ROMANIA INALTA CURTE DE CASATIE SIAUSTITIE, “mE ake opt et Ne. 339 din 26 aprile 2018 c CCURTEA CONSTITUTIONALA A” ROMANIEI DomnuluiPresedinte Valer Dorneanu ‘timate domnule presedinte, jn temeiul prevederilor art.146 lita) din Censtitutia Roméniei si ale art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992_privind organizarea si functionarea Curti Constitutionale, va transmitem Hotararea nr. 2 din 26 aprilie 2018 a Secjllor Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justiie vizind sesizarea Curt Constitutionale in scopul de a se pronunta asupra constitusionalitatii Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (PLx nr. 456/2017)) Precizdm 3 sesizarea a avut in vedere faptul ci la data de 25 aprilie 2018, pe site-ul Camerei Deputatilor a fost publicat’ forma pentru promulgare a Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (PL-x nr. 456/2017), sens in care va transmitem 0 copie a figei actulul normativ si a formei Legi publicate. Cu aleasa consideratie, : Presedintele inaltel Curti de Casatle si Justiie Judecatorlulia Cristina TarceaROMANIA, INALTA CURTE DE CASATIE 91 JUSTITIE ‘SeCTHUNTE ‘Sw Batiste ne25, sector 2, Bucuret, Hotirarea nr. ‘Sedinga din 26 a Sub pregedingia doamnei judecator Tulia Cristina Tarcea, preyedintcle Inaltei Curi de Casaie gi Justi, inalta Curte de Casati’ si_lusttie, constituita in Seeti Unite, conformitate cu dispoziile art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2008 privind organizarea judiciara, epublicata, cu modificrile si completirle ulterioare, s-a Inranit pentru sesizarea Curt Consttutionale in vederea exerci controlulu de consttujionalitate, inainte de promulgare, asupra Legit privind masurile alternative de executare a pedepselorprivative de lbertate (PL-x nr. 456/201). Sesizarea este legitimata constitutional de dispozifile at. 146 lit. a) din Constituia Romani si de prevederile art, 15 alin (I) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si funcfionarea Curt Consttuionale, republcata, cu i completirile ulterioare, care prevad dreptul Inatei Cun de Casajie si Justiie de a sesiza Cunea Constitjionala penta control constitufionalittiilegilr inainte de peomulgare Din totalul de 113 judecdtori in functie, a fost prezengi 79 judecatori in urma dezbaterilor, dliberind, Sectile Unite au hotest si fie sesizatt Curtea Consttutionala cu privite la neconsttuionalitatea dispozitilor Legit privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (PL X nr, 456/2017), in raport cu art. I alin. (5) din Constitute tn componenta sa referitoare Ia calitatea lei, precum si in raport cu at. 1 alin. (5) dia Constitute si art. 20 alin. 2) din Consttuie cu referice la art. 6 din Convenjia pentru aplrarea drepturlor omului sa libertjilorfundamentale in composenta privind securitatearaporturilr juridice. 1. In raport cu art 1 alin, (S) din Constitute tn componenta sa referitoare la calitatea legiin conformitate cu jurisprudenta instanfei de contencios constitutional, reflectata in Decizia nt. 31/2016 (publicaté in M. Of. nr. 117 din 16 februarie 2016), paragrafele 19 si 20, rdsdtura esentialé a starului de dreps o constitu suprematia Constitici si obligativitatea respectari lei (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, publicatd in M. Of. nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 201, publicaté in M. Of nr. 90 din 3 februarie 2011 sau Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicata in M. Of nr. 69 din 27 ianuarie 2015) si ,statul de drept asigurd suprematia Constituei, corelarea tuturor legilor gi tuturor actelor normative cu aceasta’ (Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicatd in M. Of nr. 233 din 17 martie 2004). In acest sens, Curtea a refinut cd una dintre cerinfele principiului respectari legilor vizeazé calitatea actelor normative si ed, de praxipiu, orice act normativtrebuie sd indeplineascd anumte conditi ealitatve,printre acestea numéréndw-se claritatea, precizia si prevcibltatea pe care un text de lege trebuie sa le indeplineascd. Curtea a mai constatat cd autortatee legiutoare, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, are obligatia de a edieta norme care si respecte trdsiturile mai sus ardtate. Referitor la aceste eerinfe. Curtea Europeana a Drepturlor Omului sa pronuntat in mod constant, statuind edt 0 norma: este previibilé numai atunci cand este redactatd cu suficients precsie, ‘mn aya fl tnedt sa permit oricarei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanta de specialitae - sa isi corecteze conduita (Hotirdrea din 29 martie 2000, promuntatt: in Cauza Rotaru impotriva Romanici, Hottrirea din 23 septembrie 1998, pronunjata in Cauza Petra ‘impotriva Romdniei), iar ‘cetifeanul trebuie 3a dispund de informatiisuficiente asupra normelor juridice ‘aplicabileintr-un cae dat sis fie capabil sd prevada, tntr-o mdsuri rezonabilé, ‘consecintele care pot aparea dintr-un act determinat. Pe scurt, legeatrebuie si Jfie, in acelasi timp, accesibila si previzibla (Hotdrdrea din 26 aprilie 1979, ‘promuntata in Cauza Sunday Times impotriva Regatului Unid). ‘in acclagi sens, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, reflectatd in Decizia nr. 619/2016 (publicatd in M, OF. nr. 6 din 4 ianuarie 2017), Paragraful 40, legea irebuie st intruneasca cele trei cere de calitate care rezultd din art. I alin. (5) din Constitute ~ claritae, preciie si previzibiltate. Curtea a statuat ed respectarea legilor este obligatorie, insd mu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte 0 lege care mu este clara, precisa si previzbild, inrucét acesta nu isi poate adapta conduita in funcpe de ipoteza rnormativé a legi. De aceea, una dinire cerinfele principiului respectari legilor vizeaza calitatea actelor normative. Asadar, orice act normatir trebuie sa indeplineasci anumite condifi calitative, respectiv sa fie clar, precis $i revizibil (in acest sens, a se vedea, cu tu exemplificativ, Decizia nr. 1 din 10 fanuarie 2014, publicata in M. Of nr. 123 din 19 februarie 2014, paragrafele 223-225, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicata in M. Of. nr. 495 din 6 julie 2015, paragrafele 16-20, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicata in M.Ofnr. 845 din 13 noiembrie 2018, paragrafele 20-23 sau Decizia n. 405 din 15 iunie 2016, publicatd in M. Of nr. 517 din 8 iulie 2016, paragrafele 45, 46, 3). () Legiuitoruli ti revine obligatia ca, in actul de legiferare, ndiferent de ‘domeniul in care isi exercité aceasta competenta constitutional, s6 dea dovada de 0 atemie sporitd in respectarea principiului claritaii si prevziiltai legit (.) Curtea a stabilit ed cerinta de claritate a leit vizeaza caracterul neechivoc al obiectului reglementari, cea de precivie se referé la exacttatea solujiei legislative alese sia limbajulu folosit, in timp ce prevcibilitatea iegi priveste scopul si consecintele pe care le antreneazé (Decizia nr. 183 din 2aprilie 2014, publicata in M. Of nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). ‘Cu privire la incidenta normelor de tehnicé. legislativ’ in cadrul controlului de constitufioalitate, Curtea Constituionala, in jurisprudenta sa, reflectaté in Decizia nr. $13/2017 (publicata in M. OF. nt. 578 din 19 julie 2017), Paragraf 29, a statuat cw valoare de principiu od, desi acestea mu au valoare consttutionala, prin reglementarea lor legiuitorul a impus 0 serie de criteri bligatorii pentru adoptarea oricdrui act normatis, a céror respectare este rnecesara pentru a asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislate. precum si continutul si forma juridica adeevate pentru fiecare «ct normati. Asfel, respectarea acestor norme concurd la asigurarea unei legislati care respect principiul securititi raporturilor juridice, avind claritatea $i previzibilitatea necesare (ase vedea in acest sens Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata in M. Of nr. 116 din 15 februarie 2012). in plus, in paragraful 22 din Decizia ne. 31/2016, Curtea Constitutional a constatat c& reglementarea criticata (art. 56 alin 2 si 3 din Regulamentul activitailor comune ale Camerei Deputailor $i Senatuh), prin nerespectarea normelor de tehnicé legislativa, determina aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitet, contrare principiului securitit raporturitor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previcibiltatea legit Din perspectva sistematizari, a unificrii si a coordonart legisla, dispozitile Legit privind misurle altemative de executare 2 pedepsclor privative de liberate (PL-x nt. 456/2017) reglementeaza veritable masuri de individualizare judiciara a executirii pedepsei. Masurile alternative de executare 1 pedepsclorprivative de lbertate (masura de executare la domicilu a pedepsei privative de libertate; masura de executare fractionatd a pedepseiprivative de Tibertae: in timpul siptiménii la domicilu si in zilele de sdmmbata i duminica intr-un centru de detentie special infiitat pentru aceasti masura sau_in penitenciar; misura de executare a pedepsei privative de libertate in regim mixt la domiciiu, cu prestarea de zile de munca in folosul comunitii, in echivalent) reglementate in lege se integreazS, prin natura lor, in materia individualizari pedepselor. Or, individualizarea pedepselor, inclusiv individualizarca judiciard a executirii pedepselor, formeaza obiect de reglementare al Parti generale a Codului penalReglementarea_mAsurilor de individualizare judiciard a execute pedepselor, inte-un cadru normati distinet de Partea generalé a Codului penal, este de natura a aduce atingere caracterului sistematizat,untar si coerent al legislajci penal inclednd art. 1 alin. (5) din Constituyie in componenta sa referitoare la caltatea leg. ‘Adoptarea unui cadru normativ distinct de Partea generals a Codului penal, cate st includ8 veritable masuri de individualizarejudiciara a executiit Pedepsei, precum si stabilirea competenfei judecdtorului de supraveghere a Privirt de liberate, roglementat in Legea nr. 2542013 priviné executarea pedepselor sia masurilor prvative de liberate dispuse de organele judicare in Cursul procesului pena, de a dispune aceste misuri afecteazA sistematizarca si coerenfa legislate! penale si reeazd inceritudini cu privie la natura juried reala a masurilor, incompatible cu ar. 1 ali. (5) din Constitute in componenta, sa referitoare la clitata lei Reglementareamisurilor de individualizare judiciard a execute pedepsclor trebuie sé se integreze in sediul materei, pentru a rispunde ‘exigenfelor privind sistematizarea, unificarea si coordonarea leisajei penale stabilite in jurisprudenja. Cur Consttuionale. In acest context, subliniem faptul c& executarea unei fracti de 1/5 din pedeapst antericr dispunerit risurlor au modified natura acestora, de veritabile misuri de individvaizare judiciaré a exeeutrii pedepseor, in condijile in care art. 1 din lege prevede in ‘mod explicit c& misurile altemative de executare a pedepsei privative de tate ylocuiese” masura exccutri pedepsei principale ainchisort in regim de detente. Din perspectiva claritii, a precziei si a prevsibilitait, urmatoarele Aispozii nu intrunese exigenfee at. 1 alin, (5) din Constte, Aste: 1 Legea privind masurile alternative de executare a pedepselorprivative de Tibertate (PL-x ne. 4562017) nu reglementeaza crteile pe baza cdrora judecatorul alege una dintee masurile alternative. Astfel conform ar. 3 alin. (1), oricare dintre masurile altemative se poate dispune in cazul coxdamnarit ta pedeapsa principala a inchisorii de pnd la 5 ani, dacd persoana a executat 0 fracte de 1/5 iar potivit art, 8 alin (4), pe durata executri pedepsi,persoana privati de libertate poate beneficia de oricare dintre masurile atemative, in funcje de comportamentul acesteia side natura infactuni sivrsite, omisiunea inluderitunor eiterit precise pentru alegerea uneia dintre mau altemative afectind caracterl prevzibil al legi. f= An. 3 alin. (3) lit) din Legea privind maisurile altemative de executare a pedepsclorprivative de liberate (PL-x nr. 456/2017) excepteazi dela aplicarea Imistrilor altemative de executare a pedepselor privative de libertate infratiunile comise ,cu violent ori ,profitind de stare de neputin fizicd sau psihicd a vieime.” Referiea la infractiumile comise ,cu violen” ort profitand de starea de neputinf fizied sau psihica a victimes" nu permite idetificarea, inrod exact, a sferei infractiunitor exceptate de la aplicarea masurilor. Astfel, de exemplu,infractiunea de tulburare a ordinii si linistii publice previzuta in art. 371 C. pen. se poate savargi .prin violenfe comise impotriva peroanelor sau bunurilor ori prin amenintri sau atingeri grave aduse demnitiii persoanelor”, iar referirea la infractiuni comise ,cu violenta” din lege nu permite desprinderea tunei concluzi clare privind includerea sau excluderea infractiuni prevazute in art. 371 C. pen. in/din sfera infractiunilor exceptate. In cazul infractiuni previzute in art. 371 C. pen., precum si in cazul tuturor inftactinilor in confinutul cirora sivargrea prin violent reprezintd 0 modalitateaternativs, nu rezulté cu clartate dacé numai sivarsirea in concret in modalitatea exercitari violenjelor se include in sfera exceptilor de la aplicarea masurilor sau daca, pentru includerea in sfera exceptilor, este suficient ca norma de incriminare refinuti in incadrareajuridicd si prevada, ca modalitate altemativ, exercitarea violenjelor. Tot astfel, referirea la inffactiunile comise ,profitind de starea de neputinfa fizicd'sau psihicd a victimei” nu are un corespondent exact in Aispozitile Codului penal, care utilizeazé formulari diferite, neputandu-se stabil, ew elaitate, daca anumite eategorii de infratiuni sunt incluse sau mu sunt incluse in sfera excepfilor. De exemplu, infracfiunes de trafie de persoane previzutd in art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen. se sivarseste ,profitind de imposibilitatea de a se apaa sau de a-si exprima vointa ori de staea de vadité previzutd in art. 233 C. pen se poate sivari prin ,punerea victimei in stare de inconstienta sau neputint& de ase apira”, iar circumstanfa agravanté previzuta in art. 77 lit. e) C. pen. se referd la ,sivargireainftactiuni profitand de starea de vaditd vulnerabiitate a Persoanei vatimate, datorata varstei, strii de sindtate, infirmitaii sau altor ‘cauze.” Nici in eazul infractiunilor comise ,profitind de starea de neputinta fizicd sau psibicd a vietimei” nu rezulta cu claitate daca legiuitoru se refer la modalitatea coneretd de sivirgirea faptei sau la norma de incriminare care ‘confine, ca modalitate, sSvirsire a faptei .profitand de starea de neputing& fizic& sau psihicd a vietimei.” De asemenea, in cazul infractiuni de lipsie de libertate in mod ilegal, dispoziile art. 205 alin. (1) C. pen. inerimineaza ,lipsirea de libsrtate a unei persoane in mod ilegal”, iar dispoziile art. 205 alin. (2) C. pen. prevad e& ,se ‘considers lipsire de liberate si ripirea unei persoane aflate in imposibiltatea de asi exprima voinga ori de a se apdra.” Din formularea art. 3 alin. (3) lit. a) din lege ar rezulta c& numai lipsiea de liberate in mod ilegal prev&zut in art. 205, alin, (2) C. pen. ar putea fi inclusi in sfera exceptilor de la aplicarea masurilor altemative de executare a pedepselor privative de libertate, iar lipsiea de libertate in mod ilegal prevazut in art. 205 alin, (1) C. pen. nu este inclusé in sfera exceptillor dela aplicarea acestor masur.1 Referirea la ,persoanele aflate in stare de recidiva” din cuprinsul art. 3 ali {G) lit) prezintd un caracter inexact in contextul executit pedepseiprivative de lbertate de citre persoana condamnata itrucitexistenta tari de recidiva se evalueaza de cite instanja de judecata gi Se constata prin hotarireadefinitiva de condamnat, iar nu de edtre judecdtorul de supraveghere a privari de liberate, ulterior fazei de punere in executare a hotiréri definitive de cordamnare. In plus, apare neclar daca este vorba despre o persoané care a comis 9 infactiune susceptibii de a fin stare de recidiva, pe care judecatorul de supraveghere a prvi de liberate o cunoast, dar care nu a fost ned solutionaa su este vorba despre persoane fat de care s-a constatatstaea de recidiv prins-o hotirre definitva de condamnare. Mai mult decat ait, desi pent ambelestuaistrea de recidiva exist, ea va produce efecte jurdice diferite in funetie de data hotdrit de condamnare pentru infactiunea care constitu al doilsatermen al recidivei. fn consecinga in ipoteza in care nu exists o hotarire de vondamnare, persoana va beneficia de misuraaltemativ, iar in situatia in care exist oastfel de hotirire, persoana este exclusi de I acest beneficiu,astel int se ereeazi o diferent de tratament juridic pentru persoaneleaflat in situa de fap identce f Reglementarea conjinatului masurilor in cuprinsul Leg privind masurile altemative de exccutare a pedepselorprivative deliberate (PL-x m. 456/2017) nu rispunde exigenfei constitutional privind prevzibilitata lg. in acest sens, {in art 4 se prevede cA ,masuraalterativa de executare a pedepse privative de libertate a exeeutiri la’ domiciliu eonsté in executarea Ia domicili a pedepsei privative de lbertae cu supraveghere din partea unor lucritorianume desemnati de catre Ministerul AfacerlorIntere, cu sau fir brajara electronica.” Nii pe baza dispoztilr art. 4 gi nici pe baza unei alte dspozifii din lege nu se poate stabili modalitatea de supraveghere a persoanci condamnate care executi pedeapsa la domicii, fra bajar electronica Desi in art. 2 lit b) este enumeraté ,masura de executare factionatl a ppedepsei privative de liberate: in timpul siptimani la domiciliu sn lle de Simblti si duminicd intr-un centru de detetie special infingat pentru aceasta ‘masurd sau in penitencir”, in cuprinsul art. $, care reglementeaza conjnutul acestei masuri, nu se face nicio referie la fractia din pedeapsa care se execut in timpul siptimani la domicilu Jn art. 6 se prevede ci ,misuraalterativa de exccutare in regim mixt @ nei pedepse privative delibertate eonsa in exccutarea pedepse a domiciiu eu prestarea de zile de munca in folosul comunitiji, in cchivalen”, fir ca legiuitorul si reglementeze prestarea mune in folosul eomunitfi = Art. 8 alin. (1) din Legee privind misurile altemative de exceutare pedepselor privatve deliberate (PL-x ne. 456/2017) prevede e& juleeatoral de supraveghere a privarii de liberate, in conditile prezentei les, va dispune stabilirea unei mésuri alternative pentru persoanele care au execuat, ied afi sanetionate, jumatate din fractia minima efectiva de executat in sistemulpenitenciar.” Dispozitile ar. 8 alin. (1) nu permit identificarea, cu clartate, a fractiei minime la care se referd si nu permit clarificarea raporturilor dintre ipoteza reglementatd in art. 3 si ipoteza reglementat in art. 8 alin (1), in sensul cc nu se injelege, cu clartate, daca dispoziile art. 8 alin. (1) privese numai ppersoanele condamnate la pedeapsa principal a inchisorii de pani la S ani gi daca excepfile de la aplicarea mAsurilor alternative prevazute in art. 3 alin. (3) sunt aplicabile sin ipoteza reglementata in art. 8 alin. (1). De asemenea, dispozifiile art. 8 alin. (1), care previd cf judecatorul .va dispune stabilirea unei masuri alternative”, intra in contradictie cu dispozitile art. (2) si G) ale aceluiasi articol, care se referd la amanarea aplicari sau a Iuari ‘unei masuri alternative. ‘Art. 8 alin. (4) teza a Il-a reglementeaza posibilitatea inlocuirii unei ‘masuri alternative de executare a pedepsei privative de libertate cu 0 alt astfel de misurd, dar nu reglementeazi nici criterile si conditile inlocuirii si nici posibilitatea sau imposibilitatea revocirii ori a anulérii masurit alternative, ‘omisiuni care afecteaza caracterul previzbil al legi ‘Art. 8 alin. (5) prevede cd aplicarea oricdreia dintre masurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate .nu influenjeaza” caleulul fractiei tori prevazute de legea penal in materia liberirii conditionate, neputindu-se stabili cu precizie in ce sens nu il influeneaza gi nici care sunt implicatiile aplicdrii nei masuri alternative asupra institujieiTiberdrii conditionate. Prin urmare, dispoziiile Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (PL-x nr. 456/2017), prin caracterul neclar si Imprecis, precum si prin omisiunea legivitorului de a reglementa aspecte esentiale care si asigure caracterul previzibil al legii, incaled standardele de claritate, precizie gi previzibilitate consacrate in jurisprudenja Curtii Constitutionale. 11 in raport eu art. I alin. (5) din Constitute si art. 20 alin. (2) din Constiufie ew referire la art. 6 din Conventia pentru apdrarea drepturilor ‘omului si a libertiilor fundamentate tn componenta privind securitatea ‘raporturitor jridice: Tn Hoidrrea din 4 noiembrie 2008 pronunjati tn Cauza Bota impotiva Roméniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat e& crept fan proces echitabil in faja unui tribunal, garantat de art. 6 paragraf I din Convente, trebuie interpretat in lumina preambulului Conventel, care consaerd preeminenta dreprlui ca element de patrimonia comun al statelor coniractane. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminent dreptulut este prinepiulsecurtai raportrilorjuridice, care inseam, tne altele, co solujie defnitiva a oricdru itigin nu trebuie rediseutata (Brumarescu, § 61)in conformitate cu jurisprudenta Curii Constitufionale, cflectatd in Decizia ne. 126/2016 (publicata in M. Of. nr. 185 din 11 mastie 2016), Paragrafele 31 si 34, refertor I principil autortii de Iuceu jucecat, Curtea Consttujionala a reiterat ea raménerea definitivd a unei hotdrarijudecdtoresti produce un efect pocitiv care consttuie temeiul juridic al executdrit dispocitivului hotardrit $i poarté denumirea de puterea Iucrului judecat si a statuat c&,intruedt principiul autoritit de Iucru judecat este de o importanta Jfundamentala tit in ordinea juried nationalé, edt $i in odin uridica ‘comunitard, precum i la nivelul Curt Buropene a Drepturilor Omulu atingerea adustacestuia prin legislayia najonald trebuie sd fie lnitad, find nnecesar ca acestui principu si se aduet derogare doar dacd 0 inpun motive substantiale si imperioase (Hotdrarea din 7 indie 2009, promunfata in Cauca Stanca Popescu impotrva Romdniel, paragraful 99 si Hotdrérea din 24 fale 2003, promuntatd in Cauca Ryabyth impotriva Ruse, paragrafl 82) De asemenea, in paragaful 20 al Deciiei nr. 663/2017 (publiaté in M. OF, nr. 298 din 3 aprile 2018), Curtea Consttuiona a refinut e, de principiu, hotarérile penale definitive sunt susceptible de modificdri $i schimbari in cursul executdrit mumai ca urmare a descoperii unor Imprejurdri care, daca rau cunoscue in momentul pronuntariihotdrérit, ar fi condus la luarea ator ‘masuri impotriva feptuitorului ori ca wrmare a wnor imprejurdr intervenite dupa ce hotardrea a rdmas definiivd: Doar in acest stuatt apare necesitatea punerit in acord a continutuli hotdréritafate in curs de executare cu situatia obiectiv, ew consecinfa modifcdrit corespurzdtoare a executdrithotdrarit Dispovitle Leaiiprivind masurilealtemative de exccutare a pedepsclor privative de liberate (PL-x nr. 45672017) adue atingere autortifit de lueru judecat a hotirtilor definitive de condamnare. Constituind vertabile mésuri de individualizarejudiciarda executiiipedepsei, misuril alternative de exeeutare 4 pedepselorprvative de libertate institute prin lege pot fi dspuse ulterior fazei de punere in executare a hotirrii numai cu incalcarea autoritit de Iueru judecat a hotirivi definitive de condamnare prin care pedeapsa a fest aplicata gi individualizaté din punet de vedere al modalitii de executae. Judecétorul de supraveghere a priviil de liberate nu poate modifica hotirdrea definitva de condamnae si nu poate realiza 0 noua individualizare a rmodalitjii de executare a pedepsei, stablita in hotarirea definitiva de condamnare, fri a inealea auoritatea de lueru judeeat a acesteia, Or, adoprarea nei solu legislative eare implica inealearea sistematic8 a autor de Iuera judecat a hotdrarilor definitive de condamnare eontravine art. 1 alin. (3) din CConstituti sat. 20 alin. (2) din Constitute eu referee la art. 6 din Conventia pentru apirarea drepturilor omului sia libertijior fundamental in componenta, privind secuitatearaporturilorjuridice Masutile de individualizarejudiciara executaii pedepst se stailese de instanja de judecata, prin dispozitivul hotariii definitive de condamnare, ia~inlocuitea” acestora de catre judecdtorul de supraveghere a privarii de libertate ‘conduce la neexecutarea dispovitivului hotiririlor definitive de condamnare, cu cconsecinga inealedrii autortiti de Iucru judecat. Aga cum s-a arta, executarea uunei fracjii de 1/5 din pedeapsa anterior ,inlocuirii” nu atenueazi incalcarea autoritajii de tueru judecat a hotirarii definitive de condamnare, intrucat sinlocuirea”, in sine, implica modificarea dispozitilor instanjei de judecata, ccuprinse in hotardrea definitiva de condamnare, de citre judecitorul de supraveghere a privarii de liberate, care, in concepfia Legii ne. 254/2013, cexercita numai atribuii administrative si administrativ-jurisditiorale. In acest context, semnaldm si faptul c& in Expunerea de motive, care a insott forma initial a propuneri legislative, se araté c& .prin aceasta propunere legslativa se lurmareste adoptatea unui set de masuri de executare a pedepsei, cu caracter judiciar, pe care judecitorul sa le poata aplica pentru inlocuirea pedepsei cu executare in regim de detentie atunci cind individualizeaz pedeapsa cu inchisoarea.” Prin conjinutul lor, dispozitiile Legit privind misurile akernative de executate a pedepselor privative de libertate (PL-x nr. 45612017) consacra 0 solutie legislativa de natura si afecteze principiul securtai raporturlorjuridice [art. 1 alin. (5) din Constitute}, intrucdt consttuie premisa modificarii tuturot hotaritilor judeedtoresti de condamnare prin care se aplica pedeaysa inchisorit de pan la 5 ani cu executare in regim de detent, ulterior riménerii definitive a acestora, In consecint, pentru considerentele de mai sus, inalta Curte de Casatie $1 je, constituita in Sectii Unite Just HOTARASTE Sesizatea Curtii Constitutionale pentru a se pronunfa asupra aspectelor de neconstitufionalitate cuprinse in Legea privind masurile alternative de exeeutare a pedepselor privative de libertate (PL-x nt. 456/2017). Anexiim in copie tabelele cu semndturi Presedinte Judecitor Tulia Cristina Tarcea Prim magistrat asitent ‘Aneta Foneseu