You are on page 1of 21

Ce este Endodontia?

• ENDODONTIA ESTE SPECIALITATEA MEDICINII


DENTARE, CARE SE OCUPA CU DIAGNOSTICUL SI
TRATAMENTUL PATOLOGIEI PULPARE SI
PERIRADICULARE
Complexul pulpo­dentinar

Complexul pulpo­dentinar = spatiul pulpar inconjurat de dentina

Secretia odontoblastilor DENTINA

Odontoblastii raman in afara dentinei Dentinogeneza are loc


DOAR in sens centripet spre parenchimul pulpar micsorarea
volumului camerei pulpare in timp si ingustarea canalelor radiculare
DENTINA

• Arhitectură: masă de ţesut calcificat, neuniformă, ce


reproduce forma dintelui, străbătută de o reţea
canaliculară

• Tipuri:
1. dentina primară –dentina formată in cadrul
odontogenezei
2. dentina secundară –dentina formată după intrarea
dintelui in ocluzie
3. dentina terţiară –dentina formată ca răspuns la
diverși iritanţi ( carie, obturatie, coafaj) si se
depune doar la nivelul zonei iritate insoteste
inflamatia cronica a pulpei sau cicatrizarea sa
Coafajul indirect
• Coafajul indirect  este
o procedura endodontica 

➢ Este folosita in cazul cariilor


profunde, in care eliminarea
tesuturilor carioase ar duce la
expunerea camerei pulpare
➢ Tratamentul are rolul de a proteja
pulpa de agentii exteriori si de a
stimula formarea de dentina noua. 
➢ Se realizeaza conditiile in care nu
exista dovezi clinice de degenerare
pulpara sau patologie periapicala.
➢ Materialul cel mai folosit in
coafajul pulpar este hidroxidul
de calciu
➢ In cazul in care procedura nu este
eficienta tratament
endodontic
Coafajul direct
Coafajul direct este o procedura endodontica 
• prin care se acopera ­ panseaza pulpa dentara cu o substanta neiritanta, cu
actiune antiseptica si antiinflamatoare, ce mentine in totalitate vitalitatea pulpei
dentare
• Aceasta procedura conservatoare este implementata in cazul cariilor profunde, cu
camera pulpara deschisa si are scopul de a pastra vitalitatea dintelui prin stimularea
formarii de dentina noua, care sa acopere pulpa.
• Materialul de electie in coafajul direct este hidroxidul de calciu (promoveaza
vindecarea si repararea leziunilor, obtinand formarea dentinei deasupra expunerii
pulpare in 75 ­ 90 zile)
• Coafajul direct este o procedura endodontica eficienta in urmatoarele cazuri:
•  dinti cu un prognostic pozitiv;
•  pacienti tineri si sanatosi (prognosticul cel mai favorabil il au dintii aflati in
dezvoltare);
•  lipsa simptomelor preexistente;
•  expunerea pulpara are dimensiuni mici, este curata si fara leziuni carioase;
•  raspunsul pulpei la stimuli este bun;
•  expunere pulpara accidentala din cursul tratamentului cariei ­ in acest caz nu
conteaza dimensiunile expunerii;
•  hemoragia pulpara nu are intensitate mare.
Arhitectura sistemului canalar

1. Camera pulpara – tavan (prezinta coarne pulpare)


­ pereti laterali
­ podea ­este convexa spre ocluzal
­prezinta orificii sub forma de palnie
corespunzatoare canalelor radiculare
2. Canalele radiculare
­ diametrul cel mai mare la nivelul camerei pulpare
­ se conicizeaza spre apex
­canalul radicular se poate termina la nivelul unui singur foramen sau,
rareori, la nivelul a 2,3 sau mai multe

3. Alte canale – laterale ( oriunde de­a lungul radacinii )


­ accesorii ( in ultimii milimetri apicali delta apicala)
Foramenul apical­ orificiul prin care
intra si ies vasele si nervii din canalele
radiculare (pachetul vasculo­nervos);
poate fi centrat sau excentric

Constrictia apicala­ cea mai ingusta


portiune a canalului radicular, situata
la 1­1,5 mm de foramenul apical

Apex anatomic­ vârful (vertex­ul),


porțiunea cea mai înaltă a radăcinii

Apex radiologic­ vârful radăcinii


observat pe radiografie. Nu corespunde
întotdeauna cu apexul anatomic
MORFOLOGIA RADICULARA SI
CAVITATI DE ACCES
• INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR
­23 mm
­la nivel cervical prezinta o constrictie
­1 canal, o radacina
­canalul poate prezenta o discreta curbura spre V sau D

• INCISIVUL LATERAL SUPERIOR


­ Asemanator cu IC sup dar mai scurt (21­22 mm)
­o radacina, 1 canal subtire
­RAR poate prezenta anomalii de tipul : o radacina
suplimentara, 1 canal secundar
­canalul prezinta o curbura spre D in 1/3 apicala
•  
• CANINUL SUPERIOR

• cel mai lung dinte (26,5 mm)


• O radacina,1 canal larg
• canalul este drept sau poate prezenta o curbura spre
D in zona apicala sau, mai rar, spre V
• la unirea 1/3 apicale cu 2/3 medii exista o
ingustare a canalului ce poate fi confundata cu
constrictia apicala

­ Cavitatea de acces se realizeaza pe fata palatinala,


supracingular
­ ­forma ovalara
PREMOLARUL 1 SUPERIOR

­21 mm
­2 radacini ce se formeaza in
1/3 mijlocie si 2 canale
­este un dinte dificil, uneori
poate prezenta 1,2 sau 3
radacini
­camera pulpara are diametru
mai mare V­P
­podeaua este situata imediat
sub colet

Cavitatea de acces se realizeaza


pe fata ocluzala, are forma
ovalara VP
PREMOLARUL 2 SUPERIOR
­21,5 mm
­40 %­ o radacina, 1 canal
­58 %­ o radacina, 2 canale
­daca sunt 2 canale, se pot termina cu 2 foramene
sau se unesc si se termina cu un foramen sau un
canal terminat in 2 foramene

Cavitatea de acces se realizeaza pe fata ocluzala,


are forma ovalara VP
MOLARUL 1 MAXILAR

­21­22 mm
­3 radacini( P, MV, DV) si 4 canale radiculare(P,DV si 2 MV)
­Camera pulpara are forma patrulatera pe sectiune
­podeaua este situata imediat sub colet
­canalul MV este mai aproape de V decat canalul DV si este cel mai sinuos si
curb
­orificiul DV este mai aproape de mijlocul dintelui decat de peretele D
­daca radacinile sunt divergente => orificiile canalelor sunt apropiate

MOLARUL 2 MAXILAR
­21 mm
­3 radacini, 3 canale

MOLARUL 3 MAXILAR
­atipic
­poate prezenta 3 radacini separate sau unite si 1­2 canale
Cavitatea de acces a molarilor superiori:

­se realizeaza in 2/3 meziale ale fetei ocluzale, cu


pastrarea integritatii crestei oblice de smalt
­contur triunghiular, baza V si varful P
­la M1 poate avea contur trapezoidal
­orificiul de deschidere a canalului MV se afla
profund sub cuspidul MV
­orificiile de deschidere a canalelor MV si DV pot fi
foarte apropiate=> divergenta mare a radacinilor
INCISIVII CENTRALI SI LATERALI MANDIBULARI
­IL­21 mm
­IC­ 20,5 mm
­o radacina, 1 canal
­Frecvent, IL prezinta 2 canale
­canalul este drept sau usor curb spre D sau V

Cavitatea de acces se realizeaza pe fata linguala,


supracingular sau chiar incizal
­forma ovalara
CANINUL INFERIOR
­22,5 mm
­o radacina, 1 canal (RAR 2 radacini sau 2 canale)
Cavitatea de acces se realizeaza pe fata linguala,
supracingular, forma ovalara

PREMOLARII MANDIBULARI
­22 mm, PM1 fiind ceva mai lung
­o radacina, 1 canal
Cavitatea de acces se realizeaza pe fata ocluzala,forma
ovalara VL
MOLARUL 1 MANDIBULAR
­21 mm
­2 radacini (M,D) si 3 canale (1 D si 2 M)
­RAR 4 canale sau 3 radacini
­podeaua camerei este situata sub colet
­canalele M sunt mai subtiri si greu de instrumentat,in
special MV
­canalul D este larg

MOLARUL 2 MANDIBULAR
­20 mm
­Asemanator M1
­2 radacini si 3 canale
­Rar 2 canale D

MOLARUL 3 MANDIBULAR
­prezinta anomalii, are in general mai multe canale
decat cuspizi
Cavitatea de acces la molarii inferiori:

­pe mijlocul fetei ocluzale


­la M1 este de preferat sa aiba forma patrulatera
in eventualitatea prezentei unui al doilea canal D

You might also like