You are on page 1of 22
| i | | i | ee acm q y a! MUZEUL JUDETEAN OLT Slatina M¥YZEVL OLTMLYI acre mgm Craiova 2011 Arheologie NEO-ENEOLITICUL {N JUDETUL OLT. STADIUL CERCETARILOR ARHEOLOGICE Radian Romus ANDREESCU Katia MOLDOVEANU. Sabin Porovicl ‘THE NEO-ENEOLITHIC IN THE OLT-DISTRICT ‘THE STAGE OF THE ARCHAELOGICAL INVESTIGATION Abstract ‘The region of Oltenia is a very important one for the neo-eneolithic period, as proven by the numerous sites discovered here, some of which being, Uefinitive for some of the phases belonging to the mention period. Thus a ‘continuous evolution was documented here, from the first communities of the carly Neolithic belonging to Carcea-Gridinile and Staréevo-Crig cultures to the Eneolithic cultures of Gumelnija and Saleuta. ‘The paper has as purpose to evaluate the archacological research stage from a part of this region, namely that belonging to Olt County. lis territory is very rich in Neolithic discoveries; nowadays there are 21 of these sites which ‘over from the chronological point of view the entire neo-eneolithie period. Key words: ppeo-eneolthic, the Olt County, Oltenia, Carcea-Gridinile, Saleuta culture oii 155° S.Sthuh Be "Bind" naps bol os aaah ah era Oltenia reprezinté 0 regiune deosebit de important pentru epoca neo-eneoliticd, fapt dovedit de numeroasele situri descoperite aici, uncle dintre cle definitori pentru anumite etape ale epocii. Astfel, a fost documentati o evolufie neintrerupti de la primele comunititi ale neoliticului timpuriu de tip Carcea-Gradinile si Staréevo-Cris, pana la cele ale eneoliticului aparfindnd culturilor Gumelnita si Saleuta. Prin pozitia sa geograficd, Oltenia a fost receptiva la influente ‘yenite atat din sudul Peninsulei Baleanice (teritoriul Bulgariei de astazi) cit gi la cele venite din sud-vest (dinspre teritoriul Serbiei). Rezultatul a fost o inferesanté sintez& cultural’, o intrepatrundere a diverselor culturi care a dat nastere unor aspecte regionale, din pacate insuficient ‘cunoscute, Un rol important in epoca neo-eneolitica, ca de altfel si in A ee Muzoul Oltlu, t 1, 2011, p. 15-34 15 RR. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popoviet epocile ulterioare, Ia jucat Oltul, punte de legatura intre regiunile sudice si centrale ale Rominiei. in aceste conditii este firese ca o mare parte a siturilor neolitice din Oltenia, cercetate pani acum, si se afle in apropierea acestui rau. Articolul de fai isi propune si evalueze stadiul cercetarit arheologice dintr-o parte a acestei regiuni, accea a judefului Olt Teritoriul su este bogat in descoperiri neolitice, in stadiul actual al cercetarilor numarindu-se 21 situri (au fost avute in vedere siturile in care au fost intreprinse sipaturi sistematice sau de salvare) cu descoperiri de acest tip, ce acoperi din punct de vedere cronologic intreaga epocd neo- eneolitic’ (PL.1). nc din a doua jumitate a secolului al XIX-lea teritoriul judetului Olt, pe atunci judetul Romanati, a intrat in atentia pionierilor in arheologie sia colectionatilor. Este epoca “esploratiunilor arhelogice”, in cursul earora se face prima evaluare a potentialului atheologic al regiuni. Astfel, in perioada 1872-1876 C. Bolliac a intreprins cercetiri la Vadastra, (PI. 2/1) punctul “Magura Cetate”, rezultatele lor find publicate in revista “Trompeta Carpatilor”, Descriind amplasamentul sitului ca o insula inconjurata de o gérla mlistinoasd, autorul sApiturilor sustine ci numele stu ar veni tocmai de la apa (vodasira) ce se giseste din abundent’ in jur'(PL. 2/2). Desi amator in domeniul atheologiei, C. Bolliac este preocupat de stratigrafia sitului, marturisind ci Am voit mai intdi si vad cum este ficuti aceasta insuld si am spat la o margine a ei, pani in adéincime ceva mai mult de doi metri ...”” jn privinta ceramicii, C. Bolliac facea diferenticrea intre oldria epocilor ,antemetalice”, lucraté cu mina si cea ulterior, din epocile metalclor, lucrata la roatd, intr-un mod mult mai ingrijit. De asemenea, in opinia sa, o alta impiirtire a olfiriei se poate face in functie de folosinta sa, in olirie domesticd si funerar’. in privinta strategiei de sapatura, C. Bolliae mentiona faptul c& ar avea nevoie pentru cercetirile de la ‘Vadastra de doud-trei sute de oameni care sa luereze cel putin o siptimand, dar marturisea cu regret c& nu a beneficiat decit de cativa ‘coameni si cA tot ccea ce doreste de la autoritati este ca acestea ‘si conserve situl. Desi sapaturile au fost reduse, autorul acestora mentiona numeroase descoperiri: peste 3000 de silexuri, peste 300 de obiecte din lut, 3 “omuleti”, cea, 300 de obiecte din os, peste 300 de vase, ca si un numeros ‘material osteologic, pe care C, Bolliac I-a adunat intr-o colectie. in finalul articolului stu despre Vadastra, C. Bolliac face si cateva preciziri de cronologie relativi, considerand cA civilizatia deseoperiti aici este de departe cea mai veche cunoscuti in sudul Romanici* C. Bolliac, in Trompeta Carpatilor, anul X, 1872, no, 965 din 2/14 februari. 2 Idem, in Trompeta Carpatilor, anul X, 1872, no. 1010 din 20 august. 5 }gem, in Trompeta Carpajlor, anul XI, 1873, no. 1059 din 1/13 aprile pn 1 ich eae eee 16 Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 15-34 Neo-encoliticul in judejul Olt Sapiturile atheologice de la Vadastra au fost contimuate in 1926 de Y. Christescu, care a extins cercetarile si in punctul Magura Fetelor”* (PI. 23). Cercetrile au dat la iveala o ceramica foarte frumoasa, decorata cu caneluri si incrustaté cu past alba, apartinind unei civilizat necunoscute pani la acea dati, Situl a fost interpretat in accasti etapa a cercetarii ca ,necropola de incineratie eneolitica”, datoriti faptului ca fragmentele ceramice erau acoperite cu cenusi si s-au descoperit ‘numeroase oase calcinate, desi in privinta ceramicii se fac unele analogii corecte cu ceramica din Tessalia (Dimini, Sesklo), Tracia sau Macedonia*. Pe Magura Cetate” V. Christescu a identificat o civilizatie nde tip Sultana”, menfiondnd totodata si anterioritatea sitului de la +» Magura Fetelor” fata de cel de la , Magura Cetate”®, Cereetirile la Vadastra au fost reluate in ambele puncte in 1934 de ‘itre D. Berciu pentru verificarea stratigrafiei asezarii. Acesta a publicat © sinteza a cercetirilor de pin atunci — ,Atheologia preistoricd a Olteniei”- in care reuneste informatii despre culturile neo-eneolitice. Totodati, D. Berciu denumeste pentru prima data descoperirile ficute la “Magura Fetelor™ ca apartinand civilizatiei de tip Vadastra’. in aceeasi lucrare D. Berciu a publicat si rezuttatele unor spdturi neautorizate la Vadastra efectuate de Al. Meunier pentru colectia Severeanu, in anii 1946 si 1948 sApaturile sistematice de pe “Magura Fetelor” au fost coordonate de C. Mateescu, urmate de stipsturi de salvare in perioada 1956-1970, ocazie cu care s-a stabilit si stratigrafia sitului: palcolitic, Vadastra (P1.6/1), Saleuta, Ia care se adauga si materiale din alte epoci®. Tot C. Mateescu a efectuat sApaturi intr-un alt sit Vadastra, la Crusovu (1954-1955), unde a identificat o asezare cuprinzind cele dou faze ale culturii’, in perimetrul orasului Slatina, M. Butoiu a descoperit mai multe puncte cu descoperiri preistorice. Astfel, pe terasa inaltd a rdului Sopot a identificat resturile unor locuinfe incendiate si ceramici apartindnd culturii Vadastra, De asemenea, lucririle de constructie ale unui now cartier - Crigan II (P13/1), incepute in anul 1971, au scos la lumina mai *'V. Christescu, Les stations préhistoriques de Vadastra, Dacia, III-IV, 1927-1934, p. 167-211 * Ibidem, p. 203-204. S iidem, p 24-225, D. Beriu, Arheologiaprestoricd a Olteniei, Athivele Olteiei, XVIII, 1939, . 38 * C. Mateescu, Sapaturi de salvare si cercetari arheologice la Vadastra si mprejurimi, SCIV, VI 34,1955, p. 447-451; idem, Sdpaturile arheologice de slvare de la Vddasira, Materiales ceeetr aheologice, V, 1989, p. 61-74, VI, 1959, p. 107-115; VIL, 1960, 57-62; Vill, 1962, p. 187-191; IX, 1970, p. 67-74; X, 1973, p. 19-23 idem, Conenaral Spiturilor arheologice de la Vadastra, SCIV, 22, 4, 1971, p. 643-650 "Idem, Sapdturile arheologice de la Crusovu, Materiale si cercetiri atheotogice, II, 1957p. 102-114 Muzeul Oltlui,t. 1, 2011, p. 15-34 7 RR. Andreescu, K. Moldoveanu, S, Popovici multe vestigii arheologice, intre care céteva vase apartinand culturilor Dudesti-Cernica si Vidastra'® (P1.7/2-4). jin ani °60 isi incepea activitatea Marin Nica, rezultatele cercetirilor sale aducdnd contributii importante la completarea schemei cronologico-culturale a neo-eneoliticului din aceast& regiune, Deosebit de importante sunt descoperirile care atesti inceputurile procesului de neolitizare pe teritoriul Romaniei. Astfel, cereetarile din siturile de la Cfrcea'' si Gridinile'” (Pl. 3/2-3) atestau existenta primei faze a neoliticului pe teritoriul Olteniei. Pe baza acestor descoperiti se va defini grupul cultural Gura Baciului-Carcea, reprezentand inceputul procesului de neolitizare pe teritoriul Roméniei, Evolutia neoliticului timpuriu de la sud de Carpati este impartita de Marin Nica in trei faze, fiecare cu mai ‘multe etape!’, alta contributie major a cercetitorului oltean este reprezentata de spiturile desfasurate pe terasa Tesluiului, in mai multe puncte de pe teritoriul localitatilor Farcasele'* (P1.4/1-2) si Hotirani’® (PI.4/3-4). La Farcasele au fost identificate si cercetate incepind cu anul 1966 doua puncte cu descoperiri aparfinand culturilor Vadastra (La cimitir”) si Dudesti-Vadastra (,Pe coast”). La Hotirani au fost identificate doua puncte cu descoperiti apartinand culturilor Vadastra (,La tun”) si Boian V (La scoala”). Asezarea Vadastra din punetul ,.La turn” se aflé terasa inferioara a Oltului, Ia NV de ruinele turmului medieval din localitate (P16/3-4), Aici M. Nica a intreprins cercetiri de teren inc& din 1960, iar primele sondaje in 1964 impreund cu D. Berciu. Alte sondaje au fost WD, Berciu, M. Butoiu, Cercetdri arheologice in Slatin si tmprejurimi, Materiale si coretiriatheologice, VIT, 1960, p. 139-145; M. Butoiu, Not descoperiri arheotagice in ‘rasulSlatina, Revista Muzeelor, 2, 1973, p. 137-139: M. Butoi, Descoperir!arheologice din judequl Olt, Slatina, 1999, p. 24-27, "IM. Nica, Carcea, cea mai veche asezare neoliicd de la sud de Carpati, SCIVA, 27,4, Bucuresti, 1976, p. 435-463; M. Nica, Nowelles données sur le néolithique ancien 4 Olteme, DACIA, XXI, Bucuresti, 1977, p. 13-53. "NM. Nica, Gradinile, 0 noud ayecare a neolitienlui timpuriu in SE Olteniei, Arhivele Olteniei, 1, 1981, p. 27-39; idem, Sdpanurile arheologice din ayezarea neolited de ta Gradinle, ud. Olt, Materiale 31 cercetiri arteologice, Bucuresti, 1983, p. 23-28; idem, Sw- la plus ancienne céramique peinte de époque néolithique de Roumanie (les decouvertes de Carcea et Gradinile), iu vol. Civlizatia Cucuteni in contest european, Piatra-Neamt, 1987, p. 29-42. ®'M. Nica, Le groupe culture! Céircea-Gradinite dans le contexte néolithique balcanique et anatolien, Acta Musei Napocenss, 1,32, 1995, p. 11-28. "ME Nica, Coniributii supra origin si decvoltérit culturii Vadastra pe ba: descoperivilor de 1a Farcajele-Caracal, Central de istorie, filologie si etnogra Craiova, seria arheotogie, 1968, p. I-19; idem, Asupra origin si decyoltarié culturit Vadastra de la Farcasele Gud. Ot), Historica, 1, 1970, p. 31-52 'S Idem, Evoluia culturii Vadastra pe baca descoperivilor de la Hotdrani, Fircasele (ud. Ol), Historica, 1971, p. 5-33 18 Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 15-34 Neo-encoliticul in judetul Olt efectuate de M. Nica in 1966, urmate de sApaturi sistematice in perioada 1967-1969", La lista aseziirilor apartindnd culturii Dudesti se adauga si cele de la Draganesti-Olt”” si Dobrosloveni'*, ambele cercetate de M. Nica. O alta asezare aparfinand culturii Vadastra a fost identificata la Piatra-Olt”, cercetata tot de M. Nica in perioada 1985-1987. Pe baza rezultatelor cercetitilor arheologice de pe Valea Oltului, Marin Nica a stabilit mai multe faze si etape de evolutie atat pentru cultura Dudesti™” cat si pentru Vadastra’! Cercetaiile de la Farcasele au relevat existenja unui aspect cultural numit de cercetatorul oltean Dudesti-Vadastra. Existenfa unor influente sud-vestice din aria culturii Vinéa ar fi dus la aparitia unui alt aspect cultural de interferenta Dudesti-Vinéa in bazinul Jiului si Desnatuiului”. Cultura Boian este atestata in dreapta Oltului prin cercetirile de la Dobosloveni si Piatra-Olt (M. Nica), precum si la Ipotesti” (E. Comsa). La Dobrosloveni au fost identificate materiale apartinand culturii Boian (V), iar in punctele “Nucet” si ,Vadu Codrii” de la Piatra-Olt, M. Nica a efectuat sondaje de salvare in 1985, identificind cu aceasta ocazie si materiale aparjinénd culturii Boian (I1,V)". La Ipotesti in punctul ,,La conac”, aflat la 200 m de sat pe malul inalt al Ottului, pe un bot de teras& inalt, au fost identificate si materiale Boian-Giulesti. Eneoliticul de pe teritoriul judetului Olt este cercetat destul de putin. Siturile mai bine cunoscute se afl pe malul sténg al Oltului, fiind legate mai mult de asezarile de tip tell din vestul Muntenici decat de cele din Oltenia. in perioada 1964-1967 M. Butoi a intreprins sipturi arheologice in tellul de la Brebeni (P1.5/3). Asezarea este plasata pe malul rept al pirdului Oboga, pe fundul unei vai, apirati de dealuri inalte. Asezarea avea un diametru maxim de 50 m, fiind imprejmuité cu un val de pimnt de circa 1,25 m cu o Litime la baza de 5 m. In exterior valul ‘© tidem, p. 6-1 "'M, Nica, T. Zorzoliv, Céteva date despre asezarea neoliticd de sip Dudesti de la Drdganesti-Olt, Athivele Oltenei, 7, 1992, p. 5-18. "' M. Nica, Descoperiri ale complexului Bolan V - Gumelnija in Oltenia, Arhivele Olteniei 14,1985, p. 35-47 ° M, Nica, 1. Ciued, Descoperirt arheologice pe teritoriul comunel Piatra-Olt, Arbivele Oltenici, 5, 1986, p. 61-71; idem, Asezarea neolitied de la Piaiva-sat, ud. Olt, Athivele Oltenie, 6, 1989, p. 17-23. 2M. Nica, La culture Dudes en Olténie, Dacia, XX, Bucuresti, 1976, p. 71-103, 2 Tdem, 1971, p. $33, 2 Idem, La culture Vinéa en Olténie, Banatica, 11, 1991, p. 311-316. * B, Comsa; Rezultatele sdpdturitor de la Ipotesti, Materiale si cercettri atheologice, YI, 1962, p. 213-21, X, 1973, p, 33-39. 'M. Nica, I. Ciue8, op eit, p. 76 Muzeul Oltului, t, 1, 2011, p. 15-34 19 RAR. Andreeseu, K. Moldoveanu, S, Popoviei era dublat de un sant. Cereetirile au dus la identificarea a trei niveluri de locuire apartinand culturii Salcuta™® O alta ayezare de tip tell este cea de Ia Draganesti-Olt (P1.5/4), cercetata prin sipituri de salvare in anii 1982-1983, precum si la inceputul anilor 1990. Situl este plasat in lunca raului Sii, intr-o zona mlastinoasa, in zona baltii Corboaica. Diametrul maxim al asezarii masoard 120 m, iar nivelul de culturd atinge o grosime de 2,70 m Asezarea era inconjurata de un val de pamant inalt de 1,30 m, dublat spre exterior de un sant. Au fost identificate materiale specifice culturii Gumelnita (P1.6/2) in special in partea inferioari a tellului, in timp ce, incepand cu nivelul mijlociu, isi fac aparitia intr-o freeventa redusi vase tipice pentru cultura Saleuta”. Pe linga cele dou asezari mentionate, care au fost si sondate, se mai cunose $i tellurile de la Slatina - Strehareti”, Crampoia”* (PI.5/1-2) si Resca™. La Slatina in punctul “Strehareti”®” a fost identificat un tell aplatizat, aflat la 200 m N de bariera orasului Slatina, pe dreapta sosclei Slatina-Curtisoara. incepand cu anul 2006 teritoriul judetului Olt a fost inclus in programul de cercetare “Inceputurile civilizatiei _curopene. Neo- eneoliticul la Dundrea de Jos”, in cadrul proiectului “Valea Oltului in * M. Buti, Sdpaturile arheologice de la Breben, raport final prescurtat 1970, i vol Neoliticultirziu (eneoticl) cin judetl Ott (cea. 3.700-2.500 i.e). Slatin, 1999, p. 13. 16; idem, Conuributit ta cunoasterea culturil Saleuja din zona de interferonta cu cultura Gumelnita, pe baza sapaturitor arheologice din comuna Brebeni, Valea Oboga, jud Olt, in vol. Neolitiew adrziu eneolitcul din judetul Olt (cea 3.700-2.500 ie-.), Slatin, 1999, 17-22. Ba, Bo, Zola Crete cw carr de saber de a Drie Ol ud Olt, Materiale si cercetiri atheologice, 1992, p. 73-79; M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzali, M, Vasileseu, Tell! eneolitic gumetnitean de la Drigdnest-Olt, punctil Corboaic, SCIVA, 45,1, Bucuresti, 1994, p. 41-59; M. Nica, C. Schuster, . Zorzoliu, Cercetirile arheologice intelli! gumelniteano-salcutean de ta Drigdnesti-Ol, ~ punctul Corboaica” — campantite din anii 1993-1994, Cercetati Atheologice in aria Nond-Trach, 1, Bucuresti, 1995, p. 9.45; M, Nica, T. Zorzoli, C. Fantaneanu, B, Tandsescu, Cercetirile arheologice in tellul gumelniteano-sdeutean de la Drégnesti-OM,- punctul Corboaica”. Campania anuuil995, Cercetiri Arheologice tn aria Nord-Tracd, Il, Bucuresti, 1997, p. 9-19; M. Butoi, Raport asupra spaurilor arheologice de salvare din anul 1982 fn ayezarea neoiica de la Driganest-Olt in vol. Neoitcul tarsi (eneothcul) din judetul Olt (cc0.3.700-2,500 ie.n), Slatina, 1999, p. 29-37; idem, Spdturi arkeologice din agezarea neoltica de la Drégdnesi jud. Olt, in vol. Neoitiul tdrsiu {ereoliicu) din judequl Olt (cca 3.700-2.800 ie.n),Slatina, 1999, p, 38-42. *D. Berciu, M. Butoiu, Cercetiri arheologice in Slatina si imprejurim, Materiales geroetti arheologice, VM, 1960, p. 139-142. * A. Minc8, M, Butoi, Monumente istovice gi de arta din judepul Olt, Editura Meridiane, 1984, p. 10 © M. Nica, Descoperiri ale complexului cultural Boian V ~ Gunelita in Otten, Athivele Olteniei, 4, 1985, p. 37 % D, Berciu, M. Butoiu, op. cit, p. 142; M. Butoi, Descoperiri arheologice din judepul Ot Slatna, 1999, p. 13 20 Muczeul Oltului, 1, 2011, p. 15-34 ‘Neo-eneoliticul in judequl Olt epoca neo-eneolitica*'. Obiectivele principale ale proiectului vizeaza reevaluarea si valorificarea vechilor cercetiri precum si noi cercetiri atheologice care s& completeze cadrul cronologico-cultural al neo- encoliticului din Oltenia. Actualul cadru are la baza criterii tipologice, rezultatul fiind o suma de faze si etape multe dintre ele nevalidate si din punet de vedere stratigrafic. Intro prim& etapa cereetarile au vizat siturile de la Gradinile si Viadila®”. La Viadila, in punctul.“Pepiniera” (P1.7/1), amplasamentul pe care se aflé locuirea din neoliticul timpuriu nu a fost disponibil din cauza culturilor agricole. Au fost facute mai multe sondaje in imprejurimile amplasamentului unde au fost efectuate vechile sapaturi, dar nu au_mai fost descoperite alte complexe care s4 aparfind neoliticului timpuriu’®. in situl de la Gridinile, plasat in valea raului Gridinile, in punctul “La islaz", au fost practicate 0 serie de sondaje arhcologice in vederea verificarii stratigrafiei sit-ului. Sondajele au fost cute in zone in care proprietarii terenurilor au permis cercetarea, unele dintre ele in afara sitului propriu-zis. A fost descoperit un complex apartindnd neoliticului timpuriu, o groapa, cercetata partial, in care au fost descoperite materiale ceramice, unelte din silex si o spatula din os. in restul sondajelor nu au aparut decat sporadic fragmente ceramice neolitice, dovada a faptului ca locuirea din neoliticul timpuriu era destul de dispersata™ Aceast& scurt& trecere in revist& a stadiului cercetarilor din judequl Olt este suficients pentru a dovedi substangialul potential atheologic al zonei. Aflati la confluenta unvia dintre marele rauri ale Roméniei cu marele fluviu, Dundrea, este firese ca aceastt regiune si fie inc& din preistorie o zona cu o locuire extrem de dinamica, Cercetitile arheologice desf¥surate pind in prezent nu au reusit si valorifice decat o mica parte a acestui potential. Desfigurate pe suprafete relativ mici, cu 0 metodologie specific& acelor etape ale cercetirii, cercetarile arheologice din judetul Olt au Lasat destul de multe puncte neclare in cadrul general al evolufiei epocii neo-eneolitice. Pentru clarificarea acestora precum si pentru valorificarea imensului_ potential arheologic (gi nu ne referim numai la cel apartindind neo-eneoliticului) se *'R. Andreescu, Programul inceputurileciilizatiel europene. Neo-eneoliticul la Dundrea de Jos, Cronica cercetirilor arheotogice din Roménia, campania 2008, Valahica, 21-22, CIMEC, 2009, p. 365-368, © Cercetirile s-au desfisurat intre anii 2006-2008, prin colaborarea MNIR cu Muzeul Romanatiului. Din cauza finantirii modeste si a faptului cf siturile se afl pe propriewt particulare, ocupate de culturi agricole cereetirile an fost de mic amploare, sub forma tunor sondaje °R. Andreescu, M. Nica, S. Popoviei, Vladila, com. Vladila, jud. Olt, Cronica Cercetirilor Artiologice. Campania 2006, CIMEC, 2007, p. 396-397. % R. Andreeseu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat, Grddinile, com Gradinile, jud. Ol, Cronica Cercetivilor Arheologice. Campania 2007, CIMEC, 2008, p. 329-330; R. Andreescu, S. Popovici, Gridinile, com. Gradinile, jud. Olt, Cronica Cereetailor Arheologice. Campania 2008, CIMEC, 2009, p. 115, Muzeul Ott, 1,2011,p. 15-34 21 RR. Andreescu, K. Moldoveanu, S, Popoviei impune claborarea unor proiecte de cercetare interdisciplitiare ale ciror rezultate vor contribui la o mai buna cunoastere a epocii neo-eneolitice. SITURI NEO-ENEOLITICE DIN JUDETUL OLT 1. BREBENI, punet ,Ogorul lui Ionita Tiganul” Amplasament: agezare de tip tell aflati pe malul drept al piriului Oboga, pe fundul unei valcele altidati impadurita Istoricul cercetarii: sapaturi M. Butoi (1964-1967), Stratigrafie: Saleuta [IIL epoca feudal Complexe: val si sant, locuinge de suprafats incendiate. Bibliografie: M. Butoi, Sapaiurile arheologice de la Brebeni, raport final prescurtat 1970, in: Neoliticul tarziu (eneoliticul) din judenul Olt (cea.3.700- 2.500 ten), Slatina, 1999, p. 13-16; idem, Contribusii la cunoasterea culturit Salewta din zona de interferenta cu cultura Gumelnita, pe baza sdpaturilor arheologice din comuna Brebeni, Valea Oboga, jd. Olt, in: Neolitieul tarziu (eneoliticul) din judetul Olt (cea.3.700-2.500 i.e.n), Slatina, 1999, p, 17-22; M. Nica, Descoperiri ale complexului Botan V - Gumelnita in Oltenia, Athivele Oltenici 14, 1985, p37 2. CRAMPOIA, punet , Magura din Islaz” Amplasament: vatra satului Istoricul cercetitii: sondaj S. Popovici. Bibliografic: A. Mincd, M. Butoi, Monumente istorice si de arta din Jjudetul Olt, Editura Meridiane, 1984, p.10. 3. CRUSOVU, com. Brastavafu Amplasament: punctul se afli pe valea Crusovului, pe panta dintre ‘Campia Olteniei si terasa superioara a Ottului, la 19 km NNV de Corabia. Mare parte a agezarii se affa sub satul actual. Istoricul cercetarii: C. Mateescu, sipaturi de salvare in 1954 si sistem: in 1955. Stratigrafie: Vadastra I si Il, ceramicd apartindnd perioadelor La Téne, romana, medieval tarzie. Complexe: | locuint& de suprafata Bibliografie: C. Mateescu, Sapanurile arheologice de la Crusovu, Materiale si cercetiti arheologice, III, 1957, p. 102-114 4, DOBROSLOVENI, punet .La SM.T.” Amplasament; ayezarea se afla pe o terasi joast din lunca Tesluiulu Istoricul cercetiri: cercetari M. Nica Stratigrafie: Stardevo-Crig II Bill, Dudesti, Vadastea, Boian V, Saleufa Complexe: gropi menajere Bibliografie: M. Nica, Desooperiri ale complexului Botan V in Oltenia, Athivele Olteniei 14, 1985, p.35-47. Gumeinita 22 Muzeul Oltului, 1, 2011, p. 15-34 ‘Neo-eneoliticul in judejul Ot 5. DRAGANESTLOLT 4. - punet centrul orasului Draiginesti-Olt Amplasament: Asezarea de 200 x 300 m era situaté la piciorul terasei superioare a Oltului, inalta de 40 m, bine protejata de vinturi, dar avand in acelasi timp deschidere spre lunca Oltului Stratigrafie: Dudesti I, Ul, Il si IV. Bibliografie: M. Nica, T. Zorzoliu, Cateva date despre asezarea neoliticd de tip Dudesti de la Dragdnesti-Olt, Athivele Olteniei, 7, 1992, p. 5-18. b.- punet ,.Corboiaca” Amplasament: tell aflat pe malul drept al Sdiului, la marginea de Va cartierului Bazirani, Dimensiuni de 123 x 78 m. Istoricul cercetirii: sapaturi de salvare M, Butoi (1982-198. Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu, A. Comsa, 1993-1994), Stratigrafie: Gumelnita A2, BI/Salcuta, Saleuta LV, Glina. Complexe: val si sant de apairare, locuinte, vette, necropola Bibliografie: M. Butoi, T. Zorzoliu, Cercetarile cu caracter de salvare de Ja Dragéinesti-Olt, jud. Olt, Materiale $i cercetari arheologice, 1992, p. 73-79; M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, M. Vasilescu, Tell-ul eneolitic gumelnitean de la Draganesti-Olt, punctul Corboaica, SCIVA. 45, 1, Bucuresti, 1994, p. 41-59; M. Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu, Cercetdrile arheologice in tell-ul gumelniteano- sdlcutean de la Draganesti-Olt, - punctul ,,Corboaica” ~ campaniile din ani 1993-1994, Cercetari Arheologice in aria Nord-Traca, 1, Bucuresti, 1995, p. 9- 45; M. Nica, T. Zorzoliu, C. Fantineanu, B. Tandsescu, Cercetdrile arheologice in tell-ul gumelniteano-saleujean de la Drdganesti-Olt, ~ punctul ,,Corboaica Campania anului 1995, Cercetari Atheologice in aria Nord-Traca, Hl, Bucuresti, 1997, p. 9-19; M. Butoi, Raport asupra sapaturilor arheologice de salvare din aul 1982 in asezarea neoliticd de ta Drdgdnesti-Olt, in: Neoliticul tarziu (eneoliticul) din judetul Ott (cca.3.700-2.500 cen), Slatina, 1999, p.29-37; idem, Sdpaturi arheologice din asezarea neoltica de la Dréganesti, jud. Olt, in Neoliticul tarziu (eneoliticul) din judetul Olt (cca.3.700-2.500 ie.n.), Slatina, 1999, p. 38-42. ). sapaturi M. Fantineanu, B. Tanasescu (1990, 6. FARCASELE, 4. - punet: ,La eimitir” Amplasament: sat Farcasu-de-Ios, pe terasa inferioarda Oltului,taiata de valea Tesluiului, acolo unde terasa prezinti un pinten vizibil in lunca Oltuli. Isiorieul cercetarii: sipaturisistematice M. Nica din 1966. Stratigrafie: Vadastra I sill. Bibliografie: M. Nica, Contributit asupra originii yi dezvoltarit culturii Vadastra pe baza descoperirilor de la Farcayele-Caracal, Centrul de istorie, filologie si etnografie, Craiova, seria Atheologie, 1968, p. 1-19; idem, Asupra originii si dezvoltarit culturii Vadastra de la Farcasele (jud. Olt), Historica, | 1970, p. 31-52 b. = punct: Pe coast” Amplasament: sat Farcasu-de-S valea Tesluiulu. Istoricul cercetiri sateni) ald de pe terasa inferioard « Oltului, siluti sistematice M. Nica din 1966 (in curtile unor Muzeul Ottulu, 1, 2011, p. 15334 B R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S, Popoviei Stratigrafie: Dudesti timpuriu, Dudesti - Cernica, Vidastra; vestigit din epocile bronzului, fierulu, feudala Complexe: 10 gropi neolitice; majoritatea servind ca bordeie sau locuinte. Bibliografie: M. Nica, Contriburit asupra originii $i dezvoltirii culturi Vadastra pe baza descoperirilor de la Farcasele-Caracal, Centrul de istorie, Filologie si etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Asupra originii $i dezvoltarii culturii Vadastra de la Farcasele (jud. Olt), Historica, | 1970, p. 31-52. 7. GRADINILE, com. Studina, punet ,La isla’ Amplasament: punctul se afld la 800 m E de s Gridinile, unde gura vaii se lirgeste la 150-200 m. Istoricul cercetirii: spituri de salvare M. Nica (1977-1979), R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat (2007-2008), Stratigrafie: Carcea Ia-b, Ila, Staréevo-Crig III, medieval timpuriu. Complexe: 6 locuinte, 3 bordeie, 6 gropi. Bibliografie: M. Nica, Gridinile, 0 noud asezare a neoliticului timpuriu tn SE Olteniei, Arhivele Oltenici, 1, 1981, p. 27-39; idem, Sdpaturile arheologice din asezarea neoliticd de la Grédinile, jud. Olt, Materiale si cercelati atheologice, Bucuresti, 1983, p. 23-28; idem; Sur la plus ancienne céramique peinte de l'époque néolithique de Rowmanie (les decouvertes de Carcea et Gradinile), in: Civilizayia Cucuteni in context european, Piatra-Neamt, 1987, p. 29-42; idem, Le groupe cuiturel Carcea-Gradinile dans le contexte néolithique balcanique et anatolien, Acta Musei Napocensis, 1, 32, 1995, p. 11-28; R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat, Gradinile, com. Gréidinile, jud. Olt, Cronica Cereetirilor Atheologice. Campania 2007, CIMEC, 2008, p. 329-330 R. Andreescu, $. Popoviei, Gradinile, com. Grddinile, jud. Olt, Cronica Cercetirilor Atheologice. Campania 2008, CIMEC, 2009, p. 115. Pe terasa joasd a pardului 8. HOTARANI, com. Farcagele a. punet: La tum” Amplasament: sat Hotirani, asezarea Vadastra (400X400 m) se afl terasa inferioari a Oltului, a NV de turnul medieval. Istoricul cereetiri: cercetari de teren M. Nica din 1960, primele sondaje in 1964 impreuna eu D. Berciu, sondaje M. Nica (1966) 5i sipituri sistematice (1967-1969). Stratigrafie: cultura Vadastra, necropola daco-romand de secol I-III, locuinfe medievale si moderne Complexe: 19 gropi de bordeie/semibordeie. Bibliografie: M. Nica, Contributit asupra originii si decvoltdrit culturii Vadastra pe baza descoperirilor de la Farcasele-Caracal, Centrul de istorie, filologie si ctnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968, p, 1-19; idem, Evoluria culturii Vaidastra pe baza descoperivilor de la Hotérani, Fareasele (jud. Olt), Historica, H, 1971, p. 5-33, b.- punet ,.La Scoala” Amplasament: sat Hotarani, scoala din localitat. Istoricul cercetari: sipaturi M. Nica (1966). Stratigrafie: Boian V. 24 Muzeul Olu 1, 2011, p. 15.34 ‘Neo-encoliticul in judeful Olt Bibliografie: M. Nica, Contibutii asupra originii si desvoltdrii culturii Vadasira pe baza descoperivilor de la Farcayele-Caracal, Centtul de store, Hlologie st etnografic, Craiova, seria Atheologie, 1968, p. 1-19; idem, Evolupia culturit Vadastra pe baza descoperirilor de la Hotdérani, Farcasele (jud. Ol), Historica, I 1971, p. 5-33 9. IPOTESTI, punct La conae” ‘Amplasament: punctul se afla la. 200 m de sat pe malul inal al Oltului, pe lun bot de terasitinalt (15 m fafa de lunea inundabila), Istoricul cercetarii: sondaje E. Comsa (1939-1960). Stratigrafie:Vadasira I, Boian Giulesti si Petru Rares. Bibliografie: E. Comsa, Rezultatele sdpaturilor de la Ipotesti, Materiale gi cereetiri arheologice, VIII, 1962, p, 213-221, X, 1973, p. 33-39. 10. PIATRA, com, Piatra-Olt 4. ~ punct ,.Nucet’ Amplasament: punctul se afla la 3 km § de sat pe terasa inferioaré din reapta Olt Istoricul cercetari:sondaje de salvare M, Nica (1985), Stratigrafie: Vadastra ILL-IV, Boian II-V, Gumelnita, Verbicioara, Garla- Mare. Complexe: 3 bordeie Vadasira Il, | locuinté Boian IV. Bibliografie: M. Nica, I. Ciued, Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Ol, Arhivele Olteniei, 5, 1986, p. 61-71; idem, Asecarea Ineolticd de la Piatra-sat, jud. Olt, Athivele Olteniei, 6, 1989, p. 17-23 », - punet , Vadul Codi” Amplasament: punctul se afld pe terasa inferioardi a Oltului in apropierea Punctului .Nucet”, pe un promontoriu ce doming valea larg& a Olt Istoricul cercetiri: sondaje de salvare M. Nica (1985), Stratigrafie: Vadastra IV, Boian Il, geto-daci, necropold medievala (sec XVb. Bibliogratie: Nica, 1. Ciucd, Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt, Arhivele Oltenici, 5, 1986, p. 61-71; idem, Asccarea nneoliticg de la Piatra-sat, jud. Olt, Athivele Oltenici, 6, 1989, p. 17-23 11. RESCA, com. Dobrosloveni = punet ,Dealul Mori’ Amplasament: tell aflt in apropierea statici de cale ferati Romula, Bibliogratie: M. Nica, Descoperiri ale complexului cultural Boian V ~ Gumelnita in Oltenia, Athivele Oltenici, 4, 1985, p. 35-46, . = punct Villa Suburbana” Amplasament: asezarea este situati in partea de NE a satului Regca, Istoricul cercetirii: cercetari sistematice Gh, Popilian (1970-1975), Stratigratie; Dudesti LV, perioada romana sec. {I-III en, Complexe: gropi menajere. Bibliografie: C. Margarit Tatwlea, Romula-Malva, Editura Museion, Bucuresti, 1994, p.15, Muzeul Oltului,t. 1 34 25 RR Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici 12. SLATINA 1. ~punet ,Valea Sopotului- carter Crigan II” Amplasament: punctele cercetate se afld in NE Slatinei pe terasa stinga a vail Sipotulu. Istoricul cereetirii: periegheze M. Butoiu (1956-1958); sApaturi sistematice D. Berciu, M. Butoi (1958-1961). Stratigrafie: Dudesti, Vadastra, Saleuta, Glina II Verbicioara.. Complexe: locuinte incendiate Vadastra Bibliografie: D. Berciu, M. Butoiu, Cercetdri arheologice in Slatina si imprejurimi, Materiale si cercetiri arheologice, VII, 1960, p. 139-145; M. Butoiu, Noi descoperiri arkeologice in orasul Slatina, Revista Muzeclor, 2, 1973, p. 137-139; M. Butoi, Descoperiri arheologice din judetul Ot, Slatina, 1999, p.24 ».— punet,Striharef” ‘Amplasament: tell aplatizat aflat la 200 m N de batiera orasului Statina, pe dreapta soselei Slatina-Curtisoara. Diametrul are cea.15 m la bazd iar inilimea nu trece de Im. Istoricul cercetiri: sipéturi sistematice M. Butoi (1959-1960). Stratigrafie: Saleut. Bibliografie: D. Berciu, M. Butoiu, Cercetari arheologice in Slatina si imprejurimi, Materiale si cercetiti arheologice, VII, 1960, p. 142; M. Butoi. Descoperiri arheologice din judetul Olt, Slatina, 1999, p. 24 13. VADASTRA 4. punt , Magura Cetate” Amplasament: Toponimul ,Cetate” vine de lao movili aplatizata (85 x 65 1m, 2,5 m inaltime, forma oval) aflaté in mijlocul mlastinit Obarsia din V satului ‘Vadastra Istoricul cercetatii: primele sipaturi C. Bolliac (1872, 1874, 1876), V. CChristescu (1926), D. Berciu (1934), Stratigrafie: Gumelnita/ Sateuta Bibliografie: V. Christescu, Les stations préhistoriques de Vadastra, Dacia, LIV, 1927-1934, p. 167-225; C. Mateescu, Centenarul sapaturilor arheologice de la Vadastra, SCV, 22, 4, 1971, p. 643-650. b.- punet “Magura Fetelor” ‘Amplasament: punctul “Magura Fetelor” se aft in SV satului, la 1 km la S de mlastina unde se gaseste primul punct, pe terasa mijlocie a Dunarii, numita terasa Bailesti(creasta acesteia poarta denumirea de ,Dealul Cigmelei”). Movila are forma de calota, dimensiuni de 40 x 50 m. Istoricul cercetirii: sipaturi sistematice efectuate de V. Christescu in 1926, de D. Berciu in 1934; in ani 1946,1948 de citre C. Mateescu, care a cefectuat si sipaturi de salvare (1956-1970). Stratigrafie: paleolitic, Vadastra I si I, Sileuta, vestigii din secolele XIV, XVILXVIIL ‘Complexe: 3 locuinte de suprafata (faza Vadastra II), 5 vetre exterioare, sanul de protectie neolitic, cuptor pentru ars ceramica (faza Vadastra I) Bibliografie: V. Christescu, Les stations préhistoriques de Vadastra, Dacia, I-IV, 1927-1934, p. 167-225; D. Berciu, Arheologia preistoricd a 26 Muzeul Oltuli,t 1,201, p. 15-34 _Neo-eneoliticul in judeful Olt Ohteniei, Athivele Oltenici, 28, 1939, p. 34-46, C. Mateescu, Sdpdituri de salvare si cercetiri arheologice la Vadastra si imprejurimi, SCIV, VI, 3-4, 1955, p. 447- 437, idem, Sapdturile arheologice de salvare de la Vadastra, Materiale si cervetiti arheologice, V, 1959, p. 61-74, VI, 1959, p. 107-115, VII, 1960, p. 57- 62, VIIL, 1962, p. 187-191, IX, 1970, p. 67-74, X, 1973, p. 19-23, iden Centenarul sdpaturilor arheologice de la Vadastra, SCIV, 22, 4, 1971, p. 643- 650. 14, VLADILA, punet “La Pepiniera” Amplasament: punctul se afli pe terasa joa a péraului Viadila. Istoricul cercetirii: cercetiri M. Nica (1993-1994), R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici (2006) . Stratigrafie: Carcea II A (Startevo-Cris II). ‘Complexe: 1 bordei Bibliografie: R. Andreescu, M. Nica, S. Popoviei, Vlidila, com. Viédila, Jud. Olt, Cronica Cercetisilor Atheologice. Campania 2006, CIMEC, 2007, 396-397. Muzeul Oltului, 1, 2011, p. 15-34 27 28 RR Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici Muzeul Oltului,t. 1, 2011, p. 15-34 judejul Olt 2: 1.Vadastra, vedere generald dinspre nord-es: A. “Magura Fetelor; 8, “Magura Cotate’; 2. “Magura Fetelor 3. ‘Magura Cetate" Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 15-34 29 P13: 1.Slatina, Valea Sipotull~ cartier Crigan I; 2, Gradinile “La Isiaz” vedere cinspre sud 3. Gradinie “La Istaz” vedere dinspre est 30 Muzeul Ottulu,t 1, 2011, p Neo-eneoliticul in judetul Olt unt #9, 1UeARIOH *p P18800 9g, sn3 op nteave4 2 pu0U. 8, BOIEA - MeIEIOH “¢ ‘pv0U oudsuIp a1apan iP SF0POA UID E), SOF ap NEEDIES'L id 31 Muzeul Oltului, t 1, 2011, p. 15-34 RR. Andreescu, K, Moldoveanu, S. Popoviei aro ,e0e10q00, yO-nSaUEEIG “p ‘pns oidsuIp 810p08 noo, woqaie 'e e-pns axdsuip oz0pon Zs! up eInBeW\,elodWeD 7 p10U sxdSUIP BIOPOR e's Lip BiNDEWY, OGIBIO'L ‘Sl Muzeul Oltului, 1, 2011, p. 15-34 Neo-eneoliticul in judetul Olt 6: Reprezentari antropomorfe 1.Vidastra - cultura Vadastra (Muzeul Najonal de Istore a Romane’); 2, Hotérani- cultura Vadastra (Muzeul Ollenii-Craiova) 3. Dragenesti-Olt- cultura Gumelnita (Muzeul Judetean Ot-Siatinay, 4, Hotarani - cultura Vdastra (Muzeul RomanaiiulliCaracal), Fara sears Muzeul Oltul, 1, 2011, p. 15-34 3 S. Popovici PLT: Vase 1. Vlada -grupul cultural Gura Baclulul-Carcea (Muzeul Romanatilu- Caracal; 2-4. Slatina, cartier Crigan it - cultura Vdastra (Muzeul Judetean Ott-Slatina) Fara scard, 34 Muzeul Oltului, t. 1,

You might also like