-0-v94/

zr,

a.
1 I; 7G0

\ ' GEOGRAFIA
t es i 0 fi u a" e .
A g !..110,46.

- DE
,
A. TREE. LAURMIL
t
.

-
s.4, Mflflf ,11115wio
1) I
NT
11-1\
A Dr '*
pentru
i

;
&Okla primarie.
S.
!.
; II

" Pretialti 20 paralle.

.1k

f.$
BUCURESCI.

Imprimeria Statalui,

i,439%Y.

kakankzookesa=,,,,(,..,,7' vg-",../45/,,-;:=757420C,
-
www.dacoromanica.ro
 e
4. ,q , r." 11
4. C. ....

.
- V
I:
ie .
. at
ft*
it r 414;
0.
a
! - .
6 . .
GEOGRAFIA. ,
,
.1,

rirerrqi arak s'S

!Ionattine.
Li ,

.
i
.
( ''''vsl_..! 01 c'a<

--qc b A orri Ei, i'

..

...4
\
. eji;:taf
Ift

. \. `L- Ili -

/
A. TREB. LAURI
.
I:: .:0.0-
.., 10
r
........ .
.;
0 1 V 0
%f -.)413(30.- 0- ...A.,. 'C'

if
0
1.
*..
; . .....: * . 09.
I

if ..i,,.. CII!.....:". . Of rr .. g
4. r ai : q4 * ,
le , .
, i.* ....
i +
.
i , 3. a-
. ,.
Pentru . ,
. . .

w I- : .._ 4, .. . ...
,. .
.
. .''.
7 Sale le p; intarie. 1. . 41
.
..
1 .
.
.
d..

BUCURESCI.
4,:cs -01;117
. titkit le4' `tP
Tii ografia &Ward num
".
,

!.6 .' 1863.

\a"
2 ..a.4______mf: ...w. ..-` 4,.. r'Re),PA" Ct.
. . , \' .

: 'E;(1711.ir ... .. ' ''' _.. -

./
Abe.
.Er
..... 4.1... 0 1,E tof .4 i - \ ' ,, f. . Vs.
. 't 14".,.. , *, ^.. *iv o' ..- so . 4,
%www.dacoromanica.ro
-'' : 1 ; 4'6'!.."1....__,,,-.
 :

* **,

I1
.*
J4,4 c ing 4
"11- - Ak,tpf
c
. s: Belpg. 6
1 04r...4; ro.at 0140.
r 2AI:4 J.
-' /1 .7 Fr-.
;
, L

,
,
.11I11"1'
d
INTRODUCERE
'
("4'( P't2
,
Dacia vehi se intindea -de a stânga Dungril
de giosil iiftre Tissa qi Dunastru, de la 38° pino la ;
48° lungime geografic6, §i de la 43° 40' pino la 48° -'
SO' latime boieale. Munii Carpatilorii car' se ,in-
tindii de la applied spre reshritri printre 490 §i 50'
de latime geografid, appropiându-se de nordUlU Da-
ciel se intorcil spre §i se prefacii in mai
multe oramuri, dintre cari unit incungiura centrulii
Dacia prpfacii intr'o fortUréti'a naturale. Cen-
trulii aCesta incungiuratU de munti se numesce as-
ti :
Trasilvania. Din Trasilvania curgil trei rturi
Samesiulii care se varsa in Tissa superiáre,
-

Mure§iulti care se vars5. in Tissa inferi6re, qi Oltula

care se int6rce spre mé$414-4i §i se varsa in Dunaria
interi6re. Tinutulii de la originea Tissei, care surge
de a supra Trasilvaniei se numesce Marmorostl. Din
muntiI appusani at Trasilvanlei surge Cri§iulii in fret
ramuri §i se varsa iu Tissa ; tinutulu percusii de
intre Sameiü, Tissa i Mureliii se numesce
Crifiana. Assemine din muntil appusant al Trasil-
vaniel §i din ungliiulfi de côtr5, 04.i surge Te-
-a
mi§iulii, care dupa ce face nal arcti spre méclid-nOpte
se int6rce spre m44-4i §i se varsa in Dungria ; ti-
mutula percursil de dinsual intre Mureiü, Tissa qi
*.
*.!
-* www.dacoromanica.ro
,,
 4
Dunarig se numesce Tendsiana. Dacia australe, care
mktg, astacii numele special de Romania se imparte prin
Oita in d6ue parti inaequall. De a dr4pta Oltulul
curge din. muntil Trasilvaniel riula Multi, care se var-
, s h Dungrig, de a stanga Arge§iulti care se unesce
cu Dambovitia i apol e varsg in Dunarig. spre re-
shin' de la acesta curge Jallomitia saaGalbinula. Da-
cia orientale se imparte assemine in &Slue parti prin
. riula Prutil ce surge din laturea 'orientale a Carpati-
425
lora boreall i acinda una arcil spre mé4ig-Mipte
se int6rce spre media-4i i apol,. se Itarsg In Duna-
r.InIfe Pruti i muntii Trasilvaniel curge Seretula,
primesce in drépta sa Suciava, Moldava, Rapida,
Tortosula, Pudna i Budeula, i apol se varsg in Du-
ngria. Tinutula superior de la surgintile Prutulul se
numesce astg(11 Bucovina, tinutulii dintre munti §iPrutii
se dice Moldavia, érg cella dintre Priita §i Dunastru
Bassarabia. Romania cu Moldavia si cu o parte a Bas-
sarabiei compune astA41 Principatele romane unIte
supta una guvernii national. Bassarabia in cea mal
mare parte e suppusg Russiel. Trasilvania cu Temi-
§iana, Cri§iana, Marmorosula §i Bucovina stall supta
\ sceptrula Austriei. !":!""
, Noi vomil Incepe descrierea acestora terri, cu
Principatele romane unite. ''''
I. I ipt ag
'"44 T1 etlefriw.
-1.extT rt 1.1 ,3i(fqqat earxtlea )
-if 4.11(t) "-.A iai, n'f

"
jt? 1
*.
elq*-4:)1.1 :yap otth Ja qth titb '4'04
.

4
4 ; II ( :Ea% its ivkif:Ni. p
segiT Ii4LiM `5:ttift faiNuni uzq WTI ..rg
. . . ,,,
. . ..",
www.dacoromanica.ro ..,
r
 Cl
5
,

rkx rfi.. ;1:24yrf(I

.11. _ 0 - .141 )

PRINCIPATELE
'y.. ROMINE iFUNITE.
Principatele romane unite se compunil din dov.
parti principali : Romania §i Moldavia, dimpreuniti cu -
partea Bassarabiei cea restituita, Moldaviei.
Elle forin4ciii una stath, supta protectiunea portil
ottomane l suptii garantia puterilora europeane.
Forma guvernului e monarchic6 constitutionale
electiva. Principele saü Domnula Prinei patelorii
romane unite se allege de Adun area generale. Ella .
guvern cu concursulil rninistriloril cari -Stint "respun-
clitori Odra terra. trf I r

. . 4187fi Alre; 4:4;r'ill'E*11;?1 =

ROMANIA.

Romania se marginesce la media nópte cu Tra-

silvania de care se desparte prin muntii Carpatil, qi
cu Moldavia de care se desparte prin perriala Mil-
cov i prin null Sereta, la appust,
reedritt se mArginesce cu Moesia (sat Serbia si Bul-
garia), de care se desparte prin fluviult Dundrid.
Aria Romaniel se intinde preste 1350 milliarie geo-
grafice *rate, sat preste 5,000,000 de falei de piimint.
Riurile celle mai insemnate alle Romaniel sunt:
Dungria care surge din Germania i curge spre re-
sgritil, se numesce DunAria superióre 'Arlo ce trece
In vallea Carpatilort, de aci se cbiam5, DunAria de
miilocil Ono ce se appropia de Romania, era dupi
ce trace in vallea dintre Carpati i Emu se numesce
:1 fifla. &to 4its*,
. .
www.dacoromanica.ro
 I .
6
t

Dtmaria itferi6re pino ce se varsit in marea négra' .

AcestA parte din urmg, (Dungria inferi6re) e numi

In vechime i Istru Ea se piece ma anittia spre
m6clia, i. apci se int6rce 6r6§1 spre resaritil, §i spine
,,p5te marginea meridionale a Romitniei, apoi se In-
. t6rce spre ni6(liA-n6pte, i dupg ce primesce in stânga
sa riarile Holdaviel Seretula i Prutulil se Indrep-
--164a. spre resAritd, form'anda marginea Bassarabiet
. si se descarcii in marea négrá (Pontull eussina).
TOte ceilelalte Aunt alle României se varsg, in Du-
-
naria. Dintre ac6stea cella mai mare este :
Oltula saa Aluta, care se nasce In Trasilvania
.

petrunde printre Carpati in vallea DunAriI, desparte

România in duce pârti, §i primesce in drépta sa Lo-
1 trula i Oltetiuli, i apoi se vars6 in Dunària. Mill
a
doil6 este : '11

Jainlii, care surge assernine din 'muntii Trasil-

vaniei, curge printre Dundrig i Olta, primesce.in
drepta sa Motrulii, In stanga Salcea i Arnarata, §i
se varsi in DunAri6. Allü treil6 este :
Arge§iulii, care surge din Carpati de a stanga
Oltulul, curge spre meclid-cji cu applecare spre resd-
rita, se unesce cu Dâmbovitia, care vine assémine din
Carpati, i apoi se varsg in Duniria", Allü patrul6 este :
. (Jallomitia) saii Galbinula, care surge assémine,
din Carpati, de a stanga DAmbovitiel, curge spre mé-
4.
ti5 qi, i apoi se int6rce spre resaritil, i se versa
In DunAriA. Alla cincilé este :
Bucleula, care surge din Carpati, face una cotil
spre apoi se int6rce spre m64i4-n6pte, §i
se varsi In Sereta, i unitü cu acesta in Dungria.
Mai midi sunt:
www.dacoromanica.ro
5- a.
 6
rit . 6

, .
., . 7

Vedea, unit cu Te11eormanu15, cari intre

olta i Argesiii si se versa in Dunaria.
spre resarita de la Buqea, i Milco-
vulii care formNia marginea intre Romania si Mol-
davia, si se versa in Sereta. : I ' _

' Romania are fOrte multe lacuri spre Dunaria,

patru in partea de côtra resarita in regiunea Buqeu-
.
lui, dintre ca7i merita insemnare Balta-alba, fOrte re-
numita de over- o catf-va anni inc6ce pentru effectele
ei celle salutarie. Ape minerali se afla in mai multe
locurl. -so rq
Dunaria formOcjia multe insule dintre cari cea
mat mare parte sunt possessiunt alle Romaniel.
PArnintulil Romaniet coprinde metalle in sinulii
seu: aura, argitU, arama, ferrü, plumbl, mercuria, ;
si allele ; inse ,minerele nu sunt In lucrare, mat in-
ainte se cullegea aura din arena rIuri1or i se see-
tea arama din multi, acuma aü incetata si acestea.
Minerali sunt: cuartia marmure pare calcaria, sare
. petrOsa in fOrte mare cantitate care face terrii una
venitU insemnatt, carbunii de petra nu se eau* am-
bra se afla, destulla ; fOntant copi6se de pecurA cari
singure se cultiva, afara de sarine.
Romania in cea mai mare parte e una sessii
intinsU, Ora partea de côtra mOclia-nOpte e munt6sä;
pamintulU ei e f6rte fertile, muntii sunt accoperiti cu
totil genula de arburt i afara de munti sunt pAduri
fOrte multe inse de cati-va anni inc6ce aü inceputti
tare a se rgri ; apol Bunt gradint cu tota genulii de
pomi, merl, pert, pruni, nuci, persici, gut61, giartliart,
caissf, cererg, viini, ducli ; campurile product-1 po
rumba (cucuriuliU), grane, seeare, meld, orcjii, sara-
)r www.dacoromanica.ro
 a

8
cinO, linte, inü canepa", fasole, mazere, pepeni, cartofi,
tabacti (tutum1), i totil genulti de leguml si de erbe;
viile producil vied si forte bunt.
--ifs. Anima li domestice si selbatice se nutresca fOrte
multe in Romania : boi, bivoli, oul, capre, porcl, cal,
catfri, asini, ursi, lupi, vulpl, rIT, vediurl, porcl sel-
baticl, cerbl, c5priori, iepuri, i altele; dintre passeri
mai insemnate aunt vulturi, falconl, ctorbl, ciOre, pA-
:

uni, g5ini, gasce, cocori, rate, curcani, pirumbi, gran-

ri, stur4i, si allele ; insecte diverse, dintre cari celle
mai folositOrie sunt albinele, cari produa miere in
cantitate insemnatà, i vermii de metasse, cari pro
duct f6rte multi metasse ; in apa se aflä pesci, mo- .7

runt, cigA; soma', crapil sciucg, hat, phstravi,

..alte specie. 'f %lc( i . r.i ; 14
-= Locuitoril Romilniei stint Romani, can fciI ma-
ioritatea absoluti, apoi mal sunt : Italiani, Francesi
Greci. ArnuIi, Bulgari, Germani ; Unguri, igaii si
judant, Inse toti acestia nu facii nici a clecea parte
din locuitorii terrel cari numerà Ono la 3,000,000
de suffitte. Dintre straini cel mai mumerost aunt
Tiganii. ) .1 "-,i1(6L
: '.' -

. Locuitorii Româniel aunt mal toti crestini de

ritulil oriental. i stau supta un metropolith i suptii
.

trei episcopi. Dintre strAinl mare parte sunt catolici

cari au unii episcopU ce porta' titluth de Nicopoli ;
.apoi sunt protestanti ti reformati (calvini). Judanii
sunt de legea lui Moise. Machomidanilorii nu le este
iertatii se aibA biserice (giamii) in terrA.
Cea mal mare parte dintre locuitorif p5minteni
se occupa cu lucrarea painintulul i cu crescerea vi-
telorti. Locuitoril oppideloril se occupa cu industria
www.dacoromanica.ro
/ -.?"!- "? r
 .
- 9

§i cu negotiulii. Romania vinde vite, pel, lava', bu-

cate, lempe, sare ; §i cumpera pannura, tota genula
de panclatura, instrumente de lucratil, vase de vitru,
de portellant, de metalle, sachara, cafea, tutunii tur-
cescii, diverse jovaert §i alte article de lussa. Darg
pretiula articlelortl ce -dada Romanil intrece cu multa
pretiulti articleloril ce cumpera acestia de la straini.
Romania se imparte firesce in done parti prin-
cipali despgrtite prin riula 01ti, dintre cari cea de
a drepta Oltului se numesce Romania mica, §i cea
de a stanga Romania mare. Jaiulii desparte Roma-
nia mica in alte deue parti; Argwila Romania mare
ssémine. - .
In vechime teta Romania se imparti'a in terra
de susa §i in terra de giosa, cea dintai5 se intindea
pre lelga pellele muntilora, cea din urma pre raga.
Dunaria. Una vallü de pgmintil se vede i asta-
care se intinde prin miciloeu1ü terrei de la appus5
spre resarita Ono in Moldavia, din snap de Gallati ; :4
§i continua prin Bassarabia In deue ramurl, nimbi
spre Tighina, altula spre cetatea-Alba.
Acuma se imparte in respectulii administrhtiva
In 17 judecie, 5 de a drepta Oltului, 12 de a stanga
lair 1) judeciula Medintilora, 2) allü Jaiula de susa,
3) all5 Jaiului de giosii, 4) fillü Weil, 5) alla Ro-
manatilorii, 6) filth Arge§iului, 7) alla Oltului, 8) anti
Telleormanulul, 9) alla Muscellului, 10) allü Ilfovu-
Ittl, 11) alla Giurgiului, 12) alla Dambovitiei, 13)
allii Praovei, 14) alla Jallomitei, 15) allti Rômncu-
14 16) allii Bucleului, 17) alla Braillet
Fia-care judeciii se suptimparte in mai multe
cereur1 saü plasse. In fruhtea fia-cgrui judeciii este '
.
4t- www.dacoromanica.ro
 1-

10 ,

ate unii administratoria, i câte uni perceptoriii (sa-

mesh)), si in fruntea fia-caru1 cered sau plasse este
ate unI subadministratorit, In Ea- care judeciii e
ate un tribunariii san judecatoria compusa din mill
presedinte si din doi assessor!, cu umi ..procuratpriii
alIü statulul. Oppidele si au magistratele Jodi coal--
puse din unii presedinte si mai multi membri, Sa-
tele s1 ai allessil lora. : . .

Locurile celle mai Insemnate alle Rcamaniei sunt:-

4,1 Bucurescii, l'Onga rinla Dtanbovitia care se varsa. .

. in Argesiii, i apol -amestecat. en acesta in Dun:aria.

Numera preste 100,000 locuitori. Este antftia capitale
a hincipatelora romane unite, scaunula guvernului,
metropolia terrei, resedintia consnlilord puterilora
straine, si a episcopului catcher] en: de Nico-
poli, centrula judeciului Nova. Intre edificiel atestei
capitale meritä insemnare palatiula statulul, palatiula
fostului Dompa G.orgiü Bibescu, edificata de prin-
. - cipele Constantina Brancoveanu pre la annula 1700,
palatiuhl fostulni Domini] Gregoria Ghica, i allil fos-
tulut Domna Barbu Stirbeifi, teatrula national, aca-
.
demia, metropolia, biserica principelul Radu, SArin
dariulti, Curtea vechhi (biserica in care se ungii dorm-
nil), biserica slintulul Georgia, biserica santului Spi-
ridona, biserica metropolitnlui Antima. Intre as§eqii-
mintele publice aunt de Insemnata : academia nato-
nale, trei gimnasie, semnariu1ü metropoliei, sc6la.
miIitari, sc6la de. medicina, scóla de arti, 5 seóle
primarie de baiati, unit instituta pentru crescerea fe-
telora, 2 sc6le de fete, alte 5 seóle de fete fundate-
de principele Brancoveanu, i .1 sc6la de fete fundata,
-de principéssa Stirbeiii, 2 pensionate de studenti
www.dacoromanica.ro
,
 11

nasiali, mai multe pensionate private de baiatt §i de fete..

Spitalula de la Coltia, spitalula Brancovenescu, insti-
tutula filanfropica. Academia are o biblioteca, unit
museu i o tipOgrafig, acumil unitg cu tipografih me-
tropolitului Nifon. Afara de acestea sunt- mat multe
tipografie si litografie in Bucuresei. Industria i comerei-
ula sunt in mare fiáre. Aprópe de Bucurescl, la Pante-
leimon, e unit institnta de agriculturg, si la Cotroceni un
institutti de o)fani fundatil de Elena D6nana la 1662.
CraiOva, Iông Jftii, cu 40,000 locuitori, capi-
talea Romaniei mica, cetate fOrte vechig, care a tre-
cuff.) prin multe catrastofe ; In medievii erk resedin-
tia Banilorit, acurna e centrula judeciului Jaiulul de
giosii, are unit gimnasia, (Mire scOle publice primarie,
done institute de fete , o scOla de fete fundata de
.

principele Brftncoveanu, mat multe pensionate de copii

si de fete, o tipografig. ,

Turnun Severinii, Drmari?1.. calle de o posta,

din giosa de gura Tiernei, cella dintaiii loca unle
au descAllecatit Romani?: candii ai venitii supta Tra-
ianu imperatoriula. Din giosii de Severinii se vedii
Inca ruinele minunatulut poda ce construisse Traiana
preste acestil flavia intre annii 104-106 dupg Chr. .

Urmatoriula seu Adriana IIIri strica din gelosia. Se-

vera edifica castellala ce pOrta numele lui Ono as-
taqi. Barbaril la derimara. Dup4 acestea Justinianii
edifica castellult Teodora, dupg numele imperatoresset
sociel selle, alle cgruia mine se vedii Inca, din suet
de capula podului mut Traianii. En mieclieva Romani1 -
intarirg loculii cu muri, i sustinura acollo multe lupte
cu barbaril mai virtosti cu Unguril, in fine se dee-
ma cetatea. btanula Severinulul treed la Craiova, e-
www.dacoromanica.ro
 C
12

piscopuld T muta repdintia la ROmnicil lOngg OltO,

locuitorii intemeiara alta oppidil In vecinetate, spre
resh.itil de la Severing, ilia incinserg cu valid §i I
dederg numele de Cernentl. Severinulg dupa ung in-
tervallg indelungatg se restabili de principele Ales-
sandru Ghica pre la annulg 1837, si acumg infloresce
din i in 4i. Ella e capitalea judetiulul Medintilora,
cu una mica portil i cu treatorig preste Dungria
la Cladova, are o caranting f6rte bin consruitg, o
salt publica de bgieti i una de fete.
Calafatulg, lônga Dungria din giosg de Severing
cu treatórig preste Dungrig la Viding, locg famosa
in istoria Romania pentru multele batalie ce s'ag
fgcutti acollo. Calle de o posta din giosg de Calafata
este cotulii Dungrii unde se varsg rfulg Artiarig In
drepta el, §i de unde apoi inainte incepe Dungria a
curge spre resaritg. Aci ge vedg Inca ruinele vechiel
cetatl romane Ratiaria, capitalea Da ciel ripeane.
Gura-Jainlut, loca insemnata nuniai pentru tre-
caória la Oreva sag Régova, unde se vedg rn:nele
vechiel cetati romane Regianu.
Celleil, nu departe de gura OltuluT, lOnga, Du-
. naria, cu treatórig preste Dungrig la Iscru. Aicl se
; veda din partea Romaniel ruinele cetatil Sucibida,
la capulii podului cellui construitg de Constantinii
impergtoriulii ; de partea drépta a Dungril se veda
ci mal multe ruine. De la Cellei merge callea cea
asternutä cu péträ spre nópte in susg la Ca-
,. racalla, care este astkil capitalea judeciulul Romana-
tilorg, in a careia vecinetate se vedg ruinele Antinel
pline de monumente romane,--§i de aci In susg cal-
lea merge pre lOngg Oltri pino ce trece prin Rhamicii.
www.dacoromanica.ro
:
 13
4r,
-n! ,a.
Tumuli", de a Stanga Oltului, apr6pe de gura
lul, capitalea judeciului Telleormanti, fam6s5, in is -
toria Romania pentru bataliele celle multe cu Tun
cii,eu o tree6t6ri5. preste Dungrig. la Nicopoli.
Giurgiulii, lônga Dunaria, en 12,000 locnitori,
capitalea judeciului care de côtrA Bulgari se numes-
ce Vlasca (adee6 Romanescii), cu o scOlg publiea pri- ,

maria de biat i alta de fete, cu o earanting i tu

o treatOriA preste .Dungrig la Rusciudi (vechiulti
Trimandzi), forte celebre in istoria principatelortl pen-
tru bataliele ce s'aft faeutu acollo de la venirea Tur-
.

ciloril in Europa. "'"'" .

Oltenitia, (in vechime Dafue) Ia gura Arges,iu-

luf, cu o se615, publica primaria, §i cu treatOria pre- :
ste Dunarifl la Turtucaia (vechia Tramarisca) renu-
ita' in istoria principatelorii. '''
' f (1
CallarasiT, Iông Duarig, capitalea judeciului
Jallomitiei (Galbinulul), eu o scOlg publica primaril 3

cu o trece't6rià la Silistra (vechiulii Durostora),

eunnoscutà in istoria RomanieI. ,r- oh . .ft
Cetatea de Flocci, la gura Jallomitier (sail Gal-
binului) cu o treca6riA preste Dunaria la Charqiova
(vechiulii Carsia), famOsg in istoria n6stra"..
Brailla, ltmga Dunaria, din susu de gura Sere-.
tului, cu o trec6tOria la Macimi (vechia Trosmi), nu-
mera la 40,000 de.locuitorI. Capitalea judeciului Brai-
lel, cu o scOlà publica de baiati §i alta de fete, cu
mal multe pensionate private ; cella dintftiii oppidti
commercial anti Romaniel, reedificatil de nouii in o
forma fOrte regulata ; fortaretia insemnata in totais- a.

toria Romaniei, al care." murl s'aft derimatu in ur-

marea tractatulul de la Adrianopoli. Imnil " r.1.
www.dacoromanica.ro 4
 14

Foxhrni, lOngg riulii Milcovil care desparte Ro-

mania de Moldavia. Oppidulil acesta se imparte In
d6ue parti, Foxianil muntenesci §i Foxianil moldg-
venesci. Cei muntenesci au argil mai de totii In pri-
mfivara annului 1854. Capitalea judeciulul Rômni-
eului, i a tinutului Pudnel. In respectuth commer-
cial oppidulil acesta e centrulti commerciului intre
r
amind6ue terrile romane. Numerg la 15,000 locui-
tori, are d6ue sc6le publice de baiati §i d6ue de fete.
Locult e renumitti in istorig pentru Inultele lupte
in timpurile trecute i moderne.
R6mniculti-sgrat5, longg Auld de assémine nu-
ine de la care s'a numit i judeciula.
Bucleult, lOngg riulii Bucleu, capitalea judeciululi
scaunulii Imui cu unii seminari5, o scOlg
publicg primarig de bgiati i o sc6lg de fete fun-
data de principele Brancoveanu. e`
Ploescil, nu departe de riula Praova ce se var-
sg in Galbint, capita!ea judeciuluT, cu o scOlg corn-
merciale, d6ue sc6le de bgiati, i una de fete fun-
data de principele Brancoveanu. Oppidult acesta face
unü commerciti insemnat, i numera la 30,000 locuitori.
Tirguvestei, spre munti, nu departe de riuld
Dambovitia, vechia capitale a Romaniel, in care §1
as§e(lia scaunuld Mircea cellil mare pre la annulii
1383 ; de atuncea inc6ce domnil Romania petrecea
vara la Tirguvestel, i iérna la Bucuresci, pin6 la
nnulii 1700, andii se muta scaunuld pentru tota
de una la Bucaresci. Faults& In istorig, cetatea a-
. césta inaci§iNig astacii numai ruinele gloriei selle.
Ea e capitalea judeciulul Dâmbovitie1, are o scOlg
publica primarig de baiati i o saga de fete.

. www.dacoromanica.ro -
 15

Campu-lungii, intre munf, ,capitalea judeciului

Nuscellulul, cu o seóla publica" primaria de baiat1 Si
cu o scóla de fete, Campu-lungii e cella dintaia -4
loca unde a descallecatii Radu Negru, dada a tre-
cuta de la FiiggraA pre la annula 1290. In ve-
cinetatea oppidulul se veda ruine de edificie romane, .
uncle se pare ch fusse municipiula Romula.
. Argesiula sa Curtea de Argesia, lOng5, rlula
Argesia de la care si a luata numele, scaunulti unui
episcopii, .cu 'Puna seminarifi, o scóla publica primarig.
de baiat1 i cu o scóla de fete fundata de principele
Brancoveanu Acesta e ailS doilé loca unde a des-
callecata Radu Negru, si a edificata o curte domnéscg.
o biserica". Astacp oppidula e insemnata pentru
biserica de inarmure cea edificata de Négu Bassa-
raba, domnula Romaniei pre la annula 1518, in stilS
bizantina. ' ,

Pitescil din giosii de curtea de Argesia 16130

tota acella riu; capitalea judeciulul, cu o sc6la pu-
blicà prirnariá de bàia i alta de fete.
o Slatina, longS Olta, capitalea judeçiului Oltulul;
cu o scOla publica primaria de baiat1 i cu o scóla'
de fete. Are una. pods de lemna preste Olta.
r .

Rômnicula Valcii, ltinga" OIt, capitalea judeciu-

lid VâIcii,. resedintia unui episcopii care se numesce
ailS noului Severina, cu una seminaria, o scóla pu-
blica primaria de baiati i o scOla de fete fundatA de
principele Brancovénu. Prin ROmnicil trece callea
romana cea asternutA cu petri.
Caracalla, din giosii de ROmnicii, capitalea ju-.
deciula Romanati, ci o scóla publica primariS de
bSit4i i cu o ae(51.4 de fete fundata de principele

1,
www.dacoromanica.ro
 16

Brancoveanu. In vecinetatea ei e Antina cu fOrte

multe ruine romane. r, fir (A ':
1emg1 Jail" la de susa, capitalea
judeciului ; en o sc6151 publica, primariA de Watt si
s una de fete ; oppida tamest" in istoria Romaniei.
Oftilile prineipali alle Romania aunt :
. Callea mediana, care trece de la Rus0ava preste
Tierna In Rominia, merge prin Severina, Cernenti,
Craiova, trece preste Olta la Slatina, merge prin
Pitesci, se intOrce pre lOnga' Argesiti spire Bucuresci;
de aci merge la Ur4ician1 la Bugeu, la ROmnicula-
saratii 0 in fine la Foxiani.
Tote celle-l-alte calif communicit cu acestg calle
principale a terra I I,. AI as.

Cathie laterali sunt : s&

Callea de la Cernenti pre lOngA DunariA la Ca-
lafata, 0 de la Calafata la Craiova.
g Callea Jtaului, de la gura acestui rill in susil,
prin Craiova, Tirgu-Jaiului, trece prin passulil Vul-
canulul in Trasilvania la Sargetia sail. Hatiegil.
Callea Oltulul, de la gura acestul riti, 0 a nume
de la satula Is1asI, in susa côtrA ROmnicil, pre la
mOngsteriulii CoJia, trece prin passula Turnulut n-
o in Trasilvania la Sábinia.
, i

Callea de la Slatina la Turnula, 0 de la Till.-

nulil la Ro0i-de Vede. oroit7

Callea de.la Pitesci la Argesiti, 0 de aci la Campu-

lungii, trece prin passulii Branulul in Trasilvania.
Callea de la passulii Branului, la Tirguvestei,
§i de aci la Bucuresci. ti1;11,

Callea de la Giurgiula la Bucurescl, la Ploiescl,

511.11an.i1;1 .4T;CN1 bJ :wt./
r

www.dacoromanica.ro .
#
 17

pre vallea Praovel in susii la Campina, trece prin

.

passulii Temi§iului in Trasilvania la Brasiovii. -.

.,Ca llea de la Plouiesci la VA "Mani, trece prin pas-

.
.

suld Bucleului in Trasilvania la Brasiovii. ,

Callea de la Ploniesci la Bucleii si de aci pre
;
vallea Budeulut in susii spre Trasilvania.
...;
Ca llea de la Bucurescl la OltenitiA.
- Callea de la Bucurescl la CAllArali, de la Cal
1'ara§1 Ia cetatea de Floct, si de aci la Brailla.
', Callea de la Brailla la GallatI.
Callea de la Brailla la Ramiculii- sfiratii.
- . .. 1 1 ..
.

2Er.tria" 51133.1 iA tfittrrisir i . 11 lt,u+-irkitc-wtf. ..iluo 4

I ..- 4
-f1Wk LIQVI ..1i0113 S.
atom E f i g itbi MOLDAVIA. -4,. 41ri-fcri

^01 U ... : :sr ,

_
Moldavia se marginesce
.-
la appusil cu Trasilva-
nia de care se desparte prin muntii Carpati; la m4- --`
clià-nópte cu Bucovina ; Ia resarita cu Bassarabia, de
care se desparte prin riula Prutii ; la méiä-i cu.
Moesia (asta-di Dobrogia), de care se desparte prin
fluviulü Dunaria, si cu Romania de care se despar-
te prin riulii Sereta i prin perriulii Milcovii. ,. .
Aria Moldaviei se intinde preste 800 milliarie
geografice pitrate, sati preste 3,000,000 de Wei de _ .

páruintii. .
, . . .

Riurile celle mat insemnate alle Moldaviei sant:

. Prutulti, care surge din 'Allele Carpatilorii, cur-
ge spre resarita pino la cotitura Rgdantilorii, apoi se
intórce spre me46-4i, form eclia linia despartit6ria h1-
tre Moldavia i Bassarabia, primesce de a drépta s:, ,
4
rIul Gigia, i se varsa in Dunaria din giosil de
:'1.; -:1 : i . '.f r',1- .._'1.:-:-
Gallati. . toj at .
Ii til gtvii. ', iiipia3 : hula it, .ili
,...
.
A
www.dacoromanica.ro 2 .0 e. F
 *-
18
Cf i
. . &rota lir, care surge assernine din p011ele Carpa-
flora, cargo spre médig- di prin mi4fl oculii Mold avi
ei, primesce de a drépta sa riurile Suciava, Monda--
va, Rapida Bistritia) i Tortosula, de a Beluga,
sa Bãrladulü, i 6rast de a drépta Pudna unit& cu Mil-
covulii, apoi Budeula din Romania si se varsg In
.
Dungrig din susa de Gallati. 1 _

Dungria spallg numai o mica parte a terrel de

&Avg méqig-gi de la gura Seretului pine la gura Pru-
tulul.
Lacuri mat insemnate in Moldavia sunt d6ue,
laculu Bratesiulut, la gura Prutulul, i laculu Doro -
choiului prin care trece Gigia.
Ape minerali se af15, In Moldavia In mai multe
locuri. Celle mai renumite sunt : Slaniculii in re-
,
giunea Tortosulul, Borca in regiunea Rapidel, i Strun-
- ga in regiunea Bacchulul, nu departe de Tirgula fro-
mosa.
Pre lOngg laturea de côtrg appusii a Moldaviel
.

se inaltig muntii Carpat1 cari se desfaca in mai mill-

te ramuri ce se intinda spre resgrita i apol se pie-
c. spre mé4d.-4i i formqig mai multe valli forte
romantice, prin cari eurga multime de Hurt ce se
varsg in Seretii, i Suciava, in Mondava, in Rapida,
in Tortosa si in Pudna. Cella mai mare =late e
Pionula intro regiunea Rapidel si a Tortosului.
Pamintula Moldaviei coprinde fOrte multe metal-
le in sinula sett : auriI, argintti, mama ferra plumha
mercuria, cobalta, arsenict, iuse minerele nu aunt
a In lucrare; mai Inainte se oullegea aurii din arena
riurilora, acuma nu se mai face nict acOsta. .

Minerali suut: cuariü, spatü, micg, marmure,

.
www.dacoromanica.ro
A
 19

margg, cretg, pétrà calcariA, sare petrOsa in forte ma-

ne cantitate, salnitru, alume sati péträ acrg, sulfure
sau pétrA puti6sa, cgrbuni de pétrá, c6r1 de pgmintft,
pecurg i altele ; inse numal sarinele (ocnele) se lu-
crOciiA si fOntitnile de pecura". .19" -
Pgimintuld Molclaviel e fOrte fertile : muntit sant
accoperiti cu totA genula de arbor!, si afara de munti
sunt Wart f6rte multe, inse de call va annt in c6-
ce aft Incep,uta tare a se rari ; sunt gradine cu tota
. genulii de porni: merl, pert, pruni, nuci, persici, gu-
tot, caissi, giardiari, ceresl, ; campurile pro-
duct"' papusioiii (cucurqiii), grAne, secare, mei, or-
saracinii, linte, mO canepa, fasole, mazere, pe-
pent, cartofl, tabacii (tutunt), i totü genulii de le-
gumi si de erbe ; viile product-1 vial multI i fOrte
bunt). ° rf-. n : ; ; . -
Animali domestice i selbatice se nutrescn fOr-
te multe in Moldavia : bol, bivoll, ouT, capre, porci.,
cat, catiri, asinl, ur§i lupi, vulpi, rIi, porci selbatici,
cerbi, capriorl, iepuri i altele ; dintre passeri sunt :
vulturi, falconi, corbi, ci6re, gain; gasce, cocori, ra-
tie, curcani, 'Aunt porumbi, grauri, sturcti i altele
.multe ; insecte diverse dintre cari sunt folositOrie al-
binele i vermii de metasse. in ape se afla pesci :
morunii, cigà, soma', crapii, sciucA, linü, piistravi
§i alte specie.
Locuitoril Moldaviel sunt Romani car; facii ma-
ioritatea ; apoi mat suntii Italiant, Frances!, Greet,
Arnautf, Bulgarl, Armeni, Polon!, Russl, German!,
. Ungurl, ligant §i Judanl; inse toti acestl strginl mi
facii niel a treia parte dintre locuitorii Moldaviel, clef
dintre 1,500,000. mat bine de unii million swath.
.

www.dacoromanica.ro
 20 .
Roma,n1, 0 mai pucinil de o giumetate de million
sunt strgini. Dintre acest1 din urmg, cei mai nume-
-:-.
ro§1 sunt Judanii i Tiganit -;
Locuitorii Moldaviel sunt mai toti crestini de
ritulii oriental, §i stall suptii unU metropolitti i suptil
. dot episcopi'. Dintre strgini mare parte sunt catolici, .
I .
cari au unit episcopil ce p6rt5 titlulü de BenderU ;
apoi sunt protestanti i reformat1 (calvini), Armenii
§1 ail ritulU lorö. Judanii sunt de legea lui Moise,
Machornedaniloril nu le este iertatil a aye biserice
(giamil) in térrh. e-1.1114 .

Cea mal mare parte dintre locuitorii pgmIntent

se occupa. cu lucrarea pgmintului qi cu crescerea
_

-telorfi." Locuitoril oppidelor5 se occupg cu industria

0i cu negotiulU. Moldavia vinde bucate, vite, peT, lang
lemne, sare ; i cumperd pannurd, totil genulU de
pfinc,ligturl, instrumente de lucratii, 0 vase de vitru,
de portelanU, de metalle, sacharn, cafea, tutuml tar. -

ceseti, lem61; diverse jovaere, i alte article de lussii.

Darg, pretiula articlelorU ce vindfi Moldavii Intrece
cu mu1tI pretiulfi articlelorU ce curnperg, acestia de
la straini. '
Dintre celle 800 milliarie geografice pfitrate cari
facii preste 3,000,000 de faint de pgminta, sail mai
bine de 8,642,000,000 de stinOn1 moldavi patrati,
sunt numai la 1,000,000 de aid de pgmintu lucrate,
&à la 1,000,000 de aid sunt pgduri; §i la 1,000,000
-` fOld sunt coprinse de oppide, de sate, de lacurl de
rturl, de call! i de locurl delérte. 24'
`7.1.4 Dintre locurile lucrate sunt: ,t
" ;11

Argtura la 500,000 fglci, cari product la 2,500,000

chine de bucate. 4,$ ,
`7.

www.dacoromanica.ro
 21

Fenacie la 235,000 fMcl, cari producii 3,000,000

carre de fenii. onailho aaarl.irro al a aaf.rii.;ft'q
Campig. la 240,000 falci pre care se nutrescii
f6rte multe vite. 7.3- 1.10 its'
(t. Vii la 25,000 fOld, cari producii 5,000,000 urne
de .rf!
r ,IiT zan io 'nfutiaj
tu Moldavia se nutrescii: 7, r:t
ric no,, a
Boi i vacl aprOpe la 454,000 de capete,
Oul i capre apr6pe la 682,000 de capete.
Cai apr6pe la 50,000 de capete; .ro :DS calm)
Porci apr6pe la 500,000 de capete ; T,
_+& Sare se sc6te din sarine pre anal la 30,000,000
de occa. Ill ":::zin-5.(fr- i7;1 81600 info
Esportatiunea tatoril laceariloril pre annil, se
.

suie la . . 1, 0.,-c itAkticle 60,000,000 lei,

Importatiunea la . .. . 40,000,000 lei,
, Si remânil in térrg, la . . . - 20,000,000 lei,
Industria tenet se mArginesce la artile celle ne-
apperatii necessarie socieatii, fiindil c cea mai mare
. parte de article pentru commoditatile vietii se aducii
I
acute din terri straine. .11 0;
Moldavia se imparte firesce in done parr marl
cari se intindU de la mégi6.-nOpte spre médi5-di, adeca
partea dintre Carpati i Seretii, §i partea dintre Se-
retil i PrutU. Partea dintre Carpati qi Seretil se "r
suptimparte in regiunea Suciavei, in regiunea Mon-
davei, in regiunea Rapidei, in regiunea Tortosului,
la care s'arii mai putea adauge i regiunea Pudnei.
Partea dintre Seretii i Prutil se suptimparte: in re-
giunea de susil sail a Gigiei, §i in regiunea de josU
sail a Barladulul. 1 rrihnzi miuon
ow, In vechime totA Moldavia se impgrtia in terra
, - WO.

www.dacoromanica.ro
 /ft

22
ft

de susil §i in terra de josa, caH se despartia prin

linia trassg de la originea Oitusului ce se versa in
Tortosa, de a dreptuhi prin Stefanesc1 lOngg Prat.
Acuma se imparte in respectula administrativa
in 13 tinuturi: 1) tinutuhl Suciavel, 2) alla Petrei
[numitil §i allil Neratului], 3) alla Romanului; 4) all
BaccOului ; 5) aIlü Tecucilora, .6) oilS Pudnei, 7) anti
Gallatiloril (numitil §i allü Coverluiului), 8) allU Bar-
ladului (numita §i. allü Tutovei), 9) alla Fäleiilorll
(numita §i. alla Hus§ilort), 10) Vas1uidu1, 11) allil
Jas§iloU, 12) allil Boto§ianilorU, 13) aIIü Dorohoirdui.
()°' Fia- care linutU se suptimparte in mai multe cer-
cnn sail oc6le caH facU impreuna 63 cercuri. In
fruntea fig- cArui tinutil este eke unit administratoriii,
§i cate unll perceptorill (same§iu), §i in fruntea fia-
carui cercil cate unii subadministratorill safi preve-
,0
ghiatoriU; In fia-care tinutri e &ate unit tribunariu
sa judecatoria compusa din una pre§edinte §i din
doi assessorl. Oppidele §1 all magistratele lora cora-
puse din una pre§edinte §i mai mu1 t1 membri. Sa-
tele §1 ail a11e§i1 lora. .90i:41th Marl nth sisr,-)it
1:11-1 Locurile celle mai insemnate alle MoldavieT sunt:
4°.'lf" Jaslif (Municipium Jassiorum), Jonga riula Bac-
chuluiului care se versa in Gigia, cu 80,000 locuitori,
a dou3 capitale a Principatelora romane unite*), sca-
nimbi guvernului, metropolia terrel, re§edintia con-
suliloril puterilora straine, i a unui episcopii cato-
Boil care perta tithila de Bendera.
' Intre edificiele
éelle mari i intro as§e4iaminte1e publice merita in-
1." :Da 31) 139LILlir,
*) La annulil 1565 Alessandru Lepupianu strAmuti re-
qedintia domnésd, de la Suciava la Jas0, i de a-
. Fri:34 u tuna In oboe domnif terrif eçIur pururea la hag.

www.dacoromanica.ro
 AB
23

semnare : palatiula domnesca cu departamentele ad-

ministratinnii statulut , catedralea metropoliel, care e
Inca nedeplinitg, monasteriula sftntilorü Treierachi -

cu reMasitele cuviOsel Parasceve, edificata de dom-

nula Basiliu Lupu, la annula 1644 ; biserica sAntulut
NicOlg cella mare, numita §i biserica domnesca, e-
dificata de Stefana cella mare la annula 1474, In
care se unga domnii, §i mai multe alte biserici ; A-
cademia cu o bibliotecg §i cu unU cabineta de fisica,
cabinetula cTh istoria naturale, scóla Basiliana, lute-
meiata de domnula Basal Lupu, o scOla militarig,
4 sc6le primarie de copit, una instituta pentru cre-
scerea fetelora, done alte sc6le filiali de fete, o milt
de arti, una instituta de maternitate cu o scOla, de
obstetrici, fundatg de domnula Gregorift Ghica, o
sc6la arména, 3 spitale, o gridin public, o mOra;
de vapori in suburbiula Pecurari. Impregiurulti Jag-
§ilora sunt mai multe mOngsterie Scola (saa Socola),
cu seminariulU Benjamin; Cetgteua i Gallata, mO--
nasteriula principelui Arone, edificata la annultt 1593.
De la Socola preste valle e grgdina fostulul dommi
1.,
M. Sturclia f6rte mare §i formOsg.
'i Ga11ai1, longa Dunaria, cu 50,000 de locuitort
capitalea tinutulut Coverluiulul, re§edintia administra-
turel (pircglabiel), a tribunariulul civile §i a tribuna-
riulul commerciale, are o sc6la publica primaria, §i mat
multe pensionate private, o tipografiL o casarma mi-
Maria, unü spital §i o carantina, i Mitt 'porta com-
mercial pre Dunaria. Acesta e cella dintaiU oppidtk
commercial In t6ta Moldavia, tote productele naturali
alle Moldaviel se espOrta pre la Gallatl, §i cea mal ma-
re parte din articlelc straine se Importa pre la Gal-
.,1 ,abmfiki ign.N off). .

$
www.dacoromanica.ro
 -.0
24
_1-31119Iff":",'411-19rv
. ,. 7 r t:- :1
lati. Pin() la 800 vase Intr i essa pre tota annuli"'
din portuM Gal latilora. Prin Dungrig G-allatif com-
=mica, de o parte cu Austria si cu Germania, de altg
parte cu marea négra, cu Bosporula i cu marea me-
diterrang. De la GallatI spre resarita ditra gura Prutu-
tut e lacula Bratesiulut cella mat mare din t6tg Mol-
davia, copiosu in pesci cu care se face una commer-
cia destulla de considerabile. Spre appusa de la Gal-
lati, lông. Sereta, nu departe de gura, lui, se veda
ruinele unel cetati vechie (Contra- Dinogeila) unde s'aa
aflata f6rte multe antice In annil trecuti. Locula a-
cesta se numesce acumti Gergina. Prin tinutulii a-
cesta trece vallula lui Traiana care se Intinde prin
Bassarabia spre Tighina, i prin Romania spre Craiova.
Tecucit Iông Dull Barladulii (care mai giosa
se varsg in Sereta), cu 10,000 locuitori, Capitalea
tinutului de assemine numire, resedintia administratu-
ret si a tribunariului, are o sc6la publicd primarig
de copii i una de fete, si mat multe pensionate private.
.. Bgrladula (Paloda), raga riula Barlada, cu 15,000
locuitori, capitalea tinutului Tutovei, resedintia admi-
nistraturel si a tribunariului, are unii gimnasia inferior,
o scOld primari 6. de bia i alta de fete, mai multe
pensionate private, mail spitala i mai multe fabrice
de sgpuna. Oppidula acesta Impreung cu tinutulii
tied avea in meclieva o administratiune municipale,
0 se numik republica Barladului. ijfirJ
Hussil, spre Pnuti, cu 8000 locuitori, capitalea
tinutulut Fá1eii1or, resedintia unui episcopu, a admi-,

nistraturel si a tribunariulut,
: are o sc6lg public& pri-
poriA. qi una seminaria de cleric!. .
, Tirgula Vasluiulul, longs ISMS cu 5000
www.dacoromanica.ro
 25 .

locuitori; capitalea tinutulul de asemine nume, rese-

dintia administraturel si a tribunariulul, are o scOlà
publicg, primarig, o biserica,inchinatA Antului Jaon-
ne BAptizgoriului, edificatä la anuulii 1475 de Ste-
fang; cellii mare. Se \Tula i iruinele palatiulul aces-
tui domnil. Din susO de oppidg e vallea RacoveI
uncle Stefanii cellü mare cu 40,000 Moldavi, 2000
; Poloni si 5000 Secui bath pe Soliman pas0a care a-
yea 120,000 Turd, in 17 Januariii 1475,
; asia de ta-
re, Incatu-1 uccise 4 passi i I lug preste 100 stegurl;
pucini Turd scApar5 cu fuga preste Dungrig.
" Bacci5u1g, lôngA Rapida sag Bistritia, nu de par-
te de confluentia el cu Seretulii, cu
. 12,000 locuitorl;
capitalea tinutulul, resedintia administraturel si a tri-
bunariulul, are o seeld publicg primarià i mai mul-
te penSionate private. Sarinele (Ocna) lôngä Aida
Tortosii, cu minere de sare insemnate, din care se
scotil pre tottl annulä cAte 30,000,000 de oeca, si se
trAmitti in 0t . terra, inse mare parte se esportA afa-
rA din terra* ; are o scOlg publicA primariA, o casar-
mit i o prins6re publicA (castellg). .10:. 98
Romanulfi, lôngri ripa stâng5, a Mondavel apre-
pe de loculg unde acesta se unesce cu Seretulii, cu
10,000 locuitori; capitalea tinutului, resedintia admi-
nistraturei si a tribunariulul, scaunula episcopulul de
Ramanu, fundatil de Alessandru cellS bung pre la an-
-

mild 1402, are unii seminaria de elerici, si o milt;

publicA primarig nationale, o scelst armeri i mai
multe pensionate private, si unu spital. De la Ro-
manu preste Seretii se vedO ruinele unel cetatl ye-
chic, numite santO Demetrig, IntaritA, de Stefang cella
mare. Din sust de Romanu, distantia de o posta, la
www.dacoromanica.ro
 . .
0
26
. .

satulü Mirteset este podd Amblatoriti preste Seretii.

Pucinii de asupra acesfuia se afl satula Scheia, fai-
mosa pentru batalia de la annula 1486 intre Stefana
cent." mare §i Croiota rebellulfi, care venisse din Tra-
s

silvania cu adjutoriti ungurescu, spre a destronit pre

Stefand, inse plati cu viétia temeritatea sa.Pre Mon-
dava In sus5, este satuld Val lea albg, uncle se fficu
bgtalia cea insemnata Intre Stefana cella mare §i Ma-
chomede II, la annuld 1476, dupa care, apol loeulü
se numi Resboiani. 13,851('
Falticiand, cu 8000 locuitori, capitalea tinutului
Suciavel, re§edintia administraturel §i a tribunariului,
are o ac6la publicg primaria §i mal multe pensionate
private. Aci se face pre tota annulii la 20 Julia una
mercatd care tine 15 cline, i e cella maT cgutatil din
tOta Moldavia, la care vina negutigtori din tote terri-
le circunvecine, §i faca und negotid f6rte insemnatil.
De la Fa1tician1 spre resaritd lônga riula Mondava e
Baia, oppidd fOrte vechid i renumita in istorig, Inse
acunaii e numai mine pre care s'a intemeiata unU sata.
Aci se cullegea aurii din arena Mondavei, §i se batea
monetá. Aci bath Stefand cellü mare pre Unguri la
annulii 1467, plagi pre regele Mathia Corvind ; §i'ld
consteinse a §1 scapa viétia cu fuga. .o.

.. sb Botoqianii, cu 20,000 locuitori, capitalea tinutulul

Botolianilord, reqedintia administraturel i a tribuna-
riulul, en und gimnasia inferior §i o scOlg primaria
de baiati i alta de fete, qi cu und spitale. .,

- Dorochoiuld lônga lacula ce pOrta numele oppi-

dulul, cu 6000 locuitori, capitalca tinutulul de asse-
mine nume, re§edintia administraturel i a tribuna-
r

riulut, cu o scO14 publica primaria. u.811-8 uiu .5;i3ra

www.dacoromanica.ro'r) .
 27

Ca Tile principali alle Moldaviel sant :

1) Callea Seretalul, incepe la CornulA Limed,
trece prin Faltician1, merge pre lOngA ripa stângii. a
Mondaviei de a dreptulii la Romani' ; trece preste po-
dulü Mondavel, merge pre lOngit ripa drepti a Sere -
tului, trece preste podula Rapidet la Bacc6u, apoi,
la Agiuthi trece preste podulü Tortosului, i merge
dreptii la Foxiani. RI 04,19811 -.';i
(fir, 2) Callea median, incepe la Michaelian1, merge
pre lôngA ripa stângA a Seretulal la Bucecea, trece
la Boto0an1, merge de a dreptala la Jas0 prin
culü tinutul al dintre Sere-tit i Prutii ; de la Jas0 trece
deallurile spre Tirgula VasluiuluT, merge pre Magi
riula BArladului prin oppidula BArlathi, apol prin Te-
cud §i de aci merge parallehl cu Seretuld pino la
Gallati. ;ICA oniq .11(flp 43.9illiso ,eoub s c9i1.30
6 Guile laterali sunt : ..; -j uhq
fs. a) Callea de la Romanil la Pétra. rmr,e
r b) Callea Rapidei de la Bacca la Para 0 de
aci in susa la Dorna, cu ramulti pre 16110 Bistriti-
6rg la passulti Tulghi0a. ,13,1 f
c) Callea de la Bacon Sarine (Ocna).
-6, d) Callea Tortosuluf de la Agiuda la Sarine,
apoi in susa la passull Dime011, cu camuhl seil de
la Onesci la passulti Oitusului.
e) Callea Prutului, de la Marmoritia la Hertia,
la DarAban1, la Sgvian1, la Boto0ani. L
f) Callea de la Michaeliani la Dorochoiii.
94 g) Calea de la Romanii la Jas§1 care trece Se-
retala la Mirtesci ; merge prin Tirgula Formosa qi
Podula Eldiel la Jas0, 0 de aci la Sculliani. -

h) Callea de la Tirgulil Vasluiulul la Husql.

www.dacoromanica.ro
 28
. .
i) Ca Ilea de la BArladil la Moil. a1gik0
k) Ca Ilea de la Tecucl la Foxiani, trece Seretulii
la Torcesci.
v5.0 ;-kiflat41.0.a iihownb a leivabrtoM
. .
eirr
.7 4.,Bassarabla cea restifuitei
..( al J. D.
Moldariei.
Partea Bassarabiel cea restituita Moldaviei la
annula 1856 dupa tractatula de la Paristi din 18 (30)
Maftit, incepe de la versgtura G-igiei in Prutil, din
susii de cotulii Morel, si se mArginesce pain linia
trassA' pino la satula SArAtica, de acollo prin linia
trassa pInS la satulii lOnga rIulii Ialpuga-
lu'i pimp apr6pe de versatura acestuia in 1acu1t Ial-
pugii din susti de satulA Tabacii ; 4ra de aci prin
linia trassA spre resaritit pino la satulii Spasca, prin
callea ce duce la cetatea Alba pino apr6pe de Sa-
rariiI, prin linia trassa côtrA resarita pino la capula
de susA alliu laculul Strata, si in fine prin linia tras-
sa de cOtra partea resgritana a acestui lacii in dis-
tantia de 1000 stin§ini de la dinsula, dreptil côtra
pino la marea négrg. Aria territoriului a-
cestuia infra Pruta; Dunarig §i marea négra se in-
tinde presfe 160 milliarie geografice pAtrate, nume-
ra la 230000 locuitorl, i se imparte in 2 tinuturl :
1) tinutulfi Cagululul, 2) allii Smeillulul. i'own(-)-
Locurile principalil sunt : ' "I filq uro 19
Leova ltmga Pruta, cu o treatorig din tinutulti
Falciiloril in Bassarabia. ti I ab I-) 0
.9?'Form6sa, (CagulA) din giosii de Leova, nu departe
de Pruta, longa nimbi cu trecaoria la TJancea.
BoigraduliL Volga Hula Ialpugului, cu o cate-
drale mare qi formosa, edificata de Bulgari. rt
www.dacoromanica.ro
.
 ; 29

Renii la gura Prutulul lônga Dun Aria, care mai

inainte se numià Timarova r, f liz,-.nrr
Smerillulii sail SmeiUu1i, lOngg braçiulü meri-
noptial alla Dunarii, cetate faimós n istoria Mol-
daviel, unde s'aii fgcuta multe bgtMie cu Turcii, la
annula 1806 s'a luata de generariula russesca Men-
dor, si dupa incheiarea plea de la Bucuresci a re-
masii in manila Russilora ; érA la annula 1856 s'a
restituitii Moldaviel, inse Rusii inainte de a o Masa,
aa derimatil murii fortgrétiet A cuma numerg la 12,000
locuitori si face unU commercia insemnatii. De la
dinsa preste Dungrig lOngg braciula meridional este
Tulcia, si mai in susii de acésta este Isaccia, unde a
facutU Darla podula preste Dungrig la annula 513
inainte de Christi), dada a purcesil cu 6ste asupra
Scutilorti. _

Chillia sari Achillia, 16'1)0: braciula merinoptial

allU, Dunarii, fortgretia renumità i f6rte vechia. Pre
la annulti 1400 se intarl de nouU cu muri de côtra
Juga domnula Moldaviel, fuse dupa ce Mircea dom-
nula Romaniel prinse pre Juga, Chillia caq.à in ma-
nile acestuia, dara dupg mórtea lui Mircea ea yeni
érasi in possessiunea domnilord Moldaviel. Vlada
V. domnula Romaniel o lua a d6ua 6ra de la &midi.
Darà Stefana cella mare se suppera inteatata pen-
tru perderea acestei cetati, in cata se uni cu Ma-
chomede U in contra lui Vlada la annula 1462, si
o batura impreung, Machomede de pre Dunfiria, si
Stefami de pre uscata ; Stefanii o lua in fine, apoi o
intarl cu muri noui, i puse intr'insa pircalabil pre
Isaia. La annula 1484 Baiazetii impressura Chillia,
pircglabif Juancu i Massima o apperarl cu valen-
www.dacoromanica.ro
 0

30
,-
tig i causarg Turci1on1 mare versare de &Inge, (lath
in fine Turcil o luarg in 14 Julia. La annulii 1538
Petrn Raresig arse Chillia i uccise pre top Turcil
dintr'insa. Din acestg causg Solimana se infuria a-
sia de tare asupra lui Paw, 'Meath pleca. fn contra
,_ lui cu 120,000 Turd, si dupg ce lü allungg din sea-
un restaura Chillia i I adausse regiunea de prin
pregiurii, pre care mai in urmg o uni cu regiunea
cetatil Albe, i coprinse totti tinutult de lOngg Du-
i/1'66g de la Pruta pino la Dunastru, care se numl
- Bugiacii. In Bat:Miele cu Russii Chillia avh aceeas1
sOrte ca si Smerillulü i cetatea Albg pino canda la
annulii 1812, venirg tote in possessiunea Russilorti.
/tura ei i ai Smerillului se raserg, inse dupg aceea
se fortificarg de nom). Astg,441 Chillia e Lint oppidii
commercial cu 12,000 locuitorl. _1

Insulele dintre gurile Dungrit se considerg de

pamintit neutral. .' Insula cea mare se numig in ye-
chime Pence.
De la Vadulii lul IsaeA se Intinde pre la cape-
tele lacurilorii tint valla de pgmintii, pino côtril ce-
tatea Alba.; assémine dela Leova Ono la Tighina
Locuitoril le numescii Vallurile lul Traiana.
In vechime se aflh trei ceatl fn directiunea de
la Vadula lul Isaca spre Tighina, cari se numià Pi-
robaridava, Tamasidava i Zargidava. Din susii de
gura Dungri1, spre cetatea Alba, era Arpia. De la
Piro-Baridava se pare- ca se trage numele de Bas-
saraba. .412 0 ; '1140811
uzi LL1.J1iq .11 7t1er 1(1 11114/t iP Pilinit
F:Itirfrli ,u ,R5-tqfiri
-3411;7 lie Avolgqqa gnailhaiii i nofr.-.1),_.
www.dacoromanica.ro
 31
.
io in.lmwdaliar* .1014,ga,)
; Mir.* Z r*1 i9U Ai gip
90 Wf) Dfdl P' JitA lila al ,1arti;
go sisricf BASSARABIA. oh 4flincie.f,
85 riN ILPJ f211.114 ;fi ellier4q. '91)
Bassarabia se mgrginesce la appusa cu Bucovi-
na §i en Moldavia, la méclia-napte si la resgrita cu
Podolia de care se desparte prin fluviula Dunastru,
la mecliii-di cu marea-négr i cu Dunaria
-
prin ca-
re se desparte de Moesia (Dobrogia).
Aria Bassarabiel se intinde preste 860 milliarie
geografice p6trate, san preste 3,310,000 fdlcl de pa-
r hdifel 7!. r
mintii. .
V,1
.

Muffle celle mai insemnate alle Bassarabiei sunt:

Dunastrulii (in vechime Tyras), care surge din :
p6llele despre m64ig-n6pte alle Carpatilort in Gal-
litia, curge spre resgrita Ono la cotula Callosii, apol
se int6rce spre m(46-4i1 formecliA multime de zic-
zace, primesce de a drépta sa rfula Reutula, i maI
pre urma se varsa in marea négra, dupa, ce a for-
meta la gura sa una laca f6rte mare. ii,
Prutult, (In vechime Pyretus), care surge
. din
p6lIele Carpatilorii, curge spre resarita pino la co-
titura Lipcanilora, apol se int6ree spre mOiãti, i
se varsg In Dunaria intre Reni i Gallati. 4

Dunaria, (in vechime lairs), care curge spre re-

sarita, se Imparte In trei bracie marl, si se varsa In
marea négra. Braciula de mictilocii se numesce Sn-
lina, era cella de earl naqii-nOpte spre Bassarabia
se numesee Chillia. ' I
Bassarabia are mat multe lacuri insemnate, la
Duniirig si la marea negrI. 1.10,j Dunaria aunt : lacula
.2l....Cre
.
www.dacoromanica.ro
'1 .11}APnc". ,
 32

Cagului, lacula lalpuguluL, 1acuI Caltabugului i la-

cula Chitaiulul ; la marea negra suntt : lacula Sassi-
cului , lai ult) Alibegului , impgitita in trel , earl se
desparta de marea négrg numal prin o limbg iin-
gustg de pAmintil ; lacula Dunastrului la gura aces-
tul fluvid, cu o insula mica la versgtura sa in , ma-
rea négrg. , .7 .
in fig- care dintre aceste lacurl se varsa unula
sati mai multe riuri cart 'Arta totil acelle numiri ;
cella mai insemnata este riu1 Conduct) care se var-
s g. in laculii Sassicului. I :
Din muntii Carpatilord se intinde und rama ma-
, re intro Prut i Dunastru, parallel]) cu acestil din
urmg pino la cotulii Cancel, apoi se insdrce spre
. me4i5.4 §i se desface in trei culmi culmea Duna-
strului, culmea PrutuluI i eulmea de midi! cal. A-
Gems, e cea mai mare si se intinde pino la lacula
Sassicului. Perriele c. curet din aceste dealluri spre
Dunastru, Pratt], Dunàni i marea 'Agra, sunt mai
tiSte scurte i in timpa de -ward seci, terra din intru
prin urmare este lipsitg de apà. Pgduri sunt puci-
ne ; inse pastiuni sunt intinse. I

Paraintula in genere e fertile, face grtme bune,

partea de cOtra Dungrig, i marea negra produce -§i
vina. Animali domestice i selbatice se nutrescil
f6rte multe in Bassarabia ; turme de oui, de boi §i
de cai, din cari se vinde unü numerd mare pre totil
annulii in Austria pentru militia usi6r5.
Locuitorii Bassarabiei sunt Romani. Darg afarä
de acestia mai stint Russi, Bulgari si Judani. Toti
impreung facii apr6pe la 1,000,000 de suflete, dintre
cari mai bine de giumetate sunt Romani.

www.dacoromanica.ro
. , .
 33

Romanii, Ras§ii i Bulgarii stint crestini de ri-

lull resgritanil. Judanil unnecli5, invetiAtura lui Moise.
Bassarabia a fostii inainte de annuli'," 1812 o
parte a Moldaviei la annuli acesta in urma unui
tractatil Ineheiatii la Bucuresci Intre Russia i Turcia,
a trecutil la Russia, era la annuhl 1856, in urma
tractatului de la Parisi' (30 Martin), partea de leingA
Dun'aria interi6riA precum i o fasid de a stAnga Pru-
tului, incepindil de la cotulil Morel pino Ia lanai
Jalpugulni, s'a restituitti Moldavia
Bassarabia intrégd se Imparte firesce In trei pârti
principali : 1) in Trapezulfi de Ernst]." care se Intinde
intre Bucovina, Dunastru i Prutii pino la loculil unde
Aurae acestea se tutored spre ; 2) in regiu-

nea Reutulni, 0 3) in regiunea Conduculul. -

In vechime tóta terra se irupdrtih, ca i Mol
1;*

davia, In terra de anal si in terra de giosii, cari se des-

partia prin linia trassd de la Lipcani la Callosil, a-
deed terra do susa coprindea numai Trapezia, i s,
numia atunci tinutrail Hotinului, teti cealaltd para,
se clicea in genere terra de giosil, i numai partea -

de pre lOngd lactni, se nurnia Bassarabia, era mai

pre urmd Bugiacii.
Actual partea Bassarabiei care std suptil guver-
nuln russesc5, se imparte in 7 tinuturi saul districtt,
1) allul Hotinului 2) allii Sorocei, 3) all Baltils,.g
4) all Orcheilorii, 5) allii Chi§ineului, 6) allü Tighi-
nei, 7) ailS cetit Albe.. fit`41 ,

Locurile principali stint: 1

z'
Hotinulti sail Gotinulu saul Gotinuhl, Iôngi Du-
nastru, en 20,000 locuitorl, cetate fortificatii, renu-
unfit in istoria Moldaviei pentrn multele bdalie ce s'atl
www.dacoromanica.ro3
.
.
 34
intêmpFatil aci intre Moldavi, Poloni, Casaci, Tatari, ,

Russi si Turd. De la Hatinü preste Dunastru era

t. lu vechime Clepidava. cetate dacicg, de la care p6te
ci .si a luatil insusi HotinulU nurnele seu, fiindU cA
&pies insemnéclig grecesce furii sail hotiii. (intr'o
mic distantia spre me4ig-n6pte, in Podolia, e Ca-'
menitia, fam6s 5. In totil rnedievUlti pentru multele
blithe intre PolonI, Moldavi i Turd.) Cana evil,
suptfi Domnia Moldaviei., Hotinulü avea unü pireglabil
(pyrgolabus) sau castellauil cu putere f6rte intinsg,
astNi are unil administratoriii civile i unil comman-
>t , dante militariii. . .

Soroca, kingg Dunastru, cu 13,000 locuitori, ce-

tate vechiii in Moldavia, si fam6s g. in istorig, este
si acumil bine intgritg, in vechime avea doi comman-
..-
danti, acumil e resedintia administratoriului.
BAltile, Magi. Reutii, In micliloculU terrel, en
12,000 locuitori, resedintia administratoriului ; aci se
face unii mercatil f6rte insemnatU .de vite In luna
mi Augustil.
Oreheil, bine. nell Reutii, cu 10,000 locuitori, '
oppithl vechiti, cu mine .0 mai vechie in vecinetatea
sa, resedintia administratoriului tinutului. Loculd e
renumitil pentru cAiea cea mu1t i bung care se .,
transportg in alte terri. -

. /
Chisineulii. Magi apa Bicului, cu 45,000 locui-
tori, capitalea Bassarabiei, resedintia guvernatoriului
§i a archiepiscopului de ritulil oriental, are unil gim-
Basil, unil seminariU, o se614 primarig, si munierg mul-
tre case form6se.
Tighina sail Benderulil, lôngg Dunastru,, (in ye-
chime Ophiusa, adecg cetatea Sérpelui), fortgréP In-
t. www.dacoromanica.ro
.
 35

semnatft In istoria Moldaviei, care apperft terra ace-

sta de inoursele Tatarilori, incepindii de la venirea
lora la annuli 1240 in cursi de 360 anni. La an-
mild 1400 se int5ri cu muri .noul de Juga donmulii
Moldaviei, §i restete cu successii inimicilorü fiindü pu- :
rurea apperatii de doi pircalabi ce se punea de c0-
tat domnu, plat la annuld 1593 canal se dede Turci-
lord de Arone tirannuli, impreura eft 12 sate din pre-
giurii, din care Tamil formara reginnea Tighinei §i
puser unii sangeacii in fortftretii. De atunci in ce-
ce Tighina in ceph a se numi Benderii de côtrft Turd
§i apoi i de cCtrg Europeani. La annulii 1709 Carlii
XII regele Suediei dupá ce perdu batalia de la Pul-
tava in contra lui Petru imperatoriuli Russiei, fugi la
Tighina, §i de acollo interritft pre Turci in contra
Rus§ilorii, elld across pe Michael Racovitift donmulii
Moldavia _di title cu Russia, in 'Irma cAreia seras-
cheriulii de la Durostorii venindi la Jas§1 prinse pre
Michael Racovitid, §i lii dusse la Tighina. Incepindd
resbelluli In contra Rus§ilorii, Petru veni in Mol-
davia §i fu biitutd de Tare Iông Prutil la annuli
1711, vecliriuli incheift pace cu Rus§i1; Carlii XII
m6niati pre Rus§1, cereal, din Tighina tete mediele
se impedice ratificarea pftcil de côtr Sultana, i du-
pit ce pacea se Mari de acesta, elli mai remase in- .
ert doi annil de dille in Tighina, pino la 31 Janu-
ariii 1713, cândi fu prinsii de turd §i dussii la A-
drianopoli. in 26 Septembre 1770 generariulii rus-
sescii Paninii 1u Tighina, Inse dupg ce se fncheift
tractatulii de pace la Cainargi in 21 Julii 1774, Rus-
§ii o rededera Turcilorii. La annuli 1788 genera-
ridS Potemkin lAta Tighina in milli de 8 luni de
www.dacoromanica.ro
 .
36

iUe, si o lua in 15 Nouembre, dra in 29 Decem-

-,
bre incheiandu-se pacea la Jassi, Russil o restitu-
.
ir Turcilorti.Atunci se intinsera possessiunile
russesci pino la Dunastru. Pre la inceputul5 hit
Nouebre 1806, generariu15 russescii Michelson coprin-
- se Tighina, si la annuli' 1812 Mai5 in 28 se In-
cheia pace la Bucuresci cu conditiunea, ea de aci in- .

ainte Prutul5 se fia marginea possessiunilor5 russesci.

De atunci inc6ce Tighina e suptil potestatea Russi-
lorii. Ea numera Scum,'" la 10,000 locuitori, si este
Inca una dintre celle mai bune fortfiretie din partite
t
_
acestea. De la Tighina e o trecétoria preste Duna-
.

stru la Tyraspoli, cetate edificatit de Russi, in loculii

uncle fusse Niconium In vechime.
Cetatea-A1b5, (polonesce Bielogrod, turcesce Ak-
kernzan, in vechime Hermonax, in me4-iev5 se sena
. grecesce Monrastron), lông lacu1i Dunastrului, for-
tarétia insemnata in istoria MoldavieL Pre la an-
nul5 1400 se intari de nou5 cu muff de cStra Juga
domnul5 Moldaviel, inse dupa ce Mircea domnul5
Romaniei prinse pre Jugs, cetatea Alba caVi in
manile acestuia ; dara dupa mórtea lul Mircea ea 'I
, venl Oriel in potestatea Mo1davi1or5, Vlad5 V Dom-
null Romaniei o lua a china dra de la dinsii; inse
Stefanii cell mare o recupera la annuli' 1461, o in- ,

tarl cu mur1 noui, i puse intr'insa pircalabü pre

Bunta. La annulii 1475 Turcil attacari cetatea Al-
ba, Moldavil o apperar en valentia, inse Mai pre
urma torI nevoiti a capitulh ; Turcii demoliril In-
tariturile. Stefan5 o coprinse de nomi qi tsia cu
sabia pre totl Turcil dinteinsa, apoi dresse fortifica
tiunile si puse pircalab5 pre German& Dara Ba-
4
www.dacoromanica.ro
 t 37
. .;
iazeth o impressura la annulii 1484 , i o lua in 5
Augustii. Stefanii capetandU adjutoriU de la Casi-
mirU regele Poloniel angel pre Turd, dara nu fu in
stare de ai se6te din cetate. La annulU 1540 So-
limanü cellii mare dechiara cetatea Alba de fora-
retia turcésca in care puse unU sangiacii, i adausse
regiunea de prin pregiurU (raia). Pre la annulii
1574 unii corpU de 3600 Moldavi batura pre Tamil
cari essissera din cetatea Alba ca se mérga in ad-
jutorinlii Tatarilorii cari cadea suptü sabia lui Jo- .
nascu domnului Moldaviel. La annuli] 1770 gene-
rariulü russesca Paninü impressura cetatea Alba si 0,
lua dela Turd in 30 Septembre , dara dupa pacea .

de la Cainargi, Russii o rededera Turcilorii. La an-

nulti 1789 Russii coprinsera de nouU cetatea, insa
dupa pacea de la Jass1 o desertara, dara la annul5
1806 o coprinsera pentru totil dé-una, i dupa pa-
! cea de la Bueuresci la annuli) 1812 remaserg in pos-
sessiunea el. Acuniii cetatea Alba numera la 25,000
locuitori si face unU mare commerciii pre marea négra.
,446 . 'a 1...31. tit

Chute principall alle Bassarabiei intregl sunt :

1) Callea mediani care incepe la HotinU, trece 7
la Lipcani, merge prin Medinti, &lip, Orchel, Chisi- ,
nen, Tighina, Causiani, cetatea Alba
2) Callea de la Sculleani prin Fallesci i Batty,
la Soroca, cu trec'et6ria la CerinOuca.
3) Callea de la Sculleani prin Tutiora la Chisi-
neu, i de aci la Craulleani cu treat:ilia la Dubassari.
4) Callea de la Leova prin Gura-galbina la
Chit#ineg., uv,
AlltUttu &,R danq

www.dacoromanica.ro
 38

' 5) Ca Ilea de la Vadulii lu.i Isacil pre 16130 Ca-

pul5 lacuri1ori5, la cetatea Alba cu trec'etórig la 0-
vidiopoli.
- In ac6stii, calle din urmg, dau cAllile laterali de
la Reni, de la Smerillii si de la Chi llia.
6) Ca Ilea de la Leova pre lone, Prutii la For-
mósa i apoi la Reni. _
OMiT laterali, afará de acestea, mal sunt :
a) Callea de la notinii la Mgrginiiia, care apol
trece Prututh, si se unesce cu cea de la Ilertia din
Moldavia.
b) Callea de la Lipcani la ()tact, cu trecétbriii
preste Dunastru la Moving.
c) Callea de la Otact la Soroca.

. BUCOVINA.
r
Bucovina se mArginesce la appusil cu Trasilva -
11,
nia i cu Marmorosalii, de cari se desparte prin Car-
_ pat1; la mecjia-nOpte cu Gallitia, de care se despar-
te prin ramulti Carpatilorti ce se intinde de la ver-
ticele Corbului spre res5ritil de a dreptulii la Dn-
nastru, apoi prin fluviulil Dunastru, pino la gura per-
riulul Onutulul, la resrit,1. cu Bassarabia i Molda-
via Ono la Suciava; la 1:164i5,-4i cu Moldavia de la
Suciava ping Ia muntele Ro§i5. - 7" L,U.;1. ,_.;,a
Aria Bucovinei intre marginile el celle vechie,
se Intinde preste 250 milliarie geografice patrate,
sail preste 965,000 fidel de pAnYantii *).
s.

'4) Inse amnia se Intinde numai preste 163 milliarie

pAtrate, ca-cf partea de catrii méclià-nópte spre ap-
pusil se uurnerli la Gallitia.
www.dacoromanica.ro
 39

Riurile celle ma Insemnate alle Bucovinei stint

Dunastrulii, (in vechime Tyra, acumii i Nistru), care
surge din 'Allele despre médian6pte alle Carpatilorii
in Gallitia, veld Bucovina intr'o mica distantia, cur-
ge spre resarita Ono la cotuni Callosa, apoi se in- .-
t6rce spre mecjig-li si se varsa in marea négrg, du-
pa ce a formatii la gura sa uni tacit f6rte mare.
Prutulii care surge din p011ele Carpatilord im-
preuna cu fiiulü sea Ceremusinla, care marginesce
Bucovina de asta-di.
Seretulii, Sucida (Suciava) Monda (Moldava) §i
Rapida (Bistritia) cari sure tOte In tinutula Buco-
vinel din p011ele Carpatilorii i apol percurga Mol-
davia.
Bucovina are f6rte multe lacuri in regiunea Pru-
tulul, in partea despre mOilia-nOpte a acestul rtii.
Pamintulii Bucovinei este mai totii muntosa. It

Carpatil se intinda in diverse ramuri, intre regiuni-

le rturiloril i o prefact inteo terra f6rte romanticg. .

Celle mai Insemnate inalliml alle Carpatiloril

sunt : essuH5, Petrutia, lineaR, Petrosulti, Vetrice-
le Cerbu1u i Cioranult. Ramula cellfi mai Insem-
nata e acella care purcede de la verticele *essului
§i desparte regiunea Prutulul de a Seretului.
Mai pucinii Inaitü e ramula Prutulul, care pur-
cede de la verticele Cerbului i desparte regiunea '
Dunastrului de a Prutului formanda cu modulii a- t
cesta marginea cea naturale a terrei n6stre.
Muntii sunt acoperiti de paduri intinse qi pro-
duel f6rte buni ceri, bucate Inca se tacit destulle In
Bucovina ; cultura cailorii, a vitelorii 5i a albinelorti
e fOrte InfloritOriA. Pamintulii coprinde in sene sa-

www.dacoromanica.ro
40
re, ferrii, aram5, plumbfl i granutie de aura §i de
argi nt
Locuitorii Bucovinei sunt Romani cea mai ma-
re parte, apoi Rusniaci, German!, Armeni, Unguri §i
Judani. Top Impreuni tacit la 500,000 de sufli te,
dintre acestia mai bine de giumetate sunt Roman1.
Romanii si Rusniacil sunt crestin1 de ritulii re-
sAritanii ; Germanii i Unguril sunt catolici ; Arme -
nil §1 aü ribald ; Judanii urmeAliA invetigturalui
Moise. ,

Bucovina a fostii mai Inainte o parte a Molda-

viei, la annulli 1777 a trecutil la Austria, si la an-
nuli:I 1849 s'a tna1atü la demnitatea de ducata, qi
se guverni de unii presedinte care si are resedin-
tia sa la Cernauti. .

Bucovina propriii se imparte in. 6 cercuri.

.r; Locurile principal! stint: .

. CernAutii, l'Ongg Pruta, en 12,000 locuitori, ca-

pitalea Bucovinei, resedintia guvernknintului, i a tri-
bunariului presidiale, §i a until episcopu românescti
de ritulii resAritanii, care sedea mai inainte la Radii-
uti, i dupi unirea Bucovinei en Austria se stra'muth
la CernAuti ; are unU seminariii teologic5 i unU gim-
nasia, §i face unit commerciU fnsemnatti.
Seretulii, 1ông6 rfula Seretului ,la marginea Mol-
daviei; cu 5.000 locuitori, oppidii veehiü, resedintia
principelui Lascu §i metropolia Moldaviei pre la an-
unlit 1370; acumti- e scaunulii unui judeciU de cereU.
. RAdilutii nu departe de dull Suciava, oppidii
vecbiii, cu 6000 locnitori, cii o episcopiA fundata de
Alessandru cella bunU, pre la annulii 1402, care du-
pl unirea Bucovinei cu Austria, s'a strImutRtZ. la .

www.dacoromanica.ro
WM. .
 . 41

: Gernguti; acuma e reedintia administraturel i a tri-

bunariului cercului Radautilorti. _

Suciava, lOngg riala Suciava, apr6pe de margi-

nea Moldaviei, cu 6000 locuitor, cetate vechia, tun-
data Inca', de Daci (Sucidava), inflorl pe timpula Ro-
maniloril ; de la Alessandru cella buna pino la Ales-
sandra Lepusnianu a fosta metropolia Moldaviel, §i
una dintre cetatile celle mai insemnate in partile Da-
ciei resAritane ; avea atunci preste 40 de biserici, .§i
la 16,000 case, erh intAritg cu muri §i cu fossate.
impregiurula ei se yea i acuma mine vechie, in-
tre cari se cunnosca alle palatiului principi1or Mol-
davi. titre celle ce mai stet, merita insenmare: bi-
serica santului Joanne cella noil, fundatg, de Ales-
sandru cella buna cu rem4ite1e santului. Acumii Su- .

ciava e re§edintia administraturel §i a tribunariului .7,

tinutului.
Câmpu-lungii, oppida mica lôngA Mondava, re- 1
or
§edintia administraturei §i a tribunariului tinutului.
Visnitia, oppidti mica !OLIO Ceremu§ia, re§edin-
tia administraturei si a tribunariului.
Mari de aceste oppide in Bucovina propria, mat
sunta dineollo de Ceremusia, in alia numita Pocutià
care a fosta lungii timpa Ioc de disputa intre prin-
cipil Moldavia, i regil Po1onie, urmAt6riele:
Cutea, lOnga Ceremu§iii, de la Visnitia preste
api, re§edintia administraturei §i a tribunariului.
Senatinula, 1ong Prutü, scaunulii wadi judecia
cercularia. . t, 1 .

Colomeia, lông Prutll, cu 6000 locuitori, re-

§edintia administraturei §i a tribunariului.
: , ItitaL;"rq!?. `40540
, , www.dacoromanica.ro
ni
..,#\k%
42

Delatinugi,.46nei Pruttl, scaunulti unul judeciii

I.1
cerculariti.
Orodenca, nu departe de cotulii estremii anti Du-
nastrului, suptil deallulü Prutului re§edintia adminis-
traturei §i a tribunariului tinutului.
Oppertinulii, spre resitritil de la Orodenca, suptii
deallulii Prutului, Seaman El until judeciii cerculariii.
T6te acestea se afi In Pocutia, i faca acumii
parte a Gallitia. ).
. .

.?
Ca Rile principali alle Bucovinel sunt :
1) Callea mirginarig, care trece de la Bistertia
Trasilvaniel preste muntit Carpati in vallea ea ro-
manticA a Dornei ce se varsi in Rapida, la vatra
Dome, trece preste deallul Teodorescu in vallea
Mondaviel, merge prin Campu-lungil la Gura-Umo-
ra, la capula Codrului, se unesce cu callea Molda-
viel ce vine de la cornulii Luncei, trece la Suciava
de aci 1aSeretiI, i in fine la CernAutt, uncle se u-
nesee cu callea Prutului ce vine de la Marmoritia.
2) Callea Prutului, care merge de la Cernaup
pre Prutil In susil prin Senatinti, Colomeia, Delatint,
Jablonitia, §i trece preste Carpati in vallea Crisiului:
3) Callea medianA merge de la Gura-TJmora de
a dreptulii spre mgiA-n6pte prin mii1ocuIü Buco-
vine, i se unesce cu callea Prutului din susil de
Centring. *3 r .

CAllI laterali aunt. Callea de la Luciani la via-

vescicii preste Dunastru, callea de la Senatinil la Op-
pertinil care trece preste deallulü Prutului §i duce la
Lemberga In Gallitia. ,
www.dacoromanica.ro
 u

43
. .

Ca llea cea mica care duce de la Vatra Dornei

pre Rapida in susa, i trece preste Carpati in Mar-
morosA, pre care a venitii Bogdang ducele Romani-
lorii din Marmorosti la annulti 1360. I
r
..on e, 7 I ; 1449ilidi

't 'TPA; cD1 10,-1

TRASILVANIA. "
Trasilvania se marginesce la resaritil cu Molda-
via de care se desparte prin Carpati, la mé4iii-cli cu
Romania, de care se desparte assemine prin Carpatl,
la appusil cu Terniliana §i cu Cri§iana de care se
desparte prin mai twilte bracie de munti, la méclia-
n6pte en Cri§iana §i en Marmorosnlö, de cari se des-
parte assemine prin mai multe bracie alle muntilorii
Carpati. pino la confiniulii triplu de suptii care sur-
ge Rapida in io1davia, Samegiulii In Trasilvania, si
Tissa in Marmoroa. .
Aria Trasilvaniel se intinde preste 1100 millia-
tie geografice patrate, sail preste 4,446,000 falci de
Omintil, mai totii muntosii cu forte pucine qessuri.
Motile celle mai insemnate alle Trasilvaniei sunt:
Mureliubi care surge suptii p011ele Carpatilora ce
despartil Trasilvania de Moldavia, curge spre media-
nepte i apoi se indrepteclia spre appusil cu apple-
care spre mO4iài, i taia terra in diagonale pino
ce petrunde pintre mnntif ce o despartii de Temiliana,
apoi indreptandu-se spre appusil se varsa in Tissa,
in facia Segedinului. r"...

OltulIi sau Aluta care surge asset:nine de suptil

p011ele Carpatiloril ce desparta Trasilvania de Mol- .

davia, nu departe de la originea Mure§iuld, curge

spre megia 41, apoi face untl cott i se tntAirce spre
www.dacoromanica.ro
 4 o
t
44

megi5-n6pte, §i dupi ce forméi a1ti cotti contrariii

pléca spre appusii, se Int6rce spre pe-
trunde pintre Carpatil ce desparta Trasilvania de Ro-
mania, si la 'rural se versa fu Dunaria.
Same§iulit are doue bracie : SameOulii midi care
surge din muntil Crisiani i curge spre resgritil,
Sarne§iula mare care surge din Carpatii ce despartil
Trasilvania de Moldavia, §i cnrge spre appusii, amin-
doue se unescii la De§iii, de acollo formeclig trel co-
tart marl, unulil spre media-nOpte, aIlIi doilea spre
mOia" -4i, i aIlü treilea spre resgritii, apoi dupa ce a
scapata de muntil Trasilvaniei se IndreptNia spre
appusii cu applecare côtra meclig-n6pte, i se varsg
In Tissa superi6re.
Afar de aceste trei fluff marl, mai aunt altele
mai : ,ei,
Intre MuresiD i Oltii curet 3pre appusii Tir-
nava mare i Tirnava mica, amindoue se unescil la
- B1ai, qi apoi se varsa in stanga Muresiului.
Intre Muresiii i Same§iulii micii dintre muntil
appusani curge , spre resaritii Aurariula si se varsg
in drépta Mure§iului. .

Din Carpatii ce despartii Trasilvania de Molda-

via surge Négra, care se varsg in stanga Oltului.
,
., Din Carpatil ce despartii Trasilvania de Roma-
nia surgil Sabqiutii, Vinerea, i Sargetiulti (Streiulii)
cari se varsa In stanga Muresiului.
Trasilvania n'are lacuri marl, ci numai nisce
balti, mat allessii in regiunea Mure§iului de micillocii;
dara are f6rte multe ape minerali. f ' .

Trasilvania e incungiurata de munti de tOte par- f.

tile ; cei mai marl aunt Carpatit cari o desparti de

www.dacoromanica.ro
 45

Romania, i Intre acestia figurNii Bucegil, verticele

Regelui, Surnla i Retegiatulii. Dare i regiunile di-
verseloril rfuri in Intrtili terrii se desparta prin culmi
inalte, cari forméclig tota atite vâlli form6se.
Clima e férte variatg, cu tote acestea sgnet6si.
Pmmntulii Trasilvaniei coprinde in sinula seu
f6rte multe metalle, §i e cea mai avutg tOrri In mi-
nere de aura din tOra Europa. Muntii aurarl Intre
Trasilvania i Cr4iana sunt pint de acesta metalle
pretiosa ; riurile coprindii assemine aura de care se
spalla o cantitate insemnata. Mara de aura, mai este
aramg, terra, plumbii, mercuria i alte me-
talle. Minerali sunt cuartia, marmure, cristala de
munte, sane pea6s5, in fOrte mare.
cantitate, pelt%
diode, pecurà i altele.
Pgmintula Trasilvaniei e f6rte fertile, muntii sunt
accoperiti en tota genulii de arbori, i afari de munti
aunt piduri prin rni4ilocu1I5 terrei. numai regiunea
de mictiloca a Muresiului, numit Cimpid, este lipsiti
de arburi ; grgdini sunt multe cu tutu genulii de pomi,
' men, peri, pruni, mid, persici, gutôti, cirefA,
eimpurile product cucuruiu, grime, aware,
045, aveni, saracind; linte, ina canepg, fasole, ma-,
zere, pepeni, cartofi, tbac i tota genult de legumi si
de erbi; viile product" multa i buna vina; darg pàmtn-
tulü cere multi culturi, i nn se p6te compara eu
alit României.
Animali domestice §i selbatice se nutresca des-
tulle ; boi, bivoli, oui, capre, porci, cai, catiri, asini,
urtsi, lupi, vecluri, rIi, porci selbatici, cerbi, cipriori, .
iepuri i alltele ; tOrte multe 'Assert domestice i sel-
batice ; apoi albine, peed i rad. Ijiqt.
www.dacoromanica.ro
 4g

Locuitorii Trasilvaniei numerg aprópe la 24,000,000

de suflete, dintre acestia snat Romani la 1,500 .000;
Unguri i Semi la 600,000 ; Germani. i Sloop la
200,000 ; Greci, Armeni, 'iganii Judani, impreung
la 100,000 de suflete. ,

. Romanil, Grecii i Tiganii sunt crestini de ri-

tulti resgritanU, impgrtiti in uniti i neuniti cu bise-
rica catolicg. G-ermanii, Unguril i Secuii sunt par-
te catolici, parte reformati (calvini); Sassii sunt pro-
. testanti (luterani) ; darg intre Ungurl aunt i ariani
sail unitari, inse pucini la nurnerti ; Armenii 0. ail
ritulU lorU i sunt uniti cu biserica catolicg ; judanit
urmeclia legea lui Moise. Romanil uniti au unit ar-
chiepiscopU i unit episcopti, cei neuniti aü unü epi-
. scop5. Catolicii aü assemenea unU episcopii, protes-
tantii, reformatii i unitarit i aü superintendentit lorU.
Cea mai mare parte dintre locuitoril Trasilvaniei,
§i mai 'virtosii Romanil se ocupi cu luerarea pgmin-
tului i cu crescerea vitelorIi, apoi cu s:Oterea me-
tallelorU §i a saril. Locuitorii oppideloril se occupg,
cu industria IF)/ cu commerciulti. Intre Soap sunt
multi opifici si aü fabrice de pannurg ordinaria; cu
negotiulii se occupg mai multti Grecii, Armenii si
Romanii. Trasilvania vinde sare, lemne, funi, lang,
ii cumperg totti genulii de article pentru commodi-
tatile violet Pretiula articlelori ce cumpera Trasil-
vanii e de o mesurii cu pretiulU articlelorii ce vindU.
Trasilvania forma in vechime Dacia centrale ;
in me4ievii avea principit sei Romani ; de la venirea
Unguriloril In partile Dungrii de migilocii, ea veni
.

! suptil potestatea acestora, si se guverna de duci sail

prefecti Impusi de c6trg Roost* la annuli 1562 de-

o
www.dacoromanica.ro
 -17
,

veni 1iber5, i se guvernA de princin1 indigeni, pino

la annulii 1692, canal veni supt sceptrulii Austriel,
la annula 1765 se mnlâ la demnitatea de mare prin-
cipatii. Ea se guverna astg-cji de unit guvernU re-
galü allessil de côtrg Ord.. a
it -

Trasilvania se imparte firesce in regiunea Mu-

re§inIn1, in regiunea Oltului §i in regiunea Same§iu-
. lui. Regiunea Muresiului .cea- mai mare dintre t6te,
se imparte in regifinea Muresiului de susa §i in re-
giunea Muresiului de micillocti. fuse in respectulii
administrativii se imparte in comitate §i districte, in
fundula regal (suptimpgrtitii in 9 scaune §i 2 dis-
tricte) i in fundulti Semi lorU (suptimpkitU in 5
scaune). _ -

Locurile principali alle Trasilvaniel stint: Alba

Julia (Belgrada, Calsburgii, Feyervar), la gura. Am-
poiului longs MureA,.cetate fortificatg, numita. Apulwn
4
pre timpulii impériului romanii, cu multime de monu-
mente romane ; in mei:peva re§edintia principilora
Trasilvaniei, intgritg de pond de imperatoriulii Carla
VI la annulii 1725 ; scannula arbiepiscopului ronianii
unitU care petrece la Bla§M, a episcopului cat
are unU seminariü pentru cleruld catolicii §i unit gim-
nasiU, o observgt6rig astronomicg, i o monetgrig.
Fortaretia dimpreuu cu cetatea de lOngS dinsa nu- .
, merit astacji la 12,000 locuitori. ,f .furt
,. Cluiulü (Clausenburg, Kolosvar) lSngg Sameiul
micü cu 25,000 locuitori, seaunulii guvernulul regal
,,
are una liceu .catolicU, unü collegiu reformatU §i u-
nulU unitariU, unii museu §i o observgt6rig astrono-
, mica.
SbiniuIü (Herntanstadt) hThgg riul5 SgbiniU ce
s www.dacoromanica.ro
 48 .

se vars In O1ti. cu 24,000 locuitorY, resedintia pre-

fecturel militarie, a episcopulul roman(' neunit5 si a
comitelul saseseii ; are o academia de legi, un5 gim-
nasal cato1ic5 i altul5 protestante, un seminariii
pentrn clernhiron nii neunitii i o sc61 a prepártitória,
mal multe sc6le primarie i o scala mercantile, un5
museti, o bib1iotec i o galeria de picture proprietate
a .baronilor5 de Bruchenthal. Cetatea acesta e cunno-
. .
sena din inalta yeehime, si are multe reminiscentie
istorice,
Brasiovult1 (Cronstandt), in tinutulü numita terra
Birsei, nu departe de Olta, cu 30,000 locuitori, are
unu gimnasiii protestante, unult catolic5 u unula ro-
I 7. manescii, este cetatea cea mai industriósa, si face cella
.-; mal intinsa commereiii, negotiula ei cu Romania e
forte vi5.
Tirgul5 Muresiului (Maros- Vascirliely) 16nga Mure-
siulii de susii, en 15,000 locuitori, scuunulii tribuna-
riulul de appal (numita tabla repale), are unii colle-
giü reformati i una gimnasia catolic5 i o formosa
biblioteca fundata de comitil Telleky. ,` "14-$.1
Bistertia de linga riu15 dassemine mime ce se
varsa in Samesiulii mare, cu 16.000 locuitori capi-
talea distrietului, are unii gimnasi catolic5 i unula
protestante, ea facea mai inainte una commercia in-
semnatti en Moldavia, acnma Inse este in decadere.
fs, Desiulii, la confluentia Samesiului mare si mica,
en 10,000 locuitori, are unii collegia reformatil
Afar§ de acestea mal sunt in Trasilvania :
Gerla (Napoca la Romani, Szarnosajoar la Ungurl)
lingg Samesiula mic5, resedintia unul episcopit ro-
man5 unit!, cu unit eastelli In care e prinsCrea pri_
www.dacoromanica.ro
 a

49
maria a Trasilvaniel oppida mai tom locum de Ar-
rneni. ..Ballav , i "-
Turda (Salinde la Romani), 1'6)30 riula AurariO, !I
cu unit collegia reformatii.
Aiudula (Brucla la Romani, Nagy-Eyed la Un-
guri) lônga, Muresiula de mii1ocii, cu und collegia _

reformata: ,
utinip"..R1
Blasiula, la confluentia ambelora Tirnave, scan-
nula archiepiscopulul rOniânti, en una gimnasiii i unit
seminaria pentru cleruld romhiescia unitu. -
Cetatea de Bala Vciiktilö, Kokelburg), castellii Xcn-
,g4 Tirnava mica in me4ieva proprietate a domni- *I
lora Moldaviei. :Vs
.Medieii Ellisa, Sedisióra, i Pretoriula Secuiloril
(Urinal hely) lônga Tirnava mare. . .".
Tirg-415 Secnilorii (Kezdi-.Vdsdrhely) longS Négra
spre resOitil de la Brasiova. f"ro,±
Fagarasiulii, intre Bra§iovii i Sàbinia, lông
Oltii, en lulu poda minunatii preste acestil in.
Sabe§iulii (illahlenbach) lông rich Sabesia ce
se varsa in Muresia, apoi Orestia, Deva i Dobra
lông Muresia. nu-g r"
UniedOra,. lOnga Cerna, patria lui Jnanne Cor-
vinü i Sargetiulii sau Hatiegula lôngg Streia. Nu. 31
departe de la acesta sunt ruinele Sermisegetusel ca-
pitalei Daciei, numite de Romani Ulpia Traiana.
Minere de aura aunt; la Abrudii, la Rosin, Au-
fena, Auraria (Zalalna), OudolIi, Boitia, Sgcarimil,
Crisia ; de anima, sunt la Dominica., si In regiunea
Lepusiului de terra J.ct UniedOrg.
Sarine aunt la Visa, preste deallii de la Sábiniii, r
la UliOrg, lOnga Muresil), i lônga Desia.
. 4
www.dacoromanica.ro 4
 '7 vsk.

50

Ape minerali aunt la Arapatact, nu departe de

la Brasiovii, i la Borsect, In vallea Bistriti6rei care
s'a occupat de côtra Trasilvani de la MoldaNi.
'14.1; .

,.,
Mile principall alle Trasilvanid sunt:
Ca ilea australe, de la passula Oitusului spre ap-
purl, trece prin TIrgu1ii Secuilorti, la Bra§iovii, unde
se unesee cu callea de la passula Temi§iului, merge
prin Fagtiraf0 la Sabinit, unde se unesee en callea
de la Turnulii-ro§iii, merge prin Mercuria, la Sabeqiii,
la Orestia, la Deva, la Dobra, i trece in Temi§iana.
Callea medial* da la Sabeqiii la Alba-Julia, §i
de acollo drepta spre médià- nópte prin Aiudü, Tur-
da, Oiuiü, Gerla, Delia, la Baia-mare.' .

. Callea boreale, de la Deqiii la Bistertia, e de a-

collo prin passula Burgului la Lorna in Bucovina.
- Callea de la MO la Huiodimi in vallea Cri-
iuIni rapidti, spre Urbea-mare.
Callea Mure§iulul, de la Turda spre Tirgula Mu-
, reOului, §i de acollo prin Reginii la Bistertia.
Callea de la Tirgula Mureqiului la Sedi§i6ra. '
Callea de la Sabiniii la Mediee, §i de acollo pre
lông Tirnava mare la Sedisióra, la Pretoriulii Se-
; cuilcrii, la Cicii sail Mercuria Secuilora.
4;
Callea de la Sant'Nicora (Szent-Miclos) prin Mer-
curia Secuiloril la Tirgulii Secuiloril (Kezdi-Vdsdrhely)
Callea de la Orestia Ia Sargetia fllatiegii), i de
acollo prin passula portii de terra in Temi§iana.
Callea de la Sargetiii la passulii Vulcanulni in
Romania. . 4 I .J. 4

.171 C 1.4 rinit Mbi EU

k.
www.dacoromanica.ro
 go
I
(

,
. X
c .
u ti
'

ft MARMOROSULII r T
414:'
r4 e f:i
Marmorosulii se ruIrginesce la mé4il-n6pte
resAritii cu Carpatil prin cari se desparte de Gal-
- liia qi de Bucovina, la mécliá-cji en manta Trasil-

vaniei i en Sameliu la, la appusii cu o parte a Tis- .

sei pine la cotulii Essenei, qi de aci cu muntele Mun-
castru, care e unü ramil aIlü Carpatilorti. Aria Mar-
morosulul se iutinde preste 300 milliarie geografice
, pfitrate sau preste 1,200,000 de Ala de panninta*).

Mule principal anti Marmorosului este Tissa,

... care surge de supta muntele essuluI, curg3 spre ap-
_ pusii primesce in strange sa Sameqiulii, se int6rce spre
mqii-n6pte, face una cotii §i se Int6rce érAqi spre
appusii cu applecare spre mi4Ji, primesce in stan-
ga sa Oriiul unita, mai in giosn Mureiuiü, i In fi-
ne se varsä In Dux-aria la The llii.
PAmintula Marmarosului este mai tot muntosti;
"
Carpatii se intindii in diverse ramuri intre regiunile,
rturilori, qi th prefacii intr'o terra forte romantic& :

- Muntil sant accoperiti cu padurl, coprindii in simile

lora f6rte multe metalle : aura, argintii, amnia; ferra,
o mare cantitate de sare §i de marmure.
Locuitorii Marmorosului sunt Romani; Rusniaci
(gi Ungurl. Românii i Rusniacii sunta crestini de .4.

ritulii resaritanii, unit1 cu biserica catolia, an una

episcopii la Mancastru Ungurii sunt parte reformat!,
parte catoliei.
#
Marmorosuld s'a tinut5 mai Insists de Trasil-
yi 4 " f.

"- IL *) Inse acuma pórtA numele sweets namel mai tientii de

. 150 milliarie geografice patrate.
3.,
www.dacoromanica.ro
 p.
.s
;62
vania, apol de district:n.15. Tissian, appertenitorid la
Ungaria, suptii sceptrulii Austriel.
.? Locurile principali sant: Rona (lionaszéls) in re-
.
giunea Tissei de susii, en sarine cari dau pre annil
la 40,000,00 ) de occa. Sigetuld, lIngO Tissa, cu
unU gimnasiilmcato1ic4 maul() reformatii; resedintia
until vicarill ronittml. i Câmpu lune], Ticen10, Vis-
cult, Hustulit, oppide lOngg, Tissa,
Vinariulü (ato--
los) lIngo Tissa cu Viflu bunti, i cu unU mereatU
; de vite fOrte cgutatil. Tjilaculü lôngã Tissa, oppidü
mercantil, cu navigatiune pre Tissa. Moncastrulil
(sail Muncaciii) 1Ong5, riult1 de assernine numire, re-
3 sedintia until episcopil unitU, cetate fortificata, ce ser-

. vesce de prins6re a statului Baia-mare, cetate la

marginile Trasilvaniei cu minere i cu monet'ariA, are
unü giumasill. Baia de susil (Spria) cn minere de
aura i de argintil.ki LI ki-aunCI .ee EItf

;at i3ttO 4ffi -else iolintowirolit 0 Izi3pluitI .

,r
i.:qt-Inilk A Y1-111 Imam. sCRT§IANA:' Ci LI I 1 ? 98 1118(PaLi
-krth4 r'fiveteig Di it ,11101ipli
Crisiana. se mgrginesce la resàrit en Trasilva-
nia i cu Marmorosulfi, la media i la appusil
cu Tissa, la médil i en Muresiulit prin care se des-
parte de Temisiana. Tulip* -o -1411
.

Din muntii Trasilvaniel, curet trei riuri : Oft-

ieI0 rapidii, ramulil de cOtra: .mediUndpte, Cciinhii
negru, rartmlii de midilocil, i Crisiu15 albu, ramulit
de côtrg mecliii di. Aceste 'done din .urmA se unescil
la oppidulti Bechii, i dupa, o distantià de postl
printescil de a drépta lortl Crisiuhl rapidü. apol curgii
impreunA si se varsi in Tissa in facia .oppidului
Ciongrada. De la aces'e rind .§i a :Inata Orisiana
www.dacoromanica.ro
 ..LI,, I rr . -.
53
.
numele seu, care se intinde *preste 560 milliarie geo-
grafice patrate. Ea a formatil in meclievii regatul5
lui Mariott5 Care l'a hissatil generelui se5 Scltantl.
' in secIulri XVI si XVII s'a tinut de TrasilVania, éra
i
apoi s'a a1aturat5 la Ungaria. 0
,3_

: Locuitoril Crisianei stint .ROmani i Ungurt Ro-

. inanif sunt crestini de ritnla .resnitantl parte tulip' cu
41-
. biserica catcher' si aü un5 episcopil la .Urbea-mare;
parte neuniti, i aü un5 episcopii la Arad5. Urigu- :
- 'fit sunt parte reformat!,
, .
parte catelicl ; acesti din Ur-
ei ma' afi unit episcop5 la Urbea-mare si altul5 la Sa-
. Aisru,.q 0:.,_ .3-
tu- mare. 1,-
_
gf .,
..,_"". Locurile principgi sunt : .. Sat&mare 16riga Sa-
me§i5, din . gios5 de Baia-mare, resedintia unui epis-
copil catolic5 cu un5 gimnasi5. Debretinu15,.oppid5
mercantil cu 55,000 locuitori, are unii collegiii refer-
.1:, mata si un5 gimnasi5 catolicii. Urbea-mare (Gross-
1-
Wardein,Nagy cu 30,000Crisiu15
Iocuitorl, resedinti.a unui episcopil romanii unit5; si
a unui catoliefi, are o academia' de legi, unii semi- ..
.
nariti de clerici, i un5 gimnasi5 Beniusiu15. lOnga.
. Crisiula negru, cu unfi ginanasi5 romanescrt, fundatii
.de episcopula Vu1canfi. Becliisiu15 la confluintia Cri-
siulul alba si cella negru. Giula 16nga Crisiu15 alba.
Aradul5 lOngA Muresiu cu 20,000 lOcuitori resedintia
unui episcopii romanri neunita, cu mm gimnasi5 ca-
to1ici, unfi seminarifi komaneseu §i o seóla prepyâ-
_ ..' ri;--cr --..,- Irk .,
tdria romtinéseil.
,friofin U. _1:. , ig t)i).1:5LticAto:-.) alAs4iipap fsidisni
-
a) fr..04ci...141 9a .o-1.41.,Doil6,,,: fitt.Lrisitio
.
btu aimittepi
,
4.11

--101,0 .ii444. Ly.-0 441.nu.la! juin; ip ,ehartif.) :

111144i .koi19$40. 111.04ftatia.4 two iroiip Dievs

..., .. .. ., . .
.
4 . www.dacoromanica.ro
A-
 -Joh

" , . ...
, .
% ...,. . .
. 54 ."1
.
Y
1 ''.. '; '. ..'...
- t j .
TEMIkiIA NA. 4 .'
' T r. di (it ::: :..'. : . YcR.-', ''...F ' :; 1. .

Temiliana se mirginesee la mqii-n6pte on Mu-

reliu15, la appusii en Tissa, la ni4i-t cu Dungria,
A
la resarita cu Carpatii ce o despartil de Romania ai
de Trasilvania. Din muntii acestia surge Temittiuhi ,

care curge mai antaiu spre n6pte, apoi for-

mé4i uiiü arca intorcêndu-se spre §i in
fine se varsi in Dungria. De la, acesta rill 0 a
loath Temiliana numele seu ; astg4i se numesce Ba-
natulii Temiliana, i se Intinde preste 500 milliarie
geografice pgtrate. .

Pämlntuhi tinutulul acestuia este f6rte fertile, §i

produce cella mai formosa granii ; muntif coprind5
.
aura, argintii, aramg, ferru, §i minerele aunt in lu- ,

crare seri6sg. .

Locuitorii TemYanei sunt: Romani, Germani,

SerbI, i Unguri. Romanii aunt crestini de ritulii
res5ritanii, parte uniti cu biserica catohd, paite ne-
uniti ; Serbil aunt top neuniti ; Germanii i Ungurii
. aunt parte catolici, parte protestanti. In Temiliana
e una episcopti romanii unit la Lugoia, doi epis-
.
copi neuniti, 'multi la Temi§i6ra i unulii la Verletiii,
apoi un5 episcopti catolicii la TemiliOra.
TOtg t6rra se imparte tn trei district:: qi in mar-
ginea militaria. . .

Locurile principal aunt Temi§i6ra lôngi cana-

lulii Bear ailS rtului Temiiii, fortarOtig cu trei an-
burbie, capitalea Temisianei de pre timpula Dacilorii,
.
reledintia una episcopt catoliod care se numesce de
Cinade, i a unui episcopii nennitti, cu unii semi-
neriti i eu un5 gimnaaiu oatolicft. Lugoqiulii Magi
.0
www.dacoromanica.ro
 ....
m.
4
. a
I 44.. 4' 0' ...
4
. . _
, A
., ,. -.: ...

* 55
-*
- .-
Temi§iii, mai totii romftnescii, reqedintia unui epis-
eopii romana unitI, Lipova lông Mureii, oppid5 "
mescantil, mai totil romaneseft. SAnt'Nic6ra (Szent-
Nicks) cu unti instituta agronomic:ft practica. Ca- *
cAnda i Besegrecuth, oppide mercantili. Verptiulft
reqedintia nnui episcopil neuniti, cu unit seminariii
de clerici i ca unit gimnasin. Oravicia oppida mon-
tans en minere de argintii, aram §i fern Sabe-
qiulri (Karanszebes) lOngg TemiOula de susd, oppida
mArginariii cu prefectura regimentulul romftnesa, s,.!a-
unulii nominal alit episcopulut romant, cu o scólã ,

militaria. Meadia lông rIulü Cerna (Tierna) en bgie

mineral Ru§iava hi gura Cernet, oppidü mercantil.
Aci fu in vechime cetatea Tierna in care Traianfi
as§eclia o colonia romana. Biserica-LalbA, prefectura
regimentului if luriçii. Palanca-noug lônga Duarid,
uncle fusse in vechime Lederata. Panciova (Pantida-
a
va) prefectura regimentului germanii.
Ca Bile principali alle acestora tinuturt sunt:
Callea Tissang de la passult Bor§ia din Mar- t.
morosd la &gait, la Câmpulungft, la Ticcu, la V
la Hnstii, la Moncastru.
' Callea de la Baia- mare la Sigettl, i de la Baia.
mare la Satu-mare, de aci la Carelli (Nagy-Karoly),
ci apol la Debretinii, §i de acollo la Tocai lôiig Tissa,
Callea- de la Urbea mare la Salinica (Szolnok).
l6ngg Tissa, de uncle apol duce callea ferrata la
Pesta .

Callea de la Urbea- mare la Aradii lônga. Murecitl.

Callea de la Dobra pre lôngg Mure§iii la Aradii,
de acollo la Salinica lônga Tissa. Cea de la Arada
; .7* A

www.dacoromanica.ro
:94e *
 a v ;
'4.
, r
,. v
-,..
. . _
.
56 ,:.
la Ciongrad5 lOng`a Tissa, de la &radii la Segedin5
lôngd Tissa in faci5, en gura Mure§iului, J.,i. . .. .

- Callea de la Arad5 laA9(14411,

Temiti6ra, apol la Ver-
II Cj 0 _tzf N eel., & 1 $ '4/89111
g setia §i la Palanca. ri rr r , 4'

. Callea de la Dobra prin Fifge.t5 la Lugo§iii, la

7 Temi§i6ra, si de aci la Segedinii, de unde apoi duce

.. callea ferrat4 la Pesta. lisn a-,o,... C ..i. --t, 9b

.
. t ,-
-
...
Callea de la Lugqii la Sabe0 §i la Rusiava, .4
..,-. . Callea de la Rusiava pre lOng& Dunaria la Bi-
.., serica-albA, si de aci la Panciova. J.
Ili.: '.
x
n-i
Afar& de acestea mai sunt i altele pun essu-
.../

, (-:

rile celle intinse alle regiunel Tissel, inse ncasternute . f;

cu petri, §i din aeéstii causii, f6rte greu de âmblatii
in timpii ploiosü. Marti
.
nici celle numcrte
- _ ..- - :c.c..
aici tin ,
-Ili Ali c.oxi
' sunt tOte facute.
.
a ,
cr9p ,ti ,9tt
-
,.
(Iv 'Arr., t
.
-
4

,-.

Park/ in annit din /Irma s'a facatil callea ferrat5,

de la Segedinii la Temi0.6ni., i de acollo la Baclia-
§i5 Icing& DunariA.
quir./Treiert.31 a-intoeleig 'coo
:Jape 11itun IMO-1893B oTiliika
-.L4.4 gib aiti6d CThi eb -Lcusagrr
-
..
et A-
u.)11T. Fine. I ') tttie.gia o.i. deo-tom
. Irdeft;Holt-
*Ka BI eh ti-4914;_a ielf4
t(stmluil .vY)
A4141 ialroVhf olfo4-0.;9b I 4rirriOTtitil 44- rott'ali
ai trtrrA-0.4e:*.34-..,
1441413 .9* h lOcti (11.0 M., 61

, 4rti,10.11! irg n rirbal A al alma iskf4irlila RA

;411i3l euf ,k

, b 111)14A 4: Alt; titO. .oaiT '41,Nokii .tteiiills;?...81..-4W,i'.4

, . ,
. ..,_ , : , -.1-. . . 2 .'
www.dacoromanica.ro .... ..
4,
.... p
..
.. . -:
. it
 57

TABELLA STATISTICA.
de
r.
TERRILE ROMANE.

Numele Milliare
Romani Neromani Locuitori
Tenet 4 0
. .

Romania 1350 2,500,000 500,000 3,000,000

Moldavia 800 1,050,000 450,000 1,500,000

Bassarabia*) 860 600,000 450,000 1,050,000

Bucovina 250 250,000 250,000 500,000

Trasilvania 1100 1,500,000 900,000 2,400,000

Marmorosu .- 300 300,000 300,000 *, 600,000

Criqiana . . 560 600,000 600,000 1,200,000

Temisiana 500 600,000 600,000 1,200,000

Summa I 5720 7,400,00014,050,000 11,450,000

* Din Bassarabia s'a restituita Moldavia la annu14 1856.

Milliarie 160 . -- . . . . . . cu 230,000
. 800 , 1,500,000
Stun= -- 962 1,730,000

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro