You are on page 1of 4

EPOCA LUMINILOR

1. CE ESTE ILUMINISMUL?
Iluminismul reprezinta o miscare filosofica, intelectuala si civica dezvoltata in
secolul XVIII, care porneste de la premisa ca ratiunea umana este singura
capabila sa asigure fericirea. Ea sustine spiritul inventiv, enciclopedismul,
tendintele progresiste, cercetarea stiintifica, rationalismul, spiritul critic.
Iluminismul a aparut in Franta secolului al XVIII-lea, fiind reprezetat de cele mai
stralucite minti ale vremii: Voltaire, Diderot. Montesquieu, D'Alembert, Descartes,
J.J.Rousseau. El s-a raspandit in intreaga Europa si America de Nord, la sfarsitul
secolului la XVIII-lea si inceputul celui urmator. In Tarile Romane, iluminismul
este reprezentat de Scoala Ardeleana, Chesarie Ramniceanul si Dinicu Golescu.
Se considera ca iluminismul are radacini in Anglia, in opera unor filosofi ca
Thomas Hobbes, John Locke, David Hume, Ricardo, Defoe, Swift, precum si in
modelul de organizare politica oferit de Marea Britanie. Cei mai multi
reprezentanti ai iluminismului francez au fost din randul scriitorilor filosofi, datorita
preocuparilor lor vaste ce cuprind literatura in sensul restrans al cuvantului,
stiinta si filosofia. Operele literare ale acestora sunt influentate de filosofie si
contin o critica severa a societatii. Denumirea de iluminism a fost explicata prin
aceea ca reprezentantii acestui curent dovedeau incredere in ratiunea umana si
in capacitatea ei de a lumina lumea. "Ratiunea si progresul universal', spunea
Voltaire, "imping inainte mersul istoriei.' Luminarea se putea face, in conceptia
lor, prin cultura, cunoastere si educatie.

2. NOI PRINCIPII SI VALORI IN SOCIETATE


A. Noile idei pleaca de la premiza ratiunii umane si sustine faptul ca:
- omul are ca datorie suprema obligatia de a fi fericit
- ideea deismului limitat la actul creatiei si de aici separarea bisericii de stat
- "iluminarea" maselor prin educatie si rationalism
- principiul bunei guvernari bazate pe suveranitatea poporului si separarea
puterilor in stat
- regim republican sau monarhie constitutionala de model britanic
- munca ca sursa a bogatiei, realizata pe baza libertatilor individuale, a initiativei
private si economiei bazata pe cerere si oferta
Unii savanti sau filosofi din secolul al XVIII-lea au infiintat sau au devenit membri
ai unor loji masonice care s-au dezvoltat mai ales in Franta (francmasoneria), dar
si in alte tari. In 1773, a fost infiintata cea numita Marele Orient, despre care se
spune ca avea, in 1789, peste 30 000 de membri. Secolul al XVIII-lea a fost
dominat de rationalism, precum si de regandirea locului si rolului statului, a
raporturilor dintre individ si stat. Se acrediteaza ideea ca nu doar individul are
anumite obligatii fata de stat, ci si acesta fata de individ.
B. Absolutismul luminat a fost promovat de monarhiile prusaca, rusa, austriaca
prin intermediul lui Frederic al-II-lea(1740-1786), Maria Tereza(1740-1780),
Iosif al-II-lea(1780-1790), Ecaterina a-II-a (1762-1796). Acesti despoti luminati,
au aplicat ideile iluministe in vederea modernizarii administratiei, armatei,
agriculturii, dezvoltarii industriei, educatiei, subordonarii bisericii, scopul fiind
unificarea imperiilor multinationale, cresterii veniturilor si puterii monarhilor. In
ciuda diversitatii formelor de manifestare, noua conceptie de guvernare are unele
trasaturi comune: un absolutism centralizator; o ierarhie a functionarilor; o furie a
guvernarii (concretizata prin interventia statului in economie, invatamant, religie);
o conceptie unitara de guvernare. Gandirea economica a monarhilor luminati era
mercantilismul. Se urmarea o balanta comerciala activa, monarhia sprijinind
activitatea manufacturiera si comerciala. In plan social, statul intervine, din
considerente fiscale si umanitare, in raporturile dintre tarani si nobili, dorind sa
faca din fiecare locuitor un contribuabil eficient. Este creat un aparat administrativ
centralizat, avand in frunte suveranul care devine detinatorul tuturor parghiilor
statului. Caracterul nationalist al activitatii de stat face ca educatia sa devina o
problema de guvernare.In domeniul religios, importanta Bisericii este mentinuta,
dar ea este subordonata puterii de stat care cauta sa-i reglementeze activitatea.
C. Iosefinismul. Iosif al II-lea a urcat pe tron in 1780, dupa moartea mamei sale,
Maria Tereza, demarand reformarea statului, in virtutea filosofiei luminilor. El
adopta varianta germana a iluminismului, mai conservatoare si mai adecvata
stadiului de dezvoltare a Imperiului austriac. El a dorit sa impuna reforme
radicale: desfiintarea manastirilor, egalitatea cultelor, egalitatea sociala, libertatea
cuvantului, unificarea legilor. Cea mai importanta reforma a vizat domeniul
religios. Prin Edictul de toleranta (1781) se mentinea primatul religiei catolice, dar
era acceptata libera practica si celorlalte religii; se deschidea necatolicilor (in
mare parte protestanti) drumul spre functii, proprietati, industrii, intrare in orase.
Din 1781, Iosif al II-lea trece la organizarea administrativa prin care statul era
impartit in circumscriptii, avand in frunte comisari subordonati imparatului. Astfel,
erau afectate comitatele, nobilimea avand acolo importante privilegii. In acelasi
an desfiinteaza iobagia pe domeniile imperiale, sperand ca nobilii vor face
acelasi lucru. Reforma judiciara din 1782 a creat cadrul legislativ necesar
modernizarii imperiului (s-a renuntat, de pilda, la pedeapsa cu moartea si la
tortura). Totodata, monarhul a scos cenzura de sub tutela clerului si a modernizat
invatamantul.
D. Despotismul luminat in Rusia. Rusia a reprezentat un model original de
despotism luminat. De altfel, chiar Montesquieu considera ca, datorita climatului,
despotismul era o forma buna de guvernare pentru o populatie care nu reactiona
decat la forta. Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796) a ocupat tronul dupa
moartea sotului ei, Petru al III-lea. Printesa germana, Ecaterina primise in
copilarie o educatie inspirata din modelul iluminist. Ea a infaptuit cateva reforme
menite sa creeze un nou echilibru intre marea nobilime si fortele noi, pastrand
insa vechea structura feudala si serbia. Imparateasa a convocat, in 1767, o mare
adunare reprezentativa care sa faca propuneri pentru revizuirea legilor,
redactand ea insasi dispozitii (Nakaz) pentru aceasta. Ecaterina a II-a a fost un
despot luminat, mai mult prin educatie si datorita intentiilor ei, deoarece cele mai
multe dintre reforme nu au fost aplicate. Ea nu a desfiintat serbia, luand chiar
masuri care au agravat situatia taranilor. De altfel, multe dintre reformele ei au
fost anulate de succesorul ei.
E. Raspandirea iluminismului s-a realizat prin intermediul cartilor ce cuprind
lucrari de tip teatru, roman, nuvela, pamflet social-politic, opere filosofice, opere
muzicale si simfonii. Se remarca aici:
- Enciclopedia elaborata sub conducerea lui Diderot si d-Alembert (Enciclopedia
a concentrat ideile noi ale secolului si le-a transmis marelui public intr-o forma
accesibila. Interzisa de Ludovic al XV-lea si condamnata de papalitate, lucrarea
s-a bucurat de o apreciere generala, avand sustinatori in toate straturile societatii
si contribuind la formarea opiniei publice. Un exemplar a fost adus in Tara
Romaneasca, de episcopul Chesarie Ramniceanul in 1773).
- Contractul social al lui J.J.Rousseau si Despre spiritul legilor al lui Montesquieu
- Robinson Crusoe scris de Daniel Defoe si Calatoriile lui Gulliver al lui Jonathan
Swift
- Faust scris de J.W.Goethe si opera Don Giovanni de W.A.Mozart

3. OPINIA PUBLICA
Statul modern a dus la nasterea ideii de viata publica si viata privata. Treburile
publice, ale statului, serviciile, ordinea publica, piata sunt definite ca parti ale
vietii publice, de aceea tot ce tine de ele devin subiect al interesului general.
Problemele sociale, economice, politice si de guvernare sunt teme ale dezbaterii
opiniei publice. Aceasta este alcatuita din ziare, carti , brosuri, societati culturale
si literare, cluburi, loji masonice. Dezbaterile se fac prin conferinte publice, serate
literare, articole de presa. Apae acum reuniunile academice, bibliotecile,
expozitiile, dialogul de idei, saloanele de lectura in timp ce biserica catolica v-a
promova dialogul ecumenic, pelerinajul si actele individuale si colective de
binefacere. Contractul social a dus la fundamentarea conceptului de
suveranitate a poporului: J.J Rousseau spunea ca suveranitatea apartine vointe
generale, orice forma de guvernare trebuie supravegheata de popor, singurul
detinator adevarat al suveranitatii. Practic, se propunea inlocuirea suveranitatii
regale cu cea a poporului, idee extrem de moderna care se transforma in forta de
actiune in timpul Revolutie franceze din 1789.

4. ISTORIA ALTFEL
Voltaire era de orientare iluminista conservatoare. A avut o opera extrem de
vasta. Scrierile sale sunt indreptate impotriva inechitatilor sociale, superstitiilor,
intolerantei religioase. A criticat Vechiul Regim si Biserica militand pentru
libertatea cuvantului, a gandirii si egalitatea tuturor oamenilor in fata legii.
Considera ca relele societatii pot fi indreptate prin alianta intre monarhi si filosofi.
Voltaire este teoreticianul despotismului luminat.
Montesquieu era de orientare iluminista moderata. A creat o opera importanta.
In 1721 a publicat ,,Scrisorile persane" in care prezinta calatoria a doi persani
prin Europa si care critica realitatile continentului nostru si anume: intoleranta
religioasa, institutiile culturale si de stat, inclusiv monarhia absoluta. In cartea
,,Spiritul legilor" teoretizeaza principiul separarii puterilor in stat. Considera
monarhia constitutionala forma de guvernare cea mai eficienta, deoarece
puterea executiva, legislativa si judecatoreasca erau independente una fata de
cealalta.
Jean-Jacques Rousseau era de orientare iluminista radicala. Lucrarile sale,
,,Discurs asupra inegalitatii de avere" si ,,Contractul social", exprima aspiratiile
micii burghezii din care facea parte. Considera sursa inegalitatii si a relelor in
societate ca fiind proprietatea privata, de aceea ea trebuia limitata. De
asemenea, milita pentru participarea tuturor cetatenilor la viata politica, statul
trebuia organizat pentru a asigura suveranitatea poporului.
Denis Diderot si d'Alembert au publicat ,,Enciclopedia" in 35 de volume,
'Enciclopedia' contine ideile revolutionare ale iluminismului: lupta pentru progres,
libertate si toleranta, egalitatea intre oameni si intre popoare. Forma ideologica a
iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregatit, pe plan ideologic,
marile rasturnari cauzate de Revolutia franceza.
Iosif al II-lea (Joseph II. Benedikt August Johann Anton Michael Adam) din
dinastia de Habsburg-Lothringen (13 martie 1741 - 20 februarie 1790) a fost
imparat intre anii 1765 - 1790. A vizitat in mai multe randuri Banatul si
Transilvania, primind cu solicitudine petitiile oamenilor si intrand de aceea in
constiinta colectiva ca 'bunul imparat'. Hotelul 'Imparatul Romanilor' din Sibiu a
fost astfel denumit in amintirea lui Iosif al II-lea. Iosif a ajuns prima oara in
Transilvania pe cand era asociat la tron, in 1773. Calatoria a fost lunga si cu
multe popasuri, vizitand aproape toate orasele transilvanene. A pornit spre
Hateg, Hunedoara, Deva, Orastie, Alba Iulia, apoi a vizitat calare muntii
Abrudului. A mers la Sibiu, Sighisoara, Medias, continuandu-si drumul catre
Fagaras, Brasov, Bistrita, Rodna, Gherla, Cluj, Turda. A trecut si prin partile
Nasaudului si Maramuresului. Tot lui i se datoreaza numele comunelor
graniceresti, invecinate, din judetul Bistrita-Nasaud: Salva, Romuli, Parva si
Nepos, in urma exlamatiei 'Va salut mici nepoti ai Romei' (in lb. lat.: 'Salve
parvae nepos Romuli'). A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din
piatra in Transilvania, cum ar fi bisericile ortodoxe din Brasov si in special din
Marginimea Sibiului

You might also like