Uniunea Europeană și Federația Rusă

Negurici Constantin – Ionuț

Introducere

Uniunea Europeana și Rusia se recunosc ca fiind parteneri cheie pe scena internaționala

și acestea cooperează asupra unui număr de probleme având interes comun.

Relații politice

Membrii alor Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperarea în Europa

( OSCE) și a Consiliului European, Uniunea Europeană și Rusia sunt angajați să susțină și să
respecte valorile și principiile fundamentale ale democrației, drepturilor omului, statului de
drept și economiei de piață. Aceste valori stau la baza relației UE- Rusia.
Cadrul legal pentru relația UE- Rusia este Acordul de Parteneriat și Cooperare, ce a
intrat în vigoare în anul 1997, inițial pentru 10 ani. Din 2007, acesta este reînnoit anual.
Stabilește un cadru politic pentru consultări periodice între UE și Rusia, bazat pe principiile
democrației, drepturile omului, libertate politică și economică și angajamentul față de pacea și
securitatea internațională. Mai mult, acest acord este completat de acorduri pe sectoare care
acoperă o gamă largă de domenii: politice, știință, tehnologie, educație, energie, mediu,
transporturi și prevenirea activităților ilegale. Unele dintre aceste dialoguri și consultări au fost
suspendate în urma anexării Crimeei.

Spațiul comun

În curs de desfășurare, cooperarea UE – Rusia acoperă 4 domenii de politică – denumite

spații comune: economie și mediu, libertatea securității și legii ( toate negocierile și dialogurile
la nivel înalt sunt suspendate, cu excepția reuniunilor la nivel tehnic), securitatea externă,
cercetare și educație – incluzând toate aspectele culturale.

Relații economice

Din 1997 Acordul de Parteneriat și Cooperare, a fost cadrul general politic și economic
de cooperare. Obiectivul principal al acestui acord este promovarea schimburile și investițiilor
și o dezvoltare economică armonioasă între UE și Rusia. Pe departe UE este principalul
partener de investiții și comerț a Rusiei, în timp ce Rusia ce clasează ca fiind al patrulea
partener de comerț și de asemenea cel mai mare furnizor de petrol, gaz, uraniu și cărbune.
Investițiile au dus la numeroase angajamente comune pentru menținerea unor relații economice
bune, cu un accent deosebit pentru cooperarea în domeniul energiei, oferind securității
energetice, creșteri economice de ambele părți. În orice caz, anexarea ilegală a Crimeei și
destabilizarea Ucrainei a dus la revizuirea relațiilor UE-Rusia, incluzând suspendarea
activităților formale în cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare . Măsuri ce au vizat Rusia
dar și măsuri ce au vizat comerțul și investițiile în Crimeea au fost adoptate și prelungite din
2014.

UE și Rusia după anexarea Crimeei

Sancțiuni după anexarea Crimeei. Au funcționat?
Uniunea Europeană și Federația Rusă
Negurici Constantin – Ionuț
Când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a început să intervină în estul Ucrainei, vestul
Europei a răspuns cu sancțiuni economice. În iunie 2014 sancțiunile au fost coordonate și
adoptate de către Uniunea Europeană, Statele Unite și alți aliați și parteneri.
Aceste sancțiuni au fost consolidate în septembrie 2014. Sancțiunile UE, care urmau să
încheie în iulie 2015, au fost prelungite până în ianuarie 2016.
Sunt trei tipuri de sancțiuni economice. Primul restrânge accesul la piețele și serviciile
financiare occidentale pentru întreprinderile rusești desemnate de stat în sectoarele: bancar,
energetic și de apărare. Al doilea tip de sancțiune economică, este cel de embargou asupra
exporturilor către Rusia, a echipamentelor de explorare și producție de petrol. Al treilea este
un embargou asupra exporturilor de bunuri militare către Rusia și a produselor cu uz dublu
(militar- civil) – nuclear, materiale chimicale, electronice, computere, telecomunicații,
navigație, sisteme de propulsie, navete spațiale etc. Justificarea acestor sancțiuni occidentale
este bine înțeleasă pe plan internațional. Drept replică Rusia a impus o serie de interdicții în
august 2014, asupra importurilor de alimente din națiunile Occidentale Această interdicție
rămâne în vigoare.

Efecte asupra Rusiei și UE

Pentru economia rusă, sancțiunile evaluate au contribuit la agravarea schimbărilor

macroeconomice cu care se confrunta deja, în special scăderea rapidă și pronunțată a prețului
petrolului care a început în ultimele luni ale anului 2014. Datele mai recente au confirmat
intrarea Rusiei în recesiune, cu o scădere a PIB de 2,2% pentru primul trimestru al anului 2015,
comparativ cu primul trimestru al anului 2014. În plus, efectul combinat al acestor sancțiuni
și al scăderii prețurilor petrolului a determinat o presiune semnificativă în sensul scăderii
valorii rublei și creșterea fluxului de capital în afara țării. În același timp, sancțiunile privind
accesul la finanțare au forțat statul rus să utilizeze o parte din rezervele sale valutare pentru a
acoperi sancțiunile. Aceste evoluții au forțat mâna Băncii Centrale a Rusiei, care a încetat brusc
să apere valoarea dobânzii rublei și a ratelor dobânzilor din decembrie 2014. Interdicția Rusiei
privind importurile de produse alimentare occidentale a avut un efect amestecat asupra acestei
imagini provocatoare, deoarece a determinat creșterea prețurilor la alimente și, prin urmare,
inflația. Aceasta a fost în plus față de efectul scăderii valorii rublei, care a ridicat deja prețul
bunurilor și serviciilor importate în ruble.
În concluzie, sancțiunile Occidentale au fost un succes în ceea ce privește obiectivul de
a provoca daune economiei rusești.
Economiile europene au fost afectate de sancțiunile și recesiunea Rusiei, în principal,
prin intermediul comerțului, adică prin pierderi în veniturile din export. Pierderile au fost
cauzate în mod direct prin sancțiunile occidentale ( exporturi de echipamente producătoare de
petrol și de produse militare și cu dublă utilizare), prin interdicția Rusiei de a importa alimente
și indirect, din cauza recesiunii rusești si a ratei de schimb mai scăzute, care împreună conduc
la o cere mult mai scăzută de importuri ( de oriunde în lume). Acesta din urmă efect fiind pe
departe cel mai mare, prețul scăzut al petrolului având cel mai mare impact.
Pentru aliații și partenerii europeni, datele recente demonstrează că pierderile
înregistrate ca urmare a încetinirii economice generale a Rusiei au fost limitate. Desigur,
exporturile către Rusia au scăzut substanțial, în medie, cu aproximativ o treime, comparativ cu
primul trimestru al anului 2015 cu primul trimestru al anului 2014. Importanța Rusiei ca piață
de destinație este însă destul de limitată pentru majoritatea țărilor europene și, mai important,
întreprinderile europene au reușit să găsească noi piețe pentru produsele lor, atât în Europa, cât
și în afara ei - un fenomen pe care economiștii îl numesc deturnarea comerțului.