
F ie r b e ţ i u ş o r 1 0 m in u te , a m e s t e c â n d d in
c â n d în c â n d . A d ă u g a ţ i f a s o le a , a r d e ii,
r o ş iile , d o v le c e ii, b r o c c o li şi m o r c o v ii.
F ie r b e ţ i t o t u l la f o c m ic în c ă 5 m in u te ,
p â n ă c â n d d o v le c e lu l s - a în m u ia t .
A m e s t e c a ţ i în c o m p o z iţ ie ş i p ă t r u n je lu l.
A d ă u g a ţ i p u ţin a r o r u t p e n tru în g r o ş a r e .
P u n e ţ i t o a t ă c o m p o z iţ ia în t r - u n v a s
p e n t ru c u p to r, a m e s t e c a ţ i p iu r e u l de
c a r t o f i d u lc i cu p u ţ in ă a p ă ş i p u ţ in so s
t a m a r i şi t u r n a ţ i t o t u l d e a s u p r a . Ţ in e ţ i la
c u p t o r ( 2 0 0 ° C ) t im p de 1 5 m in u te . E s te
s u f ic ie n t p e n t ru c a m e n iu l s ă fie
d e s ă v â r ş it .
GHIVECI DE FASOLEADZUKI
(4 P O R Ţ II)
1 ca n ă de faso le A d z u k i (în m u ia tă în apă
cu 2 ore în a in te de g ă tire )
1 cub de su p ă vegetală
1 lin g u ră de p a stă m iso
2 m o rco v i
1 d o v le ce l m ic, tă ia t în b u c ă ţi m a ri
1 ceapă, c u ră ţa tă de co a jă ş i tă ia tă f e lii
1 le g ă tu ră de h a ţm a ţu ch i
1 m ân ă de sem in ţe în co lţite
1 că p ă ţâ n ă de cic o a re
1 rid ich e la fie c a r e fru n z ă de cic o a re
P u n e ţ i 1 c a n ă de f a s o le A d z u k i la 3 c ă n i
de a p ă . A d ă u g a ţ i în a p ă c u b u l d e s u p ă de
le g u m e , a d u c e ţ i a m e s t e c u l la fie r b e r e şi
m e n ţin e ţ i la f o c m ic t im p de 3 0 de
m in u t e . ( D a c ă la a c e s t s o te a d ă u g a ţ i o
f â ş ie de a lg ă k o m b u , v ă îm b o g ă ţ i ţ i m e n iu l
cu o c a n t it a t e c o n s id e r a b ilă de s u b s t a n ţ e
n u t r it iv e . S p ă la ţ i o b u c a t ă de a lg ă în a p ă
şi a d ă u g a ţ i- o la s o te . N u t r e b u ie s ă
m â n c a ţ i a lg a p e n t ru a b e n e f ic ia de
s u b s t a n ţ e le n u t r it iv e pe c a r e le c o n ţ in e .)
D u p ă ce a u t r e c u t 1 5 d in c e le 3 0 de
m in u te , a d ă u g a ţ i d o v le c e lu l. D u p ă c e le 3 0
de m in u te , a d ă u g a ţ i c e a p a şi m o r c o v ii.
A p o i a d ă u g a ţ i h a ţ m a ţ u c h i ş i o r n a ţ i cu
f r u n z e le de c ic o a r e , s e m in ţ e le în c o lţ it e şi
r id ic h i.
PIURE DE MEI (4 P O R Ţ I I )
1 ca n ă d e m e i
1 co n o p id ă m ică, tă ia tă în f e lii s u b ţir i
2 V că n i apă
1 p r a f de sa re de m are
ca n ă p ă tru n je l p ro asp ăt, m ă ru n ţit
S p ă la ţ i m e iu l şi s c u r g e ţ i- l b in e . P u n e ţ i în
a p ă un p r a f de s a r e şi a d u c e ţi la f ie r b e r e .
T ă ia ţ i c o n o p id a în f e lii s u b ţ ir i, a p o i
p u n e ţ i- o în a p ă , îm p r e u n ă cu m e iu l.
A d u c e ţ i la f ie r b e r e , d u p ă c a r e r e d u c e ţi
f la c ă r a ş i m e n ţin e ţ i v a s u l pe f o c t im p de
2 0 de m in u t e . D u p ă a c e e a , z d r o b iţ i b in e
a m e s t e c u l cu un t e l p e n t ru p iu r e . L a
s e r v ir e , p r e s ă r a ţ i p ă t r u n j e lu l.
SOS DE CEAPĂ (4 P O R Ţ I I ) GHIVECI DE FASOLE MUNG „GOURMET“ DE OREZ BRUN
2 cepe m ari, cu ră ţa te de co a jă ş i tă ia te î (4 P O R Ţ II) (4 P O R Ţ II)
f e lii s u b ţiri 1 ca n ă fa s o le m ung 1 ca n ă de o re z b run
1 lin g u riţă de u le i de m ăsline 1 cub d e s u p ă vegetală 1 cub de su p ă vegetală
2 c ă n i de ap ă de iz v o r 2 m o rco v i 2 m o rco v i
2 lin g u riţe de so s ta m a ri fă r ă grâu 1 ceapă 1 ceapă
A g e n t de în g ro şa re (1 lin g u r iţă a ro ru t) 1 le g ă tu ră de h a ţm a ţu c h i % c a n ă de m a z ă re p ro a s p ă tă
1 anason
C u r ă ţ a ţ i c e p e le d e c o a j ă şi t ă ia ţ i- le în P u n e ţ i 1 c a n ă d e o r e z b ru n la 2 c ă n i de
2 c ă n i de v a rză creaţă, în ă b u şită tim p
f e lii s u b ţ i r i . Î n c ă l z i ţ i u le iu l în t r - o c r a t iţ ă a p ă f ia r t ă . A d ă u g a ţ i c u b u l de s u p ă .
de 2 -3 m inute
cu p u ţ in ă a p ă şi a d ă u g a ţ i c e p e le . F ie r b e ţ i F ie r b e ţ i la f o c m ic t im p de 2 0 de m in u te ,
*A lin g u r iţă p r a f cu rcu m a
la f o c m ic t im p de 1 5 m in u t e . A d ă u g a ţ i p â n ă c â n d o r e z u l s e în m o a ie şi a b s o a r b e
% lin g u r iţă p r a f co ria n d ru
a p a de iz v o r. A m e s t e c a ţ i t a m a r i şi a p r o a p e t o a t ă a p a , d a r nu c h ia r t o a t ă .
*A lin g u r iţă p r a f ch im io n
a r o r u t u l cu p u ţ in ă a p ă re ce , p e n t ru a se S t in g e ţ i f o c u l ş i lă s a ţi 1 0 m in u t e s ă se
1 v â r f de c u ţit sa re de m are
d iz o lv a . A d ă u g a ţ i c o m p o z iţ ia o b ţ in u t ă ră c e a s c ă , d u p ă c a re p u te ţi m â n c a .
p e s te c e a p ă ş i a m e s t e c a ţ i la f o c m ic p â n ă P u n e ţ i 1 c a n ă de f a s o le m u n g la 3 c ă n i de A d ă u g a ţ i m a z ă r e a c h ia r în a in t e de
c â n d în c e p e s ă se în g r o a ş e ş i s ă se a p ă . A d ă u g a ţ i c u b u l de s u p ă v e g e t a lă , s e r v ir e .
lim p e z e a s c ă . A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l a d u c e ţi la fie r b e r e şi m e n ţin e ţ i t im p de 3 0
p e n t ru a o b ţin e un so s. d e m in u t e . A d ă u g a ţ i c u r c u m a , c o r ia n d r u l SUPĂ DE DOVLECEI
L a a le g e r e , p u t e ţ i f o lo s i s u p ă m is o la şi c h im io n u l. D u p ă 3 0 de m in u te , a d ă u g a ţ i SI CARTOFI DULCI ( 4 P O R Ţ II)
p a c h e t. A d ă u g a ţ i d o a r a p ă şi t u r n a ţ i s u p a c e a p a şi m o r c o v ii. O rn a ţi cu m u lt 6 -8 c ă n i de apă
o b ţ in u t ă p e s te p iu r e u l d e m e i. h a ţ m a ţ u c h i şi s e r v iţ i p e un s t r a t de a n a s o n , 1 cub d e b u lio n v e g e ta l
v a r z ă c r e a ţ ă ş i s e m in ţ e în c o lţ it e . T r if o iu l 3 c ă n i de dovlecel, tă ia t cubuleţe
SUPĂ-CREMĂ DE BROCCOLI î n c o l ţ i t se p o tr iv e ş t e de m in u n e . 1 anason
(4 P O R Ţ I I ) 1 ca n ă de ig nam e sau c a r t o f i d u lc i tă ia ţi
3 c ă p ă ţâ n i de b ro c c o li, tă ia te în b u c ă ţi SALATĂ DE FASOLE cubuleţe
6 c ă n i de ap ă sau c h ia r m a i m u lt (câ t să FRANŢUZEASCĂ ( 4 P O R 1 ca n ă de m o rco vi, t ă ia ţ i cubuleţe
acop ere legum ele) 1 con servă de fa so le fă r ă s a r e 6 -8 cepe, tă ia te f e lii
1 anason întreg, tă ia t cubuleţe 1 ţe lin ă, s p ă la tă ş i tă ia tă 1 le g ă tu ră de ta rh on ş i p ă tru n je l
1 cub de b u lio n vegetal 3 m u ră tu ri m ici, tă ia te m ă r unt 1 c ă ţe l de u stu ro i
1 le g ă tu ră de ta rh on p ro a s p ă t ş i 1 1 ar d e i roşu, tă ia t f e lii Sem in ţe de d o v le a c ş i su san p en tru
le g ă tu ră de fru n ze pro aspe te de salv ie 1 ar d e i galben, tă ia t f e lii p re să ra t peste co m p o z iţie
1 ca n ă de se m in ţe în c o lţite proaspete V a rz ă a c r ă ş i s a la tă cu fru n z ă la tă
P u n e ţ i în a p ă c u b u l de b u lio n ş i f ie r b e ţ i.
O ca n tita te m ic ă de sem inţe de flo a re a -
F ie r b e ţ i a p a , a d ă u g a ţ i b r o c c o li şi A d ă u g a ţ i d o v le c e lu l, a n a s o n u l, c a r t o f ii
s o a re lu i
m e n ţin e ţ i la f o c m ic t im p d e 7 m in u te . d u lc i, m o r c o v ii şi c e a p a , lă s â n d t o t u l s ă
S os vinegr etă
S t in g e ţ i fo c u l ş i a d ă u g a ţ i t o a t e c e le la lt e f ia r b ă u ş o r t im p de 5 - 8 m in u te , p â n ă
in g r e d ie n te , cu e x c e p ţ ia s e m in ţ e lo r A m e s t e c a ţ i t o a t e in g r e d ie n t e le ş i o b ţin e ţi c â n d in g r e d ie n t e le se în m o a ie p u ţ in , d a r
în c o lţ it e . A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l. P u t e ţ i o s a la t ă d e lic io a s ă . nu p r e a t a r e . L u a ţ i v a s u l d e pe f o c şi
s ă a d a p t a ţ i c o n s is t e n ţ a s u p e i, a d ă u g â n d a d ă u g a ţ i t a r h o n u l, p ă t r u n j e lu l şi
m a i m u lt ă s a u m a i p u ţ in ă a p ă . A d ă u g a ţ i u s t u r o iu l. A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l. S u p a
în m ix e r şi s e m in ţ e le g e r m in a t e - s a u le p o a te fi m a i g r o a s ă s a u m a i s u b ţ ir e , în
p u t e ţ i f o lo s i p e n tru g a r n is ir e a s u p e i. f u n c ţ ie d e c a n t it a t e a de a p ă f o lo s it ă .
P u t e ţ i d iv e r s if ic a r e ţ e t a f o lo s in d d if e r it e G a r n is iţ i cu b u c ă ţe le d e r id ic h i, s e m in ţe
t ip u r i de z a r z a v a t u r i, p r e c u m p ă t r u n je lu l, de d o v le a c si de s u s a n .
c o r ia n d r u l sa u m ă r a r u l.
 RULOURI „SUSHI“ CU LEG UM E
(4 P O R Ţ II)
2 c ă n i de avo ca d o z d ro b ite sau so s-crem ă
d e avocad o
f o i de n o r i crude
f e lii de castraveţi, tă ia te pe lu ng im e
1 ca n ă de varză, d a tă pe ră z ă to a re
1 ca n ă de m orcov, d at pe ră z ă to a r e
1 ca n ă de lu ce rn ă în c o lţită sau germ en i
de flo a re a -so a re lu i sau t r if o i în c o lţit o r i
un am estec d in acestea
1 ceapă, tă ia tă în cu bu leţe m ic i
M ă r a r p ro a s p ă t
2 c ă n i de o re z brun, fie r t
T u r n a ţ i p iu r e u l de a v o c a d o p e s te f o ile de
n o r i (c u p a r t e a lu c io a s ă în jo s ) . L ă s a ţ i
a p r o x im a t iv 2 ,5 c m d in f o ile de n o r i
n e a c o p e r it e p e n t ru a p u t e a în c h id e
r u lo u r ile la c a p e t e . În m ijlo c , p u n e ţi c â te
un r â n d d in u r m ă t o a r e le in g r e d ie n te :
o re z , c a s tr a v e t e , m o rc o v , s e m in ţe , v a r z ă ,
m ă r a r. R u la ţ i f o ile de n o r i de la un c a p ă t ,
s t r â n g â n d uşor. D u p ă îm p a c h e t a r e ,
r u lo u r ile t r e b u ie s ă f ie t a r i.
SOS-CREMĂ DE AVOCADO
2 a vo cad o fo a r te m o i
2 cepe verzi, tă ia te m ăru n t
A lin g u r iţă de p r a f de co ria n d ru
A lin g u r iţă de con dim en te d in alge
m arin e (sau sa re de m are)
% lin g u r iţă de u le i de m ăsline
3 -4 lin g u r i de a p ă (de p re fera t, apă
m in e ra lă p la tă )
T u rn a ţi a p a în t r - u n v a s p e n tru m ixer.
A d ă u g a ţ i a v o c a d o , c e a p a ve rd e ,
c o r ia n d r u l, c o n d im e n te le , u le iu l de m ă s lin e
şi p r a fu l de a lg e , d u p ă c a r e a m e s t e c a ţ i cu
m ix e r u l p â n ă o b ţin e ţi o p a s t ă c r e m o a s ă .
< A m e s t e c a ţ i t o a t e a c e s t e in g r e d ie n t e
iu
188
SOTE CONSISTENT DE LINTE
(4 P O R Ţ I I )
1 c a n ă de linte, în m u ia tă în a p ă tim p de
2 0 de m in ute ş i c lă t it ă bine
2 fru n ze de d a fin
2 cepe
4 m o rco v i
2 c ă n i de d o v le ce l tă ia t cubuleţe
1 c a r t o f dulce
1 tu lp in ă de ţe lin ă
1 cub de b u lio n vegetal
1 le g ă tu ră de urda v a c ii
1 lin g u r iţă sos ta m a ri fă r ă grâu
P u n e ţ i în t r - u n v a s c e a p a ş i f r u n z e le de
d a f in , îm p r e u n ă cu a p a ş i c u b u l d e s u p ă ,
a c o p e r iţ i ş i a d u c e ţi la fie r b e r e . M e n ţ in e ţ i
la f o c m i c , t i m p de 3 0 - 3 5 de m in u te .
D u p ă p r im e le 1 5 m in u te , a d ă u g a ţ i
d o v le c e lu l ş i c a r t o f u l d u lc e . D u p ă în c ă 1 0
m in u te , a d ă u g a ţ i m o r c o v u l ş i ţ e lin a . S p r e
s f â r ş it , a d ă u g a ţ i c r e s o n u l şi s o s u l t a m a r i,
a m e s te c â n d .
P e n t r u a o b ţin e d in a c e s t a m e s t e c o
s u p ă p e n t ru z iu a u r m ă t o a r e , a d ă u g a ţ i
m a i m u lt ă a p ă , m a i m u lt e v e r d e ţ u r i, la
a le g e r e , în c ă un c u b de s u p ă ş i a m e s t e c a ţ i
p â n ă o b ţ in e ţ i o c r e m ă .
SALATĂ CRUDĂ „VITALITY"
(4 P O R Ţ I I )
0 c a n tita te m are de fru n ze de a ru g u la
(proaspete)
1 rid ich e neagră, cu ră ţa t de co a jă ş i
tă ia tă f e lii
8 r o ş ii m ic i
1 tu lp in ă de ţe lin ă , tă ia tă b u c ă ţi
1 d o v le ce l galben, tă ia t f e lii
6 r id ic h i m ici, tă ia te pe ju m ă ta te
2 lin g u r i de sem inţe cru de de flo a r ea-
s o a r elui, susan sau d ov le ac
1 m ân ă de fa so le m ung în c o lţită
2 m o rc o v i d a ţi pe ră z ă to a re
1 le g ă tu ră de m ă ra r
1 lă m â ie (pentru sto rs)
p e n t ru a o b ţin e o s a la t ă d ă t ă t o a r e de
e n e r g ie . M â n c a ţ i- o îm p r e u n ă cu s o s m is o
şi s u s a n ( v e z i p. 1 8 9 ) .
SOMON MARINAT LA CUPTOR
(2 P O R Ţ I I )
2 f ile u r i de som on
2 c ă ţe i de usturoi, c u r ă ţa ţi de co a jă ş i
z d r o b iţi
1 lin g u ră de g h im b ir m ă cin a t
S u c u l sto rs de la o lăm âie
1 le g ă tu ră de sp an ac
2 b u c ă ţi de p ra z
1 ce aşcă de co ria n d ru p ro a s p ă t
T ă ia ţ i p ra z u l în a p ro x im a tiv 1 2 b u c ă ţi şi
fie r b e ţ i- l sa u în ă b u ş iţ i- l t im p de 5 m inute ,
p â n ă d e vin e fr a g e d . S p ă la ţ i s o m o n u l şi
s c u r g e ţi- l b in e de a p ă . P u n e ţi o c a n t it a t e de
fr u n z e p ro a s p e te de s p a n a c în t r - o t a v ă nu
p re a a d â n c ă p e n tru cu p tor. D e a su p ra ,
a ş e z a ţi b u c ă ţile fr ă g e z it e de p r a z .A p o i,
p e ste p ra z p u n e ţi s o m o n u l.A m e s t e c a ţi
u le iu l de m ă s lin e cu u s tu ro iu l şi g h im b iru l
m ă c in a t ; în t in d e ţ i a c e s t a m e s te c cu o
p e n s u lă pe ste file u r ile de p e şte. P ă s t r a ţ i o
c a n t it a t e m ic ă d in p a s ta de u s tu ro i.
S t o a r c e ţ i s u c u l de la o lă m â ie p e ste p e şte şi
s p a n a c .I n t r o d u c e ţ i t o tu l în c u p to r u l în c ă lz it
în p r e a la b il ( 2 0 0 ° C ) . Ţ in e ţ i a p ro x im a tiv 2 5
de m in u t e .Î n tim p u l c o a c e r ii, u n g e ţi p eştele
cu p a s tă de u s tu ro i la fie c a re 1 0 m in u te .În
fin a l, d e c o r a ţi cu fr u n z e de c o r ia n d r u şi m a i
s t o a r c e ţi pe d e a s u p ra p u ţ in ă lă m â ie .
SALATĂ LIBANEZĂ
(4 P O R Ţ I I )
2/3 ca n ă q u in o a fia r tă
% ca n ă m e ntă p r o a s p ă t ă , to c a tă m ăru nt
1% ca n ă p ă tru n je l pro aspăt, to ca t
m ăru n t
1 ro şie m are, tă ia tă cu b u ri
1 castravete de m ărim e m ijlo cie , cu ră ţa t
de co a jă ş i tă ia t cu b u ri
2 / 3 ca n ă c e a p ă , to ca tă
1 lin g u ră u le i de m ăslin e e x tra v irg in
1 lă m â ie în treagă, s to a rsă
1 v â r f de c u ţit sare de m are
A m e s t e c a ţ i t o a t e in g r e d ie n t e le în t r - u n
c a s t r o n m a r e . A c o p e r iţ i v a s u l ş i ţ in e ţ i- l la
f r ig id e r t im p de 2 0 de m in u te . S e r v iţ i
a m e s t e c u l pe un s t r a t de f r u n z e de s a la t ă
v e rd e , a s e z o n a t cu f e lii de lă m ă ie .
BURGERI CU LEG UM E ŞI FASOLE D ELIC ATES E SOSURI Ş I A L IM E N T E CARE
(4 B U R G E R I ) BUDINCA d e l A m â ie SE POT ÎN T IN D E
2 c ă n i de fa so le fia r t ă ( fo lo s iţi fasole 2 a v o cad o z d r obite GUACAMOLE
cu b oab e negre, A d z u k i, p ă tată, a lb ă I V f e lii de lăm âie 1 sau 2 a v o cad o zd ro b ite
sau năut) V lăm âie p en tru suc V lăm âie s to a rs ă
1 ca n ă de dovlecel, în ăb u şit V p a r ă p en tru su c V lăm âie verde s to a rs ă
1 m o rco v 2 c ă n i de cu rm a le cu răţate de s â m b u ri 1 ar d e i roşu, to ca t m ăru n t
V ceapă, to c a tă m ăru n t 3 lin g u r i de s ir o p de a r ţa r 1 lin g u ră oţe t de m ere
1 h aşm ă m ic ă 2 lin g u r i de s u c de p e r e 6 r o ş ii m ic i
V ca n ă de su p ă m iso sau a ltă su p ă de M ă r a r sau a ru g u la p e n tru o rn a t
P u n e ţ i la un lo c t o a t e in g r e d ie n t e le şi
legum e p en tru a u m e zi p u ţin b oab ele
s t o a r c e ţ i p e s te e le s u c p r o a s p ă t de Z d r o b iţ i a v o c a d o în t r - u n c a s t r o n .
1 lin g u ră de z a rz a v a tu r i pro aspe te sau
p o r t o c a lă ş i lă m â ie , d u p ă c a r e a m e s t e c a ţ i A d ă u g a ţ i t o a t e c e le la lt e in g r e d ie n t e şi
sub fo rm ă de p r a f (co ria n d ru , salvie,
b in e cu m ix e r u l. a m e s t e c a ţ i b in e .
p ătru n je l, cim bru , m ărar, busuioc,
gh im b ir, anason, ch im io n , m entă, u stu ro i
- toate su n t bune)
DELICIU FONDANT DE ROŞCOVE PASTA DE NAUT ŞI DIN SEMINŢE
V ca n ă de ore z b ru n fie r t
1*4 ca n ă cu rm a le fă r ă sâ m b u ri DE SUSAN POT FI FOLOSITE
S em in ţe de flo a rea-so ar elui, d a că d o r iţ i
% c a n ă s ta fid e în m uiate în apă CA SOS PENTRU LEGUME.
V c a n ă se m in ţe de f lo a r ea-so arelui,
Z d r o b iţ i b in e fa s o le a . A m e s t e c a ţ i cu m ăcin ate ALTE SOSURI PENTRU LEGUM E
c e le la lt e in g r e d ie n t e ş i f a c e ţ i m ic i t u r t iţ e . 1 ca n ă n u ci 1 ca n ă de legum e fie rte sau fa so le fia r tă
P u n e ţ i- le la c u p t o r t im p de 3 0 de m in u te 2 c ă n i n u c i b ra zilie n e , în m uiate în apă 1 le g ă tu ră de p ătru n j e l ş i a rp a g ic, tocate
( 2 0 0 ° C ) , p â n ă se r u m e n e s c . S e r v iţ i cu 1 ca n ă apă 1 v â r f de c u ţit de co ria n d ru
s o s - c r e m ă de a v o c a d o . 4 lin g u r i p r a f de roşcove 1 lin g u ră de ta h in i
Sem in ţe de susan 2 lin g u riţe p a stă m iso
V ceapă, to c a tă m ăru n t
A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l c u r m a le le ,
s t a f id e le , r o ş c o v e le , n u c ile b r a z ilie n e şi D in t o a t e a c e s t e in g r e d ie n t e f a c e ţ i un
2 n a p i m ici, c u ră ţa ţ i de c o a jă s i tă ia ţi
a p a . A d ă u g a ţ i a p o i s e m in ţ e le şi b u c ă ţ ile p iu r e ş i s e r v iţ i- l c a s o s s a u în t in s pe
cu b u ri
d e n u c i. Î n t in d e ţ i c o m p o z iţ ia în t r - o t a v ă , b u c ă ţ i de le g u m e .
6 tu lp in i de pra z, tă ia te în b u c ă ţi
ţ in e ţ i- o la c o n g e la t o r şi a p o i t ă ia ţ i în
6 tu lp in i de ţe lin ă, tă ia te în b u c ă ţi
b u c ă ţi p ă tra te . P re s ă r a ţi d e a s u p ra 2 c ă n i de p ă stârn ac, tă ia t c u b u ri (sunt
1 cub de b u lio n
s e m in ţe de s u s a n . bune ş i ig nam ele)
3 cepe, tă ia te f e lii s u b ţ ir i
2 c ă n i de m o rc o v i f e lia ţi
1 c ă ţe l de u stu ro i z d ro b it
1 le g ă tu ră de ta rhon
SOS MISO CU SUSAN V c a n ă ap ă de iz v o r
% c a n ă u le i de su san sau de m ăsline 2 lin g u r i ta h in i
P u n e ţ i c u b u l d e s u p ă în a p r o x im a t iv 1 % c a n ă apă V lin g u r iţă sos de s o ia sau de ta m a ri
lit r u de a p ă şi a d u c e ţi la t e m p e r a t u r a de 3 lin g u r i oţet de m ere
Î n ă b u ş iţ i le g u m e le . F a c e ţ i d in e le un p iu r e
fie r b e r e . A d ă u g a ţ i n a p ii şi f ie r b e ţ i t im p de 3 lin g u r i m iso
cu a j u t o r u l m ix e r u lu i, d u p ă c a r e a d ă u g a ţ i
1 0 m in u t e . A d ă u g a ţ i p r a z u l ş i m a i 1 c ă ţe l de u stu ro i
s o s u l t a h in i s a u t a m a r i.
f ie r b e ţ i în c ă 5 m in u t e . A d ă u g a ţ i c e a p a şi V lin g u r iţă b u su io c
u s t u r o iu l şi f ie r b e ţ i în c ă 5 m in u t e . L u a ţ i V lin g u r iţă or egano
v a s u l de pe fo c , a d ă u g a ţ i t a r h o n u l şi
P u n e ţ i la un lo c t o a t e in g r e d ie n t e le şi
a m e s t e c a ţ i b in e cu m ix e r u l.
a m e s t e c a ţ i- le cu a j u t o r u l m ix e r u lu i, p â n ă
ce d e v in o p a s tă .
 G IM N A S T IC A DE D IM IN E A Ţ Ă
E xerciţiile de mai jos vă vor ajuta să vă găsiţi
echilibrul si să aveţi cât mai m ultă energie, de
la prim a oră a dim ineţii. A ceasta înseam nă că
veţi fi mai calm , mai relaxat, mai puţin
stresat. În consecinţă, digestia dum neavoastră
va funcţiona mai bine si astfel vă veţi putea
menţine mai uşor sănătatea organism ului.
PASUL 1: G ăsiţi-vă nucleul e m oţional
Este atât de uşor să vă pierdeţi eul! Toate
tră irile noastre em oţionale apar în nucleul
nostru. A tâ t stom acul, cât si colonul se găsesc
în apropierea nucleului nostru, fo a rte aproape
sau ch iar în centrul organism ului nostru.
Când resim ţim o tulb u ra re em oţională, avem
tendinţa de a bloca fluxul natural de energie
care ar trebui să emane din centrul nostru.
Când dorm im , avem tendinţa de a ne menţine
aceste em oţii. Drept urmare, ne trezim adesea
sim ţindu-ne tensionaţi, agitaţi sau „ c u fa ţa la
ce a rsaf".T o a te acestea se pot schim ba si
întreag a dum neavoastră zi poate să fie lip sită
de stres si plină de energie!
Ia tă ce treb uie să fa c e ţi:
► A se za ţi-v ă pe un scaun (de preferat, unul
tare), cu tă lp ile p icio a re lo r lipite com plet de
so l.V re a u să sim ţiţi efectiv cum stau tă lp ile
aşezate pe podea. A cest lucru vă va crea
legătura cu păm ântul.
► A po i plasaţi m âna dreaptă, cu palm a com plet
deschisă, în zona de sub om bilic. A c o lo este
centrul dum neavoastră. S im ţiţi prin
interm ediul m âinii acest punct ce n tra l,tim p
de câteva minute, si a scu lta ţi-vă respiraţia.
► După această scurtă perioadă, sunteţi liberi să
vă m işcaţi mâna dreaptă, dar continuaţi să vă
gândiţi la centrul dum neavoastră. F o lo siţi-v ă
toate sim ţurile pentru a răm âne în legătură cu
centrul dum neavoastră. S ta ţi lin iştit tim p de
câteva minute si gân diţi-vă la centrul
dum neavoastră em oţional.
PASUL 2: E lib e ra ţi energia
Pentru acest al doilea pas trebuie să mai
răm âneţi pe scaun, cu tă lp ile lipite ferm de
podea în c ă vreo câteva minute.
► C ă u ta ţi-vă din nou centrul em oţional, cu
ajutorul m inţii. A poi v izu a liz a ţi o lum ină
slabă a lb ă sau un fascicul subţire, ca o
baghetă, em anând din centrul dum neavoastră
em oţional.
► A cum v izu a liza ţi fa scicu lu l de lum ină
deplasându-se spre partea dreaptă a centrului
dum neavoastră em oţional, spre piciorul drept.
Lum ina im aginară va începe să coboare pe
picior, va trece de genunchi, pe m ăsură ce se
deplasează către laba picio rului drept.
► După ce lum ina a coborât în piciorul drept,
im aginaţi-vă cum se îndreap tă către piciorul
stâng,traversând spaţiul liber dintre picioare.
A stfel, lum ina îşi croieşte drum către ta lp a
picio rului stâng.
► A cum lum ina începe să urce prin ta lp ă pe
piciorul stâng, trece de genunchi si străbate
întreg piciorul. În acel moment, lum ina începe
să se îndrepte din nou spre partea dreaptă,
trecând prin centrul em oţional.
► Repetaţi acest exerciţiu de mai m ulte ori.
Rugăm intea mea este să-l faceţi foarte lent,
într-o m işcare continuă, curgătoare.
E xerciţiu l pe care tocm ai vi l-am expus vă va
ajuta să aveţi o atitudine pozitivă, fe ric ită si
sănătoasă, ia r prin sistem ul dum neavoastră
va c irc u la un flux natural ech ilib ra t de
energie.
G IM N A S T IC A DE SEARĂ
Multe dintre studiile medicale si ştiinţifice
recente au dovedit faptul că celulele si
moleculele organism ului nostru ascultă mesajele
exprimate de noi si reacţionează în concordanţă.
Dacă ne repetăm permanent nouă înşine
enunţuri negative,cum ar fi faptul că suntem
prea obosiţi, prea bătrâni, prea bolnavi, că nu
putem să slăbim, că nu putem obţine o slujbă
mai bună, că nu putem câştiga bani, că nu
întâlnim iubirea si aşa mai departe, nu numai
subconştientul nostru,ci toate moleculele,
celulele, organele si sângele organism ului nostru
vor asculta cu atenţie si în final vor adopta
aceeaşi atitudine a spiralei descendente.
Avem posibilitatea să obţinem reacţii
pozitive din partea celulelor si a organelor prin
mesaje pozitive, fericite, calm e si pline de iubire,
adresate propriei noastre biochim ii si fiziologii.
A re efect să „v o rb iţi frum os cu dumneavoastră
în şivă". Când trupul este în armonie cu el însuşi
si cu mediul înconjurător,fluxul nostru
energetic si vib ra ţiile vindecătoare au un efect
m iraculos, de creare a unui sistem sănătos.
M u lt prea adesea ne obstrucţionăm propriul
flux energetic si capacitatea de vindecare prin
mesaje negative, care distrug fluxul delicat al
organelor si al celulelor.
Încercaţi exerciţiile mele de seară pentru
sp rijin irea digestiei, ca lm area nervilor, arderea
grăsim ilor, descom punerea carbohidraţilor,
inducerea som nului, ech ilibra rea tiro id ei,
tim usului, stom acului, intestinelor, odată cu
arm onizarea în treg u lu i sistem al organism ului
din punct de vedere fizic , m ental si em oţional.
Îm i dau seama că, m u lto ra dintre
dum neavoastră, la început toate acestea le par
un pic deplasate. S -a r putea să vă sim ţiţi puţin
incon fo rtabil. D ar vă rog să fiţi deschişi la
ceea ce vă voi sugera. Încercaţi, râdeţi puţin,
dacă aveţi această tendinţă, dar continuaţi
e x e rc iţiu l.V ă va lua mai puţin de 5 minute.
► A se za ţi-v ă pe un scaun ta re ,în tr-o cam eră
lin iş tită ,în care să fiţi singur. F ă ră pantofi,
ţineţi tă lp ile picio a relo r lip ite ferm pe sol.
► Închideţi ochii. Im aginaţi-vă un fascicul de
lum ină albă care pătrunde în organism ul
dum neavoastră de sus în jos, din creştetul
capului. Inspiraţi si exp iraţi uşor, lent si
profund. Inspiraţi pe nas si exp iraţi pe gură.
► Trageţi aer până în adâncul pieptului. La
prim a m işcare de e xp iraţie prelungită, pe
m ăsură ce elim inaţi aerul din plăm âni, şoptiţi
uşor cuvintele: „ M ă iubesc pe mine
în să m i/în su m i." Cuvintele se term ină cu un
murmur.
► Inhalaţi aerul uşor si profund din nou, ia r la
expirare repetaţi cuvintele.
► L a urm ătoarea expirare, ro stiţi cuvântul
„ c a lm " .
► Inspiraţi din nou, ia r la expirare rostiţi
cuvintele: „ M ă sim t m inun at." Repetaţi
această a firm a ţie de trei ori, de fiecare dată la
expirare.
► Făcând acest lucru, nu căutaţi să obţineţi un
re zu lta t im ediat. Pur si sim plu ro stiţi cuvintele
si lăsaţi-vă organism ul să le prim ească. În tot
acest tim p, sim ţiţi si im aginaţi-vă cum lum ina
a lb ă străluceşte si străbate interiorul trupului
dum neavoastră si se reflectă în exterior.
► După ce faceţi aceste exerciţii de resp iraţie si
ro stire concom itentă a cuvintelor sus­
menţionate, răm âneţi aşezat pe scaun, fă ră să
faceţi nimic, în c ă vreo câteva minute.
► Întregul exerciţiu descris anterior poate fi
efectuat în mai puţin de 5 minute. În aceasta
constă frum useţea lui. Nu puteţi spune
niciodată că nu aveţi tim p pentru el. Iar dacă
ÎN 7 Z IL E
vă face plăcere, vă sugerez să-l efectuaţi
îna in te de fiecare m asă sau cel puţin îna in te de
DE ATAC
m asa p rin cip a lă a z ile i. Faceţi ceea ce sim ţiţi
că este cel mai bine pentru dum neavoastră.
PLAN
CAPITOLUL 8
 C E L MAI IMPORTANT LUCRU PE CARE AS V R E A SĂ-L REŢINEŢI
DIN C A R T E E S T E A C E S T CA P I T OL , P E C A R E S Ă - L Ţ I N E Ţ I L A
Î N D E M Â N Ă , P E POST DE G H I D . A C E S T E 20 DE S F A T U R I R A P I D E ,
C H I A R D A C Ă U N E L E D I N T R E E L E S U N T E X T R E M DE USOR
DE A P L I C A T , V Ă POT S C H I M B A V I A Ţ A P E N T R U T OT DE A UN A .
TOŢI P A C I E N Ţ I I M E I MI - AU S P U S C Â T DE P U T E R N I C
AU R E S I M Ţ I T E F E C T E L E LOR B E N E F I C E . S U N T S I G U R Ă
CĂ SI D U M N E A V O A S T R Ă V E Ţ I A V E A A C E E A S I P Ă R E R E .

1 BEŢI APA CALDA DIMINEAŢA

O ceaşcă de apă caldă băută dim ineaţa pe stom acul gol (cu lăm âie
stoarsă a r fi c h ia r mai bine) ajunge d ire c t în intestine şi cu ră ţă mucusul
a cu m u la t în ziua precedentă. Beţi încă o cană de apă caldă seara.

2 LUBRIFIAŢI,NU INUNDAŢI
Stom acul are nevoie să fie uns, lu b rifia t, dar nu inundat. Consumând lichide
în tim pul mesei, vă înecaţi enzimele digestive, ia r digestia are loc doar
p a rţia l. Este preferabil ca lichidele,sucuri sau mai bine apă, să fie băute la 30
de minute distanţă fa ţă de masă - înainte sau după, dar nu în tim pul mesei.

3 MESTECAŢI ÎNCET
Una d in tre cele m ai im p o rta n te recom andări este aceea de a mesteca
încet, până când m âncarea devine lich e fia tă . S avuraţi fiecare în g h iţitu ră
de m âncare. S im ţiţi c o m p o z iţia a lim e n te lo r şi re ţin e ţi-le arom a. Procesul
digestiv începe atunci când saliva in tră în co n ta ct cu hrana şi începe
m a s tic a ţia . A s tfe l, alim entele mestecate vor trece uşor prin sistem ul
digestiv şi veţi beneficia de o absorbţie m axim ă a substanţe lor n u tritiv e .

4 MÂNCAŢI ATUNCI CÂND SUNTEŢI LINIŞTIT

O rganism ul dum neavoastră nu poate digera m âncarea în mod adecvat
dacă sunteţi supărat sau to cm a i a ţi avu t o dispută. M âncaţi atunci când

194
5 NICI PREA CALD,NICI PREA RECE
Tem peratura a lim e n te lo r şi b ă u tu rilo r care in tră în sistem ul
dum neavoastră influenţează c o n d iţia splinei, b a te ria dum neavoastră de
energie, precum şi alte organe. B ă u tu rile de la gheaţă slăbesc organele.
N ici consum ul unor alim ente fie rb in ţi, to cm a i luate de pe foc, care vă ard
vălul p a la tin , nu este benefic, ca urm are a fa p tu lu i că vă distruge mucoasa
bucală, vă distruge mucoasa g a s tric ă şi degradează papilele gustative.
Este de p re fe ra t consum ul alim entelor, al b ă u tu rilo r şi al apei la
te m p e ra tu ra cam erei sau uşor încă lzite .

6 DECORAŢI-VĂ FARFURIA
Când a d u lm e ca ţi, a d m ira ţi sau d oar vă g â n d iţi la mâncare, creierul
dum neavoastră trece la acţiune, trim iţâ n d glande lor salivare mesajul de a
secreta saliva ce conţine enzime digestive. În consecinţă, p re p a ra ţi m eniuri
atra ctive , delicioase, care să stim uleze digestia.

7 ALTERNAŢI ALIMENTELE
Nu m âncaţi aceleaşi m âncăruri zi după zi. Nu aveţi nevoie de c a n tită ţi
prea m ari d intr-u n singur a lim e n t; acest fa p t poate duce adesea la a le rg ii,
se n s ib ilită ţi sau in to le ra nţe alim en ta re . De exemplu, p u te ţi să consum aţi
un fel de m âncare o da tă la patru zile, nu în fiecare zi. Nu num ai că veţi
preveni a lergiile , d ar îi veţi fu rn iz a organism ului o paletă m u lt m ai largă
şi v a ria tă de substanţe n u tritiv e .

8 ASCULTAŢI-VĂ TRUPUL
L ua ţi am inte la alim entele după care tâ n jiţi. Dacă vă d o riţi fo a rte ta re un y
LU
a n u m it alim e n t - în fu n c ţie de culoarea, m irosul sau sentim entul pe care ®
-I
vi-l dă - lă saţi-vă dus de val şi b u c u ra ţi-v ă de el. S -ar putea ca organism ul 2
O
dum neavoastră să a ibă nevoie de anum ite substanţe n u tritiv e co nţinute în §
CC

acel alim ent. Nu vorbesc de b is c u ţii cu cio co la tă în acest caz! M ă refer la £

S

acele plante proaspete, fru c te , legume, condim ente şi m ulte altele care se =
găsesc în a lim e n ta re şi s u pe rm a rket-uri. M ergeţi la raionul de fru c te şi £
o
legume proaspete cu m intea si s p iritu l deschise. Ce pare să fie bun? Ce 2
-I
m iroase bine? Ce alim ente par sănătoase şi pline de energie? A poi alegeţi. o
 9 ENZIME! ENZIME! ENZIME!
G erm enii, legumele şi fru c te le crude, nucile şi seminţele sunt pline de
enzime, cheia unei bune a b so rb ţii a substanţe lor n u tritiv e şi a unei
sănătăţi vibra nte . La p. 2 1 3 veţi găsi mai m ulte in fo rm a ţii despre enzime
şi despre m etodele de germ inare a sem inţelor, care pot fi a p licate acasă.

1 0 MICUL-DEJUN
M â nca ţi în to td e a u n a ceva sănătos şi consistent la m icul-dejun. Acesta
este m om entul în care energia stom acului dum neavoastră este la cele mai
în a lte cote, ia r sucurile digestive care conţin enzime sunt gata de atac.
Dacă aveţi obiceiul să s ă riţi peste m icul-dejun, cu tim p u l vă veţi slăbi
stom acul şi fu n c ţia digestivă. In d ife re n t cât de puţin m âncaţi, alegeţi ceva
sănătos la m icul-dejun. Fructele proaspete, te rciu l de ovăz, mei sau quinoa
sunt fo a rte bune pentru masa de dim ineaţă.

11 ACTIV SEARA
U ltim a masă a zilei tre b u ie să o lu a ţi cu cel puţin două ore în a in te de
culcare. A tu n ci când m âncaţi prea tâ rz iu , vă stresaţi şi vă extenuaţi
organism ul. Nu p u te ţi să digeraţi e ficie n t o masă luată tâ rz iu ,în co n d iţiile
în care vă c u lc a ţi cu stom acul plin. Este un lucru nociv pentru organele
digestive, inim ă şi fic a t,c a să nu mai vorbim de a p e titu l sexual!

12 PREFERAŢI LEGUMELE CRUCIFERE

Consum aţi c a n tită ţi m ari de varză, broccoli, varză de Bruxelles sau
conopidă. Aceste alim ente sunt fo a rte bune pentru d e toxifierea şi
energizarea sângelui.

1 3 BEŢI SUCURI „VERZI“ ,DE ZARZAVATURI

CL
< O da tă pe să p tă m â n ă ,fa c e ţi-vă un suc verde. Fiind ob ţin u te d in tr-o paletă
CC
la rg ă de legume verzi, aceste sucuri au un efect de re în tin e rire asupra
organism ulu i d a to rită c o n ţin u tu lu i lo r mare de c lo ro filă (resursa de
energie v ita lă a p la n te lo r), care a ju tă la p u rific a re a sângelui, producerea
g lo b u le lo r ro şii, d e to xifierea organism ulu i şi producerea energiei. S ucurile
verzi sunt un c o m b u stibil perfect pentru organism . C onţinutu l rid ic a t de
 apă a ju tă la a sim ila re a lo r rapidă, ia r legum a se tra n s fo rm ă în suc
aproape în to ta lita te , cu excepţia fib re lo r - p a rte a nedigerabilă a
plantelor. S ucurile verzi vă furnizează to a te ingredientele sănătoase ale
p la n te lo r,în tr-o fo rm ă uşor de digerat şi de a b sorbit. Ia tă o v a ria n tă de suc
- dum neavoastră p u te ţi experim enta orice idei a veţi: 1 morcov, 1
castravete, 4 tu lp in i de ţe lină, 1 tu lp in ă de anason, câteva frunze de
spanac, o b u că ţică de rădăcină de ghim bir, câteva răm urele de pătrunjel şi
o leg ătu ră de lucernă în c o lţită (o p ţio n a l). Pentru re zultate spectaculoase,
mai p u te ţi să adăugaţi o lin g u riţă de amestec sub fo rm ă de praf, o b ţin u t
după reţe ta mea, sau un a lim e n t superconcentrat sub fo rm ă de praf.
La p. 20 0 veţi găsi varia nte de alim ente superconcentrate.

1 4 ASOCIEREA ALIMENTELOR
Fructe + Carne/Peste = Gaze
Fructe consumate singure = Lipsă gaze
Cu alte cuvinte, a sociaţi alim ente care nu sunt concurente.
Pentru mai m ulte d e ta lii despre asocierea alim entelor, vedeţi p. 78.

1 5 MASAJUL RINICHILOR
R inichii re prezin tă cele mai im p o rta n te organe pentru v ita lita te a generală
a o rg a nism u lu i. La s fâ rş itu l fiecărei z ile ,fa c e ţi-v ă un masaj la rinichi.
În a in te de a vă culca, lo c a liz a ţi rin ic h ii punând palm ele pe spate c h ia r sub
lin ia ta lie i, d a r deasupra şezutului. V iz u a liz a ţi o lum ină alb ă şi caldă care
vă curge din tru p către m âini. Pe m ăsură ce veţi începe să tra n s fe ra ţi
că ld ura şi lum ina către rin ich i, m âinile dum neavoastră se vor în că lzi.
M asaţi zona rinich ilo r. A poi aşezaţi-vă pe o s tic lă cu apă caldă, p re g ă tită
dinainte.
20 DE TRUCURI R A P ID E

1 6 MICUL MEU SECRET

În cabinetul meu de la clinică, ţin în dulap o m in itra m b u lin ă . În tre doi
pacienţi pe care îi prim esc în cabinet cu o ţin u tă respectabilă de medic,
scot din dulap m in itra m b u lin a şi încep să sar. P acienţii nu cunosc acest
lucru, pentru că încep s ă ritu rile după ce ei părăsesc cabinetul. Orice fo rm ă
CELE

reg ula tă de exerciţiu fiz ic m o d e ra t,în tin d e re , mers pe jos, pe b icicle tă ,

în o t, ta i chi, ch ia r şi dansul, a ju tă la c irc u la ţia lim fe i, la elim inarea
toxinelor, la punerea sângelui în m işcare şi la re v ita liz a re a organism ulu i.

1 7 FRECŢIONAREA PIELII
Când vă p re g ă tiţi să fa c e ţi o baie/un duş, d ar înainte de a in tra e fectiv în
apă, lu a ţi un p ro s o p ,în m u ia ţi-l în apă fie rb in te şi fre c ţio n a ţi-v ă cu el to a tă
pielea c o rp u lu i. Începeţi de la tă lp ile p ic io a re lo r şi deplasa ţi-vă în sus pe
picioare, to rs şi braţe, folosind m işcări în d re p ta te înto td e a u n a către inim ă.
Acest lucru va pune sângele în m işcare şi va s tim u la m eridianele
energetice, îm b u n ă tă ţin d u -v ă digestia.

1 8 PERIAJUL PIELII
P e ria ţi-vă pielea cu o perie uscată pentru piele o dată pe săptăm ână
pentru a ctiva re a lim fe i. Vedeţi p. 163 pentru mai m ulte in d ic a ţii în
leg ătu ră cu p e ria ju l p ie lii.

1 9 CULCAŢI-VĂ DEVREME
Cu c â t vă veţi culca mai devreme, cu a tâ t vă veţi sim ţi mai bine. În
general, fic a tu l şi vezica b ilia ră îşi desfăşoară acţiunea de elim inare a
to x in e lo r în tre orele 2 3 :0 0 şi 2 :0 0 . Dacă la ora 2 3 :0 0 nu vă a fla ţi în pat,
tu lb u ra ţi procesul natural de c u ră ţa re a organism ulu i şi, ca urm are, vă
veţi sim ţi in a ctiv şi leneş.

2 0 EXISTAŢI,PUR SI SIMPLU
Rezervaţi-vă cinci m inute lin iş tite în fiecare dim ineaţă, în care să nu
fa c e ţi a ltcea decât „ s ă e x is ta ţi", o p riţi-v ă şi re fle c ta ţi, în a in te de a porni
în goana unei noi zile. Nu vă g â n d iţi la ceva anume, nu fa ce ţi nim ic,
doa r e xistaţi. P ute ţi ţin e ochii închişi sau deschişi, nu contează. Dar
20 DE TRUCURI R A PID E
rezervaţi-vă câteva m inute d oar pentru dum neavoastră. Acele m inute
valoroase vă vor a ju ta să vă e c h ilib ra ţi com ponenta biochim ică a
organism ulu i pentru to t restul zilei.
CELE
CAPITOLUL 9
 SUPER-ALIMENTE
P E NT RU UN S U P E R - C O R P
Cu ani în urm ă, când locuiam în A m erica, eram fo a rte bolnavă şi
mergeam de la un d o c to r la a ltu l.T im p de aproape doi ani am s u fe rit
neîncetat de o m igrenă severă şi de o serie de alte a fe cţiu n i. D im ineaţa mă
tâ ra m din pat pentru a face o em isiune radio n a ţio n a lă despre sănătate.
În tr-o zi, un a s c u ltă to r a pretins că s-a vindecat de cancer folosind algele
v e rzi-a lb a stre . In iţia l, am cre zu t că individul este nebun. N-aş în c u ra ja pe
nimeni să refuze tra ta m e n tu l m edical clasic, dar acest lucru m-a
înde m n at să ca u t acel a lim e n t superconcentrat despre care nu mai
auzisem nim ic până în acel m om ent. După ce vreo tre i zile am în g u rg ita t
c a n tită ţi enorme de alge verzi-albastre, exact aşa cum îm i spusese
a s c u ltă to ru l de radio, m igrena mea a d isp ă ru t com plet pentru p rim a dată
în u ltim ii doi ani!
A cum , în c a lita te de medic n u triţio n is t, care lucrează cu pacienţi,
folosesc algele v e rzi-a lb a stre şi m ulte a lte alim ente superconcentrate
pentru obţinerea unor re zultate excelente de prevenire a îm b o ln ă v irilo r,
to n ifie re a organelor, h ră nire a ce lulelor şi m enţinerea în tr-o fo rm ă bună,
suplă, a tru p u lu i. F etiţele mele sunt, de asemenea, h ră n ite cu alge verzi-
a lb a stre pe perioada ie rn ii, pentru a fi fe rite de răceli şi g u tu ra iu ri.
A lim e nte le superconcentrate sunt produsele cu cea mai m are densitate de
substanţe n u tritiv e de pe planetă, neavând p ra c tic nici o calorie, grăsim i
nocive sau substanţe periculoase. A stfe l, ele re prezintă adevărate
„c e n tra le de e n e rg ie " în cadrul unui program de tra n sfo rm a re a tru p u lu i
în tr-u n u l mai suplu şi mai sănătos.

Eu îm p a rt alim entele superconcentrate în cinci g ru p u ri distin cte :

1 A lim e nte superconcentrate verzi
2 A lim e nte superconcentrate produse de albine
3 A lim e n te superconcentrate din plante
4 A lge m arine
5 A lim e n te superconcentrate cu frunze

202
ALIMENTE
S U P E R C O N C E N T R A T E VE RZ I

CE AN U M E ESTE ATAT DE SPECIAL IN

LEGĂTURĂ CU A L G E L E VERZI-ALBASTRE?
Acestea au cea mai bună con cen tra ţie de substanţe n u tritiv e uşor
digerabile, com puşi care ard grăsim ea, vitam ine şi m inerale care
protejează şi vindecă organism ul. Ele mai conţin o paletă în tre a g ă de
a lte substanţe, p rin tre care acizi graşi esenţiali şi b a cte rii care fac ca
sistem ul digestiv să funcţioneze m u lt mai e ficie n t şi care vă
protejează îm p o triv a m aladiilor.

U R M Ă TO R
NIVELUL

203
 IERBURILE
V ă rog să reţineţi faptul că pentru a obţine
rezultate maxime, este indicat să alternaţi
sucurile din ierburi.
LU C E R N A V E R D E :
P Ă R IN T E LE TUTUROR A L IM E N T E L O R
Lucerna reîntinereste întregul sistem,crescând
rezistenţa, vigoarea si vitalitatea. Conţine toate
vitaminele (de patru ori mai multă vitam ina C
decât citricele) si mineralele cunoscute (conţinu­
tul de calciu este atât de m are,încât iese din
grafice), precum si enzime digestive,fitoestrogen
(hormoni de natură vegetală), flavonoide,
aminoacizi si clorofilă. Lucerna verde este folosi­
tă pentru detoxifierea si fertilizarea ficatului, este
recomandată ca adjuvant în regimurile de slăbire,
pentru întărirea si purificarea sângelui, pentru
digestie si ca tonic general, un adevărat
potenţator al sistemului imunitar. Puteţi cumpăra
lucernă verde sub form ă de pudră sau capsule, din
magazinele de produse naturiste.
ORZUL VERDE:
UN EXTRAORDINAR D ETO X IFIAN T
Orzul verde conţine aproape toate substanţele
nutritive necesare organism ului uman, cu
excepţia vitaminei D. Este foarte asemănător cu
pirul si este uşor de digerat. Este o plantă cu
frunze de culoare verde-închis, care conţine
aceleaşi substanţe nutritive ca si legumele cu
frunze verzi, dar având o concentraţie de
vitamine, minerale si proteine m ult mai mare.
A re la fel de multe proteine ca si carnea, dar este
sănătos. Orzul verde are de 11 ori mai mult
U R M Ă TO R
calciu decât laptele de vacă, de cinci ori mai mult
fier decât spanacul si de şapte ori mai multă
vitam ina C decât sucul de portocale. Este benefic
NIVELUL
pentru toate ţesuturile si organele, dar mai ales
pentru inim ă,plăm âni, artere,încheieturi si oase.
204
Despre efectele pozitive ale o rzulu i verde
asupra săn ătăţii am putea vorbi la nesfârşit.
Sunt m ult prea numeroase pentru a le în şira
aici, dar să notăm totuşi câteva. A ju tă la
protejarea de agenţii poluanţi, de cancer, de
ulcere si de problem ele digestive. Este un
excelent stim u la to r al energiei, are proprietăţi
a n tiin fla m a to rii si a n ti-îm b ă trâ n ire si întăreşte
rea cţia im unitară. În sfârşit, este un în tă rito r
al întreg ulu i organism , cu efecte directe asupra
fu n cţio n ă rii inim ii si a c irc u la ţie i sângelui si
co ntribuie la scăderea co lesterolului.
Dacă nu reuşiţi să m âncaţi ca n tită ţi m ari de
legume verzi, atunci consum ul de o rz verde
deshidratat este o v a ria n tă p o trivită si
h ră n ito a re .Îl puteţi cum păra de la m agazinele
de produse naturiste. O ling uriţă de praf (5 g)
este echivalentă cu consumul a 100 de grame
de legume crude, precum spanacul, varza
creaţă, lucerna în c o lţită sau broccoli.
P IR U L: P LIN DE PUTERE
Proprietăţile nutritive ale pirului sunt sim ilare cu
cele ale orzului verde, dar pentru că pirul care se
găseşte acum nu este digerabil,trebuie să-l
consumăm sub form ă de suc. Fie vă cumpăraţi
un aparat special pentru a face suc de pir, fie îl
consumaţi sub form ă de capsule, pudră sau
tablete, disponibile în magazine.Trebuie să vă
previn că gustul pirului este mai degrabă picant,
usturător, aproape ca un medicament. Dar
beneficiile pe care ni le oferă m erită efortul.
Studiile au arătat că este o excelentă sursă de
calciu,fier,m agneziu, potasiu,fosfor si zinc. Pirul
a fost numit „ce l mai bogat lichid nutritiv
cunoscut vreodată de om ".
Beneficiile aduse săn ătăţii umane sunt
foarte m ulte si variate: reprezintă o excelentă
sursă nutritivă, reechilibrează sistem ul
endocrin, întăreşte im unitatea, ajută digestia si
scăderea în greutate, d a to rită co nţinutului
mare de enzim e si a efectului purificator.
ALGELE:
O SURSĂ PRIMARĂ
A lgele reprezintă prim a form ă de v ia ţă de pe
păm ânt si au o putere uriaşă. E le furnizează,
practic, toate vitam inele, mineralele,
a m in o acizii, enzim ele si proteinele esenţiale.
Ele reprezintă probabil originea unică a
substanţelor n utritive din întrea g a existenţă.
Iar adevărata putere a algelo r constă în faptul
că sunt a tât de uşor de digerat. E xistă peste
3 0 .0 0 0 de specii de alge, dar aici vom am inti
doar cele mai im portante tip u ri pentru
sănătatea umană: algele sălbatice verzi-
albastre, sp iru lin a si chlorella.
ALG E LE S Ă LB A T IC E V E R Z I-A LB A S T R E :
A L IM E N T U L SUPERCONCENTRAT
M IR AC U LO S
Puteţi cum păra alge sălbatice verzi-albastre
de la m agazinele naturiste din cartieru l
dum neavoastră sub fo rm ă lichidă, într-un
amestec fo arte gustos cu suc de mere. (De
asemenea, sunt disponibile si sub form ă de
praf, tablete sau capsule.) Sunt fo a rte bune
dacă sunteţi genul de persoană care m ănâncă
în fugă, dacă trebuie să slă b iţi, dacă vă sim ţiţi
obosit în cea mai mare parte a tim p u lu i si aşa
mai departe. C h ia r dacă vi se pare că sunteţi
sănătos, vă recom and algele ca pe o sursă
com pletă pentru to t ceea ce are nevoie
organism ul dum neavoastră. A lgele sălbatice
verzi-albastre conţin, practic, toate substanţele
nutritive existente: vitam ine, minerale,
am inoacizi, enzim e si proteine (60% proteine,
un conţinut de am ino acizi mai bogat decât cel
din carnea de vită sau din boabele de soia) si
reprezintă cea mai bună sursă de betacaroten,
vitam ina B si clo ro filă . A lgele ajută
funcţionarea creierului si îm bunătăţesc
m em oria - testele ştiin ţific e au dem onstrat că
elevii care au consum at alge au obţinut
rezultate şcolare mai bune. De asemenea, s-a
dem onstrat că există o legătură în tre consumul
de alge si regresia în m aladia Alzheim er. A lgele
vă întă resc im unitatea si vă ajută să luptaţi
îm p o triv a viruşilor, a ră ce lilo r si a guturaielor.
S P IR U L IN A :
P R IE T E N A CELOR CARE Ţ IN REGIM
S p iru lin a este o m icro a lg ă ce se cu ltivă în
crescăto rii; ea reprezintă unul dintre
alim entele naturale cele mai bogate în
proteine. Conţine 6 0 -7 0 % proteine complete.
Pe de a ltă parte, carnea conţine doar 25%
proteine com plete. Este cunoscut faptul că
sp iru lin a reglează co ncentraţia zahărului din
sânge si poftele nestăpânite, fiind astfel un
alim ent-cheie pentru cei care ţin diete. Poate fi
fo a rte u tilă în regim urile de slăbire sau poate fi
fo lo sită ca bază n u tritiv ă generală. Luaţi o
ling uriţă de spirulină, am estecată cu puţin suc
dim ineaţa, pe stom acul gol, pentru o tre zire
plină de prospeţime.
CH LO R ELLA:
CONTROLORUL C O LESTE R O LU LU I
C h lo re lla este o algă de apă dulce. Este foarte
bogată în anum ite elemente nutritive, cum ar
fi: proteine, vitam ina B12, zinc si fier, c lo ro filă
si a cizi graşi esenţiali. Cercetările ştiin ţific e au
a ră ta t că c h lo re lla întăreşte sistem ul imunitar,
reduce colesterolul si previne rig id izarea
arterelor, un fapt care poate duce la atacul de
cord si la accidente vasculare. Este d isp onibilă
atât sub form ă lichidă, cât si sub fo rm ă de
tablete sau capsule.
205
 A L IM E N T E L E SUPERCONCENTRATE
PRODUSE DE A L B I N E
D E R I V A T E L E A P I C O L E AU P U T E R I C U R A T I V E
E X C E P Ţ I O N A L E .ÎN A C E A S T Ă CATEGORIE INTRĂ:
L Ă P T I Ş O R DE M A T C Ă , P O L E N U L DE A L B I N E
SI P R O P O L I S U L .
LĂPTIŞO R DE MATCĂ:
AG EN TU L DE ÎN T IN E R IR E
M atca, regina albinelor, supravieţuieşte
aproape numai cu lăptişo r de matcă; si are o
v iaţă cam de 40 de ori m ai lungă decât
celelalte albine. A cest produs este plin de
nenum ărate substanţe nutritive esenţiale
pentru creşterea nivelului de energie si
com baterea stresului.
Cercetătorii au descoperit faptul că lăptişorul
de matcă conţine un antibiotic cu un sfert din
puterea de acţiune a penicilinei, în schimb, fără
efecte secundare. De asemenea, s-a descoperit că
lăptişorul de matcă stopează dezvoltarea
bacteriilor care cauzează coşurile si microbii
digestivi. Eu le prescriu lăptişor de matcă
pacienţilor care doresc să aibă un copil. Ş i vă
garantez că are succes! Se găseşte sub form ă
lichidă, de capsule sau de pastă.
PO LEN U L DE A L B IN E :
„ L A CREM E DE LA C R E M E “
A cesta este „ R o lls R oyce"-ul derivatelor
0£
O
h- apicole si este unul dintre cele mai bune
><
2
0£ rem edii naturale. A cea stă substanţă aurie, sub
fo rm ă de praf, este produsă de plantele cu flo ri,
este culeasă de albine si reprezintă o adevărată
fa b rică de substanţe nutritive. Poate fi fo lo sită
206
îm p o triv a a le rg iilo r (în special, pentru febra de
fân si sinuzită), a in fe c ţiilo r cronice, a creşterii
în volum a prostatei si a deficienţelor
nutriţionale. Se găseşte sub form ă de granule,
capsule sau praf.
P R O P O L IS U L:A N T IB IO T IC U L NATURAL
Când vedeţi că în grădina dum neavoastră
albinele muncesc din greu si sunt foarte
ocupate, să ştiţi că to cm a i strâng propolisul.
Este o substanţă lip ico asă, care se găseşte în
m ugurii si co aja p lo p ilo r si a coniferelor.
A lb in e le o folosesc pentru învelişul exterior al
s tu p u lu i,în vederea ste riliz ă rii. O rice prăd ăto r
care pătrunde pe te rito riu l lor este înţepat
până este om orât, ia r apoi este îm b ă lsă m a t cu
propolis, pentru a se preveni alterarea.
P ro po lisu l previne în m u lţire a b a c te riilo r în
organism , ducând astfel la în tă rire a sistem ului
nostru imunitar. În acelaşi tim p, propolisul
susţine si ajută dezvo ltarea b a c te riilo r
benefice pentru organism .
În consecinţă, este fo lo s it pentru
a m elio rarea a fe c ţiu n ilo r pielii, a acneei, a
herpesului si ch ia r a a rtrite i, d a to rită
c a lită ţilo r sale antifungice, antiseptice si
a n tiin fla m a to rii. Puteţi lua pro po lis sub form ă
de tablete sau cubuleţe ori în fo rm ă lichidă.
 U P E R C O N C E N T R A T E DIN P L A N T E
TOPUL CELOR 5 A LIM EN T E SUPERCONCENTRATE
DI N P L A N T E , P R O P U S D E M I N E
U N G H IA -G Ă II - E N E R G IZAN TU L
TR UPU LU I
A ceastă plantă reprezintă un ton ic general
pentru im unitatea organism ului,
îm bunătăţind considerabil digestia. Este
preferată de to ţi pacienţii mei, nu numai
d a to rită c a lită ţilo r sale de com batere a
ră ce lilo r si a guturaielor, dar si pentru rolul
său în contro larea greu tăţii si în am eliorarea
oboselii cronice.
2 U R ZIC A - T O N IC U L IN T E S T IN E LO R
O cană de apă caldă urm ată de o cană de ceai
de urzică dimineaţa, pe stomacul gol, vă vor
pune în mişcare sectorul intestinal. De
asemenea, urzica mai ajută si la curăţarea
ficatului si la ţinerea la distanţă a infecţiilor.
Puteţi consuma frunze proaspete de urzică
prim ăvara - sunt foarte bogate în vitam ine si
minerale. Preparaţi-le ca si pe spanac si
folosiţi-le la salate - odată fierte, nu mai
înţeapă. Când culegeţi frunze de urzică, aveţi
grijă să mergeţi în zone neaflate în apropierea
şoselelor sau a a lto r factori poluanţi. Puteţi să
consumaţi alternativ ceai de urzică (2 căni pe
zi) si tinctură de urzică - o zi una,o zi cealaltă.
Este un excelent tonic în miezul zilei. Este bine
ca bărbaţii care au probleme cu prostata să bea
2-3 căni de ceai de urzică pe zi.
ALOE VE R A - A LIN Ă T O R U L D IG E S T IE I
Eu folosesc aloe vera pentru tu lb u ră rile
digestive, balonare, gaze si flatulenţă. Luaţi
aproxim ativ o lingură de aloe pe zi sau urm aţi
instru cţiu nile de pe am balaj. A m estecaţi-o cu
suc de mere sau din o rica re alte fru cte pentru
a obţine un gust cât mai plăcut.
4 G INSENGUL S IB E R IA N - IN A M IC U L
S T R E S U LU I
Ginsengul este unul dintre cele mai vechi
rem edii pe bază de plante, cunoscute de om;
este fo lo sit ca energizant de m ii de ani. Este o
plantă cu puternice efecte de reîn tinerire a
organism ului si acţionează hrănind sângele
epuizat si adaptând organsim ul la stres. În
p ra ctica clinică, am descoperit efectele
benefice ale ginsengului asupra pa cien ţilo r în
special pe durata unei m aladii si în perioadele
de convalescenţă, precum si postoperator,
având c a lită ţi de prevenire a infecţiilor. Este
excelent pentru prevenirea si am eliorarea
tu lb u ră rilo r cauzate de diferenţele de fus
orar. Beţi-l sub fo rm ă de ceai, o cană pe zi,
sau sub form ă de capsule ori tinctură.
5 E C H IN A C E A - MOTORUL L IM F E I
D isp onibilă acum peste to t în lume d a to rită
p o p u la rită ţii sale rid icate în u ltim ii ani,
echinacea este un nume des vehiculat în
prevenirea ră ce lii obişnuite. A cea stă plantă
îm i place a tât de m ult pentru că pune în
m işcare unul dintre fluidele organism ului -
lim fa. A cest fluid c irc u lă paralel cu vasele de
sânge si elim ină toxinele din organism . Dacă
nu faceţi z iln ic exerciţii fizice, lim fa nu este ><
s
suficient de activă. Echinacea vine în ajutorul ce
dum neavoastră. Luaţi echinacea sub form ă
lichidă sau de capsule,tim p de două-trei
săptăm âni, după care faceţi o pauză.
 AL GE LE MARINE
În Orient, algele marine au început să fie consumate cu m ii de ani în urmă.
Sunt surprinzător de gustoase şi am rem arcat faptul că două m ari lanţuri de
magazine din A nglia vând „a lg e marine crocante" în raionul de produse
congelate.
Algele conţin mai multe minerale decât oricare a lt aliment. Aceste alge
marine pot conţine o cantitate de calciu chiar de zece ori mai mare decât
SFATURI IM P O R T A N T E

laptele de vacă şi de opt ori mai m ult fier decât carnea de vită. Există trei
categorii de alge,în funcţie de durata expunerii lor la lumină. Printre algele
brune, acum foarte răspândite în magazinele de produse naturiste,în bucătăria
C â n d g ă t iţ i fasole,
japoneză şi în localurile cu mâncăruri orientale, se numără wakame (un
a r u n c a ţi pe
ingredient al supei miso), kombu şi arame. Dintre algele roşii,folosite ca
d ea su p ra câteva

f â ş ii de alge. alim ente,fac parte algele dulse (asociate, în special, cu scăderea colesterolului).
A c e s te a vo r a b s o rb i Algele verzi includ nori (folosite adesea ca suport pentru sushi). Deoarece se
g a ze le d in faso le,
comercializează adesea sub form ă deshidratată, to t ceea ce aveţi de făcut este
a s tfe l în c â t d u p ă ce
să c lă tiţi bine algele şi să le puneţi la înm uiat, astfel încât să devină din nou moi.
le veţi m în ca , nu

veţi m a i s u fe r i de Pot fi folosite pentru a da aromă oricărui fel de mâncare. Încercaţi să le

fla tu le n ţă . includeţi în dieta dumneavoastră de două ori pe săptămână.

ARAME
Au formă de fâşii fibroase, de culoare maronie.
Sunt foarte bune dacă le gătiţi împreună
cu dovlecelul, păstârnacul sau ignamele.
Înainte de a folosi algele arame, înm uiaţi-le
cinci minute.
DULSE
Au formă de frunze plate, moi, de culoare rosu-
purpuriu. Nu este nevoie să fie fierte (dar aveţi
grijă să fie bine spălate); cu aroma lor picantă
unică, sunt un ingredient excelent pentru salate.
NORI
Provenind mai ales din Japonia, în general, algele
URMĂTOR
WAKAME
Au un gust dulce si puteţi să le folosiţi la
sandvişuri,în loc de salată. Ţineţi-le la înm uiat
timp de cinci minute.
H IJ IK I
Sunt negre, tari si foarte bogate în elemente
nutritive, dar au un gust foarte pronunţat. Ţineţi-le
la înmuiat timp de 20 de minute, după care
clătiţi-le - aveţi nevoie de o cantitate mică din aceste
alge, deoarece îşi măresc foarte mult volumul.
KELP
Dacă nu vă convine ideea de a mânca alge marine
ca atare, algele kelp sunt disponibile sub formă de
praf sau de tablete. De asemenea, pot fi folosite

nori sunt cunoscute drept „în v e liş " pentru sushi.

drept condimente.
Au culori variate si se vând sub formă de foi
plate, subţiri, dreptunghiulare. Puteţi să le KOMBU
NIVELUL

folosiţi la supe sau meniuri din orez, precum si la Folosite de sute de ani ca potenţatori de arome si
prepararea de sushi. Nu este nevoie să le ţineţi la agenţi de frăgezire a alimentelor, fac mâncarea
înm uiat, puteţi să le folosiţi aşa cum se găsesc. mai uşor digerabilă.
 ALIMENTE
SUPERCONCENTRATE
CU F R U N Z E
LEG U M E CU FRUNZE V E R Z I
M a jo rita te a oam enilor nu consumă
can tită ţi suficiente de legume cu frunze
verzi, deşi valoarea lo r n u tritiv ă este
imensă. S tu d ii recente au confirm at
definitiv faptul că p o p ulaţiile care au un
regim alim entar bogat în zarzavaturi
prezintă un risc m ult mai scăzut de
a p a riţie a cancerului si a bo lilo r
cardiace.
SU PRAPO N D ER ALITATE
Pentru persoanele supraponderale, care
doresc să scape de kilogram ele în plus,
consum ul de legume cu frunze de culoare
verde-închis va da rezultate fo arte bune.
Dacă le m âncaţi crude, este ch ia r mai
bine. În general, aceste legume cu frunze
verzi sunt disponibile în superm arket-uri
sau alte m agazine alim entare în tot
tim pul anului. Începeţi să introduceţi
trep tat în dieta dum neavoastră z iln ică
astfel de legume cu puteri m iraculoase.

LEG U M E CU FRUNZE V E R Z I

A ru g u la
Frunze de sfeclă
Sem inţe în c o lţite de broccoli
Cicoare
Frunze de conopidă
Frunze de păpădie
Andive si escarole
V a rză creaţă

U R M Ă TO R
NIVELUL

209
 A L I M E N T E BOGATE IN E N Z I M E
Cel m ai sănătos este ca fru cte le şi legumele să fie m âncate crude.
Procesul de fierbere sau de coacere nu num ai că degradează unele d intre
substanţele n u tritiv e vitale, vitam ine şi m inerale, dar, în v irtu te a
te m p e ra tu rii ridicate, sunt distruse toate enzimele d ă tă to a re de viaţă.

CE SUNT ENZIMELE? nişte c a ta liz a to ri ai tu tu ro r fu n c ţiilo r

organice - alim entaţie, respiraţie, reglarea
m etabolism ului si aşa m ai departe. Aveţi
A lim entele crude sunt pline de enzime
alim entare. A cestea sunt eliberate im ediat ce nevoie de aceste enzim e pentru a vă menţine

începe procesul de m asticaţie. Enzim ele sunt la o greutate norm ală si într-o fo rm ă bună.

c a ta liz a to rii esenţiali ai tu tu ro r re a c ţiilo r

chim ice din organism - digestie, im unitate si 2 E N Z IM E D IG E STIVE
alte procese m etabolice si regeneratoare. În Enzim ele digestive sunt produse de

lipsa lor, veţi înceta să funcţionaţi sau să organism . A cestea sunt responsabile de

existaţi. C o nsideraţi-le fo rţa de m uncă a descompunerea hranei pe care o consum aţi,

o rganism ului dum neavoastră, im p lica tă în de m etab olizarea si de abso rb ţia tu tu ro r

fiecare funcţie biochim ică sau fizio lo g ică . substanţelor nutritive. Dacă avem o dietă

Depindeţi de enzim e pentru a putea merge, în c ă rc a tă cu alim ente gata preparate,

vorbi, respira, digera alim entele si funcţiona, în conservate, forţăm pancreasul să producă

general. Pentru a avea o sănătate bună si un mai multe enzim e digestive. Dacă acesta

sistem im unitar pu ternic,treb uie să nu vă este prea slă b it si nu este capabil să producă

lipsească enzim ele active. suficiente m olecule de enzime, alte organe

Când a ctiv ita tea en zim a tică este scăzută, vor fi văduvite de enzim ele m etabolice

este fo arte probabil să vă sim ţiţi rău si să fiţi dătătoare de v ia ţă si vor fi transform ate în

obosit. A stfel că, în mod clar, conţinutul de enzim e digestive. Dacă se ajunge la aceasta,

enzim e din hrana dum neavoastră este mai lucrurile simple, precum gândirea sau
m ult decât im po rtan t - este cru cial. vorbirea, mersul sau ch ia r re sp ira ţia vor
deveni foarte greu de îndeplinit.

E N Z IM E L E A L IM E N T A R E
QS Enzim ele alim entare ajută procesul de
O
I-
><
2
0£
TIPURI DE ENZIME digestie. A cestea trebuie să provină din
alim entele pe care le consum ăm .Toate
E N Z IM E M ETAB O LIC E alim entele crude, precum fructele, legumele,
LU
> Enzim ele m etabolice apar în mod natural în nucile si în special sem inţele în c o lţite
organism ul dum neavoastră si acţionează ca reprezintă surse de enzim e alim entare.
CE SUNT S E M I N Ţ E L E
Î NCOLŢI TE? ✓

Germenii sau seminţele în c o lţite sunt, de fapt, plante verzi fo a rte tinere, care
încolţesc din seminţele aproape oricărei form e vegetale; aceştia pot fi (fă ră
să se limiteze la urm ătoarele) nuci, seminţe, cereale, fasole, legume, dar şi o
serie de ierburi - orz verde sau pir. Dintre germenii celor mai des întâlnite
plante, putem să menţionăm lucerna, fasolea mung, ridichile, trifo iu l, fasolea
Adzuki, năutul, lintea, soia, seminţele de floarea-soarelui, m eiul,quinoa,
hrişca, schinduful, grâul, orzul, porum bul, ovăzul, mazărea şi fasolea lima, iar
acestea sunt doar câteva. De fa p t, este germ inativ orice tip de seminţe sau de
boabe cu potenţial genetic, care pot produce încă o generaţie de plante.

STATUTUL DE nutritivă, necesară pentru a crea noi plante

„V ED ET E NUTRITIVE"
AL GERMENILOR
Germ enii sunt adevărate „vedete n u tritiv e ". Au
un conţinut foarte m are de substanţe nutritive
antioxidante, care luptă îm p o triva daunelor
provocate de ra d ica lii liberi. R a d ica lii liberi
sunt substanţe produse în interiorul
organism ului nostru, care afectează negativ
ţesutul ce lu lar si accelerează procesul
de îm bătrân ire. G erm enii mai au si un conţinut
rid ica t de vitam ine, minerale, proteine,
enzim e si fibre, precum si doi compuşi
an ti-îm b ă trâ n ire - A R N si A D N
(acizi nucleici) - care se găsesc în celulele vii.
DAR CE ESTE ÎN C O LŢ IR E A ?
În c o lţire a este procesul prin care seminţele
sunt puse în apă, urmând a germina; plantele
tinere apărute sunt bune pentru consumul
alim entar.Toate seminţele cu capacitate
germ inativă au o cantita te m are de energie
sănătoase.
Odată ce sem inţele au fost puse în apă,
acţiune necesară pentru în co lţire , se eliberează
ca n tită ţi m ari de enzime. După germinare,
seminţele absorb rapid apa si se um flă,
ajungând de cel puţin două ori mai m ari decât
in iţia l.
În acelaşi tim p, creste si conţinutul de
substanţe nutritive. În sfârşit, procesul de
germ inare realizea ză un fel de „p re d ig e ra re " a
seminţelor, făcând astfel ca procesul de
digestie si de absorbţie a substanţelor nutritive
să se desfăşoare m ult mai uşor, ia r
po sib ilita te a de a p a riţie a a le rg iilo r alim entare
să fie fo a rte redusă. Rezultatul final este
obţinerea unui alim ent superconcentrat cu un
conţinut imens de proteine, vitam ine, minerale
principale si secundare, fibre si enzime, toate
acestea sub form a cea m ai uşor digerabilă.
P rin în co lţire , nu veţi beneficia num ai de
avantajele unei hrane crude, dar veţi spori în
mod considerabil conţinutul de substanţe
nutritive al sem inţelor si cerealelor.
211
 Ş T IIN Ţ A
► P rin în c o lţire , se m ăreşte sem nificativ
activ ita te a enzimelor. În ca rtea sa Spiritual
Nutrition ( Hrană spirituală), dr. G abriel
Cousens a a ră ta t faptul că germ inarea si
în c o lţire a cresc co ncentraţia de enzim e de
sase până la 20 de ori, în funcţie de plantă.
- Într-un studiu efectuat în cadrul Yale
U niversity si coordonat de dr. Paul
Barkholden, s-a descoperit faptul că prin
germ inare vitam inele B pot creste cu până la
2 .0 0 0 % .
► Un a lt studiu, efectuat în cadrul Pennsylvania
U n ive rsity,de dr. B a rry M a c k ,a dem onstrat o
creştere de peste 5 0 0 % a ca n tită ţii de
vitam ine la seminţele germinate.
- A c iz ii nucleici, com puşii fundam entali
necesari o rică ru i proces de creştere celu la ră
si de regenerare, cresc cu 30 % după
germ inare si la fel se în tâ m p lă cu conţinutul
de m inerale.
- Conform c o n c lu ziilo r dr. Elson Hass, din
carte a sa Staying Healthy With Nutrition
( Păstraţi-vă sănătatea prin alimentaţie),
conţinutul de proteine al aproape tu tu ro r
sem inţelor creste si el cu 15 -3 0 % prin
germ inare.
► Dr. Jeffre y Bland, profesor de biochim ie
n u triţio n a lă la Puget Sound University, a
dem onstrat faptul că o cantitate de
aproxim ativ sase căni de seminţe germ inate
ar putea substitui întreg aportul alim entar
recom andat z iln ic unui adult. Dr. Bland a
ajuns la co n clu zia că germ enii reprezintă „ o
fo rm ă de proteine m ult mai eficien tă si mai
sănătoasă decât cea obişnuită, de tip anim al
sau chiar decât alte tip u ri de proteine
vegetale".
212
C ALEA CĂTRE SĂNĂTATE
Consum ul regulat de seminţe germ inate poate
duce la îm b u n ă tă ţirea considerabilă a
digestiei, a im u n ită ţii si a stă rii generale de
sănătate si de bine a organism ului.
Dacă veţi include germeni în dieta
dum neavoastră ziln ică , nu num ai că digestia
vă va fi m ai sănătoasă, ia r trupul va avea un
mediu mai alcalin , dar veţi fi m ult mai bine
preg ătiţi pentru a vă apăra de răceli si de
gripe obişnuite, de slăbiciune si de alte
m aladii de tem ut. S tu d iile ştiin ţific e au
dem onstrat faptul că germ enii ajută la
în tă rire a sistem ului imunitar. Când acesta din
urm ă este fo rtific a t, po sib ilita te a de a fi
a fectat în vreun fel - sau de a cădea pradă
a fe cţiu n ilo r obişnuite sau degenerative ale
organism ului - este m ult mai mică.
S ă luăm în discuţie un studiu re a liza t de o
echipă de cercetători de la Centrul de
Studiere a Cancerului de la Texas University.
S-a descoperit faptul că celulele canceroase
sunt inhibate în proporţie de 99 % de un
amestec de germeni, în care predom ină
germ enii obţinuţi din seminţe de broccoli. Din
punct de vedere sta tistic, cercetătorii
sugerau faptul că, în anum ite cazuri, germenii
respectivi pur si sim plu au capacitatea de a
inhiba celulele canceroase. E xtra o rd in a r! La
c lin ica în care p ra ctic eu, am avut rezultate
extraordinare folosind seminţe germ inate de
broccoli cu pacienţii care sufereau de
disfu ncţii ale sistem ului imunitar. A şa că dacă
sunteţi genul de persoană de care se prinde
întotdeauna orice ră ce a lă sau guturai,
includeţi în dieta dum neavoastră ca n tită ţi
m ari de seminţe germinate, în special de
broccoli.
 GERMENI CUM SE OBŢIN GERMENI
CU PROPRIETĂŢI DIN SEMINŢE SI BOABE
DEOSEBITE DE FASOLE
Puteţi pune la în c o lţit orice seminţe, cereale Cel mai sim plu mod de a obţine germeni din
sau legume pentru a le consum a ca alimente. seminţe este să vă cum păraţi o tru să de
Cele m ai m ari beneficii alim entare le aduc germ inare si să strop iţi sem inţele cu apă. De
în să germ enii de mei si de quinoa, precum si exem plu,încercaţi cu quinoa, seminţe de
cei de ridiche neagră si de broccoli. broccoli, trifo i, lucernă, fasole mung, schinduf
si boabe de grâu.
G erm enii cel mai uşor de obţinut sunt: Pentru a face acest lucru acasă, nu aveţi
► A d zu ki nevoie decât de un borcan, de seminţe sau
► Lucernă boabe de diferite tip u ri, de apă proaspătă si de
► Trifoi o bucăţică de tifo n sau muselină.
► Schinduf ► S p ă la ţi bine seminţele. Puneţi-le în borcan si
► M ază re aco periţi-le cu câţiva centim etri de apă fia rtă
► Linte si apoi răcită. A co p e riţi borcanul cu tifonul
► Fasole mung sau cu un a lt m aterial care să stea fix a t pe
► Quinoa gura borcanului cu ajutorul unui e la stic si
► Ridiche lăsaţi-l până dim ineaţă într-un loc călduros si
► Grâu întunecos.
► A doua zi, c lă tiţi seminţele cu apă proaspătă.
Încercaţi, de asemenea: A po i scurgeţi bine seminţele, pentru că altfel
► N ăut vor putrezi. Puneţi-le din nou la întuneric.
► Sem inţe de floarea-soarelui Faceţi acest lucru de două ori pe zi, până când
► Sem inţe de broccoli seminţele vor în c o lţi. În clin a ţi borcanul la 45
► M ei de grade si lăsaţi-le să crească în borcan.
► A po i puneţi-le pe pervazul unei ferestre pentru
câteva ore, pentru a căpăta un im puls de
energie. Consum aţi-le sau puneţi-le la frigider,
într-un vas în ch is erm etic. Germ enii pot fi
ţin u ţi în frig id er două-trei zile.
► G hidaţi-vă după graficul de germ inare de la
pagina urm ătoare si porniţi la treabă. Nu vă 0£
U R M Ă TO

grăb iţi si bucuraţi-vă din plin de efecte.

MIVELUL

213
 SEMINŢE TIMP DE ÎNMUIERE (ORE) CANTITATE REZULTAT

Lucernă 4 -6 3 linguri 3 căni

A m aran t 4 -6 3 linguri 3/4 cană
Anason 4 -6 3 linguri 1 cană
Fasole (diverse tip u ri) 8 -1 0 1 cană 3 - 4 căni
Orz 8 -1 0 1/2 cană 1 cană
H rişcă 4 -6 1 cană 2 -3 căni
V a rză 4 -6 1 lingură 1V2 căni
N ăut 1 0 -1 2 1 cană 3 căni
Salvia columbarie 4 -6 1 lingură 11/2 căni
Trifoi 4 -6 1 lingură 2V2 căni
Porum b 8 -1 0 1 cană 2 căni
Schinduf 4 -6 4 linguri 1 cană
In 5 -7 1 lingură 1 cană
M azăre 1 0 -1 2 1 cană 2 căni
Linte 6 -8 1 cană 3 - 4 căni
M ei 6 -8 1 cană 1V2 căni
Fasole mung 8 -1 0 1 cană 3 - 4 căni
M u ştar 4 -6 1 lingură 1 cană
Nuci (diverse tip u ri) 8 -1 2 1 cană 1V2 căni
Ceapă 4 -6 1 Tbs. 1 cană
Ovăz 8 -1 0 1 cană 2 căni
Quinoa 4 -6 1 cană 2V2 căni
Ridiche 4 -6 1 lingură 1 cană
Secară 8 -1 0 1 cană 2V2 căni
Orez 8 -1 0 1 cană 1V2 căni
Sem inţe de dovleac 6 -8 1 cană 1V2 căni
Sem inţe de susan 4 -6 1 cană 1V2 căni
U R M Ă TO R

Sem inţe de floarea-soarelui 6 -8 1 cană 1V2 căni

S o ia 1 0 -1 2 1 cană 2V2 căni
U rda vacii 4 -6 1 lingură 1V2 căni
NIVELUL

Grâu 1 0 -1 2 1 cană 2V2 căni

A R G U M E N T A Ţ I E Î MPOTRI VA
A L I M E N T E L O R GĂTI TE
Toate alimentele crude şi seminţele încolţite reprezintă cea mai sănătoasă variantă de
hrană din to t ceea ce ne înconjoară. Alim entele crude sunt pline de enzime care
încurajează viaţa,de vitam ine active, de minerale,de proteine şi de alte microsubstanţe
nutritive. Prin fierberea,înăbuşirea,coacerea,călirea,prăjirea în ulei sau la grătar,
pasteurizarea sau conservarea alimentelor, substanţele nutritive sunt degradate, iar
enzimele sunt distruse integral; practic, toate proprietăţile care menţin sănătatea dispar.
G ătirea nu le sporeşte deloc alim entelor valoarea nutritivă.Tem peratura ridicată face ca
8 5 % dintre substanţele nutritive să devină indisponibile şi distruge în to ta lita te enzimele.

DISTRUGEREA EN ZIM ELO R PIER D ER EA V IT A M IN E LO R

Prin gătirea hranei, enzim ele sunt distruse în
întregim e. S tu d iile au a ră ta t că atunci când
alim entele sunt în c ă lzite la o tem peratură de
peste 4 2 oC tim p de aproxim ativ 20 de minute,
toate enzim ele din hrana respectivă sunt
distruse com plet si definitiv.
PIER D ER EA PROTEINELOR
Procesul de preparare a alim entelor nu
distruge num ai enzimele, ci si proteinele. Cele
mai m ulte proteine sunt distruse sau
transform ate în variante greu de digerat.
S tu d iile finanţate de D epartam entul de
A g ric u ltu ră al S ta te lo r Unite au ajuns la
co n clu zia că g ătirea alim entelor la 2 0 5 oC
(tem peratura medie la care se pregăteşte
carnea) a generat o scădere însem nată (de
patru până la 30 de o ri) a proteinelor solubile
din bucăţile de carne analizate. M u lţi dintre noi
Ca si cum pierderea enzim elor si a proteinelor
nu ar fi suficientă, în procesul de gătire sunt
afectate si vitaminele. Deşi tem peratura ridicată
nu distruge toate vitaminele, studiile ştiinţifice
au dem onstrat faptul că activitatea acestora
este foarte m ult diminuată. Se estim ează că nu
mai puţin de 50 % din vitam inele B se pierd prin
procesul de gătire. Unele dintre vitam inele B
sunt diminuate chiar mai drastic. De exemplu,
tia m in a (B 1) se poate pierde chiar în proporţie
de 96 % , dacă hrana este fia rtă tim p îndelungat.
În mod identic, prin gătire, biotina se poate
pierde în proporţie de până la 7 2 % , acidul folic,
până la 97 % , ia r vitam ina C, până la 80 % . De
fapt, unul dintre cei mai im portanţi cercetători
în acest dom eniu,dr.Viktoras Kulvinskas,în
cartea sa Survival Report into 21st Century
(Raport de supravieţuire în secolul XXI), ne
avertizează asupra distrugerii în proporţie de
U R M Ă TO R

consideră carnea p rin cip a la sursă de proteine, aproxim ativ 85 % a substanţelor nutritive prin
dar adevărul este că probabil beneficiem de o procesul de gătire. Cu alte cuvinte, atunci când
cantitate foarte m ică din acele proteine, ca consumăm hrană gătită, beneficiem doar de
NIVELUL

urm are a tem peraturii rid icate la care este 15% din valoarea ei nutritivă, un procentaj si
preparată. mai mic de proteine si 0% enzime.
215
 „SUBIECTE FIERBINŢI" În astfel de co n diţii, atunci când în organism
apare o infecţie reală, sistem ul im unitar nu va
mai fi capabil să reacţioneze. Este ca si când
N ici consumul alim entelor fie rb in ţi nu aduce
aţi tu ra perm anent m otorul a u tom obilu lui; s-ar
vreun beneficiu fu n c ţiilo r organism ului. A cest
putea să explodeze si să nu m ai pornească
fap t poate cauza alte problem e legate de
deloc. În cazul nostru, alim entele gătite fa c să
enzime. De exemplu, cercetătorii au a ră ta t că
ne explodeze aparatul circulator, sistemul
este fo arte probabil să se producă
im unitar si organele.
deranjam ente stom acale atunci când
consum aţi băuturi fierb in ţi. De asemenea,
alim entele fie rb in ţi induc riscul a p a riţiei unor
problem e ale gingiilor, a unor răni ale mucoasei
bucale si ale lim bii, precum si a cancerului de
esofag.
ACŢIUNEA
Unul dintre cele mai alarm ante studii DE ECHILIBRARE
efectuate de cercetători din dom eniul medical
a ra tă că o dietă în c ă rc a tă de alim ente gătite Totuşi, vestea bună ne este dată de unul dintre
poate cauza reducerea ţesutului creierului si o cercetătorii care au susţinut lucrări la
creştere în volum a organelor-cheie. De
Congresul Internaţional de M icrobiologie, dr.
asemenea, hrana g ă tită su pra so licită glandele
Paul Kouchakoff, care a dem onstrat faptul că
endocrine. Sistem ul en d o crin,îm p re ună cu
alim entele crude, chiar si alim entele gătite la
sistem ul nervos reglează apetitul alimentar.
tem peraturi sub 1 8 8 oC, pot preveni creşterea
Dacă glandele dum neavoastră endocrine ştiu
num ărului globulelor albe în organism .
că aţi consum at destule c a lo rii, dar din hrana
Probabil lucrul cel mai im portant, totuşi, este
consum ată lipsesc susbstanţele nutritive si
enzimele, organism ul vă va cere în continuare constatarea dr. Kouchakoff că un consum de
alim ente pentru a-si menţine puterea. aproxim ativ 5 0 % -5 0 % (50% alim ente crude
Rezultatul poate fi creşterea în greutate, si 50 % alim ente gătite) poate preveni
epuizarea si o sănătate fragilă. leucocitoza. Deci, nu trebuie să renunţaţi
Totodată, consum ul unor c a n tită ţi m ari de definitiv la g ătit sau la consumul de alimente
alim ente gătite afectează întregul sistem calde. Puteţi să le consum aţi în continuare,însă
imunitar. S-a dem onstrat faptul că alim entele trebuie să contrabalansaţi cu alimente crude.
gătite pra ctic distrug stru ctu ra sângelui. Din
Deşi vreau să cunoaşteţi toate avantajele pe
pro p riile mele studii asupra celu le lo r vii si
care vi le oferă creşterea a p o rtu lu i de fructe
a c tiv ită ţii sangvine a pacienţilo r mei, am
crude, legume si germeni de seminţe în
descoperit că in d ivizii care consum ă numai
alim entaţie, nu vă recom and să m âncaţi tot
m âncare g ă tită au celulele sangvine într-o
tim pul num ai alim ente crude. În schimb, vă
U R M Ă TO R

perm anentă stare de a le rtă (ca si cum s-ar

lupta în mod constant cu o infecţie). Ca recom and (a) să consum aţi m ai m ulte

rezultat, globulele albe sunt suprasolicitate, alim ente crude; si (b) de fiecare dată când
NIVELUL

afecţiune care se numeşte „ le u c o c ito z ă ". m âncaţi un alim ent gătit, co ntrab alansaţi-l cu
A ceasta este extrem de nocivă pentru sistemul cru d ită ţi. A socierea a lim entelor gătite cu
imunitar. cru d ităţi este cea mai bună variantă.
216
SĂALEGEM
CRUDITĂŢILE
Când d o riţi să g ă tiţi ceva, dacă este posibil,
în cercaţi mai degrabă să în c ă lz iţi alimentele,
decât să le fierbeţi. De exemplu, este evident
faptul că trebuie să fierbeţi puţin ingredientele
dacă d o riţi să faceţi o supă. D ar puteţi totuşi
să răm âneţi pe tărâm ul crudităţilor. După ce
supa este gata si bună de mâncat, puteţi să
adăugaţi diferite legume proaspete,crude,
ch iar înain te de a o pune în fa rfu rie. În acest
fel, puteţi savura o supă fierbine în m ijlocul
iernii, asigurându-vă că beneficiaţi în acelaşi
tim p de p o rţia su bstanţială de crudităţi
(legume nefierte deloc), introduse în supă.
ALIM E NT E
CARE ÎNCĂLZESC
Un sfat util care vă va ajuta să renunţaţi la
gă tit este acela de a include în meniu cât mai
m ulte alim ente care încălzesc organism ul,
c h ia r dacă sunt crude, calde sau reci. De
exemplu, scorţişoara, usturoiul, germ enii de
quinoa sau ghim birul sunt condim ente care
încălzesc. În acelaşi tim p, aceste alim ente au
un rol im portan t în organism ul nostru, ajutând
la c irc u la ţia sângelui si la rela xa re a organelor.
PLA N TE /C O N D IM E N TE
CARE ÎN C Ă LZE S C
Busuioc, frunze de dafin, chimen, cardam om ,
arpagic, scorţişoară, cuisoare, coriandru,
chim ion, mărar, anason, schinduf, usturoi,
ghimbir, ia rb ă de limon, muştar, nucşoară,
oregano, piper, izmă.
G E R M E N I CARE ÎN C Ă LZE S C
Germ enii de schinduf si de ridichi.
SĂ TRAGEM L IN IA
Cei mai m ulţi dintre noi pur si sim plu nu
m ănâncă suficiente alim ente crude. Nu trebuie
să renunţaţi acum la toate alim entele gătite.
Trebuie doar să introduceţi mai m ulte alim ente
crude în regimul dum neavoastră ziln ic. Când
g ă tiţi, preferaţi să în c ă lz iţi, în loc să fierbeţi.
A lim entele crude si germ enii diferitelo r
seminţe ne furnizează o paletă mai larg ă de
substanţe nutritive si enzim e decât o rice a lt tip
U R M Ă TO R
de alim entaţie. Nu vă privaţi de c a lită ţile lor
generatoare de energie si în tă rito a re ale
săn ătăţii. M esajul meu este simplu: consum aţi
NIVELUL
cât mai puţine alim ente gătite si cât mai multe
alim ente crude.
217
 C ONC L UZ I E
Acum ş tiţi cât de adevărată este zicala „e ş ti ceea ce m ănânci". Dar m ult
prea adesea, ceva din adâncul nostru ne îm piedică să consumăm mâncarea
p otrivită , chiar dacă ştim că aşa ar trebui să procedăm pentru a arăta
şi a ne sim ţi bine. După părerea mea, răspunsul la această problemă este
reprezentat de constrângerile emoţionale, psihologice şi fizice pe care ni le
creăm singuri atunci când vine vorba de idei noi şi de un nou stil de viaţă.
Dintre toate lucrurile, cel mai m u lt ne temem de schimbare. Credeţi-m ă; şi eu
am fost la fel la un moment dat în viaţa mea.
Sper ca în aceste pagini să fi găsit calea de a vă deschide ochii asupra
acestor transform ări, chiar dacă într-o măsură mai mică la început.
Îm părtăşindu-vă sfaturile mele, vreau să deveniţi mai deschişi la acceptarea
ideilor noi, a alim entelor noi, a unui nou stil de viaţă şi în acelaşi tim p să aveţi
un tru p cu o sănătate uim itoare!
Odată ce veţi înţelege puterea energiei, veţi aprecia efectul s fa tu rilo r mele.
Problemele cu greutatea, tu lb u ră rile de com portam ent alimentar, starea
apatică, afecţiunile şi bolile - toate îşi au rădăcinile, într-o form ă sau alta,
în pe rturbaţiile energiei. Fluxul de energie pozitivă şi alimentele sănătoase
vă vor menţine puternic şi sănătos. Fluxul de energie negativă şi alegerile
alim entare nesănătoase vă vor da o stare de oboseală şi de boală.
În acest caz, concluzia este aceea că, pentru a avea o sănătate cât mai
bună, un s p irit tânăr şi un trup fantastic, vreau să f iţi fe ric iţi, să aveţi o
atitudine pozitivă şi să d o riţi să vă s im ţiţi bine. Aş vrea, totuşi, să vă mai dau
două sfaturi simple şi uşor de pus în practică pentru o infuzie de atitudine
pozitivă în celulele dumneavoastră:

ÎN PRIMUL RÂND:ACŢIONAŢI,NU REACŢIONAŢI

Avem posibilitatea de a reacţiona pur şi simplu la ceea ce ne înconjoară sau
avem posibilitatea de a lua decizii conştiente într-o anum ită direcţie, cu un
anum it scop,căutându-ne îm plinirea. Puteţi deveni creatorul s itu a ţiilo r în
U R M Ă TO R

care vă a fla ţi,în loc să reacţionaţi pur şi simplu la ele. Puteţi deveni cauza,în
loc să f iţ i efectul.
NIVELUL

Puteţi deveni fe ric iţi si sănătoşi.

 Data urm ătoare când veţi sim ţi că viaţa vă lansează o provocare si vă
ameninţă sim ţul natural de echilibru, încercaţi să parcurgeţi urm ătorii paşi:

► Recunoaşteţi faptul că sunteţi puşi într-o situaţie d ificilă .

► C onştientizaţi că această provocare este menită să vă ajute si să vă înveţe.
► Nu p riv iţi d ificu ltate a ca pe „s tru g u rii acri ai v ic tim e i", ci ca pe un dar care
vă va îm bunătăţi viaţa.
► Id e n tific a ţi-v ă răspunsul sau potenţialul răspuns. Ce sim ţiţi? Conştientizaţi
sentimentele respective si acceptaţi-le ca fire şti.
► Trageţi adânc aer în piept. În tim p ce faceţi acest lucru, imaginaţi-vă o
minunată lumină alb-aurie care intră în trupul dumneavoastră si vă învăluie.
Pe măsură ce expiraţi, vizualizaţi cum toate sentimentele negative vă părăsesc.
► La urm ătoarea inspiraţie, lăsaţi sentimentul de calm si de linişte să pătrundă
în trup ul dumneavoastră. La expiraţie, îndem naţi-vă să eliberaţi toate
sentimentele si com portam entul negativ, reacţiile.
► Acum porniţi la acţiune. Faceţi fa ţă s itu a ţiilo r dificile într-un mod proactiv.
A cţionaţi cu claritate, siguranţă si calm.

ÎN AL DOILEA RÂND: IUBIŢI NECONDIŢIONAT

În sfârşit, acesta este cel mai profund secret al meu în ce priveşte o sănătate
de fie r si o viaţă minunată. Da, sunteţi exact ceea ce mâncaţi. Dar, în aceeaşi
măsură, sunteţi ceea ce iu b iţi. După m ulţi ani de studii biochimice, cercetări
moleculare, practică clinică si o viaţă tră ită , am descoperit că influenţa
energetică cea mai puternică asupra sănătăţii este fo rţa iu b irii.
Iubirea este cea mai puternică fo rţă pentru echilibrul energetic al trupului,
pentru procesul de vindecare, prevenirea bolilor, reîntinerirea celulară,
vita lita te a organelor, purificarea sângelui, revitalizarea m oleculară si
libertatea vibraţie i. În consecinţă, nu u ita ţi să vă iu b iţi pe dumneavoastră
înşivă, tru pu l dumneavoastră si oamenii din jur, a tâ t pe străini, cât si pe cei pe
care-i îm b ră ţişa ţi cu dragoste.

Vă îmbrăţişez cu drag si vă doresc m ultă lumină, până la următoarea întâlnire,

U R M Ă TO R
NIVELUL
DR.GILLIAN MCKEITH
Dr. G illia n M cK e ith este medic n u triţio n ist recunoscut
la nivel internaţional si d irecto r al renum itei M cK eith
C lin ic din Londra; a ici, p rintre pacienţii ei se num ără
sp ortivi olim p ici profesionişti, m em bri ai fa m iliei
regale britanice si acto ri de la H ollyw ood. Considerată
„ c e l m ai bun n u triţio n ist din M a re a B rita n ie " si „g u ru
al alim entaţie în M a rea B rita n ie " (Sunday Times), Dr.
M cK e ith i s-a decernat de curând, la W estminster,
prestigiosul prem iul „ U p liftin g the w o rld ".
Este autoarea c ă rţii Living Food for Health ( Hrană
vie pentru sănătate) si realizea ză m ateriale pentru
televiziu ni si presa scrisă din to a tă lum ea.Tim p de
câţiva ani, Dr. M cK e ith a fost consultantul pe probleme
de sănătate al spectacolului „T h e Joan Rivers
Television S h o w ". De asemenea, a prezentat program ul
Dr. G illia n M c K e ith 's Feel Fab Forever la em isiunea
„ T h is M o rn in g ". În prezent, G illia n este
prezentatoarea unei serii de televiziune, in titu la tă
„ E ş t i ceea ce m ăn â n ci", pe Channel 4 în M area
I Britani' .
N ăscută si crescută în S co ţia , G illia n călătoreşte
enorm ,ţinând sem inarii si conferinţe. M isiunea
vieţii sale este aceea de a-si îm p ă rtă şi
cunoştinţele si de a face ca vieţile oam enilor
să fie m ai bune.

w w w .drgillianm ckeith.com
em ail info@ m ckeithresearch.com
INDICE
a c id c lo r h id r ic b r o c c o li 1 0 3 d e fic ie n ţă de fie r 3 4
ta b le te 3 4 , 3 7 , 4 3 B ry o n ia 3 5 d e fic ie n ţe n u tr itiv e 1 3 , 3 4 , 9 9
a c id h id r o x ic it r ic 1 0 1 b u d in c ă de lă m â ie 1 8 8 d e p re sie 13
a c id o p h ilu s 3 5 , 1 3 9 d e to x ifie re 1 2 8 - 1 4 9
a c iz i g ra şi e s e n ţia li 1 6 , 2 3 , 1 5 8 c a fe a 75 a lim e n te c a re tre b u ie e v ita te 1 3 2 , 1 3 5
d e fic ie n ţe 3 8 c o f e in ă 7 5 , 1 1 6 c r iz e de v in d e c a re 1 5 0
re su rse a lim e n ta r e 1 6 , 2 3 , 4 5 , 6 9 , c a lc iu 7 5 m a sa j 1 5 0
158 d e fic ie n ţă 1 3 m o tiv a ţii 1 2 8
a cn e e 1 5 9 re su rse a lim e n ta r e 1 6 6 P ro g ra m u l de o zi 1 0 0 , 1 3 5 - 1 4 9
a d itiv i a lim e n ta r i 1 3 , 2 6 , 1 1 7 , 1 7 6 c a lo r ii s fa tu r i c a re p o t fi în c o r p o r a te în
a fe c ţ iu n i c a r d ia c e 18 a p o r tu l m e d iu 15 p ro g ra m u l z iln ic 1 3 2 - 1 3 4
a fe c ţ iu n i c a r d io v a s c u la r e 13 can cer 13, 18, 212 d e z e c h ilib ru l in s u lin e i 9 5
a g n u s c a s tu s (v ite x) 5 2 , 1 1 2 c a r b o h id r a ţ i 1 6 d ia b e t 13
a la u n 1 7 7 a s o c ie r e a a lim e n te lo r 7 9 - 8 0 d ie te la m o d ă 1 6 - 1 7 , 1 0 0
a lc o o lu l 7 5 , 7 6 , 1 0 0 b e n e fic i 2 2 , 6 7 d in ţi si g in g ii 1 6 6
c a si c a u z ă a s tre s u lu i 1 1 6 d ă u n ă to ri 2 4 d o v le c e i 1 0 3
a lg e 8 4 , 9 8 , 1 0 2 , 1 6 4 , 2 0 5 , 2 0 7 re su rse a lim e n ta r e 6 7 , 8 0 d u lse 2 0 8
c a re m e d iu al s tre s u lu i 1 1 8 c a rn e 2 5 , 6 9 , 9 4 d u r e ri de c a p 6 5
c h lo r e lla 2 0 4 c u m p ă r ă t u ri 1 7 4 d u r e ri de sp a te
s p ir u lin a 9 4 , 2 0 4 de p a s ă re 7 7 c a u z a te de s tre s 1 2 3
v e rz i- a lb a s t re 2 0 0 , 2 0 4 ro şie 7 6 , 1 1 7 , 1 7 4
a lim e n te c a re în g r a ş ă 1 7 7 c a s tr a v e ţ i e c h in a c e a 3 5 , 2 0 7
a lim e n te c a re p ro d u c m u cu s 4 5 b e n e fic i p e n tru s tre s 1 1 9 e czem e 1 6 0
a lim e n te c o n d im e n ta te 1 1 7 re ţe tă p e n tru su c d e to x ifia n t 1 4 5 e m u ls if ic a t o r i 1 7 7
a lim e n te cru d e 2 2 , 2 0 9 , 2 1 6 , 2 1 7 căsca t 53 e n z im e 1 9 4 , 2 1 0
a lim e n te cu c o n ţin u t de s u lf 1 0 9 c e a iu r i din p la n te 1 4 1 d is tru g e re a p rin g ă tir e 2 1 5
a lim e n te d u lc i 7 5 lis t ă 8 3 e n z im e a lim e n ta r e 2 2 , 3 7 , 2 1 0
a lim e n te e c o lo g ic e 22 p ă p ă d ie 3 4 e n z im e d ig e stive 3 3 , 4 4 , 1 3 8 , 2 1 0
a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 2 - 1 0 3 p e n tru d in ţi să n ă to ş i 1 6 6 d e fic ie n ţe 3 7 , 4 3
a lim e n te f ie r b in ţ i 2 1 6 p e n tru s t ă r i de în c o r d a r e 1 2 0 su p lim e n te a lim e n ta r e 1 0 1
a lim e n te g rase 7 4 , 1 1 7 s a lv ie 1 1 2 e n z im e m e ta b o lic e 2 1 0
a lim e n te p re p a ra te 2 6 , 1 1 7 u r z ic ă 3 5 , 3 9 , 4 0 , 1 0 0 e tic h e te 2 3 , 1 7 6 - 1 7 7
a lim e n te ra fin a te 2 5 , 1 1 7 c e re a le 6 4 - 6 6 e v ita r e a c ă d e r ilo r de e n e rg ie în c u rs u l
a lim e n te su p e rc o n c e n tra te 1 0 1 , 1 3 8 , e fe c t a s u p r a fic a tu lu i 1 0 9 d u p ă - a m ie z ii 1 0 3
2 0 0 -2 0 8 e fe c te a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii 18 e x e rc iţii fiz ic e 2 7 , 1 0 0 , 1 1 1 , 1 3 4 , 1 9 0 - 1 9 1
a lim e n te „ v i i " 22 la c u m p ă r ă t u ri 1 7 4 de e c h ilib r a re a o rg a n is m u lu i 1 8 7 - 1 8 8
a lo e 6 5 p re p a ra re 6 6 p ro g ra m de d e to x ifie re de o z i 1 3 7
a lo e v e ra 2 0 7 s u r s ă de p ro te in e 6 9 la s f â r ş it u l z ile i 1 9 1
a m a ra n t 6 4 t ip u r i 8 3 e x e rc iţii fiz ic e de e c h ilib r a re a o rg a n is m u lu i
a n e m ic 4 0 c h lo r e lla 2 0 5 1 9 0 -1 9 1
a n ta c id 1 0 8 c h ro m iu m p o ly n ic o tin a te 1 0 1
a n t io x id a n ţ 1 1 8 , 1 5 8 c ir o z ă 1 3 fa s o le 6 7 - 6 8
apă 1 0 0 ,1 2 3 ,1 3 4 ,1 7 3 ,1 9 4 c iu p e rci a s o c ie re a lim e n ta r ă 8 0
a ra m e 2 0 8 în a lim e n te 7 6 c o n s e rv a tă 1 7 3
a ro m a te ra p ie , m a sa j v e no s 1 6 2 în o rg a n is m 3 5 e fe c t a s u p r a fic a tu lu i 1 0 9
a s o c ie re a a lim e n te lo r 7 8 - 8 0 , 1 5 8 , coapse 42 fo lo a s e 6 7 - 6 8
198 c o e n z im a Q 1 0 1 0 1 , 1 0 3 g e rm in a tă 2 1 3 - 2 1 4
avocado 119 c o lo n 1 5 1 , 1 5 6 t ip u r i de: 8 3 - 8 4
c o lo r a n ţ i 1 7 6 fa s o le a d z u k i 6 8
b a ie cu s ă ru ri m in e ra le 1 4 8 c o n d im e n te 1 7 5 fa s o le m ung 6 8 , 1 0 3
b a lo n a re 1 0 6 c o n s e rv a n ţi a lim e n ta r i 1 1 7 , 1 7 7 f ă in ă (tip u r i de) 8 3
b ă u tu ri a c id u la te 1 0 8 , 1 7 3 c o n s tip a ţie 4 1 , 1 0 5 , 1 5 8 fib r e 1 0 1 , 1 5 8
b ă u t u r i: c u m p ă r a r e a lo r 1 7 3 c o ş u ri 5 2 , 1 5 6 fic a t 1 3 , 2 6
b e ta -c a ro te n 4 2 c ro m 13 a lim e n te h r ă n ito a r e 4 4 , 1 0 8 - 1 0 9 , 2 1 2
B it t e r su e d e z 3 4 c ru p e de h r iş c ă 6 4 d e c o n g e stio n a re cu su b s ta n ţe
B ixa o rellana 1 7 6 c u is o a r e , în c o lţ ite 2 1 3 lip o tro p ic e 1 1 1
bo bu l de g ră d in ă 6 8 c u m p ă ră tu ri 1 7 2 -1 7 5 m a sa ju l 1 5 0
b ra ţe : in fla m a ţ ii 4 1 e tic h e te 1 7 6 - 1 7 7 m enopauză 112
fr e c ţ io n a r e a p ie lii 1 9 7 în c ă lz ir e a a lim e n te lo r 2 1 7 m u c o p o liz a h a rid e 6 5
fr u c te 7 0 , 8 3 , 1 0 8 în g r ij ir e a p ie lii 1 5 7 - 1 6 3 m u re 1 1 8
a s o c ie r e a a lim e n te lo r 7 9
la c u m p ă r ă tu ri 1 7 4 kam u t 65 n ă u t g e rm in a t 2 1 3
s u c u ri 1 4 3 ke lp 9 8 , 1 0 1 , 2 0 8 n itr a ţi 1 7 7
fr u c te de p ă d u re : kom bu 2 0 8 n iv e lu l z a h ă ru lu i din sâ ng e 1 3 , 9 4
e fe c te b e n e fice im p o triv a s tre s u lu i 1 1 9 n o ri 2 0 8
su c u ri: reţete de c o m b in a re 1 4 3 la p te de v a c ă 2 5 , 4 3 , 7 5 , 1 1 6 , 1 2 3 n u ci 69
fu m a tu l 7 3 lă p tiş o r de m a tc ă 2 0 6 la c u m p ă r ă tu ri 1 7 4
le c it in ă 1 0 1 , 1 0 9 t ip u r i de 8 3
g a m m a o ry z e n o l 1 1 2 legum e
g aze in te s tin a le 1 0 6 a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 3 o b e z ita te 1 3 , 9 3
g ă tire a a lim e n te lo r 2 1 5 - 2 1 6 e fe c t a s u p r a fic a tu lu i 1 0 9 o b o s e a lă 1 0 2 - 1 0 3
g enunchi 42 la c u m p ă r ă tu ri 1 7 5 o ch i 40
g erm eni 1 3 9 , 2 1 1 - 2 1 4 le g um e cu fru n z e v e r z i 2 0 8 o re z 6 4
a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 2 lis t ă 8 3 b ru n 6 4 , 1 1 8
în c ă lz ir e 2 1 7 p re p a r a r e a în d e lu n g a tă 2 4 o rz 6 4
la c u m p ă r ă tu ri 1 7 5 re ţe tă de p iu re 1 4 6 o rz v e rd e 2 0 3
m od de o b ţin e re 2 1 3 - 2 1 4 re ţe tă de s u p ă 1 4 4 o s te o p o ro z ă 1 3
s u c u ri 143 s u c u ri 1 4 5 ouă 173
g h im b ir 4 7 , 1 2 2 s u c u ri v e rz i 1 9 6 o v ăz 6 5 , 1 0 2
p o s ib ilit ă ţ i de p re p a ra re 1 4 3 leg um e cu fru n z e v e r z i 2 0 9
ginseng 1 0 1 , 1 2 2 le u c o c ito z ă 2 1 6 p a ste fă in o a s e 7 6
s ib e r ia n 3 6 , 1 2 0 , 2 0 7 L - g lu t a m in ă 4 4 , 1 0 8 pau d 'a rc o 3 5 , 3 7 , 1 2 2
g la n d e s u p ra re n a le 1 1 8 lim b ă 3 0 , 3 1 , 3 3 - 3 6 , 1 2 3 păr 164
g lu c o z ă 1 3 , 9 5 lim fă 1 3 7 m ă t r e a ţă 3 7
te s t de to le r a n ţ ă 9 5 lin te 6 8 p ă tru n je l 1 0 2
g lu ta m a t m o n o s o d ic 1 7 7 lip o tro p ic e 1 1 1 p e ria ju l p ie lii 1 3 2 , 1 6 3 , 1 9 7
g ră sim i lis t a a b u n d e n ţe i 8 2 - 8 4 peste 6 9
b e n e fice 1 0 0 L - t ir o s in ă 1 0 1 la c u m p ă r ă tu ri 1 7 3
d ă u n ă to a re 2 6 , 1 0 0 lu c e rn ă p ic io a r e 4 2
h id ro g e n a te 2 6 g e rm in a tă 2 1 3 p ie rs ic i 1 0 3
s a tu ra te de o rig in e a n im a lă 2 6 v e rd e 2 0 4 p ir 1 0 3 , 2 0 3
vezi de asemenea a c iz i g ra şi e s e n ţia li p la n te
g râ u 6 6 , 1 0 0 m a g n e z iu lis t ă 8 3
g u ră 4 1 , 52 d e fic ie n ţe 4 2 , 9 9 , 1 1 1 , 1 1 8 p e n tru a cn e e 1 5 9
re su rse a lim e n ta r e 9 8 , 1 0 3 , 1 1 8 p e n tru c ic lu m e n s tru a l 1 1 1
h e m o r o iz i 4 8 - 4 9 m a r g a r in ă 1 1 7 p e n tru c o n s t ip a ţ ie 1 0 5
h id r o te r a p ia c o lo n u lu i 4 7 , 1 5 3 m a sa j p e n tru în c ă lz ir e ( a c tiv a r e a c ir c u la ţ ie i)
h ijik i 2 0 8 a ro m a t e r a p ia v e n e lo r 1 6 2 217
h ip e r a c tiv ita te 1 3, 2 6 d e to x ifia n t 1 5 0 p e n tru re d u c e re a s tr e s u lu i 3 6 , 1 2 0
h ip o g lic e m ie 9 4 p e n tru f ic a t 1 5 0 p e n tru s ă n ă ta te a d in ţ ilo r 1 6 6
h o rm o n i p e n tru r in ic h i 1 9 6 p e n tru v a ric e 1 6 2
e fe c tu l s tre s u lu i a s u p ra 1 1 5 m ă tr e a ţă 3 7 s u p e rc o n c e n tra te 2 0 6
h ra n ă n o c iv ă 2 4 - 2 6 m â in i 3 9 P la n u l de 7 z ile 1 7 2 - 1 8 9
e fe c te a s u p r a s ă n ă t ă ţ ii 21 m e d ic a m e n te c a re ta ie a p e titu l 1 0 1 p o fte a lim e n ta r e n e c o n tro la te 9 4
h ra n ă s ă n ă to a s ă 1 8 , 2 2 - 2 3 m ei 65, 212 p o le n de a lb in e 2 0 6
a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 2 m e m b re 4 1 - 4 2 p o ru m b 6 5
a s o c ie r e a a lim e n te lo r 8 0 m en opauză 112 p o ta siu
m e n s tru a ţie 1 1 0 - 1 1 1 d e fic ie n ţe 9 9
ig n a m e 1 0 3 m ere: re ţe tă d e lic io a s ă cu m ere c a ld e 1 4 1 re su rse a lim e n ta r e 6 5
in d ic e le m a se i c o r p o ra le ( I M C ) 92 m e ste c a t 1 9 4 p ro b le m e cu g re u ta te a 1 3 , 9 2 - 1 0 1 , 2 0 8
in d ig e stie 6 4 , 1 0 8 m ic-d e ju n 1 9 4 p ro d u se a p ic o le s u p e rc o n c e n tra te 2 0 6
in fe r t ilit a t e 13 m ie re 1 5 8 p ro d u se la c ta te 3 5 , 7 5
in h ib ito r i ai s c ă d e rii în g re u ta te 9 3 m ig d a le 1 1 8 c a u z ă a s tr e s u lu i 1 1 7
in t o le r a n ţ ă la la c to z ă 7 5 m o rco v i la c u m p ă r ă tu ri 1 7 3
Isp ite le a lim e n ta r e 7 2 - 7 3 re ţe tă p e n tru su c d e to x ifia n t 1 4 5 vedeţi de asemenea la p te de v a că
P ro g ra m d e to x ifia n t de o z i 1 3 5 - 1 4 9 s fe c lă 1 0 3 te s t de s e n s ib ilita te a lim e n ta r ă 4 8
p ro g ra m u l z iln ic al m e s e lo r 1 7 9 - 1 8 5 re ţe tă de s u c d e to x ifia n t 1 4 5 Testul de In te lig e n ţă A lim e n t a r ă 61
p ro p o lis 2 0 6 Silybum m arianum 1 1 1 t ir o id ă 9 8
p ro te in e 6 8 p ro g ra m u l de d e to x ifie re de o zi 1 3 8 , 1 3 9 to p u l c e lo r m a i p o p u la re a lim e n te 1 4 - 1 5
a s o c ie r e a a lim e n te lo r 7 8 - 8 0 s in d ro m p re m e n s tru a l 1 3 ,1 1 1 to x in e 1 0 0 , 1 2 8
b e n e fice 22 s in d ro m u l de c o lo n ir it a b il 1 0 7 t r if o i roşu 1 1 2
d ă u n ă to a re 2 5 sis te m e n d o c rin 2 1 6 T r ip h a la 4 4 , 1 0 1
d is tru g e re p rin g ă tir e 2 1 5 sis te m im u n ita r 13 tu lb u r ă r i d ig e stive 3 3 , 3 4 , 4 3 - 4 7 ,
su rse de 6 9 , 8 0 a u t o v e r ific a re 1 2 1 1 0 4 -1 0 9
p ru rit în re g iu n e a a n a lă 4 8 e fe c tu l a lim e n te lo r p re p a ra te 2 1 6 ţe lin ă
e fe c tu l g e rm e n ilo r 2 1 1 e fe c te b e n e fice p e n tru stre s 1 1 8

q u in o a 2 2 , 5 0 , 6 5 ,6 9 în t ă r ir e 1 2 2 re ţe tă p e n tru su c d e to x ifia n t 1 4 5

în c o lţ it ă 2 1 3 s o ia b o ab e 6 8 , 6 9
s o la n in ă 7 7 u le i de in / se m in ţe de in 1 0 1 , 1 0 3 , 1 3 8

ră d ă c in ă de le m n -d u lc e 1 2 0 , 1 2 2 sp a ra n g h e l 1 1 9 u le iu ri

r e a c ţia „ lu p t ă sau f u g i" 1 1 5 s p ir u lin ă 9 4 , 2 0 4 la c u m p ă r ă t u ri 1 7 4

s p lin ă 3 4 , 4 7 , 6 5 u n g h ia - g ă ii 9 4 , 1 2 2 , 2 0 7
re gim a lim e n ta r cu a p o r t r id ic a t
a lim e n te to n ifia n t e 3 4 u n g h ii 3 9 , 1 6 4 - 1 6 5
de p ro te in e /a p o rt s c ă z u t de
s t a b iliz a t o r i 1 7 7 ro a d e re a u n g h iilo r 31
c a r b o h id r a ţ i 16
s to m a c 4 3 ure ch i 3 8
re g im u ri p e rm an e n te 9 7
a lim e n te to n ifia n t e 3 3 u r in ă 5 0 - 5 1
re s p ira ţie 1 3 3
vezi s i tu lb u r ă r i d ig e stive u r z ic ă 2 0 7
reţete
stre s 3 6 , 1 1 3 - 1 2 0 u s tu ro i 4 6 , 1 7 5
d e lic iu cu m ere c a ld e 1 4 1
a lim e n te b e n e fice 1 1 8 - 1 1 9 c a m e to d ă de c o m b a te re a s t r e s u lu i 1 1 9
p a s tă de leg um e 1 4 6
a lim e n te c a re c a u z e a z ă s tre s 1 1 6 - 1 1 7
su p ă cu p o ta siu 1 4 7
a u to te s t 1 1 4 v a ric e 4 3 , 6 4 , 1 6 2
su p ă de c a s tra v e te 1 4 4
c e a iu r i de p la n te 3 6 , 1 2 0 v a rz ă 1 1 8
r h o d io la 3 6 , 1 2 0
d u re ri de sp a te 1 2 3 v e rg e tu ri 1 6 1
r in ic h i 1 2 3
h o rm o n i 1 1 5 v e z ic a u r in a r ă 5 0 - 5 1
a lim e n te c a re t o n if ia z ă 4 0
p la n te 1 2 0 a lim e n te re g e n e ra to a re 5 1
m a sa j 1 9 6
r e a c ţ ia „ lu p t ă sau f u g i" 1 1 5 v ie rm i 4 5 - 4 6 , 9 4
p ă ru l 1 6 4
v ita m in e 1 2 0 v ita m in e
ro c o in ă 1 0 1
s tru g u ri 1 0 3 A 4 2 , 111
su c u ri 143 B vezi v it a m in a B
s a la tă 1 4 4
s u c u ri - p o s ib ilit ă ţ i de c o m b in a re 1 4 3 C 118
sa re 9 9 , 1 1 6 , 1 5 8 , 1 7 5
s u c u ri v e rz i 1 9 6 d is tru g e re p rin p re p a ra re 2 1 5
sca u n 4 4 - 4 7
su p a cu p o ta s iu 1 4 7 E 111
se ca ră 65 supe e fe c t de re d u ce re a s tre s u lu i 1 2 0
se m in ţe 6 9 de legum e 1 4 4 v ita m in e B 3 0 , 3 1 , 1 0 1 , 1 1 1
în c o lţ it e 2 1 3 - 2 1 4 la c u m p ă r ă t u ri 1 7 5 d e fic ie n ţă 3 9 , 4 1 , 1 0 2
la c u m p ă r ă t u ri 1 7 5 su p lim e n te D H E A 1 1 2 d is tru g e r e a p rin g ă tir e 2 1 5
lis t ă 8 3 su p lim e n te n u tr itiv e 1 0 0 - 1 0 1 , 1 2 3 re su rse a lim e n ta r e 6 5 , 1 0 2
se m in ţe de b r o c c o li 1 2 2 , 2 1 3 s u p r a a lim e n ta ţie 9 4
se m in ţe de flo a re a - s o a r e lu i 1 0 3 w akam e 208
b e n e fice p e n tru stre s 1 1 8 t ă lp i c ră p a te 4 3
g e rm e n i 2 1 3 tă râ ţ e de p s y lliu m 4 4 , 1 0 1 z a h ă r 1 3, 9 4 , 1 0 0
se m in ţe de in vezi s i u le i/se m in ţe te ff 65 c a u z ă a s t r e s u lu i 1 1 6
se m in ţe de su san 1 1 9 te m p e ra tu r ă a a lim e n te lo r / b ă u tu r ilo r la c u m p ă r ă t u ri 1 7 5
s e n s ib ilita te a lim e n ta r ă / in t o le ra n ţ ă 3 9 , 4 8 , 195 p o ftă n e c o n tro la tă 9 4
96 ten 3 7 z in c 1 1 9
sex 1 6 8 - 1 6 9 c o ş u ri 52 d e fic ie n ţe 3 8 , 3 9 , 1 1 1
MULŢUMIRI
Îm i exprim profunda recunoştinţă fa ţă de Howard White Magaziner, Esq pentru
faptul că m -a îndrep ta t spre această cale, pentru îm p ă rtă şire a c la rv iz iu n ii, pentru
cuvintele si im pactul uriaş asupra vieţii mele. Îi sunt veşnic recunoscătoare lui
M a ria n M oore pentru faptul că m i-a îm p ă rtă şit darul vind ecării. A du c m ulţum iri
speciale lui Badiene, care m -a introdus în tainele sem inţelor în c o lţite si mi-a
de zvăluit în că m ulte alte lucruri. În m em oria m ătusii Rita, de la care am înţeles cât
de im portan t este să-i ajuţi pe c e ila lţi să se ajute singuri.

Le m ulţum esc urm ăto arelo r persoane:

A la n M a rtin , pentru to a tă munca de culise depusă la rea liza rea seriei noastre de
televiziune.
Theresa Cheung si Sarah W ilson, pentru cercetările lor de ultim ă oră, îm preună cu
Paula Bartim eus. N ic o la Ibison, pentru faptul că m i-a înţeles viziunea si v-a
îm p ă rtă sit-o dum neavoastră tuturor, Ju lia , H elen ,Jo si toţi cei de la NCI
M anagem ent. Luigi Bonom i de la Sheil Land, pentru a b ilită ţile lo r ieşite din comun.
Sm ith & G ilm o u r pentru g ra fica excelentă a c ă rţii, G illia n Haslam pentru redactare
si Ken Townson pentru im aginea de pe ultim a copertă. De asemenea, m u lţum iri pentru
Kate A dam s si to t colectivul de la Penguin, pentru ajutorul lor extraordinar.

Adu c m u lţum iri speciale tu tu ro r persoanelor de la C elador Productions Ltd, dintre

care îi menţionez pe: A n n a Richardson, pentru c o n trib u ţia sa la dezvoltarea seriei de
em isiuni „ E ş t i ceea ce m ă n â n ci" si pentru convingerea sa în a b ilita te a mea de a pune
lu cru rile în practică; Paul Sm ith si D anielle Lux, pentru această extra ord in a ră ocazie
de a le îm p ă rtă şi oam enilor in fo rm a ţii despre sănătate; Damon Pattison, pentru
sp rijin u l,în d ru m a re a si excelentul sim ţ al um orului; C la ire M asters, pentru faptul că
a pus lu cru rile cap la cap si a ajuns la un rezultat; Lind a Brusasco, G avin Searle si
Diane E lkins, pentru în d ru m ă rile si geniul vostru creator; M a ry Paraskakis, Lucy
Taylor, Helen Wood, C la ire M ills, Badannie G rant, Jessica Owen, Rosie G ratton si
D anielle Thornton, pentru to a tă m unca depusă; Justine Pattison si Angie Pla tt, pentru
prepararea delicioasă atât a m â n că ru rilo r bune,cât si a celor rele; Perry H arrison,
S tu a rt Burroughs si Rob Entw histle, pentru imagine si sunet. M u lţu m iri tu tu ro r
ce lo rla lte persoane im plicate în rea liza rea acestei că rţi si a em isiunii de televiziune.

M u lţu m iri lui Chaim Solom on pentru sfaturile sale realiste si în vă ţă tu rile sp irituale
care m-au m enţinut pe drum ul cel bun.

Toată dragostea si m u lţu m irile mele pentru m am a si ta tă l meu, care m-au sp rijin it
întotdeauna.