igi de ne 3e 3185030 ex, LF. Buleuaal oie CTRRE 978. Tipirk Ia 1978050 Eaiture hal Bare STANDARD DE STAT OFICIALA STAS 8660-82 REPUBLICA SOCIALISTA wcasggmoe | @ Taam engest nanan ee sau it $1 TEHROLOGIE PREZENTAREA REDACTIONAL —-| DE STANDARDIZARE KHIM BrouWOPBt VRES ET BROCHURES PEAAKUNOHHOE OOOPMIIEHKE PRESENTATION REDACTIONELLE BOOKS AND BOOKLETS EDITORIAL PRESENTATION 1 GENERALITATY| scare 7 B8e5 jentrarpreceatarea redactionali a eir- u de aplieare 11 Obicet gi domen Prezeviwl standard cupsiude regulile generale ilor si brosutilor. sare manuscrisului in vederea definitivarii lui, impust de confiuutul uerivilor 12 satt de eeriafele prozentului standard, se noteazi conform STAS 9032-71 Definitivarea propuneritor trebuic si se conformezo cerinfelor de prezentare tebnicd a» @ in STAS 6524-76 manuseristlui pentru tipar, prese Regulile din prezentul standard nu sint obligatorii pentru ; cirtile cu reproduceri artistice (ca scop’ principal) sau edifiile de arti; — cirfile destinate copiilor de virsti. pregcolara ; ~ Iucrarile eu earacter poligrafic specific (dicfionare, atlase, note muzicale, probare is de semne tipogratice ete) ; file in care’ se urmireste reproducerea formei de prezentare a edifiei originale Adere, altor piri (eocditiri, loha ete), care (eazul wzual al traducerilor) —"earfile destinate, exclusiv sau cu pres se realizeaz’ potrivit contractelor de editare inqheinte cl partenerii exterai; — carfile in mai multe volume dintr.o oper bine determinata si parfial editats, pentru care urmeazi sh mai apari volume dupi intrares in vigoare ~ prezentului standard, in vederea pistrarit unitipi de redactare cu volumele aparute. 14 Penteu operele beletristice, prezentul standard are caracter de recomandare, Edigiile critice ale acestora trebuie insi 82 se conformeze prezentului standard. 2 MIJLOACE DR EXPRIMARE, 21 Vreseriplii generale Mijloacele dle exprimare intr-o carte sint naa nelor tipografice) ; — textul (cu ajutorut — simbolurile ; —tabelele gi alle prezentiri simplificate realizate eu ajutorul semnelor tipogratice eurente ; — nateriafele ilustrative reproduse poligratic un sigur mijloc de exprimare Se recomanda ca fiecare informagie si fie dati pia I mai eficient gi mai economic §¢ sume prin mijlocu! Dats intracti 30 vigoare 1982-03-01 Abcobat ae INSHTUTUL ROMAN DE sraNDAROIZARE | FlaboraE nit Su ~ Revizuet in 12"tujloacele de exprimare si fit ordenate dua cerinfele dezvoltni 2.1.3 Se vecomands, temei Dacé mijloscole de exprimare se prezints in carte separat, se poate distiage un con- yiaut principal (de obicei textul) de anexe (tle obicei tabelo sau ilustratii) 2.14 Bijloaccle de exprimare pot fi combiaate (de exeinplu un tabel ale eXrui casuge sial completate cu figuri) . in serie sau unei colectii trebuie prezentate unitar. 2.1.5 Elementele comune unei publicatii 2.1.6 In afara cazuritor spocitice provizute in standardele in vigoate, ordinea dv asezare @ parfilor dintr-un volum este urmitoares 2) coperta I~ d) foaia sau foile de title; ¢) prefafa sau corespoadeatele ei (cuvint @) rezumatul gi cuprinsul (tabla de mate; inainte de prefafS sau Ja uema volumnutui) ; ¢) lista de simboluri si abrovieri folosite 5 f) lucrarea (att, po rind, fiecare Iucrare), dé la introducere la coneluzii (ine material ilustrativ, note do picior etc); 9) diferitele anexe (texte, tabele, ilustrati fieesrei lucriti; 2) notele finale, la sfirgitul Kiecdrei fucriiti (sau capitol); 4) bibliografia (Gind so di o lists), la sfirgitul fieedrei lucriiri (sat capitol); 4) indict (de autori, de materii ete); &) postfata; . 2 lista ilustragiilor din volum ; ‘m) nota bibliografics, rezumatul si cuprinsul, intr-o limbi striin’ (grup repetat, de inte, studiu introductiv ete) ; in limba de expeaere (putind fi trecuto v tabele, cind se dau separat de lucrate), Ia sfingitul ficcare limb); ‘n) Fezumatut si cuprinsul, in limba de expunere (cind se dau la sfiryit) ; 2) addenda et corrigenda”, sa erata (cind apare in ultima coals tiparita) ; fp) hota tipografied (caseta’telnies 2) plaoge qi pliante, cind so agaza la ficgit; 4) erata (cind nu se tipareste in ultima coal 3) coperta TII—1V. in ordinea de prezentare a manuscrisului se'respecti normele stabilite prin STAS 6524-76 22 Text 2.2.1 _Textul seris in limba romink trebuie si se conformeze indicafiilor Acadewiei Reps Diicii, Socialiste Roménia privind lexicul, gramatica gi ortografia. ‘Se excepteari textele care, finind seama de cerinfelo Vngvistice, redau faze evolujia limbii, dialecte, modele ale unor proiecto de imbunitajini ortografice, exemple do gregeli etc. 2.2.2 Dac un termen este uzitat in mai multe variante, se foloseste cx precidere, varianta Tecomandata de dicfionarele atestate de Academia Republicii Socialiste Romania, 2.2.3 Terminologia de specialitate, denvmirea unitifilor de mésuri, abrevierile, simbolurile (inclusiv formulele) gi orice fel de notatic se foloscsc in conformitate cu standardele in vigoate. 2.24 Se recomandi ca abrevierile si simbolurile a aw fie folosite in textul de baz, oi numai iatre pataateze, in note etc. Fac exceppic abrevierile gi simbolurile frecvent uzitate (de exemplu: etc, § m). Substantivele nu se abreviazd gi nuse simbolizeaz’ niciodata cind spar intro form% deosebiti de cea a normativului. 22.5 Termeni noi care se impua, abrevierile, simbolurile gi orice alte notafii uestandardi- zate sau neprescrise de publicafile care consemneaz’ limba trebuio explicate la inceputul lucrSrii aut acolo unde termenul, abrerierea ete apart pentru prima vars ia Tucrare, ‘Lo introducerea unui termen now trebuie si se verifice dack nu existi un termen corespunaitor in vocabularul stiinfific si tehnic internafional. In mod similar se procedeazi Ta introducerea unei notafii moi 2.2.9 ‘Termenii limbii veoh, termenit rogionali saw termenii straini so explicit acolo unde Spar prima dati ia Iuerare sau la sfirsitul ei, sub forma de glosar. fn lucratilo lingviatice Iterare (beleteistice aan de oritics literars)sait in cazul termenilor aparjinind uneia dinteo limbile elasice sau de mare circulatie, explicafia este facultativa, ia funetie de cititeri exrora Ie aint adresate lucrérile sai edijuo in causa,Silas $660.52 regeurtacile sin limbi striine, ia masura in care ax au ciroulafie fateraagionals, se so §é farena neprescurtata din limba stesind. cexplins, dina 22.7 Cin se redo limba striius, se recomands pistrarce, alfabetului acolué text, eveatual aetwtalizal in conformitate ex aoenicls ortogeafien in vigoate iu fara de origine Daca mijloacele poligratie de multiplicate sau categoria cititorilor cxrora li se Ndre- seazi Iucrarea impun o alts fezolvare, se Fecomands transliterarea conform STAS 5309-78 (pet. 1.4) i, 1a lipsa Wnor iusizati, conform recomaaditilor de standardizare internagio- ate (10) ‘iu, [ri preocupare de transtiterare, precutn gi Pentra transerierea unui text strikin, yentru briee fel de teauscticce a textelor yomacgti, se folosest indicafiile Academiei Republicti Socialiste RomAnia. 1a traducerea, termenut sat expresia originari se poate indica 2.2.8 Dack se publics a intre paranteze rotunde in urmitoarele eazur d torment! este deosebit de important pentru text <= eind corespondentul liebié in care se traduce nu redi exact termenul originar; — cind termenul originar este biinuit numai ca sens (neapirind in dicfionare, find de cele mai multe ori o creatie a autorului) ; — cind legitura de infeles se face nuai prin etimologia limbii de otigine. Gind termenul originar nu e traductibil accsta se poate insusi de traducere, indi- cindw-se expresia corespunzitoare limbii de expunere intre paranteze rotunde sau trimifin- du-se In nota esplicativs a traductitorulul Dac acolesi teceaea apare de mai multe ori, expresia corespunziitoare sau trimiterea In nota explicativs nu se mat repots. n acele 2.2.9 Dac textul din crte se traduce cuprinde texte in alte limbi, cle se plistreazs limbi, dindu-se in mod suplimentar traducerea in urmitoarcle cazuri inal este mai pufin cunoscutd cititorutui presupus al - = eind limba reprodusi de 01 teaducerii —'cind traducerea in noua limbs este mai semnificativa decit traducerea in limba din care se face traduccrea; “.<-cind molivele pentre care primul traducitor a pisteat textul originar dispar (de exemplu cind textul in alté limb’ nu are corespondent in limba, din care se face traducerea, dar are corespondent in nows limbi), 2.2.10 Dack textul originar cuprinde cuvinte din insisi litaba traducerii, ele vor fi tratate ca oricare alte cuvinte striine (de exemplu dindw-se indicagia de a fi culese cu litere cursive si expliciadu-se accasta. marginal). Dac textul originar cuprinds traduceri din limba noi siunea numai in urmitoarele cazuti : — cind nu ponte fi folosit oigiaalat dupa care s-a facut prima traducere ; — cind traducerea intermediars are o semnificatic care se pietde prin reproducerea , ofiginalului (de exemplu cind s-a depirtat de el). raduceri, se foloseste retrover- 2.3 Simboluri Simbolutile se seriu in conformitate cu STAS 1908-81, STAS 2167-62, precum gi cu alte standarde care stabilese siboluri, Rotunjirea numerelor conform STAS 6469-78. * 24° Tabele si alte prezentiri simplifieate realizate eu ajutorul seinelor tipogeatice earestte 24.1 Un text poate fi prezentat simplificat prin: sy torerea tui pe colonne (tabele f8r8 lini, iar dae an titlori mumai ow Livintars orizontali) sau pe rinduri (deschise prin acolade) caorduaate ; — fofosirea tabelelor cu dublé intrare (coloane gi rinduri, ou sau fed lini); = folosirea altor compuneri din texte, aserivi, liniaturi si orice alte seme tipogra- fice cur ente astfel_ se va folosi coloana izolath sau in Se recatnanit mijfocul cel mai adecvat ; tabel pentru sumele destinate unci adundri sau susceptibile de o aduuare, 24.2 "Se recornandi ca tabelelé si diferitéle aserAri si compuneri de ascmetea semne si au depiseased dimensiunite ogliacii paginii tn mod uniform se recomna nd ca toate tabclele dintr-o carte si aib& sau s& nu aids | 243 tithus 244 In caput fabelului (san coloanetor) so tvee datele comune respectivelor coloane (uni: 20%, procentul ete) Cind toate misuri in care se dau cantitéjile pentru acea colo datele tabelulut se exprim’ in acclasi mod, acesta s¢ specifies ip titlul tabelutatSTAS 8660-82 r — 7 Nisufele unui tabel nu se las bere ci so completeazt on un gemma sau un text alucvar 24.5 (de oxemplu: lipsesc date; situasie imposibilé; otc) sau se explic’ golul priatr-o nota. 24.6 In tabele gi diverse alte dispuzerido semac tipogcatico trebuie si se fink scamn o imp parte din mai mulle propozifil, gi deci c& ortogratia. lai acelagi text poate face in acclasi urmeaz& a corespunde cerinfelor ortografice alo fiecircin dintre aceste proporifi 24.7 Un tabel poate avea note de picior proprii 25 Materialo ilustrative 2.5.1 Materialole ilustrative se prozinti separate de text, unde vor fi plasate in cartea tiparita, ‘Foxtul explicativ al materialelor ilustrative, caro urmeazi sh fie eules, se preziata in ordinea in care vor fi plasate aceste materiale ilustrative in cartea tipirita, separat atit «le aces. tea, cit gi de textul principal ‘Fextul explicativ va fi insofit de numfrul de ordine a! materialuilui ilustrativ, nece ‘sar chiar dack acest numir nu se tiphreste: azul cind eisujele tabelelor cuprind figuri (descue de mijei dimensiune, réproduceri In etc) acestes vor fi numerotate atit pe originale, cit gi pe locul undo vor fi plasate. 2.5.2 Se recomand’ ca materialele ilustrative (grafice, fotografi etc) si cuprind numai aspectele semnificative pentru lucrare; astfel, un grafic de productie poate fi intrerupt, Fri perioadele nereprezentative sau nocomiparabile. “Se Tecomands ca aceste materiale si nu depSyeasc dimensiunite pagini 2.5.3 Materialele ilustrative trebuie si indeplineascd coudifiile previzute in STAS 6923-79, In acceasi carte se recomandé ca toate figurile sau && fie insofite de titluri (ds expt soit, uniformitate necesars mai ales clad fisutilo stat anitinduse pe manuseris locul 254 ‘cafii sau de Iegende) san si nw fie ii do acolasi tip. 2.5.5 Bxplicafia figurii este necesar’ : a) cind figura cuprinde mai multe obiecto; d) cind se urmareste a se explica detalii din figurd gi totdeauna cind aceste detalii aint simbolizate pe figura; e) cind marimea figurii © diferiti de mirimea natural (in cazul figurilor Ia scars : hirfi, microfotografii) si in general cind raportul exact dintre mitimea figurii si 1rimea obiectului reprodus are valoare informational’ ; 4) clad figura © roprodusi dup un alf autor (menfiunen reprodus dupé urmatis de referinga bibliografic’ corespunzitoare) ; ¢) cind se urmireste a se aréta localitaten (sant locul in general) unde s-a gisit, fa- bricat ete obiectul prezentat in figura. Pentru a se evita, in explicatie, folosirea de noi elemente figurative, se recomanda (sau din legenda ef eu litere, cifee saw 2.5.6 ca aceste elemente si se simbolizeze inca din figt alt semn tipografic curent. 3 PARTILE CARTIL 3.1 Preseriptii generale B11 Textul earyii cuprinde = — titulatura si celetalte elemente de pe copertd (supracopertd ete) gi foille de titla; = confinutul ‘propriu zis; — cuprinsul ; — nota tipograficd. La aceste componente se mai pot adiuga: 0 prefafi;o postfatt; explicapii de sim boluri gi de abrevieri ; corapletiri ale confinutulu’ principal (paranteze, note’ de picior gi finale, anexe de text original); reproduceri (in conpinutul priseipal, in subsol ~ citate — sau in anoxo) ; referinfe bibliogtafice (in conpinutul principal, in note, tn lista bibliografics finald) ; indexufi (finale); rezumate (finale); colontitiuri; addenda gi corrigenda (orata); preoum 41 toxte care poputarizeazd pe autor, colectia sau alte publicajii. Lucriri speciale an drept confinut principal insosi notele (comentarit), reproducerile (rceditari), referiagale bibliogratice (bibliografii), indexurile (repertorii), rezumatul ate. La edifiile critice gi la reeditici, lucratea poate fi completata, in functie de scopal edifiei, eu : notd asupra edifiei ; istoricul gi filiafia variantelor, respectiv edipiilor ; paralelisme intre manuscrise, respoctiv edifli (toxte in paralel, completarea textului definitivat eu diferentelo variantelor nerefinute, corespondenta dv paginatiecu o edifie de baz — prin notare margin: saucu principalele edifii folosite — prin tabel de coresponden{a) ; bibliografia gi biografia autora,STAS 8900-82 ionarele curente (arhaisme, regio: editat; notele editoruki, ginsaru! terwenilor neaflayi in di nalisme, termeni straini). 3.1.2 Divitinnile luerstilor stiintifice se siabolizeazii, Ne regula, prin eifre arabe, incontor- mitate cu STAS 9467.73. : 3.1.2.4 Diviziuaile pot fi insotite, pins la un grad sau altul de divizare, de titluri propeii (de exemplu: 2.5.1 Punctiile genilienui in propozitie). : Citarea diviziunilor se face prin sitnbolul cifric (de exemplu : fir a se mai trece punctul dup’ ultimul nuinar al diviziuni ‘Simbolul diviziunii (cusau far titlu) ponte fi asezat ea rind deosebit de text saw-fa inceputul alineatului, In cadrul ultime! diviziuni astfel_numerotate gi citate, textul poate fi imptefit in subdiviziuai specificate prin titluri (rk simbol sou printr-un Unie simbol fir title. Titlul fri sibol apare totdeavaa ta iaveputut rindului (cind, in mod exceptional, aparo in continuarea rindului, el se pune ineviden{a printr-o subliniere oarecare). Cind cele dows moduri so folosesc in acelasi sistean de notajio, subdivizinnile specificate prin titla fark numr sint superioare subdiviziunilor specificate prin simbol fra itt 2.5.1; sup. 2.5.1), 3.1.2.2 In mod exeepfional, se mai pot utiliza notéri iu eare simbolul diviziunil nw se repets ind : fiecare grad (in ordine a) numerotatin este preveduts de cin ntime comun pent ierarbied) : parte, eapitol, seotiune, paragrat (§) ; b) Mumerotatin se sitnbolizeazs diferit’ pentru ficcare grad (in ordine ierarhicd) + éntés (al doites sau a doua ete), (11, IIT cte), A(, C ete), 1 (2,3 otc), .a(d, ¢ ete}, a(B, x ete); ¢) punctuafia co wrineark simbolizarii ¢ diferita pentru fiecare grad (ia ordine ierathied) : punct; inchidere de paranteza ; litera o sctish ca exponent. 3.1.2.3 De asemenea, simbolul diviziunii superioare poate sb nu se repete cind agezarea nutnirului si titlulni diviziunié este diferit& pentru fiecare grad (in ordine icrarhica) : 5 iziunii sint centrate pe rinduri diferite ; = numirul $i titlul diviziunii gint scrise unul in continuarea celuilalt gi ceutrate ; ul $i titlal diviziuoié sint scrise fa inceputul rindului, confinutwl coutinuind pe wn rind now ; numdirul i titlul divieiunii sint scrise Ja inceputul rindului, continutul continuing pe acelagi rind; titlul diviziunif firé gumir este seris la inceputul rindului ; tity este setis 1a inceputul rindului; ~ numérul diviziunii fara titlu este seris in interiorul rindulut. . 3.1.2.4 Pot avea loc combinari latre sistemele previizute la punctele 3.1.4.2 gi 3.1.2.3. 3.1.2.5 Numerotajia subdiviziunilor (sau numai numerotatia paragrafelor) se poate face de 1a inceputul earfil in coatiauare. 3.2.9.6 2n afaca numerotatiei confinutului principal, primesc numerotatie proprie : notele (de picior sau finale), observafiile, referintele bibliozrafice (cind sint prezentate deosebit de con- Yinutul principal §i de note, formind o bibliografie finals), formulele (dack sint meufionate gi tn alte loot), tabelele, figurile, anexele de ovice fet. Figurile pot fi numerotate pe categocii (grafice, hirfi, fascimile ete); ele pot fi numero- tate in cadrul gruparii lor pe planse de asemenea numerotate. Numerotafia se face de regula prin cifre arabe gi se exprizmé astfel 4) prin exponent, in cazul notelor (adugindu-se, cind exist’ posibilitatea de contuzie, cu exponenfii matematici, 0 inchidere de parantezi rotunda); b) intre paranteze pitrate, pentru trimiterile la bibliogratia final ; ¢} intre paranteze rotundé, pentcw formule ; d) precedatede unuldin tuviatele : obs(ertatia), tabelul, figlura), graficul, arta, facs{imilul), pl(ansa), aneza etc pentru celelalte cazuri in Gazuri justificate, se admit repetiri ale numdrutué formatei, tabelwfui sau figurii, sperificares acestora facisdu-se printe-o simbolizare suplimentari (de exempln: (3), (3'), (3°); fig. 19 a, fig. 15 B ete), Cind Iuerarea confine o singurd observatie, o singuré forniuld, uo singur tabel sae @ singurd figur: & mu se mai numeroteac.t. Ciad Ierarea confine 0 singurs refering bivliograticd se recomand® 3 fie trecuta it: susolul paginii unde aceasta este citats prima numetotafia diferitelor elemente au are loc in cadru) introgi tucrri, et pe Dae diviziuni ale Jueririi, citarea elomeatetor in cadrul altor diviziuni se face precedind simbolul numeric al elementului de simbolul diviziunii in cadrul edreia s-au numerotat elementele (de exemplu J.12(4) pentru formula (3) din cadeul diviziuniy 3.1.2; tot astiel pl. 1; fig. 2). ae Ta Ae eh a ae—--- STAS g050-82 —6~ 3.1.2.7 Numieut noted se plasearis inaintea acesteia, iar in text in locul unde se face trimiterea Ia nota, 3.1.2.8 Numirul referinge’ din bibliogratié final: se plaseazd Inaintea referinfoi, iar in toxt ori de cite ofi e citata lucrarca. Cind citarile 60 referd In locuri diferite din Incrare, titaiterea ta reforintd poate fi completatd de o nota (de subsol sau finali) sau poate fi inchish intr-o parantez’ rotundi, in care se specific’, in continuarea referingei din biblivgeatie, locul de eitare, Trimiterea la nol so treco in intetiorul parantezei patrate. Cind ia acelagi foc se face trimitere Ia mai multe referinfe bibliografice, acestea se treo intro singurS parantez’ pitrat ori de cite ori aceast rezolvare nu. este ‘impiedicats do completiti. : Yn bibliogtafia finali nu pot apres sub acelngi wumir de ordige inai_ multe tithuri decit in cazul cind sint citate numai inproun’ si cind intre ele exists importante elemonte comune. 3.1.2.9 Se recomand3 ca numirul formulei s% se plaseze la marginea did stinga a tindului formulei (a primului rind al formulei), iar in text ori de cite ori @ citati. 3.42.10 NumArul tabelului, precodat de cuvintul .tabelul, so plaseazi deasupra tabelului si oventualului siu titlu, far in text ori de cite ori o citat. Se reomandS & 80 simbolizeze coloanele agezate fa acelasi nivel, fie ok formeazi un ¢abet sau nu, iar simbolizarca 88 so facd prin cifre. Simbolul so trece in’complotarea capului fieckrei coloane. Simbolul este obligatoriu ciad tabelul (satt coloanele patalele) continu’ pe mai nuulte pagini. ‘Dack tabelul (coloanele) contiaus pe mai multe pagini (sau po mai multe deschideri de pagini) nu 30 repet& din. cap decit simbolurile coloanclor. : Coloanels se numeroteazii Incepind cw? sau (ia tabelele cu dubls intrare sau a eiror primg coloant este rezervatiy numirului curent) eu 0. 3.1.2.11 Numirul figurii, precedat de presourtares fiz., s¢ plaseaat dedesubtul figurii, conti- nuat eventual de explicafia figurit gi, po rind deosebit, de subexplicafia ei, iar in test ori do cite ori esto citat’. 3.1212 Anexele gi plangele se numeroteard prin cifre lating, plasate deasupra lot, iar in text oti de cite ori sink citate. folositd in toxte (iadexuri, glosace, diviziuni eté) este acces a alfa * betului corespunzind limbii textetor. In agezarea alfabetic, a unor cuvinte aparjinind mai multor limbi fri ca vreuns ft dintre ele sh aibi proponderen}s, se face abstracyic de semnole diacritice sau de literele com. puse (lies eto). Ta simbolizérile prin liters nu so folosose sommole diacritice, accentole sau litercte compuse. . ‘Dacé toxtul care urmoaz a fi trecut intr-o ordine alfabetick este format din mai multe cuvinte, respectiy dach acest toxt nu cuprinde nummai litere, ei sisemne de punctuatie, semne ortogratice, Spapii albe ete, acestea siat ordovate cu precadero fafh de litetele alfabetului ia urmitoarea succesinne : panctul final de propozifie, punct si virguls, paranteza (iachidere sau deschidere), liaia de pauzi, virgula, punctul do presourtare, apostroful, cratia, spatiul afb, cifrele, Exemplu de ordonare alfzbeticd dup acest ctiteriu: Ionescu, Ioan A. — Ionescu, Tonescu, Ion — Ionesou-Sigesti, G.—~ Ionescu de la Brad, Ton. Bibliogratillo gi lucrarile in legriturd cu cataloagele do biblioteca pot fi ordonate alta betic conform STAS 3636-70. 3.2 Foi de titla (titlul earfii ete) Orice carte trabule sk aibi un titlu; pentru lucriile gtiinfifice gi tebnice, tithul se Toana 324 intocinegte conform STAS 8397-69. 3.2.2 Rolle do titlu se intoomass confocus SPAS 8396-78. 33° | Confinut principal 3.3.1 Confinuted propcit-zis al carpii se redacteazd astfel incit sk pun’ in evident, prin toate mijloacele limbii, scrisului si tiparului, informafia si unilatea sa, Completarile adiacente Ineririi so izoleaz3; ia acest ear, confinutul propriu-is se denumeste confiaut principal. 3.3.2 In coufinutul principal de text se pot intercala simboluri, formulo gi oxcepyional note dibliogratice 34 Prefaga si posttaya Profaja gi posifaja siat texte auviliare lucririi; ele pot diferi fags de lucrare prio gen ii, inainte de literar, autor ete. Profata so agazi inaintes introd rezsummat{e) gi euprina(.ei. Inte-o nous edifio, prefay yi portaje pot ( roianoite putiadu-se totodatis repels, ia ele edifislor precedents. i, ine’ posttapa dupa incketeres tue Ml sau in parte, profefelo gi poslui principal (obsecvafiile si notele) 3.5. Completini 3.5.1 Completiiile textului principal pot fi . Togate de 0 auuiniti parte din text: parantezele (dia test), alineatele intercalate in toxtul principal (adaotari, observatii) ow indicagia de a fi diferenjiate pria mijloace tipo grafice (un corp de fitert mai mie ete), textele ce urmeazd a apirca pe margiuile laterale ale textului principal (note marginale, margiaalii), la piciorut paginii sau tabelulul (note de picior), Is sfirgitul crfii sau divizivnii (note finale) } = nelegate de o anumita parte din (ext : anexele lucririt-(index, glosar, rezumate ete) in general elo nu confia tabelo 5i 3.5.2 Observatiile gi notele trebuie si fie cit mak concise materialo ilustrativ i ca numorotaren observafiilor gi notelor s& se fack in cadrul celet mai Ss nous. 3.5.4 Cind so disting mai multe foluri de uote, trimiterile potfi simbolizate difetit. pentru fiecare fel {in ordinea folositii): prin numere, prin numaral do asteriscuri (simbolizare reco- mandabilé ia cazul notelor de picior ale tabelelor), prin litere (in ordine alfnbetieg) etc; de asemenea o serie de note, sitibolizats prin asteriscuri, poate fi trecutd In subsolul pagiail, iar alta serie, simbolizata prin numece, ta stirsitul e&rpii sau diviziuaii Folosicea & mai mult de dowd feluri donotiiri in cadrul aceleiagi lucrdci se face numai in cazuri excopfionale. 3.5.5 Cind notele apactin unor autori diferifi (ia cazul unor adaotiii indi text comun, al reeditirilor adnotate succesiv ete) elo sint urmate deo parantez® cuprinzind inifialele autorului (de exempla: 1..) sau o explicafio Kimuritoare a pateruitafit lor (de exemplu: nota editict originale; nota editurit romaneste ete) Cind este vorba de ua sioguc autor, un singur traducator gio singuri redacfie, expli- cafia se red, fatre paraateze, prin inifialele : (N.A.); (N..); respestiv (N.I2.). 3.5.3 "So recomand miei diviziuni care deschide, in cartes tiparita, pa juale ale unui 3.6 - Reproduceri (citate) 3.6.1, Tatr-o lucrare origiuaki trebuie sk so semnaleze, ca atare, orice reproducer¢ (numnita citat) si inte-o reproducere trabuie si se semnaleze orice omisiune. Reproducerile se fac cu indicarea provenientei. (G62) Atestarea reproducerii se realizeaxi (pentru stext) prin incadrarea ei intre gl ‘Ye, wenatae de trititerea La referiafa bibliografied reapectivs. Cind reproducerea.s-a facut printt-un document intermiediar, referinta originalului so continu’ cu referinja documentului Intermediar, precedata de textul citat dupd sau — cind referinfa incope cu numelo autorului limelo documentului — ap. (lat. apud). Cind textul este do larg cirewlapie (atestat ca atare in dicfionare ete), se considers suficiente ghilimelele ‘ Glhilimelele se pot omite vind se dau indicafii de culegere a citatului ou alt& variant’ to do liter tipografics (cursiv, corp de liter’ mai restul lucririf; aceast& simplifi- care se admite dae recults vadit caracterul de ceproducere din textul sau dia ilustragia Luer&rii . 5 . p . 3.6.3 Se Pol elimina pirfi din reproducere numai dack parted rimasi ny denatureazi tested originar. ‘Atestarea omisiunil se realizeaz%, pentrn text, prin puncte de auspensie: trei puncte {cind esto vorba de un text in interiorul’ uoui alineat) sau un rind de puncte (cind e vorba de unui sau de rai multe alineate). Punctele de suspensie nu se folosese cind se citeazk — integral — propozifii, grupuri nominale, unitati sintactice de orice fel (in afark de predicate), cu vinte, independent dé contextul cirora ‘apartineau. Punctele de suspensie reprezentind eliminiri datorate editorului (sau ale celui care citeaz’) s0 incadreaz’ intre pacanteze drepte. 3.64 Dac citarea se include in fraza nowlui contest, ortogratia citatului se poate incadra in ortografia textului, cazul substantivului sau al locufiunii nominale citate izolat putind {i adsptat propozifiei in care este introdus 3.6.5 Se recomanda pistrarea sublinierilor qi alineatelor originare eu excepiile co urmeazi a) modalitates tipogratica do redare 4 sublinierit poate fi schimbat& cu ocazia reodi tari, spre ase adapta sistemului de subliniere a lucrArii care reproduce citatul ; }) dacd se citeazi numai un text subliniat, el poate fi reprodus nesubliniat, tot astfel cum un text integral nesubliaiat poate fi reprodus integral subliniat ; ¢) cind se pune in evident ua fragment din reproducere printr-o subliniere proprie sau cind, dimpotriva, se reaunjé In sublinicrile originatului, situafii in care se face menfiune printr-o parantezi sau nota de tipul : (owBl. ms. — £.5.);TAS 8660-32 _ a) dack se citeaz’ dintr-un singur alineat, reproducerea poate reds fiecare fra printr-un aligeat propriu, Dack se citeazi mai multe alineate formate din cite o singues fraz Feproducerea le poate redn in continuare. Taceputurile de alineat din original pot fi redate prin bare (|, /). Ta cazul versuril inceputul de rind se poate reda pristr-o bari, iar inceputul de strofi prin dous bare. Citatele pot fi redate in limba de expunero a nowui lor context. fa lucririle de inalt nivel stiintific, citatele se reproduc in limba originard, dindu-se traducerea (care e facultativis cind limba citatului este o limba clasick san do mate citculafie In caz de transliterare sau de traducere, se urmeazis indicatiile de la pet. 2.2.7 gf 2. 3.6.6 3.6.7 Intercalirile in reproduceri se fac nuruai — prin note eu menfiunca autorulai ; — prin paranteze rotunde, cu acceagi menjiune ; = prin paranteze drepte (dact autorul originar nu le foloseste) ; ,— pria dublé linia de pauzi, pentru intercalari care reamintese autorul originar (< exemplu —adaugl autorul —). 3.6.8 Atestarea exactitayii unui text citat neasteptat se poate faco prin cuvintul sic Inti Paranteze drepte._ 3.0.9 Interventia celui care reproduce un citat niai ponte fi fieuts prin iaterealarca ints paranteze drepte @ sempului exclamArii (urmat eventual de textul corectat, propus tn loci Celui care a provocat exclamarea) sau a semnului iztrebarit (precedat eventual de textt b&nait ca fiind corect). 10 Adiiugitile de reconstituiw se precizead ca stare prin intervalarea lor intre pavanteze ‘irlige (< >). Pentru a diferenfia textole omise de autorul originar din groseala, cole ai: intentia de prescurtare, cele omise de tipograf, cele sterso do vreme, cele rupte sau cele acope rite ulterior, xe pot folosi sorune de precizare speciale, potrivit wzanfelor. 3.6.11 Adiiugirile de prisos ale textului originar pot fi izolate pria acotade ({ }) de cel car. citeara (oi nu permite a le inloeui eu puncte de suspensie) 3.6.12 Se recomand’ adnotarea citatolor cu texte Kmuriteare ori de cite ori iafelegere: cititorilor edrora li se adreseazi noua editic diferd de cea a cititorilor originalalui. ‘Aritarea izvoarelor eitatului, cind siat cunoscute, este obligatorie. 3.6.13 Corectarea gregelilor evidente se poate face direct in reproducere ori de cite ori s incadreaza in intenjéa gi posibilitifile autorului. Corectarsa direct in reproducere nu se po ite face in cazul edifiilor critice. 3.6.14 Se recomand’ ca citirile s% se fack dup’ editia cca mai valoroast: prima edipie in care pate o informatie, dact se discut prioritatea ; ultima edifie din timpul viofii autoratui dae’ se discuti ultimul’ siu punct de vedere; edifia critics consacratii, in cazul autorilor clasici, bitima triducese, In cazul citRrii pris iaternedia! traducern ef Tbaitile critice trebuie s& aibi in vedere toate variantele semnalate. 3.6.15 Citarea dintr-un text nepublicab clad nu © multiplicat si difuzat snu‘cind nu aparyine linei biblioteci publice necesita aprobarea autoruilui saw meupionacea Institufiely looulul 4 Gatei in care textul a fost comunicat (public, oral). 3.1. Keferinge bibliogratice 3.7.1 Menfionarea lucriirilor care au ajutat ia intocmirea unci Iucrii stiinpitice este obliga: torie. Se recomand’ ca aceast bibliografie si nu tie amplificats. Se poate face distinchie iotre bibliografia folosith sistematic pentru intreaga lucraze (recomandati a fi trecutd sub form’ de lista, bibliografie’ si bibliografi incidentala (reeomandatt a fi mentionat& prin note de picior). Se pot adiuga, separat, indicajii asupra octmentiirii fieute (bibliografie de biblio gratii, colecyin de periadice etc). Pentru luetiri eu caracter didactic si de popularizary se pot da, separat, bibliogratii gi ;d natura Tuck de ccconiandare. 3.1.2 Rofecinfele bibliografice se iitocmese conform SPAS 6153-70, iar preseurtirile dia refe Finje se intocmesc conform STAS 6074-81, STAS 8256-63 si STAS 8330-69. 3.73 Reforinyele bibliogratice se includ ia textul principal sau ia note sau parte in textul peiacipal i parte in note, sau so string ia liste bibiiogralico finale intitulate , bibliografie"’ Be recomands ca aceste referinge sh fie tracute in bibliografie sau in aote. 34. Pentru a go evita, in text sau in note, repetati in referintele bibliografice, se folosese retorinje preseurtate, precedate de unul dintee urmatoareke indicatiySTAS 8660-82 ~ sbiil, Wat, sbidews = in acceagi Jucrare), indicativ urmat de trictiterea ta divisiunile lucriiii (volun, pagin’, not& ete) cind diviziunile din referiags repotaté diferk de diviziunile dia referinta de baz; accasts presourtare este folositi ori de cite ori eel dow’ referinte vin una in continuacea celeilalte (afara de cazul cind cele dowd referinje fac parte dio grup&ri Diblipgrafice diferite, de examply cind cea dintii incheie o not care cuprinde maj multe referinge) . — op. cit (lat. opere citat in Iuorarea citats), indicativ urnjind numelui unui autor gi urmat de trimiterea la diviziunea lucririi sau la pagina; aceasta Prescurtare este folosit’ Sind referinta de bazi este desparfit’ de referinfa,repetata prin alte referinte si totodats cind aceste referine iavermediare uu privesc ucriti ale acetuingt autor; ~ toe. cit — (lat, loco citato= in locul citat), indicativ urmind titlului; aceast preseur- tare este folosita cind referinga de baz este despirlita de referinga repotata prin alte refering, peatra anu se maj repeta locul; ~ id. (lat. item acelagi), f. ead— (lat. eadem) ete cu acuzativul (folosit. dup& apud) : eund,, £ eand etc, indjcativ folosit pentru a nu mai tepcta numele autorului cind a dous feferings difers de Cea dintit numai prin titty (gi loo) si celelalte date specitice ale referingei. ‘Toate prescurtirile menfionate sint folosite in cadvul celei mai miei diviziuni care incepe obligatoriu {a cartes tipdritd cu pagind nous. 3.7.5 Pentru trimiterile la lucrarea in disoutie s¢ folosese urmitoarele simplificiri : — cind se trimite la acelagi volum : sup., supra sau mai sus gi inf, infra sam mai j urmate de teimiterea la pagin’ sau diviziune (paragrat), dact diferk de pagina sau loca) citSedi exomple : supra, p. 425, n. 1; infy cap. VI, 15; : cind se trimite Ja un volum anterior a} aceleiasi lucrari : &u cceast® lucrare, wl... f jurmaté de trimiterea la pagin’ sau alta divizinne. 3.7.6 Referinfele dibliogratice, integrate sau prescurtate, pot fi precedate de un text deter- Ininator al Iegaturii lor cu hucrarea : astfel, se folosesc : conf. = in conformitate ou ; pro = pen- fin in consul acestei teze, acestei rozolvdiri ete); contra (precediud lucricile unde’ se prezint® teza contrard); of. (lat. confer) 8 comp. compard cul gi 0 — vexi, pantry trimitgrt In care utorul nu araté legitira ; ap. swu eltat dupa etc, : ‘Yrimiterea la, bibliografic se agazt dup numele autorulul la lucrarea cSruia se face ecitat; in tipss de autor si de 301 trimiterea, cind acest este menfionat in text, sau ingediat dup: citat, Ta locul corespunzitor din punctul de vedere al sensulu 3.7.8 Cind Iuersrile din lista bibliografics finald sint citate o singuri dats (de exemplu [i2)), referinja cuprinde gi lgcul de unde s-a citat (de exemplu : [12] Aristotel, Metafizica, p. 5°62), Cindo lucrare din list&e citatk de mai matte ori si pentru diferite pasaje, retertaja Fespectivi na cupriade locurile citérilor, cf face trimitere Ia intreaga operd (de exempla : [12]. -Aristotel, Metafizien... 483 p.); in achimb, fiecare refering din text e complecsts ct ocul citirit, dé exemplu ({12}, p. 5762), ((12], p. #18) etc sau : [128] gi in subsol §P. 57—62; [129] si ia ‘subsol *P. 478 ete. 3.7.9 ,Cind trimiterea la o succegiune de pagini sau de diviziuai nu poate fi daté prin numdrul paginilor sau diviziunilor extremoca ia exomplil : p. 57—62}, se da nurnai prima, paging urmats Ge una din prescurtiirile 3g. (lat. (et) sequens), pl. sgg., sau gi urm. (gi urmitoarea, pl= gi urmitoarele), de exemplu p. 57 agg. saup. 57 91 urm.; cind paginile sint nameroase, stimiterea poate fi inlocuits pris euvint passine (prese. pass.) 3.1.19 Ie lists bibliogratio’, leorteile pot & agezate : dupa categorié de documente (diofionsre, atlase, monografil, lucriri beletristice etc); dup’ cum lueririle au fost utilizate gi au folosit intregi Iuorir sal Oivizinpilor i, in ordiiee acelor divieiual; alabetio dup autor (it Hie menfiunii autorului, dup& titiu); in ordinea cronologics a aparitiei lor; in ordines citérii in text, dup prima citare. 38 Indexuri 3.8.1 Indexucile se intocmese conform STAS 8254-76. ° 3.2 Indes! termenilor pufin wsitafi (arbaisme, regioaalisnie ete) poate fi contopit eu giosarul corespunziitor. " 39 ezumate 1 eA fond gi ca edifie se recomand’ s3 fie insatite, in corpat volumabai de recumate in limb; de mare cireulafie sau de scheme 3.9.1 Lucririle origi sau ca Supliment tipicit aparte,STAs 660-82 <1 = 8.9.2 Rezumatele se intocmese conform SUAS 6412-79. 810 Cuprins 3.10.1" Cuprinsul trebuie 3% redea : —"euvintele cuprins sau tabli de materiiy pr numirul volumului al cdrut euprins se reds ~ tittal fieedret diviziuni (putiadu-se face abstracfie de subtitiu gi de di inferioare in grad) 3i gradatia ei — pagina unde incepe diviziunea, eventual gi unde sfirsegte cu mentiuinea prescurtats a cuyintului pagind (p4. Cind diviziunile aceleiasi lucriti aparfin nor autori diferii, cuprinsul poate mextiona fi pe autori dack speciticaren coatribufici for nu 6-& ficut pe foaia (foile) de titlt. 3.10.2 Cuprinsul poate apiren la inceputul Iucrérit (inainte ori dup’ prefafa) sau la sfirsitul luerarii 3.10.8 Cindo lucrare apare in mai multe volume, ultimul volum poate relua cupriasul intregii Iuerisi, Un asemnonea cuprins so ajazi aumai la stirsitul fucnitii, 3.10.4 Cind tabla de materij este voluminoast gi trebuie dati detalint, ea poate fi impartits, dup’ gradul diviziunilor : cole suporioare formind cuprinsul propriu-zis al yolumului, eu indi: carea paginilor ; cele inferioare, trecute cn sau firs axitarea paginii, ia capul divizitinilor des Hgurate (care Feprezint& ullimul grad de diviziwne din cuprinsul ‘general, 3.10.5 La lueriile stiintifice originale se recomand ea, ‘dup% cuprinsul io limba de prezentare §i totdeauna la sfirgitul cfrfi, 8 se adauge traducerea cupriusului intr-tna sau mai multe limbi de mare circulafic. Dock Iucrarea are gi rezumat, traducerca fieeirai cuprins urmeaz’ dupi rezumatul corespunzitor. Fiecare rezumat tradus gi, cind acesta lipseste, ficcare cuprins tradus e precedat do roforiafa bibliografick a volumului, ‘recut Ia inceputul’ primed pagiai semumatului, respestiv cuprinsului 3.10.6 In reeditarea vechilor edifii si in traduceri se podte pista modi de impictire si de formulare a diviziuailor din cuprinstl aflat in lucrarea originars, chiar dacs nu corespunde cu diviziunile reale ale acelet edijii sau cu prescripfiile prezentului standard, 3.10.7 tp cazul excopfional, ia care toxtul principal nu cuprinde titluri, ele fiind treeute numai in cuprins, sau in caro'titlurile din cuprins au adaugivi fafi de ecle din textul principal, aceste adiugiri $e tree intre paranteze pitrate edate-eventual de titlul luersrii gi de zivunile are zecimala BAL No 3.11.1, Nota tipograties so iatocmeste de editurd in conformitate eu norma tebnie departa- mentals si se plaseazi, de reguls, a sfiegitul. volunmul 3.112 Indicele de clasificare 2ecimali universald (ZU) se stubilosle dupé indicagiile gi tabelele de clasificare in vigoare Dack volumul cuprinde © culegere de Ineriri, se va adduga pentru fiecare lucrare cite un indice Be clasiticar” 312 Colontitluci 3.12.1 fm manuseris cotonttlurilo se preziot® In sfisgit sub forma une liste, paralele (colon tithari de stinga. $f colontitiuri de dreapta) 32,2 Calontit{ul impreund cu coloncitrul) nu poate de Find de paging tipirita decit acd se imparte Intre cele dou’ pagini ale aceleiagi deschideri de carte (colontitluri duble}, In acelasi volum nu se admite alternares colontitlurilor dtthle cu colontitlurile simple. 4A tipogratied si inuice de elas 3.12.3 Colontitlurile din stinga deschiderii eirpii se recomand’ ca si difere de caloatitlusite @in dreapts. 3.124 Colontitinl se recomands ea si congind (iu ordinea de preferints) — cind prezentarea este sistematic’ : titlul diviziumii de print grad a luerieii (ew Say fGr5 simbotul ei) pe pagion din stinga si titlul diviziunii de gradul doi pe pagina din dreapta; titlul lucrisit pe pogiga dia stinga gi ¢itlut primei diviziuni pe pagina din Greapta (cind cartea cuprinde mai multe lucrari ale accluiagi autor); numele autorului (autorilor) pe pagina din stiaga si titlal lucrarii pe pagiua din deeapta (cind cartea cuprinde luerdei ale unor “autori dierii); simbolul diviziunii cu care incepe deschiderea de carte pe pagina din stinga i simbolul diviziunii cu care sfirguste deschiderea de carte pe pagina din dreapta; ; cind prezentares este alfabetiod : primul cuvint tyatat la dexchideren de carte pe pagiva din stinga gi ultinul cuviat tratat la deachiderea de carte pe pagiva dia dicapta; putnele autorulii gé titlul Inerarii;SLAs SsubU-S2 — cind textul nw are impirpiri: ua text sintetizator, diferit de la pagin’ la pagin’. gi stabilit dupa paginare ; numele autorului gi titlul lucriii * Cind coloatitlul uaein dintre fofe coast dintr-o formuiare generals (de exemplu : pre fata, introducere, cuprins etc), colontitlul celeilalte fete se recomanda ca si con}ina 0 formulare ecified pentrt volum (de exemplu: numele autorului gi titlul eirfil). ee Numele autorului lueririi au se trece in colontitlul filet al e&rei autor integral gste alt persoani, firk a se trece’ si numele acesteia. Cind prefafa sau cuprinsul are sub patru pagini, acestea nu au colontitlu Gind inceputul divizivaii redate in colontittu apare in carte in continuarea diviziunii (iar nu ou pagind aoud) se considers Ia fixarea colontitlutui diviziunea cu care B25 aaterio: incepe pagina. Cind pagiva din dreapta iacepe incidental cu o nouk diviziune se poate trece exceptio- nal titlul diviziunii superioare, dacs acesta e redat gi pe pagina din stinga. 3.12.6 Cind textul propus pentru colontitla trebuie s& fie redus, se recomand’ a se renunja In textele mai pufin semuificative si a s© corela eolontitlurile ageleiagi descbideri a earfii ia vedorea eliminarii repetipiilor. 3.13 Fise documeutare Volumele pot fi insofite de fige documentare (format. internation! 125 x 75 mm) sau de texte decupabile spro a {i lipite pe asemenea fige, cuprinzind referinja bibliografics a valu- mului $i recumatul tui : de fanioane sau de fise documentare pentru fiecare articol. Culegorile pot fi insofite Cind intr-un volum apar mai multe lucriride sine stit&toare se pot intocmi fige pentru ficcare diatre ole. Cink o lucrare apare fragmentati in mai multe volume, figa se ‘tiptireste odaté cu editarca ultimului volum.