ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL
MORENI

Prof. Sebastian Munteanu Nume: Iacob Simona

Seria B, GRUPA 157, ANUL 3

Bucuresti, 2015
CUPRINS

VARIANTA INDIVIDUALA......................................................................................................................................... 3
1.Concepte fundamentale utilizate in managementul serviciilor comunitare de utilități publice ..................................... 4
1.1 Serviciile publice de interes general ....................................................................................................................... 4
1.2 Serviciile comunitare de utilități publice din România ........................................................................................... 4
1.3 Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare componentă a serviciilor de utilități publice ................................ 4
2.ANALIZA PRESTARII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE IN
MUNICIPIUL MORENI................................................................................................................................................ 6
2.1 Caracteristici generale ale operatorului................................................................................................................... 6
2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului .................................................................................................. 7
3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ
ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI ............................................................................. 10
3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a sistemului de
alimentare cu apă şi a celui de canalizare din municipiul Moreni .............................................................................. 10
3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare
cu apă potabilă şi a celui de canalizare din municipiul Moreni .................................................................................. 13
3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă, a
celui de canalizare şi eşalonarea investiţiilor .............................................................................................................. 17
3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare ...................................................................... 17
3.3.2 Eşalonarea investiţiilor ................................................................................................................................... 19
4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE
CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI ............................................................. 24
4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare ...................................... 25
4.2 Indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de
canalizare .................................................................................................................................................................... 34
4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi modernizare în
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare................................................................................ 38
5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE .................................................................................... 45
5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului public de alimentare cu apă
şi a celui de canalizare ................................................................................................................................................ 45
5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare economiceError! Bookmark not def

2
VARIANTA INDIVIDUALĂ

Nr. Crt. Specificatie Valoare

(EUR)
1. Cost pentru eliminarea sursei de apa Podei 14.322
2. Cost pentru modernizarea retelei de apa potabila a Mun. Moreni 997.741
3. Cost pentru inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni 3.731
4. Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte 41.258
5. Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 97.597
6. Costuri pentru demontare, remontare si management 162.590
7. Costuri pentru proiectare si inginerie 35.571
8. Costul altor lucrari din perioada de proiectare 2.425
9. Costul altor lucrari din perioada de realizare a investitiei 64.908

10. Cheltuieli anuale de exploatare in primul an de realizare a investitiei 19.464

11. Cheltuieli anuale de exploatare in cel de-al doilea an de realizare a investitiei 14.386
12. Cheltuieli anuale de exploatare in perioada de functionare dupa modernizare 30.529

13. Venituri anuale in primul an de realizare a investitiei 124.508

14. Venituri anuale in cel de-al doilea an de realizare a investitiei 121.687
15. Venituri anuale in perioada de functionare dupa modernizare 247.217

3
1.1 Serviciile publice de interes general

Serviciile publice de interes general fac parte din ansamblul valorilor recunoscute de
toate țările membre ale Uniunii Europene și constituie un element esențial al modelului
european de societate. Au rolul de a îmbunătății calitatea vieții tuturor cetățenilor, prezentând
factori de competitivitate și de coeziune maximă și este nevoie de o furnizare cât mai
performantă a acestora. În cadrul acestor tipuri de servicii intră activități precum energia,
telecomunicațiile, transportul, educație, distribuția cu apă etc. și se prezintă ca fiind servicii de
interes economic general si servicii de interes general fără caracter economic. Pentru a afla
deosebirea intre cele două tipuri de servicii este necesara analiza de la caz la caz.

1.2 Serviciile comunitare de utilități publice din România

Serviciile comunitare de utilități publice sunt cele care răspund unor cerințe și necesități
de interes și utilitate publică, au caracter economico-social si tehnico-militar, permanent , cu un
regim de funcționare continuu, acoperind dimensiunile locale( comunale, orășenești, municipale
sau județene ).Acestea pot fi furnizate de către operatorii ce furnizează în baza reglementărilor
de drept public sau privat și sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale,
iar pentru a putea fi organizate si administrate trebuie sa respecte principiul dezvoltării durabile
și corelării cerințelor cu resursele, autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,
subsidiarității și proporționalității, responsabilității și legalității, participării și consultării
cetățenilor, asocierii intercomunitare, asigurării igienei și sănătății populației.

Sectorul serviciilor de utilități publice din România a suferit transformări profunde în

ultima perioadă de timp din punct de vedere legislativ, organizatoric și tehnico-administrativ.

Serviciile de utilități publice au un impact major asupra mediului, fapt pentru care
măsurile de eliminare sau diminuare a disfuncționalităților existente în acest sector sensibil al
economiei trebuie corelate cu cerințele păstrării echilibrului ecologic.

1.3 Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare componentă a serviciilor de

utilități publice

Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă totalitatea activităților de

utilitate publică și de interes economic și social general efectuate în scopul captării, tratării,
transportului; înmagazinării și distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe

4
teritoriul unei localități, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor
uzate, a apelor meteorice și a apelor de suprafață provenite din intravilanul acesteia.

Serviciul de alimentare cu apă cuprinde : captarea apei brute din sursele de suprafață sau
subterane, tratarea apei brute, transportul apei potabile si/sau industriale, înmagazinarea apei,
distribuția apei potabile și/sau industriale.

Serviciul de canalizare cuprinde : colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate de la

utilizatori la stațiile de epurare, epurarea apelor uzate și evacuarea apei epurate în emisar,
colectarea, evacuarea și tratarea adecvată a deșeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale și
asigurarea funcționalității acestora.

Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare are o dimensiune economică și o

dimensiune socială. Pentru îndeplinirea rolului de îmbunătățire a calității vieții, serviciul de
alimentare cu apă și de canalizare trebuie să aibă o serie de caracteristici: universalitate,
egalitatea tratamentului, continuitate, siguranța persoanelor și a serviciului, adaptabilitate și
gestiune pe termen lung, transparență și suportabilitate.

Dimensiunea si rolul acestui serviciu reclamă și justifică adoptarea și implementarea

unui set de măsuri având ca obiective dezvoltarea durabilă, atingerea standardelor Uniunii
Europene și eliminarea disparităților economico-sociale dintre celelalte state membre ale acesteia
și România.

România prezintă rețele de distribuție a apei potabile cu o lungime de 40.267 km,

asigurând o echipare în mediul urban de numai 71 % din lungimea totală a străzilor.
Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă a sporit considerabil în ultimii 30 de ani,
astfel s-a ajuns ca 67.74 % din locuințele din României să beneficieze de un serviciu public de
alimentare cu apă. Calitatea apei este mereu controlată prin prelevarea de probe din zone
reprezentative ale rețelelor de distribuție, efectuându-se analize pentru determinarea
substanțelor toxice din apă, a consumului chimic de oxigen, a amoniacului și a azotaților.

În prezent, 644 de localități dispun de rețele de canalizare publică, acestea având o

lungime de 16.812 km, astfel doar 53 % din locuințele din România beneficiază de rețele de
canalizare publică. Din punct de vedere al populației, doar 52,81 % beneficiază de serviciul de
canalizare. Astfel, România este considerabil în urmă în ceea ce privește furnizarea serviciilor de tratarea
a apei potabile și de colectare și epurare a celei uzate și de aceea , statul sprijină dezvoltarea cantitativă și
calitativă a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, precum și a infrastructurii tehnico-edilitare a
localităților afectată acestora, astfel încât aceste servicii să îndeplinească următoarele condiții de
funcționare: continuitate din punct de vedere cantitativ și calitativ, adaptabilitate la cerințele utilizatorilor,
acces nediscriminatoriu la serviciu, respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor
și protecției mediului.

5
2.Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă și de canalizare în
Municipiul Moreni

Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni este asigurat de

societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă si Transporturi Dâmbovița S.A. ( S.C.
G.C.L.T. Dâmbovița S.A. )

2.1 Caracteristici generale ale operatorului

- Persoană juridică română
- Societate pe acțiuni
- Sediul este în România,loc Târgoviște, județul Dâmbovița
- Sucursale,filiale în Dâmbovița( Moreni, Fieno, Pucioasa și Titu )
- Este privatizată
- Obiectul de activitate: produce, distribuie apă potabilă, întreține și repară rețelele aferent,
colectează, tratează și evacuează apele uzate, administrează și întreține fondul locativ de
stat, colectează, transportă, depozitează și reciclează resturile menajere, salubrizează
străzile, organizează, administrează și întreține piețele, prestează servicii în domeniul
construcțiilor, întreține și repară drumuri și spații verzi, ascensoare, prestează activități de
autoservire, repară pompe șii obiecte electrocasnice și bobinaj.
- Capitalul social este de 120.500 Ron
- Managementul societății este asigurat de AGA,CA, Director General, Directori
Executivi, Sefii de compartimente funcționale și operaționale
- Colaborează cu Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Națională de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, Ministerul Sănătății,
Ministerul Mediului, Consiliul Local, Primarul și Consiliul Județean.
- Utilizatorii sunt 12 500 persoane care beneficiază de serviciul cu apă și 11 500 care
beneficiază de serviciul de canalizare, 120 de agenți economici privați și bugetari care
beneficiază de serviciul de alimentare cu apă și de canalizare
- Cooperează cu agenți economici, societăți cu capital privat, agenți bugetari și populație
- Este o unitate de sine stătătoare , cu capital privat, care se conduce după principiul
autogospodăririi
- Se respectă principiul securității serviciilor, tarifarii echilibrate, calității și eficienței,
transparenței și responsabilității, consultării sindicatelor și a utilizatorilor
- Organizarea, exploatarea și gestionarea serviciilor de utilități publice trebuie să asigure:
satisfacerea cerințelor cantitative si calitative, sănătatea populației și calitatea vieții,
protecție economică, juridică și socială a utilizatorilor, funcționare optimă, informarea și
consultarea comunităților locale , introducerea unor metode moderne de management,
introducerea unor metode moderne de elaborare și de implementare a strategiilor,
politicilor ,proiectelor, dezvoltarea durabilă, protejarea și valorificarea domeniului public
și privat .

6
 - Funcționarea optimă presupune o organizare funcțională la nivelul fiecărei secții
prestatoare de servicii în fiecare oraș benefic.
- Aprovizionarea tehnico-materială se efectuează prin Compartimentul Aprovizionare ,
având ca primă sarcină asigurarea în mod ritmic a cantităților necesare de materii prime,
materiale,combustibil
- Ca furnizori: materii prime, combustibil, energie electrică, apă cumpărată, de servicii.
- Tarife sunt fundamentate pe baza costurilor de prestare și exploatare, de întreținere și
reparații.( tariful este de 0,25 euro/mc, din care 0,20 apă rece si 0,05 canalizare )
- Principale componente ale tarifului : operare, întreținere, resurse umane( personal
conducere, execuției, administrativ, auxiliar )
- Societatea are în structură 12 compartimente: 6 funcționale si 6 operaționale

2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului

Alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Moreni, ce are o populaţie de 21.500

locuitori, se realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
1. sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana, judeţul Prahova.
Municipiul Moreni este racordat la această sursă printr-o conductă de aducţiune cu o lungime de
17,3 km. Apa este înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală de 5000 mc (2 x 2500
mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa este distribuită gravitaţional spre
consumatorii din Municipiul Moreni. Această sursă asigură 90% din necesarul de apă al
municipiului, iar calitatea apei este foarte bună;
2. sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime (peste 70 m), amplasată
pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa extrasă este pompată spre Municipiul Moreni
printr-o conductă din oţel cu o lungime de 7,4 km.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 21,4 km, prin aceasta
asigurându-se necesarul de apă pentru 12.500 persoane, precum şi pentru mai mult de 120 agenţi
economici privaţi şi bugetari. Reţeaua de distribuţie a apei potabile cuprinde conducte din oţel,
fontă, PVC, azbest şi beton cu diametre cuprinse între Φ50 şi Φ600.
Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are următoarele
caracteristici tehnice:
- asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia Municipiului Moreni;
- asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
- staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral (multe componente au timpul de viaţă
expirat), sunt supradimensionate comparativ cu actualul consum şi sunt ineficiente din punct de
vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75 kWh/mc apă, adică dublu
comparativ cu sistemele moderne);
- starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate la 43%;
- pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a terenurilor în
zonele locuite;
- nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru consumatorii
casnici;
- apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic legislaţiei în vigoare.

7
 Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală de 20,2 km, la această
reţea fiind racordate 11.500 persoane şi 120 agenţi economici privaţi şi bugetari. Configuraţia
terenului nu permite racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor locuitorilor. În perspectivă,
până în anul 2015 s-au realizat programe ce au în vedere extinderea reţelei de canalizare pentru
toţi locuitorii municipiului.
Epurarea apelor uzate se realizează într-o staţie de epurare cu o capacitate de 160 l/s şi
trei trepte: mecanică, biologică şi chimică. Deversarea apelor uzate epurate se realizează în
receptorul natural Cricovul Dulce.
Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele caracteristici
tehnice:
- asigură canalizarea pentru 53,49% din populaţia Municipiului Moreni;
- staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt îmbătrânite;
- capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizează conform legislaţiei în
vigoare.
Scopul principal al societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi
Dâmboviţa S.A. este să asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciilor de
distribuţie a apei potabile şi de canalizare, precum şi eficienţa acestor servicii, securitatea lor,
tarifarea echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.
Activităţile organizaţiei trebuie să fie concepute şi derulate în aşa fel încât să permită
asigurarea calităţii apei potabile la nivelul standardelor precizate în directivele Uniunii Europene.
Totodată, societatea trebuie să asigure îmbunătăţirea calităţii mediului prin utilizarea raţională a
resurselor de apă şi epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor
energetice, reducerea consumurilor specifice de apă potabilă prin contorizarea tuturor
branşamentelor utilizatorilor.
Este necesar ca organizaţia să îndeplinească principala condiţie de funcţionare, respectiv
continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin respectarea reglementărilor specifice
din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
Din analiza prestării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni de către societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa
S.A. se pot desprinde principalele puncte forte, slabe, oportunităţi şi ameninţări, după cum
urmează:
1. puncte forte:
- suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă (capacitatea de a transporta
cantităţi foarte mari de apă);
- alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână);
- contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru
consumatorii casnici;
- există personal calificat pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare;
- deschiderea autorităţilor de administraţie publică locală şi judeţeană pentru atragerea de fonduri
necesare reabilitării şi modernizării infrastructurii sectorului de apă şi canalizare;
- sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni asigură apa
potabilă şi epurarea apelor uzate la parametrii de calitate prevăzuţi de actele normative în
vigoare;
- creşterea încrederii populaţiei în serviciile prestate de S.C. G.C.L.T. S.A.;

8
- sprijin al guvernului, prin măsuri economice şi legislative, pentru dezvoltarea serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare (atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ);
- folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice în agricultură, ceea ce conduce la reducerea
poluării surselor subterane de apă;
- existenţa organizaţiilor non-guvernamentale interesate în domeniul serviciilor prestate către
cetăţeni.
2. puncte slabe:
- operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
- ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce se caracterizează prin ape mari primăvara datorate
topirii zăpezilor şi viituri de vară provocate de ploile ce au un carcater torenţial, nivelul record
fiind atins în anul 1991 – 550 cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s;
- instalaţii supradimensionate ce duc la creşterea costurilor specifice;
- lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a calităţii serviciilor prestate cu servicii similare din
alte zone ale ţării;
- lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor existenţi (restul de 10% societăţi
comerciale şi 53% consumatori casnici care nu sunt contorizaţi) şi a echipamentelor de
automatizare pentru monitorizare şi control în timp real al proceselor tehnologice;
- costul ridicat al materialelor necesare pentru reparaţiile curente şi capitale;
- dificultăţi în reducerea consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă;
- promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură;
- diferenţe de nivel între zonele inferioare şi zonele superioare ale oraşului4, fapt care creează
dificultăţi în alimentarea cu apă şi racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor consumatorilor;
- finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării;
- cooperare redusă între sectorul academic, instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi operatorii de
apă/canal, ceea ce conduce la un transfer redus de tehnologie şi inovaţii în sectorul serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare.
3. oportunităţi:
- posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea
sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare;
- armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele Uniunii Europene;
- relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşteri numărului de consumatori;
- dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu impact puternic asupra
transferului de date necesar pentru calculul şi compararea indicatorilor de performanţă;
- interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea parteneriatelor publice/private în
domeniul protecţiei mediului.
4. ameninţări:
- întârzierea plăţii serviciilor prestate;
- scăderea consumului de apă potabilă;
- în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul intervenţiilor
programate/neprogramate la sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;
- poluarea mediului prin exfiltraţii;
- slaba securizare a instalaţiilor;
- interferenţe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent electric;
- migraţia tineretului din municipiul Moreni către alte oraşe din ţară şi străinătate, unde pot găsi
mai uşor un loc de muncă.

9
 Necesitatea asigurării calităţii serviciilor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare, a
îmbunătăţirii calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciilor, a reducerii pierderilor de apă
şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre elementele care impun efectuarea unor
lucrări de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.

3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL
MORENI

3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi

dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare din
municipiul Moreni.

Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut

numeroase defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente importante,
cum ar fi: staţii de tratare a apei brute, staţii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru
înmagazinarea apei potabile, reţele de distribuţie branşamente până la punctul de delimitare etc.
Tocmai de aceea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
constituie una dintre opţiunile strategice prioritare ale societăţii comerciale G.C.L.T. S.A., având
în vedere impactul asupra competitivităţii serviciilor şi eficienţei acestora.
Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rezultă în principal din următoarele
considerente:
• soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;
• în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut
deficienţe care au determinat o eficienţă şi calitate scăzute ale prestării serviciilor;
• echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea înainte de 1985,
într-o perioadă de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea
echipamentelor;
• datorită saltului tehnologic din ultima perioadă, piesele de schimb pentru o serie de
echipamente au ieşit din procesul de fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri ridicate;
• acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
se derulează într-un interval de timp de cel puţin 1-2 ani, perioadă în care fenomenul de uzură
fizică şi morală se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din funcţiune a unor
echipamente şi instalaţii, generând în timp costuri de exploatare şi întreţinere proporţional mai
mari.
Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din luarea în
considerare a următoarelor elemente:
- prin extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile se va obţine creşterea numărului de
ore de funcţionare şi de clienţi serviţi;
- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe va
conduce la creşterea randamentului;

10
 - după realizarea lucrărilor de modernizare, se va reduce numărul personalului de
exploatare;
- cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele staţiilor de
tratare a apei brute, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe, se vor înlocui echipamentele
uzate moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie, control şi diagnoză la
nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală cu modernizare la toate
echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare.
Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii comerciale G.C.L.T.
Dâmboviţa S.A. are în vedere, în principal, realizarea următoarelor obiective:
1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;
2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de disponibilitate a
sistemului, care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului şi
instalaţiilor auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de
ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele interioare şi reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al contorizării
tuturor branşamentelor utilizatorilor;
6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare
de la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă;
7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control sistematic şi
un sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii;
8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
9. promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia
prin stimularea soluţiilor performante, a iniţiativei şi inovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor
naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii
Europene.
În vederea realizării obiectivelor propuse societatea comercială Gospodărie Comunală
Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. a efectuat o serie de studii tehnico-economice privind
posibilităţile de reabilitare şi modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni.

11
 Parametrii tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare
a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni

Tabelul nr.3.1
Nr.
Specificatie U.M. Valoare
crt.
Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro
1 mc/om/an 2,449
investitii
Cresterea numarului de persoane care
2 beneficiaza de servicii de alimentare cu apa si persoane 4361,187
de canalizare la 1.000.000 euro investitii
Debit mediu asigurat inainte de reabilitare si
3 l/om/zi 160
modernizare
Populatia rezidenta care beneficia de serviciul
4 de alimentare cu apa inainte de reabilitarea si persoane 12.500
modernizarea sistemului
Populatia rezidenta care beneficia de serviciul
5 de canalizare inainte de reabilitarea si persoane 11.500
modernizarea sistemului
Lungimea retelei de distributie a apei potabile
6 inainte de reabilitarea si modernizarea Km 21,4
sistemului de alimentare cu apa
Lungimea retelei de distributie a apei potabile
7 dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de Km 25
alimentare cu apa
Lungimea retelei de canalizare inainte de
8 reabilitarea si modernizarea sistemului de Km 20,2
canalizare
Lungimea retelei de canalizare dupa
9 reabilitarea si modernizarea sistemului de Km 25
canalizare

În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai roiectului de

reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni.

Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru fundamentarea investiţiilor
necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,
precum şi pentru aprecierea eficienţei proiectului.

12
3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare din municipiul Moreni.

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de
potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi canalizare, societatea va avea
responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării sistemelor
în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest sens este
necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind de la un plan
director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.
În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare
cu apă potabilă şi de canalizare se includ:
- costurile eliminării sursei de apă Podei;
- costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
- costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
- costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
- costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea reţelei de apă
a municipiului Moreni;
- costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
- costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de
apă a municipiului Moreni;
- costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării
acestora.
În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor se regăsesc
în tabelul nr. 3.2.

Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a sistemului

de alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare

Nr. Cost total

Specificatie
crt. (€)
1 Cost pentru eliminarea sursei de apa Podei 14.322
Cost pentru modenizarea retelei de apa potabila a
2 997.741
Municipiului Moreni
Cost pentru inlocuirea pompelor uzate in statia de
3 3.731
epurare Moreni
Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de
4 41.258
locuinte
Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii
5 97.597
casnici
Cost total pentru reabilitarea si modenizarea
6 1.154.649
echipamentelor

13
 Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi efectuate implică un
cost de 162.590 €, având următoarea structură:
- 11,76% pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa;
- 70,59% pentru conductele de aducţiune;
- 17,65% pentru pompe.
Pentru activitatile de montaj pur se considera o valoare de cc. 80% din alocarea totala a
activitatilor de demontare, remontare si management, iar pentru activitatile de management se
considera o valoare de cc. 20% din valoarea totala a activitatilor de demontare, remontare si
management.

Figura 3.1 Structura costului pentru activitatile de demontare, remontare si management

Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru rezervoarele in

care este inmagazinata apa se calculeaza astfel:

14
 11,76
𝐶𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 162.590 = 19.120,58 ≌ 𝟏𝟗. 𝟏𝟐𝟎 €, din care:
100

80
𝐶𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑗 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 19.120 = 𝟏𝟓. 𝟐𝟗𝟔€
100
20
𝐶 𝑚𝑎𝑛𝑎𝑔𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 19.120 = 𝟑. 𝟖𝟐𝟒 €
100

Costul pentru activitatile de demontare, remontare si manageent pentru rezervoarele in care se

inmagazineaza apa este de 19.120 €, din care activitatile de montaj au valoarea de 15.296 €, iar
managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de
3.824 €.

Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru conductele de

adectiune se calculeaza astfel:

70,59
𝐶𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 162.590 = 114.772,28 ≌ 𝟏𝟏𝟓. 𝟎𝟎𝟎 €, din care:
100
80
𝐶𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑗 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 115.000 = 𝟗𝟐. 𝟎𝟎𝟎 €
100
20
𝐶 𝑚𝑎𝑛𝑎𝑔𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 115.000 = 𝟐𝟑. 𝟎𝟎𝟎 €
100

Costul pentru activitatile de demontare,remaontare si management pentru conductele de

adectiune este de 115.000 €, din care activitatile de montaj au valoare de 92.000 €, iar
managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de
23.000 €.

Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru pompe se

calculeaza astfel:

17,65
𝐶𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 162.590 = 28697,135 ≌ 𝟐𝟖. 𝟕𝟎𝟎 €, din care:
100
80
𝐶𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑗 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 28.700 = 𝟐𝟐. 𝟗𝟔𝟎 €
100
20
𝐶 𝑚𝑎𝑛𝑎𝑔𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 = ∗ 28.700 = 𝟓. 𝟕𝟒𝟎 €
100

Costul pentru activitatile de demontare, remontare si management pentru pompe este de

28.700 €, din care activitatile de montaj au valoare de 22.960 €, iar managementul, asistenta
tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 5.740 €.

15
 Valoarea totala a lucrarilor de montaj si management pentru modernizarea sistemului de
alimentare cu apa si de canalizare este prezentata in tabelul 3.3.

Costuri pentru demontare, remontare si management

Tabelul nr. 3.3

Nr. Cost al lucrarilor
Specificatie
crt. (€)
1 Montaj – total, din care: 130.256
1.1. pentru rezervoare de inmagazinare a apei 15.296
1.2. pentru conducte de aductiune 92.000
1.3. pentru pompe 22.960
2 Management – total, din care: 32.564
2.1. pentru rezervoare de inmagazinare a apei 3.824
2.2. pentru conducte de aductiune 23.000
2.3. pentru pompe 5.740
3 Total 162.820

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu

apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:
- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru verificarea
funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea
condiţiilor termice şi dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de
reabilitare şi modernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la
amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune, teste de
garanţie şi teste finale) etc.
Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor
lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 34.551 €.
Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare, remontare
şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că VALOAREA
TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 3.4.

Investitia totala pentru reabilitarea si modernizarea sistemului

de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni
16
 Tabelul nr. 3.4

Nr. Investitia totala

Specificatia
crt. (€)
1 Cost pentru proiectare si inginerie 35.571
2 Cost pentru activitati de management 32.564
3 Costul altor lucrari din perioada de proiectare 2.425
4 Total cost in perioada de proiectare (1+2+3) 70.560
5 Cost pentru echipamente, inclusiv transport 1.154.649
6 Cost montaj echipamente 130.256
7 Costul altor lucrari din perioada de realizare a investitiei 64.908
8 Total cost in perioada de realizare a investitiei (5+6+7) 1.349.813
9 Total investitiei (4+8) 1.420.372

Efortul investitional total este de 1.420.373 €, din care suma de 1.349.813 € este destinata
achizitionarii de echipamente, incluzand transportul si montajul acestora. Ponderea acestor
costuri in totalul investitiei va fi:

1.349.813
𝑃𝐶𝑒 = ∗ 100 = 0,9503 ∗ 100 ≌ 𝟗𝟓%
1.420.372

Ponderea costurilor de achizitionare a echipamentelor (inclusiv transport si montaj) in

totalul investitiei este de 95 %, restul de 5 % revenind activitatilor de proiectare, inginerie si
management.

3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă, a celui de canalizare şi eşalonarea investiţiilor

3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare,

perioada pregătitoare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor,
lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), care se ia în
considerare este de 4 luni.
Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1:
sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – municipiul Moreni), în condiţiile
în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se
desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt incluse şi lucrările
necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la

17
consumatori. Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de
modernizare a celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi
lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii
casnici. Astfel, perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Perioade de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare

a sistemului de alimentare cu apa

Tabelul 3.5

Nr. Durata fata de termenul de Durata modernizarii

Denumire activitate
crt. referinta1 (luni) (luni)
Segmentul 1
1 - scoatere din functiune 0 10
- predare in exploatare 10
Segmentul 2
2 - scoatere din functiune 11 10
- predare in exploatare 20
3 TOTAL 20 20

Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a

sistemului de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării
lucrărilor (momentul 0 = inceperea lucrarilor ).
Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de
reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie
executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea (reabilitarea
infrastructurii platformei montaj şi acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte
cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de reţea din
cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Graficul de executie a modenizarii sistemului public

de alimentare cu apa si canalizare

Tabelul 3.6
Nr. Perioada (luni)
Activitatea
crt. -4 0 10 20

1
Termenul de referinta reprezinta data inceperii lucrarilor de modernizare a sistemului

18
1 Semnarea contractului -4 0
2 Modernizare primul segment de retea (sursa Paltinu- 0 10
municipiul Moreni)
3 Modernizare instalatii auxiliare segment de retea (sursa 0 10
Paltinu-municipiul Moreni)
4 Inlocuire pompe uzate in statia de epurare Moreni – etapa 1 6 10
5 Modernizare cel de-al doilea segment de retea (sursa Iedera- 11 20
municipiul Moreni)
6 Modernizare instalatii auxiliare segment de retea ( sursa 11 20
Iedera – municipiul Moreni)
7 Inlocuire pompe uzate in statia de epurare Moreni – etapa 2 16 20
8 Modernizare instalatii auxiliare sistem de alimentare cu apa 0 20

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de

alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor
de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în
considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare
Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare (tabelul nr. 3.6).

3.3.2 Eşalonarea investiţiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni
(tabelul 3.7), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni.
În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:
- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie: 35.571 €;
- 20% din costul total pentru activităţi de management ( 20%* 32.564 = 6.512 €)
- valoarea altor lucrări: 2.425 €.
Astfel, costul lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si
de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [- 4-0] va fi de 44.508 €.
Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioada in care costurile sunt egale, se iau în
considerare următoarele costuri:
- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul şi
montajul acestora ( 50% * 1.349.813 = 674.906,5 €)
- 40% din costul total pentru activităţi de management (40% * 32.564 =13.025,6 €).
Rezulta ca atat in perioada [ 0-10], cat si in perioada [11-20] costul lucrarilor de
reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul
Moreni va fi de 687.932,1 €.

Esalonarea investitiei totale

Tabelul 3.7
Luna Investitie totala (€)
- 4-0 44.508

19
 0-10 687.932,1
11-20 687.932,1
Total 1.420.372

Investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a

sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni
înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a
lucrărilor) şi are o valoare de 1.420.372 €, eşalonată în doi ani, astfel:
- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 44.508 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 687.932,1 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 687.932,1 €.
3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării
şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.420.372 €, eşalonată în
doi ani.

Investitia necesara pentru reabilitarea si modernizarea sistemului

de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul Moreni

Tabelul 3.8
Nr.
Perioada de realizare a investitiei Valoarea investitiei (€)
crt.
1 Anul 1 594.852,8
2 Anul 2 825.519,2
3 TOTAL 1.420.372

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate

înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului ( 44.508 € investiţi în primele
patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se
consideră o valoare medie a investiţiei de 68.793,21 €/lună (687.932,1 €/10 luni), rezultând astfel
o valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 550.344,8 €.
În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 816.172,2 € (diferenţa dintre investiţia
totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).
Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi
modernizare este estimată la 25 de ani.
Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa
că investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 3.9).

20
 Finantarea investitiei
Tabelul nr. 3.9

Nr. Valoarea investitiei

Specificatie Sursa de finantare
crt. (€)
Modernizarea retelei de apa potabila a Fonduri structurale
1 997.741
municipiului Moreni Consiliul Local Moreni
Inlocuirea pompelor uzate in statia de Consiliul Local Moreni
2 3.731
epurare Moreni
Contorizarea apei potabile la blocurile Consiliul Local Moreni
3 41.258
de locuinte
Contorizarea apei potabile la Consiliul Local Moreni
4 97.597
consumatorii casnici
5 Total investitie finantata din alte surse 1.140.327
Total investitie finantata din surse
6 280.045
proprii
7 Total investitie 1.420.372

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi

modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare
sunt centralizate în tabelul nr. 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul nr.
3.10

Nr. Cheltuieli anuale de exploatare

Specificatie
crt. (€)
Perioada de realizare a investitiei:
1 Anul 1 19.464
Anul 2 14.386
Perioada de functionare a sistemului dupa reabilitare si
2 30.529
modernizare – 25 ani

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada

de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.11.

Veniturile anuale

Tabelul nr. 3.11

21
Nr. Venituri anuale
Specificatie
crt. (€)
Perioada de realizare a investitiei:
1 Anul 1 124.508
Anul 2 121.687
Perioada de functionare a sistemului dupa reabilitare si
2 247.217
modernizare – 25 ani

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr.

3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de
2,449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).
Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi,
adică 58,4 mc/om/an (160 l/om*zi*365 zile/an = 58.400 l/om*an = 58,4 mc/om*an).

Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi

de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei:
∆𝑃𝑟𝑎
𝑃𝑟𝑎1 = 𝑃𝑟𝑎0 + 𝑚𝑖𝑙.∗ 𝐼 = 𝑃𝑟𝑎0 + 4361,187 ∗ 𝐼
1
în care:
Pra1 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra0 – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi

de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

ΔPra /1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi
de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului

I – volumul investiţiei

Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

𝑃𝑟𝑎1 = 12.500 + 4361,187 ∗ 1,420372 = 12.500 + 6.119 = 𝟏𝟖. 𝟔𝟗𝟓 𝒑𝒆𝒓𝒔𝒐𝒂𝒏𝒆

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi

modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:

Af1 = Af0 + ∆Af,

unde:

22
Af1– cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului
Af 0– cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se
calculează conform relaţiei:
Af0 = D0 * Pra0,
unde:
Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
D0 – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pra0. – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi

modernizarea sistemului va fi:

Af0 = 160 l/om/zi * 365 zile/an *12.500 persoane = 58.400 l/om/an *12.500 persoane
Af0 = 730.000.000 l/an = 730.000 mc/an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) se

determină folosind următoarea relaţie de calcul:
∆Af = D0 * ∆Pra/1 mil * I + ∆D/ 1mil * I * Pra1

unde:
ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului;
D0 – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
ΔPra /1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului;
I – valoarea investiţiei;
ΔD/1mil. – sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului;
Pra1 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului.
În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi
modernizării sistemului se calculează astfel:

∆ Af = 58,4 * 4361,187 * 1,420372 + 2,449 * 1,420372 * 18.695= 361.759+65.030

∆ Af = 426.789

Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
(ΔAf) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1 ):

23
Af1 = 730.000 + 426.789= 1.156.789 mc/an

În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12.

Parametri necesari pentru realizarea analizei eficientei proiectului

Tabelul nr. 3.12

Perioada de realizare a
Nr. Perioada de functionare
Specificatie investitiei
crt. a sistemului
1 2
1 Investitii (€/an) 594.852,8 825.519,2 0
Cheltuieli de exploatare
2 19.464 14.386 30.529
(€/an)
3 Cheltuieli totale (€/an) 614.316,8 839.905,2 30.529
4 Venituri anuale (€/an) 124.508 121.687 247.217
5 Profit anual (€/an) 105.044 107.301 216.688

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a

proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni.

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică,

globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau
ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului
respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor publice de gospodărie comunală şi în
special a celor de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu
celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o
viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi
protecţiei resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare au un impact deosebit asupra mediului: pe
de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod esenţial la
limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu
pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.
Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de
obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori

24
tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor
factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note
de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor
investiţionale, dar în mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai
de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem complex de
indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie
de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă
şi de canalizare.

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare

Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de bază ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi

în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din sectorul
serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se recomandă aprecierea
eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică, termen de recuperare a
investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli
totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi

efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte [5]. Relaţia de calcul este
următoarea:
𝐼
𝑠 = 𝐶𝑡 ,
𝑆
în care:
It – investiţia totală
CS – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia
specifică (sm) se calculează astfel :
𝐼𝑚
𝑆𝑚 = 𝐶 ,
𝑆1 −𝐶𝑆0
în care:
Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
CS1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de
clienţi serviţi
CS0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată în
număr de clienţi serviţi

Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică
spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500

25
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18.619 persoane. Rezultă că investiţia specifică
va fi:
1.420.372
𝑆𝑚 = = 𝟐𝟐𝟗, 𝟐𝟕 €/𝒍𝒐𝒄𝒖𝒊𝒕𝒐𝒓
18.695 − 12.500

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au

rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea
unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare1:
- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;
- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.
Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că în
cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,27 €/locuitor, faţă
de 630 €/locuitor).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, T a)

reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut .
În abordare statică, relaţia de calcul este:
𝐼
𝑇 = 𝑃𝑡 ,
ℎ
în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
1.420.372
𝑇= = 𝟔, 𝟓𝟓 𝒂𝒏𝒊
216.688

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,55 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează
liniar în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din
faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a
parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat. În
consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula astfel :

𝐼𝑡 + ∆𝑃 − 𝑃
𝑇=
𝑃ℎ
în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual

26
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi
’
P – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire
în cadrul duratei de realizare a obiectivului.

În primul an de realizare a investiţiei, profitul este de 105.044 € (124.508€ - 19.464 €), iar
în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 107.301€ (121.687€ - 14.386 €).
Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 212.345 € (105.044
€ + 107.301 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel
încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz,
termenul de recuperare a investiţiei va fi:

1.420.372 − 212.345
𝑇= = 𝟓, 𝟓𝟕 𝒂𝒏𝒊
216.688

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,57 ani, mai mic cu 0,96 ani
decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul
duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei
realizate.
Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi
efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate
propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei:

𝐼𝑚
𝑇𝑚 =
𝑃ℎ1 − 𝑃ℎ0
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
1.420.372
𝑇𝑚 = = 𝟏𝟔, 𝟔𝟑
216.688 − 131.306

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a

funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare va fi:

1.420.372 − 212.345
𝑇𝑚 = = 𝟏𝟒, 𝟏𝟒
216.688 − 131.306

În sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, perioada de

recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16

27
ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat nu poate fi acceptat, întrucât termenul de
recuperare a investiţiei de 16,63 ani nu se încadrează în limitele considerate a fi normale.
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-
se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după
relaţia:

𝐼𝑚
𝑇𝑚 =
𝐶0 − 𝐶𝑚
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C 0– costul de prestare/furnizare a serviciilor înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cm – costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) după reabilitare, modernizare, dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este

însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii serviciului
prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu
este relevant în acest caz.
Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din
profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică domeniului serviciilor publice
de alimentare cu apă şi de canalizare. Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile:
𝑑+𝑇𝑘
1
𝐼𝑡𝑎 = ∑ 𝑃ℎ ∗ 𝑠𝑎𝑢
(1 + 𝑎)𝑏
ℎ=𝑑+1

𝑑 𝑑
1 1 (1 + 𝑎)𝑇𝑎 − 1 1
∑ 𝐼ℎ ∗ = 𝑃ℎ ∗ ∗ , 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑢𝑐𝑎𝑡: 𝐼𝑡𝑎 = ∑ 𝐼ℎ ∗
(1 + 𝑎)ℎ (1 + 𝑎)𝑑 𝑎 ∗ (1 + 𝑎)𝑇𝑎 (1 + 𝑎)ℎ
ℎ=1 ℎ=1

Ita – investiţia totală actualizată

Ih – investiţie anuală
Ph – profit anual
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea
relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

1 (1 + 𝑎)𝑇𝑎 − 1
𝐼𝑡𝑎 = 𝑃ℎ ∗ ∗
(1 + 𝑎)𝑑 𝑎 ∗ (1 + 𝑎)𝑇𝑎

Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă:

𝑇𝑎 ∗ lg(1 + 𝑎) = 𝑙𝑔𝑃ℎ − lg[𝑃ℎ − 𝐼𝑡𝑎 ∗ (1 + 𝑎)𝑑 ∗ 𝑎]

28
Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

𝑙𝑔𝑃ℎ − lg[ 𝑃ℎ − 𝐼𝑡𝑎 ∗ (1 + 𝑎)𝑑 ∗ 𝑎]

𝑇𝑎 =
lg(1 + 𝑎)

Ita – investiţia totală actualizată;

Ph – profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau
dinamic este mai mic.
În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, se ia în considerare în
mod convenţional o rată de actualizare de 10%.

594.852,8 825.519,2
𝐼𝑡𝑎 = + = 𝟏. 𝟐𝟐𝟑. 𝟎𝟐𝟐, 𝟓
(1 + 0,10)1 (1 + 0,10)2

lg 216.688 − lg[ 216.688 − 1.223.022,5 ∗ (1 + 0,10)2 ∗ 0,10]

𝑇𝑎 = = 𝟏𝟐, 𝟎𝟓 𝒂𝒏𝒊
lg(1 + 0,10)

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,05 ani. Se poate aprecia
că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se
obţine profit, acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest caz,
relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:

1 1
lg 𝑃ℎ − {𝑃ℎ − [𝐼𝑡𝑎 − 𝑃1 ∗ 1 + 𝑎 − 𝑃2 ∗ ] ∗ (1 + 𝑎)𝑑 ∗ 𝑎}
(1 + 𝑎)2
𝑇𝑎 =
lg(1 + 𝑎)

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a

funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare dinamic va fi:

lg 216.688 − lg[216.688 − (1.223.022,5 − 94.536,6 − 96570,9) ∗ 1,21 ∗ 0,10]

𝑇𝑎 =
lg(1 + 0,10)

5,330819 − 4,953496
𝑇𝑎 = = 𝟗, 𝟏𝟑𝒂𝒏𝒊
0,041393
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9,13 ani. Se poate aprecia că
proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

29
 Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9,13 ani) cu cel calculat static
(5,57 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare necesară
recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea
calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor
de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre
profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de
obicei numai în formă statică, după relaţia :

𝑃ℎ
𝑒=
𝐼𝑡

Ph – profit anual
It – investiţie totală

Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

216.688
𝑒= = 𝟎, 𝟏𝟓𝟐𝟓 € 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒍𝒂 𝟏€ 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒕
1.420.372

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare

cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la
fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

𝑃ℎ1 − 𝑃ℎ0
𝑒=
𝐼𝑚

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

216.688 − 131.306
𝑒= = 𝟎, 𝟎𝟕𝟎 € 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒔𝒖𝒑𝒍𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓 𝒍𝒂 𝟏 € 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒕
1.420.372 − 212.345

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total (cu
investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct
de vedere static sau dinamic.

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

𝐶𝑡 = 𝐼𝑡 + 𝐶ℎ ∗ 𝐷𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝐶𝑡 = 𝐼𝑡 + 𝐶ℎ ∗ 𝑇

30
It – investiţia totală
C h– costurile anuale de exploatare
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei
Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării
investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.
𝐶𝑡 = 1.402.909 + (19.291 + 14.251) + 29.651 ∗ 25 = 2.177.726 €
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi
există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru
proiectul analizat vor avea valoarea:
𝐶𝑡 = 1.402.909 + (19.291 + 14.251) + 29.651 ∗ 14,42 = 1.864.018,42 €
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în
abordare statică vor fi mai mici (1.864.018,42 €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie
de durata de funcţionare a sistemului (2.177.726 €).
În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

𝑑+𝐷
1
𝐶𝑡𝑎 = ∑(𝐼ℎ + 𝐶ℎ ) ∗
(1 + 𝑎)ℎ
ℎ=1

Ih – investiţia anuală
C h – costurile anuale de exploatare
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor
în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de aceeaşi
mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,
astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu
cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este
de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile
totale actualizate se vor calcula astfel:

1 1
𝐶𝑡𝑎 = (594.852,2 + 19.464) ∗ + (825.519,2 + 14.386) ∗ +
1 + 0,10 (1 + 0,10)2
1 (1 + 0,10)25 − 1
+30.529 ∗ ∗ = 𝟏. 𝟒𝟔𝟖. 𝟔𝟔𝟑, 𝟐𝟐𝟗 €
(1 + 0,10)2 0,10 ∗ (1 + 0,10)25

31
 Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia
şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin utilizarea
următoarelor relaţii matematice:

𝐶𝑡𝑎
𝐶𝑡𝑎𝑠 =
1
∑𝑑+𝐷
ℎ=𝑑+1 𝑄ℎ ∗ (1 + 𝑎)ℎ

Cta – cheltuieli totale actualizate

D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Q h– cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată valoric)
a – rata de actualizare
Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în
cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a
reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru
proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează
capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor
lua în considerare şi aceste capacităţi.
În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:

1.468.663,229
𝐶𝑡𝑎𝑠 =
124.508 ∗ 0,909 + 121.687 ∗ 0,826 + 247.217 ∗ 0,826 ∗ 9,077
= 𝟎, 𝟕𝟏𝟎 € 𝒄𝒉𝒆𝒍𝒕𝒖𝒊𝒕⁄𝟏 € 𝒐𝒃𝒕𝒊𝒏𝒖𝒕

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra ) arată

câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după
recuperarea investiţiei. Relaţiile de calcul se prezintă astfel :
- în abordare statică:
𝑃𝑡
𝑅= −1
𝐼𝑡

Pf – profit final;
It – investiţie totală;
Pt – profit total;
- în abordare dinamică: , iar prin înlocuirea în formulă a investiţiilor actualizate şi a profitului
total actualizat, se obţine:

32
 1
∑𝑑+𝐷
ℎ=𝑑+1 𝑃ℎ ∗ (1+𝑎)ℎ
𝑅𝑎 = 1 , în cazul în care profitul anual este diferit în timp;
∑𝑑
ℎ=1 𝐼ℎ ∗(1+𝑎)ℎ

1 (1+𝑎)𝐷 −1
∗
(1+𝑎)𝑑 𝑎∗(1+𝑎)𝐷
𝑅𝑎 = 1 , în cazul în care profitul anual este egal în timp.
∑𝑑
ℎ=1 𝐼ℎ ∗(1+𝑎)ℎ

Pta – profitul total actualizat;

Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de
funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada
de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale
indicatorului:
- în abordare statică:

105.044 + 107.301 + 216.688 ∗ 25

𝑅= − 1 = 𝟐, 𝟗𝟔𝟑 €𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒍𝒖𝒏𝒂𝒓⁄𝟏 € 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒕
1.420.372

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

(105.044 − 131.306) + (107.301 − 131.306) + (216.688 − 131.306) ∗ 25

𝑅= −1
1.420.372
= 𝟎, 𝟒𝟔𝟕€𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒏𝒆𝒕 𝒔𝒖𝒑𝒍𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓⁄𝟏€𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒕

􀃎 în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea

profitului total actualizat, după relaţia:

1 1 1
𝑃𝑡𝑎 = 105.044 ∗ + 107.301 ∗ 2
+ 216.688 ∗
1 + 0,10 (1 + 0,10) (1 + 0,10)2
(1 + 0,10) 25
∗ = 𝟏. 𝟗𝟕𝟑. 𝟎𝟏𝟑 €
0,10 ∗ (1 + 0,10)25

1.973.013
𝑅𝑎 = = 𝟏, 𝟔𝟏𝟑 € 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒍𝒖𝒏𝒂𝒓⁄𝟏€ 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒕
1.223.022,5

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

33
 1 1
𝑃𝑡𝑎 = (105.044 − 131.306) ∗ + (107.301 − 131.306) ∗ + (216.688
1 + 0,10 (1 + 0,10)2
1 (1 + 0,10)25
− 131.306) ∗ ∗ = 𝟖𝟖𝟑𝟑𝟎𝟐, 𝟔𝟐 €
(1 + 0,10)2 0,10 ∗ (1 + 0,10)25

883302,62
𝑅𝑎 = = 𝟎, 𝟕𝟐𝟐 € 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒍𝒖𝒏𝒂𝒓⁄𝟏€ 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒕
1.223.022,5

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi

modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este
eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o
serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.

4.2 Indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi a celor

de canalizare

Particularităţile sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare impun calculul

unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o serie de aspecte
referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă; reducerea consumurilor specifice;
reducerea pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi
echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă
poate avea efecte negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale. Principalele probleme care
necesită atenţie în alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor sunt: asigurarea unui grad înalt
în alimentare, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor din sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare prezintă consumurile specifice, întrucât nivelul
redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi în toată lumea în multe sectoare economice ca
instrumente de lucru, potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare fiind indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă
înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului.
Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist) sunt
îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al
performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă la
monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare
complexă.

34
 Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii3, în concordanţă cu structura
organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare
propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii.
Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul
sistemului şi profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul
sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice
folosite şi pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între
operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic,
geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru
durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea
performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani.
Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a
acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra
durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să
acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă.
Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control dă mai multă valoare acestor indicatori
decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară
stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte
similare.
Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de performanţă pentru serviciile de
alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.
În mod sintetic, acești indicatori sunt prezentați în tabelul 4.1.

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii indicatorii de

performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.

35
 Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0
şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):
12.500
𝑃𝑎𝑎0 = ∗ 100 = 𝟓𝟖, 𝟏𝟒%
21.500

11.500
𝑃𝑎𝑐0 = ∗ 100 = 𝟓𝟑, 𝟒𝟗%
21.500
18.619
𝑃𝑎𝑎1 = 𝑃𝑎𝑐1 = ∗ 100 = 𝟖𝟔, 𝟔𝟎%
21.500
Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,
58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi 53,49%
din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 86,60% din populaţia Municipiului Moreni
beneficiază de ambele servicii.
Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea
următoarea valoare:

1.156.789mc/an
𝑄𝑎 = = 0,169 𝑚𝑐 ⁄𝑜𝑚 ∗ 𝑧𝑖 = 𝟏𝟔𝟗 𝒍⁄𝒐𝒎 ∗ 𝒛𝒊
18.695 persoane ∗ 365 zile/an

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 169 l/om.zi, valoare care corespunde
standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată anual:

𝐴𝑣 = 90% ∗ 𝐴𝑓
𝐴𝑣 = 90 % ∗ 1.156.789 𝑚𝑐 ⁄𝑎𝑛 = 𝟏. 𝟎𝟒𝟏. 𝟏𝟏𝟎 𝒎𝒄⁄𝒂𝒏

În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

1.041.110 𝑚𝑐⁄𝑎𝑛
𝐶𝑎 = = 𝟎, 𝟏𝟓𝟐 𝒎𝒄⁄𝒐𝒎⁄𝒛𝒊 = 𝟏𝟓𝟐 𝒍⁄𝒐𝒎⁄𝒛𝒊
18.695 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 ∗ 365 𝑧𝑖𝑙𝑒⁄𝑎𝑛

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă

consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată şi
populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

1.041.110 𝑚𝑐 ⁄𝑎𝑛
𝐶𝑎𝑐𝑜𝑛𝑡 = = 𝟎, 𝟏𝟔𝟗 𝒎𝒄⁄𝒐𝒎⁄𝒛𝒊 = 𝟏𝟔𝟗 𝒍⁄𝒐𝒎⁄𝒛𝒊
16.825 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 ∗ 365 𝑧𝑖𝑙𝑒⁄𝑎𝑛

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

36
 1.156.789 − 1.041.110
𝐴𝑓𝑣 = ∗ 100 = 𝟏𝟎%
1.156.789

Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în
sistem în sumă absolută de 115.678 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km),
pierderile de apă vor fi de:

115.678 𝑚𝑐 ⁄𝑎𝑛
𝑃𝑎 = = 𝟒. 𝟔𝟐𝟕, 𝟏𝟐 𝒎𝒄/ 𝒌𝒎⁄𝒂𝒏
25 𝑘𝑚

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

1.041.110
𝑃𝐴𝑉𝑐𝑜𝑛𝑡 = ∗ 100 = 𝟏𝟎𝟎%
1.041.110

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de
energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35
kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.
Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se
calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul
specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):

𝐶𝑒 = 𝐴𝑓 ∗ 𝑒 ∗ 𝑇
𝐶𝑒 = 1.156.789 ∗ 0,20 ∗ 0,08 = 𝟏𝟖. 𝟓𝟎𝟖, 𝟔 €/𝒂𝒏

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:

18.508.6
𝑃𝑐𝑒 = ∗ 100 = 𝟔𝟎, 𝟔𝟏%
30.529

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (60,61%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în
mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.
Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată pe
de o parte şi de cantitatea de apă vândută pe de altă parte vor avea următoarele valori:

30.529
𝐶𝑜𝑢 = = 𝟎, 𝟎𝟐𝟔 €⁄𝒎𝒄 𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒔
1.156.789

30.529
𝐶𝑜𝑢 = = 𝟎, 𝟎𝟐𝟗 €⁄𝒎𝒄 𝒗â𝒏𝒅𝒖𝒕
1.041.110

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul
costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând primele
şi participarea la beneficii.
37
 Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale
şi totalul anual de apă vândută la consumatori:

247.217
𝐶𝑀 = = 𝟎, 𝟐𝟑𝟕 €⁄𝐦𝐜⁄𝐚𝐧
1.041.110

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în
funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C.
G.C.L.T. S.A.

Investiţia unitară:

1.420.372
𝐼𝑢 = = 𝟎, 𝟎𝟓𝟒 €⁄𝐦𝐜
1.041.110 ∗ 25

Investiţia pentru înlocuirea activelor:

1.349.813
𝑰𝒂 = ∗ 100 = 𝟗𝟓, 𝟎𝟑%
1.420.372

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a municipiului Moreni este de 0,054 €/mc, din care 95,03% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi
continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după
predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare.
Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor
statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi

modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare.

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare,

modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării
proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza
cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în
cadrul studiilor de fezabilitate.
Importanţa deosebită a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,
precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor
investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-
edilitare. În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se
38
apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie
şi Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca
Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun
de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în
practica economică românească. O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD,
care a fost adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice, private, parteneriat
public-privat) în scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de
finanţare care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi
implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.
Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale
actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

1
∑𝑑+𝐷
ℎ=1 𝑉ℎ ∗
𝑉𝑡𝑎 (1 + 𝑎)ℎ
𝑅= =
𝐶𝑡𝑎 ∑𝑑+𝐷(𝐼 + 𝐶 ) ∗ 1
ℎ=1 ℎ ℎ
(1 + 𝑎)ℎ

Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;

D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);

d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă
a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa
dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie
respingerea unor proiecte rentabile.
Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare
ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative.

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj

economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual
(VNh ), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor
anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

𝑉𝑁ℎ = 𝑉ℎ − ( 𝐼ℎ + 𝐶ℎ)

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a

obiectivului se obţine venitul net actualizat:

39
 𝑑+𝐷
1
𝑉𝑁𝐴 = ∑ 𝑉𝑁ℎ ∗
(1 + 𝑎)ℎ
ℎ=1

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net
actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte
va fi ales cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de modernizare, devoltare, reabilitare a
sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o
serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire,
inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei,
furnizează rezultate clare, uşor de interpretat, derivă direct din obiectivul financiar al firmei, de
maximizare a profitului.
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale
ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în
proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat
al acestuia este egal cu zero.

𝑉𝑡𝑎
𝑉𝑁𝐴(𝑎 = 𝑅𝐼𝑅) = 0 ș𝑖 =1
𝐶𝑡𝑎

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat

pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la
stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se
utilizează relaţia:

𝑉𝑁𝐴+
𝑅𝐼𝑅 = 𝑎𝑚𝑖𝑛 + (𝑎 𝑚𝑎𝑥 − 𝑎𝑚𝑖𝑛 ) ∗
𝑉𝑁𝐴+ + |𝑉𝑁𝐴− |

a min – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;
amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.

În cazul proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă

și de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net
actualizat pozitiv cel mai mic(26.163,876 €) este de 16%, iar rata de actualizare corespunzătoare
primului venit net actualizat negativ (-33.116,900 €) este de 17 %. Ca urmare, taxa interna de
rentabilitate va fi:

5.053.854
𝑅𝐼𝑅 = 0,16 + (0,17 − 0,16) ∗ = 𝟏𝟔, 𝟎𝟖%
5.053.854 + |−51.159,158|

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia

de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea
sau reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea
opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice,

40
după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa
veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul agentului economic producător sau distribuitor
al apei potabile şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia.
Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar
exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a obiectivului.
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea unei investiţii de a
asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor
efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau
industriale într-o anumită zonă etc. Spre exemplu, ca urmare a investiţiilor în sisteme de apă şi de
canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici se asigură
relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini,
producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai
civilizat, precum şi ale prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se
concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de
investiţii, dar sunt generate de acesta.
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la nivelul
economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada
de funcţionare a obiectivului.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip de
analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei
zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă,
cu toate beneficiile ce decurg din aceasta.
Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu
sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.

Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate – RIR,
raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în Anexa.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai
corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui
proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare
(10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni se calculează în
manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit total.
Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi

41
 modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni sunt
preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.

Parametri intermediari ai analizei eficienței rentabilității și modernizării

Tabelul 4.2
Specificație
Nr. Rata de
Costuri Venituri Investiție Profit total
crt. actualizare (%)
actualizate (€) actualizate (€) actualizată (€) actualizat (€)
1 10 1.459.667,036 2.104.919,327 1.223.022,5 1.809.010,239

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare,

fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare şi
investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri actualizate +
investiţie actualizată.
Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu
investiţia şi cu producţia) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare
a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale actualizate,
fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.
Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care
egalizează valorile actualizate ale producţiei cu costurile totale actualizate (de producţie şi de
investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de
modernizare este eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât
eficienţa medie pe sector.

42
 2,500,000.00

2,000,000.00
Costuri și venituri actualizate

1,500,000.00
(Euro)

Cheltuieli actualizate
1,000,000.00
Venituri actualizate

500,000.00

0.00
10 12 14 15 16 17 19
Rata de actualizare (%)

Figura 4.1 Variația costurilor și veniturilor actualizate în funcție

de rata de actualizare

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri

actualizate /cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de
rentabilitate (tabelul nr. 4.3).

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare

din municipiul Moreni

Tabelul nr. 4.3

Specificație
Rata de Raportul venituri
Nr. actualizare actualizate/costuri Venit net Raportul RIR
crt. (%) actualizate actualizat beneficiu/ cost (%)
1 10 1,396 616.010,239 0,435
2 12 1,244 323.425,325 0,229
3 14 1,121 142.500,077 0,105
4 15 1,068 69.169,404 0,152 16,08%
5 16 1,019 5.053,854 0,003
6 17 0.975 -51.159,158 -0,405
7 19 0,898 -144.098,283 -0,117

43
 Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de
actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul
este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile
(investiţia şi cheltuielile de producţie).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat
realizat în urma modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul total al
încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem spune
că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă
între 10% şi 17%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net
actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare este
eficient până la o rată de actualizare de 17% (figura nr. 4.2).

Raportul beneficiu/ cost

0.5
0.442
0.4
Raportul beneficiu/cost

0.3 0.291

0.2
0.168 Raportul beneficiu/ cost

0.1 0.115
0.066
0.022
0.0
10 12 14 15 16 17 19 -0.055
-0.1
Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile
actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza
alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net
actualizat în funcţie de rata de actualizare.

44
 Venit net actualizat
800,000

600,000
Venit net actualizat

400,000

Venit net actualizat

200,000

0
10 12 14 15 16 17 19

-200,000
Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între
16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 29,25%, care
reflectă eficienţa proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.
Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi indicatori de
evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are o
eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul societăţii comerciale
Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. şi administraţiei locale, cât şi la
nivelul economiei naţionale.

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE

5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului public de

alimentare cu apă şi a celui de canalizare

Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem de

alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a
investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ
prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-economici ai

45
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare sunt sintetizaţi în
tabelul nr. 5.1.
Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitarea și modernizarea sistemului de
alimentare cu apă și de canalizare în perioada de recuperare a investiției se determina prin
însumarea cheltuielilor de exploatare după reabilitare și modernizare și a cheltuielilor anuale de
recuperare a investiției pentru reabilitare și modernizare.
Perioada de recuperare a investiției specifică sectorului serviciilor de alimentare cu apă și
de canalizare este de 16 ani.
Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiției pentru reabilitare și modernizare vor
fi:

1.420.372
𝐶ℎ𝑟𝑖 = = 88.773,25 ≅ 𝟖𝟖. 𝟖𝟎𝟎 €/𝒂𝒏
16

Ca urmare, cheltuielile anuale totale după reabilitarea și modernizarea sistemului de

alimentare cu apă și de canalizare în perioada de recuperare a investiției vor fi:

𝐶ℎ𝑡1 = 30.529 + 88.800 = 𝟏𝟏𝟗. 𝟑𝟐𝟗 €/𝒂𝒏

Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiției se determină ca raport între

cheltuielile anuale totale după reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de
canalizare în perioada de recuperare a investiției și cantitatea medie de apă potabilă asigurată
după reabilitare și modernizare:

119.329
𝐶1 = = 𝟎, 𝟏𝟎𝟒𝟔 ≅ 𝟎, 𝟏𝟎€/𝐦𝐜
1.140.327

Nr.
Specificație U.M. Valoare
crt.
Debit mediu anual asigurat înainte de reabilitare și
1 l/om.zi 160
modernizare
2 Debit mediu anual asigurat după reabilitare și modernizare l/om.zi 169
Populația asigurată cu apă și canalizare după reabilitare și
3 persoane 18.619
modernizare
Cantitatea medie de apă potabilă asigurată înainte de
4 Mc/an 730.000
reabilitare și modernizare
Cantitatea medie de apă potabilă asigurată după reabilitare
5 Mc/an 1.152.591
și modernizare
Investiția pentru reabilitare și modernizare 1.420.32
6 €
7
Cheltuieli anuale totale după reabilitare și modernizare în
7 €/an 131.398
perioada de recuperare a investiției
8 Cheltuieli anuale după perioada de recuperare a investiției €/an 30.529
9 Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiției €/mc 0,11

46
 (7/5)
Costul apei potabile după perioada de recuperare a
10 €/mc 0,03
investiției (8/5)
Costul mediu al apei potabile în perioada de funcționare
11 €/mc 0,081
de 25 de ani
12 Investiția specifică (6/5) €/mc/an 1,21

47