Archivetempo Ex Suport Sinteza Op Bancare 2017

Operatiuni bancare
Sinteza suport curs

2017
Moneda
• Este rezultatul dezvoltarii productiei si schimbului cu care a evoluat paralel si
neintrerupt
• Element de legatura intre om si viata economica
• Expresie generalizata a activitatii practice
• Piesă din metal cu caracteristici stabilite prin lege si este utilizată ca mijloc de
circulaţie (tezaurizare).
• Instrument unic al tranzactiilor si Instrument de tezaurizare
• Etalon al valorii, permite compararea, rezerva a valorii
• Contrapartida intre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor pe toate

pietele
• Unitate de cont
• Actioneaza in mod obisnuit prin simbol (€, $, £, ¥)
2
Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE - Inginerie economica in agricultura 2017
MONEDA:
• Moneda de hârtie (fiduciară) - bancnote sau bilete de bancă
• Circulă pe bază de încredere – fiind semne băneşti fără valoare proprie.
• Incepand cu secolul al XIX-lea, s-a folosit mai des moneda de cont
(scripturala), apoi la nivel international moneda - semn (valuta) preia
funcţia de instrument al schimburilor
• In zilele noastre vorbim din ce in ce mai mult de depozite monetare şi
banii electronici.
Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

3
Inginerie economica in agricultura 2017
TIPURI DE BANI
• După forma de existenţă

• Banii propriu-zişi
• Moneda abstractă “fictivi” (bani de calcul)
• Bani electronici (carduri, cecuri)
• După modalitatea de plată

• Bani lichizi (cash)
• Bani de credit – titluri de credit: cecuri, cambii
• Bani de cont (scripturali)– fără existenţă materială
• Bani fiduciari – fără valoare proprie, circulând în virtutea încrederii
deţinătorului în autoritatea emitentă (bilete de bancă

4
TIPURI DE BANI (continuare)
• După aspect:
• monedă metalică
• bancnote
• După obligaţia asumată de emitent:
• monede convertibile
• monede neconvertibile
• După posibilitatea de divizare,
• Monedă reprezentativă = unitatea monetară naţională a unui stat
• monedă divizionară: submultipli ai celei principale (banii), multipli
ai unităţii monetare (bancnotele de 1, 5, 10, 50, 100, 200, 500 lei)

5
Moneda si lichiditatea
• Lichiditatea–importnta pentru sincronizarea dintre incasari-plati

• Moneda–imediat disponibila, fara costuri suplimentare de transformare si fara
risc major
• Lichiditatea – diferentiaza moneda de alte active de rezerva
• Lichiditatea depinde de usurinta de vanzare/cumparare, de costul de vanzare,
de previzibilitatea si stabilitatea pretului sau
• Lichiditatea monetara (L) = capacitatea activelor băneşti şi financiare de a fi
transformate, cu anumite costuri si intr-o anumita perioada de timp în bani cash

6
7
Valutele - monede nationale cu urmatoarele caracteristici :
• Au putere mare de plata
• Au larga circulatie (valuta in numerar)
• Pot fi constituite rezerva (la vedere si la termen) si in alte tari decat in
tara emitenta (prin valuta de cont)
Valuta in cont:
• valuta in cont la vedere
• valuta in cont la termen

8
Dupa modul de preschimbare, intalnim :
• valute convertibile - monede ce se schimba liber cu alte monede nationale sau

internationale
• valute neconvertibile -monede ce schimba contra altor monede nationale sau
internationale numai intr-un singur sens
• valute transferabile - se bucura de o convertibilitate limitata stabilita in cadrul unor
intelegeri regionale
• valute liber-utilizabile - se bucura de o convetibilitate totala (dolarul american, euro,

yenul japonez, lira sterlina ......marca germana, francul francez)

9
Caracteristici ale convertibilitatii
• Convertibilitatea a aparut odata cu crearea bancnotelor
• Prin convertibilitate se determina eficienta comertului exterior
• Datorita convertibilitatii produsele unei tari se afla in concurenta reala cu produsele

altor tari
• Contribuie la realizarea echilibrului valutar-financiar

• Faciliteaza comertul extern, o tara cu o moneda convertibila putand sa isi realizeze
schimburi pe pietele care doreste
• Romania a avut moneda convertibila 3 ani in peroada interbelica (1929-1932)
• Cele mai importante state vest-europene au trecut la convertibilitate in 1958

10
Convertibilitatea
• Convertibilitate - însuşirea legală a unei monede de a fi schimbată cu o alta, în mod
liber, prin vânzare-cumpărare pe piaţă.
• Aceasta nu presupune restricţii cu privire la sume, scopul operaţiunii sau
calitatea persoanei implicate (rezident sau nu).
• Convertibilitatea - conditie necesara, dar nu suficienta pentru ca o moneda sa

devina moneda internationala
• O moneda nationala este convertibila daca:

• daca reprezenta o economie importanta ca potential comercial si
investitional
• poate fi utilizata in cadrul tranzactiilor internationale
• poate fi schimbata la cursul pietei libere cu orice alta moneda, inclusiv aur
11
Sistemul bancar
• Sistemul bancar al unei ţări = totalitatea instituţiilor de credit rezidente în ţara

respectivă şi a relaţiilor economice dintre acestea
• Componentele sistemului bancar pot fi individualizate după mai multe criterii
• Dupa criteriul: funcţiilor băncilor (banci de emisiune, comerciale, banci
specializate) – deja prezentat
• Dupa raza de distributie – teritorial, ramura economica
• Dupa nivelul de distributie: institutii care efectueaza operatii de anvergura si

institutii care opereaza cu IMM-uri
• Dupa statutul juridic – publice, private, cooperatiste, de ajutor reciproc

12
Functiile principale ale sistemului bancar
• Colectarea depunerilor
• Gestiunea mijloacelor de plată
• Acordarea de credite
• Consultanţă şi diferite alte servicii

13
1. Banca Centrală (de emisiune) de rang I
Instituţie de prima importanta in mecanismul funcţional al economiei.Atribuţii:
• Emisiunea monedei naţionale divizionare şi a bancnotelor
• Stabilirea puterii monedei naţionale (fixarea cursului de schimb)
• Controlul datoriei publice
• Asigurarea şi reglarea masei monetare în circulaţie
• Influenţarea ratei dobânzii în economie
• Intervenţia pe piaţa monetar-financiară, când o altă instituţie de profil întâmpină
dificultăţi temporare
• Prevenirea falimentelor bancare
• Primirea şi păstrarea rezervelor de aur ale statului
• Administrarea rezervelor bugetare şi valutare ale ţării
• Reprezentarea statului în relaţiile financiare internaţionale
• Operaţii de decontare între băncile comerciale

14
2. Băncile specializate / comerciale de rang II
Principalele activităţi:
 Primirea depunerilor (populaţia, firmele şi alte bănci)
 Acordarea de credite pe TS, TM si TL, în condiţii de bonitate financiară
 Administrarea, la cerere, a unor patrimonii
 Operaţii de comision (diferite ordine ale clienţilor)
 Operaţiuni în comerţul exterior (creditări, schimb valutar)
Cele mai întâlnite bănci comerciale: de depozit şi ipotecare.

15
Alte tipuri de bănci
• Banci de import-export
• Banci mixte (organisme de cooperare inter-state, în domeniul financiar-bancar, (pe
principiul participaţiei)
• Banci internaţionale (bănci interguvernamentale, cu capital din partea unui grup de
state şi bănci internaţionale private, cu centre, sucursale şi filiale în diferite ţări)
• Bănci de investiţii (regionale)
• Bănci de nivel mondial (F.M.I.)
• Bănci mutuale (funcţionând în maniera sporirii solidarităţii acţiunilor celor ce
participă la constituirea lor): cooperative de credit, case de ajutor reciproc, case de
pensii; case de economii.

16
3. Alte instituţii de credit specializate
• Băncile cooperatiste
• Societăţile de asigurare
• Societăţile cu scop de finanţare (a vânzărilor pe credit, a construcţiilor ş.a.)
• Uniunile de credit
• Firme care se ocupă cu scontarea poliţelor ş.a..

17
Bancile islamice
Cinci „piloni” ai sistemul financiar islamic:
1. Fara dobanzi: creditele si imprumuturile nu trebuie sa aduca mari profituri, de

aceea dobanzile sunt aproape de 0
2. Fara speculatii, fara incertitudini: jocul cu bani bazat pe noroc este prohibit, la fel ca
tranzactiile cu perspective neclare
3. Fara sectoare ilicite: fara investitii in sectoare criticate de legea islamica
4. Obligativitatea de a imparti pierderile si profiturile intre parti: intre asociati, sau
intre banci si clienti. Partajarea este obligatorie si se face in baza unui contract
(initial sau ulterior)
5. Tranzactiile financiare islamice trebuie sa fie legate direct de un activ real si tangibil
(legat cu economia reala)

18
Operatiunile bancilor comerciale
• Operatiuni de mobilizare a resurselor banesti si de constituire a surselor de

creditare. - ex
• Depozitele
• Rescontul
• Capitalul propriu

19
Depozitele
• Operaţiune prin care banca primeşte în păstrare, pt. o perioada si în anumite

condiţii, o sumă de bani de la un depunător.
• Banca poate utiliza aceste sume, cu condiţia de a le face disponibile la data

scadenta, impreuna cu dobanda
• Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a capitalurilor şi economiilor temporar

disponibile.
• După natura şi termenul lor depozitele pot fi:

• la termen şi la vedere.

20
• Depozitele la vedere
• depunătorii pot dispune de acestea în orice moment
• Riscul băncii de a folosi aceste depozite este mai mare, de aceea acestea
sunt retribuite cu dobânzi mai mici (sau chiar zero).
• Utilizarea lor ca sursă de creditare se bazează pe „soldul mediu

• permanent”, adică pe suma de bani care în mod obişnuit există în bancă
sub forma soldurilor rămase în chiar conturile deponenţilor.
• Într-o perioada soldul zilnic al tuturor conturilor deschise în bancă este St.
• Soldul permanent SP al acestor conturi pe orizontul dat este:
• SP = min St

21
Depozitele la vedere există, în principal, sub forma:
• Conturilor curente
• Conturi de depozit
• Certificatelor de depozit.
Conturile curente -produse bancare prin care PJ si PF derulează operaţiuni de
încasări şi plăţi, adică operaţiuni de casă.
• Deschiderea şi închiderea lor sunt remunerate prin comision (sunt cheltuieli pe
care banca le face, privind evidenţa lor, efectuarea operaţiunilor, informarea
clientului, legăturile cu băncile partenerilor de afaceri ai clienţilor ...)
Conturile de depozit - Produse bancare destinate valorizarii economiilor pe termene
si cu condiţii bine specificate si, deci mai bine remunerate. Cu aceste produse,
băncile au o certitudine mai mare privind utilizarea lor pentru activitatea de
creditare
Certificatul de depozit - Produs bancar cu termene standard. Conditiile pot fi
negociate pe piaţa monetară în cadrul termenului de scadenţă.
• In Romania exista in acest moment o mare varietate de aceste produse, cu conditii
si termene diversificate

22
Depozitele la termen
• Depozite constituite pe un termen precizat, convenit între deponent şi bancă,

beneficiind de o remunerare mai bună datorită sigurantei pe care o are banca în
utilizarea pentru creditare a sumelor astfel depuse.
• Aceste depozite se întâlnesc sub forma:
• conturilor de depozit pentru investiţii
• conturilor de economii.

23
Rescontul
• Operaţiune prin care o bancă îi cedează alteia o parte din portofoliul de active, în
vederea obţinerii unor disponibilităţi pe care să le poată folosi pentru a acorda noi
credite.
• Portofoliul de active este format din titluri ce atestă datorii pe care un terţ le are
faţă de bancă sau plasamente pe care aceasta le-a făcut în titluri de stat sau pur şi
simplu credite pe care banca le-a acordat unor clienţi ai ei.

24
• Unele credite sunt recreditabile, altele nu. Cele recreditabile sunt oferite de banca
deţinătoare altor bănci, în schimbul sumei pe care ele le reprezintă, dar diminuată
cu un comision de cedare/preluare, numit, după caz, taxă de scont sau taxă de
lombard.
• Între titlurile recreditabile se includ efectele comerciale (cambii) şi efectele publice

(obligaţiuni şi bonuri de tezaur).
• Pentru această recreditare (numită şi refinanţare) băncile apelează la o altă bancă
interesată şi cu disponibilităţi, la băncile specializate în astfel de operaţiuni (numite
bănci de scont) şi la banca centrală.
• Recreditarea pe seama cedării din portofoliu a unor efecte publice se numeşte

lombardare.

25
Capitalul propriu
• Capitalul propriu -operaţiunea de creare a capitalului prin emisiunea de acţiuni şi
prin acumularea profitului.
• Sumele rezultate din emisiunea de acţiuni formează capitalul social folosit, de

regulă, pentru finanţarea dotării băncii (imobile, mobilier, echipamente electronice,
active fixe diverse).
• Sumele acumulate din profit constituie fondurile de rezervă (create pt riscuri prin
existenţa unei acoperiri asiguratorii).
• Capitalul propriu are o cotă redusă în totalul resurselor băncii şi nu participă decât,
eventual, simbolic la crearea surselor de creditare.

26
Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP)
• Prezentare
• Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) reprezintă o structură specializată în colectarea,
stocarea şi centralizarea informaţiilor specifice incidentelor de plăţi produse de
titularii de cont cu cecuri, cambii şi bilete la ordin.
• Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de
Comunicaţii Interbancare.
• Baza de date a CIP este organizată în două fişiere:
• 1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP) care are trei componente:
• Fişierul naţional de cecuri (FNC),
• Fişierul naţional de cambii (FNCb),
• Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO) şi
• 2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din
FNIP.
• Fişierul naţional al persoanelor cu risc colectează informaţiile privind incidentele de
plăţi majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără
autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă, cecuri emise de către un trăgător
aflat în interdicţie bancară) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice,
rezidente sau nerezidente.
Anularea incidentelor de plată din această bază de date poate fi efectuată numai de
către aceeaşi persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie
iniţiativă sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti executorii.
27
Centrala Riscului de Credit (CRC
• Centrala Riscului de Credit - CRC (fostă Centrala Riscurilor Bancare) reprezintă o
structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind
expunerea fiecărei persoane declarante (instituţie de credit, instituţie financiară
nebancară înscrisă în Registrul special, instituţie de plată care înregistrează un nivel
semnificativ al activităţii de creditare sau instituţie emitentă de monedă electronică
care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare) din România faţă
de acei debitori care au beneficiat de credite şi/sau angajamente al căror nivel
cumulat depăşeşte suma limită de raportare (20.000 lei), precum şi a informaţiilor
referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.
Baza de date a CRC este organizată în patru fişiere:
• Fişierul central al creditelor (FCC) conţine informaţii de risc de credit raportate de
persoanele declarante şi este actualizat lunar;
• Fişierul creditelor restante (FCR) conţine informaţii de risc de credit referitoare la
abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii şapte ani şi este
alimentat lunar de Fişierul central al creditelor;
• Fişierul grupuri (FG) conţine informaţii despre grupurile de persoane fizice şi/sau
juridice care reprezintă un grup de clienţi aflaţi în legătură/un singur debitor şi este
alimentat lunar de Fişierul central al creditelor;
• Fişierul fraudelor cu carduri (FFC) conţine informaţii despre fraudele cu carduri
produse de către posesori raportate de persoanele declarante şi este actualizat on-
line.
Utilizatorii informaţiilor existente în baza de date a CRC sunt persoanele declarante şi
Banca Naţională a României.
28
• În România există trei sisteme de plăţi, respectiv unul pentru plăţi de valoare mare
în lei (ReGIS), unul pentru plăţi de valoare mică şi volum mare în lei (SENT), precum
şi un sistem de plăţi de mare valoare în euro (TARGET2-România).
• De asemenea, există un sistem de depozitare şi decontare pentru titluri de stat şi
certificate de depozit emise de banca centrală (SaFIR) şi două sisteme de
compensare/decontare a valorilor mobiliare - RoClear şi SIBEX, care decontează prin
sistemul ReGIS.
• Toate sistemele menţionate decontează prin conturi ale instituţiilor de credit
deschise la BNR.

29
Credite. Analiza bonitatii clientilor
• Bonitatea clientului se stabileşte cu ajutorul indicatorilor ce o definesc şi exprimă

• capacitatea acestuia de a-şi achita obligaţiile pe care urmează să le asume prin
semnarea
• contractului de credite.
• Elementele de bază utilizate in determinarea şi cuantificarea indicatorilor
bonităţii se
• regăsesc in principalele situaţii financiar-contabile intocmite periodic de agenţii
economici:
• bilanţul, contul de profit şi pierdere, balanţa de verificare, situaţia patrimoniului,
rezultatele
• financiare, fluxul de incasări şi plăţi.

30
• Indicatorii financiari utilizaţi in prezent şi formulele de calcul sunt:
• 1. Solvabilitatea patrimonială: arată gradul in care clientul asigură acoperirea
creditelor şi imprumuturilor.
• 2. Gradul de indatorare: arată cat la sută din volumul total al activelor clintului este
acoperit din credite bancare şi datorii către terţi.
• 3. Lichiditatea globală:a rată capacitatea clientului de a acoperi obligaţiile de plată

exigibile pe termen scurt (pasive curente) prin active curente (disponibilităţi, clienţi,
stocuri, etc.) care se pot transforma in scurt timp (această perioadă poate fi de la 30
la 80 de zile, dar totdeauna mai puţin de 365 zile), in mijloace băneşti
• 4. Lichiditatea imediată:- reflectă posibilitatea clientului de a-şi achita datoriile,

creditele şi imprumuturile in termen scurt

31
Modalităţi de acoperire a obligaţiei de rambursare a creditului
• 1.Cesiunea de creanţă
• Cesiunea de creanţă constituie o modalitate de transmitere a unei obligaţii, fiind o
• convenţie prin care un creditor transmite o creanţă a sa unei alte persoane. Părţile convenţiei
• care au ca obiect cesiunea de creanţă sunt CEDENTUL (persoana care transmite creanţa) şi
• CESIONARUL (persoana către care se transmite creanţa).
• 2. Scrisoarea de garanţie / contragarantie
• Scrisoarea de garanţie / contragaranţie desemnează un angajament asumat de o bancă
• ("garant") la cererea clientului său ("ordonator") faţă de un terţ ("beneficiar"), prin care
garantul se
• obligă - in cazul in care ordonatorul nu-şi onorează obligaţiile asumate prin contractul incheiat
• cu beneficiarul - să efectueze o plată in favoarea beneficiarului in limitele unei sume indicate

32
• 3.Asigurările privind garantarea executării obligaţiilor asumate prin contractul de
credit. Contractul de asigurare este acel contract prin care asiguratul contractant, se
obligă să plătească celeilalte părţi numită asigurător, o anumită sumă de bani (prima
de asigurare) iar
• asiguratul se obligă ca in ipoteza survenirii cazului asigurat să plătească asiguratului
(sau contractantului) ori terţului beneficiar indemnizaţia de asigurare - despăgubire
sau suma asigurată, in condiţiile din contract.
• 4. Analiza bonităţii clientului

• Bonitatea clientului se referă la capacitatea acestuia de a-şi achita obligaţiile ce
urmează din semnarea contractului de credite.Elementele de bază se regăsesc in
situaţiile
• financiar-contabile intocmite periodic de agenţii economici: bilanţul, contul de
"profit şi pierderi", balanţa de verificare, situaţia patrimoniului, rezultatele
financiare, incasări şi plăţi in valută.

33
• Din punctul de vedere al bonitatii clientului, vom analiza:
• a) Solvabilitatea patrimonială arată gradul in care capitalul propriu sigură
acoperirea creditelor şi imprumuturilor
• b) Gradul de indatorare arată cat din totalul activelor este acoperit de credite
bancare şi datorii către terţi. Interpretare:dacă valoarea indicatorului este apropiată
de zero, atunci agentul economic are datorii minime sau inexistente şi activele
patrimoniale sunt acoperite cusursele sale.
• c) Lichiditate totală arată capacitatea clientului de a-ş i acoperi obligaţiile de plată
exigibile pe termen scurt prin active curente care se pot transforma in scurt timp in
mijloace băneşti
• d) Lichiditate imediată arată posibilitatea de a-şi achita imediat datoriile
• e) Rentabilitatea reprezintă capacitatea clientului de a valorifica elementele
• patrimoniale şi de a genera un caştig net

34
Gestionarea lipsei de
lichidităţi în sistemul bancar
Operaţiuni bancare
 Pentru menţinerea credibilităţii faţă de clienţi şi comunitatea financiară
 Se realizează prin monitorizarea permanentă a intrărilor şi ieşirilor de fonduri
 Riscul poate apărea:
în urma necorelării scadenţelor
când creditele şi dobânzile nu sunt rambursate conform planului
la retragerea unor sume importante din depozite
Aspecte teoretice
• Lichiditatea activelor: capacitatea de a fi transformate rapid şi cu costuri minime în
numerar sau disponibilitatea în conturi curente
• Exigibilitatea pasivelor: capacitatea obligaţiilor de a deveni scadente la plată

36
Riscul de lichiditate
• Reprezintă riscul unei bănci ca veniturile şi capitalul său să fie afectate
• Riscul de lichiditate include: incapacitatea băncii de a-şi finanţa portofoliul de active
şi incapacitatea de a lichida poziţia la momentul oportun şi la un preţ rezonabil
• Decurge din necorelarea fluxurilor de fonduri sau a scadenţelor bilanţiere şi
extrabilanţiere
• Riscul de lichiditate constă în pierderile potenţiale de profit şi/sau capital ca urmare

a eşuării în respectarea obligaţiilor asumate şi derivă din insuficienţa rezervelor
comparativ cu nevoile de fonduri…

37
• Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilităţi băneşti
ale instituţiilor de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la Banca
Naţională a României.
• Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control
monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către
BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară.
Rolul major alRMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în
valută.
Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt:
• baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de
observare) al soldurilor elementelor de pasiv înlei şi în valută din bilanţurile
băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a
capitalurilor proprii);
• perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună,
• ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în
funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică
sau mai mare de 2 ani);
• RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe
parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR
38
Prezentarea şi analiza
dosarului de credit
Operaţiuni bancare
1. Prezentarea societăţii
• Denumirea şi numărul la registrul comerţului

• Sectorul de activitate
• Repartiţia capitalului
• Conducătorii – managerii
• Istoricul firmei
• Organigrama firmei
• Tipul şi suma angajamentelor pe care le are banca asupra companiei, precum şi
angajamentele băncilor concurente

40
2. Prezentarea sectorului de activitate
2.1. Caracteristicile produselor / serviciilor: Tipurile de produse / servicii; Modul de
producţie; Modul de aprovizionare şi principalii furnizori (pentru comparaţii
privind termenele de plată acordate de furnizorii unui anumit sector)
2.2. Caracteristicile concurenţei: Grad de concentrare; Modalităţi de manifestare a

concurenţei (preţuri, produse, tehnologie, mărci); Modul de distribuţie; structura
clientelei; Principalii concurenţi (CA, rentabilitate, structura financiară,
acţionariat)
2.3. Caracteristicile sectorului de activitate; ameninţările şi oportunităţile sectorului,

puncte tari şi puncte slabe (SWOT)
2.4. Poziţionarea întreprinderii pe piaţă

• competitivitate, nivel tehnologic
• rentabilitate şi soliditate financiară în raport cu concurenţa

41
3. Analiza situaţiei financiare
a) Riscul afacerii
b) Evoluţia CA şi a marjelor comerciale
c) Solvabilitate, lichiditate, structură financiară
d) Finanţarea nevoilor de exploatare
e) Finanţarea imobilizărilor
f) Analiza modului de gestionare a societăţii (3-4 exerciţii financiare)
g) Evoluţia rentabilităţii
h) Determinarea capacităţii de rambursare
i) Previziuni
4. Recomandarea finală a analistului de credit

Analistul de credit trebuie să concluzioneze fiecare dosar printr-o recomandare
bazată pe ponderea avantajelor şi dezavantajelor respectivei tranzacţii

42
Completarea unei foi de calcul pentru un credit presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. OBTINEREA DATELOR DE LA CLIENT
2. VERIEICAREA DATELOR"
3. INTRODUCEREA DATELOR IN FOAIA DE CALCUL A CREDITORULUI
4. CORELAREA ACTIVULUI NET CU IMOBILIZĂRILE
5. VERIFICARI LA FATA LOCULUI SI CLARIFICAREA NECONCORDANTELOR
Datele FINANCIARE
1. VERIFICAREA CHELTUIELILOR DE INVESTIŢIE
2. CALCULAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI
3. FINALIZAREA ANALIZEI FLUXULUI DE NUMERAR
* Certitudinea ca situaţia profiturilor si a pierderilor prezentata de client acoperă exerciţii

financiare cu o durata egala si ca acestea se incheie la datele prevăzute pentru bilanţuri.

43
• RENTABILITATEA - Reprezintă măsura in care o societate comerciala realizează
vânzări care depăşesc costul activităţilor.
• EEICIENTA - Reprezintă eficacitatea unei societăţi comerciale in ceea ce priveşte
administrarea resurselor si conducerea activităţilor.
• ÎNDATORAREA - Reprezintă măsura in care fondurile folosite de o societate
comerciala sunt asigurate de creditori si nu de proprietari.
• LICHIDITAEA - Reprezintă numerarul si alte active la dispoziţia societăţii
comerciale pentru a-si indeplini obligaţiile, iclusiv plata dobânzii pentru
împrumuturile acordate de creditori.

44
3. Creditul si dobanda
• 3.1. Creditul. Trasaturi caracteristice

• 3.2. Sferele creditului
• 3.2.1. Creditul comercial
• 3.2.2. Creditul bancar
• 3.2.2. Creditul obligator
• 3.2.2. Creditul ipotecar
• 3.2.2. Creditul de consum
• 3.3. Intermediari si pietele creditului

45
Creditul trasaturi caracteristice
•Relatiile de credit au existat si in economiile premonetare, deci el poate exista si in
economiile fara moneda
•Operatiunea prin care se ia in stapanire imediata

resurse, in sch unei promisiuni de ramb viitoare, plus dob ce remunereaza pe
imprumutator
•Operatiunea presupune 2 parti : cel care acorda creditul si cel

care se indatoreaza
•Operatiunile de credit pot interveni sub forma unor acorduri personale simple si
ajung pana la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe pietele monetare si
financiare dezvoltate si formulate in cadrul unor contacte complexe
•O parte importanta a relatiilor de credit – mobilizarea capitalurilor disponibile si a
economiilor
•Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile – extrem de diverse si in
continua evolutie
esential ramane – o valoare actuala se transmite de un creditor (investitor sau
imprumutator) unui debitor (imprumutat) – care se angajeaza sa-l ramburseze dupa
un timp, cu o anumita dobanda, in conditiile specificate in acordul de credit
Trasaturi caracteristice:
1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul – mare diversitate dpdv
al apartenentei la str. social-econ, motivele angajarii, durata ---ierarhizarea
dificila
Dpdv general – participantii la procesul de creditare:intreprinderile, statul si populatia
Rap de credit implica redistribuirea unor capit. Aflate in stare de disp., ceea ce
presup. preexistenta unor procese de economisire sau acumulari monetare
Tipuri de creditori
- Intreprinderile – cu mari disponibilitati monetare
- Populatia – prin crest veniturilor, nivelul crescut al productivitatii muncii, prin
cresterea spiritului de economisire
Tipuri de debitori
- Intreprinderile....
- Populatia....
- Statul...

48
2. Promisiunea de rambursare
• Presupune riscuri si necesita angajarea unei garantii
• Riscurile probabile sunt

• Riscul de nerambursare(intarzierea sau incapacitatea de plata ---analiza
temeinica a imprumutatului)
• Riscul de imobilizare (survine la banca atunci cand exista o gestionare
defectuoasa a creditelor acordate anterior)
Garantiile
• Garantia personala - angajamentul luat de o terta persoana de a plati in cazul in
care debitorul este in incapacitate de plata
• Garantiile reale: retinerea, gajul, ipoteca si privilegiul
• Dreptul de retinere –retinerea bunului cand nu s-a efectuat plata
• Gajul – actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului
• Ipoteca – debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil
• Privilegiul – dreptul conferit prin lege unor creditori de a avea prioritate in a fi
platiti
49
3. Termenul de rambursare
• Termene foarte scurte – 24 ore
• Termene foarte lungi – 30-50-100 ani – cu evaluari si esalonari stricte
4. Dobanda – caracteristica esentiala

Initial fixa, odata cu cresterea inflatiei, s-a trecut la dobanda variabila
5. Tranzactia. Acordarea creditului
• Creditul este o tranzactie unica
• Creditul deschis – la momentul ales de debitor (Cartile de credit)
• Cadru de informare la acordarea creditului

50
Tipuri de credit
• Creditul comercial – sub forma de marfa – contract general cu diferite termene si
garantii; reprezinta o sursa de capital circulant
• Interese comune in recuperarea – plata sumelor
• Componenta comerciala utilizarea creditului ca o arma comerciala de promovare
a vanzarilor
• Componenta financiara – punerea la dispozitia clientului pt o per data a unei plati
a capitalului sau sub forma de marfa, a carei plata este amanata
• Creditul bancar – raporturi diferite in fct de client, modalitati de
acordare diferite, diferite termene, garantate/negarantate ...
• Caracteristic – una din parti este banca
• Depozitele bancare se transforma in credite
• Avansurile in cont curent sau creditele de casa – nu sunt garantate formal,
satisfac necesitatile curente
• Linia de credit – sub forma de credit provizoriu: confirmata, implicita, explicita
(motivata – pt stocuri, credite de prodctie sezoniera=credite de campanie)
51
• Creditul obligatar – partenerii sunt institutiile statale sau intreprinderile economice
in calitate de debitori, care emit obligatiunile si creditorii, subscriitorii si detinatori ai
acestor obligatiuni
• Obtinerea unui venit sigur in principal sub forma de dobanzi
• Obligatiunea – titlu de recunoastere a datoriei; reprezina o creanta financiara a

detinatorului (creditorul) asupra debitorului
• inscrisul care consemneaza raportul de credit si forma prin care se desfasoara
• Promisiune scrisa de a plati o suma de bani la o data stabilita
• O mare parte a obligatiunilor –emise da catre stat si institutii locale
• Detinatorul incaseaza periodic dobanzile cuvenite

52
Creditul ipotecar
• Se afirma ca principala modalitate de sprijinire a proprietatilor imobiliare
• Presupune o conventie intre creditor si imprumutat
• Imprumut pe ipoteca: cu dobanzi variabile, cu rambursare progresiva
Creditul de consum
• Credit pe TS sau TM acordat persoanelor individuale destinat acoperiri costului
bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare sau pentru
recreditarea creantelor contractate
• Credite cu rambursarea neesalonata

• Credite cu rambursarea esalonata

53
Tehnici de calcul a dobanzilor si de rambursare
a creditelor
• Costul creditului cuprinde dobanda bancii, plus diferite alte
comisioane si taxe.
• Dobanda este dependenta de durata si natura creditului, cererea si
oferta de capital dupa piata, dar si de obiectul creditat.

54
Sistemul bancar
• Sistemul bancar al unei ţări este definit prin reţeaua instituţiilor de credit
rezidente în ţara respectivă şi a relaţiilor economice în care componentele
acesteia sunt parte. Reţeaua instituţiilor de credit este exprimată de tipurile de
bănci care funcţionează într-o ţară, iar relaţiile economice în care acestea sunt
parte – prin funcţiile pe care le îndeplinesc în economie.
• Constituirea sistemului bancar este rezultatul unui lung proces istoric de
dezvoltare a economiei şi a relaţiilor în care intră agenţii economici.
• Apariţia băncilor în lumea modernă este considerată a fi rezultatul dezvoltării
comerţului în Evul Mediu, în special prin contribuţia oraşelor autonome.
• Prima bancă este datată 1171 în Veneţia;

55
• Structura retelei de unitati consta in:
• Centrala bancii
• Sucursale judetene si sucursala Mun. Bucuresti
• Filiale (subodonate organizatoric si functional sucursalelor) in unele orase ale
tarii
• Agentii, subodonate filialelor sau sucursale

56
Conducerea, administrarea si controlul societatilor
bancare sunt asigurate de catre:
• AGA bancii
• Consiliul de Administratie al bancii
• Comitetul de directie al bancii
• Presedintele si vicepresedintii
• Comitetul de conducere (la sucursale, filiale si agentii)
• Comisia de cenzori – organ de control

57
2. Băncile specializate / comerciale de rang II
Principalele activităţi:
 Primirea depunerilor (populaţia, firmele şi alte bănci)
 Acordarea de credite pe TS, TM si TL, în condiţii de bonitate financiară

 Administrarea, la cerere, a unor patrimonii
 Operaţii de comision (diferite ordine ale clienţilor)
 Operaţiuni în comerţul exterior (creditări, schimb valutar)
Cele mai întâlnite bănci comerciale: de depozit şi ipotecare.

58
Alte tipuri de bănci
• Banci de import-export
• Banci mixte (organisme de cooperare inter-state, în domeniul financiar-bancar, (pe

principiul participaţiei)
• Banci internaţionale (bănci inter-guvernamentale, cu capital din partea unui grup de

state şi bănci internaţionale private, cu centre, sucursale şi filiale în diferite ţări)
• Bănci de investiţii (regionale)
• Bănci de nivel mondial (F.M.I.)
• Bănci mutuale (funcţionând în maniera sporirii solidarităţii acţiunilor celor ce
participă la constituirea lor): cooperative de credit, case de ajutor reciproc, case de
pensii; case de economii.

59
3. Alte instituţii de credit specializate
• Băncile cooperatiste
• Societăţile de asigurare
• Societăţile cu scop de finanţare (a vânzărilor pe credit, a construcţiilor ş.a.)
• Uniunile de credit
• Firme care se ocupă cu scontarea poliţelor ş.a..

60
• Componentele sistemului bancar – dupa criteriul funcţiilor băncilor sunt identificate
următoarele trei tipuri de bănci:
• 􀂾 bănci de emisiune, care emit numerar, ca rezultat al autorizării lor de către stat, de
regulă una în fiecare ţară; ca excepţie, în SUA sunt autorizate 12 astfel de bănci;
• 􀂾 bănci comerciale sau de depozit, care efectuează multiple operaţiuni bancare, dar cu
predilecţie constituirea de depozite, operaţii în conturi curente ale agenţilor economici şi
creditarea acestora;
• 􀂾 bănci specializate, care sunt abilitate numai pentru anumite operaţiuni, limitându-şi
astfel funcţionalitatea; în cadrul lor se includ: instituţii de depozit, instituţii de creditare
specializate, societăţi financiare, companii de investiţii, bănci cooperatiste, case de
economii, fonduri de pensii, fonduri de plasamente, case de titluri, bănci de afaceri ş.a.

61
Alte criterii utilizate pentru clasificarea băncilor sunt:
• raza de implantare (teritorial, ramură economică);
• nivelul de distribuţie (en gros – care efectuează operaţii de anvergură şi cu
amănuntul – care au drept clientelă întreprinderi mici şi mijlocii şi persoane
fizice);
• statutul juridic (publice, private, cooperatiste, de ajutor reciproc).

62
Sistemul bancar în sine şi fiecare din componentele lui îndeplinesc funcţii:
• specifice în mecanismul economic:

• a) colectarea depunerilor;
• b) gestiunea mijloacelor de plată;
• c) acordarea de credite;
• d) consultanţă şi diferite alte servicii.
Particularităţile economiilor naţionale au condus în epoca modernă la

specificitatea sistemelor bancare din diferite ţări. Într-o caracterizare succintă
din 1984, agreată de oficialităţile franceze, sunt sintetizate trăsăturile dominante
ale sistemelor bancare din cele mai dezvoltate ţări.

63
Operaţiunile pasive ale băncilor comerciale:
• Operaţiunile pasive ale băncilor comerciale sunt operaţiuni de mobilizare a resurselor

băneşti şi de constituire a surselor de creditare. Dintre aceste operaţiuni cele mai
frecvente sunt :
• Depozitele
• rescontul
• capitalul propriu.
Depozitele
• Depozitele sunt o operaţiune prin care banca primeşte în păstrare, pentru un

anumit termen şi, eventual, în anumite condiţii, o sumă de bani de la un
depunător. Banca poate utiliza aceste sume, în general, cu condiţia de a le face
disponibile la data convenită şi de a le remunera. Prin aceasta banca dispune de
surse cu care poate să răspundă cererilor de creditare pe care i le adresează cei
ce au temporar lipsă/nevoie de lichidităţi.

64
• Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a capitalurilor şi
economiilor temporar disponibile şi, totodată, o formă de
existenţă a monedei scripturale.
• După natura şi termenul lor depozitele pot fi la termen şi la

vedere
• Depozitele la vedere sunt acele depozite de care depunătorii
pot dispune în orice moment pentru a efectua din ele plăţi sau
retrageri. Riscul băncii de a folosi aceste depozite este mai
mare, motiv pentru care sunt retribuite cu dobânzi mai mici
sau chiar deloc.
• Utilizarea lor ca sursă de creditare se bazează pe „soldul

mediu permanent”, adică pe suma de bani care în mod
obişnuit există în bancă sub forma soldurilor rămase în chiar
conturile deponenţilor. Astfel, băncile cunosc zilnic soldul
rămas neutilizat în contul fiecărui client. Într-un orizont de
timp dat, t ∈[1,T], soldul zilnic al tuturor conturilor deschise
în bancă este St.
65
• 􀂾 Conturile curente sunt produse bancare prin care persoanele fizice şi juridice derulează
operaţiuni de încasări şi plăţi, adică operaţiuni de casă.
• Deschiderea şi închiderea lor, ca şi operaţiunile derulate prin ele (uneori numai cele de
plată) sunt remunerate prin comision, deoarece presupun cheltuieli pe care le face banca
privind evidenţa lor, efectuarea operaţiunilor, informarea clientului, legăturile cu băncile
partenerilor de afaceri ai clienţilor etc.
• 􀂾 Conturile de depozit sunt produse bancare destinate fructificării unor economii pe

termene mai bine precizate, cu condiţii mai restrictive de derulare a unor operaţiuni şi,
de aceea, ceva mai bine remunerate. Băncile au în schimb o certitudine mai mare
privind utilizarea pentru creditare a sumelor depuse în aceste conturi.
• 􀂾 Certificatul de depozit este un produs bancar prin care deponentul poate

constitui un depozit, cu termene standard destul de diversificate, al cărui titlu (act
doveditor al existenţei) poate fi negociat pe piaţa monetară în interiorul
termenului de scadenţă.
• Băncile române utilizează larg acest produs cu termene de 1-3-6 luni.
• În SUA acest produs este preponderent destinat firmelor şi se întâlneşte în trei variante:
small (valori sub 100 000 USD), large (valori peste 100 000 USD) şi jumbo (valori peste 1 000
000 USD). Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -
66
• Depozitele la termen sunt acele depozite constituite pe un termen precizat,
convenit între deponent şi bancă, beneficiind de o remunerare mai bună datorită
certitudinii mai ridicate pe care o are banca în utilizarea pentru creditare a
sumelor astfel depuse. În mod curent aceste depozite se întâlnesc sub forma
conturilor de depozit pentru investiţii şi a conturilor de economii.
• Rescontul - operaţiunea prin care o bancă îi cedează alteia o parte din portofoliul
de active, în vederea obţinerii unor disponibilităţi pe care să le poată folosi pentru
a acorda noi credite.
• Portofoliul de active este format din titluri ce atestă datorii pe care un terţ le are
faţă de bancă sau plasamente pe care aceasta le-a făcut în titluri de stat sau pur şi
simplu credite pe care banca le-a acordat unor clienţi ai ei.
• Unele dintre aceste titluri sunt recreditabile, altele nu.
• Cele recreditabile sunt oferite de banca deţinătoare altor bănci, în schimbul sumei
pe care ele le reprezintă, dar diminuată cu un comision de cedare/preluare, numit,
după caz, taxă de scont sau taxă de lombard.
• Între titlurile recreditabile se includ efectele comerciale (cambii) şi efectele
publice (obligaţiuni şi bonuri de tezaur).

67
• Pentru această recreditare (numită şi refinanţare) băncile apelează la o
altă bancă interesată şi cu disponibilităţi, la băncile specializate în astfel
de operaţiuni (numite bănci de scont) şi la banca centrală.
• Recreditarea pe seama cedării din portofoliu a unor efecte publice se

numeşte lombardare.

68
• Capitalul propriu
• Capitalul propriu este operaţiunea de creare a capitalului prin emisiunea de

acţiuni şi prin acumularea profitului. Sumele rezultate din emisiunea de acţiuni
formează capitalul social folosit, de regulă, pentru finanţarea dotării băncii
(imobile, mobilier, echipamente electronice, active fixe diverse).
• Sumele acumulate din profit constituie fondurile de rezervă, create pentru
diminuarea unor riscuri prin existenţa unei acoperiri asiguratorii.
• Capitalul propriu are o cotă redusă în totalul resurselor băncii şi nu participă
decât, eventual, simbolic la crearea surselor de creditare.

69
Operaţiunile active ale băncilor comerciale
• Operaţiunile active ale băncilor comerciale sunt operaţiuni de creditare a

activităţii economice, adică de utilizare a resurselor mobilizate prin operaţiunile
pasive.
• Operaţiunile active, mai diversificate decât cele pasive, sunt clasificate după
obiect în: creditarea firmelor, creditarea persoanelor particulare şi plasamente.
• Creditarea firmelor are în vedere asigurarea acestora cu disponibilităţi pentru a-şi

continua activitatea: credite pentru activele fixe şi credite pentru cheltuielile de
exploatare.
• Creditele pentru activele fixe au în vedere construirea sau achiziţionarea
de imobile, terenuri, echipamente, utilaje, instalaţii, mijloace de transport
ş.a. şi se dau, de regulă, cu garanţii, în principal de către băncispecializate.
• 􀂾 Creditele pentru cheltuielile de exploatare au în vedere reconstituirea
surselor băneşti imobilizate de întreprinzător în circuitul economic
obişnuit:
• achiziţie – producţie – livrare.
70
• Băncile creditează creanţele comerciale ale întreprinzătorului, adică preiau în
sarcina lor datoriile pe care terţii le au faţă de acesta, sau acordă credite de
trezorerie, adică formează sau completează disponibilităţile de plată ale
debitorului în cazul în care acesta întrevede posibilitatea unor plăţi pe care le-
ar avea de făcut la un moment dat sau într-un interval scurt de timp,
concomitent cu lipsa sau insuficienţa unor disponibilităţi proprii
• Creditarea persoanelor particulare are în vedere acordarea de credite
indivizilor sau familiilor pentru construcţii/achiziţii de locuinţe, pentru achiziţii
de bunuri de folosinţă îndelungată sau pentru acoperirea unor cheltuieli
curente.
• Plasamentele reprezintă achiziţia de efecte publice şi acţiuni în vederea

utilizării eficiente a resurselor disponibile în condiţiile asigurării unei lichidităţi
suficient de mari a acestor utilizări. Această condiţie este reglementată în cele
mai multe ţări ca măsură de diminuare a riscului de lichiditate. Plasamentul în
acţiuni este interzis în unele ţări, inclusiv în România, pentru a evita conflictul
de interese.

71
• Plasamentul în efecte publice este stimulat prin riscul lor mic, adesea minim, şi
prin raportul atrăgător risc/câştig.
• În cadrul acestor clase de operaţiuni active, cele mai frecvent întâlnite sunt
scontarea, pensiunea, împrumutul cu gaj în efecte, avansurile în cont şi
creditele specializate.
• Scontarea - operaţiunea prin care o bancă preia în sarcină un credit atestat
printr-un efect comercial emis de un agent economic debitor în beneficiul altui
agent economic creditor.
• Agentul economic creditor a acceptat la un moment dat (momentul t0) să

livreze agentului economic debitor o partidă de marfă plătibilă la un moment
ulterior (t1), numit scadenţă.
• Suma de plată la scadenţă se înscrie în actul ce consfinţeşte înţelegerea (adică
într-un efect comercial, de regulă o formă de cambie) şi se numeşte valoare
nominală a efectului comercial.

72
• La un moment t2∈ (t0, t1), agentul economic creditor doreşte să-şi recupereze
banii. El scontează respectivul titlu la o bancă, adică îl cedează/cesionează,
primind în schimb o sumă de bani numită valoare actuală a respectivului titlu.
• Din momentul scontării (t2) şi până la scadenţă (t1), adică pe un interval de

timp de z zile, creditul este în sarcina băncii, care pretinde, în mod justificat, o
remunerare pentru imobilizarea resurselor sale. Această remunerare
exprimată în unităţi monetare se numeşte scont, iar atunci când este
exprimată procentual se numeşte taxă de scont.
• Mărimea taxei de scont este stabilită de către fiecare bancă în parte, în raport
cu strategia şi politica ei de creditare, cu elementele conjuncturale care o
determină să amplifice sau să diminueze oferta de credit, ca şi cu taxa oficială
de scont, practicată de Banca Centrală în refinanţarea băncilor comerciale prin
operaţiunea de rescont, efectuată de acestea în legătură cu portofoliile lor de
active.

73
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială,

implicându-se în tranziţia de la economia
centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi
funcţiile normale ale unei bănci centrale,
obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi
menţinerea stabilităţii preţurilor.

74
Atribuţiile actuale ale BNR sunt
• elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi de curs de schimb;
• autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,

promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi;
• emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul

României;
• stabilirea regimului valutar
• administrarea rezervelor internaţionale ale României.

75
• BNR şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni
de la autorităţile publice/orice altă instituţie sau autoritate.
• BNR utilizează proceduri şi instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţă
monetară şi de creditare a instituţiilor de credit, precum şi mecanismul rezervelor
minime obligatorii.
• BNR poate efectua pe piaţa secundară operaţiuni reversibile, cumpărări/vânzări
directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanţe sau
titluri ale statului
• Poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit şi atrage depozite de la

instituţii de credit, în condiţiile pe care le consideră necesare pentru a realiza
obiectivele politicii monetare.

76
• BNR este unica instituţie autorizată să emită însemne monetare, sub formă de
bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda
naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
• În cadrul politicii sale monetare şi de curs de schimb, Banca Naţională a României
poate acorda instituţiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăşi 90 de zile,
garantate cu, dar fără a se limita la:
• titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul
BNR, sau
• depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de BNR
• BNR stabileşte condiţiile si costurile de creditare, deschide şi operează conturi
ale instituţiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare şi
ale altor entităţi, rezidente şi nerezidente, stabilite prin reglementări ale
Băncii Naţionale a României.
Banca Naţională a României este autorizată să colecteze date şi informaţii
statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor
sale legale, asigurând măsuri de protecţie a datelor care se referă la subiecţi
individuali - persoane juridice sau fizice - date obţinute direct sau indirect, din
surse administrative sau din alte surse.

77
• Conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administraţie,
compus din 9 membri, iar conducerea executivă a BNR se exercită
de către Guvernator, prim-viceguvernator şi de cei doi
viceguvernatori.
• Membrii Consiliului de administraţie al BNR, cu nominalizarea
conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, pe o perioadă de
5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
• Revocarea din funcţie a oricărui membru al consiliului de administraţie

se face de către Parlament, dacă acesta încetează să îndeplinească
condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face
vinovat de abateri grave.

78
• Sistemul European al Băncilor Centrale include BCE şi
băncile centrale naţionale ale statelor membre UE,
indiferent dacă acestea au adoptat sau nu moneda unică.
• Eurosistemul include BCE si băncile centrale naţionale ale

acelor state membre care au adoptat euro.
• Zona euro este constituită din acele state membre care au adoptat
moneda euro.

79
Obiectivele BCE:
• obiectivul fundamental al BCE este menţinerea stabilităţii preţurilor
• fără a aduce atingere obiectivului fundamental, SEBC va susţine politicile economice

generale ale Uniunii Europene în vederea obţinerii unui nivel înalt al ocupării forţei
de muncă şi al unei creşteri sustenabile neinflaţioniste.
Sarcinile de bază ale BCE:
• definirea şi implementarea politicii monetare pentru zona euro;
• efectuarea operaţiunilor valutare;
• deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale ţărilor din zona euro;
• promovarea funcţionării în bune condiţii a sistemelor de plăţi.
Structurile de conducere ale BCE sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul

Executiv şi Consiliul General. (Sursa: Banca Centrală Europeană)

80
Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS):
• este un organism independent al Uniunii Europene cu sediul în

Frankfurt .
• este responsabil cu supravegherea macroprudenţială a sistemului
financiar în vederea prevenirii sau reducerii riscurilor sistemice la
nivelul Uniunii Europene.
• Legislaţia privind constituirea CERS a intrat în vigoare la data de

16 decembrie 2010

81
Bancile islamice
Cinci „piloni” ai sistemul financiar islamic:
1. Fara dobanzi: creditele si imprumuturile nu trebuie sa aduca mari profituri,

de aceea dobanzile sunt aproape de zero
2. Fara speculatii, fara incertitudini: jocul cu bani bazat pe noroc este interzis,
la fel ca tranzactiile cu perspective neclare
3. Fara sectoare ilicite: fara investitii in sectoare criticate de legea islamica
4. Obligativitatea de a imparti pierderile si profiturile intre parti: intre asociati,
sau intre banci si clienti. Partajarea este obligatorie si se face in baza unui
contract (initial sau ulterior)
5. Tranzactiile financiare islamice trebuie sa fie legate direct de un activ real si
tangibil (legat cu economia reala)

82
Deschiderea, functionarea si inchiderea conturilor
Materialul care urmeaza a fost redactat pe baza unor documente publice accesate pe site-ul bancii BRD, Romania (document „CONDIŢII
GENERALE BANCARE pentru PERSOANE FIZICE”, din data 19 August 2016)
• 1. Banca are obligaţia de a verifica identitatea Clientului şi a Beneficiarului real ,

de a verifica și colecta Informațiile CRS (Standardul Comun de Raportare (CRS) -
initiativa Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economica (OECD) pentru
aplicarea schimbului automat de informații în domeniul fiscal. Un număr de 74
de state au semnat până acum acorduri pentru schimbul de informații în
domeniul fiscal: http://www.oecd.org/ctp/exchange-of-tax-information/MCAA-
Signatories.pdf) ale Clientului titular de cont.
• 2. Banca deschide Conturi curente cu sau fară Carduri de debit ataşate, Conturi
revolving cu Carduri de credit ataşate, conturi de depozit, conturi de economii, în
Lei sau/şi în valută, la cererea expresă a Clientului.
• Conturile se deschid la unităţile Băncii, în conformitate cu normele interne, pe

baza completării şi semnării de către Client a formularelor standard ale Băncii,
însoţite de documentele solicitate de aceasta.
• Banca poate deschide conturi curente si conturi de economii, in Lei si/sau valuta,
la cererea expresa a Clientului, transmisa prin serviciile de Banca la distanta

83
• 3. Banca are dreptul de a deschide conturi tehnice distincte, în cazurile în care
asupra conturilor curente ale Clientului au fost dispuse măsuri de
indisponibilizare (ex.popriri, măsuri asiguratorii, etc.),
• 4. Oricărui Cont i se pot ataşa diverse produse şi/sau servicii, la solicitarea

Clientului şi cu respectarea condiţiilor Băncii.
• 5. Clientul declară că a avut acces la toate informațiile, condițiile, drepturile

și obligațiile parților menționate în Contract, cu 15 zile calendaristice înainte
de semnarea acestuia,
• 6. În orice moment în timpul relației contractuale, Clientul are dreptul să

primească, la cerere, pe suport hârtie sau pe orice alt suport durabil clauzele
specificate în prezentul Contract.

84
PROTECŢIA DATELOR PERSONALE
• 1. Banca prelucrează datele cu caracter personal în baza prevederilor

Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor, cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi pentru libera circulaţie a acestor date, ale
Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si
protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, precum si
ale legislatiei secundare (decizii ale Autoritatii Naţionale de Supraveghere
a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal).
• 2. Scopul în care se face prelucrarea datelor poate fi: servicii financiar-

bancare, reclamă, marketing (inclusiv analize de marketing) şi publicitate,
efectuate de Bancă , statistică, rapoarte de credit, raportări impuse de
lege, transmiterea informatiilor catre sisteme de evidenta de tipul
Biroului de Credit/Centrala Riscului de Credit in scopul evaluarii
solvabilitatii.

85
• 3. Persoanele vizate sunt: clienţi sau potenţiali clienţi ai Băncii, consumatori sau
potenţiali consumatori, debitori, minori, membrii familiei acestora, giranţi, foşti
clienţi.
• 4. Datele cu caracter personal reprezintă orice informaţii referitoare la o persoană

fizică identificată sau identificabilă,
• 5. Prelucrarea datelor cu caracter personal reprezintă orice operaţiune sau set de

operaţiuni, care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace
automate sau neautomate,
• 6. Destinatarii datelor pot fi: persoana vizată, reprezentanţii legali ai persoanei

vizate, împuterniciţii Băncii, alti parteneri contractuali ai Băncii (ex. avocaţi,
consultanţi, contabili, auditori, Directia pentru Evidenta Persoanelor si
Administrarea Bazelor de Date)

86
• 7. Data estimată pentru încheierea operaţiunilor de prelucrare. Destinaţia
ulterioară a datelor: În vederea realizării scopurilor menţionate, Banca va prelucra
datele dvs. personale pe toată perioada de desfăşurare a activităţilor Băncii, până în
momentul în care dvs. vă veţi manifesta dreptul de opoziţie.
• 8. Transferuri de date în străinătate. Condiţii de transfer:
• In scopul oferirii si executarii anumitor servicii financiar - bancare solicitate de dvs,
al executarii unui contract incheiat intre dvs. si Banca, al incheierii si executarii unui
contract intre Banca si un tert (astfel cum acestia au fost prevazuti in lista «
Destinatarilor datelor »)
• 9. Drepturile de care beneficiați, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001,
sunt următoarele: (i) dreptul de acces la date, (ii) dreptul de intervenţie, (iii)
dreptul de opoziţie, (iv) dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale, (v)
dreptul de a se adresa Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal sau justiţiei.
• 10. Informații de natura secretului bancar: Clientul autorizează în mod expres

Banca / să transmită (în țară și/sau în străinătate) informaţii de natura secretului
bancar, în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 99/2006, către autorităţi publice
centrale, autorităţi publice locale, ANAF, agenţi de colectare a debitelor/ recuperare
a creanţelor, autorităţi judecătoreşti, societăţi de asigurare şi reasigurare precum și
către orice alte categorii deSinteza
Destinatari ai datelor.
suport OPERATIUNI BANCARE -
87
• ÎMPUTERNICITUL PE CONT
• 1. La deschiderea Conturilor, Banca solicită documente necesare identificării Clientului
titular de Cont şi Împuternicitului pe Cont, precum şi specimene de semnătură ale
acestora aferente fiecărui Cont. În plus, Clientul titular de cont este obligat să prezinte
Băncii toate Informațiile CRS, conform legislației în vigoare.
• 2. Împuternicitul pe Cont poate fi numit de către Clientul titular de Cont prin Contractul
de Subscriere Produse și Servicii Persoane Fizice, Formularul de Intrare în Relații cu
Banca, prin Formularul de desemnare / revocare Împuterniciţi pe Cont sau prin cererea de
emitere/majorare linie de credit (în cazul Împuternicitului pe Contul revolving având
Card de credit ataşat). Împuternicitul pe Cont va acționa întotdeauna numai în numele și
pe seama Clientului titular de Cont.

88
Infractionalitatea bancara - Istoria spalarii banilor
• Spălarea banilor – termen folosit în anii ‘20 când în SUA unele grupari
infracţionale (cum ar fi Al Capone şi Bugsy Moran) au deschis spălătorii (auto sau
de haine) care aveau rolul de a spăla „banii murdari”. De aici a ramas denumirea
de ,,money laudering”(spălarea banilor) si care s-a consacrat si dpdv juridic.
• Spălarea banilor - proces complicat care parcurge mai multe etape şi implică
multe persoane şi instituţii. Practic, este un proces complex prin care veniturile
provenite dintr-o activitate infracţională sunt transportate, transferate,
transformate sau amestecate cu fonduri legitime, în scopul de a ascunde
provenienţa sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective.
• Spălarea banilor - Este cea mai periculoasă componentă a economiei subterane
şi cuprinde: activităţile de producţie, distribuţie şi consum de droguri, şantajul,
falsificarea de monede sau alte valori, contrabanda, traficul de arme, de
materiale nucleare, furtul de automobile, prostituţia, traficul de carne vie,
corupţia, etc.

89
• În cadrul acestor activităţi infracţionale, numerarul este
principalul mijloc de schimb. Strategiile de spălare a banilor
includ tranzacţii care, prin volum, sunt foarte profitabile şi
atractive pentru instituţiile financiare legale.
• Prin spalarea banilor – se urmareste orientarea baniilor dintr-o

economie ilegală şi îi plasează în investiţii binevenite în
economia legală.
• Cele două elemente majore ale procesului de reciclare de

fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite şi convertirea lor în
bani, în scopul de a le ascunde provenienţa.

90
ETAPE ALE SPALARII BANILOR
• Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea unui obiect de lux (de ex. o
maşină sau o bijuterie) până la trecerea banilor printr-o reţea complexă,
internaţională, de afaceri legale şi companii „scoică" (companii care există în
primul rând numai ca entităţi legale fără să desfăşoare activităţi de afaceri sau
comerciale). Procesul de spălare a banilor are trei faze:
• Plasare
• Stratificare
• Integrare
Sau, o alta clasificare:
* prespălare (convertirea banilor murdari în bani curaţi)
* spălarea principală (conversia banilor în intrări contabile)
* uscarea sau reciclarea (folosirea banilor pentru a obţine profit).

91
1. Plasarea:
*reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala,
pentru separarea spatiala de masa infractionala, care ar putea fi supravegheata
de organele de aplicare a legii.
2. Stratificarea:
*reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a
le ascunde originea
* separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi
complexe de tranzacţii financiare proiectate pentru a înşela organele de control şi
pentru a asigura anonimatul.
• 3. Integrarea:
* revenirea bunurilor astfel spalate la dispozitia infractorilor, cu aparenta
provenientei lor din activitati licite
* furnizarea unei aparente legalităţi profiturilor obtinute ilegal.

92
• Dacă procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din nou
rezultatele spălării in circuitul economic, în aşa fel încât ele vor reintra în sistemul
financiar apărând ca fonduri normale şi „curate” obtinute din activitati comerciale.
• Cei 3 paşi de bază se pot constitui în faze separate şi distincte. Ei pot apărea însă şi simultan sau, mai
obişnuit, se pot suprapune. Felul în care sunt folosiţi paşii de bază depinde de mecanismele de spălare
disponibile şi de cerinţele organizaţiilor criminale.
• În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile,
puncte dificil de evitat de către spalatorul de bani şi, în consecinţă, uşor de recunoscut,
respectiv:
• Plasarea numerarului în sistemul financiar
• Trecerea numerarului peste frontiere
• Transferarea numerarului în şi dinspre sistemul financiar

93
Bursa de valori mobiliare
•Locul in care valorile mobiliare sunt tranzactionate dupa o

procedura specifica. Ea asigura o piata pentru:
⋐Emitenti (guvern si SC– pt cresterea capitalului)
⋐Investitori (PF / juridice – pt suplusul de capital)
⋐Intermediarii (asigura legatura dintre primele 2 categorii si mentin lichiditatea
pietei)
•Rolul bursei – asigura libera circulatie a valorilor

mobiliare la un pret care reflecta raportul dintre cerere
si oferta; asigura lichiditatea capitalului
Clasificarea burselor
1. Dupa varietatea tranzactiilor efectuate:
‫ﻸ‬ Burse generale: marfuri si valori mobiliare
‫ﻸ‬ Burse specializate: numai pt mf sau numai valori mobiliare
2. Dupa obiectul tranzactiilor:
‫ ﻸ‬Burse de marfuri
‫ ﻸ‬Burse de valori
‫ ﻸ‬Burse de valute
‫ ﻸ‬Burse legate de comertul exterior, asigurari

95
BURSA DE VALORI BUCURESTI
Structurata pe urmatoarele sectoare:
 Sectorul valorilor mobiliare
- emise de catre persoanele juridice romane -

 Sectorul obligatiunilor si VM (valori mobiliare)
- emise de catre Stat si alte autoritati locale -
 Sectorul international

96
• Indicii bursieri exprima evolutia cursurilor valorilor
mobiliare reprezentative si care dau, la un moment dat,
o imagine asupra evolutiei pietei bursiere.
• In evolutia calcularii si publicarii acestor indici au aparut
2 categorii, si anume:
☃Indici din prima generatie – reprezentativitate relativa pt piata

bursiera datorita unor metode de calcul bazate numai pe medii ponderate
(conditiile si factorii de influenta nu erau luati in calcul)
☃indicii din a doua generatie – mai sunt numiti si instrumente

sintetice utilizate in tranzactiile bursiere. Au aparut mari societati financiare,
care au elaborat indici cu nivel mare de reprezentativitate

97
In elaborarea indicilor bursieri si, in special, a indicilor care analizeaza si reprezinta
pietele de capital, se stabilesc anumite etape:
‫ ﻸ‬Selectarea esantionului de valori mobiliare cuprinse in structura indicelui

respectiv: in primul rand sunt selectate acele valori mobiliare care contribuie la un
grad ridicat de capitalizare a bursei; care au o larga raspandire in randul
investitorilor si care sunt admise a fi cotate in bursa
‫ ﻸ‬Modul de ponderare a acelor VM ce intra in structura indicelui respectiv - se pot

folosi mai multe sisteme, respectiv o ponderare egala, o ponderare in functie de
gradul de capitalizare a bursei sau o ponderare in functie numai de evolutia
cursurilor, aplicandu-se un coeficient de corectie
‫ ﻸ‬Alegerea datei de referinta – care are in vedere si normele ce reglementeaza piata

de capital respectiva. Data de referinta reprezinta, de obicei, perioada de baza.
98
Tipuri de contracte bursiere
►Contractul spot - are ca obiect o marfa prezenta, existenta in momentul incheierii

contractului si care urmeaza sa fie livrata si achitata imediat
►Contractul forward - este un acord privat de a cumpara sau a vinde, de a livra si
respectiv de a plati la o anumita data viitoare o marfa, valuta sau un activ financiar
la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei
►Contractul futures - este un angajament standardizat de a cumpara/vinde un
activ/marfa/titlu financiar- la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei, cu
lichidarea la o data viitoare
►Optiunile -un contract intre un vanzator si un cumparator care dau dreptul, dar nu si
obligatia de a cumpara/vinde la o anumita data viitoare un activ/marfa/titlu
financiar sau drept obtinut, in schimbul platii unei prime

99
Standardizarea contractelor si crearea functiei de compensare au marit
eficienta pietei, permitand o piata mult mai lichida. Astfel, cu cat pretul e mai
rapid determinat si piata e mai lichida, cu atat ea devine mai eficienta
 Contractele futures, alaturi de optiuni sunt titluri financiare derivate; dau

nastere unor obligatii contractuale ce pot fi stinse in doua moduri: la scadenta,
prin livrare fizica, cash sau plata diferentelor si pana la scadenta, prin lichidarea
lor la bursa
 Deosebiri intre contractele forward si futures:

- contractele futures sunt standardizate
- pretul variaza zilnic in functie de raportul dintre cerere/oferta
- spre deosebire de contractele forward, contractele futures au o piata
secundara

100

Archivetempo Ex Suport Sinteza Op Bancare 2017

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Archivetempo Ex Suport Sinteza Op Bancare 2017

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Operatiuni bancare

Sinteza suport curs

• Etalon al valorii, permite compararea, rezerva a valorii

• Contrapartida intre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor pe toate

• Actioneaza in mod obisnuit prin simbol (€, $, £, ¥)

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• După forma de existenţă

• După modalitatea de plată

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Lichiditatea–importnta pentru sincronizarea dintre incasari-plati

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• valute convertibile - monede ce se schimba liber cu alte monede nationale sau

• valute liber-utilizabile - se bucura de o convetibilitate totala (dolarul american, euro,

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Prin convertibilitate se determina eficienta comertului exterior

• Datorita convertibilitatii produsele unei tari se afla in concurenta reala cu produsele

• Contribuie la realizarea echilibrului valutar-financiar

• Romania a avut moneda convertibila 3 ani in peroada interbelica (1929-1932)

• Cele mai importante state vest-europene au trecut la convertibilitate in 1958

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

liber, prin vânzare-cumpărare pe piaţă.

• Aceasta nu presupune restricţii cu privire la sume, scopul operaţiunii sau

calitatea persoanei implicate (rezident sau nu).

• Convertibilitatea - conditie necesara, dar nu suficienta pentru ca o moneda sa

• O moneda nationala este convertibila daca:

• Sistemul bancar al unei ţări = totalitatea instituţiilor de credit rezidente în ţara

• Dupa raza de distributie – teritorial, ramura economica

• Dupa nivelul de distributie: institutii care efectueaza operatii de anvergura si

• Dupa statutul juridic – publice, private, cooperatiste, de ajutor reciproc

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Gestiunea mijloacelor de plată

• Consultanţă şi diferite alte servicii

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Cele mai întâlnite bănci comerciale: de depozit şi ipotecare.

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Societăţile cu scop de finanţare (a vânzărilor pe credit, a construcţiilor ş.a.)

• Firme care se ocupă cu scontarea poliţelor ş.a..

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

1. Fara dobanzi: creditele si imprumuturile nu trebuie sa aduca mari profituri, de

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Operatiuni de mobilizare a resurselor banesti si de constituire a surselor de

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Operaţiune prin care banca primeşte în păstrare, pt. o perioada si în anumite

• Banca poate utiliza aceste sume, cu condiţia de a le face disponibile la data

• Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a capitalurilor şi economiilor temporar

• După natura şi termenul lor depozitele pot fi:

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Utilizarea lor ca sursă de creditare se bazează pe „soldul mediu

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Depozite constituite pe un termen precizat, convenit între deponent şi bancă,

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Între titlurile recreditabile se includ efectele comerciale (cambii) şi efectele publice

• Recreditarea pe seama cedării din portofoliu a unor efecte publice se numeşte

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Sumele rezultate din emisiunea de acţiuni formează capitalul social folosit, de

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

Sinteza suport OPERATIUNI BANCARE -

• Bonitatea clientului se stabileşte cu ajutorul indicatorilor ce o definesc şi exprimă